Cuprins cursuri anatomie semestrul II 1. Anatomia topografica a capului si gatului Regiunile capului: 2. Regiunea frontala 3. Regiunea parietala 4.

Regiunea occipitala 5. Privire de ansamblu asupra regiunii fronto-parieto-occipitala Regiunile fetei: 6. Regiunea nazala 7. Regiunea orala 8. Regiunea mentala 9. Regiunea infraorbitala 10. Regiunea bucala 11. Regiunea zigomatica 12. Regiunea parotidomaseterica 13. Regiunea maseterica 14. Regiunea sternocleidomastoidiana 15. Anatomia topografica a cavitatii toracice 16. Mediastinul Cuprins microcursuri anatomie semestrul II 1. Inima 2. Pericardul 3. Regiunile pleuropulmonare 4. Anatomia topografica a cavitatii abdominale. Notiuni generale de anatomie a trunchiului. 5. Etajul supramezocolic 6. Bursa omentala 7. Spatiile periperitoneale 8. Etajul inframezocolic 9. Splina 10. Vasele si nervii abdomenului -Sistemul limfatic abdominal

Anatomia topografica a capului si gatului

La nivelul capului si gatului Terminologia Anatomica recunoaste doua grupe distincte de regiuni topografice: *Regiunile capului si fetei *Regiunile capului *Regiunile fetei *Regiunile gatului Regiunile capului La nivelul capului Terminologia Anatomica recunoaste patru regiuni topografice: *Regiunea frontala *Regiunea parietala *Regiunea occipitala *Regiunea temporala Regiunile fetei La nivelul fetei sunt descrise 8 regiuni topografice: Regiunile fetei (faciale):*regiunea orbitala *regiunea nazala *regiunea orala *regiunea mentala *regiunea infraorbitala *regiunea bucala *regiunea zigomatica *regiunea parotidomaseterica

Regiunea frontala

Definitie! Regiunea frontala reprezinta regiunea topografica nepereche a capului situata in portiunea anterioara a calvariei. Invecinari, limite, anatomie pe viu: Invecinari:*regiunile parietale - posterior *regiunea nazala - anterior dinspre medial spre lateral de o parte si de alta a liniei mediale. *regiunile orbitale - anterior dinspre medial spre lateral de o parte si de alta a liniei mediale. *regiunile zigomatice - anterior dinspre medial spre lateral de o parte si de alta a liniei mediale. *regiunile temporale – lateral (dr. si stg.) Limite: *inferior – linia ce uneste de fiecare parte a planului mediosagital, linia temporala a scuamei osului frontal cu radacina nasului (punctul craniometric Glabella), trecand prin sutura zigomatico-frontala si marginea supraorbitala *superior – corespunde suturii coronale *lateral – liniile temporale Anatomie pe viu: *1/2 inferioara a regiunii frontale – fruntea, realizeaza 1/3 superioara a fetei (etajul frontal), participand in mod esential la realizarea fizionomiei fetei si la realizarea expresiei mimice. *la limita inferioara a regiunii frontale se afla arcurile sprancenoase, intre care se afla punctul craniometric Glabella. *superior de arcurile sprancenoase se gasesc cate doua proeminente de fiecare parte: arcurile supraciliare si bosele (eminentele) frontale. *la nivelul fruntii se gasesc cute tegumentare transversale ce se accentueaza prin contractia pantecului frontal al muschiului occipitofrontal. *1/2 superioara a regiunii frontale este acoperita cu fire de par. Aceasta portiune este supusa prima procesului de calvitie (chelire), inaintea regiunii parietale si portiunii superioare a regiunii occipitale. Stratigrafie: Regiunea frontala cuprinde: *un plan osos - realizat de scuama osului frontal *acoperit spre suprafata de parti moi si tapetat in interior (spre cavitatea craniana) de meningele craniene, prin intermediul carora corespunde fetelor laterale ale polilor lobilor frontali ai encefalului. Partile moi sunt reprezentate de: *piele *TCS *plan musculo-aponevrotic *plan subaponevrotic Pielea: -este groasa, neteda la tineri si prezinta riduri la batrani.

ce acopera: *m. Intre planul muscular reprezentat de portiunea frontala a m. *In prima lor portiune. *Artera si nervul supraorbital – parasesc orbita prin incizura supraorbitala. facial *Limfaticele dreneaza spre: *nodurile limfatice parotidiene superficiale *nodurile limfatice submandibulare Stratul musculo-aponevrotic: In portiunea inferioara. sprancenos *m. iar in dreptul glabelei *m. occipitofrontal si periostul ce acopera scuama osului frontal se interpune un strat subtire de tesut celular lax ce permite alunecarea in bloc a partilor moi pe planul periostic. *PVN vasculo-nervos temporal – alcatuit din: *ramura frontala a a. *Venele – omonime arterelor. aceste elemente vasculo-nervoase sunt situate profund (acoperite de muschi) pentru a deveni ulterior superficiale. Vase si nervi: Vasele si nervii se gasesc in stratul profund al TCS si alcatuiesc 3 PVN (pachete vasculo-nervoase): *PVN supratrohlear *PVN supraorbital *PVN temporal *Artera si nervul supratrohlear – patrund in regiune prin incizura supratrohleara plasate la 2-3 cm medial de elementele supraorbitale.-lipsita de foliculi pilosi in cea mai mare parte a sa (fruntea) -prezinta foliculi pilosi la nivelul arcurilor sprancenoase scurte ce formeaza sprancenele -in partea posterioara a regiunii firele de par devin lungi – regiunea paroasa a capului. procerus In portiunea superioara: *pantecul frontal al m. TCS: -cu panicul adipos redus -foarte bogat in tracturi conjunctive groase si rezistente intinse intre derm si planul musculo-aponevrotic de care il solidarizeaza puternic. la nivelul arcurilor supraciliare *partea orbitala a m. se gasesc spre comisura palepbrala mediala si se varsa-n vena unghiulara. orbicular al ochiului. occipito-frontal acoperit de o lama subtire desprinsa din aponevroza epicraniana (Galea aponevrotica) si de prelungirea anterioara a acestei aponevroze. Planul osos: . temporale superficiale *vene ce dreneaza spre vena temporala superficiala *ramuri temporale ale n. coborator al sprancenei.

Regiunea parietala Definitie! Regiune topografica pereche a capului situata pe partile superioare si laterale ale calvariei. La nivelul fiecarei regiuni parietale se evidentiaza cate o proeminenta reprezentat de bosa parietala. Fata endocraniana a scuamei osului frontal este captusita de dura mater encefalica. TCS: cu panicul adipos redus. foarte bogat in tracturi conjunctive groase si rezistente intinse intre derm si planul musculo-aponevrotic de care il solidarizeaza puternic. Vase si nervi: . Anterior apar fibre musculare ale pantecului frontal al m. Pielea: acoperita in intregime cu fire de par cu exceptia persoanelor cu calvitie. limite si anatomie pe viu: Invecinari:*regiunea frontala – anterior *regiunea temporala – inferior *regiunea occipitala – posterior *regiunea parietala – de partea cealalta Limite: *anterior – linie corespunzatoare suturii coronale *posterior – linia corespunzatoare suturii lambdoide *superior – despartite pe linia mediana de sutura sagitala *inferior – liniile temporale superioare Anatomie pe viu: Regiunea parietala are aspect convex atat pe sectiune frontala cat si pe sectiune orizontala. Stratul musculo-aponevrotic: reprezentat aproape in exclusivitate de aponevroza epicraniana (galea aponevrotica). ce adera slab de os si prin decolare duce la aparitia hematoamelor subperiostice (Cefalohematomul la nou nascut). Prezinta numeroase glande sebacee. Ea este supusa procesului de calvitie dupa regiunea frontala. Stratigrafie: Stratigrafia regiunii parietale este aceeasi cu cea din regiunea frontala.La nivelul regiunii scheletul este reprezentat de scuama osului frontal. Regiunea parietala este acoperita cu fire de par. Invecinari. acoperit de periost. occipito-frontal. In grosimea scuamei osului frontal intre corticala interna si cea externa. la nivelul Glabellei si a extremitatii mediale a arcurilor sprancenoase se gasesc sinusurile frontale separate printr-un sept median. Fiecare sinus frontal se deschide in cavitatea nazala printr-un orificiu sau canal la nivelul infundibilului etmoidal al meatului nazal mijlociu.

Vasle sanguine situate in TCS: -sunt sinuoase -au directia radiara (spre vertex) -formeazaa o bogata retea anastomotica Arterele provin din: -a. limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunile parietale – superior -regiunile temporale si -regiunile sternocleidomastoidiene – lateral -regiunea cervicala posterioara (nucala) – inferior Limite: -superior – linia corespunzatoare suturii lambdoide -inferior – protuberanta occipitala externa (punctul craniometric Inion) si liniile nucale superioare -lateral (dr. limfatice parotidiene superficiale si -n. temporala superficiala: -ramura parietala -ramura frontala Venele sunt tributare: -venei faciale prin vena unghiulara -venei temporale superficiale -venei retromandibulare -venei jugulare extene Aceste vene realizeaza anastomoze cu sistemul venos intracranian prin vene emisare parietale care se varsa in sinusul sagital superior. supraorbitali -n. Invecinari. supraorbitara -a. supratrohleari -n. limfatice retroauriculare Nervii sunt ramuri ale: -n. si stg. Limfaticele dreneaza spre: -n. sternocleidomastoidian pe procesele mastoidiene. auriculotemporali Planul osteoperiostic: este un segment al osului parietal cuprins intre: -sutura coronala – anterior -sutura lambdoida – posterior -sutura sagitala – mediala -linia temporala superioara a osului parietal – lateral La nou nascut in regiunea parietala se situeaza pe linia mediana: Anterior – fontanela sagitala anterioara (Brogmatica) Posterior – fontanela posterioara (Lambdatica) Regiunea occipitala Definitie! Este o regiune topografica nepereche a capului si ocupa portiunea posterioara a calvariei.) – pana la insertia m. supratrohleara -a. Anatomie pe viu: -aspect convex atat pe sectiune sagitala cat si orizontala .

-pe linia mediana, in portiunea inferioara a regiunii se poate palpa o proeminenta osoasa, reprezentata de protuberanta occipitala externa (punctul craniometric Inion) -regiunea occipitala este acoperita cu fire de par. Numai portiunea superioara a regiunii este supusa procesului de calvitie (si numai dupa ce procesul de calvitie a afectat regiuniile frontala si parietale). Stratigrafie: Stratigrafia regiunii occipitale este aceeasi ca si cea a regiunii frontale si a regiunilor parietale. Pielea: acoperita in intregime de fire de par chiar si la persoanele cu calvitie, contine numeroase glande sebacee. TCS: cu panicul adipos redus si foarte bogat in tracturi conjunctive groase si rezistente intinse intre derm si planul musculo-aponevrotic de care il solidarizeaza puternic. Planul musculo-aponevrotic reprezentat de: -aponevroza epicraniana – superior -pantecul occipital al m. occipito-frontal – inferior Vase si nervi: Arterele: reprezentat de ramuri occipitale ale: -a. auriculare posterioare si -a. occipitale Venele: formeaza o bogata retea ce dreneaza initial in v. occipitale si v. auriculare posterioare si prin intermediul lor in vena jugulara externa. Prin venele emisare occipitale se anastomozeaza cu sistemul venos intracranian. Limfaticele: dreneaza spre nodurile limfatice occipitale Nervii sunt ramuri ale: -n. occipital mic -n. occipital mare (nervul lui Arnold) -n. spinal C3 *Ramurile posterioare ale primilor 3 nervi spinali cervicali pot forma uneori prin anastomozare un veritabil plex nervos descris ca plexul cervical posterior de catre CRUVEILHIER. *Ramura posterioara a celui de-al doilea nerv cervical – marele nerv occipital al lui Arnold – poate fi abordat la 1-1.5 cm inferior si lateral de protuberanta occipitala externa (punctul craniometric Inion). Planul osteoperiostic: -format de scuama osului occipital situata superior de: *protuberanta occipitala externa *linia nucala superioara Pe fata endocraniana este tapetat de dura mater encefalica, la nivelul careia se situeaza: *sinusul sagital superior *sinusurile transverse *sinusul occipital, care conflueaza la nivelul portuberantei occipitale externe => confluenta sinusurilor – teascul lui HEROPHILLE.

Privire de ansamblu asupra regiunii fronto-parieto-occipitale

Prin aspectul anatomic asemanar, prin stratigrafia asemanatoare, precum si prin patologia clinica unitara, regiunile frontala, parietala si occipitala consituie o unitate anatomo-clinica. Limite: -anterior: marginea supraorbitara – Glabella – marginea supraorbitara -posterior: linia nucala superioara – protuberanta occipitala externa (Inion) – linia nucala superioara -lateral (dr. si stg.) – linia temporala superioara Stratigrafie: Planurile stratigrafice ale regiunii fronto-parieto-occipitale cuprind: -Piele -TCS -Plan musculo-aponevrotic -Plan subaponevrotic -Plan osteo-periostic -Meninge craniene Pielea: anterior – glabra – riduri transversale la batrani. Posterior – cu par sau calvitie. TCS: contine travee conjunctive ce solidarizeaza dermul cu planul musculoaponevrotic. Pielea + TCS + Plan musculoaponevrotic = bloc unitar ce poarta numele de scalp. Datorita prezentei traveelor conjunctive in TCS: -procesele patologice: colectiile se localizeaza, nu difuzeaza -vasele sanguine sectionate sangereaza continuu Planul musculo-aponevrotic: *aponevroza epicraniana – superior in portiunea mijlocie *pantecul frontal si *pantecul occipital – inferior (anterior si posterior) Vase si nervi: Pedicolii vasculo-nervosi pot fi grupati in 3 grupe: I. Grupul anterior: -Pedicol frontal medial: -ramura mediala a n. frontal (din oftalmic din trigemen) -a. supratrohleara – din a. oftalmica din a. carotida interna -Pedicol frontal lateral: -ramura laterala a n. frontal -a. supraorbitala II. Grupul mijlociu: -Pedicolul preauricular: -n. auriculotemporal (din mandibular din trigemen) -vasele temporale superficiale -Pedicolul retroauricular: -ram. mastoidiana din plexul cervical -ram. auriculara din plexul cervical -a. auriculare posterioare (din carotida externa) III. Grupul posterior:

-Pedicolul occipital: cervicali 1, 2, 3

-ramuri posterioare ale n. spinali -vasele occipitale

*lateral – -santul nazopalpebral -santul nazogenian (neomologat NA) -in ansamblu cele doua santuri formeaza clasicul sant nazo-labio-genian (neomologat NA) *inferior – santul nazolabial Morfologia nasului extern: Din punct de vedere morfologic. si stg. limite si anatomie pe viu: Invecinari:*regiunea frontala – superior *regiunea orbitala si *regiunea infraorbitala – lateral (dr. nasul extern prezinta: . Invecinari.) *regiunea orala – inferior Limite: *superior – cuta transversala a pielii situata in dreptul suturii fronto-nazale (separa radacina nasului de regiunea frontala).Regiunile fetei La nivelul fetei sunt descrise opt regiuni topografice: *Regiunea orbitala *Regiunea nazala *Regiunea orala *Regiunea mentala *Regiunea infraorbitala *Regiunea bucala *Regiunea zigomatica *Regiunea parotidomaseterica Dintre acestea: -trei sunt regiuni mediane si impare: *regiunea nazala *regiunea orala *regiunea mentala -cinci sunt regiuni laterale si pereche: *regiunea orbitala *regiunea infraorbitala *regiunea bucala *regiunea zigomatica *regiunea parotidomaseterica Regiunea nazala Definitie! Regiunea nazala este o regiune mediana si nepereche a etajului mijlociu al fetei ce corespunde: -in profunzime: cavitatii nazale si -la suprafata nasului – nasului extern.

Stratul fibros (periost + pericondru) reprezentat de o membrana fibroasa continua ce solidarizeaza cartilajele nazale intre ele si de apertura piriforma (nazala anterioara). Anatomie pe viu: Exista mai multe tipuri morfologice de nas extern: *nas grec (drept) *nas acvilin (coroiat) *nas “in sa” (concav) La nou nascut si la copil nasul este intotdeauna usor concav. prezentand un numar mare de glande sebacee. faciala se realizeaza o bogata retea anastomotica Venele: sunt tributare: *venei faciale *venei unghiulare *venei oftalmice Limfaticele dreneaza catre: . nazala externa) din a. Este reprezentat de muschii mimicii: -m. Pe varful nasului si pe aripile nasului – piele groasa aderenta. procerus -m. ridicator al buzei superioare si al aripii nasului Acesti muschi sunt inervati de ramuri ale nervului facial.*Radacina nasului – situata intre cele doua arcuri supraciliare *Dosul nasului – reprezentat de cele doua versante laterale *Varful nasului (apexul) *Aripile nasului – situate posterior de varful nasului – au contur rotunjit. depresor al septului (mirtiform) -m. nazal: cu trei componente: -m. *Baza nasului – (neomologata NA) la nivelul careia se gasesc doua orificii reprezentate de narine. dorsala a nasului (A. dilatator al narilor (portiunea alara) -m. TCS: slab reprezentat. labiala superioara -ramura laterala a nasului -a. dorsala a nasului si a. Vase si nervi: Arterele provin din: *A. compresor al narilor (portiunea transvera) -m. deasupra periostului datorita unei lame subtiri de tesut conjunctiv lax. carotida interna pentru portiunea superioara a regiunii *A. faciala (ramura a a. Stratigrafie: Pielea: Pe dosul nasului – piele subtire. oftalmica din a. unghiulara Intre ramurile arteriale provenite din a. carotide externe) da nastere la: -ramura septului nazal din a. Stratul muscular: Nu acopera toata piramida nazala osteo-cartilaginoasa.

zigomatice bucale nazale externe nazale interne Planul osteocartilaginos realizat de: *oasele nazale si procesele frontale ale maxilelor *cartilajele nazale -cartilajul septului nazal -cartilajele nazale laterale -cartilajele alare mari cu: -stalpul lateral -stalpul medial -cartilajele alare mici -cartilajele nazale accesorii Tegumentul vestibului nazal: -are in structura sa: *glande sebacee *glande sudoripare *peri grosi – vibrize -limita dintre vestibulul nazal si cavitatea nazala este reprezentata de pragul nazal. facial: Senzitivi: din n. . Regiunea orala Definitie! Regiunea orala sau regiunea labiala este o regiune topografica mediana si nepereche a regiunilor fetei (faciale) ce cuprinde toate tesuturile ce intra-n alcatuirea buzelor. trecand la 1 cm lateral de unghiul gurii. limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea nazala – superior -regiunea mentala – inferior -regiunile bucale – lateral (dreapta si stanga) Limite: -superior – plan tangent la partea mobila a septului nazal (subcloazonul nazal) -inferior – sant mento-labial. -ram. mandibular: -ram. mobile. Invecinari. -ram. la extremitati unite prin unghiurile gurii. moi.*nodurile limfatice submandibulare *nodurile limfatice parotidiene (din portiunea superioara a nasului) Nervii: Motori: ramuri din n. -ram. Anatomie pe viu: Buzele (superioara si inferioara) sunt formatiuni carnoase. situat intre baza inferioara si protuberanta mentala -lateral (dreapta si stanga) – linie curba ce uneste extremitatea posterioare a narii cu santul mento-labial.

TCS: -slab reprezentat. prin grosimea sa. orbicular al buzelor cu: -portiunea labiala – fibre circulare -portiunea marginala – fibre radiare ce apartin sistemului periferic Muschiul orbicular al buzelor prin contractie: -inchide orificiul bucal -subtiaza marginea libera a buzelor -apropie buzele de arcurile alveolare Printre fibrele orbicularului se gasesc rar fibre musculare cu directie antero-posterioara ce alcatuiesc in ansamblu m. De la nivelul tuberculului labial urca spre portiunea mobila a septului nazal un sant tegumentar delimitat de doua margini proeminente ce formeaza filtrul. sectiunii lui Klein si Krause. Stratul muscular: Planul muscular. bogata-n foliculi pilosi -contine numeroase glande sudoripare si sebacee -la limita dintre tegument si mucoasa se interpune “zona rosului buzelor” in care stratul cornos este subtire si pigmentul melanic lipseste. . pielea se continua cu mucoasa. reprezinta stratul principal al buzelor. Buza superioara prezinta pe linia mediana un tubercul (tuberculul labial) caruia ii corespunde pe buza inferioara o depresiune. Poirier a impartit muschii buzelor in doua sisteme: *sistemul central – circular – cu rol constrictor *sistemul periferic – radiar – cu rol dilatator Sistemul central – reprezentat de m. mai evident la periferia regiunii -strabatut de vase si nervi superficiali si de muschii mimicii ce se insera pe fata profunda a tegumentului. Fiecare buza are o: -fata: -anterioara – cutanata -posterioara – mucoasa -margine: -aderenta -libera La nivelul marginii libere. Marginea buzelor – rosul buzelor – are o coloratie speciala datorita: -bogatiei capilalelor -transluciditatii epiteliului Rosul buzelor are caracter rasial si se modifica in diverse afectiuni: -albicios – anemii -cianotic (vanat) – afectiuni cardiace Stratigrafie: Pielea: -mai groasa la barbat -aderenta de planul subiacent -la barbat.Tesuturile moi ce participa la delimitarea fiecarui unghi al gurii formeaza comisura gurii.

buccinator -m. limfatice submentale si submandibulare. faciala. -provin din a. transversa a fetei Venele situate superficial se varsa-n venele faciale direct sau prin intermediul venelor submentale. Drenajul limfatic al: -buzei superioare – se realizeaza spre: n. transformandu-se in gingii. -pe linia mediana nucoasa formeaza: -fraul buzei superioare -fraul buzei inferioare Vase si nervi: Arterele reprezentate de: -a. zigomatic mare -m. coborator al buzei inferioare (m. bucala -a. se reflecta pe procesul alveolar al mandibulei si al maxilei. mental -m. ridicator al aripii nasului si al buzei superioare -m. Nervii: *inervatia senzitiva: . Se grupeaza in: -muschi superficiali: -m. risorius -m. zigomatic mic -m. canin) -m. depresor al unghiului gurii (m. aderenta pe planul osos. -cercul arterial peribucal se anastomozeaza cu ramuri arteriale din: -a. triunghiular al buzelor) Toti acesti muschi ai mimicii sunt inervati de nervul facial. patrat al buzelor) -muschi profunzi: -m. vena fiind mai aproape de aceasta margine. ridicator al unghiului gurii (m. labiala inferioara. -plasate intre planul muscular si planul mucos in vecinatatea marginii libere. infraorbitala -a. Planul glandular format de glandele salivare labiale. -in vecinatatea comisurilor labiale se anastomozeaza intre ele pe linia mediana formand un adevarat “cerc arterial peribucal”. labiala superioara -a. Planul mucos format de mucoasa labiala ce: -reprezinta ultimul plan al regiunii -are culoare roza -dupa ce strabate santul gingivo-labial superior si santul gingivo-labial inferior.Sistemul periferic – radial – are rol in deschiderea orificiului bucal. ridicator al buzei superioare -m. limfatice submandibulare -buzei inferioare – se realizeaza spre: n.

depresor al unghiului gurii – lateral – fibre oblice Planul osteoperiostic reprezentat de: -fata anterioara a corpului mandibulei cu: -protuberanta mentala -tuberculii mentali . transvers mental. facial -buza superioara: ramuri zigomatice si ramuri bucale -buza inferioara: ramuri bucale si ramura marginala a mandibulei Regiunea mentala Definitie! Regiunea mentala este o regiune mediana si nepereche a regiunilor fetei. din n. platisma (pielosul gatului) precum si ale m. Stratul muscular – solidarizat de tegument si este reprezentat de: -m. Anatomie pe viu: Relief – proeminenta a fetei anterioare a corpului mandibulei realizeaza trei reliefuri: -unul median – mijlociu – protuberanta mentala -tubercul mental (pereche) – in vecinatatea marginii inferioare Stratigrafie: Pielea: -groasa. mental (din n. limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea orala – superior -trigonul submental (partea suprahioidiana a regiunii anterioare a gatului) – inferior -regiunile bucale – lateral (dreapta si stanga) Limite: -superior – santul mento-labial -inferior – linia conventionala ce trece prin marginea inferioara a corpului mandibulei -lateral (dreapta si stanga) – doua linii verticale ce trec la 1 cm lateral de unghiul gurii prelungite inferior pana la marginea inferioara a mandibulei. dentarp-alveolar inferior. mandibular din trigemen) *inervatia motorie: -a m. maxilar. din trigemen) -a buzei inferioare: din n.-a buzei superioare: din n. cu foliculi pilosi la barbat -aderenta de straturile subiacente -in unele cazuri depresiune intre protuberanta mentala si tuberculii mentali – “gropita barbiei” -datorita aderentei pielii la periost prin tracturi conjunctive TCS: -slab dezvoltat -contine fibrele anterioare ale m. mental – medial – fibre verticale -m. infraorbital (din n. depresor al buzei inferioare – fibre oblice -m. Invecinari. situata inferior de regiunea orala. mimicii – n.

Stratul muscular reprezentat in: -plan superficial de: -m. orbicular al ochiului -plan profund: -m. corespunde suturii dintre maxila si zigomatic. labiala inferioara Venele sunt tributare venei faciale. TCS: slab reprezentat. mentala -a. submentala -a. Limfaticele dreneaza spre: -n. limfatice submandibulare Nervii: inervatie senzitiva – n. Stratigrafie: Pielea: fina. fara foliculi pilosi. mental Inervatie motorie – n. -lateral – aproape verticala. facial prin ramura marginala a mandibulei Regiunea infraorbitala Definitie! Regiunea infraorbitala este o regiune topografica laterala si pereche a regiunilor faciale situata inferior de regiune orbitala. ridicator al buzei superioare si a aripii nasului -m.-gaurile mentale -marginea inferioara a corpului mandibulei Vase si nervi: Arterele sunt ramuri din: -a. ridicator al buzei superioare -portiunea orbitala a m. ridicator al unghiului gurii (se insera la nivelul fosei canine) . Este situata intre reliefurile proeminente ale regiunii nazale si regiunii zigomatice. limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea nazala – medial -regiunea orbitala – superior -regiunea zigomatica – lateral -regiunea bucala – inferior Limite: -superior – marginea infraorbitala a maxilei -medial – santul nazopalpebral si nazogenian -inferior – linie orizontala ce continua marginea inferioara a arcului zigomatic pana la extremitatea posterioara a narii. mobila. Anatomie pe viu: Aspect depresionat ce continua depresiunea portiunii inferioare a regiunii orbitale. unind marginea infraorbitala cu limita inferioara. Invecinari. limfatice submentale -n.

infraorbitala -a. trigemen Regiunea bucala Definitie! Regiunea bucala este o regiune topografica pereche a fetei ce alcatuieste portiunea centrala a obrajilor participand la formarea peretilor laterali ai vestibulului bucal. limfatice submandibulare -n. Limfaticele dreneaza spre: -n. limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea orala si -regiunea mentala – anterior -regiunea parotidomaseterica – posterior -regiunea infraorbitala – superior -trigonul submental (regiune anterioara a gatului) – inferior Limite: -anterior – linie curba ce coboara la extremitatea posterioara a narii spre unghiul gurii fata de care trece la 1 cm lateral prelungindu-se apoi spre marginea inferioara a corpului mandibulei. limfatice bucale Nervii: *motori: ramuri bucale si ramuri zigomatice ale n. -inferior – marginea inferioara a corpului mandibulei Anatomie pe viu: Regiunea bucala are aspect diferit in functie de: . facial *senzitivi: n. infraorbital din maxilar din n. limfatice parotidiene superficiale -n. faciala situata la limita anerioara a regiunii in santul nazopalpebral si nazogenian.Planul osteoperiostic realizat de fata anterioara a corpului maxilei cu ascpect concav. Invecinari. Vase si nervi: Arterele reprezentate de: -a. -posterior – marginea anterioara a m. Venele dreneaza spre: -vena unghiulara -vena faciala -vena transversa a fetei Vena faciala se anastomozeaza cu vena unghiulara din vena oftalmica favorizand propagarea infectiilor faciale spre sinusurile venoase ale durei mater (tromboflebita sinusului cavernos). maseter -superior – linia orizontala dusa in prelungirea arcului zigomatic pana la extremitatea posterioara a narii. Ea prezinta: -fosa canina -gaura infraorbitala – la 5 mm inferior de marginea infraorbitala pe verticala ce trece printre premolarii superiori.

-se prelungeste: -posterior – intre m. maseter Stratigrafie: Pielea: -mobila -subtire la femei si copii -groasa la barbati. ridicator al buzei superioare -m. depresor al unghiului gurii Plan muscular profund: -m. maseter si m. ridicator al buzei superioare si al aripii nasului -m. rizorius -fibrele posterioare ale m.-varsta -starea de nutritie -unele acte fiziologice La copii si obezi. Plan muscular superficial: contine muschi cu directie radiala si converg spre comisura buzelor: -m. La batrani si persoane slabe este escavata avand aspect de depresiune situata intre: -os zigomatic -corpul mandibulei -marginea anterioara a m. buccinator: -acoperit de fascia bucofaringiana: -mai puternica spre posterior unde se continua cu fascia m. constrictor superior al faringelui. -m. buccinator -superior – spre regiunea zigomatica si regiunea infratemporala . zigomatic mare -m. ridicator al unghiului gurii Planul intermuscular contine: -corpul adipos al obrazului (bula lui Bichat) -ductul parotidian (canalul lui Stenon) -vase si nervi Corpul adipos al obrazului: -masa de grasime cuprinsa intr-un invelis fascial dependent de fasciile: maseterica si bucofaringiana. -anterior se subtiaza si dispare in apropierea unghiului gurii. regiunea bucala are aspect rotunjit datorita dezvoltarii accentuate a corpului adipos al obrazului (Bula grasoasa a lui Bichat). prezentand foliculi pilosi -culoare roz trandafirie datorita vascularizatiei bogate -contine numeroase glande sudoripare si sebacee TCS: contine o retea de lame conjunctive intre care se gaseste o cantitate variabila de tesut adipos. platisma -m. zigomatic mic -m.

bucala -a.-superficial tegument constitutie – printre muschii planului superficial spre -este considerat ca grasime de -ultimul panicul adipos ce dispare in caz de casexie. maxilar -n. facial Artera si vena faciala strabat regiunea in diagonala dinspre: -posterior si inferior spre -anterior si superior A. faciala -v. destinate regiunii orale In afara de a. buccinator -se plaseaza-ntre fata profunda a m. unghiulara. alveolara superioara posterioara -a. faciala. in dreptul celui de-al doilea molar superior. Paaseste regiunea lateral de aripa nasului. Ductul parotidian: -traiect orizontal -depaseste marginea anterioara a m. labiala inferioara si -a. transversa a fetei -a. maseter. limfatice parotidiene superficiale -limfa partilor moi (cu exceptia tegumentului) dreneaza spre: -n. maseter -inconjoara corpul adipos al obrazului -penetreaza m. mandibular . Limfaticele: -pe traiectul vaselor faciale se localizeaza mici noduri limfatice (ganglionii “genieni”) -limfa tegumentului dreneaza de-a lungul venei transverse a fetei spre: -n. faciala iau nastere: -a. Ambele vase faciale (artera si vena) au un traiect sinuos. mentala Vena faciala se gaseste posterior si lateral de artera. nivel la care se continua cu a. limfatice bucale si -n. labiala superioara. nivel la cae se poate lua pulsul. In regiunea bucala. faciala -n. din a. limfatice submandibulare Nervii: *inervatia senzitiva a regiunii bucale este asigurata de nervul trigemen prin doua dintre cele 3 ramuri ale sale: -n. in regiunea bucala mai patrund mici ramuri arteriale din: -a. faciala patrunde in regiune la nivelul marginii inferioare a corpului mandibulei in dreptul marginii anterioare a m. Formeaza coarda arcului descris de artera. infraorbitala -a. Vase si nervi: Principalele elemente vasculo-nervoase sunt reprezentate de: -a. buccinator si mucoasa vestibulara -se deschide-n vestibulul bucal.

*inervatia motorie destinata m. buccinator. transversa a fetei. fara foliculi pilosi. Vase si nervi: Arterele sunt ramuri din a. Nervii: motori: -ramuri zigomatice . mimicii (pielosi ai regiunii) este asigurata de ramurile terminale ale n. Fara repere evidente la suprafata ei. zigomatic mare -m. facial: -ramuri zigomatice -ramuri bucale -ramura marginala a mandibulei Stratul glandular: reprezentat de: -glandele salivare bucale si -glandele salivare molare Stratul mucos reprezentat de mucoasa vestibulara ce adera strans de fata profunda a m. limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea temporala – superior -regiunea orbitala – antero-superior -regiunea infraorbitala – anterior -regiunea bucala – inferior Limite: sunt mai mult conventionale. in dreptul molarului al doilea superior – orificiul de deschidere al ductului parotidian (mica proeminenta – papila parotidiana) Regiunea zigomatica Definitie! Regiunea zigomatica este o regiune topografica pereche a fetei ce corespunde zigomaticului. Stratigrafie: Pielea: subtire. zigomatic mic -m. mobila. orbicular al ochiului (portiunea orbitala) Planul osteoperiostic: reprezentat de fata anterioara a osului zigomatic cu orificiul zigomatico-facial. Stratul muscular: -m. fiind mai putin precise: -superior – marginea infraorbitala si sutura zigomatica -inferior – marginea inferioara a osului zigomatic -anterior – sutura zigomatico-maxilara -posterior – prelungirea liniei temporale a frontalului coborata de-a lungul procesului frontal al osului zigomatic pana la arcul zigomatic. Anatomie pe viu: Regiunea zigomatica = regiune proeminenta a fetei alaturi de priamida nazala si de menton. Acesta impreuna cu partile moi ce-l acopera formeaza pometii obrajilor. Invecinari. Ea este supusa frecvent traumatismelor directe. TCS: slab dezvoltat. Venele dreneaza in vena transversa a fetei.

Invecinari. -inferior – marginea inferioara a corpului mandibulei -in profunzime (medial) – se prelungeste pana la faringe. maseter.nervului facial senzitivi: zigomatic din n. limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea temporala si -regiunea zigomatica – superior -regiunea bucala – anterior -regiunea sternocleidomastoidiana – posterior -trigonul submandibular al regiunii anterioare a gatului – inferior Limite: -anterior – marginea anterioara a m. stiloglos . -spatiul glandular are forma prismatic triunghiulara cu peretii: -posterior si medial -anterior -superior -posterior si medial – perete musclo-fascial si ligamentar. -anterior – de restul regiunii situata anterior si care contine portiunea superficiala a glandei – regiunea maseterica. contine: -pantecul posterior al m. face ca regiunea sa se tumefieze foarte mult in cazul parotiditei epidemice (oreillonul). Portiunea profunda: -sau spatiul glandular al regiunii parotidomaseterice (clasic loja parotidiana sau fosa retromandibulara). stilofaringian -m. -posterior – marginea anterioara a m. zigomatico-facial din n. digastric -muschii stilieni si fasciile lor: -m. trigemen. sternocleidomastoidian -superior – linia orizontala ce trece prin marginea inferioara a arcului zigomatic si apoi prin incizura mandibulei. Regiunea parotidomaseterica Definitie! Regiunea parotidomaseterica este o regiune topografica pereche a fetei. -ramuri bucale ale -n. situata la nivelul portiunii laterale si posterioare a fetei. maxilar din n. stilohioidian -m. Portiuni: Un plan frontal care trece tangent la marginea posterioara a ramurii mandibulei separa: -posterior – portiunea profunda a glandei parotide cu formatiunile vasculo-nervoase. Anatomie pe viu: Prezenta glandei paroide la acest nivel.

maseter -posterior – marginea posterioara a m. Regiunea maseterica Limite: -superior – orizontala prin marginea inferioara a arcului zigomatic. zigomatici (mic si mare) -partea anterioara a glandei parotide cu ductul parotidian -contine vase si nervi superficiali: -vasele transversale ale fetei -ramuri bucale si -ramuri zigomatice ale n. carotida externa *planul mijlociu . maseter Stratigrafie: Pielea: groasa dar mobila pe structurile subiacente este acoperita cu foliculi pilosi la persoanele de sex masculin. auriculotemporal Portiunea superficiala. jugulara externa -v. . partea anterioara a regiunii parotidomaseterice cunoscuta ca regiunea maseterica. TCS: -de grosime variabila -in portiunea inferioara contine fibrele posterioare ale m. corespunde m.-ligamentul stilohioidian -ligamentul stilomandibular -anterior: -marginea posterioara a ramurii mandibulei -m.nervos: -n. pterigoidian medial -ligamentul sfenomandibular -lateral: -fascia carotidiana -TCS -pielea -superior – urca pana la incizura mandibulara si meatul acustic extern. platisma -in partea superioara m. maseter si contine portiunea superficiala a glandei. comunica cu regiunea infatemporala. facial Fascia maseterina prezinta o: Fata superficiala care este in contact cu vasele transverse ale fetei si cu prelungirea anterioara a glandei parotide. retromandibulara *plan lateral . facial cu plexul intraprotidian -n. -inferior – marginea inferioara a ramurii mandibulei -anterior – marginea anterioara a m.venos: -v. maseter Forma: este variabila in functie de dezvoltarea m.arterial: -a. -spatiul glandular al regiunii parotidomaseterice cuprinde elemente vasculo-nervoase intrinseci dispuse pe 3 planuri: *planul medial . maseter -m.

pterigoidain medial. n. loja maseterina. maxilara -n. loja osteo-fibroasa in care se gaseste: -m. transversa a fetei -ram. auricular mare din plexul cervical. Intre fata profunda a m. maseter. avand o forma dreptunghiulara alungita. maseter -PVN maseterin Planul muscular reprezentat de m. scm. Invecinari. faciala) Nervii: -motori ramuri zigomatice si ramuri bucale ale n. maseterina inferioara (inconstanta din a. limfatice parotidiene (din portiunea superioara a nasului) Nervii: *motori – ramuri din n. limfatice submandibulare -n. In contact cu fata mediala a ramurii mandibulei se afala m. Planul scheletic: format de fat alaterala a ramurii mandibulei.Fata profunda care formeaza impreuna cu planul osteoperiostic. limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea parotidomaseterica -regiunea anterioara a gatului: . facial: -ramuri zigomatice -ramuri bucale *senzitivi – din n. maseterina din a. facial. maseterin din n. Vase si nervi: Superficial: Artere: -a. -senzitivi n. maseter si planul osteoperiostic se plaseaza PVN maseterin care: -provine din regiunea infratemporala -trece prin incizura mandibulei si se plaseaza pe fata laterala a ramurii mandibulei. mandibular. Profund: PVN maseterin: -a. mandibular: -ramuri nazale externe -ramuri nazale interne Regiunea sternocleidomastoidiana (scm) Definitie! Regiunea scm este o regiune topografica pereche situate in portiunea laterala a gatului ce corespunde proiectiei la suprafata a m. mandibulara Venele sunt tributare: -venei faciale -venei unghiulare -venei oftalmice Drenaj limfatic catre: -n.

la punctual craniometric Inion -in profunzime – pana la nivelul coloanei vertebrale. Stratigrafie: Stratigrafia regiunii scm este impartina in doua planuri distincte: *planuri superficiale *planuri profunde Planurile superficiale: Pielea: -subtire si lipsita de folicului pilosi -mobila in cele doua treimi inferioare ale regiunii -fixa in treimea superioara. scm se interpune ca un relief proeminent oritentat dinspre lateral spre medial si dinspre superior spre inferior la nivelul regiunilor cervicale. jugulara externa ce se anastomozeaza cu v. scm. scm -inferior – incizura jugulara a sternului si treimea mediala/sternala a claviculei. platisma) TCS: -in treimea superioara – este dens – areolar. scm (lipseste TCS si m. -in cele doua treimi inferioare – este bine reprezentat. El separa regiunea cervicala anterioara de regiunea cervicala laterala. Contractura unilaterala duce la aparitia torticolisului. unde adera de fascia m. occipital mic . scm -posterior – marginea posterioara a m. Strat muscular superficial: -planul muscular superficial este reprezentat de m. fara a putea fi precis delimitata de celelalte regiuni cervicale cu care astfel comunica larg la acest nivel. Anatomie pe viu: Relieful m. auriculara posterioara Ele formeaza v. Planul vasculo-nervos superficial: Venele: -v. fixeaza pielea la fascia m. slab reprezentat. jugulara anterioara. retromandibulara si -v. Nervii: sunt ramuri terminale ale plexului cervical: -n.-trigonul carotic -trigonul muscular (omotraheal) – anterior -regiunea cervicala laterala: -trigon omoclavicular (fosa supraclaviculara mare) -trigon omotrapezian -regiunea occipitala – posterior -regiunea presternala -fosa infraclaviculara si regiunea pectorala – inferior -regiunea temporala – superior Limite: -anterior – marginea anterioara a m. -superior – baza procesului mastoidian – orizontala de la punctual craniometric Porion. platisma in cele doua treimi inferioare ale regiunii.

scm si fascia sa si o lama de tesut celular lax. scalen anterior -m. omohioidian -la nivelul procesului mastoidian Portiunea infraomohioidiana a planurilor profunde Portiunea inferioara a planurilor profunde este: -strabatuta de formatiuni vasculo-nervoase importante. Planurile profunde: Planurile profunde ale regiunii scm sunt diferite in cele trei portiuni ale sale: -inferior de tendonul m. -forma prismatic triunghiulara cu trei pereti: -anterior si lateral -medial -posterior Peretele anterior si lateral este constituit din: -planurile superficiale si m. C7 invelite de: -m. capul sternal si capul clavicular. scm formata prin dedublarea lamei superficiale a fasciei cervicale superficiale: -foita anterioara – mai groasa -foita posterioara – mai subtire -intre capetele de origine ale m. lungul gatului -m. lungul capului -m. supraclaviculari -mediali -intermediari -laterali (posteriori) Planul musculo-fascial reprezentat de: -m. auricular mare -ramura anterioara -ramura posterioara -n.-n. scalen mijlociu -ligamentele vertebro-pleurale -ligamentele costo-pleurale -ligamentele transverso-pleurale . -lama pretraheala a fasciei cervicale intinsa intre corpul m. Peretele posterior este alcatuit din: -procesele transverse ale ultimelor trei vertebre cervicale C5. transvers al gatului -ramura superioara -ramura inferioara -n. scm -fascia m. sternotiroidian. C6. scm. omohioidian -superior de tendonul m. Peretele medial constituit din: -viscerele situate in partea infrahioidiana a regiunii anterioare a gatului cu care regiunea scm se continua in profunzime fara limita precisa. se formeaza fosa supraclaviculara mica.

jugulara interna -confluentul jugulosubclavicular si ductele limfatice III. Planul arterial V. frenic -anastomoza dintre n. Formatiuni vasculare si vasculo-nervoase: Sunt dispuse in mai multe planuri: I. Planul venos – are in constitutia sa: -v. Nervi: -radacinile plexului cervical (inferioare) Oase: -procese transverse ale ultimelor trei vertebre cervicale Portiunea supraomohioidiana a planurilor profunde: Are dispozitie mai simpla. Planul nervos: -n. Planul arterial: partea prescalenica a a. tiroidiana inferioara -a. transversa a gatului -a. -ramura descendenta a ansei subclavii (VIENSEUS) -n. frenic -n. Planul prevertebral: Muschi: -m. suprascapulara -a. -nodurile limfatice din grupul cervical profund -muschii prevertebrali . Planul venos III. subclavie din care ia nastere: -trunchiul tirocervical din care iau nastere: -a. accesor – ramura externa (de pe fata profunda a m. subclavicular (plex brahial). vag -trunchi simpatic cervical IV. sternohioidian – medial Ambii inveliti de lama pretraheala a fasciei cervicale. Planul prevertebral I. II. scalen mijlociu -m. sternotiroidian – lateral -m. jugulara interna – in dreptul trigonului carotic -n. scm pe care-l inerveaza). Planul nervos IV. lung al gatului Fascie: -lama prevertebrala a fasciei cervicale. Planul muscular – contine: -m. contine: -v.Aceste ligamente formeaza aparatul suspensor al domului pleural. scalen anterior -m. vertebrala (portiunea prevertebrala). Planul muscular II. scalen posterior -m. Intre structurile ce formeaza cei trei pereti se delimiteaza un spatiu format de spatiul profund al regiunii scm. frenic (plex cervical) si n. V.

occipital mic -ramura posterioara a n. In TCS se gasesc numeroase elemente vasculo-nervoase superficiale: -n. coloana vertebrala proemina in interiorul toracelui diminuand si mai mult diametrul anteroposterior = trunchi de piramida cu baza mare superior. Delimitari: Cavitatea toracica este delimitata: -posterior . occipitala. Anatomia topografica a cavitatii toracice Toracele este partea superioara a trunchiului si adaposteste in interiorul sau: -o mare parte a aparatului respirator -o parte a aparatului circulator si organul propulsor al acestuia (inima) -si esofagul (ce apartine aparatului digestiv) Forma: Forma cavitatii toracice este hemiovala. *la adult .coaste -spatii intercostale si -muschii intercostali . auricular mare -ramuri ale arterelor: -auriculara posterioara -occipitala In incizura mastoidiana se gasesc: -pantecul posterior al m.toracele este latit spre lateral si prezinta diametrul antero-posterior mult mai mic. situata medial In portiunea superioara (portiunea mastoidiana a regiunii scm) se gaseste ”triunghiul de atac” al lui CHIPAULT utilizat pentru trepanatiile antrului mastoidian.diametrul antero-posterior este mai mare decat la adult (asemanandu-se destul de mult cu toracele patrupedelor) = trunchi de piramida cu baza mare inferior.Portiunea mastoidiana Este situata posterior de pavilionul auricular. auricular mare -n. *la copil .coloana vertebrala toracica -anterior . digastric -a. Trepanarea se face in unghiul drept pe o suprafata de 1-2 cm2. -anterior – latura anterioara (cateta verticala) – trece la 3 mm de spina suprameatum a lui Henle si peretele posterior al meatului acustic extern. Datorita ortostatismului.stern -lateral . -posterior – latura posterioara (ipotenuza) – oblica – corespunde suturii pietro-scuamoase. uneste varful mastoidei cu cateta superioara – orizontala. El este delimitat: -superior – latura superioara (cateta orizontala) – la 2 mm inferior de linia temporala si paralela cu aceasta.

coloana vertebrala toracica. notiunea de mediastin provine din limba latina: „quo per medium stat”.apertura toracica superioara Inferior . adica ceea ce este situat la mijloc.vertebra T1 -incizura jugulara a manubriului sternal -inferior .stern.modificarea diametrului odata cu respiratia *elasticitatea .cu regiunile pleuropulomonare prin pediculul pulmonar: -trimite spre plaman: -bronhiile -arterele pulmonare -arterele bronhice -filete nervoase -primeste: -venele pulmonare . Are aspectul unui sept median.cavitatea toracica are inaltimea sternului fara apendice xifoid. la nivelul cavitatii toracice se descriu trei regiuni distincte: -doua regiuni laterale. ce ocupa 1/5 din intreaga cavitate toracica. ajunge in dreptul celei de-al saselea spatiu intercostal. simetrice: -regiunile pleuropulomnare -o regiune mediana: -mediastinul Regiunile pleuropulomonare sunt separate prin mediastin si ocupa cea mai mare parte a cavitatii toracice. stern si coloana vertebrala.protejeaza organele interne Interiorul cavitatii toracice e mult diminuat fata de exterior prin bombarea m.m. Din punct de vedere topografic. Ea este delimitata de: -coasta I (dr si stg) -coloana vertebrala .apertura toracica superioara prin care toracele comunica cu gatul.-superior . diafragma. diafragma Comunicari: Lateral . coaste si spatii intercostale Lateral (dreapta si stanga) . Delimitari si comunicari: Invecinari: Anterior . Posterior . Anterior . deviat spre stanga. diafragma Caracteristicile toracelui: *mobilitate .are inaltime egala cu cea a portiunii toracice a coloanei vertebrale. care prin convexitatea sa centrala.m. Mediastinul reprezinta o regiune topografica situata in cavitatea toracica intre regiunile pleuropulomonare.portiunea mediastinala a pleurei parietale Superior . coaste si spatiile intercostale Posterior . Mediastinul Definitie! Etimologic. asimetric.

sub forma unei lame inguste de tesut conjunctiv lax si resturi timice.contine: -Pericard -Inima -Vase mari (portiunea intrapericardica) o Mediastinul posterior . o Mediastinul mijlociu . situat anterior de pericard. Ea este conventionala si se poate baza pe ratiuni: -anatomice -clinico-chirurgicale -anatomo-clinice Terminologia Anatomica descrie mediastinului 4 unitati descriptive: • Mediastinul superior • Mediastinul inferior o Mediastinul anterior o Mediastinul mijlociu o Mediastinul posterior Mediastinul superior . cuprinde: -traheea -esofagul -arcul aortic (spre stanga) -arcul venei azigos (spre dreapta) -VCS.-venele bronhice -limfaticele Superior .situat superior de bifurcatia traheei. rezultata din unirea celor doua vene brahiocefaclice -timusul sau resturi timice Mediastinul inferior cuprinde: o Mediastinul anterior .cu gatul: -trimite spre gat: -ramurile arcului aortic -primeste: -venele -traheea -esofagul -nervul frenic -fasciile respective Inferior .cu abdomenul prin orificiile diafragmatice: -trimite: -aorta -esofagul -nervi -primeste: -VCI -ductul toracic -venele sistemului azigos Impartirea mediastinului: Impartirea mediastinului a reprezentat un punct de discutie in Anatomie.contine: -esofagul .

E subdivizat de un plan frontal in doua segmente: anterior si posterior. ocupa 1/3 posterioara a mediastinului.timovascular: -timusul -VCS -aorta ascendenta -trunchiul pulmonar -ramurile acestor vase Mediastinul posterior .-venele hemiazigos -simpaticul toracic -ductul toracic -portiunea descendenta a aortei Conceptia clasica franceza: Conceptia clasica franceza imparte mediastinul printr un plan frontal care trece prin fata anterioara a bifurcatiei traheei. e subimpartit in doua etaje: -etajul inferior .de dimensiuni mai mici.portiunea cea mai voluminoasa. a bronhiilor si a pericardului in: • mediastin anterior • mediastin posterior Mediastinul anterior este impartit la randul sau de un plan orizontal ce trece prin bifurcatia traheei pana la nivelul discului intervertebral T4-T5 in doua etaje: -etajul superior . in: • Mediastinul anterior o Etajul inferior o Etajul superior • Mediastinul posterior o Segment anterior o Segment posterior Mediastinul anterior .pericardico-cardiac: -pericard si inima -etajul superior . *Segmentul anterior -cuprinde: -traheea -bronhiile principale -portiunea toracica a esofagului -nervii vagi *Segmentul posterior -cuprinde: -ductul toracic -aorta descendenta -vena azigos -vena hemiazigos -lanturi simpatice toracice Impartirea si compartimentarea mediastinului dupa scoala timisoreana: Mediastinul este impartit de un plan vertical (frontal) care trece la nivelul fetei posterioare a traheei.

isi justifica numele numai in portiunea superioara. Este format de: -afluentii de origine ai venelor brahiocefalice si de VCS. carotida comuna dreapta -a.-etajul inferior Fiecare etaj poate fi compartimentat la randul sau. -bronhia principala stanga: -mai lunga -mai subtire -mai putin oblica -este incalecata dinspre anterior spre posterior de arcul aortic. La adult contine tesut celulo-adipos si insule de tesut timic. pulmonara dreapta -a. Compartimentul venos – al doilea compartiment al etajului superior. Etajul inferior al mediastinului anterior: .  MEDIASTINUL ANTERIOR: -este impartit de un plan orizontal ce trece prin bifurcatia traheei si discul intervertebral T4-T5 intr-un etaj superior si unul inferior. ramase dupa involutia organului. subclavie dreapta -a. carotida comuna stanga -a. subclavie stanga -trunchiul pulomnar cu: -a. pulmonara stanga -nervii vagi si nervii laringei inferiori Compartimentul traheo-bronhic – reprezentat de trahee care la nivelul discului intervertebral T4-T5 se bifurca in cele doua bronhii principale: dreapta si stanga. Etajul superior: are patru compartimente: -compartimentul timic -compartimentul venos -compartimentul arterial -compartimentul traheo-bronhic Compartimentul timic – contine timusul la copil. formata prin confluenta venei brahiocefalica dreapta si stanga -nervii frenici -ductul toracic -ductul limfatic drept (ce se varsa in confluentele jugulosubclavii) -nodurile limfatice mediastinale anterioare Compartimentul arterial reprezentat de: -arcul aortic si ramurile sale: -trunchiul brahiocefalic cu: -a. -bronhia principala dreapta: -mai scurta -mai groasa -mai oblica -este incalecata dinspre posterior spre anterior de arcul venei azigos.

Venele pulmonare superioare (dreapta si stanga) dispuse intr-un plan anterior fata de venee pulmonare inferioare (dreapta si stanga). situat posterior Comparimentul prepericardic (retrosternal) – foarte ingust. situat anterior • Compartimentul pericardic.si laterovertebral Comparimentul retro-traheo-bronho-pericardic (esofagian) -este situat posterior de: -compartimentul traheo-bronhic al etajului superior al mediastinului anterior -compartimentul pericardic al etajului inferior al mediastinului anterior . transvers al toracelui -vase toracice interne -noduri limfatice paramamare situate de-a lungul vaselor toracice interne. este cuprins intre fata posterioara a plastronului sternocostal (manubriu si stern+coaste si cartilaje) si fata anterioara a pericardului.-este impartit in doua compartimente: • Compartimentul prepericardic (retrosternal). Comparimentul pericardic contine: -inima si pericardul -nervii frenici si vasele frenice superioare -portiunea postero-inferioara a compartimentului pericardic este strabatuta de VCI. In portiunea posterioara a compartimentului pericardic se afla cele 4 vene pulomnare ce se deschid la nivelul peretelui posterior al atriului stang. in imici depresiuni endotoracice ale plastronului sternocostal (fosetele lui SOULIGNOUX) -grupul anterior (2-3 noduri) al nodurilor limfatice frenice superioare (cunoscute in Anatomia Clasica drept nodurile/ganglionii limfatici supraretroxifoidiene ale lui SAPPEY) -franjuri grasosi (POIRIER) -ligamentele sterno-pericardice ale lui LUSCHKA -in portiunea inferioara a compartimentului prepericardic se afla 3 fante diafragmatice. cele superioare au traiect oblic descendent spre medial. In timp ce venele pulomnare inferioare au un traiect orizontal. Contine: -m. Verticala ce trece prin venele cave impreuna cu orizontala ce trece intre venele pulmonare superioare si inferioare. formeaza „crucea venoasa a lui BEHNINGHOFF”.  MEDIASTINUL POSTERIOR: -cuprinde doua compartimente: • Compartimentul retro-traheo-bronho-pericardic (esofagian) • Comparimentul pre.

Consistenta: ferma.-cuprinde: -portiunea toracica a esofagului. vag stang – este situat pe fata anterioara a esofagului in vecinatatea marginii stangi -n. Morfologie externa si raporturi: inimii i se descriu o baza. flancata de nervii vagi -n. Microcursuri Inima -face parte din aparatul circulator in cadrul caruia joaca rolul unei pompe aspiratoare-respingatoare ce asigura circulatia sangelui. Culoare: este rosiatica cu tenta mai inchisa spre dreapta. Extremitatile laterale drepte ale acestor orificii fiind unite printr-un tesut terminal care spre interiorul inimii corespunde crestei . Prezinta doua segmente: -drept – corespunzand atriului drept -stang – corespunzand atriului stang La nivelul segmentului drept se gasesc orificiile venei cave superioare si inferioare. Localizare: -este situata in etajul inferior al mediastinului anterior (compartimentul pericardic).si laterovertebral este situat intre: -compartimentul retro-traheo-bronho-pericardic (esofagian) -fata anterioara a corpurilor vertebrale toracice Contine: -portiunea toracica a aortei (in stanga) -vena azigos (in dreapta) -ductul toracic – intre portiunea toracica a aortei si vena azigos -vena hemiazigos superioara si vena hemiazigos inferioara – posterolateral de portiunea toracica a aortei -lant simpatic toracic (drept si stang) situat paravertebral. vag drept – este situat pe fata posterioara a esofagului in vecinatatea marginii drepte -nodurile limfatice mediastinale posterioare Comparimentul pre. Baza este orientata posterior in sus si spre dreapta. imediat deasupra diafragmei intre cei doi plamani. Capacitate: 500-600 cm3. Greutate: 270-300 grame. o treime la dreapta si doua treimi la stanga liniei mediane. Dimensiuni: -diametrul longitudinal – 133 mm -diametrul transversal – 103 mm Forma: -are forma unui con turtit antero-posterior cu axul orientat oblic sau ca o piramida triunghiulara cu un perete mai ingust (marginea stanga mai latita a inimii). un varf si doua margini.

-la dreapta varfului inimii. Acest segment al bazei vine in raport cu pleura mediastinala si prin intermediul ei cu: -fata mediastinala a plamanului drept -n. Segmentul inferior: -situat intre santul coronar anterior si varful inimii. unde se intalnesc santurile interventriculare anterior si posterior. Varful sau apexul: -este orientat anterior in jos si spre stanga -corespunde spatiului 5 intercostal stang la 7 cm de stern. -orientata anterior. Planul II: -format de trunchiul arterei pulmonare la stanga si la dreapta. este strabatut de santul longitudinal sau santul interventricular anterior ce separa: -o zona dreapta mai intinsa ce corespunde ventriculului drept de. pe linia medio-claviculara stanga.terminale a lui Hiss. este brazdata de un sant transversal. Planul IV: -reprezentat de fata anterioara a atriilor. Practic artera pulmonara. pe marginea dreapta exista o mica scobitura numita incizura varfului inimii.care imbratiseaza in totalitate fata anterioara a aortei -auriculul stang . La baza inimii se deseneaza crucea venoasa a lui Benninghof cu importanta in orientarea spatiala a inimii. numit santul atrio-ventricular sau santul coronar anterior. santul coronar anterior este intrerupt de emergenta trunchiului arterei pulmonare. aorta si vena cava superioara sunt dispuse pe un plan oblic dinspre stanga spre dreapta si dinainte inapoi. -o zona stanga mai ingusta ce corespunde ventriculului stang Fata diafragmatica: -este oritentata posterior si inferior -are aceleasi raporturi cu baza pericardului . In portiunea sa mijlocie.care imbratiseaza partial trunchiul arterei pulmonare. nivel la care se poate observa socul apexian. -acestora si pe un plan mai posterior si spre dreapta li se adauga vena cava superioara -la emergenta. Santul coronar anterior separa doua segmente: -superior -inferior Segmentul superior are 4 planuri: Planul I: -format de: -auriculul drept . Fata sternocostala: -are raporturi identice cu fata anterioara a pericardului. frenic drept -vasele frenice superioare drepte La nivelul segmentului stang se gasesc orificiile celor patru vene pulmonare: -doua stangi (superior si inferior) -doua drepte (superior si inferior) Acest segment are raporturi identine cu fata posterioara a pericardului. trunchiul arterei pulmonare se situeaza anterior fata de aorta.

de o zona dreapta mai redusa ce corespunde ventriculului drept. Pe langa vase. La nivelul lui se gasesc orificiile atrioventriculare si arteriale (al arterei pulmonare la dreapta si al aortei la stanga). rotunjind contururile. -septul atrioventricular corespunde la suprafata inimii santurilor coronare. in aceste santuri. Atriile: 1. . dar si pe suprafata inimii se gaseste un tesut celulo-adipos care umple golurile de pe suprafata inimii. In aria triunghiului lui Koch se afla nodulul atrioventricular al lui Aschoff-Tavara. Marginea stanga: -latita si rotunjita -unii autori o considera fata pulmonara -prezinta raporturi cu: -pleura mediastinaa -fata mediastinala a plamanului stang -nervul frenic stang -vasele frenice superioare stangi In santurile coronare (se continua unul cu celalalt) si santurile interventriculare (se intalnesc la nivelul incizurii varfului inimii) se situeaza vasele coronare si principalele lor ramuri. Atriul drept: -pe peretele inferior in portiunea antero-inferioara se gaseste triunghiul lui Koch. delimitat de: -insertia valvei septale a tricuspidei – anterior -orificiul sinusului coronar cu valvula lui Thebesius – posterior -banda sinusala – superior. Configuratia interna: -inima este impartita de un sept longitudinal care la exterior corespunde santurilor interventriculare (anterior si posterior) in doua jumatati: -dreapta: inima venoasa -stanga: inima arteriala -fiecare jumatate este impartita de un sept transversal intr-un atriu situat spre baza si un ventricul situat spre varf. fata diafragmatica este brazdata de santul longitudinal sau interventricular posterior ce separa o zona stanga mai intinsa corespunzand ventriculului stang. -sub santul coronar posterior. in care se afla sinusul coronar = portiunea terminala dilatata a venei coronare mari. toate avand un traiect sinuos. anterior si posterior.-este separata de baza inimii prin santul coronar posterior dispus transversal. Aceasta banda este determinata partial de relieful sinusului coronar si partial de tendonul lui Todaro care se intinde de la extremitatea libera a valvei lui Eustachio la peretele intern. Marginea dreapta: -este ascutita si prezinta doua portiuni: una verticala si alta orizontala ce formeaza intre ele un unghi obtuz de unde si denumirea de margine obtuza a inimii.

Ventriculele: Septul interventricular prezinta doua portiuni: -musculara – mare -membranoasa – mica. care adera la valva atrio-ventriculara. 1. . La varful fiecarui ventricul exista o aglomerare (conglomerat) si o intrepatrundere a trabeculelor carnoase de ordinul II si III formand zona cavernoasa. Atriul stang: -peretii superior. Ordinul II: arcuri musculare: -prin extremitati adera la peretele ventricular Ordinul III: reliefuri musculare care pe toata intinderea adera la peretele ventricular. inferior si extern sunt netezi. Peretele intern: convex si prezinta muschiul papilar intern sau septal. -auriculul drept reprezinta calea de abord chirurgical. -sunt mai puternici la ventriculul stang decat la ventriculul drept. Auriculul stang: -mic si neregulat. Peretele inferior: este concav si prezinta muschiul papilar inferior. care este uneori bifid. imbratiseaza partial fata anterioara a trunchiului arterei pulmonare. Fiecare ventricul prezinta doua componente: R – de receptie E – de evacuare spre torentul circulator 1. 2. 2. Ventriculul drept: -are forma de piramida triunghiulara -i se descriu o baza. -margina superioara a auriculului drept determina pe fata anterioara a aortei o condensare numita plica preaortica. la jonciunea septului interventricular cu septul atrioventricular. se ancoreaza corzile tendinoase.Auriculul drept: -forma triunghiulara si imbratiseaza in totalitate fata anterioara a aortei pe care o amputeaza formand patul auricular. Ventriculul stang: -are aspect cilindric -poarta numele de „canalul arterial al lui Mark See” La nivelul ventriculelor exista numeroase proeminente musculare numite coloane musculare sau trabecule carnoase grupate in trei ordine: Ordinul I: muschii papilari: -au forma conica cu baza la peretele ventricular si varful spre interiorul ventriculului -la nivelul varfului. un varf. Ventriculul drept: -comparabil cu o palnie sau un con -poarta numele de „infundibilul lui Wolff” sau „cornul arterial al lui Luschka”. trei pereti: Peretele anterior: este concav si prezinta muschiul papilar anterior.

Baza prezinta orificiul atrioventricular drept prevazut cu valva tricuspida si orificiul arterei pulmonare prevazut cu trei valvule semilunare. Orificiul atrio-ventricular drept prevazut cu trei valvule tricuspide ce prezinta trei cuspide: -anterioara (cea mai mare) -inferioara -interna (septala) Orificiul atrio-ventricular stang prevazut cu valva mitrala ce prezinta doua cuspide: -anterior (interna sau septala) -posterior (externa) Scheletul fibros al inimii da insertii atat aparatului valvular cat si miocardului atrial si ventricular. Baza prezinta orificiul aortei cu cele trei valvule semilunare situat superior si orificiul atrioventricular stang cu valvula mitrala situat inferior. Cele patru inele fibroase Lower circumscriu cele doua orificii atrioventriculare precum si cele doua orificii arteriale. drept si stang. Trigonul fibros drept mai alungit solidarizeaza trei inele fibroase: -orificiul aortei -orificiul atrio-ventricular drept -orificiul atrio-ventricular stang Orificiul arterei pulmonare este prevazut cu trei valvule semilunare: anterior. drept si stang. Trigonul fibros stang solidarizeaza inelele fibroase Lower ale oriciului atrio-ventricular stang si orificiul aortei. 2. Ventriculul stang: -are forma unui con turtit transversal -prezinta baza. Pare a se continua cu creasta supraventriculara. Scheletul fibros si aparatul valvular al inimii: -se situeaza la nivelul septului atrioventricular -scheletul fibros este reprezentat de cele patru inele fibroase Lower si cele doua trigonuri fibroase carora unii autori le mai adauga si portiunea membranoasa a septului interventricular. Varful situat exact la varful inimii prezinta zona cavernoasa. Aceasta banda are o margina convexa ce adera la pereti si o margine concava ce priveste spre interiorul ventriculului.Muschii papilar anterior si papilar intern sunt conectati prin bandeleta ansiforma a lui Poirier sau trabecula septo-marginala = moderator band cu rol in a impiedica supradilatarea ventriculului drept. Aparatul valvular al inimii: . Orificiul aortei este prevazut cu trei valvule semilunare: posterior. varf si doi pereti Peretele extern: concav Peretele intern: sau septal – concav La jonctiunea peretilor se gasesc muschii papilar anterior si posterior. Cele doua orificii sunt separate de creasta supraventriculara sau de pintenele lui Wolff. Varful situat la dreapta varfului inimii.

iar cele semilunare numai dinspre ventricul spre artere.. Valva atrio-ventriculara dreapta prezinta trei cuspide iar cea stanga doua cuspide.-reprezentat de valvele atrioventriculare si valvele semilunare ce au rolul de a regla sensul circulatiei sangelui. -poate fi sediul unor afectiuni: -stenoze: stenoza mitrala -insuficiente: insuficienta aortica Valvele atrio-ventriculare: -au forma tronconica (trunchi de con) careia i se descriu: doua circumferinte (mare si mica) si doi pereti: Circumferinta mare: adera la inelul fibros Lower ce circumscrie orificiul atrio-ventricular. -o fata parietala: concava in raport cu peretele arterial cu care delimiteaza sinusul Valsalva. Miocardul: -formeaza peretele inimii -invelit in epicard (foita viscerala a pericardului seros) si captusit de endocard care la nivelul vaselor mari ce vin sau pleaca de la inima se continua cu endoteliul vascular. Acesta este deschis in diastola ventriculara si inchis in sistola ventriculara. Peretele axial: in raport cu fluxul sanguin ce trece din atriu in ventricul. -o margine libera pe care exista o mica proeminenta: -tuberculul lui Arantius la aorta -tuberculul lui Morgagni la artera pulmonara Existenta acestor tuberculi permite inchiderea perfecta a orificului arterial in diastola ventriculara. . Pe peretele parietal si circumferinta mare se ancoreaza corzile tendinoase ce leaga valva atrio-ventriculara de muschii papilari. -valvele atrio-ventriculare permit trecerea sangelui numai dinspre atriu spre ventricul. Circumferinta mica: este neregulata si se situeaza spre interiorul ventriculului. Peretele parietal: in raport cu peretii ventriculari. -o fata axiala: convexa in raport cu fluxul sanguin care in sistola ventriculara trece dinspre ventricul spre artere. Miocardul embrionar = sistem excito-conductor al inimii sau cardiovector ce are rolul de a genera si transmite influxurile necesare automatismului cardiac. Valvele semilunare: -strajuiesc orificiile arteriale: -al arterei pulmonare la dreapta -al aortei la stanga -au forma unor cuiburi de randunica fiecare prezentand: -o margine aderenta la peretele arterial corespunzand inelului fibros Lower ce circumscrie orificiul . -se distinge un miocard de tip embrionar si un miocard propriu-zis. Rolul acestora este de a permite inchiderea valvelor atrio-ventriculare si de a nu permite rasfrangere lor spre interiorul atriului.

Nodulul atrio-ventricular sau nodulul lui Aschoff-Tawara se situeaza la locul de intalnire a septului interatrial (mai mult spre atriul drept) cu septul atrio ventricula. se afla in peretele atriului drept intre orificiile de varsare ale celor doua vene cave. I se descriu doua portiuni: -una atriala – nodulul lui Lahn. Fasciculul Hiss porneste din capul fasciculului Hiss. mai aproape de locul de varsare a venei cave superioare. Fibrele spirale se impart in externe si interne. dreapta si stanga. Fibre proprii ale atriului stang: -fibre circulare in jurul celor patru vene pulmonare. Fibrele circulare. Fibre proprii ale atriului drept: -fasciculul terminal -fasciculul lui Lower -fasciculul limbic inferior si superior ce inconjoara fosa ovala -fibre circulare in jurul orificiilor venelor cave si sinusului coronar.-este reprezentat de fibre ce formeaza noduli. rolul sau functional fiind de importanta minora -in cadrul miocardului atrial se disting fibre proprii fiecarui atriu si fibre comune ambelor atrii. Miocardul ventricular: -este foarte bine dezvoltat si joaca rol esential in dinamica inimii. Fibre comune ambilor atrii: -se grupeaza in ansiforme si transversale. Miocardul propriuzis: -septul atrio-ventricular la nivelul caruia se afla scheletul fibros al inimii separa complet miocardul atrial de cel ventricular permitandu-se astfel contractia izolata a acestuia. Fibrele ansiforme: incaleca prin concavitatea lor atriile. fiind destinate celor doua ventricule la nivelul carora se ramifica bogat formand reteaua Purkinje. -impulsul prin contractia cardiaca pleaca de la nivelul nodului sinoatrial. . similar celor ale atriului drept. la nivelul septului interatrial aceste fibre se condenseaza intr-un fascicul ansiform interatrial. 1. -in arhitectura micorcardului ventricular se disting fibre spirale si fibre circulare. situat in triunghiul lui Kohn langa orificiul sinusului coronal si -una ventriculara – numita capul fasciculului lui Hiss sau Kent. se considera ca ar avea rolul unor sfinctere. fascicule si retele. descinde in septul interventricular si la locul unde portiunea membranoasa a acestui sept se continua cu portiunea musculara. Fibrele transversale: se dispun atat pe fata anterioara cat si pe fata posterioara a atriilor cu mentiunea ca la nivelul auriculelor diverg ocolindu-le. Miocardul atrial: -este slab reprezentat. cele doua ramuri. fasciculul Hiss se bifurca. Nodulul sino-atrial sau nodulul lui Keith-Flack.

fibrele spirale interne: iau nastere la varful inimii din fibrele spirale externe.) reprezinta regiunile laterale ale cavitatii toracice fiind separate intre ele de mediastin. Printre fibrele miocardului ventricular se afla si numeroase fibre de colagen ce actioneaza ca un resort ce se comprima prin contractia miocardului ventricular si se decomprima prin relaxarea lui. iar intre bratele sale departate se afla fibrele circulare. Cele doua straturi formeaza un „V” cu varful la varful inimii. 2. si stg. -fibrele spirale externe comune ambilor ventriculi pornesc de la scheletul fibros al inimii dintr-o parte si descriu o spirala in jurul celor doi ventriculi si se termina tot pe scheletul fibros de partea opusa. subpleurala sau endotoracica a lui Lushcka). -dispuse circular in jurul fiecarui ventricul intre stratul spiral extern si intern. -fibrele spirale externe proprii fiecarui ventricul pornesc de la scheletul fibros al inimii dintr-o parte si descriu o spirala in jurul ventriculului respectiv. Fascia frenico-pleurala tapeteaza pleura diafragmatica pe care o solidarizeaza de fata toracica a diafragmei.a. Ea este constituita din 2 portiuni: -membrana suprapleurala -fascia frenico-pleurala Membrana suprapleurala (extrapleurala) tapeteaza pleura costala pe care o solidarizeaza de fata interna a peretelui toracic. Fiecare regiune pleuropulmonara contine: -pleura -plamanul respectiv Intre pleura parietala pe de-o parte si fata interna a cutiei toracice pe de alta parte se intind o serie de tracturi conjunctive care solidarizeaza pleura parietala de structurile invecinate. In concluzie. b. Daca pornesc posterior se termina de aceeasi parte. dar anterior. Aceste travee impreuna cu tesutul conjunctiv formeaza fascia endotoracica (toracica. Regiunile pleuropulmonare Regiunile pleuropulmonare (dr. O parte din fibrele spirale interne patrund in septul interventricular. fibrele spirale externe sunt atat proprii fiecarui ventricul cat si comune ambilor ventriculi. Fibrele circulare = forta motrice a inimii. Pleura =membrana cu rol de protectie si de usurare a miscarilor plamanilor in dinamica respiratorie -ca orice seroasa este formata dintr-o: -foita viscerala ce acopera plamanul . fibrele spirale externe descriu la varful inimii un vartej denumit „trandafirul lui Senac”.

ligamentul lui MOROZOV). Fata viscerala a pleurei (pleura pulmonara): -adera intim la suprafata plamanului. Partea dreapta: Prehilar: -impresiunea cardiaca -impresiunea trunchiului brahiocefalic -impresiunea venei cave superioare . subtire si transparenta -prin transparenta sa se vizualizeaza desenul lobular al plamanului -patrunde la nivelul scizurilor pana la hil. Are raporturi diferite-n partea dreapta fata de stanga. Foita parietala a pleurei (pleura parietala): -mai groasa. este lucioasa. nervi si tesut conjunctiv. constituind ligamentul pulmonar (ligament triunghiular al plamanului.-foita parietala ce captuseste peretii toracelui -cele doua foite se continua una cu alta la nivelul hilului pulmonar reflectandu-se in jurul radacinii plamanului -limita de reflectie este prelungita inferior. Organele mediastinului isi lasa amprenta pe aceasta fata a pleurei si plamanului. captuseste peretii cavitatii toracice si in functie de localizarea topografica i se descriu trei portiuni: -costala -diafragmatica -mediastinala -la nivelul locului de schimbare a directiei pleurei parietale de pe un perete pe altul (dintr-un plan in altul) se formeaza recesuri pleurale sau sinusuri pleurale: -costo-diafragmatic -costo-mediastinal anterior -costo-mediastinal posterior -frenico-mediastinal -cupola pleurala Portiunea mediastinala a pleurei parietale: -e portiunea pleurei parietale aplicata pe fata mediastinala a plamanului cu exceptia hilului pulmonar si are aspect relativ plan. invelind astfel in totalitate fiecare lob pulmonar. medial si inferior pana la diafragma -contine in grosimea sa vase. -la nivelul hilului ligamentului pulmonar se reflecta si se continua cu fata parietala a pleurei (pleura parietala). de forma triunghiulara cu: -varful – la hilul pulmonar -baza – la diafragma -o margine aderenta -o margine libera spre mediastin Ligamentul pulmonar -prezinta doua foite: -anterioara in plan sagital -posterioara in plan frontal -se intinde de la hilul pulmonar.

Cupola pleurala (domul pleural): -reprezentat de portiunea cea mai inalta a cavitatii pleurale -ea depaseste coasta I cu 4-5 cm so clavicula cu 2-3 cm. ascutit. T2. scalen minim Wood si Gillis. vag -timusul (la copii) sau tesut adipos cu insule de tesut timic (adult) -vase subclaviculare -lateral: -coasta I -muschii scaleni: anterior. T1.) -plex brahial -anterior: -coasta I -vase subclaviculare -n. . frenic -vase frenice superioare Suprahilar: -arcul venei azygos Retrohilar: -vena azigos -portiunea toracica a esofagului -n. -ligamentele transversopleurale cu originea pe procesele transverse ale vertebrei C7. curb cu deschidere superioara. -vine in raport: -medial: -corpul prismei vertebrale toracice (T1) -esofag -trahee -n. vag drept Infrahilar: -ligamentul pulmonar drept Portiunea diafragmatica a pleurei parietale: -solidarizata de fata toracica a diafragmei prin intermediul fasciei frenicopleurale (fascia endotoracica) -prin intermediul diafragmei vine in raport cu organelle etajului supramezocolic al abdomenului. si v. -la nivelul sau se gaseste apexul pulomnar. laringeu recurent -n. -isi mentine aspectul convex datorita aparatului suspensor al domului pleural (SEBILEAU) care este format din: -ligamentele costopleurale cu originea pe coasta I.-n. frenic -posterior: -coasta I -aparatul suspensor al cupolei pleurale -foseta supraretropleurala Recesul diafragmatic sau fundul de sac costodiafragmatic (sinusul diafragmatic): -reces pleural situat intre diafragma si peretele toracic -constituit prin jonctiunea portiunii diafragmatica si costala ale pleurei -e situat in plan aproape orizontal si are forma unui unghi diedru. mijlociu si posterior -vase subclaviculare (a. -ligamentele vertebropleurale cu originea pe corpul vertebrelor C7. -m. -raporturile sunt diferite in dreapta fata de stanga.

portiunea mediastinala a pleurei parietale prezinta..) -proiectia recesului costomediastinal anterior difera in dreapta fata de stanga -proiectia marginilor anterioare ale plamanului se realizeaza in vecinatatea proiectiei recesurilor costomediastinale anterioare: -1-2 cm in expiratie -0. de fiecare parte. Recesul costomediastinal posterior -format prin rasfrangerea portiunii costale a pleurei parietale pe pleura mediastinala de-o parte si de alta a coloanei vertebrale. nu e umplut de marginea inferioara a plamanului nici in inspir profund -in sensul antero-posterior. diferenta dintre marginea inferioara a plamanului si recesul costo-diafragmatic creste de la: -3 cm – pe linia medioclaviculara -6 cm – pe linia axilara mijlocie -9 cm – pe linia scapulara Recesuri costomediastinale =recesuri pleurale constituite la jonctiunea protiunii costale cu portiunea mediastinala a pleurei parietale. se afla un spatiu mai mare definit ca spatiul complementar GERHARD. -in stanga: -reces preesofagian stang – mai slab evidentiat -reces retroesofagian – mai pronuntat. Recesul frenicomediastinal = reces al pleurei parietale format prin reflectia portiunii diafragmatice a pleurei parietale pe portiunea mediastinala a acesteia. cate doua recesuri: -in dreapta: -reces preesofagian drept – mai slab evidentiat -reces retroesofagian drept (interazigoesofagian) – mai pronuntat. Are traiect antero-posterior si uneste baza recesurilor costomediastinale anterioare si posterioare.5 cm in inspiatie -intre portiunea inferioara a recesului costomediastinal stang si portiunea corespunzatoare a marginii anterioare a plamanului stang unde se afla incizura cardiaca. -se descrie: -un reces costomediastinal anterior – situat posterior de stern si de cartilajele cotale si -un reces costomediastinal posterior – situat anterior de coloana vertebrala toracica (fiind mai larg….-foarte adanc. -este mult mai larg decat recesul costomediastinal anterior -imediat anterior de recesruile costomediastinale posterioare. . Etajul supramezocolic -reprezinta portiunea superioara a cavitatii peritoneale -este delimitat: -superior – de peritoneul parietal ce captuseste fata inferioara (abdominala) a diafragmei.

Loja hepatica -contine: -ficatul -caile biliare extrahepatice (cu exceptia partii inferioare a coledocului) -peretii: -anterior. in plan frontal. -este alcatuit din doua foite peritoneale (superioara si inferioara).) foitele ligamentului coronar vin in contact intre ele si se prelungesc cu ligamentele triunghiulare (dr. -la extremitatile laterale (dr. continuandu-se cu peritoneul parietal si formeaza astfel o serie de ligamente: Ligamentul coronar: -format prin reflexia peritoneului de pe ficat pe diafragma. . in care ficatul nu este acoperit de peritoneu. -se numeste si “etajul glandular” – contine ficatul si pancreasul. lateral(drept). prelungire a cavitatii peritoneale. iar capsula conjunctiva a ficatului este leata de diafragma prin tesut conjunctiv fibros. -este impartit I 3 mari loji viscerale care comunica larg intre ele: -loja hepatica -loja gastrica -loja splenica (lienala) -posterior de stomac se afla un spatiu virtual. numit bursa omentala. area nuda hepatis.) Ligamentul falciform: -este format prin reflexia peritoneului de pe fata diafragmatica a ficatului pe diafragma si peretele anterior al abdomenului in plan sagital. si stg. superior.-anterior – de peritoneul parietal ce acopera partea superioara a peretelui anterior al abdomenului (cuprins intre marginea coastelor) -posterior – de peritoneul parietal al partii superioare a peretelui posterior al abdomenului (peretele lombar si diafragmatic) -inferior de: -colonul transvers -mezocolonul transvers -ligamentele frenocolice (drept si stang) -comunica cu etajul inframezocolic prin spatiul ingust dintre peritoneul parietal anterior si colonul transvers (continuat inferior de omentul mare). -cele doua foite peritoneale delimiteaza intre ele un spatiu triunghiular. la distanta una de alta la nivelul lobului hepatic drept. si stg. posterior – sunt formati in totalitate de peritoneul parietal -inferior – loja hepatica prezinta un perete numai in partea laterala – peritoneul parietal ce acopera: -fata anterioara a rinichiului drept -portiunea supra-mezocolica a duodenului -portiunea dreapta a colonului si mezocolonului transvers -medial – comunica larg cu loja gastrica Peritoneul visceral al ficatului se rasfrange de pe ficat pe peretii lojei.

ligamentul esofago-gastroduodeno-hepatic) -este format prin reflexia peritoneului de pe fata viscerala a ficatului din dreptul hilului spre: -portiunea abdominala a ficatului -mica curbura a stomacului -bulbul duodenal -este alcatuit dintr-o foita anterioara si o foita posterioara -dupa viscerele pe care le leaga I se descriu trei portiuni: *segmentul dintre esofag si ficat (“pars densa”) contine: -a. dreapta si stanga si are forma de triunghi. Posterior – se intind pana la foita superioara a ligamentului coronar. *segmentul dintre partea superioara a duodenului si ficat (ligamentul hepatoduodenal) ce reprezinta marginea libera a omentului mic. gastrica stanga) -ramuri din nervii vagi (mai ales din n. Omentul mic (epiplonul mic. Recesurile subfrenice sunt situate intre: -peritoneul visceral al fetei diafragmatice a ficatului si -peritoneul parietal diaphragmatic Ligamentul falciform le imparte in recesul subfrenic drept si stang. -baza este libera si se intinde intre incizura ombilicala a marginii inferioare a ficatului si ombilic si cuprinde in grosimea sa ligamentul rotund al ficatului. hepatica proprie -ductul hepatic comun Inconstant exista si: Ligamentul hepatocolic . hepatica accesorie (din a.Ligamentul hepatorenal si ligamentul hepatosuprarenal – intre fata inferioara a lobului hepatic si fetele anterioare ale rinichiului drept si glandei suprarenale drepte. Contine pedicolul hepatic: -vena porta hepatica -a. I se descriu: -un varf ce corespunde foitei superioare a ligamentului coronar -marginile corespund fetei diafragmatice a ficatului. fetei inferioare a diafragmei si in continuare peretelui anterior al abdomenului. Ligamentul hepatocistic (mezocistul) – intre fosa cistica si vezica biliara. Aceste ligamente impart spatiul dintre ficat (peritoneu visceral) si peretii lojei (peritoneu parietal) in recesuri ce sunt prelungiri ale cavitatii peritoneale.-este alcatuit din doua foite.intre fata inferioara a lobului drept al ficatului si flexura colica dreapta. vag stang) destinate -vene porte accesorii ale sistemului gastric (al omentului plexului hepatic mic) *segmentul dintre stomac si ficat (ligamentul hepatogastric) (pars flaccida). foarte subtire si friabil. . Comunica cu cavitatea peritoneala.

Recesul subhepatic -este reprezentat de spatiul dintre peritoneul visceral de pe fata inferioara a ficatului si peritoneul ce alcatuieste peretele inferior al lojei hepatice. anterior de ansele intestinale uneori chiar pana la nivelul simfizei pubiene. gastro-epiploica dreapta -a. Ea comunica larg cu: -loja hepatica – la dreapta -loja splenica – la stanga -posterior este in raport cu bursa omentala Peritoneul visceral gastric ce acopera fetele anterioare si posterioare ale stomacului se continua: -la nivelul micii curburi a stomacului cu omentul mic -la nivelul marii curburi a stomacului cu omentul mare Omentul mare Porneste de la curbura mare a stomacului. Adera de fata anterioara a acestuia si coboara mai departe inferior in etajul inframezocolic. corespunzand bursei omentale. Se prelungeste lateral de flexurile colice cu ligamentele freno-colice (drept si stang). Portiunea omentului mare. Loja gastrica Loja gastrica corespunde stomacului. inferior. gastro-epiploica stanga Ligamentul gastrocolic se continua superior si la stanga fara o limita precisa de demarcare cu ligamentul gastro-splenic sau ligamentul gastrolienal. Portiunea propriu-zisa a omentului mare ce atarna inferior de colonul transvers este format de doua foite peritoneale – anterioara si posterioara – intre care se afla tesut adipos. El comunica: -inferior: cu santul paracolic drept (de care este separat incomplet prin ligamentul frenocolic drept) -medial: prin foramen epiploicum (ce se gaseste posterior de marginea libera a omentului mic) -anterior: de omentul mic comunica liber cu loja gastrica. spre colonul transvers. situata intre curbura mare a stomacului si colonul transvers = ligamentul gastrocolic ce contine pediculul arterial al marii curburi a stomacului: -a. Partea dreapta a acestui reces este situata intre: -fata inferioara a lobului hepatic drept si -rinichiul drept -flexura colica dreapta -partea supramezocolica a duodenului – formeaza recesul hepatorenal (punga lui Morison sau firida hepato-reno-duodeno-colica). . Partea stanga prezinta doua portiuni: -una situata anterior de ligamentul hepatogastric -alta situata posterior de acesta.

situat posterior de omentul mic. cuprins in marginea libera a omentului mic (ligamentul hepatoduodenal) -superior – lobul caudat (SPIEGEL) . *patru prelungiri (recesuri): -recesul lienal (prelungirea splenica sau stanga) -recesul omental superior -recesul omental inferior -prelungire dreapta (neomologata NA) Vestibulul bursei omentale -este situat posterior de omentul mic -comunica la dreapta prin orificiul epiploic cu cavitatea peritoneala -orificiul epiploic (hiatul lui Winslow) este delimitat: -anterior – pediculul hepatic.Loja splenica A fost descrisa-n 1899 de anatomistul roman C. situata posterior de stomac. continuandu-se cu peritoneul parietal ce acopera fata anterioara a rinichiului stang si in continuare diafragma. posterior – pereti completi formati de peritoneul parietal diafragmatic -medial. -prezinta: *doua compartimente: -vestibulul bursei omentale. -intre foitele ligamentului pancreaticosplenic se gaseste pediculul splenic. singura comunicare dintre bursa omentala si marea cavitate peritoneala facandu-se prin foramen epiploicum (hiatul lui Winslow). posterior de stomac si de omentul mic. inchis. Constantinescu. situat posterior de marginea libera a omentului mic. sub forma unui sac turtit antero-posterior. -bursa omentala propriu-zisa. lateral. Bursa omentala -este o prelungire a marii cavitati peritoneale. Pereti: -superior. anterior – comunica larg fara nicio delimitare cu loja gastrica -inferior – delimitat de: -flexura colica stanga si -ligamentul frenocolic stang Peritoneul visceral splenic se reflecta la nivelul hilului: -spre marea curbura a stomacului formand ligamentul gastrosplenic (gastrolienal) -spre pancreas formand ligamentul pancreatico-splenic (renosplenic sau frenosplenic) alcatuit dintr-o: -foita anterioara – ce se continua spre dreapta cu peritoneul parietal posterior a bursei omentale (acopera fata anterioara a corpului pancreasului) -foita posterioara – ce captuseste fata posterioara a cozii pancreasului apoi se rasfrange la stanga continuandu-se cu peritoneul parietal ce acopera fata anterioara a rinichiului stang.

reprezentat de reflexia peritoneului parietal cu cel visecera la nivelul ligamentului gastro-frenic. Peretele posterior format de peritoneul parietal posterior ce acopera: -portiunea abdominala a aortei de la hiatul aortic al diafragmei la marginea superioara a corpului pancreasului.-inferior – prima portiunea duodenului (D1) -posterior – vena cava inferioara acoperita de peritoneul parietal posterior -comunica la stanga si inferior cu bursa omentala propriu-zisa prin orificiul bursei omentale (foramen bursae omentale – neomologat NA) -orificiul bursei omentale (foramen bursae omentale) este delimitat: -anterior: mica curbura a stomacului -posterior: de cele 2 plici: -gastropancreatica (a. Peretele inferior format de: -mica curbura a stomacului -bulbul duodenal -prima portiune a duodenului (D1) Bursa omentala propriu-zisa -reprezinta segemntul bursei omentale situat posterior de stomac Peretele anterior: -peritoneul visceral de pe fata posterioara a stomacului -foita posterioara a ligamentului gastrocolic Peretele posterior reprezentat de peritoneul parietal posterior ce acopera: -corpul pancreasului -rinichi stang -glanda suprarenala stanga -stalpul stang al diafragmei -ganglionul celiac stang -omentul mare -mezocolonul transvers -stomacul -ligamentul gastro-colic Peretele inferior (postero-inferior) – foita superioara a mezocolonului transvers. -trunchiul celiac -stalpul drept al diafragmei -plexul solar (celiac) Peretele superior format de peritoneul visceral de pe fata inferioara a ficatului (lobului caudat). . gastrica stanga) -hepatica proprie (a. Peretele superior – foarte ingust. Prelungirile/recesurile bursei omentale Recesul lienal (prelungirea splenica/stanga) este delimitat: -anterior: de ligamentul gastrosplenic. hepatica) Peretii vestibulului bursei omentale Peretele anterior – format de omentul mic.

Ambele se intalnesc la nivelul hilului splinei pe fata viscerala. Cai de acces in bursa omentala 1. 2.-posterior: ligamentul pancreatico-splenic. Reces omental inferior (inconstant) -in mod normal exista numai la fat si reprezinta prelungirea caudala a bursei omentale in omentul mare. Mezocolonul transvers – sectionare la nivelul ariei avasculare (calea chirurgicala cea mai utilizata) Ligamentul gastrolienal Ligamentul pancreaticolienal Decolarea coloepiploica sau dezlipirea foitelor constitutive ale omentului mare (foarte rar utilizata). -se termina la nivelul marginii inferioare a vetebrei L4 unde se divide in cele doua artere iliace comune (dreapta si stanga). -dispare dupa nastere prin lipsa foitelor mezogastrului. Bursa omentala are rolul unei burse seroase ce favorizeaza miscarile stomacului si permite dilatarea acestuia in cursul alimentatiei. -este limitata superior de foita inferioara a ligamentului coronar al ficatului. Foramen epiploicum (hiatul lui Winslow) – singura cale naturala de patrundere in vestibulul bursei omentale. Reces omental superior = prelungirea superioara a vestibulului bursei omentale situata posterior de lobul caudat al ficatului. Portiunea stanga ce este inconstanta. 6. Vasele si nervii abdomenului Portiunea abdominala a aortei -continua la nivelul cavitatii abdominale portiunea toracica a aortei descendente. limitata superior de ligamentul gastro-frenic. 7. Prezinta doua portiuni: Portiunea dreapta -ce urca intre vena cava inferioara la dreapta si portiunea abdominala a esofagului la stanga. 3. adica la nivelul corpului vertebral T11. 4. este situata in partea stanga a cardiei. Incepe la nivelul hiatului aortic al diafragmei. . Ligamentul gastrocolic – prin sectionare cu respectarea cercului arterial al marii curburi. Ligamentul gastro-hepatic (pars flaccida a omentului mic) – se patrunde din vestibulul bursei omentale. Prelungirea dreapta (neomologata NA) -situata posterior de prima portiunea a duodenului (segmentul din vecinatatea pilorului). 5.

Se anastomozeaza cu: -ramuri ale a. ramuri viscerale III.peritoneul parietal posterior .peritoneul parietal posterior al spatiului mezentericocolic stang (firida colica stanga) si prin inetermediul acestuia cu ansele jejunileonului.fata anterioara a corpurilor vertebrelor T11-L4 (pe tot traiectul) *lateral dreapta – vena cava inferioara. ramuri terminale I. Este invelita intr-un tesut conjunctiv dens si este insotita de-a lungul ei de: -plexul simpatic aortic abdominal -nodurile limfatice juxtaaortice Raporturi: *anterior – plexul celiac . artera sacrala mijlocie 1. arterele lombare 3.bursa omentala fascia de coalescenta retroduodenopancreatica a lui TREITZ si prin intermediul sau cu: -colul pancreasului -portiunea orizontala a duodenului (D3) -vena renala stanga . *lateral stanga . . Orientandu-se oblic. se plaseaza pe pilierii diafragmei si se aplica pe fata inferioara a m. superior si lateral. urmand convexitatea anterioara a coloanei vertebrale lombare (partea laterala). intercostale -ramuri ale a. diafragma. retroperitoneal pe fata anterioara a coloanei vertebrale cu o usoara deviatie stanga. *posterior – cisterna chilului (cisterna lui Pecquet) si portiunea initiala a ductului toracic. Arterele frenice inferioare (dreapta si stanga) – se desprind din portiunea abdominala a aortei imediat inferior de hiatul aortic al diafragmei. pe masura ce aceasta coboara. arterele frenice (diafragmatice) inferioare 2. Emite ramuri pentru: -diafragma -esofag -glanda suprarenala prin artera suprarenala superioara. ce se apropie de flancul drept al aortei.Traiect: are un traiect descendent. ramuri parietale II.glanda suprarenala stanga . Ramurile parietale:-destinate peretilor abdomenului -sunt pereche si sunt dispuse simetric -au traiect extraperitoneal -sunt: 1.rinichi stang Portiunea abdominala a aortei prezinta trei categorii de ramuri: I. musculofrenice .

Arterele renale (dreapta si stanga) – se desprind de pe fetele laterale ale portiunii abdominale a aortei la nivelul vertebrei L1 sau discului intervertebral L1-L2. *Ramura spinala – emisa spre maduva spinarii.de la origine. trecand posterior de vena cava inferioara. Artera renala stanga este mai scurta. unde se termina in glomusul coccigian (glanda coccigiana a lui Luschka). Au un traiect lateral. -Ramura anterioara (abdominala) se distribuie musculaturii peretelui abdominal antero-lateral. -coboara peste vertebra L5 si promontoriu. iliolombara -a. circumflexa iliaca profunda -arterele epigastrice -in dreptul gaurii intervertebrale se divid in doua ramuri: *Ramura dorsala – trece printre procesele costiforme ale vertebrelor lombare spre musculatura si pielea spatelui. . arterele suprarenale mijlocii 2. apoi pe fata anterioara a sacrului si coccisului. II. retroperitoneal. iar artera renala dreapta este mai lunga. avand aceeasi semnificatie morfologica si filogenetica. arterele testiculare sau ovariene Ramuri viscerale laterale 1. Arterele lombare – sunt patru perechi de artere ce continua seria arterelor intercostale posterioare. destinate viscerelor extraperitoneale: 1. arterele renale 3. Artera sacrala mijlocie: -este ramura parietala impara -ia nastere de pe fata posterioara a bifurcatiei aortei. -da nastere la: -artere lombare inferioara (a. 2. destinate viscerelor intraperitoneale: 1. artera mezenterica superioara 3. atrofiata a aortei fetale. strabat arcadele muschiului psoas. trunchiul celiac 2. . -se pot grupa in: -ramuri anterioare. Ramuri viscerale: -sunt mai voluminoase si mai importante din punct de vedere functional. artera mezenterica inferioara -ramuri laterale. incruciseaza pilierii diafragmei si se distribuie glandei suprarenale respective. continuand apoi traiectul lateral pe fata posterioara a muschiului patrat al lombelor. -reprezinta portiunea pelvina. perechi. au traiect lateral. impare.2. Arterele suprarenale mijlocii (dreapta si stanga) – pornesc de pe fata laterala a portiunii abdominale a aortei de la nivelul discului intervertebral T12-L1. 3. -se anastomozeaza cu: -a. lombara a cincea) -ramuri sacrale laterale sau ramuri transversale -cateva mici ramuri destinate peretelui posterior al rectului.

-in contact cu marginea superioara a istmului pancreatic se termina de obicei prin trei ramuri: -a. Ramuri viscerale anterioare 1. ovariana. segmentului posterior Din punct de vedere anatomic au caracter terminal.5-1 cm posterior de marginea laterala a rinichiului. se descriu numeroase variatii mai ales prin prezenta arterei polare (superioara si inferioara). trunchiul celiac se orienteaza oblic. coboara in pelvis si ajunge la ovar pe calea ligamentului suspensor al ovarului. Arterele testiculare sau ovariene – coboara retroperitoneal de-a lungul m.segmentul superior . *la femeie – a.segmentul inferior . In vecinatatea hilului renal. printr-un sant longitudinal situat la 0. segmentului inferior *din ramura posterioara iau nastere: -a. Acest plan trece prin hilul renal. segmentului anterior superior -a. segmentului superior -a. constituind cinci segmente renale: . vascularizeaza viscerele etajului supramezocolic al cavitatii abdominale. dupa ce incruciseaza vasele iliace externe. psoas pana in dreptul fosei iliace respective. la nivelul marginii inferioare a corpului vertebrei T12. parenchimul este mai slab vascularizat fiind descric clasic ca planul avascular al lui HYRTL. de fapt un plan paucivascular (vascularizat putin.segmentul antero-inferior . testiculara patrunde in canalul inghinal. nu deloc). indepartandu-se de fata anterioara a portiunii abdominale a aortei sub un unghi de 20o. Din artera renala iau nastere: -arterele capsulare (perirenale) -artera suprarenala inferioara -ramuri ureterice 3.Cu toate ca tipologia modala descrie o singura artera renala de fiecare parte. segmentului anterior inferior -a. pe fata lui posterioara. gastrica stanga . Origine -ia nastere de pe fata anterioara a portiunii abdominale a aortei. ramura colaterala a portiunii abdominale a aortei.segmentul antero-superior . fiecare artera renala se imparte in doua ramuri: -ramura anterioara -ramura posterioara *din ramura anterioara iau nastere: -a. anterior.segmentul posterior Intre teritoriile arterelor segmentare anterioare si posterioare. Trunchiul celiac -sau trepiedul lui Haller. inferior si la dreapta. unde traiectele devin diferite in functie de sex: *la barbat – a. Traiect -de la origine.

Artera hepatica proprie – este una din cele doua ramuri terminale ale arterei hepatice comune. In treimea superioara a pediculului hepatic. hepatica comuna -a. a. gastrica stanga – denumita in anatomia clasica a. Raporturi -situat retroperitoneal in centrul regiunii celiace (a lui Luschka) -este inconjurat de: -nodurile limfatice celiace -ganglionii celiaci (semilunari) Anatomie pe viu -trunchiul celiac se proiecteaza pe peretele abdominal anterior. aplicata pe pilierul stang al diafragmei. gastrice drepte (din a. gastrica stanga da nastere la doua ramuri terminale. Rareori.a. se incurbeaza inferior de cardia. hepatica comuna) pentru a forma cercul arterial al micii curburi a stomacului. b) A. splenica a) A. La acest nivel da nastere la ramuri esofagiene care iriga cardia si portiunea abdominala a esofagului si se anastomozeaza cu ramuri esofagiene provenite din portiunea toracica a aortei. se imparte in cele doua ramuri terminale ale sale: . Ramurile terminale: -a. Ajunsa in regiunea gastroesofagiana. Ia nastere la nivelul tuberculului omental al pancreasului. coronara stomahica.a. pe linia xifo-ombilicala. hepatica stanga. gastrica stanga -a. care constituie un vestigiu arterei gastrohepatice din cursul dezvoltarii embrionare. din a.-a. Pe mica curbura a stomacului. ce se anastomozeaza cu ramuri omonime ale a. hepatica proprie 2. De la origine se orienteaza superior si la stanga. fiind cuprinsa in plica gastro-pancreatica ce ia parte la limitarea marginii superioare a foramen bursae omentale. ridicand un pliu peritoneal la nivelul marginii inferioare a foramen bursae omentalis. pentru ca la nivelul micii curburi a stomacului sa aiba traiect descendent. Se plaseaza anterior de vena porta hepatica pe versantul stang al acesteia. De la origine se orienteaza orizontal. una anterioara si una posterioara. hepatica comuna – este cea de-a doua ramura terminala a trunchiului celiac. gastrica stanga ia nastere a. lienala (splenica) Dimensiuni -trunchiul celiac are o lungime de 20 mm si un diametru mediu de 7 mm. ramura terminala a trunchiului celiac cu diametrul cel mai mic. Urca pe fata anterioara a venei porte hepatice in ligamentul hepatoduodenal. gastro-duodenala 1. hepatica comuna -a. anterior si la dreapta. la nivelul treimii sale superioare. La nivelul tuberculului omental al pancreasului se termina prin doua ramuri: 1.

segmentului posterior *ramura stanga din care ia nastere a. mezenterice superioare – constituind arcada pancreaticoduodenala posterioara. gastroepiploica (omentala) dreapta -A. *A. mezenterica superioara cu care constituie arcada pancreaticoduodenala anterioara. segmentului anterior -a. 2.*ramura dreapta -din care iau nastere: -a. hepatice comune. -da nastere la: -ramuri pancreatice -ramuri duodenale -ramuri coledociene (neomologate NA) *Aa. Artera gastro-duodenala – este cea de-a doua ramura terminala a a. participa la vascularizatia portiunii superioare a duodenului *A. lobului caudat si se termina prin: -a. pancreaticoduodenala superioara anterioara *A. hepaticoduodenala inferioara anterioara din a. La nivelul marginii inferioare a portiunii superioare a duodenului se imparte in cele doua ramuri terminale ale sale: -A. pancreaticoduodenala superioara posterioara -trece anterior de ductul coledoc si descinde pe fata posterioara a capului pancreasului. Se anastomozeaza de regula in plin canal cu a. gastro-duodenale. cistica -a. De la origine se orienteaza inferior si la stanga. segmentului medial -a. pancreaticoduodenala inferioara posterioara. Din prima sa portiune iau nastere: *A. hepatica proprie sau din una din ramurile sale de bifurcatie ia nastere ramura intermediara. Se anastomozeaza cu a. lobului caudat -si care se termina prin: -a. gastroepiploica (omentala) stanga din a. destinata lobului patrat. la dreapta ductului coledoc. posterior de portiuea superioara a duodenului. inconjoara marginea dreapta a capului pancreasului inferior de nivelul ampulei hepatopancreatice. segmentului lateral Uneori din a. pancreaticoduodenala superioara anterioara – cea de-a doua ramura terminala a a. . gastroepiploica (omentala) dreapta – una din cele doua ramuri terminale ale a. -se anastomozeaza cu a. supraduodenala – inconstanta. De la origine descinde inferior si la dreapta. retroduodenale – iau nastere din a. gastro-duodenale. De la origine se orienteaza pe marginea stanga a portiunii descendente a duodenului D2. de-a lungul marii curburi a stomacului la 1 cm de aceasta intre foitele ligamentului gastrocolic. gastro-duodenala. insinuandu-se intre fata posterioara a portiunii superioare a duodenului (D1) si pancreas. ramura a a. splenica si da ramuri gastrice si omentale.

portiunea retropancreatica III. splenica da nastere la ramuri colaterale pentru: pancreas. fiind satelita marginii superioare a corpului si cozii pancreasului. pancreaticoduodenala superioara anterioara -ramura stanga ce se anastomozeaza cu a. La mijlocul distantei dintre marginea superioara si cea inferioara a corpului pancreasului. pancreatica superioara) – ia nastere in prima portiune a arterei splenice . *A. cea mai voluminoasa.de la origine. Ramuri gastrice. mijlocie si stanga ce se anastomozeaza cu a. se imparte in trei ramuri: dreapta. stomac. In ultima portiune. Are un traiect recurent si patrunde in coada pancreasului. pancreatica dorsala (a. pancreatica inferioara. splenice. situandu-se in contact cu fata posterioara a corpului pancreasului. omentale (epiploice). a trunchiului celiac. Ramuri pancreatice destinate corpului si cozii pancreasului. oment mare. cozii pancreasului – are origine in hilul splinei dintr-una din ramurile terminale ale a. i se descriu (trei portiuni) in functie de raporturile sale cu pancreasul: I. Artera splenica este insotita de: -plexul periarterial lienal -vasele si nodurile limfatice lienale -vena splenica. splenice . pancreatica inferioara. se orienteaza lateral spre stanga. De la origine. portiunea suprapancreatica II. Parcurge fata posterioara a corpului si cozii pancreasului in vecinatatea marginii inferioare si se termina anastomozandu-se cu a. pancreatice dorsale sau poate lua nastere din a. se orienteaza inferior si posterior de corpul pancreasului si se termina prin doua ramuri: -ramura dreapta ce se anastomozeaza cu a. cozii pancreasului. pancreatica mare (artera pancreatica magna a lui Faller) – destinata partii stangi a corpului pancreasului. reprezentate de: *A. artera splenica se plaseaza intre fetele ligamentului pancreatico-splenic. *A. La nivelul marginii inferioara a cozii pancreasului se anastomozeaza cu capatul terminal al a. pancreatica principala sau a. *A. splina. pancreatice inferioare. a. Pe parcursul sau. c) Artera splenica (lienala) – reprezinta cea dea treia ramura terminala. pancreatica inferioara (sau transversa) – poate reprezenta continuarea ramurii stangi a a.Da nastere la ramuri pancreatice si duodenale. Pe traseul sau. in raport cu fata posterioara a pancreasului. spre hilul splenic. mezenterica superioara. de la nivelul trunchiului celiac la nivelul hilului splenic. de la origine se orienteaza inferior. situata inferior de artera. portiunea prepancreatica Traiectul sau este deosebit de sinuos mai ales in ultimele doua portiuni.

colonul ascendent. De la origine se orienteaza superior. Artera mezenterica superioara – este ramura colaterala a portiunii abdominale a aortei. initial posterior de colul pancreasului. gastrica posterioara – ia nastere din portiunea mijlocie a a. ileonul. dupa care se plaseaza intre cele doua foite ale mezenterului. iau nastere din portiunea terminala a a. la nivelul patrulaterului lui Rogie delimitat de: -superior: trunchiul venos mezenterico-splenic -inferior: vena renala stanga -la dreapta: vena mezenterica superioara -la stanga: vena suprarenala stanga (in plan apropiat) sau de vena mezenterica inferioara (in plan departat) Vena renala stanga si vena suprarenala stanga sunt situate in plan imediat anterior portiunii abdominale a aortei. De la origine se orienteaza inferior si la dreapta de-a lungul marii curburi a stomacului.5-2 cm inferior de originea trunchiului celiac. in timp ce vena mezenterica superioara. Traiectului sau i se descriu trei portiuni distincte: *portiunea retropancreatica *portiunea preduodenala . splenice ce abordeaza parenchimul splenic extrahilar. in dreptul marginii superioare a corpului celei de-a doua vertebre lombare (L2). Da nastere la ramuri: -gastrice -omentale (epiploice) -aceste ramuri descind intre foitele omentului mare pentru a se anastomoza la nivelul marginii libere a omentului mare prin intermediul arcului arterial al lui Barkow. apoi anterior de portiunea orizontala a duodenului. .*A. partea dreapta a colonului transvers. la 1. a. gastroomentala (epiploica) stanga – ramura colaterala ce ia nastere din portiunea terminala a trunchiului arterei splenice. polara inferioara Artera splenica se termina de obicei prin doua ramuri terminale ce patrund in parenchimul splenic la nivelul hilului. ramura a a. Traiect: de la origine. care vascularizeaza jejunul. Dintre acestea doua sunt mai importante: -a. patricipand la vascularizatia fetei posterioare a stomacului. gastrice scurte – de dimensiuni mici. Ia nastere de la nivelul fetei anterioare a portiunii abdominale a aortei. *A. gastroduodenale. fiind situata la o distanga medie de 2 cm de aceasta. *Ramuri splenice – sunt ramuri colaterale ale portiunii terminale ale a. trunchiul mezenterico-splenic si vena mezenterica inferioara (situate in planul venei porte hepatice) sunt situate intr-un plan anterior precedentelor vase sanguine. 2. polara superioara -a. splenice. Este situata intre foitele omentului mare si se anastomozeaza in plin canal cu a. *A. mezenterica superioara se orienteaza vertical descendent.se distribuie portiunii superioare a marii cuburi si a fetei posterioare a stomacului. splenice. gastroomentala dreapta. cecul.

mezenterice superioare. fie sub forma a doua artere separate: -a. -din arcada jejunala iau nastere a. formand arcade arteriale concentrice.ramuri colaterale ale portiunii intramezenterice inferioare a a. pancreatico-duodenala inferioara posterioara -participa la realizarea celor doua arcade pancreatico-duodenale (anterioara si posterioara) impreuna cu a. -in numar de 8-10 sunt lungi si subtiri. mezenterice superioare. jejunale . Ramuri: *A. mezenterice superioare sub forma fie a unui trunchi comun sub forma fie a unui trunchi comun din care iau nastere cele doua ramuri: ramura anterioara si ramura posterioara. -intre foitele mezenterului au traiect aproape orizontal.*portiunea intramezenterica *in portiunea retropancreatica vine in raport: -la dreapta – cu vena mezenterica superioara -la stanga – cu vena mezenterica inferioara -posterior – cu vena renala stanga – cuprinsa in pensa aorticomezenterica.ramuri colaterale stangi ale portiunii intramezenterice superioare a a. -la o oarecare distanta de la peretele intestinal aa. fiind paralele intre ele. . au un traiect scurt si un calibru considerabil. pancreatico-duodenala inferioara anterioara si -a. *Aa. fiecare din ele anastomozandu-se cu ramura invecinata pentru a forma arcada jejunala (arcada marginala a lui Dwight). -anterior – fata posterioara a istmului pancreatic *in portiunea preduodenala trece anterior de: -procesul uncinat al pancreasului -portiunea orizontala a duodenului D3. pancreatico-duodenala inferioara: -ia nastere din portiunea retropancreatica a a. jejunale se impart in: -o ramura superioara -o ramura inferioara. ileale . *in portiunea intramezenterica vine in raport cu: -la dreapta – vena mezenterica superioara -posterior – vena primei anse jejunale -anterior – emergenta arterei colice mijlocii In mezenter. artera descrie o curba cu concavitatea orientata la dreapta si se termina la 45-50 mm de unghiul ileocolic. drepte lungi ce traverseaza ultima portiune a marginii intestinale (libere) a mezenterului pentru a aborda peretele jejunal prin intermediul a doua ramuri. cuprinse in pensa aortico-mezenterica. situata la 4-5 cm distanta de intestin. gastroduodenala. pancreatico-duodenala superioara (anterioara si posterioara) din a. *Aa. -in numar de 4-5.

-in apropierea peretelui ileal. *A. In vecinatatea peretelui colonului transvers se imparte in cele doua ramuri terminale ale sale: . ileocolica . jejunala. Ramura ascendenta ce se anastomozeaza cu ramura dreapta a a. considerata ca o zona cu vascularizatie mai slaba. ileale dau nastere la cate doua arcade ileale -ultimele aa. A. inferior si la dreapta. ileala (sau portiunea terminala a a. la nivelul marginii inferioare a pancreasului. cecala anterioara si a. mezenterice superioare) Ramura colica . mezenterice superioare) se anastomozeaza cu ramura ileala a a.sau colica transversa. ileala se imparte in doua ramuri ce se vor anastomoza cu ramuri vecine pentru a forma arcadele ileale: -primele patru aa. intre cele doua ramuri se formeaza o arcada cecala. colice drepte.cu traiect ascendent si se anastomozeaza cu ramura descendenta a a. ileocolice. mezenterice superioare care are cea mai mare variabilitate atat in ceea ce priveste existenta cat si originea si traiectul.este ramura colaterala a a. pentru ca in vecinatatea regiunii ileocecale sa se termine bifurcandu-se in doua ramuri: Ramura ileala . *A. In vecinatatea colonului ascendent se termina impartindu-se in doua ramuri terminale: Ramura descendenta ce se anastomozeaza cu ramura colica a a. fiecare a. prin descrierea unor ramuri recurente cecale s-a demonstrat ca ultima portiune a ileonului are o vascularizatie satisfacatoare. mezenterice superioare ce ia nastere din portiunea mijlocie a segmentului intramezenteric al trunchiului arterial. -ultima a. *A. Uneori. ia nastere din a. ileala se anastomozeaza cu ultima a. cecoapendiculara pentru baza apendicelui si partial a cecului. colice medii. drepte scurte care prin arcadele arteriale concentrice abordeaza peretele ileal. mezenterica superioara. cecala posterioara iau nastere printr-un trunchi comun sau independent din trunchiul a. ileale dau nastere la cate trei arcade ileale -din ultima arcada ileala (arcada marginala a lui Dwight) iau nastere a. Se orienteaza oblic. Din ea se desprind: -a. Actualmente.are un traiect descendent si se anastomozeaza cu ultima a. ileocolice sau din una din ramurile sale de bifurcatie si se distribuie fetelor omonime ale cecului. De la origine patrunde intre cele doua foite ale mezocolonului transvers. colica dreapta . ileocolica sau din ramura ileala si de la origine se plaseaza in marginea libera a mezoapendicelui. apendiculara ia nastere din a. -prima a. -2-3 ramuri apendiculare.-intre foitele mezenterului au traiect oblic descendent la stanga. A.ramura colaterala a a. nivel la care exista o singura arcada ileala. ileocolice. colica medie . ileala (portiunea terminala a a.

la nivelul marginii mediale a cadrului colic (colon ascendent. trece prin marginea libera a plicii ce determina recesul duodenal inferior. Are o lungime medie de 7 cm si un diametru de 5 mm la origine. transvers si descendent) se formeaza o arcada arteriala denumita artera marginala a colonului. iliace comune stangi. rectala superioara.ramura colaterala anterioara a portiunii abdominale a aortei. segmentul mijlociul al acesteia de la nivelul mezocolonului transvers fiind denumit clasic arcada lui RIOLAN. formand arcul vascular al lui TREITZ. psoas stang anterior de ureter si de vasele genitale stangi (a. apoi vertical pentru a se termina cu a. De la origine se orienteaza inferior si la stanga pana la nivelul v. interemezenterica) ce se anastomozeaza cu ramura stanga a a. -portiunea terminala a a.*ramura dreapta . 3. -o ramura descendenta ce ia parte la vascularizarea flexurii colice stangi si a portiunii superioare a colonului descendent.ce se anastomozeaza cu ramura ascendenta a a. fiind cea mai mare ramura colaterala a acesteia. la 3-5 cm superior de bifurcatia aortei. colica stanga . -atat originea cat si numarul si traiectul a. ovariana sau testiculara). -incruciseaza apoi fata anterioara a portiunii abdominale a aortei si a trunchiului simpatic lombar. -de la origine are un traiect ascendent si la stanga. mezenterica inferioara . Vascularizeaza: -partea stanga a colonului transvers -colonul descendent -colonul sigmoidian -o mare parte a rectului Are originea pe fata anterioara a portiunii abdominale a aortei. la nivelul discului intervertebral L3-L4.ia nastere de pe flancul stang al a. colice stangi. ascendenta sau a. A. -ocoleste flexura duodenojejunala si patrunde in radacina mezocolonului transvers indreptandu-se spre flexura colica stanga. ce realizeaza recesul paraduodenal. si v. colice medii. mezenterice inferioare coboara in grosimea segmentului vertical al radacinii mezocolonului sigmoidian. Raporturi: -la origine este acoperita de portiunea orizontala a duodenului D3. In acest fel.ce se anastomozeaza cu ramura ascendenta a a. colice drepte. -repauzeaza apoi pe fata anterioara a m. mezenterice inferioare si ale ramurilor sale prezinta o mare variabilitate. participand la realizarea arcadei lui RIOLAN. -in vecinatatea acesteia se imparte in doua ramuri: -o ramura ascendenta (a. -in traiectul sau este insotita de plexul si nodurile limfatice mezenterice inferioare. . Ramuri: *A. -incruciseaza anterior vena mezenterica inferioara. *ramura stanga . mezenterice inferioare.

sigmoidiene superioare -ramura ascendenta a a. -descind inferior si la stanga. *A. sigmoidiana ima si la realizarea punctului critic al lui SUDECK. mijlocie si inferioara. sigmoidiana superioara se anastomozeaza cu: -ramura descendenta a a. denumita si a. Ramura descendenta a a. Aceasta zona. sigmoidiana ima (impara) se anastomozeaza cu a. strabate radacina mezosigmoidului iar cand ajunge la nivelul rectului se plaseaza pe peretele sau posterior. rectala superioara . sigmoidiana inferioara se anastomozeaza cu: -ramura descendenta a a. *A.sunt afluenti de origine sau colaterali ai sistemului venos port al ficatului . la 1. sigmoidiene mijlocii *A. sigmoidiene inferioare *A. Origine: VCI se formeaza prin unirea a doua vene iliace comune (dr si stg . Din acestea iau nastere a. -ramura stanga . -venele tubului digestiv. trecand intre cele doua foite ale mezocolonului sigmoidian. Fiecare dintre cele trei artere sigmoidiene se impart in final in doua ramuri: una ascendenta si una descendenta. sigmoidiene . mezenterice inferioare ce patrunde in pelvis . considerata precara din punct de vedere al vascularizatiei arteriale a fost denumita in anatomia clasica punctul critic al lui SUDECK. Traiect si raporturi . colice stangi -ramura ascendenta a a. ajunge tot in VCI prin intermediul venelor hepatice.superior.5 cm inferior si la dreapta bifurcatiei aortei. sigmoidiana mijlocie se anastomozeaza cu: -ramura descendenta a a. al glandelor sale anexe.*Aa.afluenti de origine) in dreptul corpului vertebrei L5 sau discului intervertebral L4-L5. dar numarul lor poate ajunge pana la 1-9. ale splinei .a carui sange dupa ce strabate ficatul.ramura terminala a a. rectala superioara Ramurile de anastomoza ale arterelor sigmoidiene dau nastere arcadei colonului sigmoidian sau arcadelor arteriale paracolice ale lui Mondor. sigmoidiene mijlocii -a. -au origine fie printr-un trunchi comun (trunchiul sigmoidienelor) fie independent. Vena cava inferioara: -este trunchiul colector al venelor din portiunea infradiafragmatica a corpului. In partea superioara a ampulei rectale se imparte in doua ramuri: -ramura dreapta .va lua parte la realizarea anastomozei cu a.de obicei in numar de 3: superioara.mai voluminoasa este destinata peretilor rectului. lungi sau scurte ce vascularizeaza colonul. rectala superioara. sigmoidiene inferioare. Unghiul de confluenta al celor doua vene iliace comune (unghiul iliacelor) are o valoare medie de 65º.

-dupa raporturile sale anterioare. ileocolica -a. iliaca comuna dreapta.VCI are traiect ascendent. testiculara/ovariana dreapta. cu care delimiteaza spatiul interaortico-cav. Portiunea abdominala . -este incrucisata si de a. . prezinta la randul sau doua segmente: -segmentul subhepatic -segmentul retrohepatic Segmentul subhepatic este inconjurat de nodurile limfatice lombare dintre care: unul este mai voluminos. situat anterior de bifurcatia aortei. de forma triunghiulara cu varful orientat inferior. Calibrul VCI prezinta doua dilatari (sinusurile lui CALORI).situata retroperitoneal primitiv. lombare drepte -lant simpatic lombar drept -m. L4 *portiunea retroduodenopancreatica (L4-L2) *portiunea supraduodenala *Portiunea infraduodenala: -VCI este acoperita anterior de peritoneul parietal posterior -incrucisata oblic de: -radacina mezenterica -a. diametrul inferior de 22 mm. Raporturile posterioare: -aa. numit nodul limfatic precav inferior. psoas -flancul drept al coloanei vertebrale lombare (L2-L4) -a. i se pot descrie trei portiuni: *portiunea infraduodenala. Lungimea VCI este de 22-25 cm. Punctul cel mai apropiat de linia mediana este la originea sa. la nivelul unghiului ileocav este incrucisata oblic pe fata sa anterioara de a. retroperitoneal. renala dreapta (la nivelul L2) -pilierul drept al diafragmei -a. VCI se indeparteaza de flancul drept al portiunii abdominale a aortei. superior 32 mm. una situata imediat superior de varsarea venelor renale si alta situata la nivelul trecerii prin diafragma. segmentului subhepatic al VCI. Traiectului VCI i se descriu trei portiuni: -portiunea abdominala (20 cm) -portiunea diafragmatica (5 cm) -portiunea toracica sau pericardica (3. pe flancul drept al coloanei vertebrale cu directie usor oblica superior si la dreapta.5 cm) I. colica dreapta -prin intermediul peritoneului parietal posterior vine in raport cu ansele intestinului subtire. suprarenala mijlocie dreapta (la nivelul polului superior al rinichiului drept) Raporturi anterioare: -la origine. De la acest nivel.

. Raporturi posterioare: -diafragma -a. Orificiul venei cave este fibros. in special cu vena porta hepatica. Raporturi laterale: -glanda suprarenala dreapta si vasele acesteia. inextensibil. Portiunea diafragmatica .VCI traverseaza diafragma la nivelul orificiului venei cave. II. Raporturi mediale (stangi): -bifurcatia aortei -a. Raporturi anterioare: -adera intim de ficat atat prin tracturi fibroase cat si prin abusarea venelor hepatice. dintre lobul drept si lobul caudat (lobul lui SPIEGEL). -traversata de prima si a doua portiune a duodenului. Peretii venei sunt solidarizati de orificiu prin intermediul unor tracturi fibroase. -separata de fata posterioara a capului pancreasului prin originea venei porte hepatice. -aceasta ultima portiune poate fi transformata in canal prin intermediul unei punti de parenchim hepatic. psoas -lantul simpatic lombar -ureter drept -marginea mediala a rinichiului drept -glanda suprarenala dreapta Segmentul retrohepatic: -relativ scurt. sacrala mijlocie -nervul presacrat -flancul stang al portiunii abdominale a aortei -a. frenica inferioara Raporturi mediale: -insotita de ramura abdominala a nervului frenic drept si de ramuri ale plexului celiac (solar).*Portiunea retroduodenopancreatica: -acoperita anterior de fascia de coalescenta a lui Treitz. orificiu patrulater situat in centrul tendinos al diafragmei intre foliola anterioara si cea laterala dreapta in dreptul vertebrei T9. de unde urca apoi la nivelul ariei nuda a ficatului. corespunde santului venei cave de pe fata viscerala a ficatului. *Portiunea supraduodenala: -acoperita de peritoneul parietal posterior cu care formeaza peretele posterior al orificiului epiploic (hiatul lui Winslow) iar prin intermediul acestuia intra in raport cu elementele pediculului hepatic. testiculara/ovariana dreapta Raporturi laterale (drepte): -m.

ce inconjoara a.III. Primesc ca afluent vena suprarenala. Afluentii viscerali: *Venele testiculare . Adesea sunt bilateral. La acest nivel vine in raport: -anterior . La extremitatea lor superioara se continua: -in dreapta .-venele testiculare/ovariene -venele renale -venele suprarenale -venele hepatice -vena ombilicala Afluentii parietali: *Venele lombare . fara a avea traiect mediastinal. cremasterica si se termina de regula in vena epigastrica inferioara -grupul anterior . *Venele frenice (diafragmatice) inferioare . VCI patrunde direct in pericard prin zona de aderanta frenopericardica.mai mare ce inconjoara a. psoas si se deschid pe flancurile laterale ale VCI. Afluentii VCI: -dupa teritoriul pe care il dreneaza acestia se impart in doua grupe: *Afluenti parietali . -formeaza in jurul ductului deferent si al arterelor funiculului spermatic. -la nivelul gaurilor intervertebrale primesc venele spinale din plexurile venoase vertebrale (intern si extern) -trec pe sub arcadele m. psoas. Portiunea toracica .cu ligamentul frenopericardic lateral drept (ligamentul lui TEUTLEBEN) iar prin intermediul acestuia cu baza plamanului drept. -anterior de m.cu atriul drept -la stanga .cu vena hemiazigos -inferior se deschid: -fie in VCI -fie in vena iliaca comuna de partea respectiva. testiculara si se termina in vena testiculara -sunt satelite arterelor omonime dar se termina diferit. abdominala a diafragmei. plexul venos pampiniform.cu sinusul oblic al lui HALLER -la dreapta .venele lombare si venele frenice (diafragmatice) inferioare *Afluenti viscerali . -provin din venele musculaturii peretelui abdominal.provin din venele testiculului si epididimului.cu vena azigos -in stanga . acest plex este impartit dupa raporturile cu ductul deferent in doua grupe venoase secundare: -grupul posterior . venele lombare se anastomozeaza in sens longitudinal formand pe laturile coloanei vertebrale vena lombara ascendenta dreapta si stanga.dupa ce strabate diafragma.insotesc arterele omonime pe fata inferioara.patru perechi de vene ce insotesc traiectul arterelor lombare avand dispozitie asemanatoare venelor intercostale. Ele realizeaza o anastomoza de tip cavo-cav (VCI-VCS). -desi unic. .

Vena porta hepatica nu are artera echivalenta.in numar de trei: dreapta. arcada situata la 2 cm de marginea laterala (convexa) a rinichiului. ovariene.dreneaza sangele venos al ficatului adus in principal de vena porta hepatica. *Venele renale . Prin sistemul venos portal se desemneaza sistemul vascular capilarizat la ambele sale capete: -capilare din: -tubul digestiv abdominal -formatiunile peritoneale -pancreas si splina -capilarele sinusoide din interiorul lobulilor hepatici. plex situat in jurul a. In vena renala stanga se varsa in plus vena testiculara sau ovariana stanga. Cea mai importanta si constanta fiind vena centrala. stanga.este prezenta in cursul vietii embriofetale. Vena porta hepatica Circulatia porta hepatica formeaza circulatia functionala a ficatului. Formeaza planul anterior al pediculului renal. Vena renala stanga trece anterior de portiunea abdominala a aortei si posterior de artera mezentrica superioara. ea preluand sangele din teritoriul irigat de 5 artere mari: . -vene hepatice mici . iar pe de alta parte intr-o arcada venoasa exorenala. Sangele portal dupa ce strabate ficatul se varsa prin intermediul celor trei vene hepatice in VCI.-vena testiculara dreapta se varsa in VCI. mijlocie.variabile ca numar. Vena renala dreapta este mai lunga datorita pozitiei laterale drepte fata de coloana vertebrala a VCI.10-15. Dupa calbrul lor se impart in: -vene hepatice mari . *Venele hepatice . iar vena testiculara stanga se varsa in vena renala stanga. Fiecare vena renala se formeaza la nivelul rinichiului respectiv prin unirea a 5-6 vene. -colecteaza sangele venos al: -ovarului -fundului corpului uterin -ligamentului larg al uterului -ligamentului rotund al uterului -au acelasi traiect si mod de varsare ca venele testiculare *Vena ombilicala . transversal si medial spre VCI.fac parte impreuna cu arterele renale din pediculul renal. Acest mod de varsare creaza conditii de staza venoasa in partea stanga ceea ce explica frecventa varicocelului (varice ale plexului pampiniform in partea stanga) *Venele ovariene . *Venele suprarenale . La suprafata rinichiului exista o retea venoasa ce se varsa pe de-o parte in vena renala respectiva. Au traiect retroperitoneal primitiv. ce se varsa in portiunea inferioara a portiunii hepatice a VCI.provin din plexul venos al mezoovarului.

(Desen 1) Vena mezenterica superioara: -incepe la mica distanta de unghiul ileocecal -urca prin radacina mezenterului -trece: -anterior de portiunea a III-a a duodenului -posterior de capul pancreasului -in traiectul sau se situeaza la dreapta a. mezenzerica inferioara Prin v. mezenterica inferioara In mod clasic. Acesta se uneste cu v. Venei porte hepatice I se pot descrie trei portiuni distincte: -I. Portiunea de convergenta –trunchiurile venoase de origine -II. anatomistii clasici au comparat o cu un arbore la care: -radacina reprezinta portiunea de convergenta -trunchiul este reprezentat de trunchiul venei -ramurile reprezinta portiunea de divergenta I. formand arcul vascular al lui Treitz . vena porta hepatica se formeaza prin confluenta venei mezenterice superioare cu vena splenica. porte hepatice sunt reprezentati de: -v. Avand in vedere aspectul sau. restul fiind adus de a. mezenterica superioara -v. Actualmente. vena splenica si vena mezenterica inferioara dau nastere unui trunchi comun – trunchiul splenomezenteric. gastrica stanga -a hepatica comuna -a. Trunchiul propriu-zis al v. hepatica proprie. portiunea de convergenta – afluentii de origine Afluentii de origine ai v. porte hepatice -III. splenica (lienala) -v. splenica -a. mezenterica superioara -a. vena mezenterica inferioara este considerata afluent al venei splenice.-a. posterior de corpul pancreasului si da nastere venei porte hepatice. mezenterice superioare -colecteaza sangele de la: -portiunea orizontala a stomacului -din regiunea pancreaticoduodenala -din intreg intestinul subtire -din jumatatea dreapta a colonului (desen 2) Vena mezenterica inferioara: -considerata actualmente afluent al venei splenice -are originea din vena rectala superioara -incruciseaza artera colica stanga.mezenterica superioara. In acest caz. porta hepatica trece 70+80% din sangele care patrunde in ficat. Portiunea de divergenta –la nivelul parenchimului hepatic.

ce continua directia venei mezenterice superioare incrucisand in X trunchiul VCI. -participa la formarea pedicolului hepatic impreuna cu: -ductul hepato-coledoc (anterior si la dreapta) -a. (desen 4) III. se uneste cu vena mezenterica superioara si formeaza vena porta hepatica. trunchiul venei porte hepatice -are traiect oblic ascendent spre dreapta. -primeste vena mezenterica inferioara -la nivelul fetei posterioare a corpului pancreasului. Se imparte in: -ramura anterioara -ramura posterioara Ramura stanga – mai subtire. vine in raport cu orificiul epiploic (hiatul lui Winslow) si prin acesta cu VCI. -diametrul de 15-20 mm -trunchiului venei porte hepatice I se pot descrie 3 portiuni: -retropancreatica -retroduodenala -intraepiploica -portiunea intraepiploica este portiunea situata intre cele doua foite ale omentului mic.-trece profund in raport cu radacina mezocolonului transvers -posterior de corpul pancreasului se varsa in vena splenica -colecteaza sangele din: -jumatatea stanga a colonului -portiunea superioara a rectului Vena splenica: -se formeaza pe fata viscerala a splinei prin 6-8 ramuri care ies din hilul splinei. -colecteaza sangele de la: -splina -pancreas -stomac (desen 3) II. -lungime de 8-10 cm. hepatica proprie (anterior si la stanga) -prin intermediul foitei posterioare a omentului mic. prezinta: -portiunea transversala – prima portiune -portiunea ombilicala – a doua portiune. ocupand portiunea libera (dreapta) a acestuia. segmentul de divergenta In vecinatatea hilului hepatic. -traiect orizontal pe fata posterioara a cozii si corpului pancreasului. Din aceasta pornesc: -ramuri laterale . vena porta hepatica se imparte in doua ramuri terminale: -ramura dreapta -ramura stanga Ramura dreapta – este mai voluminoasa si pare sa continue traiectul trunchiului venei porte hepatice.

-ca si vena porta hepatica. . *grupul ligamentului falciform *grupul venelor paraombilicale a lui Sappey cel mai numeros. -sunt 5 grupe mai importante de vene porte accesorii: *grupul gastrohepatic – strabate omentul mic si I se pot atasa vena pilorica si vena gastrica stanga.-ramuri mediale (desen 5) Afluentii venei porte hepatice -venele care se deschid direct in trunchiul venei porte hepatice sau in ramurile sale de bifurcatie sunt: -vena gastrica stanga -vena prepilorica -venele pancreaticoduodenale -vena cistica -vena ombilicala (la fat) -venele porte accesorii: -mici vene ce transporta spre ficat sangele din diferite regiuni ale peretelui abdominal si a unor viscere abdominale situate in etajul supramezocolic. *grupul cistic – situat la nivelul fosei cistice *grupul diafragmatic – printre foitele ligamentului coronar al ficatului. insoteste ligamentul rotund al ficatului. prezinta capilarizari la ambele capete.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful