Matricele Progresive

Psihologie
1. Matricele Progresive Raven

1.1. Consideratii generale
Matricele progresive Raven formeaza o proba perceptiva neverbala utilizata pentru examinarea inteligentei generale. Cercetarile factoriale arata ca anumite functii mintale sunt în strânsa legatura cu inteligenta generala, adica sunt foarte “saturate” în inteligenta. Prin “masurarea” performantelor unor astfel de functii puternic saturate în inteligenta, se poate determina nivelul inteligentei generale, adica se pot construi teste de inteligenta, care sa nu fie compuse din sarcini psihometrice eterogene, ci sa cuprinda probe omogene. Testul “Matricelor Progresive Standard” (Standard Progresive Matrices), setul A, B, C, D si E, elaborat în 1938 de J.C. Raven în colaborare cu L.S. Penrose, revizuit în 1947 si 1956, este un test omogen de inteligenta generala. Matricele Progresive Standard (sau Matricele Progresive Raven sau Raven necolorat, seriile A, B, C, D si E) sunt construite astfel încât sa “acopere” nivele variate (slab - mijlociu - bun) ale abilitatilor mintale si sa fie aplicabile la toate vârstele (copii, adulti, batrâni), indiferent de nivelul de scolarizare, nationalitate sau conditie fizica. În 1947 J.C. Raven construieste “Matricele Progresive Colorate” (The Coloured Progresive Matrices, set A, Ab and B), publicate în 1949, revizuite în 1956, destinate examinarii inteligentei generale a copiilor (între 5 ani si jumatate si 11 ani) si batrânilor (între 65 si 85 de ani). În practica examinarii inteligentei generale a aparut însa necesitatea elaborarii unui test fidel si sensibil de eficienta mintala, aplicabil la persoanele cu capacitati intelectuale bune si foarte bune, în vederea stabilirii diferentelor interindividuale între persoane cu aptitudini superioare. Testul “Matricele Progresive Avansate” (Advanced Progresive Matrices, set I, II) elaborat de catre Raven (1941-1943, revizuit în colaborare cu G.A. Foulds, ambele serii în 1947 si numai seria a II-a în 1962), serveste acestui scop practic si poate fi aplicat începând de la vârsta de 11 ani.

1.2. Notiunea de inteligenta generala (factorul “g”)
Inteligenta generala, sugerata de catre F. Galton (1869), masurata si teoretizata pentru prima data în 1904 de catre Ch. Spearman (teoria factorului central, 1904-1914; teoria celor doi factori, 1914-1931), este contestata de L.L. Thurstone (1938) care în urma identificarii “abilitatilor mintale primare” postuleaza structura multipla (multifactoriala) a inteligentei, negând existenta factorului “g” si implicit structura unitara a inteligentei.

Confruntarile teoretice dintre Spearman si Thurstone, în aparenta contradictorii, se completeaza mai degraba reciproc. Ele ofera o imagine mai reala în legatura cu structura inteligentei si cu variatele ei forme (verbala, practica, matematica etc.) de manifestare. Introducerea metodei multifactoriala cu axe oblice, spre deosebire de cea cu axe ortogonale îi permite lui Thurstone intercorelarea factorilor de grup (a “abilitatilor mintale primare”) si explicarea corelatiilor gasite printr-un factor general de gradul II. Thurstone, spre deosebire de conceptia lui Spearman, admite multiplicitatea factorului general de ordinul al doilea. O asemenea “multiplicitate” a factorului “g” (inteligenta generala) apare în teoria inteligentei fluide si cristalizate a lui R.B. Cattell (1941, 1963, 1967). Autorul sustine existenta inteligentei generale fluide (“gf”), adica a potentiabilitatilor mintale latente, neinfluentate de cultura (sau inteligenta de tip “A” dupa D.O. Hebb) si a inteligentei generale cristalizate (“gc”), care este produsul interactiunii aptitudinii fluide cu influentele culturale formative, modelatoare (inteligenta “B” dupa Hebb). Aptitudinea fluida atinge nivelul maxim de dezvoltare la 14-15 ani, ramâne la acest nivel pâna la circa 20 de ani si scade în mod treptat de la 20 la 65 de ani. Spre deosebire de “gf”, “gc” are un punct de urcare mai tardiv (de la 14 la 20 de ani), variind dupa esantioanele culturale, si ramâne la nivelul atins pe toata durata vârstei adulte (chiar si pâna la 65 de ani). Performantele la testul Raven se schimba foarte mult în functie de vârsta subiectului, întrucât reusita la testul Raven este conditionata în primul rând de inteligenta generala fluida. Teoria ierarhica a structurii aptitudinilor, elaborata de P.E. Vernon (1950), sub influenta lui Ch. Spearman si C. Burt, ne sugereaza, pe de alta parte, ca testul Raven abordeaza inteligenta generala plecând mai ales de la factorul major de grup “K:m”. Din acest motiv examinarea unei persoane numai cu testul Raven nu ofera imaginea “totala” a inteligentei generale a subiectulu 20220v2122u i. Aceasta este cauza pentru care J.C. Raven recomanda asocierea Matricelor Progresive Standard (seriile A, B, C, D si E) cu scara de vocabular Mill Hill si a Matricelor Progresive Colorate (seriile A, Ab si B) cu scara de vocabular Crichten. Scarile Mill Hill si Crichten fiind teste verbale de inteligenta generala abordeaza factorul “g” plecând mai ales de la factorul major de grup “V:ed”1[1] (figura 1) Figura 1. Inteligenta generala si “masurarea” ei din punct de vedere al teoriilor lui C. Spearman, P.E. Vernon si R.B. Cattell

1

1.3. Natura psihologica a factorului “g”
Primele tentative de interpretare psihologica a factorului “g” sunt cuprinse în teoria energiei mintale (Ch. Spearman). Factorul specific (“s”) corespunde astfel dezvoltarii organizarii unui grup particular de neuroni, iar factorul general (“g”) este datorat energiei provenite din întregul cortex. Mai târziu aceasta interpretare fiziologica, patrunsa de un realism naiv, este înlocuita de Spearman prin teoria proceselor neogenetice bazata pe: legea întelegerii (trairii) experientei proprii; a educatiei (stabilirii) relatiilor (figura 2 A) si a educatiei corelatelor (figura 2 B). “G” masoara neogeneza. Figura 2 Ilustrarea grafica a conceptiei neogenetice a lui Ch. Spearman: Educatia relatiilor (Proba A) si a corelatelor (Proba B)

M. Reuchlin (1964) încearca sa clarifice natura psihologica a factorului “g” prin teoria operatorie a inteligentei (elaborata de J. Piaget). Ipoteza lui M. Reuchlin - dupa care teoria operatorie a lui J. Piaget ar explica natura psihologica a factorului “g” a fost verificata si confirmata de F. Langeat (1969). Astfel conduitele preoperatorii si operatorii inferioare ignora aproape total coerenta logica a testului Raven. Reluarea clinica a probei Raven în aceste cazuri nu duce la ameliorarea performantei. Efectele pozitive ale învatarii la proba Raven sunt mai evidente la conduitele operatorii mai dezvoltate (mai ales la cele formale). Capacitatea de transfer pare sa fie în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare si cu eficienta inteligentei. Rezolvarea corecta a celor 36 de itemi (Raven colorat), a celor 60 de itemi (Raven necolorat) si a celor 48 de itemi (Raven avansat) cuprinsi în variantele Matricelor Progresive presupune întelegerea structurii modelului (a Gestaltului), descoperirea principiilor de aranjare a figurilor în interiorul modelului si evaluarea gradului în care una dintre cele 6, respectiv 8 figuri particulare, asezate sub model, ar putea completa lacune din model. Acest ansamblu de operatii mintale ar corespunde cu inteligenta generala, adica cu educatia relatiilor si educatia corelatiilor, definitie data de catre Ch. Spearman factorului “g”. Factorul “g” (deci si inteligenta generala, adica analiza), de integrare (sinteza unui ansamblu de impresii) si totodata de inventie (sau variabilitate combinatorie). Testul Raven examineaza deci spiritul de observatie, capacitatea de a desprinde, dintr-o structura, relatiile implicite, capacitatea de a mentine pe plan mintal informatiile descoperite (memoria de scurta durata) si abilitatea de a opera cu ele, în mod simultan, pe mai multe planuri. Proba Raven, deci, este prin excelenta intelectuala, evidentiind si trasaturi dinamice, temperamentale si motivationale ale personalitatii.

2. Matricele Progresive Colorate MP (c) seriile A, Ab si B

Raven identifica. pe care subiectul trebuie sa-l (sa le) descopere. Probele din cadrul unei serii sunt de dificultate crescânda. la examinarea persoanelor cu tulburari grave de vorbire (afazie.) precum si a strainilor care nu cunosc limba tarii respective. în general. cât si fata de obiectele din câmpul perceptiv. dar ele se rezolva pe baza aceluiasi principiu (acelorasi principii). stabilirea determinarii mintale) si antropologice (studii de antropologie comparata).Testul Raven colorat. în partea de jos a foii. se utilizeaza la vârstele mai înaintate (65-85 ani) în scopuri clinice (de exemplu. Principiile care stau la baza construirii testului În dezvoltarea activitatii intelectuale. deoarece matricea este data sub forma unei plansete. sau unul din elementele componente ale matricei. b) ceva mai târziu. 2. în urma unor studii experimentale premergatoare construirii testului. De asemenea. Pentru ca proba sa fie mai atractiva si sa mentina atentia copiilor. între alte desene. la diagnosticarea timpurie a deficientei mintale. sa distinga figurile identice de cele diferite (nonidentice) si apoi pe cele similare de cele nesimilare. . În coltul din dreapta jos lipseste un fragment. Fiecare matrice este formata dintr-o figura sau o succesiune de figuri abstracte. potentialul intelectual si mai putin volumul de cunostinte. cu exceptia ca seriile A si B din MP (c) sunt prezentate pe un fond colorat. Seriile A si B din proba MP colorat si necolorat sunt identice. Seria Ab nu are corespondent în testul MP Standard. 2. subiectul trebuind sa-l indice. completarea având loc în mod practic. între care se gaseste cea adevarata. la descifrarea etiologiei insucceselor scolare. mai mult sau mai putin asemanatoare. Datorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara. la cunoasterea abilitatii mintale a deficientilor auditivi (surzi si hipoacuzici). etc. iar piesele. 5 stadii sau momente cruciale: a) copilul devine capabil. Prezentarea testului Testul MP (c) consta din trei serii (A. sunt mobile. bâlbâiala. în afara de prezentarea testului sub forma de caiet (obiectul studiului de fata) s-a creat o varianta în care sarcina apare mai clara. poate contribui la evaluarea gradului de maturitate scolara. el apreciaza corect orientarea figurii atât în raport cu propria persoana.1. MP (c) examineaza. înainte de toate. J. Ab si B) de câte 12 matrici. figurile sunt desenate pe un fond viu colorat.2. construit pentru examinarea copiilor (51/2-11 ani). Segmentul care lipseste este dat.C. subiectul întelege sarcina cu o instructie prealabila minima si-si exerseaza tehnica de rezolvare în însusi cursul parcurgerii probelor. În plus.

În partea de jos (în stânga) a fiecarui tabel sunt grupate dupa tipul de greseala comisa. 2 si 3) în raport cu momentele cruciale ale dezvoltarii intelectuale la copii. de gândire în cazul alegerilor inadecvate. Acestea pot fi întelese prin analiza calitativa a itemilor (3 x 12). respectiv a alegerilor corecte si gresite (tabelul 1.X”) în fiecare serie (A. Figurile sunt ordonate în 5 grupe (tipuri). sunt construite în scopuri diagnostice diferite.J”). 2 si 3) sunt prezentate. caracteristicile întregului perceput si sa faca distinctie între ceea ce este dat în test si ceea ce trebuie sa adauge el însusi. iar în interiorul primelor patru se analizeaza mai nuantat alegerile gresite (notate cu literele “A . . alegerile concrete (notate cu “X”) formeaza cea de-a cincia categorie. toate figurile care pot fi alese de subiect pentru completarea matricelor. d) apoi copilul poate sa analizeze elementele. Ab si B). Operatia esentiala este subliniata prin majuscule. acele operatii mintale fundamentale care conditioneaza întelegerea si rezolvarea problemelor prezentate în mod succesiv. În partea de sus (în dreapta) a fiecarui tabel sunt calificate (cu litere) cele 6 figuri eligibile si prin aceasta se arata si greseala de rationare.c) mai târziu reuseste sa perceapa ca formând un întreg (o cantitate organizata) doua sau mai multe figuri distincte. Matricele lacunare (3 x 12) si figurile eligibile (6 x 12) pentru “întregirea” matricelor. Din partea de jos (în dreapta) a fiecarui tabel se poate afla frecventa celor 11 tipuri de alegeri (“A . în ordinea importantei (de la stânga la dreapta). În partea de sus. e) în cele din urma copilul ajunge sa compare schimbarile similare în caracteristicile percepute si sa adopte comparatia ca metoda logica de gândire (rationare). în stânga fiecarui tabel (1. izolate.

Tabelul numarul 1 Seria A . orientarii si educatiei de corelate Alegeri posibile 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 a b x b j a a a s x a x a j a a a b x j j b b j c b j j x i j x b b ij j j b e j x g x f j c h x b b b jc i b i x b jc jc j c g jx h b j jc i g x h . prin întelegerea deosebirii. tendinte de închidere Completarea matricelor într-o singura directie cu schimbari progresive în doua directii prin întelegerea asemanarii. prin întelegerea deosebirii. prin întelegerea deosebirii. continue. identitatii Completarea matricelor într-o singura directie cu schimbari progresive în doua directii prin întelegerea deosebirii. prin întelegerea deosebirii. prin întelegerea deosebirii. identitatii Completarea matricelor simple. asemanarii. formarii Gestaltului. asemanarii. identitatii Completarea matricelor simple. asemanarii. orientarii Completarea matricelor într-o singura directie cu schimbari progresive în doua directii prin întelegerea deosebirii. asemanarii. prin întelegerea deosebirii. asemanarii. ASEMĂNĂRII. continue. identitatii Completarea matricelor simple. formarii Gestaltului. continue. identitatii Completarea matricelor simple. orientarii. continue. asemanarii si identitatii Completarea matricelor simple. continue. ASEMĂNĂRII.Întelegerea identitatii si a schimbarilor produse în interiorul matricelor continue Succesiunea matricelor Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate Completarea matricelor simple. tendintei de închidere Completarea matricelor simple. prin întelegerea DEOSEBIRII si identitatii Completarea matricelor simple. asemanarii. orientarii. continue. ASEMĂNĂRII. continue. Completarea matricelor într-o singura directie cu schimbari progresive în doua directii prin întelegerea deosebirii. continue. formarii Gestaltului. prin întelegerea deosebirii.

dar completarea este partiala 4 Figura adecvata Figura completeaza matricea atât pe 2 orizontala.Felul alegerilor a b c d e Tipul si natura figurilor eligibile Frecventa dupa pozitie 1 2 3 4 5 6 2 2 Deosebire Deosebire Figura nu contine nici un fel de model 1 Figura aleasa este total inadecvata 3 3 1 1 1 4 2 3 1 3 1 Identificarea Figura cuprinde elemente inadecvate neadecvata si distorsiuni Identificarea Figura combina (uneste) elementele în neadecvata mod inadecvat Figura este însusi modelul sau Identificarea jumatatea din el cu care se neadecvata completeaza lacuna Repetarea matricei Repetarea matricei Repetarea matricei Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra si în stânga lacunei Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra 1 lacunei Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stânga lacunei 1 1 f 1 g 1 1 h i j x 1 1 3 2 1 3 2 3 2 3 2 2 2 2 2 Corelatie Figura are orientare gresita incompleta Corelatie Figura se încadreaza corect în incompleta matrice. cât si pe verticala .

SCHIMBĂRII si orientarii partii lipseste simetriei deschise. identitatii Completarea matricelor discontinue (separate) implica întelegerea faptului ca cele trei figuri sunt elemente independente ale unui întreg care se completeaza cu un al patrulea element prin sesizarea: 4 5 6 7 8 9 10 11 12 deosebirii. ORIENTĂRII.Tabelul numarul 2 Seria Ab . schimbarii si orientarii partii g x c h i care lipseste . orientarii. ASEMĂNĂRII. SIMETRIEI ÎNCHISE si orientarii partii lipseste deosebirii.Întelegerea figurilor discontinue (separate) ca si întreguri legate spatial Succesiunea matricelor Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate Alegeri posibile 1 2 3 4 5 1 6 Completarea matricelor discontinue (separate) implica b j j x b b perceperea deosebirii. identitatii Completarea matricelor discontinue (separate) implica 2 perceperea deosebirii. SIMETRIEI ÎNCHISE si orientarii partii lipseste ASIMETRIEI închise si orientarii partii care lipseste deosebirii. SCHIMBĂRII si orientarii partii lipseste simetriei deschise si orientarii partii care lipseste care g e b h b care f x g b e x g f ei h care care care e g x b h c g ec x f e f g d h cb b x f e x h e c c x g bd j simetriei închise si orientarii OBLICE a partii care lipseste h bc f e x ASIMETRIEI DESCHISE. simetriei DESCHISE si orientarii partii lipseste asimetriei închise. b ec b i x c identitatii Completarea matricelor discontinue (separate) implica x c c c i j 3 perceperea asemanarii. ASEMĂNĂRII.

cât si pe verticala . dar completarea este partiala 1 1 1 2 3 1 1 2 2 Figura completeaza matricea atât pe 2 2 2 2 2 2 orizontala.Felul alegerilor a b c d e f g h I j x Tipul si natura figurilor eligibile Frecventa dupa pozitie 1 2 3 4 5 6 Deosebire Deosebire Figura nu contine nici un fel de model Figura aleasa este total inadecvata 2 2 2 2 2 2 3 Identificarea Figura cuprinde elemente inadecvate si 2 1 2 1 neadecvata distorsiuni Identificarea Figura combina (uneste) elementele în neadecvata mod inadecvat 1 Identificarea Figura este însusi modelul sau jumatatea 2 2 1 2 2 1 neadecvata din el cu care se completeaza lacuna Repetarea matricei Repetarea matricei Repetarea matricei Corelatie incompleta Corelatie incompleta Figura adecvata Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra si în stânga 1 1 2 1 1 lacunei Figura este identica cu partea din matrice 2 3 2 care se gaseste deasupra lacunei Figura este identica cu partea din matrice 1 care se gaseste la stânga lacunei Figura are orientare gresita Figura se încadreaza corect în matrice.

ASIMETRIEI sI x ORIENTĂRII partii care lipseste Gândirea (rationare) “concreta” coerenta. asemanarii. sinteza analogiilor spatiale prin întelegerea SCHIMBĂRII ASIMETRICE si h orientarii oblice a figurii care lipseste Gândirea (rationare) “concreta” coerenta. SIMETRIEI sI x ORIENTĂRII partii care lipseste Perceperea celor trei figuri ca si un întreg care se completeaza prin întelegerea asemanarii. identitatii Completarea matricelor discontinue (separate) implica b perceperea deosebirii. SIMETRIEI sI j ORIENTĂRII partii care lipseste Perceperea celor trei figuri ca si un întreg care se completeaza prin întelegerea asemanarii.Tabelul numarul 3 Seria B .Întelegerea schimbarilor asemanatoare (analoge) ale figurilor legate în mod spatial si logic Succesiunea matricelor Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate Alegeri posibile 1 2 3 4 5 6 1 2 3 Completarea matricelor discontinue (separate) implica b perceperea deosebirii. asemanarii. identitatii Perceperea celor trei figuri ca si un întreg care se completeaza prin întelegerea asemanarii. sinteza analogiilor spatiale prin întelegerea schimbarii asimetrice în figura ch MODIFICATĂ Gândirea (rationare) “concreta” coerenta. sinteza analogiilor spatiale prin întelegerea SCHIMBĂRII ASIMETRICE si g orientarii oblice a figurii care lipseste Gândirea (rationarea) abstracta “discontinua” implica întelegerea analogiilor logice prin perceperea ADĂUGĂRII g unei caracteristici date la o figura modificata Gândirea (rationarea) abstracta “discontinua” implica întelegerea analogiilor logice prin perceperea SCĂDERII d unei caracteristici date dintr-o figura modificata x b b b b c c c aj x c j ch f e 4 x e g ec h b h f g b j x g i d g c j x i 5 6 7 8 9 10 11 i f h g x c j x h fc h x j d f h g x d f . sinteza analogiilor spatiale prin întelegerea SCHIMBĂRII ASIMETRICE si h orientarii oblice a figurii care lipseste Gândirea (rationare) “concreta” coerenta.

12 Gândirea (rationarea) abstracta “discontinua” implica întelegerea analogiilor logice prin perceperea DUBLEI j g h j x f SCĂDERI din caracteristicile date ale figurii .

Figura este identica cu partea din matrice 2 2 2 1 1 1 cei care se gaseste la stânga lacunei Corelatie incomFigura are orientare gresita pleta 1 1 1 Corelatie incom.Figura este identica cu partea din matrice cei care se gaseste deasupra lacunei 1 1 1 4 Repetarea matri. cât si pe verticala . 2 1 2 3 pleta dar completarea este partiala Figura adecvata Figura completeaza matricea atât pe 2 2 2 2 2 2 orizontala.Figura se încadreaza corect în matrice.Felul alegerilor a b c d e f g h i j x Tipul si natura figurilor eligibile Frecventa dupa pozitie 1 2 3 4 5 6 Deosebire Deosebire Identificarea neadecvata Identificarea neadecvata Identificarea neadecvata Figura nu contine nici un fel de model Figura aleasa este total inadecvata Figura cuprinde elemente inadecvate si 1 3 2 2 distorsiuni Figura combina (uneste) elementele în 1 mod inadecvat Figura este însusi modelul sau jumatatea din el cu care se completeaza lacuna 1 1 2 1 1 1 1 2 2 1 1 1 Figura este identica cu partea din matrice Repetarea matricare se gaseste deasupra si în stânga cei lacunei Repetarea matri.

Analiza greselilor are o semnificatie psihologica mai redusa în cazurile în care se greseste în prea putine sau în prea multe alegeri. psihologului nu trebuie sa-i scape din vedere o caracteristica a copiilor. în ce si eventual de ce esueaza subiectul. în aceste manifestari comportamentale pe care poate gresim daca le catalogam într-un fel sau altul. de multe ori superficiali sau neglijenti. Holban. scaderea starii tensionale.3. în aplicarea matricelor colorate. Copilul trebuie sa se convinga singur ca figura indicata de el este unica figura adecvata pentru completarea lacunei din matrice. este implicata si o anumita caracteristica a atentiei copilului. Figura a 6-a este aproape potrivita. dar desenul nu este potrivit. Acest fapt presupune prezenta activa a psihologului în sustinerea atentiei copilului. Dupa o scurta discutie introductiva (stabilirea contactului) psihologul aseaza în fata subiectului caietul deschis la itemul A1. pe de o parte. se potriveste aici. În figura 2. Instructiunile de aplicare Dupa cum afirma I. Cea de-a treia este gresita de tot. atenuarea emotivitatii sau invers. dar aici (i se arata partea alba a figurii) este gresita. a interesului sau pentru proba. de natura greselilor si pe de alta parte de numarul lor. “Uita-te aici”! (i se arata modelul de sus) Acesta este un model. adica cota totala variaza între 15 si 27 de puncte. Este necesara obtinerea asigurarii ca modelul a fost privit cu atentie si ca figura indicata este considerata de copil cu satisfactie ca fiind figura care completeaza în mod corect modelul. Dealtfel.) În cazul aplicarii formei de caiet a testului MP (c). 2. Seria A. Interventiile psihologului vor prezenta un ajutor dat copilului pe linia mobilizarii atentiei acestuia asupra temei. Numai una este corecta. Din acest motiv ei pierd usor interesul pentru sarcina si devin neatenti. crearea unei anumite stari de seriozitate etc. nu este desen de loc. adica sa-l incite pe copil la perceperea atenta a materialului. Examinatorul trebuie sa asigure mentinerea (stabilitatea) atentiei subiectului. în primul rând claritatea capacitatii de observatie. dar si crearea unei anumite ambiante psihologice (normalizarea relatiei psiholog – copil. Raspunsurile gresite nu pot fi utilizate în mod satisfacator în vederea evaluarii cantitative a disfunctiei mintale. gândirea clara si nivelul dezvoltarii intelectuale a persoanei. Aceasta. ca si a oricarei alte probe psihologice de durata. care are numarul 1 are aceeasi forma. Aplicarea testului este precedata de o pregatire dispozitionala a copilului prin care se urmareste nu numai câstigarea copilului pentru test.Testul MP (c) este destinat sa evalueze. (s-a taiat o bucata). din care lipseste o bucata. si anume aceea de a fi grabiti. copiii nu au posibilitatea “sa vada” rezultatul încadrarii figurii alese în matricea lacunara. Una din aceste bucati (i se arata cu degetul fiecare dintre cele 6 figuri asezate sub model) completeaza exact acest gol (i se arata lacuna din model). . fata de acele cazuri în care circa jumatate din raspunsuri într-un fel sau altul sunt gresite. Ele indica doar unde. Arata care este cea corecta. Gradul de încredere al concluziilor desprinse în urma analizei greselilor depinde.

pentru a ilustra din nou sarcina.. indiferent daca este corecta sau nu. arata-mi acea figura unica pe care o socotesti corecta. La itemii urmatori se da aceeasi instructie. psihologul întreaba: “Aceasta este figura care încheie bine ? (corect) modelul (i .Ab5: La Ab1. examinatorul accepta alegerea.. subiectul nu va mai fi atent la ea. Daca subiectul rezolva corect A2 se trece la A3. Dupa ce copilul a ales una. Din acest motiv. psihologul aproba alegerea. cu aceleasi instructiuni ca si la A2. i se spune: Aceasta este corecta ? Se potriveste aici ? (i se arata figura indicata si lacuna din model). psihologul continua: “Dar care este cea corecta ?” Figura indicata la aceasta întrebare se considera decizia finala a subiectului. psihologul va spune: “Bine. Care este aceea ?” De la Ab1 la AB5. A2 . în cazurile în care copilul este atent si întelege ceea ce are de facut. psihologul întreaba: “Aceasta este figura corecta ?” Daca copilul raspunde afirmativ. Mai întâi sa te uiti atent la fiecare (i se arata cu degetul fiecare dintre cele 10 figuri). examinarea se întrerupe pentru a fi reluata cu forma de planseta (cu piese mobile) a testului Raven colorat.A3: “Dar din acesta. Care va fi aceea ? Fii atent ! Uita-te pe rând la fiecare. aceasta . Daca copilul doreste sa-si schimbe alegerea. în masura în care ea este necesara. La itemul A5 se procedeaza întocmai ca si la A4. numai una este corecta. De la A1 la A5 psihologul poate reveni oricând. indiferent daca alegerea este corecta sau nu. Ab1 . Numai una se potriveste. Numai dupa aceea sa-mi arati acea figura unica.A5: Fara a-i lasa timp pentru alegere. instructia. psihologul continua sa explice sarcina pâna când subiectul va întelege natura problemei care trebuie sa fie rezolvata. Numai una se potriveste total. Daca examinatorul repeta prea mult instructia. daca este necesar. Seriile Ab si B.Daca subiectul nu indica figura adecvata.. A6 . poate fi prescurtata. Care este aceea ? S-o arati numai atunci când esti sigur ca ai gasit-o pe cea corecta.” Dupa o noua alegere facuta de catre subiect. indiferent de caracterul ei adecvat sau neadecvat..A12: “Priveste atent modelul ! Care se potriveste aici (i se arata lacuna din model) din aceste figuri (i se arata cele 6 figuri) ? Fii atent. care lipseste ? Arata-mi” În cazul în care subiectul greseste. i se spune subiectului: “Priveste foarte atent modelul” (i se arata tragând degetul mare peste model). dupa ce subiectul indica una din cele 6 figuri. dupa care revine la A2. aceasta. psihologul arata pe rând cele trei figuri ale modelului si în cele din urma lacuna: “Vezi cum merg ? Aceasta. Daca însa subiectul are îndoieli si de data aceasta.”.. Daca însa subiectul rezolva usor si corect primele sarcini. psihologul poate relua A1 demonstrând din nou sarcina. Daca copilul este incapabil sa rezolve corect itemii A1 .A5. indiferent daca este corecta sau gresita. Daca subiectul raspunde afirmativ (“da”). care se potriveste aici (i se arata lacuna din model). A4 . stimulându-l pe subiect la o noua încercare. examinarea se continua cu A6.

Deciziile. se poate trece în continuare la seriile C. sunt invitati sa-si consemneze ei însisi alegerile în fisa de raspuns. numarul figurii indicate de catre subiect. la fiecare model. performanta (cota partiala) de la seria Ab nu se considera în calcularea celei totale. accepta alegerea indicata.Ab12: Dupa a 5-a matrice. doar una singura este adecvata. În aceste cazuri. Daca testul MP (c) este rezolvat corect si usor de catre subiectul examinat în mod individual. Cota totala astfel obtinuta se interpreteaza dupa etalonul Ravenului necolorat. Psihologul va spune doar urmatoarele: “Priveste atent modelul (i se arata pe rând figurile modelului. Cei 36 de itemi se rezolva fara întrerupere în ordinea prevazuta în test. Copiii mai dotati. Pentru examinarea colectiva a copiilor cu VC > 10 ani. Nu se acorda nici un fel de ajutor care sa depaseasca limitele instructiei standardizate. Daca însa copilul doreste sa-si schimbe parerea. psihologul aprobând raspunsul. daca copilul raspunde prin “da”. Instructia standardizata este dirijarea maxima de care poate beneficia subiectul. la vârsta de 8 ani. de la VC > 8 ani testul poate fi aplicat colectiv. Daca notarea mai multor cifre se observa numai dupa încheierea examenului. În aceste cazuri. se da aceeasi instructie ca si la A6. indiferent daca celelalte cifre mentionate sunt sau nu corecte. Ab6 . “sarind” peste itemi) si corectitudinea însemnarii alegerilor (numarul figurii alese sa fie introdus la locul potrivit în fisa de cotare. Daca subiectul înscrie mai multe cifre într-o singura rubrica a fisei de raspuns. Fii atent.se arata figura aleasa si lacuna din model) ? Ca si mai înainte. Care este aceea ? Aceasta instructie se va da si la sarcinile urmatoare. numai o singura figura completeaza corect modelul (i se arata pe rând fiecare figura). se considera raspuns corect. Astfel. examinatorul supravegheaza succesiunea corecta a itemilor (subiectul sa nu întoarca doua sau mai multe pagini. El va accepta drept corecta alegerea la care tine copilul în cele din urma. se recomanda aplicarea Matricelor Progresive Standard. copilul nu mai trebuie întrebat asupra corectitudinii alegerii. în masura în care ea este necesara. Atentia copilului trebuie orientata asupra modelului ( matricei) care urmeaza sa fie completata. invitându-l sa examineze atent fiecare figura si sa indice alegerea dupa care s-a convins ca a gasit-o pe cea corecta. La seria B. alegerile subiectului nu se comenteaza. în conditiile unei supravegheri atente. Psihologul noteaza în fisa de raspuns. D. de la începutul seriei A pâna la sfârsitul seriei B. D. i se atrage atentia sa “stearga” (sa taie cu creionul) si sa ramâna doar o singura cifra în rubrica. Alegerea corecta. Majoritatea copiilor cu VC > 8 ani realizeaza corect aceasta sarcina. Se subliniaza ca din cele 6 figuri prezentate sub model. se considera ca si raspuns corect ultima cifra (cifra de la extrema dreapta). chiar daca subiectul nu o poate argumenta verbal. E ale Matricelor Progresive Standard. Este recomandat sa se noteze si manifestarile comportamentale ale subiectului în situatia de examinare (inclusiv cele verbale). în cazul administrarii sau aplicarii colective a testului. psihologul procedeaza întocmai ca si la seriile A. . apoi lacuna care urmeaza sa fie completata). iar începând de la 9 ani la seriile C.

în general. Se observa deci ca performanta subiectului la MP (c).5. obtinuta la un test psihologic.5. Din acest motiv. sub forma de cota bruta (numarul raspunsurilor corecte). O cota bruta însa. ca si la majoritatea testelor. Cotarea raspunsurilor Raspunsurile (alegerile) corecte sunt indicate în tabelul numarul 4. Tabelul numarul 4 Grila de corectie a Matricelor Progresive Color 1 Itemul Seria 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 A Ab B 4 4 2 5 5 6 1 1 1 2 6 2 6 2 1 3 1 3 6 3 5 2 4 6 1 6 4 3 3 3 4 5 4 5 2 5 Cotarea raspunsurilor este facilitata prin aplicarea grilei de cotare peste foaia de raspunsuri (în care sunt consemnate alegerile facute de catre subiect). Interpretarea cantitativa Interpretarea cantitativa este primul pas. . cota bruta obtinuta de un subiect la MP (c) trebuie comparata prin intermediul etalonului. Ea trebuie interpretata în comparatie cu un standard (etalon) al rezultatelor. care consta în raportarea performantei individuale la performanta etalon (tabelul numarul 5) pentru stabilirea gradului de inteligenta a subiectului. cu scorul mediu al grupului de referinta (grupul de vârsta din care face parte subiectul) examinat în vederea etalonarii testului. Prin adunarea tuturor punctelor realizate de subiect se obtine cota totala. Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect.2. Ea serveste ca punct de plecare pentru interpretarea performantei subiectului.1. Diferentele si scorurile brute. prin ea însasi nu are semnificatie. nu reprezinta “distante reale” (distante adevarate) între subiecti. 2. adica pentru cunoasterea nivelului de dezvoltare si de eficienta a inteligentei generale. este exprimata numeric si direct.4. Interpretarea rezultatelor 2.

Tabelul numarul 5 MP (c) Raven . pentru populatia din România. Aceste etaloane straine nu pot fi utilizate decât în mod orientativ.Etalon (Anglia) Scoruri (cote) 7 /2 8 81/2 ani ani ani 25 26 28 23 24 26 20 21 23 17 18 20 15 16 17 14 15 15 12 13 14 1 Centile 95 90 75 50 25 10 5 5 /2 ani 19 17 15 14 12 - 1 6 ani 21 20 17 15 13 12 - 6 /2 ani 23 21 18 15 14 12 - 1 7 ani 24 22 19 16 14 13 12 9 ani 30 28 26 22 19 16 15 91/2 ani 32 31 28 24 21 18 16 10 ani 32 31 28 24 22 20 17 101/2 ani 33 31 29 26 22 20 17 11 ani 35 34 31 28 24 21 17 Prezentam în continuare alte doua etaloane.11 ani (tabelul numarul 6) si 65 .85 ani (tabelul numarul 7) elaborate de catre J. Tabelul numarul 7 MP (c) Raven .Etalon I (România) realizat de catre C. pentru vârstele de 5 ani si jumatate . C. Zaharnic si colaboratorii în 1974 Centile Scoruri (cote) 8 ani 6 ani 7 ani 9 ani 10 ani 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 23 20 18 17 16 15 15 14 12 11 26 24 21 19 17 16 15 14 13 12 28 26 24 22 20 18 17 16 15 14 28 27 24 23 22 21 19 17 16 15 33 29 28 26 25 24 22 20 17 16 Tabelul numarul 6 MP (c) Raven . Raven pentru populatia engleza.Etalon (Anglia) .

Centile 95 90 75 50 25 10 5 65 33 30 28 24 18 14 12 Scoruri (în cote) la vârsta medie (în ani) de: 70 75 80 31 30 29 29 28 26 26 24 23 22 20 18 17 16 14 13 12 11 11 11 10 85 28 25 21 16 12 10 - Performantele intelectuale astfel “masurate” (prin raportare la etalon) pot fi ierarhizate în 5 grade (nivele) diferite de inteligenta: Gradul I: Inteligenta superioara. B = 5. Gradul II +: performanta atinge sau depaseste centilul 90. Gradul V: Deficienta mintala. Performanta nu depaseste centilul 25. elaborat de J. +1. Raven recomanda studierea eventualelor discrepante “abateri” care pot sa apara. daca cota totala (= 25 puncte) este compusa din A = 12. Gradul III: Inteligenta de nivel mediu. Performanta se situeaza între centilele 25 si 75. Întrucât reusita la MP (c) este sensibila fata de fluctuatiile functionale ale activitatii mintale. Sau. Gradul II: Inteligenta peste nivelul mediu. Ab = 8. Ab = 8. Gradul III +: performanta depaseste centilul 50. Performanta atinge sau depaseste centilul 75. 0. atinge sau depaseste centilul 95. se pot calcula discrepantele interne ale cotei totale (a scorului total) fata de scorurile asteptate. De exemplu daca cota totala (= 24 puncte) este compusa din cotele partiale: A = 9.C. Gradul IV: Inteligenta sub nivelul mediu. Gradul III -: performanta se situeaza sub centilul 50. B = 7. Performanta nu depaseste centilul 5. Gradul IV -: performanta nu depaseste centilul 10. -1. la cele trei cote partiale obtinute la seriile A. -1. J. . Ab si B. Raven. raportata la performanta medie a grupului de vârsta din care face parte. Cu ajutorul tabelului numarul 8. Performanta subiectului.C. atunci discrepantele sunt: -1. discrepantele sunt: +2.

Tabelul numarul 8 Compozitia normala a scorului Sco rul Par tial aste ptat A Ab B la scorul total de: 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 5 6 7 7 7 7 8 8 8 8 8 9 9 9 1 1 0 0 3 3 3 3 4 4 4 5 6 6 7 7 8 8 8 9 2 7 1 1 1 0 2 2 2 3 3 4 4 4 4 5 5 5 5 6 6 6 7 7 2 6 1 0 9 2 8 1 1 1 0 8 2 9 1 1 1 0 8 3 0 1 1 1 0 9 3 1 1 1 1 0 1 0 3 2 1 1 1 1 1 0 3 3 1 1 1 1 1 1 3 4 1 2 1 1 1 1 3 5 1 2 1 2 1 1 .

datorita functiei reglatoare insuficient dezvoltate a limbajului.instabilitate emotionala. sex femeiesc). Greselile la MP (c) sunt generate de repetarea stereotipa a figurii neadecvate. Datele cantitative (VMBinet = 5 ani. Interpretarea calitativa a performantei Rezultatul obtinut la MP (c) (cota totala) desi depinde în primul rând de operatiile mintale. Pe baza acestor rezultate se poate formula un diagnostic ipotetic de deficienta mintala. Subiectul totalizeaza 25 de alegeri gresite. Prezentam în continuare. Discrepantele = +1. pentru ilustrare. angajarea eu-lui în rezolvarea sarcinii. gen.: privire obtuza. întâmplatoare. la limita imbecilitatii a subiectului. rezultatele examinarii subiectului T.I.I. diagnosticul trebuie precizat (Debilitate mintala ? Imbecilitate ? etc. de neanalizare a modelului. nu conserva cantitatile. Ab = 2. activitate nestructurata. nu poate compara doua multimi . Cota totala = 11 puncte (A = 7. -1. T. În timpul examinarii se observa la T. anxietate.) Pe de alta parte. (Cl. Dificultatile cele mai mari le întâmpina în sesizarea asemanarilor perceptive. Semnificatia psihologica a scorului total se desprinde numai cu conditia relevarii mecanismelor psihice prin care s-a ajuns la rezultatul respectiv. dintre care în cele mai multe cazuri: repeta în mod stereotip figura gresita. incapacitate de concentrare. Sc. EC = 8 ani si 11 luni. stil de lucru difuz. stabilitate . nu constientizeaza si nu traieste insuccesul. se abate usor de la ea prin asociatii spontane. CotaPiaget =Q1) concordante atesta debilitatea mintala accentuata. trasaturi temperamentale etc.2. de calitatile inteligentei. întelege greu instructia pe care de cele mai multe ori nu si-o poate transforma în autoinstructie. Nu interiorizeaza sarcina. Subprobele cuprinse în scara Binet . B = 2).5. Ceea ce este posibil prin interpretarea rezultatului final în raport cu comportamentul global al subiectului (manifestat în situatia de examinare). Informatiile diagnostice furnizate de MP (c) desi sunt confirmate de nereusita scolara. QIBinet = 55. I. diferiti subiecti pot realiza aceeasi performanta prin mecanisme intelectuale diferite. nu sesizeaza distorsiunile. subiectul a fost examinat cu scara metrica de masurare a inteligentei Binet .Simon la VM de 5 si 6 ani. orientarea gresita si elementele neadecvate. identifica în mod inadecvat.I.). abandonarea frecventa a sarcinii.Simon si cu probe piagetiene (de conservare a cantitatii).2. Subiectul cu insuccese scolare accentuate este examinat la cererea învatatoarei. ceea ce pentru psiholog nu este indiferent. nesesizarea elementelor care se abat de la model. reusita este conditionata si de factorii nonintelectuali de personalitate (emotivitate. 0. greseste în mod sistematic la acele sarcini care se rezolva prin operare simultana cu doua sau mai multe criterii etc. ceea ce devine posibil tot prin largirea metodelor diagnostice. diagnosticul ramâne ipotetic pâna la confirmarea (sau infirmarea) lui de alte probe de inteligenta. În continuare.. sunt sarcini care depasesc capacitatile mintale ale subiectului. Pe de alta parte.

C.07 0.6.a. care pledeaza pentru valoarea diagnostica a probei MP (colorat). Se recomanda transferarea elevei la scoala ajutatoare. Calitati psihometrice ale MP (c) În urma studierii fidelitatii. B. D si E 3.H.02 3. si a validitatii concurente (comparate). Tabelul numarul 9 Comparatii între MP (c).) .06 0.80 ± 0.P (s).1. C. care sta la baza constituirii testului M. (s) J. Raven accentueaza ca testul propus de el nu masoara pur si simplu o performanta intelectuala.Merrill si testul Crichton la copii de 9 ani Testul MP(c) Terman – Merrill Crichton MP(c) 0.66 ± 0.02 - Crichton 0.P. Raven presupune o buna performanta la testul Bender . si de factori nonintelectuali de personalitate (temperament. atunci realizeaza acest lucru bazându-se pe performantele vizual-motrice. nu poseda relatia cantitativa “mai mult-mai putin”. adica performantele vizual-motrice joaca un rol important în reusitele la testul Raven. Matricele Progresive Standard . motivatie etc. Debilitatea mintala a lui T. Raven formuleaza în 1936 principiul “matricelor progresive”.P.04 0.proba de structurare perceptiv .P (s) este influentat pe lânga factorii amintiti. Spearman. este incontestabila.P. si în teoria psihologiei configurationiste (Gestaltpsychologie).I. S-ar putea spune ca daca testul M. ci o capacitate generala de organizare a Gestaltului si de integrare a relatiilor.90 ± 0. Consideratii generale M. prin procedeul retestarii (coeficient de constanta). Desi datele asupra validitatii conceptuale prezinta unele discordante.P. în 1937 si în 1956). 2. standard este puternic saturat în factorul “g” si “K:m”. de întelegerea relatiilor spatiale etc. Testul îsi are originea în gândirea psihologica a lui C. de capacitatea inductiva.seriile A.concrete compuse din câte 6 elemente. majoritatea psihologilor gasesc ca testul M.motrica a spatiului -. J.83 ± 0.Santucci) . arata ca perceperea figurilor structurate.95 ± 0.5 - Terman . autorul testului ajunge la rezultate bune (tabelul numarul 9). Faptul ca rezolvarea corecta a M. (s) “masoara functia intelectuala”.Gestalt (Bender . În 1938 apare prima forma a testului (revizuita pe baza rezultatelor experimentale.C. Scorul total la M. utilizeaza doar izolat termenii “mult” si “putin”. C.Merrill 0. afectivitate. Terman .65 ± 0. Burt s.

3 milioane recruti). care determina .P.P. “B” . Seriile se succed tot în ordinea dificultatii gradate. subiectul trebuie sa decida care este figura unica (din cele 6 sau 8 oferite pe aceeasi plansa sub matrice) potrivita pentru “încheierea” corecta a matricei. ceea ce favorizeaza o învatare reala pe parcursul problemelor. seriile fiind notate de la “A” la “E”. Seria C Seria C este formata din matrici de câte 9 elemente ordonate (3 x 3) din care unul lipseste. Probele seriei se rezolva prin descoperirea schimbarilor progresive ale figurilor în interiorul matricei. (s) desi cuprinde un singur gen de sarcini. Fiecare serie dezvolta o tema diferita (“A” . Seria A Cuprinde matrici statice cu modele omogene. În itemii B1 si B2. “C” . De atunci si pâna în prezent matricele progresive Raven (necolorat) si-au dovedit validitatea atât în orientarea scolara si profesionala a normalilor. completarea marginilor partii lacunare (a “câmpului”) cu fiecare figura din cele 6. 3. 3.schimbari progresive în figurile matricei. “D” . date sub matrice si prin sinteza marginilor. “E” . din care lipseste o parte (un element). prin varietatea temelor sale poate evidentia. Fiecare proba începe cu o sarcina usoara (a carei rezolvare pare “de la sine”).2.3. 3. devenind un test de inteligenta aproape “international”. Testul M. Subiectul poate sa gaseasca figura unica necesara pentru completarea matricei din cele 6 figuri asezate sub matrice prin: analiza si diferentierea perceptiva fina a elementelor matricei.stabilitatea de relatii în structura matricei continue. Figurile prezinta modificari continue de pozitie si schimbari spatiale dinamice. Elementul potrivit pentru completarea matricei se alege din 6 figuri. capacitatea de restructurare (mobilitatea . adesea dintr-un grupaj de figuri (“matrice”). întelegerea relatiilor între elementele structurii. identificarea partii lacunare. Seria B În seria B fiecare matrice se compune din 4 elemente dintre care cel de-al IV-lea lipseste.analogii între perechile de figuri ale matricei. În itemii urmatori elementele difera si formeaza un întreg cu o structura relationala logica. urmata apoi de 11 probleme de dificultate crescânda. cât si în examinarea surzilor.2. 3. a deficientilor mintali si a bolnavilor psihici.În cursul celui de-al doilea razboi mondial M. Sarcina subiectului consta în descoperirea analogiei între doua figuri (stabilirea relatiilor). ca ordinea de dificultate a itemilor nu este riguros progresiva si se propune reordonarea itemilor în interiorul testului. cele 4 parti ale matricei sunt identice.rigiditatea mintala) si de transfer întrucât subiectul îsi exerseaza tehnica de rezolvare în cursul parcurgerii probelor. Unele cercetari arata însa. în strânsa legatura cu inteligenta generala. adica grupari de figuri în interiorul matricei.2.P. Prezentarea testului Testul M.descompuneri în elemente ale figurilor matricei). (s) a fost utilizat pe scara larga în Anglia (fiind aplicat la cca.2. În urma examinarii matricei. Probele simple sunt grupate în serii de câte 12 matrici. Fiecare item consta dintr-un desen abstract.permutari. (s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare.1.2. prin diferentierea treptata a elementelor (capacitatea de a concepe simetria între figuri).

Raspunsul corect se alege din 8 posibilitati. în cele ce urmeaza. Timpul mediu necesar rezolvarii celor 60 de itemi este de 40-50 minute. deoarece “capacitatea maxima de gândire clara” variaza mai putin în functie de sanatate si se perfectioneaza mai putin prin practica decât viteza unei activitati intelectuale de precizie. În situatia de examinare colectiva.P (s) “masoara” în primul rând capacitatea maxima de observatie si de gândire clara. destinata examinarii colective. timpul scurs de la începerea si pâna la terminarea rezolvarii problemelor. se distribuie fiecarui subiect un exemplar din test tiparit (sub forma de caiet) si o fisa personala de cotare pentru înregistrarea raspunsurilor. Subiectii completeaza întâi cu datele personale (numele. locul de munca (scoala). Desfasurarea examinarii Testul poate fi aplicat individual sau în grup (începând de la 8 ani). În acest caz testul M. este preferabila respectarea unui timp limita (se recomanda timpul maxim de 30 minute). Vom prezenta totusi. fie cu rezolvarea în ritm propriu (în care caz se rezolva în maximum o ora). scadere) efectuate asupra elementelor matricei. Datorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara. a sirurilor cinetice (dinamice).3. o instructie mai detaliata.îmbogatirea figurilor atât în plan orizontal. Rezolvarea corecta presupune urmarirea regularitatii consecutive a figurilor si alternarea lor în structura matricei (descoperirea criteriilor schimbarii complexe). dupa care toate creioanele se pun pe masa. Se cere observarea evolutiei complexe.P (s) se aplica în scopul ierarhizarii membrilor unui anumit grup cum ar fi selectia profesionala a candidatilor. Raven este de parere ca în scopul cercetarilor cu caracter genetic sau în studiile clinice. ceea ce se comunica subiectilor. Probele din seriile D sunt repartizate dupa principiul restructurarii figurilor pe plan orizontal si vertical. J. Caietul test ramâne închis (în fata subiectilor) pâna la semnalul dat pentru începerea probei. data nasterii) în rubricile corespunzatoare ale fisei de cotare. Cerem atentie sporita si avertizam sa nu se scrie nimic pe caietul test. Partea care lipseste se alege din 8 figuri prezentate sub matrice. Se stie însa ca sub 30 de ani ritmul rezolvarii testului este mult mai rapid. În cazurile în care testul M.C.4. 3. subiectul întelege sarcina cu o instructie prealabila minima. 3. care poate fi utilizata cu schimbari minime si în testarea individuala. ritmul de activitate al subiectului poate fi considerat normal pâna la timpul maxim de 60 de minute. ocupatia. Examinatorul poate sa înregistreze în aplicarea individuala a testului. timpul mediu fiind de 30-35 minute. Probele din seria E se rezolva prin operatii de abstractizare si sinteza dinamica ce au loc în procesul gândirii superioare. data examinarii. cantitative si calitative. Testul “masoara” în acest caz capacitatea efectiva de rezolvare a subiectului în timpul dat. vârsta. Seriile D si E Seriile D si E cuprind câte 12 matrici. Elementul care lipseste poate fi completat pe baza de operatii algebrice (adunare.2. fiecare fiind compusa din câte 9 elemente (dar unul lipseste). cât si în plan vertical (totalizarea elementelor noi în figura care lipseste). . fie cu timp limitat. este de preferat sa nu se fixeze un timp limita de rezolvare.

Chiar daca aveti impresia ca ati rezolvat gresit o proba. examinatorul continua: “În fiecare proba.D si E. examinatorul va repeta explicatiile. ca forma si ca desen.” .fiind vorba de o examinare cu limitarea timpului. scrieti în rubrica corespunzatoare (A1) a fisei primite de fiecare numarul 4.atunci când timpul este nelimitat (maximum o ora). În partea de sus a paginii (li se arata matricea A1) se afla un desen notat cu A1. sa nu va întoarceti la ea. Ati înteles cum trebuie sa lucrati? În cazul în care subiectii (sau unii dintre ei) nu au înteles sarcina. În cazul examinarii individuale. Care se potriveste dintre 4 si 6 ? Figura nr. Raspunsul vostru. În fiecare serie (grupa) sunt 12 probleme.C. ca sa puteti completa partea ramasa alba. însusi examinatorul noteaza raspunsurile subiectului în fisa de cotare. îl scrieti cu atentie în rubrica corespunzatoare a fisei personale. incompleta (li se arata). Aceasta regula trebuie sa o descoperiti la fiecare proba. adica numarul figurii corecte. Sub aceasta imagine mare se afla 6 figuri. Limitele din interiorul figurilor nr. Ele sunt aranjate în 5 grupe.4 si 6 sunt la fel cu cele din imaginea mare. Instructia de fata poate fi prescurtata în functie de nivelul de întelegere al subiectilor (subiectului). Dupa ce examinatorul s-a convins (pe baza probelor exercitiu: A 1 . fiindca primele 2 liniute orizontale din interiorul ei (li se arata) si cele 4 liniute verticale de la marginea interioara (li se arata) continua exact liniutele începute. notate cu literele A. Deschideti caietele la prima pagina. Respectati neaparat ordinea lor. cu una din cele 6 sau 8 figuri care se afla sub imaginea mare. observam ca ea completeaza desenul ca forma.A5 la care este indicat sa se dea ajutor) ca toti subiectii înteleg sarcina. aranjate în asa fel încât la începutul fiecarei serii sunt probe mai usoare. ci dupa o anumita regula. adica numarul figurii alese. Deci figura nr. din care lipseste o parte (li se arata pata ramasa alba).6 nu. Începeti. Care este acea figura unica ? Daca cineva raspunde corect spunem: “Foarte bine”. asemanatoare ca forma cu portiunea goala ramasa alba din desenul mare.1. într-un cadru mare se afla o imagine compusa din anumite figuri. Acelasi lucru îl constatam si în cazul figurilor 3 si 5. Daca cineva raspunde gresit spunem: “Mai gânditi-va!”. li se precizeaza timpul de rezolvare si se da comanda: “Începeti sa lucrati cât mai corect si cât mai repede posibil” . imaginea mare (li se arata matricea A1).2 este nepotrivita fiindca nu cuprinde nici un desen.4 este cea corecta.Consemnul: “Aveti în fata un caiet cu 60 de planse (desene). dar neterminate ale imaginii mari (li se arata din A1). indiferent daca au gasit sau nu figura adecvata. Sa nu va grabiti prea mult. deoarece are o parte alba. Daca toti subiectii au înteles. Apoi. Sa nu omiteti si sa nu sariti peste nici o plansa. Aceste figuri sau desene nu sunt alcatuite la întâmplare.B. Aveti grija sa scrieti raspunsul vostru în rubricile care poarta seria si numarul problemei. Numai una din aceste figuri completeaza în mod corect. Sau: “Lucrati atent. si acum. Treceti succesiv de la o proba la alta. continuam: “Daca alegem figura nr. dar în interior nu are acelasi desen. care trebuie completata. si în acest caz se respecta instructia (cu mici modificari impuse de aplicarea individuala a . Examinatorul nu va oferi celor examinati nici un fel de ajutor care depaseste limitele instructiei. Eventualele greseli le corectati prin taiere (cu creionul) numarul gresit si nu cu guma. iar la sfârsitul lor probele sunt mai grele. Figura nr.

La evaluarea rezultatelor. 4 5 1 2 6 3 6 2 1 3 4 5 B C D E 2 6 1 2 1 3 5 6 4 3 4 5 8 2 3 8 7 4 5 1 7 6 1 2 3 4 3 7 8 6 5 4 1 2 5 6 7 6 8 2 1 5 1 6 3 2 4 5 3. 3. Pentru numararea si cotarea rapida a raspunsurilor corecte se recomanda folosirea grilei de corectie (care se va aseza peste fisa personala a subiectului). 5.5. Ea primeste valoare diagnostica în raport cu rezultatele standardizate (etalon) si comportamentul subiectului în situatia de examen.testului si cu prescurtari posibile). Interpretarea rezultatelor Cota bruta. examinatorul noteaza “corectarea” prin taierea raspunsului anterior si înscrierea celui nou în aceeasi rubrica. nu are semnificatie psihologica luata izolat. Cotarea raspunsurilor Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect. 10. Subiectul poate realiza cel mult 60 de puncte (cota maxima). Raspunsurile corecte la cei 60 de itemi sunt date în tabelul 1. 3. cât si pentru testul întreg (cota totala). 4. 12. 8. 2. Punctajul obtinut prin numararea raspunsurilor corecte se calculeaza atât pentru fiecare serie (cote partiale). Tabelul numarul 1 Grila Matricelor Progresive Raven . adica ultimul raspuns indicat de subiect. Daca subiectul îsi modifica raspunsul ales.Standard A Seria Itemul 1. 6. adica numarul total de raspunsuri corecte obtinute de catre subiect. Datele adunate . raspunsurile se coteaza ca si în cazul evaluarii colective.4. 7. 9. 11.

pentru interpretarea rezultatelor adunate prin administrarea colectiva (folosite si în caz de autoadministrare) sau individuala a testului M.P(s).1. Întelegerea semnificatiei psihologice cuprinse în conduite si în performante presupune “interpretarea” (decodificarea) lor. sensuri psihologice.formeaza un “limbaj al sistemelor”. 3 si 4. Prezentam în continuare câteva etaloane (tabelele numarul 2. J.C. Rapen (Cehoslovacia) . 3. Interpretarea cantitativa Raportarea performantei la etalon permite stabilirea (în Centile sau în coeficient de inteligenta) nivelul de inteligenta generala al subiectului. Raven (Anglia) si L. pe baza cunoasterii codului. elaborate de catre I.Etalon pentru elevi (România) Centile Vârsta cronologica (ani) 16 17 18 53 53 56 51 50 53 50 49 52 49 48 51 46 46 49 44 43 47 41 40 45 38 37 42 35 32 41 32 28 38 21 15 31 90 80 75 70 60 50 40 30 25 20 10 14 49 46 45 43 41 38 35 32 29 27 15 15 53 50 49 48 45 42 39 35 32 29 16 19 54 53 51 50 48 45 44 41 38 37 28 20 52 49 48 46 44 42 40 37 36 33 24 . care contine si vehiculeaza în forma codificata informatii. Acest prim pas reprezinta momentul interpretarii cantitative a rezultatelor examenului psihologic. Mentionam însa ca etaloanele straine prezentate nu au decât valoare orientativa pentru populatia româneasca.5. Holban (România). Tabelul numarul 2 Test colectiv .

Tabelul numarul 3 Test colectiv .Etalon pentru copii (Anglia) Centile Vârsta cronologica (în ani) 10 101/2 11 111/2 12 45 48 50 51 52 43 45 47 49 49 37 39 41 45 45 30 33 35 37 39 20 23 26 29 32 13 15 16 18 22 0 13 14 15 16 Tabelul numarul 4 Test colectiv .Etalon pentru adulti (Anglia) Centile Vârsta cronologica adulti (Anglia) 30 35 40 45 50 54 53 52 50 48 53 51 49 47 45 47 45 43 41 39 42 40 38 35 33 34 30 27 24 21 25 0 0 0 0 19 0 0 0 0 Tabelul numarul 5 Test individual .Etalonul pentru copii (Anglia) Centile Vârsta cronologica (în ani) 81/2 9 91/2 10 101/2 37 39 40 42 44 33 35 36 38 41 26 29 31 33 35 21 22 24 26 29 16 17 18 20 23 95 90 75 50 25 10 5 8 38 34 24 18 0 0 0 8 /2 39 36 29 21 14 0 0 1 9 41 38 32 24 16 0 0 9 /2 43 41 34 38 18 13 0 1 121/2 52 50 46 41 34 25 17 13 52 50 47 43 35 27 19 131/2 53 51 48 44 37 28 21 14 53 52 48 44 38 28 23 95 90 75 50 25 10 5 20 55 54 49 44 37 28 23 25 55 54 49 44 37 28 23 55 46 43 37 30 18 0 0 60 44 41 35 27 15 0 0 65 42 39 33 24 13 0 0 95 90 75 50 25 6 19 17 15 13 0 6 /2 22 20 17 14 0 1 7 25 22 19 16 13 7 /2 28 24 21 17 14 1 8 33 28 23 19 14 11 47 44 38 31 26 111/2 50 48 42 35 28 12 52 49 43 37 30 121/2 53 49 45 38 31 .

atinge sau depaseste centilul 95. permite clasificarea persoanei examinate în functie de scorul realizat. Gradul II: Inteligenta deasupra nivelului mediu. Performanta nu depaseste centilul 10. raportata la performanta medie a grupului de vârsta din care face parte. Performanta atinge sau depaseste centilul 75. corespunzatoare gradelor diferite ale inteligentei. Prezentam în . Performanta se situeaza între centilele 25-75. Gradul III: Inteligenta de nivel mediu. Gradul IV: Inteligenta sub medie. Gradul III -: Performanta se situeaza sub centilul 50. Gradul II +: Performanta atinge sau depaseste centilul 90.10 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 13 0 13 0 14 0 14 13 15 14 20 16 21 18 23 19 24 20 Tabelul numarul 6 Test colectiv (30 minute) – Etalon realizat pe populatie generala (România) Note brute 56 – 60 53 – 55 50 – 52 46 – 49 44 – 45 40 – 43 35 – 39 29 – 34 0 – 28 Nota standard 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Calificativ Foarte bine Bine Bine Mediu superior Mediu Mediu inferior Slab Slab Foarte slab Fixarea nivelelor de reusita la MP (s) în intervale Centile. Performanta subiectului. Gradul V: Deficienta mintala. Gradul IV -: Performanta nu depaseste centilul 10. întrucât fiecare performanta corespunde unei valori definite QI. Gradul I: Inteligenta superioara. Performanta intelectuala astfel “masurata” permite includerea subiectului în unul dintre cele cinci grade (nivele) diferite de inteligenta. Performanta nu depaseste centilul 5. Gradul III +: Performanta depaseste centilul 50. Cota totala realizata de catre subiect poate fi interpretata si în termeni ce coeficient de inteligenta (QI).

15. 21. 19. 6. (tabelul numarul 7).valorile QI care corespund scorurilor realizate de subiectii între 8 si 30 de ani. 20. 16. 23. 5. 7. 26. 8. 2. Tabelul numarul 7 Transformarea rezultatelor în QI Cota totala 1.continuare . 10. 17. 4. 24. 25. 11. 14. Repan . 13. 9.dupa L. 22. 3. 8 8 /2 1 9 9 /2 1 Vârsta cronologica (în ani) 10 101/2 11 111/2 12 121/2 13 131/2 16-30 73 74 76 77 79 81 82 84 85 87 89 90 92 93 95 97 98 10 0 10 1 10 3 10 4 10 5 10 7 10 8 10 9 11 0 68 70 72 73 75 76 78 79 81 83 84 86 87 89 90 92 94 95 97 98 100 101 103 104 106 107 65 67 68 70 71 83 74 76 77 79 80 82 83 79 86 88 89 91 92 94 95 97 98 100 101 103 59 61 62 64 65 67 68 70 71 73 74 76 77 76 80 82 83 85 86 88 89 91 92 94 95 97 57 58 60 61 63 64 66 67 69 70 72 73 75 73 78 79 81 82 84 85 87 88 90 91 93 94 54 56 57 59 60 61 63 64 66 67 69 70 71 71 74 76 77 79 80 81 83 84 86 87 89 90 53 54 55 57 58 59 61 62 64 65 66 68 69 68 72 73 75 76 78 79 80 82 83 85 86 87 50 51 53 54 55 57 58 60 61 62 64 65 67 65 69 71 72 74 75 76 78 79 81 82 83 85 48 49 51 52 53 55 56 57 59 60 61 64 64 65 67 68 69 71 72 73 75 76 77 79 80 81 48 49 50 51 53 54 55 57 58 59 61 62 63 65 66 67 69 70 71 72 74 75 76 78 79 80 46 48 49 50 52 53 54 55 57 58 59 60 62 63 64 66 67 68 69 71 72 73 74 76 77 78 46 47 49 50 51 52 54 55 56 57 59 60 61 62 64 65 66 67 69 70 71 72 74 75 76 77 0 0 0 0 0 0 0 0 0 55 57 58 59 61 62 65 65 66 67 69 70 71 72 74 75 76 . 18. 12.

44. 30. 47. 33. 49. 29. 11 2 11 3 11 5 11 6 11 7 11 8 12 0 12 1 12 2 12 3 12 5 12 6 12 7 12 9 13 0 13 1 13 2 13 4 13 5 13 6 13 8 13 9 14 0 108 110 111 113 114 115 117 118 120 121 122 124 125 127 128 129 131 132 134 135 136 138 139 104 106 107 109 110 112 113 115 116 118 119 121 122 124 125 127 128 130 131 133 134 136 137 98 100 102 103 105 106 108 103 111 112 114 115 117 118 120 121 123 125 126 127 129 130 132 96 97 99 100 102 103 104 105 107 109 110 112 113 115 117 118 120 121 123 125 126 128 129 91 93 94 96 97 99 100 102 103 105 107 108 110 112 113 115 117 118 120 122 123 125 127 89 90 92 93 94 96 97 99 100 102 104 105 107 109 111 112 114 116 118 120 121 123 125 86 88 89 90 92 93 95 96 97 99 100 102 104 106 108 109 111 113 115 117 118 121 123 83 83 85 87 88 89 91 92 93 95 96 97 99 100 102 104 106 108 110 112 114 116 118 82 83 84 86 87 88 90 91 92 93 95 96 97 99 100 102 104 106 109 111 113 115 117 80 81 82 83 85 86 87 88 90 91 92 94 95 96 97 99 100 102 105 107 109 111 114 79 80 81 82 84 85 86 87 89 90 91 92 94 95 96 97 99 100 102 105 107 110 112 78 79 80 82 83 84 86 87 88 90 91 92 94 95 96 98 99 100 102 104 106 108 110 . 31.27. 41. 36. 42. 45. 34. 39. 38. 46. 28. 43. 48. 40. 32. 37. 35.

51. Scorului de 33 de puncte la vârstele cronologice de 16-30 de ani îi corespunde un QI = 86 (tabelul 6). 60.B. dupa tabelul 7). (VC = 50 ani). 58. 54. Cotat totala = 33 puncte. Deci. 55. 57. adica 105 rotunjit. QI se calculeaza cu ajutorul unei formule de corectie (reusita fiind sensibila la factorul vârsta): Tabelul numarul 8 Performanta asteptata (în %) la: Vârsta cronologica 16-30 35 40 45 50 55 60 % 100 97 93 88 82 76 70 De exemplu. T. Înmultim 86 cu 100 si împartim rezultatul la 82 (performanta asteptata la 50 de ani. 56.50. . 59. 53. 52. . 14 2 14 3 14 4 14 6 14 7 14 8 14 9 15 1 15 2 15 3 15 5 141 142 143 144 146 148 149 150 152 153 155 139 140 142 143 145 146 148 149 151 152 154 133 135 136 138 139 141 142 144 145 147 148 131 133 134 136 137 139 144 142 144 145 147 128 130 132 133 135 137 138 140 142 143 144 127 128 130 132 134 136 137 139 141 143 143 124 126 128 130 132 134 136 138 139 141 140 120 122 124 126 128 130 132 134 136 141 140 119 121 123 126 128 130 132 134 136 138 140 116 118 121 123 125 127 130 132 134 138 139 115 117 120 122 123 127 130 132 134 137 139 112 114 116 118 120 122 124 126 128 130 130 Pentru subiectii de la 35 la 60 de ani.

subiectul este inclus în unul din nivelele de inteligenta din tabelul numarul 9. .Pe baza coeficientului de inteligenta.

în general. +2. chiar daca prezinta discrepante interne mai mari de doua puncte. Daca indicele de variabilitate este mai mare sau egal cu 7. unele din cele 60 de probleme cuprinse în MP (s). Totusi.119 100 . Prin scaderea scorului partial asteptat din cota partiala realizata se obtine discrepanta fiecarei serii.69 20 .79 50 .fluctuatie în activitatea subiectului). +1) si constituie de asemenea un indice al validitatii si fidelitatii rezultatelor. în scopuri mai generale se accepta si un scor total ca fiind relativ valid. Persoanele cu performante scazute rezolva corect. Totalizând valorile absolute ale discrepantelor (indiferent de faptul ca sunt + sau -). un scor total scazut este întotdeauna mai putin valid si mai putin fidel decât unul ridicat. subiectul fiind retestat cu o alta metoda.89 70 . mai multe probleme prin ghicire decât subiectii cu cote ridicate. Scorul total compus din cote partiale care prezinta discrepante de peste doua puncte nu poate fi acceptat la valoarea lui normala ca fiind o estimare precisa a capacitatii intelectuale generale. 0.Tabelul numarul 9 Clasificarea intelectuala QI Peste 140 120 .99 80 . Pentru majoritatea cotelor totale s-au stabilit scorurile partiale asteptate la fiecare serie (tabelele 9 si 10). obtinem indicele de variabilitate a rezultatelor (stabilitate .109 90 . se acorda o încredere redusa rezultatului examinarii. -2.19 Nivel de inteligenta inteligenta extrem de ridicata inteligenta superioara inteligenta deasupra nivelului mediu inteligenta de nivel mediu (buna) inteligenta de nivel mediu (slaba) inteligenta sub medie inteligenta de limita deficienta mintala usoara (debilitate mintala) deficienta mintala medie (imbecilitate) deficienta mintala grava (idiotie) Persoana examinata poate “rezolva” (corect sau gresit) prin ghicire.140 110 . Aceste discrepante se exprima numeric (de exemplu. Din aceasta cauza. Tabelul numarul 10 Compozitia normala a scorului Scorul partial asteptat 10 15 20 25 la scorul total de: 30 35 40 45 50 55 .49 0 . Numarul alegerilor ghicite este proportional cu totalul raspunsurilor gresite. -1.

La unii.contributiile factorilor de personalitate variaza de la un om la altul. a organizarii si planificarii. Tocmai acesti factori fundamentali ai adaptabilitatii la situatiile problematice. a nivelului motivatiei. ceea ce nu înseamna ca examinatorul care dispune de o intuitie (insight) psihologica dezvoltata nu le poate sesiza. pe lânga criteriul procesualitatii îmbinat cu aspectul de performanta (de efect).5. asigurând astfel reusita chiar în conditiile unor aptitudini intelectuale mai modeste.cotidiene sau experimentale .A B C D E 6 2 1 1 0 8 4 2 1 0 9 6 3 2 0 10 7 4 3 1 10 8 6 4 2 10 8 7 7 3 10 9 8 9 4 11 10 10 9 5 12 11 10 10 7 12 11 11 11 10 3.2. . care contribuie la individualizarea personalitatii. În diagnosticarea ei. Existenta interdependentelor între inteligenta si celelalte aspecte ale personalitatii nu face însa imposibila masurarea inteligentei. dimpotriva. Chiar în rezolvarea aceleiasi sarcini . trebuie sa tinem seama de întreaga personalitate a subiectului examinat. Dar neglijarea legilor interactiunii constituie o sursa sigura a diagnosticarii incorecte. scapa în mare masura probelor de inteligenta.în pofida factorilor intelectuali mai dezvoltati . La altii.de datoreaza absentei autocontrolului. Interpretarea calitativa Inteligenta nu poate fi “masurata” în stare pura. insuccesul . functiile psihice implicate se structureaza într-un mod adecvat sarcinii. de exemplu.

Tabelul numarul 11 Compozitia normala a scorului (testare colectiva sau autoadministrare) Scoru l parti al astept at A B C D E 3 7 1 1 9 8 7 2 3 8 1 1 9 8 8 2 la scorul total de: 2 2 2 2 2 2 3 4 5 6 7 8 1 5 1 6 1 7 1 8 1 9 2 0 2 1 2 2 2 9 3 0 3 1 3 2 3 3 3 4 3 5 36 8 4 2 1 0 3 9 1 1 9 8 8 3 8 4 3 1 0 4 0 1 1 1 0 8 8 3 8 5 3 1 0 4 1 1 1 1 0 9 8 3 8 5 3 2 0 4 2 1 1 1 0 9 9 3 8 6 3 2 0 4 3 1 2 1 0 9 9 3 8 6 3 2 1 4 4 1 2 1 0 9 9 4 8 6 4 2 1 4 5 1 2 1 0 9 9 5 9 6 4 2 1 9 7 4 2 1 9 7 4 3 1 1 0 7 4 3 1 1 0 7 5 3 1 1 0 7 5 4 1 5 1 1 2 1 1 1 1 1 0 7 1 0 7 6 4 1 5 2 1 2 1 1 1 1 1 0 8 1 0 7 6 5 1 5 3 1 2 1 1 1 1 1 1 8 1 0 7 6 5 2 1 0 7 7 5 2 5 4 1 2 1 2 1 1 1 1 8 1 0 8 7 5 2 5 5 1 2 1 2 1 1 1 1 9 1 1 8 7 5 2 5 6 1 2 1 2 1 2 1 1 9 1 1 8 7 6 2 5 7 1 2 1 2 1 2 1 1 1 0 1 1 8 7 7 2 5 8 1 2 1 2 1 2 1 2 1 0 11 8 8 7 2 59 12 12 12 12 11 la scorul total de: 4 4 4 4 5 6 7 8 9 0 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 9 9 9 1 1 0 0 5 6 6 6 7 .

Prin formularea diagnozei individuale se urmareste întelegerea. Gradul: IV .O.C.F. Raven gaseste coeficientii de constanta (stabilitate) între 0. datorita cantonarii în conduite operatorii inferioare vârstei cronologice a subiectului. Capacitatea de inventie. Potentialitatile intelectuale ale lui L.C. care ne indica inteligenta generala slaba. Ignorarea aproape totala a coerentei logice la MP (s). Factorul de planificare fiind deficitar. în cursul diagnosticarii. Gratie caracterului lor general. Performantele sale îl situeaza la limita superioara a debilitatii mintale. Timp = 30 minute.P. cât si pentru cunoasterea inteligentei verbale . Sc.pe baza interpretarii calitative a datelor .S. nu se reduce numai la includerea subiectului în diverse tipuri de inteligenta sau de afectivitate. sex barbatesc): Cota totala = 22 puncte. În urma verificarii fidelitatii testului MP (s) (procedeul retestarii) J.74. QITWISC=70 . definitiile teoretice nu se potrivesc întocmai cazului particular. subiectul înregistreaza o reusita inferioara celeia realizate în conditiile acordarii ajutoarelor externe. QIPWISC=70 74. Concretizarea principiilor metodologice enuntate se realizeaza prin “arta profesionala” a psihologului. Datele psihometrice prezentate indica subdezvoltarea mintala generala a subiectului. gen.83 si 0. Astfel. QI = 71. . definite în mod teoretic. VNBinet = 11 ani si 9 luni. se datoreaza capacitatii reduse de a stabili relatii.L. Capacitatea lui de utilizare eficienta a ajutoarelor programate ne permite sa-l diferentiem. Rezultatele: CotaPiaget = Qi.F. fara reglare externa. În continuare subiectul este examinat . cuprinsi în tabelele 11 si 12 sunt puternic semnificativi (p = 0. logica propozitiilor si proportii-probabilitati). Ilustram cele spuse prin prezentarea cazului L. Subiectului îi sunt inaccesibile problemele formale. 0. BINET-SIMON si WISC.O.P. VC = 15 ani si 9 luni. Pornind de la tipologie.93 la subiectii între 13 si 50 ani.cu probe piagetiene (teste operatorii formale de: combinare. -2.conturarea profilului intelectual al subiectului. dirijat în întelegerea si rezolvarea problemelor. Coeficientii de validitate. (Cl. unicitatea cazului studiat. la proba cuburilor si la aranjarea de imagini (din WISC). T. cunoasterea “amanuntelor” importante. de întârziatii mintali.O.74. a VIII-a. prin efectul factorului educabilitate. Examinarea psihologica va fi astfel conceputa si realizata. psihodiagnosticianul cauta sa evidentieze individualitatea. -1. Performanta slaba la testul Raven este confirmata de nereusita subiectului la probe piagetiene (T.. QIVWISC=70 .). temperament etc. sunt foarte limitate.Sarcina examinatorului.. încât sa permita . +2. S. Discrepanta: -2. subiectul trebuie condus. si T.atât pentru verificarea informatiilor furnizate de proba Raven. QIBinet=74.F. de gândire asociativa si de organizare sunt nedezvoltate.01).

Subiectul apartine tipului slab. Completare de imagini ++. L. Subiectul în aceste situatii. la operatiile formale.S. în controlul critic al ipotezelor. contrar asteptarilor devine pripit si superficial. Asemanari +. aritmetica . pierde frecvent informatii esentiale. ceea ce îi împiedica accesul la formele superioare ale gândirii verbale. se simte degajat la probele mai usoare. Rezultatele slabe la rationamentul matematic. în desprinderea ideii directoare din context. prezinta dificultati de analiza. subiectul prezinta întârziere în dezvoltarea mintala. L. Subiectul memoreaza mai bine materiale verbale nestructurate. este timid si anxios în situatii de examen. generalizare si abstractizare chiar si la nivel concret. prezinta frecvent inhibitii emotionale.-.Dispersia mare a performantelor la WISC (Scara verbala: Întelegere +. . Aranjare de imagini .Simon indica un ritm lent si o nesiguranta mare în gândire. Datorita capacitatii reduse de a organiza materialul.-. La probele de analiza si reconstructie L. În concluzie. Cod B 0) indica eterogenitatea mare a performantelor. predominant practice. desi performantele sale nici la acestea nu depasesc nivelul operator concret. Vocabular -.S. alaturi de dificultatea de a opera cu continuturi (informatii) abstracte si absenta deprinderilor elementare de calcul mintal. L. cu reactivitate emotionala mare si cu rezistenta redusa la efort. Fidelitatea însa. Totusi prin capacitatea sa de învatare. fapt constant si la probele operatorii (piagetiene). Cuburi -. în cautarea dirijata. Subiectul stapâneste insuficient limbajul. Aranjarea de imagini în vederea reconstituirii unei istorioare evidentiaza dificultati in întelegerea. Aceste trasaturi se accentueaza la acele sarcini verbale care implica cu precadere operatii formale. chiar si în acest caz lasa de dorit. L.S.S. sinteza. Diagnostic: inteligenta de limita. se diferentiaza de categoria întârziatilor mintali. apropiata de constructia genetica neterminata proprie debililor mintali. corelat cu performanta la proba Raven si la probele de calcul din scara Binet . superioara debilitatii mintale.S. Scara de performanta.

75 0.68 Autor T. ca proba neverbala de deficienta intelectuala. Fata de forma din 1943.72 0. Kulcsar (1974) 4.60 0. Testul urmeaza sa indice nivelul intelectual .66 0.3. Spre deosebire de testele verbale.6.S. Calitati psihometrice ale testului MP (s) Tabelul numarul 12 Validitatea concurenta si de continut a MP (s) Subiecti Nr.într-un rastimp scurt de examinare. Barrett (1956) T. (în ani) 6 – 13 sub 30 9 –10 9 – 10 9 – 10 11 – 12 11 . Subiectul compara figuri si dezvolta o metoda rationala de gândire în timpul rezolvarii sarcinilor. prima revizuire completa a probei realizata în colaborare cu G.62 0. Kulcsar (1974) T. Kulcsar (1974) Tabelul numarul 13 Validitatea predictiva a MP (s) Variabile corelate Testul Reusita scolara MP (s) MP (s) MP (s) Româna Matematica Biologie Subiecti (elevi) Cl. Kulcsar (1974) T. mai mult sau mai putin independent de factorii . sensibil pentru diferentierea persoanelor cu inteligenta deasupra mediei si de nivel superior.12 11 – 12 11 – 12 11 – 12 11 – 12 Variabile corelate Termen – Merril Mill Hill QIT WISC QIV WISC WISC WISC Binet – Simon Bender-Santucci Probe piagetiene EM Scor total QIP QIP QIP QIT QIV QIP QI Scor total Scor total MP(s) Scor QI total 0.C. folosita în selectia personalului de conducere din armata.061 0.A.“scazut” (deficienta mintala). Kulcsar (1974) T.59 0. Barrett (1956) E. “mediu” (inteligenta normala) sau “ridicat” (inteligenta superioara) . a V-a Cl. de asemenea.58 0.50 0. Kulcsar (1974) T. Barrett (1956) E. obtinerea unui test mai fidel. Raven (1948) E.67 0.S. Kulcsar (1974) T.70 0. Raven (1948) J. Matricele Progresive Avansate .C. Kulcsar (1974) T. 150 ? 70 70 70 37 37 37 37 37 37 V. a VIII-a (N=37) (N=39) 0. Foulds (1947) .69 0.72 Autor J. Raven propune proba MP (a) forma experimentala în 1941. iar versiunea pentru testarea de rutina în 1943. MP (a) evalueaza potentialul intelectual.capata o utilizare generala.60 0. Kulcsar (1974) T.MP(a) În vederea unei testari rapide a inteligentei generale.42 0.C.S.86 0. J.C. Se urmareste.

....2............versiunea din 1947 sub conducerea lui G.....educationali. Testul Raven avansat (1962) cuprinde doua serii de subteste (total 60 de itemi).. ai caror complexitate si dificultate creste continuu.. Seria I consta din 12 matrici......... Consideratii generale......1.................... în pofida asemanarii itemilor din cele doua serii.12..7 ............1 1... MP(a) ofera informatii diagnostice mai exacte si mai valoroase.... Matricele Progresive Colorate MP (c) .. Astfel...... Forbes si H.. când se utilizeaza independent de seria a II-a.......... Bevans (pe baza de protocoale adunate în scop de orientare si selectie profesionala) au permis reordonarea optima a probelor elementare incluse în MP (s).. inteligenta medie sau superioara (face o singura greseala)..................A.... Astfel. Controleaza exactitatea alegerii facute”.......... Seria I este destinata familiarizarii persoanei cu tehnica de lucru (dupa care se introduce examinarea cu seria a II-a)...... Subiectului i se prezinta matricea numarul 1 cu instructiunile necesare........ în câteva minute (circa 10) se poate stabili daca subiectul prezinta deficiente mintale (cota sub 6 puncte)... Matricele Progresive Raven.......... care acopera toate procesele intelectuale solicitate la MP (s) si la seria a II-a a MP (a)...G........... Cuprinsul 1. Experimentele efectuate cu MP (a) .......................... Pentru evaluarea eficientei intelectuale seria a II-a se aplica cu timp limitat ca orice test de viteza (durata optima este de 40 de minute).... Este recomandabil ca în încheierea exercitiului sa i se spuna: “Încearca sa rezolvi fiecare problema........... în raport cu testele de performanta.............. probele din seria a doua sunt mai dificile...... Cauta sa te convingi ca ai gasit figura potrivita pentru completarea corecta a matricei.. În vederea evaluarii capacitatii intelectuale ...... 1.............. 1.........2 Natura psihologica a factorului “g”... De mentionat faptul ca.. 5....... Probele elementare mentinute sunt rearanjate dupa frecventa rezolvarii lor corecte........... de asemenea..... în 1962 se renunta la acei itemi din seria a II-a care nu diferentiaza îndeajuns scorurile adultilor cu inteligenta deasupra mediei.......4 2.........atât de observatie cât si de gândire .seriile A.seria a II-a se administreaza fara întrerupere si în timp nelimitat (maximum o ora)................ Seria a II-a se administreaza persoanelor care rezolva fara dificultate mai mult de jumatate din probele seriei I.................. Seria a II-a cuprinde 48 de itemi............. Apoi subiectul este invitat sa rezolve în continuare itemii 2 .. Dificultatea lor creste continuu..1 Notiunea de inteligenta generala (factorul “g”)........3............. MP (a) versiunea din 1962 este astfel construita încât proba sa poata fi la fel de bine utilizata cu sau fara limitarea timpului de aplicare.R..... Totodata. ea serveste la examinarea rapida a inteligentei.. Foulds precum si analiza de itemi realizata de A................ Ab si B.......... Înainte de a trece la plansa (matricea) urmatoare care cuprinde o sarcina mai dificila................

........... 1.............................47 Calitati psihometrice ale testului MP (s)........... 1............ 1....................................................................... 1........................... 1..........40 Interpretarea calitativa.....................................7 Principiile care stau la baza construirii testului.....................................................................................................3.......................5....... 1..........................................................4............1.........................2...............1..........................................................................34 Seria B..............................39 Interpretarea cantitativa................................................3............55 5.................................................... Prezentarea testului...5..........................................6.........6.........................58 ........ Cuprinsul.......... B............. 1.........................................2......5..........................................29 Calitati psihometrice ale MP (c)........................................................ Matricele Progresive Standard 3............................................23 Interpretarea calitativa a performantei....33 Seria A..1. 1.........4.................1...MP(a)..2...........22 Interpretarea rezultatelor...........................54 4..................................................................................32 Prezentarea testului.......................5...................................35 Desfasurarea examinarii............... Matricele Progresive Avansate ........2.....31 M..........................32 3.............................................................................................................2.................................... D si E........................ (s) ................. 1.1...............................34 Seria C.17 Cotarea raspunsurilor.....................4..........1..............................................1..... 1...........................................1..............................................................3.........................23 Interpretarea cantitativa.....2. 1.......................... 1.......................................... 1................................................................................................35 Cotarea raspunsurilor.....................................................................38 Interpretarea rezultatelor..1............................................... 1................................. 1..34 Seriile D si E....................................seriile A................2..... 1..... C.... 1......................................................P............... 1........8 Instructiunile de aplicare......1........ Consideratii generale......