Institutul European din România

STUDII DE STRATEGIE ŞI POLITICI – SPOS 2010 Studiul nr. 1 Tratatul de la Lisabona. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti

Autori: Prof. univ. dr. Iordan Gheorghe BĂRBULESCU (coordonator) Lect. univ. dr. Alice IANCU Lect. univ. dr. Oana Andreea ION Drd. Nicolae TODERAŞ

Bucureşti, 2010 © Institutul European din România, 2011 ISBN online 978-606-8202-03-7

CUVÂNT ÎNAINTE Programul de cercetare-dezvoltare destinat studiilor de strategie şi politici (Strategy and Policy Studies – SPOS), lansat de Institutul European din România în 2006 pentru sprijinirea României în exercitarea atribu iilor sale de stat membru al UE, a fost continuat în anul 2010 printr-o nouă serie de studii. În anul 2010, în cadrul proiectului Strategy and Policy Studies (SPOS) au fost realizate patru studii, care au abordat arii tematice relevante pentru evolu ia României în contextul european. Astfel, studiile s-au adresat unor teme centrale ale programului de guvernare sau solicitărilor particulare ale institu iilor centrale reprezentate în reuniunile de coordonare a afacerilor europene. Lucrările furnizează elemente de fundamentare ale strategiei, politicilor şi construc iei institu ionale na ionale ce decurg din documente programatice de bază ale Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona; Strategia Europa 2020; Strategia europeană pentru regiunea Dunării), precum şi o aplica ie practică referitoare la stimularea dezvoltării politicii industriale (Poten ialul competitiv al creşterii economice). Prezenta serie de studii, prin informa iile, analizele şi propunerile formulate, confirmă încă o dată contribu ia Institutului European din România la fundamentarea strategiilor, politicilor şi pozi iilor României în exercitarea atribu iilor de stat membru al Uniunii Europene. Studiul a beneficiat de aportul unei echipe de cercetători formate din: - dl Iordan Gheorghe BĂRBULESCU – diplomat, profesor universitar, doctor în Ştiin e Politice şi Sociologie, conducător de doctorat şi decan. Este expert în rela ii interna ionale, profesor Jean Monnet şi autorul mai multor lucrări de referin ă în domeniul studiilor europene. A sus inut numeroase conferin e şi cursuri în ară şi în străinătate (Spania, Fran a, Grecia etc.), - dna Alice IANCU – lector universitar, doctor în Ştiin e Politice şi vicepreşedinta Centrului de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen FILIA. A publicat mai multe articole în aria eticii politice şi studiilor de gen. - dna Oana-Andreea ION – doctor în ştiin e politice şi lector universitar. În ultimii ani, a fost implicată în proiecte europene destinate racordării învă ământului superior din România la contextul european. - dl Nicolae TODERAŞ – doctorand în ştiin e politice, specializat în politicile Uniunii Europene. A publicat mai multe studii de politici publice legate de

aprofundarea rela iilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană – dimensiunea politicilor educa ionale. Pe parcursul realizării studiului men ionat, echipa de cercetători s-a bucurat de contribu ia activă a lui Iulian Oneaşcă în calitate de coordonator de proiect din partea Institutului European din România, precum şi de sprijinul unui grup de lucru, alcătuit din reprezentan i ai principalelor institu ii ale administra iei centrale cu atribu ii în domeniu. Gabriela Drăgan Director general al Institutului European din România

2010 .). Numai func ionarea reală a noului tratat revizuit va permite formularea unei evaluări în ceea ce priveşte eficien a şi contribu ia sa concretă la viitorul federalist al Uniunii Europene”. Acesta are voca ia naşterii unui federalism inedit (. speran a europenilor nu va fi înşelată (. nu constrânsă . Astfel.. contribuie la căutarea unui noi federalism european bazat pe elementul comun al culturii europene.MOTTO „În măsura în care Tratatul de la Lisabona reia principalele progrese prezente în Constitu ie şi respectă structura generală. în orientarea unui proiect de federa ie europeană. Noul tratat se înscrie. Polirom. cu câteva excep ii. în deplină libertate. „Împreună cu celelalte 26 de state membre..la edificarea unei noi arhitecturi a Europei. cu respectarea bogatei sale diversită i”.). Comunitatea Europeană de la origini până la Tratatul de la Lisabona. Viitorul federalist al Europei... Dusan Sidjanski. România participă .voluntar.

masteranzi şi studen i . în diferite momente ale cercetării. Profesionalismul său. dr. Marian .Gabriel Hâncean fără a cărui generoasă contribu ie nu am fi avut nici chestionarul.MUL UMIRI Dorim să mul umim dlui asist. univ. nici prelucrarea acestuia. Mul umiri adresăm şi mai tinerilor noştri colegi . a fost de un real folos evaluărilor pe care le-am făcut cu ocazia conferin elor jude ene pe care le-am organizat. dorim să îi amintim aici în special pe Andra Popa. . au contribuit la aceasta.care.doctoranzi. Mihail Caradaică şi Codrin Căulea. bine-cunoscut de altfel.

....2......... Europa cetă enilor.................... 21 II................... Consolidarea democra iei europene.......3....... Reforma institu iilor.. 48 II.....4 Rolul partenerilor sociali în viziunea Strategiei Europa 2020 ............. Cetă enia europeană.............................. Spa iul administrativ european.........2..................2.... Metodele de cercetare şi analiză utilizate... 55 II............... Reforma institu ională..... Obligativitatea juridică a Cartei ................................... 23 II.... O reformă ambi ioasă realizată printr-o metodă clasică.... 25 II................................... Viitorul Europei şi „Europa viitorului”.............................. 37 II... Unicitatea sa la nivel mondial ..............3..................... 33 II................4...................... 57 II......................... 33 II......3.4............................................. 24 II.............. Modelul economico-social al UE......3............................................. Strategiile UE intitulate ”EUROPA 2020” şi.................................................. 54 II....3.1.....3...........................2.........................4.1 Tratatul de la Lisabona...................... Rolul regiunilor şi al colectivită ilor locale. Creşterea eficacită ii Uniunii .................................. „EUROPA 2030”..... Principalele noută i .2.....3.... Modelul Social European..... mai mult decât o simplă simbioză a modelelor interne ale statelor membre.... 15 I................. Structura studiului..1.............................................. Introducere..1....4.............................. 48 II....... 51 II. 23 II.... durabilă şi favorabilă incluziunii.................. valorile şi modelul Uniunii Europene .......... 44 II...... 27 II..... 15 I. Distribu ia competen elor.3..... Subsidiaritatea................... Principiile.....................CUPRINS REZUMAT.....................1. Cetă eanul român................. Prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene .................... Introducere . 17 I.................1. 57 .......................................1...2......................................... Europa 2020: creştere inteligentă....1............ 19 I............................. baza juridică a continuării aplicării Strategiei de la Lisabona............. 31 II.........1.................. Obiectivele şi ipotezele asumate ....... Dialogul social.....................................................2................ Considera ii generale ............. „Mai multă Europă socială”........ subiect activ al uniunii .... 11 I.............................3 Elementele relevante ale Modelului Social European................. Uniunea Europeană post tratatul de la Lisabona.......................1.............................2................ competen elor şi politicilor europene ....................................................... deciziilor.. respectiv........... Modelul economico-social european.

............. cetă eni ......... Contextul institu ional..... democra ie........ Design institu ional şi politic românesc în vederea implementării prevederilor tratatului de la Lisabona............ Institu ii.... 107 IV.. Dezvoltarea capacită ii administrative..............2...2........................1...........1......... Dimensiunea de gen este insuficient abordată...2...1........................... Continuarea profesionalizării în domeniul integrării europene a func ionarilor din administra ia publică centrală şi locală............. 101 IV............................1................ element cheie al maximizării avantajelor aderării .... 107 IV...........2........... Spa iul administrativ românesc şi tratatul de la Lisabona...... 98 IV.... dialog social ........ 80 III......1.............2. 75 III..... Deficit informa ional intern ....... 105 IV................ Strategii în spa iul românesc...1............... Dimensiunea socială a Modelului Uniunii European... 99 IV... de afaceri şi cele sociale în vederea atingerii obiectivelor asumate de Uniunea Europeană prin Strategia Europa 2020.......... Democratizarea....... Parlamentele na ionale.... Dezvoltarea de modalită i de evaluare analitice.... Model european.... 62 III..... strategii .......... în special........ Model european de dezvoltare..............2.....2......................................... 98 IV. politici. 102 IV........1......... 85 III............... 68 III.. 108 IV...... 64 III..1.................3... Îmbunătă irea capacită ii administrative... şi a celor europene....... Dezvoltare durabilă......... guvernan ă.. 64 III.......... Dificultă i şi oportunită i pentru o Europă a cetă enilor .1....... 100 IV................. Îmbunătă irea condi iilor de trai pentru minoritatea Romă..................... nu descriptive 109 ....... legislativ şi administrativ.......2............... Reducerea discrepan elor geografice cu privire la nivelul veniturilor şi accesul la servicii de sănătate..... Instituirea unei culturi a evaluării programelor şi politicilor publice.....1.1....... starea de fapt.......2....2. 98 IV....4.......... Dimensiunea socială............1....... subsidiaritate........3........3................5.2.................II.2. mai ales prin asigurarea accesului la programe de educa ie şi formare ....... administrativ şi legislativ.............. Context institu ional.. în general...... Cooperarea mai strânsă cu re elele patronale................... 64 III...... 108 IV................................. Raportul legislativ-executiv ...... 85 III. De la Tratatul de Aderare a României la Tratatul de la Lisabona..... 93 IV.... Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană încheie procesul de preaderare şi îl inaugurează pe cel de postaderare.............................4....... România.........1................................ Recomandări .................................................1........1....1..............4.................. Îmbunătă irea capacită ii de absorb ie a fondurilor alocate României prin intermediul instrumentelor structurale....4.............6.. dimensiune socială....2......... Absorb ia fondurilor alocate României de UE ..............................................

.. 111 IV..2........3..3............6...........5...................................... 111 IV............ 112 V.......3................3......................................... Concluzii...... 109 IV.......... 119 ANEXĂ...........................IV.....6...............................................2.................................................................................................... Întărirea participării cetă enilor apar inând grupurilor vulnerabile ................. Creşterea rolului autorită ilor publice abilitate din statele membre cu privire la informarea şi diseminarea posibilită ilor de cetă enie activă din cadrul Uniunii Europene . sindicate...... ONG-uri) na ionali şi europeni............. Întărirea societă ii civile inclusiv prin accesul la fonduri europene ....3.....................3......... participare în societate........... 110 IV......................... 110 IV.................5................................3...........................................1................................................ Creşterea colaborării dintre institu iile europene şi partenerii sociali (patronate.... Democratizare .....7......3...............3.. Promovarea cetă eniei Uniunii................................ 112 IV.................................................. 111 IV........................................................ Creşterea rolului mass-media pentru informarea corectă şi promovarea cetă eniei active. 112 IV................... Abordarea holistică a incluziunii sociale: acces la pia a muncii........ 114 BIBLIOGRAFIE ..... Încurajarea corelării dintre preocuparea cu privire la excluziune socială şi Anul European al Voluntariatului 2011 ...... a cetă eniei participative . acces la servicii de protec ie socială................2................. 125 ................4............................................................. Implementarea recomandărilor formulate în raportul Dismantling the obstacles to EU citizens’ rights................................... 109 IV.. trebuie întărită ....................................

.

Şi. de la reforma metodei. adică analizăm România ante şi post-tratatul de la Lisabona.a. În plus. dar şi pe rolul crescând al partenerilor sociali în UE. până la rolul şi locul cetă eanului european în UE. până la semnifica ia şi implica iile func iei de preşedinte permanent al Consiliului European al lui Van Rompuy. punem un accent deosebit pe analiza tuturor implica iilor pe care le are obligativitatea juridică a Cartei. Uniunea Europeană se democratizează. În opinia autorilor acestui studiu. până la valabilitatea juridică a Cartei drepturilor fundamentale a UE şi aderarea UE la CEDO. Europa. Preşedinte al Consiliului Afaceri Externe. iar Strategia „Europa 2020” apare ca un instrument de aplicare a Tratatului de la Lisabona. Realizăm. Tratatul de la Lisabona apare. apare ca fiind mai mult decât o simbioză a modelelor interne ale statelor membre. şi o radiografie a situa iei în care ne aflăm la 7 ani de la încheierea negocierilor de aderare la UE şi la 4 de la aderare. asta înseamnă analiza conceptelor de creştere inteligentă. extrapolarea să în lume. privim spre viitor şi analizăm Strategiile UE „Europa 2020” şi „Europa 2030”. să nu uităm. Începem studiul prin prezentarea noută ilor aduse de către Tratatul de la Lisabona. modelul social european. astfel. şi nu numai.d. ca asigurând o serioasă bază juridică aplicării Strategiei de la Lisabona. Analizăm consecin ele institu ionale şi politice ale multiplelor noută i: de la personalitatea juridică a UE şi dispari ia CE. Vicepreşedinte al Comisiei). de aceea. desigur. locul şi rolul României în acest nou context european. analizăm cu aten ie aceste aspecte. putându-se vorbi despre unicitatea sa la nivel mondial. până la catalogul de competen e.m. vorbim despre valori. până la reforma institu iilor. Dacă analizăm „Europa 2020”. Nu în ultimul rând. identificăm noută ile pe care le aduce Tratatul şi modul în care trebuie să reac ioneze institu iile şi politicile româneşti la acestea. Mai precis. de la tripla func ie a lui Catherine Ashton (Înalt Reprezentant. de la locul şi rolul parlamentelor na ionale la luarea deciziei în UE. cetă enii săi capătă un rol tot mai important şi. începând chiar cu metoda de reformă care a făcut posibilă existen a Tratatului Constitu ional din care se „hrăneşte” prin con inut Tratatul de la Lisabona. Legat de acesta. model european.Tratatul de la Lisabona. de la apari ia noii institu ii a Consiliului European. Vorbim astfel despre cetă enia europeană. durabilă şi favorabilă incluziunii şi dialogului social. până la cea a SEAE. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti REZUMAT În acest studiu se analizează Uniunea Europeană post-tratat Lisabona. de la subsidiaritate până la regiuni şi comunită i locale ş. considerând primordial cetă eanul în raportul său cu Uniunea şi statele membre. de la locul şi rolul UE în lume. 11 .

legislativ şi administrativ. am făcut o serie de angajamente şi am dorit. deci. În fine. intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. despre oportunită ile şi limitele acesteia. să vedem măsura îndeplinirii acestora. în special. în special. dar şi cadrul institu ional. între altele. dar şi existen a unor discrepan e geografice cu privire la nivelul veniturilor şi accesul la servicii de sănătate sau necesitatea îmbunătă irii condi iilor de trai pentru minoritatea Romă. subsidiaritatea. S-a analizat dimensiunea de gen. de afaceri şi cele sociale în vederea atingerii obiectivelor asumate de Uniunea Europeană prin Strategia Europa 2020. prin participare activă la via ă socială sau corelarea sa cu accesul la pia a muncii. raportul legislativ-executiv. dimensiunea socială. instituirea unei culturi a evaluării programelor şi politicilor publice. Nu lipseşte analiza incluziunii sociale. absorb ia fondurilor europene. element-cheie al maximizării avantajelor aderării. de aceea. în general. mai ales prin asigurarea accesului la programe de educa ie şi formare. Am dorit. dar şi îmbunătă irea capacită ii de absorb ie a fondurilor alocate României prin intermediul instrumentelor structurale. în UE şi. ne-am aplecat asupra Tratatului de Aderare a României în eles ca moment formal al încheierii procesului de preaderare şi de inaugurare a celui de postaderare. şi a celor europene. pe măsura celui pe care-l ocupă. înainte de orice. De aceea. dar şi despre dezvoltarea durabilă sau dialogul social. creşterea 12 . despre participarea activă a acestora la construc ia comună europeană. Nici modelul european nu a fost neglijat. În acest sens. Un loc special l-a ocupat parlamentul na ional.Institutul European din România . l-a ocupat în analiza noastră tema democra iei. democra ia şi cetă eanul. să aflăm în ce măsură România a realizat clamata îmbunătă ire a capacită ii administrative. O parte importantă a studiului este destinată analizării stării de fapt a României. a institu iilor. am avut în vedere dezvoltarea capacită ii administrative a României şi. punctele-cardinale ale UE. Aici am vorbit despre continuarea profesionalizării în domeniul integrării europene a func ionarilor din administra ia publică centrală şi locală. Reperele analizei au fost situa ia existentă la momentul aderării.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 despre institu ii şi cetă eni post-Lisabona. Am analizat. Un loc special. ştiut fiind faptul că acum 7 ani încheiam negocierile de aderare şi că acum 4 ani aderam la UE. politicilor şi strategiilor publice. În ambele ocazii. respectiv. în general. odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. guvernan a. cooperarea mai strânsă cu re elele patronale. Am vrut să vedem în ce măsură modelul european de dezvoltare. se regăsesc în spa iul românesc. participarea în societate. am dorit să propunem un design institu ional şi politic românesc în vederea implementării prevederilor Tratatului de la Lisabona. în general. analiza centrându-se pe dimensiunea socială a politicilor publice din România şi pe democratizarea societă ii româneşti. accesul la serviciile de protec ie socială. Un loc special l-au ocupat în analiză rolul mass-media pentru informarea corectă şi promovarea cetă eniei active.

noile şi radicalele măsuri luate (sau în curs de a fi luate) de UE pentru contracararea crizelor economice prin întărirea Uniunii Economice a UE. pe de alta. pe de o parte. marile rămâneri în urmă ale României în îndeplinirea angajamentelor repetat asumate. şi. ONG-uri) na ionali şi europeni. sindicate. promovarea cetă eniei Uniunii. şi.Tratatul de la Lisabona. pentru a stabili un nou început al acestui proces par ial eşuat în realizarea sa de până acum. în fine. pe de alta. creşterea colaborării dintre institu iile europene şi partenerii sociali (patronate. o cetă enie participativă. • transformările majore pe care Uniunea le parcurge urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti rolului autorită ilor publice abilitate cu privire la informare şi la diseminarea posibilită ilor de cetă enie activă. pe de o parte. Există şi concluzii ce generează câteva recomandări de reformă a institu iilor şi de elaborare de politici publice menite a grăbi implementarea prevederilor Tratatului de la Lisabona spre binele comun al României şi UE. 13 . întărirea societă ii civile inclusiv prin accesul la fonduri europene şi. România trebuie să asimileze integrarea europeană cu modernizarea şi europenizarea institu iilor şi politicilor sale. Ceea ce ni se pare semnificativ este că având în vedere: • persisten a unor caren e institu ionale şi de politici. întărirea participării cetă enilor apar inând grupurilor vulnerabile. • România ar trebui să decidă folosirea prilejului reformator pe care-l oferă Lisabona pentru a da un nou impuls integrării sale europene.

Studii de strategie şi politici SPOS 2010 14 .Institutul European din România .

1.Tratatul de la Lisabona. Noută ile introduse de către Tratatul de la Lisabona în func ionarea UE trebuie în elese ca răspuns la provocările interne şi interna ionale din perspectiva anilor 2020 (de aici. cel românesc în eles ca parte a acestuia suferă o reformă majoră. adică Tratatul Uniunii Europene şi Tratatul privind Func ionarea Uniunii Europene. devine Uniunea un actor major al acesteia? Care sunt locul şi rolul României. în toate celelalte cazuri. ne vom referi la ambele documente adoptate în decembrie 2007 şi intrate în vigoare la 1 decembrie 2009. referirile noastre la Strategia „Europa 2020”) şi. Considera ii generale În acest studiu sunt analizate principalele modificări aduse func ionării Uniunii Europene prin Tratatul de la Lisabona1. parte a acesteia. avem în vedere: .perspectiva na ională. Aşa cum ştim. cea a institu iilor. competen elor şi 1 Atunci când vom vorbi despre Tratatul de la Lisabona. Există un orizont de aşteptare al României? Dacă există. cât şi situa iei nou create după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. legisla iei Uniunii Europene. dar şi a locului şi rolului acesteia în via a interna ională.obiectivul asigurării unei coeren e sporite a reglementărilor europene cu legisla ia na ională. politicilor. implicit. dacă acesta va fi cazul. 2030 (de aici referirea noastră la Strategia „Europa 2030”). România. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti I. Studiul prezintă impactul intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra institu iilor şi politicilor na ionale. care este acesta? • Se transformă UE într-un subiect central al vie ii interna ionale. o aten ie specială fiind acordată atingerii obiectivelor stabilite la aderarea României la UE. . cât şi orice alte decizii de politică internă sau externă ale UE. 15 . respectiv unul sau altul din cele două sau. fiind identificate direc iile de evolu ie a institu iilor. Introducere I. stat UE. în noua distribu ie de putere la nivel mondial? • Spa iul administrativ european şi. În acest sens. stat membru UE. are obliga ia de a incorpora permanent în legisla ia proprie atât modificările de drept primar şi secundar adoptate după aderare. vom numi documentul la care facem referire. respectiv. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. o aten ie aparte fiind acordată aspectelor cuprinse în următoarele propozi ii: • Tratatul de la Lisabona contribuie la constitu ionalizarea şi federalizarea progresivă a Uniunii Europene.

modelul social european sunt mai bine conturate prin Tratatul de la Lisabona. • Avem un Catalog al competen elor şi o repartizare a acestora de către noul tratat. • economic. durabilă şi favorabilă incluziunii. Vom analiza tratatul şi implica iile sale asupra institu iilor. aşa cum am spus. Care sunt consecin ele pentru Europa. şi România. conform articolului 6 al Tratatului Uniunii Europene. Având în vedere toate aceste aspecte. pe de o parte şi. pe de alta. Implica ii la nivel european şi na ional. Carta asigură standarde sporite de protec ie a cetă enilor la nivel na ional şi european. politicilor şi strategiilor europene şi româneşti în strânsă legătură cu strategiile „Europa 2020” şi „Europa 2030”. de asemenea. în general. • Există o nouă ierarhie a normelor comunitare (acte legislative. Un rol important acordăm. Care este orizontul de aşteptare la nivel european şi românesc? Există o legătură între Tratatul de la Lisabona şi Strategia intitulată „Europa 2020”? • Devine Europa o „Europă a cetă enilor”? Se poate spune că se asistă la o „democratizare a democra iei europene” prin Tratatul de la Lisabona? Cetă eanul român reac ionează la aceste noi oportunită i şi devine un subiect activ al Uniunii? De-a lungul studiului. în special? • Creşterea inteligentă. deoarece autorii acestui studiu nu le consideră simple documente politice. • UE aderă la Conven ia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului şi a libertă ilor fundamentale. Implica ii şi consecin e în plan european şi na ional. în elegerii următoarelor afirma ii: • Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene influen ează noua arhitectură institu ională şi legislativă a UE. acest studiu oferă o imagine analitică a stării de fapt a ării noastre. • social. ci adevărate instrumente de aplicare. a Tratatului de la Lisabona. o extindere a votului prin majoritate calificată şi a procedurii de co-decizie. Apar noi competen e exclusive pentru UE.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 politicilor europene. politicilor şi strategiilor na ionale la 16 .Institutul European din România . vom urmări permanent triplul model al Uniunii: • politic. pe termen mediu şi lung. propunând un set de recomandări în vederea adaptării institu iilor. legisla iei. acte de delegare şi acte de implementare).

după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Altfel spus.2. inând cont de obiectivele asumate.europa. politică şi legislativă. I. în plan politic. studiul vizează prefigurarea unor elemente de politică orientate către valorificarea noului mod de func ionare a Uniunii Europene.eu/economy_finance/articles/eu_economic_situation/201017 2 . A se vedea pagină DG Afaceri economice şi financiare: http://ec. Tratatul de la Lisabona va avea în Strategia Europa 2020 un important instrument de aplicare. Tratatul de la Lisabona asigură statelor membre arhitectura institu ională. sau spus sub o altă formă. putem considera că din punct de vedere al reformelor structurale angajate atât de UE. Astfel. Atât în perioada de documentare. autorii au purtat discu ii cu factori deciden i precum şi cu factorii interesa i în domeniul afacerilor europene.Tratatul de la Lisabona. legislative şi de politici a UE. în vederea desăvârşirii modelului economic european. dar şi un document-platformă pentru interven ii publice ce vizează cele trei modele.o strategie pentru creştere inteligentă. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti prevederile Tratatului de la Lisabona.2 De exemplu. Reforma a fost necesară pentru continuarea procesului de elaborare şi aplicare a modelului european în cele trei dimensiuni ale sale: politic. ecologică şi favorabilă incluziunii. studiul pleacă de la următoarele ipoteze de lucru: • în plan european: Tratatul de la Lisabona reprezintă actul fundamental pentru înfăptuirea reformei institu ionale. baza juridică şi politicile publice prin intermediul cărora Uniunea îşi poate continua procesul de convergen ă institu ională. Odată cu crearea contextului institu ional şi politic propice înfăptuirii reformelor structurale la nivelul UE. la 29 septembrie 2010 Comisia Europeană a adoptat cel mai amplu pachet legislativ de consolidare a guvernan ei economice din UE şi din zona Euro de la lansarea Uniunii Economice şi Monetare. integrarea. inând cont şi de recentele pachete de politici lansate de Comisia Europeană în vederea instituirii unei noi guvernan e politice. precum şi la nivelul statelor membre. Obiectivele strategiei Europa 2020 au fost confirmate de Consiliul European de vară în data de 17 iunie 2010. economic şi social. cultural din perspectiva prevederilor Tratatului de la Lisabona. cât şi în perioada de elaborare a documentului. economice şi sociale la nivelul Uniunii Europene. social. la 3 martie 2010 Comisia Europeană a lansat şi supus dezbaterii publice Comunicarea Europa 2020 . Obiectivele şi ipotezele asumate Obiectivul general al studiului îl constituie identificarea oportunită ilor României şi întărirea sa pentru a-şi proiecta un profil solid şi vizibil în cadrul Uniunii Europene. În particular. economic. cât şi de către statele membre.

ro/articol/961/strategia-europa-2020-la-nivel-national.Institutul European din România . După semnarea Tratatului de Aderare. În acelaşi fel se pot interpreta deciziile Consiliilor Europene din octombrie şi decembrie 2010 privind UEM sau mecanismele de evitare a crizelor economice în UE. în plus. în fine. ca urmare a procesului de consultare internă asupra obiectivelor sale.dae. cât şi extern. 3 Este suficient să ne referim la obiectivele asumate prin Tratatul de Aderare a României la UE privind reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corup iei şi a vedea. COM(2010) 401 final. institu iilor şi politicilor na ionale la modul de func ionare al Uniunii Europene. Studiul este realizat din perspectiva domeniului ştiin elor politice. Alegerea domeniilor şi atribuirea sensurilor tari unora sau altora dintre acestea. importan a acordată de noi valorilor. fapt ce a nemul umit adesea partenerii europeni. după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare. 18 . Rezumatele sunt accesibile la următoarea adresă electronică: http://www. Bruxelles 20. Astfel. institu iile şi politicile interne la prevederile Tratatului de la Lisabona. perioadă specifică procesului de negociere şi semnare a Tratatului de Aderare la UE. De aici.3 De aceea. reprezintă op iunea autorilor. adaptarea institu iilor şi politicilor interne la prevederile Tratatului de la Lisabona poate constitui prilejul politic al relansării întregului proces de reformă legislativă. 4 A se vedea rezumatele documentelor de fundamentare con inând propunerile de inte na ionale în domeniile de interven ie ale Strategiei Europa 2020. reformele au continuat. România va trebui. democra iei. să recupereze şi restan ele acumulate de la aderare şi să prevină pe viitor apari ia altora.2010. în acea perioadă s-a putut remarca „puterea de transformare” exercitată de UE asupra institu iilor şi politicilor interne. aceştia considerând Uniunea Europeană ca fiind în primul rând o comunitate de valori şi doar mai apoi una politică şi/sau economică. Altfel spus.gov. elaborate de şapte grupuri de lucru sectoriale aferente obiectivelor stabilite prin Strategia Europa 2020. în acest sens. s-a constatat că România nu va putea ine pasul cu celelalte state membre ale UE4 atât timp cât nu îşi va adapta legisla ia. dar şi institu iilor şi politicilor sau a reformelor Uniunii. În privin a Strategiei „Europa 2020”. cetă eanului.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 • în plan intern: principalele reforme înfăptuite de România în vederea conformării cu prevederile acquis-ului comunitar au fost înfăptuite în perioada 2002-2005. însă s-a observat o încetinire a implementării angajamentelor României. institu ională şi de politici interne şi de asigurare. atât în plan intern. Pentru a realiza acest obiectiv. 09 eu_economic_governance_proposals_en. modelului. a deplinei convergen e a acestora cu cele existente în UE. mass-mediei. având o aplecare specială spre analiza fenomenelor şi mai pu in pe prezentarea factuală.htm. „puterea de transformare” exercitată de UE asupra României se va manifesta prin adaptarea legisla iei. societă ii civile. principiilor.07.

sectorul privat nonprofit) cu privire la teme precum: În acest sens. în plan politic. după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. au elaborat un chestionar ce a fost aplicat factorilor de decizie la nivelul administra iei publice centrale şi locale. în vederea generării de ipoteze de lucru. social. a fost derulată o anchetă sociologică bazată pe un chestionar auto-aplicat. după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Studiul de fa ă a fost realizat în perioada iunie-noiembrie 2010 de către o echipă de cercetare constituită în cadrul Departamentului de Rela ii Interna ionale şi Integrare Europeană (DRIIE) din cadrul Şcolii Na ionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). precum şi actorilor din societatea civilă de la nivel na ional. legislativă şi de politici după aderarea României la UE. autorii studiului. Chestionarul a fost structurat în aşa fel încât să înregistreze percep iile reprezentan ilor diferitelor sectoare ale societă ii (de ex.5% reprezentan i ai sectorului nonprofit (sindicate. care să fie investigate prin cercetări ulterioare şi prin aplicarea de metode de cercetare alternative (într-o abordare de tip triangulară). aplicarea de chestionare participan ilor la conferin ele organizate în cele şase regiuni de dezvoltare şi unor reprezentan i ai administra iei centrale. precum şi despre schimbările ce in de aplicarea prevederilor Tratatului de la Lisabona. economic. discu ii cu factori de decizie în domeniul afacerilor europene5. regionali şi na ionali pe subiecte legate de modul în care sa înfăptuit reforma institu ională. Studiul intitulat „Tratatul de la Lisabona. Ancheta sociologică a fost proiectată şi implementată de echipa de cercetare DRIIE SNSPA şi a avut un caracter exploratoriu. studiul a vizat prefigurarea unor elemente de politică orientate spre valorificarea noului mod de func ionare a Uniunii Europene.3. În vederea adecvării pachetului de recomandări de politici privind adaptarea institu iilor şi politicilor interne la modul de func ionare al Uniunii Europene. În particular. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti I. Metodele de cercetare şi analiză utilizate Studiul a urmărit să valorifice surse de documentare primare. patronate şi societate civilă). 32. trebuie men ionată seria de conferin e regionale intitulate „Tratatul de la Lisabona şi rolul României în procesul de aprofundare a integrării europene” care a oferit autorilor studiului prilejul să discute direct cu actorii locali.Tratatul de la Lisabona. 19 5 . cultural. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti” şi-a propus identificarea oportunită ilor României de a-şi proiecta un profil solid şi vizibil în cadrul Uniunii Europene.6% reprezentan i ai sistemului românesc de cercetare şi educa ie. 4. la nivelul unui eşantion de 300 de subiec i. În acest context. regional şi local. sectorul public. cu următoarea structură: 53% reprezentan i ai administra iei publice (centrale şi locale). cu sprijinul Institutului European din România.8% reprezentan i ai mass-media şi 9.

• Strategia postaderare a României la Uniunea Europeană. respectiv. alte documente europene relevante pentru studiu. studiul de fa ă se bazează şi pe un set de surse secundare6 de documentare. 6 Când se utilizează în acest subcapitol termenii de „documente primare”. • studii şi analize publicate recent la nivel intern.Institutul European din România . Tratatul privind Func ionarea Uniunii Europene. Rezultatele ob inute în urma derulării anchetei sociologice sunt orientative şi oferă o imagine cu privire la modul în care percep iile popula iei investigate se grupează în jurul anumitor puncte de referin ă. 20 . Strategia Europa 2020. • oportunitatea reformării Comitetului Economic şi Social. „secundare”. Totodată. avem în vedere terminologia oricărei cercetări ştiin ifice. • Programul Na ional de Aderare a României la UE. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. • modificările aduse de Tratatul de la Lisabona în ceea ce priveşte dezvoltarea UE. • Programul Na ional de Reforme 2007-2010. • măsura în care Strategia Europa 2020 îşi va atinge intele pe diferite dimensiuni. • accesarea fondurilor structurale. • contribu ia fondurilor structurale accesate la îndeplinirea obiectivelor de coeziune. dintre care pot fi amintite următoarele: • Tratatul Uniunii Europene. • importan a re elelor patronale şi de afaceri în procesul decizional al UE şi în cel implementare a politicilor UE. Strategia Europa 2030. • bugetul UE. • implica iile produse de Tratat asupra unor chestiuni cum ar fi principiul subsidiarită ii şi rela ia dintre UE şi statele membre. • efectele produse de Tratat la nivelul politicii interne a fiecărui stat membru UE. orice altă interpretare neapar inându-ne. • Tratatul de Aderare a României la UE.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 • modul în care UE îşi informează cetă enii cu privire la politicile pentru o via ă mai bună. precum şi la nivelul altor state membre din regiune etc. • modul în care UE asigură o reprezentare corectă a grupurilor de interese din Europa.

cât şi „Tratatul de Aderare a României la UE”. respectiv „Europa 2020” şi „Europa 2030”. Structura studiului Studiul este structurat pe patru capitole şi dezvoltă o abordare în cascadă. autorii considerând că. dinspre nivelul UE spre nivelul na ional (central.4. prin con inut. ne referim la Uniunea Europeană. formal. el îşi realizează rolul de „constituantă” pe care-l avea fostul Tratat privind instituirea unei Constitu ii pentru Europa. al treilea se referă la democratizarea societă ii româneşti. chiar dacă. Se pune accentul pe principii şi valori. În fine. pe societatea europeană. sunt expuse obiectivele studiului. Se enun ă recomandări privind adaptarea institu iilor şi politicilor interne la modul de func ionare a Uniunii Europene. Un altul este dedicat aplicării principiilor modelului european. Se analizează adaptarea României la prevederile acquis-ului comunitar şi la alte angajamente asumate în perioada de pre-.Tratatul de la Lisabona. Totodată. noul context creat de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. cum ar fi „Programul Na ional de Reforme 2007-2010”.. 21 . pe de o parte. Există recomandări importante privitoare la implica iile obligativită ii Cartei şi ale constitu ionalizării modelului social european sau cu referire la consecin ele reformei institu ionale şi decizionale asupra Parlamentului. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti I. se analizează Tratatul de la Lisabona afirmând că acesta constitu ionalizează şi federalizează Uniunea Europeană. se face apel la documentele interne de programare asumate. • în cel de-al doilea capitol. după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. pe model politic. dar şi în cea de postaderare. pentru a urmări adaptarea institu ională. despre marile reforme. • în fine. Un prim set de recomandări se referă la spa iul administrativ românesc şi dezvoltarea capacită ii administrative. legislativă şi de politici. Analiza are ca punct de plecare „Programul Na ional de Aderare a României la UE”7. „Strategia postaderare a României la UE” etc. regional şi local): • în primul capitol. cel introductiv. Astfel. precum şi despre legătura cu strategiile de aplicare a tratatului. pe de alta. nu mai este un tratat constitu ional. aderarea la UE şi angajamentele asumate la acel moment şi. despre explicitarea acestuia. sunt formulate ipotezele şi sunt descrise metodele de cercetare şi analiză. autorită ilor publice 7 Denumit în continuare PNAR. pe cetă ean. economic şi social. un accent special punându-se pe institu ii şi politici publice. Ne oprim asupra noută ilor introduse de către tratat în func ionarea UE din perspectiva provocărilor interne şi interna ionale şi vorbim despre modelul european. • în cel de-al treilea capitol se analizează starea de fapt a României având ca repere. reducerii discrepan elor şi a inegalită ilor. în ultimul capitol se propune un design institu ional şi politic al României din perspectiva studiului.

avem un set de recomandări ce vizează aspectele transversale ce au în vedere îmbunătă irea stării de fapt a procesului de aprofundare a integrării europene a României (de exemplu. 22 . Nu în ultimul rând. rolul mass-mediei na ionale.Institutul European din România . regionale şi locale. doreşte să re ină ac iunile-cheie ce ar trebui întreprinse în anii următori. • există. şi un capitol de concluzii care. precum şi rolul comunită ilor de practică în domeniul afacerilor europene). precum şi asupra autorită ilor legislative. de asemenea. politicile şi legisla ia europeană. în pu ine pagini. astfel încât România să-şi atingă obiectivul integrării progresive în institu iile. există. şi sugestii focalizate pe adaptarea politicilor na ionale inând cont de consecin ele reformei politicilor europene. desigur.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 centrale şi locale.

Încă din Introducere. Rolul viitor al Uniunii Europene în plină transformare va depinde de capacitatea sa de a ac iona eficient. respectiv. Aplicarea principiilor subsidiarită ii şi democra iei participative vine în completarea panopliei metodei federative. dovedesc faptul că numai metoda federală poate garanta autonomia şi totodată identită ile proprii ale statelor. Jeana Luc Sauron şi Francisco Aldecoa Luzarraga. se datorează. Este o căutare continuă a celei mai potrivite metode de guvernan ă” (Sindjanski. prin efortul Editurii Polirom. cel de-al doilea motiv. Principiile. care constituie. Se ajunsese la situa ia în care Uniunea era într-un permanent proces de reformă. la rândul său. 2010). spre deosebire de Conferin ele diplomatice.1. vorbind despre Tratatul de la Lisabona şi metoda de construc ie europeană. că „în realitate. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti II. România a luat parte la Conven ie fiind reprezentată printr-un membru al guvernului. a unor revizuiri minimale a tratatelor. Francisco Aldecoa Luzarraga (împreună cu Mercedes Guinea Llorente) în lucrarea ce va apărea în curând tot la Editura Polirom. pe baza principiilor federaliste se recurge la spiritul şi metoda federalismului. De aceea. Este vorba despre Dusan Sidjanski. aceasta fiind semnifica ia majoră 23 8 . precum şi cea neterminată a Uniunii. tratat ce nu a ajuns să mai fie ratificat. Sidjanski spune: „aceasta căutare a unei Carte fundamentale accesibile cetă enilor se înscrie în curentul unui federalism inedit în plină evolu ie. o reformă cu viziune pe termen lung. În fine. dar şi ceea ce reprezintă ea ca libertă i şi valori ale civiliza iei. La rândul său. necesită o aten ie continuă. Viitorul federalist al Europei. el nu este un simplu tratat ce modifică tratatele anterioare. spune: „Ne aflăm la mai bine de un an de la intrarea în vigoare a Tratatului. ceea ce reclama o schimbare a metodei care să permită realizarea unor paşi mai importan i şi a unei revizuiri majore a tratatelor. de altfel. Este un răspuns la provocările globalizării şi la ascensiunea marilor puteri actuale sau emergente. Nu există un model federal unic gata de a fi aplicat. la fel de minu ioasă ca şi cea a unui grădinar. de „mai multă Europa politică”. este în func ie de organizarea şi coeziunea sa internă. Distinc ia dintre Lisabona şi tratatele anterioare ale UE este dată de însăşi natura Conven iei Europene. De fapt. de asemeni în edi ia românească a unei lucrări foarte cunoscute. dar şi prin doi parlamentari. a conceput un model complet de reformă a Uniunii Europene. se afirmă teza succesului integrării europene şi a formării unei Europe unice. „Curs de institu ii europene”. Or. Totul se bazează pe o muncă permanentă şi atentă. trebuie ca deviza europeană <<unitate în diversitate>> să devină realitate. vom numi trei lucrări scrise de reputa i specialişti europeni care. în versiunea românească a celebrei sale lucrări „Viitorul federalist al Europei”. JeanLuc. timp în care se confirmă treptat teza centrală a căr ii şi anume că Tratatul de la Lisabona reprezintă o recuperare a Tratatului Constitu ional. la rândul ei. ci unul care propune o schimbare profundă în direc ia solicitată de către Conven ia Europeană şi anume aceea a realizării de „mai multă Europa” şi. unul dintre elementele centrale ale căr ii. Nimic nu este dobândit. Experien a statelor federale. în principal următoarelor două motive: epuizarea metodei reformei progresive ce avea drept rezultat realizarea. De altfel. sunt sau vor fi curând pe pia a românească de idei. valorile şi modelul Uniunii Europene8 Despre acest subiect şi în acelaşi spirit. întreprindere ce presupune o importantă aprofundare a integrării europene. capacitate care. la intervale scurte de timp. mai ales. 2010). Europa. Titlul acestei lucrări include cuvântul puzzle deoarece fiecare element nu căpăta sens decât prin raportare la ansamblu. îl reprezintă extinderea UE spre centrul şi estul Europei. Jean-Luc Sauron. oraşelor şi puterilor locale precum şi uniunea care atrage după sine capacitatea de ac iune necesară. a Tratatului de la Lisabona. pentru aceasta. Uniunea Europeană post tratatul de la Lisabona II. Întreaga construc ie europeană cu multiplele sale organiza ii. răspunde acestei duble constrângeri: <<neputin a>> societă ii democratice de a reconstrui zi de zi şi complexitatea unei societă i europene foarte eterogene. Adoptarea Tratatului Constitu ional. vorbeşte despre complexitatea Uniunii Europene pe care o consideră un veritabil puzzle şi spune. Polirom. regiunilor. Curs de institu ii europene. deviza Uniunii Europene reluată de proiectul pentru o Constitu ie Europeană rezumă bine această idee de unitate în diversitate” (Sauron. Vorbim despre o adunare politică care. Polirom. Stat-candidat la aderare.Tratatul de la Lisabona. Astfel. în acest sens. Dusan.

datorită legitimită ii politice a etapei de elaborare din cadrul Conven iei. păstrarea con inutului Tratatului Constitu ional în cea mai mare parte. Polirom. 2005.Institutul European din România . 2008. UE. simbolistica şi limbajul constitu ional.1. Atrage aten ia faptul că. Analiza noastră va fi centrată pe solu ia găsită prin Tratatul de la Lisabona care presupune într-o mare măsură recuperarea pe con inut a Constitu iei Europene. Dacă marele câştig l-am numit deja. 2007. Tritonic. Procesul decizional în Uniunea Europeană.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 II. al căror con inut.criză constitu ională.în primul rând. Europa viitorului. din perspectivă enun ată mai sus.1. Tritonic. Introducere Tratatul de la Lisabona încheie un proces de reformă desfăşurat în perioada 2000-2010. pe de altă. faza solu ionării impasului a trecut mai pu in observată în rândul cetă enilor europeni. O posibilă explica ie constă în dubla interpretare a Tratatului de la Lisabona.Tratatul de la Lisabona. 24 . în timp ce faza impasului politic a fost discutată amănun it şi diseminată la nivel european. în principal. dar nici de către massmedia. Despre aceleaşi subiecte şi pe aceleaşi abordări în România a scris Iordan Gheorghe Bărbulescu care a publicat. a interesului diferit în func ie de lectura fiecăruia. pe de o parte. • de model (explicitarea politică). de deblocare . cunoaşterea ei nemaifiind considerată importantă de către oficialii de rang înalt. consolidarea ideii unei singure Europe că fiind păr i ale aceluiaşi proces politic european generator al unei adevărate <<muta ii>> a integrării europene” (Aldecoa Luzarraga.Conven ia şi Constitu ia. Tratatul de la Lisabona a fost rezultatul unui proces politic. De la na ional la federal. a fost confirmat întru totul de evolu ia UE. Este vorba despre lucrările: UE. Francisco şi Mercedes Guinea Llorente. De la economic la politic. cea a propunerilor şi acordurilor . trebuie spus ceva şi despre marea pierdere: forma constitu ională a tratatului. Tritonic. de-a lungul anilor. . 2011 (în curs de apari ie). a extinderii Uniunii Europene de la 15 la 27 de state membre. • a doua. Propozi iile fundamentale de la care plecăm sunt: . UE. atât în termeni de câştiguri. con inutul său reprezentând o revenire la textul Tratatului Constitu ional în scopul creării unei viitoare Uniuni capabile să facă fa ă provocărilor interne şi interna ionale. De aceea. deci. Sistemul institu ional. considerăm. Polirom. cea de blocare . 2006. început la Maastricht şi continuat prin Amsterdam şi Nisa) în cursul căruia s-a realizat o dublă inovare: • de metodă (procesul constitu ional al Conven iei). Tratatul de la Lisabona şi.în al doilea rând. • şi cea finală. cât şi în cei de pierderi şi. acest proces poate fi divizat în trei păr i: • prima. lucrări în care analizează din aceeaşi perspectivă federalist-constitu ionalistă reformele începute în anul 2000 şi derulate până în 2009. Tratatul de la Lisabona.

Tratatul de la Lisabona modifică Tratatele existente.2007. p. institu ionale. o consolidare legislativă prin adoptarea unui text complet nou. şefii de stat şi guvern din Uniunea Europeană au semnat la Mănăstirea Jeronimos. în această sec iune ne propunem o analiză scurtă. II. fără a le înlocui cu un nou text. domeniul de aplicare şi con inutul Tratatului. Prin urmare. Numărul mare şi amploarea reformelor efectuate cu ocazia acestui Tratat au fost posibile deoarece păr ile principale ale Tratatului Constitu ional au fost transpuse. Noul Tratat de la Lisabona este.Tratatul de la Lisabona. dar riguroasă. cu largul consens al statelor membre. a cărui ratificare nu a fost dusă până la capăt. O reformă ambi ioasă realizată printr-o metodă clasică La data de 13 decembrie 2007. depăşind în importan ă chiar şi momentul Maastricht. Pentru Uniunea Europeană şi baza sa legală. 25 . Tratatul de la Lisabona reprezintă cea mai ambi ioasă revizuire a Tratatelor fondatoare. denumit Tratatul de la Lisabona după oraşul în care a fost semnat. Se revine astfel la tehnica tradi ională de modificare/completare.12. de la crearea Comunită ilor. a Tratatului de la Lisabona în dorin a de a oferi „cheile” necesare în elegerii sale. înlocuind Tratatul Constitu ional. de fapt. cu scopul de a explica şi de a analiza progresele Uniunii fa ă de situa ia actuală. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti Despre Constitu ia Europeană s-a scris foarte mult în UE şi foarte pu in în România şi tocmai de aceea este importantă în elegerea şi de către cetă eanul român a complexelor reforme politice. consecin ele principale ale Tratatului de la Lisabona sunt: Tratatul de la Lisabona este un tratat clasic de reformă.sau aproape toate .2. Tratatul include totuşi o importantă inova ie cu privire la Tratatele anterioare: dispari ia Comunită ii Europene şi înlocuirea sa cu Uniunea 9 DOUE C 306. presupunea ieşirea din criza constitu ională. Tratatul prin care se modifică Tratatul privind Uniunea Europeană şi Tratatul de instituire a Comunită ii Europene. decizionale prilejuite de către Tratatul de la Lisabona.9 Acest tratat. La fel ca şi Tratatele anterioare de la Amsterdam sau Nisa. vechiul Tratat Constitu ional transformat şi care şi-a pierdut aspectul constitu ional.cu un singur text.1. aproape de Lisabona. precum şi impactul pe care îl va avea asupra sistemului politic european în viitorul imediat. mai simplu şi mai bine structurat. Demersul nostru se bazează pe textul Tratatului. spre deosebire de inovarea propusă de Tratatul Constitu ional. în actualul Tratat. din 17. Tratatul de la Lisabona îndepărtându-se de formula simplificatoare şi radicală a înlocuirii tuturor tratatele europene . un tratat ce ar trebui să fie suficient pentru a asigură cadrul legislativ reformelor pe următorii 20 de ani. 1.

ci pe cel de a dezvolta Tratatul Uniunii Europene. cetă enii fiind mai obişnui i cu realitatea politică numită Uniunea Europeană şi în elegând cu greu raportul dintre CE şi UE. fie consecin ă a schimbărilor operate în luarea deciziilor sau a celor legate de procedurile legislative. în sine. cu toate acestea. adică TCEEA.Tratatul privind Uniunea Europeană. Tratatul Comunită ii Europene nu dispare pur şi simplu odată cu dispari ia Comunită ii Europene. Cel de-al doilea reformează şi redenumeşte Tratatul de instituire a Comunită ii Europene. Cu toate acestea. acestea fiind mai uşor de în eles odată realizate textele consolidate11. inclusiv în ce priveşte structura sa. la prima vedere. Desigur. care include modificările aduse celor două tratate fundamentale. juridic nu există o ierarhie între ele. iar celălalt fiind textul care îl dezvoltă pe primul. Versiunea consolidată a Tratatelor. UE şi CEEA func ionează prin intermediul aceloraşi institu ii. dintre schimbările importante operate în structura sa. 2010. Altfel spus. 11 În acest sens. Mai trebuie spus ceva: odată cu fuziunea CE şi UE nu se realizează şi fuziunea cu Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom) care rămâne încă în func iune ca şi Tratatul care o reglementează. trebuie precizat că aproape toate articolele sale sunt modificate. include un mare număr de Protocoale şi Declara ii care se anexează celor două Tratate revizuite. De asemenea. modificat. Luxemburg. eliminându-se astfel o entitate juridică care de multe ori a generat confuzie. Tratatul Uniunii Europene şi Tratatul Comunită ii Europene. modificări semnificative.Tratatul privind func ionarea Uniunii Europene. căreia i-a fost acordată personalitate juridică. începând cu Lisabona. fiind denumit. În plus. Aşa cum se întâmplă cu toate tratatele de acest tip. fie pentru că sunt obiectul unor amendamente concrete.Institutul European din România . Se produce. o distinc ie materială între cele două tratate. de asemenea. o simplificare. Primul dintre ele introduce reforme fundamentale la Tratatul Uniunii Europene. OPUE. . Acum. prin urmare. se poate consulta Uniunea Europeană. dreptul primar al Uniunii Europene va opera cu două texte: . astfel. îşi schimbă numele. 10 Trebuie să subliniem amploarea şi importan a modificărilor pe care Tratatul de la Lisabona le presupune pentru Tratatul Comunită ii Europene. un tratat clasic. ca urmare a dispari iei Comunită ii Europene. Tratatul de la Lisabona este. ci şi de func ii10. este dificilă lectura şi. după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Carta drepturilor fundamentale. Dispari ia Comunită ii Europene reprezintă. Nu este vorba însă de o simplă schimbare de nume. introducând. primul fiind textul de bază. TCE nu mai are rolul de a regulariza bazele Comunită ii Europene. aceasta schimbându-şi inclusiv func iile. nici nu pot fi evaluate toate schimbările pe care le produce.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 Europeană. "Tratatul privind func ionarea Uniunii Europene". 26 . ci el.

Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti Odată expuse aspectele formale sau structurale. În acest sens. Comunită ii Europene. se definesc şi mai exact proiectul şi natura sa politică.stabilirea pachetului de valori şi obiective ale Uniunii. recunoscându-se existen a unei realită i politice comune. trebuie subliniată importan a introducerii în func ionarea Uniunii a ini iativei legislative a unui milion de cetă eni. corespunzătoare celor două organiza ii care coexistau. II.personalitatea juridică a Uniunii Europene. este necesară analiza celor materiale.stabilirea unei proceduri de control a principiului subsidiarită ii. Este inovatoare şi prevederea. UE şi CE. comparativ cu situa ia anterioară când existau două realită i juridice. cea a Uniunii Europene. contribuind la schimbările ce se vor realiza la nivelul Uniunii Europene: Tratatul de la Lisabona întăreşte dimensiunea politică a Uniunii Europene. Primul aspect ce trebuie eviden iat este acela că Tratatul de la Lisabona dezvoltă şi consolidează Uniunea Europeană. . apărării şi securită ii. noută ile şi reformele pe care le introduce Tratatul de la Lisabona.realizarea unei ambi ioase reforme institu ionale. .delimitarea competen elor. astfel.apari ia unor noi baze legale ale Uniunii. pe scurt. prin stabilirea explicită a valorilor şi obiectivelor sale. . 27 . explicitând modelul său politic. Se pune punct.obligativitatea juridică a respectării prevederilor Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii. . .Tratatul de la Lisabona.realizarea unor inova ii majore în domeniul politicii externe.continuarea procesului de comunitarizare a celui de-al treilea pilon privind justi ia şi afacerile interne.stabilirea dispozi iilor privind func ionarea democratică a Uniunii. adică modificările pe care Tratatul de la Lisabona le operează pe textele vechilor Tratate. pusă în mişcare şi dezvoltată în ultimii ani. . . Uniunea este dotată cu personalitate juridică şi.3. . se introduc schimbări fundamentale precum: . În ceea ce priveşte acest ultim aspect. Principalele noută i Examinarea aspectelor formale ale Tratatului de la Lisabona şi a schimbărilor structurale pe care acestea le presupun pentru tratatele europene trebuie să fie completată cu analiza con inutului său material. Prezentăm aici. . născută la Maastricht. pe lângă deja comentata dispari ie a Comunită ii Europene. Caracterul politic al Uniunii apare întărit şi prin explicitarea principiilor sale de func ionare: democra ia reprezentativă şi participativă.1.

aşa cum prevede Tratatul de la Lisabona. II. foarte importantă pentru democra ia Uniunii devine obligativitatea juridică a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. ca regulă generală. Se consolidează. Tratatul de la Lisabona stabileşte. II. pentru a se aproba o decizie. Tratatul de la Lisabona clarifică şi explicitează rela iile Uniunii Europene cu statele membre prin intermediul catalogului de competen e. Consolidarea mecanismelor de protec ie a drepturilor fundamentale în fa a autorită ilor publice europene se manifestă şi prin posibilitatea Uniunii Europene de a adera la Conven ia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertă ilor Fundamentale. Anexa 2. 13 procedurile decizionale şi legislative sunt profund modificate. 28 . În cap. Tratatul de la Lisabona înlocuieşte decizia prin unanimitate a Consiliului cu cea prin majoritate calificată pentru încă douăzeci şi unu de domenii14. astfel. În plus. În scopul eficientizării continue a ac iunii comunitare. a posibilită ii ca un stat membru să părăsească voluntar Uniunea. ceea ce presupune ca UE să accepte un mecanism extern de control al respectării drepturilor fundamentale. vor fi prezentate succint principalele coordonate ale acestei reforme institu ionale. procedura numită "ordinară". Tratatul de la Lisabona acordă parlamentelor na ionale rolul de garant în fa a Uniunii a competen elor na ionale. În plus. În acest din urmă sens. 14 A se vedea Raportul Comisiei de Afaceri Constitu ionale a PE asupra Tratatului de la Lisabona.12 pentru a face fa ă provocărilor care rezultă din creşterea numărului de state membre. adică. deşi sunt stabilite excep ii pentru Marea Britanie şi Polonia.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 pentru prima dată.2. fa ă de func iile lor tradi ionale. în alte douăzeci şi opt de cazuri. parlamentele na ionale vor participa la procesul de control politic „ex-ante” al conformită ii legislative comunitare cu principiul subsidiarită ii şi vor avea un rol important în revizuirea simplificată a tratatelor. acest tandem în postura sa de legiuitor 12 13 Se va reveni asupra acestor aspecte de-a lungul studiului în cap. Tratatul de la Lisabona con ine o importantă reformă institu ională prin care se urmăreşte îmbunătă irea calită ii democratice a func ionării Uniunii şi garantarea capacită ii sale de ac iune şi decizie. în favoarea sa. A6-0013/2008. trebuie ca PE şi Consiliul să se pronun e.4. trebuie să scoatem în eviden ă noutatea privitoare la participarea parlamentelor na ionale la activită ile Uniunii. prin posibilită ile pe care le aduce procedura „pasarelelor”. Această procedură nu este altceva decât vechea co-decizie reformată. Astfel. document emblematic al Consiliului Europei.Institutul European din România . la paritate. Referindu-se la procedura legislativă. bazele juridice adoptate prin Tratatul de la Lisabona stabilesc că majoritatea calificată va fi regula de adoptare a deciziilor.

se stabileşte o ierarhie clară între acestea. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti european15. În ceea ce priveşte exercitarea competen elor. cercetarea spa ială. îl constituie Spa iul de Libertate. În primul rând. protec ie civilă şi cooperare administrativă. Tratatul de la Lisabona delimitează competen ele Uniunii. cele adoptate prin delegarea competen elor către Comisie. schimbări climatice. energie. fără a fi vorba despre apari ia propriu-zisă a unor noi competen e.şi se prevăd instrumente pentru o politică mai eficientă în aceste domenii. şi „actele executive” adică. Securitate şi Justi ie. stabilind o distinc ie între „actele legislative” adică. stabilind trei categorii: exclusive. În al doilea rând. Tratatul de la Lisabona creează noi baze juridice pentru ca Uniunea să dezvolte politici şi ac iuni în domenii precum ajutorul umanitar. prin intermediul participării parlamentelor na ionale. Atribuirea personalită ii juridice permite Uniunii să-şi îmbunătă ească eficien a şi vizibilitatea pe scena interna ională. În ceea ce priveşte actele juridice ale Uniunii. Două inova ii institu ionale sunt esen iale în realizarea acestui nou profil interna ional: nou creata func ie de Înalt Reprezentant. tineret. De asemenea. ci mai degrabă despre o aprofundare a unor prevederi mai vechi. se stabileşte un cadru comun de valori şi obiective. Tratatul de la Lisabona clarifică considerabil situa ia. sport. progrese semnificative se produc şi în ceea ce priveşte Politica Externă şi de Securitate Comună. marele pas înainte al Tratatului de la Lisabona din acest punct de vedere. precum şi nou înfiin atul Serviciu European pentru Fără îndoială că lista deciziilor supuse procedurilor speciale este impresionantă. coordonare sau complementare. se introduce o nouă bază legală referitoare la stabilirea rela iilor privilegiate de asociere cu ările din imediată apropiere. de asemenea. În ceea ce priveşte competen ele de ac iune ale Uniunii Europene. pentru a clarifica şi a explica func ionarea Uniunii. În plus. Se produce comunitarizarea a ceea ce rămăsese din cel de-al treilea pilon . comune şi de sprijin. ajungând la 33 conform PE. parte a unei politici specifice de vecinătate. Se pun. ce corespunde rolului de mare responsabilitate pe care UE doreşte să şil asume la nivel mondial şi care doreşte să asigure o mai mare coeren ă întregului Uniunii. responsabil cu politica externă în cadrul Consiliului şi Comisiei. bazele unui catalog al competen elor apar inând fiecăreia dintre aceste categorii. putându-se introduce o ac iune în fa a Cur ii de Justi ie în cazul încălcării acestor principii. se instituie un control politic „ex ante”. elementul de noutate îl constituie stabilirea procedurilor de monitorizare a conformită ii ac iunii comune cu principiile subsidiarită ii şi propor ionalită ii. se prevede posibilitatea unui control judiciar „ex post”. În primul rând. cele aprobate prin intermediul unei proceduri legislative.Tratatul de la Lisabona.cooperarea poli ienească şi judiciară în probleme penale . în încercarea de a consolida profilul interna ional al Uniunii Europene. 29 15 .

dar şi proceduri simplificate . fără a se recurge la revizuirea formală a Tratatelor. Cea de-a doua consolidează capacitatea de adaptare a Uniunii la noile provocări fără a mai fi obligatorii. mai ales. Pentru toate acestea. În acest sens. ai Consiliului şi personal diplomatic detaşat de la ministerele de externe ale statelor membre. 30 . Pe de o parte. reformele lungi şi costisitoare. 16 Serviciul European de Ac iune Externă este compus din func ionari ai Comisiei. 17 Uniunea Europeană. a cetă enilor europeni. 29 octombrie 2010. prin care se va convoca. se continuă cu actuala linie de gestionare a crizelor.care să permită schimbarea regulilor sau a procedurilor de luare a deciziilor. cea interguvernamentală specifică PESC şi cea comunitară specifică rela iilor externe ale UE. pe de altă se realizează progrese în alte două direc ii complementare: cooperarea în materie de capacită i. o clauză de solidaritate între statele membre în caz de dezastru sau de atac terorist şi posibilitatea de a stabili o cooperare structurată permanentă între statele care îndeplinesc anumite criterii de capacită i şi îşi asumă angajamente cu privire la aceste capacită i. Tratatul de la Lisabona con ine o clauză privind asisten a reciprocă între statele membre în cazul în unui atac militar. ceea ce va permite. De asemenea. Bruxelles. o Conven ie. mai precis a articolului 125 al TFUE17. ca regulă generală. se extinde cadrul legal al cooperării prin admiterea aplicării procedurii „cooperării consolidate” ceea ce înseamnă eliminarea interdic iei ce exista până acum în aplicarea acestui tip de cooperare în acest domeniu. care va ajuta Înaltul Reprezentant în exercitarea func iei sale16. Se stabileşte o procedură ordinară. Tratatul de la Lisabona vine cu noută i semnificative referitoare la însăşi revizuirea tratatelor europene. anterioară CIG.Institutul European din România .cunoscute ca "pasarele" . prin crearea unei Agen ii Europene de Apărare şi apari ia instrumentelor politice de auto-apărare ale Uniunii. Concluziile Consiliului European. la fel ca în cazurile anterioare ale Spa iului Schengen sau zonei Euro. Politica de Securitate şi Apărare Comună se dezvoltă decisiv prin Tratatul de la Lisabona. A se vedea în acest sens actuala propunere a Germaniei de modificare a Tratatelor prin procedura simplificată.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 Ac iune Externă. a parlamentelor na ionale şi. Tratatul de la Lisabona poate fi considerat deosebit de important deoarece realizează una dintre cele mai substan iale reforme europene. Parlamentul European primind mai multe competen e în acest domeniu. Prima prevedere reprezintă o importantă democratizare a procesului de reformă a Tratatelor asigurând participarea la reforma UE alături de reprezentan ii guvernelor statelor membre şi a institu iilor europene. EUCO 25/10. de fiecare dată. prin ac iuni de tip Petersberg. crearea treptată a unei veritabile armate europene. Ambele institu ii caută să ofere unitate şi coeren ă celor două domenii de politică externă.

un Pact de Stabilitate şi Creştere 18 Uniunea Europeană.1. Strategiile UE intitulate ”EUROPA 2020” şi. pe de altă parte. Consiliul European. în continuare. EUCO 13/10. o educa ie solidă şi permanentă. chiar mai mult decât atât afirmându-se că Europei îi lipsesc proiectele politice. S-a extins deja credin a generală că Lisabona aduce multe schimbări şi că. cunoscută şi ca „Europa 2020” (adoptată formal pe 17 iunie 2010) urmăreşte: dezvoltarea. două contraargumente: . 17 iunie 2010. se vorbeşte despre renun area la moneda euro etc. reducerea excluziunii sociale şi a sărăciei etc. II. astfel încât Europa să devină un actor important al schimbării modelului de dezvoltare la nivel mondial.Strategia pentru crearea de noi locuri de muncă şi creştere economică. „EUROPA 2030” Uniunea Europeană se pregăteşte să facă un salt înainte odată cu punerea în mişcare a instrumentelor şi politicilor Tratatului de la Lisabona. o monedă unică. UE are de apărat o pia ă unică. în pofida crizei. astfel.„Europa 2030” (cu ocazia aceluiaşi Consiliu European din 17 iunie 201018. în măsura în care. Prezentăm. crearea de noi locuri de muncă astfel încât să se ajungă la un grad de ocupare de 75%.. „mai multă Europă politică şi federală” şi „mai multă Europă socială”. Se anticipează multe noută i. sporeşte puterea de ac iune a Uniunii Europene în domenii care apar in. CONCL 2.4. sperăm să se facă o interpretare ambi ioasă în sensul de „mai multă Europa”.Tratatul de la Lisabona. viziunile eurosceptice nu au fundament. un climat de optimism renovat şi de speran e încă înainte de aplicarea sa. tradi ional. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti atât prin amploare. cât şi prin con inut. despre criza Uniunii Economice şi Monetare. . Concluziile Preşedin iei. totul depinzând de voin a politică a statelor membre. ceea ce a produs deja. după ani de aplicare. a unui rol activ în remodelarea determinată de criza mondială. de către UE. a fost adoptat documentul Grupului de Reflec ie cunoscut ca fiind „Proiect pentru Europa 2030. a unei economii competitive. Presupune un mare pas înainte în construc ia Europei politice. Uniunea Europeană nu va mai fi aceeaşi. Viitorul Europei şi „Europa viitorului”. Provocări şi oportunită i”) are în vedere desfăşurarea. bazată pe cunoaştere şi o mai bună coordonare a deciziilor politice între nivelul suprana ional şi cel na ional având în vedere distribu ia competen elor. Din punctul nostru de vedere. CO EUR 9. explicitează modelul acestui sistem politic unic şi. el permite o aplicare maximalistă sau minimalistă a dispozi iilor sale. Ca orice tratat. În anii decisivi care ne aşteaptă prin aplicarea marilor poten ialită i ale Tratatului. de domeniul suveranită ii na ionale exclusive a statelor membre. pe de o parte. 31 . respectiv. simultan se vorbeşte despre criza economică. Desigur.

adaptabilitea etc. fără a abandona economia socială de pia ă.Institutul European din România . a monedei unice şi a pie ei interne şi. aşadar. dar s-au dovedit insuficiente pentru depăşirea ei. trebuie prelungită via a activă. creşterea productivită ii. nici Euro nu au cauzat criza. Nu în ultimul rând. fără a afecta securitatea locurilor de muncă. UE trebuie să crească în competitivitate fără a renun a la modelul său economico-social. 32 . incluzând energiile alternative şi chiar pe cele nucleare. inova ie. securitate şi justi ie –. Trebuie întărită pia a internă în fa a unor tendin e de na ionalism economic şi puse în aplicare noi politici comune în materie energetică. formare profesională continuă). trebuie dezvoltată progresiv ideea unei guvernan e economice care să evite contradic iile actuale generate de existen a. impulsionată reconcilierea dintre carieră. dar şi un spa iu politic tot mai omogen – vezi Spa iul de libertate. Trebuie investit şi mai mult în capitalul uman (cercetare. Nu întâmplător Strategia se numeşte „2030” deoarece se consideră Tratatul de la Lisabona ca asigurând baza juridică necesară până la orizontul anilor 2030.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 (valabil pentru membrii zonei Euro). trebuie asigurată creşterea demografică fără de care orice efort va deveni nesustenabil. precum şi unul institu ional şi decizional din ce în ce mai integrat. trebuie să crească integrarea femeilor în via a activă. pe de altă parte. De aceea. Nici Pactul de Stabilitate. Trebuie reformată şi modernizată pia ă muncii: flexibilizarea sa. Europei nu îi lipsesc proiectele politice pe termen mediu şi lung. foarte importantă este modificarea percep iei asupra imigra iei ce trebuie în eleasă ca o necesitate. pe de o parte. dar. a eşuat ea oare?! Ce Uniune Europeană vom avea peste zece sau douăzeci de ani? 19 Idem. Astfel. a diferitelor politici economice na ionale. pentru realizarea convergen ei economice. În opinia noastră. solidaritatea şi coeziunea. familie şi via a privată. educa ie. economic şi social al Uniunii Europene? Ce beneficii prezintă acesta pentru cetă eni? Ce îmbunătă iri aduce modului de func ionare a Uniunii Europene? Ce noi puteri adaugă Tratatul ac iunii UE ? Oare avem de-a face cu o reformă viabilă sau există riscul de a eşua aşa cum s-a întâmplat cu Constitu ia? Dar. întărind lupta împotriva schimbărilor climatice. Şi nici pe termen scurt: acelaşi Consiliu European citat19 a dovedito prin deciziile luate de ieşire din criză şi cele de întărire a UE. Trebuie să se pună la punct organisme financiare şi/sau mecanisme care să permită evitarea unor crize asemănătoare. În acest scop. credem că setul de întrebări la care trebuie pe fond să răspundă deciden ii şi cetă enii europeni este următorul: Cum se modifică modelul politic.

Astfel. dimpotrivă. model ce amestecă pia a liberă şi interven ia publică în scopul garantării atingerii obiectivelor sociale ale Uniunii. socială şi teritorială. Această nouă în elegere a coeziunii este împrumutată din practica statelor federale unde reflectă solidaritatea federală dintre statele componente ale federa iei. la noua coeziune care este economică. În fine.Tratatul de la Lisabona.1. de la coeziunea economică şi socială. coeziunea devine element de identitate a proiectului european urmărind extinderea bunăstării către toate regiunile europene. Reforma institu iilor. Sunt incluse elemente care permit extrapolarea modelului social european la nivel suprana ional. În plus. Se trece. citate la cap. apar „clauzele orizontale” sau transversale.2. dată fiind obligativitatea juridică a Cartei. I. competen elor şi politicilor europene 20 II. principiilor şi obiectivelor integrării europene se face o op iune concretă în favoarea unui model de organizare a rela iilor economice şi sociale. respectarea acestor principii fiind obligatorie pentru toate politicile pe care le dezvoltă institu iile europene. drepturile fundamentale şi principiile solidarită ii şi coeziunii . şi. Lisabona a inclus şi instrumentele necesare dezvoltării acestuia la nivel suprana ional.21 În planul său de „constitu ionalizare” a modelului social.Gh. stat – proprii Europei. 33 . Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti II.1. Modelul economico-social al UE. modelul social european. pe de alta. pe de o parte. societate. Spa iul administrativ european. deciziilor. care să răspundă combina iei speciale – pia ă.II. „Mai multă Europă socială”. se constitu ionalizează rolul interlocutorilor sociali şi a Summit-ului Social 20 21 Subiectul abordat poate fi găsit în lucrările lui Bărbulescu.esen iale acestui model social .2. Fa ă de cadrul juridic existent înainte.se întăresc şi se consolidează. se consolidează un model de Europa neoliberală? Este suficient protejat modelul social european? Tratatul de la Lisabona explicitează modelul economic şi social propriu întregului proces de integrare europeană. cu această ocazie. prin constitu ionalizarea valorilor. Modelul economico-social european. Obligativitatea juridică a Cartei Tratatul de la Lisabona a generat o serie de întrebări legate de dimensiunea economico-socială: Ce model economic şi social este consacrat de către noul tratat? Putem vorbi despre o Europă socială? Există progrese în materie de model social european sau.

a modelului economic şi social european. unele modificări referitoare la politicile economice şi sociale.24 Există. dar şi pe un anumit grad de interven ie. marea provocare fiind men inerea configura iei social-economice existente în fa a pericolului venit dinspre noile state membre. Malta – erau inferioare celor din vechile state membre. situa ie cauzată 22 În primul Titlu al TFUE se regularizează clauzele transversale ce garantează modelul. modul de finan are a Uniunii. cu excep ia câtorva – Slovenia. că există unele progrese în dezvoltarea politicilor economice şi sociale.Institutul European din România . 34 . dar şi coordonarea politicilor economice sau politica monetară şi. aplicânduse tuturor politicilor şi ac iunilor promovate de către institu iile comune. cunoscute ca fiind „clauze sociale” cu aplicare transversală. în egală măsură. aspecte ce nu existau înainte. preluate din Constitu ie. Cipru. Cipru. calitatea vie ii acestuia. vorbind strict.22 În plus. au fost introduse noi baze juridice şi au fost perfec ionate unele politici economice existente.23 Referitor la progresul în materie socială. 25 Începând cu anul 2004 au aderat la Uniunea Europeană unele state precum Malta. În concluzie. au fost consolidate elementele sale sociale şi redusă influen a liberei concuren e în eleasă ca valoare absolută a pie ei. Polonia. Toate acestea sunt deosebit de importante mai ales într-un moment în care la criza statului bunăstării se adaugă cea provocată de extindere25. ceea ce subliniază rolul acestora în dezvoltarea şi evolu ia modelului social şi a politicilor economice şi sociale europene. se introduc noi clauze. cu atât mai mult cu cât post-aderarea 2007 se suprapune pe criza europeană ce se declanşează în 2008. rezultă că modelul european se bazează pe principiile economiei de pia ă. dar. Astfel. În plus.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 Tripartit. de către Fran a. ceea ce face ca modelul european să fie amenin at de subfinan are. Acestea îşi modifică. în majoritatea cazurilor. în fine. nu şi noi politici sociale. pe scurt. Slovenia. dar. totuşi. 23 Consecin ă a referendumului francez prin care a fost respinsă Constitu ia.subiecte ale unor reforme dure în anii de după căderea Zidului Berlinului . Putem spune. Slovacia. Fundamentală este. 24 În Tratatul de la Lisabona găsim. nevoia de ajutor financiar era superioară celei de dinainte de marea extindere spre est a UE. Tratatul de la Lisabona marchează un progres indiscutabil în constitu ionalizarea modelului social european prin formularea obiectivelor şi a instrumentelor. acestor politici li se aplică procedura legislativă ordinară. statutul din cel de „ac iune de sprijin comunitar sau de coordonare” în cel de „competen e complementare”. Scopul final este cetă eanul. de exemplu. introducerea dispozi iilor referitoare la interlocutorii sociali şi la Summiturile Sociale Tripartite. Pe de altă parte. mai ales. totuşi. bunăstarea sa. lăsându-se cu claritate să se în eleagă că economia de pia ă europeană este doar un instrument al modelului şi nu un scop în sine. progrese ale politicilor sociale. Cehia. trebuie spus totuşi că Tratatul de la Lisabona nu adaugă noi competen e politicilor sociale şi nu extinde con inutul actualei politici sociale considerată insuficientă şi chiar nesemnificativă. a renegocierii. Ungaria . dar şi prin redactarea noii clauze sociale. economiile noilor state membre. De aici.ce aveau o economie mai liberală şi mai pu in interven ionistă decât cea a vechilor state membre.

Existen a acestor clauze sociale. 26 Trebuie să amintim că în anumite sectoare concrete ale politicilor comune . Tratatul prevede că nici un stat membru nu poate fi obligat să apeleze la acest sprijin din partea UE. respectându-le autonomia. 11). De aceea. Apar. instrumente de dezvoltare a modelului social european precum: egalitatea de gen (TFUE. dar şi altele privind schimburile de func ionari şi exper i din respectivele sectoare. astfel. preluată de Tratatul Constitu ional şi de cel de la Lisabona. fără a afecta alte dispozi ii asupra cooperării administrative. protec ia mediului (TFUE. art. 35 . şi. Summit-ul Social Tripartit privind creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă va contribui la dialogul social”. În plus. Uniunea poate adopta măsuri în sprijinul eforturilor statelor de îmbunătă ire a capacită ii lor administrative prin schimburi de informa ii şi bune practici sau prin sprijinirea programelor de formare. dezvoltarea durabilă şi protec ia mediului.s-au creat şi aplicat programe concrete de formare profesională. Uniunea trebuie să aibă competen e în sprijinirea schimbului de informa ii şi persoane din administra iile na ionale. care să reflecte un model de societate bazată pe valori precum egalitatea. Art. altfel spus. regularizarea serviciilor de interes economic general. reflectă op iunea europeană pentru un anume model economic şi social. nediscriminarea (TFUE. pe de alta. cât şi în desfăşurarea programelor de formare şi perfec ionare a acestora. art. art. Această dispozi ie a Conven iei. care sus inea că. inând cont de diversitatea sistemelor na ionale. protec ia serviciilor de interes general (publice) protocol anexă la Tratat. art. Va facilita dialogul între acestea.”26 Totuşi. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti de lipsa voin ei politice în acest sens. Un alt instrument fundamental în dezvoltarea modelului social european îl constituie constitu ionalizarea rolului interlocutorilor sociali şi a Summit-ului Social Tripartit în definirea şi aplicarea politicilor sociale. 12). protec ia consumatorilor (TFUE. de exemplu . în măsura în care este de interes comun aplicarea eficace a dreptului Uniunii de către statele membre. dezvoltarea socială. 8). Tratatul de la Lisabona. 9).Tratatul de la Lisabona. avea la bază o recomandare a Grupului de Lucru „Competen e complementare”. art. 10). introduce o bază juridică referitoare la îmbunătă irea la nivelul UE a cooperării administrative între statele membre. pe de o parte. să îndeplinească nişte obiective având un pronun at con inut social. clauza socială (TFUE. art. Politicile Uniunii care aplică şi dezvoltă un asemenea model trebuie să respecte anumite limite sau. urmând drumul Tratatului Constitu ional. 152 stabilind că: „Uniunea va recunoaşte şi promova rolul interlocutorilor sociali. 197 stabileşte că: „aplicarea efectivă a dreptului european este o problemă de interes comun.afaceri interne şi vamă.

o mai mare democratizare şi eficientizare în luarea deciziilor. de ocupare şi sociale. 36 . la propunerea Comisiei.Institutul European din România . indicatorii macroeconomici etc. anumite ac iuni comune specifice lor desfăşurându-se şi înainte sub „umbrela” bazelor juridice existente. institu iile responsabile şi obiectivele de urmărit. dar şi ca Uniunea să ia măsurile necesare garantării acestei coordonări. acesta devenind alături de Consiliu (aşadar.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 Noile baze juridice introduse cu referire la politicile economice şi sociale – unele relevante. de asemenea. Tratatul mai are. precum energia sau cercetarea spa ială – nu constituie noută i absolute. Nu în ultimul rând. nu putem să nu men ionăm aici recentele decizii luate de către Consiliul European din 28 – 29 octombrie 2010 în direc ia întăririi cooperării economice a statelor membre. în cazul declarării deficitului excesiv. se întăreşte rolul Comisiei în sanc ionarea statelor ce nu respectă criteriul deficitelor excesive. putem afirma că norma generală în aceste sectoare nu este atât atribuirea de noi competen e. cum se întâmpla înainte de Lisabona. Noile reglementări aduc însă un plus de claritate. a creării unei adevărate guvernan e europene în domeniul uniunii economice. se revizuiesc politicile economice şi monetare: o mai bună coordonare a politicilor economice a statelor membre. de aceea. acum fiind identificate mai exact competen ele. se explicitează competen a UE în dezvoltarea numitei Strategii de la Lisabona care devine parte a dreptului primar. Comisia are competen e pentru a emite un Aviz statelor membre care înregistrează deficit excesiv şi nu doar o simplă recomandare. toate acestea în scopul îmbunătă irii gestionării acesteia şi adoptării deciziilor de politică economică pentru statele din zona Euro. este vorba despre instrumentele de aplicare a acestuia şi. în mod repetat. şi nu doar la simpla recomandare a acesteia. se dispune ca statele membre săşi coordoneze la nivelul UE politicile economice. o serie de dispozi ii noi privind adoptarea deciziilor referitoare la zona Euro. Chiar dacă nu este vorba propriu-zis despre Tratatul de la Lisabona. În acest sens. 126 din TFUE. Sanc iunea. deci obligatorie de îndeplinit pentru statele membre. a stabilirii de sanc iuni pentru acei membri UE care nu respectă. se adoptă la nivelul Consiliului. găsirea unei formule viabile de guvernan ă economică astfel încât UE să poată preveni şi evita crize majore. conform art. Astfel. creşte rolul PE în adoptarea perspectivelor financiare şi a bugetelor anuale ale UE. se constitu ionalizează Eurogrupul. astfel încât Uniunea Economică şi Monetară să devină cu adevărat o uniune economică şi nu doar monetară. De aceea. statele membre) co-legislator obligatoriu. cât clarificarea juridică a celor deja existente.

o Uniune eficace şi în aceste condi ii. întărindu-se caracterul său participativ şi transparen a.Tratatul de la Lisabona. unele atât de importante încât doar trecerea unor ani de aplicare ne va arăta dacă şi în ce măsură vor afecta trăsăturile esen iale ale actualului sistem institu ional. Aprecierea generală arată că există multe elemente de continuitate. probabil. 223-234 TFUE. există şi noută i. PARLAMENTUL EUROPEAN 27 În ceea ce priveşte Parlamentul European. la propunerea Consiliului) vor fi cele ce vor fixa numărul de locuri corespunzător fiecărui stat membru. prin prevederea co-deciziei ca procedură legislativă generalizată. Cu toate acestea. 14 TUE. Consiliul şi Comisia Europeană. Creşterea eficacită ii Uniunii Noută ile. în Constitu ie şi Tratatul de la Lisabona constituie. Reforma institu ională. Nu au fost create multe institu ii noi şi nici nu a fost modificat major rolul acestora în luarea deciziilor. 28 27 37 .2. fotoliile ce revin fiecărui stat fiind alocate pe baza unui criteriu propor ional descrescător28.2. adaptarea sistemului institu ional gândit pentru şase state la numărul tot mai mare de membri. Se pot cita drept exemple de elemente ce pot altera actualul echilibru institu ional crearea func iei de Preşedinte permanent al Consiliului European sau apari ia figurii noului Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate. cea mai importantă reformă a arhitecturii institu ionale de la crearea Comunită ilor. Într-un fel. garantându-se. aşa cum a fost şi cu ocazia altor reforme institu ionale. democratizarea în continuare a sistemului european de luare a deciziilor. fapt ce îi conferă acestuia statutul de colegiuitor şi având deplină autoritate bugetară. Se stabileşte că. Vom examina unele din aceste inova ii. adevărate inova ii în unele cazuri. pe de alta. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti II. art. Pozi ia institu ională a Parlamentului European este foarte mult întărită. centrându-ne exclusiv pe institu iile ce dau prioritate dialogului interinstitu ional. adică PE. în principal. având în vedere că reprezintă institu ional cetă enii Uniunii. deopotrivă. Este răspunsul Uniunii la o dublă provocare şi necesitate: pe de o parte. în acelaşi timp. în materie institu ională cuprinse. Parlamentul European este marele câştigător al revizuirii Tratatului de la Lisabona. se stabileşte numărul maxim de deputa i europeni la 751. Art. institu iile Uniunii (Consiliul European. este un proces legitim acesta de a atribui puteri crescânde PE. la paritate cu Consiliul. înlăuntrul unor limite minime şi maxime. Consiliul European.

Astfel. func ie ce corespunde. Acesta exercită func ii de control politic şi consultative. Cel mai relevant aspect în revizuirea PE îl reprezintă. 29 Acest articol trebuie interpretat împreună cu art. creşterea substan ială a atribu iilor sale. 10. Regularizarea Consiliului European apare în art. Parlamentul European alege Preşedintele Comisiei”29. Tratatul de la Lisabona continuă. atât legislative. a Consiliului European ca institu ie a Uniunii şi. în pofida dispari iei sale din textul tratatului. în continuare. alături de celelalte institu ii comunitare. în elegând această încorporare ca parte a tendin ei continue de democratizare a sistemului decizional european. Consiliului. 31 În acest sens.2. a Tratatului de la Lisabona este considerarea. se stabileşte dubla reprezentare. Această nouă paritate legislativă PE – Consiliu reflectă în practica decizională dubla legitimitate a Uniunii.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 Vorbind despre PE.6 al TUE. 15 TUE.1 al TUE stabileşte că: „PE exercită împreună cu Consiliul func ia legislativă şi cea bugetară. rezultă important faptul că deciziile sale vor fi supuse controlului judiciar. art. 263 şi 265 ale TFUE. se poate afirma că are loc o explicitare a rolului său fundamental în func ionarea institu ională a UE. art. Se adaugă că nu va avea func ie legislativă. conform art. în consecin ă. 38 . O noutate o constituie şi crearea func iei de Preşedinte permanent al Consiliului European. Atribu iile Preşedintelui permanent al Consiliului European. unde se şi dispune că: „func ia sa este să dea Uniunii impulsurile necesare dezvoltării şi să definească orientările şi priorită ile politice generale”. CONSILIUL EUROPEAN30 O noutate a Constitu iei şi. şi încununează chiar. 235-236 TFUE. dar şi ca parte a puterii constituente a Uniunii Europene. sunt acelea de a: prezida şi impulsiona activitatea Consiliului European. aşa cum se arată în art. 15 al TUE. 15. stabilindu-se că func ionarea Uniunii se bazează pe democra ia reprezentativă. prin intermediul Consiliului/Consiliului European. trecerea sa sub imperiul regulilor sistemului31. în conformitate cu condi iile prevăzute în tratate. cât şi bugetare. cea directă a cetă enilor prin intermediul PE şi cea a statelor. pozi ie datorată în elegerii sale ca reprezentant al legitimită ii cetă eneşti. 14. deci. 30 Art. având un mandat de doi ani şi jumătate cu dreptul de a fi prelungit cu încă doi ani şi jumătate. deci. indirect tot a cetă enilor. deopotrivă. pentru prima dată de la apari ia sa. al TUE unde.Institutul European din România . tendin a anterioarelor reforme de încorporare a legitimită ii cetă eneşti – reprezentată de către PE – în puterile legislative şi bugetare comunitare. de state şi de cetă eni.

de adoptarea unei noi scheme de vot în cazul majorită ii calificate. asigurarea continuită ii. 39 . pe de o parte. cât şi în exterior. ceea ce diminuează rolul primuluiministru. între altele. Acest Preşedinte devine „fa a vizibilă” a Uniunii pe care cetă enii o pot identifica şi cu şefia Consiliului European. În final. Figura Preşedintelui permanent al Consiliului European modifică natura acestei institu ii. de asemenea. Este prevăzută. de la una explicit interguvernamentală. şi. pe de altă. în principal. a ministrului de externe din respectivul stat în modelarea politicilor europene de-a lungul respectivei Preşedin ii. obligativitatea de a prezenta în PE un raport la sfârşitul fiecărei reuniuni a Consiliului European şi de a-şi asuma reprezentarea externă a UE în zona PESC. despre substituirea actualului sistem al preşedin iilor semestriale turnante ale Consiliului European şi ale Consiliului Rela ii Externe. vizibilită ii şi coeren ei reprezentării europene atât în interiorul Uniunii. Este vorba. în fruntea acestei institu ii vom avea o persoană ce nu reprezintă interesul unui stat. la pregătirea şi continuitatea activită ii Consiliului European. spre una ce se îndreaptă spre „comunitarizare”. CONSILIUL32 Principalele noută i în func ionarea Consiliului urmăresc îmbunătă irea eficacită ii în condi iile creşterii permanente a numărului membrilor săi. în colaborare cu Preşedintele Comisiei şi bazându-se pe activitatea Consiliului Afaceri Generale. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti veghea. Acelaşi obiectiv al creşterii eficacită ii deciziei în Uniunea Europeană a stat la baza deciziei de a extinde numărul deciziilor Consiliului ce vor trece de la 32 Art. deoarece un nou actor politic intră în joc. 16 TUE. 237-243 TFUE. facilita coeziunea şi consensul în sânul Consiliului European.de a conduce institu ia şi de a ob ine consensul prin reunirea intereselor comune ale statelor membre . Prin crearea acestei func ii se urmăreşte. În acelaşi timp. Această slăbire o rolului statului ce de ine Preşedin ia Consiliului vine din aceea ca respectivul stat nu mai de ine nici Preşedin ia Consiliului European şi nici a Consiliului Rela ii Externe.pot determina schimbarea dinamicii institu iei. respectiv. pentru prima oară. începând cu permanen a acesteia. Atribu iile sale . această inovare poate modifica şi caracterul interguvernamental al institu iei. art. fapt care va avea consecin e asupra echilibrului şi dialogului interinstitu ional. întrucât.Tratatul de la Lisabona. această func ie slăbeşte rolul statelor la nivelul Preşedin iei turnante a Consiliului. dar şi cu a UE în ansamblul ei.

ci doar reprezentan ii statelor membre ce fac parte şi din zona Euro. precum PESC. cazul « redlines » trasate de către unele state membre (fiscalitatea. decizia fiind aprobată de 72% din membrii Consiliului care trebuie să reunească 65% din popula ia Uniunii.de state şi popoare . Mai trebuie precizat faptul că din fiecare „echipă” fac parte trei state membre care îşi coordonează ac iunile şi urmăresc realizarea unui program comun. securitatea socială a lucrătorilor imigran i.propunere pe care CIG a modificat-o. Condi iile pentru formarea unei minorită i de 40 . reprezentând cel pu in 15 dintre aceştia.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 unanimitate la majoritate calificată. Eurogup este organul politic competent pentru a examina şi decide asupra politicii economice a zonei Euro şi a repercusiunilor pe care le au deciziile de politică monetară aflate în mâinile BCE. adică au adoptat moneda Euro. procentele cresc. Dezbaterea privitoare la păstrarea sau eliminarea preşedin iilor semestriale turnante a diferitelor forma iuni ale Consiliului de Miniştri s-a desfăşurat în paralel cu cea referitoare la Preşedin ia permanentă a Consiliului European. procedura de revizuire a tratatelor de către CIG.9 al TUE. una dintre chestiunile dificile ale procesului constitu ional. pe fond. stabilindu-se următoarele: men inerea actualului sistem pentru majoritatea forma iunilor Consiliului. art. organizarea acestor preşedin ii pe „echipe de trei state” (echipe colective de trei preşedin ii semestriale care coordonează activită ile timp de optsprezece luni şi înăuntrul cărora fiecare stat preia coordonarea echipei timp de şase luni). Această ini iativă se aplică din ianuarie 2006 şi a început cu grupul Germania. astfel încât o regăsim. Astfel. între altele). deciziile politice referitoare la sistem în ansamblul său. Pentru a se în elege miza. ce îşi va desemna un Preşedinte permanent (de asemenea.33 Altă noutate se referă la îmbunătă irea func ionării democratice şi transparente a Consiliului şi aici ne referim la obliga ia de a se face publice lucrările Consiliului atunci când acesta ac ionează ca legiuitor. 36 În cazul în care propunerea nu este a Uniunii sau a Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate. Portugalia şi Slovenia. sau cultura. este suficient să reamintim că o problemă asemănătoare a determinat eşecul CIG de la Bruxelles din anul 2003 având efecte negative asupra impulsului politic al procesului constitu ional: Conven ia Europeană propusese un sistem de dublă majoritate . 34 A se vedea art. 35 Trebuie reamintit că Eurogrup este forma ia restrânsă a Consiliului Economie şi Finan e la care nu participă to i miniştrii de finan e şi economie.4 TUE. şi în Tratatul de la Lisabona. forma iunea Consiliul Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) ce reuneşte doar membrii zonei Euro. dacă popula ia acestora reprezintă cel pu in 65% din popula ia Uniunii”36. 16. 33 Rămân încă o serie de decizii supuse unanimită ii. pasarelele.35 Noul calcul al majorită ii calificate a constituit.Institutul European din România . ce va fi condus de către Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate34. stabileşte că “majoritatea calificată este dată de 55% dintre membrii Consiliului. pentru doi ani şi jumătate ). şi Eurogrup. la rândul său. 16. stabilirea a două preşedin ii permanente: Consiliul Rela ii Externe.

41 . Referitor la prima. de asemenea. se produce o anume democratizare în luarea deciziilor Consiliului. recunoscându-se indirect. realizată cu ocazia CIG 2007. 36 anexă a Tratatului de la Lisabona. modul în care a fost luată decizia. În plus. ambele urmărind consolidarea dimensiunii democratice şi creşterea eficacită ii func ionării sale: alegerea sa de către PE. Protocolul nr. orice stat poate solicita men inerea actualului sistem de adoptare a legisla iei europene. ce state au aprobat-o sau ce popula ie reunesc acestea.38 COMISIA39 Comisia este marele perdant al reformei institu ionale. cu uşurin ă. ponderea popula iei respectivului stat în totalul cetă enilor UE. se amână luarea acesteia şi se continuă discu iile până la găsirea unei solu ii acceptate de către to i. va creşte influen a PE în alegerea Comisiei deoarece Tratatul de la Lisabona stabileşte astfel: „Consiliul European propune candidatul său pentru func ia de Preşedinte al Comisiei în acord cu rezultatele alegerilor pentru PE”40.Tratatul de la Lisabona. Două sunt totuşi capitolele la care a fost realizată o anume reformă. permi ându-i acestuia în orice moment să cunoască. adică dacă un număr semnificativ de state au rezerve fa ă de adoptarea unei decizii. compozi ia. 38 Şi tripla majoritate valabilă la ora actuală are virtu ile sale. Se include. Se împiedică astfel ca deciziile Consiliului să poată fi blocate de 3 din statele mari ale UE considerându-se imposibil ca patru dintre acestea să se unească într-o asemenea întreprindere. 3 al Protocolului referitor la dispozi iile tranzitorii. totodată. avantajul indubitabil de a fi un sistem mult mai transparent pentru cetă eanul european. 39 Art. alian ele posibile. cu această formulă este mult mai uşoară luarea deciziilor. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti Renegocierea poloneză.37 Acest model de dublă majoritate prezintă avantajele eficacită ii şi adaptabilită ii. un mecanism similar celui de la Ioannina. În fine. până la 31 martie 2017. art. se stabileşte că. Fa ă de dificilul sistem al triplei majorită i stabilit la Nisa. a popula iei şi a puterii de vot şi. astăzi în vigoare. reducându-se. La asta. 244-250. posibilită ile de blocaj ale acestora. Pare un progres spre o Comisie mai politică şi nu doar tehnică. 37 Art. de asemenea. Are. renun ându-se la ponderea voturilor. fiind singura institu ie care nu a ieşit întărită din această reformă. de asemenea. prin ponderea votului fiecărui guvern. între care poate fi men ionată aceea că reflectă op iunea majoritară a statelor. nu mai este necesară revizuirea regulilor ori de câte ori se produc extinderi ale UE. fiind necesari cel pu in 4 membri ai Consiliului. dar blocaj devin mai dure. se adaugă avantajul adaptabilită ii deoarece. 17 TUE. 40 Va fi desemnat dintre reprezentan ii grupului politic european care a ob inut cele mai multe locuri cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European. a dus la amânarea intrării în vigoare a acestei prevederi până în 2014. deci.

Indirect. asigurându-se astfel ca. să men ină reprezentativitatea. în condi ii de egalitate a ordinului rotirilor fiecărui stat astfel încât acesta să reflecte diversitatea demografică şi geografică a Uniunii. prima Comisie a Tratatului de la Lisabona. în vigoare decât la 1 noiembrie 2014. Noul articol 17. Este vorba despre o Comisie compusă din 2/3 din numărul statelor membre. Acest pas mic înainte permite însă partidelor politice europene să facă şi ele un pas important în personalizarea politicii europene. Acest lucru pare fundamental deoarece ar putea duce la existen a unor Comisii mai omogene şi eficace fa ă de situa ia actuală când. să fie stabilit un sistem de rota ie între statele membre.Institutul European din România . avem de-a face cu un mozaic deseori eterogen. însă. Problema compozi iei Comisiei a constituit şi ea un subiect polemic al dezbaterii constitu ionale: eficacitatea recomandă o Comisie redusă. prin impunerea de către statele membre a Comisarilor pe care îi doresc. 42 . Reforma întăreşte puterile Preşedintelui în atribuirea demnită ilor membrilor Comisiei şi repartizarea func iilor. Reducerea numărului de Comisari nu va intra. Evident. Constitu ia a optat. astfel. reprezentativitatea recomandă men inerea principiului „un comisar – o ară”. Consiliul European nu ar putea ignora o asemenea numire. dar şi din împăr irea dinainte între statele membre a domeniilor de competen ă ale Comisiei. extinzânduse considerabil majoritatea calificată şi co-decizia prin procedura legislativă ordinară. puterile Comisiei apar întărite prin Tratatul de la Lisabona deoarece. în care intră şi Preşedintele şi Vicepreşedintele/Înalt Reprezentant al UE pentru Politică Externă şi de Securitate Comună (PESC) şi Politică Europeană de Securitate şi Apărare (PESA). Poate deveni.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 el nu este foarte spectaculos dacă ne gândim că dreptul de a formula propuneri pentru func ia de Preşedinte al Comisiei rămâne în continuare privilegiul Consiliului European. aparent neimportant.5 TUE stabileşte ca. în final. formulă pe care o men ine şi Tratatul de la Lisabona. realitate o veche propunere a lui Jacques Delors ca partidele să nominalizeze înainte de începerea alegerilor europene un „cap de listă” ce ar urma să devină Preşedinte al Comisiei. s-ar putea converti într-o fereastră de oportunitate pentru o parlamentarizare şi democratizare reale ale Comisiei. printr-o Declara ie a Consiliului European. pentru o Comisie redusă. adică principiul „un comisar – o ară”. Comisia are de jucat un rol mai important în medierea interinstitu ională şi în ac iunea sa de ini iator legislativ. Acest element.

Trebuie să ne gândim. Această reflec ie se poate extinde şi spre Serviciul European de Ac iune Externă care va sprijini munca Înaltului Reprezentant şi care. având în vedere că unul dintre membrii săi trebuie să accepte. 27 TUE. caracterul său de Comisar şi Vicepreşedinte al Comisiei. 18. că independen a Comisiei poate fi alterată. de personalitatea primului Înalt Reprezentant şi a primului Preşedinte al Comisiei ulterior aplicării acestei decizii. 43 . detaşat la acest veritabil „minister european” de externe. Pentru prima dată. Deşi prezintă reale avantaje din punctul de vedere al coeren ei. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti ÎNALTUL REPREZENTANT AL UE PENTRU AC IUNE EXTERNĂ ŞI POLITICĂ DE SECURITATE41 În final. De asemenea. în special când este vorba de afaceri externe. dacă acesta va fi cazul. dar realitatea oferă nenumărate exemple de cât este de greu să separi PESC de ac iunea externă. Acesta va fi numit şi mandatat simultan de către Consiliul pentru Afaceri Externe. pe de o parte. institu iile comune încetează să mai fie etanşe. conform Tratatului. eficacită ii şi vizibilită ii ac iunii externe. dar pare de netăgăduit ce efecte va avea. de asemenea. Repercusiunea reală asupra Comisiei a acestor noută i se va putea analiza doar după trecerea unor ani şi va depinde. pe de alta. şi de către Comisie. ca şi în cazul anterior analizat. va fi format din func ionari ai serviciilor competente din Secretariatul General al Consiliului şi ai Comisiei. Este sigur că acest risc există pentru PESC. considerăm că este important să ne referim la consecin ele posibile pentru natura şi func ionarea Comisiei prin crearea postului de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Ac iune Externă şi Politică de Securitate. instruc iuni şi de la statele membre. pe de alta. dar şi din personal al ministerelor de afaceri externe ale statelor membre. 41 Art. Tradi ionala colegialitate a Comisiei este şi ea afectată deoarece Înaltul Reprezentant nu este un Comisar egal cu ceilal i. natura şi func ionarea sa. trebuie să ne întrebăm în legătură cu ierarhia dintre Vicepreşedintele Comisiei şi Preşedintele Comisiei şi în legătură cu competen ele nu foarte clar separate ale acestora în materie de reprezentare externă. însă. art. poate modifica. El va fi Comisar de Rela ii Externe şi Vicepreşedinte al Comisiei.Tratatul de la Lisabona. şi. de Preşedinte permanent al Consiliului Afaceri Externe. fiind dificil de anticipat în ce măsură acest lucru va afecta rela iile inter-institu ionale şi echilibrul dintre acestea. pe de o parte. ci are o legitimitate specială şi sporită prin faptul că este numit direct de către Consiliu.

stabilind că delimitarea competen elor se face pe baza „principiului atribuirii”.2.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 II. clarificarea vechilor defini ii din Tratate. astfel încât cetă eanul poate în elege cu uşurin ă. 5.3. în art. În acest fel. noul Tratat al Uniunii Europene expune şi defineşte. că ea este necesară pentru cetă ean. în primul rând. izvor al competen elor Uniunii. acestea fiind men ionate în ambele tratate (la art. Subsidiaritatea. şi cele ale subsidiarită ii şi propor ionalită ii. 2-6 TFUE. fără a altera nici orientarea sa federalistă. devin mai pu in vizibile. iar exercitarea lor. pe baza celor de „subsidiaritate” şi „propor ioalitate”. realizându-se. există totuşi progrese fa ă de vechea metodă a TCE de sistematizare şi delimitare a exercitării puterii în UE. 5 al TUE şi în Titlul 1 al TFUE) ceea ce conduce la alterarea. întărind claritatea şi transparen a şi slăbind temerile 42 Art. adică modul de clasificare şi distribuire a competen elor. la prima vedere. Sunt definite cele trei principii.Institutul European din România . principii călăuzitoare ale exercitării competen elor”42. însă. având în vedere că statele sunt cele ce atribuie competen ele. În legătură cu principiul „atribuirii”. Există însă o fragmentare a competen elor. nici con inutul său material. la rândul său. totodată. Această clauză reziduală nu părea necesară. 5 TUE. Rolul regiunilor şi al colectivită ilor locale Tratatul de la Lisabona introduce diferitele categorii de competen e. paradoxal. 5 al TUE regularizează principiile fundamentale ale puterii europene: „principiul atribuirii. într-o oarecare măsură. Titlul I al TFUE. art. le defineşte şi enumeră principiile pe baza cărora se stabileşte delimitarea şi exercitarea lor. care sunt nivelul şi institu iile responsabile cu o politică sau ac iune concretă în fiecare caz în parte. În pofida acestor limite ale Tratatului de la Lisabona. competen ele şi sectoarele pe care le deservesc. a clarită ii şi chiar a vizibilită ii şi logicii ce le ghidează şi diferen iază. defineşte categoriile de competen e existente şi enumeră sectoarele în care fiecare se exercită. O analiză atentă arată. Astfel. competen ele. Sistemul de competen e dezvoltat de Tratatul de la Lisabona preia propunerea Conven iei Europene. Astfel. art. Delimitarea şi definirea competen elor aduce vizibilitate şi claritate sistemului. Distribu ia competen elor. este a statelor membre”. îl democratizează. 44 . se adaugă ideea că: „orice competen ă neatribuită Uniunii prin Constitu ie. prin simpla lectură a acestor articole.

Tratatul de la Lisabona. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti

euroscepticilor fa ă de „super-statul UE” care „urmăreşte subminarea competen elor na ionale”. Exercitarea „competen elor atribuite” trebuie să respecte, de fiecare dată, principiile de subsidiaritate şi propor ionalitate: în baza primului, se stabileşte că Uniunea intervine doar în cazurile când se poate demonstra că există o valoare adăugată a ac iunii europene, iar conform principiului propor ionalită ii “con inutul şi forma ac iunii Uniunii nu vor excede nivelul necesar atingerii obiectivelor tratatelor”. În Tratatul privind Func ionarea UE, articolul 2 stabileşte categoriile de competen e şi le defineşte pe fiecare în parte. Astfel, avem competen e: exclusive, în art. 343; mixte (partajate), în art. 444; ac iuni de sprijin, coordonare şi complementare, în art. 645. Uniunii i-a fost, de asemenea, atribuită competen a de a coordona politicile economice şi cele de muncă, dar şi competen a de a coordona, defini şi aplica o politică externă şi de securitate comună. În aceste sectoare, în elese ca excep ii de la cele trei competen e de bază, este vorba mai degrabă despre o coordonare a politicilor na ionale. Altfel spus, este vorba despre aplicarea metodei interguvernamentale, conform căreia competen ele na ionale nu se cedează, ci se coordonează. Referitor la principiile de exercitare, Tratatul de la Lisabona le defineşte în art. 5. În plus, există un Protocol anexă referitor la principiile de subsidiaritate şi propor ionalitate, fiind întărit controlul aplicării subsidiarită ii prin mecanismele complementare al controlului politic (ex ante) şi ale controlului juridic (ex post). În ceea ce priveşte controlul ex ante, Protocolul stabileşte obliga ia Comisiei de a elabora „Fişa de subsidiaritate” pentru fiecare propunere legislativă. Această fişă trebuie să con ină: justificarea adoptării respectivei propuneri legislative; baza juridică; necesitatea ac iunii la nivel european; impactul normativ şi financiar pentru statele membre, regiunile şi colectivită ile locale; indicatorii calitativi şi cantitativi. Odată transmisă propunerea legislativă împreună cu Fişa de subsidiaritate către parlamentele na ionale, timp de opt săptămâni acestea pot emite o decizie prin care reclamă faptul că respectiva propunere legislativă
43

Acestea sunt: uniunea vamală; politica de concuren ă, când este vorba despre pia a unică; politica monetară; conservarea resurselor maritime, ca parte a politicii de pescuit comune; politica comercială comună; încheierea de acorduri interna ionale în sectoarele respective (art. 3, TFUE). 44 Domeniile de competen ă mixte sunt: pia a internă; politica socială; coeziunea economică, socială şi teritorială; agricultura şi pescuitul; mediu; protec ia consumatorilor; transporturile; re elele transeuropene; energia; spa iul de libertate, securitate şi justi ie; partea de securitate a politicii vizând sănătatea publică. Sunt de asemenea competen e mixte, cercetarea şi dezvoltarea, cooperarea pentru dezvoltare şi ajutorul umanitar. În aceste cazuri, ac iunea Comunită ii nu poate împiedica ac iunea statelor (art. 4 TFUE). 45 Uniunea poate dezvolta ac iuni de sprijin, coordonare şi complementare în raport cu protec ia şi îmbunătă irea sănătă ii oamenilor, industria, cultura şi turismul, educa ia, tineret, sport şi formare profesională, protec ie civilă şi cooperare administrativă (art. 6 TFUE).
45

Institutul European din România - Studii de strategie şi politici SPOS 2010

violează principiul subsidiarită ii. Dacă dintre opiniile emise, mai mult de o treime sunt negative, Comisia/statele/ institu ia de la care a plecat propunerea, trebuie să restituie propunerea Comisiei spre a fi studiată mai atent. În pofida ambiguită ii juridice a acestei dispozi ii, ea are suficientă greutate politică încât să facă, dacă nu imposibil, cel pu in dificil, ca un guvern na ional să aprobe o propunere infirmată de parlamentul său na ional. Această procedură a fost supranumită „cartonaşul galben” deoarece permite parlamentelor na ionale să avertizeze asupra riscului nerespectării principiul subsidiarită ii, dar nu poate bloca formal respectiva propunere. Procedura “cartonaşului galben” a fost completată de către CIG 2007, la cererea Olandei, prin introducerea, în noul paragraf 3 al art. 7 din Protocol, a unui alt „cartonaş”, unul „portocaliu”, care dă o şi mai mare putere opiniilor parlamentelor na ionale. Procedura „cartonaşului portocaliu” devine valabilă ori de câte ori, în cadrul procedurii legislative ordinare, opiniile ce sesizează nerespectarea principiul subsidiarită ii reprezintă majoritatea simplă a voturilor atribuite parlamentelor na ionale. În acest caz, Comisia poate să men ină, modifice sau să retragă propunerea. Dacă decide men inerea, trebuie să justifice, printr-o opinie motivată, de ce consideră că este asigurată respectarea principiului subsidiarită ii. Această opinie, împreună cu cea a parlamentelor na ionale se transmite celor doi co-legislatori, care vor studia, în cadrul primei lecturi, compatibilitatea propunerii şi a principiului subsidiarită ii. Dacă o majoritate de 55% din membri Consiliului sau majoritatea voturilor emise în PE constată incompatibilitatea acestei propuneri cu principiul citat, atunci se renun ă la ea. Procedura judiciară ex post constă în crearea posibilită ii de ac iune în justi ie aflată la îndemâna Comitetului Regiunilor, dar şi a statelor membre, atunci când ac ionează în numele parlamentelor lor na ionale. Însă, inova ia politică cea mai importantă legată de sistemul institu ional european, o reprezintă încorporarea parlamentelor na ionale în acest sistem. Parlamentelor na ionale li se atribuie, pe de o parte, func ia de control a exercitării competen elor europene şi, pe de alta, pe cea de a veghea la transferul altora noi. Încorporarea parlamentelor na ionale în func ionarea UE reprezintă o noutate absolută, bine primită de unii, îndoielnică însă pentru al ii, date fiind temerile legate de eficacitatea Uniunii de multe ori pusă la îndoială. Este însă dificil de evaluat în acest moment care va fi impactul acestei deschideri către legislativele na ionale. A priori, pare că va întări caracterul democratic al Uniunii şi, în plus, ar putea dezvolta caracterul cooperativ al federalismului european prin intermediul participării statelor membre nu doar la nivel guvernamental, dar şi parlamentar. Totul va depinde, desigur, de interesul pe care îl vor manifesta parlamentele na ionale pentru această activitate şi de viteza lor de reac ie astfel încât accentul

46

Tratatul de la Lisabona. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti

să cadă pe valoarea adăugată şi democratizarea sistemului, şi nu pe întârzierea procesului decizional. Recunoaşterea şi garantarea competen elor regiunilor era una dintre mizele aflate „în spatele” principiului subsidiarită ii şi a introducerii mecanismului de control politic şi judiciar a îndeplinirii sale. Se dă, astfel, răspuns solicitării regiunilor, formulată încă de la Maastricht, ca principiul subsidiarită ii să nu fie doar un criteriu de delimitare a competen elor între Uniune şi statele membre, ci să fie aplicat la toate nivelurile politice europene, adică să includă regiunile şi colectivită ile locale46. În acest sens, art. 5.3. al TUE, recunoaşte, pentru prima dată, aplicarea principiului subsidiarită ii la nivelul regiunilor şi a colectivită ilor locale, dându-se satisfac ie acestora. Protocolul asupra subsidiarită ii, care detaliază aplicarea acestui principiu şi a mecanismelor de control politic şi judiciar, rezervă un rol important regiunilor şi colectivită ilor locale47. În acest sens, art. 2 al Protocolului stabileşte în mod expres obliga ia Comisiei de a consulta regiunile şi colectivită ile locale înainte de a formula o propunere legislativă ori de câte ori este cazul. Este vorba, în fond, despre o practică consolidată în guvernan a europeană - alături de cea a consultării grupurilor de interes şi a societă ii civile - care acum se formalizează la cel mai înalt nivel. Art. 5 al Protocolului stabileşte că trebuie elaborată de către Comisie, pentru fiecare propunere legislativă, “Fişa de subsidiaritate”, în care trebuie avute în vedere, între altele: implica iile respectivului act normativ asupra regiunilor; costurile administrative şi financiare ale aplicării sale pentru administra iile regionale şi locale48; în fine, legisla ia propusă de către Comisie trebuie să fie astfel gândită încât costurile pentru administra ia regională sau locală să fie cât mai reduse posibil şi propor ionale cu obiectivele de atins. Protocolul prevede, în art. 6, posibilitatea ca, pe durata aplicării procedurii de control a aplicării principiului subsidiarită ii de către parlamentele na ionale, acestea să poată consulta şi Camerele regionale, în cazul statelor membre unde acestea au competen e legislative. Se permite, rămânând la latitudinea fiecărui stat, existen a unor mecanisme de punere în mişcare a procedurii de alertă timpurie la nivelul camerelor legislative regionale, acestea putând, astfel, participa la verificarea îndeplinirii principiului subsidiarită ii. În această procedură de alertă timpurie aflată în mâinile parlamentelor na ionale, regiunile cu competen e legislative pot avea un rol esen ial având în vedere că, în acest caz, Camera
Să nu uităm că introducerea elaborării catalogului de competen e pe agenda procesului constitu ional s-a datorat presiunii landurilor germane care vedeau în acest exerci iu o modalitate de a-şi proteja competen ele în fa a tendin ei de a fi „absorbite de către nivelul european”. 47 Protocolul de aplicare a principiilor subsidiarită ii şi propor ionalită ii, Protocolul 2 anexa la Tratatul de la Lisabona. 48 Se include „principiul conexiunii”, conform căruia, în aplicarea legisla iei comunitare, regiunile sau colectivită ile locale să nu fie obligate a suporta greută i financiare sau administrative excesive.
47
46

Institutul European din România - Studii de strategie şi politici SPOS 2010

Superioară a parlamentelor statelor federale reprezintă regiunile şi dispune de votul de control. Altfel spus, procesul de alertă timpurie este, în sine, un instrument important prin care regiunile cu competen e legislative pot participa la procesul legislativ european. Se garantează, astfel, că nu se vor suprapune competen ele europene peste cele na ionale decât dacă o asemenea măsură se justifică. În fine, în art. 8, Protocolul prevede legitimarea activă a Comitetului Regiunilor în fa a Cur ii de Justi ie Europene, Comitetul putând prezenta o ac iune în fa a Cur ii dacă constată violarea aplicării principiului subsidiarită ii sub aspectele stabilite prin Tratat ca fiind în competen a sa. Ac iunea poate fi introdusă şi de către un stat membru, la solicitarea parlamentului na ional sau doar a uneia dintre Camere sale, aceasta putând fi chiar cea a reprezentan ilor regionali. Altfel spus, conform Tratatului de la Lisabona, regiunile au posibilită i juridice, chiar dacă indirecte, de a introduce ac iuni împotriva actelor legislative europene ce violează principiul subsidiarită ii. Putem spune, deci, că Tratatul de la Lisabona presupune un progres important în dotarea regiunilor europene cu instrumente care să le permită apărarea propriilor competen e în fa a imixtiunii nejustificate a institu iilor na ionale. Fără îndoială, buna func ionare a acestor instrumente depinde, în mare măsură, de existen a unor proceduri interne la nivelul statelor membre, măsuri menite să favorizeze o asemenea ac iune.

II.3. Europa 2020: creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Dialogul social49
II.3.1 Tratatul de la Lisabona, baza juridică a continuării aplicării Strategiei de la Lisabona50 Procesul de ratificare şi intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona s-a suprapus cu declanşarea şi dezvoltarea crizei financiare, economice şi, în final, sociale. Este indubitabil faptul că, prin Tratatul de la Lisabona, nu s-a urmărit explicit nici anticiparea, nici contracararea unor crize de acest tip, aşa cum nu s-a urmărit explicit crearea acelor instrumente capabile să le atenueze, dacă nu anihileze, ceea ce a făcut ca Tratatul să nu-şi propună crearea de institu ii şi/sau politici în acest sens. Respectând adevărul istoric trebuie men ionat că
49 50

Art. 3 TUE. Acelaşi articol 3 (3) care spune că „UE ac ionează pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creştere economică echilibrată şi pe stabilitatea pre urilor, pe o economie socială de pia ă cu un grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a locurilor de muncă şi spre progres social, precum şi pe un nivel înalt de protec ie şi de îmbunătă ire a calită ii mediului. Aceasta promovează progresul ştiin ific şi tehnic”.
48

Tratatul de la Lisabona. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti

preocuparea pentru completarea Uniunii Monetare cu o veritabilă Uniune Economică astfel încât să avem, în fine, o autentică Uniune Economică şi Monetară, este veche, Conven ia privind viitorul Europei având între Grupurile sale de lucru, unul (Grupul VI) intitulat „Guvernan ă economică”. Este adevărat că acesta nu a reuşit să-şi impună concluziile, astfel încât acestea nu s-au regăsit în Proiectul Tratatului Constitu ional51. Nici măcar în anii 2006-2007, atunci când se consumau dezbaterile referitoare la „salvarea” Constitu iei, nu devenise încă prioritară ideea instituirii unei guvernan e economico-financiare la nivelul Uniunii Europene. Acum însă, din cauza efectelor devastatoare generate de criză, pe agenda publică europeană subiectul referitor la instituirea unui mecanism de guvernan ă economico-financiară la nivelul UE este unul de maximă importan ă, astfel că la 29 septembrie 2010 Comisia Europeană a adoptat cel mai amplu pachet legislativ de consolidare a guvernan ei economice din UE şi din zona Euro de la lansarea Uniunii Economice şi Monetare. Propunerea Comisiei, aprobată în Consiliul European din 28-29 octombrie 201052, stabileşte: „Consiliul European aprobă Raportul Grupului Special cunoscut sub numele de 'Guvernan ă Economică'. Aplicarea sa ne va permite să îmbunătă im disciplina bugetară, să extindem supravegherea economică, să intensificăm coordonarea şi construirea unui cadru solid de gestionare a crizelor şi a unor institu ii mai puternice. Consiliul European îşi propune să se adopte o cale rapidă pentru adoptarea dreptului secundar necesar aplicării numărului mare de recomandări. Se doreşte ca Consiliul European să ajungă la un acord până în vara lui 2011 asupra propunerilor legislative ale Comisiei. Rezultatul final va fi o întărire substan ială a pilierului economic al UEM ceea ce va consolida încrederea şi va contribui la creşterea sustenabilă şi competitivă, dar şi la crearea de noi locuri de munca”. Consecin a, până la sfârşitul anului 2010, precum şi pe parcursul anului 2011, Comisia Europeană va propune alte pachete de reglementări aferente obiectivului de dezvoltare economică şi socială echilibrată, durabilă, bazată pe competitivitate şi incluziune socială (conform prevederilor art. 3 din TUE).53 Nota bene, Tratatul de la Lisabona oferă deja un cadru juridic propice pentru asigurarea unui proces de creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, ceea ce sprijină dezideratul instituirii guvernan ei financiare la nivelul Uniunii Europene.

51 52

Bărbulescu, I. Gh., Uniunea Europeana. De la na ional, la federal, Tritonic, 2006, p. 167. Uniunea Europeana, Concluziile Consiliului European, Bruxelles, 28-29 octombrie 2010, EUCO 25/11. 53 A se vedea Documentul Comisiei Europene Governace, tools and policy cycle of Europe 2020, http://ec.europa.eu/eu2020/pdf/Annex%20SWD%20implementation%20last%20version%2015-072010.pdf.
49

Obiectivele Strategiei „Europa 2020” au fost confirmate de către Consiliul European de vară în data de 17 iunie 201054. unele deja prezentate succint. Deşi criza financiară. mai ecologice şi mai competitive. Concluziile Consiliului European. reforme structurale şi coeziune socială”. au dus în perioada 2005-2008 la atenuarea rezultatelor preconizate.o strategie pentru creştere inteligentă. planificării şi înfăptuirii politicilor publice europene. odată cu crearea contextului institu ional şi politic propice înfăptuirii reformelor structurale la nivelul UE. 50 . • creştere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor. trebuie să amintim că anul 2010 reprezintă un an de cotitură în domeniul politicilor sociale şi economice ale Uniunii. realizării reformelor structurale şi coeziunii sociale. Strategia Europa 2020 poate fi considerată un instrument de aplicare a Tratatului de la Lisabona. ecologică şi favorabilă incluziunii”. Strategia de la Lisabona se dovedeşte a fi contribuit la apropierea progresivă a modelelor sociale ale statelor membre în vederea realizării modelului social comun. precum şi la nivelul statelor membre. a Comunicării „Europa 2020 . prin stabilirea unor obliga ii explicite ale statelor UE privind coordonarea politicilor economice ale UE (a se vedea în acest sens.Institutul European din România . O etapă nouă a constituit-o lansarea. socială şi teritorială. economic şi social. TFUE art. EUCO 17/06. na ionale. Astfel. Bruxelles. 17 iulie 2010.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 Având în vedere faptul că de la 1 decembrie 2009 UE func ionează conform prevederilor Tratatului de la Lisabona. din punct de vedere al dimensiunii sociale. La rândul său. afirmăm că. la 3 martie 2010. precum şi cea socială. Continuarea obiectivelor asumate prin Strategia de la Lisabona se va realiza prin intermediul unei strategii de convergen ă economică. 54 Uniunea Europeană. regionale şi locale în vederea creării locurilor de muncă. Strategia de la Lisabona s-a dovedit a fi un veritabil exerci iu de coordonare şi învă are reciprocă în domeniul prognozării. ceea ce ne aminteşte despre cele 3 modele de dezvoltare ale UE şi simbioza lor: politic. din punctul de vedere al reformelor structurale angajate. cea economică. Având în vedere coinciden a dintre prevederile Tratatului de la Lisabona. Declara ia 30 cu privire la articolul 126 din TFUE precizează: „Conferin a Interguvernamentală îşi reafirmă angajamentul fa ă de obiectivele Strategiei de la Lisabona: crearea de locuri de muncă. 119-126). Strategia Europa 2020 punctează trei obiective fundamentale în dezvoltarea Uniunii: • creştere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare. şi cele ale Strategiei „Europa 2020”.

modelul social european lărgeşte limitele tradi ionale ale pie ei interne şi instituie contexte propice pentru dezvoltarea unei economii sociale de pia ă cu un grad ridicat de competitivitate şi incluziune socială. principiilor şi obiectivelor integrării europene.a. în special. Să nu uităm. întregul Tratat de la Lisabona fiind conceput în ideea implicării partenerilor sociali în atingerea obiectivelor UE şi dezvoltării modelului social european. de ocupare. şi. adică obligativitatea statelor şi a 51 . modelul social european poate fi extrapolat explicit la nivel suprana ional. în general. prin „constitu ionalizarea” valorilor. Unicitatea sa la nivel mondial Tratatul de la Lisabona explicitează modelul social european . societă ilor şi statelor membre. Astfel. socială şi teritorială. inând cont de aceste repere. Tratatul de la Lisabona instituie caracterul transversal al „clauzelor sociale”. educa ie ş.definindu-l ca un amestec de economie de pia ă şi interven ie publică. Aici trebuie men ionate prevederile articolului 152 din Tratatul de Func ionare a Uniunii Europene: „Uniunea recunoaşte şi promovează rolul partenerilor sociali la nivelul său. state) şi exprimă solidaritatea dintre cetă eni şi state. Modelul european este legat de coeziune încă de la începuturile Uniunii (la început între lucrători. inând seamă de diversitatea sistemelor na ionale. mai mult decât o simplă simbioză a modelelor interne ale statelor membre. În opinia noastră. Nota Bene. în măsură să asigure coeziunea economică. Modelul Social European. din statele membre dobândesc un rol din ce în ce mai important în dezvoltarea modelului economic şi social european. cât şi cele sindicale. II. atât organiza iile patronale. propriu întregului proces de integrare europeană. prin prevederile Tratatului de la Lisabona modelul social european este recunoscut drept un model propriu de dezvoltare a UE prin simbioza pie elor. regiuni şi.2. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti • creştere favorabilă incluziunii – promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării for ei de muncă. Reuniunea socială tripartită la nivel înalt pentru creşterea economică şi ocuparea for ei de muncă contribuie la dialogul social”.bazat pe principiile egalită ii şi solidarită ii . ceea ce justifică necesitatea regândirii filosofiei politicilor publice ale Uniunii.Tratatul de la Lisabona. aşa cum este stipulat în aliniatul 3 al articolului 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Aceasta facilitează dialogul dintre aceştia. apoi agricultori.3. 152 din TFUE. a celor sociale. că rolul partenerilor sociali nu se face doar prin intermediul art. în fine. respectându-le autonomia. odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. De men ionat. fa ă de cadrul juridic existent înainte. Prin urmare.

Aceasta ac ionează pentru dezvoltarea durabilă a Europei. în acelaşi timp. Uniunea respectă bogă ia diversită ii sale culturale şi lingvistice şi veghează la protejarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural european” (TUE. întemeiată pe o creştere economică echilibrată şi pe stabilitatea pre urilor. care tinde spre ocuparea deplină a for ei de muncă şi spre progres social. solidaritatea între genera ii şi protec ia drepturilor copilului. atunci articolul 26 din TFUE specifică următoarele: „Comisia ine seamă de amploarea efortului pe care anumite economii care prezintă decalaje ale nivelului de dezvoltare va trebui să îl sus ină pentru instituirea pie ei interne şi poate propune dispozi ii corespunzătoare”. trebuie inut seamă de diversitatea economiilor şi a modelelor sociale existente. Uniunea combate excluziunea socială şi discriminările şi promovează justi ia şi protec ia socială. aliniatul 3). în special.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 actorilor suprana ionali europeni de a ine cont de acestea ori de câte ori se elaborează sau aplică politici publice na ionale sau europene. utilizând din plin ceea ce numim dialogul social: „Comisia încurajează cooperarea dintre statele membre şi facilitează coordonarea ac iunii acestora în toate domeniile politicii sociale aflate sub inciden a prezentului capitol şi. 52 . Aceasta promovează coeziunea economică. în domeniile privind: ocuparea for ei de muncă. dacă avem în vedere aspectele ce in de func ionarea pie ei interne. Astfel. formarea şi perfec ionarea profesională. securitatea socială. socială şi teritorială. egalitatea între femei şi bărba i. inând cont de prevederile art. precum şi pe un nivel înalt de protec ie şi de îmbunătă ire a calită ii mediului. partenerii sociali pot să îşi promoveze activ punctele de vedere. fiind necesară o strânsă cooperare în utilizarea mecanismelor guvernan ei care să ină cont de to i actorii participan i. articolul 3.Institutul European din România . Titlul 1. Astfel: „Uniunea instituie o pia ă internă. Să nu uităm faptul că partenerii sociali încă de in competen e în modul de înfăptuire a politicilor Uniunii Europene. creşterea durabilă presupune construirea unei economii competitive. Nu în ultimul rând. dreptul muncii şi condi iile de muncă. precum şi solidaritatea între statele membre. precum şi rolul institu iei ce elaborează propunerile de interven ii publice la nivelul UE. Însă. şi aşa cum prevede şi Strategia Europa 2020. Plecând de la dezideratul dezvoltării durabile a Europei. durabile şi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor. 152 şi de principiile democra iei participative ce sunt recunoscute în textul Tratatului. pe o economie socială de pia ă cu grad ridicat de competitivitate. Aceasta promovează progresul ştiin ific şi tehnic.

(b) eliminarea acelor proceduri şi practici administrative. avize şi prin organizarea de consultări. dreptul de asociere şi negocierile colective dintre angajatori şi lucrători. Parlamentul European este pe deplin informat. cât şi cele care privesc organiza iile interna ionale. Dialogul social este indispensabil procesului de redresare economică rapidă şi durabilă. în prezent dialogul social transcende şi alte politici economice şi sociale înfăptuite de UE. În acest scop. 53 . serviciilor şi capitalurilor. dar şi pe garantarea liberei circula ii a persoanelor. în special prin ini iative menite să stabilească orientările şi indicatorii. (c) eliminarea tuturor perioadelor şi restric iilor prevăzute de dreptul intern sau de acordurile încheiate anterior între statele membre. astfel. (d) stabilirea unor mecanisme proprii în vederea corelării cererii şi ofertei de locuri de muncă şi facilitarea realizării echilibrului între cererea şi oferta de locuri de muncă în condi ii care să evite amenin area gravă a nivelului de trai şi de ocupare a for ei de muncă în diferitele regiuni şi ramuri industriale. aplicându-se. Iată de ce. în care se stipulează următoarele: (a) asigurarea cooperării strânse între serviciile na ionale pentru ocuparea for ei de muncă. 156. precum şi a acelor perioade de acces la locurile de muncă disponibile care decurg din dreptul intern sau din acordurile încheiate anterior între statele membre şi a căror men inere ar constitui un obstacol în calea liberalizării circula iei lucrătorilor. enun at mai sus. este nevoie să se depăşească etapa confruntărilor şi disensiunilor politice şi să se aprofundeze un parteneriat social bazat pe competitivitate şi convergen ă economică. mediul. precum şi dezvoltării sociale pentru următorul deceniu. chiar dacă unele dintre politici sunt partajate sau complementare. cum ar fi educa ia. art. Înainte de formularea avizelor prevăzute de prezentul articol. prin studii. prevederile articolului 46 din Tratatul de Func ionare a Uniunii Europene. competitivitate ş.a. Comisia consultă Comitetul Economic şi Social” (TFUE. să organizeze schimbul celor mai bune practici şi să pregătească elementele necesare pentru supravegherea şi evaluarea periodice. care impun lucrătorilor din celelalte state membre condi ii diferite în ceea ce priveşte libera alegere a unui loc de muncă în raport cu lucrătorii statului respectiv.Tratatul de la Lisabona. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti protec ia împotriva accidentelor şi a bolilor profesionale. Comisia ac ionează în strânsă legătură cu statele membre. Prevederile articolului 156 asigură aplicarea principiului democra iei participative în edificarea unei guvernan e democratice la nivelul Uniunii Europene. în cazul structurilor interne ce compun parteneriatul social. igiena muncii. atât în ceea ce priveşte problemele care apar pe plan intern. Dacă în deceniile precedente dialogul social se referea doar la prevederile art. 156).

în calitatea acestora de lucrători. articolul 27. modul prin care cetă enii Uniunii îşi pot apăra drepturile fundamentale. la nivelurile corespunzătoare. prevede dreptul lucrătorilor la informare şi consultare în cadrul unită ii la care lucrează: „Lucrătorilor sau reprezentan ilor acestora li se garantează. 156 din TFUE). declanşat în 2010. informarea şi consultarea în timp util.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 Practic.3 Elementele relevante ale Modelului Social European. articolul 28 din Cartă se referă la Dreptul de negociere şi de ac iune colectivă prin care: „lucrătorii şi angajatorii sau organiza iile lor au dreptul. Primul. în caz de 55 A se vedea scandalul romilor români şi bulgari. 54 . II. accesul la informa ie şi consultare relevantă domeniului lor de activitate. Declara ia 31 cu privire la Art. mai ales în aspecte ce continuă a suscita adesea polemici la adresa func ionării politically correct a Uniunii. reglementând. având în vedere prevederile acestui articol. În acest sens. Apoi. prevederile articolul 27 dezvoltă ideea că pia a şi ocuparea depind şi de calitatea serviciilor de informare şi consultare în vederea unei ocupări sustenabile.Institutul European din România . articolul induce şi educă spiritul prospectiv al angrenării cetă enilor Uniunii în procesele de dezvoltare economică şi socială sub apanajul competen elor complementare ale UE în privin a ocupării (a se vedea. în acest sens. articolul responsabilizează cetă enii Uniunii în stabilirea propriilor obiective de ocupare inându-se cont de evolu ia economică şi socială a economiilor na ionale. Pe de altă parte. în cazurile şi în condi iile prevăzute de dreptul Uniunii şi de legisla iile şi practicile na ionale”. Prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene Tratatul de la Lisabona creşte gradul de implicare a partenerilor sociali în procesul de dezvoltare socială şi economică. ca parte componentă a Tratatului de la Lisabona. de a negocia şi de a încheia conven ii colective la nivelurile corespunzătoare şi de a recurge. în conformitate cu dreptul Uniunii şi cu legisla iile şi practicile na ionale. men ionăm două articole relevate. De fapt.3. Astfel. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene prevede drepturi ale partenerilor sociali în dezvoltarea modelului social european din perspectiva incluziunii sociale. pe de o parte. Prevederile articolului 27 garantează cetă enilor Uniunii. serviciilor şi capitalurilor55. partenerii sociali trebuie să devină din ce în ce mai activi şi responsabili în procesul de înfăptuire a politicilor publice interne. în acelaşi timp. precum şi cele ale Uniunii. dar şi a celei europene per ansamblu. Astfel. precum asigurarea/garantarea liberei circula ii a persoanelor.

În acest caz. Comitetul are ca misiune: să urmărească situa ia socială şi evolu ia politicilor de protec ie socială în statele membre şi în Uniune. aici merită men ionate prevederile articolului 151 din Tratatul de Func ionare a Uniunii Europene referitor la Politica Socială şi în care se stipulează că Uniunea şi statele membre au ca obiective: promovarea ocupării for ei de muncă. o protec ie socială adecvată. deziderat prevăzut de Strategia Europa 2020.3. II. la nivelul Uniunii Europene. ce implică structurile patronale şi sindicale. Aceste prevederi ale articolului 151 îşi au originile. în prevederile Cartei Comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor. să faciliteze schimbul de informa ii. dialogul social. inclusiv la grevă”.4 Rolul partenerilor sociali în viziunea Strategiei Europa 2020 Una dintre mizele Strategiei Europa 2020 se referă la asigurarea unei creşteri favorabile incluziunii. 160). art. după consultarea Parlamentului European. comitetul stabileşte contacte adecvate cu partenerii sociali. atât la cererea Consiliului sau a Comisiei.Tratatul de la Lisabona. cât şi din proprie ini iativă. pe de o parte. adoptată în 1989. devine indispensabil garantării creşterii inteligente. Pentru îndeplinirea mandatului său. Astfel. Tot cu referire la articolului 28 din Cartă. să pregătească rapoarte. la ac iuni colective pentru apărarea intereselor lor. trebuie să amintim că. instituie un comitet de protec ie socială cu caracter consultativ. Fiecare stat membru şi Comisia numesc doi membri ai comitetului” (TFUE. „Consiliul hotărând cu majoritate simplă. ceea ce semnifică o economie cu o rată ridicată a ocupării 55 . în scopul de a promova cooperarea în materie de protec ie socială între statele membre şi cu Comisia. permi ând armonizarea acestora în condi ii de progres. durabile şi favorabile incluziunii sociale. se constituie un Comitet de protec ie socială aşa cum este prevăzut şi în articolul 160 din Tratatul de Func ionare a Uniunii Europene. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti conflicte de interese. fără a aduce atingere articolului 240. de experien ă şi de bune practici între statele membre şi cu Comisia. De exemplu. îmbunătă irea condi iilor de trai şi de muncă. să formuleze avize sau să întreprindă alte activită i în domeniile care in de competen a sa. Acest articol din Cartă trebuie coroborat cu articolele din Tratatul de Func ionare a Uniunii Europene legate de politica socială şi cea de ocupare. în Carta Socială Europeană semnată la Torino la 18 octombrie 1961 şi. pe de alta. dialogul social. dezvoltarea resurselor umane care să permită un nivel ridicat şi durabil al ocupării for ei de muncă şi combaterea excluziunii.

precum şi promovarea unei cooperări mai strânse între institu iile de pe pia a muncii.Institutul European din România . Având în vedere diversitatea modelelor sociale dezvoltate în spa iul european pe parcursul ultimelor decenii. calificată şi adaptabilă. la nivel sectorial şi la nivelul întreprinderilor). Ori. în special. în viitorul deceniu. acela de a dinamiza dezbaterile interne şi suprana ionale legate de redresarea economică.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 for ei de muncă. în vederea realizării obiectivelor enun ate la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană”. aşa cum a fost prezentat mai sus. mai ales că Tratatul de la Lisabona asigură un asemenea cadru de interac iune. socială şi teritorială. articolul 145 din Tratatul de Func ionare a Uniunii Europene prevede că: „statele membre şi Uniunea se angajează să elaboreze o strategie coordonată de ocupare a for ei de muncă şi. asigurând coeziunea economică. ci şi la implicarea activă şi responsabilă a grupurilor de interese. stabilită de către tratate. precum şi pie e ale muncii capabile să reac ioneze rapid la evolu ia economiei. la nivel na ional/regional. partenerii sociali trebuie să fie la fel de interesa i ca şi guvernele statelor membre în ceea ce priveşte mărirea ratei de ocupare a for ei de muncă. cât şi din apropierea progresivă a actelor cu putere de lege şi a celor administrative. precum şi în domeniul combaterii sărăciei. aşa cum prevede Strategia Europa 2020. se va pune accentul pe: „consolidarea capacită ii partenerilor sociali şi valorificarea pe deplin a poten ialului de solu ionare a problemelor oferit de dialogul social la toate nivelurile (la nivelul UE. La rândul lor. care favorizează armonizarea sistemelor sociale. inclusiv între serviciile publice de ocupare a for ei de muncă din statele membre”. miza poate fi atinsă mult mai repede şi mai eficient dacă partenerii sociali vor interac iona nu numai cu institu iile na ionale şi cele ale Uniunii Europene. ci şi între ei în calitatea lor de competitori în influen area proceselor decizionale. Astfel. Pentru viitorii 10 ani. prevederile articolului 151 din Tratatul de Func ionare a Uniunii Europene stabilesc că Uniunea şi statele membre pun în aplicare măsuri care in seama de diversitatea practicilor na ionale (în special în domeniul rela iilor conven ionale) precum şi de necesitatea de a men ine competitivitatea economiei Uniunii. implicit şi ale structurilor sindicale şi patronale. dobândirea şi dezvoltarea de noi competen e pe tot parcursul vie ii. se mai apreciază şi faptul că o asemenea evolu ie rezultă atât din func ionarea pie ei interne. În acest context. creşterea inteligentă. Comunicarea Comisiei Europene privind Strategia Europa 2020 stabileşte că. Democra ia participativă nu se referă numai la implicarea cetă enilor în procesul de formulare şi implementare a politicilor Uniunii. 56 . să promoveze o for ă de muncă formată. durabilă şi favorabilă incluziunii sociale. în acest context partenerii sociali au un rol extrem de important.

Cetăeanul român. ci mai degrabă un stimulent de învă are comună şi ac iune în re ea în aplicarea ac iunilor specifice obiectivelor stipulate în Strategia Europa 2020.4. precum şi direc iile recente de ac iune ale Uniunii Europene. Astfel cetă enia europeană se constituie indirect. Concep ia privind cetă enia Uniunii Europene. ci se adaugă acesteia” (TFUE. dar adăugându-i noi dimensiuni.Tratatul de la Lisabona. 57 . II. 56 Art. De exemplu. 18-25 TFUE. în acest caz. Asigurarea respectării drepturilor cetă enilor şi a reprezentării acestora în cadrul Uniunii. nesubstituindu-se acesteia. Cetă enia se referă fundamental la recunoaşterea apartenen ei la o comunitate anume. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti Prin urmare. prin filiera na ională. art. 20). Europa cetă enilor. în vederea asigurării unei guvernări democratice şi a cetă eniei active în cadrul statelor membre. comunitatea europeană. multitudinea formelor şi modurilor de organizare şi implicare a partenerilor sociali nu trebuie să constituie un impediment pentru asigurarea unei creşteri favorabile incluziunii la nivelul UE. II.4. Consolidarea democra iei europene. 2. Două paliere de analiză sunt abordate în paralel în cadrul acestei lucrări: 1.1. De exemplu. Tratatul a presupus adoptarea unor prevederi şi proceduri noi în vederea creşterii reprezentativită ii democratice a Uniunii Europene în general şi a promovării asigurării respectării drepturilor cetă enilor europeni. Tratatul de la Lisabona presupune o consolidare a prevederilor şi fundamentelor cu privire la modalitatea de în elegere şi exercitare a cetă eniei europene. subiect activ al uniunii În cadrul acestei păr i a lucrării vor fi analizate principalele contribu ii ale Tratatului. în cadrul Tratatului de la Lisabona sunt re-afirmate o serie de drepturi recunoscute anterior în cadrul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi necesitatea unei participări active a cetă enilor. Cetă enia Uniunii nu înlocuieşte cetă enia na ională. Această apartenen ă este afirmată prin apartenen a la comunită ile na ionale ale statelor membre UE: “Este cetă ean al Uniunii orice persoană care are cetă enia unui stat membru. Cetă enia europeană56 Viziunea Uniunii Europene reuneşte mai multe tradi ii teoretice cu privire la conceptul de cetă enie.

libertă ile şi principiile prevăzute în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000. art. concep ia sa asupra cetă eniei construindu-se atât prin referire la drepturi. 14-15. 11). astfel cum a fost adaptată la 12 decembrie 2007. 6. 6). art. art. justi ia şi dispozi ii generale cu privire la interpretarea şi aplicarea Cartei. Citizenship Towards a feminist synthesis. 58 . egalitatea. dar şi asigurarea dialogului şi transparen ei între Uniune şi cetă eni (TUE.1).4. drepturile cetă enilor. 10) şi participative (TUE. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene este organizată în şapte “titluri”: demnitatea.1.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 Aceste noi dimensiuni pot fi abordate din mai multe perspective. Uniunea Europeană. cetă enia europeană este o cetă enie bazată pe drepturi. art. fundamentale sunt patru prevederi din cadrul tratatului: recunoaşterea drepturilor prevăzute în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (TUE. p. 1961). precum şi drepturile sociale conferite prin Carta socială europeană (Torino. dar şi cele atribuite prin Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor din 1989 (TFUE. În cadrul acestei lucrări. Concep iile teoretice asupra cetă eniei pot fi împăr ite în mai multe categorii: concep ii ale cetă eniei bazate pe drepturi. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene este recunoscută în cadrul Tratatului de la Lisabona drept garant al drepturilor tuturor cetă enilor. 11. prin Tratatul de la Lisabona. art. art. art. analiza se va concentra asupra a două aspecte: prevederi cu privire la asigurarea accesului la drepturi a tuturor cetă enilor şi prevederile cu 57 Lister. egalitatea tuturor cetă enilor (TUE. art. într-un prim plan de analiză. art. 28-48. solidaritatea. incluzând sau nu drepturile sociale (tradi ia liberală şi cea social-democrată) şi cele bazate pe ideea de apartenen ă la o anumită comunitate şi o identitate specifică57. 57. No. se revendică de la ambele tradi ii. 151). Cetă enia post-Lisabona: prevederi şi principii Cetă enia europeană se sprijină pe anumite principii. Astfel. Autumn 1997. drepturi şi prevederi menite să asigure creşterea participării cetă enilor europeni. libertă ile. p. în Feminist Review.1. Un aspect central îl constituie recunoaşterea în Tratat a valorii juridice egale a Cartei şi a tratatelor Uniunii Europene: „Uniunea recunoaşte drepturile. care are aceeaşi valoare juridică cu cea a tratatelor” (TUE.3). la Strasbourg. func ionarea Uniunii Europene pe principiul democra iei reprezentative (TUE. 6). II. 6. cât şi prin demersuri de consolidare a unei identită i şi comunită i europene.4). Drepturile la care se face referire sunt cele stabilite prin Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (TUE. În acest sens.Institutul European din România . Ruth. 9). Se spune despre Cartă că reprezintă „principiile generale ale dreptului Uniunii” (TUE.

1). art. În acest sens. posibilită i scăzute de a câştiga un venit şi o participare redusă la via a comunită ii. 9). 21. unde se afirmă implicarea Uniunii Europene în sprijinirea şi completarea ac iunilor statelor membre în mai multe domenii precum egalitatea între femei şi bărba i şi combaterea marginalizării sociale (TFUE. apartenen a la o minoritate na ională. Carta se constituie într-o listă extensivă de drepturi pe care cetă enii Uniunii Europene le au şi de criterii în baza cărora nu pot fi împiedica i să se bucure de respectarea acestora. 2). solidaritate şi egalitate între femei şi bărba i” (TUE. au un acces redus la pia a muncii.Tratatul de la Lisabona. libertă ii. averea. Creşterea gradului de reprezentativitate a institu iilor. sunt necesare atât respectarea drepturilor cetă enilor. art. Astfel: “Se interzice discriminarea de orice fel. precum şi pe respectarea drepturilor omului. toleran ă. Astfel. Excluziunea socială. 10). limba. art. religia sau convingerile. În acest context combaterea excluziunii sociale şi asigurarea coeziunii sociale func ionează în strânsă legătură cu drepturile cetă enilor. statului de drept. aşa cum sunt ele afirmate în Cartă. culoarea. originea etnică sau socială. p. 59 . justi ie. cât şi în cadrul TFUE. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti directă implicare pentru cetă enia participativă pe care Uniunea Europeană doreşte să o promoveze. art. „Persoanele care se confruntă cu excluziunea socială au acces redus la institu iile reprezentative. Joint Report on Social Protection and Social Inclusion. constituie două elemente cheie ale Tratatului de la Lisabona. Pentru asigurarea incluziunii sociale şi a coeziunii. 2004. Un prim nivel de analiză vizează combaterea excluziunii sociale şi asigurarea respectării drepturilor tuturor cetă enilor europeni. cât şi participarea activă a acestora la func ionarea Uniunii Europene. cei afla i în situa ie de excluziune socială. din diferite cauze precum sărăcia. democra iei. aşa cum este ea definită de Uniunea Europeană. naşterea. Aceste aspecte sunt reluate atât în cadrul TUE (de exemplu. inclusiv a drepturilor persoanelor care apar in minorită ilor. astfel încât deseori se simt lipsi i de putere şi posibilitate de a controla deciziile care le afectează via a de zi cu zi” (Comisia Europeană. un handicap. egalită ii. opiniile politice sau de orice altă natură. bazată pe motive precum sexul. presupune excluderea de la drepturi şi de la posibilită i de participare cetă enească. 3 şi art. nediscriminare. precum şi creşterea participării cetă enilor. vârsta sau orientarea sexuală” (Carta. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism. rasa. caracteristicile genetice. 151): „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnită ii umane. De asemenea.

compus din şefii de stat şi de guvern. cel al cetă enilor europeni. Două paliere de analiză sunt urmărite: cel al institu iilor reprezentative. din două planuri interdependente. Statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de şefii lor de stat sau de guvern şi în Consiliu de guvernele lor. Deciziile se iau în mod cât mai deschis şi la un nivel cât mai apropiat posibil de cetă ean” (TUE. II.4. Curtea de Justi ie garantează aplicarea corectă a Cartei. astfel.Institutul European din România . fie prin institu ii ale Uniunii Europene. Odată cu Tratatul de la Lisabona.3. astfel. formal recunoscut în cadrul Tratatului. Tratatul de la Lisabona aduce o serie de schimbări şi consolidări pentru o parte a institu iilor sale: Consiliul European. art.1). Această schimbare permite creşterea rolului Parlamentului European. (3) Orice cetă ean are dreptul de a participa la via a democratică a Uniunii. Consiliul de Miniştri şi Parlamentul European iau decizii comune în mai multe domenii. Astfel Consiliul European are un rol central în definirea agendei politice a Uniunii Europene. prin co-decizie. (2) Cetă enii sunt reprezenta i direct. 15. Consiliul de Miniştri. Cetă enia activă se constituie. la nivelul Uniunii. Tratatul aduce.2.1. art. care la rândul lor răspund în mod democratic fie în fa a parlamentelor na ionale. Institu ii şi cetă eni În vederea asigurării creşterii reprezentării democratice a cetă enilor europeni.1. va oferi “impulsurile necesare pentru dezvoltarea acesteia (Uniunii) şi va stabili obiectivele şi priorită ile politice generale” (TUE. Consiliul European. fie în fa a cetă enilor lor. 10). o creştere a puterilor institu iilor alese prin vot direct. institu ii şi cetă eni Tratatul de la Lisabona creşte atât gradul de reprezentare al intereselor cetă enilor. Parlamentul European şi Curtea de Justi ie a UE. Cetă enia activă post-Lisabona: participare. Primul palier de analiză urmăreşte gradul de reprezentativitate asigurat de tratat. compus din membri direct aleşi de cetă enii europeni. în Parlamentul European. precum şi posibilită ile acestora de a participa la deciziile Uniunii Europene.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 II. În conformitate cu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Al doilea palier de analiză vizează cetă enii europeni şi modul în care aceştia pot deveni cetă eni activi: „(1) Func ionarea Uniunii se întemeiază pe principiul democra iei reprezentative. Comisia Europeană. fie prin institu iile na ionale reprezentative. adică parlamentele na ionale şi Parlamentul European. Aşa cum s-a arătat deja. orice cetă ean are dreptul de a 60 .4.

Tratatul de la Lisabona. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti

alege şi de a fi ales în cadrul Parlamentului European (Carta, art. 39). Partidele politice europene constituie actorii centrali în “formarea conştiin ei politice europene” (TUE, art. 10.4), partidele fiecărui stat membru putând candida pentru afilierea la un grup politic european. De asemenea, rolul parlamentelor na ionale şi puterile acestora sunt sporite în cadrul procesului decizional, ele fiind implicate, de exemplu, în mod direct în orice propunere de modificare a tratatelor prin proceduri de revizuire, supravegherea men inerii principiului subsidiarită ii, cooperarea directă cu Parlamentul European şi cu parlamentele altor state membre UE. De semnalat, implicarea prin procedura specifică a parlamentelor na ionale în aplicarea subsidiarită ii, ceea ce ne permite să afirmăm că, de facto, solicitându-lise acceptul explicit pe asemenea propuneri legislative, acestea devin un nou subiect în procesul decizional al UE. Nu ştim încă dacă o asemenea complicare a unui sistem institu ional deja complicat nu va întârzia luarea deciziilor în UE, sigur este însă că le va democratiza deoarece se va auzi astfel nu numai vocea cetă eanului în alteritatea sa europeană (prin intermediul euro-deputa ilor), dar şi în cea na ională (prin intermediul parlamentarilor na ionali, reuni i în parlamentul na ional). Cu toate acestea, reprezentan ii statelor membre, fie în cadrul Consiliului European, fie din cadrul Consiliului de Miniştri, continuă să aibă un rol crescut în procesul decizional. II.4.1.4. Cetă eni şi participare Alături de creşterea rolului institu iilor reprezentative pentru interesele cetă enilor, este urmărită promovarea unei cetă enii active. Aceasta constă în implicarea cetă enilor europeni în mai multe aspecte ale procesului decizional, încă din faza de stabilire a agendei politice - Comisia a afirmat în 2006 necesitatea unei “agende a cetă enilor” (Delivering Results for Europe: Commission calls for a Citizen’s agenda) - şi asigurarea accesului facil la informa ii relevante. Tratatul de la Lisabona stabileşte noi forme de implicare cetă enească şi consolidează drepturi anterior recunoscute. Cetă enii europeni se pot implica direct în procesul decizional al Uniunii folosindu-se de prevederea privind Ini iativa cetă enilor europeni. Astfel o propunere poate fi înaintată direct către Comisia Europeană, care să formuleze la rândul său o propunere, dacă ini iativa este sprijinită de un număr de un milion de cetă eni europeni dintr-un număr semnificativ de state membre (TUE 11.4). Conform Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, recunoscută prin Tratat, orice cetă ean, asocia ie, ONG sau persoană juridică poate înainta peti ii Parlamentului European, are dreptul de a accesa documentele institu iilor Uniunii Europene, poate sesiza func ionarea defectuoasă a acestor institu ii şi se poate adresa în scris institu iilor Uniunii, urmând să primească răspuns în aceeaşi limbă (Carta, art. 41.4, art. 42, art. 43, art. 44).
61

Institutul European din România - Studii de strategie şi politici SPOS 2010

Societatea civilă europeană, prin asocia iile şi ONG-urile sale, trebuie să se bucure pe de o parte de accesul facil şi transparent la informa ii cu privire la deciziile Uniunii Europene şi, pe de altă parte, este invitată să devină parte activă a procesului decizional. Acest din urmă obiectiv se realizează prin consultări ale Comisiei Europene cu ONG-urile şi asocia iile europene. II.4.2. Dificultă i şi oportunită i pentru o Europă a cetă enilor În vederea asigurării unei cetă enii europene active Uniunea Europeană urmăreşte două planuri generale: (1) stabilirea unei cetă enii bazate pe drepturi şi identitate comună şi (2) asigurarea accesului tuturor cetă enilor la drepturile lor şi asumarea responsabilită ilor care decurg din statutul de cetă eni europeni. Necesitatea cetă eniei active este recunoscută de Comisie, aceasta sus inând proiectul “Cetă eni pentru Europa” care se desfăşoară între 2007 şi 2013. În cadrul propunerii se recunoaşte faptul că: “cetă enii ar trebui să devină conştien i de îndatoririle lor ca cetă eni şi să devină activ implica i în procesul integrării europene, dezvoltându-şi un sim al apartenen ei şi identită ii europene”58; se afirmă necesitatea simplificării anumitor proceduri, încurajării societă ii civile europene pentru a permite o mai mare implicare a cetă enilor, în elegere a diversită ii culturale şi formare a unei identită i europene. Aceste obiective sunt reflectate în prevederile Tratatului de la Lisabona. Astfel, ambele planuri generale ale cetă eniei europene sunt luate în considerare. Uniunea Europeană foloseşte numeroase programe pentru asigurarea participării active a cetă enilor şi asigurarea accesului acestora la drepturile cetă eneşti şi la procesul decizional. De exemplu, Fondul Social European este constituit pentru facilitarea accesului la pia a muncii (TFUE, art. 162), iar combaterea excluziunii sociale este o prioritate, prin Metoda Deschisă de Coordonare (MDC), care permite stabilirea unor domenii şi indicatori comuni pentru statele membre59. Asigurarea unei educa ii şi formări profesionale europene (TFUE, art. 165) poate fi în eleasă ca având dublu scop: creşterea nivelului de educa ie de calitate şi încurajarea interac iunilor dintre membrii statelor europene, în vederea formării unei identită i comune coerente (de exemplu prin programe - precum Erasmus - sus in contactul între studen ii din ările membre UE). Această identitate este în continuare dificil de apreciat şi măsurat, în primul rând pentru că numeroase programe europene sunt relativ recente şi, în al doilea rând, pentru că „identitatea europeana” un concept
58

Comisia Europeană, 2005, Proposal for a Decision of the European Parliament and of the Council establishing for the period 2007-2013 the programme “Citizens for Europe” to promote active European citizenship, COM(2005) 116 final. 59 Comisia Europeană, Joint Report on Social Protection and Social Inclusion, 2004.
62

Tratatul de la Lisabona. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti

care defineşte mai degrabă o unitate a pluralismelor60. Diversitatea abordărilor cu privire la ce este identitatea europeană şi cum se construieşte ea constituie una din provocările cărora Tratatul de la Lisabona încearcă să le răspundă, prin apelul la valori comune tuturor statelor membre (TUE, art. 2). Un ultim aspect care trebuie sesizat este rela ia de interdependen ă dintre cetă enia activă na ională şi cea europeană. Este dificil de apreciat cum şi dacă această interdependen ă func ionează. În ce măsură, de exemplu, existen a unei cetă enii participative active într-un stat membru conduce la asumarea şi exercitarea cetă eniei europene şi invers. De exemplu, în cazul României, în ce măsură lipsa unei cetă enii active pe plan na ional afectează asumarea unei cetă enii europene active? Sau, este posibil ca un grad de încredere crescut în institu iile europene61 să conducă la un grad crescut de participare europeană, cu sau fără consecin e pentru participarea cetă enească în cadru na ional? În ce măsură, de exemplu, cetă enii români se vor folosi de prevederile privitoare la accesul la documentele Uniunii Europene (Carta, art. 42), în contextul în care pu ini români cunosc şi un număr şi mai mic se folosesc de prevederi na ionale echivalente?62 Sau, mai degrabă, vor fi institu iile şi prevederile europene folosite de cetă enii români pentru a asigura respectarea drepturilor de către institu iile na ionale? Dificultă ile în formarea unei cetă enii europene active sunt cunoscute, iar Tratatul de la Lisabona asigură baza juridică intrării în vigoare a numeroase prevederi menite să asigure accesul cetă enilor la drepturile lor, exercitarea acestora şi participarea cetă enească activă la procesul decizional, furnizând, de exemplu, prin apelul la Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, lista acestor drepturi. În context românesc, este necesară creşterea gradului de cunoaştere a acestor drepturi, precum şi men inerea transparen ei şi dialogului cu institu iile europene, în vederea asigurării unei participări active la procesul decizional. Această participare, fie prin intermediul institu iilor statale reprezentative, fie prin asocia ii şi ONG-uri, fie exercitată direct de fiecare cetă ean în parte, este necesară pentru asigurarea unei cetă enii europene asumată şi relevantă. Pentru asigurarea, în cele din urmă, a unei Europe a cetă enilor.
60

Van der Zweerde, Evert, „Plurality in Unity”: European Identity and European Citizenship, 2009 în Limes, Vol. 2 Issue 1, p. 5-25, p. 12. 61 Deşi în mare măsură înso it de lipsa de cunoaştere a modului de func ionare a Uniunii, acest grad de încredere poate func iona drept catalizator al exercitării drepturilor cetă eneşti. Pentru mai multe detalii privind gradul de încredere cu privire la UE în România vezi Încrederea în UE la români - după modelul încrederii în biserică http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles|displayArticle/articleID_14138/Increderea-in-UEla-romani-dupa-modelul-increderii-in-biserica.html. 62 Vezi Studiu IPP-CJI: 1 din 5 romani s-a folosit de legea liberului acces la informa ii de interes public, http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_18458/StudiuIPP-CJI-1-din-5-romani-s-a-folosit-de-legea-liberului-acces-la-informatii-de-interes-public.html.
63

Institutul European din România - Studii de strategie şi politici SPOS 2010

III. România, starea de fapt III.1. Contextul institu ional, administrativ şi legislativ
III.1.1. Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană încheie procesul de preaderare şi îl inaugurează pe cel de postaderare Dacă ar fi să sintetizăm perioadele de pre/postaderare, acestea ar fi pachetele ideatice semnificative: • preaderare – aderare; • negocieri – monitorizări; • realizări – nerealizări. Considerăm că acestea sunt coordonatele între care s-a derulat întregul proces de apropiere progresivă şi aderare la UE, început, aşa cum ştim, prin semnarea Acordului European de Asociere în anul 1993, ratificat în 1995, şi finalizat în anul 2004, prin încheierea negocierii celor 31 de capitole şi, respectiv, prin semnarea la 25 aprilie 2005 a Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană, semnare care a făcut posibilă aderarea la 1 ianuarie 2007. Tratatul specifică, între altele, obligativitatea adaptării legisla iei, institu iilor şi politicilor interne ale României la prevederile tratatelor constitutive şi modificatoare ale Uniunii Europene, acestea devenind astfel parte integrantă a legisla iei interne. În această situa ie se găseşte şi Tratatul de la Lisabona63, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Concomitent cu aderarea sa la UE, România este obligată să se conformeze regulamentelor, directivelor, deciziilor, recomandărilor sau avizelor adoptate sau formulate de către Parlamentul European, Consiliu, Comisie precum şi de către alte institu ii ale U.E. Acesta este sensul prevederilor art. 52 şi art. 53 din Actul privind condi iile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi României la Uniunea Europeană: „De la data aderării, Bulgaria şi România sunt considerate destinatarele directivelor şi deciziilor în în elesul articolului 249 din Tratatul CE şi al articolului 161 din Tratatul CEEA, cu condi ia ca aceste directive şi decizii să fi fost adresate tuturor statelor membre actuale. Cu excep ia directivelor şi
Prin Protocolul privind condi iile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi României la Uniunea Europeană, Tratatul de Aderare a României a avut în vedere şi un set de clauze de adaptare/modificare a Tratatului dacă se ratifica Tratatul de instituire a unei Constitu ii pentru Europa, neintrat în vigoare. Având în vedere că Tratatul de la Lisabona derivă din Tratatul Constitu ional, protocoalele referitoare la acesta au rămas valabile.
64
63

Tratatul de la Lisabona. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti

deciziilor care intră în vigoare în conformitate cu articolul 254 alineatele (1) şi (2) din Tratatul CE, se consideră că Bulgaria şi România au fost notificate cu privire la aceste directive şi decizii la data aderării” (Art. 52 din Actul privind condi iile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi României la Uniunea Europeană); „(1) Bulgaria şi România pun în aplicare măsurile necesare pentru a se conforma, de la data aderării, dispozi iilor directivelor şi deciziilor în în elesul articolului 249 din Tratatul CE şi al articolului 161 din Tratatul CEEA, cu excep ia cazului în care se prevede un alt termen în prezentul act. Acestea comunică măsurile respective Comisiei, până la data aderării cel târziu sau, după caz, până la termenul prevăzut în prezentul act. (2) În măsura în care modificările directivelor în în elesul articolului 249 din Tratatul CE şi al articolului 161 din Tratatul CEEA, introduse prin prezentul act, necesită modificarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale actualelor state membre, actualele state membre aplică măsurile necesare pentru a se conforma directivelor modificate de la data aderării, cu excep ia cazului în care prezentul act prevede un alt termen. Acestea comunică măsurile respective Comisiei până la data aderării sau, după caz, până la termenul prevăzut de prezentul act” (art. 53 din Actul privind condi iile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi României la Uniunea Europeană). La fel ca în cazul celorlalte 10 state membre care au aderat la UE în anul 2004, Tratatul de Aderare a României prevedea existen a a 3 clauze de salvgardare64 ce puteau fi aplicate în primii 3 ani de la aderare: • clauza generală de salvgardare (economică); • clauza de salvgardare privind pia a internă; • clauza de salvgardare pentru justi ie şi afaceri interne. Pentru analiza noastră, relevantă este clauza de salvgardare pe justi ie şi afaceri interne enun ată la art. 38, precum şi la art. 39 alin 2., ale Actului privind condi iile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi României în Uniunea Europeană. În acest sens, Anexa a IX-a a Actului de aderare stipulează un set de angajamente specifice asumate de către România la închiderea negocierilor de aderare din 14 decembrie 2004 în domeniul Justi iei şi Afacerilor Interne. Putem enumera următoarele interven ii asumate de România la momentul încheierii negocierilor de aderare: • Să dezvolte şi să pună în aplicare un plan de ac iune şi o strategie de reformă a sistemului judiciar actualizate şi integrate, inclusiv principalele măsuri
64 Clauza de salvgardare nu are numai acest aspect, să-i spunem punitiv, ci şi unul pozitiv atunci când permite unui stat membru să deroge temporar de la normele europene în anumite condi ii. A se vedea Bărbulescu, I. Gh., Dic ionarul explicativ trilingv al Uniunii Europene, Polirom, 2009.

65

Institutul European din România - Studii de strategie şi politici SPOS 2010

pentru punerea în aplicare a Legii de organizare a sistemului judiciar, a Legii privind statutul magistra ilor şi a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, care au intrat în vigoare la 30 septembrie 2004; • Să accelereze considerabil lupta împotriva corup iei, în special împotriva corup iei la nivel înalt, prin asigurarea unei aplicări riguroase a legisla iei anticorup ie şi a independen ei efective a Parchetului Na ional Anticorup ie (PNA), precum şi prin prezentarea anuală, începând cu noiembrie 2005, a unui raport convingător al activită ii PNA în lupta împotriva corup iei la nivel înalt; • Să realizeze un audit independent al rezultatelor şi impactului generat de actuala Strategie na ională anticorup ie. În vederea monitorizării modului de respectare a acestor angajamente, trebuie men ionat faptul că, la momentul aderării României la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a instituit Mecanismul de Coordonare şi Verificare (MCV), un mecanism postaderare creat special pentru monitorizarea României şi Bulgariei ce nu a existat până la respectivul moment pentru alte noi state membre. Spunem asta deoarece Comisia Europeană are oricum menirea de a veghea la modul de aplicare şi respectare a aquis-ului comunitar, mecanism considerat insuficient în cazul despre care vorbim, statele membre luând decizia asigurării unor garan ii suplimentare prin mecanismul MCV. Obiectivele acestui mecanism erau cele de a contribui la instituirea unui sistem judiciar şi administrativ impar ial, independent şi eficace, dotat cu mijloace suficiente, între altele, de combatere a corup iei. În acest sens, concluziile enun ate de cele patru rapoarte ale Comisiei Europene constată persisten a deficien elor în respectivele sectoare, chiar şi ultimul raport din anul 2010 men inând această constatare65. Respectivele concluzii obligă România să întreprindă măsuri de îmbunătă ire şi eficientizare a modului de func ionare a sistemului judiciar, precum şi a celui administrativ, astfel încât România să îndeplinească angajamentele asumate la aderare. În domeniul îmbunătă irii capacită ii administrative, un alt aspect urmărit de-a lungul studiului nostru, Tratatul de Aderare nu stipulează clauze speciale, ci doar cele referitoare la facilitatea de tranzi ie (art. 31 din Act). Facilitatea de tranzi ie a fost instituită în vederea dezvoltării şi întăririi capacită ii administrative şi judiciare pentru aplicarea şi asigurarea respectării dreptului Uniunii şi promovării schimbului de bune practici între parteneri. Adaptarea institu iilor interne la prevederile legisla iei Uniunii existente la momentul semnării Tratatului de Aderare s-a negociat la capitolului 30,
De exemplu, concluziile MCV din iulie 2010 stipulează faptul că „evaluarea Comisiei indică deficien e importante în eforturile României de a realiza progrese”. A se vedea Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, Bruxelles 20.07.2010, COM(2010) 401 final.
66
65

Tratatul de la Lisabona. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti

„Institu ii”. Obiectivul capitolului a constat în asigurarea reprezentării şi a integrării eficiente şi echilibrate a României în arhitectura institu ională a UE. În principal, capitolul se referea la structura şi func ionarea institu iilor şi a structurilor înfiin ate prin tratate sau prin legisla ia secundară. Capitolul a fost deschis şi închis provizoriu pe parcursul semestrului I al anului 2002. Capitolul nu a impus o concordan ă cu acquis-ul comunitar şi nici o apropiere legislativă şi nici măsuri de implementare pe care România să le ia înainte de aderare. Totuşi, pentru a beneficia cât mai rapid de avantajele aderării fără a afecta echilibrul institu ional al UE, România trebuia să-şi adapteze cadrul institu ional intern şi să-şi îmbunătă ească capacitatea administrativă prin transpunerea şi institu ionalizarea culturii administrative specifice func ionării institu iilor şi structurilor Uniunii (planificare, eficien ă, monitorizare, evaluare, subsidiaritate, transparen ă, dialog social, responsabilitate ş.a.). În mod complementar, prevederile Capitolului 30 se refereau la sarcini transversale privind îmbunătă irea capacită ii administrative, sarcină identificată practic în fiecare capitol de negociere, ceea ce explică puterea de transformare avută de Uniune asupra României. De la închiderea par ială 66 a capitolului 30 până la momentul aderării la Uniunea Europeană, România a înfăptuit un set de reforme structurale şi func ionale în domeniul îmbunătă irii capacită ii administrative, reforme ce au vizat descentralizarea administrativă atât pe verticală, cât şi pe orizontală. Mai exact: • au fost create institu iile necesare implementării acquis-ului comunitar; • a fost îmbunătă it raportul institu iilor publice cu cetă enii; • a fost îmbunătă it modul de înfăptuire a politicilor publice şi a legisla iei aferente etc. În consecin ă, Rapoartele de ară pentru anii 2002-2006 au constatat progresele României în eficientizarea institu iilor publice şi îmbunătă irea capacită ii administrative. Cu toate acestea, în perioada 2005 şi 2006, Comisia Europeană a continuat să solicite ac iuni imediate în vederea îmbunătă irii şi pe mai departe a capacită ii administrative, mai ales în privin a creşterii nivelului calită ii procesului de elaborare, adoptare, punere în aplicare şi monitorizare a legisla iei şi propunerilor de politici, a eliminării suprapunerilor de competen e între diverse autorită i publice centrale, precum şi între Guvern şi Parlament, dar şi continuării îmbunătă irii raportului dintre institu iile publice şi cetă eni, în special prin participarea acestora la înfăptuirea politicilor publice. De exemplu, Raportul
66

Zicem „par ială” deoarece, conform regulii de fier a negocierilor de aderare la UE, nici un capitol nu este considerat definitiv încheiat până la încheierea definitivă a tuturor capitolelor.
67

Institutul European din România - Studii de strategie şi politici SPOS 2010

Comprehensiv de monitorizare privind România din octombrie 2005 preciza faptul că la acel moment: „România a înregistrat progrese semnificative în alinierea legisla iei sale la legisla ia UE. România ar trebui să-şi poată asuma obliga iile de stat membru la data aderării, cu condi ia accelerării eforturilor sale în acest scop într-un număr de sectoare cu accent pe întărirea în ansamblu a capacită ii sale administrative”. În acest sens, raportul a specificat câteva domenii ce constituiau motive serioase de îngrijorare, printre care capacitatea de absorb ie şi administrare a fondurilor alocate prin intermediul instrumentelor structurale (a se vedea subcapitolul referitor la absorb ia fondurilor), precum şi cel al îmbunătă irii calită ii legisla iei. Comisia Europeană semnala faptul că la nivelul anului 2005 propunerile legislative şi de politici, strategiile şi planurile de ac iune erau elaborate de către consilierii politici, fapt care ducea la o diminuare a rolului func ionarilor publici profesionişti. În aceeaşi ordine de idei, raportul de monitorizare indica faptul că în procesul de elaborare, adoptare şi punere în aplicare a legisla iei se manifesta o recurgere excesivă a Guvernului la emiterea de ordonan e guvernamentale. Aspectul recurgerii excesive la emiterea Ordonan elor de Guvern a fost men ionat practic în fiecare raport de monitorizare începând cu anul 2002. La fel, aceleaşi rapoarte de monitorizare men ionau faptul că Parlamentul trebuia să-şi îmbunătă ească şi eficientizeze capacitatea de examinare legislativă. În preajma aderării din 2007, Rapoartele de monitorizare din mai 2006 şi septembrie 2006 specificau persisten a aceluiaşi set de probleme, chiar dacă în anumite privin e situa ia se îmbunătă ise. Mai mult decât atât, rapoartele de monitorizare precizau faptul că de multe ori legisla ia elaborată era transmisă către Parlament fără a se lua în calcul indicatorii economici, coroborarea cu alte prevederi legislative relevante sau evaluarea capacită ii administra iei publice de a pune în aplicare respectivul act normativ. Totodată, Comisia preciza faptul că în procesul de fundamentare a propunerilor legislative şi de politici, evaluările exante şi analizele de impact erau în general slab elaborate, iar consultările cu factorii interesa i nu erau sistematice şi consistente. În acest sens, constatările Comisiei reflectau o stare de fapt în care cetă enii şi actorii interesa i nu participau în mod efectiv la procesul de elaborare, monitorizare şi evaluare a legisla iei elaborate, adoptate şi aplicate. III.1.2. Îmbunătă irea capacită ii administrative, element cheie al maximizării avantajelor aderării După aderarea României la Uniunea Europeană, aspectele legate de îmbunătă irea capacită ii administrative au rămas prioritare la nivel declarativ,

68

Tratatul de la Lisabona. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti

deşi realitatea dovedea, adesea, altceva. Desigur, există şi excep ii în anumite domenii şi politici. Dacă privim lucrurile din punct de vedere al maximizării beneficiilor rezultate din calitatea de stat al Uniunii, putem face o primă judecată de valoare şi un prim enun : România nu a reuşit să-şi construiască o apreciere pozitivă vizavi de modul în care i-au reuşit reformele interne, pe de o parte, şi, pe de alta, contribuie la dezvoltarea Uniunii pe ansamblu. Numim unele dintre deficien ele pe care le-am constat din această perspectivă şi enumerăm ac iuni ce considerăm că ar fi fost utile, dar care nu s-au realizat sau a căror realizare a fost deficitară şi, deci, ineficientă: • realizarea unei meta-evaluări a stării de fapt care să-şi găsească referen ialul în perioada scursă de la momentul aderării şi până în prezent; • evaluarea periodică a gradului de transpunere a acquis-ului comunitar în legisla ia internă, pe diverse domenii şi priorită i transversale; • monitorizări şi evaluări ciclice privind îmbunătă irea capacită ii administrative conform unor indicatori explici i de performan ă administrativă; • formarea de specialişti în politici publice şi programe care să evalueze institu iile şi aranjamentele institu ionale ce decurg din adaptarea/transpunerea acquis-ului comunitar în legisla ia internă; • lipsa unui plan de reformă administrativă fundamentat în mod adecvat în baza unor evaluări ex-ante şi analize de impact, prin care să se stabilească priorită ile pe termen scurt, mediu şi lung coroborate cu strategiile şi priorită ile Uniunii Europene. În anumite domenii, unele dintre activită ile enun ate au fost întreprinse în formă de pilotare fără a fi asigurată continuitatea respectivelor demersuri. Consecin a neinstitu ionalizării acestor ac iuni şi proceduri contribuie, şi ea, la: • atât de des clamata întârziere şi diminuare a calită ii transpunerii legisla iei Uniunii în legisla ia internă; • participarea redusă a României la procesul de înfăptuire a politicilor Uniunii; • îndepărtarea cetă enelor şi cetă enilor români de procesul de înfăptuire a politicilor interne; • diminuarea dialogului social etc. Pe de altă parte, se constată că şi după aderarea la Uniunea Europeană sistemul administrativ românesc a păstrat unele dintre caracteristicile sale negative enun ate în marea majoritate a rapoartelor de monitorizare realizate de către

69

document accesibil la: http://www. deci. Un alt aspect negativ care s-a men inut şi după aderarea României la Uniune se referă la persisten a abuzului puterii executive în emiterea de acte normative cu caracter de urgen ă.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 Comisia Europeană. promotorii paradigmei stato-centrice (stat puternic ierarhizat şi excesiv legalizat).îşi găseau 67 Strategia pentru o reglementare mai bună la nivelul administra iei publice centrale 2008-2013. paradigma specifică modului de organizare şi func ionare a Uniunii. republicări) care afectează anumite acte normative relevante sub aspectul importan ei lor în cadrul sistemului legislativ. Strategia pentru o reglementare mai bună la nivelul administra iei publice centrale 2008-201367 numeşte. 8. ar trebuie să fie birocratice. în elegem mai bine ce se întâmplă şi de ce administra ia nu-şi aduce aportul necesar integrării reale în UE şi. unele . În plus. adică formate din func ionari profesionişti în domeniile lor de activitate. prin defini ie.cele referitoare la adaptarea cadrului normativ intern la prevederile acquis-ului comunitar . modernizării statului. între altele: • normativitatea excesivă. • calitatea scăzută a reglementărilor la nivelul administra iei publice centrale.sgg. Cauza principală a unei asemenea stări de fapt enun ată de Strategia pentru o reglementare mai bună la nivelul administra iei publice centrale 2008-2013 vine din: • lipsa unui sistem eficace de monitorizare. Dacă adăugăm şi faptul că acest fenomen se suprapune cu politizarea excesivă a structurilor care. • creşterea numărului de acte normative. cei ai paradigmei socio-centrice (stat orientat către necesită ile reale ale diferitelor tipuri de comunită i şi ale grupurilor de interese).pdf. Astfel. • pe de alta. De-a lungul timpului. p. Guvernul României.ro/docs/File/UPP/doc/proiecte_finale/Strategia_BR_varianta_finala_aprobata_de_G uvern. • un nivel redus de consultări cu factorii interesa i. • instabilitatea legisla iei. multe dintre acestea fiind în contradic ie sau reluând prevederi sau chiar acte normative aflate în proces de aplicare. • frecven a sporită a evenimentelor legislative (modificări. atât de dorită la nivel declarativ. 2008. • men inerea unor proceduri administrative complicate. • persisten a unor acte normative căzute în desuetudine. considerăm că în sistemul administrativ din România există o tensiune între: • pe de o parte. completări. • asigurarea respectării normelor legale.Institutul European din România . 70 .

2010. având obliga ia de a motiva urgen a în cuprinsul acestora. chiar încălcate. prin intermediul unei legi. iar ponderea cumulată a ordonan elor şi ordonan elor de urgen ă a constituit 65% din numărul total al legilor adoptate de Parlament. vor fi neglijate. fapt ce încalcă rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. Astfel: • prima observa ie este aceea că apelul excesiv la acest mod de reglementare a început în anul 1997. În anumite situa ii. „mai multă participare cetă enească”. iar apogeul a fost atins în anul 2000. adică înainte şi după aderare. la men inerea unei capacită i reduse a puterii legislative de a răspunde prompt la propunerile legislative remise de Comisia Europeană. iar în următorul este prezentată ponderea cumulată a ordonan elor şi ordonan elor de urgen ă în numărul total de legi adoptate de Parlament în perioada anilor 1990 . Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti justificarea politică în urgen a adoptării lor şi. astfel. 71 . Persisten a unei asemenea stări de fapt va contribui. de a emite ordonan e în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Există un real pericol ca spiritul Tratatului de la Lisabona exprimat prin sintagme precum „mai multă democra ie”. Guvernul poate fi abilitat de către legislativ. „o participare sporită a parlamentelor na ionale la <via a cetă ii>”. puterea executivă a apelat în mod excesiv la aceste abilită i în procesul de reglementare. precum şi principiul separa iei puterilor în stat. Este evident însă că nu toate reglementările specifice adaptării cadrului normativ intern la prevederile acquis-ului comunitar au fost „chiar atât de urgente” încât să justifice eludarea de către puterea executivă a procedurilor specifice reglementărilor obişnuite. atunci când numărul ordonan elor de urgen ă a fost mai mare decât numărul legilor adoptate de către Parlament. Acest fapt duce la întărirea puterii Guvernului în detrimentul Parlamentului şi totodată reduce transparen a procesului legislativ. dacă nu. ordonan e şi ordonan e de urgen ă. 115 alin.Tratatul de la Lisabona. cum ar fi vacan ele parlamentare. se justifica apelul frecvent la acest mod de reglementare. Guvernul poate să adopte ordonan e de urgen ă numai în situa ii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Prin urmare. Însă. adică parlamentare. Dacă coroborăm cele spuse până aici. Pentru a prezenta empiric această situa ie am analizat con inuturile Repertoriului Legislativ al Camerei Deputa ilor pentru sec iunile: legi adoptate de Parlament. constatăm că în ultimii 15 ani. conform agendei de politici existente la acel moment. ordonan e şi ordonan e de urgen ă emise de Guvern. în primul grafic prezentăm evolu ia numărului de ordonan e şi ordonan e de urgen ă emise de Guvernul României în perioada 2005-2010. Rapoartele de monitorizare realizate de Comisia Europeană în perioada anilor 2002-2006 arătau că procesul de reglementare a fost viciat de apelul abuziv la această procedură. în acest caz sunt specificate perioada de referin ă şi domeniile de referin ă. În conformitate cu art. (4) din Constitu ie. şi pe mai departe.

întărind puterea executivă în dauna celei legislative. De exemplu. pe acest fundal ponderea cumulată a ordonan elor şi ordonan elor de urgen ă fiind ceva mai redusă decât în perioada anterioară. în anul 2008 ponderea cumulată de ordonan e şi ordonan e de urgen ă a fost de 45. adică fa ă de anii 2000-2006. dar rămânând ridicată. se constată o diminuare esen ială a activită ii legislative chiar fa ă de perioada anterioară aderării României la Uniune. în anul 2005 ponderea cumulată de ordonan e şi ordonan e de urgentă a fost de 39% din numărul total de legi adoptate de Parlament.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 • în perioada negocierilor. • după încheierea procesului de negociere.5% din numărul total de legi adoptate de Parlament. De exemplu. de-a lungul întregului an 2009. pentru ca în anul 2006 să scadă la aproximativ 28%. Parlamentul şi-a intensificat activitatea legislativă adoptând un mare număr de legi. cu excep ia anului 2006. se constată persisten a acestei probleme.Institutul European din România . ordonan e şi ordonan e de urgen ă emise de Guvern.56%. Pe fundalul unei crize politice cvasi permanente. 72 . Principalul motiv invocat era „caracterul urgent al reglementărilor” necesare deschiderii. iar în anul 2010 aceasta a ajuns 35. ceea ce poate indica o reducere fa ă de anii preceden i. Preşedintele României a transmis mesaje ce criticau ineficien a institu iei parlamentare şi a cerut reformarea sa). în multe situa ii urgen a venea din nerezolvarea la timp a respectivelor angajamente. negocierii şi închiderii capitolelor de negociere. ordonan e şi ordonan e de urgentă emise de Guvern. dar şi a presiunii exercitate asupra puterii legislative (de exemplu. cu România membră a Uniunii Europene. adică Guvernul în dauna Parlamentului. 2000-2004. această situa ie a continuat. • în perioada anilor 2007-2010. adevărat până la un punct deoarece.

73 . se poate vorbi despre un derapaj de la progresele înregistrate în îndeplinirea criteriilor politice de pre şi post aderare. ceea ce ne indică faptul că o asemenea practică deja institu ionalizată trebuie să fie redusă cât se poate de mult. dar şi a unei „stări beligerante” între puterea legislativă şi cea executivă. elimină evaluările calitative ex-ante şi analizele de impact etc. Deşi diferit. precum şi a raporturilor complicate cu FMI. este contrar spiritului Constitu iei şi chiar Tratatului de la Lisabona. 114 din Constitu ia României.. în conformitate cu prevederile Tratatului de la Lisabona. cel al angajării răspunderii Guvernului fa ă de cele două camere ale Parlamentului asupra unor proiecte de lege. încalcă Criteriile de la Copenhaga. Consacrarea unei asemenea practici duce la reducerea gradului de transparen ă a dezbaterilor. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti • pe fundalul crizei economice. pe fond. cea a slăbirii puterii legislative în raport cu cea executivă. deoarece vorbim de angajamente asumate la aderare. mai grav. politice şi sociale.Tratatul de la Lisabona. În acest sens. ceea ce. elimină consultarea factorilor interesa i. Insistăm asupra faptului că. Comisia Europeană şi Bancă Mondială. conform prevederilor art. dacă nu chiar eliminată. rolul parlamentelor na ionale în înfăptuirea legisla iei şi fundamentarea politicilor Uniunii creşte considerabil. apare un fenomen nou fa ă de anii anteriori. fenomenul face parte din aceeaşi categorie.

se constată în continuare unele aspecte problematice ce in. această stare de fapt contribuie la aprofundarea decalajelor existente la momentul aderării între sistemul administrativ intern şi sistemele administrative ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene. • deficien e majore în absorb ia fondurilor alocate prin intermediul instrumentelor structurale ale Uniunii Europene.Institutul European din România . pe de alta. şi. precum şi HG 561/2009. • neinstitu ionalizarea pe deplin la nivelul tuturor autorită ilor publice centrale şi locale a mecanismelor oferite de serviciul SOLVIT în vederea solu ionării problemelor survenite prin aplicarea necorespunzătoare a legisla iei 68 Aşa cum sunt enun ate unele dintre acestea în Strategia pentru o reglementare mai bună la nivelul administra iei publice centrale 2008-2013. • nerespectarea procedurilor abordării integrate privind prevenirea declanşării ac iunilor în constatarea neîndeplinirii obliga iilor României în calitate de stat membru al Uniunii Europene. de cultura elaborării actelor normative interne precum:68 • calitatea slabă a actelor normative elaborate în vederea transpunerii legisla iei Uniunii în legisla ia internă.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 Deşi cele enun ate mai sus nu se încadrează riguros în tiparul celor trei clauze de salvgardare instituite pentru România şi Bulgaria prin Tratatul de Aderare. gra ie prevederilor HG 115/2008. acest fapt conduce la: • imposibilitatea asigurării unei reprezentări eficace a României în institu iile Uniunii. • capacitatea redusă a României de a propune subiecte pe agenda Uniunii etc. Or. • lipsa cadrului procedural privind aplicarea directă a unor regulamente. 74 . sarcina transpunerii legisla iei Uniunii în legisla ia internă a revenit Departamentului pentru Afaceri Europene care avizează actele normative ce transpun legisla ia Uniunii. exper i care să cunoască în profunzime procesul decizional şi de înfăptuire a politicilor Uniunii. mai degrabă. • neparticiparea eficientă şi eficace a României la înfăptuirea politicilor Uniunii. între acesta şi institu iile Uniunii. Cu toate acestea. • lipsa personalului specializat în domeniul fundamentării propunerilor legislative şi politicilor. precum şi reprezentarea României înaintea instan elor şi a institu iilor şi structurilor Uniunii în legătură cu problemele privind aplicarea legisla iei Uniunii. Pe parcursul anilor 2007-2009. au fost eliminate barierele existente în această activitate de o importan ă crucială pentru integrarea României în UE. După aderarea României la Uniunea Europeană. în prezent. pe de o parte. Astfel. respectivul cadru normativ a fost perfec ionat în conformitate cu prevederile Strategiei pentru o reglementare mai bună la nivelul administra iei publice centrale 2008-2013.

1. din perspectiva capacită ii administrative de absorb ie a fondurilor pentru a vedea.668 miliarde euro. dacă şi în ce măsură ara noastră îşi va aduce contribu ia la dezvoltarea competitivită ii pe continent. Instrumentele structurale sunt gestionate prin intermediul a 7 Programe Opera ionale. Politica Externă şi de Securitate Comună şi Politica de Securitate şi Apărare Comună. în valoare de 49. După parcurgerea primei jumătă i din actuala perioada de programare. De maximă importan ă va fi în perioada următoare întărirea rolului DAE în coordonarea ac iunii interne. în egală măsură.455 miliarde de euro este alocată pentru atingerea obiectivului Cooperare Teritorială Europeană69. stat membru al Uniunii. la nivelul institu iilor şi politicilor UE. Absorb ia fondurilor alocate României de UE În acest subcapitol ne referim la capacitatea administrativă în activitatea de absorb ie a fondurilor Uniunii Europene în eleasă ca element de impulsionare a dezvoltării planificate a institu iilor publice din România în vederea atingerii obiectivelor Uniunii Europene. 7. III. 3 din TUE) şi puse în aplicare prin intermediul unor documente strategice precum „Strategia Europa 2020”. Considerăm important să analizăm comportamentul României. fără a apela la procedurile juridice. pe partea sa de coordonare care este reprezentarea externă a României. buna sa colaborare cu Parlamentul na ional. dintre care suma de 12. dar. între care o numim pe cea mai importantă: 69 A se vedea Cadrul Strategic National de Referin ă. p. suma totală de care beneficiază România pentru această perspectivă financiară este de 19. României i-au fost alocate pentru primul an de la aderare fonduri specifice pentru facilitatea de tranzi ie. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti privind pia a internă de către autorită ile publice. Pentru perioada financiară 2007 – 2013. dar şi la dezvoltarea durabilă şi echilibrată a Europei.3. stipulate prin Tratatul de la Lisabona (conform prevederilor art. suma de 6. La acest moment se constată o mai bună coordonare de către DAE a acestei activită i.552 miliarde euro este alocată prin intermediul Fondului de Coeziune. o profesionalizare a activită ii acestui veritabil minister de sinteză şi coordonare internă ale cărui ac iuni permanente şi eficiente dau coeren ă sporită ac iunilor României şi reduc riscul ca acestea să se prezinte. dezarticulate şi lipsite de viziune.661 miliarde euro este aferentă obiectivului de convergen ă. pe de o parte. între altele. Fondul European de Dezvoltare Regională. şi cu MAE. României i-au fost alocate resurse financiare nerambursabile prin intermediul următoarelor instrumente structurale: Fondul Social European.Tratatul de la Lisabona.9 milioane de euro. 75 . Pe lângă această sumă. Fondul de Coeziune. se constată anumite interferen e politice. iar sumă de 0. Astfel.

Există o adevărată „efervescen ă creatoare”. 68. că acest raport continuă să fie valabil şi că îngrijorările noastre şi ale Uniunii în domeniu persistă. Mai mult decât atât. p. chiar dacă în ultimii ani cadrul institu ional şi cel normativ au fost îmbunătă ite considerabil. în rate scăzute de absorb ie a fondurilor structurale. Dacă privim în trecutul relativ recent. dat publicită ii la 25 octombrie 2005 stipula faptul că “Există serioase îngrijorări în legătură cu capacitatea administrativă a structurilor institu ionale şi în domeniul managementului financiar şi al controlului. constatăm. ceea ce a periclitat buna desfăşurare a proceselor enumerate. Ac iuni imediate sunt necesare pentru întărirea capacită ii administrative la nivelul tuturor organismelor implicate la nivel na ional. 15. octombrie 2009.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 procesul de pregătire a resurselor umane. în final. Această lentoare în construc ia mecanismelor institu ionale de accesare a fondurilor a condus la întârzieri în stabilirea indicatorilor asuma i prin documentele programatice şi s-a concretizat. peste timp. în perioada imediată semnării Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană.Institutul European din România . De exemplu.. Scopul Grupului de lucru era acela de a acorda sprijin politic acestui proces (nota bene) şi de a asigura o coordonare strategică a procesului de absorb ie a fondurilor structurale. A se vedea HG nr. 76 . vom constata că Raportul Comprehensiv de monitorizare pe anul 2005 privind România. 457/2008 privind cadrul institu ional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale. fiecare guvern şi guvernare încercând să „pună bazele adevăratei strategii” ceea ce face ca procesul să se reia mereu de la zero. timpul a trecut şi a fost consumat mai degrabă pe dezbateri referitoare la „reformarea sistemului de 70 71 A se vedea Raportul Comprehensiv de monitorizare pe anul 2005 privind România. Trebuie arătat faptul că procesul de creare a unor institu ii şi instrumente specifice unui management eficient al fondurilor structurale a început în anul 2004. cel de dezvoltare şi creştere a capacită ii institu ionale şi sistemice. precum şi cel de informare a publicului beneficiar. regional şi local.70 Din păcate. s-a suprapus cu o permanentă criză politică internă. Guvernul României. Bucureşti. cel de acreditare de către Comisia Europeană a celor 7 programe opera ionale aflate sub obiectivul Convergen ei.72 Din păcate. în ianuarie 2009 a fost creat un nou Grup de lucru interministerial la nivel înalt sub directa coordonare a Primului-ministru şi a Viceprim-ministrului. 72 A se vedea Raportul Anual de Implementare a Programului Na ional de Reforme pentru perioada 1 octombrie 2008 – 1 octombrie 2009. p.”.. sistemul institu ional de management al fondurilor structurale fiind însă definitivat abia în anul 200871. se constată că nici până în prezent România nu are un model propriu de absorb ie a fondurilor.

ro/absorbtia-fondurilor-structurale-si-de-coeziune-proritate-zero-a-guvernuluiromaniei__l1a109210. În opinia noastră.ro/upload/Anexa%201%2030%20septembrie%202010. ar putea afecta şi mai mult gestionarea şi aşa precară a instrumentelor structurale putând. Pronosticul Guvernului pentru următorii ani este optimist. iar în anul 2009 în valoare de 437 milioane euro. S-a propus. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti coordonare.3 miliarde euro. A se vedea documentul Absorb ia fondurilor structurale şi de coeziune.gov. O asemenea decizie ar putea crea. implementare şi gestionare a instrumentelor structurale”.fonduri-ue. astfel. conduce la o politizare a managementului sistemului de coordonare a instrumentelor structurale.48%74. de asemenea.5 – 3 miliarde euro anual. Comunicarea Comisiei Europene din 31 martie 2010 întitulată „Politica de coeziune: raport strategic pentru anul 2010 privind punerea în aplicare a programelor pentru perioada 2007-2013” identifică o serie de aspecte importante privind starea de fapt la nivelul întregii Uniuni a selectării proiectelor finan ate din instrumente structurale. document disponibil în versiune electronică la: http://www. prioritate zero a Guvernului României. • este de men ionat că până la data de 22 octombrie 2010 au fost efectuate plă i în valoare de 5556. crearea unei entită i ministeriale distincte care să preia sarcinile Grupului de lucru Interministerial.html. interferen e în selec ia beneficiarilor. România fiind pe ultimele pozi ii privind selectarea proiectelor aferente celor trei obiective şi având o pondere de alocare de aproximativ 16%. estimarea pentru anul 2010 fiind de 1 – 1. în egală măsură. deşi constatăm următoarele: • în anul 2008 au fost efectuate plă i către beneficiari în valoare de 156 milioane euro.pdf. În graficul de mai jos se poate vedea situa ia comparativă la nivelul celor 27 de state membre. prezentat de Guvernul României pe pagina sa electronică la: http://www. orice modificare institu ională trebuie făcută odată cu începerea viitoarei perspective financiare şi numai după efectuarea unei evaluări ex-ante a acestei decizii care să ne arate impactul asupra dezvoltării economice şi sociale a României. semnării de contracte de finan are şi efectuării de plă i către beneficiari.00 milioane lei73. dar şi cele corespunzătoare Autorită ii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). pentru ca în perioada restantă nivelul trebuind să ajungă la 2.Tratatul de la Lisabona. precum şi în monitorizarea implementării proiectelor contractate. Este de apreciat că o asemenea decizie. 77 73 . 74 A se vedea documentul Situa ia la 30 septembrie 2010 a depunerii şi aprobării de proiecte. elaborat de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale. luată la mijlocul perioadei de programare. iar până la data de 30 septembrie 2010 procentul de absorb ie a fondurilor alocate a constituit 13.

93. Guvernul României consideră anul 2009 „anul contractărilor” 76.pdf. document accesibil în versiune electronică la: http://www. România se afla pe primul loc între statele membre în privin a numărului de proiecte majore aprobate de Comisia Europeană. Raportul Anual de Implementare a Programului Na ional de Reforme pentru perioada 1 octombrie 2008 – 1 octombrie 2009 men ionează faptul că. Progress report 2007-2009 elaborat de KPMG Budapesta.lcc. rata de absorb ie rămâne în continuare redusă fa ă de alte state din regiune. Este de men ionat faptul că această tendin ă se păstrează şi pentru anul în curs. COM(2010)110 final Rata de absorb ie până la finalizarea acestei perioade de programare financiară a fost stabilită la 90%. Dacă însă avem în vedere ritmul înregistrat până acum. Bucureşti. http://kpmgee. După cum se men ionează în Raportul strategic na ional pentru anul 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune.pdf. procesele de selec ie a beneficiarilor.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% AT BE BG CY CZ DE DK EE EL ES FI FR HU IE IT LT LU LV MT NL PL PT RO SE SI SK UK EU27 Rate cumulate raportate de selectare a proiectelor pe state membre Sursa: Comisia Europeană. precum şi la nivelul anului 2010. Astfel.26 miliarde de euro. p. 78 . Chiar dacă la nivelul Guvernului a existat o 75 76 A se vedea Cadrul Strategic Na ional de Referin ă. în pofida declara iilor diferitelor autorită i na ionale.Institutul European din România .fonduri-ue. aşa cum este ea indicată în Cadrul Strategic Na ional de Referin ă 2007-201375. ceea ce a contribuit la această stare de fapt. Cu toate acestea. Guvernul României. până în septembrie 2009 Comisia Europeană a aprobat 14 proiecte majore în domeniul mediului şi transporturilor în valoare totală de 1.ro/upload/127323712758. indicatorul nu va putea fi atins nici într-o propor ie de ½ din indicatorul prevăzut în CSNR.ch/dbfetch/52616e646f6d49569ec6ca687de886a9319808ff3ecaba5b891f423df6bd c6a7/eu_funds_in_the_cee_2010_kpmg. 77 În vederea stabilirii unei imagini comparative recomandăm consultarea studiului: EU funds in Central and Eastern Europe. la nivelul anului 2009. statisticile privind absorb ia fondurilor structurale demonstrând că.77 La nivelul anului 2009. ianuarie 2010. de contractare şi rambursare au rămas anevoioase. deşi la nivel intern se constată o creştere a acestora.

• coroborarea cerin elor şi practicilor de monitorizare. implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale. implementare şi gestionare a instrumentelor structurale. • evitarea situa iilor în care procedurile sunt neclare. incoerente. Merită a fi men ionată una dintre concluziile studiului de impact „Analiza capacită ii de absorb ie a fondurilor comunitare în România”. în prezent structurile de gestionare a instrumentelor structurale se confruntă cu insuficien a personalului. 79 A se vedea Gheorghe Oprescu. Institutul European din România. A se vedea Raportul Anual de Implementare a Programului Na ional de Reforme pentru anul 2007. procedurile de angajare. coerente şi redactate într-un limbaj accesibil publicului larg). Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti preocupare pentru identificarea problemelor ce frânează îmbunătă irea capacită ii administrative de absorb ie a fondurilor alocate prin intermediul instrumentelor structurale. Daniela Lumini a Constantin. • reducerea duratelor de evaluare şi contractare a proiectelor şi a duratelor de verificare şi plată a cererilor de rambursare. Bucureşti. • facilitarea accesului la cofinan are pentru beneficiarii publici şi priva i. În ultimii doi ani. Studiul de Impact: Analiza capacită ii de absorb ie a fondurilor comunitare în România. • simplificarea procedurilor de acces la programele de finan are. precum şi a procedurilor de implementare a proiectelor (ghiduri. redundante şi într-o permanentă reformulare. Florinel Ilie. acesta a scăzut şi mai mult datorită scăderii salariilor. • un grad de ocupare satisfăcător cu personal specializat în coordonarea. astfel încât rezultatele ob inute să nu fie contradictorii. • corectarea prevederilor contradictorii din diverse acte normative care afectează derularea eficientă a programelor opera ionale şi a proiectelor finan ate din acestea. p. 61. p. Dragoş Pîslaru. dacă în anul 2007 gradul de ocupare al respectivelor structuri era de 90%78. 79 78 . proceduri şi instruc iuni clare. audit şi evaluare efectuate de structurile abilitate. 23. octombrie 2007. fiind deosebit de greoaie.Tratatul de la Lisabona. precum şi blocării posturilor în administra ie. • mai buna informare şi consultare prealabilă a beneficiarilor proiectelor. 2005. acolo unde se mai fac. Bucureşti. ac iunile întreprinse nu au reuşit să conducă pe deplin la: • consolidarea capacită ii administrative a structurilor de coordonare. De exemplu. existând multe şi serioase slăbiciuni care trebuie rezolvate în perioada care a mai rămas până la momentul aderării”79. elaborat în anul 2005 la comanda Institutului European din România în care se făcea următorul enun : „capacitatea administrativă de absorb ie a fondurilor de postaderare nu se situează încă la un nivel suficient. inclusiv din fonduri private destinate interven iilor cu caracter structural. Guvernul României.

mai ales. o slabă absorb ie a fondurilor alocate prin instrumentele structurale contribuie la limitarea capacită ii de participare la procesul de reformă a Politicii de Coeziune Economică. constanta lipsă de interes a factorilor politici interni de a fi informa i şi de a informa cetă enii cu privire la beneficiile şi costurile pe termen scurt. cele de stat membru.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 Prin urmare. O asemenea stare de fapt. mediu şi lung ale statutului de membru al Uniunii Europene. dar şi alte state care au aderat în valurile de extindere precedente) îndeplinea în totalitate criteriile impuse de către acquis-ul comunitar. Astfel.4. Semnarea Tratatului de Aderare nu a însemnat că România (situa ie în care s-a aflat şi Bulgaria. social şi administrativ. în loc să reducă disparită ile de ordin economic. să nu uităm domeniile institu ional şi administrativ ce aveau nevoie de reforme sus inute pentru a răspunde noilor cerin e. cel mai adesea cele ale 80 .Institutul European din România . cel al domeniului justi iei şi afacerilor interne pot fi văzute şi în această „lectură”. modul în care România s-a raportat în anul 2007 la un moment mult mai important pentru evolu ia proprie şi anume aderarea la Comunită ile Europene. De la Tratatul de Aderare a României la Tratatul de la Lisabona. infrastructural. Inclusiv cele trei clauze de salvgardare. Totodată. situa ia particulară din ultimul caz. III. Socială şi Teritorială pentru perioada financiară 2014-2021. dar. aderarea fiind văzută şi ca o posibilă ac iune de poten are a eforturilor na ionale în vederea satisfacerii angajamentelor asumate la aderare. după un parcurs de peste trei ani în calitate de membru UE şi de beneficiar al fondurilor alocate prin intermediul instrumentelor structurale. însemna.1. legislativ şi administrativ O analiză a impactului pe care Tratatul de la Lisabona îl are/îl poate avea din punct de vedere politico-institu ional asupra statului-membru România şi identificarea unor propuneri de ac iune în vederea adaptării normelor şi practicilor institu ionale şi politice la noua configura ie juridică a Uniunii Europene trebuie să ia în considerare două aspecte: • în primul rând. respectiva concluzie rămâne valabilă şi la fel de actuală ca şi în anul 2005. complementar efectelor generate de actuala criză economică şi socială. Majoritatea informa iilor referitoare la ce avea de făcut România în perioada postaderare le-am găsit cu precădere în surse externe. însă. le consolidează. • în al doilea rând. că atingea un nivel care să îi permită aderarea şi calitatea de stat membru al Uniunii. starea curentă referitoare la capacitatea administrativă de absorb ie a fondurilor alocate prin intermediul instrumentelor structurale limitează atingerea obiectivelor asumate prin Strategia de la Lisabona. La fel. Context institu ional.

drepturilor omului şi protec iei minorită ilor. Planul Na ional de Dezvoltare. În plus. pie ei muncii şi al ocupării for ei de muncă. dezvoltării regionale. că ele nu sunt înso ite în suficientă măsură de măsuri concrete postaderare sau de viziuni coerente asupra evolu iilor care trebuie să aibă loc în acest sistem politic pentru a se face fa ă noilor obliga ii. • să „bifeze” instituirea formală a dialogului social prin implementarea. zeci de institu ii din domeniile transporturilor. Ne sus inem acest punct de vedere mai întâi prin apelul la Strategia postaderare a României la Uniunea Europeană şi particularizăm cercetarea apelând la capitolul „Evaluare institu ională” care se limita să: • enumere o serie de institu ii nou create81 în perioada preaderării cu scopul alinierii României la rigorile acquis-ului comunitar82. lipseau informa ii despre decalajele institu ionale a căror existen ă ar fi eviden iat. cu precădere între sindicate şi patronate). oricum. Analizând aceste documente oficiale ale administra iei centrale80. cea care ar fi trebuit să identifice măsurile necesare în perioada postaderare. În fine. pe de altă parte. faptul că ne aflăm pe drumul cel bun. cu o recunoaştere minimală a dificultă ilor ce existau între partenerii sociali (din punctul de vedere al Strategiei. 81 Precum Institu ia Avocatului Poporului care. Cadrul Na ional Strategic de Referin ă. telecomunica iilor şi tehnologiei informa iei. „se pronun ă asupra constitu ionalită ii legisla iei”. mai sunt foarte pu ine lucruri de făcut pentru a ajunge cel pu in la media europeană de dezvoltare (discursul oficial). pe de o parte. a cerin elor europene din acest domeniu. pe de alta. Facem două observa ii aici: • nu spunem că aderarea a fost un cadou oferit de UE. Programul Na ional de Reforme. evaluările anuale ale PNR etc. la sec iunea intitulată „Evaluarea decalajelor fa ă de media Uniunii Europene”. se afirmă în Strategie. justi iei. 82 Sunt amintite. economiei şi industriei. extragem două concluzii diametral opuse: pe de o parte. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti Uniunii. energiei. • spunem doar că eforturile majore din preaderare nu au fost egale în toate institu iile. agriculturii. că simpla înfiin are a unor institu ii nu constituie un răspuns suficient la solicitările europene. şi. astfel. se poate în elege şi că aderarea la UE a prins România în mare măsură nepregătită şi că nici în ultimul ceas nu a reuşit să se achite onorabil de obliga ii. în partea a doua. considerăm necritică. dimensiunea 80 De exemplu. educa iei şi instruirii. că aderarea va rezolva toate problemele şi că. deoarece ştim cât de mult s-a lucrat în anumite institu ii şi de ce eforturi a fost nevoie pentru a se ob ine acest statut remarcabil. 81 . şi în câteva rapoarte autohtone ce analizează punctual aspecte ale sistemului politico-institu ional intern. între altele. administra iei publice centrale. Strategia post-aderare.Tratatul de la Lisabona.

de acceptarea de către executiv a introducerii unui „mecanism de analiză a fundamentării tuturor proiectelor de acte normative sau documente de politici publice. subiectul administra iei centrale şi locale este legat fie de nevoia de a „dezvolta o cultură [administrativă] care să permită func ionarilor publici să facă fa ă provocărilor generate de calitatea de stat membru”. în evaluarea PNR pentru anul 2007. locul ei fiind luat de priorită ile economice. Raportul este predominant cantitativ.Institutul European din România . fie de îmbunătă irea capacită ii administrative pe segmente punctuale precum sistemul judiciar. de tipul Programului Na ional de Reforme 2007-2010 (PNR) şi al evaluărilor acestuia din 2007 şi 2009. că înfiin area a întârziat sau nu. ameliorarea procesului de înfăptuire de politici publice. licita iile publice. Lipsesc datele concrete despre ceea ce s-a făcut în mod real şi despre ce impact are faptul că o institu ie a fost creată sau nu conform angajamentelor asumate şi a normelor UE. de îndeplinire a criteriilor de convergen ă pentru adoptarea Euro etc. Astfel..). anterior supunerii lor spre aprobare Guvernului” sau de evaluarea ex-post efectuată de către Secretariatul General al Guvernului (SGG) a proiectelor de politici publice propuse de către ministere sau alte organisme administrative. „îmbunătă irea capacită ii administra iei publice de formulare şi implementare a politicilor publice” era legată. • au păr i care se suprapun. iar în acest caz particular al fundamentării proiectelor normative. 82 . în PNR.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 institu ională explicită dispare. concuren a. printre altele. Dincolo de deficitul de date şi de tendin a de a scoate în eviden ă doar păr ile bune. cheltuielile guvernamentale (cărora li se adaugă dimensiunea dezvoltării durabile. De exemplu. că începerea unei func ionări formale are nevoie de timp pentru a se vedea şi rezultate concrete etc. sau „consolidarea noii imagini a României europene”. documentele oficiale mai ridică probleme care ar putea fi rezumate astfel: • sunt prea multe. sociale. măsuri de simplificare administrativă etc. • nu este clar cum se raportează unul la altul. Tendin a auto-apreciativă pozitiv referitoare la cele realizate se vede şi în alte documente. analizate pe fondul „necesită ii de a consolida rolul României în procesul construc iei europene” şi realizate prin măsuri vagi. discutabile de tipul „intensificarea procesului de comunicare şi dezbatere na ională privind construc ia europeană”. se punea prea mult accentul pe numărul celor motivate şi prea pu in pe calitatea fundamentării sau pe modul în care aceste proiecte răspund unor cerin e ale sistemului ori modul în care diferite ini iative legislative se corelează pentru a nu da naştere unor mişcări de sens contrar. „consolidarea institu iilor pentru realizarea concertării sociale fa ă de principalele probleme economico-sociale”.

cităm din nou 83 La creşterea calită ii serviciilor publice probabil ar trebui spus că sunt aduse în discu ii servicii de e-administra ie pentru comunită i locale mai pu in dezvoltate. în aceste documente oficiale. Există. Indicii referitoare la decalajele pe care România le are încă referitor la asumarea obliga iilor din Tratatul de Aderare sunt de multe ori aduse la cunoştin ă publicului autohton de sursele externe. au avut rezultate. în multe dintre aceste documente sunt prevăzute crearea unor noi „concepte strategice”. evaluările interne ale PNR-ului anterior men ionate scot insistent în eviden ă „progresele ob inute de România” şi „implicarea guvernului” în activită ile reformatoare (printre care. Planul Na ional de Dezvoltare. evaluările anuale ale PNR şi lista poate continua. Evaluarea pentru anul 2009 este redactată în acelaşi ton laudativ-optimist (în orice caz. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti • merg pe linii diferite în momentul în care se presupune că răspund unor eforturi centripete. În ceea ce priveşte modernizarea sistemului judiciar. măsurile destinate implementării noii Strategii pentru o reglementare mai bună la nivelul administra iei publice centrale 2008-2013 sau paşii făcu i către elaborarea unui cod administrativ unic. în domeniul politicilor economice şi de coeziune. de exemplu. asupra pregătirii profesionale a magistra ilor din punct de vedere economico-financiar sau asupra unor ateliere de lucru organizate în cadrul unor proiecte PHARE). Este prezentată restructurarea agen iilor guvernamentale (ca o măsură de succes. fără a se uita demersurile de dezvoltare a serviciilor de e-guvernare. în aceeaşi evaluare pentru 2007. însă este nevoie de mai multă coeren ă şi determinare în atingerea acestui obiectiv83.. Programul Na ional de Reforme. adică UE. tonuri critice la adresa capacită ii administrative se regăsesc mai degrabă în CNSR). în contextul în care nu există de multe ori canalizare… 83 . din nou. prevederi în Strategia postaderare. paragrafele aferente creşterii calită ii serviciilor publice). Reducerea sarcinilor administrative prin eliminarea redundanlor sau a procedurilor inutile şi simplificarea procedurilor administrative rămân. În plus. prioritare: au început în anii anteriori.Tratatul de la Lisabona. deşi subiectul merită o analiză mult mai nuan ată). se insistă asupra dotării logistice a instan elor. astfel. Cadrul Na ional Strategic de Referin ă (CNSR). motiv pentru care îmbunătă irea capacită ii administrative căreia ar trebui să-i servească este sufocată de multiplicarea planurilor şi a legilor adoptate (a se vedea. fiind eviden iate în principal măsurile luate de Guvern pe consolidarea capacită ii administrative sau a reformării justi iei. „planuri de măsuri” etc. dintr-o perspectivă structurată. de exemplu. este vorba despre planuri şi proiecte de reglementare şi nu despre o analiză fundamentată a ceea ce s-a făcut şi ce a mai rămas de făcut. În acest sens.

procese foarte lungi etc. identificarea clară a sarcinilor şi responsabilită ilor. între altele. Au fost elaborate planuri care acum trebuie implementate” („România . 84 84 . pe fondul unui vid de monitorizare centralizată a procesului de înfăptuire a politicilor şi a încercărilor de influen are a factorilor deciden i. evaluarea generală conduce la o notă mediocră. recomandări pe care deciden ii le cunosc şi de care ar trebui să ină cont. de combatere a corup iei”.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 Raportul Comisiei din luna iulie 201084 în care aceasta atrăgea aten ia asupra rezultatelor nesatisfăcătoare ale Mecanismului de Cooperare şi Verificare care ar fi trebuit să contribuie „la instituirea unui sistem judiciar şi administrativ impar ial. Cu toate că există solu ii pragmatice în numeroase cazuri. În general. dar înseamnă că progresele (este men ionată adoptarea celor două coduri de procedură civilă şi penală din iunie 2010.Institutul European din România . dar şi alte ini iative de reformare a justi iei) sunt fie insuficiente.7. în documentele Comisiei. asigurarea independen ei înal ilor func ionari şi recompensarea în func ie de merite. dotat cu mijloace suficiente. Sunt semnala i explicit chiar „paşi înapoi” precum cazul legii Agen iei Na ionale de Integritate (forma votată în 30 iunie 2010).). în timp ce magistra ii. Atragem aten ia asupra următorului aspect: sublinierea de către Comisie a unei „reticen e a factorilor de decizie din sistemul judiciar de a coopera şi de a-şi asuma responsabilitatea în beneficiul reformei. fiind subliniate modalită ile necorespunzătoare de identificare şi analizare a problemelor şi de implementare a politicilor. independent şi eficace. Bruxelles.privire generală Raport al Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. asocia iile profesionale şi societatea civilă încearcă să elimine lacunele prin ini iative individuale”. Documentele europene punctează şi strategii de evitare a situa iilor delicate: „Elementul cheie pentru îmbunătă irea performan elor rezidă în reformarea administra iei publice. delegarea luării deciziilor în scopul evitării blocajelor la vârf. cel pu in în ceea ce priveşte eficien a administrativă (indiferent de nivel) sau cea judiciară. Acesta este un apel la factorii politici de a se „deschide” spre celelalte categorii de actori interesa i de reforma cadrului juridic să instituire un dialog cu aceştia care să ducă la propuneri viabile şi implementabile. 20. Comisia a făcut recomandări punctuale pentru continuarea şi accelerarea reformei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corup iei. „Nesatisfăcător” nu înseamnă că nu s-a făcut nimic. fie – ca şi în alte cazuri – reprezintă doar măsuri agreate formal a căror implementare întârzie sau nu respectă spiritul cerin elor europene care au determinat adoptarea lor (trimiteri în judecată în cazurile de corup ie la nivel înalt nesolu ionate. acestea nu sunt adesea puse în practică.2010 COM(2010) 401 final.

pp.pdf. sistemul judiciar şi instrumentele structurale. 34 final. despre perioada 2007 – 2010? • În primul rând.pdf.eu/archives/growthandjobs_2009/pdf/european-dimension-200812-annual-progressreport/annual_en.Annual country assessments: Recommendation for a Council Recommendation on the 2009 up-date of the broad guidelines for the economic policies of the Member States and the Community and on the implementation of Member States' employment policies COM(2009).eu/archives/growthandjobs/pdf/european-dimension-200812-annualprogress-report/annualass_detail. în concluzie. Dimensiunea socială aferentă ambelor perioade se judecă prin prisma raportării la: • pia a muncii (în special în condi iile în care incluziunea socială este corelată adesea cu incluziunea pe pia a muncii). cetă eni de dezvoltare. Model european democra ie. III. p.europa. • În al doilea rând. document accesibil la: http://ec. 85 Implementation of the Lisbon Strategy Structural Reforms in the context of the European Economic Recovery Plan . fie că vorbim de perioada anterioară aderării României la UE.europa.2. că asistăm la discursuri paralele ale deciden ilor europeni şi ale celor na ionali: primii atrag aten ia asupra deficien elor existente în toate aceste trei sectoare şi asupra reformelor insuficiente raportate la perioada de timp care a trecut de când România şi-a asumat o serie de angajamente. 55-56. Comisia deplânge ritmul scăzut al implementării reformelor şi insuficienta determinare a autorită ilor de a reforma administra ia publică din punct de vedere al criteriilor eficien ei şi eficacită ii. conform documentelor oficiale.Tratatul de la Lisabona. III. 85 . faptul că există. trei coordonate principale ale consolidării capacită ii administrative: administra ia publică. dimensiune socială. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti asupra progreselor”85 şi Recomandările specifice de ară 2009”86). Ce se poate spune. fie că avem în vedere perioada de postaderare.2. 86 Implementation of the Lisbon Strategy Structural Reforms in the context of the European Economic Recovery Plan: Annual country assessments – a detailed overview of progress made with the implementation of the Lisbon Strategy reforms in Member States in 2008. Dimensiunea socială a Modelului Uniunii European.1. • În al treilea rând. faptul că România nu va putea beneficia de oportunită ile pe care le aduce Tratatul de la Lisabona atât timp cât are aceste restan e la capitolul reformă. 90-94. Strategii în spa iul românesc Dimensiunea socială a politicilor publice româneşti trebuie văzută în acord cu modelul Uniunii Europene şi cerin ele formale ale acestuia. document accesibil la http://ec.

• urmărirea adaptării cerute de Documentului Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare a For ei de Muncă. al capitalului sau ale unor păr i ale acestora. III. stare de fapt În domeniul reglementărilor cu privire la pia a muncii. Erau propuse drept priorită i crearea unui sistem juridic unitar de drept al muncii. Strategii. persoanele defavorizate. adică: • finalizarea şi implementarea PNAO. • adoptarea liniilor directoare ale UE prin planuri na ionale multianuale de ocupare. Perioada de preaderare. înregistra întocmirea proiectului noului Cod al Muncii.Institutul European din România . precum şi pregătirea profesională a personalului implicat în aplicarea noilor reglementari şi constituirea fondului de garantare a salariilor. strategii pentru formarea profesională continuă. cooperare cu partenerii sociali şi angajatorii. CEEP şi ETUC şi Acordul cadru asupra contractelor de muncă pe durată determinată. în special punerea în aplicare a Codului muncii şi a legisla iei aferente. alinierea cu Acordul Cadru privind munca cu frac iune de normă încheiat între UNICE.1. pe tipuri de măsuri de protec ie socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. • dezvoltarea competen elor cu ajutorul formării continue. precum şi protec ia persoanelor încadrate în muncă. armonizat cu acquis-ul comunitar.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 • • • • egalitate de şanse între femei şi bărba i. Programul pentru stimularea ocupării for ei de muncă şi Planul de Ac iune în domeniul ocupării for ei de muncă (în vederea participării la Strategia Europeană de Ocupare. înregistrarea şi încetarea contractului colectiv de muncă. PNAO) vizau stabilirea unor obiective clare.2. De asemenea era urmărită alinierea cu mai multe directive cu privire la fondul de garantare a salariilor. dar şi pe grupuri intă între care femeile. tinerii. anterior aderării României la UE.1. Prioritatea pe termen scurt şi mediu era pregătirea participării la Strategia Europeană de Ocupare a for ei de muncă. încheierea. persoanele eliberate din deten ie şi membrii minorită ii rome. 86 . combaterea discriminării. Cu privire la domeniul ocupării for ei de muncă. dezvoltarea sistemului de asigurări sociale. PNAR 2002. negocierea. Programul Na ional de Aderare a României la UE. • măsuri active de protec ie pentru şomeri. măsurile vizând grupuri vulnerabile precum persoanele cu dizabilită i. protec ia drepturilor lucrătorilor în cazul transferului întreprinderii.

care şi-a început activitatea în luna august 2002). Priorită ile vizau crearea unui sistem integrat şi unitar de asisten ă socială şi consolidarea structurii serviciilor sociale. la fel ca şi Codul muncii şi alte acte legislative. a majorită ii prevederilor comunitare privind respectarea principiului egalită ii de şanse şi de tratament între femei şi bărba i. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti Cu privire la egalitatea de şanse între bărba i şi femei. în anul 2002 a fost adoptată Legea nr. în mod coerent. lăuze sau care alăptează. Legea asigura transpunerea în legisla ia na ională. O aten ie deosebită a fost acordată persoanelor cu dizabilită i. precum şi în rândul func ionarilor publici. • înfiin area Agen iei Na ionale pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărba i (ANES a început să func ioneze din aprilie 2005) şi participarea la programele de ac iune ale Uniunii Europene în domeniu.Tratatul de la Lisabona. doar în noiembrie 2001 Guvernul României aprobând prin Hotărâre de Guvern organizarea şi func ionarea Consiliului Na ional pentru Combaterea Discriminării (CNCD. • formarea personalului Ministerului Informa iilor Publice/Departamentul pentru Rela ii. Priorită ile pe termen scurt şi mediu se concentrau asupra dezvoltării capacită ii institu ionale în domeniu şi aveau în vedere: • informarea şi conştientizarea în rândul angaja ilor şi angajatorilor. Partea I nr. avea în vedere îmbunătă irea securită ii şi sănătă ii în muncă a femeilor încadrate în pia a muncii gravide. 301 din 8 mai 2002. prin măsuri ce vizau formarea de personal specializat şi respectarea drepturilor persoanelor vulnerabile. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărba i87. Sistemul de asigurări sociale a demonstrat necesitatea reformei către un sistem complex de pensii bazat pe mai multe componente. • demararea unei campanii de informare a opiniei publice despre legisla ia europeană şi na ională anti-discriminare. 87 . inclusiv prin rapoarte anuale. 87 Publicată în Monitorul Oficial. Priorită i pe termen scurt şi mediu erau: • eliminarea tuturor formelor de discriminare (prin func ionarea CNCD). Instrumentele preconizate erau: • Planul Na ional Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale. Cu privire la combaterea discriminării legisla ia a întârziat în armonizare. • dezvoltarea de metode de monitorizare a dinamicii fenomenului sărăciei. Legea asigura prevenirea şi sanc ionarea discriminărilor şi. • participarea României la Programul de Ac iune Comunitar pentru Combaterea Discriminării.

Memorandumul comun privind incluziunea socială 2006 (cu o scădere semnificativă a ratei sărăciei din mediul urban. invocându-se mutarea spre îngrijirea ambulatorie. La cerin ele Uniunii Europene.Institutul European din România .01%. O altă măsură se referea la campania de vaccinare a cetă enilor. aceasta era în scădere în 2005. conform Institutului Na ional de Statistică. prin contractul-cadru privind condi iile acordării asisten ei medicale s-a urmărit obligativitatea furnizorilor de a asigura accesul asigura ilor la pachetul de servicii de bază.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 Cu privire la rata sărăciei. explicată prin efectele aplicării cotei unice de impozitare). recalcularea punctului de pensii şi a pensiilor anumitor categorii vulnerabile (agricultorii) condusese la o creştere a pensiei medii din sistemul public cu 27. Programe suplimentare deja implementate sau în derulare la acea dată erau: asisten a medicală comunitară. conform Raportului na ional de progres. În domeniul asisten ei sociale s-a continuat implementarea programelor existente. În domeniul sănătă ii principalele evolu ii vizau scăderea numărului de paturi. în acest sens devenind centrală înfiin area sistemului de acreditare a furnizorilor de servicii sociale publici şi priva i şi derularea mai multor programe cu finan are interna ională. aceasta prezenta o tendin ă crescătoare pentru sectoarele privat şi mixt. Mai substan ial. În acelaşi timp. 204 privind pensiile facultative. pachetul minimal de servicii medicale şi pachetul de servicii pentru persoanele asigurate facultativ. precum şi un pachet de mai multe măsuri vizând măsurile de planificare familială. a persoanelor cu handicap şi a popula iei rome. Este de subliniat şi alocarea de fonduri importante pentru sistemul de sănătate mintală şi preocuparea pentru creşterea numărului persoanelor ce sufereau de diferite boli mintale. O problemă deosebită o constituia acoperirea efectivă a sistemului de sănătate. În ceea ce priveşte ocuparea for ei de muncă. fusese adoptată Legea nr. 88 . Raportul subliniind în special efectele măsurilor ce au vizat familiile şi copiii săraci sau institu ionaliza i (impactul aloca iei de stat pentru copii) sau cele ale ajutoarelor pentru încălzirea locuin ei. dezvoltarea re elei de servicii sociale de asisten ă socială în spitale şi dezvoltarea re elei de mediatori sanitari (cu o miză principală în creşterea accesului popula iei rome). dar şi a persoanelor private de libertate. Sistemul de servicii sociale era creditat ca având cel mai important rol în promovarea incluziunii sociale. şi una descrescătoare pentru sectorul public. Totodată a fost raportată îndeplinirea unor progrese importante domeniul conex al formării continue. Prin protec ia grupurilor dezavantajate era în eles domeniul politicilor de protec ie a copilului şi familiei. Un alt grup important vizat în 2006 au fost familiile afectate de calamită i naturale. în special în mediul rural lipsa serviciilor medicale atingând cote severe.

În acelaşi timp. MDC este un instrument care ajută statele membre în eforturile de reformă. Cu referire la domeniul incluziunii sociale. Principalele obiective ale Strategiei erau: îmbunătă irea cadrului juridic na ional. România elabora rapoarte na ionale anuale.Tratatul de la Lisabona. Aderare şi postaderare. XXI. în Calitatea Vie ii. Metoda Deschisă de Coordonare (MDC) în domeniul protec iei şi incluziunii sociale. întărirea capacită ii institu ionale a ANES. Metoda folosită în acest domeniu este cunoscută ca fiind „Metoda Deschisă de Coordonare” (MDC) care „reprezintă un proces prin care statele membre UE cad de acord să-şi coordoneze politicile printr-un proces de învă are mutuală şi schimb structurat de informa ii. mai ales luând în considerare necesitatea înaintării de rapoarte anuale specifice de către statele membre ale Uniunii. dimensiunea socială s-a regăsit preponderent în rapoartele privind protec ia socială şi incluziunea socială.2. Iordan Gheorghe. având în vedere folosirea Metodei Deschise de Coordonare. Bărbulescu. 2010. În paralel cu acest tip de măsuri erau propuse şi activită i de sensibilizare şi informare a cetă enilor88. stare de fapt În anii ulterior aderării României la Uniunea Europeană. respectându-le competen ele legale”89. conform prevederilor tratatelor UE. p. încadrându-se în practica Uniunii în privin a incluziunii sociale. Polirom. precum şi adoptarea unei Strategii Na ionale pentru egalitatea de şanse între bărba i şi femei pentru perioada 2006 – 2009 şi Planul general de ac iuni pentru implementarea strategiei în anul 2006. nr. Dimensiunea participativă a MDC. îmbunătă irea situa iei socio-economice a femeilor. În acelaşi timp se urmărea completarea Legii 202/2002. Spus în alt fel. Mihaela. p. dar în care statele membre consideră că pot aduce valoare adăugată prin cooperare şi coordonare la nivel european.2. MDC este aplicată în ariile sectoriale de politică publică în care UE are competen e limitate. 2. o serie de paşi trebuiau înfăptui i. 89 Cf. în domeniul incluziunii era subliniată necesitatea creşterii coordonării cu prevederile şi instrumentele Uniunii Europene. dimensiunea de gen lipsea cu privire la abordarea grupurilor vulnerabile care se făcea global. existen a unui clip publicitar şi editarea unei reviste care s-a bucurat de câteva numere şi un grad de difuzare neclar. Strategii. încurajarea participării echilibrate a femeilor la procesul de luare a deciziei şi combaterea rolurilor şi stereotipurilor de gen. fără a se măsura vreodată impactul acestora. 2009. Aplicat la domeniul incluziunii 88 O pagină Web a agen iei. 435 sau Lambru.1. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti Egalitatea de şanse între femei şi bărba i constituia un capitol separat. 89 . cele două domenii fiind abordate simultan în cadrul Uniunii Europene. La nivel institu ional şi legislativ erau men ionate înfiin area Agen iei Na ionale pentru Egalitatea de Şanse între bărba i şi femei. 1–2. III. De altfel. Dic ionarul explicativ trilingv al Uniunii Europene.

iar la nivel agregat se înaintează un raport comun cu privire la protec ia socială şi incluziunea socială. În septembrie 2008. familiile monoparentale (31%) majoritatea acestor familii fiind feminizate.9% (22% în rândul bărba ilor şi 30. persoane vârstnice. Patru tipuri de gospodării înregistrau o rată a sărăciei crescută: persoanele singure şi anume 27. şi în special al grupurilor dezavantajate sau vulnerabile91 la resurse. România a înaintat Raportul Na ional Strategic privind protec ia socială şi incluziunea socială 2008-2010. În ceea ce privea domeniul incluziunii sociale. • sus inerea familiilor cu copii.Institutul European din România . 90 91 Un domeniu central în contextul evolu iilor demografice. persoanele singure în vârstă de peste 65 de ani (33. • facilitarea accesului cetă enilor. În 2007 fuseseră înregistrate tendin e pozitive cu privire la veniturile totale înregistrate într-o gospodărie şi la ratele de activitate şi de ocupare pentru popula ia activă90. persoane fără adăpost. În aceeaşi perioadă rata sărăciei se stabilizase. Acesta a fost un document amplu care cuprindea evaluarea stării de fapt şi câte un capitol vizând Planul Na ional de Ac iune în domeniul Incluziunii Sociale. reducerii fenomenului muncii nedeclarate şi a managementului adecvat al schimbării la nivelul întreprinderilor şi lucrătorilor. 18. În acelaşi timp. majoritatea (70%) trăind în mediul rural. 90 . mai ales prin mai buna corelare dintre sistemul educa ional şi de formare şi cerin ele pie ei muncii. O tendin ă descendentă înregistrau variabile precum rata şomajului de foarte lungă durată. adaptarea sistemului de protec ie socială reprezenta un element central.unde sărăcia feminizată este mai severă.4%) .8% în rândul femeilor). Fuseseră deja dezvoltate programe vizând persoane cu handicap. promovarea competitivită ii pe pia a muncii. familiile cu trei şi mai mul i copiii (40%). procesul de raportare este unul dublu: fiecare stat membru înaintează propriul raport social. Preluând obiectivul central din Programul Na ional de Reforme. raportul se referea la asigurarea func ionării unei pie e a muncii favorabile incluziunii active a grupurilor vulnerabile (similar cu abordarea UE de la acea dată) prin favorizarea creării de noi locuri de muncă.5% dintre cetă enii României fiind săraci. obiectivele prioritare erau: • creşterea generală a standardului de via ă al popula iei şi stimularea câştigurilor ob inute din muncă prin facilitarea ocupării şi promovarea politicilor incluzive. Strategia na ională privind pensiile şi Strategia na ională pentru sănătate şi îngrijiri pe termen lung. promovarea incluziunii sociale şi îmbunătă irea accesului pentru grupurile vulnerabile. persoane victime ale violen ei domestice.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 sociale.

îmbunătă irea condi iilor de via ă a popula iei rome. obligatoriu. voluntar. erau vizate favorizarea accesului la serviciile de sănătate primară prin listele medicilor de familie. sistemul modificat se constituia din pilonul 1 de pensii. Al treilea obiectiv strategic. continuarea programelor de formare şi pregătire a mediatorilor sanitari şi a mediatorilor şcolari. În domeniul pensiilor. continuarea eforturilor pentru îmbunătă irea condi iilor de via ă ale cetă enilor de etnie Romă. era sus inut prin desfăşurarea de studii şi implementarea sistemului de monitorizare şi evaluare elaborat. de conturi individuale. introducerea unei noi formule de calculare a pensiilor bazată pe un sistem luând în considerare veniturile realizate pe toată durata anilor de muncă şi nu doar pe o anumită perioadă. pilonul 2 de pensii. la nivel metodologic. Schimbările intervenite vizau: creşterea vârstei standard de pensionare într-o abordare treptată până în anul 2014. 21). în ceea ce priveşte domeniul incluziunii sociale se referă la continuarea eforturilor pentru dezvoltarea unei societă i incluzive bazată pe acordarea de servicii de incluziune socială integrate dezvoltate având la bază o evaluare reală a nevoilor individului. 29-30). îmbunătă irea participării şcolare a persoanelor de etnie Romă. În vederea asigurării creşterii gradului de ocupare a persoanelor defavorizate urmau să fie promovate şi desfăşurate următoarele ac iuni: promovarea economiei sociale. creşterea stagiului minim de cotizare pentru ambele sexe de la 10 la 15 ani. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti • • • Programul de sus inere a familiilor nou constituite. 26). prin dezvoltarea facilită ilor de îngrijire a copiilor şi dezvoltarea centrelor de zi care să încurajeze reîntoarcerea mamelor la locul de muncă (RNS 2008-2010. prin dezvoltarea sectorului ter iar şi prin asigurarea oportunită ilor egale pentru to i cu accent deosebit pe persoanele vulnerabile” (Raportul Na ional Strategic privind protec ia socială şi incluziunea socială 2008-2010. 91 . Cu privire la programe şi ac iuni concrete. cât şi la fonduri rambursabile acordate de Banca Interna ională pentru Reconstruc ie şi Dezvoltare (RNS 2008-2010. pay-as-you-go. pp. „Obiectivul central al Guvernului României. p. În acelaşi timp. dezvoltarea programelor na ionale destinate încadrării în economia formală. dezvoltarea politicilor familiale se concentra pe promovarea de măsuri care să încurajeze participarea femeilor pe pia a muncii. Astfel. apelându-se atât la Fondul Social European. Programul de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuin ei. promovarea politicilor anti-discriminatorii. p. integrarea pe pia a muncii a persoanelor cu handicap şi asigurarea responsabilită ii implementării şi resurselor alocate.Tratatul de la Lisabona. şi pilonul 1 bis. obligatoriu.

De asemenea.” De fapt. precum şi priorită i cu privire la îngrijirea pe termen lung. 38-39). care să fie acoperite par ial sau total prin sistemul de asigurări sociale de sănătate (RNS 2008-2010. obiectivul central se referea la îmbunătă irea stării de sănătate a popula iei şi realizarea unui sistem de sănătate modern şi eficient. determinate inclusiv de necesită i economice. femeile doreau să intre pe pia a muncii. sprijinită prin programe de formare şi informare. raportul preciza că “îngrijirea de către familie se realiza cu precădere în mediul rural. Pe de o parte. Cu privire la serviciile de sănătate publică.Institutul European din România . rata de 19% de sărăcie la pensie şi dimensiunea de gen a nivelului sărăciei (22. modernizarea serviciilor şi dezvoltarea şi extinderea asisten ei medicale comunitare integrate. p. 45-52). O problemă aparte se referea la faptul că majoritatea persoanelor vârstnice dependente beneficiau de îngrijire acordată în familie. preponderant de către femei. precum şi pe stabilirea listei de medicamente esen iale pentru sănătatea popula iei. medicamente şi materiale sanitare şi sau înfiin at la nivelul Casei Na ionale de Asigurări de Sănătate comisii de exper i. Această realitate ridica o multitudine de probleme ce trebuiau rezolvate. 44-45). Pentru creşterea accesibilită ii serviciilor medicale au fost luate în considerare deplasarea accentului către serviciile preventive de sănătate şi creşterea nivelului de educa ie pentru sănătate. pp. ce aveau drept scop o mai bună monitorizare a activită ii (RNS 2008-2010. unde tradi ia şi valorile morale sunt păstrate într-o mai mare propor ie. compatibil cu sistemele de sănătate din Uniunea Europeană.0% dintre femeile în vârstă de peste 65 de ani se aflau sub riscul de sărăcie în compara ie cu numai 13% dintre bărba i. indiferent de realită ile economice sau sociale (femeile îşi pot dori accesul pe pia a muncii indiferent de condi ia lor economică. În vederea dezvoltării ulterioare au fost stabilite priorită i pe termen lung şi mediu. conform RNS 2008-2010.Raport comun privind protec ia socială şi incluziunea 92 . precum şi prin colaborări cu angajatori care doresc să se implice în implementarea politicilor privind locurile de muncă flexibile (RNS 2008-2010.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 Vulnerabilită ile sistemului erau considerate: numărul scăzut al asigura ilor din rândul lucrătorilor independen i. dezvoltarea infrastructurii sanitare şi a medicinii de urgen ă. Ultimul raport anual al României în domeniul protec iei sociale şi excluziunii sociale este România . pp. dispozitive medicale. pe de alta. În vederea îmbunătă irii calită ii serviciilor medicale. în anul 2007 au fost evalua i furnizorii de servicii medicale. 64). iar morala tradi ională a muncii de îngrijire gratuite feminizate nu poate constitui un principiu al unei Uniuni Europene preocupată de egalitatea de şanse între femei şi bărba i) îngrijirea informală de către femei va continua să fie pilonul principal al sistemului. pp. erau vizate prioritar implementarea de programe care să răspundă problemelor de sănătate publică prioritare şi nevoilor grupurilor vulnerabile.

2. copii. o problemă o constituia lipsa. Rămâne deschisă întrebarea cu privire la efectele crizei financiare. 3). Există progrese. cu valori superioare pentru popula ia rurală. În consecin ă. p. Guvernul îşi propunea construirea unor noi unită i medicale. Cu privire la sistemul de pensii. toate statele ce solicitau aderarea trebuiau să 93 .2.2. Unele lucruri le putem anticipa. Priorită ile cu privire la accesul pe pia a muncii au fost: creşterea nivelului de ocupare pentru persoanele defavorizate. drepturilor omului şi libertă ilor fundamentale. Cu privire la accesibilitate. probabil. precum şi pe creşterea perioadei de contribu ie. Democratizarea III. şomeri şi femei în vârstă. la care se va răspunde. O astfel de analiză este îngreunată de caracterul documentelor folosite. trebuia îmbunătă ită calitatea echipamentelor. romi. Instrumente Art. astfel încât acestea ar trebui vizate cu precădere de către politicile sociale. însă cifrele prezentate sunt mai degrabă derutante deoarece nu oferă nici o idee a impactului măsurilor în cadrul unei evaluări de ansamblu” (Raport comun privind protec ia socială şi incluziunea socială. articolul stabileşte că Uniunea Europeană se bazează pe principiile libertă ii. a unui nivel minim pentru pensii. Cu privire la calitate. la nivel legislativ. În ceea ce priveşte îngrijirea pe termen lung. Astfel. cât şi ale statului de drept.2009.Tratatul de la Lisabona. achizi ionarea de ambulan e şi angajarea de personal medical. calitate şi încredere publică. 2009. persoanelor în vârstă şi rata de şomaj în rândul tinerilor rămân la dimensiuni îngrijorătoare. fără a oferi o imagine suficient de analitică a rezultatelor. III.2. nu se observa o îmbunătă ire substan ială.1. promovarea politicilor integrate (pachete de măsuri de presta ii şi servicii sociale) şi continuarea eforturilor de ameliorare a condi iilor de via ă ale romilor. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti socială . atât pe termen scurt. Având în vedere discrepan ele de gen majore cu privire la veniturile din pensii. Sistemul de sănătate prezintă probleme multiple de accesibilitate. democra iei. care „oferă o imagine mai degrabă descriptivă a programelor şi proiectelor care intesc grupuri vulnerabile. criza economică având tendin a să afecteze preponderent categoriile vulnerabile. dar nu exista o strategie clară în acest sens. 6 din TUE se referă la principiile democratice şi ale respectării drepturilor omului. raportul apreciază că România se confruntă cu provocări majore în ceea ce priveşte durabilitatea sistemului de pensii. cât şi pe termen lung şi mizează pe creşterea nivelului de recuperare a contribu iilor şi lupta împotriva muncii nedeclarate. mai ales asupra grupurilor vulnerabile. Riscul de sărăcie identificat este de 19%. cu ocazia următorului raport anual. cum ar fi constatarea că rata de ocupare a femeilor.

statul de drept. Pe fundalul reminiscen elor perioadei socialiste. drepturile omului şi protec ia minorită ilor na ionale. 18% dintre responden i au considerat includerea obligativită ii juridice a Cartei cea mai importantă modificare adusă de Tratatul de la Lisabona stării de fapt anterioare (acesta a fost al doilea răspuns în preferin ele responden ilor. că ara candidată trebuia să ob ină stabilitatea institu iilor ce garantează democra ia. în contextul democratizării şi cetă eniei participative. Un pas important îl constituie creşterea rolului institu iilor reprezentative na ionale (41% dintre responden ii cercetării Tratatul de la Lisabona şi implica iile sale asupra României au considerat că efectul principal produs la nivelul statelor interne va fi creşterea reprezentării voin ei cetă enilor din punctul de vedere al identită ii 94 . În cazul României. această stabilitate a fost atinsă la momentul începerii negocierilor de aderare şi consolidată pe parcursul procesului de aderare. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene consolidează institu iile şi instrumentele democratice. Tratatul de la Lisabona men ine aceste condi ionări şi le dezvoltă pe tot cuprinsul său. respect fa ă de drepturile omului şi libertă ile cetă eneşti. mai ales după adoptarea Tratatului de la Lisabona. Printrun asemenea proces. primul referindu-se la stabilirea personalită ii juridice a Uniunii Europene). procesul de aderare a avut un set de neajunsuri din perspectiva democratizării institu iilor.2. III. La nivelul Uniunii. Cu toate acestea.Institutul European din România .2 Cazul României Democratizarea presupune participarea activă a cetă enilor atât la nivel na ional. cât şi al Uniunii Europene. cel din urmă fiind o condi ie esen ială pentru democra ie. în perioada de aderare etatismul s-a consolidat. între altele. Uniunea Europeană şi cetă eni. perioadă în care etatismul prevala asupra pluralismului. este important de subliniat rolul pe care includerea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene îl are în apropierea şi interesul cetă enilor: conform cercetării Tratatul de la Lisabona şi implica iile sale asupra României. institu iile şi ONG-urile implicate în procesul democratic func ionează ca o punte de legătură dintre cetă enii individuali şi aparatul guvernamental.2.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 îndeplinească trei condi ii esen iale: identitate europeană. precum şi termenilor scur i de care dispuneau statele candidate pentru înfăptuirea reformelor aferente capitolelor de negociere. Consolidarea etatismului s-a produs datorită procesului tehnic. sistem democratic de guvernare. a fost stabilit şi consolidat un cadru de interac iuni între state. De asemenea. Criteriile de la Copenhaga stabileau. după cum am arătat în cadrul capitolului 1 al acestui studiu. Asocia iile. democratizarea mai degrabă s-a petrecut prin proceduri de condi ionare decât de interiorizare şi conştientizare că practicile democratice sunt indispensabile func ionării statului într-o economie de pia ă. De exemplu.

53% dintre responden i au considerat că. Încă din perioada preaderare. În 2002 era subliniat rolul diferitelor institu ii tripartite cum ar fi Consiliul Economic şi Social. Consiliul Na ional pentru Formare Profesională a Adul ilor. cât şi bipartit.Tratatul de la Lisabona. În acelaşi timp. erau urmărite prioritar: armonizarea func ionării Consiliului Economic şi Social cu cerin ele de promovare şi dezvoltare a dialogului social. la nivelul Uniunii Europene. Casa Na ională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale. în egală măsură. s-a constatat o tendin ă printre responden i atât către sprijinirea reformei interne. un aspect fundamental îl constituie situa ia dialogului social în România. implicarea patronatelor şi sindicatelor în procesul de transpunere şi implementare a acquis-ului şi pregătirea acestora pentru derularea programelor cu finan are externă. În aceste condi ii. se urmărea consolidarea dialogului social atât tripartit. În acelaşi timp. rolul patronatelor şi al re elelor de afaceri a fost considerat central pentru implementarea politicilor UE de către 49% dintre responden i. Se urmărea. singurele prezente fiind sindicatele şi patronatele. inclusiv preluarea unor atribu ii suplimentare. Se dorea asigurarea condi iilor pentru consultarea şi informarea sindicatelor şi patronatelor la nivel de ramură de activitate în vederea rezolvării revendicărilor salaria ilor şi rezolvării eventualelor conflicte de muncă. În cadrul cercetării Tratatul de la Lisabona şi implica iile sale asupra României. conform Programului Na ional de Aderare a României la UE . Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti na ionale.economico-socială. iar 52% dintre responden i au identificat principiul subsidiarită ii cu situarea deciziei cât mai aproape de cetă eni). este asigurată o reprezentare corectă a grupurilor de interese în mare sau foarte mare măsură. A fost crescut accesul cetă enilor la deciziile şi institu iile Uniunii. Agen ia Na ională pentru Ocuparea For ei de Muncă. cât şi pentru creşterea rolului acestuia (28% au considerat că numărul 95 . atât individual cât şi prin asocia ii şi organiza ii reprezentative. Principalele probleme dezbătute în cadrul comisiilor de dialog social au avut ca punct de referin ă obiectivele Acordului Social (monitorizat de Comitetul de Monitorizare) pe anul precedent şi încheierea unui nou Acord Social cu trei confedera ii sindicale şi şapte confedera ii patronale. Cu privire la Consiliul Economic şi Social. Casa Na ională de Asigurări de Sănătate. consultarea partenerilor sociali asupra ini iativelor legislative sau de altă natură .PNAR 2002. Consolidarea acestor parteneri sociali era considerată o treaptă importantă în special pentru dezvoltări viitoare. De aceea. func ionau structurile bipartite precum comisiile paritare în cadrul autorită ilor şi institu iilor publice şi comisiile de disciplină. a căror acoperire teritorială trebuia extinsă. Consiliul pentru Standarde Ocupa ionale şi Atestare. 39% considerând că acest lucru se petrece în mică sau foarte mică măsură. de pildă .prin înfiin area a zeci de Comisii şi subcomisii de Dialog Social. Autorită ile ignorau ONG-urile sau orice alte tipuri de organiza ii.

Studii de strategie şi politici SPOS 2010 reprezentan ilor pentru fiecare grup ar trebui modificat. Mai mult decât atât. cercetătoarea Heather Grabbe enun a faptul că „eforturile UE de a promova dezvoltarea democratică nu au fost în concordan ă cu stimulentele create de procesul de aderare. Editura Epigraf. cu toate că. De exemplu. Legea 52/2003). specificul institu iilor existente. în statele candidate a fost consolidată mai degrabă puterea executivă. 2008. p. 2008. axându-se mai degrabă pe recomandări de procedură. 221. 96 92 . în procesul de aderare. Constatările enun ate sunt specifice şi pentru România. Este de remarcat că. totuşi. Dacă este să analizăm longitudinal rapoartele semestriale de monitorizare vom constata că România a făcut progrese majore în această direc ie. Legat de adoptarea şi intrarea în vigoare Grabbe. în spa iul public intern nu au avut loc dezbateri consistente privind reforma institu iilor interne. 53% că acesta ar trebui să aibă ini iative legislative). Mai mult decât atât. decât de transformarea contextului institu ional intern respectându-se. Puterea de transformare a UE. institu iile publice rămân în continuare opace şi îndepărtate de nevoile şi aspira iile cetă enilor. 61% că avizele acordate de acesta ar trebui luate în considerare în mod obligatoriu. Chişinău. cercetătoarea este de părere că. Mai multe studii referitoare la procesul de democratizare a statelor din Europa Centrală şi de Est sus in faptul că procesul de negociere şi aderare la UE a fost mai degrabă condi ionat de dimensiunea transpunerii de institu ii democratice noi. au fost elaborate câteva legi de referin ă în domeniul transparen ei şi apropierii institu iilor de cetă eni (Legea 544/2001. 93 Raport de monitorizare a institu iilor publice. prin instituirea unui „executiv suprem” în defavoarea celei legislative sau a puterii actorilor regionali. se observă o îmbunătă ire considerabilă a stării de fapt. se manifestă o slabă pregătire a func ionarilor publici în comunicarea şi rela ionarea cu cetă enii93. fa ă de anii '90. Bucureşti. Astfel. în procesul de aderare. UE a ezitat să ofere recomandări de design institu ional. precum şi a principalelor politici publice.Institutul European din România . generând un context de „democra ie de vitrină”. Astfel. După aderare. elaborat de Centrul de Resurse Juridice – CRJ. care într-un fel au condi ionat ca institu iile să se democratizeze şi la rândul lor să disemineze practici democratice. într-un studiu de rezonan ă. reminiscen ele efortului de negociere şi de preaderare au rămas a fi specifice modului de înfăptuire a politicilor publice. Institu iile publice preferă să utilizeze în continuare metode de mimare a consultărilor publice. Europenizarea prin intermediul condi iilor de aderare în Europa Centrală şi de Est. 57% că modalitatea de consultare ar trebui modificată. De exemplu. pe parcursul perioadei de postaderare. în cazul cărora UE a acordat prioritate eficien ei în defavoarea legitimită ii”92. Heather. însă acestea au produs mai degrabă efecte statistice decât schimbarea de paradigmă şi design institu ional intern.

2013. Acesta a fost adoptat de către Parlament şi promulgat în data de 6 decembrie 2010. ceea ce a contribuit la men inerea unei distan ări a cetă enilor fa ă de aspectele referitoare la integrarea europeană. fie mimau procesul de consultare publică în etapele specifice elaborării documentelor de politici publice. Astfel. recomandările venite din partea comunită ilor cetă eneşti. în majoritatea cazurilor autorită ile administra iei publice nu in cont de pozi iile. au avut o contribu ie destul de redusă în ceea ce priveşte informarea cetă enilor despre modificările aduse de Tratat. Guvernul României a elaborat un proiect de act normativ de completare a Legii 52/2003 privind transparen a decizională în administra ia publică. şi a mediului de afaceri în procesul de luare a deciziilor care îi privesc în mod direct. pe parcursul ultimilor trei ani în spa iul public intern conştientizarea cetă enilor români privind efectele ce se vor reflecta asupra institu iilor. Totuşi. Astfel. precum şi la creşterea responsabilizării administra iei publice. se asigură creşterea gradului de implicare a cetă enilor. pe de o parte. Mai mult decât atât. Această adaptare legislativă contribuie la întărirea democra iei participative. propunerile. legisla iei şi politicilor publice interne s-a dovedit a fi o activitate destul de timorată din partea comunicatorilor publici. pe de altă parte. Astfel. Totuşi. Atât institu iile publice. Totodată. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti a Tratatului de la Lisabona.Tratatul de la Lisabona. Din cele enun ate mai sus se poate conchide şi faptul că în România încă nu a fost împământenită o reală cultură a comunicării active şi responsabile între administra ia publică centrală şi locală. cât şi mass-media. Legea extinde aplicarea dispozi iilor Legii 52/2003 şi asupra documentelor de politici publice elaborate de autorită ile administra iei publice centrale. autorită ile administra iei publice fie se eschivau de la organizarea consultărilor. la nivel intern s-a generat un vid informa ional privind noută ile Tratatului de la Lisabona. 97 . implicarea cetă enilor şi a organiza iilor interesate în procesul de înfăptuire a politicilor publice este îngrădită de prevederile superficiale şi contradictorii din cadrul legislativ existent. Până la această completare. cetă eni şi organiza iile legal constituite ale acestora. organiza iilor nonguvernamentale. devenind Legea 242/2010. este de apreciat faptul că începând cu aprilie 2010 dezbaterile publice referitoare la subiecte de politici europene s-au intensificat prin lansarea de către Comisia Europeană a Strategiei Europa 2020. este de apreciat faptul că în contextul implementării Strategiei pentru o Reglementare mai bună la nivelul administra iei publice centrale 2008 . celor profesionale. precum şi din partea mediului de afaceri asupra cărora sunt aplicate respectivele reglementări. Aceste ajustări ale cadrului normativ se înscriu perfect în ac iunile de adaptare a institu iilor şi politicilor la prevederile Tratatului de la Lisabona. completările aduse prin Legea 242/2010 instituie obligativitatea autorită ilor administra iei publice de a justifica în scris nepreluarea recomandărilor formulate şi înaintate în scris de cetă eni şi asocia iile legal constituite ale acestora.

Iată de ce. iar pentru al i 11% fiind televiziunile na ionale cele ce reprezintă principalul mijloc de informare despre politicile UE. lipsa relativă de interes şi. Dacă autorită ile publice locale şi centrale nu vor de ine o capacitate profesională la nivelul deciziilor pe care trebuie să le ia. S-a constat dificultatea de organizare. Un exemplu îl constituie recent încheiatul turneu de 9 conferin e organizate de către DAE în colaborare cu DRIIE (SNSPA) prin care s-a încercat diseminarea prevederilor Tratatului de la Lisabona pe regiunile de dezvoltare. Însă. conform principiului subsidiarită ii. strategii IV. nici mesajele către cetă eni nu sunt transmise eficient. corect şi coerent. nici media nu utilizează capacitatea de care dispune.1. al slabei performan e administrative se referă la faptul că personalul administra iei publice rămâne încă insuficient profesionalizat în domeniul integrării europene. Continuarea profesionalizării în domeniul integrării europene a func ionarilor din administra ia publică centrală şi locală Unul dintre motivele blocajului administrativ existent. Cercetarea Tratatul de la Lisabona şi implica iile sale asupra României scoate în eviden ă acest ultim aspect. Aceasta explică iner ia autorită ilor sau formalismul acestora atunci când trebuie să lanseze dezbateri sau consultări publice. autorită ile publice centrale şi locale manifestă pasivitate în participarea la procesul de consultare sau promovare a unor propuneri de politici ale UE. Institu ii. asumându-şi singură rolul de a transmite informa iile referitoare la procesele integrării europene ale UE şi. Spa iul administrativ românesc şi tratatul de la Lisabona. Cu o profesionalizare scăzută a personalului din administra ia publică centrală şi locală nu se asigură participarea coerentă şi adecvată la procesul de înfăptuire a politicilor Uniunii. Recomandări IV. 98 . politici. de multe ori. Dezvoltarea capacită ii administrative. de cunoştin e.1. va exista în continuare o slabă performan ă administrativă.Institutul European din România . chiar.1. Mass-media na ională şi locală se substituie acestora. Odată ce autorită ile nu se implică. acestea sunt chemate să maximizeze beneficiul României în calitatea sa de membru al UE. Design institu ional şi politic românesc în vederea implementării prevederilor tratatului de la Lisabona. fără un sprijin informa ional adecvat din partea autorită ilor. ale României. pentru doar 8% dintre responden i presa scrisă na ională fiind principalul mijloc de informare pe care aceştia îl folosesc pentru a ob ine informa ii despre politicile UE pentru o via ă mai bună. Cu atât mai mult cu cât. respectiv.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 IV.

Tratatul de la Lisabona nu face decât să întărească cultura evaluării în vederea eficientizării demersurilor necesare atingerii obiectivelor asumate. Un bun exemplu în acest sens îl constituie noul program de master de la DRIIE (SNSPA) de pregătire a func ionarilor români în profesia de evaluator de politici publice şi programe europene. evaluarea şi reformarea unor politici. este nevoie ca: • în viitorii ani să se dezvolte cât mai multe programe de formare de scurtă şi lungă durată prin care să se facă referin e directe la prevederile Tratatului de la Lisabona. în special Tratatul de la Lisabona enun ă obligativitatea Uniunii. a cetă enilor. • nu în ultimul rând. prin accesarea de fonduri europene în acest sens. institu iile şi politicile Uniunii se apropie din ce în ce mai mult de interesele şi aspira iile cetă enilor europeni. în general. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti De altfel. deci. evaluarea a devenit o etapă indispensabilă procesului de înfăptuire a politicilor. dar nu doar în laboratoarele opace ale puterii. chiar. nevoie de mai mare claritate.Tratatul de la Lisabona. Un rol major îl va avea o clasă birocratică foarte bine formată şi informată în domeniul integrării europene care. generând astfel un grad tot mai ridicat de transparen ă şi răspundere fa ă de aceştia. dacă acesta va fi cazul. Printr-o asemenea practică. promptitudine şi perseveren ă în fundamentarea.1. 99 . IV. ci prin consultarea administra iei centrale şi locale. • totodată. de a utiliza evaluările politicilor. precum şi a statelor membre. va pregăti şi informa popula ia. ac iunilor şi strategiilor sale. Prin urmare. Este. La nivelul institu iilor Uniunii. stabilindu-se astfel măsura succesului. universită ile să pregătească noi programe de master şi chiar doctorale care să realizeze aceste deziderate.2. programe. la fundamentarea noilor demersuri propuse a fi întreprinse. şi a celor europene. înfăptuirea. programelor şi ac iunilor Uniunii. interlocutorilor sociali etc. Instituirea unei culturi a evaluării programelor şi politicilor publice. astfel. cercetarea întreprinsă pentru acest studiu stabileşte că 35% dintre responden i în eleg principiul subsidiarită ii ca situând decizia la nivelul ce produce efectul maxim. dar şi a eşecului demersurilor întreprinse şi ajutând. ac iuni şi strategii ale Uniunii. ONG-urilor. este nevoie ca atât institu iile guvernamentale de specialitate (cum ar fi DAE). iar 48% ca situând decizia mai aproape de cetă eni. cât şi institu iile de învă ământ superior să dezvolte o serie de programe itinerante prin care să popularizeze modul de func ionare şi de înfăptuire a politicilor UE. la rândul ei.

politicilor şi con inutului documentelor strategice interne de interesele şi nevoile cetă enilor este nevoie ca: • evaluarea să devină o practică curentă în baza căreia documentele strategice şi programatice să prevadă şi să urmărească reformarea unor programe şi politici interne. de pionierat.Institutul European din România .Studii de strategie şi politici SPOS 2010 În ceea ce ne priveşte. precum şi cu partenerii patronali sunt de cele mai multe ori de fa adă. autorită ile publice din statele membre sunt încurajate să coopereze strâns cu re elele patronale. se va asigura şi un grad mai ridicat de transparen ă şi răspundere publică a institu iilor publice centrale şi locale fa ă de cetă eni. apropiindu-le. pe parcursul ultimilor ani. Dacă ne referim însă la gradul şi modul de implementare a acestor strategii. în accep iunea şi spiritul prevederilor Tratatului de la Lisabona. în vederea apropierii institu iilor. Or.a. Cu atât mai mult acum. Cooperarea mai strânsă cu re elele patronale. implementare şi evaluare a politicilor Uniunii Europene presupune mai întâi de toate o cunoaştere adecvată a institu iilor UE. în cazul nostru. Asigurarea participării active şi responsabile în procesul de formulare. astfel.3. se constată că. Prin urmare. • astfel. de afaceri şi cele sociale în vederea unei înfăptuiri mai eficiente şi eficace a politicilor Uniunii şi mai ales a atingerii obiectivelor stipulate în Strategia Europa 2020. de nevoile şi interesele cetă enilor. de afaceri şi cele sociale în vederea atingerii obiectivelor asumate de Uniunea Europeană prin Strategia Europa 2020. evaluarea programelor. ce presupune o creştere inteligentă. când frageda unitate de specialitate a guvernului a fost şi ea reformată şi decimată. o procedură ce trebuie bifată în grila înfăptuirii unei anumite ac iuni. Cu toate că „Strategia pentru o reglementare mai bună” enun ă necesitatea instituirii unei culturi a evaluării. institu iile publice preferă să înfăptuiască decizii şi ac iuni în mod unilateral. a procesului decizional în UE. au fost elaborate multiple documente strategice şi programatice cu referire la integrarea europeană a României. politicilor şi chiar a strategiilor este încă o activitate sporadică. constatăm că acestea nu au fost evaluate. 100 . a politicilor Uniunii ş. enun ându-se necesitatea reformării politicilor şi programelor publice. durabilă şi favorabilă incluziunii.1. Este necesară creşterea gradului de informare asupra modului de implicare a partenerilor sociali în procesul de redresare economică. Deşi în perioada de preaderare a fost dezvoltat cadrul legislativ şi normativ necesar asigurării practicii de consultare. Dezvoltare durabilă. impactul lor fiind practic necunoscut. IV. dialog social Consultările institu iilor publice cu partenerii sociali.

în conformitate cu obliga iile asumate.4. date concrete despre ceea ce s-a făcut în mod real. recomandăm ca: • institu iile publice să coopereze mai strâns cu factorii de interes. despre impactul creării unei institu ii. platforma Your Voice in Europe). lucru care îi exclude pe cetă eni atât de la luarea acestor decizii. anterior supunerii lor spre aprobare Guvernului” 101 . Atunci când astfel de surse interne de informare există. dar şi de la responsabilitatea firească pe care ar trebui să o aibă ca deciden i. participan ii la studiu identifică re elele patronale şi de afaceri ca fiind structuri importante în înfăptuirea politicilor UE. a unei legisla ii. Cercetarea Tratatul de la Lisabona şi implica iile sale asupra României prezintă faptul că 50% dintre participan ii la cercetare consideră că în foarte mare şi mare măsură UE asigură o reprezentare corectă a punctelor de vedere ale grupurilor de interese din Europa. cercetarea indică faptul că 19% dintre responden i consideră re elele patronale şi de afaceri ca fiind foarte importante în procesul decizional al Uniunii Europene. din cadrul acestora lipsesc. iar acest lucru trebuie să se reflecte şi la nivel na ional. asemeni platformelor utilizate de Comisia Europeană pentru consultările publice (de exemplu. 20% dintre responden i consideră că acestea sunt foarte importante. IV. chiar a institu iilor cu nivelul cel mai ridicat de luare a deciziilor. sau despre ini ierea unei politici.1. Studiul de fa ă este un asemenea exemplu. fiind dificilă ob inerea informa iilor de pe plan intern. printre altele. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti Doar astfel poate fi instituit un cadru al democra iei participative care să emane de la nivelul comunită ilor subsidiare către celelalte niveluri superioare. „îmbunătă irea capacită ii administra iei publice de formulare şi implementare a politicilor publice” era legată.Tratatul de la Lisabona. conform angajamentelor asumate şi a normelor UE. La fel. de regulă. adesea fiind mai uşor să le ob inem din cele ale UE. Deficit informa ional intern Există un vid informa ional. De exemplu. de afaceri şi sociale prin instituirea unor mecanisme de consultare bazate pe platforme virtuale adecvate. Prin urmare. printre care re elele patronale. în evaluarea PNR pentru anul 2007. de acceptarea de către executiv a introducerii unui „mecanism de analiză a fundamentării tuturor proiectelor de acte normative sau documente de politici publice. În ceea ce priveşte participarea re elelor patronale şi de afaceri la procesul de implementare a politicilor UE. Plecând de la aceste considera ii. iar al i 56% le consideră importante. iar al i 54% le consideră importante. un imens deficit de informare a cetă enilor şi. uneori. de asemenea. ob inerea lor de la UE dovedindu-se a fi mult mai uşoară. Lipsa de informare se reflectă şi în dificultatea de a ob ine informa ii pertinente din surse româneşti. întărite de cercetarea noastră.

totodată.5. majoritatea responden ilor la chestionar au identificat subsidiaritatea cu o situare a deciziei la un nivel cât mai apropiat cetă enilor (48%). Dar. societă ii civile şi mediului privat printr-o participare mai activă a acestora la înfăptuirea politicilor publice ale Uniunii Europene. În plus. situa ie conştientizată de către responden ii la chestionar. IV. Uniunea Europeană încurajează participarea sporită a parlamentelor na ionale la activită ile Uniunii şi consolidează capacitatea acestora de a-şi exprima punctul de vedere asupra proiectelor de acte legislative ale UE (a se vedea prevederile Protocolului nr.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 sau de evaluarea ex post efectuată de către SGG a proiectelor de politici publice propuse de către ministere sau alte organisme administrative.1. pe modul în care aceste proiecte răspund unor cerin e ale sistemului sau pe modul în care diferite ini iative legislative se corelează pentru a nu da naştere unor mişcări de sens contrar. institu ia legislativă din România trebuie să-şi eficientizeze activitatea astfel încât aceasta să participe activ. responden ii au dificultă i privitoare la o bună cunoaştere a competen elor pe care le au institu iile şi organismele institu ionale europene şi na ionale care pot interveni în verificarea aplicării principiului subsidiarită ii. prompt şi transparent în procesele aferente integrării europene. Astfel. în loc de a în elege faptul că prin intermediul acestui principiu procesul decizional al Uniunii este localizat la acel nivel care permite o producere a unui efect maxim (35%). constatăm că principiul subsidiarită ii – central pentru dezvoltarea de până acum şi func ionarea viitoare a Uniunii Europene – nu este foarte cunoscut în cadrul reprezentan ilor administra iei publice centrale şi locale sau în rândul reprezentan ilor sindicatelor. De aceea. iar în acest caz particular al fundamentării proiectelor normative se pune prea pu in accentul pe calitatea fundamentării. guvernan ă. Parlamentele legislativ-executiv na ionale. Raportul este predominant cantitativ. jumătate dintre aceştia indicând „participarea parlamentelor na ionale la procesul decizional al Uniunii” drept o schimbare majoră în rela ia dintre UE şi statele membre în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. În acest context. dar şi rolul autorită ilor regionale. este nevoie ca rolul guvernului să fie şi mai clar delimitat pentru a nu se suprapune cu competen ele parlamentului sau pentru a nu interfera 102 .Institutul European din România . România trebuie să utilizeze mecanismele guvernan ei multi-nivel. 1 privind rolul parlamentelor na ionale în Uniunea Europeană). Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. patronatelor şi societă ii civile. subsidiaritate. În acelaşi context. Raportul Tratatul de la Lisabona creşte posibilitatea de implicare a parlamentelor na ionale în procesul decizional. considerăm important ca mecanismele specifice subsidiarită ii trebuie să fie cunoscute de reprezentan ii administra iei publice.

rela ia dintre Uniunea Europeană şi statele membre se schimbă prin participarea parlamentelor na ionale la procesul decizional al Uniunii. • este nevoie de un memorandum între Parlament şi Guvern prin care să se prevadă competen ele păr ilor. transformată în voturi ponderate la nivelul Consiliului şi în mandate de europarlamentar la nivelul PE. în toate etapele desfăşurării acestuia. eficace şi responsabilă în procesul de participare la activită ile Uniunii. scopul fiind cel de a se ajunge la coagularea unui punct de vedere pe care atât reprezentan ii din COREPER sau din forma iunile Consiliului. jocul european bazându-se pe regulile compromisului. Lipsesc ini iative politice în care oficialii români să se afirme ca lideri regionali şi prin care să fie introduse pe agenda UE chestiuni care privesc punctual grupuri de state din spa iul Europei Centrale şi de Est. plecând de la aceste considera ii: • institu ia legislativă internă trebuie să-şi reformeze practica şi procedurile utilizate pentru a deveni mult mai eficientă. În acest sens. în prezent. România ar trebui să fie mai activ preocupată de procesul decizional din cadrul Uniunii Europene. să îl cunoască şi să îl promoveze. 50% dintre responden i consideră că. astfel încât bunul mers al unui stat depinde în cele din urmă de bunul mers general. cu utilizarea excesivă a emiterii de Ordonan e de Urgen ă. „consolidarea noii imagini a României europene” care apărea în Strategia postaderare poate avea loc nu prin campanii de imagine pe termen scurt/mediu. procedurile de rela ionare. accentul fiind pus pe identificarea chestiunilor care vor apărea pe agenda Comisiei Europene şi pe analiza efectelor pe care acestea le-ar putea avea asupra intereselor na ionale ale României. aşa cum se întâmplă. România nu pare a fi pe deplin conştientă de influen a pe care o poate avea datorită popula iei sale. Departamentul de Afaceri Europene al Guvernului României şi alte organisme administrative gestionează problematica decizională. în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Cu toate acestea. 103 . Cercetarea Tratatul de la Lisabona şi implica iile sale asupra României arată faptul că 37% dintre responden i consideră drept efect principal al intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona apari ia parlamentelor na ionale în sistemul decizional al UE. de pildă. Astfel. termenii de ac iune etc. Prin urmare. Pe de altă parte. ci prin asumarea unui rol activ în sistemul politico-institu ional al UE. Totodată. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti cu procedurile legislative. cât şi exper ii prezen i în diferitele forma iuni de lucru. în alteritatea lor de cetă eni na ionali ai statelor Uniunii.Tratatul de la Lisabona. garan ie a respectării voin ei cetă enilor. Este important de notat aici faptul că personalul însărcinat cu problematica europeană este conştient de faptul că agenda na ională nu poate fi promovată în totalitate.

România trebuie să elaboreze studii şi. • cu atât mai mult apare necesitatea întăririi şi pe mai departe a rolului Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României şi a accesului public electronic la con inutul şi rezultatele dezbaterilor care au loc în cadrul acestei comisii. Moldova. dar mai ales. trebuie consolidat rolul DAE în elaborarea documentelor de pozi ie ale României. Pentru consolidarea capacită ii institu iei legislative de participare la activită ile Uniunii. Balcanii de Vest. la altul.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 Posibilită ile deschise de Serviciul European pentru Ac iune Externă în definirea unei politici active a Uniunii Europene dau României şansa de a-şi promova. O deschidere a lucrărilor comisiei parlamentare către actorii publici. cetă enii români vor participa prin reprezentantele şi reprezentan ii lor la decizia europeană. Turcia. cu precădere Republica Moldova. în baza lor. Moldova. pozi ia ării noastre să fie coerentă de la un Consiliu la altul. România are interese majore în zonă şi poate să joace un rol important în stabilirea strategiilor pentru Turcia. • în acelaşi timp. Dacă în privin a noii alterită i a parlamentului na ional DAE este 104 . astfel. deci. Balcanii de Vest dacă îşi va valorifica atuul cunoaşterii zonei şi va reuşi să realizeze alian e câştigătoare în jurul ideilor promovate de ea. autoritate ce trebuie să îşi dobândească un statut de institu ie cu atribu ii şi competen e transversale în ceea ce priveşte participarea României la ac iunile Uniunii. prin intermediul acestuia. în zona sa de influen ă care ar trebui să fie cea cuprinsă în perimetrul Turcia. ară membră NATO şi UE. ară interesată în dezvoltarea democratică din Balcani. De asemenea. de la un sector. strategii pe 10-20 de ani de promovare a intereselor UE şi. priva i sau non-profit interesa i de chestiuni punctuale aflate sub inciden a proiectelor legislative examinate în vederea controlului aplicării principiilor subsidiarită ii şi propor ionalită ii ar aduce un plus de legitimitate şi transparen ă. din partea Guvernului într-un permanent parteneriat cu Parlamentul în tot ce înseamnă atribu ii comune. Ucraina. • Parlamentul României trebuie să pună la punct acele mecanisme care să asigure parlamentarismului din România un rol activ în modelarea europeană la nivelul PE şi nu doar unul de spectator pasiv care avizează prin aprobare tacită tot ceea ce vine de la Bruxelles. riverană Mării Negre.Institutul European din România . OSCE şi a Consiliului Europei. integrator. este nevoie ca DAE să devină coordonator na ional. dar şi din vecinătatea estică. ale sale. Apreciem că se pot formula următoarele observa ii: • există o mare oportunitate pentru cetă enii României de a se exprima direct în alteritatea lor de cetă eni ai unui stat membru al UE prin intermediul noilor puteri pe care Tratatul de la Lisabona le acordă parlamentelor na ionale. punctele de vedere şi interesele de ară de frontieră a UE. dar şi Rusia sau Caucazul. recomandăm întărirea rolului Departamentului pentru Afaceri Europene. astfel încât.

paradoxal. recomandăm 105 . ceea ce indică faptul că. cercetarea Tratatul de la Lisabona şi implica iile sale asupra României scoate în eviden ă faptul că 76% dintre responden i spun că nu au participat până în acest moment la accesarea de fonduri alocate României prin intermediul instrumentelor structurale. 19% din responden i consideră că fondurile structurale accesate de România până la acest moment au contribuit în foarte mică măsură la obiectivele de coeziune. socială şi teritorială. 59% dintre responden i consideră că procentul din bugetul Uniunii Europene destinat coeziunii ar trebui să fie mai mare. le va accentua. responden ii par a şti ce sunt şi care sunt obiectivele aferente fondurilor structurale. Îmbunătă irea capacită ii de absorb ie a fondurilor alocate României prin intermediul instrumentelor structurale După un parcurs de aproape patru ani în UE şi având statutul de beneficiar net al fondurilor alocate prin intermediul instrumentelor structurale. foarte pu ini poten iali beneficiari. Pe de altă parte. iar 14% consideră că acesta ar trebui să rămână la fel. O asemenea situa ie în loc să contribuie la reducerea disparită ilor de ordin economic. acelaşi lucru se întâmplă şi în privin a politicii externe şi de apărare unde trebuie să colaboreze cu MAE. Faptul că România se află pe ultimul loc în clasamentul statelor membre în privin a absorb iei fondurilor alocate prin intermediul instrumentelor structurale şi de coeziune este cauzat. Dacă România va avea în continuare o slabă capacitate administrativă de absorb ie a fondurilor alocate. fie că procedurile sunt prea complicate. ponderea celor care apreciază că fondurile structurale accesate de România până la acest moment au contribuit în mare măsură la obiectivele de coeziune fiind de doar 15%.6. infrastructural.1. neavând legitimitate în a-şi impune punctele de vedere referitoare la următoarea perspectivă financiară a UE. IV. într-un oarecare grad. de faptul că la accesarea acestora participă. În vederea îmbunătă irii actualei stări de fapt la nivel intern cu referire la atingerea obiectivelor Uniunii enun ate în Tratatul de la Lisabona. social şi administrativ. Acest aspect demonstrează fie că instrumentele structurale nu sunt încă suficient de apropiate de factorii competen i. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti „condamnat” să colaboreze cu Parlamentul.Tratatul de la Lisabona. De exemplu. între altele. va fi dificil să fie purtătoarea acestui mesaj la nivel european. 51% dintre responden i consideră că fondurile structurale accesate de România până la acest moment au contribuit în mică măsură la obiectivele de coeziune. fie că aceştia nu de in informa ii adecvate privind obiectivele şi modul de accesare a fondurilor alocate României prin intermediul instrumentelor structurale. O asemenea pozi ionare a responden ilor indică op iunea acestora de reformare a politicii de coeziune economică. capacitatea administrativă de absorb ie a fondurilor structurale a României rămâne încă una foarte scăzută. În aceeaşi idee. Pe de altă parte.

în următorii ani va fi necesară o ac iune 106 . Hotărârea de blocare a posturilor în toate institu iile publice are un impact negativ asupra capacită ii administrative de absorb ie a fondurilor alocate României prin intermediul instrumentelor structurale. prin numirea de func ionari în conducerea structurilor de gestionare a instrumentelor structurale. iar numirile să se facă strict pe criterii profesionale. Actorii politici preferă să politizeze sistemul (de exemplu. adaptarea şi direc ionarea programelor de formare referitoare la scrierea şi implementarea proiectelor finan ate prin fondurile structurale către mediile defavorizate. contractarea. poate duce la o criză majoră de personal calificat. este nevoie ca în următoarea perioadă Guvernul Românei să abroge această prevedere. Prin urmare. pentru îmbunătă irea capacită ii administrative în accesarea fondurilor structurale este nevoie ca managementul sistemic şi institu ional să fie depolitizat.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 întreprinderea următoarelor demersuri complementare prevederilor Planului Na ional de Reforme 2011-2013: • Actualul mod de func ionare a întregului sistem aferent gestionării trebuie men inut până în 2013. func ionari care. specialiştilor. De aceea. acestea nu au reuşit să rezolve problema lipsei personalului profesionist în domeniul absorb iei fondurilor structurale. pot fi ini iate dezbateri referitoare la designul sistemic şi institu ional pentru următoarea perioadă financiară 2014 – 2021. o asemenea strategie duce la reducerea motiva iei profesioniştilor. Chiar dacă la nivelul Autorită ii de Management au fost aprobate derogări. pe termen mediu şi lung.Institutul European din România . Dacă va fi absolut necesar. • Pentru eficientizarea sistemului trebuie adaptate şi simplificate procedurile utilizate în depunerea. nu au experien ă ori sunt slab pregăti i în domeniul managementului opera ional şi strategic). În plus. • Diversificarea. • Deblocarea posturilor în institu iile specializate de gestionare a programelor opera ionale. monitorizarea şi evaluarea proiectelor aferente programelor opera ionale. trebuie operate cât mai pu ine modificări în designul sistemic şi institu ional al gestionării şi coordonării programelor opera ionale. Anumite blocaje în sistemul de gestionare şi coordonare a instrumentelor structurale provin din cauza imixtiunii sferei politice în activită ile de management opera ional şi strategic. precum şi în institu iile publice beneficiare de proiecte. Cu toate că în ultimii ani oferta programelor de formare a fost diversificată considerabil. cel pu in pentru acele activită i care se referă la absorb ia fondurilor structurale alocate României. • Depolitizarea managementului sistemic şi institu ional aferent programelor opera ionale. Între timp. de cele mai multe ori. mai ales la nivel institu iilor şi organiza iilor publice beneficiare. ceea ce. selec ia. diminuându-se astfel capacitatea institu ională în loc să fie sporită. func ionarilor de carieră specializa i.

Dacă ar fi să concluzionăm pentru cele spuse la capitolul IV. • Crearea unor instrumente eficace de colectare a datelor referitoare înfăptuirea politicilor publice. pot fi subliniate următoarele aspecte problematice şi recomandări: IV. Dimensiunea de gen este insuficient abordată La nivelul sărăciei. O asemenea strategie ar permite ca. asigurându-se. deşi în lipsa unui Raport din 2010 pentru 2009. este recomandabil ca programele de formare să includă şi module legate de analiza politicilor publice locale. Mai mult decât atât.1. IV. având şi o componentă de metode şi tehnici de cercetare socială. prin eliminarea actelor redundante şi coagularea direc iilor de reformă în documente clare şi concise94. pertinen a şi sustenabilitatea proiectelor propuse spre finan are. sistemului judiciar şi instrumentelor structurale prin: • Simplificarea strategiilor. Dimensiunea socială Pornind de la ultimele date oferite. categoriile cele mai vulnerabile sunt feminizate. • Creşterea transparen ei procesului decizional. • Creşterea gradului de responsabilizare a factorilor politici fa ă de măsurile adoptate. • Adoptarea unor direc ii de reformă care să dureze mai mult decât mandatul unui guvern. a căror implementare să fie monitorizată. adecvarea.1.cz/assets/evropskezalezitosti/kompatibilita-s-pravem-es-eu/app1_methodical_instructions. un model de lucru coerent şi succint îl poate reprezenta documentul Methodical Instructions for the Organisation of Work when Meeting the Legislative Obligations Ensuing from the Membership of the Czech Republic în the European Union elaborat de către executivul Republicii Cehe în anul 2005.2. 107 .Tratatul de la Lisabona. relevan a. şi IV.vlada.2.1. în timp. Deşi ultimele măsuri anun ate de Guvern cu privire la mărirea 94 La un nivel redus.. Disponibil online http://www. planurilor de măsuri etc. astfel. Model european.pdf. • Consolidarea instrumentelor de control asupra modalită ilor de implementare a politicilor publice. Trebuie dezvoltată o strategie de combatere a sărăciei femeilor prin metode specifice.5. am spune că este necesară continuarea reformelor în domeniile administra iei publice. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti şi mai hotărâtă în acest sens. să existe resursele umane necesare elaborării propunerilor de finan are care să cunoască necesită ile reale ale comunită ilor beneficiare.6. Cu privire la sistemul de pensii este necesară abordarea clară a discrepan ei veniturilor.

IV. dar şi o totală neîn elegere a egalită ii de şanse şi strategiilor de emancipare în materie de gen la nivelul Uniunii Europene. • de îngrijitoare . IV. evaluarea şi îmbunătă irea politicilor deja existente (precum politicile afirmative pentru admiterea studen ilor romi în învă ământul superior). ele sunt îngrijitoare (deseori informale şi neplătite).2. În condi iile în care va continua să se sprijine pe îngrijitoarele informale. Cu privire la sănătate. Guvernul ar trebui să se asigure că promovează acest tip de îngrijire şi prin asumarea acestor responsabilită i de către bărba i şi că acest tip de muncă este plătit la un nivel decent şi nu creează un nou domeniu de muncă sărac şi feminizat. cancerului la sân şi cu o rată foarte crescută a mortalită ii materne comparat cu alte state UE). formularea şi monitorizarea politicilor na ionale de gen este îngreunată de desfiin area şi reorganizarea recentă a ANES.3. Ultimele măsuri salariale din domeniul sănătă ii lovesc şi în nivelul de trai al lucrătoarelor dintr-un sistem oricum feminizat şi sărac.Institutul European din România . Îmbunătă irea condi iilor de trai pentru minoritatea Romă. femeile sunt afectate în triplu rol: • de lucrătoare .2. cu criterii şi indicatori clari care să permită monitorizarea şi evaluarea implementării măsurilor prioritare. Reducerea discrepan elor geografice cu privire la nivelul veniturilor şi accesul la servicii de sănătate În realizarea acestui deziderat.2. dacă nu se urmăresc şi implementează măsuri coerente de creştere a egalită ii de şanse a lucrătorilor în vârstă (în special) femei pe pia a muncii acest posibil efect pozitiv nu se va materializa.în lipsa accesibilită ii sistemului. • de beneficiare ale sistemului (România continuă să se confrunte cu o rată alarmantă a deceselor în urma cancerului de col uterin. este nevoie de: • stabilirea unei Strategii separate în acest sens. asocierea îngrijirii în familie cu morala denotă o în elege defectuoasă a importan ei îngrijirii profesionale. O ini iativă interesantă în acest sens este cea a SNSPA care organizează un program doctoral dedicat romilor şi integrării lor.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 timpului de contribu ie vor contribui teoretic la mărirea viitoarelor nivele de pensii ale femeilor. • atragerea de fonduri prin Fondul Social European pentru îndeplinirea acestei Strategii. Mai mult. este necesară monitorizarea. Nu sunt semnale suficiente că Guvernul în elege acest triplu rol şi că abordează politici coerente în domeniu. mai ales prin asigurarea accesului la programe de educa ie şi formare În acelaşi timp. 108 . În acelaşi timp.domeniul medical este feminizat.

în conformitate cu implica iile abordării integratoare de gen (gender mainstreaming). Dezvoltarea de modalită i de evaluare analitice. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti Încurajarea atragerii de fonduri prin Fondul Social European.2. poate fi şi ea o formulă. În acelaşi timp părerile cu privire la intele pentru creşterea integrării în învă ământ prin reducerea abandonului timpuriu sunt împăr ite echilibrat.Tratatul de la Lisabona.6. care să vizeze în mod deosebit comunitatea Romă. este importantă stimularea participării la re ele sociale. trebuie întărită Cu privire la accesul la pia a muncii şi venituri. IV. al recomandărilor trebuie considerate ac iune transversală celorlalte dimensiuni. * La nivel general.1. Disponibilitatea şi importan a fondurilor europene. iar 65% dintre responden i consideră intele cu privire la reducerea sărăciei realizabile în mică şi foarte mică măsură). analiza situa iei minorită ii rome sau a persoanelor cu dizabilită i trebuie corelate cu dimensiunea de gen. datele folosite trebuie constant raportate la categoriile vulnerabile: femei. De asemenea. De exemplu. IV. cât şi modalită i de abordare ale măsurilor şi politicilor existente şi viitoare (în special monitorizarea şi evaluarea acestor politici).2.2. Recomandările vizează atât măsuri specifice de îmbunătă ire a incluziunii şi coeziunii sociale. nu descriptive Este imperativ să se dezvolte posibilitatea de a estima şi în elege cât mai bine măsurile economice şi sociale luate pe timp de criză. De altfel majoritatea responden ilor din cadrul cercetării prin Tratatul de la Lisabona şi implica iile sale asupra României au considerat că procentul din bugetul european destinat coeziunii sociale ar trebui să fie mai mare. Dintre 109 .5. acces la servicii de protec ie socială. Abordarea holistică a incluziunii sociale: acces la pia a muncii. trebuie să constituie o prioritate. acest palier este problematic în actualul context social. Încurajarea corelării dintre preocuparea cu privire la excluziune socială şi Anul European al Voluntariatului 2011 În special pentru categoriile vulnerabile şi cu risc crescut de sărăcie. participare în societate. IV. fiind de altfel abordat cu pesimism (cercetarea Tratatul de la Lisabona şi implica iile sale asupra României arată că 50% dintre responden i consideră posibilă atingerea intelor Europa 2020 cu privire la ocupare în mică măsură. inclusiv prin voluntariat. minoritatea Romă sau persoane cu dizabilită i.4.2. mai ales în contextul bugetar na ional actual. cele prezentate la punctul IV.

încurajarea ini iativelor cetă eneşti şi asigurarea posibilită ii contestării deciziilor institu iilor europene. În acelaşi timp.000. prin Tratatul de la Lisabona se diminuează distan a dintre UE şi cetă eni (60% dintre responden i). Conform cercetării Tratatul de la Lisabona şi implica iile sale asupra României. Tratatul de la Lisabona a constituit un punct de cotitură. responden ii au notat. IV. cu 6. posibilitatea a 1. dar şi cu privire la posibilitatea contestării deciziilor institu iilor europene (sesizarea func ionarii defectuoase a institu iilor.Institutul European din România . Important de subliniat este faptul că cercetarea Tratatul de la Lisabona şi implica iile sale asupra României indică faptul că o propor ie covârşitoare din responden i (79%) foloseşte internetul pentru a se informa cu 95 A se vedea cap. Creşterea rolului mass-media pentru informarea corectă şi promovarea cetă eniei active Trebuie sprijinite campanii de informare cu privire la încurajarea ini iativelor cetă eneşti (de exemplu. asocia ie. ONG sau persoană juridică de a înainta peti ii Parlamentului European sau dreptul oricărui cetă ean.1. asocia ie. asocia ie. pentru asigurarea incluziunii sociale şi a coeziunii: • respectarea drepturilor cetă enilor. Se impune. Prin facilitarea creşterii accesului cetă enilor la institu iile europene şi la informa ii cu privire la acestea.3. constituie două dintre elementele cheie ale Tratatului de la Lisabona. deci.3. 110 .1. precum şi creşterea participării cetă enilor. ONG sau persoană juridică de a accesa documentele institu iilor Uniunii Europene). Creşterea gradului de reprezentativitate a institu iilor. folosirea institu iei Ombudsmanul European).30 felul în care Uniunea Europeană îşi informează cetă enii.6. posibilitatea de a se adresa în scris şi a primi răspuns în aceeaşi limbă a oricărui cetă ean.000 de cetă eni din 7 state membre de a formula direct o ini iativă cetă enească sau posibilitatea oricărui cetă ean. Democratizare Cu privire la consolidarea şi accelerarea procesului de democratizare. în medie. 74% considerau că aceste fonduri au contribuit în mică sau foarte mică măsură la îmbunătă irea problematicii coeziunii sociale95. cetă enii europeni au la dispozi ia lor institu iile necesare unei cetă enii participative vitale pentru consolidarea democratizării. De aceea. • participarea activă a acestora la func ionarea Uniunii Europene. IV. formulăm următoarele recomandări: IV. ONG sau persoană juridică.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 aceştia.

fie au lipsit într-o mare măsură.3. În plus. Creşterea rolului autorită ilor publice abilitate din statele membre cu privire la informarea şi diseminarea posibilită ilor de cetă enie activă din cadrul Uniunii Europene O aten ie sporită în cazul României trebuie acordată încurajării interac iunilor dintre autorită ile guvernamentale şi ONG-uri sau asocia ii non-guvernamentale.Tratatul de la Lisabona. cetă eanul trebuie să fie informat şi să fie ajutat să în eleagă fiecare pas.3. Promovarea cetă eniei Uniunii. ocupă o pozi ie secundară în raport cu patronatele şi sindicatele în cadrul priorită ilor de dialog social ale Guvernului. În acest context o aten ie sporită ar trebui acordată mediului online. Nu trebuie să uităm că discutăm şi despre o Uniune de popoare. În acest context. UE nu trebuie privită doar ca o organiza ie interguvernamentală în care fiecare actor statal încearcă să îşi maximizeze interesul na ional. mai ales în contextul guvernan ei europene care îi pune la dispozi ie diferite puncte de acces la decizia europeană asigurând astfel legitimitate democratică. iar ideea cetă eanului român care a devenit cetă ean european trebuie dezvoltată şi aprofundată.3.3. ca membri ai societă ii civile din România. întărirea participării şi democratizării prin sprijinirea societă ii civile inclusiv de către autorită ile na ionale trebuie accentuată. a cetă eniei participative În plus. eficientă. cât şi în momentul intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. 68% dintre responden ii din cadrul cercetării Tratatul de la Lisabona şi implica iile sale asupra României consideră că statul român respectă drepturile propriilor cetă eni în mică şi foarte mică măsură. IV. informările şi dezbaterile interne pe aceste subiecte au fost fie orientate unidimensional către beneficiile statutului de membru (fără a se pune accentul şi pe obliga ii). tot la capitolul guvernan ei.4. cetă eanul. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti privire la politicile UE. ONG-uri) na ionali şi europeni Încrederea cetă enilor în Uniunea Europeană indică o rela ie inversă fa ă de raportarea la institu iile na ionale: 74% dintre responden i consideră că UE respectă drepturile cetă enilor proprii în mare şi foarte mare măsură. IV. IV. care. folosirea mijloacelor şi institu iilor europene pentru întărirea societă ii civile este fundamentală. Astfel.2. Pentru ca procesul decizional să fie cu adevărat transparent. sindicate. Creşterea colaborării dintre institu iile europene şi partenerii sociali (patronate. nivel superior de implementare. trebuie create 111 . discu iile despre extinderea şi aprofundarea integrării europene trebuie aduse cât mai aproape de „motorul” Uniunii. În acest context. Atât în momentul aderării.

6. 2011 va fi Anul European al Voluntariatului şi cetă eanul român s-ar putea implica prin programe şi proiecte desfăşurate în cadrul acestei ini iative. IV. Dismantling the obstacles to EU citizens’ rights. dar şi divers din punctul de vedere al intereselor pe care le reprezintă.000).5. studen i şi profesionişti. Este importantă construirea unei societă i civile dinamice şi capabile de ac iuni şi 96 Comisia Europeană. dar 33% accesaseră granturile de valoare mai mică (500. Subliniem importan a respectării recomandărilor şi strategiilor prezente cu privire la îmbunătă irea situa iei actuale.3. reziden i. iar 74% considerau că aceste fonduri au contribuit în mică sau foarte mică măsură la îmbunătă irea problematicii coeziunii sociale. În acelaşi timp. o propor ie însemnată accesaseră fondurile europene (79%). Implementarea recomandărilor formulate în raportul Dismantling the obstacles to EU citizens’ rights96 Raportul este centrat asupra obstacolelor cu care cetă enii europeni încă se confruntă în accesarea anumitor drepturi de care se bucură în calitatea lor de indivizi particulari. IV.Institutul European din România . EU Citizenship Report 2010. 2010).3. COM(2010) 603 final. dorim să subliniem necesitatea unei aten ii sporite cu privire la dreptul şi posibilită ile de asociere ale cetă enilor europeni. Raportul accentuează de asemenea importan a accesului liber şi facil la informa iile necesare şi relevante cetă enilor în exercitarea propriilor drepturi (Comisia Europeană. Întărirea participării cetă enilor apar inând grupurilor vulnerabile Trebuie analizată şi sprijinită implicarea unui număr nu numai crescut de parteneri sociali. vezi sec iunea cu privire la dimensiunea socială din acest studiu). consumatori.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 mecanisme eficiente de consultare şi integrare a feedback-ului actorilor interesa i care participă la diferite consultări publice. să nu uităm. Este necesară o evaluare a felului în care actorii sociali accesează fonduri europene şi a partenerilor sociali care au dificultă i în accesarea acestora din punct de vedere institu ional şi financiar ( în ce măsură co-finan area avantajează sau dezavantajează anumite tipuri de actori sociali şi în ce măsură eventualele dispropor ii pot fi corectate). IV. Şi.3. Întărirea societă ii civile inclusiv prin accesul la fonduri europene Responden ii din cadrul cercetării prin Tratatul de la Lisabona şi implica iile sale asupra României au considerat în propor ie de 62% că procentul din bugetul european destinat coeziunii sociale ar trebui să fie mai mare. şi vizarea intereselor grupurilor vulnerabile la sărăcie şi excluziune socială (pentru mai multe detalii. 112 .7. Dintre responden i.

în eles într-un sens mai larg şi mai pu in rigid. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti strategii pentru consolidarea democratizării care să cuprindă un sector intermediar (ONG-uri. În general. 113 . sprijinim stimularea autorită ilor na ionale pentru intensificarea dialogului social. • cetă enii români. subliniem importan a corelării a cinci paliere: • institu iile europene. • partenerii sociali na ionali. asocia iile cetă eneşti şi cetă eni individuali) este importantă implicarea europeană crescută în paralel fa ă de societatea civilă europeană şi cea na ională. asocia ii) puternic între palierul cetă enilor individuali şi institu iile Uniunii Europene. Având în vedere gradul şi intensitatea scăzute ale interac iunii la nivel na ional în România dintre stat şi societatea civilă (incluzând partenerii sociali.Tratatul de la Lisabona. De asemenea. • partenerii sociali europeni. • institu iile na ionale.

99 Un exemplu. în acest sens. şi. deşi au trecut 7 ani de la încheierea negocierilor de aderare şi 4 de la aderare. însă pentru aceasta este nevoie de voin ă politică. deja amintită. Reformele tergiversate precum şi cele blocate nu se prescriu. cele legate de aplicarea deplină şi conformă a acquis-ului Uniunii Europene. îl constituie situa ia. de asemenea. aderarea propriu-zisă98 sau diferitele evaluări de ară ante şi postaderare99. 98 Aderarea condi ionată de îndeplinirea angajamentelor pe justi ie şi afaceri interne a făcut necesară introducerea MCV-ului pe aceste domenii. cu tot atâtea ocazii. În plus. mai ales. ci mai degrabă se cumulează într-o „cutie neagră” al cărei con inut. 114 97 . aderare stabilită pentru martie 2011.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 V. precum încheierea negocierilor de aderare97 .Institutul European din România . recomandăm: 1. în general. România trebuie să-şi îndeplinească în mod real obliga iile asumate prin aderarea la Uniunea Europeană (altfel spus. cea mai simplă formulă este aceea a rezolvării „la pachet” atât a acestora. să continue demersurile sale de integrare completă în spa iul Uniunii). din domeniul Justi iei şi Afacerilor Interne care a constituit şi continuă să constituie motiv de îngrijorare a Uniunii Europene. Desigur. multe din ele încă neîndeplinite după 7 ani. Strategii de politici publice a) în plan intern: . de un adevărat „pact politic”.adaptarea şi pe mai departe a legisla iei. În acest sens. institu iilor şi politicilor na ionale la modul de func ionare al Uniunii Europene. a propriilor angajamente făcute. în perioadă definitivării studiului nostru se recunoştea oficial posibilitatea ratării obiectivului aderării României la Spa iul Schengen. România trebuie să recupereze restan ele acumulate în plan legislativ. europenizarea şi modernizarea ării noastre se realizează direct şi nemijlocit prin îndeplinirea acestui obiectiv. în particular. observăm necesitatea respectării imediate de către România a literei şi spiritului recomandărilor de ară formulate în atâtea ocazii şi. mai devreme sau mai târziu. va trebui rezolvat. având în vedere că „puterea de transformare” exercitată de UE asupra României. De aceea. cât şi a noilor obliga ii. odată „acumulate restan e”. pentru a se putea ulterior adapta la modificările substan iale introduse de către Tratatul de la Lisabona. Concluzii Constatăm că: . cu atât mai mult după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Nu întâmplător şi legat de cele afirmate mai sus. dar şi de o largă sus inere din partea comunită ilor profesionale afectate de Lunga listă a sectoarelor în care România a cerut şi ob inut perioade tranzitorii vorbeşte despre aceste angajamente.mai întâi de toate.

a societă ii civile. coordonare şi interconectare institu ională.acordarea unei aten ii speciale implica iilor pe care le are obligativitatea juridică a respectării prevederilor Cartei. dar şi interesele generale de politică externă şi apărare ale României dublate de cele specifice ca stat membru aflat la grani a de est a UE şi NATO şi stat riveran la Marea Neagră. să fie transparente şi să implice cetă enii. dar. cu atât mai mult cu cât s-a trecut de jumătatea acestuia. mai ales. Implementare institu ională Pentru punerea în aplicare a acestor strategii de politici publice. deci. riscul ca România să nu absoarbă mare parte din fonduri fiind foarte ridicat.Tratatul de la Lisabona. 2.creşterea rolului mass-mediei na ionale. respectiv. având ca unic scop 115 . beneficiarii acestora. o regândire a arhitecturii sistemului societă ii româneşti pe ansamblul său (poate chiar a Constitu iei. dar şi cele derivate din „constitu ionalizarea” modelului social european asupra ansamblului drepturilor cetă eneşti ale românilor. . institu ională şi de politici interne şi de asigurare. persisten a unor erori şi repetarea lor. este nevoie de concentrarea pe priorită i. b) în planul politicii externe: .având în vedere rolul major pe care Politica Externă şi de Securitate Comună şi. Toate acestea ar putea fi cuprinse în pactul politic propus care s-ar putea astfel constitui într-un cadru de relansare a întregului proces de reformă legislativă. considerăm necesară stabilirea unei strategii na ionale în acest sens la care să subscrie for ele politice na ionale şi care să aibă suportul cetă enesc fără de care lipseşte legitimitatea democratică a unor decizii de o asemenea importan ă. în fine. Politica de Securitate şi Apărare Comună îl vor avea în viitor pentru definirea locului şi rolului UE în lume. precum şi a comunită ilor de practică în domeniul afacerilor europene în scopul cunoaşterii şi aplicării politicilor Uniunii Europene. regionale şi locale. Reformele trebuie să asigure o calitate ridicată a interven iilor.Capacitatea administrativă deficitară. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti reformele de înfăptuit. considerăm a fi necesară adoptarea următoarelor măsuri: . astfel încât România să poată accede la această deosebit de importantă resursă nerambursabilă de finan are ce depăşeşte 30 de miliarde de euro pentru exerci iul financiar 2007-2013. Nu în ultimul rând. vădesc caren e sistemice ale modelului de societate. regionale şi locale implicate în absorb ia fondurilor europene.). a deplinei convergen e a acestora cu cele existente în UE. a organizării administrativ-teritoriale etc. .profesionalizarea şi depolitizarea totală a structurilor centrale. asupra institu iilor statului român. . Este necesară.

Absen a unor programe autohtone care să le înglobeze şi integreze pe cele europene. orice altă solu ie văduvind România de expertiza necesară amânând sine die realizarea clamatei europenizări-modernizări a societă ii româneşti100. cetă enii. inteligen a academică. Târgu-Mureş etc. Pentru aceasta. dar şi de un pact politic multianual. Pentru a recupera rămânerile în urmă ale României. cunoaşte pe ceilal i profesori Jean Monnet de la Bucureşti. resursă a cărei expertiză a fost deja validată de către Comisia Europeană. institu iile UE. fiind chema i să participe la ea partidele. care a reuşit totuşi aderarea la UE şi NATO. asigurându-se astfel. Există deja tradi ia conlucrării cu profesorii Jean Monnet în toate statele membre. Iar principiile europene. scopul de a sprijini guvernele statelor membre. Coordonatorul acestui proiect este profesor Jean Monnet. Este doar un exemplu din multele care se pot da privitor la neutilizarea unei resurse atât de importante precum cea umană. vădeşte lipsa de orientare şi deriva na ională şi explică axarea pe conformare cu programele europene în dauna ac iunii pro-active. clasa politică europeană. adică a unui stat eficient.Prezen a românească pe scena europeană este insuficientă şi necorespunzătoare. Sunt necesare mecanisme specifice de învă are. mai ales. de un executiv mai responsabile (criteriile de performan ă managerială ar putea fi avute în vedere). prin punerea la un loc a expertizei ce există în universită ile din UE. Faptul că programele politice autohtone sunt gândite pe dimensiunea unui singur mandat. aşa cum spuneam deja. în particular. cu precădere în UE. organiza iile profesionale. Cluj. Autorită ile statului se informează şi înva ă insuficient de la celelalte state membre şi de la institu iile europene. iar implementarea este inconsecventă şi ineficientă. Uniunea Europeană dezvoltă de ani buni programele Jean Monnet care au. pe de o parte. de recurs administrativ şi de corec ie. societatea civilă. O asemenea reformă majoră trebuie însă realizată cu pruden a impusă de importan a sa. pe de alta. dar care să respecte modelul european de societate. şi face această afirma ie în cunoştin ă de cauză. continuitatea implementării reformelor şi răspunderea în executarea actului administrativ. încep să devină o piedică în calea integrării reale a ării noastre în cele două organiza ii. precum cele din Carta albă a serviciilor de interes general. arată că avem nevoie de o clasă politică. trebuie să devină inovativ şi să aibă capacitatea de a depăşi cutumele şi limitele actuale. mediul academic. sistemul de management politico-administrativ na ional trebuie reformat. trebuie recunoscute şi aplicate. stabilitatea şi neutralitatea institu iilor de reglementare şi. în general şi. adevăra ii realizatori şi beneficiari ai unei asemenea întreprinderi. sistemul juridic trebuie să asigure interpretarea unitară a cauzelor şi să ofere repere solide pentru noile reglementări. mai pu in în România. 116 100 . Imperfec iunile sistemului politic. similar cadrului european. ştiin a românească.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 crearea unui stat modern şi european. mass-media şi. .Institutul European din România . între altele. trebuie rapid integrate în procesul de reformare a societă ii. sunt incomplete şi incoerente. La rândul său. . Iaşi. pact gândit pe obiective de îndeplinit şi nu pe mandate. adică economia socială de pia ă.

este necesară o mai clară definire a ariilor de responsabilitate între DAE şi MAE pentru eliminarea dublării de competen e prin revizuirea legisla iei în vigoare privind coordonarea afacerilor europene şi delimitarea adecvată a responsabilită ilor celor două ministere implicate.până la cel spaniol. existentă în multe state UE.singur sau în colaborare cu o institu ie academică . în general. se impune modificarea cadrului legislativ. la noi s-a dovedit deficitară până la urmă. în special. în ultimii zece ani. măcar. utilă. În acest sens. acestea mergând de la modelul francez al SGG-ului „care se bucură de autoritatea primului-ministru .La nivelul administra iei centrale. dacă fiecare din aceste formule a func ionat bine la ea acasă. ar putea fi. a prezentării în fa ă Parlamentului a mandatului cu care se merge la reuniunile Consiliului European şi. alături de MAE. este suficient să amintim că. Dacă se decide că DAE este coordonatorul na ional al integrării. la coordonarea Reprezentan ei Permanente a României pe lângă UE101 pe domeniile aflate în competen a sa având în vedere că România trebuie să prezinte o pozi ie unică în cadrul diferitelor institu ii europene. În fa a obiec iei legată de dificultatea unei duble subordonări a Reprezentan ei Permanente amintim că există experien a dublei coordonări a ataşa ilor militari (MAE şi MApN).Având în vedere creşterea rolului parlamentelor na ionale la luarea deciziei în UE. Concluzia noastră a fost că nu modelul determină buna sau reaua func ionare. rolul DAE trebuie să fie acela de a disemina informa iile primite de la institu iile europene şi Reprezentan a Permanentă şi de a asigura coordonarea pozi iilor ministerelor de linie. . parlamentară şi guvernamentală. Nu ar fi lipsită de interes instaurarea practicii. În acest sens. şi că. Prezentarea periodică a unei informări în fa a Parlamentului na ional cu privire la elementele aflate pe agenda UE. ceea ce ar conferi acestora o dublă legitimitate.ar putea deveni inclusiv un centru de expertiză pe tematica europeană pentru institu iile româneşti. ci implementarea acestuia. În acelaşi sens al creşterii rolului parlamentelor na ionale în afacerile europene ar fi necesară implicarea directă a Comisiei de afaceri europene în definirea şi sus inerea pozi iilor României în fa a UE. am avut afacerile europene pe lângă primul-ministru. unde coordonarea era la MAE. a celor mai importante reuniuni de Consiliu.Tratatul de la Lisabona. ai ministrului de interne (MAE şi MAI) sau a celor culturali (MAE şi MC). oferind stagii şi alte forme permanente de pregătire pentru func ionarii implica i în acest domeniu. minister de sine-stătător. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti . departament la MAE etc. 102 Un studiu realizat de către Direc ia Uniunea Europeană din MAE în anul 1998 arată că nu există un model unic de coordonare a activită ii europene în statele UE. Având în vedere constatarea nivelului încă deficitar al pregătirii specific europene a func ionarilor români în general. 117 101 . atunci este necesară asocierea sa. DAE . eventual medierea atunci când este nevoie102. de asemenea. astfel încât Parlamentul să fie implicat în sistemul na ional de coordonare a afacerilor europene (cel pu in pe marile teme aflate pe agenda europeană a momentului). şi a celor implica i în atragerea de fonduri europene.

cât şi prin dreptul acestora de a formula în mod direct propuneri legislative. reprezentan ii partenerilor sociali şi cei ai societă ii civile a informa iilor privind institu iile şi politicile Uniunii. se impune o activitate serioasă de educare a cetă enilor cu privire la calitatea lor de cetă eni europeni având drepturi şi obliga ii. asigură lărgirea ariei de aplicare a dispozi iilor acesteia şi contribuie la îmbunătă irea procesului de consultare a publicului interesat. să valorifice rezultatele ob inute în urma acestor consultări.Bugetul Uniunii. Socială şi Teritorială etc. De aceea. 103 Campanii de informare şi dezbateri pe teme precum „Conformarea cadrului legislativ şi normativ. De aceea.Având în vedere creşterea rolului cetă enilor în UE adusă de către Tratatul de la Lisabona atât prin obligativitatea juridică a Cartei. iar institu iile publice să utilizeze mecanismele de consultare publică şi.Institutul European din România . această practică trebuie să devină o componentă transversală a înfăptuirii actului administrativ prin mecanisme stimulative. Politica de Coeziune Economică.”. Politica Agricolă Comună. În acest sens. pe parcursul desfăşurării seriei de conferin e regionale „Tratatul de la Lisabona şi rolul României în procesul de aprofundare a integrării europene” realizată de către Departamentul pentru Afaceri Europene al Guvernului României şi Departamentul de Rela ii Interna ionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA. completările aduse. dar şi de la 118 . mai ales. Este nevoie. prevederilor legii 52/2003 privind transparen a decizională în administra ia publică. a institu iilor şi politicilor interne la prevederile Strategiei Europa 2020.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 . precum şi la celelalte pachete de documente strategice şi programatice legate de aplicarea Tratatului de la Lisabona”. ca publicul interesat şi afectat de interven iile publice să fie informat despre aceste completări. Am mai constat însă şi că lipseşte un cadru permanent şi institu ionalizat de discu ii şi dialog prin care aceste informa ii să se consolideze şi să devină elemente aplicative în înfăptuirea actului administrativ propriu-zis.Promovarea şi consolidarea cunoaşterii principalelor aspecte legate de politicile Uniunii Europene. trebuie arătat că. „Rolul şi pozi ia României în procesul de reformă a principalelor politici ale Uniunii Europene . este nevoie de o implicare mai activă a mediului academic atât prin proiecte de popularizare103. În acest sens. în continuare. institu iile guvernamentale specializate trebuie să realizeze campanii tematice de informare şi să instituie mecanisme şi instrumente de stimulare a participării active a cetă enilor şi institu iilor interesate şi afectate de interven iile publice (de exemplu. În timp. „Cunoaşterea cazurilor de bune practici din alte state membre ale UE. am constatat că există un anume nivel de cunoaştere de către func ionarii publici. . concursuri pentru cele mai pertinente recomandări de politici). ceea ce ar duce la ini ierea şi realizarea unor ample procese de reformă „de jos în sus”. cât şi prin cele vizând formarea specialiştilor104. astfel încât să existe un proces real de consultare şi nu o mimare a acestuia de dragul conformării la prevederile cadrului normativ. prin Legea 242/2010.

pdf: 6. JOCE 2007/C 303/01. COM(2010) 602 final. De remarcat faptul că. Comisia Europeană. 2004. 119 .pdf. Cadrul Na ional Strategic de Referin ă pentru perioada 2007-2013. nivel intern referitoare la implicarea partenerilor sociali în propunerea şi fundamentarea deciziilor şi implementarea politicilor” ş.europa.pdf.pdf.europa.eu/justice/policies/citizenship/docs/com_2010_603_en. http://ec. Documente oficiale. Acord european instituind o asociere între România. EU Citizenship Report 2010.eu/justice/policies/citizenship/docs/com_2010_602_en. Comisia Europeană. Guvernul României. aşteptându-şi finan area. prin intermediul unui program masteral. 104 A se vedea ini iativa Departamentului de Rela ii Interna ionale de la SNSPA de a forma.On progress towards effective EU Citizenship 20072010. 2. http://www. se găseşte şi la momentul finalizării acestui studiu în stand-by la Ministerul Educa iei. Comunită ile Europene şi statele membre ale acestora. Comisia Europeană. 3. http://eurlex. Report from the Commission to the European Parliament. deşi aprobat încă din anul 2009. http://ec.ro/pls/legis/ legis_pck. COM(2010) 603 final. http://ec.a. altfel spus ar permite pregătirea rapidă a sute de func ionari publici în evaluarea de politici şi programe europene.Tratatul de la Lisabona.cdep. 7. 4. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti BIBLIOGRAFIE I.01000101.eu/ro/treaties/dat/32007X1214/htm/C2007303RO. pe de o parte.europa. la câteva sute.htm. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.htp_act?ida=3680. the Council and the European Economic and Social Committee. specialişti români în evaluare de politici şi programe europene (meserie inexistentă în România). Comisia Europeană .pdf 5.europa.minind. Governace. http://www. proiectul prin care s-ar fi putut finan a cu bani europeni o asemenea întreprindere crucială pentru România europeană. cât are în prezent.eu/eu2020/pdf/Annex%20SWD%20implementation%20last%20v ersion%2015-07-2010. Joint Report on Social Protection and Social Inclusion. Parlamentul României. pe de altă parte (Legea 20/1993). http://ec. strategice şi programatice 1. O asemenea măsură logică şi necesară ar permite extinderea programului de la 30 de persoane.eu/employment_social/spsi/docs/social_inclusion/final_joint_incl usion_report_2003_en.europa. tools and policy cycle of Europe 2020. Dismantling the obstacles to EU citizens’ rights.ro/fonduri_structurale/CNSR.

2006. Guvernul României. COM(2005) 116 final.eu/LexUriServ/LexUriServ. 2010. Guvernul României. Aprilie 2009. 364 din 13/05/2008. http://eurlex. 9. 120 .do?uri=COM:2005:0116:FIN:EN:PDF. Partea I nr. 10. Metodologie privind Elaborarea documentelor de pozi ie pentru procesul de negociere a aderării României la UE – Document MIE. Bruxelles. în Monitorul Oficial.eu/LexUriServ/LexUriServ. Implementation of the Lisbon Strategy Structural Reforms in the context of the European Economic Recovery Plan: Annual country assessments – a detailed overview of progress made with the implementation of the Lisbon Strategy reforms in Member States in 2008. 2010.europa. la nivelul Guvernului. Implementation of the Lisbon Strategy Structural Reforms in the context of the European Economic Recovery Plan . 319 din 14 mai 2009. Departamentul pentru Afaceri Europene. Politica de coeziune: raport strategic pentru anul 2010 privind punerea în aplicare a programelor pentru perioada 2007-2013.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 8. 31. http://europa.Institutul European din România . HG 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile.3. 15. în Monitorul Oficial nr. a proiectelor de acte normative. Proposal for a Decision of the European Parliament and of the Council establishing for the period 2007-2013 the programme “Citizens for Europe” to promote active European citizenship. Comisia Europeană.eu/rapid/pressReleasesAction. 34 final. Bruxelles. pentru elaborarea. 13. în vederea adoptării/aprobării.do?uri=COM:2009:0034:FIN:EN:PDF 14. 12. 11. HG 457/2008 privind cadrul institu ional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale.do?reference=IP/06/595&format=HT ML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en. 16. Comisia Europeană. avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice.Annual country assessments: Recommendation for a Council Recommendation on the 2009 up-date of the broad guidelines for the economic policies of the Member States and the Community and on the implementation of Member States' employment policies COM(2009). Delivering Results for Europe: Commission calls for a Citizen’s agenda. Metodologie de participare a României la procesul de formulare a deciziilor în cadrul institu iilor comunitare.europa. Comunicarea Comisiei. COM(2010)110 final. Memorandumul Aprobarea valorilor finale ale obiectivelor României pentru Strategia Europa 2020 – Document elaborat de Departamentul pentru Afaceri Europene. precum şi a altor documente. 17.2010. http://eurlex. Comisia Europeană. 2005.

mmuncii. 2009. 28. Comisia Europeană. ianuarie 2010. Programul Na ional de Aderare a României la Uniunea Europeană 2002 – volumul II.2007-2010. 2008. http://www. perioada 2002-2006. Rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene referitoare la stadiul pregătirii României pentru statutul de membru UE. 26. Guvernul României.pdf. http://www.Tratatul de la Lisabona. http://www. Centrul de Resurse Juridice – CRJ.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si %20asistenta%20sociala/Raportari%20si%20indicatori/170609Raportul%202008 %20-%202010%20Final%20octombrie%202008_doc. 21. Bucureşti.ro/upload/126831139165.pdf. Programul Na ional de Reforme – Raport de implementare. Programul Na ional de Aderare a României la Uniunea Europeană 2002 – volumul I.pdf 23.2010 COM(2010) 401 final. http://www. Guvernul României.crj.ro/pub/imagemanager/images/file/RapoarteStudii/310507fisier1. pdf 24. 22. 20. Raport de monitorizare a institu iilor publice. Guvernul României.ro/pub/img/site/files/1a38d20074ed4c10c051d51cc1e280d9. Planul de măsuri anual privind aderarea României la Uniunea Europeană 2006. Anexa 2. Programul Na ional de Reforme – Raport de implementare. Raportul Comisiei de Afaceri Constitu ionale a PE asupra Tratatului de la Lisabona.mmuncii. Raportul Na ional Strategic privind protec ia socială şi incluziunea socială 2008-2010. Guvernul României. Raport al Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare. 25. Memorandumul comun privind incluziunea socială 2006. Bucureşti. 30. Guvernul României. Planul de măsuri anual privind aderarea României la Uniunea Europeană 2005.mmuncii. 121 . Raportului na ional de progres. 27. Guvernul României. A6-0013/2008.ro/Raport-de-monitorizare-a-institutiilorpublice-/. Guvernul României. http://www. Bruxelles.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si %20asistenta%20sociala/Proiecte_cu_finatare_externa/2%20%20Raport_de_progres_JIM_integrat. Bucureşti. 2007.pdf 31.fonduri-ue. 19.7. http://www. 2009. 29. Programul Na ional de Reforme .mmuncii. Raportul strategic na ional pentru anul 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune. 20. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti 18.

2008.europa. Iaşi. Puterea de transformare a UE. Bărbulescu. în Journal of Common Market Studies. Francisco şi Mercedes Guinea Llorente. Căr i şi articole academice de specialitate 1.douri=OJ:C:2008:115:0013:0045:RO:PD.gov. JOCE.europa. Europa viitorului. OPUE. Editura Epigraf.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 32.eu/LexUriServ/LexUriServ. 5. http://ec. Iordan Gheorghe.pdf 36.mdrl. http://eurlex.eu/eu2020/pdf/1_RO_ACT_part1_v1. Editura Polirom. Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană. Carbone.europa. http://www. 2008. 2. 2008/C 115/01. Strategia post-aderare a României la Uniunea Europeană.Raport comun privind protec ia socială şi incluziunea socială – 2009. Strategia pentru o reglementare mai bună la nivelul administra iei publice centrale 2008-2013. 71–90. National Politics and European Integration: From the Constitution to the Lisbon Treaty. 2008. Europenizarea prin intermediul condi iilor de aderare în Europa Centrală şi de Est. 2008/C 115/01. România . Consiliul European. 2006.ro/upload/articles/100071/strategie-post-aderare2a. 7. http://ec. Polirom. CO EUR 9. II. Strategia Europa 2020. 2011. 2009.eu/LexUriServ/LexUriServ. CONCL 2. Iordan Gheorghe. Tratatul de la Lisabona. Dic ionarul explicativ trilingv al Uniunii Europene. Bruxelles. Concluziile Consiliului European. JOCE.htm 37. Bărbulescu. 38. Desmond. Versiune consolidată a Tratatului privind Func ionarea Uniunii Europene. Versiunea consolidată a Tratatelor. http://www. 2010. 35. Volume 46. Tratatul de Aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. la federal. 34. 2010. EUCO 13/10. Guvernul României.europa.pdf. Dinan. Uniunea Europeană. 39. Maurizio (ed. 41. Grabbe. 4.ro/_documente/negocieri/cuprins_tratat_aderare. Heather. Bărbulescu. Concluziile Preşedin iei. Annual Review. Carta Drepturilor Fundamentale. 122 . De la na ional. Uniunea Europeană.douri=OJ:C:2008:115:0047:0199:RO:PD. Editura Polirom. 17 iunie 2010. Editura Tritonic. http://eurlex. EUCO 25/10.Institutul European din România . Edward Elgar. Luxemburg. Uniunea Europeană.eu/social/main. 29 octombrie 2010. 3. pp. 40. Governance and Institutional Developments: Ending the Constitutional Impasse. 6. Procesul decizional în Uniunea Europeană. Consiliul European.). Guvernul României. Iordan Gheorghe.jsp?catId=757&langId=en 33. Aldecoa Luzarraga. Uniunea Europeană.

Alasdair Young. Mark Pollack. Lister. The European Union and Democratization. Sauron. Jacques Ziller (eds. 13. 8. Palgrave Macmillan.pdf. 1–2. the European Union. The EU’s Transformative Power: Europeanization Through Conditionality in Central and Eastern Europe. 2010. Dimensiunea participativă a MDC . Valentin – coord. 5 (3). Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti Chişinău.. nr. Jean-Luc. p. 2010.lcc. Oprescu. „Plurality in Unity”: European Identity and European Citizenship. Kubicek. Institutul European din România. Cojanu. Dusan. Studiul de impact. Curs de institutii europene. 2005. Ruth. Studii. 2. Springer. 16. Dragoş Pîslaru. Kaunert. 9. 161–178. EU funds in Central and Eastern Europe. 11. 2003. pp. Progress report 2007-2009. Bucureşti. Wallace. 3. 14. 57. Daniela Lumini a Constantin. 2009. Helen. Citizenship Towards a feminist synthesis. 10. Policy-Making in the European Union.ch/dbfetch/52616e646f6d49569ec6ca687de886a9319808ff3eca ba5b891f423df6bdc6a7/eu_funds_in_the_cee_2010_kpmg. III. 2010. Autumn 1997. Institutul European din România. and democratization: tentative theory and evidence” în Paul Kubicek (ed). Van der Zweerde. octombrie 2010: http://www. Commentary Editorial: The Lisbon Treaty and the Constitutionalization of the EU. Routledge. Heather. Lambru. Oxford University Press. Vol. Mihaela. 465-471. pp. Florinel Ilie.europuls. Gheorghe. Editura Polirom. 12.. Paul. Metoda Deschisă de Coordonare (MDC) în domeniul protec iei şi incluziunii sociale. 28-48. Evert. Viitorul federalist al Europei. elaborat de Asocia ia Europuls. C. 2006). 123 . 5-25. KPMG Budapesta. http://kpmgee. 2008. XXI. în Feminist Review. Stefan. Bucureşti.pdf. Studiul de Impact. 2008 (traducere a lucrării Grabbe. Elemente ale unei strategii post-aderare pentru România. „International norms. pp.ro/images/stories/Raport_EUROPULS_Prioritatile_Romanie i_in_cadrul_UE-orizont_2020. în Calitatea Vie ii. 2 Issue 1. Maria Bîrsan. 2010. Liviu Mureşan. în Journal of Contemporary European Research. 2006. 4. Sixth Edition. Editura Polirom.Tratatul de la Lisabona. Griller. The Lisbon Treaty: EU Constitutionalism without a Constitutional Treaty. Vol. Sindjanski. rapoarte şi analize 1. Oana Aristide. Analiza capacită ii de absorb ie a fondurilor comunitare în România. 2010.). 2009 în Limes. No. Raportul Priorită ile României în cadrul Uniunii Europene – orizont 2020. 15.

Ini iativa cetă enilor europeni . SOLVIT-România. Raport de activitate pentru anul 2009.Institutul European din România .Studii de strategie şi politici SPOS 2010 5. 2010. 2. Departamentul pentru Afaceri Europene. Documente de informare pentru publicul larg 1. 2009.instrument pentru consolidarea democra iei în Uniunea Europeană – document de informare pentru publicul larg elaborat de Departamentul pentru Afaceri Europene. 3. IV. Tratatul de la Lisabona şi influen a sa asupra construc iei europene – document de informare pentru publicul larg elaborat de Departamentul pentru Afaceri Europene. 2010. 2010. 124 . Beneficiile Tratatului de la Lisabona pentru Uniunea Europeană şi pentru România în calitate de stat membru – document de informare pentru publicul larg elaborat de Departamentul pentru Afaceri Europene.

personalitatea juridică a Uniunii Europene 21% 2. economic. studiul vizează prefigurarea unor elemente de politică orientate către valorificarea noului mod de func ionare a Uniunii Europene. de la 1 la 10. acestea fiind utilizate doar în scop de cercetare academică. (Vă rugăm să încercui i varianta de răspuns care corespunde cel mai bine părerii dvs.) 1 2 2% 4% (nota minimă) 3 4% 4 11% 5 15% 6 6% 7 21% 8 22% 9 11% 10 1% (nota maximă) *missing values 5% Q2. care este cea mai importantă modificare pe care Tratatul de la Lisabona o aduce în dezvoltarea Uniunii Europene? (Vă rugăm să încercui i o singură variantă de răspuns!) 1.ro. obligativitatea juridică a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene 17% 3. Studiul îşi propune identificarea oportunită ilor României de a-şi proiecta un profil solid şi vizibil în cadrul Uniunii Europene. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti ANEXĂ Chestionar: Tratatul de la Lisabona şi implica iile sale asupra României Institutul European din România realizează un studiu privind implica iile Tratatului de la Lisabona. în plan politic. stabilirea pachetului de valori şi obiective ale Uniunii Europene 8% 125 . modului în care UE îşi informează cetă enii cu privire la politicile pentru o via ă mai bună. În acest context. În opinia dumneavoastră. cultural. Vă rugăm să da i o notă. Răspunsul este aşteptat în următoarele zile la adresa iulian. facem apel la disponibilitatea dumneavoastră de a completa chestionarul. social.Tratatul de la Lisabona. Vă mul umim! Q1. ca parte a studiului amintit. În particular.! Precizăm că 1 înseamnă minimum. prin intermediul unui colectiv de autori din cadrul Departamentului de Rela ii Interna ionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA.oneasca@ier. iar 10 înseamnă maximum. Men ionăm că informa iile pe care ni le oferi i au caracter confiden ial. după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

situarea deciziei la nivelul decizional care produce efectul maxim 35% 2. stabilirea dispozi iilor privind func ionarea democratică a Uniunii Europene 5% 5. prin crearea cooperării structurate permanente se creează premisa construirii unei apărări comune la nivelul UE 7% 4. delimitarea competen elor 7% 7. nu ştiu 2% *missing values 2% Q3. comunitarizarea celui de-al treilea pilon privind justi ia şi afacerile interne 13% 6.Institutul European din România . Care? 1% 98. situarea deciziei cât mai aproape de cetă eni 48% 3. realizarea unor inova ii majore în domeniul politicii externe.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 4. scade competen a statelor şi creşte competen a Uniunii 19% 2. 98. prin comunitarizarea suplimentară a peste 70 de domenii. stabilirea unei proceduri de control a principiului subsidiarită ii 5% 8. statele membre au mai bine garantată respectarea voin ei cetă enilor lor în alteritatea lor de cetă eni na ionali 37% 95. realizarea unei ambi ioase reforme institu ionale 6% 9. prin intrarea parlamentelor na ionale în sistemul decizional al UE. apari ia unor noi baze legale ale Uniunii Europene 5% 11. prin crearea noilor institu ii (Consiliul European. nu ştiu 1% *missing values 8% Q4. nu va produce nici un efect 2% 98. nu are legătură cu luarea deciziei 2% 95. la ce anume crede i că face referire acest principiu? 1. În opinia dumneavoastră. Care crede i că este efectul principal pe care Tratatul de la Lisabona îl va produce la nivelul politicii interne a fiecărui stat membru? 1. apărării şi securită ii 8% 10. altă variantă de răspuns. Prin prevederile sale. Tratatul de la Lisabona întăreşte principiul subsidiarită ii. Care? 1%. nu ştiu 6% *missing values 8% 126 . alta. Înaltul Reprezentant pentru Ac iune Externă şi Politică de Securitate) creşte gradul de coordonare al statelor membre în definirea unor politici externe coerente 26% 3.

În urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Care? 0%. nu ştiu 2% *missing values 7% Q6. participarea parlamentelor na ionale la procesul decizional al Uniunii 50% 2. îndeplinirea de către parlamentele na ionale a rolului de garant în fa a Uniunii a competen elor na ionale 13% 3. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti Q5. orice parlament na ional are drept de veto cu privire la o propunere legislativă venită din partea Comisiei 16% 95.Tratatul de la Lisabona. altă variantă de răspuns. nu ştiu 9% *missing values 20% Q7. În ce măsură crede i că UE asigură o reprezentare corectă a punctelor de vedere ale grupurilor de interese din Europa? (Vă rugăm să încercui i varianta de răspuns care corespunde părerii dumneavoastră!) 127 . 98. ce se schimbă în rela ia dintre Uniunea Europeană şi statele membre? 1. o mai bună delimitare între competen ele exclusive. Comisia trebuie să trimită Comitetului Regiunilor şi parlamentelor na ionale orice propunere legislativă care are legătură cu acest principiu 42% 2. Conform Tratatului de la Lisabona. 98. altă variantă de răspuns. comune şi complementare 28% 95. Care? 1%. Comitetul Regiunilor poate bloca orice decizie care contravine principiului subsidiarită ii 12% 3. care considera i că este rolul Comitetului Regiunilor şi al parlamentelor na ionale în aplicarea principiului subsidiarită ii? 1. În ce măsură crede i că trebuie reformat Comitetul Economic şi Social (UE)? (Vă rugăm să încercui i varianta de răspuns care corespunde părerii dumneavoastră!) În foarte mare măsură 5 7% În mare măsură 4 37% În mică măsură 3 26% În foarte mică măsură 2 6% Deloc Nu ştiu 1 0% 98 20% *missing values 5% Q8.

Crede i că procentul din bugetul UE destinat coeziunii ar trebui: 1.359. re elele patronale şi de afaceri în procesul de implementare a politicilor Uniunii Europene? Foarte importante 5 20% Importante 4 56% Pu in importante 3 11% Foarte pu in importante 2 4% Deloc importante 1 0% Nu ştiu 98 5% *missing values 6% Q10. să rămână la fel 14% 3. în opinia dvs. Da 20% *missing values 5% 2. să fie mai mic 5% 98.2 Cât de importante sunt.1. Nu 76% Dacă da.. re elele patronale şi de afaceri în procesul decizional al Uniunii Europene? (Vă rugăm să încercui i varianta de răspuns care corespunde părerii dumneavoastră!) Foarte importante 5 19% Importante 4 54% Pu in importante 3 15% Foarte pu in importante 2 5% Deloc importante 1 0% Nu ştiu 98 4% *missing values 5% Q9.Institutul European din România . Cât de importante sunt.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 În foarte mare măsură 5 6% În mare măsură 4 44% În mică măsură 3 26% În foarte mică măsură 2 12% Deloc Nu ştiu 1 0% 98 7% *missing values 6% Q9.. în opinia dvs. să fie mai mare 59% 2. vă rugăm să preciza i valoarea aproximativă a fondurilor structurale pe care le-a i accesat: 1. nu ştiu 17% *missing values 5% Q11. până în acest moment. A i participat. la accesarea de fonduri structurale? 1.000 EURO (valoare medie) 128 .

ar trebui să aibă ini iativă legislativă *missing values 13% 1 47% 2 14% 98 27% 129 . presa scrisă na ională 8% 2. Care este principalul mijloc de informare pe care îl folosi i pentru a ob ine informa ii despre politicile UE pentru o via ă mai bună? (Vă rugăm să încercui i o singură variantă de răspuns!) 1.Tratatul de la Lisabona. alt mijloc de informare. de avizele pe care acesta le acordă *missing values 16% 4. ar trebui să se ină cont.. În opinia dvs. numărul de reprezentan i din fiecare grupă ar trebui modificat *missing values 14% 2. modalitatea de consultare a acestuia ar trebui modificată *missing values 16% 3. în mod obligatoriu. internet 72% 6. în ce măsură fondurile structurale accesate de România până în acest moment au contribuit la obiectivele de coeziune? În foarte mare măsură 5 1% În mare măsură 4 15% În mică măsură 3 51% În foarte mică măsură 2 19% Deloc Nu ştiu 1 5% 98 5% *missing values 5% Q13.. Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti Q12. televiziunile interna ionale 0% 5. Care? 1% 98. În ceea ce priveşte Comitetul Economic şi Social. presa scrisă interna ională 0% 3.. televiziunile na ionale 11% 4. nu ştiu la ce fac referire politicile UE pentru o via ă mai bună *missing values 9% Q14. considera i că. DA 1 24% 1 48% 1 51% NU 2 29% 2 13% 2 9% Nu ştiu 98 33% 98 23% 98 23% 1.

investi ii de 3% din PIB în cercetare-dezvoltare *missing values 11% 3. reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră *missing values 11% 4. (Precizăm că 1 înseamnă minimum. Vă rugăm să preciza i în ce măsură Strategia Europa 2020 îşi va atinge intele pe următoarele dimensiuni: În foarte În În mică mare mare măsură măsură măsură 1. *missing values 9% 5 2% 5 4% 5 5% 4 17% 4 28% 4 23% 3 45% 3 26% 3 40% În Deloc foarte mică măsură 2 1 16% 1% 2 26% 2 8% 1 1% 1 6% Nu are legătură cu Strategia 95 0% 95 0% 95 0% Nu ştiu 98 8% 98 6% 98 8% 5 1% 5 2% 4 20% 4 29% 3 34% 3 42% 2 19% 2 12% 1 8% 1 0% 95 1% 95 0% 98 8% 98 6% 5 1% 5 2% 4 30% 4 20% 3 40% 3 27% 2 9% 2 24% 1 1% 1 7% 95 0% 95 1% 98 8% 98 8% 5 4% 4 30% 3 28% 2 13% 1 9% 95 1% 98 6% 130 . vă rugăm să preciza i cât de mul umit sunte i de activitatea Comitetului Economic şi Social din România. Pe o scală de la 1 la 10. creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul total de energie *missing values 9% 6. creşterea cu 20% a eficien ei energetice *missing values 11% 7.!) 1 2 (nota minimă) 8% 9% 3 9% 4 14% 5 16% 6 11% 7 13% 8 9% 9 0% 10 (nota maximă) 0% *missing values 11% Q16. men inerea datoriei publice sub 60% din PIB *missing values 9% 5.Institutul European din România . reducerea ratei abandonului şcolar timpuriu la 10%. Vă rugăm să încercui i varianta de răspuns care corespunde cel mai bine părerii dvs. creşterea contribu iei sectorului agricol la PIB-ul statelor până la 45% *missing values 11% 8.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 Q15. rata ocupării de 75% *missing values 9% 2. iar 10 înseamnă maximum.

Uniunea European ă *missing values 6% 1 11% 98 0% 5 20% 4 50% 3 22% 2 1% 1 1% 98 0% Q19... prin Tratatul de la Lisabona.Tratatul de la Lisabona. În ce măsură considera i că mass-media poate contribui la creşterea participării cetă eneşti la procesul decizional al Uniunii Europene? (Vă rugăm să încercui i varianta de răspuns care corespunde părerii dumneavoastră!) În foarte mare măsură 5 21% În mare măsură 4 48% În mică măsură 3 19% În foarte mică măsură 2 6% Deloc Nu ştiu 1 1% 98 0% *missing values 6% 131 . Implica ii asupra institu iilor şi politicilor româneşti 9. În ce măsură considera i că drepturile cetă enilor sunt respectate de. (Vă rugăm să încercui i varianta de răspuns care corespunde părerii dumneavoastră!) În foarte mare măsură 5 2% În mare măsură 4 17% În mică măsură 3 37% În foarte mică măsură 2 28% Deloc Nu ştiu 1. reducerea cu 25% a cetă enilor ce trăiesc sub pragul sărăciei *missing values 9% 5 4% 4 7% 3 38% 2 21% 1 15% 95 0% 98 6% Q17. Statul român *missing values 5% 2. În ce măsură crede i că. Uniunea Europeană este mai aproape de cetă enii ei? (Vă rugăm să încercui i varianta de răspuns care corespunde părerii dumneavoastră!) În foarte mare măsură 5 2% În mare măsură 4 57% În mică măsură 3 24% În foarte mică măsură 2 8% Deloc Nu ştiu 1 2% 98 1% *missing values 5% Q18.

Vă rugăm să preciza i categoria din care face i parte (vă rugăm să încercui i varianta de răspuns!) 1. Administra ie publică centrală 17% 2.Educa ie superioară 3% *missing values 4% 132 . Sindicate 1% 4. Sexul dumneavoastră (vă rugăm să încercui i varianta corectă!) 1 Masculin 39% 2 Feminin 61% V3. Vă rugăm să preciza i vârsta dumneavoastră (în ani împlini i) __ 39 (valoare medie) V2. Societate civilă 27% 6.Institutul European din România .Cercetare 8% . Patronate 4% 5. Care? 11% . Alta.Studii de strategie şi politici SPOS 2010 V1. Administra ie publică locală33% 3. Mass-media 5% 7.

.

.

Impact on Romanian Institutions and Policies Authors: Professor Iordan Gheorghe BĂRBULESCU PhD (coordinator) Lecturer Alice IANCU PhD Lecturer Oana Andreea ION PhD Nicolae TODERAŞ PhD candidate English version by Radu Cucuta Bucharest. 1 The Lisbon Treaty.EUROPEAN INSTITUTE OF ROMANIA STRATEGY AND POLICY STUDIES . 2010 .SPOS 2010 Study no.

2011 7-9.ro www.amprint.ro DTP & Printing: Alpha Media Print SRL Bucureşti Splaiul Unirii nr. Regina Elisabeta Sector 3. Bd. 313 www.© European Institute of Romania.ro . Bucharest ier@ier.ier.

FOREWORD The research . and author of several prominent works in the field of European studies.). She has published several articles in the field of Political Ethics and Gender Studies. four studies were elaborated. France. analyses and proposals. Nicolae TODERAŞ – PhD candidate in Political Sciences. The study has benefited from the contribution of a team of researchers made up of: . Oana-Andreea ION – PhD in Political Sciences.Ms.Ms. Iordan Gheorghe BĂRBULESCU – diplomat. tackling fields which are relevant for the Romania’s evolution in the European context. . dedicated to strategy and policy studies (Strategy and Policy Studies – SPOS).Mr. Greece etc. Thus. through its information.Mr. policies and positions in exercising its attributes as a member of the European Union. specialist in the European Union’s policies. The current studies series. policies and the national institutional construction deriving from the EU’s programmatic documents (The Lisbon Treaty. confirm once more the contribution of the European Institute of Romania to the argumentation of Romania’s strategies. Alice IANCU – PhD in Political Sciences.development programme. a Jean Monnet professor. He has published several public policies studies concerning the advance of the EU – Republic of Moldova relations. the studies covered important topics of the government programme or specific requests formulated by central institutions represented in the coordination reunion on European affairs. lecturer. the European Strategy for Danube region) as well as a practical application aiming to stimulate the development of the industrial policy (The Competitive Potential of Economic Growth). lecturer and vice-president of the FILIA Curricular and Gender Studies Centre. He has held numerous conferences and courses in Romania and abroad (Spain. The studies provide elements which found the strategy. In the last years she has been involved in several European projects meant to bring higher education in Romania closer to the European background. was continued in 2010 through a new series of studies. Europe 2020 Strategy. 137 . as part of the Strategy and Policy Studies project. PhD in Political Sciences and Sociology. . In 2010. university professor and dean. He is an expert in international relations. . launched by the European Institute of Romania in 2006 in order to support Romania in exercising its attributions as a Member State of the EU.

as well as from the support of a working group. the team of researchers has benefited from the active contribution of Iulian Oneaşcă as project coordinator from the European Institute of Romania.Throughout the elaboration of the above-mentioned study. Gabriela Drăgan Director General of the European Institute of Romania 138 . made up of representatives of the main institutions of the central administration with competencies in the field.

2010 139 . It has the vocation of bringing forth a peculiar brand of federalism (…). Romania takes part voluntarily and not by means of coercion. Comunitatea Europeană de la origini până la Tratatul de la Lisabona.MOTTO “The hope of the European people will not have been frustrated. The new treaty describes.” “Along with the other 26 Member States. Hence Romania contributes absolutely free to the searching of a new European federalism based on the common element of the European culture and the respecting of its rich diversity. to the extent that the Lisbon Treaty reaffirms the main progresses of the Constitution and respect its general structure (…). Polirom. with a couple of exceptions. the landmarks of a federation project. to the building up of a new European architecture. Only the real enactment of the new revised treaty will allow an analysis of its efficiency and its contribution to the building of the federalist future of the European Union.” Dusan Sidjanski Viitorul federalist al Europei.

MA candidates and students – who have contributed to our research in its different stages. His well known work-ethic was paramount for our evaluations of the county conferences we have organized. We also would like to thank our younger colleagues – PhD candidates. in particular we would like to thank Andra Popa. PhD. 140 . nor its interpretation. without whose generous contribution we wouldn’t have had nor the survey.ACKNOWLEDGEMENTS We wish to thank teaching assistant Marian-Gabriel Hâncean. Mihail Caradaică and Codrin Căulea.

. 149 I.... 149 I...4............................ the state of play... The European administrative space.1.............. 167 II....... 191 II.. administrative and legislative context ........................1.......4............ A “more social Europe”........................................ Europe 2020: Smart.............. 151 I................. Introduction.............. The international uniqueness of the model .................... The main novelties of the Treaty............ 198 III.3. The institutional reform................... The citizen’s Europe..... The Lisbon Treaty – the legal basis for continuing the enactment of the Lisbon Strategy ...............1................. 157 II.................3.......... attributions and policies ...2. The institutional..............3....... The European citizenship .CONTENTS ABSTRACT ....1.4 The role of the social partners in the “Europe 2020” Strategy ....................... The research and analysis methods used.... The Charter’s compulsory character ............................................ The reform of European institutions..... 182 II..... 178 II..............1..1.....1........................2..... 145 I...2........................ The EU’s “Europe 2020” and “Europe 2030” Strategies .............. sustainable and inclusion-friendly growth ..........................2.......................... 159 II... The Romanian citizen... 167 II......... An ambitious reform carried out through a classical method.... 171 II................ 158 II.... 198 141 .................................................................. The European Union after the Lisbon Treaty ..................................................... The European Social Model – more than a symbiosis of the Member States’ internal models..........3................................. 188 II.......... The principles.. 165 II...................... Consolidating European Democracy.2.....2............................3...4.........................................1.................... 185 II......2.......... The European socio-economic model...................1.... The problems and opportunities of a citizen’s Europe ...............................2. Subsidiarity................... decision-making procedures....................................... The future of Europe and the “Europe of the future”.. Increasing the EU’s effectiveness....... the values and the model of the European Union .. 152 I.............. The structure of the study.....1...................... 189 II.....2.............1........4................................ The stipulations of the Charter of Fundamental Rights of the European Union............ General Considerations ....................... an active subject of the union....... The Study’s objectives and hypotheses .. Introduction ....................4.............1.... Romania......3......................3 The relevant elements of the European Social Model........ 157 II....3. Romania’s EU Accession Treaty closes the pre-accession process and opens up the post-accession stage ......... 161 II................. 198 III................. 190 II..............................1.....3........ 182 II................. The role of regions and local communities ........ 195 III.. 154 II........ The division of competences..... The European socio-economic model..........

.1.... Internal informational deficit ....1...... 202 III............... 232 IV................. 214 III..... especially European...................2.................... policies.......... social dimension..............2................ The gender dimension is insufficiently tackled... From Romania’s EU Accession Treaty to the Lisbon Treaty.1........... 219 III........2............................ National parliaments.............4............ strategies.............3...... 235 IV....III.... Strategies in the Romanian context........... 233 IV..................... Establishing a culture of public and. democracy... Improving the living standards for the Roma minority...............4 Developing analytic and not descriptive means of evaluation...........................2.... the engagement in society..................2... 241 IV................ the access to social welfare....... 236 IV..................1...... Enhancing the administrative capacities............... Institutions... Encouraging the linking of social-exclusion related concerns with the European Year of Volunteering 2011...........2.......5...........2.............................................. legislative and administrative context...............3............... The European Model of Development.....2. programmes and policies evaluation ........................4.2............... 209 III.......................................... Democratization ...1...............................2...........5.................................................... subsidiarity........ The social Dimension.. 232 IV........... 242 IV..........1....................................... Romanian Institutional and political design for enacting the stipulations of the Lisbon treaty..................... Establishing a tighter cooperation with business-owner and social networks in order to ensure the accomplishment of the EU’s objectives set forth by the “Europe 2020” strategy................ The Romanian Administrative space..1........... The relations between the Legislature and the Executive Branch.................... Enhancing the capacities for the absorption of EU-funds allocated to Romania through structural instruments .............. a key element in capitalizing the benefits of EU accession......1.........1............... Recommendations ............. 242 IV.2.......................... The Social Dimension of the European Union Model....... 238 IV.........................1........................ Continuing the professional training in the field of European integration of central and local administration civil servants..6.................................2......... 243 142 ....3......2............. citizen ...............................1............... Approaching social inclusion in a holistic way – strengthening the access to the labour market.... especially through providing access to education and professional development programs....... 241 IV.........1.... 242 IV.. The European Model..........6...... 227 IV............................ Reducing geographical disparity in wages and accessing healthcare ................2.... Developing administrative capacities.......................... 234 IV............... 232 IV.............................................................. 243 IV... 219 III........ Sustainable development................1... governance...... Romania’s EU-funds absorption ........ social dialogue . Institutional........

..... Strengthening the participation of citizens belonging to vulnerable groups..................................................................................2................... Promoting the European citizenship and the participatory citizenship .......................... 244 IV.....................1.....................................5..................... 244 IV.................. Increasing the role of the public authorities to inform in regards to the opportunities of active citizenship within the European Union ........................7..................................................3... 248 BIBLIOGRAPHY ......3................... 246 IV........ including through the accession of European funds.....................................IV..... 244 IV.........3........4......... Enacting the recommendations stated in the Dismantling the obstacles to EU citizens’ rights report ............ 246 IV.................. Democratization ................................................................. Promoting the European citizenship and the participatory citizenship ......................... Strengthening civil society........ 246 V.............................3....................... Increasing the media’s role of providing accurate information and promoting active citizenship ........................ 245 IV......................................................3................................ Conclusions ....3...........................................................................3........................3............. 254 ANNEX................................................3.................................. 245 IV.........................6.. 259 143 .

144 .

Specifically. starting specifically with the particular reform method that has allowed the existence of the Constitutional Treaty – an institutional landmark that “feeds” the Lisbon Treaty. 7 years after the conclusion of the EU accession negotiations and 4 years after the accession – i. 145 . Furthermore. but not least. President of the External Affairs Council. the European social model emerges not merely as a symbiosis of the different national models of the Member States. Analyzing the “Europe 2020” Strategy means analyzing the concepts of intelligent. the Lisbon Treaty appears as the supplier of a judicial basis for the enactment of the Lisbon Strategy and the “Europe 2020” Strategy stands as an instrument for enacting the Lisbon Treaty. from the threefold capacity of Catherine Ashton (High Representative. We also draw a picture of the state of play in Romania. We begin the study by highlighting the changes brought by the Lisbon Treaty. Last. Impact on Romanian institutions and policies ABSTRACT The study analyzes the European Union after the Lisbon Treaty and Romania’s place and part in this new European context.The Treaty of Lisbon. from the place and the role of the national parliaments in the decision-making procedures of the EU to the array of institutional capacities.e. We also analyze the political and institutional consequences of the multiple novelties set forth by the document: from the awarding of the legal entity status to the EU to the disappearance of the EC and the EU’s accession the EHCR. durable and social-inclusion and social-dialogue friendly growth. of a European model and its possible sprawling. from subsidiarity to the regions and local communities and so forth.. from the reform of the method to the reform of institutions. we would like to debate the question of values. we place a heavy emphasis on the analysis of the possible implications the compulsory character of the Charter has. we identify the changes the Treaty brings and the way in which the Romanian institutions and policies should thereat react. from the place and the global role of the EU to the place and the role of the European citizen in the European Union. We would also like to look towards the future and analyze the EU “Europe 2020” and “Europe 2030” Strategies. from the drawing up of a new institution of the European council to the development of the ESEA. Vice-President of the Commission) to the significance and implications of the permanent President of the European Council position held by Van Rompuy. one being thus able to debate on its global uniqueness. an analysis of Romania before and after the enactment of the Lisbon Treaty. in addition to the increasing role of the social partners within the EU. Concerning this aspect. In this context.

the Executive .European Institute of Romania . their active engagement to the common European constriction. matching the focus the EU has placed upon it. the institutions and the citizens after Lisbon. the analysis focusing 146 . its social dimension. On both occasions. subsidiarity. Concluding. We have analyzed. Consequently. It is for this precise reason that we considered Romania’s EU accession treaty as a formal landmark which ends the pre-accession process and opens up the way for the post-accession process. The European Model was not neglected. policies and public strategies. The guiding marks of the analysis were the situation existing at the moment of Romania’s accession to the EU and Romania’s situation after the coming into force of the Lisbon Treaty. we would like to advance the proposal of a Romanian political and institutional design meant to enact the stipulations of the Lisbon Treaty. that citizens are becoming more and more prominent and therefore we commit to analyzing these aspects considering the citizen paramount in its relations with the Union and the Member States. We discussed the importance of the follow-up on improving the workmanship of the central and local public administration clerks. among others.Legislative relations. especially after the coming onto force of the Lisbon Treaty. the development of its institutions.Strategy and policy studies SPOS 2010 It is the authors’ opinion that Europe and the European Union are becoming more democratic. the intake of European funds. but also the institutional. being a well known fact that 7 years ago we finalized the accession negotiations and 4 years ago we became a member of the EU. concerning both general and European aspects. instituting a culture of program and public policies evaluation. enhancing the cooperation with business-owners’ and social networks in order to reach the goals of the EU set forth in the “Europe 2020” Strategy. but also to the improvement of European funds allotted to Romania through the structural instruments intake. An important part of the study is dedicated to the analysis of the Romanian state of play. its limits and opportunities. democracy and the position of the citizen. in conformity to its Democracy has been a major focus of our study. a key element in the enhancing of the advantages of EU accession. legislative and administrative framework. we wanted to find out to what degree has Romania managed to realize the touted improvement of its administration capacities. A special place has been allotted to the national parliament. and we also discussed the sustainable development and the social dialogue. all of which being major landmarks of the EU. We therefore discuss the issue of European citizenship. we focused on the development of Romania’s administrative capabilities and therefore. governance. Romania undertook some commitments and we wanted to see to what degree were they followed upon. To that effect. We also wanted to see to what extent are present in the Romanian political space the European model of development. A special place.

There are also some conclusions that generate institutional reform recommendations and the drawing up of public policies meant the speed up the implementation of the stipulations of the Lisbon Treaty. Romania needs to decide on using the reformative circumstances offered by the Lisbon Treaty to gain anew momentum for its European integration. societal participation and social welfare programs accession have been all taken into account. towards the common good of both Romania and the EU. to the strengthening of civil society including access to European funds. and the persistent lagging behind of Romania in fulfilling the already undertaken commitments on the other hand. and finally to the strengthening of belonging to vulnerable social groups citizens’ participation. on the other had. setting up a new beginning for a process that has insofar failed to materialize. The major transformations the Union is undertaking as a result of the Treaty of Lisbon’s enactment on the one hand and the radical measures already enacted or in the course of being enacted by the EU to counter-balance the economic crisis through the strengthening of the European Economic Union. The significant aspect one needs to take into account is that in view of the following issues: The persistence of institutional and public policies flaws. Gender dimension was analyzed alongside the geographical divides in terms of income. trade unions and NGOs). especially by means of ensuring its access to professional and educational development programs. 147 . A prominent place in the scheme of our analysis has been given to the media’s role in correctly informing and promoting active citizenship. The analysis of social inclusion is not missing from our endeavour. to the enhancement of the cooperation between the European institutions and their national and European social partners (employers organizations. on the one hand. the concepts of active participation to social life and its correlation to labour pool access.The Treaty of Lisbon. Impact on Romanian institutions and policies on the social dimension of the public policies in Romania and on the democratization of Romanian society. to the promoting of European citizenship. to the increase of the role of the public authorities to inform and disseminate the possibilities of active citizenship. a participatory citizenship. access to healthcare and the necessity of improving the living conditions for the Roma minority.

European Institute of Romania .Strategy and policy studies SPOS 2010 148 .

suffer a major reform. in all other cases we will specifically mention the document we are referring to. the Romanian administrative space as a part of the latter. expectant the 2020s (hence. The novelties introduced by the Treaty must be understood as answers to the internal and external challenges. as a Member State of the EU. The study presents the impact of the enactment of the Lisbon Treaty over the national institutions and policies. identifying both the directions of evolution of the institutions.1. General Considerations This study analyzes the main amendments to the EU’s functioning through the Lisbon Treaty1. but also its role and place in international relations. our references to the “Europe 2020” Strategy) and the 2030s (hence our references the “Europe 2030” Strategy). and implicitly. or.the national perspective. paying attention to the extent to which the objectives set to Romania following the accession have been accomplished and the situation created by the enactment of the Lisbon Treaty. . if it is the case. i. in the new global power distribution? • The European administrative space. the Treaty of the European Union and the Treaty on the Functioning of the European Union. we take into account: . capacities and policies. that of the European institutions. Impact on Romanian institutions and policies Chapter I.the objective of ensuring an increasingly coherent relation between European regulations and national laws. which became effective since the 1st of December 2009. Introduction I. 149 . special heed being given to the following statements: • The Treaty of Lisbon contributes to the progressive constitutionalization and federalization of the European Union.The Treaty of Lisbon. policies and legislation of the European Union. the Charter of the Fundamental Rights of the European Union. Does Romania have a horizon of expectations? If it does. Romania is permanently compelled to incorporate in its legislation both the primary and secondary law modifications that have occurred after accession. Consequently. as well as any other decisions of internal or external policy of the EU. As a Member State. What consequences arise 1 When we talk about the Lisbon Treaty we refer to both documents adopted in December 2007. what is this horizon? • Is the EU becoming a central actor of international relations? What is Romania’s place and role.e.

economic and social governance inside the EU. also taking into account the recent package of policies devised by the European Commission for instituting a new form of political. 150 . according to article 6 of the Treaty of the European Union. the authors of the present analysis didn’t consider the former political documents. Implications at national and European level. an extension of the qualified majority voting procedure and of the co-decision procedure. • There is a Catalogue of capacities and a division of these capacities set forth by the new treaty. sustainable and inclusion friendly growth on the one hand and the European social model on the other are better outlined by the Lisbon Treaty. We will analyze the treaty and its implications over European and Romanian institutions.European Institute of Romania . policies and strategies to the stipulations of the Lisbon Treaty. What is the European and Romanian level of expectances? Is there a connection between the Lisbon Treaty and the “Europe 2020” Strategy? • Is Europe becoming a “citizen’s Europe”? Does the Romanian citizen react to these opportunities thus becoming an active subject of the Union? Along the course of the study we will permanently follow the triple model of the Union: • politically. acts of authorization and acts of implementation). • The EU becomes a part to the European Convention on Human Rights. The authors have held meaningful discussions with decision-makers and specialists in the field of European affairs both during the documentation and the drafting periods of the present study. Considering all these aspects. A prominent place is given to the understanding of the following statements: • The Charter of Fundamental Rights of the European Union influences the new legislative and institutional architecture of the European Union. legislation. • socially. • There is a new hierarchy of communitarian norms (legislative acts. because. but instruments designed for the medium and long term enactment of the Lisbon. Consequences and implications at national and European level. The Charter ensures enhanced citizen protection standards at both national and European level. • economically. proposing a set of recommendations for the adapting of our national institutions.Strategy and policy studies SPOS 2010 from this process generally for Europe and especially for Romania? • Smart. policies and strategies in tight connection with the “Europe 2020” and “Europe 2030” Strategies. as we have already argued. the study offers and analytic image of the state of play in Romania.

the study regards the drafting of some political elements aimed at capitalizing the new functioning mode of the European Union. the Treaty of Lisbon will find an important instrument of enactment in the “Europe 2020” Strategy as well as a platform document for the public interventions that regard the three models. For further references consult the Directorate General for Economic and Financial Affairs page at: http://ec. Specifically.eu/economy_finance/articles/eu_economic_situation/2010-09 eu_economic _governance_proposals_en. integration.europa. In other words.2. Impact on Romanian institutions and policies I. legislative and policy reform of the EU. Therefore. the European Commission has adopted on the 29th of September 2010 the widest legislative package of consolidating economic governance inside the EU and the Euro-area since the inception of the Economic and Monetary Union. we can consider that from the perspective of the structural reforms initiated by both the EU and the Member States. the judicial basis and the public policies through which the Union can continue its process of institutional. • Alongside creating the appropriate political and institutional context for the structural EU and national level reforms. political and legislative convergence. The reform was necessary for the continuation of the elaboration and enforcement of the European model under its three dimensions: political. sustainable and inclusive growth. in order to further develop the economic moden. The objectives of the “Europe 2020” strategy were confirmed by the summer European Council on the 17th of June 2010. the Lisbon Treaty ensures the institutional architecture. Considering these objectives. economic.The Treaty of Lisbon.htm.2 • At the national level: the main reforms enacted by Romania in order to conform with the community acquis were realized during the 2002-2005 interval. 151 . the European Commission has launched and subjected to public debate on the 3rd of March 2010 the Europe 2020 Strategy for smart. social and cultural levels from the perspective of the stipulations of the Lisbon Treaty. economical and social. The decisions of the European Councils in October and December 2010 concerning the EMU or the crisis-avoiding mechanisms inside the EU can be interpreted in the same manner. the study starts from these working hypotheses: • At the European level: The Lisbon Treaty represents the fundamental act for enforcing the institutional. after the enactment of the Lisbon Treaty. a period specific to the negotiation and signing procedures of the 2 For example. Alongside the creation of the institutional and political context favourable to the enactment of structural reforms at the EU level. The Study’s objectives and hypotheses The general objective of the study consists of identifying Romania’s opportunities and their strengthening in order to allow the country to project a solid and visible profile within the European Union on political. that is.

civil society. elaborated by seven working groups pertaining to the objectives of the „Europe 2020” Strategy. containing proposals of national benchmarks in the fields of intervention of the „Europe 2020” Strategy. After the signing of the accession treaty. both internally and externally. 152 . following the internal consultation process over the strategy’s objectives. The study is realized from a political sciences perspective. I. Romania has to make up for the gaps that have been created since its accession to the EU and to prevent the apparition of further development lags. democracy. model. a fact that has persistently displeased Romania’s European partners3. COM(2010) 401 final. who consider that the European Union is first foremost a community of values and only in the second place a political and/or economic one. The choice over the fields of study and the attributing of “hard” meanings to certain of these represents the choice of the authors. but a slowing down of the rhythm of their implementation was nevertheless observed.gov.Strategy and policy studies SPOS 2010 Accession to the EU Treaty. the reforms continued. As to the “Europe 2020” Strategy. The research and analysis methods used The study has tried to capitalize on the primary documentary sources. principles. institutional and internal policies reform process.3. in order to ensure their full convergence to their European counterparts.07. applying surveys to the participants to the conferences organized in the six development 3 It is suffiecient to look at the objectives undertaken by Romania in its Accession Treaty to the EU concerning the reform of the judiciary system and the fight agains corruption and consult the Commission’s Report to the European Parliament and the Council on the Progress in Romania under the Co-operation and Verification Mechanism. citizen. mass-media. institutions and national policies to the EU’s functioning procedures set forth by the Lisbon Treaty. In order to achieve this goal.2010. policies and reforms of the Union. 4 For further references see the results of the substantiating documents. The abstracts are available at: http://www. the adaptation of internal institutions and policies to the stipulations of the Lisbon Treaty can constitute the occasion for the restart of the whole process of legislative. the conclusion is that Romania will be unable to keep up with the other Member States4 as long as it is not undertaking efforts to adapt its legislation.ro/articol/961/strategia-europa-2020-la-nivel-national.European Institute of Romania . Therefore. In other words. The period is characterized by the “transformative power” over the internal policies and institutions exercised by the EU. but also to institutions.dae. Hence the importance we attach to values. emphasizing the analysis of the concerned phenomena and putting less focus on the factual presentation. Brussels 20. the “transformative power” of the EU can be expressed through the adjustment of national legislation. institutions and internal policies to the stipulations of the Lisbon Treaty.

The study. 153 . In this context. called “The Lisbon Treaty. social and cultural terms. legislative and policy-related reform has been enacted after Romania’s accession to the EU and on topics related to the changes pertaining to the application of the Treaty of Lisbon’s stipulations.The Treaty of Lisbon. the authors of the study. business-owners’ organizations (32. to a 300 subject sample with the following structure – representatives of the public central and local administration (53%). have designed a survey which was applied to central and local public administration decision-making personnel.6%). regional and national level actors on topics related to the manner in which the institutional.5 In order to create a well-balanced package of public policy recommendations in regards to the adaptation of internal policies and institutions to the European Union’s functioning after the Treaty of Lisbon’s coming into force. Specifically. after the Treaty of Lisbon’s coming into force. the private nonprofit sector etc. based on a self-applied survey. Impact on Romanian institutions and policies regions and to the representatives of the central administration and on the discussions held with decision-making personnel in the field of European affairs.5%). The Implications of its Enactment over Romanian Institutions and Policies”. regional. • The modifications brought by the Treaty in regards to the development of the EU. with the diligent help of the Romanian European Institute. economic. The survey was designed in order to mark the perceptions of the representatives of different societal sectors (the public sector. representatives of the Romanian research and education establishment (9.) in regard to the following issues: • The way in which the EU informs its citizens in regards to the policies for a better living. the study has tried to envisage policy elements meant to capitalize on the European Union’s new functioning procedures. local and national civil society actors. a sociological survey was undertook. has strived to identify Romania’s opportunities of projecting a solid and visible profile inside the European Union in political. civil society members. representatives of the media (4. The study was realized in the June-November 2010 period by a research team established within the Department of International Relations and European Integration (DIREI) of the National School for Political and Administrative Studies (NSPAS). representatives of the non-profit sector – trade unions. The survey was designed and implemented by the DIREI NSPAS research team and has an exploratory purpose.8%). 5 The series of regional conferences „Tratatul de la Lisabona şi rolul României în procesul de aprofundare a integrării europene” has allowed the authors the opportunity to have direct conversations with the local. being meant to identify working hypotheses which are to be investigated by future research with the application of alternative research methods (in a triangular approach).

• Romania’s post-accession strategy. other European documents relevant for the study. • Romania’s National Program for EU Accession. the present study is also based on a set of secondary6 documentary sources. • The EU’s budget.4.European Institute of Romania . the “Europe 2020” Strategy. • The National 2007-2010 Reform Program. • Accessing the structural funds. • The opportunity of reforming the Economic and Social Committee. At the same time. amongst which the following can be counted: • The Treaty on the European Union. • The way in which the EU ensures a correct representation of the European interest groups. I. 154 . • The implications of the Treaty over issues such as the subsidiarity principle and the relations between the EU and the Member States. starting from the EU level and continuing to the national level (central. The structure of the study The study is divided into four chapters and develops a cascading approach. the Treaty on the Functioning of the European Union. the “Europe 2030” Strategy. regional and local): 6 The terms „primary” and ‚secondary”documents result form the terminology pertaining any scientific research. • The extent to which the “Europe 2020” Strategy will reach its targets across its multiple dimensions. • Relevant recent studies and analyses published nationally or in other Member States etc. • The contribution of the structural funds to the accomplishment of the cohesion objectives. any other meaning does not express the authors’ view or use of the specific terms. The results obtained following the sociological survey serve as a rough guide and offer an image as to how the investigated population’s perceptions are grouped against particular reference points.Strategy and policy studies SPOS 2010 • The effects of the treaty on the internal politics of each Member State. the Charter of Fundamental Rights of the European Union. • Romania’s Accession Treaty to the EU. • The importance of business and ownership networks in the decisional and policy-implementation process of the EU.

political.The Treaty of Lisbon. At the same time. Impact on Romanian institutions and policies • The first chapter enounces the objectives of the study. emphasizing the fact that it constitutionalizes and federalizes the European Union. formulates the hypotheses and describes the research and analysis methods used. the prominent reforms and the links with the strategies enforcing the treaty. in order to trace the process of institutional legislative and policyrelated adaptation. Therefore. i. There are important recommendations regarding the implications of the Charter’s compulsory character and the constitutionalization of the European social model or the consequences of the institutional and decisional reform at the parliamentary and local or central public administration levels. The analysis starts from “Romania’s National Program of EU Accession”7 and from the “Treaty concerning the accession of Romania to the European Union”. from the perspective of the study. We emphasize the role of principles. its scope. economic and social model. 155 . the “Europe 2020” and “Europe 2030” strategies. Several recommendations in regard to the adaptation of institutions and internal policies to the functioning procedures of the EU following the coming onto force of the Lisbon Treaty are set forth. even though it formally lacks the constitutional character. We analyze Romania’s adapting to the stipulations of the community acquis and to the other commitments taken on during before and after its accession to the EU. a special emphasis being placed on public institutions and policies. it analyses the Lisbon Treaty. Another set of recommendations is dedicated to applying the principles of the European mode. values. it is the authors’ opinion that its content illustrates its “constitutional” role of the former Treaty establishing a Constitution for Europe. using as landmarks Romania’s accession to the EU and the commitments taken on at that particular moment. the concept of a European society. • The second chapter is focused on the European Union. A first set of recommendations regards the Romanian administrative space and the development of administrative capacities. there are at 7 Hereinafter abbreviated as RNPA. We dwell on the novelties introduced by the treaty and we discuss the European model. and the new context created by the enactment of the Lisbon Treaty on the other hand. reducing discrepancies and inequality.e. • The last chapter advances an institutional and political design for Romania. Last. the citizen. internal programming documents such as the “National 2007-2010 Reform Plan” and “Romania’s Post-accession Strategy” are also taken into account. the third set of recommendations regards the democratization of Romanian society. on the one hand. • The third chapter analyzes the state of play in Romania.

local or regional media or of the practicing communities in the field of European affairs) • There is of course a chapter dedicated to the conclusions of the study which.European Institute of Romania . Last. political and legislative framework.Strategy and policy studies SPOS 2010 the same time suggestions focused on adapting national policies considering the consequences of European policies reform. we advance a set of recommendations that focus on transversal aspects concerning the improvement of Romania’s European integration process (by looking. at the role of the national. In a small number of pages wishes to emphasize the key actions that are to be undertaken in the following years. 156 . in order to ensure Romania’s achievement of progressive integration in the European institutional. but not least.

namely that of realizing «more Europe» and especially «more political Europe». the second reason. 2010). 2008. De la na ional la federal. The experience of federal states. Procesul decizional în Uniunea Europeană. is represented by EU’s enlargment towards Central and Eastern Europe. It is the case of the following works: UE. 2005. Tritonic. The principles. The enactment of the Constitutional Treaty and of the Lisbon Treaty respectively. Polirom. In fact. This is the reason why we are not dealing with a treaty that modifies the preceding documents. 157 . Impact on Romanian institutions and policies Chapter II. This had led to the situation wherein the Union was in a permanent reform process. Nothing must be taken for granted. a treaty that failed to be ratified. Tritonic. an interval in which the central argument of the book is gradually confirmed. In the Romanian translation of its famous work “The Federal Future of Europe” Sidjanski sustains that „this search of a fundamental Charter accessable to the citizens falls within the curent of a novel federal current in full swing. require a continuous attention. on the other hand as parts of the same European political process generating a true «mutation» of European integration. Europa viitorului. Francisco & Mercedes Guinea Llorente. The same subjects and the same approach to the matter is present also in Iordan Gheorghe Bărbulescu’s works. Jean-Luc. We are talking about a political assembly that unlike the diplomatic Conferences has conceived a complete model of European Union reform. the values and the model of the European Union8 8 About this subject and in the same spirit we would like to aknowledge three papers written by esteemed European specialists which. Polirom. Europe. Actually. Curs de institu ii europene. Polirom. The future role of the European Union in full transfiguration will depend on its capacity to act efficiently. the European Union’s slogan taken up by the project for a European Constitution encapsulates this idea of unity in diversity” (Sauron. There is no such thing as an unique ready-to-apply federal model. Jean-Luc Sauron. a reform with a long-term vision. regions. cities and local powers and at the same time the union that brings forth the necessary action capacity. The whole European construction with its multiple organizations answers this double constraint: the «inability» of the democratic society to daily re-enact the complexity of an extremely heterogenous European society. Sistemul institu ional. as painstaking as a gardener’s. Romania has taken part to the Convention. one turns to the spirit and the method of federalism on the basis of federalist principles.” (Aldecoa Luzarraga. in the Romanian edition of a well known work. capacity which in turn depends on its internal organization and cohesion. en enterprise that presumes an important thoroughness of European integration is owed especially to the following two considerations: the exhaustion of the progressive reform methot that had as results the enactment at short intervals of minimal revisions of the treaties. We are talking about Dusan Sidjanski. It is an answer to the challenges of globalization and to the ascension of actual or emergent great powers. being represented by a member of the government. Francisco Aldecoa Luzarraga (together with Mercedes Guinea Llorente) in his work which is to be published soon by the same Polirom Publishing House. but with one that frames a profound change in the direction begged by the European Commission. in order to ensure the realisation of major steps and a major revision of the treaty . the European quotation of «unity in diversity» must become reality. UE. Everything is based on a permanent and attentive work. on the one hand. talking about the Lisbon Treaty argues that „We sit at more than one year after the Treaty’s enactment. which begged for a change of the method. Tratatul de la Lisabona. Viitorul federalist al Europei. but also the things it represents. 2011 (to be published). as well as the EU’s yet unfinished experience are proof of the fact that only the federal method can guarantee the autonomy and concurrently the inherent identities of the states.1. which constitutes at the same time one of the main elements of the book. De la economic la politic. Polirom. 2006. Jean-Luc Sauron and Francisco Aldecoa Luzaraga. Last. 2010). The distinction between Lisbon and the preceding treaties is depicted by the nature of the European Convention itslf. The European Union after the Lisbon Treaty II. talks about the complexity of the European Union. this being the major significance of EU’s enlargement from 15 to 27 Member States. from the above-mentioned perspective was thoroughly confirmed by the evolution of the EU. A candidate state for the accession.The Treaty of Lisbon. The title of this work includes the word puzzle because every element gains meaning only in relation to the encompassing system. We uphold the thesis of the succesful nature of the European integration and the forming of a single Europe. 2007. It is a continuous search of the most appropriate method of governance” (Sindjanski. whose content. Dusan. That is why we consider the Lisbon Treaty. In order to achieve that though. UE. Tritonic. who has published over the years several works which analyze from the same federalistconstitutionalis perspective the reforms undertaken in 2000 and played until 2009. a complexity he considers a veritable puzzle and argues consequently that „in truth. but also by two MPs. through the effort of the Polirom Publishing Hous are or will soon be present in the Romanian intellectual debate scene. At the same time. and the consolidation of the idea of a single Europe. namely that the Treaty of Lisbon is a reclaiment of the Constitutional Treaty. Applying the subsidiaruty and participatory democracy principles complements the federal method.

in this section. The fundamental starting points of our analysis are: . . with the goal of explaining and analyzing the progresses of the Union in relation to its current state. Introduction The Treaty of Lisbon ends a process of reform undertaken between 2000 and 2010. based mainly on the political legitimacy of the drafting stage during the Convention.Second. Consequently. Our endeavour is based on the text of the Treaty. One has to remark that whereas the deadlock phase has been thoroughly debated and scrutinized at European level. If we have already identified the great gain in maintaining the content of the Constitutional Treaty.European Institute of Romania . its symbolic reference and its constitutional language. the relieving – The Lisbon Treaty. institutional and decisional reforms brought about by the Lisbon Treaty. Our analysis will focus in the solution found through the Lisbon Treaty. and therefore of the different individual interests involved. a treaty which should ensure the legislative framework for reforms over the next 20 years. in order to create a future Union capable of facing internal and international challenges. knowledge about these procedures being considered trivial by both the media and high-ranking officials. which entails to a great extent the reclaiming of the content of the European Constitution.1. o A model innovation (the political development). There has been much writing about the European Constitution inside the EU and very few references in Romania. o The final part. its content representing a reversal to the text of the Constitutional Treaty. the most important loss is the disappearance of its constitutional form. the field of implementation and the content of the Treaty as well as the impact it will have 158 .First. the Treaty of Lisbon is the result of a political process which began at Maastricht and continued at Amsterdam and Nice through which a prominent double innovation has been achieved: o A method innovation (the constitutional process of the Convention). this process can further be divided into three parts: o The first part. A possible explanation for this occurrence may lie in the double interpretation of the Lisbon Treaty. that of the proposals and the agreements – The Convention and the Constitution.Strategy and policy studies SPOS 2010 II. and it is for this precise reason that we consider if the utmost importance for the Romanian citizen the understanding of the complex political.1. o The second part. overtaking the differences was a process less observed by the European citizens. in terms of both gains and costs. the deadlock – the constitutional crisis. we undertake a short but nevertheless rigorous analysis of the Lisbon Treaty in order to offer the “key” to its understanding.

from 17. There is a return to the traditional amending/complementing technique. p. the Lisbon Treaty modifies the existing Treaties.The Treaty includes nevertheless an important innovation: the disappearance of the European Community and its replacement with the European Union. named the Treaty of Lisbon after the town in which it was signed underpins the end of the constitutional crisis. the Lisbon Treaty distancing itself from the radical and simplifying formula of replacing almost all existing European treaties with a single. 159 . . For the European Union and its legal basis. the Treaty establishing the European Community does not simply go away alongside the disappearance of the European Community.Nevertheless. The Lisbon Treaty represents the most ambitious amendment of the founding Treaties. II. the citizens being more accustomed to the political reality named the European Union and having difficulties in understanding the relation between the EC and the EU. over passing in terms of importance even the Maastricht moment. As the previous Treaties of Amsterdam and Nice. since the establishment of the Communities. i. thus being eliminated a legal entity that has on several occasions generated confusions. 9 DOUE C 306. 9 The treaty. . The number and scope of the reforms enacted by the Treaty were made possible because the main parts of the Constitutional Treaty were transferred with the consent of the Member States in the current Treaty.1. heads of state and government signed at the Jeronimos Convent.2007.e.12.The Lisbon Treaty is a classic reform treaty. the Treaty amending the Treaty on European Union and the Treaty establishing the European Community. the main consequences of the Lisbon Treaty are as follows: . An ambitious reform carried out through a classical method On the 13th of December 2007. Impact on Romanian institutions and policies over the European political system in the near future.2. replacing the Constitutional Treaty whose ratification wasn’t carried through. The New Treaty of Lisbon is in fact the old Constitutional Treaty losing its constitutional character. simpler and better structured text. a legislative consolidation through the adoption of a completely new text.The Treaty of Lisbon. which becomes a legal entity. near Lisbon. The disappearance of the European Community represents in itself a simplification. 1. different from the innovative form underscored by the Constitutional Treaty. without replacing them with a new text.

11 At the same time. In addition to that. developing its political model. Of course.The Treaty on the European Union. the EU and the EAEC share the same institutions in their functioning. the EAEC Treaty. becoming with the enactment of the Lisbon Treaty the “Treaty on the functioning of the European Union”. OPUE. all the changes enacted cannot be encompassed.The compulsory character of the Charter of Fundamental Rights of the 10 We must emphasize the scope and importance of the amendments of the Lisbon Treaty for the Treaty establishing the European Community. From this perspective. in addition to the afore-mentioned disappearance of the European Community. From a judicial perspective.Treaty on the Functioning of the European Union. the primary law of the European Union will operate with two texts: . Versiunea consolidată a Tratatelor.The legal entity status of the European union. The first introduces fundamental reforms in the Treaty on the European Union.European Institute of Romania . i. either as a result of particular amendments as a consequence of changes in decision-making or legislative procedures. The first aspect we must take into account is that the Lisbon Treaty develops and consolidates the European Union. a process which is greatly facilitated by the consolidated texts. changes its name. As in the case of all treaties such as these. but also a change in functions. but that of developing the Treaty on the European Union. introducing at the same time prominent changes. there is no hierarchic relation between the two treaties.10 The Lisbon Treaty is therefore a classic treaty. an analysis of the amendments the Lisbon Treaty makes to the older treaties is necessary. In other words. after the coming into force of the Lisbon Treaty. It is not simply a change in terminology. which continues to function as well as the Treaty which established it. including its structure. Luxemburg. 160 . .Strategy and policy studies SPOS 2010 but. at first sight. almost all its articles have undergone change. The TEC has no longer the role of regulating the basis of the European Community. A material distinction between the two treaties is therefore instated. Moving away from the formal and structural aspects. . which includes amendments to the two fundamental treaties. several fundamental changes are enacted: . which undergoes a change in functions. the Treaty on the European Union and the Treaty establishing a European Community. taking into consideration the amendments enacted to its structure. as a result of the disappearance of the European Community. the fusion between the EC and the EU does not comprise the fusion with the European Atomic Energy Community (EURATOM). once amended. 11 For further reference consult Uniunea Europeană.e. In addition to that. the latter becoming the basic text and the former developing the meaning or the latter. 2010. Carta drepturilor fundamentale. born at Maastricht. the treaty includes a great number of Protocols and Declarations annexed to the two amended treaties. The second reforms and renames the Treaty establishing the European Community.

Hence. Impact on Romanian institutions and policies European Union. The main novelties of the Treaty Examining the formal aspects of the Lisbon Treaty and the structural changes it entails must complement the analysis of its material content. for the first time. . .The Treaty of Lisbon. The European Community ends its existence. . . As innovative as this is the stipulation that. The political character of the Union is strengthened also by the specification of its functioning principles: representative and participatory democracy. As to this latter aspect. In addition to their traditional functions.Enacting an ambitious institutional reform. concerning justice and internal affairs.Enacting major innovations in the fields of external policy. We synthesize here in brief the novelties and the reforms enacted by the Lisbon Treaty and its contributions to the changes that will affect the European Union.The establishment of a new legal basis for the Union. by explicitly establishing its values and objectives the political project and its nature are more strongly defined.Establishing the dispositions for the democratic functioning of the Union. . the Lisbon Treaty gives the national parliaments the role of guarantor of the national competences in relation to the Union. . we must highlight the novelty of the national legislatures’ participation to the activities of the Union. To this extent. coexisted.3. a state has the possibility of voluntarily leaving the Union.The Lisbon Treaty clarifies and defines the relations of the Union with the Member States through the catalogue of competences. . The Union gains legal person status and. II.The Lisbon Treaty strengthens the political dimension of the European Union.Establishing a procedure of controlling the subsidiarity principle. . one has to take into account the importance of introducing into the functioning framework of the Union of the legislative initiative of a million citizens. that of the European Union – unlike the previous situation when two judicial realities corresponding to the two organizations. the EU and the EC.Establishing the set of values and objectives of the Union.Dividing the competences.: .1. defence and security. .The continuation of the communitarization of the third pillar of the EU. the national legislatures will be able to take part in the process of “ex ante” political control of the community’s legislation accordance with the subsidiarity principle and will 161 . thus being recognized the appearance of a common political reality. developed in the last years.

Of utmost importance for the democracy of the Union is the compulsory character of the Charter of Fundamental Rights of the European Union. Anexa 2. through the possibilities opened by the “gangway” procedure. which entails the EU’s acceptance of an external control mechanism in the field of the fundamental rights. In regards to the legislative procedure. those approved by means of a legislative procedure and “executive acts”. To clarify and explain the functioning of the EU. the Lisbon Treaty stipulates that the rule si the old general rule of the “ordinary” procedure.e. a clear hierarchy between these categories is established.European Institute of Romania .Strategy and policy studies SPOS 2010 - - - - play an important role in the simplified revision of the treaties. As to the legislative acts of the Union. i. In addition to that. both the Council and the EP must. those adopted through competence declination by the Commission.12 In order to cope with the challenges which stem from the increase of the Member States.e. a prominent document of the Council of Europe. 162 .2. The partnership of the European legislature is thus consolidated15. i. although there are some exceptions for the United Kingdom and for Poland. This procedure is none other than a reformed version of the “codecision” rule. common competences and complementary competences. The consolidation of fundamental rights protection mechanisms is highlighted also by the possibility of the Union’s accession to the European Convention on Human Rights.4. on parity. the Lisbon Treaty enacts an important institutional reform which strives to ensure the democratic quality of the Unions functioning as well as guaranteeing its decision and action capacities. which entails that in order to pass a decision. the Lisbon replaces the unanimous decision of the Council with the qualified majority voting procedure for 28 new fields of action14. 14 For further refference consult Raportul Comisiei de Afaceri Constitu ionale a PE asupra Tratatului de la Lisabona. The coordinates of this reform will be succintly outlined in chapter II. according to the EP. In order to increase the efficiency of the community’s action. the Lisbon Treaty considerably disentangles the matters by making a clear cut difference between “legislative acts”. The Treaty also lays the foundations for a catalogue of competences belonging to each of the three afore-mentioned categories. establishing three categories: exclusive competences.13 The legislative and decisional procedures are profoundly altered. 15 Undoubtedly the list of decisions subjected to the special procedures remains nevertheless impressive – no less than 33. As to the exercising of 12 13 We will return to these aspects in chapter cap. Furthermore. A6-0013/2008. the Lisbon Treaty outlines the competences of the Union. II. the stipulations of the Lisbon Treaty entail that in 28 cases the rule of decision-making is qualified majority. approve it.

Both institutions seek to offer unity and coherence to the two fields of foreign policy. First. energy. the intergovernmental field. a framework of values and objectives is firmly established. 163 . which will help the High Representative to carry out his activity16. Two important innovations are relevant to this matter – the newly created function of High Representative for Foreign Affairs and Security Policy of the European Union as well as the newly established European External Action Service. specific to the CFSP and the community field.In most cases. the main change is the establishing of monitoring procedures over the conformity of the common action with the proportionality and subsidiarity principles. . . Justice and Security Space.is thus enhanced and instruments for a more efficient policy in these fields are designed by the Treaty. The great leap forward from this perspective is the institutions of the Freedom. a political “ex ante” control is instituted. which corresponds to the role of increasing international responsibility the EU tries to assume at a global level and which ensures increased internal coherence.The Common Security and Defence Policy is decisively developed through the Lisbon Treaty. The Union’s gain of the legal person status allows the Union to increase its international visibility and efficiency. as an attempt to bolster the international profile of the European Union. the present line of crisis management through the Petersburg missions is continued. the possibility of bringing an action in front of the Justice Court being guaranteed. space research. sports. Council and Foreign Ministries detached personnel.The Treaty of Lisbon. on the other hand progresses are made in two directions: cooperation in terms of capacities. On the one hand. First.Significant progress is registered also in regards to the Common Foreign and Security Policy of the European Union. As to the action competences of the European Union. civil protection and administrative cooperation. . youth. we are not talking about exclusively new competences. At the same time a new legal basis is established for the initiation of privileged association relations with countries in the immediate vicinity of the EU. Impact on Romanian institutions and policies these competences. through the participation of the national legislatures in this procedure. specific to the foreign relations of the EU. through the creation of a European Defence Agency and through the establishment of 16 The European External Action Service comprises Commission. a part of a new specific neighbourhood policy. climate change. but more likely a thoroughness of older stipulations. the Lisbon Treaty establishes new judicial grounds for the Union’s development of actions and policies in fields as diverse as humanitarian aid. The communautarization of the remaining of the third pillar – police and penal judicial cooperation .

but also simplified procedures. The second stipulation consolidates the Union’s capacity to cope with new challenges eliminating the need for costly and lengthy reforms. along the governments of the Member States and the European institutions. At the same time. precisely article 125 of the TFUE. and.The Lisbon treaty also entails significant changes pertaining to the procedure of treaty revision itself. as it accomplishes most of the substantive European reforms. 17 European Council. it develops the model of this unique political system. Germany’s proposal of modifying the Treaties through the simplified procedure.European Institute of Romania . allowing for the creation. on the other hand. EUCO 25/1/10. which consists. as a general rule. of the convening of a Convention. 28-29 October 2010. An ordinary procedure is established. know as “gangways” which allow the amendment of decision-making or rule-enacting procedures without a formal revision of the treaties.Strategy and policy studies SPOS 2010 political self-defence instruments of the Union. which entails the elimination of the present interdiction. the Lisbon Treaty can be considered paramount. should be seen in this light17. it enhances the Union’s power of action in fields that normally lie within the scope of exclusive national sovereignty of the Member States. the European Parliament being several additional competences. The first stipulation represents an important democratization of the reforming process of the Treaties. To this matter. the Lisbon treaty contains a clause of mutual assistance between the Member States in case of a military attack. 164 . the legal framework of the cooperation is extended through the procedure of “consolidated cooperation”. ensuring the participation to the UE reform of the national legislatures and of the European citizens especially. The Treaty is a great step forward towards the construction of political Europe to the extent to which. on the one hand. For all these reasons. . as in the cases of the Schengen Area or of the Euro Area the gradual creation of a veritable European Army. a solidarity clause between the Member States in case of a natural disaster or terrorist threat as well as the possibility of establishing a permanent structured cooperation between the states which match a series of criteria and are able and willing to assume responsibilities in relation to these capacities. both in terms of scale and in terms of content. Conclusions.

In spite of the crisis. and initially drafted as the Reflection Group’s “Project for Europe 2030. many changes are expected. “more political and federal Europe” and “more social Europe”. we hope for an ambitious interpretation of its stipulations. Security and Justice Area – as well as an increasingly integrated institutional and decisional space. The belief that Lisbon will enact changes is widespread. the creation of new jobs in order to reach a 75% rate of employment. Challenges and Opportunities”). the Member States’ political resolve being the key independent variable. Of course. CO EUR 9. 17 June 2010. known as “Europe 2020” (formally adopted on the 17th of June 2010) entails the development of a competitive economy. . but also an increasingly homogenous political space – the Freedom. The EU’s “Europe 2020” and “Europe 2030” Strategies The European Union is preparing for a bold step forwards with the establishing of the instruments and policies of the Lisbon Treaty. reducing poverty and social exclusion etc. In the decisive years that await us in view of the great potential of the Treaty. the euro-sceptic visions are insubstantial. As any other treaty.The strategy for creating new jobs and economic growth. We offer two counter-arguments in support of our opinion: .1. as well as the conviction that the coming years. a common currency and a Stability and Growth Pact (valid for the members of the Euro Area). To this goal the idea of economic governance able to avoid the internal contradictions generated. CONCL 2. EUCO 13/10. shaped under the Treaty’s influence. by the 18 European Council. a solid and permanent education. on the one hand. based on knowledge and a better coordination of political decisions between the supranational and the national levels. Moreover. at the same time there is talk about the economic crisis. it allows for a minimal. Conclusions. seeks to enable the EU to play a prominent roll in the global reshaping determined by the world crisis so that Europe becomes an important agent for change at international level. taking into account the division of competences. The future of Europe and the “Europe of the future”.“Europe 2030” (adopted at the same European Council of June the 17th 201018. as well as a maximal enacting of its provisions. The EU has to defend a common market.4. the crisis of the Economic and Monetary Union and the abandoning of the Euro. Impact on Romanian institutions and policies II. will permanently change the European Union. From our point of view. 165 .The Treaty of Lisbon. there are voices that argue that Europe is lacking the political projects. in order to generate “more Europe”. which account for the reserved optimism climate and the hope that surrounded the Treaty’s coming into force.

What improvements does it bring to the European Union’s functioning model? . adaptability etc. Neither the Stability Pact. The labour market needs to be reformed – making it flexible without endangering jobs. active life must be prolonged. economic and social model of the European Union change? .Are we dealing with a viable reform or is there a risk of failure. It is not for chance that the Strategy is entitled “Europe 2030” as the Lisbon Treaty is considered to be furnishing the necessary legal basis for the next two coming decades. Financial bodies and/or mechanisms must be established in order to ensure the avoiding of similar crises.What European Union will we have in ten or twenty years’ time? 19 Idem. and for the enactment of economic convergence. education.European Institute of Romania . but they have proved insufficient tools to overcome crisis. It is our opinion therefore that Europe is not lacking medium and long-term projects. must be progressively developed. nor the Euro were responsible for the crisis. Last. Therefore. the most important aspect of them all. such was the case of the Constitution? But did the Constitution really fail?! .How does the political. continuous professional training) is needed. innovation. integration of women in active life must be encouraged. through increasing productivity. Further investment in human capital (research. 166 . we believe that the following set of questions to which European decision-making leaders and citizens must answer is the following: . and strengthening the fight against climate change. without abandoning the social market economy. demographic growth has to be ensured. on the other hand. solidarity and cohesion. To this extent. reconciliation between the professional career. but not least. The EU must increase its competitiveness without dropping its socio-economic model.Strategy and policy studies SPOS 2010 existence of the common currency and the internal market and. private and family life must be encouraged but.What benefits does it entail for the citizens? . without which any effort becomes unsustainable. tackling the issues of alternative and even nuclear fuelled energy. social perception of immigration needs to be changed.What new powers does the Treaty add to the EU action? . by the existence of particular national economic policies. And neither short-term projects: the afore-mentioned European Council19 has proven this fact through the crisis-avoiding and strengthening the EU decisions it adopted. The internal market must be buttressed in front of economic nationalism and new common energy-related policies must be enacted.

The Treaty of Lisbon.. The reform of European institutions. The European socio-economic model.Can we talk about a social Europe? . Compared to the already existing judicial framework. is a neo-liberal model of Europe instated? .Gh. the European social model i. a model that combines the free market with public intervention in order to guarantee the achievement of the Union’s social objectives. on the contrary. aiming at the spread of welfare to all the European regions. Therefore. the fundamental rights and the principles of solidarity and cohesion. economic and territorial characters.Are there any progresses made in regards to the European social model or. one notices an objective choice for a model of social and economic relations organizations. This new understanding of cohesion is borrowed from the practice of federal states where it reflects the federal solidarity between the comprising states of the federation.Is the European social model awarded enough protection? The Lisbon Treaty develops the economic and social model intrinsic to the whole European integration process.2. 167 . There are elements included that ensure the broadening of the European social model to a supranational scale. cohesion becomes an identity element of the whole European project. by granting constitutional status to the values. The European socio-economic model. which has social.1. decision-making procedures. given the Charter’s compulsory character. Impact on Romanian institutions and policies II. A “more social Europe”.e. In addition.1. Moreover. which serves the particular combination – market. Lisbon had also included the instruments necessary for its development at a supranational level. are strengthened and consolidated. principles and objectives of European integration. quoted in chapter . society and state – specific to Europe. The European administrative space. essentials for this social mode. and on the other hand the constitutionalization of the role of social partners and the Social 20 21 The tackled subject can be found in the works of Bărbulescu. We notice therefore a shift from economic and social cohesion to the new form of cohesion. we notice the “horizontal” or transversal provisions.2.21 In its plan of “constitutionalizing” the social model.What economic and social model is established by the new Treaty? .II. attributions and policies20 II. The Charter’s compulsory character The Lisbon Treaty has generated a whole series of questions in regards to the socio-economic dimension: . I. their observance being mandatory for all the policies drafted by the European institutions. on the one hand.

his life’s quality. the social elements have been strengthened and the influence of the free competition understood as a key vale of the market has been reduced. Poland. becoming „complementary competences” instead of the old „communautary support or coordination” politices. the economies of the new Member States. the Czech Republic. All these aspects are paramount in a moment when the crisis of the welfare state is joined by a crisis caused by the enlargement of the EU25. Equally important is the introduction of provisions regarding the social partners and the Social Tripartite Summits. 24 We nevertheless find in the Lisbon Treaty progresses of social politices. On the other hand. provisions with transversal applications are taken over from the Constitution. In conclusion. Malta – were in an inferior position to those of the old Member States.European Institute of Romania . when states such as Malta.23 In regards to the progresses registered in the social field. these policies are subjected to the ordinary legislative procedure. as well as the coordination of economic and monetary policies and. considered in some references insufficient and even insignificant. thus signaling clearly that the European market economy is only an instrument of the model and not an end in itself. all of which had been previously nonexistent. Slovakia. the need for financial help being thus superior to the quotas dating before the enlargement. but especially of the renegotiation by France of the European social and economic model. Hungary (which had undergone tough reforms in the years following the fall of the Berlin Wall and had developed more liberal and less interventionist economies than the old Member States) joined the EU.24 There are nevertheless some modifications referring to social and economic policies – the introduction of new legal bases and the perfecting of existing economic policies. changes brought to the Union’s financing model. In addition to that. a situation that brings the spectre of under financing looming over the European social model. last but not least. 168 . his welfare. but also on a degree of intervention. 22 The first Title of the TFEU regulates the transversal provisions that guarantee the model. Cyprus. Slovenia. Cyprus. 23 As a consequence of the French referendum which has rejected the Constitution. in most cases. These are subjected to a status modification. the great challenge being the maintaining of the socio-economic configuration in front of the danger arising from the new Member States. with few exceptions – Slovenia. one has to notice nevertheless that the Treaty of Lisbon does not extend the competences of social policies and does not extend the content of the present social policy. also known as “social clauses”. applied to all the actions and policies of the common institutions. Moreover. the Lisbon Treaty marks an undisputable progress in the constitutionalization of the European social model by formulating its objectives and instruments and by the drafting of the new social provisions. all the more so when the post-enlargement period overlaps the European crisis raging from 2008. The final goal is the citizen. fact that underlines their role in the development and evolution of European economic and social policies.Strategy and policy studies SPOS 2010 Tripartite Summit22. From this we deduce that the European model is based on the principles of the market economy. 25 Beginning with 2004.

respecting their autonomy. on the one hand and the regulation of the general interest services on the other hand. Another fundamental instrument in the development of the European social model is represented by the constitutionalization of the role of social partners and of the Tripartite Social Summit in defining and enacting social policies.”26 Nevertheless. which upheld that. art.11). the Union must have competences in supporting the information and civil servants exchange within national administrations. 10). Impact on Romanian institutions and policies In short. no new social policies. the treaty entails that no Member State can be compelled to 26 We must take into account that in certain particular sectors of the common policies – internal affairs and customs – specific training and exchange programs have already been under way. sustainable development and environmental protection. following the path of the Constitutional Treaty.The Treaty of Lisbon. 12). introduces a judicial basis for the improvement at the EU level of the administrative cooperation between the Member States. art. 10). art. we argue that there are progresses in the development of social and economic policies. The Policies of the Union that apply and develop such a model must respect certain limits or. taken up by the Constitutional and by the Lisbon Treaty was based on a recommendation of the “Complementary Competences” Working Group. the protection of services of general interest (protocol annex to the Treaty). social development. reflects the European option for a particular economic and social model. 169 . It shall facilitate dialogue between the social partners. Art. such as gender equality (TFEU. The Tripartite Social Summit for Growth and Employment shall contribute to social dialogue. consumer’s protection (TFEU. There are new instruments of developing the European social model. Such action may include facilitating the exchange of information and of civil servants as well as supporting training schemes. to carry out certain objectives with a prominent social content. This disposition of the Convention. The existence of these social provisions.” In addition to that. 197 states that: “Effective implementation of Union law by the Member States. taking into account the diversity of national systems. a situation generated by the lack of political resolve. environmental protection (TFEU art. which reflects the model of a society based on values such as equality. better said. which is essential for the proper functioning of the Union. as per art. 152: “The Union recognises and promotes the role of the social partners at its level. to the extent that the effective enacting of Union law is to the common interest of the Member States. combating discrimination (TFEU. the Lisbon Treaty. but strictly speaking. as well as their professional training and perfecting programs. shall be regarded as a matter of common interest The Union may support the efforts of Member States to improve their administrative capacity to implement Union law.

. as well as the measures the Union can take in order to guarantee this coordination.A better coordination of the economic policies of the Member States. certain actions specific to them having been undertaken under the “umbrella” of already existing judicial grounds.European Institute of Romania . Even if it does not concern the Lisbon Treaty directly.The Euro group gains constitutional status. such as energy or space research – are not absolute novelties. 126 of the TFEU the Commission has competences in drafting a report against the states that run extensive deficits and not a simple recommendation. Pertaining to this. if the extensive deficit is recognized by the Council. is adopted at this level.some of them relevant. the competence of the EU in developing the Lisbon Strategy is developed and becomes part of primary law – i. Therefore. the EP becoming alongside the Council (the Member States) a mandatory co-legislator. we cannot ignore the instruments of its enactment – the recent decisions of the European Council of 2829th October 2010 for the strengthening of the economic cooperation of the Member States. .The finding of a viable economic governance formula. According to art. we can argue that the general norm in these sectors is not necessarily the attribution of new competences. .The role of the EP in adopting the financial perspectives and the annual budgets of the EU is increased. there are provisions that Member States need to coordinate at the EU level their economic. the creation of a true economic governance in the field of the 170 . so that the EU becomes capable of preventing and avoiding major crises. it becomes mandatory for the Member States.e. responsible institutions and traceable objectives. Last. but the judicial clarification of those already existing. but not least. . The new provisions nevertheless bring forth a modicum of clarity. The new judicial biases introduced in regard to the economic and social policies .The role of the Commission in sanctioning the states that run extensive deficits is strengthened. to the extent that the Economic and Monetary Union becomes a true economic and not only momentary union. employment and social policies. a greater democratization and a surplus in efficient decision making.Strategy and policy studies SPOS 2010 accept this support from the EU. The sanction. as it used to be the case before Lisbon. allowing for the precise identification of competences. the economic and monetary policies are revised: .. in order to improve its management and the economic policies decisions taken for the states in the Euro Zone. The Treaty also has a series of new provisions in regards to the decision-making procedures concerning the Euro Zone. on the proposal and not the simple recommendation of the Commission.

trying at the same time to guarantee an Effective Union under these circumstances. one can look at the permanent President of the European Council or at the High Representative for Foreign Affairs and Security Policy of the European Union offices. . their national allotment being decided by means of a proportionally decreasing sequence28. The institutional position of the European Parliament is strengthened.On the other hand. granting the Parliament the effective position of a co-legislator. 14 TEU. art. the continuation of the democratization of the European decision-making procedures. As an example. 223-234 TFEU. Impact on Romanian institutions and policies economic union. The European Parliament is the great winner of the revisions brought about by the 27 28 Art. with full authority in budgetary matters. the establishment of sanctions for those EU members who repeatedly fail to respect the macroeconomic index numbers II. It is the answer of the European Union to a double challenge and necessity: . adapting an institutional system initially devised for six states to the increasing number of members. the institutions of the Union (the European Council or following a Council’s proposal) will be responsible for determining the number of members allotted to each Member State. true innovations in certain cases in terms of institutional development.e. represent perhaps the most important institutional architectural reform since the creation of the Communities. 171 . Increasing the EU’s effectiveness The new elements.2. It is stipulated that within some limits. The institutional reform. their importance and their capacity of affecting the general characteristics of the Union’s functioning to be highlighted in the following years. i. the maximum number of MPs is set at 751. there are several changes.On the one hand.2. comprised at the same time by the Constitution and by the Lisbon Treaty. the European Council and the European Commission. The general view is that there is a great deal of continuity. THE EUROPEAN PARLIAMENT 27 In regards to the European Parliament. strengthening the participatory character and transparency.The Treaty of Lisbon. the EP. We shall examine these innovations. mainly by the provision that the co-decision procedure becomes the general norm. focusing exclusively on the institutions that have a leading role in the inter-institutional dialogue. on equal terms wit the Council. No new institutions were created and their major role in the decision-making procedure of the existing ones was not altered. Nevertheless.

172 29 . In a way. One can argue that there is a development of the Parliament’s prominent role in the institutional functioning of the Union. The most relevant aspect pertaining to the European Parliament is therefore its substantial increase of competences in the budgetary and legislative fields and as a constitutive power of the EU at the same time. 263 şi 265 of the TFEU. subjecting it to the rules of the European system. and indirectly of the citizens. in the European Council. 14. whose term of office is set at two and a half years. thus reflecting the leaning towards an increasing democratization of the European decisional system.European Institute of Romania .. thus establishing the twofold representativeness – the direct representation of the citizens in the EP and the representation of the states. in spite of its elimination from the text of the treaty. as an organization of both citizens and states. renewable This article must be interpreted along with article 10. 15 TEU. This new legislative equal footing between the EP and the council reflects into decisional practice the Union’s twofold legitimacy.31 Regulating the European Council is stipulated in article 15 of the TEU. art. Another novelty is represented by the creation of the President of the European Council office. 31 To this extent. given its position of representing the citizens of Union. 235-236 TFEU.Strategy and policy studies SPOS 2010 Lisbon Treaty. exercise legislative and budgetary functions.1 of the TEU states that: “The European Parliament shall. It shall elect the President of the Commission”29. as a consequence. its decisions will be subjected to judicial review as per articles. which still corresponds to the Council. The Lisbon Treaty continues and even caps the tendency of previous reforms of incorporating civic legitimacy into the legislative and budgetary powers. THE EUROPEAN COUNCIL30 A novelty brought about by the Constitution and the Lisbon Treaty altogether is deeming the European Council an institution of the Union for the first time since its foundation and. alongside the other communitarian institutions: “The European Council shall provide the Union with the necessary impetus for its development and shall define the general political directions and priorities thereof”. Hence.2 of the TEU which underlines the fact that the functioning of the Union is based on representative democracy. given its position of representing the civic legitimacy. 30 Art. It is added that it will not perform a legislative function. jointly with the Council. as it was the case in several other institutional reforms. art. it is a fully legitimate process that of attributing increasing powers to the EP. It shall exercise functions of political control and consultation as laid down in the Treaties.

237-243 TFEU. . we have at the fore front a leading figure that does not represent a state. which will impact on the interinstitutional balance and dialogue. 16 TEU.To chair and drive forward the work of the European Council. as well as its obligation to represent the EU in the CSDP area. This undermining of the state that holds the presidency of the Council is also determined by the specific state’s losing of the European Council Presidency and External Relations Council positions. art. The attributions of the President of the European Council.To endeavour to facilitate cohesion and consensus within the European Council. for the first time. His functions – leading the institution and facilitating a consensus by drawing together the common interests of the Member States . whom the citizens can identify with both the leadership of the European Council and the EU in its entirety. the visibility and the coherence deemed necessary for the EU’s representation.can determine a shift in the institutional dynamic.The Treaty of Lisbon. 173 . THE COUNCIL32 The main modifications pertaining to the functioning of the Council regard the improvement of its effectiveness in the context of an increased number of members. Finally. The same objective of increasing the effectiveness of decision-making procedures 32 Art.To ensure the preparation and continuity of the work of the European Council in cooperation with the President of the Commission. both internal and domestic. The office of permanent President of the European Council changes the nature of the institution. starting with the permanent character of the office. and on the basis of the work of the General Affairs Council. The Treaty also stipulates the mandatory presentation of a report to the Parliament at the end of every European Council’s reunion. which decreases the clout of the prime-minister and the foreign minister respectively during the time of that Presidency. since a new player enters the game. By the imposition of this function the framers of the treaty try to ensure the continuity. . as per article 15. this innovation can also lead to a change in the intergovernmental character of the institution because. The president effectively becomes “the visible face” of the Union. It is the case of replacing the current system of semestrial Presidencies of the European Council and the Foreign Affairs Council on the one hand and the adoption of a qualified majority voting system on the other hand. from an explicit intergovernmental one to one that aspires to “communautarization”.6 of the TEU are: . Impact on Romanian institutions and policies once.

comprising at least fifteen of them and representing Member States comprising at least 65 % of the population of the Union. which will be led by the Union’s High Representative for Foreign Affairs and Security Policy and the Euro group. one needs to remember that a similar problem had determined the failure of the Brussels IGC in 2003. and we have in mind the obligation that all Council works are made public when it acts in the prosecution of its legislative capacities. the issue of the „red-lines” drawn by some Member States (fiscal. the procedure of treaty-revision by an IGC. . 35 In the event that the proposal does not belong to the Union or the High Representative for Foreign Affairs and Security Policy. which will designate a permanent President (for a two years and a half term) from its own ranks. the quotas are increased. 33 There remain certain decisions which continue to require a unanimous decision. to which only the finance and economy ministers of the states in the Eurozone take part. the Economic and Financial Affairs configuration of the Council (ECOFIN) which gathers the members of the Euro zone. Article 16. 34 We need to remind that the Eurogroup is the closed configuration of the Economic and Financial Council. political decisions pertaining to the system as a whole.Strategy and policy studies SPOS 2010 determined the decision of extending the number of categories that no longer require a unanimous vote. an approval needing the support of 72% of the 174 . but a qualified majority vote. immigrant worker social security or cultural issues among others).Organizing Presidencies along a “three state team” lines (collective teams of three semestrial Presidencies which coordinate the activities for a period of eighteen months inside which each state takes up the coordination responsibilities for six months).33 Another change refers to the improvement of the democratic functioning of the Council. taking into account both the number of states and the population. the „gangways”. The debate about the retaining or replacing of the semestrial Presidencies of the different configurations of the Council of Ministers went along the debate about the introduction of the permanent Presidency and it ended with the following conclusions: . generating negative effects in regards to the political momentum of the reform process: the European Convention had advanced a twofold type of majority. In order to better understand the stake at play. .4 of the TEU states that: “a qualified majority shall be defined as at least 55 % of the members of the Council.Maintaining the current system for most of the configurations of the Council.”35. such as the CFSP.Establishing two permanent Presidencies: the Foreign Affairs Council. a proposal ratified by the IGC and found in the Lisbon Treaty.European Institute of Romania .34 The new formula for the qualified majority voting procedure was also subject to great debate. The Eurogroup is the political entity qualified to examine and decide on the economic policy of the Eurozone and on the repercussions of the monetary policy decisions of the CEB.

To this is added the advantage of adaptability. The conditions for forming an obstruction minority are also toughened. it is stipulated that until the 31st of March 2017 any state can ask for the maintaining of the present European legislation voting system. allowing him to better and easier know the manner in which a decision was taken. 36 Art. 244-250. art.The Treaty of Lisbon. Impact on Romanian institutions and policies The Polish renegotiation. which states approved it and what is their combined population. 175 . In addition to that. 38 Art. the new formula also has the indisputable advantage of being a model much more transparent towards the European citizen. as the Lisbon Treaty states that: The European Council shall propose its candidate for President of the Commission in accordance to the results of the EP Council’s members.37 THE COMMISSION38 The Commission is on the losing side of the institutional reform. representing 65% of the Union’s population. The first provision will increase the influence of the EP in the election of the Commission. being the only institution that does not emerge strengthened out of this process. both trying to enact the consolidation of the democratic dimension and the increase of its functional efficiency: . 3 of the Protocol on transitional provisions. Protocol nr. Unlike the model of triple majority established at Nice. Finally. reducing at the same time blocking possibilities. at least 4 members of the Council being need to join in. still functioning today. . 36 annexed to the Lisbon Treaty. such reflecting the the majority of the states. There are nevertheless two chapters that underscore a possible reform. The possibility of 3 large states of the Union blocking a decision is therefore eliminated (the hypothesis of four of them joining in such a move is considered unlikely). 37 The threefold majority also had its advantages. therefore of the possible alliances.Its composition. At the same time. A mechanism similar to the one established the one enacted at Ioanina (entailing that when a significant number of states have reservations about taking a specific decision.Its election by the EP. because by eliminating the weighting factor. population and voting power and. there is no need for a further revision of rules every time the EU enlarges. by recognizing indirectly in the weight of every government’s vote the weight of that state’s ratio in the total population of the EU. the matter is postponed and negotiations are continued until the finding of a commonly accepted solution). the new formula allows an easier decision-making procedure. 17 of the TEU.36 The double majority voting system has the advantage of both efficiency and adaptability. enacted with the occasion of the 2007 IGC led to the postponement of this provision’s coming into force until 2014. the change adds a touch of democratization to the procedures.

as a result of the imposing of selected commissioners by the supporting Member States we are often dealing with a very heterogeneous mix of personalities. who is also the High Representative for the Common Foreign and Security Policy (CFSP) and the Common Defence and Security Policy (CDSP). the European council could not ignore such a nomination.Efficiency dictates a Commission with fewer portfolios.European Institute of Romania . but not a very bold move if we consider that the right to advance proposals for the office remains a prerogative of the European Council. Indirectly. in the direction of the personalization of European politics. a solution maintained by the Lisbon Treaty. This small step forward nevertheless allows the European political parties to move forward. 176 .Strategy and policy studies SPOS 2010 elections”39. In this way. This is a fundamental change because it has the potential of leading to more homogenous and efficient Commissions unlike the current situation when.Representativeness entails the maintaining of the “one country-one commissioner” principle. This important element has the potential of becoming a window of opportunity for the real democratization and parlamentarization of the Commission. In the end. that takes into account the Union’s demographic and geographic diversity. The new form of article 17. including the President and the Vice-president. thus ensuring that the first commission of the Lisbon Treaty maintains the “one country-one commissioner” representative principle. . The reduction of the number of commissioners will come into force on the 1st of November 2014.5 of the TEU states that through a European council Declaration a rotation system between Member States will be set. The problem of the Commission’s composition was also the focus of other heated constitutional arguments: . The number of commissioners will be 2/3 of the number of Member States. the Commission’s powers appear strengthened by the Lisbon Treaty. The reform strengthens the powers of the President in imposing functions on the members of the Commission. because the Commission stands to play a role in inter-institutional mediation and as a legislative initiator as a result of the extension of the qualified majority voting and co-decision procedures. the old proposal of Jacques Delors that the parties may nominate before the European elections a top-list leader could become reality. Evidently. This seems a step forward towards a more political and not only technical Commission. the Constitution outlined the first line of argument. 39 He will be designated out of the representatives of the European political group that has obtained the most MPs in the European Parliament elections.

177 . 40 Articles 18 and 27 of the TEU. Although the change holds important advantages in terms of coherence. the character of Commissioner and Vice-president of the Commission. especially when it comes to Foreign Affairs. if it is the case. but reality also points to numerous instances in which it is difficult to extricate the CFSP from foreign policy. For the first time the institutions cease being insulated. because the High Representative is no longer on equal footing with the other members. according to the treaty’s provisions. Impact on Romanian institutions and policies THE HIGH REPRESENTATIVE OF THE EU FOR FOREIGN AFFAIRS AND SECURITY POLICY 40 Finally. the concrete effects will depend highly on the personalities of the High Representative and of the President of the Commission. One must also take into account the fact that the independence of the Commission. The person holding the office will be simultaneously named and mandated by the Foreign Affairs Council and the Commission. which will support the work of the High Representative and which. efficiency and foreign action visibility. the Commission and personnel detached from the foreign ministries of the Member States to this true “European ministry” of foreign affairs. given that one of its members must accept. can be affected. as in the previously analyzed case. we consider it important to discuss the possible impact on the Commission’s nature and functioning determined by the establishment of the High Representative of the Union for Foreign Affairs and Security Policy office. instructions from the Member States. but is conferred a special and enhanced legitimacy by his appointment by the Council. The same line of argument can be extended towards the European External Action Service. He will also hold the positions of Foreign Relations Commissioner and Vice-president of the Commission. will be staffed with personnel from the General Secretariat of the Council. This risk is certain in the case of the CFSP. being difficult however to estimate the impact of this change on the inter-institutional relations and balance. The traditional collegiality of the Commission is affected too. The impact of these changes on the Commission.The Treaty of Lisbon. on the one hand. as well as the effects of several other changes can only be analyzed after a couple of years’ time and. and the position of permanent President of the Foreign Affairs Council can modify its nature and functioning. At the same time the hierarchy issue comes forth in regards to the overlapping representation competences of the President and Vice-president of the Commission.

The system of competences developed by the Lisbon Treaty takes up the proposal of the European Convention. articles 2-6 TFEU. The demarcation and defining of the competences brings clarity and visibility to the system. in a paradoxical manner. 5 of the TEU regulates the fundamental principles of the Union’s power: “The limits of Union competences are governed by the principle of conferral. 178 .e. The use of Union competences is governed by the principles of subsidiarity and proportionality. The three principles are further defined thus realizing at the same time the clarification of the old definitions. strengthening the clarity and the transparency and appeasing the fears of the “euro sceptics” of the “EU super state” which aims to “undermine the national competences”. As to the principle of “conferral” it is added that: “Competences not conferred upon the Union in the Treaties remain with the Member States”. near its material content – i. 41 Aricle 5 of the TEU. names them and cites the principles which underlie their limits and exercise. art. The role of regions and local communities The Lisbon Treaty introduces different categories of competences. due to their mention in both treaties (article 5 of the TEU and Title 1 of the TFEU). given that ultimately it is the states that attribute the competences. the competences and the sectors they serve become less visible.European Institute of Romania . which alters to some extent the clarity and even the logic and visibility that guide and differentiate them. there are nevertheless progresses in comparison with the old method of the TEC of organizing and limiting the exercise of power within the EU. Subsidiarity.2. In spite of these limits. Thus. the classification and competence distribution model. without altering neither its federal orientation.3. This residual clause may not seem necessary at first glance. stating that the assigning of competences is governed by the “principle of conferral” and that their exercise is subject to the principles of “subsidiarity” and “proportionality”. A closer analysis reveals that it is necessary for the citizen. First and foremost. The division of competences. the new Treaty on the European Union displays and defines the competences in article 5. through the simple lecture of these articles which is the level and institutions responsible for a particular policy or action in each case.Strategy and policy studies SPOS 2010 II. There is however a fragmentation of these competences. Thus.”41 The first Title of the TFEU also defines the categories of existing competences and the sectors to which they pertain. enhancing democracy so that the citizen can easily understand.

In this light. cooperation development and humanitarian help are also shared competences. There is in addition to that an Annex Protocol on the subsidiarity and proportionality principles. 4 TFEU). civil protection and administrative cooperation (art. whereas the principle of proportionality entails that “the content and form of Union action shall not exceed what is necessary to achieve the objectives of the Treaties”. Research and development. 3. the environment. Once the legislative proposal has been forwarded along with the subsidiarity-compliance statement to the national parliaments. area of freedom. education. the conservation of marine biological resources under the common fisheries policy. trans-European networks. shared (article 443) and support. 44 The Union can develop support. Impact on Romanian institutions and policies The exercise of “conferred competences” must respect in every case the principles of subsidiarity and proportionality: the first entails that the Union intervenes only in the instances when it can be asserted that a value added to the European action truly exists. social policy. coordination and supplementing (article 644) competences. This statement must contain the justification for the adoption of the respective proposal. as well as the competence of coordinating. As to the ex ante control. an estimate of its normative and financial impact for the Member States. 179 . under which national competences are not ceded. In the Treaty on the Functioning of the European Union. the regions and the local communities. TFEU). In all these sectors.. defining and enacting a common foreign and security policy. social and territorial cohesion. tourism and culture. common safety concerns in public health matters. we witness the application of the intergovernmental method. In all of these cases the action of the Community cannot result in preventing the Member States of exercising their competences (art. the Lisbon Treaty defines them in article 5. energy. we observe exclusive (article 342). article 2 establishes the categories of competences and defines each of them. consumer protection. the Protocol establishes the obligation of filing a statement of compliance with the subsidiarity principle for every legislative proposal. In regards to the principles which govern the exercise of competences. but coordinated.The Treaty of Lisbon. the conclusion of international agreements in these fields (art. security and justice. we are dealing more likely with a coordination of national policies. In other words. coordination and supplementing actions in regard to the protection and improvement of human health. youth and sport. marked as exceptions from the three basic competences. 43 The shared competences pertain to: the internal market. 6 TFEU). vocational training. industry. the common commercial policies. these can decide in an 8 week interval whether the proposal complies with the principle of 42 These are the customs union. thus being strengthened the control of applying the subsidiarity principle by means of the complementary mechanisms of political ex ante control and of judicial review (ex post). an argument in favour of the proposal’s application at a European level. the competition rules when it concerns the common single market. economic. qualitative and quantitative indicators. agriculture and fishing. The Union was also attributed the competence of coordinating economic and labour policies.

the Commission must justify the reasons for the proposal’s compliance with the subsidiarity principle. on the one hand. A priori one might argue that it strengthens the democratic character of the Union and. If the negative replies represent at least a third of the votes allocated to the national parliaments. during ordinary legislative procedure. a function of controlling the exercise of European competences. because it allows the national parliaments to warn on the risks of the violation of the principle of subsidiarity without formally blocking it. an “orange” one. This procedure was coined as “the yellow card” procedure. during the first reading of the act. it carries sufficient weight to make if not impossible. it can develop the cooperative character of European federalism by means of state participation not only at the governmental level. which allows for an even stronger impact of parliamentary decisions. in addition to that. If a 55% majority of the Council’s members or a majority of the EMPs votes attests the incompatibility between the proposal and the subsidiarity principle. In spite of the judicial ambiguity of this provision. If it decides on its maintaining. the draft must be reviewed by the Commission/states/institutions who submitted it. The incorporation of national legislatures into the functioning scheme of the EU represents an absolute novelty. the proposal is withdrawn.European Institute of Romania . It is difficult to establish in this moment what will be the impact of this opening towards the national parliaments. In this case the Commission can maintain. the opinions that signal a violation of the subsidiarity principle represent the simple majority of the votes allocated to the national parliaments. This opinion is forwarded to the two co-legislators which will study. the problem of the proposal’s compliance with the subsidiarity principle. review or withdraw its proposal. The “yellow card procedure” was complemented by the 2007 IGC.Strategy and policy studies SPOS 2010 subsidiarity. and on the other hand the power to supervise the transfer of new competences. given the fears concerning the efficiency of the Union. 180 . when they act in the name of their national parliaments. on the Netherlands’s request with the introduction in the new indent 3 of article 7 of the protocol of another “card”. well received by some observers and doubted by others. at least increasingly difficult a national government’s approval of a draft rejected by its parliament. The most important political innovation however pertaining to the European institutional system is the incorporation of national parliaments in this system. but also at the parliamentary level. Everything depends however on the national legislatures’ interest for this activity and on their speed of reaction so that the accent falls on the added value and the democratization of the system and not on the inherent delays in the decisional process. but also for the Member States. The “orange card procedure” is put into effect each time when. The national parliaments are attributed. The judicial ex post procedure consists of the creation of creating judiciary contestation possibilities for the Committee of the Regions.

the regional Chambers thus taking part in the subsidiarity compliance verification procedure. 46 The Protocol on the application of the principles of subsidiarity and proportionality.45. The regions request. In the end. reserves a strong role for local and regional collectivities46. which saw this move as a way of protecting their competences in front of the “European level’s tendency of incorporating them”. 47 This comprises the “connection principle” under which. 181 . a subsidiarity compliance statement must be filed. in the enactment of communautary law. proportional with the objectives the draft seeks to achieve. Impact on Romanian institutions and policies The recognition and the guarantees for the regions’ competences was one of the stakes “behind” the subsidiarity principle and its compliance and control judicial and political mechanism. The Protocol on subsidiarity. article 5 indent 3 of the TEU recognizes for the first time the enforcing of the subsidiarity principle at the level of local and regional collectivities. Article 2 of the Protocol specifically states that it is the Commission’s obligation to consult the regions and local collectivities before drafting a legislative proposal whenever it is the case. It also allows for each state the existence of early warning mechanisms at this level. including local and regional collectivities. the legislative draft of the Commission must set the costs for the local or regional administration at the lowest possible level. which shall contain.article 6. amongst others: an assessment of the implication of the respective draft on the regions. The Protocol also makes provisions for the possibility that during the subsidiarity compliance procedure realized by the national parliaments these can consult the regional Chambers (in the states where these organisms have legislative competences) . finally. the financial and administrative cost of its enforcement for the local and regional administrations47.The Treaty of Lisbon. given that the Superior Chamber of these parliaments represents the regions and has the control vote. but also a principle enforced at every political level. the early warning process is by itself an important instrument by which the regions with legislative competences can take part in the European 45 One must not forget that the introduction of the catalogue drafting proposal on the agenda of the constitutional process was the result of the pressure of the German lands. Article 5 of the Protocol states that for every legislative draft submitted by the Commission. formulated ever since Maastricht is that the subsidiarity principle becomes not only a criteria for the demarcation of Union and Member States competences. In other words. the regions and local collectivities must not be forced to undergo excessive financial or administrative costs. we are talking about a practice with a long following in European governance – along with that of consulting interest groups and civil society – which gains a legal status at the highest level. Protocol annex 2 to the Treaty of Lisbon. On these lines. The regions endowed with legislative competences can thus play an essential role. which details the application of this principle.

Strategy and policy studies SPOS 2010 legislative process. It shall promote scientific and technological advance”. we need to mention that the preoccupation for supplementing the Monetary Union with a true Economic Union. aiming at full employment and social progress. which makes the Treaty lacking in such compartments.3.European Institute of Romania . albeit indirect ones. the well functioning of these instruments depends to a large extent on the existence of internal procedures that can favour such an action inside the national states. Undoubtedly. Undoubtedly. II.1. and a high level of protection and improvement of the quality of the environment. The action can also be filed by a Member State at the behest of its national parliament or of only one of its Chambers (including the one that represents the regions). in order to develop a full Economic and Monetary Union is an old one. the Convention on the future of Europe numbering among its groups Group number VI. since these were not incorporated into the Project of the Constitutional Treaty. 3 of the TEU. the framers of the Treaty didn’t seek to prevent or counterbalance the effects of these crises. Paying homage to the truth. Not even in 2006-2007 48 49 Art. unless in justified circumstances. Finally. The Committee can introduce an action in front of the Court if it determines the violation of the subsidiarity principles under the conditions set by the Treaty as defining the Committee’s competence in these matters. entitled “Economic Governance. economic and in the end social crisis. There is thus a guarantee that European and national competences do not overlap. The Lisbon Treaty – the legal basis for continuing the enactment of the Lisbon Strategy49 The ratification of the Lisbon and its entry into force process overlapped the setting in and the development of the financial. article 8 of the Protocol entails the active legitimacy of the Committee of Regions in front of the European Justice Court.3. The same article 3 (3) states that „The EU shall work for the sustainable development of Europe based on balanced economic growth and price stability. a highly competitive social market economy. In other words. We can conclude that the Lisbon Treaty represents an important progress in empowering the regions with instruments which allow them to defend their own competences in front of an unjust interference of the national institutions. as there was no explicit search for instruments capable of stifling. the regions have judicial responsibilities. sustainable and inclusion-friendly growth 48 II. according to the Lisbon Treaty. Europe 2020: Smart. It is true that the group didn’t succeed in imposing its conclusions. 182 . if not eliminating altogether the occurrence of these events. pertaining to the filing of actions against the acts that violate the principle of subsidiarity.

enhancing confidence and thus contributing to sustainable growth. its development has become a foremost priority. 28-29 October 2010. determining the adoption. on the 29th of September 2010 by the European Commission of the largest legislative set concerning the consolidation of economic governance since the launching of the Economic and Monetary union. tools and policy cycle of Europe 2020 Document.eu/eu2020/pdf/Annex%20SWD%20implementation%20last%20version%2015-072010. In the present. The objective is for the Council and the European Parliament to reach agreement by summer 2011 on the Commission's legislative proposals. based on competitiveness and social inclusion (as per article 3 of the TEU). 51 For further reference see the Commission’s Governance. EUCO 25/11. and set up a robust framework for crisis management and stronger institutions. until the end of 2010 and during the course of 2011 the European Commission will propose other legislative packages pertaining to the objective of social and economical balanced growth. when in the aftermath of the effects of the crisis the institution of a crisis prevention mechanism has resurfaced on the agenda. the idea of a monetary-economic governance of the European Union didn’t seem a priority. adopted in the European Council of 28-29 October 201050 states that: “The European Council endorses the report of the Task Force on economic governance. Concluziile Consiliului European.The Treaty of Lisbon. Taking into account that since the 1st of December 2009 the EU already functions along the lines set by the Lisbon Treaty. The result will be a substantial strengthening of the economic pillar of EMU.europa. by establishing explicit obligations for the Member States in regards to the coordination of the economic policies of the EU (articles 119-126 of the TFEU). The European Council calls for a "fast track" approach to be followed on the adoption of secondary legislation needed for the implementation of many of the recommendations. we must assert that 2010 represents a turning point of the Union’s economic and social policies. deepen coordination.51 Nota bene. durable and social inclusion friendly growth. noting that the Task Force report does not cover all issues addressed in these proposals and vice-versa. which underlines the objective of instituting a mechanism of financial governance at the EU level. http://ec. employment and competitiveness”.pdf. At the same time. Its implementation will allow us to increase fiscal discipline. broaden economic surveillance. The Commission’s Proposal. the Lisbon treaty already offers a legislative framework favourable for the ensuring of a process of intelligent. This will ensure the effective implementation of the new surveillance arrangements as soon as possible. Consequently. Impact on Romanian institutions and policies when the debates about “saving” the Constitution were raging. Declaration 30 concerning article 126 of the TFEU states that: 50 The European Union. 183 . Brussels.

meant to ensure social. enacting structural reforms and social cohesion.A European strategy for smart. The objectives of the strategy were confirmed by the European summer Council on the 17th of June 201052. we hold that from the point of view of the already enacted structural reforms. the Lisbon Strategy proves to be an instrument that contributed to the progressive rapprochement of the social models of the Member States in the hope of realizing the common social model. EUCO 17/06. economic and territorial cohesion. inherent to the process of European integration. ecology and competition wise. economic and social crisis led to a decrease in the results expected.European Institute of Romania . along with the creation of the institutional and politically appropriate context for structural EU reforms of the “Europe 2020 .Smart growth – the development of an economy based on knowledge and innovation. planning and enacting European. national and local public policies. 184 . for the 2005-2008 period. and the objectives of the “Europe 2020” Strategy. Social dimension wise. Taking into account the overlapping between the provisions of the Lisbon Treaty.Durable growth – promoting a more efficient economy resource. The provisions of article 152 of the Treaty on the Functioning of the European Union need mentioning: “The Union recognises and promotes the role of the social partners at its level. . taking into account the diversity of national systems. 17 July 2010. both the business-owners’ organizations and the trade unions gain an increasingly prominent role in developing the European social and economic model. The Lisbon Strategy turned out to be a true coordinating and mutual learning exercise in the field of forecasting. the Strategy encompasses three fundamental objectives in the development of the Union: .Strategy and policy studies SPOS 2010 “The Intergovernmental Conference reasserts its support for the objectives of the Lisbon Strategy: creating jobs. some already briefly mentioned. the “Europe 2020” Strategy can be considered an instrument designed for the enactment of the Lisbon Treaty. economical and political. Concluziile Consiliului European. . sustainable and inclusive growth” document. social and territorial convergence which reminds us of the 3 models of EU development and their symbiosis: social. Although the financial.Social inclusion friendly growth – promoting an economy with a high rate of employment. Keeping track of these aspects. It shall facilitate dialogue 52 The European Union. The continuation of the objectives undertaken under the Lisbon Strategy will be carried out through a strategy of economic. in the direction of stimulating employment. A new stage was the launching in March 2010. Brussels. enacting structural reforms and social cohesion”.

Let us keep in mind that the Lisbon Treaty institutes the transversal character of the “social clauses”. the European social model can be expanded explicitly at the supra-national level. than farmers. The international uniqueness of the model The Lisbon treaty develops the European social model based on the principles of equality and solidarity. II. defining it as a mix of market economy and public intervention.2. the provisions of the Lisbon Treaty ensure the recognition of the model as the EU’s particular model of development. the Lisbon Treaty being framed in the spirit of involving the social partners in the achievement of the EU’s objectives and the development of the European social model. Consequently. principles and objectives of European integration. respecting their autonomy. It is our opinion that unlike the previous legislative framework. It shall promote scientific and technological advance. equality between women and men. It shall combat social exclusion and discrimination. aiming at full employment and social progress. by “constitutionalizing” the values. and a high level of protection and improvement of the quality of the environment. which justifies the imperative of rethinking the philosophy of the Union’s public policies in general and the social. societies and Member States. the obligation of states and European supranational actors of respecting them every time European or national public policies are drafted or implemented. the role of the social partners is not based solely on the provisions of article 152 of the TFEU. the European social model extends the traditional limits of the common market and institutes the appropriate circumstances for the development of a social market economy with a high degree of competitiveness and social inclusion. Hence: “The Union shall establish an internal market. 185 . The Tripartite Social Summit for Growth and Employment shall contribute to social dialogue. as per the provisions of indent 3.” Nota Bene. a highly competitive social market economy. solidarity between generations and protection of the rights of the child.The Treaty of Lisbon. It shall work for the sustainable development of Europe based on balanced economic growth and price stability. following the Lisbon Treaty’s entry into force. i. regions and eventually states) and expresses the solidarity between citizens and states. employment and education policies in particular.3. The European Social Model – more than a symbiosis of the Member States’ internal models. The European model is linked to cohesion ever since the beginnings of the Union (first between workers. Thus. and shall promote social justice and protection. article 3 of the Treaty on the European Union.e. Impact on Romanian institutions and policies between the social partners. through the intertwining of markets.

and solidarity among Member States.European Institute of Romania . .occupational hygiene. Therefore. To this end. by means of what we call the social dialogue process: “the Commission shall encourage cooperation between the Member States and facilitate the coordination of their action in all social policy fields under this Chapter. a tight cooperation in the utilization of the governance mechanism being mandatory. in particular initiatives aiming at the establishment of guidelines and indicators. we see that the social partners are allowed to freely promote their points of view. Before delivering the opinions provided 186 . delivering opinions and arranging consultations both on problems arising at national level and on those of concern to international organisations. We must also keep in mind that the social partners still retain competences in the enactment process of the European Union’s policies. Finally.basic and advanced vocational training.social security. and shall ensure that Europe’s cultural heritage is safeguarded and enhanced” (indent 3. . article 27 of the TFEU states the following: “the Commission shall take into account the extent of the effort that certain economies showing differences in development will have to sustain for the establishment of the internal market and it may propose appropriate provisions”. The European Parliament shall be kept fully informed. Starting from the imperative of Europe’s durable growth. .Strategy and policy studies SPOS 2010 It shall promote economic. . social and territorial cohesion. Title 1 of the TEU). . the Commission shall act in close contact with Member States by making studies.employment. .the right of association and collective bargaining between employers and workers.labour law and working conditions. and the preparation of the necessary elements for periodic monitoring and evaluation. if we look at the aspects that govern the functioning of the common market and the role of the institution that drafts the proposals of public intervention at the EU level. keeping in mind the provisions of article 152 and the principle of participatory democracy upheld by the text of the Treaty. the organisation of exchange of best practice. article 3.prevention of occupational accidents and diseases. durable and resource efficient economy. this entails. as the “Europe 2020” Strategy explains the development of a competitive. At the same time however. we must also acknowledge the diversity of the economies and existing social models. It shall respect its rich cultural and linguistic diversity. particularly in matters relating to: .

the Commission shall consult the Economic and Social Committee. as well as the Union’s policies. services and capital53. the social partners must become increasingly active and responsible for the enactment of internal public policies. in the case of the internal structures that define social partnership. (d) Setting up appropriate machinery to bring offers of employment into touch with applications for employment and to facilitate the achievement of a balance between supply and demand in the employment market in such a way as to avoid serious threats to the standard of living and level of employment in the various regions and industries. especially in regards to the aspects that continue to fuel debates over the Union’s politically correct functioning. which underlines the following aspects: (a) Ensuring close cooperation between national employment services. Social dialogue is inherent to both the process of fast and durable economic recovery and to the social development of the next decade. If in the preceding decades social dialogue was limited to the provisions of the aforementioned article 156. as well as the guaranteeing of the freedom of movement of persons.The Treaty of Lisbon. The provisions of article 156 ensure the enactment of the principle of participatory democracy in the building of a democratic governance of the European Union. Impact on Romanian institutions and policies for in this Article. services and capital. competitiveness etc. (c) Abolishing all such qualifying periods and other restrictions provided for either under national legislation or under agreements previously concluded between Member States as imposed on workers of other Member States conditions regarding the free choice of employment other than those imposed on workers of the State concerned. even if some of those are shared or complementary. environment. 187 . whether resulting from national legislation or from agreements previously concluded between Member States. there is a need for overcoming the confrontations and political divides and developing a social partnership based on competitiveness and economic convergence. (b) Abolishing those administrative procedures and practices and those qualifying periods in respect of eligibility for available employment. Considering the provisions of this article. nowadays social dialogue transcends other economic and social policies enacted by the European Union. but also on the guaranteeing of the freedom of circulation of persons. 53 The debate on the affair of Romanian and Bulgarian Roma of 2010 is relevant to the matter. such as education. thus applying the provisions of article 46 of the TFEU. the maintenance of which would form an obstacle to liberalisation of the movement of workers.” (article 156 of the TFEU). This is the reason why.

the article introduces and teaches the prospective spirit of the citizen’s implication in the processes of social and economic developments under the umbrella of complementary competences of the EU in the matters of employment (for further reference consult Declaration 31 on article 156 of the TFEU). Actually. in accordance with Union law and national laws and practices. article 27. the Charter of Fundamental Rights of the European Union includes the rights of the social partners in the development of the European social model from the perspective of social inclusion. The provisions of article 27 guarantee the Union’s citizens’ rights as workers to be informed and consulting in the relevant fields of their activity. the right to negotiate and conclude collective agreements at the appropriate levels and. Therefore. setting at the same time rules meant to ensure the Union’s citizens’ defence of their fundamental rights. This article must be read along with the articles in the Treaty on the functioning of the EU concerning social and employment policies. To further our views. as a component part of the Lisbon Treaty. improved living and working conditions. including strike action”. Hence. have. proper social 188 .3 The relevant elements of the European Social Model. article 151 of the Treaty on the Functioning of the EU stipulates that the Union and the Member States have in mind the following objectives: promotion of employment. N the other hand the stipulations of article 27 develop the idea that the market and the employment rate depend on the quality of the informing and consulting services in order to provide a sustainable level of employment. The first.3.European Institute of Romania . on the one hand. The stipulations of the Charter of Fundamental Rights of the European Union The Lisbon Treaty enhances the degree of implication of the social actors in the process of economic and social development. the article sets concrete responsibilities for the Union’s workers in the setting up of their own employment objectives. taking into account the social and economic evolution of the national economies and of the European economy as a whole. article 28 of the Charter discusses the right of collective bargaining and action: “Workers and employers. For example. at the appropriate levels. entails the worker’s right to information and consultation with the undertaking: “Workers or their representatives must. to take collective action to defend their interests. we discuss two relevant articles. Then. be guaranteed information and consultation in good time in the cases and under the conditions provided for by Union law and national laws and practices”. so as to make possible their harmonisation while the improvement is being maintained.Strategy and policy studies SPOS 2010 II. or their respective organisations. in cases of conflicts of interest.

In fulfilling its mandate. the Committee shall establish appropriate contacts with management and labour. as competitors in the influencing of decisional processes. formulate opinions or undertake other work within its fields of competence. Also in connection with article 28 of the Charter we must take into account that at the European Union’s level a social protection Committee is established. on the one hand.” (article 160.to monitor the social situation and the development of social protection policies in the Member States and the Union. in the European Social Charter signed at Turin on 18 October 1961 and.without prejudice to Article 240. on the other hand. as mentioned earlier. Impact on Romanian institutions and policies protection. ensuring economic.to promote exchanges of information. These provisions of article 151 have their origins. experience and good practice between Member States and with the Commission. but also the active and 189 . acting by a simple majority after consulting the European Parliament. Participatory democracy does not comprise only the citizen’s implication in the process of drafting and enacting Union policies.4 The role of the social partners in the “Europe 2020” Strategy One of the stakes of the “Europe 2020” Strategy regards an inclusion friendly growth which means an economy with a high rate of employment. shall establish a Social Protection Committee with advisory status to promote cooperation on social protection policies between Member States and with the Commission. but also between themselves. the social dialogue that involves trade unions and employment organizations becomes indispensable for the smart. Hence. especially since the Lisbon Treaty offers a framework for such an interaction. at the request of either the Council or the Commission or on its own initiative. Given the diversity of the social models developed in the European space in the past decades. The tasks of the Committee shall be: .3. the development of human resources with a view to lasting high employment and the combating of exclusion. “The Council. .The Treaty of Lisbon. In this case. durable and inclusion-friendly growth set forth by the “Europe 2020” Strategy. the objectives can be achieved faster only if social partners interact not only with national and European Union institutions. Each Member State and the Commission shall appoint two members of the Committee. social and territorial cohesion. . in compliance with the provisions of article 160 of the Treaty on the Functioning of the EU. II. dialogue between management and labour. in the 1989 Community’s Charter of the Fundamental Social Rights of Workers stipulations. to prepare reports. TFEU).

4. 190 . trained and adaptable workforce and labour markets responsive to economic change with a view to achieving the objectives defined in Article 3 of the Treaty on European Union”. The citizen’s Europe. the multitudes of forms and models of social partners’ participation and organization must not be a drawback in the ensuring of an inclusion friendly growth of the EU. work towards developing a coordinated strategy for employment and particularly for promoting a skilled. At the same time. For the next 10 years. the provisions of article 151 of the Treaty on the Functioning of the European Union argue that the Union and the Member States enact measures which take into account the diversity of national practices (especially in regard to conventional relations) as well as the necessity of maintaining the competitive character of the Union’s economy. as the “Europe 2020” Strategy envisages. Such an evolution is considered to result both from the functioning of the internal market. social partners play a paramount role. durable and inclusive growth. the social partners must be as interested as national governments in increasing the employment rate. The Communication from the Commission about the “Europe 2020” Strategy emphasizes that in the next decade several aspects will be pursued: “To strengthen the capacity of social partners and make full use of the problem-solving potential of social dialogue at all levels (EU. but more of a factor inducing mutual learning and network action in the enactment of the “Europe 2020” Strategy’s objectives. that of adding dynamism to internal and supranational debates concerning smart. national/regional. which favours the harmonization of social systems and from the progressive adjacency of the laws and administrative acts established by the treaties.European Institute of Romania .Strategy and policy studies SPOS 2010 responsible participation of interest groups. company). in accordance with this Title. an active subject of the union This part of the paper analyzes the main contributions of the Treaty as well as the recent European Union action lines concerning the establishment of democratic governance and active citizenship within the Member States. sectoral. In this vein. In this context. such as trade unions and employers organizations. II. Consequently. and to promote strengthened cooperation between labour market institutions including the public employment services of the Member States”. article 145 of the Treaty on the Functioning of the European union establishes that: “Member States and the Union shall. The Romanian citizen. Consolidating European Democracy. the development of lifelong learning as well as countering poverty.

The Treaty of Lisbon. Impact on Romanian institutions and policies

The Lisbon Treaty entails a consolidation of fundamental provisions regarding the understanding and the exercise of European citizenship. The paper tackles two different levels: 1. Ensuring the representation of the citizens and the observing of their rights within the Union. For example, the Treaty envisioned the adoption of new provisions and procedures in order to improve the democratic representativeness of the European Union in general and the observance of citizen’s right in particular. 2. The concept of European Union citizenship. For example, the Lisbon Treaty reaffirms a series of rights previously recognized by the Charter of Fundamental Rights of the European Union and the necessity of an active participation of the citizens. II.4.1. The European citizenship54 The vision of the European Union in regards to the concept brings together several views on the concept. Citizenship primarily represents the recognition of the belonging to a particular community, in this case the European one. This affiliation is affirmed by the affiliation to the national communities of the EU Member States: “Every person holding the nationality of a Member State shall be a citizen of the Union. Citizenship of the Union shall be additional to and not replace national citizenship” (article 20 of the TFUE). Therewith, European citizenship is indirectly constituted, through a national channel, without replacing national citizenship, but adding new dimensions to it. These new dimensions can be approached from different perspectives. Theoretical insights over citizenship can be divided into several categories: theories of citizenship based on rights, including or not social rights (the liberal and social-democrat tradition and those based on the affiliation to a particular community and identity55. The European Union, through the Lisbon Treaty, follows both of these traditions, its view of citizenship being constructed in reference to both rights and attempts to consolidate a European community and identity. II.4.1.1. Citizenship after the Lisbon Treaty: stipulations and principles European citizenship is based on certain principles, rights and provisions meant to ensure the increase of the European citizens’ participation. To that end,
54 55

Art. 18-2 of the TFEU. Lister, Ruth, Citizenship Towards a feminist synthesis, in Feminist Review, No. 57, Autumn 1997, pp. 28-48. Pp. 14-15. 191

European Institute of Romania - Strategy and policy studies SPOS 2010

four provisions of the Treaty are paramount: the recognition of the rights mentioned by the Charter of Fundamental Rights of the European Union (Article 6 of the TEU); the equality of all citizens (article 9 of the TEU), the functioning of the Union founded on representative (article 10 of the TEU) and participatory (article 11.4 of the TEU) democracy, as well as the ensuring of the dialogue and transparency between the Union and its citizens (article 11 of the TEU) Hence, on the first level of analysis, European citizenship is a citizenship based on rights. The rights it refers to are those established by the Charter of Fundamental Rights of the European Union, as well as the social rights conferred through the European Social Charter (Turin, 1961) or those contained by the Community’s Charter of the Fundamental Social Rights of Workers (art. 151, TFEU). The Charter of Fundamental Rights of the European Union becomes through the Lisbon Treaty a guarantee for the rights of all citizens. It is specifically mentioned that the Charter represents “the general principles of EU law” (article 6.3 of the TEU). Another important aspect is the treaty’s recognition of the equal judicial value of the Charter and the European Union’s treaties: “The Union recognises the rights, freedoms and principles set out in the Charter of Fundamental Rights of the European Union of 7 December 2000, as adapted at Strasbourg, on 12 December 2007, which shall have the same legal value as the Treaties” (article 6.1, TEU). The Charter of Fundamental Rights of the European Union is divided into seven “titles”: dignity, freedoms, equality, solidarity, citizen’s rights, justice and general provisions regarding the interpretation and application of the Charter. In this paper, the analysis will focus on two aspects – the provisions regarding the access to rights of all citizens and the provisions regarding the direct impact on the participatory citizenship the Union tries to promote. A first level of analysis focuses on countering of social exclusion and ensuring the observance of the rights of all European citizens. To that effect, the Charter becomes an extensive list of rights the citizens of the European Union enjoy and of criteria which determine their exercise. Consequently: “Any discrimination based on any ground such as sex, race, colour, ethnic or social origin, genetic features, language, religion or belief, political or any other opinion, membership of a national minority, property, birth, disability, age or sexual orientation shall be prohibited” (article 21.1 of the Charter). These aspects are mentioned both in the TEU (articles 3 and 9) and in the TFEU, which holds that the Union can participate in the support and supplement of the Member States’ action in several fields such as gender equality and fighting social marginalization (art. 151 of the TFUE): “The Union is founded on the values of respect for human dignity, freedom, democracy, equality, the rule of law and respect for human rights, including the
192

The Treaty of Lisbon. Impact on Romanian institutions and policies

rights of persons belonging to minorities. These values are common to the Member States in a society in which pluralism, non-discrimination, tolerance, justice, solidarity and equality between women and men prevail” (article 2 of the TEU). In this context, fighting social exclusion and ensuring social cohesion function in a tight connection with the rights of the citizens, as per the Charter’s definition. Social exclusion, as it is defined by the European Union entails the exclusion from rights and from civic participation opportunities. Thus, those who find themselves in social exclusion situations, such as poverty, have a reduced access to the labour pool, decreased possibilities of earning a wage as well as a reduced participation to the life of the community. At the same time, “Persons confronted with social exclusion have little access to power and decision-making bodies and thus often feel powerless and unable to take control over the decisions that affect their day to day lives.” (European Commission, 2004, Joint Report on Social Protection and Social Inclusion, p. 10). In order to ensure social inclusion and cohesion it is necessary not only to observe the citizen’s rights, but also their active participation to the functioning of the European Union. The increases of the institutions’ degree of representativeness as well as the increase of citizen participation are two key elements of the Treaty of Lisbon. II.4.1.2. Active citizenship after the Lisbon Treaty: public engagement, institutions and citizens The Lisbon treaty increases both the representation of the citizen’s interests as well as their possibility to take part in the decisions of the European Union. Active citizenship is thus established at two independent levels of analysis: - That of the representative institutions; - That of the European citizens. The first level of analysis focuses on the degree of representativeness ensured by the Treaty, either through institutions of the European Union, either through national representative institutions. The second level of analysis focuses in the European citizens and the ways in which they can become active citizens: “(1) The functioning of the Union shall be founded on representative democracy. (2) Citizens are directly represented at Union level in the European Parliament. Member States are represented in the European Council by their Heads of State or Government and in the Council by their governments, themselves
193

European Institute of Romania - Strategy and policy studies SPOS 2010

democratically accountable either to their national Parliaments, or to their citizens. (3) Every citizen shall have the right to participate in the democratic life of the Union. Decisions shall be taken as openly and as closely as possible to the citizen” (article 10, TUE). II.4.1.3. Institutions and citizens In order to ensure the increase of democratic representativeness of the European citizens, the Lisbon Treaty brings forth a series of changes and consolidations for a part of its institutions: the European Council, the European Commission, the Council of ministers, the European parliament and the EU’s Court of Justice. As we have already shown, the Court of Justice ensures the rightful application of the Charter. The European Council, formally recognized by the treaty and comprising the heads of state and government, “shall provide the Union with the necessary impetus for its development and shall define the general political directions and priorities thereof”. (article 15.1 of the TEU). Therefore, the European Council has a central role in defining the political agenda of the European Union. With the Lisbon Treaty, the Council of Ministers and the European Parliament adopt common decisions in several fields, via the codecision procedure. This allows for an increasing role of the European Parliament which comprises members elected directly by the European citizens. The Treaty also brings an increase in power of the directly elected institutions – the national parliaments and the European Parliament. According to the Charter of Fundamental Rights of the European Union, every citizen has the right to elect and to be elected a member of the European Parliament (article 39 of the Charter). European political parties represent the central actors determining the “forming of a European political conscience” (article 10.4 of the TEU), the parties within each states being able to field a candidacy in order to become affiliated to any European political group. At the same time, the role and the powers of the national parliaments are enhanced, due to their implication in any proposal of revision of the treaty, observing the compliance of drafts with the subsidiarity principle, directly cooperating with the European parliament and the parliaments of EU members. The involvement of national parliaments in the subsidiarity compliance procedure leads us to sustain that, in fact, by asking for their explicit opinion on legislative drafts, the national parliaments become a new subject in the decisional process of the EU. It is uncertain for the moment whether this complication to an already highly complex system will lead to the delaying of the adoption of decisions in the EU, but it is nevertheless certain that this move will
194

The Treaty of Lisbon. Impact on Romanian institutions and policies

lead to an increase in the democratic character of these procedure, by allowing the citizen’s voice to be heard not only in its European class (indirectly, through the EMPs), but also in the national arena (through the national MPs). Nevertheless, the representatives of the Member States continue to play a major role, either in the European Council or in the Council of Ministers. II.4.1.4. Citizens and participation Alongside the increase of the representative institutions’ role the promotion of an active citizenship is a prominent objective. This consists of involving the European citizens in several aspects of the decisional process, starting from the stage of the drafting of the agenda – the Commission called in 2006 for a “citizen’s agenda” (Delivering Results for Europe: Commission calls for a Citizen’s agenda) – and providing for easy access to relevant information. The Lisbon Treaty establishes new forms of civic participation and consolidates previously recognized rights. The European citizens can directly engage into the decisional process of the Union, using the provisions regarding the European citizen’s initiative. Thus, a proposal can be directly submitted to the European Commission which can in return draft a proposal if the initiative is supported by at least one million citizens from a significant number of Member States (article 11 of the TEU). According to the Charter of Fundamental Rights of the European Union, recognized by the Treaty, any citizen, association, NGO or legal person can submit petitions to the European Parliament, access the European Union’s institutions’ documents or draw attention to the damages caused by any institution and can write to the institution in one of the languages of the treaties and be answered in the same language. (Articles 41.4, 42, 43 and 44 of the Charter). European civil society through its associations and NGOS enjoys, on the one hand, easy and transparent access to information regarding the decisions of the European Union and, on the other hand is invited to become a part of the decisional process. This last objective is accomplished through consultations of the Commission with European NGOs and associations. II.4.2. The problems and opportunities of a citizen’s Europe In order to ensure am active European citizenship, the European Union follows two general plans: (1) establishing a citizenship based on rights and common identity and (2) ensuring the access of all citizens to their rights and the assuming of the responsibilities which derive from their European citizen status. The imperative of the citizenship is recognized by the Commission which
195

5-25. which allows for the establishment of common fields and indicators for the Member States57. The European Union uses many programs in order to ensure the active participation of its citizens and their access to civic rights and the decisional process. This identity is difficult to appraise and measure. Vol. of supporting European civil society in order to allow an enhanced participation of the citizens or of the understanding of cultural diversity and the forming of a European identity are all comprised in the document. 2 of the TEU). in order to foster a coherent common identity (by the means of programs such as Erasmus. 57 European Commission. „Plurality in Unity”: European Identity and European Citizenship. The proposal recognizes that “citizens should also be aware of their duties as citizen and become actively involved in the process of European integration. Proposal for a Decision of the European Parliament and of the Council establishing for the period 2007-2013 the programme “Citizens for Europe” to promote active European citizenship. 12. Joint Report on Social Protection and Social Inclusion. 2005. pp. 2009 in Limes. to what extent does the lack of a national active citizenship affect the prospect of taking up an active European citizenship? Or can the high degree of public trust the European 56 European Commission. the necessity of simplifying procedures. developing a sense of belonging and a European identity”56.European Institute of Romania . both the general levels of citizenship are taken into consideration. in Romania’s case. These objectives are also reflected by the provisions of the Lisbon Treaty. Therefore. does the existence of active citizenship in one state lead to the taking up of active European citizenship? For example. 196 . For example.Strategy and policy studies SPOS 2010 supports the project “Citizens for Europe” running between 2007 and 2013. 2 Issue 1. for example. 2004. firstly because many European programs are of a recent date and secondly because “the European identity” is a concept that underlines mostly a unity of pluralisms58. Ensuring a European professional training and education (article 165 of the TFEU) can be understood as serving a twofold purpose: increasing the level of quality and education and encouraging interactions between the members of the European states. supporting the contact between EU members students). To what extent. COM (2005) 116 final. It is difficult to explain how and if this relation actually works. Evert. P. A final aspect that needs to be taken into consideration is the interdependence relation between national active citizenship and European citizenship. the European Social Fund is established in order to facilitate access to the labour market (article 162 of the TFEU) and fighting social exclusion is a priority set by the Open Method of Coordination (OMD). 58 Van der Zweerde. The diversity of approaches as to what is the European identity and how is it to be built constitutes one of the greatest challenges the Lisbon Treaty tries to answer through the appeal to values common to all Member States (art.

euractiv. For further details regarding public trust in the EU in Romania see Încrederea în UE la români .html. the increase of the level of acknowledgement of these rights as well as the continuation of transparency and dialogue in relation with the European institutions are necessary in order to ensure an active participation to the decisional process.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_18458/StudiuIPP-CJI-1-din-5-romani-s-a-folosit-de-legea-liberului-acces-la-informatii-de-interes-public. 59 Although accompanied most of the time by a lack of knowledge about the Union’s functioning procedures.html.euractiv.The Treaty of Lisbon. more likely. furnishing through the appeal to the Charter of Fundamental Rights of the European Union the list of these rights. In order to finally ensure a citizens’ Europe. 60 See the Sutdy IPP-CJI: 1 din 5 romani s-a folosit de legea liberului acces la informa ii de interes public. their exercise and the active public and civic participation to the decisional process. 197 . Impact on Romanian institutions and policies institutions59 enjoy lead to an increased degree of European participation with or without consequences for civic participation within the national framework? To what extent will the Romanian citizens use for examples the provisions pertaining to public access to European Union documents when only a limited number of Romanians know and use the equivalent national stipulations?60 Or. http://www. This engagement either through state-level representative institutions. to what extent will the European institutions and provisions be used by the Romanian citizens to enforce the respect of their rights by national institutions? The difficulties of building an active European citizenship are well known and the Lisbon treaty ensures the judicial basis for the coming into force of several provisions meant to ensure the access of the citizens to their rights. associations and NGOs or exercised individually by every citizen is necessary for the establishment of a relevant and responsible European citizenship.ro/uniuneaeuropeana/articles|displayArticle/articleID_14138/Increderea-in-UEla-romani-dupa-modelul-increderii-in-biserica.după modelul încrederii în biserică http://www. In the Romanian context. this degree of public trust can act as a catalyst for the exercise of civic rights.

Romania is forced to comply with regulations. the Accession Treaty of Romania also envisaged a set of clauses for the adjustment/modification of the Treaty. • negotiations-monitoring. recommendations or notifications adopted or drafted by the European Parliament. We consider that these are the coordinates of the whole process of rapprochement and accession to the EU. administrative and legislative context III. which become part of the national legislation. Given that the Treaty of Lisbon’s origins stem from the Constitutional Treaty. Romania.1. which made possible Romania’s joining of the EU at the 1st of January 2007.Strategy and policy studies SPOS 2010 Chapter III. provided that those directives and decisions have been addressed to all the present Member States. the state of play III.1. as we know. The Treaty of Lisbon61 is in this position. its ratification in 1995 and its ending in 2004. Except with regard to directives and decisions which have entered into force pursuant to 61 Through the Protocol concerning the conditions of accession of the Republic of Bulgaria and Romania to the European Union. The institutional. which did not come into force. directives. accession. institution and internal policies of Romania to the provisions of the constitutive and revising treaties of the European Union.European Institute of Romania . At the same time with its EU accession. since it’s coming into force on 1 December 2009. this set of clauses is still in force. through the signing of the European Association Agreement in 1993. were the Treaty establishing a Constitution for Europe to be ratified. 198 . the Council. which began. the Commission or any other institution of the EU. the significant packages of ideas would be: • Pre-accession. • accomplishments-defaults. The treaty specifies among others the obligation of adapting the legislation. Bulgaria and Romania shall be considered as being addressees of directives and decisions within the meaning of Article 249 of the EC Treaty and of Article 161 of the EAEC Treaty. This is the significance of articles 52 and 53 of the Act concerning the conditions of accession of the Republic of Bulgaria and Romania to the EU: “Upon accession. as a result of the closing of the negotiations on the 31 chapters and the signing on the 25th of April 2005 of Romania’s EU Accession Treaty. Romania’s EU Accession Treaty closes the pre-accession process and opens up the post-accession stage If we were to sum up the phases of pre/post accession.1.

unless another time limit is provided for this Act. by the time limit provided for in this Act” (Article 52 of the Act concerning the conditions of accession of the Republic of Bulgaria and Romania to the EU). • the safeguard clause for justice and internal affairs. As in the case of the ten Member States that had accessed to the EU in 2004. To our analysis only the last clause set by articles 38 and article 39 indent 2 of the Act concerning the conditions of accession of the Republic of Bulgaria and Romania is relevant. The following commitments undertook by Romania at the end of the accession negotiations comprised: • To develop and implement an updated and integrated Action Plan and Strategy for the Reform of the Judiciary including the main measures for implementing the Law on the Organisation of the Judiciary. Gh. where appropriate. from the date of accession.. the present Member States shall put into effect the measures necessary to comply. See Bărbulescu. but also a positive one. regulations or administrative provisions of the present Member States. by the time limit provided for in this Act. To that effect. (2) To the extent that amendments to directives within the meaning of Article 249 of the EC Treaty and of Article 161 of the EAEC Treaty introduced by this Act require modification of the laws. They shall communicate those measures to the Commission at the latest by the date of accession or. 199 . where later. Dic ionarul explicativ trilingv al Uniunii Europene. Bulgaria and Romania shall be considered as having received notification of such directives and decisions upon accession” (Article 52 of the Act concerning the conditions of accession of the Republic of Bulgaria and Romania to the EU). Annex IX of the Accession Act sets forth a set of specific commitments undertaken by Romania at the end of the accession negotiations on the 14th of December 2004 in the fields of Justice and Internal Affairs. the Law on the Status of Magistrates and the Law on the Superior Council of Magistracy 62 The safeguard clause doesn’t have only this punitive aspect. They shall communicate those measures to the Commission by the date of accession or. 2009. from the date of accession. Impact on Romanian institutions and policies Article 254(1) and (2) of the EC Treaty.The Treaty of Lisbon. “(1) Bulgaria and Romania shall put into effect the measures necessary for them to comply. • the safeguard clause concerning the internal market. with the provisions of directives and decisions within the meaning of Article 249 of the EC Treaty and of Article 161 of the EAEC Treaty. unless another time limit is provided for in this Act. Polirom. I. allowing a Member State to temporarily derogating from the European norms under certain conditions. with the amended directives. Romania’s Accession Treaty contained 3 safeguard clauses62 to be applied only during the first three years after accession: • the general safeguard clause (economic).

the Accession Treaty does not contain any special clauses. • To conduct an independent audit of the results and the impact the current National Anti-Corruption Strategy has generated.Strategy and policy studies SPOS 2010 which entered into force on30 September 2004. 200 . • To considerably step up the fight against corruption and in particular against high-level corruption by ensuring a rigorous enforcement of the anti-corruption legislation and the effective independence of the National Anticorruption Prosecutors' Office (NAPO) and by submitting on a yearly basis as of November 2005 a convincing track-record of the activities of NAPO in the fight against high-level corruption. The adaptation of internal institutions to the provisions of EU legislation in force at the moment of the Accession Treaty’s signing was negotiated in chapter 30. a mechanism which was deemed insufficient in the case of the two states in question. except for those pertaining to the transition facility (article 31 of the Act). a post-accession mechanism specifically designed for the monitoring of Romania’s and Bulgaria’s progress which was not instated for the other new Member States. Brussels 20. impartial and efficient judicial and administrative system. Its objectives were of contributing to the development of an independent.European Institute of Romania . To this extent the conclusions of the four reports of the European Commission underlined the persistence of deficiencies in the monitored sectors. COM(2010) 401 final. For further reference consult Report of the Commission to the European Parliament and the Council On Progress in Romania under the Co-operation and Verification Mechanism. as well as of the administrative one in order to complete the achievement if the commitments undertaken at accession. In order to monitor the fulfilment of these commitments undertaken by Romania at accession the European Commission set up the Cooperation and Verification Mechanism (CVM). the conclusions of the MCV of July 2010 states that “the Commission’s report points to important shortcomings in Romania's efforts to achieve progress under the CVM”. even the last report of 2010 upholding this conclusion63. endowed with the proper means to fight corruption. The transition facility was instituted in order to develop and strengthen the judicial and administrative capacity for the enactment and compliance to European Union law and to foster the exchange of best practice among peers.07. In the field of improving the administrative capacity. another aspect we tracked along our study. “Institutions”. These conclusions force Romania to undertake measures of improvement end increase the efficiency of the judicial system. thus the need for superior guarantees and the CVM.2010. The Commission is anyway entitled to supervise the application and compliance to the comminatory acquis. The 63 For example. The objective of the chapter was the ensuring of an efficient and balanced integration of Romania within the institutional architecture of the EU.

efficiency. transparency. especially in regards to improving the process of drafting. Consequently.). The chapter was opened and temporarily closed during the first semester of 2002. in order to benefit as fast as possible from the advantages of accession without affecting the institutional balance of the EU. during the 2005-2006 interval the Commission continued to ask for immediate action in order to further improve the administrative capacity. For example the Comprehensive Monitoring Report on Romania of October 2005 stated that at that moment: “Romania has made very significant progress in aligning its legislation with the EU legal order. • The relations between public institutions and citizens were improved. the provisions of Chapter30 also referred to transversal tasks regarding the improvement of administrative capacity. nor implementation measures Romania should undertake before the accession. 201 . Romania should be able to assume the obligations of membership at the envisaged date of accession. which accounts for the Union’s transformation power over Romania. of eliminating the overlapping of competences between the central public authorities as well as between the Government and the Parliament.The Treaty of Lisbon. monitoring. The chapter did not impose a compliance with the communitarian acquis and neither a legislative coordination. Nevertheless. evaluation. Nevertheless. Complementary. Romania had to adapt its internal institutional framework and improve its institutional capacity through the adoption and institutionalization of the administrative culture specific to the functioning of EU structures and institutions (planning. Since the partial closing64 of chapter 30 up to the moment of accession to the EU Romania undertook a set of structural and functional reforms in the field of enhancing administrative capacity. a task practically present in every negotiated chapter. especially through the citizens’ participation to their enactment. but also of improving the relations between the public institutions and the citizens. • The enactment of public policies and adjacent legislation was improved etc. the Commission’s Reports of 2002-2006 outlined Romania’s achievements in increasing the efficiency of public institutions and the enhancement of administrative capacity. Impact on Romanian institutions and policies focus of the chapter was mainly on the structure and functioning of the institutions and structures established through treaties or secondary legislation. responsiveness et al. Specifically: • The institutions required for the implementation of the communitarian acquis were created. enacting and monitoring legislation and public policies proposals. provided that it accelerates its 64 We call it “partial” because under the iron rule of the EU accession negotiations no chapter is considered closed until the final closing of all chapters. adopting. social dialogue. subsidiarity. reforms which aimed at administrative vertical and horizontal decentralisation.

Moreover. the ex ante evaluations and impact studies were generally poorly drafted and the consultations with the interested parties were neither systematic nor consistent. III. there are exceptions concerning certain fields of action and policies. on the other hand. as well as improving the quality of legislation. its connection with other relevant legal provisions or the evaluation of the administrative capacities to enforce and enact the specific act. the report mentioned a few fields which were serious causes for concerns. a key element in capitalizing the benefits of EU accession After Romania’s accession to the EU. key elements related to the enhancement of administrative capacity remained only a rhetorical priority. This aspect was specifically mentioned in almost every report starting with 2002. we can draw an evaluation and a first statement regarding Romania’s situation: Romania has not managed to build a positive appreciation towards its success of internal reforms. To this extent.Strategy and policy studies SPOS 2010 efforts to that end in a number of areas and that it focuses on strengthening its overall administrative capacity”. adopting and enactment process of the laws showed an excessive tendency of resorting to Government Emergency Ordinances. on the one hand. amongst others the absorption and administrative capacity regarding funds allocated through structural instruments (for further details see the chapter regarding funds absorption). To that effect. the monitoring reports stated that on several occasions legislation was subjected to the Parliament without taking into account the economic indicators. Around the accession of 2007. Of course. Enhancing the administrative capacities.1. The same monitoring reports added that the Parliament had to improve and increase the efficiency of its legislative capacity. the Commission’s conclusions reflected a state of play in which the citizens and the interested parties did not effectively take part to the drafting. and to contribute to the general development of the Union.European Institute of Romania . The Commission argued that the justification process of laws and policies. which undermined the role of professional public clerks.2. the monitoring report argued that in the drafting. The European Commission underlined the fact that in 2005 the legislative and policies proposals. If we look at the picture from the perspective of maximizing the benefits of EU membership. 202 . whereas reality posed a totally different picture. In the same vein. although the situation seemed to have somehow improved. the monitoring Reports of May 2006 and September 2006 showed the persistence of the same kinds of problems. the strategies and action plans were drafted by political consultants. monitoring and evaluation process of the adopted and enacted legislation.

p. The consequence of a lack of institutionalization in this regard contributes to: • The highly debated delay and drop in quality of the process of incorporating EU law into national legislation. • The high frequency of legislative events (amendments. • The lack of an administrative reform plan based adequately on ex ante evaluation and impact studies. the Romanian administrative system has maintained some of its negative characteristics outlined on most of the monitoring reports of the European Commission. additions and republications) which affects certain laws relevant in the legislative system. but who have suffered because of a flawed enactment or because of the lack of their enactment altogether: • The realization of a meta-evaluation of the state of things referring to the period of time starting with the EU accession up to the present. 8: http://www. in coordination with the strategies and priorities of the European Union. • Cyclical miniaturizations and evaluations regarding the enhancement of administrative capacity according to explicit administrative performance indicators.pdf. among others: • Excessive normativity. without ensuring their continuation. On the other hand. Impact on Romanian institutions and policies We will name some of the deficiencies we have thus identified and some actions we consider useful. • The alienation of Romanian citizens from the enactment of internal policies process.The Treaty of Lisbon. The Strategy for a better regulation at the level of central public administration 2008-201365 mentions. In certain fields. • Low quality regulation of the central public administration. medium and long term priorities. Government of Romania. 2008. • The instability of legislation. • The periodical evaluation of the acquis’ incorporation into existing legislation. • The training of public policies and program specialists to evaluate the institutions and institutional arrangements resulting from the adaptation/ incorporation of the acquis into the internal legislation. some of the afore-mentioned activities were enacted as tryout measures.sgg. The Strategy for a better regulation at the level of central public administration 2008-2013. which should set the short. across different fields of action and transversal priorities.ro/docs/File/UPP/doc/proiecte_finale/Strategia_BR_varianta_finala_aprobata_de_G uvern. even after the accession to the EU. • A reduced participation of Romania to the enactment of EU policies. 203 65 . • The reduction of social dialogue etc.

Over the time. 204 . by definition. In cases such as these however. Another negative aspect that has persisted even after Romania’s accession to the EU is represented by the abuse of the Executive power of drafting legislative acts under the imperative of urgency. we consider that in the Romanian administrative system there is a tension between: • The promoters of the state-cantered paradigm (a powerful state. In certain situations. a view inherent to the Union’s manner of organization and function. • The persistence of obsolete acts.e.Strategy and policy studies SPOS 2010 • The increase of the number of laws. In addition to that. comprising professional clerks). to adopt ordinances in the fields that are not subjected to organic laws. many of them contradicting or overlapping each other. According to article 115 indent 4 of the Constitution. • Ensuring the compliance to legal norms. • The adepts of the socially-centred paradigm on the other hand (who envisage a state oriented towards the real needs of the different types of communities and interest groups). such as the parliamentary recessions the Government can be empowered by the Legislature. thus justifying the frequent appeal of this type of procedure. The main causes for this state of this state of things were identified by the Strategy as being the: • Lack of an efficient monitoring system. to the highly claimed state modernization. • The maintaining of complicated administrative procedures. hence.. It is the nevertheless obvious that not all the regulations specific to the adoption of the acquis were “that urgent” insomuch that they justify the Executive power’s dodging of the ordinary parliamentary procedures. excessively legalized and highly hierarchical). • A reduced level of consultation with the interested factors. being compelled to nevertheless justify the urgency’s nature. by means of a special law. in accordance to the policy agenda of the moment. some of them being even in the process of enactment.European Institute of Romania . the Government can adopt ordinances only under extraordinary circumstances whose regulation cannot be postponed. should be bureaucratic (i. Adding the fact that this phenomenon overlaps the excessive politization of the structures which. the period and fields of reference are specified. some of these acts – those regarding the adaptation of the normative framework to the provisions of the acquis – were justified in terms of the urgency of their enactment. we understand the big picture and the reason why administration does not contribute to the real integration in the EU and.

There is a real danger that the spirit of the Lisbon Treaty expressed by phrases such as “more democracy”. and consequently the separation of powers. when the number of ordinances was larger than the number of laws adopted by the Parliament. but remaining nevertheless at a high level. an argument true to a point. thereby undermining the Parliament’s role of solely legislative authority. Impact on Romanian institutions and policies Bringing together these arguments we conclude that during a 15 years interval. ordinances and emergency ordinances. “more civic participation”. • During the period of negotiations. 205 . “an increased involvement of the parliaments in <the city’s life>” is neglected. if not breached. The first diagram presents the number of ordinances and emergency ordinances adopted by the Romanian Government in the 2005-2010 interval. the cumulated weight of ordinances and emergency ordinances somewhat dropping. whereas the second shows the cumulated weight of ordinances and emergency ordinances in the total number of laws adopted by the Parliament during the 19902010 period. because in many instances the urgency was the result of failing to comply with the previously undertaken commitments. In order to draw an empirical picture of this situation we have analysed the contents of the Legislative Repertoire of the Chamber of Deputies across the following sections: laws adopted by the Parliament. The monitoring reports of the European Commission during 2002-2006 showed that the regulating process was flawed by the abusive resorting to this procedure. the Executive power has excessively retorted to these abilities. 2000-2004. The main justification offered was “the emergency character of the regulations” necessary for the opening or closing of the negotiation chapters. the Parliament intensified its legislative activity. thereby reducing the transparency of the legislative process. the cumulated weight of ordinances and emergency ordinances being of 65% out of the total number of legislative acts (Parliament adopted laws. Hence: • The first observation is that the excessive resort to this regulation procedure began in 1997 and the peak was reached in 2000. before and after the accession. This process led to the strengthening of the Government’s power to the detriment of the Parliament.The Treaty of Lisbon. The perpetuation of this state of things will continue to limit the legislative power’s capacity of promptly reacting to the European Commission’s legislative proposals. Government adopted ordinances and emergency ordinances).

after Romania’s accession. For example. the situation persisted. in 2008.6% in 2010. the World Bank and the European Commission. a new phenomenon appears on the political front stage – the Government’s engaging or responsibility in front of the reunited chambers of the Parliament. With a quasi-permanent crisis looming in the background and a constant pressure on the legislative power (over 2009. dropping to 28% the following year. Although structurally different.5%. as per the article’s 114 of the Romanian Constitution provisions. with the exception of the year 2006. for example. an essential reduction in legislative action. the rate of ordinances and emergency ordinances to Parliament adopted laws was of 45. Analysis: The Authors) • After the finalization of the negotiation process. compared to the period before accession – 2000-2006 – is observed. • The 2007-2010 period. over different legislative drafts. • With an economic. in 2005 the rate of ordinances and emergency ordinances adopted by the Government compared to the number of laws adopted by the Parliament was of 39%. The establishment of such practices leads to a reduction of debate transparency eliminating the consultation of 206 . as well as a “belligerent state of affairs” between the legislative and executive powers. For example.European Institute of Romania .Strategy and policy studies SPOS 2010 The evolution of the number of Government adopted ordinances as compare to the number of laws adopted by the Parliament (Source: The Legislative Repertoire. dropping to 35. sees the persistence of the problem. the phenomenon is part of the same category of legislative power undermining acts. social and political crisis looming in the background and a complicated state of relations with the IMF. strengthening the executive power to the detriment of the legislative one. the President repeatedly criticized the Parliament for its inefficiency and called for its reform).

thus violating the Copenhagen criteria. if not eliminated altogether. this state of facts contributes to the increase of the gaps existing at the moment of accession between the national administrative system and the administrative systems of the other Member States of the European Union. the effect is tragic. which leads us to believe that such an institutionalized practice as the aforementioned one needs to be reduced as much as possible. Analysis: The Authors) Although the afore-mentioned elements do not tightly fit the pattern of the safeguard clauses instituted for Romania and Bulgaria through the Accession Treaty.The Treaty of Lisbon. on the 207 . We insist that. because it concerns commitments undertaken at the moment of accession. furthermore. qualitative ex ante evaluation and impact analyses. we can talk about a derailing from the progresses achieved in meeting the political criteria of pre and post-accession. The rate of Government adopted ordinances and emergency ordinances to the number of laws adopted by the Parliament over the years 1990-2010 (Source: Legislative Repertoire. Impact on Romanian institutions and policies interested parties. the role of national parliaments in enacting the legislation and substantiating the policies of the Union is considerably increased. which is actually contrary to the spirit of the Constitution and of the Lisbon Treaty. according to the provisions of the Lisbon Treaty. To that effect.

the obstacles in the way of this activity essential for Romania’s integration in the EU were eliminated. which approves the legislative acts that incorporate the Union’s legislation. • The lack of compliance with the integrated procedure approach concerning the prevention of the initiation of infringement actions on the breaching of Romania’s obligations as a Member State of the EU as well as the representation of Romania in front of the Union’s courts. 208 .Strategy and policy studies SPOS 2010 one hand. • The lack of personnel specialized in founding legislative proposals and policies. After Romania’s accession to the European Union. 66 As they are mentioned by the Strategy for a better regulation for the central public administration 2008-2013. • Romania’s reduced capacity of imposing subjects on the Union’s agenda etc. Therefore. Nevertheless. some problems pertaining more likely to the culture of drafting internal normative acts have persisted such as:66 • The poor quality of normative acts drafted in order to incorporate EU law into national legislation. in the present. This in turn leads to: • The impossibility of ensuring an effective representation of Romania within the Union’s institutions. • Major deficiencies in the absorption of funds allocated through the European Union’s structural instruments.European Institute of Romania . Over the years 2007-2009. experts who adequately know the decisional and enactment process of the Union’s policies. • The lack of a full institutionalization at the level of central and local authorities of the mechanisms offered by the SOLVIT service for the solving of the problems generated by the inadequate enforcement of legislation concerning the common market by the public authorities. • An inefficient participation of Romania to the enactment of the Union’s policies. without resorting to judicial procedures. and between the national system and the Union’s institutions on the other hand. the task of incorporating Union law into internal legislation fell on the Department for European Affairs. thanks to the provisions of GD 115/2008. as well as GD 561/2009. this framework was perfected as per the Strategy for a better regulation for the central public administration 2008-2013’s provisions. • The lack of a procedural framework concerning the direct enforcement of some regulations. institutions and structures concerning the problems of enforcing Union legislation.

Romania’s EU-funds absorption In this subchapter we analyze the administrative capacity in its activity of European Union funds absorption. III. the systemic and institutional capacity enhancement and development programs as well as the European 67 For further reference consult the Cadrul Strategic National de Referin ă.668 billion euros. whose permanent and efficient actions give increased coherence to Romania’s actions and reduce the risks of a visionless representation of Romania in front of the EU institutions and policies. on the one hand.The Treaty of Lisbon.661 billion euros pertains to the convergence objective.455 billion euro is allocated for the achievement of the European Territorial Cooperation objective67. the sum of 6.552 billions euros is allotted through the Cohesion Fund and 0. several political interferences can be noticed. The structural instruments are managed through 7 Operational Programs. among which the following seems to be the most important: The human resources training.1. Romania was allocated not reimbursable financial resources through the next structural instruments: The European Social Fund. a specialisation of this true ministry of synthesis and internal coordination. of which the sum of 12. Besides these sums. Impact on Romanian institutions and policies In the present a better coordination by the DEA of these activities. Romania was allocated in the first year after accession specific funds for the transition facility. The total amount of money Romania enjoys allots for this financial perspective consists of 19. from the perspective of the administrative capacity of fund absorption to observe. The strengthening of the DEA’s role in the next period is warranted. p. as an element of triggering the planned development of the public Romanian institutions to accomplish the objectives of the European Union stipulated by the Lisbon Treaty (according to the provisions of article 3 of the TEU) and enacted through strategic documents such as the “Europe 2020 Strategy”. in his excellent cooperation with both the National Parliament.3. 209 . The Regional Development Fund.9 million euros. among others. within its field of coordination concerning the external representation of Romania. worth 49. 7. For the 2007-2013 financial perspective. whether and to what extent Romania contributes to the development of competitiveness across the continent and the durable and balanced development of Europe. We consider it important to analyze Romania’s behaviour as a Member State of the Union. the Common Foreign and Security Policy and the Common Defence and Security Policy. After the end of the first half of the current programming stage. and the MFA on the other hand. and the Cohesion Fund. is nevertheless observed.

resulting in a perpetual restarting from scratch. implementation and management of the structural instruments”. 69 See the GD nr. We need to point also that the process of creating specific instruments and institutions designed to ensure an efficient management of structural funds began in 2004.70 Unfortunately. Looking into the recent past. 210 . p.Strategy and policy studies SPOS 2010 Commission approval of the 7 operational programs concerning the Convergence objective or the public information program overlapped with an internal political crisis which undermined the development of the aforementioned actions. in the period that immediately followed Romania’s signing of the EU accession treaty. There is a true “creativity roar”. 70 Consult Raportul Anual de Implementare a Programului Na ional de Reforme pentru perioada 1 octombrie 2008 – 1 octombrie 2009. 68. p. Government of Romania. as well of those belonging to the Authority for Structural Instruments Coordination (ASIC). 457/2008 concerning the institutional framework for coordination and management of the structural instruments. For example. The proposal entailed in fact the creation of a distinct ministry-level entity which should have taken over the tasks of the inter-ministry Group. in January 2010 a new high level Inter-ministry Group was created.”68 Unfortunately we observe that in time this report continues to outline manifest problems and that our concerns as well as the Union’s persist. Moreover. under the direct coordination of the Prime Minister and the Deputy Prime Minister. 15.European Institute of Romania . The Group’s objective was of offering political support to the process (nota bene) and to ensure a strategic coordination of the structural funds absorption process. taken at the half of the term could increasingly affect the already precarious management of the structural instruments coordinating system. the conclusion of the financial management institutional system occurring only in 200869. and in the area of financial management and control. even though in the last years the normative and institutional framework was considerably improved. Immediate action is required to strengthen administrative capacity across all concerned bodies at national. Such a decision. October 2009.. each government trying to “establish the basis of the true strategy”. not even up to the present has Romania managed to develop its own fund absorption mechanism. The slow pace of fund accessing institutional mechanisms led to delays in establishing the indicators undertaken in the programming documents and resulted eventually in reduced rates of structural funds absorption. time has passed and most of it was spent on debates on “reforming the system of coordination. regional and local level. we observe that the 2005 Romania Comprehensive monitoring Report issued at 25 October 2005 stated that “There are serious concerns in relation to the administrative capacity of the institutional structures.. opening the way 68 For further reference see Raportul Comprehensiv de monitorizare pe anul 2005 privind România. Bucharest.

The Treaty of Lisbon.pdf.00 million leis71 were made and until the 30th of September 2010 the rate of absorption of the allocated funds was 13. although we observe the following facts: • In 2008 payments made to beneficiaries amounted to 156 million euros and in 2009 their level was of 437 million euros. In our opinion. prioritate zero a Guvernului României. The Government’s forecast for the next years is optimistic.html. document available in electronic format at: http://www. semnării de contracte de finan are şi efectuării de plă i către beneficiari. The decision could at the same time create interferences in the selection of the beneficiaries as well as in the monitoring of the implementation of already contracted contracts.48%72. drafted by the Authority for Structural Funds Coordination. presented by the Romanian Government on its website at: http://www.ro/upload/Anexa%201%2030%20septembrie%202010. • It is worth mentioning that until the 22nd of October 2010 payments worth 5556. the estimate for 2010 being of 1-1.3 billion euro and of 2. which should point to its impact on Romania’s social and economic development. The European Commission’s Report of 31 March 2010 named “Cohesion policy: Strategic Report 2010 on the implementation of the programmes 20072013” identifies a series of relevant aspects concerning the state of things at the Union’s level concerning the selection of the programs financed by structural instruments. any institutional revision must me made only with the start of the new financial perspective and only after the enactment of an ex ante evaluation of such a decision.5-3 billion euros annually for the rest of the term. In the diagram below we can observe the comparative dynamics of the 27 Member States. For further reference see Absorb ia fondurilor structurale şi de coeziune. Impact on Romanian institutions and policies at the same time to the politicization of the management system of coordination of structural instruments. Romania occupying one of the last positions in terms of project selection and having a rate of allocation of appreciatively 16%.gov.ro/absorbtia-fondurilor-structurale-si-de-coeziune-proritate-zero-a-guvernuluiromaniei__l1a109210. 211 71 .fonduri-ue. 72 See Situa ia la 30 septembrie 2010 a depunerii şi aprobării de proiecte.

pdf. Up to September 2009 the European Commission had approved 14 major projects on environment and transports worth 1. p.fonduri-ue. Bucharest. In 2009 and in 2010 as well. http://kpmgee. Even if the Government showed a concern for the identification of the problems that undermine the enhancement of the administrative capacity of funds allocated through the structural instruments. the consequent actions didn’t fully result in: See the National Strategi Reference Framework. The Annual Report on the Implementation of the National Plan of Reforms for the 1 October 2008 – 1 October 2009 interval specifies nevertheless that Romania is currently holding the first place when it comes to major projects approved by the European Commission. 93. 75 In order to set up a comparative view of the issues consulti: EU funds in Central and Eastern Europe. the statistics concerning structural funds absorption rate showing nevertheless that in spite of an internal increase of the rate.European Institute of Romania .ro/upload/127323712758. It is worth mentioning that the same trends are maintained in the present.26 billion euros. The Government of Romania considers 2009 to be “the year of closing contracts” 74 .lcc. If we take into account the current rhythm. Progress report 2007-2009 drafted by KPMG Budapest. the beneficiary selection. As it is stated in the Raportul strategic na ional pentru anul 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune.Strategy and policy studies SPOS 2010 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% AT BE BG CY CZ DE DK EE EL ES FI FR HU IE IT LT LU LV MT NL PL PT RO SE SI SK UK EU27 Cumulated rates of selection in every Member State Source: European Commission.ch/dbfetch/52616e646f6d49569ec6ca687de886a9319808ff3ecaba5b891f423df6bd c6a7/eu_funds_in_the_cee_2010_kpmg. Romania’s absorption rate remains at a low level compared to other states in the region75. in spite of the statements of different national authorities. 74 73 212 .pdf. document in electronic format at: http://www. contract signing and reimbursement processes remain troublesome. Government of Romania. even half of that target is unreachable. January 2010. COM (2010)110 final The threshold absorption rate established by the National Strategic Reference Framework 2007-2013 (NSRF)73 was set at 90%.

For example. October 2007. • A better information and a preliminary consultation with the beneficiaries of the projects. p. and as a beneficiary of funds allocated through the structural instruments. redundant or subject to a continuous reformulation • Simplifying the procedures of accessing financing programs as well as the procedures of implementing the projects (clear. Bucharest. the previous argument remains as up-to-date as it was in 2005. coherent and plain language guides. 213 . implementation and management structures of structural instruments. procedures and instructions). after a period of three years as an EU member. Florinel Ilie. contract perfection. In conclusion. on commission by the European Institute of Romania needs mentioning: “the administrative capacity of absorption of pre-accession funds is still at a low level. monitoring practices. verification and reimbursement paying periods.The Treaty of Lisbon. European Institute of Romania. 23. as well as because the obstruction of hiring procedures (who nevertheless are highly complex and toilsome). Government of Romania. Daniela Lumini a Constantin. • Reducing the evaluation. implementing and managing structural instruments. • Avoiding situations where the procedures are unclear. • Facilitating access to co financing procedures for public and private beneficiaries. in the present the structural instruments managing structures are dealing with a lack of qualified personnel. 77 See Gheorghe Oprescu. many and serious deficiencies persisting and begging for a solution in the interval left until the moment of accession”77. incoherent. including the possibility of private funding of structural interventions. p. In the last two years the rate has decreased because of wages reduction. Bucharest. • Correcting the contradictory provisions of several normative acts which undermine the efficient development of operational programs and of the projects financed through these programs. Such a state of things. Dragoş Pîslaru. 61. • A satisfying employment rate of personnel specialized in coordinating. Impact Study: Analysis of the communautary funds absorbtion capacity in Romania. One of the conclusions of the study “The analysis of the communitarian funds absorption capacity in Romania”. Impact on Romanian institutions and policies • Consolidating the administrative capacity of coordinating. if in 2007 the employment rate of the respective structures was of 90%76. instead 76 See Raportul Anual de Implementare a Programului Na ional de Reforme pentru anul 2007. • Corroborating requirements. 2005. audit and evaluations effected by specialized structures so that the results are not contradictory.

medium and longterm benefits of the EU membership status. Institutional. the current state of play of the administrative capacity of funds allocated through structural instruments undermines the achievement of the objectives undertaken through the Lisbon Strategy. we come to two contradictory conclusions: 78 For example: Strategia post-aderare (Post-accession Strategy). a low absorption rate of the funds allocated through structural instruments limits the capacity of participating to Economic.1. legislative and administrative context An analysis of the impact the Lisbon Treaty has/can have from a politicalinstitutional standpoint over Romania. i. we must not leave out of the picture the institutional and administrative fields which also needed unavailing reforms in order to cope with the membership requirements. the way in which Romania reacted in 2007 to a prominent moment of its evolution.e. III. social and administrative disparities is actually cementing them. infrastructure. it meant however that the country had reached a level that allowed it to access and become a member of the Union. From Romania’s EU Accession Treaty to the Lisbon Treaty. the accession to the European Communities. the accession being seen as an action capable of encouraging national efforts to satisfy the commitments undertaken at accession. The three safeguard clauses and the particular case of the last case (the justice and internal affairs situation) can be understood along these lines. Cadrul Na ional Strategic de Referin ă (National Strategic 214 . in addition to the effects of the current economic and social crisis. Analyzing these official documents of the central administration78. Planul Na ional de Dezvoltare (National Development Plan).4. At the same time. and from some national reports that analyze particular aspects of the internal politicalinstitutional system. • Secondly. the constant lack of interest of internal political factors to be informed and to inform the citizens in regard to short. Most information regarding the tasks Romania faced in the post-accession period come from mostly foreign sources. Social and Territorial Cohesion Policy for the 2014-21021 financial interval.European Institute of Romania . as an EU Member State and the identification of action proposals meant to adapt the institutional and political practices and norms to the new judicial configuration of the European Union must take into account two aspects: • First.Strategy and policy studies SPOS 2010 of reducing economic. The signing of the Accession treaty didn’t mean that Romania fully met the criteria set by the acquis (a situation in which Bulgaria and other recent Member States found themselves in too). Similarly. many times those of the Union. Thus.

the second part of the document. regional development. 79 Such as the Institution of the Peoples’ Advocate which. Euro adoption convergence criteria analysed against the background of “consolidating Framework of Reference). energy. that there are only a few problems to solve in order to reach the European average (the official discourse). education and training. the one which should have identified the measures to be taken in the post-accession period lacks provisions regarding the institutional dimension. Impact on Romanian institutions and policies On the one hand. among others. • We only conclude that the major efforts of the pre-accession period were not equally divided among the concerned institutions on the one hand. agriculture. Finally. the section named “The evaluation of gaps compared to the European Union average” lacked information concerning the existing institutional gaps which would have. human rights and minority protection are mentioned therein. We argue in favour of the former by appealing first to Romania’s postaccession Strategy and especially by focusing our research on the “Institutional Evaluation” Chapter which was limited to: • Citing a series of institutions recently established79 in the pre-accession period in order to align Romania to the rigours of the acquis80. and that they were not adequately followed by post-accession substantive actions or by coherent visions over the transformations meant to take place in the system in order to meet Romania’s new commitments. economy and industry. annual evaluations of the NRP etc. mainly between the trade unions and business ownership). justice. labour market and employment. Programul Na ional de Reforme (National Reform Plan). brought into light the fact that the simple establishment of new institutions does not represent an answer meeting the European requirements. with a minimal recognition of the divides between the social partners (from the strategy’s point of view. On the other hand. 80 Dozens of institutions in the fields of transports. focusing on the economic. social. the fact that we are on the right track. • “Checking off” the formal establishment of social dialogue by implementing in a non-critical manned of European requirements in this field. in any case. We would like to make two observations: • We do not imply that the accession was a gift made to Romania. according to the strategy “decides on the constitutional character of the legislation”. because we are aware of the work of certain institutions and the efforts spent to gain this remarkable status. telecommunications and information technology. central public administration. In addition to that. that the accession will solve all problems or.The Treaty of Lisbon. 215 . one could conclude that the EU accession caught Romania largely unprepared and that not even in the last moments was Romania able to give a good account of it.

the official documents raise several other problems which can be reduced to the following elements: • Their number is too big. “consolidating institutions for the enactment of social consensus towards the main socio-economic problems” or “consolidating the new image of an European Romania”. simplified administration measures etc are added). In the NRP the subject of central and local administration is linked to the need of “developing an [administrative] culture which allows civil servants to cope with the challenges derived from the status of EU membership”. The concrete data about what has really been accomplished or about the impact of a newly established institution in compliance or not with the undertaken commitments and the EU norms (and about the institutions timely or delayed establishment. before their governmental debate approval” or to the ex-post evaluation of the General Secretariat of the Government (GSG) of public polices proposals drafted by the ministries or by other administrative organisms.Strategy and policy studies SPOS 2010 Romania’s role in the process of European construction” and enacted through vague and disputable measures such as “intensifying the communication and national debate process concerning European construction”. the 216 . in the NRP’s evaluation for 2007 “the improvement of the public administration’s capacity to draft and implement public policies” was linked among others to the executive power’s acceptance of the establishment of an “analysis mechanism designed to substantiate all normative acts or public policies proposals. competitiveness. government spending (to which the sustainable development dimension. about the necessary time it needs to deliver the expected results) are missing. public auctions. the improvement of public policies enactment process. • The relations between them are unclear. For example. such as the National Reform Program 2007-2010 (NRP) and its evaluations of 2007 and 2009. statements about the field of national economic and cohesion policies exist in the Post-Accession Strategy. For example. the National Development Plan. • Follow different lines even if it is presumed that they answer coordinated efforts. The self-appreciative tendency regarding the results is obvious in other documents too. Besides the data deficit and the tendency to emphasize only the positive aspects. or to the improvement of administrative capacity in particular fields such as the judiciary. The report is mainly quantitative and in this particular case of normative project substantiation too much emphasis was placed on the number of substantiated proposals in opposition to the quality of the substantiation or the manner in which these projects cover system requirements or the necessary correlation of legislative initiatives in order to prevent contrary effects.European Institute of Romania . • They contain overlapping parts.

As to the modernization of the judiciary. for example. The revamping of governmental agencies (as a successful endeavour. the emphasis being on the Government’s measures in the field of administrative capacity consolidation or the reforming of the judiciary.2010 COM(2010) 401 final. On these lines. from a structured perspective. but that 81 The part detailing the increase of public services quality is worth the observation that eadministration services in less developed local communities. Impact on Romanian institutions and policies National Strategic Framework of Reference (NSFR). “measure plans” etc. many of these documents foresee the creation of new “strategic concepts”.. the EU. administrative capacity critical approaches are rather found in the NSFR). 20. independent and effective judicial and administrative system properly equipped inter alias to fight corruption. once again. the internal evaluations of the aforementioned NRP insistently emphasize “Romania’s progresses” and “the Government’s involvement” in reform activities (the document insists on the logistic endowment of the courts. we cite again the Commission’s Report of July 201082 which emphasizes the unsatisfactory results of the Cooperation and Verification Mechanism intended to “help put in place an impartial. lacking sanitation are debated… 82 Raport al Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. The evaluation for 2009 is drafted in the same laudatory -optimistic tone (in any case. the annual evaluations of the NPR and the list can go on. Mentions of the gaps Romania still has to close on in terms of the commitments of the Accession Treaty are brought into notice by external sources. Reducing administrative tasks through the elimination of redundant provisions or useless procedures and the simplification of administrative procedures remain foremost priorities: these tasks were undertaken in the last years. the measures undertaken for the implementation of the new Strategy for a better regulation of the public central administrative level 2008-2013 or the steps made in the direction of the drafting of a single administrative code are largely presented.7. Brussels. the National Reform Plan (NPR). i. recorded some results. the economic and financial professional training of the magistrates or the organization of workshops within PHARE projects).The Treaty of Lisbon. Furthermore. 217 .e. a reason why the improvement of the administrative capacity the plans should serve is suffocated by the multiplication of plans and adopted laws (see the same 2007 evaluation. although the subject requires a more balanced approach). we are dealing with plans and projects for further regulation and not with a fundamental analysis of what has been done and what is yet to be done. but additional coherence and determination is necessary for their success81. overlooking the development of e-governance services. “Unsatisfactory” does not mean that progresses were not recorded (the adoption of the two procedural codes as well as several other initiatives are mentioned). the paragraphs concerning the quality increase of public services).

This is an appeal to the political factors of “opening up” and establishing a dialogue with the other categories of interested actors interested in the reform of the judicial framework. Specific “steps back” are also underlined by the Report.eu/archives/growthandjobs_2009/pdf/europeandimension-200812-annual-progress-report/annual_en. long trials etc. The Commission emphasizes the reduced rhythm of implementing reforms and the insufficient resolve of the authorities to reform public administration from the perspective of efficiency and effectiveness criteria. 218 . pp. helping put into place viable and enforceable proposals. at least when judiciary and administrative capacity (at any level) is concerned. Romania’s reactions are either insufficient or represent just formally agreed measures whose implementation is delayed or does not respect the spirit of the European requirements that had led to their adoption (corruption related indictments which have not received a formal sentence. emphasizing the unsatisfactory means of identifying and analyzing problems and policy implementation. and should now be implemented” (“Romania – overview of progress”83 and Specific country recommendations 2009”84). professional associations and civil society try to close this gap”. recommendations the political decision-makers know and should take into account. The Commission made specific recommendations for the continuation and hastening of the judiciary reform and the fight against corruption. The European documents point also to strategies of avoiding delicate situations: “The key to improved performance lies in reforming public administration.European Institute of Romania . Although pragmatic solutions are available in many cases. 55-56.). clearly identifying tasks and responsibilities. the evaluation of the Commission reflected by the documents points to mediocre results. 90-94. while initiatives of individual magistrates. We point to the following aspect: the Commission’s emphasis on “degree of unwillingness within the leadership of the judiciary to cooperate and take responsibility for the benefit of reform.eu/archives/growthandjobs/pdf/european-dimension-200812-annual-progressreport/annualass_detail. ensuring officials’ independence and rewarding merit. Plans have been developed. 84 Implementation of the Lisbon Strategy Structural Reforms in the context of the European Economic Recovery Plan: Annual country assessments – a detailed overview of progress made with the implementation of the Lisbon Strategy reforms in Member States in 2008.Strategy and policy studies SPOS 2010 as in many other cases. accessible at: http://ec.pdf.europa.pdf. such as the case of the National Integrity Agency law (the form voted on June 30 2010). pp. accessible at http://ec. Generally. against a background of a total lack of central monitoring of the policy enactment process. in delegation of decision-making to avoid bottlenecks at the top.Annual country assessments: Draft for a Council Recommendation on the 2009 up-date of the broad guidelines for the economic policies of the Member States and the Community and on the implementation of Member States' employment policies COM(2009).europa. 83 Implementation of the Lisbon Strategy Structural Reforms in the context of the European Economic Recovery Plan . they are often not taken up. 34 final.

NAPR 2002. The strategies and the state of play In the field of labour market regulations. before Romania’s accession to the EU. At the same time it envisaged the alignment with several directives concerning the wages warranty fund.1. 219 . the protection of the workers’ rights in case of enterprise. registering ceasing of collective working contracts. Romania will be unable to benefit from the opportunities of the Lisbon Treaty as long as these reform gaps persist. contained the drafting of the project for the new Labour Code.1. The Social Dimension of the European Union Model.2. the alignment with the new Framework Agreement on part-time labour concluded by UNICE. there are.1. • Equal opportunities for men and women. considering the elapsed period of time since Romania undertook a series of commitments. • Fighting discrimination. The European Model of Development. as well as the negotiation. such as persons with disabilities. Strategies in the Romanian context The social dimension of Romanian public policies must be interpreted in connection with the model of the European Union and with its formal requirements. CEEP and ETUC and the Framework Agreement on fixed-term contracts. The social dimension adjacent to both periods is determined through the relation with: • The labour market (especially since social inclusion is in connection with labour market inclusion). Impact on Romanian institutions and policies What are therefore the final conclusions about the 2007 – 2010 period? • First.The Treaty of Lisbon. democracy. we are witnessing parallel discourses of national and European decision-makers: the former emphasize the existing problems in all these three sectors and the reduced rhythm of reforms. no matter whether we are talking about the pre or post accession periods. capital or parts thereof transfer. III. • The development of the social security system.2.2. social dimension. • Measures pertaining to vulnerable groups. the National Accession Program of Romania. The pre-accession period. closing. citizen III. III. the judiciary and structural instruments. • Third. • Second. according to official documents three main landmarks of administrative capacity consolidation: public administration.

In regards to the fighting against discrimination. The medium and short term priorities were focused on developing the institutional capacity in the field and envisaged: • Informing and raising awareness among employees and employers. thereby requiring: • The conclusion and implementing of the NPE. In regards to gender equality. The law ensured the prevention and punishment of discrimination and. the Government of Romania adopting a Government Decision concerning the establishment of a National Council for Fighting Discrimination only in 220 . the adoption of the legislation stalled.European Institute of Romania . cooperation with social partners and employers. In regards to the employment rate field. people recently released from prisons and members of the Roma minority. among which women. • Active protection measures for the unemployed. 202/2002 concerning genderequal opportunities was adopted. • Following the adoption asked for the Common Document of Employment Policies Evaluation. the Program for the stimulation of employment and the Action Plan in the field of employment (as parts of Romania’s participation to the European Employment Strategy. but also across target groups. in a similar vein as the Labour Code and other legislative acts envisaged the improvement of security and health conditions of working pregnant. • Adopting the guidelines of the EU by means of multi-annual employment plans. The law ensured the coherent incorporation into national legislation of most communitarian provisions regarding the observance of the gender-equal opportunities and treatment principles. strategies for continuous professional training. young people. The short and medium term priority was the preparing of the participation to the European Employment Strategy. in balance with the acquis. the enactment of the Labour Code and the adjacent legislation as well as the professional training of the personnel involved in the enforcing of the new regulations and the establishment of the wages warranty fund. • The establishment of the National Agency for Equal Opportunities (NAEO began functioning in April 2005) and taking part into relevant EU programmes in this field. the NPE) envisaged the establishment of clear objectives. in 2002 Law no. as well as among civil servants. under-privileged persons. • The development of competences through continuous training. divided across types of social protection measures of persons seeking employment.Strategy and policy studies SPOS 2010 The document highlighted as priorities the creation of a single working regulations law system. child bedded and breast-feeding women.

Important progresses were reported also in the connected field of continuous training. 204 concerning facultative pensions had been adopted. according to the National Statistics Institute’s National progress report. Common Memorandum concerning social inclusion. the trends were increasing in the case of the private and mixed sectors and decreasing on the public sector. by means of measures of training specialized personnel and observing the vulnerable persons’ rights. the lack of medical services reaching severe rates especially in rural areas. At the insistency of the European Union. In a more substantial manner.01%. An important problem was the effective coverage of healthcare system. Law no. the Report emphasizing the effects of measures concerning families and poor or institutionalized children (the impact of the state allowance for children) or of the home-heating aids. • Training the personnel of the Ministry of Public Information/The Department for Public Relations. The social insurance system illustrated the necessity of reforming a complex pension system based on several components. The priorities envisaged the creation of an integrated and unitary system of social assistance and the consolidation of the social services’ structure. In regards to the poverty rate. As to the employment rate. the rate was dropping in 2005 (with a significant decrease of poverty in urban areas. • Developing methods of monitoring the dynamic of poverty. The short and medium term priorities were: • The elimination of all forms of discrimination (through the functioning of the NCFD). the refiguring of the pension point and of certain pensions for vulnerable categories (farmers) had led to an increase of the medium pension in the public system by 27. Impact on Romanian institutions and policies November 2001 (the NCFD began its activity in August 2002). • Setting up a public awareness campaign concerning national and European anti-discrimination legislation. At the same time. In the field of social assistance the implementation of existing programs was continued. The highlighted instruments were: • The National Anti-Poverty and Social Inclusion Plan. including annual reports. In the field of healthcare the main evolutions focused on decreasing the number of beds on the ground of moving towards ambulatory treatment.The Treaty of Lisbon. A special attention was paid to disabled persons. as a consequence of the effects of the introduction of a flat tax on wages). Another measure was of enacting citizen vaccination campaigns. Another important group targeted in 2006 was that of families affected by natural calamities. the 221 . • Romania’s participation to the European Action Plan for Fighting Discrimination.

the supplementing of Law 202/2002’s provisions was another prominent objective. but their impact was never mentioned. The following complementary programs: communitarian medical assistance. in the field of inclusion the importance of increasing the coordination with European Union instruments and provisions was emphasized. We also need to take into account the allotment of important funds for the mental healthcare system and the concern for the increasing number of people suffering from mental illness. improving the socioeconomic status of women an encouraging the women’s participation to the decision-making process and fighting against gender roles and stereotypes. The social services system was credited as having had the most important role in promoting social inclusion. The Strategy’s main objectives were: improving the national judicial framework. the development of social services networks for social assistance in hospitals and the development of sanitary mediator network (with a big stake in increasing the Roma population’s access) were already implemented or running at that time. Gender equality of opportunities between men and women was a separate chapter. The gender dimension in regards to the global vulnerable groups approach was nevertheless missing. as well as imprisoned persons’ protection policies. a series of steps needed to be made. In other words. the minimal medical services package to the ensured and the package of services for the persons with optional insurance were realized through the framework agreement concerning the conditions of medical assistance. The protection of disadvantaged groups comprised the field of family and children protection. to that effect the establishment of the accreditation system of public or private social services providers and the development of several internationally funded services being paramount. dating from 2006. 222 . In regards to social inclusion. At an institutional and legislative level the establishment of the National Agency for Equal Opportunities and the enactment of a National Strategy for equal opportunities between men and women for 20062009 were considered the most important results as well as the general action Plan for the implementation of the Strategy. At the same time. the development of a video advertising clip and the editing of a magazine which lasted only for a few issus and had a very ambiguous public rating. Public information and awareness campaigns were proposed too85. disabled persons and Roma population. taking into consideration the use of the Open Method of Coordination and the obligation of filing annual specific reports to the Member States of the Union.European Institute of Romania .Strategy and policy studies SPOS 2010 insurer’s obligation of offering access to the basic medical services package. 85 A web page of the agency.

most of the people in poverty (70%) living in rural areas. the National Pensions Strategy and the National Strategy for long-term healthcare and nursing. 2010. Impact on Romanian institutions and policies III. Undertaking the main objective of the National Reform plan. Metoda Deschisă de Coordonare (MDC) în domeniul protec iei şi incluziunii sociale.2. The OMC is applied in the public policies sectors where the EU. At the same time Romania drafted annual national reports. This was a large document that comprised an evaluation of the situation and a chapter dedicated in turn to the National Action Plan in the field of Social Inclusion. XXI.1. In the same period the poverty rate seemed to have stabilized around the 18. as per the EU treaties. The strategies and the state of play In the years following Romania’s accession to the EU. which “represents a process by which EU Member States agree to coordinate their policies within a mutual learning and structured exchange of information process”.The Treaty of Lisbon. families with three or more children (40%) and single persons over 65 years old (33. Dic ionarul explicativ trilingv al Uniunii Europene. p.8% of the women). Dimensiunea participativă a MDC . in Calitatea Vie ii. 2009. It the case of social inclusion. but where the states consider that they can bring added value through European cooperation and coordination. In 2007 positive trends in regard to the total income per household and activity and employment rates for the active population were observed87. 2. 223 . Four types of households registered an increased poverty rate: single people (22% of the men and 30. p.2. the report made reference to the ensuring of a labour market favourable to social inclusion of the vulnerable groups (an approach similar to the one the EU had during that period). respecting nevertheless their legal competences”86. 87 A central field in the context of demographic evolutions. 1–2. by supporting the creation of new jobs. the reporting procedure is a twofold one: each Member State presents its own social report and at the common level a common report concerning social protection and inclusion is drafted. in most of the cases the mothers being the single parents).5% level. Polirom. Accession and post-accession. In September 2008 Romania filed the National Strategic Report for social protection and social inclusion 2008-2010. The method used in this field was know as the Open Method of Coordination (OMC). the two fields being tackled together within the European Union. Iordan Gheorghe. Variables such as the long-term unemployment rate followed a decreasing trend.4%) – where female poverty was increasingly severe. the social dimension was mainly reflected by the reports concerning social protection and inclusion. has only limited competences. 435 or Lambru. The OMC is an instrument that helps the Member States in their reform efforts. Mihaela. nr. single parent families (31%. reducing the phenomenon of undeclared 86 Bărbulescu. falling within the Union’s practice concerning social inclusion.

Strategy and policy studies SPOS 2010 employment and of the inadequate management of change at the level of enterprises and workers. elderly. homeless persons and domestic violence victims had already been developed. the integration on the labour market of disabled persons and ensuring the accountability of allocated resources and implementation. p. the development of family policies was focused on promoting measures aimed at encouraging the women’s participation in the labour market. The third strategic objective. by developing facilities for children care and the development of daycentres which encourage the mothers’ return to the working place (NSR 20082010. Hence. At the same time. In order to ensure the employment rate of underprivileged persons the following actions had to be developed and promoted: promoting social economy. • The program for supporting recently raised families. “The central objective of the Government in the field of social inclusion is of continuing the efforts for the development of an inclusive society based on the supplying developed and integrated social inclusion services based on a real evaluation of the individual’s needs. realized at the methodological level. 21). • Improving the living conditions of the Roma minority. p. 88 Programs targeting disabled. a prominent element was the adaptation of the social protection system. The main objectives in the field of social inclusion were: • The general increase of the population’s living standards and the support for labour generated income by encouraging employment and promoting inclusive policies. promoting social inclusion and improving the access for vulnerable groups. • Supporting childbearing families. At the same time. promoting labour market competitiveness especially by correlating the educational and training system with the demand on the labour market. As to concrete programs and actions. the continuation of efforts to improve the living conditions of the Roma ethnic minority citizens was supported by the realization of studies and the implementation of the monitoring and evaluation system. 26).European Institute of Romania . • Facilitating the citizens’ and especially the underprivileged or vulnerable groups’88 access to resources. • The program for home-heating aids support. by developing the third sector and by ensuring equal opportunities for everyone. with an emphasis on vulnerable persons” (National Strategic Report for social protection and social inclusion 2008-2010. 224 .

promoting anti-discrimination policies using European Social Fund and World Bank funds and applying for International Bank for Reconstruction and Development funds (NSR 2008-2010. In order to increase the access to medical services shifting the focus towards preventive health services and the increase of the health education level. pp. 45-52).The Treaty of Lisbon. the modified system consisted of pension pillar 1. the continuation of sanitary mediators training problems. entirely or partially covered through the social health insurance system were considered priorities (NSR 2008-2010. Regarding pensions. according to NSR 20082010. At the same time. increasing the minimum payment stage for both sexes from 10 to 15 years. the 19% poverty rate at pension and the gender dimension of the poverty rate (22. certain long and medium-term priorities were established. mandatory. A particular problem was that most dependent elderly persons benefited from family care. This reality posed multiple problems that 225 . Impact on Romanian institutions and policies supporting access to primary health services through family doctors lists. optional. introducing a new formula of pension calculation based on a system which takes into consideration the incomes realized for the whole labour period and not only the incomes realized during a specific period of time. In order to ensure future development. The enacted changes aimed at increasing the standard pensioning age gradually by 2014. the main objective was represented by the improvement of the population’s health state and building a modern and efficient health system. pension pillar 2. 44-45). supplied mostly by women. the modernization of services and the development and the broadening of the integrated communitarian medical assistance were considered. (NSR 2008-2010.0% of the women over 65 years old were under the poverty threshold compared to only 13% of the men. pp. pp. compatible with the health systems in the European Union. the development of national programs for the integration in formal economy. 38-39). of individual accounts. The system’s identified vulnerabilities were: the low number of insured payers among independent workers. mandatory. medical appliances and sanitary material providers were subjected to evaluation and a commission of experts for the improvement of the activity’s monitoring was established within the National Health Insurance House. the development of medical infrastructure and emergency medicine. pay-as-you-go. as well as the establishing of the list of prescription drugs essential to the population’s health. 29-30). the implementation of programs which answered primary public health concerns and the needs of vulnerable groups. improving the school enrolment rate of Roma ethnics. in 2007 medical services. and pillar 1bis. In regard to public health services. pp. In order to improve the quality of medical services.

the report considers that Romania is facing major short and long term challenges regarding the system’s durability. The healthcare system is facing multiple accessibility. and focuses on increasing the level of contribution turnover and the fight against undeclared working contracts. There are indeed progresses. 64). The poverty risk identified is set at 19%. to be tackled probably by the next annual report. We can nevertheless anticipate some realities. but the presented figures are confusing because they offer no insights into the measures’ impact within a systemic evaluation” (Common Report on social protection and social inclusion. the economic crisis tending to affect the vulnerable categories. elderly persons and young persons. Given the major gender discrepancies between the levels of the pensions. p. as well as on the increase of the contribution period. Roma’s children. on the other hand the report observed that “family care is realized mostly in rural areas. a specific problem is the absence of a law-determined minimum pension. these being the prospective targets to be supported by social policies. women wanted to join the jabot market. The last annual report of Romania concerning social protection and social exclusion is Romania – Common Report on social protection and social inclusion . p. such as the high unemployment rate for women. and elderly women. Such an analysis is undermined by the character of the used documents. which “offer a rather descriptive image of the projects and programs focused on vulnerable groups.Strategy and policy studies SPOS 2010 needed to be solved. 2009. where traditions and moral values are observed to a greater extent”. with higher values for the rural population. unemployed. 3). The question of the impacts of the financial crisis on vulnerable groups. impelled by economic needs. remains unanswered. the Government proposes the building of new medical units. In regards to the pension system. without providing an adequate enough analytic image of the results. quality and public trust problems.European Institute of Romania . in spite of social and economic realities (women can desire to join the labour market regardless of their economic condition and the traditional ethic of feminized gratuitous care cannot be a principle of an European Union concerned with gender equal opportunities) informal care provided by women will continue to be the main pillar of the system. but 226 . the acquisition of ambulances and the hiring of medical personnel. On the one hand. The identified priorities in regards to labour market access were: the increase of the employment rate of underprivileged persons. the promotion of integrated policies (packages of remittances and social services) and the continuation of the efforts to improve the Roma’s living conditions. In regards to public access.2009. In regards to quality. supported by training and awareness programs as well as cooperation procedures with employers that are willing to get involved in the implementation of part-time jobs related policies (NSR 2008-2010. Actually. the equipment quality needs to be improved.

The accession process registered nevertheless a set of shortcomings when it comes to the institutions’ democratization. As to long-term care. For example. 227 . all the states that were engaged in the accession process had to fulfil three criteria: European identity. among others. Impact on Romanian institutions and policies there is no clear strategy to that effect. statism was strengthened during the accession period. it is important to highlight the role the Charter of Fundamental Rights of the European Union inclusion’s plays in bringing the citizens and their interests closer to the EU: according to the research The Lisbon Treaty and its implications on Romania. Democratization III. In Romania’s case. this stability was reached at the moment of the beginning of accession negotiations and consolidated throughout the accession process. 18% of the respondents have considered that the Charter’s compulsory character is the most important change brought about by the Lisbon Treaty (the most important change identified by most of the respondents was the Union’s gain of legal person status).2. as we have shown in chapter 1 of this study. The Lisbon Treaty maintains these conditions and develops them in its content. the rule of law.The Treaty of Lisbon. At the same time. when statism prevailed over pluralism. Democratization thus occurred more through conditional procedures than by the internalization and self-awareness in regards to democracy’s indispensable role in the functioning of the state in a market economy.2. III. that the candidate state must ensure the stability of the institutions that guarantee democracy. Against a background of socialist period vestigial influences. Instruments Article 6 of the TEU alludes to the democratic and human rights principles. the Charter of Fundamental Rights of the European Union consolidates democratic instruments and institutions. human rights and fundamental freedoms. The Copenhagen criteria stated.2. in the context of democratization and participatory citizenship. democracy. democratic system of government and human rights and civic freedoms observance. human rights and the protection of national minorities. the former being an essential condition of democracy. no substantial improvement is noticeable. as well as the rule of law.1. Consequently. The article states that the European Union is based on the principles of freedom.2. The consolidation of statism was the result of the technical process as well of the short deadlines the candidate states had in order to enact the reforms pertaining to the negotiation chapters.

The authorities ignored the NGOs or any other type of organizations. institutions and NGOs engaged in the democratic process function as a connection between individual system and government apparatus. the European Union and the citizens was established.1. especially after the enactment of the Lisbon Treaty.2. Another priority was that of ensuring the consultation of the social partners over initiatives of a legislative or social-economic nature. This is the reason why the priorities were: the toning of the Economic and Social Council with the demands 228 . The associations. bipartite structures such as the parity bipartite commissions within public authorities and discipline commissions were functioning. At the Union’s level. the National Pensions House.Strategy and policy studies SPOS 2010 III. Ever since the pre-accession period. the consolidation of tripartite and bipartite social dialogue was a priority.2. the only participants being trade unions and ownership. At the same time. Under these conditions.European Institute of Romania . a consolidated framework of interactions between the states. The ensuring of conditions for consulting and informing trade unions and ownership at activity branch level in order to solve worker’s demands and solve eventual working-related conflicts was considered a priority. by establishing dozens of Commissions and sub-commissions whose territorial coverage had to be extended. according to Romania’s National EU Accession Plan – RNAP 2002. the National Insurance House. the National Council for Adult Professional Training. The main problems debated within the social-dialogue commissions had as reference points the objectives of the Social Agreement (monitored by the Monitoring Committee) of the previous year and the closing of a new Social Agreement with three trade union confederations and seven ownership organizations. The access of the citizens to the decisions and institutions of the Union. a fundamental aspect is the situation of social dialogue in Romania. both individually and through representative associations and organizations was increased. the Council for Occupational Standards and Attesting was emphasized. whereas 52% of the respondents considered the principle of subsidiarity entails bringing the decision level closest to the citizens as possible). the National Agency for Employment. In 2002 the role of different tripartite institutions such as the Economic and Social Council. An important step is the increase in the role of the national legislative institutions (41% of the respondents to the survey of the research The Lisbon Treaty and its implications on Romania considered that the main effect this provision will have will be the increase of the citizens’ interests representation from the national identity point of view. Case of Romania Democratization entails the active participation of the citizens at the national and European Union level.

If we are to make an analysis of the semestrial monitoring reports we find that Romania has made major progresses herein. compared to the ‘90s a considerable improvement of the state of play was observed. Heather. Law 52/2003). Chişinău. Several studies concerning the process of democratization in Central and Eastern Europe argue that the negotiation and accession process was conditioned rather by the dimension of establishing new democratic institutions than by the transformations of the internal institutional context. At the same time. the role of the ownership and business networks was considered prominent for the implementation of EU policies by 49% of the respondents. even though. 53% of the respondents considered the committee should have the right to draft legislative proposals). and their preparing for running external financed programs. Europenizarea prin intermediul condi iilor de aderare în Europa Centrală şi de Est. which conditioned the institutions in a sort of way to become more democratic and to disseminate democratic practices. including through the undertaking of additional responsibilities. focusing mostly on procedural recommendations. but the effects they Grabbe.The Treaty of Lisbon. the vestiges of the negotiation and pre-accession mode of public policies enactment remained prevalent. After the accession. the EU hesitated in offering institutional design recommendations. The conclusions mentioned above are valid for Romania too. researcher Heather Grabbe argued that “the EU’s efforts to promote democratic development were not fitting the incentives created by the accession process. Puterea de transformare a UE. In regards to the Social and Economic council a tendency of supporting both the internal reform and the enhancement of its role was observed (28% of the respondents considered that the number of representatives for each group should be changed. 53% of the respondents who participated to the research The Lisbon Treaty and its implications on Romania considered that at the European Union’s level a representation of the interest groups is realized to a very great or to a great extent. Impact on Romanian institutions and policies for social dialogue promotion and development. a case in which the EU prioritized efficiency at the cost of legitimacy”89. In addition to that. respecting nevertheless the peculiarity of existing institutions. The consolidation of the social partners was considered an important step in view of future evolutions. 61% stated that the committee’s notifications should be compulsory. p. For example. the Executive power was consolidated through the establishment of a “supreme Executive” at the detriment of the legislative power or the regional actors. the involvement of the ownership and of the trade-unions in the process of implementing and transposing the acquis. In a prominent study. several important laws in the field of transparency (Law 544/2001. Epigraf. 57% of the respondents thought that the consulting procedure should be altered. 221. 229 89 . The researcher is of the opinion that in the accession process. 2008. were adopted.

it is noteworthy that in the context of the Strategy’s for a better regulation at the level of central public administration 2008 – 2013 implementation. Before this legislative change took place. on the one hand. contributing to the citizens’ distancing from aspects regarding European integration. The project was adopted by the Parliament and issued on 6 December 2010. 230 . deficient training of civil servant in communicating with citizens is observed90. Thus an informational void concerning the novelties of the Lisbon Treaty was generated at the internal level. Moreover. Bucharest. legislation and public policies was a highly timid endeavour on the behalf of public communicators. drafted by Centrul de Resurse Juridice – CRJ. and the citizens and their legally constituted organizations. the implication of the citizens and of interested organizations in the process of public policies enactment is limited by the superficial and narrow provisions of the existing legislative framework. At the same time. becoming Law 242/2010. The Law extends the provisions of Law 52/2003 to public policies documents drafted by the central public administration authorities. However. These arguments lead us to believe that in Romania a real culture of active and responsible communication between the central and local public administration.Strategy and policy studies SPOS 2010 produced were rather static. Thus. Moreover. in most of the cases public authorities disregard the position.European Institute of Romania . the additions brought by law 242/2010 institute the obligation of public administration authorities to justify in writing the reasons for ignoring 90 Raport de monitorizare a institu iilor publice. 2008. the Romanian Government has drafted a legislative project of complementing the provisions of Law 52/2003 concerning decision transparency in public administration. Public institutions prefer to mime public consultations. being unable to determine a shift of paradigm or internal institutional design. It is worth noticing that across the post-accession period no consistent debates on the reform on the internal institutions and main public policies were held. on the other hand. Informing the Romanian citizens over the last three years in regard to the effects of the adoption and coming into force of the Lisbon Treaty over internal institutions. Both the public institutions and the media had a reduced contribution in informing the public to the changes brought by the Treaty. It is however noteworthy that since April 2010 public debates concerning matters of European policies intensified as a result of the Commission’s launching of the Europe 2020 Strategy. Public institutions remain opaque and distant from the citizen’s needs and aspiration. was not established. perpetuating a context of “storefront democracy”. proposals and recommendations coming from citizen. professional and business communities who are not subject to the afore-mentioned regulations. public administrative authorities either avoided or paid lip-service to the public consultation process in the specific stages of drafting public policies.

These adjustments of the normative framework fall perfectly within the lines of institution and policies adaptation provisioned by the Lisbon Treaty. Impact on Romanian institutions and policies recommendations made in writing by citizens and their legally constituted associations.The Treaty of Lisbon. 231 . An increase in the citizens’. This legislative adaptation contributes to the strengthening of participatory democracy as well as the increase of public administration accountability. NGOs and business environment’s implication in the decision-making process which directly concerns them is achieved in this way.

according to the principle of subsidiarity.1. This factor accounts for the authority’s inertia or formalism when it comes to the launching of public debates or consultations. the messages transmitted to the citizens are not transmitted efficiently. Institutions. policies. Developing administrative capacities. only 8% of the respondents having the national printed media as a main source of information regarding EU policies for a better life and only 11% having the national televisions as the main source of information regarding EU policies. correctly and coherently. Romanian Institutional and political design for enacting the stipulations of the Lisbon treaty. Difficulties in the organization of the conferences. these are the institutions responsible for maximizing Romania’s benefits deriving from its EU membership status. The Romanian Administrative space. the research undertaken in the present study underlines the fact that 35% of the respondents see subsidiarity as situating the decision at the level that 232 . Continuing the professional training in the field of European integration of central and local administration civil servants One of the main reasons for the current administrative deadlock.1. Recommendations IV. If the central and local public authorities will not build a professional capacity at the decision-making level. strategies IV. This is the reason why on several occasions central and local public authorities are passive in the process of taking part to EU public policies consulting or promotion.European Institute of Romania . All the more so since.Strategy and policy studies SPOS 2010 Chapter IV. Without an adequate level of informational support from the authorities.1. the media is unable the fully utilize the capacity at its disposal. A low degree of professionalism of the personnel in central and local administration an adequate and coherent participation to the enactment of Union policies cannot be achieved. a relative lack of interest and even of relevant knowledge about the issues were all observed. thereby assuming the role of solely communicator of information regarding the EU’s and Romania’s European integration processes. The research The Lisbon Treaty and its implications on Romania underlines this last aspect. A recent example is the recent series of 9 conferences organized by the DEA in cooperation with the DIREI (NSPAS) which tried to disseminate the provisions of the Lisbon Treaty across the regions of development. Once the authorities are not involved. the poor administrative performance will persist.. for the weak administrative performance is the fact the public administration personnel is still insufficiently trained in the field if European integration. The national and local media substitutes the authorities in this position. Besides.

actions and strategy evaluation. even. A highly trained and informed bureaucratic class will play a major role in European integration. Impact on Romanian institutions and policies produces the maximum benefits whereas 48% see it as situating the decision-level closer to the citizens. the specialized governmental institutions (such as the DEA) as well as the higher learning institutions need to develop a series of itinerary programs which popularize the EU’s policies functioning and enactment. • Last. expedience and perseverance in the substantiating. actions and strategies is needed. social partners etc. multiple strategic documents and programs pertaining to Romania’s European integration have been drafted. A good example is the new masters’ studies program of the DIREI (NSPAS) of training civil servants in the profession of public program and policy evaluator. enactment. but not leas. Establishing a culture of public and. evaluation and the reform of Union policies. In Romania’s case. • at the same time. generating an increasing degree of transparency and public accountability. evaluation has become an indispensable part of the enactment of policies. we need to: • develop as many short and medium turn training programs in the coming years which make direct reference to the provisions of the Lisbon Treaty.2. stating the necessity of reforming public programs and policies and connecting them to the citizens’ needs and interests. during the last few years. A great deal of clarity. NGOs. the universities must prepare new masters’ studies and even PhD programmes which achieve these goals. At the Union’s institutional level. through the accessing of European funds. programmes and policies evaluation The Lisbon Treaty defines the Union’s and Member States’ obligation of using policy. their impact 233 . programs.1. not only in the opaque laboratories of the power. Consequently. especially European. Through this practice the Union’s institutions and policies get increasingly closer to the interests and aspirations f the European citizens. The Lisbon Treaty only strengthens the evaluation culture’s role in the efficiency-based approach of achieving the undertaken objectives.The Treaty of Lisbon. programs and actions. IV. but also through the consulting of the public central and local administration and of the citizens. thus establishing the measure of success or failure of these enterprises in order to help substantiate the new proposals subject to approval. If we look at the implementation procedure of these strategies we are forced to observe a total lack of evaluation. if it is the case. preparing and informing the population.

social dialogue The consultations of public institutions with social partners are most of the time superficial. in our case.Strategy and policy studies SPOS 2010 being practically unknown.3. in order to bring the institutions. a procedure that needs to be checked on the list of requirements for enacting a particular action. Sustainable development. it is imperative that: • Evaluation becomes a current practice guiding the strategic documents’ and programs’ attempt of reforming internal policies and programs. implementing and evaluating European Union policies requires first of all an adequate knowledge of the EU institutions. All the more so since the fragile specialized unit of the government has been subject to reform. policies and even strategies is a sporadic. Ensuring the active and responsible participation of the social partners in the process of drafting. The research The Lisbon Treaty and its implications on Romania underlines 234 . the evaluation of public programs. ownership and social networks in order to ensure a more efficient and effective enactment of the Union’s policies and especially facilitate the achievement of the objectives set forth by the “Europe 2020” Strategy. durable and inclusion-friendly growth is paramount. The establishment of a participatory democracy framework which starts from the level of subsidiary communities and leads to the upper levels can only be established this way. The spirit and the letter of the Lisbon treaty’s provisions encourage the public authorities of the Member States to tightly cooperate with the business. Even though the “Strategy for a better regulation” states the necessity of establishing a culture of evaluation. Although in the period of pre-accession marked the development of the necessary legislative and normative framework for the establishment of the consulting practice. public institutions prefer to unilaterally enact decisions and procedures.European Institute of Romania .1. decisional process and policies. policies and the content of the internal strategic documents closer to the citizens’ needs and interests. • Ensuring a high degree of transparency and public accountability of the public central and local institutions in relation to the citizens. Establishing a tighter cooperation with business-owner and social networks in order to ensure the accomplishment of the EU’s objectives set forth by the “Europe 2020” strategy. IV. pioneering activity. In conclusion. The increase in the information degree over the social partner’s involvement in the economic recovery process which underlines an intelligent.

Internal informational deficit There is an informational void. As to the participation of business and ownership networks to the process of implementing EU policies. which effectively excludes the citizens from the decision-making process as well as from the personal responsibility of ultimate decision-makers. they lack data about the real achievements. At the same time. In conclusion. The lack of information is reflected by the difficulty of obtaining pertinent information from Romanian sources. about the impact of institutionestablishment. Impact on Romanian institutions and policies the fact that 50% of the respondents consider to a very great and to a great extent that the EU ensures a fair representations of the European interest groups’ points of view. 54% considering them important. we recommend that: • Public institutions cooperate tighter with interested parties such as business. the NRP evolution for 2007 linked the “improvement of public administration capacity to formulate and implement public policies” to the others to the executive power’s acceptance of the establishment of an “analysis mechanism designed to substantiate all normative acts or public policies proposals. a huge deficit of citizen information and sometimes even a lack of information at the highest decision-making level. the research points out that 19% of the respondents consider the ownership and business networks as being very important in the decisional process of the EU. before their governmental debate approval” or to the ex-post evaluation of the General Secretariat of the Government (GSG) of public polices proposals drafted by the ministries or by other administrative organisms. by establishing consulting mechanisms based on adequate virtual platforms. For example. 20% of the respondents consider it very important and another 56% consider it important. In the case when internal sources of information exist. according to the commitments and the EU norms undertaken or about the initiation of policies and legislation in compliance with the same obligations. Starting from these considerations supported by our research.4.1. IV. The report is mainly quantitative and in this particular case of normative project substantiation too much emphasis was placed on the number of substantiated proposals in opposition to the quality of the substantiation or the manner in which these 235 . obtaining information from the EU proving a lot easier.The Treaty of Lisbon. The present study is an adequate example of the situation. the respondents identify the business and ownership networks as important structures in the enactment of EU policies and this reality should be reflected at the national level too. similar to the ones used by the European Commission (the Your Voice in Europe platform for example). using EU sources being most of the times the easiest solution. employers and social networks.

instead of knowing that the principle holds that the decisional process of the Union must reside at the level that allows it to generate maximum results (35%). Thus. IV. who. transparently and diligently participates to the processes pertaining to European integration. At the same time it is needed that the government’s role be clearly separated to prevent the overlapping between government and parliamentary competences and to prevent interference with legislative procedures (such as the case of excessive Emergency Ordinances adoption). At the same time. private enterprise and civil society representatives is increased for a better participation of the social partners to the enactment of European Union public policies. For this reason we think it is important that knowledge about the subsidiarity principle of the public administration. as well as the regional authorities’ involvement in the decisional process. ownership and civil society. governance. Furthermore. so that it actively. subsidiarity. the Romanian Legislature must increase the efficiency of its activity. National parliaments.5. in half the cases considered the “national parliament’s participation to the decisional process of the Union” a major change in the relation between the EU and the Member States as a result of the Lisbon Treaty’s coming into force. as a guarantee of respecting the will of the 236 . The relations between the Legislature and the Executive Branch The Lisbon Treaty increases the possibility for the national parliament’s.European Institute of Romania . With the Lisbon treaty’s coming into force.Strategy and policy studies SPOS 2010 projects cover system requirements or the necessary correlation of legislative initiatives in order to prevent contrary effects. Romania needs to use the multi-level governance mechanisms. the respondents had difficulties in knowing the competences of the European and national institutions and organisms that can intervene in the subsidiarity-compliance verification process. The research The Lisbon Treaty and its implications on Romania shows that 37% of the respondents consider that the national parliament’s involvement in the European Union decisional system. In this setting. a reality acknowledged by the survey respondents. most of the survey’s respondents (48%) considered that subsidiarity is moving the decision-making level as close as possible to the citizens. we observe that the subsidiarity principle – central for the past and future development of the European Union – is not understood by the representatives of the central and local public administration or by the representatives of the trade unions.1. the EU encourages increased participation of the national parliaments to the Union’s activities and consolidates their capacity of expressing their opinions on the legislative acts proposals of the EU (see Protocol 1 on the role of national parliaments in the EU).

The political initiatives that would allow Romanian leaders to assert themselves as regional leaders and which would allow for the introduction on the EU’s agenda of issues concerning groups of states in Central and Eastern Europe are lacking. predominantly in the Republic of Moldova. Consequently. OSCE and NATO member and as a Black Sea Coast country.The Treaty of Lisbon. the relations between the Member States and the European Union change through the participation of national parliaments to the Union’s decisional process. 50% of the respondents consider that as a result of the Lisbon Treaty’s enactment. Romania has major interests in the region and can play an important role in defining the strategies for Turkey. the interaction procedures and the terms of action etc. To that effect. • A memorandum between the Parliament and the Government which specifies the competences of the two parties. Impact on Romanian institutions and policies citizens in their quality of national citizens of the Union is the main effect of the Lisbon Treaty’s coming into force. Moldova and the Western Balkans if it capitalizes on the advantage of 237 . Romania should be actually concerned in regards to the decision making process of the EU in all of its stages. On the other hand. transformed in weighted votes in the Council and in the number of MPs in the EP. placing an emphasis on identifying the subjects on the European Commission’s agenda and the analysis these might have on the national interests of Romania. Nevertheless. as well as other experts taking part to different working formats should know and promote. effective and accountable in the process of participation to the Union’s actions. Turkey and Russia or the Caucasus. as a sate interested in the democratic development of the Balkans and of the Eastern vicinity. Romania seems to be unaware of the influence it can play due to its population. starting from these considerations: • The internal legislative institution must revise its practice and procedures in order to increase its efficiency. Ukraine. At the same time. serving the goal of reaching a consensual position which the representatives in the COREPER or in the other formats of the Council. The possibilities opened by the European External Action Service in defining an active policy of the European Union gives Romania the possibly of expressing its points of view and interests as an EU. the European game being based on compromise and the success of one state depending on the general progress. Romania. the Department of European Affairs of the Romanian Government and other administrative institutions manage the decision-making issues. It is important to note that the personnel tasked with the European issues is aware that the national agenda cannot be fully followed. is necessary. Therefore the “consolidation of the new image of European Romania” envisaged by the post-accession Strategy can be accomplished only by assuming an active role in the political-institutional system of the EU.

Western Balkans and Moldova perimeter. an authority that must gain the status of an institution with transversal attribution and competences concerning Romania’s participation to the EU’s actions. where the DEA must cooperate with the MFA. If in terms of the new alterity of the national parliament the DEA is “condemned” to cooperate with the Parliament.Strategy and policy studies SPOS 2010 knowing the issues in the region and manages to build wining alliances around its ideas. this way the Romanian citizens will be able to take part to the European decision-making through their representatives. as well as ensuring public access to its debates. In order to consolidate the legislative institution’s capacities of taking part to the Union’s activities. the DEA must become the Government’s national and integrating coordinator in relation to the Parliament on every issue that implies common attributions. • The Romanian Parliament must set up the mechanisms that ensure an active role for the Legislature in European casting at the EP level and not that of a passive spectator that silently approves every proposal originating from Brussels. • We also recommend the strengthening of the Department for European Affairs. WE consider the following observations could be made: • There is a great opportunity for Romania’s citizens to directly express themselves in their element of EU Member States citizens through the new powers the Lisbon Treaty gives the national parliaments. Romania must therefore draft studies and based on them 10-20 years strategies of promoting the EU’s and consequently its interests in its influence area which should comprise the Turkey. private or non-profit actors interested in specific issues of the legislative initiatives examined under the subsidiarity and proportionality compliance procedures would ensure an increase in transparency and legitimacy. An opening up of these proceedings to the public.European Institute of Romania . the same can be said for the foreign and defence policy. Romania’s administrative absorption capacity remains nevertheless low. Such a situation only contributes to the increase of economic. IV. Enhancing the capacities for the absorption of EU-funds allocated to Romania through structural instruments After an almost 4 years period inside the EU and having the status of net beneficiary of funds allocated through structural instruments. 238 . • The necessity of strengthening the European Affairs Commission of the Romanian Parliament is all the more so warranted.6.1. administrative and infrastructure disparities instead of eliminating them. social.

19% of the respondents consider that the structural funds accessed insofar by Romania have contributed to a small extent to the achievement of the cohesion objectives. we recommend the enactment of the following measures. These answers certify to their option in favour of the cohesion. whereas only 15% consider that the structural funds accessed by Romania up to this moment have contributed to a great extent to the achievement of these objectives. it will be difficult to support this message at the European level. For example. 51% of the respondents consider that the EU funds accessed by Romania insofar have had a reduced contribution to the achievement of the cohesion objectives which somewhat proves that the respondents seem to be aware of what and which are the adjacent objectives to the structural funds. complementary to the provisions of the National Reforms Plan 2011-2013: • The present way of system functioning must be maintained up to 2013.The Treaty of Lisbon. Impact on Romanian institutions and policies The fact that Romania is on the last place among Member States in terms of the absorption of funds allocated through structural and cohesion instruments is caused. that the procedures are too complicated or that the competent factors do not have sufficient information about the objectives and the accessing procedures to the funds allocated to Romania through structural instruments. In the meantime debates concerning the institutional and systemic design for the next financial perspective 20142021 must be started. In order to improve this internal situation in regards to the achievement of the Union’s objectives set forth by the Lisbon Treaty. the research The Lisbon treaty and its implications on Romania points out that 76% of the respondents admit that they have never participated to the accession of funds allocated to Romania through structural instruments. contracting. 239 . On the other hand. selection. If Romania continues to have a reduced administrative absorption capacity of the allocated funds. If it is absolutely necessary. only a handful of changes must be made to the systemic and institutional design of the management and coordination of the operational programs. This aspect proves either that the structural instruments are not close enough to the competent factors. In the same vein. among other factors. by the fact that only a reduced number of potential beneficiaries take part in the process. On the other hand. • In order to increase the system’s efficiency the procedures of applying. 59% of the respondents think that the percent of the EU’s budget allocated for cohesion should be bigger and 14% consider it should remain at the present level. social and territorial policy’s reform. monitoring and evaluation projects adjacent to the operational programs must be adapted and simplified. lacking the legitimacy of upholding this argument in view of the next financial perspective of the EU.

Such a strategy would allow for the creation in a short interval of time of the human resources required for the drafting of financing proposals which are aware of the real necessities of the beneficiary communities. lack experience or are poorly prepared in strategic and operational management). the judiciary and structural instruments by: 240 . Political actors prefer to politicize the system (by nominating for leadership or management structures civil servants who.1. the systemic and institutional management needs to remain outside political influence and nominations for leadership positions must be based solely on professional criteria. the training programs should include modules concerning the analysis of local public policies. with a component of research methods and mechanisms. • The diversification. It is necessary that in the following period. adoption and focusing of the training programs for the writing and implementation of projects for underprivileged environments financed with structural funds. as well as in public institutions that are project beneficiaries. especially in the case of beneficiary institutions. • Unblocking positions in institutions specialized in operational programs management. on medium and long term can generate a major human resources crisis. This strategy leads to a reduction of specialists and career civil servants which. the Romanian Government eliminated this provision. Consequently. Even though in the last years the offer of training programs was considerably increased. Even more so. Even if at the level of the Management Authority derogations were approved. which would be that of the necessity to continue the reforms in the fields of public administration. adequacy and sustainability of the projects submitted for financing. The decision of blocking positions in all public institutions has a negative impact on the administrative capacity of absorbing funds allocated to Romania through structural instruments. on many occasions. If we were to draw a conclusion based on the statements at the end of chapters IV. in order to improve structural funds accession capacity. at least in the case of structural funds allocated to Romania. these weren’t able to solve the problem of the lack of personnel qualified in the field of structural fund absorption.5. appropriateness.European Institute of Romania . thus reducing instead of increasing institutional capacity. and IV..1.6. thus ensuring the relevance. Certain problems in the structural instruments management and coordination are the result of political interference in the operational and strategic management activities. a more decisive action needs to be initiated in the coming years.Strategy and policy studies SPOS 2010 • The depoliticization of the systemic and institutional management of the operational programs must be enacted.

2. • Of caretakers – due to the lack of system accessibility.cz/assets/evropskezalezitosti/kompatibilita-s-pravem-es-eu/app1_methodical_instructions. the positive effect will not become manifest. women are affected by the threefold role they play: • Of workers – the medical fields is feminized.The Treaty of Lisbon.2. • Increasing the transparency of the decisional process. • Consolidating the control instruments over public policy implementation forms.pdf 241 91 . Although the latest government measures regarding the contribution level will theoretically contribute to the increase of the future level of women pensions.vlada. whose implementation must be monitored. frequently informal and unpaid. At a lower level. a clear approach to the income disparity is necessary.1. The gender dimension is insufficiently tackled The most vulnerable categories poverty-wise are feminized. In regards to health. Regarding the pension system. The social Dimension Starting from the recent data (in spite of the fact that the 1010 Report for 2009 has not been drafted yet) the following problems and recommendations can be emphasized: IV. IV. • Creating efficient instruments for the collection of data about the public policies’ enactment. • Of system beneficiaries (Romania continues to face an alarming death-rate of uterine cancer. Available online http://www. if clear and coherent measures of equal opportunities enhancement for the elder women workers especially are not implemented. The European Model. Impact on Romanian institutions and policies • Simplifying strategies. • Adopting directions of reform which endure more than the government’s term. measure plans etc. women take on this role. by eliminating redundant acts and coordination the directions for reform in clear and concise documents91. A women’s poverty reduction strategy needs to be developed through specific means. breast cancer and a very high mother death rate compared to other EU states). a good example of a coherent and concise working model is the document Methodical Instructions for the Organisation of Work when Meeting the Legislative Obligations Ensuing from the Membership of the Czech Republic în the European Union drafted by the Executive of the Czech Republic in 2005. • Increasing the degree of public factors’ accountability to the adopted measures.

the following elements are needed: • The establishment of a separate Strategy for this issue.3.2. At the same time.2. the data used needs to be constantly related to vulnerable 242 . IV. There are no signals that the Government understands this threefold role and that it establishes coherent policies in the field. with clear indicators and criteria which allow for the monitoring and the evaluation of the implementing of central priorities. the Government should ensure that it promotes this type of care by ensuring the men undertake this responsibility too. IV. Encouraging the attraction of funds through the European Social Fund specifically for this matter may prove to be an efficient formula too. the association of family caretaking with moral highlights a flawed understanding of professional healthcare. An interesting initiative along these lines is the NSPAS’ organization of a doctoral programs dedicated to the Roma students and their integration.Strategy and policy studies SPOS 2010 To the extent that the Government continues to rely on informal caretakers. • Attracting funds from the European Social Fund for the achievement of the Strategy’s goals. the monitoring. and by ensuring that this type of labour is decently paid and is not creating another poor and feminized working environment. Reducing geographical disparity in wages and accessing healthcare In order to accomplish this objective. especially through providing access to education and professional development programs At the same time. as well as a complete misunderstanding of equal chances opportunity and gender emancipation strategies at the European Union’s level. Improving the living standards for the Roma minority.2.European Institute of Romania .4 Developing analytic and not descriptive means of evaluation It is imperative to develop the possibility of estimating and better understanding the economic and social measures undertaken during times of crisis. the drafting and monitoring of national gender policies is hampered by the disbanding and recent reorganization of the NAEO. The last wage measures in healthcare seriously affect the living standards of female workers in a system already poor and feminized. Moreover. IV. evaluation and improvement of already existing programs is needed (such as the affirmative policies for the Roma students’ admission to higher learning). At the same time.2.

In order to ensure social cohesion and inclusion the following requirement must be met: 92 See chapter IV.5. For example. most of the respondents in the research The Lisbon Treaty and its implications on Romania considered that the European budgetary quota allocated for social cohesion should be bigger. * On a general level. 243 . 74% believed these funds had contributed to a small or very small extent to the alleviation of problems in the field of social cohesion92. being looked at in a pessimistic manner (the research The Lisbon Treaty and its implications on Romania shows that 50% of the respondents consider the achievement of the objectives of the Europe 2020 Strategy on employment possible only to a small extent and 65% of the respondents consider that the achievement of the poverty reduction rate are possible only to a small and very small extent). the engagement in society. in compliance with the gender integrative approach (gender mainstreaming). Roma minority or disabled persons. In fact. of the recommendations must be considered an action transversal to all other dimensions. IV. the analysis of the situation of the Roma minority needs or of the disabled persons needs to be correlated with the gender dimension. IV. Approaching social inclusion in a holistic way – strengthening the access to the labour market. Encouraging the linking of social-exclusion related concerns with the European Year of Volunteering 2011 It is important to support the participation to social networks. this dimension is problematic in the current social context. especially in the case of vulnerable categories with an increased poverty rate.2.1.2. especially in the present national budgetary context must therefore constitute an utmost priority. the access to social welfare In regards to labour market access and incomes. At the same time. Impact on Romanian institutions and policies categories: women.6. Out of these.1.6. The recommendations focus both on specific social inclusion and cohesion measures and on ways of approaching existing and future measures and policies (especially in regard to the monitoring and evaluation of these policies). the opinions concerning the achievement of the objectives concerning the increase of integration in education by reducing school drop-out rates are evenly divided.The Treaty of Lisbon.2. the facts presented at point IV. The availability of European funds.

as members of Romania’s civil society. association. NGO or legal person to access the documents of the European Unions’ institutions) as well as the possibility of actively contesting the decisions of European institutions (drawing attention to the damages caused by any institution.Strategy and policy studies SPOS 2010 • Observance of citizens’ rights. the use of the European Ombudsman institution) must be supported. Increasing the role of the public authorities to inform in regards to the opportunities of active citizenship within the European Union An increased attention in Romania’s case must be paid to the encouraging of interactions between the governmental authorities and NGOs or nongovernmental associations.European Institute of Romania . European citizens have at their disposal the institutions for a participatory citizenship vital for the confirming of democracy. For this reason we formulate the following recommendations: IV. writing to the institution in one of the languages of the treaties and being answered in the same language.1.2.3.30 the manner in which the EU informs its citizens (60% of the respondents). IV. Democratization The Lisbon Treaty is a turning point for the consolidation and the hastening of the democratization process. In this context. It is important to note that the research The Lisbon Treaty and its implications on Romania points out that an overwhelming proportion of the respondents (79%) uses the internet to get information about EU policies. by encouraging civic initiatives and ensuring the possibility for the challenging of the European institutions’ decisions. • Their active participation to the functioning of the European Union. The increase of the institutions’ representativeness and the increase of citizen’s participation are two key elements of the Lisbon Treaty. By facilitating the citizens’ access to European institutions and information regarding these. occupy 244 . According to the research The Lisbon Treaty and its implications on Romania the respondents graded with 6. NGO or legal person to file petitions to the European Parliament or the right of any citizen.3. association.3. IV. an increased attention must be paid to the online environment. Increasing the media’s role of providing accurate information and promoting active citizenship Information campaigns regarding the encouraging of citizens’ initiatives (for example the possibility of 1 million citizens from 7 Member States to draft a civic initiative or the possibility of any citizen. which.

68% of the respondents in the research The Lisbon Treaty and its implications on Romania consider that the Romanian state observes the rights of its own citizens to a small and very small extent. Therefore the debates over the enhancement or substantiation of European integration must me brought as close as possible to the “engine” of the Union – the citizen. as well as a superior level of implementation. IV. at the same level of governance. thereby ensuring a democratic and efficient legitimacy. Impact on Romanian institutions and policies a secondary position in relation to the trade unions and ownership within the Government’s social dialogue priorities. Furthermore. 245 . especially in the context of European governance. which puts at his disposal different points of access to the European decision.The Treaty of Lisbon. Under these circumstances. let us not forget that 2011 is the European Year of Volunteering and that the Romanian citizen could become involved through projects and programs ran under this initiative. effective mechanisms of feedback integration and consultation of interested parties need to be established.3. Strengthening participation and democratization through the support of civil society by the national authorities must be stepped up. Promoting the European citizenship and the participatory citizenship The EU must not be seen simply as an intergovernmental organization where each state actor tries to maximize its own national interests. the internal information and debate on these issues were either invariably directed towards the benefits of the membership status (with no emphasis on the adjacent obligations). or lacking to a great extent. IV. We must keep in mind that we are also talking about a peoples’ Union and the idea that the Romanian citizen has become a European citizen must be developed and substantiated. And.3. Promoting the European citizenship and the participatory citizenship Citizen’s trust in the European Union points to a inverted relation as compared to the citizen’s appreciation of national institutions: 74% of the respondents consider that the EU observes the citizens’ rights to a great and very great extent. For the decisional process to be truly transparent. using the European means and institutions for strengthening civil society is paramount.3. Both at the moment of accession and of the Lisbon Treaty’s coming into force. the citizen needs to be informed and helped to understand each step.4.

Out of the respondents a significant part had accessed European funds (79%). 246 . Strengthening the participation of citizens belonging to vulnerable groups The engagement of an increased and diverse number of social partners (from the perspective of the interests they represent) and focusing on the interests of groups vulnerable to poverty and social exclusion (for further details see the study’s section concerning the social dimension) must be analyzed and supported.3.000).3. An evaluation of the social actors’ accession of European funds and of the social partners who encounter institutional and financial difficulties in accessing them (to what extent does cofinancing encourage or prevent certain categories of social actors and to what extent the eventual disparities can be corrected) needs to be undertaken. students or professionals. IV. including through the accession of European funds The respondents to the research The Lisbon Treaty and its implications on Romania considered in a proportion of 62% that the European budget for social cohesion should be larger.European Institute of Romania . 93 European Commission. capable of undertaking actions and creating strategies for the consolidation of democracy which encompass a strong intermediary sector (NGOs.6. Dismantling the obstacles to EU citizens’ rights.3. It is important to build a dynamic civil society. we want to highlight the necessity of an increased preoccupation for the right and possibilities of association of the European citizens. and 74% believed that these funds had contributed to a small or very small extent to improvements in the field of social cohesion. associations) between the level of individual citizens and the level of the European Union’s institutions. Strengthening civil society. EU Citizenship Report 2010. COM (2010) 603 final.7. 2010). Enacting the recommendations stated in the Dismantling the obstacles to EU citizens’ rights report 93 The report focuses on the obstacles European citizens confront in accessing certain rights they enjoy as particular citizens. IV.Strategy and policy studies SPOS 2010 IV. The report stresses at the same time the importance of free and easy access to information necessary and relevant to the exercise of their rights (European Commission. residents. At the same time. but only 33% had accessed lower value grants (500.5. We underline the importance of respecting of present recommendations and strategies for the improvement of the current situation.

For this reason we support encouraging the national authorities’ stepping up of social dialogue in a wider and less rigid sense. Impact on Romanian institutions and policies Generally. citizens’ associations and individual citizens) increased European engagement with both national and European civil society is important. 247 . we emphasize the importance of correlating five categories: • European institutions.The Treaty of Lisbon. • European social partners. • Romanian citizens. • National social partners. Taking into consideration the low degree and intensity of national level interaction between the state and civil society (including social partners. • National institutions.

we outline the necessity of Romania’s compliance with both the spirit and the letter of the recommendations repeatedly made on several occasions and to the own commitments undertaken on repeated occasions as well. It is not by chance during the finishing states of our study the possibility of missing the deadline of Schengen Space accession.First of all. Of course. For these reasons we recommend: 1. 96 A relevant example is the already mentioned situation of the field of Justice and Internal Affairs which continues to be a reason for concern for the European Union. Romania needs to truly fulfil the commitments undertaken through its accession to the European Union (in other words. 248 94 . The reforms that have been delayed or blocked are not prescriptive. although 7 years since the conclusion of the access negotiations and 4 years since the accession have passed. to continue its efforts of complete integration in the Union’s space).European Institute of Romania .Strategy and policy studies SPOS 2010 Chapter V. institutions and policies to the European Union’s functioning. but they build up in a “black box” whose content needs to be solved sooner or later. the simplest solution for these “building up” of unachieved commitments is to solve them alongside the new obligations. the Europeanization and modernization of our country can directly and unabatedly be realized through the completion of this objective. the accession itself95 or the different pre and post accession evaluations96. but this measure requires s strong The long list of sectors for which Romania asked and obtained transitory periods speaks by itself about these commitments.The continuing adaptation of national legislation. Romania needs to make up for the legislative deficiencies generally and to compensate for the problems of complete and compliant enactment of the acquis specifically. some of them not accomplished even after 7 years. initially set for March 2011. 95 The accession conditioned by the fulfillment of internal affairs and justice commitments led to the introduction of the CVM in these fields. To that effect. Conclusions We conclude that: . in order to subsequently adapt to the substantial changes introduced by the Lisbon Treaty. was officialy recognized. especially after the conclusion of the accession negotiations94. Public policies strategies a) the internal level: . Furthermore. especially because given the Lisbon treaty’s coming into force and the “transformative power” the EU holds over Romania.

given that there is the risk that Romania misses on most part of the funding. so that Romania accedes to this truly remarkable not reimbursable funding resource amounting to over 30 billions of euros for the 2007-2013 financial exercise. b) the foreign affairs level: . effort needs to be focused in the direction of institutional priorities. A rethinking of the architecture of the Romanian society in its entirety is necessary (maybe even an amendment of the Constitution or of the administrative-territorial 249 . but not least.The flawed administrative capacity. we consider imperative the drafting of a national strategy to which all national political forces should subscribe and which enjoys the civic support that ensures the democratic legitimacy such a decision requires. . .The professional training and the depoliticization of the central. 2. as well as the ones generated by the “constitutionalization” of the European social model over the Romanian civic rights and foremost on the Romanian state’s institutions. but also the general foreign affairs and defence interests of Romania. coordination and interconnection. The reforms must ensure a high quality of the interventions. in order to foster a better knowledge and enacting of the European Union’s policies. which could represent the framework for the relaunching of the legislative. determined by its position of a member on the EU’s and NATO’s Eastern border and on the Black Sea Coast. Institutional enactment In order to ensure the enactment of these public policy strategies we consider necessary the adoption of the following measures: .Paying special attention to the impacts of the Charter’s compulsory character. All these aspects could be elements of the proposed pact. regional and local media as well as of the European affairs practice communities. the persistence and recurrence of errors point to systemic problems of the society model.Given the major role the CFSP and the CDSP respectively will play in defining the EU’s place and role internationally.Increasing the role of the national. Last. institutional and public policies reform as well as the framework for their convergence with their UE equivalents.The Treaty of Lisbon. Impact on Romanian institutions and policies political resolve. must be transparent and engage the citizens. “a political pact” as well as the support of the communities which are to be affected by these reforms. regional and local structures involved in European funds absorption needs to be ensured. the ultimate beneficiaries of the reforms. . since more than half of the period has passed.

professional organizations. an efficient state. i. except for Romania. In order to make up for the delays. Given that national political programs are developed for only one term.e. and the EU institutions by bringing together the expertise present in the EU universities. but also a multi-annual political pact. Cluj. Specific training. among others.Strategy and policy studies SPOS 2010 organization etc. The coordinator of this project is a Jean Monnet professor. as we have already mentioned. 250 . the European political class. the media and especially the citizens. administrative recourse and correction mechanisms are necessary. they are seldom incomplete and incoherent and their implementation is inconsistent and inefficient. The flaws of the political system which nevertheless managed to accomplish the accession to NATO and the EU are starting to become a handicap in the process of real integration of Romania within the two organizations and especially the EU. the true enactors and beneficiaries of such an enterprise. the political-administrative management model needs to be reformed. and makes this statement knowingly.The absence of national programs that develop and integrate the European ones denotes a lack of orientation and a national loss of focus. civil society. Romanian science and academic worth need to be quickly integrated in the process of societal reform. Iassy and Târgu-Mureş etc. we argue that we need a more responsible political class in general and an Executive in particular (management performance criteria may prove to be a solution). entailing the participation to its enactment of the political parties. There is already a tradition of cooperating with Jean Monnet professors in all Member States. which respects the European society model. such as human resurces already underlined by the European Commission. the social market economy.Romanian presence on the European scene is insufficient and wanting. any other alternative depriving Romania of the necessary expertise. At the same time. . . thus explaining the tendency of concentrating on compliance with the European programs at the pro-active vision’s loss. It is only one example of the unemployment of important resources. a pact built upon achievable objectives and not single term considerations. The state authorities get insufficient learning and information from other Member States and European institutions. In order to achieve that. is acquainted with the other Jean Monnet professors from Bucharest.) in order to build a modern and European state. postponing sine die the long-claimed 97 Europeanization/modernization of Romanian society . to become more innovative and to gain the capacity of overcoming its present limits and traditions. the academic environment. the judicial system must ensure a unitary interpretation of the cases and 97 The European Union has been developing the Jean Monnet programs for many years.European Institute of Romania . aimed at. supporting the Member States’ governments. Such a prominent reform must nevertheless be realized with the prudence its importance presumes.

The Treaty of Lisbon. the role of the DEA needs to be that of disseminating information received from the European institutions and the Permanent Representation and ensuring the coordination of the different concerned ministries. . To this extent. offering stages and other permanent forms of training for the civil servants involved in this process generally and to those dealing with European funding in particular. a department with the MFA etc. their dynamic was eventually flawed in Romania. the DEA alone or in cooperation with an academic institution could become a centre of expertise on European affairs. the dynamic varying from the French model of the GSG “which enjoys the authority of the prime-minister” to the Spanish model.At the central administration level there is the need for a clearer demarcation of responsibilities between the DEA and the MFA by eliminating the overlapping of competences through the legal revision of current legislation pertaining to the coordination of European affairs and the adequate division of competences between the two concerning ministries. such as those comprised by the General Interests Service Charter must be endorsed and enforced. On these lines. if any of these formulas worked in its country of origine. The European principles. mediating between them if necessary99. and in the end. the ministry for internal affairs (the MFA and the MIA) or of the cultural attaches (the MFA and the MC) 99 A study realized by the European union Direction of the MFA in 1998 shoes that there in no single model of coordination of the European activity in the EU Member States. thus ensuring the regulating institutions stability and neutrality on the one hand and the continuity in implementing reforms and public accountability for the exercise of the administrative act on the other hand. . If the decision is in favour of the DEA becoming the national coordinator of integration. it is sufficient to observe that in the last ten years Romania has had European affairs organizations subordinated to the prime minister. due to the imperative of Romania upholding a single position within the different European institutions. 251 . an independent ministry.Given the increase in the role of the national parliaments in the decision making procedures of the EU. the same way the European system does. Impact on Romanian institutions and policies offer solid landmarks for new regulations. the modification of the national legislation is warranted. its association alongside the MFA to the coordination of the Permanent Representation of Romania with the EU98 on the fields lying in its responsibility is necessary. Our conclusion is that not the model determins the good or bad functioning. Taking into consideration the fact that the specific European training of Romanian civil servants is still lacking. where the MFA is in charge of the coordination procedures. but its implementation is responsible for the flawed results. so that the Parliament becomes involved inn the national system 98 Faced with the legal objection concerning the twofold subordination of the Permanent Representation we point to the experience of the double coordination of military attaches (the MFA and the MND).

entailing both rights and obligations. To this effect. this practice must become a transversal component of the enactment of the administrative act through supporting mechanisms. thereby conferring these statements a twofold legitimacy – parliamentary and governmental. The periodic presentation of reports to the national Parliament concerning the issues on the EU agenda could prove useful. . At the same time. so that a real consultation process and not an imitation of it for the sake of compliance to the provisions of the normative framework takes place. Instituting the practice of presenting in front of the Parliament the mandate followed at the European Councils.. contests for policy recommendations). complying with the enhancement of the national parliaments’ role. the direct involvement of the European affairs Commission in defining and supporting Romania’s position in front of the EU would be necessary. or at least at the most important Council reunions. is warranted. At the same time. . the modifications brought by Law 242/2010.Talking into consideration the increase of the citizen’s role set forth by the Lisbon Treaty. to the provisions of Law 52/2003 concerning decisional transparency in public administration ensures the enlargement of the enactment area of its stipulations and contributes to the improvement of the interested parties’ consulting procedure.European Institute of Romania . both through the Charter’s gaining of a compulsory character and through the establishment of the citizen’s right of directly formulating legislative proposal. a serious citizen information action regarding their status of European citizens.The promotion and consolidation of the knowledge concerning the main aspects Of the European Union’s policies. we need to point to the fact that in the course of organizing the series of regional conferences “The Treaty of Lisbon and Romania’s role in the deepening of European integration” realized by the Department for European Affairs of the Government of Romania and the Department of International Relations and European Integration within the NSPAS we have observed that there is a 252 . Therefore. for example. specialized government institutions must realize information campaigns and establish mechanisms and instruments supporting the active participation of concerned and interested citizens and institutions (by organizing. already upheld by several Member States would be an interesting development.Strategy and policy studies SPOS 2010 of European affairs coordination (at least concerning the major issues on the European agenda). There is a strong need that the parties concerned and interested by public intervention are informed in regard to these modifications and that public institutions use the mechanisms of public consultation and capitalize on the results of these actions. To that extent.

101 See the initiative of the International Relations Department of the NSPAS to train through a master program Romanian specialist in European programs and policy evaluation (a position nonexistent in Romania). finds itself in the present still in stand-by with the Ministry of Education. Information and debate campaigns on issues such as „The compliance of the normative and legislative framework. “Knowing the good practices of other EU Member States and the internal level ones regarding the involvement of social partners in proposing and substantiating the decisions and policy enactment et al. representatives of social partners and of the civil society. the project. both through popularization projects100 and through professional forming programs101. Impact on Romanian institutions and policies certain level of knowledge about European Union institutions and policies among civil servants.” ş. the Common Agricultural policy. It is also important to talke into account that although approved since 2009. institutions and internal policies to the provisions of the Europe 2020 Strategy” as well as strategic documents and programs concerning the enactment of the Lisbon Treaty. It is for this reason that a more active involvement of the academic environment is needed. the Social. Economic and Territorial Cohesion Policy etc. waiting for financing. which would have allowed the funding of such a crucial enterprise with European money. „The role and position of Romania in the reform process of the main European Union policies – the European Union’s Budget. 253 100 . A logical and necessary measure would ensure the program’s increase from 30 to a couple hundreds of students. to allow the rapid training of civil servants in the evaluation of European public policies and programs. in other words.The Treaty of Lisbon.a. We have also observed that a permanent and institutionalized framework of debate and dialogue that may allow the consolidation of this information and its becoming of an applied element in the enforcement of the administrative act itself (which would lead to the initiation and enactment of “bottom-up” reforms is missing.”.

HG 457/2008 privind cadrul institu ional de coordonare şi de gestionare a 254 1. http://www. 2004.europa. Dismantling the obstacles to EU citizens’ rights. 2006. European Commission .do?uri=COM:2005:0116:FIN:EN:PDF.ro/fonduri_structurale/CNSR.eu/justice/policies/citizenship/docs/com_2010_602_en. Cadrul Na ional Strategic de Referin ă pentru perioada 2007-2013.eu/employment_social/spsi/docs/social_inclusion/ final_joint_inclusion_report_2003_en.europa. Commission Communication. http://eur-lex.europa.pdf 5.do?reference=IP/06/595& format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en. . pe de o parte. Proposal for a Decision of the European Parliament and of the Council establishing for the period 2007-2013 the programme “Citizens for Europe” to promote active European citizenship.htp_act?ida=3680. 8. European Commission.pdf. COM(2010) 602 final. http://ec.pdf. http://ec. 9. COM(2005) 116 final.eu/eu2020/pdf/Annex%20SWD%20implementation%20last %20version%2015-07-2010. http://eur-lex.2010. COM(2010)110 final.eu/justice/policies/citizenship/docs/com_2010_603_en.htm.cdep. COM(2010) 603 final. 2005. Comunită ile Europene şi statele membre ale acestora. JOCE 2007/C 303/01. Report from the Commission to the European Parliament. 11.europa.ro/pls/legis/ legis_pck.eu/LexUriServ/ LexUriServ.3.eu/rapid/pressReleasesAction. http://ec. 2.minind. pe de altă parte (Legea 20/1993). http://www. 7. Government of Romania. http://europa. Politica de coeziune: raport strategic pentru anul 2010 privind punerea în aplicare a programelor pentru perioada 20072013. 10. tools and policy cycle of Europe 2020. 3. European Commission.On progress towards effective EU Citizenship 20072010. Brussels.europa. European Commission. the Council and the European Economic and Social Committee. Delivering Results for Europe: Commission calls for a Citizen’s agenda.01000101. Official and strategic documents and programs Acord european instituind o asociere între România. 31. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.pdf: 6.Strategy and policy studies SPOS 2010 BIBLIOGRAPHY I. EU Citizenship Report 2010. European Commission. Romanian Parliament. 4. Governace.pdf. Joint Report on Social Protection and Social Inclusion. http://ec.European Institute of Romania .europa. European Commission.eu/ro/treaties/dat/32007X1214/htm/ C2007303RO.

The Treaty of Lisbon. Brussels.Annual country assessments: Recommendation for a Council Recommendation on the 2009 up-date of the broad guidelines for the economic policies of the Member States and the Community and on the implementation of Member States' employment policies COM(2009). Government of Romania. 319 of 14 May 2009.ro/pub/imagemanager/images/file/RapoarteStudii/310507fisier1. Government of Romania. 2007. 34 final.ro/pub/img/site/files/ 1a38d20074ed4c10c051d51cc1e280d9. 17. instrumentelor structurale. European Affairs Department. 16. http://eur-lex. 19. Part I nr. 15. precum şi a altor documente. in Monitorul Oficial. Government of Romania.europa.mmuncii. Planul de măsuri anual privind aderarea României la Uniunea Europeană 2006. http://www. 13. 2010. Impact on Romanian institutions and policies 12. Programul Na ional de Reforme . Implementation of the Lisbon Strategy Structural Reforms in the context of the European Economic Recovery Plan . 2010. Programul Na ional de Aderare a României la Uniunea Europeană 2002 – volumul II.2007-2010. April 2009. in Monitorul Oficial nr. 14. pentru elaborarea.mmuncii. 22. Planul de măsuri anual privind aderarea României la Uniunea Europeană 2005. http://www. HG 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile.pdf Programul Na ional de Reforme – Raport de implementare.pdf 255 . a proiectelor de acte normative. Metodologie de participare a României la procesul de formulare a deciziilor în cadrul institu iilor comunitare. Metodologie privind Elaborarea documentelor de pozi ie pentru procesul de negociere a aderării României la UE – Document MIE. în vederea adoptării/aprobării. 23. Programul Na ional de Aderare a României la Uniunea Europeană 2002 – volumul I. Government of Romania. Government of Romania. la nivelul Guvernului.do?uri=COM:2009:0034:FIN:EN:PDF Implementation of the Lisbon Strategy Structural Reforms in the context of the European Economic Recovery Plan: Annual country assessments – a detailed overview of progress made with the implementation of the Lisbon Strategy reforms in Member States in 2008. 364 of 13/05/2008. 18. Memorandumul Aprobarea valorilor finale ale obiectivelor României pentru Strategia Europa 2020 – Document drafted by the European Affairs Department. European Commission. 20. 21. avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice.eu/LexUriServ/ LexUriServ. Government of Romania.

fonduri-ue.crj. http://www.ro/_documente/negocieri/cuprins_tratat_aderare. Bucharest.mmuncii. Concluziile Preşedin iei. Versiunea consolidată a Tratatelor. Government of Romania.pdf.ro/upload/articles/100071/strategie-postaderare2a. Raport de monitorizare a institu iilor publice. http://ec. Monitoring reports of the European Commission concerning Romania’s progress towards EU membership status. Bucureşti. 32.ro/Raport-de-monitorizare-ainstitutiilor-publice-/.Strategy and policy studies SPOS 2010 24. Centrul de Resurse Juridice – CRJ. 38.ro/upload/126831139165.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si %20asistenta%20sociala/Raportari%20si%20indicatori/170609Raportul%20 2008%20-%202010%20Final%20octombrie%202008_doc. 2009.2010 COM(2010) 401 final.europa. 26.gov. Bucharest. European Commission. http://www.mdrl.pdf.pdf. 34.7. 2002-2006 interval. 27. Government of Romania. European Union. Memorandumul comun privind incluziunea socială 2006. European Union. Strategia post-aderare a României la Uniunea Europeană.eu/social/main. A6-0013/2008. Tratatul de Aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. European Council. 25.pdf 31.European Institute of Romania . EUCO 13/10. January 2010. 35. CONCL 2. http://ec. România . http://www. Raport al Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare. 20. CO EUR 9.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si %20asistenta%20sociala/Proiecte_cu_finatare_externa/2%20%20Raport_de_progres_JIM_integrat. 39.pdf 36. 17 iunie 2010. Government of Romania.mmuncii. Guvernul României.jsp?catId=757&langId=en 33.Raport comun privind protec ia socială şi incluziunea socială – 2009.europa. European Union. Raportul strategic na ional pentru anul 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune. Raportului na ional de progres. European Council. http://www. 2008. Strategia Europa 2020.eu/eu2020/pdf/1_RO_ACT_part1_v1. EUCO 25/10. 28. Bruxelles. 29 octombrie 2010. 29. Strategia pentru o reglementare mai bună la nivelul administra iei publice centrale 2008-2013. http://www. Government of Romania. 30. Raportul Comisiei de Afaceri Constitu ionale a PE asupra Tratatului de la Lisabona. Raportul Na ional Strategic privind protec ia socială şi incluziunea socială 2008-2010. Concluziile Consiliului European.htm 37. Programul Na ional de Reforme – Raport de implementare. Annex 2. Carta Drepturilor 256 . 2009. Brussels. http://www. 2008.

Vol. Mihaela. 5. 2003. 2009. Polirom. http://eur-lex. pp. Heather. Chişinău. Stefan.douri =OJ:C:2008:115:0013:0045:RO:PDF. 2008. Bărbulescu. Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană. Kaunert.europa. Puterea de transformare a UE. Tratatul de la Lisabona. Paul.). Impact on Romanian institutions and policies Fundamentale. 5 (3). 2009. 2010. Europa viitorului. Epigraf. OPUE. 2008. 2. Versiune consolidată a Tratatului privind Func ionarea Uniunii Europene. 10. 7. 2008/C 115/01. 2008/C 115/01. Jacques Ziller (eds. 2006. 465-471. 71–90. 28-48. Uniunea Europeană. 41. The European Union and Democratization. Grabbe. Springer. http://eur-lex. 9. pp. 57. Tritonic. Citizenship Towards a feminist synthesis. 2010. Dimensiunea participativă a MDC . Europenizarea prin intermediul condi iilor de aderare în Europa Centrală şi de Est. p. 2011. Iordan Gheorghe. Maurizio (ed. 2008. 1–2. in Feminist Review. . Ruth. 11. în Journal of Common Market Studies. 6. No. Carbone. Luxemburg. Annual Review. la federal. The EU’s Transformative Power: Europeanization Through Conditionality in Central and Eastern Europe. Metoda Deschisă de Coordonare (MDC) în domeniul protec iei şi incluziunii sociale. Palgrave Macmillan. Bărbulescu. Francisco şi Mercedes Guinea Llorente. 2006). 2008 (Romanian translation of Grabbe. National Politics and European Integration: From the Constitution to the Lisbon Treaty. Griller. Heather. Polirom. Iordan Gheorghe. nr. Commentary Editorial: The Lisbon Treaty and the Constitutionalization of the EU. Dinan. 257 1. “International norms. 2010. pp. Procesul decizional în Uniunea Europeană. Bărbulescu. JOCE.douri= OJ:C:2008:115:0047:0199:RO:PDF. The Lisbon Treaty: EU Constitutionalism without a Constitutional Treaty. XXI. JOCE. 161–178. Lambru..eu/LexUriServ/LexUriServ.europa. the European Union. II.). in Calitatea Vie ii. De la na ional. Governance and Institutional Developments: Ending the Constitutional Impasse. Dic ionarul explicativ trilingv al Uniunii Europene. and democratization: tentative theory and evidence” in Paul Kubicek (ed). Lister.The Treaty of Lisbon. Autumn 1997. 12. Edward Elgar.eu/LexUriServ/LexUriServ. în Journal of Contemporary European Research. 4. Routledge. Books and academic articles Aldecoa Luzarraga. 40. Desmond. C. 3. Volume 46. Iordan Gheorghe. Kubicek. Polirom. 8.

Progress report 2007-2009. Daniela Lumini a Constantin. 2009 în Limes. Vol. EU funds in Central and Eastern Europe. 2. 2010. 2 Issue 1. Dragoş Pîslaru. Sauron. Gheorghe. Bucharest. Van der Zweerde. Jean-Luc. Oana Aristide. 5. Elemente ale unei strategii post-aderare pentru România.Strategy and policy studies SPOS 2010 13. 5-25. 14. IV. Studies. Viitorul federalist al Europei. Bucharest. drafted by the Europuls Association. Polirom. Impact study. KPMG Budapesta. Studiul de Impact. 15. Evert. “Plurality in Unity”: European Identity and European Citizenship. Raport de activitate pentru anul 2009. Analiza capacită ii de absorb ie a fondurilor comunitare în România. Maria Bîrsan. Dusan. http://kpmgee. Policy-Making in the European Union. European Institute of Romania.pdf. 2010. Beneficiile Tratatului de la Lisabona pentru Uniunea Europeană şi pentru România în calitate de stat membru – informative document for the public drafted by the European Affairs Department. Sindjanski. 4. Oprescu. Polirom. Liviu Mureşan. III. SOLVIT-România. Valentin – coord. Ini iativa cetă enilor europeni . 258 . 2010. pp. Alasdair Young. Curs de institutii europene. Sixth Edition. 3. Wallace.lcc. Mark Pollack..ro/images/stories/Raport_EUROPULS_Prioritatile_Ro maniei_in_cadrul_UE-orizont_2020. Helen.European Institute of Romania . European Affairs Department. General information documents 1.ch/dbfetch/ 52616e646f6d49569ec6ca687de886a9319808ff3ecaba5b891f423df6bdc6a7/ eu_funds_in_the_cee_2010_kpmg. The Priorită ile României în cadrul Uniunii Europene – orizont 2020 Report. 2010.instrument pentru consolidarea democra iei în Uniunea Europeană – informative document for the public drafted by the European Affairs Department. Florinel Ilie.pdf. reports and analyses 1. 3. 2009. 2010. 2006. 2010. Cojanu. Oxford University Press.europuls. October 2010: http://www. 2010. 2005. 16. Tratatul de la Lisabona şi influen a sa asupra construc iei europene – informative document for the public drafted by the European Affairs Department. European Institute of Romania. 2.

ro. Specifically. We ask you to grade from 1 to 10 the manner in which the EU informs its citizens in regard to the policies for a better living (Please select the answers that best fit your opinion! 1 is the minimum value where 10 is the maximal one) 1 2% (minimum value) 10 1% (maximal value) 2 4% 3 4% 4 11% 5 15% 6 6% 7 21% 8 22% 9 11% *missing values 5% Q2. the establishment of the set of values and objectives of the European union 8% 4. the legal entity status of the European Union 21% 2. being used solely for academic research purposes. In your opinion.The Treaty of Lisbon. which is the most important modification enacted by the Lisbon Treaty in the development of the European Union? (Please select a single answer variant!) 1. The information you supply us with are confidential. the study tries to envisage some political elements of capitalizing the new functioning model of the European Union. We therefore appeal to your willingness to answer the following questions as part of the aforementioned study Your answer is expected in the following days at the following address iulian. economically.oneasca@ier. The study aims ot identify Romania’s opportunities of projecting a solid and visible profile within the European Union. the establishment of provisions regarding the democratic functioning of the European Union 5% 259 . politically. We thank you in advance! Q1. after the Treaty of Lisbon’s coming into force. Impact on Romanian institutions and policies ANNEX Survey: The Lisbon Treaty and its impact on Romania The European Institute of Romania is carrying out a study concerning the implications of the Lisbon Treaty through a team of researchers of the International Relations and European Integration Department of the NSPAS. the compulsory character of the Charter of Fundamental Rights of the European Union 17% 3. socially and culturally wise.

the creation of a new legal basis for the European Union 5% 11. it has no bearing on decision making 2% 95. by creating permanent structural cooperation the premise of building a common defence at the EU level is enacted 7% 4. the High Commissioned for Foreign Affairs and Security Policy) the degree of coordination between states in defining a coherent foreign policy increases 26% 3. Through its provisions. the competences of the states is decreased in favour of the Union’s 19% 2. Another variant. by creating new institutions (the European Council. it will not have any impact 2% 98. the establishment of a subsidiarity compliance control procedure 5% 8. the decision is placed at the level where it produces the maximum impact 35% 2. the communautarization of the third pillar concerning justice and internal affairs 13% 6. the Lisbon Treaty strengthens the subsidiarity principles. Which one? ______________________________________________________________ 98.European Institute of Romania . I don’t know 6% *missing values 8% 260 . the enactment of major innovations in the field of foreign policy. I don’t know 1% *missing values 8% Q4. through the entry of the national parliaments in the EU’s decisional system. Which one? 1%. Another one.Strategy and policy studies SPOS 2010 5. I don’t know 2% *missing values 2% Q3. the decision level is placed closest to the citizens as possible 48% 3. the Member States have a better guarantee of their citizens’ will being respected in their alterity of national citizens 37% 95. To what does this principle refer to in your opinion? 1. 98. defence and security 8% 10. the enactment of an ambitious institutional reform 6% 9. by communautarizing 70 extra fields. Which is the main impact you think the Lisbon Treaty will have on the internal policy level of each state? 1. the demarcation of competences 7% 7.

To what extent do you believe the Economic and Social Committee needs to be? (Please select the answer that best fits your opinion!) To a very great extent 5 7% To a great extent 4 37% To a lesser extent 3 26% To a very small extent 2 6% Not at all 1 0% I don’t know 98 20% *missing values 5% 261 . the new role of the national parliaments of being the warrants of national competences in front o the Union 13% 3. According to the Lisbon Treaty. Following the Lisbon Treaty’s coming into force. Any national parliament has a veto right regarding any legislative proposal of the Commission 16% 95. a better demarcation between the exclusive. The Commission must forward the Committee of Regions and the national parliaments any legislative proposal pertaining to this principle 42% 2. I don’t know 2% *missing values 7% Q6. Which? 1%. Which? 0%. 98. I don’t know 9% *missing values 20% Q7. Impact on Romanian institutions and policies Q5. The Committee of Regions can block any decision violating the principle of subsidiarity 12% 3. what do you think is the role of the Committee of Regions and of the national parliaments in applying the principle of subsidiarity? 1. Another answer variant. shared and complementary competences 28% 95. 98.The Treaty of Lisbon. what changes in the relation between the European Union and the Member States? 1. Another variant. the participation of the national parliaments in the decision-making process of the Union 50% 2.

Strategy and policy studies SPOS 2010 Q8.European Institute of Romania .1. the business and business owner’s networks in the decisional process of the European Union? (Please select the answer that best fits your opinion!) Very Important important 5 4 19% 54% *missing values 5% Less important 3 15% Meagrely important 2 5% Not important 1 0% I don’t know 98 4% Q9. the same 14% 3.2 How important are. Do you think the EU budget allocated for cohesion should be: 1. I don’t know 17% *missing values 5% 262 . reduced 5% 98. How important are. larger 59% 2. in your opinion. in your opinion. the business and business owner’s networks in the European Union’s policies enactment process? Very Important important 5 4 20% 56% *missing values 6% Less important 3 11% Meagrely important 2 4% Not important 1 0% I don’t know 98 5% Q10. To what extent do you think the EU ensures a correct representation of all European interest groups? (Please select the answer that best fits your opinion!) To a very To a great great extent extent 5 4 6% 44% *missing values 6% To a lesser extent 3 26% To a very small extent 2 12% I don’t know 98 7% Not at all 1 0% Q9.

another media. to what extent have the structural funds accessed by Romania insofar contributed to the achievement of the cohesion objectives? To a very To a great great extent extent 5 4 1% 15% *missing values 5% To a lesser extent 3 51% To a very small extent 2 19% I don’t know 98 5% Not at all 1 5% Q13. until now. I do not know what EU policies for a better life are about *missing values 9% 263 . Which is the main information media you turn to in order to obtain information about the EU’s policies for a better life? (Please select a single answer variant!) 1. national printed media 8% 2.359. national televisions 11% 4.The Treaty of Lisbon. Which one? 1% 98. international televisions 0% 5. In your opinion. Did you take part. to the accessing of structural funds? 1. Impact on Romanian institutions and policies Q11. No 76% If yes. international printed media 0% 3.000 EURO (medium value) Q12. the internet 72% 6. please indicate the approximate value of the structural funds accessed: 1. Yes 20% *missing values 5% 2.

Please select the answer that best fits your opinion!) 1 2 3 (minimum value) 8% 9% 9% *missing values 11% 4 14% 5 16% 6 11% 7 13% 8 9% 9 0% 10 (maximum value) 0% 264 . In regard to the Economic and Social Committee. do you consider that.European Institute of Romania . (1 is the minimum value where 10 is the maximal one.. YES 1. On a scale from 1 to 10 please specify how content you are with the activity of the Social and Economic Committee of Romania. should have the right to propose legislation *missing values 13% 1 24% 1 48% 1 51% 1 47% NO 2 29% 2 13% 2 9% 2 14% I don’t know 98 33% 98 23% 98 23% 98 27% Q15. its notifications should be mandatory *missing values 16% 4.their consulting procedure should be changed *missing values 16% 3.. the number of representatives of each group should be modified *missing values 14% 2.Strategy and policy studies SPOS 2010 Q14.

increasing by 20% the weight of regenerable energy within total energy consumption *missing values 9% 5 4% 4 28% 3 26% 2 26% 1 1% 95 0% 98 6% 5 5% 4 23% 3 40% 2 8% 1 6% 95 0% 98 8% 5 1% 4 20% 3 34% 2 19% 1 8% 95 1% 98 8% 5 2% 4 29% 3 42% 2 12% 1 0% 95 0% 98 6% 265 .The Treaty of Lisbon.maintaining the public debt level under the 60% of GNP threshold *missing values 9% 5. Please specify to what extent the “Europe 2020” Strategy accomplishes its objectives across the following dimensions: To a very great extent 5 2% To a great extent 4 17% To a lesser extent 3 45% To a very small extent 2 16% Not at all 1 1% It has no I connection don’t with the know Strategy 95 98 0% 8% 1. 75% employment rate *missing values 9% 2. reducing by 20% greenhouse gas emissions *missing values 11% 4. Impact on Romanian institutions and policies Q16. 3% GNP investments in research and development *missing values 11% 3.

*missing values 9% 9.Strategy and policy studies SPOS 2010 6. To what extent to you think that the European Union gets closer to its citizens through the Lisbon Treaty? (Please select the answer that best fits your opinion!) To a very To a great great extent extent 5 4 2% 57% *missing values 5% 266 To a lesser extent 3 24% To a very small extent 2 8% Not at all 1 2% I don’t know 98 1% . increasing the contrinbution of the agricultural sector to 45% of the GNP *missing values 11% 8.increasing energy efficiency by 20% *missing values 11% 7.European Institute of Romania . reducing by 25% the number of people living under the poverty line *missing values 9% 5 1% 4 30% 3 40% 2 9% 1 1% 95 0% 98 8% 5 2% 4 20% 3 27% 2 24% 1 7% 95 1% 98 8% 5 4% 4 30% 3 28% 2 13% 1 9% 95 1% 98 6% 5 4% 4 7% 3 38% 2 21% 1 15% 95 0% 98 6% Q17.reducing the rate of early dropping out of school to 10%.

.. (Please select the answer that best fits your opinion!) To a very great extent 5 2% To a great extent 4 17% To a lesser extent 3 37% To a very small extent 2 28% Not at all I don’t know 1. Gender (please circle the correct variant!) 1 Male 39% 2 Female 61% 267 .The Treaty of Lisbon. To what extent do you consider that the mass-media can contribute to the increase of citizen participation in the decisional process of the European Union? (Select the answer that best fits your opinion!) To a very To a great great extent extent 5 4 21% 48% *missing values 6% To a lesser extent 3 19% To a very small extent 2 6% I don’t know 98 0% Not at all 1 1% V1. Please select your age (full years) 39 (median value) V2. European Union *missing values 6% 1 11% 98 0% 5 20% 4 50% 3 22% 2 1% 1 1% 98 0% Q19. Romanian state *missing values 5% 2. Impact on Romanian institutions and policies Q18. To what extent do you think the citizens’ rights are observed by the.

SPOS 2010 V3. Central public administration 17% 2.Strategy and policy studies . Mass-media 5% 7. Which? 11% Research 8% Higher Education 3% *missing values 4% 268 . Another. Bussiness owners’ organization 4% 5. Civil society 27% 6. Please select the category you belong to (please circle one answer only!) 1. Local public administration33% 3. Trade Unions 1% 4.