Referat la Ingineria Mediului

dar formele de poluare pot fi i de alt natur . O alt component a acestui domeniu o constituie tehnologiile de filtrare. îl au asupra mediului. a apelor curg toare. datorit condi iilor impuse de integrarea României în Uniunea European . SURSE REGENERABILE DE ENERGIE Energia regenerabil se refer la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile. energia luminii solare. analizeaz metode i elaboreaz metode noi de epurare. Ea studiaz tehnologii curate. Sursele de energie nereînnoibile includ energia nuclear precum i energia generat prin arderea . prin intermediul c rora se urm re te reducerea emisiilor de noxe prin a ezarea unor elemente filtrante la cap tul evilor de evacuare. Prin acest proces de epurare. Tehnologiile de ob inere a energiei regenerabile folosesc fenomenul fotovoltaic. Elementele specifice mediului sunt apa. preiau energia curen ilor de aer (eolian ) sau a curen ilor marini (mareelor) dar este apreciat i cogenerarea prin utilizarea turbinelor cu gaze fierbin i. deja existen i în ecosistem. Ea trebuie s asigure condi ii optime de munc i expunerea angaja ilor din industrie la riscuri de alterare a s n t ii cât mai mici. Poluarea poate fi fonic . a proceselor biologice i a c ldurii geotermale pot fi captate de c tre oameni utilizând diferite procedee. Ingineria mediului nu se refer doar la protec ia mediului înconjur tor împotriva factorilor de poluare antropici. aerul i solul. aceasta iune fiind corelat cu analiza riscului de catastrofe i hazarde. a vânturilor. radiologic . Tot în cadrul ingineriei mediului o importan deosebit o au sursele regenerabile de energie. se dore te îndep rtarea efectelor negative pe care agen ii poluan i. no Monitorizarea indicilor de poluare face parte tot din Ingineria mediului. De asemenea. Aceste surse de energie sunt considerate surse alternative de energie. preia c ldura de la sursele de apa termice (geizere). electromagnetic etc.Ingineria mediului Ingineria mediului sau protec ia mediului în industrie este o preocupare permanent a inginerilor de azi. adic tehnologii de prelucrare care s aib un impact asupra mediului cât mai mic. Astfel. dar i de protec ie a s n t ii angaja ilor din mediul industrial.

Pentru anul 2007 investi iile vor atinge un nivel de 100 miliarde dolari. etc. care sunt capabile de a genera electricitate. urmând ca. în unele ri. a a cum ar fi i eiul. Pu ine zone pe p mânt au aceste viteze ale vântului.75% din motorina de pe pia . ajungându-se ca. când vânturile sunt mai puternice. Germania (6%).Investi iile globale anuale în energia regenerabil au crescut în ultimii ani de la 39 de miliarde de dolari în 2005 la 55 de miliarde de dolari în 2006. Spania (8%). c rbunele i gazele naturale. statele membre trebuie s amestece treptat combustibilul tradi ional utilizat în transport cu biocombustibil. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp. sau 20 de kilometri pe or . La sfâr itul anului 2006. biogas Toate aceste forme de energie sunt valorificate pentru a servi la generarea curentului electric.7% din suprafa P mântul (excluzând oceanele) s fie acoperite de parcuri . Unele turbine pot produce 5 MW. De i înc o surs relativ minor de energie electric pentru majoritatea rilor. Vânturile se formeaz deorece soarele nu înc lze te P mântul uniform. bioetanol. în 2020. i turbine noi de vânt se construiesc în toat lumea. acest procent crescând iarna. produc ia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 i 2006. ponderea energiei eoliene în consumul total de energie s fie semnificativ: Danemarca (23%). dar vânturi mai puternice se pot g si la altitudini mai mari i în zone oceanice. biodieselul s reprezinte 5. energia eolian fiind sursa de energie cu cea mai rapid cre tere în ultimii ani. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte:  energia eolian  energia solar  energia apei y energia hidraulic y energia mareelor  energia geotermic  energie derivata din biomasa: biodiesel. capacitatea mondial a generatoarelor eoliene era de 73904 MW. pân în 2010. Energia eolian este o surs de energie regenerabil generat din puterea vântului. Energia eolian este folosit extensiv în ziua de ast zi. apei calde. Conform unei directive a Uniunii Europene. astfel încât. Aceste resurse sunt. ponderea s creas c la 20%. în chip evident. acestea producând ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electric .5 m/s. Energia cinetic din vânt poate fi folosit pentru a roti ni te turbine. limitate la existen a z c mintelor respective i sunt considerate în general ne-regenerabile.combustibililor fosili. Se crede c poten ialul tehnic mondial al energiei eoliene poate s asigure de cinci ori mai mult energie decât este consumat acum. fapt care creeaz mi c ri de aer. de i aceasta necesit o vitez a vântului de aproximativ 5. Acest nivel de exploatare ar necesita 12.

În 2004. unde costurile de scoatere din func iune pot fi de câteva ori mai mari decât costurile centralei. Dezavantaje Principalele dezavantaje sunt resursa energetic relativ limitat . prin descentralizarea surselor. un important dezavantaj al produc iei de energie eolian a fost pre ul destul de mare de producere a energiei i fiabilitatea relativ redus a turbinelor.  Costuri reduse de scoatere din func iune. În ultimii ani. presupunând c terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vânt pe kilometru p trat.  Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substan e poluante i gaze cu efect de ser . ajungând în S. Avantaje În contextul actual. de exemplu.U. iar previziunile sunt de continuare a sc derii acestora. îns . chiar dac nu se iau în considerare externalit ile negative inerente utiliz rii combustibililor clasici. Aceste cifre nu iau în considerare îmbun t irea randamentului turbinelor i a solu iilor tehnice utilizate. La început. devine din ce în ce mai important reducerea dependen ei de ace ti combustibili. s fie chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili. pre ul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fa de cel din anii 80. costurile de scoatere din func iune. inconstan a datorit varia iei vitezei vântului i num rului redus de amplasamente posibile. Pu ine locuri pe P mânt ofer posibilitatea producerii a suficient electricitate folosind energia vântului. Producerea de energie eolian nu implic producerea nici unui fel de de euri. Energia eolian s-a dovedit deja a fi o solu ie foarte bun la problema energetic global . pre ul de produc ie pe unitate de energie electric a sc zut drastic.  Nu se produc de euri. la cap tul perioadei normale de func ionare.de turbine. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaz nu numai producerii de energie. deoarece se pun în func iuni tot mai multe unit i eoliene cu putere instalat de mai mul i megawa i. sunt minime. Spre deosebire de centralele nucleare. Costul energiei electrice produse în centralele eoliene moderne a sc zut substan ial în ultimii ani. acestea putând fi integral reciclate. caracterizat de cre terea alarmant a polu rii cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili.A.  Costuri reduse pe unitate de energie produs . în cazul generatoarelor eoliene. dar prin modul particular de generare reformuleaz i modelul de dezvoltare. Energia eolian în special este printre formele de energie regenerabil care se preteaz aplica iilor la scar redus . . datorit faptului c nu se ard combustibili.

la casele izolate. energia combustibililor etc.i de asemenea produc "poluare sonor " (sunt prea g l gioase). prin pompe de c ldur y înc lzeasc cl diri i s produc ap cald de consum prin panouri solare termice Instala iile solare sunt de dou tipuri: termice i fotovoltaice.sisteme in care temperatura nu depaseste insa 100 grade celsius. Energia solar este considerat energie regenerabil i st la baza celor mai multe forme de energie de pe P mânt: energia hidraulic .Exista sisteme care concentreaza radiatia la temperaturi de 300 si 500 grade celsius. omorând p s ri i necesitând terenuri mari virane pentru instalarea lor. Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere în cazul furtunilor. necesit investi ii i între inere) energia generat este disponibil doar în miezul zilei. energia eolian . Instala iile fotovoltaice produc energie electric f r costuri de combustibil.temperatura fluidului din containere depasind 540 grade . la rândul s u. timp de 4 ore. se afirm c turbinele afecteaz mediul i ecosistemele din împrejurimi. f r legatur la re eaua electric na ional . pentru a fi folosit dealungul nop ii. direct y înc lzeasc cl diri. De asemenea. Energie solar este energia emis de Soare pe întreg domeniul radia iei sale electromagnetice. Oricât de mare ar fi limita admis . precum generarea de electricitate folosind c rbunele. iar f r un sistem de stocare (care. Comparativ cu puterea furnizat i durata de via . întotdeauna exist posibilitatea ca ea s fie dep it . cand consumul e mic.iar la capatul acestei familii stau tunurile solare care au nevoie de arii vaste de heliostate ce focalizeaza pana la 5 MW de radiatie solara. prin îmbun t irea parametrilor tehnici ai turbinelor. sunt cu mult mai d un toare pentru mediu. (iarna 1. Panourile solare fotovoltaice produc energie electric 4 h/zi (calculul se face pe minim: orele de lumin iarna). dac viteza vântului dep e te limitele admise la proiectare.adic . au o apari ie nepl cut . deoarece creeaz poluare i duc la efectul de ser . Panourile necesit spa iu de instalare orientat convenabil. la cifre de ordinul 3-4 eurocen i pe kilowatt or . Argumente împotriva acestora sunt c turbinele moderne de vânt au o apari ie atractiv stilizat . Un alt dezavantaj este i "poluarea vizual " .ajungând. Energia solar poate fi folosit s : y genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice) y genereze electricitate prin centrale termice solare (heliocentrale) y înc lzeasc cl diri. investi ia necesar în panourile fotovoltaice este mare. Imaginea cea mai frecventa pe care o trezeste energia solara este aceea a panourilor de colectare instalate pe case.cu o limitare considerabila a eficientei conversiunii. c ma inile omoar mai multe p s ri pe an decât turbinele i c alte surse de energie.5 ore) aceste panouri solare produc energie electric care poate fi stocat în acumulatori. Ziua.

Vorbind de aplicatiile energiei solare.care in tarile in curs de dezvoltare. pe care apoi o capteaz cu ajutorul unor turbine hidraulice care ac ioneaz generatoare electrice care o transform în energie electric . format din energia poten ial a apei dat de diferen a de nivel între lacul de acumulare i central .bazati pe energia solara. care transform energia poten ial a apei în energie cinetic . Energia hidraulic reprezint capacitatea unui sistem fizic (apa) de a efectua un lucru mecanic la trecerea dintr-o stare dat în alt stare (curgere).Un miliard de oameni din zona dezvoltata a lumii consuma 85% din energia mondiala.Exista o competitie intre generatorii termodinamici de putere. Puterea unui torent de ap eliberat dintr-un rezervor a fost folosit la extrac ia minereurilor.din pomparea apei pentru cerinte menajere si irigatii.din agricultura si operatii agricole cum ar fi uscarea semintelor sau refrigerarea. Datorit circuitului apei în natur între inut de energia Soarelui.2 miliarde si jumatate-in Asia si intr-o parte a Americii Latine-consuma 15%. este considerat o form de energie regenerabil .Nu este un lucru neinesmnat sa se vina in intampinarea acestor trebuinte.decurg din activitatile domestice.in care caldura colectata este convertita in energie mecanica sau electrica prin pistoane sau turbine si intre sistemele de convertire directa a radiatiei solare in electricitate de catre celule formate din cristale semiconductoare.industria locala.celsius.Energia solara promite o solutie pentru lichidarea decalajului intre tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare care se manifesta atat de sfasietor si in materie de energie.transporturi.sa ajunga la un pret deosebit de scazut pentru o masina avansata amintesc legile de dezvoltarea ale oricarei tehnici.Exploatarea acestei energii se face curent în hidrocentrale. respectiv din energia cinetic a apei în mi care. Energia apei A. Metoda a fost folosit pe larg în . În Imperiul Roman morile ac ionate de ap produceau fâin i erau folosite de asemenea la ac ionarea gaterelor pentru t ierea lemnului i a pietrei.ne referim in primul rand la o lista de nevoi energetice. Tot forme de energie hidraulic sunt considerate energia cinetic a valurilor i mareelor.in timp ce un miliard din tarile cele mai ramase in urma din Africa si America Latina consuma 1% din totalul mondial. metod descris înc de Pliniu cel B trân.Problema esentiala este aceea a costurilor.intrucat statisticile arata ca pregatirea alimentelor si agricultura sunt activitatile ce reprezinta peste 80% din consumul total de energie in zonele rurale ale tarilor in curs de dezvoltare.o complicata concentrare de tehnologie. Istoric Energia hidraulic a fost folosit înc din antichitate În India se foloseau ro ile hdraulice la morile de ap .Productia de serie si perfectionarea continua au facut ca automobilul.activitati sociale si comunitare care include pe cele sanitare. Energia hidraulic este de fapt o energie mecanic .

raza ro ii trebuie s fie cât mai mare. apa umplând cupele. În acest scop se folosesc ro i pe care sunt montate cupe. pentru a accelera curgerea apei în dreptul ro ii. viteaza rezultat prin deversare ad ugându-se la viteza de curgere normal a râului. Fenomene naturale Din punct de vedere al hidrologiei. iar aduc iunea apei se face în partea de jos a ro ii.evul mediu în Marea Britanie i chiar mai târziu la extrac ia minereurilor de plumb i staniu. înaintea ei se plaseaz un st vilar deversor. Moduri de exploatare a energiei hidraulice 1. y La debite mici se exploateaz în principal energia poten ial a apei. y 2. În acest scop se folosesc ro i pe care sunt montate palete. Energia mecanic necesar diverselor industrii a determinat amplasarea acestora lâng c derile de ap . respectiv evacuat i este cu atât mai mare cu cât diametrul ro ii este mai mare. care este produs în acest caz co costuri relativ reduse. În acest caz c derea corespunde diferen ei de nivel între punctele în care apa este admis în cupe. ro i hidraulice cu cupe erau folosite la irigarea culturilor. iar energia produs poate fi utilizat relativ departe de surse. Adesea. Ro i hidraulice O roat hidraulic utilizeaz energia râurilor pentru a produce direct lucru mecanic. apa împingând paletele. Pentru a avea momente cât mai mari. Aceste for e determin dislocarea sedimentelor i a altor materiale din albia râului. cauzând eroziune i alte distrugeri. Greutatea apei din cupe este for a care ac ioneaz roata. În anii 1830. iar aduc iunea apei se face în partea de sus a ro ii. Hidrocentrale . în perioada de vârf a canalelor. În China i în extremul orient. datorit cre terii nivelului apelor. La debite mari se exploateaz în principal energia cinetic a apei. care ridic nivelul apei (c derea) i transform energia poten ial a acestei c deri în energie cinetic cuplimentar . energia hidraulic era folosit la tractarea barjelor în sus i în josul pantelor pronun ate. În zilele de azi utilizarea curent a energiei hidraulice se face pentru producerea curentului electric. Metoda a evoluat în mineritul hidraulic. Aceste for e sunt maxime în timpul inunda iilor. folosit în perioada goanei dup aur din California. energia hidraulic se manifest prin for a apei asupra malurilor râului i a bancurilor.

datorit fluctua iilor sezoniere de debit ale râurilor. Centrale mareomotrice O central mareomotric recupereaz energia mareelor. reprezentând circa 24 % din totalul energiei electrice produse. Microcentralele se pot instala pe râuri relativ mici.8 GW. acumulatorii trebuie plasa i lâng turbin . care se încarc în momentele de consum redus i asigur consumul în perioadele de vârf.adic sistemul de captare. regulatoare. Deoarece consumul de curent electric are varia ii mari. este nevoie de un debit aproape dublu. Centrale hidroelectrice aveau o putere instalat de 5. Cu cât c derea i debitul disponibile sunt mai mari. care nu dispun de linii electrice. 20 TWh pe an. dar.5 kW. În zonele cu maree. 4. pentru stabilizarea func ion rii se pot folosi baterii de acumulatori. În practic . Microcentrale i picocentrale hidraulice Prin microcentral hidraulic se în elege o hidrocentral cu puterea instalat de 5 . 40 %. conductele de aduc iune. cât i de debitul de ap disponibil. în scopul producerii energiei electrice. Energia hidraulic este captat cu turbine. Produc ia efectiv a hidrocentralelor a fost în 1994 de aproape 13 TWh. turbina. 3.33 %. invertoare care ridic tensiunea la 230 V. Exist dou moduri de exploatare a energiei mareelor: .Cota de energie electric produs pe baz de energie hidraulic este de cca. în lipsa barajului debitul râului trebuie s fie considerabil mai mare decât cel prelevat pentru microcentral . O picocentral poate alimenta un grup de câteva case. 22 .O hidrocentral utilizeaz amenaj ri ale râurilor sub form de baraje. Poten ialul hidroenergetic al României era amenajat în 1994 în propor ie de cca. generatorul. datorit randamentelor de transformare. cu atât se poate ob ine mai mult energie electric . acestea se petrec de dou ori pe zi. iar o microcentral o mic a ezare. respectiv sc derea nivelului apei. randamentul uzual fiind pu in peste 50 %. Datorit faptului c curentul de joas tensiune produs de generatorul microcentralei nu poate fi transportat convenabil la distan . Pentru o putere de 1 kW trebuie pentru o c dere de 100 m un debit de 1 l/s. acumulatori.100 kW. Poten ialul unei exploat ri hidroelectrice depinde atât de c dere.ca urmare costul unei asemenea amenaj ri nu este mic i solu ia este recomandabil doar pentru zone izolate. Este nevoie de toate componentele unei hidrocentrale clasice . iar o picocentral hidraulic are o putere instalat de 1 . reprezentând circa 40% din puterea instalat în România.mai pu in barajul .Actual puterea instalat dep e te 6 GW iar produc ia este de cca. producând ridicarea.

iar. atât la umplere (la flux). determinând oscila ii lente de nivel ale apelor marine. Pistoanele pompeaz ulei sub presiune prin motoare hidraulice care ac ioneaz generatoare electrice. Instala ii care recupereaz energia valurilor Pentru recuperarea energiei valurilor se pot folosi scheme similare cu cele de la centralele mareomotrice cu baraj. care exploateaz energia poten ial a apei. de altfel singura surs folosit în prezent din cele enumerate mai sus. const în amenajarea unor bazine îndiguite care s fac posibil captarea energiei apei. Mareele se produc cu regularitate în anumite zone de litoral de pe glob. Aceste condi ii naturale apar numai în 20 de zone ale globului (ca.). care utilizeaz numai energia cinetic a apei. B. Cea mai simpl form de valorificare a acestei mi c ri pentru recuperarea energiei valurilor sunt pontoanele articulate. în primul rând. Un obiect care plute te pe valuri execut o mi care cu o traiectorie eliptic . Pentru o valorificare eficient a energiei mareelor sunt necesare i anumite condi ii naturale. Energia geotermic este o surs inepuizabil de energie al turi de energia solar i energia produs de for a vântului. Deoarece mareea în Marea Neagr este de doar câ iva centimetri. declan at de aceste oscila ii.y Centrale f r baraj. similar cum morile de vânt utilizeaz energia eolian . Canadei. cat si la golire (la reflux). Energia geotermica Energia geotermic este folosit la centralele geotermoelectrice. Energia mareelor rezult din for ele gravita ionale ale Soarelui i Lunii. sub ac iunea valurilor au mi c ri relative care ac ioneaz ni te pistoane. îns . amplitudinea mareelor s fie de cel pu in 8 m. Marii Britanii. y Centrale cu baraj. în estul Chinei. . precum i ca urmare a rota iei terestre. 5. Principiul de utilizare u energiei mareelor în centrale mareomolrice.Energia mareelor Energia mareelor este energia ce poate fi captat prin exploatarea energiei poten iale rezultate din deplasarea pe vertical a masei de ap la diferite niveluri sau a energiei cinetice datorate curen ilor de maree. în scopul ob inerii energiei electrice. datorit perioadei scurte a valurilor aceste scheme sunt pu in eficiente. în al doilea rând. ob inut prin ridicarea nivelului ca urmare a mareei. cu amplitudini care pot ajunge uneori la 14 -18 m. România nu are poten ial pentru astfel de centrale. O construc ie modern este cea de tip Pelamis format din mai mul i cilindri articula i. care. în Nordul Australiei. s existe un bazin natural (de regul un estuar). de exemplu: rmurile atlantice ale Fran ei. care s comunice cu oceanul printr-o deschidere foarte îngust . SUA.

mai nou. În interiorul P mântului exist o comoar uria . Acestea pot avea în componen minerale ce se pot depune pe turbin i o pot deteriora. cât i a agentului termic pentru locuin e. Avantajele utiliz rii energiei geotermice ‡ rile care produc energia electric cu ajutorul centralei geotermice nu mai depind atât de mult de petrol. ne referim la o rezerv impresionant de c ldur numit energie geotermic . Atunci când apa este adus la suprafa . Dezavantajele utiliz rii centralelor geotermice ‡ Aburul geotermal con ine hidrogen sulfurat. Biomasa reprezint resursa regenerabil cea mai abundent de pe planet . ‡ Costurile sunt mari. Biomasa Biomasa este partea biodegradabil a produselor. inclusiv substan ele vegetale i animale. pentru a realiza aceste instalatii. înc lzind apa aflat între straturile de roc . Dovada prezen ei unei centrale geotermice. precum i partea biodegradabil a de eurilor industriale i urbane. adic devine abur. Aburul este separat de apa fierbinte sau de apa geotermal s rat . dar în unele zone este mai sub ire. iar în cantit i mari este toxic. acestea sunt mai eficiente datorit sistemului de control a emisiilor de gaze. ‡ Sursa de energie este inepuizabil . La aceast ap se poate ajunge prin tehnici moderne de foraj. de eurilor i reziduurilor din agricultur . acest fenomen se nume te i . Este Folosit atât pentru ob inerea de curent electric. probleme de etic . ‡ În compara ie cu emisia de gaze de la centralele electrice ce folosesc combustibili. Aceasta include absolut toat materia organic produs prin procesele metabolice ale .vaporizare fulger¶¶. presiunea scade i cea mai mare parte din ap se vaporizeaz instantaneu. O mare parte din aceast c ldur este înmagazinat în straturile de roc topit . energia extras din biomas ridic . decât de combustibili. este aburul care iese din sta ia generatoare. El con ine particole de ap .Toate aceste forme de energie neconven ionale. în magm . argint i pietre pre ioase. La adâncimi foarte mari apa fierbinte se afl la o presiune foarte mare.Scoar a terestr este alc tuit din mai multe pl ci tectonice.. sunt valorificate pentru a servi la generarea curentului electric . întrucât în multe zone ale lumii e nevoie mai degrab de hran . mai ales în zonele de contact dintre pl ci. care în cantit i mici este sup r tor din cauza mirosului de sulf. În aceste zone magma poate ajunge mai aproape de suprafa a P mântului. Nu e vorba de aur. ‡ Problemele legate de poluare sunt mult reduse. silvicultur i industriile conexe.

apele uzate i de eurile menajere sunt surse specifice de biomas . în care se înscriu: lemnul. De i folosirea biomasei în scopuri energetice este una dintre cerin ele Uniunii Europene. în amestec cu benzina. Chinezii au anun at deja c renun la proiectul de a produce etanol pentru automobile din porumb. y Arderea prin piroliz . proces prin excelent exergonic). uleiurile i de eurile vegetale din sectorul forestier. biogazul se poate arde direct. Aceasta se prezint sub form solid . Celuloza poate fi degradat enzimatic la monomerii s i. deriva i glucidici. În aceea i situa ie se afl i gazele naturale i petrolul. dar i cerealele i fructele. y Degradarea enzimatic a biomasei cu ob inere de etanol sau biodiesel. Acest combustibil fosil a rezultat în urma unor transform ri chimice îndelungate. iar bioetanolul. odat cu descoperirea focului.ste regenerabil . putând fi folosit an de an.cauza secetei anul acesta e nevoie de toat produc ia de cereale pentru hrana animalelor i a oamenilor. Biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile. omenirea e obligat s revin la folosirea energiilor regenerabile. biodieselul purificat se poate arde în motoarele diesel. Combustibilii fosili sunt constitui i din acelea i elemente chimice (hidrogen i carbon) ca i biomasa proasp t . Energia înglobat în biomas se elibereaz prin metode variate. pentru c primii oameni s-au înc lzit arzând lemne i abia mai târziu au descoperit c rbunii i petrolul. Biomasa este prima form de energie utilizat de om. Principala diferen dintre cele dou forme de energie este urm toarea: combustibilii fosili nu pot fi transforma i în energie utilizabil decât dup mii de ani. lichid sau gazoas i . poate fi utilizat în motoarele cu combustie intern . în timp ce energia biomasei e În ultimele câteva sute de ani. y Fermentarea. energia produs din biomas provine din energia solar înmagazinat în plante.în cazul ferment rii produ ilor zahara i. pleava. reprezint procesul chimic de ardere (transformare chimic în prezen a oxigenului molecular. agricol i industrial. exist voci care sus in c folosirea acestei resurse necesit preciz ri i reconsider ri. cu generare de singaz (CO + H2). biomasa a fost folosit în scopuri energetice înc de când a fost descoperit focul. întrucât din . Forme de valorificare energetic a biomasei (biocarburan i): y Arderea direct cu generare de energie termic . care îns . La fel ca i energiile ob inute din combustibilii fosili. y Transformarea chimic a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool i generare de esteri. în cele din urm . din care se poate face etanol. cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3CH2-OH). ei nu sunt considera i surse de energie regenerabil din cauza timpului îndelungat de care au nevoie pentru a se forma. Motivele scepticilor sunt dou : poluarea i lipsa de hran . de exemplu metil esteri (biodiesel) i glicerol. Dup energia solar . În etapa urm toare. Azi. care pot fi ulterior fermenta i la etanol.organismelor vii. De eurile alimentare i cele industriale. prin procesul de fotosintez . omul a exploatat biomasa mai ales sub form de c rbune. Cu toate acestea.

biomasa agricol nu este. biomasa agricol (b legarul. de eurile de hârtie i uleiurile vegetale uzate. reziduurile celulozice ale recoltelor. La alcooli se adaug i biogazul. dar problema mare este c utilizeaz resurse alimentare. precum apele uzate sau b legarul. Pe de alt parte. Energia asociat biomasei forestiere ar putea s fie foarte profitabil noilor industrii. disponibil decât o dat pe an. printre care se num r copacii cu vitez mare de dezvoltare (plopul. Alte forme lichide de energie ob inute din biomas ar fi uleiurile vegetale. de eurile rezultate dup prelucrarea lemnului. De asemenea. se ob ine din materii organice. odat ce tehnologiile de conversie energetic se vor dovedi rentabile. Ultimele studii arat c arderea de eurilor produce mult prea mult dioxid de carbon i. Etanolul ar fi un combustibil mai ieftin. rumegu ul. unele de euri menajere. reziduurile de fructe i legume i apele reziduale din industria alimentar ) poate produce etanol sau biogaz. care este disponibil pe toat perioada anului. prin urmare. trunchiuri. cu perioade de t iere o dat la 10 ani. eucaliptul). ce se economise te pe o parte se pierde pe alta. terenurile pu in fertile. Exist o larg varietate de surse de biomas . trestia de zah r. Spre deosebire de biomasa forestier . Utilizarea de eurilor animale sau ale industriei alimentare poate diminua poluarea. pentru c toat materia celulozic abandonat ast zi (crengi. Metanolul produs prin distilarea lemnului i a de eurilor forestiere este considerat un carburant alternativ pentru transport i industrie. con inând în principal metan. improprii culturilor agricole. paiele i tulpinele cerealelor. cum sunt porumbul sau grâul. rapi a. Dac îns etanolul s-ar ob ine exclusiv din de euri alimentare sau agricole. care ar putea servi drept carburant pentru suplimentarea i chiar înlocuirea benzinei i a motorinei. Principala resurs de biomas o reprezint îns lemnul. Utilizarea biomasei forestiere în scopuri energetice duce la producerea de combustibili solizi sau lichizi care ar putea înlocui o bun parte din consumul actual de petrol. efortul s-ar justifica pentru c se recicleaz de eurile. de obicei. scoar de copac. cât i pentru ob inerea de energie termic . minimizând problemele elimin rii gunoaielor i furnizarea de energie. vor fi folosite pentru culturi forestiere intensive. precum a chiile de lemn. de i costurile sale de produc ie ar fi mai mari. cercet rile se concentreaz pe conversia biomasei în alcool. . salcia. La ora actual . plantele erbacee cu rapiditate de cre tere i diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor i din construc ii. energia biomasei provine în cea mai mare parte din elemente solide. între care se num r în primul rând detergen ii proveni i din coacerea lemnului în industria papet riei.poate avea nenum rate aplica ii. Dar aici intervine problema polu rii. dar i din elemente lichide. Acest gaz cu o putere caloric destul de slab . la pre uri care ar putea concura cu cele ale combustibililor ob inu i din bitum i din lichefierea carbonului. Biomasa prezint multe avantaje ca surs de energie. bu teni) va fi transformat în produse energetice. Ea poate fi folosit atât pentru producerea de electricitate. Ast zi. Biogazul provenind poate alimenta ma inile agricole. respectiv forma gazoas a biomasei.

Plantele care sunt preconizate fac partea din familia graminee. de a acumula pana la 1% din poluant. ce impun o cultura de mai multe plante. cadmiu. Principiu: microorganismele care traiesc in radacinile plantelor. Intr-adevar. Aceste micro-organisme pot fi bacterii precum Pseudomonas.Radacinile fixeaza poluanti limitand circulatia orizontala si verticala a lor. solventi. aceste plante pot absorbi poluanti. Fito-volatizare Plantele pot degrada de asemenea poluanti organici in celulele lor. Este realizat de plante si mai ales de microorganisme rizo-carpice (care traiesc in radacini). titei si derivati. . Plantele vor fi alese in functia de natura poluantului. Aceasta tehnica este folosita printre primele masuri in cazul unui sol poluat cu : metale grele. fata de materia lor uscata. plumb). Xanthomonas. solul este contaminat de mai multe metale. Cultura se poate reinnoi pana la scaderea concentratiei acceptabile a metalelor in sol. aur. Micrococcus sau ciuperci precum Aaspergillus sau Penicillium si au capacitatea de degradare a compusilor organici prezenti in sol. climatul si biomasa astfel incat pot acumula o cantitate mare de poluanti. pesticide. Fito-extractie Fito-extractia este o metoda de decontaminare a solurilor de metale grele (cupru. Unul dintre cei mai cunoscuti copaci care au aceasta proprietate este plopul : permite o crestere rapida. Este bazata pe cultura plantelor avand caracteristicile tolerantei si ale acumularii metalelor grele pe partea lor recoltabila. argint. o capacitate de adaptare la diverse climate si permite eliminarea poluantilor din sol. Deseori. Rizo-degradare Este utilizat mai mult pentru tratarea poluarii cu hidrocarburi. vor degrada hidrocarburile incorporate in sol. sunt incinerate si cenusa va fi stocata intr-un loc securizat. explozive. Aceste plante acumulatoare sunt capabile. O concentratie de 7 tone pe hectar a poluantului permite o crestere normala a plantei si un ritm de degradarea ridicat de microorganisme care traiesc in rizosfera . prin fiziologia lor adaptata. sa ii degradeze si sa ii respinga in atmosfera. mercur. O data recoltate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful