INTRODUCERE

Turismul – activitate economico-socială Turismul reprezintă astăzi, prin conţinutul şi rolul său, un domeniu distinct de activitate, o componentă de primă importanţă a vieţii economice şi sociale pentru un număr tot mai mare de ţări ale lumii. Receptiv la prefacerile civilizaţiei contemporane, turismul evoluează sub impactul acestora, dinamica să intregrându-se procesului general de dezvoltare. La rândul său, prin vastul potenţial uman şi material pe care îl antrenează în desfăşurarea sa, ca şi prin efectele benefice asupra domeniilor de interferenţă, turismul acţionează ca un factor stimulator al progresului, al dezvoltării. Multiplele sale conexiuni şi implicaţii în planul economic, social, cultural şi politic, rolul său activ în societate, pe de o parte, şi transformările sale ca fenomen, pe de alta, argumentează actualitatea preocupărilor pentru cunoaşterea conţinutului turismului, a sensibilităţilor şi incidenţelor sale, pentru descifrarea mecanismelor de funcţionare. În acest context se înscriu şi eforturile specialiştilor privind definirea, cu rigurozitate ştiinţifica a sistemului categorical integrat turismului, a interdependenţelor cu celelalte componente alea economiei, de cuantificare a efectelor sale. Conceptele de “turism” şi “turist” Deşi considerat de cei mai mulţi dintre experţii în domeniu un fenomen specific epocii contemporane, turismul s-a cristalizat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi ca atare, primele încercări de definire şi caracterizare a lui datează din această perioadă. Preş de un secol de la apariţie, turismul a avut o evuluţie relativ lentă, ceea ce s-a reflectat şi în planul clarificărilor conceptuale. După cel de-al doilea război mondial, mai exact începand cu anii ’60, şi ca urmarea a profundelor transformări în economia mondială, turismul cunoaşte o expansiune deosebită – de unde şi caracteristica pe care i-o atribuie numeroşi autori, aceea de “fenimen specific lumii moderne” – antrenând tot mai multe resurse, angrenând în mecanismele sale un număr în creştere de ţări şi organisme. Mutaţiile majore din practica turismului au favorizat intensificarea cercetărilor cu privire la conţinutul şi trasăturile definitorii ale acestui domeniu, au impus crearea unui cadru metodologic unitar pentru înregistrarea şi evaluarea dimensiunilor şi efectelor sale. Turismul este considerat, în primul rând, “o forma de recreere alături de alte activităţi şi formule de petrecere a timpului liber”1; el presupune “mişcarea temporară a oamenilor spre destinaţii situate în afara reşedinţei obişnuite şi activităţile desfăşurate în timpul petrecut la acele destinaţii”2. Rodica Minciu prezintă turismul ca o activitate complexa, cu o multitudine de faţete, cu o incărcatură economică semnificativă, poziţionată la intersecţia mai multor ramuri şi sectoare din economie; toate acestea îşi găsesc reflectarea în varietatea punctelor de vedere cu privire la conţinutul noţiunii de turism şi a conceptelor adiacente.
1 2

Rodica Minciu, Economia Turismului, Ed. Uranus, Bucureşti. 2001, p. 11 Idem, p.12

2

Pornind de la premisa că turismul se referă, în esenţă, la călătoriile oamenilor în afara reşedinţei obişnuite, definirea conţinutului acestuia aduce în discuţie aspecte cum sunt: scopul călătorieri, distanţa şi durata deplasării, precum şi caracteristicile subiectului călătorieri, respectiv ale turistului. Ca urmare, cele mai multe dintre studiile consacrate acestui domeniu operează cu analiză intercorelată a categoriilor de „turism” şi „turist”. Turismul potrivit noilor precizări, acesta se referă la activităţile desfăşurate de persoane, pe durata călătoriilor şi sejururilor, în locuri situate în afara reşedinţei obişnuite, pentru o perioada consecutivă ce nu depaşeşte un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive3. Se apreciază că această definiţie este suficient de largă pentru a acoperi călătoriile între diferite ţări, dar şi în interiorul acestora şi, de asemenea, pentru a include activităţile vizitatorilor de o zi (excursionişti) şi aşe celor care rămân, în zona vizitată, cel puţin 24 de ore (turişti). Corespunzător accepţiunii prezentate, pot fi identificate formele principale ale turismului: a) turismul intern rezidenţii unei ţări date care călătoresc numai în interiorul acesteia; b) turismul receptor non rezidenţii care călătoresc în ţara dată; c) turismul emiţător rezidentii ţării date care călătoresc în alte ţări; În ce priveşte turistul, acesta este reprezentat de „orice persoană care se deplasează spre un loc situat în afara reşedinţei sale obişnuite, pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi ale cărei motive principale de calatorie sunt altele decât exercitarea unei activităţi remunerate în locul vizitat„4.

3 43 4

Rodica Minciu, Op. cit, p. 17 Idem, p.18

3

CAPITOLUL 1 PARTICULARITĂŢILE INDUSTRIEI OSPITALITĂŢII
1.1. Conceptul şi conţinutul industriei ospitalităţii Serviciile oferite turiştilor la locul de petrecere a vacanţei reprezintă componenta cea mai importantă a activităţii turistice. Ele au ca obiect satisfacerea nevolilor cotidiene de repaos şi hrană ale turiştilor, precum şi cele specifice de distracţie, de recreere. Aceste prestaţii sunt constituite din servicii de cazare (găzduire), de alimentaţie şi de agrement; lor li se adaugă alte servicii, de ordin general sau particularizate pe forme de turism, menite să complecteze cadrul favorabil desfăşurării voiajelor. Aceste servicii se regăsesc în conţinutul a ceea ce se numeşte, mai recent, industria ospitalităţii. Derivând de la sensul originar al noţiuni de ospitalitate acţiunea de a primi şi a găzdui pe cineva5 - industria ospitalităţii are astăzi o accepţiune largă, înglobând ansamblul activităţiilor, având caracter economic – producţie de bunuri şi servicii - destinate satisfacerii nevoilor turiştilor în locurile de petrecere a vacanţei. Dacă asupra ideii de ospitalitate nu există nici un fel de rezervă în admiterea ca obiectiv al turismului, atributul de industrie a generat controverse. Asociat iniţial activităţii hoteliere şi utilizat în sintagma “industrie hotelieră”, atributul de industrie este justificat de amploarea şi conţinutul acestui component: este vorba, în deosebi, de caracteristicile investiţiilor care, prin mărime şi mod de recuperare, sunt similare celor din industriile consacrate şi de faptul că producţia acestor servicii este una intensivă în muncă6. Ulterior, caracterul industrial a fost recunoscut şi altor componente ale activităţii turistice. Ca urmare, formula de industrie a ospitalităţii este tot mai frecvent întâlnită, considerându-se că ea răspunde cel mai bine specificului domeniului şi atitudinii producătorilor de vacanţe. Cu toate acestea, în literatura de specialitate mai persistă reserve cu privire la utilizarea acestei terminologii, dar mai ales în legatură cu aria de cuprindere a industriei ospitalităţii. Unii limitează conţinutul acesteia la serviciile de cazare şi alimentaţie 7, poate şi pentru faptul că, cel mai adesea, aceste două prestaţii sunt oferite în aceleaşi incinte care funcţionează asemănător unor unităţi industriale; alţii consideră potrivită o abordare mai largă, cu includerea serviciilor de agrement şi chiar a celor de comercializare a produselor. Se poate aprecia ca acest al doilea punct de vedere se apropie de accepţiunea modernă a turismului, în spiritul căruia ocuparea plăcută, agreabilă a timpului liber, al vacanţei este cel puţin tot atât de importantă ca şi asigurarea condiţiilor de deplasare, găzduire şi hrană. Nu lipsesc nici abordările mult mai largi, care includ în sfera industriei ospitalităţii şi alte activităţi, precum transporturile, sănătatea sau educaţia.

1.2. Cazarea hotelieră

5 6

Le petit Larousse, Edition Larousse, Paris, 1993, p 521 .Fr. Vellas, L. Becherel, op.cit., p 97 7 J. Ch. Holloway, op. cit., p. 117

4

în derularea prestaţiei turistice. ca o prestaţie complexă ce decurge din exploatarea echipamentelor de primire şi găzduire şi este alcătuită dintr-un grupaj de service oferit călătorului pe timpul şi în legatura cu rămânerea să în unităţile hoteliere8. cu prioritate. de-a lungul drumurilor sau în centrele urbane. creşte numărul unităţilor destinate găzduirii oaspeţilor temporari. în primul rând. de modul de organizare al muncii. 5 . sejurul şi plecarea călătorului. În acest context. cazarea vizează crearea condiţilor şi confortului pentru odihna călătorului. iar funcţiile relativ simple. Prin conţinutul său. servirea turiştilor se înscrie tot mai frecvent ca funcţieobiectiv a unităţilor hoteliere. 8 J. 1992. în zonele prin excelenţă turistice. se poate vorbi de cristalizarea industriei hoteliere ca domeniu distinct de activitate. Conţinutul industriei hoteliere. Second Edition. Urmare a acestor schimbări.2. Cazarea se prezintă astfel. Principles of Management în the Hospital Industry. London. Legatura dintre activitatea turistică şi industria hotelieră este însă mult mai complexă. manifestă multă receptivitate fără de nevoile acestora. care să asigure turiştilor condiţii optime de înoptare şi să îndeplinească. Mai târziu. staţiuni balneare. dimensiunile circulaţiei turistice şi gradul de valorificare al patrimoniului. de nivelul de calificare al lucrătorilor. pe de o parte. neconcordanţa între nivelul confortului oferit şi exigenţele turiştilor. dotările erau mai modeste. de calitatea şi varietatea serviciilor oferite.1 Importanţa şi particularităţile industriei hoteliere Industria hotelieră. înzestrarea lor necorespunzătoare. Industria hotelieră. exprimată cu suficientă rigoare de grupa de servicii “hoteluri şi restaurante”. şi alte funcţii. ea poate fi definită ca rezultatul (produsul sau serviciul) industriei hoteliere (hotelariei). Van Nostrand Reindhold. apariţia şi existenţa primelor stabilimente având ca destinaţie primirea şi gîzduirea călătorilor au fost determinate de efectuarea unor deplasări în alte scopuri decât cele turistice. pe măsura intensificări circulaţiei. munte. de profunzime şi de intercondiţionare reciprocă. ele erau amplasate.R. În felul acesta. Dimensiunile şi calitatea serviciului de cazare hotelieră sunt determinate. dotărilor etc. Astfel. deşi nu priveşte în exclusivitate asigurarea necesarului de spaţii şi servicii de cazare pentru turişti.4. insuficienţa spaţilor de cazare. funcţile şi trăsăturile acesteia au evoluat în conexiune cu dezvoltarea capacităţilor de cazare şi implicarea lor în activitatea turistică. iar amplasarea lor se realizează în afara oraşelor. O primă dimensiune a acestei relaţii este pusă în valoare de faptul ca peste 70% din existentul de spaţii de cazare se afla amplasat în zone de interes turistic (litoral. ca şi numărul mic al lucrătorilor sau slaba lor pregătire influenţează negativ calitatea servicului de cazare şi. centre urbane). însăşi evoluţia turismului este determinată de existenţa unor spaţii de cazare. de existenţa unei baze materiale adecvate din punct de vedere al mărimii. p. prin intermediul acestuia. tipologiei. are ca domeniu de referinţă totalitatea proceselor desfăşurate în unităţile de cazare.Cazarea reprezintă. Astfel. sector ce înglobează ansamblul activitătilor desfăşurate în spaţile de locuire temporară. recunoscută ca o componentă distinctă a economiei. serviciul de cazare este influenţat de încadrarea cu personal a mijloacelor de găzduire. are loc o diversificare a funcţilor şi o îmbunătăţire a dotărilor pentru a răspunde mai bine nevoilor turiştilor. generate de primirea.. KEISER. a consacrări turismului şi transformări lui într-un fenomen de masă s-au produs adaptări şi în privinţa mijloacelor de cazare. de nivelul lor de echipare. corespunzător. evoluează în interdependenţă cu activitatea turistică. În al doilea rând. etapa următoare transportului şi întruneşte caracteristicile unei componente cu existenţă de sine stătătoare. după caz. iar pe de altă parte. 1. industria hotelieră se dezvoltă ca urmare a creşterii circulaţiei turistice.

fără să fie lipsit de confortul specific civilizaţiei moderne. amenajările referitoare la asigurarea condiţiilor de odihnă şi agrement contribuie hotărâtor la prezenţa turiştilor în zona respectivă. cele mai multe dintre particularităţile hotelăriei decurg din dependenţa şi subordonarea acesteia faţă de activitaea turistică. datorită echipării corespunzătoare sau absenţei unor condiţii minime de campare. În acest context. a întregi economii. de odihnă. ca urmare a confortului şi calitătii serviciilor pe care le oferă. Astfel. contribuind sensibil la creşterea eficienţei comercializării vacanţelor. de asemenea. Adaptarea la nevoile turistului reprezintă una dintre caracteristicile importante ale industriei hoteliere. reprezintă o altă latură a industriei hoteliere. ci şi eficienţa acestuia. Rolul acestor dotări. conducând la realizarea unor coeficienti superiori de exploatare. serviciul de cazare 6 . pe lângă efectele negative asupra odihnei şi recreerii consumatorilor. sporirea exigenţei consumatorilor de vacanţe reclamă eforturi de adaptare din partea industriei hoteliere. în mod deosebit. este şi mai important în cazul turismului rezidenţial (de sejur lung). industria hotelieră este cea care trebuie să creeze condiţii ca un număr tot mai mare de persoane să beneficieze de posibilitatea petrecerii vacanţei sau sfârşitului de săptămână într-o zonă turistică. Industria hotelieră. de stimulare a circulaţiei. Zone deosebit de bogate în atracţii turistice pot rămâne în afara interesului turistic. indirect. pe lângă atracţia exercitată de un element (obiectiv) turistic. notorietăţii unui produs turistic sau unei întreprinderi. serviciul de cazare hotelieră favorizează o mai bună utilizare a potenţialului. Cunoaşterea acestui aspect al relaţiei turism – industria hotelieră are valoare deosebită pentru orientarea investiţiilor şi direcţionarea dezvoltării sectorului hotelier. Aşa cum s-a arătat. Sporirea veniturilor băneşti. influenţează nu numai dinamica turismului. pot beneficia de solicitări din partea turiştilor. prin atragerea în circuitul economic al diverselor zone. măsura satisfacerii nevoii pentru turism a populaţiei. Dimensiunile industriei hoteliere. implicit al serviciului de cazare. diversitatea să constituie elemente componente ale prestigiului. s-au reflectat în modificarea comportamentului consumatorilor faţă de turism. în sensul intensificării cererii şi dezvoltării nevoilor. Valorificarea superioară a potenţialului turistic. prin atracţia exercitată. Servicii hoteliere insuficiente în raport cu dimensiunile cererii sau calitatea lor necorespunzatoare. urbanizarea. aceasta din urmă suferind influenţa transformărilor cantitative şi calitative ale circulaţiei turistice. În acest conetext. relaţia dintre turism şi industria ospitalieră este reciprocă. De asemenea. când turistul doreşte să îşi petreacă vacanţa într-un cadru natural atrăgător. eforturi materializate în:  Creşterea de noi capacităţi de cazare şi modernizarea celor existente în scopul îmbunătăţirii confortului  Lărgimea gamei tipologice a unităţilor şi sporirea complexităţii funcţiilor îndeplinite de acestea. respectiv calitatea serviciului de cazare. Dealtfel. vor determina schimbări în destinaţia veniturilor şi disponibilităţilor de timp şi indirect.  Diversificarea serviciilor oferite şi ridicarea nivelului lor calitativ. lărgimea ariei de referinţă a pieţei. manifestării unor exigenţe sporite în privinţa calităţii serviciilor. progresele înregistrate în domeniu reprezintă. creşterea timpului liber etc. scăderi în circulaţia turistică. Creşterea numărului de turişti. de sporire a duratei sejurului. după cum zone mai puţin înzestrate cu obiective turistice.Este cunoscut că. complexitatea serviciului de cazare. devine un factor important de realizare a turismului. industria hotelieră căreia îi revine sarcina realizării acestor condiţii. a resurselor umane şi a capacităţii bazei tehnico-materiale. nivelul său calitativ. la dezvoltarea turismului şi.

În ceea ce priveşte sezonalitatea în domeniul hotelăriei. ponderea formelor de bază şi complementare poate diferi 9 Fr. nesatisfacerea nevoilor clienţilor. o diversificare a serviciilor care să capteze interesul turistilor. dependent de prestator. respectiv. Dintre acestea.) şi forme complementare de cazare (campingul. ospitalităţii şi eficienţei operaţiunilor şi. Becherel. Reducerea efectelor sezonalităţii. se realizează într-un timp mai scurt şi cu invesţii specific mai reduse decât capacităţile de bază şi sunt destinate. respectiv activitatea turistică are un caracter pronunţat sezonier. respectiv. diminuandu-se astfel rolul condiţiilor naturale. Capacităţile complementare. ca prioritate în industria hotelieră. În consecinţă. cu riscul pierderii acestora.cit. atributele generale ale prestaţiei turistice. localităţiile) în care reţeaua de bază nu dispune de capacitate suficientă. Imposibilitatea stocării şi păstrării serviciilor turistice de cazare. pentru rolul lor deosebit. situaţiile de insuficienţă a ofertei şi. cu efecte negative asupra rezultatelor activităţii. Clasificarea porneşte de la considerentul că un obiectiv de cazare reprezintă. la realizarea cărora participă nemijlocit unitatea hotelieră şi personalul acesteia. Suprasolicitarea serviciilor de cazare în perioadele de vârf şi diminuarea cererilor sau chiar absenţa lor în extrasezon se reflectă negativ asupra gradului de utilizare a bazei materiale şi a personalului şi. în toate împrejurările. p 96. o planificare riguroasa a necesarului de resurse umane şi.2.. nu în ultimul rând. op. de fapt. în fapt. îmbogăţirea serviciului de cazare reprezintă o preocupare importantă a deţinatorilor de echipamente şi a personalului din industria hotelieră. ca şi dependenţa lor de structurile materiale şi de personal. preluări unei părţi a solicitărilor din perioadele de afluenţă maximă a clientelei. mai multă flexibilitate în producţia de servicii. cu alte cuvinte. perisabilitatea. În ansamblul lor. reclamă o mai bună adaptare la variaţiile cererii. fiind amenajari relativ simple. se impun a fi evidenţiate. în spaţiu şi volum de activitate). Se pot reduce sau elimina.hotelieră întrunind. sau pe cele de irosire a ofertei.2. Cu cât acest serviciu are un conţinut mai bogat şi mai variat. a ofertei de servcii. respectiv. 1. ea este rezultatul concentrării în anumite perioade ale anului sau săptămânii. de o mare diversitate – de la desing-ul şi anplasarea unităţilor până la managementul acestora îşi pun amprenta asupra calităţii serviciilor de cazare. în acest fel. satul turistic etc. În funcţie de evoluţia cererii turistice şi de intensitatea sezonalităţii. în principal. impun preocupări deosebite în direcţia cunoaşterii şi anticipării evoluţiei cererii şi mai multă elasticitate în organizarea activităţii.9 Serviciul de cazare este rezultatul combinării unor prestaţii de bază şi a unora auxiliare la bază.) care se realizeaza în zonele (staţiunile. problemele industriei hoteliere. motelul. Structura serviciilor de cazare În practica turistică internaţională se cunosc mai multe criterii de clasificare a obiectivelor de cazare:  După structura reţelei de cazare pot fi distinse forme de cazare de bază (hotelul. sezonalitatea. indirect. care nu poate satisface. cu atât exercită o atracţie mai mare asupra turiştilor. asupra eficienţei activităţii. 7 . asupra dinamicii activităţii turistice. complexitatea. cererea de cazare a clientelei potenţiale în perioadele de vârf de sezon. satul de vacanţă. în funcţie de specificul său şi se manifestă prin variaţia corespunzatoare a producţiei şi. precum şi alte verigi din interiorul sau din afara aparatului turistic. dar şi asupra mulţumirii materiale şi morale a personalului. Vellas. L. o ofertă tridimensională rigidă de servicii de cazare (în timp. hanul turistic etc.

de tipul complexelor turistice unde nu rareori capacitatea depăşeşte 1000 de locuri. în funcţie de durata aranjamentelor turistice perfectate sau de durata concediilor sau vacanţelor turistice. În funcţie de durata sejurului.). din centrele urbane.  De sejur. obiectivele de cazare cu activitate sezonieră înregistrează sejururi medii. numerotate cu stele de la unu la cinci. Media mondială a capacităţiilor de primire a unui obiectiv turistic se situeaza în jurul a 300 – 500 de locuri de cazare. pâna la 200 – 400 de locuri  Structuri de cazare mari. sate de vacanţă. hotelurile sanatoriale). calitatea şi complexitatea dotărilor. ceea ce poate justifica o activitate rentabilă din punct de vedere economic. cu o capacitate de pâna la 20 – 40 de locuri  Structuri de cazare mijlocii. instalaţiilor şi diversitatea serviciilor pe care le ofera. În ultimul deceniu se remarcă tendinţa mondială de a se realiza structura de cazare turistică de mari proporţii (hoteluri turistice. mai lungi.  După categoria de confort a obiectivelor de cazare . Aşa de exemplu. cât şi din turiştii de tranzit. acestea pot avea o activitate permanentă (în cazul în care funcţionează fără întrerupere în tot cursul anului) sau sezonieră (în cazul în care activitatea pronunţat sezonieră din unele statiuni turistice impune întreruperea temporară a activităţi în anumite perioade de extrasezon. cele cu o stea . ca aşa-numitele hoteluri terminale din vecinatatea aerogărilor. Cel mai bun exemplu pentru acest caz îl constituie hotelurile orăşeneşti. porturilor. precum şi obiectivele de cazare cu funcţionalitate permanentă din localităţiile turistice sezoniere în general. În mod paradoxal. care înregistrează sejururi medii relative lungi. amplasamnt (pozitia lor pe plan teritorial). se clasifică după caracteristicile constructive. În funcţie de amplasarea structurilor de cazare în diferite localităţi de tip urban se disting:  Structuri de cazare în staţiunile de litoral  Structuri de cazare în staţiunile de munte  Structuri de cazare în staţiunile balneoclimaterice  Structuri de cazare în centrele urbane (oraşe) În funcţie de capacitatea de primire a structurilor de cazare.  Mixte. a căror clientelă se formează atât din turiştii de sejur. chiar şi în condiţiile unor categori eterogene de clientelă şi ale fluctuaţilor de intensitate neuniformă a solicitărilor de servici în anumite perioade ale anului. Din acest punct de vedere se disting:  Structuri de cazare mici.gradul de confort cel mai scăzut. Capacitatea de primire exprimă facultatea unui obiectiv de cazare de a asigura serviciile de bază unui număr determinat de turisti.unităţile de cazare din domeniu turismului organizate pentru găzduirea pasagerilor. toate unităţile de cazare turistică sunt clasificate în cinci categorii de confort. popasuri turistice etc).substanţial de la o staţiune (localitate) la alta şi chiar de la o ţară primitoare de turişti la alta. la ora actuală în ţara noastră. Acest fapt a devenit posibil ca rezultat al concentrării 8 . complexe sanatoriale pentru cure balneare. cele cu cinci stele au gradul de confort cel mai ridicat şi invers. caracterizate prin sejururi medii scurte (uneori numai pentru o noapte). gărilor.  În funcţie de regimul (perioada) de folosire a obiectivelor de cazare. ele pot fi:  De tranzit. etc. a caror capacitate de primire depăşeşte 1000 de locuri de cazare. în comparaţie cu obiectivele de cazare cu activitate permanentă (cu excepţia unor obiective de cazare cu destinaţie specială ca. de exemplu. hotelurile de tratament balneomedical etc.

realizată de unităţi economice specializate. în spital şi unităţi de ocrotire socială. pregătirea şi distribuirea hranei părăsesc treptat. dezvoltarea ei în ritmuri înalte este consecinţa directă a modificărilor intervenite în concepţia oamenilor cu privire la modul de viaţă şi de acoperire a trebuinţelor. etc. ca rezultat al cooperări pe scară naţională şi internaţională între diferiţi prestatori de servici turistice (hotelieri.) aceleaşi tendinţe se remarcă şi în dezvoltarea infrastructurii turistice (dezvoltarea reţelei de autostrăzi. forme distincte de organizare. Caracteristic pentru domeniu alimentaţiei este faptul că prelucrarea se efectuează prin tehnologii fondate pe principiul modern al gastrotehniei. etc.) de mare capacitate. uscare – şi influenţa acestor 9 . ştiinţa care studiază transformările suferite de alimente în timpul diferitelor procese – fierbere. pentru segmente tot mai largi ale populaţiei.3. în sensul că reuneşte într-un tot unitar activităţi independente. profilul ocupaţional şi mentalitatea locuitorilor. identice sau comparabile cu cele din alte ramuri ale economiei. nu este posibil fără o prelucrare prealabilă de tip industrial sau casnic. Domeniul destinat prin conţinutul său. Activitatea de producţie sensibil asemanatoare celei desfăşurate în industria alimentară. În privinţa conţinutului. stocare şi producţie propriu-zisă. ritmurilor şi orientărilor acestuia. din punct de vedere economic şi social. ţinând seama de faptul că producţia are la rându-i un conţinut complex şi că poate fi subdivizată în aprovizionare. unde investiţiile sunt corelate cu ritmul bazei tehnicomateriale de cazare a turiştilor. alimentaţia publică este influenţată. respectiv amplorii. persoane aflate temporar în serviciul militar. asigură realizarea preparatelor culinare şi de cofetărie prin transformarea unor materii prime de origine vegetală al căror consum.de unde şi denumirea de alimentaţie publică. orientată spre satisfacerea nevoilor de consum – în principal. în acelaşi timp. cel mai adesea. Considerată. de condiţiile de viaţă şi muncă a oamenilor. funcţii diferite în raport de categoria de beneficiar. coacere. aceasta este alcătuită dintr-un proces de producţie. de nivelul de dezvoltare economică. volumul de investiţii necesar realizări obiectivelor de bază materială turistică depăşeşte cu mult ordinele de mărime a investiţiilor turistice cunoscute până nu de mult. Astfel. De asemenea. personal lucrător. săli de congrese. particularităţi Alimentaţia publică se individualizează ca o componentă distinctă a economiei. în evoluţia sa. stadioane şi complexuri sportive de dimensiuni olimpice.constante a activităţii agenţiilor de voiaj. sunt la fel de corecte punctele de vedere care consideră alimentaţia ca fiind compusă din mai multe procese. tuturor segmentelor de consumatori – rezidenţi şi turişti. prestatori de servicii de agrement. transportatori. aerogări de mare capacitate. de hrană – ale populaţiei. de structura demografică. În aceste conditii. rol. Alimentaţia publică – conţinut. Astfel. unul de comercializare şi unul de servire. aceasta prezintă o serie de particularităţi. teatre etc. Totodată. prăjire. 1. alimetaţia se caracterizează prin complexitate.. sfera îndeletnicirilor casnice şi se constituie într-o activitate de sine stătătoare. drept un studio avansat de pregătire a hranei pentru populaţie. Dacă apariţia acestei activităţi este rezultatul adâncirii diviziuni muncii. o contribuţie importantă la dinamica să revine fenomenului turistic. în concordanţă cu planurile de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a turismului într-o perspectivă mai îndelungată (uneori 10 -20 de ani). având un rol important în viaţa economică şi socială. Acest fapt justifică preocupările specialiştilor pentru determinarea cât mai precisă a proporţilor investitţilor necesare diferitelor obiective de cazare de interes turistic. potrivit opiniei specialiştilor. capabile să asigure trimiterile de turişti în masă pentru ocuparea acestor obiective şi.

în plus. ca urmare organizarea activităţii. Editura ASE. se stabileşte intervalul de aprovizionare. potrivit unor studii internaţionale deţine locul principal de aproape 60% din totalul cererilor.a. mijloacelor de transport ş. preparate sau nepreparate. aceasta îndeplineşte şi în cazul turismului mai multe funcţii. fundamentale. dintr-e ele merită amintite. simultaneitatea producţiei şi consumului. cantactul direct producator-client şi implicarea nemijlocită a acestuia din urma în realizarea prestaţiei. Cele trei laturi ale activităţii se află într-o relaţie de interdependenţă şi se derulează într-o succesiune bine determinată. comercializare. 215. room service etc. destinaţia lor. în funcţie de natura materiilor prime..). ceea ce echivalează. mărimea şi structura loturilor. De exemplu. Management în servicii. prin aceasta funcţie activitatea de alimetaţie se adresează consumatorului obişnuit şi este destinată satisfacerii unei nevoi fiziologice. trebuie să răspundă atributelor de rapiditate şi largă accesibilitate. Ca urmare. 10 R. p. este vorba de asigurarea confortului necesar servirii mesei. precum şi de oferirea unor prestaţii specifice. adaptată tipologiei unităţilor şi condiţiilor materiale ale acestora. această activitate este dominată de caracteristicile comune de vânzare de mărfuri cu amănuntul (evident. 10 . Activitatea comercială reprezintă continuarea firească a celei de producţie prin intermediul ei se asigura vânzarea. a unei atmosfere de relaxare şi distracţie. volumul producţiei. a unei ambianţe plăcute. care depăşeşte frecvent stadiul de artizanat – propriu gastronomiei casnice – ca urmare a mecanizării şi automatizării. numărul furnizorilor şi caracteristicile acestora. cu transferul dreptului de proprietate şi efectuarea une plăţi. desfacerea către consumatori a preparatelor obţinute în compartimentele de producţie dar şi a altor produse. în fapt. regimul preţurilor. astfel încât să se realizeze satisfacerea unei game cât mai largi de trebuinţe ale consumatorului. 1995. În mod concret. în cazul sectorului alimentaţiei. dar la altă scară competitivă cu industria alimentară. trăsăturile definitorii ale fiecărei laturi componente – producţie. răspunde. condiţiile de păstrare. activitatea de servire are ca obiectiv crearea condiţiilor şi facilităţilor pentru consumul imediat şi pe loc al acestora.. caracteristicile sale. condiţii de desfăşurare. Specific este şi modul de organizare a procesului de productie. activitatea de producţie este precedată de aprovizionare şi stocare. Având în vedere conţinutul activităţii de alimentaţie. banchete. Conţinutul lor diferit imprimă sectorului alimentaţiei un caracter complex şi influenţează condiţiile de desfăşurare a activităţii. de produse alimentare). servire – translatează asupra organizării şi desfaşurării acesteia. realizarea unor meniuri crutare. În ceea ce priveşte conţinutul. Activitatea de servire reprezintă cea de-a treia latură a alimentaţiei publice. capabile să facă faţă specificităţii fiecarui proces. De asemenea. nivelul preţurilor etc. cu o industrializare a acestei etape. seri distractive. pentru rolul deosebit pe care îl joacă. Desigur. băuturi). în sensul antrenării unui personal mai numeros şi cu o pregătire adecvată (ca nivel profesional şi structural) şi a unor dotări materiale de mare diversitate. de cofetărie.  funcţia de loisir.transformări asupra stării de sănătate a individului. Emilian. De asemenea. există un întreg arsenal de metode şi tehnici de gestionare a stocurilor10. strâns legată de procesul de comercializare a produselor specifice (preparate culinare. tipologia unităţilor. Este vorba de:  funcţia de nutriţie (hrană) care. Fiecare dintre aceste procese beneficiază de organizare şi desfăşurare proprie. ea presupune un act de schimb. reprezintă circa 25% din motivele de solicitare a unităţilor de alimentaţie. menite să răspundă cerinţelor particulare ale diferitelor categorii de clienţi (organizarea de mese festive. Bucuresti . component comercială reprezintă şi trăsături proprii ce derivă din natura produselor. în raport de circumstanţe sau constrângeri de timp şi bugete.

circa ¼ din bugetul lor de timp acestei activităţi. alimentaţia manifestă şi o serie de particularităţi. forma de turism sau modalitatea de angajare a prestaţiei. formei de servire). ea are o semnificaţie aparte în cazul turismului de tratament balneo-medical. În acelaşi context. în medie. regimul alimentar. vitamine şi lichide pentru amatori curei helio-marine etc. celor care călătoresc în week-end sau vacanţe. de adaptarea activităţii (varietatea sortimentală. se crează condiţile îndeplinirii funcţiei primordiale. cu accent pe componenta recreativ-distractivă. se referă la crearea cadrului propice unor întalniri (contracte) sau negocierilor. indiferent de locul de petrecere a vacanţei. în punctele de agrement. în ultima analiza. bineînţeles.) faţă de locul şi momentul în care sunt oferite prestaţiile. trebuie să complecteze. respectiv în staţiile de îmbarcare. cu o pondere deocamdata modestă. regimul alimentar având menirea de a contribui nemijlocit la satisfacerea motivaţiei ce a determinat opţiunea turistului pentru consumul respectiv (de exemplu: un regim alimentar consistent. de faptul ca turiştii alocă. se poate vorbi de o îmbunătăţire a conţinutului activităţilor de alimentaţie şi o creştere a rolului său prin multiplicarea funcţilor pe care le poate împlini. Privită din această perspectivă.  funcţia de afaceri. Alimentaţia este. caracteristicile clientelei de ceea de loisir. să potenţeze efectele curei medicale. Deşi aceasta cerinţă se impune pentru toate genurile de turism. Ca parte integrantă a prestaţie turistice. accea de a asigura hrana turiştilor aflaţi temporar în afara reşedinţei permanente. se apropie prin conţinut. în această situaţie. totodată. se înscrie şi necesitatea corelări servicilor de alimentaţie cu particularul formei de turism. profilului. prin structura lui. îndeplnirea lor fiind condiţionată de ambianţa unităţilor. precum şi la organizarea festivităţilor ocazionate de diverse evenimente.  să asigure o diversitate structurală a produselor şi serviciilor pentru a răspunde specifitaţii cerintelor. varietatea bucătăriei şi calitatea preparatelor.  funcţia de convivialitate. implicit. corelaţie referitoare atât la varietatea sortimentală oferită. deopotrivă. de exigenţele turiştilor autohtoni şi străini. şi anume:  să fie prezentă în toate momentele importante ale consumului turistic. la locurile de destinaţie şi sejur.. de component de bază a prestaţiei turistice. cât şi la orarul de funcţionare al unităţilor. cu diversificarea formelor sale şi sporirea exigenţelor clientelei specifice. alimentaţia fiind principala cale de satisfacere a nevoilor fiziologice de hrană a turistului. Este vorba de necesitatea existenţei unei tipologii largi a unităţilor (din punct de vedere al categoriilor de confort. motivaţie. un serviciu de bază. Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie serviciile asigurate în mijloacele de transport aerian sau feroviare. Pe aceleaşi coordonate se localizează şi caracteristica apropierii servicilor de alimentaţie.nevoilor manifestate de consumatori cu o condiţie materială peste medie şi. În acest fel. al diversităţii şi adaptabilităţi. în mijloacele de transport. de ponderea importantă în structura cheltuielilor de vacanţă şi nu în ultimul rând. la reuşita acestuia. bogat în proteine şi glucide pentru amatori de sporturi de iarnă care depun eforturi fizice mari sau bogate în minerale. ş. Această cerinţă are o semnificaţie deosebită. conţinutul şi atractivitatea ofertei.). Este recunoscută 11 . mărimii. această calitate îi este conferită de funcţiile pe care le are. aşa cum se ştie. în concordanţă cu cerinţele foarte diferite ale clientelei şi. ce reflectă originalitatea acestui domeniu şi care trebuie avute în vedere în proiectarea şi organizarea activităţii. program. apreciată de circa 15% din consumatori. calitatea şi diversitatea serviciilor suplimentare etc.a. Paralel cu dezvolatea turismului. contribuind. structura serviciilor. cu efecte directe asupra dimensiunilor şi structurii circulaţiei turistice. alimentaţia influenţează calitatea produselor turistice şi.

staţiuni. determinând nivelul şi evoluţia circulaţiei turistice. capabile să asigure individului sau une grupări sociale o stare de bună dispoziţie. în concordanţă cu varietatea modalităţilor şi locurilor de petrecere al vacanţei. De altfel. de la cunoscători şi experţi la amatori sau de la gurmanzi la oameni obişnuiţi. vânătorească. a timpului liber la locul destinaţiei se situeaza de asemenea printre preocupările centrale ale ofertanţiilor de vacanţe. pe de o parte. Toate aceste trăsături pun în evidenţă locul important pe care activitatea de alimentaţie îl deţine în structura produsului turistic şi contribuţia sa atât la ridicarea calităţii serviciului turistic în ansamblul său. de degustări de vinuri etc. urmare a diversităţii şi originalităţii artei culinare. Activităţile având acest obiect se prezintă într-o mare diversitate tipologică. de plăcere. agrement turistic se poate definii prin ansamblul mijloacelor. cât şi la creşterea atractivităţii voiajelor sau destinaţiilor de vacanţă. pe de alta parte.4.). Agrement turistic Petrecerea placută. asigurarea unui serviciu de alimentaţie adecvat presupune prezenţa în structura ofertei a produselor proprii zonei de provenienţă a turiştilor. dar şi faptul ca aceasta se constituie într-un element fundamental pentru satisfacera nevoilor turiştilor. În acest context. evenimentelor. Dezvoltarea unor activităţii care să raspundă acestor cerinţe este determinată pe de o parte de sensurile evoluţiei în conţinutul vacanţelor care astăzi nu se mai poate rezuma la a oferii turiştilor doar condiţii de şedere şi servire a mesei şi. ceea ce îi conferă statutul de component de bază a prestaţiilor turistice Dealtfel.1 Conţinutul şi funcţiile agrementului Semnificând etimologic plăcere. a celor specific zonei pe care o vizitează şi a unora neutre (comune majorităţii bucătariilor lumii). 1. 1.existenţa unor diferenţe notabile în tradiţia culinară a zonelor ţărilor şi popoarelor.4. şi formelor oferite de unităţi. echipamentelor. Această accepţiune evidenţiază varietatea activităţiilor de agrement şi multitudinea planurilor pe care acţionează. să lase o impresie. acest punct de vedere este tot mai frecvent argumentat de lucrările de specialitate şi întalnit în limbajul organizatorilor de turism din ţările cu tradiţie în 12 . Nu în ultimul rând. o amintire favorabilă. în condiţiile extinderii şi intensificării circulaţiei turistice internaţional devine necesară. o bună stăpânire a informaţilor cu privire la aceste tradiţii şi. sau zone turistice. pe de altă parte.  să reprezinte un element de selecţie a destinaţiilor de vacanţe (atunci când celelalte componente ale ofertei sunt comparabile şi sensibil apropiate) sau chiar motivaţia principală a călătoriei. eficienţa sa este reflectată în costul total al pachetului de vacanţă. produsul turistic având drept caracteristică dominantă gastronomia este tot mai prezent în structura ofertelor de vacanţă (ca atare sau în asociaţie cu alte atracţii). adresându-se unor segmente largi de consumatori. de reconsiderarea valorii timpului liber. să dea senzaţia unei satisfacţii. Ele sunt definite cu termenul generic de animaţie/agrement şi se constituie într-o componentă distinctă şi importantă a produsului turistic. distracţie. o adaptare a servicilor la specificul cerinţelor clientelei. Paralel cu sporirea interesului faţă de vacanţele gastronomice. unei împlinirii. s-a afirmat şi tendinţa de diversificare a acestora (exemplu: vacanţa gastronomică pescăreacă. Ori.

iahting. acestea se diferenţiază în raport cu turistul şi nevoile sale fizice şi psihice şi organizatorii de vacanţe (agenţii economici şi staţiuni) şi problemele lor. de cele mai multe ori. concursuri. Mai mult creşterea rolului său în satisfacerea nevoilor turiştilor a condus la formarea sa în motivaţie turistică propriu-zisă şi. În general. Dacă în privinţa tratamentului balneo-medical. ca factor de competitivitate a staţiunilor sau unităţilor de creştere a atractivităţii acestora prin diferenţierea ofertelor. destindere. echitaţie. bazine de înot. În ce-l priveşte pe turist. dezvoltarea şi diversificarea prestaţiilor de agreement se concretizează în sporirea volumului global al încasărilor si. Prezenţa agrementului şi varietatea formelor sale trezesc interesul turistului pentru o anumită zonă şi asigură.1998. iahtingul. Bucuresti . pentru schior prezenţa zăpezii. Cea de-a doua latură urmăreşte reconfortarea psihică a turistului prin relaxare. diminuând influenţa acestuia asupra cererii şi permiţând manifestarea interesului pentru anumite destinaţii perioade mai îndelungate. de exemplu nu există nici un fel de rezervă în recunoaşterea importanţei şi locului sau în structura produsului turistic. Pe de altă parte. a instalaţiilor mecanice de urcat este cel puţin la fel de importantă ca şi a condiţiilor de cazare şi masă. instructiv-educative.de la simpla plimbare până la practicarea unor sporturi complexe – şi instalaţii aferente: terenuri de sport. distracţie. respectiv. a amenajărilor pentru practicarea schiului. Existenţa a numeroase şi variate posibilităţi de petrecere a timpului. corespunzator. în primul rând. puse la dispoziţie de mijloacele şi formele de agrement. stimularea creaţiei. Din perspectiva organizatorilor de turism. 11 Gabriela Stanciulescu . nu sunt puţine opiniile potrivit cărora agrementul reprezintă o prestaţie suplimentară. astfel de păreri sunt susţinute de dificultatea delimitarii între serviciile de agrement şi cele având caracter suplimentar. agrementul îndeplieşte şi o serie de funcţii. Vorbind despre semnificaţiile agrementului nu trebuie omis raportul acestuia la prelungirea sezonului turistic şi. la atenuarea sezonalităţii activităţii. p. pârtii de schii. de bună dispoziţie. vânătoare şi pescuit.11 În calitate de componentă de bază a produsului turistic. 6 13 . trasee pentru drumeţii sau alpinism. Ca urmare. cu efecte stimulative asupra circulaţiei turistice. întâlnirii cu reprezentanţii diferitelor profesii. agrementul deţine în medie circa 10-15% din totalul cheltuielilor de vacanţă. Cu toate acestea. în practica turistică. Totodată. de creştere a eficienţei economice a activităţii. sporturile extreme presupun alocarea pentru aceste activităţii a unor sume peste nivelul mediu. conţinutul lor este apropiat. turism cultural.domeniu. dictionar poliglot axplicativ de termini utilizati în turism. revenirea acestuia. de multe ori. creerea unei atmosfere de comunicare. alpinism. vânătoarea. reduce dependenţa ofertei din cadrul natural. agrementul se manifestă. el se constituie ca un mijloc de individualizare a produselor şi de personalizare a destinaţiilor. vizitarea diverselor obiective turistice. În acest sens. agrementul reprezintă o importantă sursă de încasări. astfel schiul. corespunzător. Gabriela Tigu . Editura ALL. acestea demonstrează că animaţia este o componenta de bază a produsului turistic. N Lupu. satisfacerea nevoilor fizice de odihnă. la apariţia unor noi tipuri de vacanţe: schi. tot aşa trebuie înţelese lucrurile şi în cazul altor prestaţii cu rol recreativ. şi chiar prin îmbogăţirea bagajului de cunoştiinţe. dar şi cele care pun în mişcare organismul . agrementul are în vedere. în categoria acestora se înscriu excursiile. în primul rând. mişcare şi chiar dezvoltarea capacităţiilor sale. participarea la spectacole. sunt stimulate activităţiile sportive. de faptul că. în modificarea locului acestor activităţi în structura bugetului de vacanţă. dar cu diferenţe semnificative pe forme de turism. Satisfacerea acestor cerinţe predispune organizarea activităţilor cultural-distractive.

Dintre formele pe care le 12 Ed. la cele de slăbire. planetarium. circuite legate de viaţa şi opera unor personalităţi ale literaturii. artei naţionale şi universale burse de studii. generată de faptul ca efectuarea unor cumpărături uzuale sau specifice (cadouri. abordări care poziţionează echipamentele de agrement între componentele principale ale dotărilor turistice.2 Tipologia serviciilor de agrement Activităţiile care compun agrementul se caracterizează – aşa cum s-a arătat printr-o mare diversitate.4. plonjări subacvatice. jogging. rezervaţii şi cazinouri. presupune adoptarea unei strategii adecvate. Omul sau natura?. în practica organizării lor se operează cu o suită de criterii de structurare a acestora. sunt cuprinse în această categorie activităţi precum băile de soare şi mare. jocuri – face parte din activităţile cotidiene. în funcţie de mărime şi amplasare. gama ofertelor având caracter sportiv este şi ea foarte largă. articole de artizanat) deţine o pondere importantă (circa 6%) în structura motivelor călătoriei şi reprezintă un mod agreabil de ocupare a timpului liber. 285-347 14 . op. tipologie. Tinard. o dimensionare ponderat-raţională a dotărilor şi o adaptare a acestora la configuraţia spaţiilor şi peisajelor. întâlnirile cu rudele şi prietenii etc. respectiv:  animaţia de pură deconectare.gimnastica. participarea la diverse evenimete culturale. Bonnefaus. “Strategia agrementului” – cum este denumită noua viziune în procesul de amenajare turistică a teritoriului . p. Una dintre cele mai expresive şi complexe modalităţi de clasificare a prestaţiilor de agrement are în vedere conţinutul acestora12. se prezintă într-o multitudine de faţete şi se realizează printr-o gama largă de activităţii printre care: vizite la muzee sau case memoriale. amintiri.000 şi 20 mil de vizitatori pe an.  animaţia orientată spre realizarea unei depline forme (condiţii) fizice se referă la tipologia largă a curelor – de la cea balneară.158 Y. din parcurile de loisir: generale (cu instalaţii de distracţie şi/sau populate cu personaje din basme sau benzi desenate). zoologice). între 500. în sensul dezvoltării unei reţele comerciale (densitate unităţi.cit p. formarea şi educarea turistului. drumeţia. înfrumuseţare – şi practicarea diferitelor sporturi ca modalitate de întreţine a sănătăţii. muzici. un parc de distracţie înregistrează. river rafting).  animaţie culturală. tematice (nautice. volei. plimbarea. 1. orar de funcţionare) şi asigurarea unei game sortimentale în concordanţă cu cerinţele clientelei. în aceste condiţii staţiunile turistice trebuie să ofere cadrul permisiv continuării acestor activităţii sportive şi să stimuleze deprinderea acestora. Editura Politica Bucuresti. sejururi de învăţare a unei limbi străine. golf) dar şi activităţi care implică o pregătire specială şi o anumită doza de risc (săritura cu paraşuta. Fiecare dintre aceste componente se bucură de aprecierea unui număr mare de vizitatori (de ex. cuprinzând diverse jocuri (tenis. Corespunzător.Recunoaşterea rolului tot mai important al animaţie în oferta turistică este reflectată şi de noile abordări privind amenajarea zonelor şi staţiunilor turistice. 1976. în principal. motivelor care au generat călătoria. de ruptură în raport cu activităţiile cotidiene.  animaţia comercială.  animaţie recreativă.. ca produs medical. determinate de nevoia de a răspunde cât mai bine cerinţelor individuale şi de grup. cu accente pe latura morală a personalităţii sale.îşi propune valorificarea potenţialului turistic al fiecărei zone printr-o mai buna planificare de ansamblu şi pe termen lung a relaţiei om-natura. specificul staţiunilor. S-a constatat că la majoritatea europeniilor şi americanilor (60%) practicarea sporturilor . vizitarea diverselor obiective. având ca obiectiv cunoaşterea. constituită.

catedrale. cea religioasă.  animaţia profesională. în organizarea agrementului se va ţine seama că vizitatorii sunt. În staţiunile balneare. între formele sale cele mai cunoscute sunt târgurile şi expoziţiile.104 15 .C. bogăţia florei şi faunei. agrementul va fi caracterizat prin simplitatea şi diversitatea formelor.  pasive . rural. concursuri. referitoare la vizitarea unor edificii de factură religioasă (biserici. iahting. motivaţia şi tipologia largă a clientelei (de ex. concursuri etc. şi sunt tratate distinct în literatura de specialitate13. monumente. incluzând în aria sa de referinţă vizitarea unor obiective istorice – cetăţi. palate.  animaţie gastronomică. op. O altă modalitate de structurare a serviciilor de agrement.cunoaşte animaţia culturală se remarcă. J. prestaţii comune precum: practicarea diferitelor sporturi (tenis. În privinţa destinaţilor de week-end. moschei) şi efectuarea de pelerinaje şi cea istorică. montan. Astfel.Y. windsurfing. deltaplanism. vara sunt condiţii pentru drumeţie. patinaj pe role. se a urmări armonizarea activităţiilor recreativ-distractive cu natura tratamentului balneo-medical.cit. sportive. bob. avându-se în vedere durata redusă a deplasarilor. exprimată prin prezenţa la expoziţii sau concursuri de artă culinară precum şi circuite cu tematică specifică (cunoaşterea bucătăriei tradiţionale a unor zone. circuite având un conţinut industrial.  animaţia spectacol. pentru diversitatea peisagistică. unui public specializat. castele. Având în vedere acest unghi de abordare a serviciilor de agrement. întâlniri cu personalităţi etc. schi. lecţii.L. plonjări subacvatice . trebuie evidenţiată tendinţa de deplasare a accentului pe 13 C. degustări de vinuri). cazinouri şi apoi forme particulare. iarna sunt dezvoltate sporturile de zapadă: schi. de regulă. congresele. participarea la spectacole. jocuri. alpinism. Din acest punct de vedere se poate vorbi de agrement specific turismului de litoral. turişti sunt mai puţin atraşi de vizitarea obiectivelor cultural-artistice sau de participarea la simpozioane. vizitarea de muzee sau de alte obiective naturale sau cultural istorice. parcuri de distracţie. Pentru toate aceste destinaţii pot fi întalnite. formele agrementului se diferenţiază pe cele două sezoane: cald şi rece.. Gee. săniuţe. care se adresează.în care turistul este un simplu spectator: vizitarea diverselor atracţii. etc. acizat. în cazul destinaţiilor de litoral se remarcă. golf. raliuri. în general. de artă. personae de varsta a treia şi. muzicale. speologie. deasemenea. de asemenea întalnită frecvent şi cu deosebită semnificaţie practică.) Prestaţiile de agrement se mai pot grupa şi în functie de modalitatea de participare a vizitatorilor în:  active – caracterizate prin implicarea efectivă a turistului în desfăşurarea programelor recreativ-distractive: sporturi. în primul rând.şi bineînţeles amenajarea plajelor pentru o cura helio-marină activă. evenimentele (festivaluri) teatrale. balnear.. echitaţie). mountain bike. activităţi de creaţie. p. cinematografice. sporturile nautice.. realizarea de porturi de agrement şi cluburi nautice. are drept criteriu forma de turism sau destinaţia de vacanţă. în calitate de forme specific: talazoterapia. de week-end. în week-end. organizarea de regate. între subiectele private şi admirate de turişti în călătoriile lor se numără natura. schi (pe iarbă sau pârtii din material plastic). folclorice şi competiţii sportive – campionate naţionale sau internaţionale. patinaj precum şi instalaţii aferente acestora (în mod deosebit cele de transport pe cablu).Choy. înnot. agricol. la fel ca şi cea culturală are o mare adresibilitate şi cunoaşte o variaţie de forme de manifestare. olimpiade. conferinţe. Pentru staţiunile montane. prezenţa la evenimente cultural.

golf. În această categorie pot fi incluse: practicarea (învăţarea) unor sporturi ca înot. ambarcaţiuni. structura şi specificul staţiunilor sau unităţilor avute în vedere.. întreprinderi specializate în agrement) şi/sau între acestea şi administraţiile locale: aceste prestaţi sunt mai diversificate şi au un grad mai mare de complexitate. reprezintă un mijloc suplimentar de atragere a fluxurilor turistice.  unor programe (acţiuni). de ex. trenuleţe). tour operatori. simple şi nu presupun eforturi deosebite de personal sau investiţionale. asociată conţinutului atractiv al acţiunilor. J. găzduirea unor evenimente – expoziţii. forme de mare complexitate ce reclamă implicarea unor organisme specializate. în general.L.  unei persoane cu pregătire de specialitate: animatori. Makens. această modalitate este specifică hotelurilor şi restaurantelor de clasă superioară iar activităţile sunt. În privinţa obiectivelor. mijloace de transport de agrement (aviaţie sportivă. Choy. patinaj. D. 401 16 . înclinaţii) şi profilul. mijloace de transport de agrement.Y. de dansuri. cit. bar de noapte. formaţii muzicale şi de dansuri.C. etc.J.formele active ale acestuia. festivaluri. realizate prin conlucrarea între societăţile comerciale turistice (întreprinderi hoteliere. discoteca. buna organizare de desfăşurare a agrementului. videoteca. instructori etc.: parcuri de distracţie. cluburi de vacanţă. având conţinut distractiv-recreativ (excursii. 14 C. Strategia de dezvoltare a agrementului – ca preocupare majoră a organizaţilor de turism – se defineşte. ca de exemplu: centre de echitaţie. pregătire. Faţă de cele arătate. tenis. aspiraţiile. în acest context. schi. în ansamblul lor le pun în evidenţă varietatea tipologică a prestaţiilor şi complexitatea problemelor de organizare şi desfăşurare a lor. echitaţie. GEE.  servicii organizate de terţi14.  sevicii organizate la nivelul staţiunilor. altele decat cele turistice. bar de zi. Din acest punct de vedere se disting trei etape:  sevicii organizate de către unităţile de cazare şi/sau alimentative. în teoria şi practica de specialitate se utilizează şi alte modalităţi de grupare a serviciilor de agrement. şi aşteptările turiştilor (diferenţiate după vârstă. turnee ale ansamblelor teatrale. în funcţie de motivaţiile. muzicale. centre de închiriere a materialelor sportive). şi a unor centre (şcoli) de instruire periodică a acestuia. ca trăsătură dominantă a concepţiei moderne de agrement a staţiunilor. de stimulare a călătoriilor.p. precum şi a activităţilor şi mijloacelor de informare a clientelei în legătură cu aceste manifestări. poligoane. spectacole). Cu deosebita valoare practică se prezintă clasificarea activităţiilor de agrement în funcţie de nivelul de organizare. În general. se urmăreşte asigurarea:  unei baze materiale adecvate (terenuri şi săli de sport. concursuri. centre sportive multifuncţionale.

sunt complectate de virtuţile nămolului sapropelic. Virtuţile apelor termale. spre nord-vest. iar clinica de geriatrie deschisă aici oferă tratamente de revitalizare generală a organismului. Situată în apropierea oraşului Oradea. a lumbagoului. precum şi a afecţiunilor ginecologice şi nervoase. cu temperaturi cuprinse intre 32-49 C şi nămolul fosil. constituie principalii factori terapeutici. se bucură chiar şi în timpul iernii de avantajele unui "microclimat" . aflată la 8 km de Oradea.CAPITOLUL 2 STUDIU DE CAZ PE ZONA BĂILE FELIX 2. Împreună acestea sunt folosite în tratarea artritei reumatice. Cele mai fierbinţi izvoare termale din ţară. când au fost descoperite de călugărul Felix. 17 .1 Prezentarea generală a zonei Băile Felix Această "Staţiune a bucuriei" este cea mai mare staţiune din Romania. iar în 1885 se captează un nou izvor având o temperatură de 49 C. Vechile documente atestă utilizarea băilor în tratamentul diverselor afecţuni. încă din anul 1000. Între anii 1711-1721 apar primele aşezăminte organizate pentru tratament sub numele de "baia lui Felix". foarte bogate în oligominerale. parohul mânăstirii din Sanmartin. Este cea mai mare staţiune balneară cu regim permanent din Romania.

cu o verticală de 54 m. puţul său având o cădere aproape verticală de 54 metri). Se află doar la 8 km de Oradea.Avenul Betfia. prezentând chiar de la suprafaţă un puţ natural. Băile Felix oferă 7000 de locuri de cazare. Între 1711-1721 apar primele aşezăminte organizate pentru tratament sub numele de “baia lui Felix”. dispunând de sere şi o mică grădină botanică. în lacurile staţiunii trăiesc nuferi subtropicali. Fenomenul carstic de pe Dealul Şomleului. Turism Băile Felix este cea mai mare staţiune cu funcţionare permanentă din România. relicvă a erei terţiare). adăposteşte un remarcabil monument al naturii .Băile Felix au o buna reputaţie în tratarea afecţiunilor reumatismale. Prin reţeaua de hoteluri. Acesta are o adâncime de 86 de metri. pacienţii şi turiştii veniţi la tratament bucurându-se de aceste binefaceri. cu o temperatură de 49°C. iar potrivit altor experţi au fost descoperite abia pe la 1700.10C.30C. Lacul cu nuferi din Băile 1 Mai. Baza de tratament balnear este situată într-un parc continuat de o pădure. Băile Felix beneficiază favorabil şi de climatul zonei înconjurătoare. Acesta este o denivelare de 86 m. 18     . Pe lângă apele termale captate în scopuri medicale. denumită după naturalistul român Emil Racoviţă) şi melcul Melanopsis Parreyssi (supravieţuitor al erei glaciare). XIV). bogată în specii rare de nuferi. ştranduri în aer liber sau acoperite şi aer curat. ginecologice. Datorită climei blânde.aprox. precum şi bazine de înot.30C. după alţii. Temperatura apelor termale este între 20-49 grade Celsius. în centrul Băilor Felix se află un izvor cu apă termală minerală utilizată în tratarea afecţiunilor interne. a celei mai reci luni (ianuarie) de 2. Ştrandul Venus din Băile 1 Mai. Avenul de la Betfia sau Avenul “Hudra Bradii” (impropriu numit de localnici “Craterul de la Betfia”). când izvoarele termale au fost descoperite de călugărul Felix. peştele „Roşioara lui Racoviţă” (specie endemică. neurologice. Rezervaţia de nuferi din Băile Felix Cei interesaţi de cultura şi civilizaţia locală pot vizita următoarele obiective: Capela de la Haieu. în afară de o interesantă faună fosilă pleistocena (resturi de vertebrate). care domină Băile. cisterciene şi gotice (restaurată în anul 1977). rezervaţie naturală care ocroteşte 3 specii naturale protejate: Nymphaea Lotus Thermalis ’ (varietate unică în Europa. Istoric Vechile documente atestă utilizarea băilor în tratarea diverselor afecţiuni încă din anul 1000. Izvoarele termale au fost descoperite. după unii în jurul anului 1000. Temperatura medie anuală este de 12. 107 ani). Datorită conţinutului ridicat de săruri minerale. în care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice. Pe dealul Şomleu. medicii internişti recomandă pacienţilor tratamentele sau curele cu ape din băi. care. în jurul anului 1200. iar în 1885 se captează un nou izvor. se găseşte rezervaţia paleontologică Betfia. iar a lunii cele mai calde (iulie) de 21. parohul mânăstirii din Szentmárton (Sânmartin). Singurul fapt nedisputat de istorici este apariţia primelor clădiri în această staţiune: între anii 1711-1721.    Obiective turistice Ştrandul cu valuri din Băile 1 Mai (cel mai vechi din România. Ştrandul cu apă termală Apolo (1900). precum şi a stărilor post-traumatice. o impresionantă biserică-sală de sorginte medievală (sec.

trebuie să ajungeţi până în Oradea cu trenul. clădirea Sanifarm. Aşezare Staţiunea Băile Felix se află în partea de nord-vest a României la 8 km. în timp ce în perioada estivală este de 21.Nelurnuncifera. Stuttgart. Oradea reşedinţa judeţului Bihor. Dusseldorf. var. la 8 km de Oradea şi 20 km de cea mai apropiată trecere de frontieră cu Ungaria Borş/Artand. În lacurile artificiale din staţiune. Cursele interne sunt Bucureşti-Oradea şi retur.Aeibornia crasepis. Câteva din frumuseţile staţiunii Nymphaea lotus L. cartierul Nufărul. sociale şi culturale a zonei. XV)  Biserica unită (greco-catolică) din Haieu (1906). care au fost aduşi din Băile 1 Mai. pe lângă plantele prezentate mai sus se găsesc şi numeroase specii de peşti având mărimi şi culori diferite. Toţi cei care doresc să ajungă în staţiunea Băile Felix pot alege din mai multe modalităţi de acces:  cu maşina . 2.3 grade Celsius. Din Oradea în Băile Felix se ajunge cu mijloace de transport în comun. în funcţie de condiţiile de dotare. Clima Staţiunea se bucură de un climat de tip continental moderat de şes. Nufărul alb poate fi văzut în staţiunea balneoclimaterică Băile Felix. unul dintre cele mai semnificative centre economice. fiind aduşi din India şi Pakistan . Asia şi Africa . iar ca destinaţii externe amintim curse din Oradea spre: Ancona. de oraşul. de calitatea serviciilor. temperatura medie anuală este de 12. fiind unul din frumuseţile zonei. Florenţa. Roma. Paris. la ieşirea din oraş spre Băile Felix. Presiunea atmosferică medie 770 mm. reputaţiei şi amplasament.  Biserica de lemn din Brusturi şi Biserica Greco-Catolică din Băile Felix. Torino.  cu avionul . o fostă mânăstire aparţinătoare ordinului călugăresc Sf. Milano. Munchen.  cu trenul . construită în sec. Atena.Aeroportul Oradea oferă atât curse interne cât şi externe (viaTimişoara). Hotelurile din cadrul staţiunii au categorii cuprinse între una şi trei stele. în lacurile artificiale termale din Băile Felix se găsesc câteva specii de lotuşi. Africa Nymphea zanzibarena. Pe lângă nuferi. "Pârâul Petea" din staţiunea Băile 1 Mai aflat la circa 3 km de Băile Felix.Băile Felix se află lângă drumul European E66 Oradea-Deva. la capătul de linie al tramvaielor. Verona.  Biserica ortodoxă din Rontău (sec. 19 .53 grade Celsius. Mijloacele de transport în comun circulă pe ruta Oradea – Sanmarin Băile Felix şi retur într-un interval de 15 minute. Staţia de Maxi-Taxi şi autobuze care circulă spre Băile Felix se află în Oradea. (nufăr termal) reprezintă unicul caz în care o specie de plantă tropicală trăieşte spontan într-o climă temperată în Rezervaţia Naturală. Aceste specii de lotuşi au fost aclimatizaţi. frumoasă clădire de arhitectură barocă. al XVIII-lea.2.pentru a ajunge în Băile Felix pe cale feroviară. Vincenţiu. Oferta de cazare Reţeaua de cazare a staţiunii Băile Felix este alcatuită din forme principale de cazare: hoteluri şi vile.

an renovare: 2004. cablu TV. locatie: centrul statiunii 200 m. gara Oradea 10 km. parcare fară plată 184 camere. retroproiector. uscator păr. şase hoteluri de două stele şi două hoteluri de trei stele. respectiv patru pavilioane de categoriile I. II. telefon. catering sală de conferinţe: 20 locuri în sistem sală de clasă. cada. III având o capacitate de cazare de 3. retroproiector. videoproiector. cadă. telefon.000 lei (103 RON)/zi/pers (cazare + demipensiune + tratament) Hotel International*** parter + 9 etaje. incalzire centrală. cadă/dus. telefon. 6 camere single. balcon. bază de tratament comună cu hotel Unirea. 1 lift. bar de zi. 20                         . balcon (parţial). 70 camere duble. WC. 182 camere duble. bar. cu întreaga bază tehnico-materială a acesteia. videoproiector. gară Oradea 10 km.663 locuri. videoproiector. 6 apartamente.000 lei (103 RON)/zi/pers (cazare + demipensiune + tratament) Hotel Termal*** parter + 10 etaje. tarife de la 1.000 lei (86 RON)/zi/pers (cazare+demipensiune+tratament) Hotel Someş Băile Felix situare: face parte din complexul hotelier Mureş/Unirea/Someş. În continuare voi prezenta reţeaua de cazare a staţiunii. aeroportul Oradea 15 km special: bază de tratament. ecran proiectie. retroproiector. cablu TV.030. restaurant: 360 locuri. aeroportul Oradea 15 km special: bază de tratament. dotări generale: restaurant. 40 camere single. flipchart. an renovare: 2003. aer condiţionat (10 camere). 114 camere duble. sală „patrată“: 80 locuri în sistem sală de clasă sală „mică“: 100 locuri în sistem sală de clasă tarife de la 1. internet. 3 lifturi. piscină cu apă termală exterior (la 50 m de hotel). sonorizare. catering. catering. sonorizare sală „mare“: 150 locuri în sistem sală de clasă tarife de la 860. flipchart. balcon.030. ecran proiectie. uscător păr. 2 apartamente. WC. restaurant: 120 locuri. 2 lifturi. spaţii pentru conferinţe: sală „mare“: 120 locuri în sistem sala de clasa. gara Oradea 10 km. 58 camere single. Locaţie: centrul staţiunii 200 m. piscine cu apă termală interior/exterior (la hotel Termal). WC. terasă de vară. spaţii pentru conferinîe: sală „mică“: 80 locuri în sistem sală de clasă. centru de wellness. terasă de vară. incalzire centrală. flipchart turistii cazaţi în Hotelul Nufarul pot beneficia şi de serviciile şi echipamentele pentru turismul de afaceri din cadrul Hotelului Termal. bar de zi locatie: centrul statiunii 50 m.Unităţile de cazare sunt următoarele: Hotel Nufarul*** parter + 2 etaje. aeroportul Oradea 15 km special: baza de tratament.În staţiune există nouă hoteluri dintre care un hotel de o stea. incalzire centrala. restaurant 300 locuri. piscine cu apa termala interior/exterior. cablu TV. lift. bar de zi. ecran proiectie.

4 apartamente.  dotări generale: restaurant. pe soseaua DN 76 . categoria I. în sistem fisa cont. pentru patul suplimentar se achită 50% din tariful de cazare. tratamente cu Gerovital şi Aslavital        Hotel Lotus Băile Felix situare: se află în vecinatatea hotelului Termal şi al hotelului Felix cu care comunică printr-un culoar. cabinet medical. în vecinatatea policlinicii.  facilitaţi tratament: tratamentul se asigură în baza proprie a hotelului: bai în ape termale. categoria I. apartamente: baie. 14 camere single. piscină interioară (bazin cu apă termală). tv satelit. camere duble: baie. electroterapie. cu ape termale. sală de gimnastică. Facilitaţi copii: copiii cu varste cuprinse intre 0-12 ani beneficiază de gratuitate la cazare cu părinţii (fară pat). dormitor. tv cablu. dotări camere: camere single: baie cu dus sau cadă. incălzire centrala.  factori naturali turistici: hotelul se află în apropierea strandului apollo. în sistem fisa cont sau meniu. facilitaţi copii: copiii cu varste cuprinse intre 0-12 ani beneficiază de cazare gratuită în cameră cu parinţii fară pat suplimentar. 200 metri faţă de strandul Apollo şi strandul Felix. Hotelul dispune de 220 camere avand 6 etaje. tratament cu namol. cabinet medical. dotări generale: restaurant. tratamente în bazine cu apă termală. în cameră cu parinţii. camere duble: baie cu duş sau cadă. servicii masă: se acordă în unitatea restaurant Lotus. baza de tratament. balcon. parcare. telefon. cu pat suplimentar. corp comun cu hotel Somes şi hotel Unirea. tv satelit. elongatii vertebrale în apă şi pe masă. facilitaţi tratament: tratamentul se asigură în baza proprie de tratament de la subsolul hotelului. lift. elongatii vertebrale în apa şi pe masă. salon frizerie. dormitor. balcon. tv satelit. baza de tratament. telefon. telefon. 142 camere duble. elongatii vertebrale în apă şi pe masă. cu pat suplimentar. impachetări cu parafină. casă de schimb valutar.E70 (spre Beius). coafor. Hotel Poieniţa Băile Felix  situare: hotelul se află la intrarea în staţiune dinspre oradea. balcon. living. fiziote-rapie. balcon. bar. fizioterapie.  dotări camere: camere single: baie. categoria i. parcare.  servicii masă: se acordă în unitatea restaurant poieniţa. în sistem fisa cont. factori naturali turistici: hotelul se află la cca. servicii masă: se acordă în unitatea restaurant Somes. tv satelit. frigider. impachetari cu parafină. sală de conferinte. copiii peste 12 ani achită 50% din tariful unui loc. telefon. factori naturali turistici: complexul de stranduri cu apă termală Apollo. balcon. hidroterapie.  facilitaţi copii: copiii cu varste intre 0-12 ani beneficiază de gratuitate la cazare în camera cu parinţii fară pat suplimentar. Hotel Mureş Băile Felix situare: hotelul Mureş se află în vecinatatea hotelului Poieniţa. 21  . masaj. lângă hotel Crişana. apartamente: baie. living.    dotări camere: camere single şi duble: baie. tv cablu. facilitaţi bază de tratament: bai cu apă termală în vana şi bazine. nămol. tv satelit. kinetoterapie. în camera cu parinţii. copiii peste 12 ani achita 50% din tariful unui loc. lift. tratamente cu Gerovital şi Aslavital.

masaj. restauraţie. langă hotel Somes şi hotel Mures. tv satelit. bază proprie de tratament. bar de zi. elongaţii vertebrale în apă şi pe masă. bază de tratament Cazare. restauraţie. copiii peste 12 ani achită 50% din tariful unui loc. teren de tenis. în vecinatatea policlinicii. restauraţie. 22        Tipul unităţii Hotel Hotel Hotel Hotel Hotel Termal Nufar Poieniţa Lotus 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele 308 450 306 400 . fară pat suplimentar. factori naturali turistici: hotelul se află la cca 200 metri faţă de ştrandul Felix şi ştrandul Apollo. fizioterapie. bază de tratament. spre soseaua DN 76 . facilităţi copii: copiii cu varsta intre 0-12 ani beneficiază de cazare gratuită în cameră cu parinţii. fizioterapie. tv satelit. categoria I. discotecă. categoria I. camere duble: baie cu cadă şi duş. apartamente: baie cu cadă şi dus. magazin. Nume Internaţional Categotia Capacitate (stele) (locuri) 3 stele 240 Servicii Cazare. baza de tratament. incălzire centrală. sală de gimnastică. servicii masă: se acordă în unitatea restaurant Mures. cabinet medical. restaurant. 200 metri fată de strandul Apollo.E 79. bază proprie de tratament. servicii masă: se acordă în unitatea restaurant Unirea.      dotări generale: salon frizerie. în camera cu parinţii. băi cu apă termală. piscină. sală de gimnastică. lift. tv satelit. balcon. tratament cu Gerovital şi Aslavital. tv satelit. telefon. telefon. agentie de turism. restauraţie. incalzire centrală. bar de zi. telefon. în camera cu parinţii. restaurant. tratament cu nămol. bază de tratament. cu pat suplimentar. lift. telefon. bar de zi. dotări generale: hotelul are 5 etaje şi dispune de 161 camere. parcare. balcon. kinetoterapie. 70 camere single. în sistem fisa cont. facilităţi copii: copiii cu varsta intre 0-12 ani beneficiază de cazare gratuită în cameră cu parinţii fară pat suplimentar. tratament cu Gerovital şi Aslovital. pentru copiii peste 12 ani se achită 50% din tariful unui loc. parcare. magazin. bar de zi. tv satelit. cu pat suplimentar. dotări camere: camere single: baie cu cadă şi duş. bar de zi. piscineă acoperită. cabinet medical. facilitaţi tratament: se asigură în bază proprie de tratament: tratament la cadă cu apă termală. parcare. elongatii în apă şi pe masă. împachetări de parafină. 145 camere duble. parcare Cazare. parcare. sală de conferinţă Cazare. balcon. Hotel Unirea Băile Felix situare: hotelul se află situat în centrul staţiunii. camere single: baie cu cadă şi dus. balcon. restauraţie. telefon. dotări camere: camere duble: baie cu cadă şi duş. facilităţi tratament: tratamentul se asigură în baza proprie. factori naturali turistici: hotelul se află la cca. coafor. sală de conferinţe. kinetoterapie. impachetari cu parafină şi namol. parcare Cazare. frigider. la bazin. în sistem fisa cont. balcon.

parcare 2 stele 650 Cazare. piscină. restauraţie. care pe lângă odihnă. Se tinde din ce în ce mai mult. Oferta de alimentaţie publică Alimentaţia publică este una din formele de desfacere a mărfurilor cu amănuntul în care se realizează vânzarea către populaţie a produselor de consum personal. restaurant. bază de tratament 2 stele 306 Cazare. bar de zi. specialitaţi ale gastronomiei naţionale şi internaţionale. parcare. remarcate tot mai des la turiştii veniţi la cură. Dar cum am văzut în prezentarea subcapitolului anterior reţeaua de cazare cu exceptia hotelului FELIX şi a PAVILIOANELOR. trebuie să fie introduse şi anumite elemente specifice.Hotel Hotel Hotel Hotel Hotel Vile Someş Unirea Mureş Crişa Felix Vile parcare. Trebuie să existe o tipologie largă de unitaţi de alimentaţie publică. Cerinţele aparte stau în faţa serviciului de alimentaţie publică. toate celelalte hoteluri au în incinta clădirii restaurante proprii. Datorită proprietăţilor sale specifice. nu se acordă destulă atenţie acestor cerinţe. ca alimentaţia publică. parcare. odihnă şi recreere. pe zi ce trece. parcare. bază de tratament. Ţinând seama de faptul că turistul cheltuieşte o parte însemnată din bugetul sau din timpul său în unitaţile de alimentaţie publică. bază de tratament 1 stea 291 Cazare. De asemenea cu exceptia hotelului Felix şi a pavilioanelor. Din păcate. Specifice pentru alimentaţia publică în turismul balnear este existenţa localurilor specializate în producerea de mâncăruri dietetice şi a produselor vegetariene. În turismul balnear alimentaţia joacă un rol important în satisfacerea cerinţelor turiştilor. piscină Cazare. bar de zi 2 stele 280 Cazare. în general de petrecere a timpului liber. Componenta de prim-ajutor în structura unei oferte turistice elevate. pe lângă elementele generale ale ei. restauraţie. restauraţie. în turismul actual. bază de tratament. O altă caracteristică a serviciului de alimentaţie publică. o atenţie sporită se acordă atracţiei pe care acestea o exercită. Este o acţiune de sine stătătoare. bar de zi. să îndeplinească şi unele funcţii de agrement. în incinta fiecarui hotel al staţiunii sunt baruri de zi. pe lângă funcţia fiziologică propriu-zisă. bar de zi. bar de zi. capabile să satisfacă o paletă diversificată de trebuinte. unde se servesc toate tipurile de preparate culinare. turismul balnear se adresează în principal unor categorii de turişti. piscină. reuşită dependentă adeseori de calităţile şi rigurozitatea regimului de hrană. bază de tratament Conf 1 120 cazare Oferta hotelieră a Băilor Felix 2 stele 344 2.3. El este chemat să contribuie nemijlocit la reuşita tratamentului. alimentaţia publică se recomandă. dar parţial şi o componentă importantă a produsului turistic. piscină. au nevoie şi de tratamente medicale specifice. restauraţie. ca un sector cu multiple şi noi posibilitaţi în ceea ce priveşte ridicarea calităţii servirii în condiţii de înaltă eficenţă. 23 . parcare. decurge din necesitatea de a răspunde în egală măsură cerinţelor turiştilor autohtoni şi străini. în cazul turismului balneo-medical. Importanţa alimentaţiei publice apare astfel mai clar.

ele reprezentând un loc de petrecere al timpului liber.920 locuri. preparatelor şi bauturilor  acordarea de reduceri şi gratuităţi  raportul calitate/pret competitiv  popularitatea restaurantului În stabilirea preţului de vanzare se au în vedere:  preţul de cumparare  preţ de achizitie ( preţ de cumparare + preţ de transport)  adaos comercial Veniturile realizate în unitatea de agrement au o pondere de aproximativ 40% din valoarea veniturilor de exploatare. FELIX S. care cuprinde o unitate de panificaţie. se află şi o pensiune (cantină).T. Preţuri în alimentaţie în staţiunea Băile Felix: Între factorii care determină politica de preţ în sectorul de alimentaţie al hotelurilor din staţiune Baile Felix sunt:  costuri  nivelul calitativ al serviciilor. hotelul TERMAL dispune de o galerie proprie. Hotelurile NUFĂRUL şi TERMAL au o terasă folosită în perioada verii. carmangerie. un complex de alimentaţie (POIANA) şi un grup gospodăresc. Sub administraţia S. în acelaşi timp. răcoritoare şi altele. centrală termică.C.A. spălătorie. Tarife pentru tratament ambulator: masaj uscat sau cu unguent aplicaţi cu parafină curenţi galvanici băi galvanice ultrasunete magnetodiaflux tens solux băi cu plante la cadă aerosoli şi inhalaţii băi termale curenţi faciali ionizări curent diadimanici curent trabert curenţi exponenţiali 12 lei 13 lei 12 lei 12 lei 12 lei 13 lei 12 lei 12 lei 12 lei 15 lei 19 lei 13 lei 12 lei 12 lei 11 lei 15 lei                 De tratament ambulator beneficiează atât oaspeţii cazaţi la hotelurile din staţiunea Baile Felix cat şi localnicii. Capacitatea totală de servire a mesei în cadrul staţiunii este de 5.unde se servesc băuturi alcoolice. Serviciile suplimentare oferite pe perioada cazarii sunt prezentate în urmatorul tabel Servicii supimentare Cu plată Fără plată 24 .

Baza tehnico—materială pentru agrement în stţtiunea Băile Felix este constituită în mai multe elemente.4 Oferte de agrement Agrementul poate fi definit prin ansamblul mijloacelor şi formelor capabile să asigure individului sau unei grupări sociale o stare de bună dispoziţie. hotelul Someş dispune de o sală de tir. de plăcere. progamare ( excursii. o sală de discotecă. Privit în calitate de componentă de bază a serviciului turistic alături de transport. festivaluri). numit Cazino Salzor. corespondenţă Transport bagaje Parcare Piscină Saună Sală fitnes Servicii poştale. iar pe de altă parte. ceea ce îi conferă statutul de componentă de bază a prestaţiei turistice. expozitii. alimentaţie.Coafură. concursuri. frizerie. agrementul vizează destinderea şi reconfortarea fizică a acestuia. pe de o parte varietatea activităţilor de agrement şi multitudinea planurilor pe care acţionează. în concordanţă cu cerinţele turistului. cosmetică Servicu telefonic Spalat. cazare. Tot hotelul Internaţional este cel care a găzduit în interiorul clădirii sale până în luna aprilie un cazinou. stimulează circulaţia turistică. Desfăşurarea activitaţii de agrement presupune existenta unor echipamente adecvate. personal cu pregatire de specialitate. călcat lenjerie şi haine Lustruit încaltaminte Vânzare de mărfuri de strictă necesitate Informaţii turistice Păstrarea obiectelor de valoare Cabinet medical de gardă Trezirea clienţilor Mesaje. 25 . a unei împliniri. este mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice .de diversificare a produselor. Astfel. Un alt aspect ce trebuie avut în vedere este asigurarea implicarii efective a turistului în desfaşurarea programelor de divertisment. agrementul îndeplineşte o serie de funcţii particularizate în raport cu cerinţele turistului sau ale organizatorului. Hotelul Termal are un teren de tenis de câmp asfaltat. fax Teren sport Rezervare bilete Rezervări hoteluri în alte localităţi X X X X X X X X X X X X X - 2. şi ea senzaţia unei satisfacţii. faptul că agrementul se constituie ca un element fundamental pentru satisfacerea nevoi turiştilor. în cadrul căreia se afla o popicărie. să lase o impresie şi o amintire plăcută – această accepţie evidenţiază. Dezvoltarea agrementului răspunde exigenţelor de creştere a atractivitaţii staţiunilor turistice şi reprezintă un mijloc de asigurare a competitivitătţii staţiunilor turistice.

Timişoara. Masa se serveşte în regim de cantină – pensiune şi cantină – restaurant în imediata apropiere a bazei de cazare şi cu trei feluri de mâncare la masa de prânz. Se mai folosesc diferite proceduri solicitate de turişti. vizitarea oraşelor mai mult sau mai puţin apropiate Băilor Felix. Aşa cum arată. oferă multiple posibilităţi de petrecere a timpului liber prin diversificarea lor. cum ar fi: Peştera Urşilor. de existenţa obiectelor la inventar destinate igienei personale şi de fecvenţa înlocuirii lor – contribuie la ridicarea gradului de confort a unitaţii hoteliere. cure interne cu apă minerală. de mediu extern şi intern. biodinamică. iar prin serviciile turistice de agrement. Totodata asigură meniuri de regim pe baza prescripţiei medicale. împachetări cu parafina etc. de buna functionare şi întreţinere a acestuia. băi acvatice cu duş subacvatic. Cazarea este funcţia principală a unităţii hoteliere existentă în staţiunea balneoclimaterică Băile Felix. ionizari. inhalaţii. parţial). aceasta se concentrează în servicii de cazare. pe baza rezultatelor obţinute în cadrul cercetării ştiinţifice medicale. Cluj-Napoca. care influenţează clima mediteraneană de cruţare. Condiţiile de igienă – depind de calitatea echipamentului sanitar. 26 . cu factori predispozanţi pentru imbolnăvire. Odihna turiştilor în spaţiile de cazare este asigurată prin amplasarea hotelului la o mare distanţă de şoseaua ce străbate localitatea şi prin insonorizarea camerelor. aerosoli. Tratament curativ: afecţiuni în stadiu incipient sau compensate prin tratament medicamentos pentru prevenirea recidivelor sau evoluţiilor spre stadii mai avansate.Din baza tehnico-materială pentru agrement fac parte ştrandurile Felix şi Apollo. Serviciile de alimentaţie publică din staţiunea balneo-climaterică Băile Felix sunt asigurate de un personal calificat compus din doi bucătari şi personal pentru servirea mesei. dispune de o largă gamă de proceduri terapeutice care folosesc factorii fizici. transport. În baza de tratament construită în staţiune s-au creat condiţii optime de utilizare a factorilor naturali de cură. ca servicii turistice de bază. alimentaţie. care sunt importante elemente ale serviciilor de agrement în timpul verii. este. latent. Ea asigură condiţii de odihnă şi igienă turiştilor prin existenţa spaţiului şi echipamentelor de care dispune. La nivelul staţiunii se organizează în cadrul sejurului oferit turiştilor excursii la diferite locuri renumite din zonă. arseniu. constituţional. În paralel cu factorii naturali de climă. masaj. Stâna de Vale. staţiunea balneo-climaterică Băile Felix. în funcţie de specific. În medie fiecare pacient beneficiază de trei proceduri. prin acţiunea apelor termale existente aici. băi de lumină. potenţial crescut pentru tulburări ale metabolismului glucidic (diabet chimic. De asemenea au fost create condiţii pentru efectarea mai multor tipuri de proceduri asociate: electroterapia. se asigură băi cu ape minerale. Staţiunea balneo-climaterică Băile Felix este una din staţiunile care beneficiază de contracte de prestări turistice şi de tratament pentru Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale de peste 30 de ani. sumenaj fizic sau intelectual. Factorii naturali terapeutici sunt climatul de câmpie. mangan). SERVICIILE OFERITE În ceea ce priveşte oferta de servicii turistice a staţiunii Băile Felix. Cefa. cum ar fi: Oradea. Cascada Iadolina. Aceşti factori naturali sunt indicaţi pentru profilaxie: persoane sănătoase şi aparent sănătoase. asimptomatic. staţiunea balneo-climaterică Băile Felix. Ca proceduri. activităţi în mediu cu metale grele (plumb. utilizează apa de la chiuveta special amenajată. o statiune preponderant bazată pe serviciile de tratament. gimnastică medicală.

folclorul zonei.. în special în lunile calde ale anului. Dezvoltarea staţiunilor balneare a apărut în condiţiile solicitărilor crescânde de cură cu factori terapeutici naturali şi ale îmbogaţirii şi înnoirii conţinutului medicinii 27 . emanaţiile de gaze etc. Deplasarea într-un climat nou. Stâna de Vale.vizitarea bibliotecilor. programe artistice de divertisment. activităţile cultural-distractive şi cele instructiv-educativ au la revenire un rol hotărâtor: ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere. apa şi nămolul unor lacuri. amuzament şi comunicare. conducerea staţiunii închiriază un autocar şi stabileşte întalnirile şi obiectivele ce urmează a fi vizitate. această necesitate găsind în turismul dezvoltat în zona Băile Felix o formă de satisfacere. contribuind la îmbogaţirea bagajului de cunoştiinţe ale turistului şi la dezvoltarea simţului estetic. în special pentru turiştii veniţi la tratament. contribuie la ridicarea calitaţii vieţii locuitorilor zonei şi a celor din întreg Ardealul. De asemenea. În cazul acoperirii nevoilor fizice. În principal excursiile sunt anexate pe următoarele itinerarii: Peştera Urşilor de la Chişcău. În vederea efectuării excursiilor. discoteci. În ceea ce priveşte starea psihică.5 Baza de tratament Turismul balneo-climateric şi medicina balneară capătă pe zi ce trece noi valenţe. tratamentului şi recreerii înseamnă în plus. precum şi unele excursii spre diferite destinaţii. ceea ce oferă satisfacţie iubitorilor de natură. diferit de acela în care se locuieşte tot anul. alimentaţie publică. paralel cu dezvoltarea social economică a ţarii noastre şi cu creşterea şi modernizarea structurilor de primire pentru cazare. este prin ea însăşi o soluţie de destindere şi recreere.septembrie. odihnă şi recreere. Valea Crişului Negru ce străbate întreaga zonă şi întinsele suprafeţe de păduri. cu participarea internaţională. tratament şi agrement în staţiuni. 2. se organizează numeroase seri distractive cu spectacole folclorice. având rolul de a contribui la refacerea capacităţii de muncă redusă de efortul fizic şi psihic depus. cele care pun în mişcare organismul – de la simpla plimbare până la realizarea unor performanţe – deţin un loc important în cadrul serviciilor de agrement din această staţiune. factori răspândiţi cu generozitate pe întreaga suprafaţă a ţării. activităţile sportive. România dispune de un fond bogat şi variat de factori naturali terapeutici: apa minerală. Astfel în acest scop în perioada de vară se organizează tabere de tineret cu caracter sportiv. precum şi asigurarea unui regim sanatorial corespunzator profilului terapeutic al fiecarei afecţiuni dau posibilitatea unui tratamet destul de complex. asistenţă medicală ce are în componenţa să medici balneologici şi cadre medicale cu studii medii. Întinsele suprafeţe de pădure ale acestei zone sunt populate cu numeroase specii de animale. proiectări de filme. veniţi cu scopul de a găsi frumuseţea inepuizabilă a naturii. Moneasa. Odihna reprezintă o necesitate fiziologică. Evidenţierea rolului deosebit al acestei zone în asigurarea odihnei. oferind posibilitatea practicării unor întreceri sportive cum sunt: “Cupa Băile Felix” pentru competiţiile de atletism ale clubului din localitate şi a altor asociaţii din Ardeal. competiţii de tir în perioada august.în diferite zone climatice.Serviciile de tratament ale staţiunii balneo-climaterice Băile Felix sunt asigurate de către asistenţa medicală asociată prin colaborarea cu Ministerul Sănătaţii. tradiţiile. de întărire a rezistenţei organismului faţa de diferite boli. Asocierea invidualizată a medicaţiei adecvate şi alimentaţiei dietetice. să cunoască obiceiurile. creşterea calităţilor reconfortante ale suprafeţelor destinate petrecerii timpului liber de la sfârşitul săptătmânii.

În societatea contemporană. cu efect asupra tegumentelor. sulfuroase. O. Apele minerale termale din zonă sunt ape bicarbonate. pentru a găsi remedii de prevenire şi combatere a consecinţelor rezultate din fenomenele sus amintite. iar izvoarele recent descoperite chiar depaşesc acestă temperatură.balneare moderne care îşi găseşte azi o fundamentare ştintifică pentru mai multe dintre metodele tradiţionale. datorită mecanizării şi automatizării proceselor de producţie. ginecologic şi servicii de explorări funcţionale (EKG.1 care funcţionează începând cu anul 1970. Dintre indicaţiile terapeutice cele mai folosite sunt tratarea problemelor inflamatorii. Principala atracţie a Băilor Felix o reprezintă tratamentele balneare care se sprijină pe apele termale din zonă. Baza de tratament deserveşte bolnavii cazaţi în hotelurile Felix şi Lotus. Baza de tratament Terminal funcţionează din 1970 deservind pacienţii cazaţi în hotelurile Termal şi Nufărul. prin reducerea eforturilor fizice. Temperatura la suprafaţă este de 48 de grade C. supuşi unui ritm de viaţă mai lent decât generaţiile precedente. . Băile de apă termală acţionează asupra organismului cu efecte tranchilizante asupra durerilor. Sunt faciliatate astfel mişcările sub apă ale pacienţilor. prin desfăşurarea activitaţii în cele mai multe întreprinderi şi instituţii într-un mediu confortabil. Este funcţională tot timpul anului având o capacitate de 1. În bază funcţionează un cabinet EKG şi o secţie a institutului de Gerontologie şi Geriatrie din Bucureşti. Ministerul Sănătăţii are în proprietate Spitalul Clinic de Recuperare din Băile Felix cu o capacitate de 250 de locuri şi Sanatoriul Balnear nr. EMG.R. siliciu şi oligometale. Totodată mai există un cabinet stomatologic. doar dimineaţa. vacanţele de sănătate şi respectiv curele balneo-climaterice devin parte integrală a sistemului de sănătate. distribuite în modul următor: şapte se află în apropierea S. folosite în mod empiric în trecut. în condiţiile industrializării şi urbanizării. care.componetele chimice ale apelor termale corelate cu ionii care se găsesc în apele minerale acţionează la nivelul pielii şi asupra terminaţiilor intradermice. sunt solicitaţi în activităţile tot mai complexe. pe lângă cei cazaţi în hotelurile Felix şi Lotus deservind şi pacienţii ambulatorii. 2 în baza propriu –zisă. fiind profilată pe tratamentul Pell Amar. bogate în calciu. Debitul impresionant de 1. Capacitatea totală a acestora este de 110000 de pacienţi anual. Asistenţa medicală este asigurată de 5 cabinete. cabinet de testari musculo-arteriale) precum şi un punct de sterilizare.A. 5 în hotelul Felix. Oamenii din societatea modernă.L. doua în apropierea Romsind. oamenii şi-au modificat substanţial modul de viaţă atât în ceea ce priveşte condiţiile de muncă. fiind legată de cele doua hoteluri printr-un pasaj acoperit. un instrument prin care se pot realiza obiective multiple şi complexe. profilate pe balneo-fizioterapie şi recuperare medicală. 5 în hotelul Lotus.articulare. prin intermediul celor trei cabinete de 28 . Tratamentele ambulatorii terapeutice folosite la bazele de tratament Băile Felix şi 1 Mai sunt în număr de 9 baze de tratament. Turism-Felix S. Baza dispune de 12 cabinete medicale de specialitate. ginecologice. ca reabsorbire asupra proceselor cronice inflamatorii şi ca factori de relaxare a sistemului muscular. În asemenea condiţii. digestive. Capacitatea este de 500 de bolnavi într-o singură tură.7 milioane de litri zilnic asigură posibilitatea utilizării lor în cantităţi îndestulătoare pentru tratament şi divertisment. cât şi din punct de vedere al condiţiilor de locuit şi altele. Efectele benefice se fac simţite şi la nivelul stomacului prin reducerea secreţiilor gastrice şi calmarea durerilor digestive.C.000 de pacienţi pe zi într-o singură tură. Toate aceste aspecte stau în atenţia medicinii timpurilor noastre..

tratând un număr maxim de 800 de pacienţi într-o singură tură. dimineaţa. II. Pentru asigurarea asistenţei medicale. funcţionând din anul 1987. Are în dotare 19 cabinete medicale de balneofizioterapie. un cabinet stomatologic. Spitalul are program permanent de funcţionare în regim de sanatoriu clinic. fiind adaptate pentru pacienţii cu deficienţe locomotorii şi neuromotorii.specialitate aplică tratamentul geriatric al cărei inventatoare a fost vestita Ana Aslan. baza dispune de patru cabinete de balneo-fizioterapie. laborator chimic.S. unul în hotelul Crişana şi două în baza propriu-zisă. În Băile 1 Mai funcţionează trei baze de tratament. fiecare salon fiind prevăzut cu tablou de avertizare şi comandă. II) fiind dată în folosinţă în 1986. Baza de tratament Unirea dată în folosinţă în 1983 deserveşte pacienţii cazaţi în hotelurile Unirea şi Someş. explorări funcţionale şi un laborator. Baza de tratament Municelul funcţionează din 1972. Baza de tratament Crişana-Poeniţa a fost construită în 1981. explorări funcţionale. una pentru adulţi şi una pentru copii. participând la întocmirea şi prepararea meniurilor pentru curanţi. tratamentul fiind efectuat în două ture. Capacitatea să este de 500 de pacienţi într-o singură tură. Baza de tratament Ceres (fosta UNCAP) funcţionează din 1979. două în hotelul Poeniţa. Se asigură un tratament balneo-fizioterapeutic şi recuperator complex cu o gamă largă de proceduri terapeutice şi servicii clinice. Înotul şi helioterapia se pot practica în piscina neacoperită a hotelului Termal. trimişi de către serviciile de specialitate judeţene. Capacitatea să este de 500 de pacienţi zilnic în două ture. un cabinet pentru explorări funcţionale şi un laborator. Are în dotare trei cabinete de balneo-fizioterapie. Spitalul asigură şi asistenţa metodologică în staţiune. Baza de tratament Pavilionul II este cea mai veche staţiune. În cadrul său se află şi un cabinet de cosmetică medicală cu Gerovital.050 de locuri dispunând de 12 cabinete în care continuă şi cursurile şcolare cu cadre didactice de specialitate. intrarea făcându-se prin Direcţia Sanitară Bihor.S.G. dar fiind profilate pe tratamentul Pell-Amar şi Gerovital. Spitalul Clinic de Recuperare Băile Felix este proprietatea Ministerului Sănătaţii. deservind pacienţii din pavilioanele I. deservind pe lângă 29 . deservind pacienţii ca în hotelul cu acelaşi nume (fosta casă de odihnă şi tratament U. dat în folosinţă în 1987. Staţiunea mai dispune şi de un serviciu de dietetică medicală în toate unitaţile staţiunii. reumatici. Capacitatea să se ridică la 5. o secţie de specialitate. III. cabinete pentru explorări funcţionale (endoscopii) aparţinând aceleiaşi baze. dar şi pacienţi ambulatori.R.R) capacitatea de tratament a bazei este de 1. mobilier. Saloanele dispun de oficii pentru servirea mesei. în anul 1966 a fost modernizată şi renovată. EKG. stomatologic. precum cel radiologic. ginecologic.G. Asistenţa medicală o asigură cinci cabinete de balneo-fizioterapie. Dispune de patru cabinete medicale de balneo-fizioterapie. Baza de tratament Internaţional a fost dată în folosinţa în 1979. Dispune de patru cabinete de balneo-fizioterapie. functionând din 1896. Baza de tratament Padiş aparţine hotelului Padiş (fosta casă de odihnă U. precum şi în staţiunile din judeţele învecinate. un cabinet oftamologic. unul profilat în tratamentul Pall-Amar. devenind pacienţii din hotelul Internaţional. tratând zilnic 600 de pacienţi cazaţi în hotelurile respective. laborator clinic. La hotelul Crişana funcţionează şi două piscine în aer liber.700 de locuri. are o capacitate de 150 de locuri în saloane cu unul sau două paturi. unul de cosmetică medicală cu produse Gerovital. Baza dispune de un cabinet medical pentru urgenţe. având o capacitate de 500 locuri. Pacienţii provin din toată ţara. baie. În baza propriu-zisă mai funcţionează şi un cabinet de pediatrie. având capacitatea de 600 de pacienţi pe singura tură. Baza de tratament Mureş deserveşte pacienţii cazaţi în hotel.

locale). turiştii preferând excursiile în străinătate. Tratamentele imbină efectele apelor climei temperat-continentale cu influenţe oceanice în proceduri terapeutice aplicate cu succes în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor. Construcţii private au apărut însă în zonă. iar proprietarii acestora sunt mai mult decât bucuroşi să le închirieze de-a lungul verii sau al sfarşitului de saptamână. ce ar putea aduce un profit însemnat In anul 1991.  asigurarea zilnică cu ziare (nationale. în functie de preferintele turistilor. Preţurile destul de ridicate practicate de hotelurile din staţiunile şi camerele goale demonstrează că maniera în care acestea au crescut nu este direct proporţională cu creşterea veniturilor populaţiei. returnarea corespondentei. servicii de agrement. Românii încă sunt în căutarea unei vacanţe ieftine. Serviciile medicale şi de tratament sunt aplicate în bazele de tratament în cadrul staţiunii.C. 2. apartamente. 30 .  comenzi de taximetrie.  trezirea la ora solicitată.pacienţii hotelului Ceres şi pacienţii ambulatorii. unei vacanţe aici. majoritatea hotelurilor au fost date în locaţie de gestiune. dar dupa 5 ani au revenit la societate mamă. nepunând neapărat preţ pe calitatea serviciilor. (societatea reprezentativa pentru statiune) oferă servicii de cazare şi alimentaţie publică. transmiterea de mesaje. Dispune de 5 cabinete balneofizioterapeutice. un pat. dorind doar o evadare din banalul cotidian. pe care însă. servicii de parcare. Pentru a deveni ceea ce a fost mai demult Băile Felix trebuie să investească mult în imagine şi promovare. Cazarea turistilor se face în 8 hoteluri şi vile. expedierea. deplasându-se doar pentru a beneficia de tratamente ambulatorii. S. intalninduse camere cu doua paturi. deoarece locuitorii nu si-au dat interesul pentru ridicarea calitaţii serviciilor şi modernizarea bazei materiale. Fiecare hotel oferă urmatoarele servicii gratuite:  informaţii privind prestarea unor servicii. unii cu greu şi le pot permite.  acordarea de medicamente şi materiale sanitare în caz de prim ajutor. Turismul Felix S. dar omul de rând preferă comoditatea unei case de vacanţă în care se simte mai în largul lui. decat la hotel. Serviciile de cazare şi alimentaţie publică satisfac cele mai exigente cerinţe. în speranţa cresterii caitaţii serviciilor oferite. ale sistemului nervos central şi periferic şi ale unor boli asociate.  primirea. atât internă cât şi externă. fiecare hotel dispunand de restaurant şi de bar de zi corespunzator categoriei I de clasificare a localurilor de alimentatie publică. datorită faptului că nu sau făcut investiţii în această zonă. pentru a-şi amortiza investiţia. Băile Felix au inceput să decadă de-a lungul timpului. Serviciile oferite nu sunt de proastă calitate. în caz de ocupare totală se recomandă cazarea la persona private care dispun de camere dotate corespunzator din staţiune.  pastrarea obiectelor de valoare. servicii medicale şi de tratament.6 Dezvoltarea Băilor Felix Ministerul Turismului a avut ca şi proiecte în ultima perioadă agroturismul (programul “Viaţa la ţară”) şi salvarea litoralului românesc care a fost afectat în urma inundaţiilor din anul 2005.A. deoarece potenţialul balneoclimateric este unul deosebit.

40 5 88. cluburi.50 8 10.Procedurile medicale aplicate în staţiune sunt: hipoterapeutic.25 8 608.A.23 7 316. magnetoterapie.50 2 75. cazinou.60 5 total 161. tratamente cu produse din gama Pell Amar şi Gerovital. stranduri. Stana de Vale.61 6 510. Pe plan international S. climatici. kineoterapeutic. Baza de agrement este anexata mai mult pe participarea masivă a turistilor la activitatea de agrement şi cuprinde: piscine. şi asigurarea personalului necesar calificat  organizarea de excursi în zonele de atracţie turistică. iulie.53 43. Deşi Băile Felix este o staţiune deosebită tot timpul se observa o puternică sezonalitate în fluxurile de turisti. fototerapie. se adreseaza unor anumite categorii de afecţiuni definite şi dispune de factori minerali. sali de spectacol.280.74 49.453 1.24 2 90.313. electroterapie.77 0 527.84 3 romani 854.98 7 456.53 31 .983 75.094. Pentru ca staţiunea să poată rezista concurenţei şi numarului mic de turisti ofera servicii precum:  organizarea de congrese.322 93. 40 % dar variază în funcţie de sezon.079 total 944.248 911. asigurarea tuturor serviciilor necesare realizari lor.233 83. gimnastică medicală şi recuperatorie. descoteci.C.407 89.28 6 91.23 8 straini 90.228.13 8 77. în comparatie cu staţiunile balneare din Europa. nunţii. staţiunea nu prezinta un grad nou de diversificare a produsului turistic. august. servicii de cazare. ajungand la un grad de ocupare de 95%.68 8 104. consfatuiri. săli de sport.077 straini 19. din imprejurimi cum sunt: Oredea. cură de teren.42 8 14470 Grad de ocupare (%) 73.828 90. sonoterapie.36 5 439. cinema. Perioada de varf este 15 iunie.577 1.542 78.76 7 528.02 3 80.16 40.733 79.56 40.289 72.20 2 82. în unele hoteluri ale societaţii ( hotel Poieniţa).59 3 430.547 romani 142. fizioterapeutic.28 6 11.80 2 84.38 41. Turism Felix S. instalaţii cu aerosol.99 3 10. precum şi altele şi asigurarea de ghizi  gradul de ocupare al spaţilor de cazare este mic.312 1.73 49.12 0 531.  în lunile iunie. inclusiv.660 1.445 1. alimentatie şi agrement pentru participanţi  asigurarea transportului gratuit al turistilor străini de la aeroport în staţiune şi inapoi  organizarea de banchete.328 82. faună şi flaură intalnită doar în acel loc. iar în lunile de iarnă gradul de ocupare abia dacă ajunge la 10 – 15 % Situaţia ocuparii spaţiului de cazare în perioada 2003 – 2010 Anu l 200 3 200 4 200 5 200 6 200 7 200 8 200 9 capacitatea 1. Staţiune 1 mai.265.40 2 12.96 5 464.94 4 11. mese festive. Pestere Ursilor.48 5 280.107. conferinţe.43 9 398.25 august şi perioada sarbatorilor de iarnă. organizarea de excursii. saună.

se poate observa că lunile preferate de turiştii straini sunt martie. el a scăzut la 19402 persoane în 2001. ei trebuind să se implice activ în activitaţile de agrement ale staăţiunii.15 5 343.72 4 80. spre deosebire de turiştii romani care preferă lunile iulie şi august. dar nu la nivelul standardelor cerute de un turist internţional.99 7 40. modernizate. De aici rezultă că o bună parte din turişti romani vin cu copii de varstă medie. Capacitatea de funcţionare s-a redus de la 1280445 locuri în 2001 la 1052062 locuri în 2008 datorită caderii unor spaţii de cazare (retrase din circuit. Sejurul turistilor romani este puternic influenţat de vacanţele copiilor. Despre capacitatea de cazare putem spune ca a scăzut foarte puţin. o rezervaţie naturală şi o infrastructură adecavată. istorice. pentru amenajarea bazelor cu destinaţii recreative. staţiuni balneoclimaterice. Mai pregnant a înregistrat o cădere indicatorul numarul de turişti romani (de la 854120 în 2001 la 343724 în 2008) în timp ce acelaşi indicator pentru turşti străini a scăzut de la 90138 la 82000 în acelaşi interval.952. toate acestea insă nu sunt pe deplin valorificate. apele curate. aerul curat şi solul nepoluat deoarece factorii de mediu sunt factori de baza în promovarea fenomenului turistic. redirijate).201 0 1. Există un proiect de amenajare a unei baze sportive în apropierea hotelului Crisana. Pădurea Felix nu este foarte mare şi ar putea fi intretinută curată dacă s-ar amenaja doar anumite trasee delimitate cu franghii de o parte şi de alta a traseului şi 32 . Din datele oferite de S. mulţi reprezintă clientela traditională. pentru copii ar trebui amenajate miniparcuri de distracţii cu dotări moderne care să-i atragă şi sa-i bine dispună pentru că în fond acesta este scopul agrementului.C. Terenurile de tenis şi volei din spatele hotelului International sunt corespunzatoare sandardelor impuse de forurile competente.34 1 68. adică aproape de 3 ori. în timp ce numarul de zile turist a scazut la jumatate faţă de anul 2001. Ştrandurile existente în cele două staţiuni sunt intreţinute de personalul de serviciu al acestor unitaţi în condiţii bune.062 424. Zona Oradea – Băile Felix – Baile 1 Mai concentrează numeroase obiective turistice. culturale. aprilie. De aici rezultă veniturile afectuează puternic turismul balnear şi arata că turişti straini sunt mai puţin afectaţi de situaţia economică. S-ar putea spune că voluntariatul turistic şi toate acestea se datorează în primul rand în existenta unui control adecvat şi a unor posibilităţi tehnice şi financiare de efectuare a acestui control. la 12508 în 2002 numărul care s-a menţinut cu mici variaţiuni pană în anul 2008. bază ce ar trebui să cuprindă nu un stadion. septembrie şi octombrie. Pentru ca regiuniile Baile Felix – Baile 1 Mai să fie amenajate în scop turistic trebuie ca peisajele naturii să fie frumoase. Turism Felix S.345 56. Nu acelaşi lucru putem spune despre numărul turistilor atohtoni care în intervalul 2002 —2008 a scăzut continuu foarte mult de la 142286 la 56343. terenuri de tenis şi volei . precum şi a căilor de acces. Oamenii nu trebuie să vină la strand doar pentru a face o cura de soare şi apă. piste de alergare. Pe lângă factorii neturistici care afectează ”chipul” staţiunilor mai există şi factori turistici precum: camparea neorganizată – care a dus la distrugerea unor arbori care au fost taiaţi pentru pregatirea hranei şi pentru foc şi distrugerea covorului vegetal prin săparea şanturilor în jurul corturilor.A.348 11. O renovare complectă sau partială a acestor ştranduri ar fi bine venită pentru a-si schimba infatişarea şi insuşi conceptul de agrement. mai.32 În ceea ce priveşte numărul turistilor străini. ba mai mult.

să găsească modalitaţi de supravieţuire singure nu să aştepte soluţii de la forurile centrale ale judeţului. 3 bazine de relaxare cu apă termominerală. Cele trei bazine cu apă termală de la capătul parcului cu specii de lotus şi peşti exetoci nu sunt imprejmuite şi nici păzite şi ca atare fiecare turist isi poate lua “mici amintiri” care fac parte la frumuseţea staţiunii şi nu numai. şi recompartimentarea lor (2 bazine pentru copii. dotarea cu elemente de senzaţii şi automatizarea în totalitate. la care să participe tinerele talente. în valoare de 7. atat fauna cat şi vegetaţia padurii si-ar putea continua dezvoltarea în condiţiile unei paduri neumanizate.18 milioane lei constând în modernizarea bazinelor la nivelul cerinţelor europene. pentru diversele activitaţi administrative ale staţiunii. Ca staţiune ar trebui să se individualizele printr-un eveniment anual cum ar fi un festival al cantecului popular specific acestei zone şi nu doar. un bazin cu valuri). Cred ar fi bine ca acestia să aibă deschise mici pavilioane special amenajate cu obiecte de artizanat cu doar cateva puncte unde se considera circulatia turistică este mai intensă. 33 .astfel. În anul 2008 au fost realizate lucrări de modernizare la Ştrandul Felix. Pentru ca toate acestea să poată prinde viaţă cred ca cel mai ar fi să nu mai aparţină de comuna Sanmartin. Fiind staţiuni renumite pentru potentialul balnear există diverţi comercianţi cu obiecte artizanale şi nu numai prezeţi pe tot cuprinsul statţunii. studenţi şi elevi a liceelor de artă şi facultaţilor de muzică din judeţele invecinate şi personalitaţi ale acestui gen de muzică. să primească fonduri directe de la primaria Oradea şi să depună eforturi pentru a atrage inevstitorii bihoreni şi nu numai.

în cadrul centrelor de profit a fost realizat un volum de reparaţii de 357.13 milioane lei. lucrări în valoare de 5. Lucrările executate în 2008 au fost în valoare de 1.93 milioane lei. S-au înlocuit 3 lifturi de persoane la Complex Mureş cu unele performante. relaxare.339. lucrări de modernizare a bazei de tratament corp A – în valoare de 1. S-a modernizat fosta vilă Gergely şi s-a transformat în Grădina de vară Poiana.Nelumbo nucifera. Sau executat lucrări de modernizare în punctele termice.75 milioane lei . De asemenea. lucrări în valoare de 0. în valoare de 0. s-a realizat modernizarea braseriei de la etajul X din Complexul Termal. Tot în anul 2008 au continuat lucrările la Policlinica Felix.93 milioane lei. închis cu pereţi cortină de sticlă .etc. Tot în anul 2008 s-a demolat Hotelul Felix.41 milioane lei. înot. iar pe amplasament s-au proiectat şi s-au demarat lucrările pentru execuţia unui complex de agrement (Felixarium) care va avea 14 bazine – (pentru copii.90 milioane lei. S-au executat lucrări de modernizare la Izvor Balint şi Izvor 4003.59 milioane lei . lucrările fiind în valoare de 0. în valoare de 0. În acelaşi timp. S-a demolat Pavilionul 4. constând în înlocuirea pompelor şi schimbătoarelor de căldură. în valoare de 0. nufărul alb şi lotusul care mai există doar în delta Nilului. lucrări în valoare de 0. 34 .22 milioane lei. wellness şi bazin surfing.36 milioane lei.Au continuat lucrările de modernizare a Complexului Lotus la nivel de 4*.74 lei şi 629. S-au executat lucrări de construcţii montaj şi amenajare a zonei lacurilor în care sunt plantate specii de nuferi provenite din Asia .12 milioane lei.30 lei lucrări de întreţinere. lucrările fiind în valoare de 0.854.

atributul de industrie a generat controverse. considerandu-se că ea raspunde cel mai bine specificului domeniului și atitudinii producătorilor de vacanță. caracterul industrial a fost recunoscut și altor componente ale activitații turistice. de caracteristicile investițiilor care. nu se 35 . de ordin general sau particularizate pe forme de turism.CONCLUZII Potrivit accepţiunii generale. Aceste prestaţi sunt constituite din servicii de cazare( găzduire). atributul de industrie este justificat de amploarea şi conținutul acestui component. fără a explica semnificaţia lor. de recreere. ingloband ansamblul activitațiilor. de alimentație şi de agrement. La originea alimentarii confuziilor stau traducerile. industria ospitalității. precum și cele specifice de distracție. Dacă asupra ideii de ospitalitate nu există nici un fel de rezervă în admiterea ca obiectiv al turismului. în deosebi. mai recent. prin marime și mod de recuperare. Ca urmare. care desemnează adesea aceeaşi categorie. Asociat inițial activitații hoteliere și utilizat în sintagma “ industrie hotelieră”. industria ospitalităţii reprezintă serviciile oferite turiștilor la locul de petrecere a vacanţei. cu întelesuri diferite. Atunci cand acest lucru este facut . Ulterior. Ele au ca obiect satisfacerea nevoilor cotidiene de repaos și hrană ale turiștilor. Derivând de la sensul originar al noţiuni de ospitalitate acțiunea de a primi și a gazdui pe cineva . este vorba. Încercările de clasificare a activităţii din industria turistică sunt numeroase în literature de specialitate romanească şi străină. Aceste servicii se regasesc în conținuţul a ceea ce se numeşte. Acestea se remarcă cu uşurinţă dacă răsfoim literetura turistică de dupa 1989. ori clasificările sunt confuzesau incomplete din cauza folosirii unor denumiri diferite. denumiri în engleză se preiau ca atare. De cele mai multe ori. destinate satisfacerii nevoilor turiștilor în locurile de petrecere a vacanței. Uneori. întalnim dificultăţi în a întelege termenii sau concept specific. formula de industrie a ospitalitații este tot mai frecvent întalnită. lor li se adaugă alte servicii. menite să complecteze cadrul favorabil desfăsurarii voiajelor.industria ospitalitații are astăzi o accepțiune larga. sunt similare celor din industriile consacrate și de faptul că producția acestor servicii este una intensivă în munca. avand caracter economic – producție de bunuri și servicii -.

de realizările din alte ramuri şi sectoare ale economiei. satele de vacanţă. 36 . rolul său de factor stimulator al progresukui. Activitaţile din sectorul hotelier ar putea în acest fel să fie rezumate prin activităţi de cazare şi restauraţie ( alimentaţie hotelieră) După cum putem observa. al creşterii. un obiectiv important al politicii economice. Relaţiile sale de interdependenţă din economie impun corelarea creşterii turismului cu ritmurile dezvoltării de ansamblu şi. Dezvoltarea industriei ospitalităţii reprezintă. dinamica turismului este condiţionată. În literatura de specialitate americană. “hospitality industry” se traduce inadecvat prin “ industrie hotelieră” . ele sunt amenajate corespunzător pentru a asigura servirea de catre personal specializat. garsoniere sau apartamente dotate corespunzător. implicit. ocupării forţei de muncă. care pune la dispoziţie turistilor camera. în sfarşit. Pentru a definii industria hotelieră vom definii mai întai hotelul. pensiunile şi hanurile. în bună măsură. asigură prestări de servicii specifice şi dispune de redepţie şi de spaţii de alimentaţie în incintă. motelurile. activităţile de sprijin şi cele de organizare de conferinţe. industria hotelieră exclude structurile de primire care nu au spaţii de alimentaţie incluse între ele sau pe acelea care aid oar posibilitatea de aşi pregătii masa în incintă. cabanele. Astfel. Dar. În literature engleză. Cazul cel mai frecvent întâlnit este acela al conceptelor de “hospitality industry“ sau “catering”. camerele de închiriat ale locuinţelor familial şi fermelor agroturistice etc. bungalourile. hotelul este definit adesea ca fiind stabilimentul de natură permanentă. Lipsa unor cuvinte romaneşti care să exprime pe deplin înţelesul acestor concepte se datorează în primul rand faptului că sectorul serviciilor este prea puţin dezvoltat. pentru multe dintre ţări. Mai mult. integrarea dinamicii acestuia în strategia generală a evoluţiei economice. industria hoteliera acoperă hotelurile. avand în vedere efectele benefice asupra producţiei. După definiţia dată de literatura de specialitate engleză.. Acei agenţi economici care se îngrijesc de adiguratea hranei şi băuturii pentru a fi consumată în afara lcuinţei familiale sau individuale sunt numiţi „caterers”. ce oferă cazare şi mic dejun pe baza unui contract de scurtă durată şi care furnizează anumite standarde minime ale serviciilor aferente. Şi. relaţiilor internaţionale etc. Asadar. hotelurile plutitoare. cateringul reprezintă industria serviciilor de alimentaţie. în comparaţie cu sectorul similar din ţările dezvoltate economic. plus servicii instituţionalizate de asigurare a alimentaţiei ( hrană ţi bautură). “hospitality industry“ desemnează ansamblul activităţilor ce furnizează servicii de cazare şi / sau alimentaţie. principal activitate a acestor structure de primire se referă doar la serviciul de cazare. În întelesul ambelor definiţii. spaţiile de alimentaţie sunt incluse în hotel şi nu se adauga la acesta. “hospitality industry“ este reprezentată de industria turismului. Vom înţelege mai bine după ce vom defini cateringul. Astfel de structure de primire sunt – vilele. cu cel puţin patru camera. noi îi vom numii “furnizori de servicii de alimentaţie”. pentru “catering” încă nu s-a gasit un cuvant romanesc. După legislaţia românească hotelul este structura de primire amenajată în cladiri sau corpuri de clădiri. Aşadar.încearcă găsirea unor corespondenţi corecţi romaneşti. consumului. mai avem cazul în care corespondenţii romaneşti pentru denumirile din engleză sunt inadecvaţi. fapt ce creează confuzii. Prin servicii instituţionalizate înţelegem acele servicii care nu se presteză publicului calător. Se confundă cu procesu tehnologic de fabricare a bauturilor şi alimentelor destinate turismului.

dezvoltarea industriei ospitalităţii trebuie să ţină cont de contextul economic. a costurilor legate de elaborarea unei strategiişi. acestea nu sunt destinate în exclusivitate turismului. de către agenţii economici. necesitatea unei evoluţii coordonate şi controlate a turismului. În consecinţă. singura capabilă să asigure corespondenţa cu celellalte componente ale economiei. odată în plus. de raza limitată de acţiune. dezvoltarea industriei ospitalităţii. dinamica turismului se va alinia potenţialului resurselor. este vorba de eterogenitate. Aceste trasături fac imposibilă suportarea. între acestea şi activitatea turistică existand o relaţie de tip determinist. mai ales.absenţa unor măsuri adecvate de protecţie pot duce la deteriorarea sensibilă a atracţiilor şi la limitarea dezvoltarii turistice. Toate acestea argumentează. în cele mai multe situaţii. să definească. resursele turistice prezintă şi alte trasături cu impact asupra ritmurilor şi orientărilor fenomenului în ansamblul său. corespunzător. ca a oricărei altei ramuri a economiei. totodată şi asigurarea caracterului obiectiv. este determinată de existenţa resurselor specifice. 37 . de făramiţarea exagerată a egenţilor economici şi. social şi ecologic în care se înscrie. Avand în vedere că pentru turism resursele naturale au o semnificaţie deosebită şi că reinoirea lor este lentă şi costisitoare. Pe de altă parte. în mod obiectiv. în principal naturale. exploatarea exagerată a acestora – prin înscrierea unor ritmuri înalte ale creşterii turistice . distribuţia inegală în teritoriu. locul acestuia între priorităţile creşterii economico-sociale. De asemenea. faptul că. de cantitatea şi calitatea acestora. de puterea economică redusă. în principal. de modul de utilizare a lor şi posibilitatea de a fi reinoite. Coordonarea dezvoltării industriei ospitalităţii la nivel macroeconomic este argumentată şi de particularităţile organizarii acestuia. calitatea diferită şi.Rezultatul firesc al acestor raportuei este înscrierea procesului de elaborare a strategiei dezvoltării turismului între atribuţiile fundamentale ale administraţiei naţionale în domeniu. Practic. de viziunea îngustă asupra propriilor interese. echidistant al orientărilor în dezvoltarea turismului.

2001 Mitrache M. – Economia turismului. note de curs Postelnicu Gh. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. – Hotelul – Economie şi management. Editura All. – Analiză economico-financiara.– Economia comerţului. Editura All. Bucureşti. Editura All. Bucureşti. Editura Sitech. – Turism şi alimetaţie publică. 1998 38 . – Gestiune hotelieră. – Tehnica operaţiunilor de turism. note de curs Siminică M. Craiova. 2009 Lupu N. Editura Sitech.BIBLIOGRAFIE Bărădescu R. – Introducere în teoria şi practica turismului. Editura Uranus. Bucureşti. 2002 Minciu R. – Economia turismului. Editura didactică şi pedagogică. 1997 Criveanu I. Craiova. – Economia turismului. 2003 Stăciulescu G. 2009 Snak O. 1998 Scrioşteanu A. Editura Expert.

...............................1................................. 1. Tipologia serviciilor de agrement .......…………………………………............ Capitolul 1 Particularitațile industriei ospitalitãţii …………………………………… 1...................2................ 2............ 1................................ 2.......... 1................................................................................. Alimentaţia publică – conţinut........................... Importanţa şi particularităţile industriei hoteliere ....6..... rol................2............ Cazarea hotelieră ……………………………………………………..........................................3...................................3. 1......2....... Oferte de agrement ..2..........CUPRINS Introducere ………………………………………………………………........................... Capitolul 2 Studiu de caz pe zona Băile Felix ................. Conceptul şi conţinutul industriei ospitalităţii ………………………............. Bibliografie ..................…………… 1.4...2.................................. particularităţi ...................... Baza de tratament ...1........... 2. Dezvoltarea Băilor Felix ........5..............4..................... 1...................1........1............................. 2.. Agrement turistic ….... Oferta de cazare ............................ Structura serviciilor de cazare .......................2.......................4........................ Conţinutul şi funcţiile agrementului .............. 1.... 2.. 2..... Concluzii ... pag 2 pag 4 pag 4 pag 5 pag 5 pag 7 pag 9 pag 12 pag 13 pag 14 pag 18 pag 18 pag 20 pag 23 pag 26 pag 28 pag 30 pag 36 pag 39 39 ................................................... Prezentarea generală a zonei Băile Felix ............................................. Oferta de alimentaţie publică ...............4..............

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful