EXPLICAREA FUNCTIONARII , MA~INII

\wi

Codurile de tip G ale masinii de frezat TOPPER TMV-SI0T
Codul
GOO G 01 G02 G 03 G02.2,G03.2 G02.3,G03.3 G04 G 05 G07.1 (GI07) G08 G09 G 10 G 10.6 GIl G12.1 G13.1 G 15 G 16 G 17 G 18 G 19 G20 G 21 G22 G23 G25 G26 G27 G28 G29 G30 G 30.1 G 31 G 33 G 37 G39 G40 G41
0

Grupa

Functia
Deplasare cu avans rapid Deplasare sau interpolare liniara cu avans de lucru Interpolare circulara in sensul acelor de ceasornic Interpolare circulara in sens invers acelor de ceasornic Interpolare in evolventa Interpolare exponentiala Temporizare, oprire exacta Ciclu de prelucrare cu viteza ridicata Interpolare cilindrica Citire in fata a programului Oprire exacta Introducere de date programabile Recuperare si retragere scula Anulare introducere de date programabile Activare interpolare dupa coordonate polare Dezactivare interpolare dupa coordonate polare Anulare comanda coordonate polare Comanda coordonate polare Selectare plan XY Selectareplan ZX Selectare plan YZ Mod de lucru in inch Mod de lucru in rum Activare functie de verificare stocare piese Dezactivare functie de verificare stocare piese Dezactivare detectarea oscilatiei vitezei axului principal Activare detectarea oscilatiei vitezei axului principal Verificare pozitiei punctului de referinta Revenire la punctul de referinta Revenire de la punctul de referinta Revenire la al2-Iea punct de referinta Revenire la punctul de referinta variabil Functie de sarire (executie prg. cu repetare la alta cota) Filetare cu cutitul Masurare automata a lungimii de scula Compensarea coltului pentru interpolare circulara Anulare corectie de raza Corectie de raza a sculei la stanga profilului

01

00

25
0 0 0

17

02 06
0

04 24

0

00

01 00
0

07

Codul
042 040.1 (0150) 041.1 (G15l) 042.1 (0152) 043 044 G 45 046 047 048 049 050 051 050.1 051.1 G 52 053 054 054.1 055 056 057 058 059 060 061 062 063 064 065 066
0

Grupa

Functia
Corectie de raza a sculei la dreapta profilului Anulare verificare traiectorie normal a Activare verificare traiectorie la stinga Activare verificare traiectorie la dreapta Corectie de lungime a sculei , in directia "+" Corectie de lungime a sculei , in directia "_" Crestere corectie scula Descrestere corectie scula Crestere dubla a corectiei de scula Descrestere dubla de corectie de scula Anularea corectiei de lungime a sculei Anulare scalare Scalare Anulare program in oglinda Programare in oglinda Setarea sistemului local de coordonate Selectarea sistemului de coordonate ale masinii Selectarea sistemului de coordonate 1 Selectarea sistemului aditional de coordonate pt piesa Selectarea sistemului de coordonate 2 Selectarea sistemului de coordonate 3 Selectarea sistemului de coordonate 4 Selectarea sistemului de coordonate 5 Selectarea sistemului de coordonate 6 Pozitionare pe 0 singura directie Oprire exacta Depasire automata a colturilor Mod de filetare Mod de taiat cu cutitul Activare macro Activare modului macro Dezactivare modului macro Coordonate de rotatie Anulare coordonate de rotatie Ciclu de gaurire prin ciocanire Cic1u filetare pe stinga Activare ciclu de rectificare Ciclu gaurire fina Executie cic1u rectificare cu deplasare direct constanta Viteza constanta la suprafata pt. ciclu de rectificare Viteza intermitenta la suprafata pt. ciclu de rectificare Anulare cic1u inchis ( gaurit, filetat, etc. ) Ciclu de gaurirc, urmat de alezare

19 08

00

0 0 0

08 11 22 00

0

14

00 15
0

00 12
0

G67
068 069 073

16
0

09 01 09 01
0

G74 G75
G 76 077 G 78

G79
080 081 09

Codul
082 083 084 085 086 087 088 089 090 091 092 G 92.1 G94 G95 G96 097 G 98 G99 G 160 G 161

Grupa

Functia
Cic1u de gaurire,ciclu de alezare pe stanga Ciclu de gaurire prin ciocanire Cic1u de filetare Ciclu de alezare Cic1u de alezare Cic1u de alezare de intoarcere Ciclu de alezare Ciclu de alezare Dimensiuni in coordonate absolute Dimensiuni in coordonate incremental Programare fata de punctul de zero absolut Determinare sistemului de coordonate de lucru a piesei Viteze pe minute Viteza pe rotatie Control al vitezei constante pe suprafata. Anularea controlului vitezei constante de suprafata Revenire la punctul initial in cic1u inchis Revenire la punctul R in ciclu inchis Anulare functia de verificare viteza (pt rectificare) Activare functia de verificare viteza (p_trectificare)

~~ --

0 0

03 00

0

05
13

0

0
0

10 20

- pozitiile notate cu "0 " sunt active la pornirea masinii

Codurile de tip M Ale masinii de frezat TOPPER TMV-510T

Codul
I

Functia
Oprire in program Oprire optionala in program Sfarsit de program Rotire ax principal spre dreapta Rotire ax principal spre stanga Oprire rot ire ax principal Schimbare automata de scula Pomire lichid racire A Oprire lichid de racire Orientare ax principal Filetare rigida (dupa pas fara compensator) Sfarsit de program si revenire la prima pozitie din program Rotire magazie spre dreapta Rotire magazie spre stinga Pozitionare scula pentru schimbare ( in pozitia verticala ) Pozitionare scula in magazie ( in pozitie orizontala ) Activare numerotare cicluri de fabricatie Activare subprogram Sfarsit subprogram Activare 100% viteza de avans Dezactivare 100% viteza de avans Activare executie program in oglinda simetric fata de axa X Dezactivare executie program in oglinda simetric fata de axa X Activare executie program in oglinda simetric fata de axa Y Dezactivare executie program in oglinda simetric fata de axa Y
I
I

I

I

!

MOO MOl M02 M03 M04 MOS M06 M08 M09 M 19 M29 M30 M31 M32 M33 M34 M76 M98 M99 M 101 M 102 M 103 M 104 M 105 M 106

I
I

I
I

I

se anuleaza alarma . Tasta de resetare sistem Apasand aceasta tasta se reseteaza CNC-ul .Functiile tastaturii . . RESET Adrese ~i taste numerice INPUT Tasta de introducere Cand adresa sau valoarea numerica este introdusa pe monitor eu aceasta tasta aceasta poate fi activata ca si comanda ce poate fi executata CAN Tasta de anulare Apasand aceasta tasta se sterg ultimele caractere sau simboluri introduse de pe monitor. etc.

Taste functionale .. sensul de schimbare este dat de sensul sagetii . doar daca acestea nu incap pe acesta .. + ----aI PAGE PAGE Taste de schimbare a paginn Aceste taste sunt folosite pentru a schimba pagina de vizualizare a unui program. POS Indica pozitia curenta a CNC .+ +-+ Taste de deplasare a cursorului Aceste taste sunt utilizate pentru a muta cursorul de la 0 pozitie la alta ~ sensul de deplasare este dat de directia sagetilor + . + Tastele aflate sub monitor sunt taste ce executa comanda aflata 'in partea de jos a monitorului .ului . Cele doua sageti din dreapta ~i din stanga sunt utilizate pentru a vizualiza alte comenzi aflate in partea de jos a monitorului .

utilizabile la programarea mai rapida Chei de scriere a programului AL TER Apasand aceasta tasta se schimba literele ~i cifrele din program. se vizualizeaza valorile de comanda (programate) SETTING La apasarea pe aceasta tasta se afiseaza si pot fi modificate valorile de scula . vizualizarea datelor de diagnosticare a CNC~ului MESSAGE Afisarea numarului de alarma GRAPH Functii grafice . de raza sau modificarea si afisarea variabilelor SYSTEM Apasand aceasta tasta se poate face setarea si afisarea parametrilor de functionare ale masinii . PROG . In cazul apasarii tastei " EDIT" se poate scrie si vizualiza programul din memorie In cazul apasarii tastei " MDI" se pot introduce sau vizualiza datele introduse manual In sistem automat... eu cele noi introduse INSRT Apasand aceasta tasta se introduc literele si cifrele in program . unde se afla eursorul ....

. .# EOR .. Simbolul "' / " pentru linie stearsa Simbolul "#" pentru variabile utilizand macrouri ...DELET Apasand aceasta tasta se sterg literele si cifrele din program sau programe intregi Sfarsit de linie daca se apasa aceasta tasta /..

CURS DE PROGRAMARE PE MASINI UNELTE CNC CAPITOLUL 1. chiar in situatia celor mai complicate piese. comanda numerica NC. Astfel aceste masini se uti1izeaza atat la productia de unicate cat si la productia de serie. In acest caz. Tendintele de dezvoltare a pietei produselor sunt caracterizate de urmatoarele cerinte de baza: variante noi de produse. Dintre sistemele de comanda dupa program care s-au impus in decursul evolutiei prin eficienta si siguranta in functionare. de la 0 zi la alta sau chiar in cadrul aceleasi zile. Masinile unelte cu comanda numerica sunt masini flexibile. cerinte stricte de calitate. termene de livrare scurte. In conditiile actuale ale economiei de piata si ale globalizarii pietelor. Tendintele firesti de scadere a costului de prelucrare. asta inseamna ca functiile operatorului uman de memorare. Procesul de prelucrare bazat pe comanda numerica este un proces in care fazele de prelucrare din cadrul operatiei sunt executate automat intr-o succesiune specificata prin intermediul unui program NC.rce are in vedere realizarea de produse competitive. sisteme prin copiere dupa sablon. Comanda dupa program a unui sistem tehnologic de prelucrare prin aschiere presupune existenta unui sistem de comanda care sa memoreze setul de informatii (programul) necesare conducerii sistemului tehnologic. de crestere a productivitatii si a preciziei de prelucrare cer ca interventia umana sa fie din ce in ce mai mult eliminata. durata de existenta redusa a produsului. Orice sistem de productie modern. care contine toate informatiile geometrice si tehnologice privind deplasarile sculei. NOTIUNI FUNDAMENTALE DESPRE COMENZILE NUMERICE firma este profitabila daca realizeaza prod use competitive. trecerea de la prelucrarea unui tip de piese la altul. -1- o . realizarea de produse la un pret redus si calitate ridicata nu este 0 sarcina usoara. se poate face foarte rapid. transmitere si receptionare a informatiilor privind procesul de prelucrare trebuie preluate intr-un anumit fel de alte elemente. trebuie sa raspunda necesitatilor crescute de productivitate. deosebim urmatoarele sisteme: comanda pr in intermediul camelor. presiune ridicata asupra pretului. iar apoi sa-l transmita acestuia in timpul si pe masura prelucrarii piesei. dimensiuni mici ale loturilor. distrugere nepoluanta a produsului.flexibilitate si fiabilitate. sisteme secventiale de programare.

Timpul de schimbare a unei scule este de ordinul secundelor. viteza de avans. Numarul sculelor utilizate de masinile unelte cu comanda numerica este mare. Program area CNC se realizeaza in conformitate cu instructiunile echipamentului CNC al masinii. inlocuirea unei scule cu 0 alta scula se realizeaza automat si au un sistem de schimbare a sculei de tip mana mecanica (in cazuJ centrelor de prelucrare verticaJe sau orizontale).1. FAGOR. Avand in vedere posibilitatea de utilizare in aschiere a sculelor din materiale performante. turatia arborelui principal. cerintele pentru turatiile arborilor principali sunt tot mai ridicate. Echipamentele de comanda numerica (controller) au progresat de la cele de tip NC (Numerical Control). Acesta contine informatii precum pozitia finaJa a deplasarii sculei. o masina unealta comandata numeric este mai simpla din punet de vedere mecanic decat 0 masina unealta clasica. .care se poate roti eu valori continue ale turatiilor. transmiterea acestor informatii elementelor de executie ale masinii CNC. pentru cresterea productivitatii. aceste sisteme trebuie sa fie rig ide S1 sigure. iar rolul cutiei de avans este preluat de axele numeriee. Saniile masinilor unelte cu comanda numerica se deplaseaza pe un sistem de ghidaje de alunecare sau de rostogolire.1. iar scula este deplasata in raport cu piesa. spre deosebire de masinile unelte conventionale. tipul traiectoriei. programului CNC si a altor date necesare procesului. trebuie sa aiba 0 rigiditate ridicata si rezistenta marita la vibratii. bazate pe microprocesoare. programul NC/CNC. bazate pe tuburi electronice.aparute la inceputul anilor 1950. HAIDENHEIN. raza si lungimea sculei. Avand in vedere vitezele de avans ridicate la masinile CNC de astazi.care deplaseaza elementele mobile ale masinii(saniile) cu valori continue ale vitezelor de avans. etc. Cele mai moderne echipamente CNC specifice pentru masinile unelte CNC sunt fabricate de firmele FANDC. in conformitate cu programul de prelucrare. unde schimbarea manuala a sculei este mare consumatoare de timp. Semifabricatul este fixat in dispozitivul de prindere al masinii unelte. receptionarea semnalelor de la traductorii de deplasare sau a altor elemente de unnarire legate de desfasurarea procesului pentru realizarea feedback-ului. echiparnentul de comanda numerica. ELEMENTELE DE BAZA ALE UNUI SISTEM NC/CNC Elementele componente de baza ale unui sistem NCICNC sunt: masina unealta. la cele de tip CNC (Computer Numerical Control). FunctiiIe de baza ale unui echipament CNC sunt: memorarea informatiilor necesare procesului de preJucrare. etc. -2- . Rolul cutiei de viteze este preluat de arborele principaI. Arborele principal fie ca roteste scula fie ca roteste semifabricatul. SIEMENS. Acest lucru se datoreaza in primul rand datorita lipsei cutiei de viteze S1 de avansuri. Programul CNC sau cum mai este denumit programul piesa este 0 !ista completa de instructiuni pentru prelucrarea piesei.

in vederea realizarii piesei. Fluxul informational intr-un sistem CNC La 0 analiza a fluxului informational intr-un sistem CNC se poate spune ca acesta are loc in doua etape si anume : prelucrarea externa a informatiilor.etc. Programul CNC se incarca in memoria interna a CNC-ului. introducerea corectiilor de scula. prelucrarea interna a informatiilor. transformandu-Ie in limbaj masina. prin program are manuala. eventualele masuratori necesare prevazute prin program. in comparatie cu muncitorul de la masina unealta clasica dar mai importante si anume: incarcarea programului in memoria RAM a CNC-uIui. dupa ce programul piesei a fost incarcat in echipamentul NC/CNC. iar in functie de masina unealta CNC in cauza si programul in cod masina. realizat in conformitate cu sintaxa CNC-uIui. ci doar limbajul comenzii numerice. d) informatii auxiliare care inlesnesc unele manevre si miscari ale masinii. b) informatii tehnologice referitoare la parametrii regimului de aschiere.cuprinzand transmiterea spre masina unealta. supravegherea intregului proces de prelucrare. c) informatii pregatitoare referitoare la tipul deplasarilor. Programul CNC se poate elabora eel mai adesea. deoarece acesta este limbajul oricarui calculator-codul binar. Cand se creeaza un program CNC. sau prin program are asistata de calculator. etc. utilizand un sistem de tip CAM (Computer Aided Manufacturing). De asemenea se incarca si alte date legate de piesa de prelucrat. de baza fiind urmatoarele: a) informatii de deplasare ale elementelor mobile ale MUCN. prinderea si desprinderea piesei in/din dispozitivuI. InformatiiIe privind prelucrarea sunt de mai multe tipuri. nu trebuie sa stie limbajul masina. de prindere. -3- . setarea pozitiei piesei. Operatorul masinii unelte CNC are mai putine atributii. programatorul.etc.1. magazin de scule. respectiv operatorul masinii CNC.).2. etc. se elaboreaza programul CNC al piesei. Masina unealta CNC prelucreaza informatiile memorate prin programul CNC. de sculele utilizate in prelucrare. unde pe baza informatiilor din desenul de executie al piesei si eventual din fisa tehnologica/planul de operatii. la modalitatile generale si specifice de program are. fixarea sculelor in suportul de lucru (cap revolver.

R. axa Z este identica cu axa sculei. La masinile Ia care se roteste scula. Sensul pozitiv al axei Z corespunde deplasarii care conduce la marirea distantei dintre scula si semifabricat.3. in timp ce la masinile de frezat. SISTEME DE COORDONATE In scopul de a programa diferite pozitionari ale sculei in spatiul de lucru al masinii-unelte CNC. Q. masini de rectificat rotund. daca axa Z este orizontala. Y. degetul mare arata sensuI pozitiv al axei X. judecand cazul stand in fata masinii . atunci sistemul se numeste secundar.9 sunt ilustrate axele la 0 masina de frezat. In acest caz se pot evidentia urmatoarele situatii deosebite: daca axa Z este verticala. Modul in care sunt atribuite axele de coordonate diferitelor axe numerice se face dupa urmatoarele reguli: Axa Z de miscare este identica sau paralela cu cu axa arborelui principal al masinii. centrele de prelucrare. judecand cazul cand se priveste dinspre arborele principal spre piesa. Sistemul de axe de coordonate X. cum ar fi strungurile si masinile de rectificat rotund. sensul pozitiv al axei X este dat de deplasarea relativa spre dreapta a sculei fata de piesa. este necesar un sistem de referinta. legat de piesa. 1. B. Daca exixta deplasari paralele cu axele primare. W sau sistem tertiar cu axele P. Rotatiile in jurul axelor X. Y. formand cu aceasta un triedru de sens direct. axa X de miscare este in majoritatea cazurilor orizontala si paralela cu suprafata de asezare a piesei. Axa Z este identica cu axa semifabricatului la masinile ce prelucreaza suprafete de revolutie. C. sensul axei X este pozitiv atunci cand scula se deplaseaza relativ spre dreapta fata de piesa.etc. -4- . iar sensul pozitiv al axei este sensuI care corespunde cu retragerea sculei fata de piesa.1.1. Degetul din mijloc indica sensul pozitiv al axei Z. B. axele fiind codificate cu U. C este dat de regula burghiului. Directia axel X la masinile la care se roteste piesa (strunguri. Sistemul de coordonate cartezian are trei axe de coordonate perpendiculare intre ele. Sensul pozitiv al axelor sistemului cartezian este dat de "regula mainii drepte". In figura 1. Z formeaza sistemul de axe circulare A. reprezentand axa principala de deplasare in planul in care se realizeaza prelucrarea piesei si perpendicular pe directia pe sculei. Z astfel definit se numeste sistem primar. Sensul pozitiv al axelor numerice circulare A. V. Axa Y de miscare este perpendiculara pe axele X si Z.) este directia radiala si paralela cu ghidajele saniei transversale. Pe langa axele liniare numerice ale masinilor unelt CNC pot exista si axe numerice circulare. iar degetul aratator sensuI pozitiv al axei Y.3. Sistemul cartezian de coordonate Prelucrarea suprafetelor unei piese pe 0 masina unealta eu eomanda numeriea se realizeaza prin programarea deplasarilor sculei in raport cu sistemul de coordonate cartezian. pentru a realiza suprafetele din desenul piesei.

ncez mate ensul pte"..11). 1. un Fig. iar pentru pozitionarea sculei In punetul PI. Sensul pozitiv al axelor de coordonate dat de regula mainii drepte Pentru strungurile pozitionarea sculei.9.l. se sistemul de eoordonate X si Z (fig. la masinile de frezat si centrele de prelucrare utilizeaza sistemul de coordonate X.l 0). iijloc axel ntate :902~. Sensul pozitiv de deplasare a elementelor mobile ale MUCN este sensul care duee la deplasari relative intre scula si piesa de sens pozitiv. la CNC si masinile rotund CNC se utilizeaza CNC.Notiuni fundamentale despre comenzile numerice 35 cu ei in . Y. de exemplu de rectificat in punctul PI.un. Z sunt utilizate pentru . Y $i Z (fig. fata de sistemul de axe al piesei. Literele X. 1.

irnportanta este miscarea relativa dintre scula si piesa.18. nu are importanta cine se deplaseaza.I ~ +c U' +B~ x. scula sau piesa. In acest caz. cu atat posibilitatile de prelucrare sunt mai mario Bine-nteles.21 prezinta posibilitatea echiparii unui centru de prelucrare vertical cu 6 axe numerice.. Y.40 Tehnologii de preluerare cu CNC +wllZ +z +Y I . Z ~i0 axa circulara B (rotatie in jurul axei Y). A.::. In figura 1. B si C. dar mai ales cu cat numarul de axe care se deplaseaza simultan si corelat este mai mare. piesa poate f rotita in 3 axe numerice rotative. In acest caz.20 este reprezentata posibilitatea echiparii unui centru de preluerare vertical eu 5 axe numerice. Aceasta axa Beste esentiala la centrele de prelucrare orizontale. Figura 1. ~ Fig. Din punct de vedere al aschierii. scula poate realiza 2 rotatii A si B in jurul axei X si Z. . Figura 1. pentru pozitionarea pieselor prismatice 'in vederea prelucrarii pe toate fetele de lucru dintr-o singura prindere.19 prezinta un centru de prelucrare orizontal cu 4 axe numerice. pretul de cost al rnasinii creste proportional cu cresterea numarului de axe. 3 axe liniare X. Sensul pozitiv al axel or circulare numerice Cu cat numarul axelor numerice ale unei masini-unelte este mai mare. 1.

fie in extremitatea opusa (punet de sincronizare). dar important din punctul de vedere al aschierii este deplasarea relativa dintre scula si piesa.punerea in functiune a masinii .2. nulul masinii sau punctul de zero al masinii. Intr-un sistem de coordonate polar. CNC -ul stie in oriee moment distanta de la pozitia sculei la punctul de origine al masinii.3. utilizand functiile trigonometrice. -5- . La atingerea unui microeontact de sincronizare pe fiecare axa. atunci programatorul trebuie sa converteasca coordonatele polare in coordonate carteziene. pentru ca in realitate.3. Orice deplasare a sculei este masurata de la aeest punet.uneori este mai simplu sa pozitionezi scula in sistemul de coordonate polar. Se judeca astfel pentru a usura program area. deoareee pentru elaborarea unui program CNC de prelucrare a unei piese se programeaza deplasarile sculei fata de sistemul de coordonate al piesei.elementele mobile ale masinii(saniile) se deplaseaza in extremitatile axelor. la sistemul de coord onate apartinand piesei (Or XnY> Zr ). De regula raportarea fie deplasarilor sculei se face la sistemul de axe al piesei. parti ale acesteia sunt masurate cu ajutorul razei si unghiului. Dupa aceasta operatie. Originea sistemului de coordonate asociat masinii unelte. valorile deplasarilor pe axe de pe afisajul CNC-ului sunt distante de la punetul de referinta a suportului seulei la originea masinii.3. prin apasarea tastei corespunzatoare axei. poarta denumirea de originea masinii. un punct este definit prin vectorul razei si unghi. Unghiul este masurat de la partea pozitiva a axei X. In timp ce in sistemul de coordonate cartezian se pot descrie puncte in spatiu. La punerea sub tensiune a masinii. Originea masinii este actualizata de echipament dupa operatia de sincronizare a axelor. in timpul aschierii se deplaseaza fie scula fie piesa. in sistemul de coordonate polar se pot descrie puncte in plan.1. Desi sistemul de coordonate cartezian este utilizat in marea majoritate a cazurilor.Pentru oriee masina unealta cu comanda numerica. respectiv efectuarea tuturor reglajelor in regim de masina eomandata numeric de catre fabricantul masinii. OM. 1. Sistemul polar de coordonate Coordonatele polare se pot utiliza in situatia in care in sistemul de cotare al piesei. afisajul CNC-ului revine Ia zero sau arata 0 valoare maxima de deplasare pe axa respectiva(punctul de sincronizare).Punctul de 1acare incepe masurarea se numeste pol. Masinile unelte CNC mai noi pot opera atat in sistem metric cat si in inch. Unele echipamente CNC pot sa accepte introducerea directa a coordonatelor polare si calculeaza automat eoordonatele carteziene. pe afisajul CNC-ului apar valori aleatoare pe axe. originea masinii reprezinta un punet fix si bine preeizat odata eu montarea traductorilor de deplasare la montajul masinii. Originea sistemuiui de coordonate cartezian Deplasarile sculei pot fi raportate fie la sistemul de coordonate apartinand masinii ( OMXMYMZM). Daca masina nu are 0 asemenea posibilitate. aceasta considerandu-se fixa. Echipamentele CNC avansate permit programarea si in sistemul de coordonate polar. acest lucru depinzand de tipul masinii unelte CNC. Acest lucru apare in situatia pieselor ce contin elemente de tip arce circulare sau unghiuri. La operatia de sineronizare. fie in originea axei.

centrarea. poarta denumirea de originea piesei. de regula se afla la interseetia axei Z eu suprafata frontala a arborelui principal. 111m) in apropierea piesei si se atinge fata piesei cu varful sculei. eel mai adesea. la centrul piesei. se introduc aceste valori de la tastatura echipamentului in registrii de memorie adecvati acestui scop. Determinarea originii piesei. 1. 0 prima metoda consta din realizarea unnatorilor pasi: se introduce 0 scula de control cu diametru si lungime cunoscute in portscula adecvata din arborele principal.3. Modalitatile de determinare a cestei distante difera in functie de tipul masinii si al echipamentului CNC. oriunde pe piesa. se pot deosebi trei sisteme de baza de control al deplasarilor in comanda numerica: -6scuIei. 10. La freze si centre de prelucrare CNC. in cazul prelucrarilor pe masini de frezat si pe centre de prelucrare CNC. trebuie comunicat echipamentului CNC pozitia acestei origini a piesei. Sisteme de control al deplasarilor in comanda numerica In functie de felul in care scula se afla in raport cu piesa. este aceea prin atingerea piesei cu 0 sonda de palpare 3D.se interpune intre piesa si scula un adaos de valoare cunoscuta.4.etc. Pentru piesele complexe se pot alege mai multe origini ale piesei. 100. adica distanta intre OM si Or . Acest punct poate fi ales arbitrar. De obicei se alege la 0 extremitate a piesei.orientarea. daca piesa este fragila. se procedeaza identic si se ating celelalte doua fete ale piesei. sau punetul de zero al piesei. si acesta cu lungime si diametru 'd 'cunoscute. se citesc valorile de pe afisajul CNC-ului la fiecare atingere a sculei a celor 3 laturi ale piesei si tinandu-se cont si de raza sculei.originea masinii pe axa X si Y. Originea sistemului de coord onate asociat piesei.. distanta dintre OM si Or este posibil de determinat prin simpla masurare a aeesteia cu sublerul si se introduce intr-o memorie specifica a CNe-ului. alta metoda pentru determinarea originii piesei. in cazul prelucrarilor pe masini de frezat si centre de prelucrare CNC. In cazul strungurilor CNC. Dupa pozitionarea (asezarea. . este aceea prin care se poate utiliza in loc de 0 scula de control.La strunguri si masini de rectificat rotund originea masinii OM. Acest lucru este necesar deoarece program area (deplasarile sculei) se realizeaza fata de sistemul de coordonate al piesei. Atingerea piesei cu dornul de control se realizeaza in acest caz interpunandu-se intre acesta si piesa 0 cal a cu latime "h" cunoscuta. se poate realiza prin mai multe metode manuele.un dom de control.) piesei fata de sistemul fix de coordonate al masinii (in dispozitivul de prindere al masinii). se afla la un colt al mesei masinii iar pe axa Z se afla in pozitia de schimbare a sculei. Or.de tipul si forma traiectoriei etc. daca aceasta este simetrica sau intr-un punct care face ca programarea sa fie mai usoara. o o metoda XO = Xafisat + d/2 + h Yo Yafisat + d/2 + h mai rapida si mai precisa de determinare a originii piesei. se inainteaza cu viteza de avans din ce in ce mai mica (eventual cu valori incrementale de 1000.asemanatoare cu prima.

Aceste sisteme sunt capabile sa deplaseze scula in aschiere paralel cu una din axele de coordonate cu 0 anum ita viteza de avans. erorile cauzate de operator sunt reduse. mentinerea in functionare este costisitoare. Astfel exista prelucrari in 2 axe. masinile-unelte CNC of era cateva avantaje. Comanda numerica impreuna cu tehnologiile prospere ale microelectronicii si calculatoarelor. Interpolarea presupune furnizarea informatiilor privind modul in care trebuie sa se deplaseze simultan saniile.Toate echipamentele CNC dispun de un interpolator circular si !iniar. 212 axe. devenind forta conducatoare din industria prelucrarii metalelor. precizie de prelucrare inalta.pentru producerea unei 110ipiese este nevoie doar de programul CNC al piesei. personalul responsabil cu proiectarea tehnologica si operarea masinii necesita instruire temeinica. nu simultan. concentrarea mai multor operatii. scula se pozitioneaza de la un punct la altul pentru na desfasura operatii de tipul gaurire. Posibilitatile de prelucrare ale unei MUCN. -7- . imbunatatind nivelurile de productivitate. si 6 axe.intre punctul initial si punctul final al deplasarii.schimbarea automata a sculei. Scula este deplasata eu 0 anum ita viteza de avans. De asemenea. etc. tarodare. 3 axe. 4 axe. etc. de masurare. lamare. in proeesul de prelucrare.S axe. Intr-o deplasare elementara scula se depJaseaza intre doua puncte de coordonate. In acest caz. In comparatie cu prelucrarile pe masini-unelte conventionale.a) deplasarea de pozitionare sau program are punct cu punet. este posibila concentrare mai multor faze in cadrul unei singure operatii.. alezare. programatorul trebuie sa programeze seula intr-o directie cunoscuta.realizate pe mai multe rnasini-unelte conventionale intr-o singura operatie. Aeest lueru se realizeaza prin interpolare. La oricare tip de deplasare. realizata pe masinaunealta CNC.printre care amintim: flexibilitate completa .) Dezavantajele MUCN sunt: pretul de cost este mare. au revolutionat prelucrarea prin aschiere. respectiv prindere a piesei. astfel incat scula. posibilitatea de prelucrare a pieselor complexe. b) deplasare liniara sau program area liniara. scula se poate deplasa in aschiere simultan si corelat dupa eel putin 2 axe. a numarului de axe care se deplaseaza simultan si mai ales a numarului de axe care se deplaseaza simultan si corelat. Deplasarea pe axe poate fi facuta succesiv. c) deplasarea de conturare sau program area traiectoriei continue. sa genereze traieetoria dintre doua puncte apartinatoare profilului de prelucrat. Interpolatorul asigura corelarea deplasarilor simultane ale organelor mobile ale masinii. productivitate inalta prin reducerea timpilor ajutatori (timpul de prindere a piesei. creste odata eu eresterea numarului axelor numerice ale masinii. In acest caz. compensarea uzurii scuJei. mai ales din punct de vedere al complexitatii suprafetelor.

fiind descrise informatiile. ex. Caractere speciale: -8- . ABS( ) valoare absoluta.privitor la toate miscarile sculei. Elaborarea programului CNC 2. * inmultire. + adunare. DIV impartire. 2. ASIN( ) arcsinus. ACOS( ) arccosinus. 2. pe langa tehnologia clasica. / impartire. 4. 3MOD4=3. Numerele de la 0 la 9. 3. notiuni de operare CNC si unele notiuni de programare eNC. Operatori matematici si functii. EXP( ) functia exponentiala. tehnologul programator trebuie sa utilizeze un sistem de codificare.numai pentru variabila de tipul INT(intreg). Un operator de masina unealta CNC trebuie sa cunoasca. inprimul rand eu caraeter geometric si tehnologic. Daca la prelucrarea pe 0 masina-unealta clasica tehnologia de prelucrare nu este foarte detaliata. scadere. In prezent se utilizeaza doua sisteme de codificare si anume : cod EIA S1 cod ISO. AT AN ( ) arctangenta.2.1. POT( ) ridicare la patrat. TAN() tangenta. LN() logaritm natural. care cuprinde 0 operatie dintr-o singura prindere. MOD produce un rest al impartirii INT. COS( ) cosinus.2.2.Sistemc de codificare Pentru ca echipamentul CNC sa poata interpreta informatiile din programul de prelucrare. PRINCIPII DE BAZA ALE PROGRAMARII CNC 2. Fiecare din aceste sisteme de codificare contin urmatoarele caractere utilizate : 1. tehnologul programator trebui sa elaboreze programul CNC de prelucrare a piesei. SQRT( ) radical. SIN() sinus. Literele de la A la Z (litere mari si mici).la prelucrarea pe 0 masina unealta CNC descrierea tehnologiei de prelucrare trebuie facuta la cele mai mici detalii.la elaborarea acestuia.1. Consideratii generale Pentru operatiile de prelucrare pe masini-unelte CNC. ROUND( ) rotunjire la intreg. TRUNC( ) trunchiere la intreg.

Punctul pro gram at al sculei este in functie de geometria sculei si tipul prelucrarii. Adresa defineste memoria (registrul) sau circuitul de exeeutie din unitatea de comanda in care trebuie sa ajunga 0 anum ita informatie. . separator de parametri. La frezare punctul programat este dat de varful. respectiv centrul sculei. 0 fraza NC reprezinta un pas al prelucrarii. Deregula. fraza NC descrie 0 miscare elementara a sculei. . & caracter de format. ? rezervat. LF sfarsit de fraza. < mai mic dec at.indicate in ordinea fireasca de executie a fazelor/miscarilor sculei din cadrul operatiei respective. Semnul este asezat intotdeauna intre adresa S1 sirul de cifre.sufixul inscriptiei. ( pentru scrierea in paranteze aparametrilor sau expresiilor. / omiterea frazei (impartire). # semnul diez. Tab caracter-separator. : fraza principala. " ghilimele dubie. iar grupul de cifre defineste continutul informatiei. punct zecimal. . ] pentru scrierea in paranteze a adreselor sau a indicilor. scrise sub forma simbolica. virgula.2.operatii in lant. Sirul de eifre poate avea semn si punet zeeimal.2. Modul in cvare sunt dispuse cuvintele in fraza NC si continutul acesteia definese formatul de programare. $ identificatori variabile de sistem. lnstructiunile sunt scrise in fraze sub forma de cuvinte NC. punctul programat este varful teoretic al eutitului. Semnul plus (+) nu este necesar sa fie specificat. ) pentru scrierea in paranteze aparametrilor sau expresiilor. _ semnul underscore pentru litere.uneori are acelasi efect ca blancul.% caracterul inceput de program. > mai mare decat. [ pentru scrierea in paranteze a adreselor sau a indicilor. este alcatuit dintr-o succesiune de fraze NC. denumit si program piesa sau prpgram NCICNC. blocuri NC sau Iinii program.trebuiesc date toate informatiile pentru ca miscarea seulei sa poata realiza preluerarea din punet de -9- . Space.tangente paralele eu axele de coordonate. Pentru pro gram area miscarilor seulei utilizand un sistem de eodifieare( de regula ISO) . inceputul comentariului. Pentru elaborarea programului NC se programeaza deplasarile (misearile) seulei fata de sistemul de coordonate al piesei. Elemente ale Iimbajului de programare ProgramuJ de prelucrare . rezultat la intersectia tangentelor la eercul razei de varf a sculei. Fiecare fraza NC se compune din unul sau mai multe cuvinte NC. 2. ! rezervat. La strunjire de regula. identificator pentru sir de caractere.

pregatotoare si auxiliare. Adrese geometrice Prin adresele. V si W.3" . utilizarea lichidului de racire. Y. Y. respectiv cuvintele NC geometrice. 2. fraza N20 Informatii pregatitoare Informatii geometrice X36.2. si anume : geometrice. reprezentand parametrii de interpolare -10- . Programarea continutului adreselor geometrice liniare pentru echipamentele CNC se face in sistemul zecimal simplu. 0 adresa geometric a poate fi formata din mai multe litere.vedere tehnic. J. iar pentru axele circulare sunt A. deplasarea maxima ce poate fi programata este de ±9999. adrese NC si semniflcatia lor Adresele. De exemplu. Z.2. Aceste informatii geometrice pot fi desemnate prin adresele I. unde sunt suficiente informatiile geometrice legate de coordonatele punctului final al deplasarii. la miscarile sculei pe elemente pe elemente de forma geomatrice pre cum arcele de cere. se pot imparti in 4 tip uri de baza. Fraza NC= bloc NC= linie program Nr. de regula adresele geometrice sunt formate dintr-o singura litera.651 Y22. B si C.999 mm. etc. se desciru informatiile privind deplasarile sculei. Adresele cele mai utilizate pentru desemnarea pozitiilor sculei pe axele liniare sunt X.65 ] continut Tipul informatiilor dintr-o fraza NC 2. Astfel trebuie mentionate in primul rand informatiile geometrice (coordonatele punctului final) si tehnologice de deplasare a sculei. La echipamentele CNC evoluate. tehnologice. Spre deosebire de miscarile sculei pe elemente de forma geometrica liniara.3.corespunzatoare tipului informatiilor care le descriu. mai este nevoie si de alte informatii geometrice. dar si alte tipuri de informatii privitoare la tipul traiectoriei sau. si Z se utilizeaza adresele V.respectiv cuvintele NC prin care se descriu de fapt diferite functii de prelucrae specifice masinilor unelte CNC.3 Cuvinte NC. pentru un format de cuvant NC "X±4. si K. pe langa coordonatele punctului final al deplasarii.1. Pentru deplasarile sculei pe axele paralele cu X. de exemplu la sensul de rotatie a arborelui principal.500 Informatii tehnologice F90 S950 lnfonnatii auxiliare M03 GOl x Adresa Cuvant NC I I 36.

lamare. J. 0 viteza de aschiere a sculei de 125 m/min se programeaza prin S 125. actualizandu-se odata eu aeeasta perechea de corectie. adresa B poate fi utilizata la prelucrarile pe strunguri CNC pe post de adresa geometriea. Y.2.2. acest mod de program are este reeomandat la prelucrarile frontale sau de finisare a suprefetelor profilate. Prime Ie doua cifre desemneaza numarul sculei iar ultimile doua cifre desemneaza 0 posibila corectie de uzura a sculei. eodifiearea aeestora se face eu doua cifre (Txx).3. respectiv cuvintele NC tehnologice. n=80 rot/min se codifica prin S02 sau S2. Adresa T (Tool) codifiea schimbarea unei seule cu alta. De exemplu. alezare. La prelucrarile pe masini de frezat si centre de preluerare CNC. Sehimbarea se realizeaza automat la centrele de preluerare sau la strungurile CNC eu cap revolver. si Z. pot fi actualizate sau nu si corectiile sculei. pentru a desemna 0 tesitura. La prelucrarile pe strungurile CNC exista posibilitatea de a programa sub adresa S. unde turatiile arborelului sunt continue (lipsesc cutiiJe de viteze). in functie de tipul echipamentului CNC. La prelucrarile pe strunguri CNC. J si K pot fi folosite si pentru a desemna pasul unui filet. CNC-ul modi fica continuu turatia piesei. Odata cu sehimbarea seulei. De exemplu. se utilizeaza codificarea directa. desi sunt echipamente unde eodifiearea este similara eu cea de la centrele de preluerare. La masinile unelte CNC actuale. 1'15 va comanda selectarea seulei eu numarul 15 din magazin. adresa R poate desemna un plan de referinta cicluri fixe. La prelucrarile pe strunguri CNC. Ea poate reprezenta. codificarea sculei se face cu 4 cifre (Txxyy). codificarea turatiei se face eu doua cifre (Sxx). De regula avand in vedere ea pentru preluerarea unei piese pe centrele de prelucrare nu este nevoie de mai mult de 100 de seule.si K pot avea semnifieatii diferite in functie de eehipamentul CNC.).eorespunzatori adreselor X. filetare. in general . In acest caz de program are. Parametrii de interpolare I. in scopul mentinerii unei viteze de ·11· . etc. Adresa S (Speed). de exemplu la strunjire.3. 0 valoare a turatiei sculei de 6000 rot/min se codifica prin S6000. de exemplu: n=36 rot/min se codifica prin SO1 sau S 1. De exemplu 1'0303 va comanda rotirea capului revolver pe pozitia sculei nr. Adrese tehnologice Prin adresele.codifica turatiile arborelului principal care poate roti scula sau piesa. In acest caz eodificarea se numeste codificare simbolica. se programeaza parametrii tehnologici ai regimului de aschiere pentru scula utilizata. In acest caz adresa R este rezervata pentru desemnarea parametrilor. adresele I. pe langa turatia piesei si viteza de aschiere. De exemplu. Continutul adresei reprezinta valoarea turatiei. mai trebuie dat si un euvant NC pregatitor. o alta adresa geometrica care poate fi folosita este adresa R. La masinile unelte NC/CNC unde arborele principal este antrenat de cutia de viteze. 0 raza de racordare intre doua elemente liniare. in funetie de marimea diametrului pe care se afla scula. de regula cu patru cifre (Sxxxx). 2. De asemenea. adiea 0 granita dintre 0 deplasare liniara eu avanz rapid si una eu avans de lueru (eielurile fixe de gaurire. Desigur intr-un asemenea bloc NC. care sa desemneze aeeasta situatie specifiea.

se poate programa si avansul de acshiere. Vf = 22. iar 0 alta parte.de la GOOla 099 ).selectie plan de lucru YZ. Intr-o fraza NC nu poate fi programata deeat 0 singura funetie din cadrul grupei respective.35 de mm/rot se programeaza F0. la prelucrarile prin strunjire. este cea in care se alege planul de interpolare. Pentru 0 utilizare efieienta. La toate eehipamentele NC/CNC. se utilizeaza codificarea simbolica. De exemplu: vr= 19 mm/min se codifica prin FOI sau Fl. o buna parte din functiile pregatitoare au un caracter general.de regula mai mica. 2. un avans la strunjire sau un avans pe rotatie la frezare de 0.interpolare liniara cu avans de lucru. indiferent ca este yorba de strunjire. numarul de cifre dupa adresa este 3 . sasi poata mentine activa funetia care a fost programata intr-o fraza si in fraza urmatoare.35. dar si la preluerarile prin frezare. trebuie programata si 0 functie pregatitoare specifica pentru acest scop. pentru a deosebi un mod de program are de altul cu ajutorul adresei S.selectie plan de lucru XZ. o grupa de functii pregatitoare care se regasese la toate tipurile de echipamente de la masinile de frezat. G19 .interpolare circulara in sensul acelor de eeasornic. in sensu! ca se regasesc la toate echipamentele CNC .3. in sensul ca se regasesc numai la anumite tipuri de preluerari si echipamente. au caracter specific. Acest lucru este influentat si de generatia eehipamentului eNC.2. frezare. prevazute cu cutii de avansuri. G03 . freze S1 centre de prelucrare NC/CNC mai vechi. Pentru programarea vitezei de avans la prelucrarile pe masini de gaurit. trebuie programata si functia pregatitoare (G96). Adresa F (Feed) se utilizeaza pentru codificarea vitezei de avans/avansului. Adrese pregatitoare Adresele pregatitoare. eu avans de lucru sau eu avans rapid. In blocul NC in care se programeaza viteza de aschiere si nu turatia. G 18 . iar la eehipamentele CNC perform ante.interpolare circulara in sens invers aeelor de ceasornie. respectiv centre de prelucrare. functiile pregatitoare (cuvinte NC) sunt impartite in grupe. GO1 . Impartirea in grupe este faeuta deoarece echipamentul care executa comenzile.3. de exemplu pentru 0 viteza de avans a sculei de 245 mm/min se programeaza F245. in prima grupa intra funetiile ce specifica tipul traiectoriei si felul deplasarii. Adresa pregatitoare G95 deosebeste 0 situatie de program are de alta. rectificare etc. fara a mai fi programata. Numarul maxim de cifre dupa adresa este de obicei doua ( Gxx.aschiere constante.adica format ( Gxxx ).. La stunjire. in urma citirii unei fraze NC. sub adresa F se programeaza valoarea reala a vitezei de avans. "pregatesc" sau aduc echipamentul CNC in starea corespunzatoare realizarii miscarii (comenzii) precizate prin celelalte euvinte NC (informatii) din cadrul frazei. -12- . si anume : G 17 . Aeestea sunt : GOO. nu numai viteza de avans. Numarul si specifieatia functiilor pregatitoare sunt in concordanta eu tipu! si performantele echipamentului CNC.5 mm/min se eodifiea prin F02 sau F2. De exemplu. In unele situatii. In cazul codificarii directe.seleetie plan de lueru XY.interpolare liniara eu avans rapid. Functiile din aceasta grupa sunt functiile care se programeaza sau sunt active in fiecare fraza NC. G02 . dupa cum le este si numele.

Adresele E si H pot fi utilizate de unele echipamente CNC pentru specificarea unui numar de repetari ale unor fraze.MOl. CHF _ program area tesiturilor. M04 si MOS contine functiile privitoare la rotirea arborelui principal in sensul acelor de ceasornic.2. modul de desfasurare a programului etc. in sensul ca se regasesc numai la anumite tipuri de echipamente. obuna parte din adresele auxiliare au un caracter general. Adrese auxiliare Aceste adrese codifica informatii referitoare la masina unealta. Adresele R . pot fi utilizate de unele eehipamente pentru desemnarea razei sau plan de siguranta. euvinte cheie. dar si de unele echiparnente ale strungurilor pentru indicarea corectiilor de scula. in schimb alte echipamente utilizeaza pentru aceasta adresa P. Grupa a treia contine doar adresa M06 care codifica schimbarea sculei.5. Alegerea numerelor de fraza este la latitudinea programatorului. 2. Simbolul backlash "I" pus in fata unor fraze din program determina ocolirea acestora la executia programului. in sensu! ca se regasesc la toate tiputile de echipamente CNC.2. iar 0 alta parte. dar se recomanda a nu se folosi numerotarea din unitate in unitate pentru a putea fi inserate anumite fraze in cazul modificarilor in program. si M02. in general mai mica. MIRROR _ prelucrari simetriee sau in oglinda. frezare sau rectificare. Identificatorii sunt functii eu acelasi inteles casi cuvintele dintr-o fraza NC. de la DOO la D99. 2. Adresa Peste folosita de unele echipamente CNC pentru desemnarea unor parametri in alcatuirea prograrnelor. Pot f utilizate litere. in schirnb alte eehiparnente utilizeaza pentru program area parametrilor adresa R. 041 si 042 se refera la corectiile de raza ale sculei. M02 marcheaza sfarsitul programului.Q. Identifieatorii trebuie sa fie unici si sunt eompusi din pana la 32 de caractere. in sens invers acelor de ceasornic si oprirea arborelui principal. -13- . schimbarea sculei. adrese DIN eu mai multe litere si adrese de salt. Ca si adresele pregatitoare. Adresa L este utilizata pentru specificarea subprogramelor care intra in alcatuirea prograrnelor piesa.3. MOO si MOl opresc programul oriunde in desfasurarea lui.4. adancime de patrundere in eazul eiclurilor fixe.3. subprograme. Alte adrese/cuvinte NC Adresa Neste utiIizata pentru indicarea numarului frazei. precum rotirea arborelui principal.Grupa continand functiile 040. folosindu-se de obieei 2 eifre ( Dxx ). In prima grupa se afla MOO. ldentificatorii pot fi: variabile (variabile de sistem sau variabile utilizator). Adresa D este utilizata de cele mai multe echipamente CNC ale centrelor de prelucrare. folosindu-se de obicei 4 cifre ( Nxxxx). pornirea/oprirea lichidului de racire. iar grupa continand functiile (codurile) G90 si G91 se refera la modurile de programare in sistem absolut sau in sistem incremental. Exemple de identificatori: MSO _ introducerea unui mesaj important. indiferent ca este vorba de strunjire. au caracter specific. Grupa a doua M03. earacterul "_" si numere. Si adresele auxiliare sunt date pe grupe.

dupa aceasta fraza actiunea lor este anulata.3.. respectiv M2 sau M3 pentru functiile pregatitoare sau auxiliare. formatul cuvantului este de tip N5 pentru speeificarea numarului frazei. cum ar fi: formatul cuvantului. 2.. In ceea ce priveste formatul frazelor. X . Se revine la interpolarea Iiniara daca se programeaza din nou GO1..Caracterul modal si nemodal al cuvintelor NC Caracterul modal sau nemodal al adreselor se refera la modul in care cuvintele NC. numarul cuvintelor de aeelasi care se pot scrie intr-o fraza (functiile de tip G si M). Aceasta functie este anulata de G02 sau G03. Adresele nemodale raman efective numai in fraza in care au fost program ate..3~6.. F . Pentru a provoca 0 intarziere si in fraza urmatoare trebuie programat din nou G04. echipamentele CNC prezinta unele deosebiri usoare intre ele prin aspecte specifice.2.. Pentru a pastra structura frazei cat mal clara posibil.etc. formatul conversational. toate cotele sau deplasarile sculei sunt date de la originea piesei stabilita de programator. -14- .5... H .. ROT . Cuvintele care raman efective si in frazele urmatoare sunt de tip modal. Z±5. G2 sau G3.RND .. si anume prin pozitionarea absoluta si prin pozitionare inerementalea sau relativa. D . numarul maxim de caractere care se pot scrie intr-o fraza. S.. 2. etc. Oriee punet de coordonate programat are valori absolute fata de punetul de zero al al sistemului de coord onate absolute. Y±5.. X±5.3.3.. GO1 nu mai trebuie programata. Formatol de programare a frazelor Formatul specifica ordinea si aranjamentul informatiilor introduse.. odata programete intr-o fraza. isi mentin sau nu actiunea si in frazele urmatoare. dar cu alt continut.. Daca se continua si in fraza urmatoare cu deplasarea liniara. daca este programata. De exemplu. Z . 2. T . Pentru cele mai uzuale echipamente.. la ora actuala exista dona tipuri de baza mal utilizate : formatul cuvinte cu adrese. cuvintele trebuie sa fie ordonate in felul urmator: N .. De exemplu functia GOl este modala si se programeaza la interpolarea liniara. cum mai este cunoscuta.4. M . La programarea absoluta. CYCLE sau _CYCLE sunt rezervati pentru cicluri SIEMENS. G .programarea unei rotiri a sistemului de coordonate. Semnul fiecarei coord onate depinde de directia si sensul deplasarii sculei fata de cele 4 cadrane ale sistemului de axe. Un astfel de cuvant isi mentine actiunea pana cand in program apare un cuvant tot de tip modal. adica apare un cuvant din cadrul aceleiasi grupe.programarea unei raze de racordare la colturi. ordinea de scriere a cuvintelor intr-o fraza....2. Moduri de programare Exista doua moduri de baza de a pozitiona scula de la un punet de coordonate la altul.2.. Referitor la formatui euvinte eu adrese.. Y . G04 se programeaza pentru a specifica un timp de intarziere si are caracter nemodal.

lista sculelor necesare. functii care fae parte din aceeasi grupa. Distinctia dintre programarea pe raza si programarea pe diametru 0 realizeaza functiile G26 respeetiv G27.la desenele pieselor strunjite. Programatorul introduce distanta relativa intre pozitia eurenta si urmatorul punet programat. iar cu ajutorui sistemului CAM se genereaza programul CNC in concordanta cu instructiunile echipamentului si masinii unelte pe care are loc preluerarea. etc.pentru program area absoluta se utilizeaza adresele X si Z.de exemplu FANUC. Programarea asistata de calculator inseamna elaborarea automata a programului NC eu ajutorul calculatorului. 2. trebuie utilizate sistemele DNC. cu ajutorui geometriei plane. program are pe diametru Programare pe raza N20GOI X40Z-10FO. Elaborarea programului NC se poate face prin program are manuala sau prin programare asistata de calculator. Pentru realizarea unei comunicatii rapide S1 sigure a programelor CNC si a altor informatii numerice de la calculatorul din compartimentul de proiectare tehnologica spre MUCN-urile din atelierul de productie.La programarea incremental a. in eoncordanta eu instructiunile echipamentului CNC. Valoarea coordonatei este intotdeauna incrementala fata de pozitia preeedenta a sculei. deplasarea sculei nu se masoara de la originea piesei. dimensionarea este realizata pe diametru. Programarea pe raza si pe diametru Programarea pe strungurile CNC poate fi facuta ca program are pe raza sau ca programare pe diametru. Eventualele calcule legate de determinarea traiectoriilor sculelor sunt realizate manual.15 N20 GOl G27 X80 Z-lO FO. Semnul fiecarei coordonate depinde de directia si sensul deplasarii sculei fata de sistemul de axe. In acest scap se utilizeaza sistemele de tip CAM sau CAD/CAM (Computer Aided Design/ Computer Aided Manufacturing). iar pentru programarea incrementala se utilizeaza adresele U si W.2. Metode de elaborare a programului CNC Documentatia tehnologica pentru preluerarea unei piese pe 0 masina unealta eu comanda numerica este formata in primul rand din listingul ce cuprinde programul NC. Programarea manuala inseamna editarea manuala a programului NC pe baza desenului de executie a piesei. si anume prin specificarea funetiilor G90/G91.7. a functiilor trigonometrice si poate a calculatorului de buzunar. Exemplu N30 GOl G90 X40 Y35 F140 N35 G91 X20 Y-20 N40 G90 X60 Y-6 La unele eehipamente CNC pentru strunjire.6.2. Cu ajutorul sistemului CAD se realizeaza modelarea 2D sau 3D a piesei. apoi.15 N25 X50 Z-25 N25 XIOOZ-25 Avantajul programarii pe diametru este ca in marea majoritate a cazurilor. -15- . Treeerea de la un mod de program are la altul este simpla. ci de la ultima pozitie a sculei. in functie de situatie. 2. desenul tehnologic de asezare a piesei.

GOl. sa poata realiza si alte tipuri de interpolari. centrelor de prelucrare. se programeaza astfel: N60 GOOG90 XPfY pfZPf Aceeasi pozitionare a sculei in sistem incremental se programeaza in felul urmator : N60 GOOG91 XPf Y pf ZPf 3. in sistemul eartezian de axe. poate fi marit. G02 si G03. contine urmatoarele : N15 G90 GOI XLZLF .1.Zr. Fieeare din aeeste functii sunt modale. odata ee au fost programate ele raman active pana ee se programeaza 0 alta funetie.YLF .. in plan sau in spatiu.. Fraza de interpol are liniara la strunjire sau rectificare. insa doar eehipamentele CNC mai noi au faeilitati ca aeeste functii sa fie disponibile si in sistemul de axe polar sau pe langa interpolarea circulara. ca de altfel si avansul de lucru. sunt disponibile functiile GOO.. Astfel eand se elaboreaza un program. Marimea avansului rapid poate fi eel maxim al masinii sau mai rnic. Pozitionarea seulei eu avans rapid. Trebuie remarcat ca la toate echipamentele de tip CNC. G02 sau G03. programand functia GOOsau cu avans de lucru. programand una din funetiile G01... unul fixat printr-un parametru al masinii.3. In timp ee funetiile GOOsi G01 sunt utilizate in aproape toate programele.. interpolare Iiniara. Y si Z la frezarea in 3 axe. se poate utiliza pentru comanda de schimbare a sculei . seula poate fi deplasata eu avans rapid in diferite puncte ale prelucrarii. -16- x- . funetiile G02 si G03 sunt utilizate doar aeolo unde exista elemente de arce de cere care trebuie preluerate. de activare/anulare a eoreetiilor sculei. in sistem absolut si incremental. PROGRAMAREA 3... eu avansul de lueru program at. de exemplu interpolarea elicoidala.. anulare a unui eielu fix etc. Deplasarea eu avans rapid GOO este utilizata de obicei pentru pozitionarea sculei la apropierea si departarea de piesa. De asemenea.. interpol area liniara mai poate fi utilizata si pentru aproximarea unei eurbe sau a unei elipse cu segmente de dreapta.. in sistem absolut. se utilizeaza functia GOI sau cum mai este numita. iar la frezare este urmatoarea: N15 G91 GOI .F . adiea in aschiere.. Pozitionarea seulei cu avans rapid se poate face pe fiecare axa separat. respeetiv X si Y la frezarea in 2 axe sau X. Interpolarea Iiniara Pentru deplasarea sculei pe un segment de dreapta intre doua puncte de coordonate. A vansul rapid. prin interpolare pe 2 axe simultan la strungurile sau masinile de reetificat rotund CNC sau pe 3 axe simultan in eazul frezelor. De asemenea. N15 G90 GOI XLYLF . Generalitati MANUALA A MASINILOR UNELTE CU CNC Pe 0 masina unealta CNC . de obicei de la 0% la 100% printr-un potentiometru de reglaj de pe panoul echipamentului CNC. nu mai este nevoie de 0 pro gram are a avansului rapid. Cand se programeaza aceasta funetie scula asehiaza intre punetul initial program at Pi si punctul final programat Pr pe axele X si Z la strunjire .2. sau N15 G91 GOl Xr. din punetul de start Pi in punetul final Pf.

F . De asemenea. ll~GOl Xi I J-r--------.. Yr.Programarea manuala a masinilor-unelte cu CNC 87 3. conform figurii (fig.....Zr....2 Interpolarea liniara Pentru deplasarea sculei pe un segment de dreapta intre doua puncte de coordonate.. sau N15 G91 G01 X . 3.X Xr b I .c y pr I p.. la frezarea in 3 axe. iar la frezare este urmatoarea: N15 G90 G01 X.----f--r-. a Fig...: !: X z.. se utilizeaza functia GO1 sau. respectiv X si Y la frezarea in 2 axe sau X. . in sistem absolut si incremental..-1I 1.l~I Z I I ~T >< Z .. x --.2..~I I r / J Pf G~l/ I ><1 I '.. cum mai este numita.. interpolarea liniara mai poate fi utilizata si pentru aproximarea unei curbe sau a unei elipse eu segmente de dreapta. sau N15 G91 G01 X . coniine urmatoarele: N15 G90 G01 Xr. Fraza de interpolare liniara la strunjire sau rectificare.. Y si Z. in plan sau in spatiu..... F.2. I r-----. Y . cu avansul de lucru programat.:~ I i o LZJ [.. Z. interpolarea liniara. scula aschiaza intre punctul initial programat Pi si punctul final programat Pr pe axele X si Z la strunjire. Cand se programeaza aceasta functie. F .i" I L --.. 3.a). Interpolarea liniara .F.

. acestea depinzand de performantele echipamentului CNC. -17- . care este paralel cu masa masinii. 0 interpolare circulara se poate program a in oricare plan al sistemului de eoordonate al eentrelor de preluerare. planul X-Z prin functia G 18 iar planul Y -Z prin funetia G 19..Z . de regula trebuie indicate urmatoarele trei elemente de baza: sensul de aschiere pe arc: G02. In functie de echipamentul CNC... La unele echipamente CNC . respectiv I.I... parametrii de interpolare sunt proieetii ale distantei de la punetul initial sau de start al arcului la centrul sau. K . in sistem absolut. In cazul in care program area se face in sistem incremental.Zf .. La marea majoritate a echipamentelor CNC.Prograrnarea pararnetrilor de interpoiare Parametrii de interpolare I. F .. Daca. Trebuie remareat ca exixta mai muIte modalitati de a program a un arc de cere.3.3. depinde de directia de deplasare a sculei in concordanta eu sistemul de axe.. Semnul parametrilor de interpol are I si K la strunguri. date despre centrul arcului. parametrul de interpol are I reprezinta proiectia distantei de la punctul de start al arcului la centrul areului pe axa X. iar parametrul de interpolare K reprezinta proiectia distantei de la punetul de start al arcului la centrul arcului pe axaZ. La strunguri S1 masini de rectificat rotund.. scula se poate deplasa intre doua puncte ale unui contur pe un arc de cere. pe cele trei axe. J si K au doua modalitati de definire a lor. Program area deplasarii sculei pe areul de cere intre Pi si Pf. deoareee aici este numai unul.. direct prin utilizarea razei.Punctul de sfarsit al arcului trebuie programat pentru fiecare arc. acest lueru fiind in functie de tipul echipamentului CNC utilizat. Daca exista dona arc uri in fraze succesive. 3. cuprinde in fraza urmatoarele: N25 G90 G03 Xf. fraza cuprinde urmatoarele: N25 G91 G03 X .I... la frezare.1. Cand se programeaza pentru strunguri. Planul specific X-Y este selectat eu funetia G 17. datele despre centrul arcului de cere pot fi definite in urmatoarele doua moduri: prin parametrii de interpolare. atunci acesta este planul de baza G17.... Functiile G02 si G03 sunt modale.J si K la centre de prelucrare. Scula se deplaseaza in sensul aeelor de ceasornic daea se programeaza G02 S1 in sens invers acelor de ceasornie daca se programeaza G03. F . punctul de sfarsit programat al primului arc este punet de start al arcului urmator.3. K ... coordonatele punctului final al arcului.. Interpolarea circulara in sistem cartezian Prin pro gram area functiilor G02 si G03. pentru program area intr-o fraza a deplasarii sculei pe un arc de cere.interpol are cireulara in sensul acelor de eeasornie sau G03-interpolare eireulara in sens invers aeelor de ceasomic. planul de interpolare nu este specificat. Sensul de rotatie in diferite plane se defineste stand cu fata la axa perpendiculara pe planul de lucru. nu este necesar de a selecta un plan..

Daca exista doua arcuri in fraze succesive.1. 3. acest lucru fiind in functie de tipul eehipamentului utilizat. in sistem absolut. Programarea deplasarii sculei pe arcul de cere intre Pi si Pr din figura 3.Programarea manuald a masinilor-unelte cu CNC 89 G02 ~ G02 e G03 x Fig. La unele echipamente CNC. J ~i K la centre de prelucrare. iar parametrul de interpolare K reprezinta proiectia distantei de la punetul de start al arcului la centrul areului pe axa Z (fig. Programarea parametrilor de interpolare Parametrii de interpolare I. J si K au doua modalitati de definire a lor. Punctul de sfarsit al arcului trebuie programat pentru fiecare arc. pe cele trei axe. euprinde in fraza urmatoarele: . depinde de directia de deplasare a sculei in concordanta cu sistemul de axe.4). punctul de sfarsit programat al primului arc este punet de start al areului urmator. La strunguri si masini de rectificat rotund. parametrul de interpolare I reprezinta proiectia distantei de la punetul de start al areului la centrul arcului pe axa X.3. Semnul parametrilor de interpolare I si K la strunguri. 3. respectiv I. Selectia planului ~i sensului interpolarii circulare 3.4.3. parametrii de interpolare sunt proiectii ale distantei de la punctul initial sau de start al arcului la centrul sau.

.. I... 1. Zr. Z. Determinarea parametrilor de interpolare I si K la strunjire. K .. Determinarea parametrilor de interpolare I ~i K la strunjire... 3... x t o Zr I .~03 Xi Pf II X I' ~/ ... conform figurii 3.. F.5. la programarea ill sistem incremental .90 Tehnologii de prelucrare cu CNC N25 G90 G03 X. z Fig. la programarea in sistem absolut -'-1-+--~--'~)\...... Fig. fraza cuprinde urmatoarele: N25 G91 G03 X .. K . 3.. In cazul In care programarea se face In sistem incremental.4. / .. //Pj o ~r----_c-f~-+1-~---~z-~~-:-+-1-"'I-z... F.5.

fraza N25 G90 G03 Xf ••• Yr.6. Printre diferitele modalitati de programare a unui arc de cere. 3..... se utilizeaza 91 parametrul de interpolare K. cat si . iar parametrul de interpolare J reprezinta proiectia distantei de la punctul de start al arcului la centrul acestuia pe axa Y (fig.6. 3. Calculul parametrilor de interpolare I si J la centre de prelucrare Pentru programarea cuprinde urmatcarele: parcurgerii arcului din figura 3. care are acelasi mod de definire. Semnul valorii adreselor I si Kpentru cazul ambelor figuri 3. parametrul de interpol are I reprezinta proiectia distantei de la punctul de start al arcului la centrul arcului pe axa X.. J.. modalitatea prin care parametrii de interpol are sunt proiectii ale distantei de la punctu1 de inceput al interpolarii la centrul arcului se regaseste la echipamentele SINUMERIK 810D/840D.. F . atunci acesta nu mai trebuie programat. I . Fig.6).. atat pentru strunjire.Program area manuala a masinilor-unelte cu CNC 91 Daca avansul programat in fraza anterioara este adecvat.4 si 3.5 este negativ. Pe centrele de prelucrare. In ipoteza prelucrarii arcelor in celelalte doua planuri.

parametrii de interpolare I si K reprezinta coordonatele centrului arcului la strunjire (fig.. 3. I .7. la echipamentele CNC-H645. respectiv I si J la frezare (fig. reprezentand coordonatele centrului arcului .8).6 si 3.... La alte tipuri de echipamente CNC. 3. De asemenea se regaseste si la echipamentul CNC de tip KELCO 90 al masinilor de rectificat. la majoritatea echiparnentelor CNC..3 etc. unele echipamente la care nu se pot prograrna intr-o fraza arcuri mai mari de 90°. Trebuie precizat ca sernnul continutului adresei K este negativ....7..8 sau chiar un cere complet (fig 3.. In eonforrnitate cu figura 3. trebuie programate 4 fraze.8. se pot programa intr-o fraza si arcuri mai mari decat 90°. Zr. pentru prelucrarea unui arc de cere complet.. specifice atat strungurilor cat si centrelor de prelucrare. F. F ..9. Modalitatea de programare a unui arc de cere prin acesta definire a parametrilor de interpolare se regaseste.7). fraza pentru strunjirea arcului de cere este de urmatoarea forma: N30 G03 Xr .K . Exists. De regula..92 Tehnologii de prelucrare cu CNC pentru rectificare sau frezare... cu parametrii de interpolare I si K. Interpolare circulara la strunjire. 3. Yr . de exemplu.9). xt K c z Fig... In conforrnitate eu figura 3. CNC-600.. J. asa cum ilustreaza figura 3. In acest caz.. asa cum este ilustrat in figura 3. fraza pentru frezarea arcului de cere este de urmatoarea forma: N30 G02 Xr .. I.

Pf I i I ... ! Pi i 1-)1.. Programarea prin interpolare circulara intr-o singura fraza a unui cere complet . I ' I' I I ~ . ' i X.9.Programarea manuala a masinilor-unelte cu CNC 93 4Y--~. cu parametrii de interpolare I si J. 3. ...'-_. 3. C I /" I I I I I I I I I !1 I I' !. reprezentand coordonatele centrului arcului y Fig. I --I i X Fig... I i: . I I I "'1'-/ I I -O-"'/<1"-! J.. Interpolare circulara la frezare.8.

.Yr.. La acesta comanda se activeaza corectiile sculei. trebuie program ate 4 fraze. Fraza pentru strunjirea arcului de cere este de urmatoarea forma: N30 G03 Xr. parametrii de interpolare 1 si K reprezinta coordonatele centrului arcului la strunjire.. Fraza pentru frezarea arcului de cere sete de urmatoarea forma: N30 G02 Xr. sau chiar un arc complet. intr-un program de prelucrare se utilizeaza mai multe scule. indepartarea rapida de piesa. De regula acesti pasi. De regula.. Exista unele echipamente la care nu se pot programa intr-o fraza arcuri mai mari de 90°. F .. reintoarcerea sculei in punctul de schimbare a sculei. selectia sculei din magazinul de scule si introducerea ei in arborele principal.. Yr.. in succesiunea lor fireasca. 3. parametrul de interpolare I reprezinta proiectia distantei de la punctul de start al arcului la centrul arcului pe axa X. I. In acest caz pentru prelucrarea unui arc de cere complet. Y f.. pe pozitia selectata a sculei sau in cazul centrelor de prelucrare.. respectiv I si J la frezare. F . se pot program a intr-o fraza si arcuri mai mari de 90°. J . K .. .. se utilizeaza si parametrul de interpolare K. F . la majoritatea echipamentelor eNe...Daca avansul programat in fraza anterioara este adecvat. care are acelasi mod de definire. Program area pentru fiecare scula are aceeasi structura de baza.. atunci acesta nu mai trebuie program at. sunt urmatorii: deplasarea in punctul de schimbare a sculei..•.1. iar parametrul de interpolare J reprezinta proiectia distantei de la punctul de start al arcului la centrul acestuia pe axa Y. Structura de baza a programului piesa In general. La alte tipuri de echipamente eNe.. specifice atat strungurilor cat si centre lor de prelucrare. In ipoteza prelucrarii arcelor in celelalte doua planuri.. Acest lucru inseamna ca se utilizeaza aproximativ aceiasi pasi de program are pentru fiecare scula.. rotirea capului revolver. Trebuie precizat ca semnul continutului adresei K este negativ.. fraza cuprinde urmatoarele: N25 G90 G03 Xr... J.. apropierea rapida de piesa..la strunguri. Pe centrele de prelucrare.. rotirea arborelui principal. 1. aschierea conform programului.4... Pentru programarea parcurgerii unui are..

-pozitionare cu avans rapid pana 1a planul de referinta R.Ia ~ Operatorul masmn are de avans rehnologic.. . program area prelucrarii unei gauri se face 'intr-o singura fraza astfel: N ..l incrernentul tehnolog -F.7).. pentru program adresa F fiind urrnata d -S. P?t 'pnm.depiasarea eu avans de lucru la adancimea gjiurii (cota Z).2. parra la planul de referinta R. z.2.. Ciclulfix de lamare ell temporizare G82. mis se ajunge in pozitie.... avansul este oprit pentru curatirea suprafetei. Un ciclu fix de gdurire addncd G83.m~tr deplasarilor. Fig... permite micsorarea prin mai multi pereti. _ deplasarea eu avar~~ _ inversarea sensului _ retragere eu avans eic/1l1 de alezare G8 singura deosebire r~tral lueru.. care reprezinta si planul de retragere din gaud. Y..retragere rapida cu rotatia arborelui principal pe axa Z. 34 Functii1e geo. Spre deosebire de c G8 7.2. " _ deptasare eu avans ... Celelalte fraze (in ipoteza ea mai sunt ~i alte gaur: de preluerat). .retragere rapida pe Z pana la planul de referinta R pentru eliminarea aschiilor provenite din prelucrare. R si Z fiind aceleasi ca si la prima gaura din ciclu. Fig. Ciclul fix de giiurire. de la la 10 sec. -pozitionare eli avans rapid pe axele X si Y. eu deosebirea dupa terminarea avansului tehnologic.deplasare rapida par.Y . si Y. R.. cuprinde urrnatoarele miscari (fig. pentru 0 perioada determinata de timp.... Ciclul de gnurire adsncji. G81 x . -deplasare cu avans de lueru pe axa Z 0 perioada de timp reglata de la pupitrul masinii. . Un ciclu de frezare _ pozitionare pe X.. nu cu avans rapid. Utilizand cicl ul fix G81.. pentru progran tabelul 2. Cal deplaseaza rapid pe Z p: un nOll Z.2. M03 Ciclul fix G81 contine de regula urmatoarele miscari (fig. pana l a terminarea prelucri .....R. de I functie de matenalul plese Un ciclu de file tare c _ pozitionare eu avan referinta R.pozitionare eu avans rapid pana la planul de referinta cicluri fixe R... _( Aceasta fraza trebuie sa nu si pentru X.. Cu acest ciclu.retragere rapi da.. este asemanator cu G81.pozitionare eu avans rapid la eoordonatele X si Yale gaurii respective. ApI la planul de referinta R pana la Z pwrogran~at.. F .La prelucrarile de tipul celor similare eu gaurirea se recornanda util izarea ciclurilor fixe. Y LF aVans d"eTUcru N45 G80 MOS LF . Flinc/tile mmrm fiinc .8): ca a .7.R . contin functia G81 ~i coordonatele X ~i Yale gaurilor de prelucrat. .1. S .prelucrare ct:: avan Un astfel de ciclu S~ ca 1-BO G86 X o 0- -- -:r 1 cvins rapid R N35 GOl X N40 X Y Z ... . . .

Cand aceste noi date pe R $i Z sunt citite.. S.. G87. scula se deplaseaza rapid pe Z pfma la noul plan R ~i eu avans de lucru pauli la un nou Z.pozitionare pe X. pentru programarea turatiei In rot/min. apoi avans de lucru panii la terminarea prelucrarii. cand trebuie data 0 gaura prin mai multi pereti. Operatorul rnasinii are posibilitatea de a regla timpuI pentru pericada de avans tehnologic. Y ~ipe Z pana la planul de referinta R. adica noul Z programat.deplasarea eu avans de lucru la cota Z. Un astfel de ciclu se programeaza astfel: r ) G86 X NJ5 GOI X N40 X Y Z .pczitionare eu avans rapid pe axele X. · retragere rapids la planul de referinta. se citeste fraza urmaroare. F . K. de la pupitrul rnasinii.deplasare rapids pana la Z anterior preluerat. acest lueru facandu-se In runcne de materialul piesei si al sculei. Functiile tehnologtce F. Functiile geometrice X... in' mentul minim fiind 211m.. Un ciclu de filetare cu tarodul G84 euprinde urmatoarele miscari: . miscarile pe X si Y se fae eu avans rapid pana ce se ajunge in pozitie.. Din acest punet se deplaseaza eu avans de lucru pan§.deplasare cu avans de lucru pana la cota Z. . · preluerare eu avans de lucru In planul X. cu singura deosebire ca retragerea pe Z dupii preluerare se face eu avans de lucru. Y.Y. . pentru exprimsrea deplasarilor. Aceasta fraza trebuie sa contina noi cornenzi pentru planul R ~i Z... LF N45 G80 M05 LF de eicl ul fix G81. R. Ciclul de alezare G85 este asernanator eu ciclul fix de gaurire. R . adresa F fiind urrnata de maxim patru eifre. pot primi valoarea maxima prcgramabila de 9999998 urn. Un ciclu de frezare G86 cuprinde urmatcarele miscari: . .. I. J.. · retragere eu avans de lueru pana la planul de referinta R. la Z programat. Cind Z este atins.1. ciclul de gdurire ell temporizare timpului de prelucrare. Cu aeest cielu. Apoi scula se deplaseaza eu avans rapid pe Z pina la planuI de referinja R. pentru program area vitezei de avans (valori continui) in mm/min. dar nu ~i pentru X si Y. • inversarea sensului de rotatie a arborel ui principal. Z. conform codificarii din tabelul 2. M03 LF Y LF Y. permite micsorarea Spre decsebire 35 . Y si Z pauli la planul de referinta R. T se utilizeaza in felul urmiitor: -F. -S. nu eu avans rapid. S.

aduna valoarea corecpei face prin introduce corectiei In registrul afe cu semnul rezultat determinare. 11) se caracterizeazs prin faptul di la colturi se programeaza 0 traiectorie in arc de cere neexistenta pe piesa.3. pentru frezele folosite In conturare sau 38 Corectia de 1ungi me 'in care apare pentru pr respectiva.12).2. In acest sens. este nee.3.valoarea core 2.raza sculei Rsi (fig.2. ca distanta dintre frontalul conului arborelui prmcipal (diametrul mare al conului portsculei) $i varful sculei. Se cunoaste ea la prelucrarile prin aschiere se urmiireste tesirea sau rotunjirea muchiilor vii (colturi exterioare In general). valca cu valoarea programata corectata. metoda programarii arcului de cere va duee la rotunjirea colturilor exterioare. permite posibilitatea programarii corectiilor de lungime si de raza a sculei. barel e de alezat folosite I Modul de determinar similar eu eel de la GPR . Eehipamentul M Century neavand implen tate functiile G43 si ( intentia de a scade~. iar de la cornutatoarele dec: Cor ectiile de raza p . GENERAL ELECTRIC.valoarea prog V c .4. (fig. Deoarece la CPVI-N adi cii 'in pozitia rna: superioara. se determina automat de eu corectie de raza. Corectia ( Pentru prelucrarea programeaza traiectoria Corectia de raza se scula se uzeaza pronun] piesei sau ca.Z. fie utilizand un dispozitiv de prereglat scule. Corectia de scula EchipamentuI de comanda numerica MARK CENTURY 550.12).ll. Cu ajutorul dispozitivului de prereglat scule se determina: -lungirnea sculei L. se precizeaza eli pe axa Z sistemul de masura at masinii pune in evidenta suprafata frontala a arborel ui principal si nu varful sculei.4. Determinarea corectiilor de Iungime a sculei se face fie direct pe masina (cand nurnarul sculelor utilizate in prelucrare este mic). Calculele pentru determinarea punctului initial si final al areului de cere sunt mai simple si se realizeaza tot prin relatii trigonornetrice. lueru care este benefic. corectiile de 1 gime vor ~vea intotdea valori negative.2. Corectia de lungime Pentru a seoate in evidenta necesitatea corectiei de lungime a seulei. 2. conform reialll V R :::: V p ± V c und V R . In acest sens.valoarea depl V p . 2.3.Z.n.4.d se uti! considerate la mtocrrure: conturul corect.1. . Metoda arcului de cere. cand corectiile se determina analitic (numarul sculelor utilizate in preJucrare este mare). . Programarea corectn lungime in frazii se fac felul urrnator: }BO Gal Z-5000 DIO F' a Fig.Metoda arcului de cere (fig. care de fapt se programeaza.

Aceasta se determine automat de catre echipament. pentru scula respecti va. Deoarece la CPV1-NC. intentia de a scadea sau aduna valoarea corectiei se . este necesar se determine 0 echidistanta noua. Echipamentul Mark CentUlY neavand implementate functiile G43 si G44. Modul de determinare a corectiilor de lungime direct pe masina este si milar eu eel de la GPR 45-NC. \ 2. V c . In ambele cazuri. lucru care determine modificarea conturului piesei sau cand se utilizeaza scule eu raze diferite de cele luate In considerare la intocmirea programului. a 2.barele de alezat folosite la strunjirile interioare.valoarea deplasarii reale. Eentru a rezulta mturul coreet.Z. vor ~vea intotdeauna valofl negative. la care se adauga sau se scade 0 valoare corectata.valoarea corectiei de lungirne.3. N30 GOI Z-5000 Dl0 F75 LF Corectia de lungime a sculei se programeaza eel rnai tarziu 'in fraza in care apare pentru prima data deplasare dupa axa Z. valoarea real a deplasarii sculei pe axa Z este egala eu valoarea programata. iar valoarea corectiei s-a introdus de catre operator de la comutatoarele decadice ale echipamentului. Corectiile de raza pot fi negative sau pozitive Corectia este pozitiva sa 39 .valoarea programata. corectiile de lungi me. V p . Corectia de raza Pentru prel ucrarea unui contur pe centrul de prelucrare vertical.:J face prin in tro ducerea corectiei in registrul aferent \ Rsi cu semnul rezultat din determinare.2. Program area corectiei de lungime in frazii se face In felu! urrnator: Fig. Determinarea lungimii ~i razei sculei. dad programul este prevazut cu corectie de raza. se programeazii traiectoria centrului sculei (echidistanta).4. se afHi In Z]o. adica In pozitia maxim superioara.:. punctul de sincronizare P.1=O. Corectia de raza se utilizeaza atunci cand in procesul de prelucrare scula se uzeaza pronuntat. In acest sens. conform relatiei: VR=Vp±VC unde: V R .

Daca diferenta este negativa (R'j-R. Sensul de deplasare Corectiile pot fi introdu vor indi ca ~i adresel e ~ $1 J. sa Alegerea tipului de c( 'in functie de conturul pies: pe parcursul desfa~u!arii 1 succesiv de la 0 fraza la ah inceperea prelucrarii propr Pentru prel_:tcrarea ~~ corectia neganva de . pentru a-i gasi noua ordonata... ar putea duce la erori In obtinerea conturului.de vedere reprezinta cota Incremental c). In frazele din program in care se activeaza corectia de raza trebuie specificat. Selectionarea acestuia se face prin adresele pregatitoare (G17. este pozitiva (R's-Rs> d').14.. f corecta. ~Pentru program area unei corectii de raza trebuie indicate urmatoarele date: a). decat \a interpol area CIrcular. d~cii se utili lnliitura.. G 42 Traiedori e G41 G42 negativii pozitiva negativa Op Fig.. ca atunci cand scula este in dreapta ar. Considerand 0 corectie negativa de raza (R'g-Rs=l 0-20=-1 0). privind in sensul de deplasare $1 G42 dad aceasta se gaseste in dreapta. simpla adunare algebrica a valorii corectiei la ordonata echidistantei.2.. de sensul de deplasare dupa 0 anumita axa si de pozitia sculei. G18. Pozitia sculei fata de contur: G41 sau G42.2. in cazul din figura 2.13 utilizand tabelul 2. in raport cu tipul de corectie. poate fi stabilit pentru exemplul din figura 2. deplasare care se face dupa 0 direCjie perpendiculars pe traiectoria sculei cu avans rapid sau de lucru.. Se observa.daca diferenta dintre raza reala a sculei utilizata in prelucrare R' $i raza prevazuta la intocmirea programului R. !'-r-..l .2... G19). Dupa initializarea si activarea corectiei de raza.::.punctt. < 0). Detenninarea sensu] ( Adresa pregati- Tipul corectiei toare ! Dir~ depl seul axa Yp G17 G41 pozitiva Traiectorle program-aro cOrec1Cito.. Xp Prin precizarea adreselor G41 sau G42..13.~~r. pozitia sculei fata de conturul prelucrat si anume: G41.:. b). atunei corectia se numeste negativa. Corectia de raza a sculei . Corectiile de raza se pot aplica in oriee plan al sistemului de coordonate. lucru care nu este valabil pentru cealalta situatie. determinat de tipul de corectie..2. r~za aparitia unor scobituri ill j: punctul de schimbare a d colturi interioare se pot i deplasari dupji arce de CI sculei. echipamentul de cornanda decide.13. ° Tabelul 2.. si din . vectorul acesteia este stabilit si menjinut automat pe parcursul celorlalte fraze succesive parra la anularea corectiei prin programarea functiei G40. Erori similare pot s: (fig. Sensul in care se deplaseaza centrul sculei In noua pozitie.. tot prin adrese pregatitoare..Tipul de corectie (+ : introduce de ia panoul eChlpa! R. sensul in care trebuie fie deplasata noua pozitie a centrului sculei.. trebuie pr_?grama arc de cere de raza mal IT Ori de cite ori se t mo dificesi valoarea avan 40 .a). dad scula este in stanga conturului piesei..

$i din punctul de vedere al mcdului de programare al deplasarilor.2.2. c).. de raza mai mare dedit raza maxima a prelucrarii propriu-zise.Tipul de corectie (+ sau -) $i adresa D . Tabelul 2. trebuie Iacuta In functie de conturul piesei si de modul in care sunt activate corectiile pe pareursul desfasurarii programului.j de cere de raza mai mare decat corectia de raza. sculei la programarea pregatitoare Adresa Tipul corectiei Directia de deplasare a sculei dupa axa X Sensul de deplasare a sculei la activarea corectiei. daca se utilizeaza corectia negativa de raza.. Pentru a le 1-l tura. care In aceasta situatie au alta semnificatie dedit la interpol area circulara). pentru toate frazele.> Corectiile pot fi introduse si dupa drepte de diferite pante (cand se vor indica $i adresele I $1 J.. Y+.b). Detenninarea sensului de deplasare a centrului corectu"Ior de razii.2. Erori similare pot sa apara si la prelucrarea colturilor exterioare (fig.14.2. a sa 41 .b). sculei.a). se recomanda corectia negativa de raza. dar se complica programarea [48]. Corectiile de raza se activeaza succesiv de la 0 fraza la alta si nu global. Ori de cite ori se utilizeaza corectia de raza. Corectiile pozitive pentru colturi interioare se pot utiliza numai daca la colturi se prcgrameaza deplasari dupa arce de cere. deoarece corectiile pozitive ar conduce la aparitia unor scobituri in piesa. R. axa Y Sensul de depJasare a sculei la anularea corectiei. Aceasta rezulta din diferenta R'. axaY pozitiva G41 G42 negative ± ± ± ± ± 1= + ± ± negativa pozitiva = ± + Alegerea tipului de corectie (pozitiva sau negative). trebuie programata $1 in acest caz 0 deplasare la colturi dupa un '. e).14. inainte de inceperea Pentru prel ucrarea colturilor interioare (fig. eauzate de deplasarea inapoi a sculei In punctul de schimbare a directiei de miscare. Marirnea corectiei se introduce de la panoul echipamentului. reprezinta 0 cota incrementala (G91). este indicat se modifice ~i valoarea avansului (fig. X+ sau Yo. Sensul de deplasare al sculei X-.14.

2..Trniectorle initiate _.. Filetarea M8 (scula Parametrii te~nologlci ado! Rezulta turatta n=238.1 G:lurire ~i filetare Gaurirea (fig.+" ---- I ~ \ Rmin piesa: RlDPxsc~la ce poate fi uti lizata c. .{ --.-"·--· __.clclunle fixe si corectiile de raza. 42 Programul de prelu Nl G90 T02 LF N5 G17 TOI M06 NIO GOOX15000 Y3S( N1SGSrZ-15000 R30C N20 GOO XSOOOO YISO N25 G81 LF . POSIBILITATI TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE . descriindu-se in special facilitatile oferite ~~.G42 -------" I I I I Pie sc / a. Fig 2..._ Trniectorie cu corecyie .4.z.4.In continuare. I I I I I Parametrii te~nologici adop Rezulta nirana n=909 rot/n programeaza S51 si FI20. ~e prezinta exemple de programare pentru cateva din tipurile de prelucrari ammtite. . rnaterialul de prelucrat fiind OLC 2.14. N30 G80 Z15000 LF N35 T03 LF N40 T02 M06 LF ._r----. Fig... rot programandu-se S40 $1 F Traiectorie cu corectie. Restrictii In aplicarea corectiei de raza.l S) se executa eu burghiul 07 mm (scula T02).

2. programandu-se S40 ~i F250.15.25 mm). Rezuita turatia n==909 rot/min si viteza de avans vr =120 mrn/rnin. Se programeaza S51 si F120. Ciiiurire si filetare 15 Programul de prelucrare este urmatorul: Nl G90 T02 LF N5 G17 TOl M06 NIO GOO X15000 Y35000 S51 M03 Lf N15 G81 Z-l~OOO R3000 D02 FI20 Lf ~20 GOO X50000 YIS000 LF J'l25 G81 LF N30 G80 Z15000 'LF N35 T03 LF N40 T02 M06 LF 43 .Parametrii tehnologici adoptati sunt: v=20 m/rnin ~is=0. -$-. L 50 Fig. ~T ~1 o. Filetarea M8 (scula T03) se executa eu tarodul (p= 1.15 mm/rot [32}.25 mm/rot [321Rezulta turatia n=238 rot/min si viteza de avans vr=250 mm/min. Parametrii tehnologici adoptati sunt: v=7m/min si s= I .

Punctul N30 N35 N40 N45 G81 G80 G81 G80 de zero p X80000 Y3000( 2153000 LF X20000 Z1350C LF 2. Parametrii tehnologici de aschiere sunt aceiasi ca la prelucrarea precedenta de gjiurire. iar filetarea utilizand ciclul fix de filetare G84. se aleg doua plane de referinta.2. Gaurirea se executa utilizand ciclul fix G81. D.2.2. N35 GSO X50000 LF N40 081 2-172000 R-147 N60 G80 LF b).3. Punctul de zero piesa este in 0pi: urmatoarele fraze.=60 mm.16). Gaurire in plane situate Ia niveluri diferite Pentru 0 astfel de prelucrare (fi~. Fig.4. Gaun situate in plane diferite.2. \ Programul partial al acestei prelucrari cuprinde pentru cele doua cazuri: a).17 N30 G81 X20000 Y30000 2-15000 R3000 D04 F120 S51 M03 LF (scula T04). Prelucrare canalului Prelucrarea A-A I \ I Fig. 2.16.4.N45 G84 2-12000 R2000 D03 F250 S40 M03 LF N50 G80 215000 LF N55 M30 LF In primele doua fraze are loc schimbarea sculei si selectarea planului de interpol are. 44 .

=60 mm.:t VV /1 /.3. I 11 I .4. (scula T04). Punctul de zero piesa este in 0p2: tBO N35 N40 N45 081 G80 G81 G80 X80000 Y30000 Z-22000 R3000 D04 FI20 S51 M03 LF Z153000 LF X20000 Z135000 R153000 LF LF freza-disc 2. Prelucrare canal interior.2..=12 dinji..N35 G80 xtGOOO LF N40 G81 Z-172000 R.147000 LF N60 G80 LF b). prin interpol are circulara 45 . Prelucrare canal interior Prelucrarea canalul ui din figura 2. ~ I.17. / Xp V ~ 080 <b 90 Fig. D.17 se executa cu 0 ~T04 Zp A-A ~ <:) j:.f'\ c. z.

. N45 XO Y -44000 144000 JO LF N50 X-44000 YO 10 J44000 LF 46 A JVfj ~~ ~ Fig.Parametrii tehnologici sunt: v=25 m/min $i avansul pe dinte sd=O.4.03 mm/dinte(32]. Programul de prelucrare este urmatorul: % Nl G90 T04 LF N5 G17 T03 M06 LF NIO GOO XO YO LF NlS Z-40000 D04 S31 M03 LF N20 Y9000 N25 GOl YISOOO F45 LF N30 G03 X·l5000 YO 10 Jl 5000 F4S LF N35 XO Y-lS000 115000 JO LF N40 XlSOOO YO 10 J15000 LF N45 XO YISOOO 115000 JO LF N50 GOO XO YO LF N55 ZlOOOOO LF N60 M30 LF Prelucrarea canalului se executa prin interpolare circulara 'in 4 fraze: N30-N4S. Din caJcul. 2.1 mm/rot [32].4. programandu-se S40 ~i F25. Punctele 1. 8 din figurii reprezinta pozitiile succesive ale centrului sculei. in cadranul 3. Programul de preluerare este urmatorul: % N10 G17 T05 LF N15 G90 T04 M06 LF N20 GDO XO YO LF N2S Z-21000 DOS S31 M03 LF N30 Y35000 LF N35 GOl Y44000 F75 LF N40 G02 X44000 YO 10 J44000 F75 LF . prin interpolare circulara si 0 finisare ell 0 bara de alezat.2. . programandu-se S31 si F7S. programandu-se S31 ~i F45. dar si pentru a preintampina zgarierea peretilor alezajului la retragerea seulei din alezaj. Alezajul din figura 2. La aceasta prelucrare de strunjire interioara se utilizeaza facilitatea oferitii de oprirea orientata a arborelui principal.5.4. Rezulta turatia n=127 rot/min si viteza de avans vf=75 mm/min.1 In fraza N85 s-a prc la 45°. Rezulii turatia n=409 rot/min si viteza de avans vt=25mm/min. Parametrii tehnologici adopt ali pentru strunjirea interioara sunt v=180 m/min si 5=0. Prelucrar. conturu Prelucrarea . iar in fraza N95 2. avand cutitul prereglat la dimensiune (scuta TOG). In f X ~i Y. Acest lucru este impus si de functionarea rnainii meeanice.l mm/dinte [32]..18 se executa printr-o degrosare eu 0 freza cilindro-frontala (scula T05) cu Ds=50 mm. zs=6 dinti. N60 NSS N65 N70 N75 N80 N85 ZlOOOOO T06 LI T05 M06 LF GOO Z 1000 D06 S40 GO 1 Z-21000 F25 LF M19 GOO XO YO LF XO Y 44000 I440 N90 GDO X2000 Y2000 L N95 Z 100000 LF NlOO M30 LF / J Prelucrare de degrosare ~i finisare alezaj i. Parametrii tehnologici adoptati pentru frezare sunt: v :::::: m/min ~i 20 Sl=O. rezulta turatia n=132 rot/min si viteza de avans vf=45 mm/min.

iar In fraza N95 se retage din alezaj.4. Degrosare si finisare alezaj.2. In fraza N90 scula se retage pe directia opusa dupa ~ i Y. Prelucrare de finisare contur conturului piesei din figura 2.I8. In eadranul 3. 2. In fraza N8S s-a prograrnat oprirea eu orientarea arborelui principal la 45°.19 se executa eu 0 Prelucrarea freza 47 .5.N55 N60 N65 N70 N7S N80 N85 N90 N95 NIOO XO Y44000 144000 JO LF GOO XO YO LF 2100000 T06 LF T05 M06 LF GOO 21000 D06 S40 M03 LF GO1 2-21000 F25 LF M19 GOO X2000 Y2000 LF 2100000 LF M30 LF _T 06 010(14) ~T05 Zp 11 o (9) '-0 A- A r-- Fig.

~ GOO X-lOOOOO Y-IOOOO S40 M03 LF Z2000 DOl LF program area corectiei de lungime GO I Z-9000 F 1 00 LF . adica ounctele de De echidistantii (fii:r2 20) Acesrea sunt: 1'(-10: 10). Cele doua gauri de 07 mm sunt gauri tehnologice.071).70). II \I / ~.cilindro-frontala cu Ds=20 mm ~iz = 4 dinfi. 7"(30.80). sculei.A t.-10). 8"(2. Zp Op I 80 Xp 9' I' gros./ I/ 9 I I I Op Fig.l mm/dinte f32].90).50). 2'( 50.S 919-1. G91 LF programarea corecpei de raza G42 X+ D10LF N45 G90 LF N50 X50000 Y-II N55 G03 X57070 Y . 9'(- Pentru coteJe din desen se face calculul coordonatelor centrului 7. 8'(10.071.2.22. care nu fae' obiectu prelucrarii.19.071).. 7'(40.50).T N60 GOl X87070 Y22 N65 G03 X90000 Y3C N70 X70000 Y5C N75 GOl X40000 Y5C N80 Y80000 LF N85 G03 X30000 Y9C N90 GOl XIOOOO N95 G03 X2930 Y87C NIOO GOI X-7070 Y7( NI0S G03 X-IOOOO Y~ NilO GOI Y-IOOOO LI NI20 GOO Z100000 N125 M30 LF Dad corectia in prel ucrai de raza este . 9"(-10. 4'(7'0..929). 50 Prelucrare contur. 5'-6'(40.90). 2"( 57.071 .-7.30). 3 "(90.87.071. Rezulta turana n==318 rot/min si viteza de avans vf= 100 mmfmin programandu-se % ~r<?gramul~de prelucrare cuprinde corectiei de raza: N15 N20 N25 N30 N35 N40 840 si FIOO.77071). Parametrii tehnologici sunt: v=20 m/min si sd=O. 3'(87.929. si frazele pentru programarea ' NIO G17 T07 LF ! G90 T06 LF t.

. N45 G90 LF N50 X50000 Y-IOOOO LF N55 G03 X57070 Y -7070 110000 JO LF N60 GOl X87070 Y22930 LF N65 G03 X90000 Y30000 17070 J7070 LF N70 X70000 Y50000 120000 JO LF N75 GOl X40000 YSOOOO LF N80 Y80000 LF N85 G03 X30000 Y90000 110000 JO N90 G01 XIOOOO N95 G03 X2930 Y87070 10 J1 0000 LF NlOO GOl X-7070 Y70070 LF NI05 G03 X-IOOOOY70000 I7070 J7070 LF F' 10 G01 Y-IOOOO LF ~_10 GOO ZlOOOOO N125 M30 LF Daca 'in prelucrare se va utiliza freza ell D's ::::: 16 rum. ..2 Trasare echidistantii: la contur._7" -:// ~ 'l'-----<:r--~ 1 2 g.~:\"---_----"---I'--X""':' Yp II ~~.9-l' \ I/ I ?-. " 8' y. A..~i.20.-+ -~----Rs=10 Fig./ l I 9/ " 1 ' '<"""" I 'C 7 I II 1 ~7' 9 \ !( 5-6) I I I .-..__/ ... valoare care se 49 . atunci corectia de raza este negativji R's-Rs=8-10=-2 mm._./ 2' r.2.

3 si 4. Frezarea de finisare a conturului exterior si interior pentru piesa de proba nr. 4. unarea ilui de ste In 3.26. Turatia/viteza de aschiere si viteza de avans/avansul raman active in memoria eNe-ului de la ultimul bloc programat si astfel nu mai trebuie reprogramate. iar in figura 3. Pentru continuarea derularii programului. Aceste functii.b 0 pozitie intermediara a sculei la prelucrarea de finisare a conturului interior al piesei de proba nr. M02 si M30. programatorul trebuie sa reprogrameze functiile pentru pomirea arborelui principal si pentru alimentarea cu Iichid de racire. indepartarea aschiilor etc.26. opresc programul si/sau 11 deruleaza la inceputul lui. 3. a b mor Fig. asemanatoare dar cu nuante diferite. Controlul programului Tehnologul programator/operatorul controleaza executia programului utilizand functiile auxiliare MOO.6. 3. astfel incat operatorul sa aiba timp pentru verificarea dimensionala a piesei. Functia MOO opreste rotirea arborelui principal. MOl. Programatorul introduce functia MOOpentru oprirea temporara a executiei programului.26.Programarea manuala a masinilor-unelte cu CNC 115 N55 036 X Y Z N60 M02 In figura 3.a este reprezentata 0 pozitie intermediara a sculei la prelucrarea de finisare a conturului exterior al piesei de proba nr. pentru verificarea starii sculei. alimentarea eli liehid de aschiere si avansul. .

in functie de pozitia acestuibuton. preluc Y1 r pnm Coor . Functia MOl realizeaza de fapt aceleasi lucruri ca si functia MOO. Cand aceasta functie este activa. pentru a le permite operatorilor sa desfasoare operatii manuale. In practice. Pentru a relua executia programului dupa oprirea optionala a programului. executia programului poate fi oprita sau nu. avansul si alimentarea cu lichid de aschiere. Datorita acestui fapt. ca de exemplu intoarcerea piesei pentru prinderea celuilalt capat. Daca butonul este actionat. Functia M02/M30 reseteaza toti registrii la stare a initial a si readuce programulla inceputul lui. functia M09 de oprire a lichidului de aschiere si functia MOS pentru oprirea rotatiei arborelui principal asigura o oprire mai rapida. Dad butonul de oprire optionala este activat. Singura diferenta consta in faptul ca functia MOO opreste executia programului fara alta optiune. Functia M02/M30 trebuie programata intr-o fraza de sine st din prc CNC-l corecu satisfa utilize unelte piese. executia programului continua. functia MO 1 este cunoscuta ca functie de oprire optionala. astfel incat executia sa se desfasoare rara. se opreste automat rotirea arborelui principal. atunci fiecare scula se opreste dupa ce se reintoarce in pozitia de start. Daca butonul este dezactivat. operatorul trebuie sa actioneze tasta de START. deplasarea papusii mobile etc. Dupa programarea functiei de oprire optionala a programului. Functia MOl este de obicei programata dupa utilizarea fiecarei scule din program. Executia se opreste si operatorul poate sa efectueze eventualele corectii ale sculei. pe cand functia MO1 ii permite operatorului sa opteze intre oprirea programului sau eontinuarea lui. Pe panoul de comanda al CNC-ului exista un buton cunoscut ca buton. Dupa ce operatorul verifica si eventual corecteaza programul. de STOP OPTIONAL al programului. Programatorii utilizeaza de asemenea functia MOO pentru oprirea executarii pro gramului . Scula aschietoare continua operatia din punctul unde s-a oprit anterior. intreruperi. el poate sa deblocheze butonul de STOP OPTIONAL.116 Tehnologii de prelucrare cu CNC Executia programului se continua cand operatorul apasa tasta START. programatorul trebuie sa reintroduca in program functiile pentru pornirea rotatiei arborelui principal si pentru alimentarea eu lichid de aschiere. Acest lucru il ajuta pe operator sa verifice programul la prelucrarea primei piese din lot. Functia MOOtrebuie prograrnata intr-o fraza de sine statatoare. atunci functia MO 1 este activata si executia programului se opreste.

xecutia oermite 'ea lui. programatorul doar 0 utilizeaza. lala a iecarei zramul Ia este . 6 o x o x Fig. sine statatoare. Coordonatele gaurilor sunt aceleasi.27.itia de tualele cteaza astfel ala si . dar semnele sunt diferite. Este oare acest program bun sau chiar eel mai bun posibil? Va satisface el principala cerinta la programarea masinilor-unelte CNC? Preeizia de preluerare este data de masina. nterior. se 'ea eu lui de sigura 1Z3.---. opnre moscut pozitia mtonul ului se ua..Programarea manuala a masinilor-unelte cu CNC 117 :TART. Programarea eflcienta Sa consideram ca exista un program realizat si stoeat in memoria CNC-ului.3. apoi merge sa prelucreze gaura 5 din cadranul al doilea. In mod normal. aceasta functie este ultima instructiune din program. Presupunem ca sintaxa CNC.27. orrurea chiere.va. unului.". sunt eorecte. Programul trebuie sa realizeze preluerarea a sase gauri asezate pe un cere.27.a). 3. Ordinea posibila de programare a gaurilor In primul caz (fig. Programul . scula incepe prelucrarea gaurii 1 din primul eadran. prezentate in figura 3. ca si traiectoriile sculelor.7. de A-A ~ y 1------1--. Deei care este prineipala cerinta la programarea masinilorunelte CNC? Se considera doua cazuri diferite de preluerare ale aceleiasi piese.3. opnrea faso are inde+ea a MOO.

pentru 0 serie mare de piese. cresterea productivitatii se realizeaza si prin minimizarea timpului de baza. In cazul prelucrarilor de degrosare cu eliminare masiva de material. mai eficient? Evident. Desigur. Acestea depind de performanta sistemelor CNC utilizate. Pe de alta parte. Care program este mai rapid ~i deci. deoarece nu contine miscari neasteptate ale sculei in fata si In spate. de complexitatea pieselor si seriei de fabricatie. deoarece se pierde mai mult timp 1amiscarea in zig-zag decat la deplasarea pe cere. deci de crestere a productivitatii. scula este programata sa prelucreze gaurile deplasandu-se pe cere. adica a timpului de deplasare a sculei cu avans de lucru. practicile intreprinderii etc. insa doar unul ne conduce 1a utilizarea optima a masinii.8. de la gaura 1 la 6. Programul pentru cazul a1doilea prezinta rnai multa securitate pentru operator. programul corespunzator cazului a1doilea. totusi in cazul prelucrarii unui numar mare de gauri. Metodele de incarcare a programelor CNC pot fi: . 111 cazul In care lotul de piese cuprinde sute sau mii de bucati.118 Tehnologii de prelucrare cu CNC continua in zig-zag. In eel de-al doilea caz (fig. Incarcarea programului CNC Incarcerea programului CNC elaborat fie prin programare manuala sau fie prin programare asistata de calculator se face prin mai multe metode. deoarece programatorul poate considera ca este mai usor sa repete coordonatele ~i sa schimbe semnele.3. Aceasta este principala cerinta la programarea masinilor-unelte CNC. Eficienta unui program se mascara In rapiditatea si siguranta lui. dezavantaje1eprelucrarii in varianta din primul caz devin considerabile ca pierderi de timp si bani. problema gasirii drumului minim este foarte importanta.b). 'in vederea minimizarii timpului total de deplasare cu avansrapid. Un program corespunzator unei operatii tehnologice poate fi scris 'in multe moduri.27. 3. Chiar daca scula se deplaseaza cu avans rapid de la 0 gaura la alta. Programul eel rnai bun posibil este acela care realizeaza prelucrarea In timpuI eel mai scurt si In modul eel mai sigur. Problema se rezolva In acest caz prin aplicarea metodelor de optimizare.

adesea pot sa apara diverse greseli. arborele principal se roteste. fie la codificarea informatiilor. Exista doua etape la verificarea unui program. fie la calculul traiectoriilor sculelor. programul trebuie verificat din punctul de vedere al erorilor de codificare. fie prin distantarea sculei fata de piesa. l. prin intermediul unui calculator. o alta metoda de verificare a programului este prin asa-zisa "aschierea aerului". 'in general erorile geometrice ~i de . In al doilea rand. metoda foarte des utilizata. care este valabila doar la CNC-urile performante care dispun de un simulator 2D. o a treia metoda. sta este ramare 'in mai ilizate. varianta 1 cazul in gaud la 'U 0 serie portanta. Acest mod de verificare a programului este larg utilizat in demonstratiile pentru instruire. unde programele CNC nu sunt foarte mari. trebuie verificata derularea programului pe masina. Ea se poate realiza fie prin scoaterea piesei de pe masina. Verificarea programului CNC moduri. 'inderii La scrierea unui program CNC. In urma procesului de simulare a traiectoriilor sculelor. Desigur. memorie externa etc). Prin aceasta metoda programele pot fi transmise atat de la calculator catre CNC cat si invers. pozitionare etc. discheta. De aceea. inainte de executia programului pe masina.9.rnai ea~teptate J. este necesara verificarea acestuia. o prima metoda de verificare a programului pe masina este aceea prin care operatorul utilizeaza 0 functie de derulare a programului 'in memoria CNC-ului. Programul se deruleaza pe monitor. este de a verifica traiectoriile sculelor pe display. unde toate erorile de sintaxa sau format de programare apar sub forma unui mesaj de eroare.spunzator in zig-zag ~zir' '. adica un sistem DNC. 3. insa sculele nu se deplaseaza. In primul rand. pot fi corectate. prin intermediul unui dispozitiv (cititor de banda perforata. Sculele se misca cu avansul programat. dar la 0 distanta fata de piesa. deci de aplicarea irilor de {itatii se oului de alizeaza ~ficienta )rOt ill direct de la tastatura echipamentului CNC. La aceasta functie de verificare. daca exista 0 interfata de Iegatura. fiecare metoda are avantajele si dezavantajele ei.Programarea manuala a masinilor-unelte cu CNC 119 a este mai ramata sa e program . mai ales in cazul prelucrarii pieselor uzuale.

Simularea poate fi facuta cu diferite viteze de simulare. Daca aschierea a fost corespunzatoare. pe care operatorul trebuie sa le considere atunci cand verifica. Aceasta distanta se compara cu distanta "rest de parcurs" de pe display. Se determina distanta dintre scula si universal sau dispozitivul de fixare prin vizualizare directa sau prin masurare (dupa oprirea arborelui principal).d. y Exists vreo functie GOOcare sa genereze 0 miscare rapids neasteptata in locul unei miscari dorite. din cauza razei la varful seulei.120 Tehnologii de prelucrare cu CNC sintaxa ale programului. 0 posibilitate de verifieare a programului direct in aschiere se aplica 1a prelucrarea primei piese din lot. nu trebuie sa existe coordonate X cu semnul minus. executia trebuie oprita. pana la ultima fraza. In caz de neconcordanta. aceste deficiente pot fi observate si remediate cu usurinta. Daca avansul este pre a mare si finisarea suprafetei nu este satisfacatoare.Care este eea mai lunga deplasare a sculei pe axa Z a strungului? Aceasta distants trebuie comparata cu lungimea piesei din afara universalului. in regim "fraza cu fraza" sau in regim " automat". in asa-numitul mod de verifieare "fraza eu fraza". ruperea sculei etc.. Coordonata X are 0 valoare negativa mica doar 1a strunjirea frontala.Intr-un program de prelucrare pe strung. de exemplu rebutarea piesei.m. . De aceea merita depus orice efort din partea programatorului si operatorului pentru dezvoltarea abilitatii de a detecta rapid erorile periculoase din program. avansul poate fi incetinit (cu potentiometrul de reglare a avansului intre valorile 0% si 100%. In final. atunci cand seula aschiaza aproape de universal-la strung sau de dispozitivul de fixare-la centrele de prelucrare). asemanator cu procesul real de aschiere. un program inaintea executarii lui pe strung: ). ). Insa oricare din situatiile amintite anterior pot duce 1a probleme serioase. de exemplu. se deruleaza urmatoarea fraza. eu avans de lucru GOI? Acest lucru este foarte important atunci cand scula se apropie de piesa sau de universal.. La derularea frazei curente. Exista cateva aspecte practice importante.a. el poate fi modificat 1a piesa urmatoare. pentru a preveni coliziunea sculei cu universaluL Daca programatorul uita sa introduca functiile pentru activarea lichidului de racire sau pentru pomirea arborelui principal. s.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful