SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE FABRICARE A ULEIULUI RAFINAT DE FLOAREA-SOARELUI

Pământ decolorant Benzina de extracţie Apă/ abur Seminţe de floarea-soarelui Recepţia cantitativă şi calitativă Precurăţirea Uscarea Depozitarea Postcurăţirea Descojirea Măcinarea Prăjirea Presarea Brochen Măcinarea Prăjirea Aplatizarea Extracţia Miscela Distilarea Benzina Ulei brut Delecitinizare Şrot Lecitină Ulei brut de extracţie Desmucilaginare Soapstock Neutralizare Spălare Uscarea Decolorarea Apă de spălare Decantare 1 Ulei de batal Ulei brut de presă Coajă Agent de desmucilaginare Soluţie de NaOH Kiselgur

Pământ decolorant cu ulei Extracţia uleiului

Filtrare Vinterizare Filtrare Kiselgur cu ulei Filtrare Extracţia uleiului

Pământ decolorant

Ulei recuperat

Dezodorizare Răcire Polizare Ulei recuperat Ulei rafinat Ambalare Depozitare Livrare

Kiselgur recuperat

2

deschiderea şi închiderea uşilor să se facă cu atenţie prin lateral pentru a nu fi lovit sau să-şi strivească mâinile. şofrănel. etc tuberculi: arahide germeni: grâu.buncărele de recepţie vor fi prevăzute cu grătare şi curăţate periodic de praf. orez 2. alune. . Materii prime oleaginoase: fructe: măsline. cu bandă. muştar. lopata mecanică. .11% corpuri străine: 4% seminţe cu defecte: 10% 4. mac. b. etc. Structura morfologică a. rapiţă. şi are loc în 2 etape: luarea probelor şi analiza probelor (senzorială şi fizico-chimică) umiditate: max. coaja – are rolul de a apăra sămânţa/fructul. Norme de protecţie a muncii la descărcare: . cu raclete. soia. nuci. subţire. castane. miezul ce constituie rezerva de substanţe nutritive c. şi compararea valorii cu ce este prevăzut în fişa de facturare recepţia calitativă – constă în asigurarea aprovizionării cu materii prime de calitate. Descărcarea materiilor prime oleaginoase Se realizează cu ajutorul transportoarelor pneumatice. elicoidal. cocos. tomate. bogată în celuloză. struguri. . şi poate fi de diferite culori cu aspect neted. zbârcit.FIŞĂ DE DOCUMENTARE 1 1. 3 . Recepţia cantitativă şi calitativă • • recepţia cantitativă – constă în cântărirea vagoanelor sau camioanelor sigilate. embrionul – din care se dezvoltă viitoarea plantă 3. etc seminţe: floarea-soarelui. elevatorul. palmier.dacă funcţionează instalaţia este interzisă intrarea în buncăre. susan. porumb.vagoanele să fie imobilizate prin frână şi saboţi-piedică. migdale. 5.

lanţ 2. 4 . între 2 roţi (de antrenare şi de ghidare) cu o viteză de 30m/min.jgheab Lanţul cu raclete se deplasează într-un jgheab cu înălţimea egală cu lăţimea lanţului. 1-coajă 2-pieliţă 3-miez Elevatorul 1.gura de evacuare 9-capul elevatorului 6+4+mecanism de întindere= piciorul elevatorului 8+tambur superior= capul elevatorului Chinga din fibre de material plastic sau textil cauciucat. Materiile prime sunt oleaginoase sunt preluate de cupe la partea inferioară până la cea superioară unde sunt descărcate prin gura de evacuare.Transportor cu raclete 1 . se deplasează în interiorul tuburilor de metal.chingă 2-cupe metalice 3-tambur superior 4-tambur inferior 5-tuburi 6-gura de alimentare 7-piciorul elevatorului 8.

conductă pe unde intră aerul tangenţial.precurăţirea (înainte de depozitare): constă în îndepărtarea a 50 % din impurităţile organice (favorizează dezvoltarea paraziţilor. şi burlan pe unde iese aerul axial. pe baza diferenţei de mărime şi greutate dintre impurităţi şi seminţe: combinat cu ajutorul tararului aspirator. Clasificarea corpurilor străine: corpuri străine minerale : pietre. bucăţi metalice. etc. Metode de curăţire • • • • pe baza diferenţei de mărime dintre impurităţi şi seminţe: cu ajutorul a două site cu ochiuri de mărimi diferite (impurităţile rămân pe prima sită. fiind absorbite de praf care se depune. seminţelor şi şrotului datorită forţei centrifuge imprimată de către aer. şi seminţe din alte soiuri decât cel recepţionat. autoîncălzirea şi alterarea seminţelor) şi a cele minerale (favorizează degajarea prafului) . pleavă. atacate de insecte.postcurăţirea (înainte de prelucrare): presupune îndepărtarea restului de impurităţi (care pot provoca uzura maşinilor.este interzisă pornirea utilajelor dacă elementele de mişcare nu sunt prevăzute cu apărătoare.curăţirea sitelor şi controlul ventilatorului se face după oprirea maşinii. a cojilor. pe baza diferenţei de greutate dintre impurităţi şi seminţe: cu ajutorul aerului are loc separarea impurităţilor uşoare şi grele folosind ciclonul şi filtrul cu saci. corpuri străine oleaginoase şi neoleaginoase : seminţe putrede.instalaţiile de curăţire se menţin curate pentru a preveni autoaprinderea. seci. etc . seminţele pe a doua sită şi praful trece). cu ajutorul apei sub formă de picături mici. Instalaţii de captare a prafului Praful şi impurităţile uşoare absorbite de ventilatoare sunt dirijate spre cicloane şi filtre cu saci. pământ.FIŞĂ DE DOCUMENTARE 2 1.4% 3. Cicloanele uscate asigură separarea particulelor de praf. . Scopul curăţirii Curăţirea constă în separarea impurităţilor de seminţele oleaginoase. corpuri străine organice : paie. . 5 .intervenţia la curăţitoare se face după scoaterea siguranţelor. 5. 2. Cicloanele pot fi umede sau uscate. şi are loc în 2 etape: precurăţirea şi postcurăţirea. Cicloanele au corp tronconic. nisip. pe baza proprietăţilor magnetice ale impurităţilor feroase: cu ajutorul separatorului electromagnetic. . bucăţi de plantă. sparte. degajarea prafului şi înrăutăţi calitatea uleiului şi şrotului) până la 0. carbonizate.3-0. .cicloanele de praf se verifică periodic şi se curăţă după oprirea instalaţiei. Norme de protecţie a muncii la curăţire: . . Cicloanele umede sunt montate după cele uscate şi reţin ce nu s-a reţinut la cele uscate. terminat cu o gură de descărcare.

4-gură de evacuare.Tarar aspirator 1-batiu 2-conducta de alimentare 3-sita 4-sită 5-ventilator 6-contragreutăţi 7-canale de aspiraţie Separator electromagnetic 1-tambur 2-bandă de cauciuc 3-pâlnie de alimentare 4-şuber 5-pereţi limitatori 6-tambur electromagnetic 7-racord aspiraţie 8-cap de evacuare 9-clapetă de dirijare 10-pâlnie de evauare Filtre Separator aspirator 1-corp cilindric. 9-tub. 10-ecluză. 5-ecluză. 11-conductă. 2-con deflector. 7-canal circular. 13-ecluză 1. 12-ciclon de decantare.cilindru metallic conic 2-saci 3-camera evacuare aer curat 4-tuburi de injecţie 5-supape 6-conducta 7-ecluza 6 . 6-orificii. 8-cameră de decantare. 3conductă.

iar seminţele se scurg pe pereţii decantorului spre gura de evacuare şi ecluză. unde după ce depăşeşte conul deflector. Separator electromagnetic Funcţionare: aparatul se alimentează cu grâu prin pâlnia de alimentare. coceni. De aici seminţele. unde se separă impurităţile mari ca bulgări de pământ. Repetarea acestei operaţii se face automat la intervale de 40-120s. Orificiile ciururilor sunt desfundate cu ajutorul unor bile de cauciuc. ajung pe a doua sită cu ochiuri de 3 mm unde sunt reţinute seminţele şi impurităţile de aceeaşi mărime. iar praful dezvoltat este îndepărtat datorită gurii de aspiraţie. iese în cameră. debitul fiind reglat cu ajutorul unui şuber. iar aerul purificat. unde se separă impurităţile mari. Separatorul pneumatic Funcţionare: fluxul de seminţe intră prin conductă.Tarar aspirator Funcţionare: seminţele intră în batiul maşinii prin conducta de aliemntare. Seminţele ajung în drumul lor în zona de atracţie magnetică. Productivitatea variază între 5-9 m3 aer/m2 suprafaţă de filtrare timp de 1 minut. iar praful este antrenat mai departe de curentul de aer prin conductă şi trecut la ciclonul de decantare. Aceşti curenţi întâlnesc pânza de seminţe şi antrenează praful şi ce este mai uşor decât seminţele printr-un canal spre camera de sedimentare. Corpurile străine se depun şi se evacuează prin ecluză. împreună cu impurităţile de mărime egală şi mai mici. respectiv ecluză. Corpurile feroase cad într-o pâlnie. Prin cădere seminţele ajung pe sita preliminară cu ochiuri de 15-20 mm. Spre deosebire de filtrele cu saci deschise. Seminţele cu impurităţi de mărime egală ajung pe sub 2 canale de aspiraţie unde circulă un curent de aer ascendent. scăzând presiunea aerului stratul de seminţe se subţiază. unde are loc îndepărtarea prafului depus. pietre. Funcţionare filtru cu saci închis: aerul încărcat cu praf intră în filtru prin conductă şi se filtrează prin filre prin rândul de saci din stânga. Aerul care a transportat seminţele împreună cu aerul din exterior primit prin orificii formează curenţi datorită ventilatorului la partea superioară a aparatului. 7 . Aceste filtre se folosesc în secţiile de decojire pentru reţinerea prafului uleios antrenat de aer. Seminţele cad pe o bandă de cauciuc pusă în mişcare de un motor. unde corpurile feroase sunt reţinute şi menţinute până ce ies din zona de atracţie a tamburului electromagnetic. din interiorul sacilor. Seminţele trecute prin sita preliminară ajung pe sita principală cu ochiuri de 10-15 mm. şi de aici în camerele de sedimentare unde aerul pierzând viteză şi trecând prin nişte şicane se depune praful şi impurităţile mai uşoare. unde debitul de material este reglat uniform pe toată lăţimea cu ajutorul unor clapete cu contragreutăţi. praful este reţinut pe partea exterioară a sacilor. Praful se adună în camera inferioară de unde este încărcat de nişte greble într-un transportor elicoidal care îl evacuează din filtru. Se introduce un curent de aer de joasă presiune prin tub în sacii din dreapta. care cad de pe sită în lada maşinii. şi trec impurităţile mai mici. ca urmare a mişcării imprimate de un mecanism cu excentric. Filtre Funcţionare filtru deschis: praful se scutură de pe suprafaţa sacilor cu ajutorul unei rame cu grătar acţionată de o transmisie cu lanţ cu o mişcare în lungul sacilor.

acţiune indirectă: cu declanşarea unor procese ce duc la degradarea seminţeor depozitate Uscarea seminţelor se poate face pe cale mecanică sau termică. pentru aerisire. Utilaje pentru uscare .trebuie scos periodic praful care se depune pe coşul de evacuare şi în separatorul de praf.temperatura în instalaţia de uscare: cu cât temperatura este mai ridicată. apa se evaporă din interiorul seminţelor (viteza de uscare scade) 3. Scopul uscării: Se impune uscarea materiilor prime oleaginoase deoarece o umiditate prea mare poate duce la degradarea lor în timpul depozitării. .este interzisă scoaterea de probe prin clapetele de control în timpul funcţionării uscătorului. . 2. sau artificială în instalaţia de uscare.coloana de uscare . cu atât procesul de uscare decurge mai repede.uscătorul cu fascicul tubular 5. iar la prelucrare provoacă dificultăţi.acţiune directă: cu privire la creşterea acidităţii libere datorată creşterii temperaturii seminţelor.uscător rotativ .la curăţirea focarului şi a canalelor de gaze trebuie să se blocheze conducta de alimentare cu gaze cu flanşă oarbă. 3. 8 . . aerul cald sau aburul de joasă presiune. Umiditatea poate avea asupra seminţelor: . . .în coloana de uscare trebuie reglată periodic temperatura aerului cald (60-70oC). în cazul lopătării. Norme de protecţie a muncii la uscare: . viteza de uscare va fi mai mare. cu atât viteza de uscare este mai mică.viteza de mişcare a agentului termic: cu cât viteza este mai mare. .este interzis accesul la dispozitive în timpul funcţionării. .umiditatea iniţială şi finală a agentului termic a aerului: cu cât umiditatea iniţială este mai mică. Uscarea seminţelor oleaginoase: Procesul de uscare decurge în trei faze: 1. .accesul în tambur este permis după scoaterea siguranţelor.conţinutul iniţial (10-15%) şi final de umiditate (6-9%): cu cât conţinutul iniţial de umiditate este mai mare şi cel final mai mic. . umiditatea seminţelor este egală cu cea de echilibru (viteza de uscare scade până la zero) Viteza de uscare depinde de o serie de factori: . umiditatea finală mai apropiată de gradul de saturaţie a aerului. Pentru uscarea seminţelor se foloseşte uscarea termică prin evaporare naturală folosind ca agent termic gazele de ardere. evaporarea apei de pe suprafaţa seminţelor 2. cu atât procesul decurge mai repede.temperatura seminţelor uscate nu trebuie să depăşească 80oC. .nu trebuie scoase grătarele de control în timpul funcţionării.FIŞĂ DE DOCUMENTARE 3 1. .

secţiune de răcire. unde sunt încălzite şi uscate cu aer cald. După verificarea motoarelor electrice. seminţele trec prin coloane de răcire. unde se răcesc cu ajutorul aerului. sunt amestecate. de unde se deplasează cu ajutorul unor palete în jurul fascicului de ţevi. tambur şi ventilator. debitul fiind reglat cu un grătar mobil. Coloana de uscare Coloana de uscare se compune din: dispozitiv de alimentare cu preîncălzitor. 9 . cicloane pentru separarea prafului şi aparate de măsură şi control.Uscător rotativ Se compune din trei părţi: focar. a dispozitivului de antrenare şi a curentului de gaze. Debitul de seminţe se reglează în funcţie de umiditatea seminţelor. a dispozitivului de acţionare şi a lagărelor se porneşte tamburul în gol. secţiune de uscare. Se poate folosi şi aer artificial realizat de un ventilator care aspiră printr-o conductă montată în locul coşului de tiraj. Din cutiile de alimentare ale coloanei. Pentru a nu exista riscul degradării la depozitare. Debitul de aer se poate regla manual cu ajutorul unei clapete de reglare acţionată printr-o roată cu cremalieră. Seminţele intră prin pâlnia de alimentare în compartimentul de preîncălzire unde are loc uscarea până la 35-40oC. astfel că la ieţire vor avea t= 6070oC. aeroterme pentru încălzirea aerului. Aerul încărcat cu vapori de apă rezultat în timpul uscării este evacuat printr-un coş în atmosferă. după care sunt evacuate de un şnecdozator pe la partea inferioată. Urmărirea modului de funcţionare se realizează prin vizoare montate în capac pe carcasă. Seminţele răcite se evacuează pe la partea inferioară cu un şnec-dozator. Amestecul de gaze-apă este aspirat de ventilator şi refulat printr-o conductă într-un ciclon umed unde se elimină impurităţile. Seminţele trec în compartimentul de răcire. uscate şi curăţate şi transportate spre evacuare (gazele antrenează impurităţile uşoare). seminţele ajung în tambur. şi repartizate în cutiile de alimentare. Din dozator. sminţele cad pe elementele de răcire prin care circulă aer din mediul ambiant. Admisia şi evacuarea agentului termic se face prin axe tubulare. Temperatura seminţelor ajunge la 60oC. unde datorită mişcării de rotaţie a tamburului. Mai departe seminţele sunt evacuate cu ajutorul unui dispozitiv. Apoi seminţele se scurg pe elementele din zona de uscare. dispozitiv de evacuare. Seminţele uscate sunt trecute la instalaţia de răcire. Repartizarea aburului în fascicul se realizează din spaţiul liber între axul tubul şi placă. ventilatoare pentru aspiraţia aerului cald şi rece. Debitul curentului de aer este reglat manual cu o clapetă. De la uscător seminţele sunt transportate deasupra coloanei de răcire. Aici cad pe elementele de răcire. Uscător cu fascicul tubular Seminţele trec din pâlnia de alimentare în carcasă.

bandaje din oţel. 13. 7.conducta de aducţie a gazelor Uscător cu fascicul tubular 1.coş.ecluză superioară.cutie de alimentare. 5.tambur. 8.clapetă de reglare orificii de ventilaţie 10 . 6canale de aer.şnec dozator. 4.clapetă Coloana de uscare 1.Dispozitiv de evacuare din coloana de uscare Uscător rotativ 1.conductă. 11.ax. 3.cameră de evacuare. 6. 4.gura de evacuare. 2-role. 5. 10pâlnie de alimentare. 2.carcasă metalică.elemente de răcire. 3.profiluri. 9.ax.paliere.palete. 12placă frontală. 7. 6fascicul tubular. 2. 3colector de aer. 5.

posibilitatea depozitării seminţelor pe sorturi. . Modificările biochimice şi chimice suferite de seminţe sunt datorate: . acidităţii libere a uleiului din seminţe.controlul materiilor prime din depozite cu determinarea procentului de seminţe alterate. . pentru uscare şi răcire. dăunătorii.prefirarea constă în recircularea seminţelor în interiorul magaziilor/silozurilor pentru a accelera procesele de postmaturizare.factorilor interni: enzime. varietăţi şi calitate.magazii etajate .accesul în buncăre se face după aerisire şi doare după legarea cu centură de siguranţă şi frânghii . temperatura mediului ambiant. Scopul depozitării este de a asigura calitatea corespunzătoare a produselor şi subproduselor. respiraţia seminţelor. germinarea seminţelor.este interzisă depozitarea cerealelor pe capacul celulelor 11 . 2.curăţirea celulelor de materiale aderente se face pe la partea superioară . .asigurarea calităţii seminţelor şi îmbunătăţirea lor în timpul depozitării.silozuri celulare 5. 4.asigurarea securităţii seminţelor depozitate împotriva incendiilor. microorganismele.asigurarea mecanizării lucrărilor de descărcare.celulele trebuie prevăzute cu capace şi grătare .se interzice staţionarea sub orificiile de scurgere a seminţelor . 6.FIŞĂ DE DOCUMENTARE 4 1.factori externi: umiditatea seminţelor şi aerului. depozitare şi condiţionare. Norme de protecţie a muncii în depozite: . precum şi verificarea temperaturii la 3 zile şi a umidităţii relative a aerului. . Controlul materiilor prime oleaginoase în timpul depozitării: . micşorarea pierderilor de fabricaţie şi îmbunătăţirea randamentelor de fabricaţie. .gurile de descărcare din planşee trebuie prevăzute cu apărătoare piramidale . manipulare.spaţiul ocupat de depozit să fie cât mai mic faţă de capacitatea de depozitare. . Condiţii de depozitare ale materiilor prime oleaginoase: . 3. oxigenul din aer. conţinutului de ulei. şi pentru omogenizarea umidităţii. umidităţii. Tipuri de depozite: .

înlăturarea acţiunii dăunătorilor. mecanizarea completă. Particulele de praf şi alte impurităţi antrenate de curentul de aer. Celulă STELUŢĂ Aspiratorul-cascadă: seminţele se introduc prin gura de alimentare. varietăţi sau după alte criterii. după care sunt transportate în sala de fabricaţie.de tip vechi (formă paralelipipedică cu terminaţie în formă de trunchi de piramidă). şi trecute prin aspiratorul cascadă. Seminţele ajung apoi în canalul de aspiraţie. mecanizarea nu este completă. după care cu ajutorul unor transportoare cu raclete şi al unei dispozitiv automat declanşează clapeta care alimentează celulele. Silozurile celulare: folosirea raţională a spaţiului.de tip nou (celule de formă cilindrică sau prismă hexagonală): cerealele transportate cu ajutorul elevatoarelor. Golirea celulelor se face pe la partea inferioară cu ajutorul unui transportor mecanic. debitul fiind reglat cu un cilindru rifluit şi o clapetă de dozare cu contragreutăţi.Magazii celulare: sunt neeconomice. Silozurile pot fi . 12 . care depozitează seminţele în celule fiind transportate cu elevatorul şi curăţate. suprafaţa ocupată este mare. sunt reţinute de pereţii şicană şi evacuate cu ajutorul a două clapete. micşorarea pericolului de incendiu. fiind supuse unui curent de aer. şi depozitarea seminţelor pe sorturi. .

11-pereţi de şicane a aerului 12-cilindru rifluit 13 .Siloz de tip vechi 1-buncăr de descărcare 2-elevator 3-curăţitor 4-ciclon 5-transportor 6-celule Aspiratorul cascadă 1-carcasă metalică 2-cot de absorbţie 3-gura de alimentare 4-clapeta de dozare 5-clapete de reglare 6-şicane 7.8-pereţi de scurgere 9-şuruburi 10.

. . Din procesul de separare rezultă două fracţiuni: .coajă industrială 15-20%. 3. care se rotesc în sens contrar şi a căror distanţă este reglabilă. . . . format din miez botanic şi o cantitate de coajă.toba de spargere . 14 . .FIŞA DE DOCUMENTARE 5 1.se interzice deschiderea uşii de control în timpul funcţionării tobei. Utilaje folosite: .separator de coji 4. . Norme de protecţie a muncii la descojire: .este interzisă agăţarea obiectelor de grătarul de scuturare. formată din coajă botanică şi o cantitate mică de miez.înainte de punerea în funcţiune a utilajelor se controlează dacă n-au pe ele alte obiecte. .spargerea şi detaşarea cojii prin strivire: se realizează cu valţuri prevăzute cu cilindri acoperiţi cu un strat de cauciuc.părţile mobile ale maşinii trebuie protejate cu apărători.curăţirea sitelor în timpul funcţionării de face cu perii lungi.spargerea cojii prin tăiere: se realizează prin trecerea seminţelor printre două discuri rifluite.spargerea şi detaşarea cojii de pe miez prin lovire: se aplică numai pentru detaşarea cojii de pe miez şi la degerminarea pe cale uscată a porumbului. pentru a asigura buna desfăşurare a procesului de presare şi de extracţie cu solvenţi. Metode de descojire: .desfundarea filtrelor şi reglarea tobei se face după oprirea maşinii. . 2. .spargerea şi detaşarea cojii prin frecare: se obţine cu ajutorul valţurilor prevăzute cu cilindrii rifluiţi sau acoperiţi cu pastă de şmirghel. .este interzisă curăţirea burlanelor de transport în timpul funcţionării. Descojirea este operaţia prin care se îndepărtează parţial coaja (mai rămâne 6-8% coajă).se interzice apropierea de filtre în timpul funcţionării.miez industrial 80-85%.

dar trec tocătura.Separator de coji tip Vulcan Toba de spargere 1-cadru de susţinere.7mecanism Toba de spargere: seminţele intrate în tobă sunt proiectate cu ajutorul rotorului spre ecranul de spargere. rezultat din tobă cade pe prima sită.5-site. de unde este dirijat la un transportor evitând trecerea sub canalul de aspiraţie. Acţionarea se face printr-o roată de transmisie. Prin izbire puternică de suprafaţa ecranului de spargere. realizată de un mecanism cu excentric. intră în camera de aspiraţie unde coaja uşoară este evacuată de un ventilator prin suflare. unde rămân seminţele. iar coaja grea cade la partea inferioară şi este evacuată cu un transportor elicoidal. de pe capătul siteti 3. materialul se separă în coji mari şi seminţe întregi ce rămân pe sită care cad într-un transportor de unde cu un elevator ajunge iar în toba de spargere. Prin mişcarea de du-te-vino a sitelor. cojile mici şi sparte. Pe sita retur. Materialul rămas ajunge la capătul celei de a treia site. Intensitatea curentului de aer se reglează cu nişte clapete. iar materialul descojit trece prin sită şi este colectat pe sita oarbă apoi dirijat la valţuri. 4-ax cu excentric.6-ventilator. 2-ax.2-toba de spargere. trece pe sub canalul de aspiraţie şi apoi pe sita retur unde intensitatea aerului este şi mai redusă deoarece materialul conţine o cantitate mare de spărturi de miez. 3-rozete. 4aspiraţie. Coaja antrenată prin canalele de aspiraţie.8-canale de aspiraţie palete. şi datorită strivirii seminţelor. Restul materialului descojit.5-ecran de spargere.3-cadre cu site. Ambele cadre cu site sunt suspendate de batiul maşinii cu arcuri de susţinere şi acţionate de un ax cu excentric. materialul rămas pe prima sită ajunge la primul canal de aspiraţie. unde se uneşte cu refuzul de pe această sită (miez şi coajă mici). apoi pe capătul celei de a doua site unde se întâlneşte cu refuzul de pe sita 2 (miez şi coji sparte şi miez şi coji întregi mai mici) şi trece pe sub al doilea canal de aspiraţie unde viteza este mai redusă ( se evită pierderi mari de miez şi coajă).7-camera de 1-suprafaţă cilindrică. Aici cojile sunt antrenate.6-grăunţar. în spaţiul dintre palete şi ecran coaja este despicată de-a lungul fibrelor şi se sparge (se sfărâmă o parte din coajă şi din miez). miezul. Separator de coji: amestecul de miez. coji. Materialul trecut prin sita 3 (tocătura) cade pe sita oarbă. miezurile şi cojile întregi. şi cade materialul prin primul canal de aspiraţie. 15 . tocătură şi seminţe întregi.

Valţ de aplatizare cu cilindri suprapuşi: materialul intră prin pâlnia de alimentare cu ajutorul grăunţarului. 16 . Procesul de măcinare se definitivează la trecerea materialului printre cilindrii netezi. şi se repartizează uniform pe suprafaţa cilindrului rifluit.valţ dublu . conţinutul de umiditate (mare duce la o măcinătură cleioasă.deoarece structura seminţelor diferă în părţile componente. în particule de dimensiuni mai mici. Concasor cu cilindri cu dinţi şi rifluiţi: din buncărul de alimentare: din buncărul de alimentare. . 3.în ceea ce priveşte compoziţia. Se obţine o măcinătură uniformă indiferent de umiditatea brochenului. de unde măcinătura cade într-un transportor mecanic care o duce la prăjitoare. După trecerea printre cilindrii materialul se evacuează prin gura de evacuare. coaja fiind tare şi miezul moale. Apoi este trecut prin a doua pereche de cilindri de unde se obţine o măcinătură de 3-5 mm. După patru treceri printre cei cinci cilindri măcinătura se evacuează prin pâlnia de evacuare. Scopul măcinării este de a favoriza transferul de substanţă din materialul oleaginos în soluţia solventului.valţ de aplatizare cu cilindrii în paralel/serie . Măcinarea este operaţia prin care materia primă oleaginoasă este mărunţită sub acţiunea forţelor mecanice. 5.luarea probelor se face cu lopeţi de lemn prin locuri speciale. 4.se interzice urcarea pe utilaj sau sprijinirea în timpul funcţionării. . . Norme de protecţie a muncii la măcinare: . seminţele se turtesc.se opreşte maşina când apare zgomote anormale. măcinarea decurge neuniform. Valţ de aplatizare cu cilindri în paralel: brochenul intră prin gura de alimentare de unde cu ajutorul distribuitorului se repartizează către cilindrii netezi acţionaţi de un motor electric şi curăţiţi cu un cuţit. Curăţirea cilindrilor se face cu nişte cuţite. brochenul supus măcinării cade între cilindri cu dinţi unde este sfărâmat în bucăţi de 15-20 mm. 2.la punerea în funcţiune dispozitivul de alimentare se închide şi apoi se deschide. de unde cu ajutorul grăunţarului trece pe prima pereche de cilindri rifluiţi.concasor Valţ cu două perechi de cilindri: materialul intră prin coşul de alimentare. Utilaje pentru măcinare folosite: . . şi sunt pierderi mari în şrot) şi ulei (conţinutul mare de ulei în seminţe şi umiditatea ridicată duce la măcinătură cleioasă şi pierderi în ulei) influenţează măcinarea. alimentarea realizîndu-se treptat. unde are loc măcinarea prin tăiere.FIŞA DE DOCUMENTARE 6 1. Influenţa structurii şi a compoziţiei seminţelor asupra măcinării: . din care să se poată face separarea uleiului în bune condiţii.curăţirea utilajelor se face după oprirea funcţionării. .

2-lagăre mobile. 5-cuţite. 7-gura de evacuare b 1-suprafaţa cilindrului. 2-distribuitor. 3-cilindrii rifluiţi.Valţ cu două perechi de cilindri 1-coş de alimentare. 5-pâlnia de alimentare. 8-cuţite Concasor cu cilindri cu dinţi şi rifluiţi 1-coloane 2-placa de fundaţie 3. 3-paliere. 2-grăunţar. 3-table de ghidaj. 7-pâlnie de evacuare. 6-motor electric. 4arcuri. 6-grăunţar. 4cilindrii netezi. 4-cilindrii netezi a b Valţ de aplatizare cu cilindri în paralel şi suprapuşi a 1-gură de alimentare.perechi de cilindri 17 .

iar umectarea măcinăturii se face cu dispozitiv de pulverizare. reglată cu registrul. Fazele procesului de prăjire sunt: . separarea uleiului pe suprafaţa măcinăturii. 18 . modificarea plasticităţii măcinăturii). .prăjitoare cu şase compartimente cu fund şi manta dublă. 4.încălzirea şi uscarea măcinăturii se realizează în vederea scăderii vâscozităţii uleiului şi evaporării apei din măcinătură (denaturare substaţelor proteice. Prăjirea este operaţia de tratament hidrotermic efectuată sub amestecare continuă. ridicându-se treptat temperatura.se efectuează ungerea periodică a subansamblurilor.agregat de prăjire cu 6 compartimente.umectarea ce constă în îmbibarea cu apă a măcinăturii pentru separarea peliculară a uleiului. . Scopul măcinării este de a modifica proprietăţile fizico-chimice ale componentelor măcinăturii şi favorizează separarea uleiului. Agregatul de prăjire: transportorul elicoidal alimentează prăjitoarele cu material oleaginos măcinat prin intermediul şnecului inactivator (are loc umectarea măcinăturii până la 8-9% cu ajutorul aburului şi încălzirea până la 80-85oC). Măcinătura trece dintr-un compartiment în altul sub continuă amestecare. Controlul prăjitoarei se face prin guri de vizitare. 3. Malaxorul este acţionat de un motor electric Prăjitoarea cu şase compartimente: materialul oleaginos este introdus prin gura de alimentare în primul compartiment. Acţionarea malaxorului se face de la un motor electric.se efectuează revizia periodică a prăjitoarelor. Evacuarea vaporilor de apă se face cu ajutorul tuburilor de aspiraţie prevăzute cu clapete pentru reglarea aspiraţiei. flotorul se lasă în jos. . supapa deschide gura de evacuare şi măcinătura trece din compartimentul superior în cel inferior. Utilaje pentru măcinare folosite: . . Aburul necesar încălzirii prăjitoarei intră pe la partea inferioară a fiecărui compartiment. 2.este interzis accesul la utilaje în timpul funcţionării.reparaţiile utilajelor se realizează după deconectare de la sursă. de unde trece prin cădere liberă dintr-un compartiment în altul cu ajutorul unor fante de evacuare şi controlat cu nişte supape rabatabile. 5. . Măcinătura din ultimul compartiment. .şnec pentru inactivarea enzimelor. iar luarea probelor se face prin fante. La descărcarea compartimentului. Norme de protecţie a muncii la măcinare: . trece prin tubul de curgere în pâlnia de alimentare a presei. Evacuarea vaporilor de apă se face cu ajutorul tuburilor de aspiraţie prevăzute cu clapete pentru reglarea apiraţiei.FIŞA DE DOCUMENTARE 7 PRAJIREA MATERIALULUI OLEAGINOS 1. creşterea activităţii enzimelor-creşterea acidităţii libere a uleiului.

39-conducte perforate 19 . 2-şnec inactivare.32-pârghie.4-prese mecanice.Utilaj de prăjire-presare 1-şnec de alimentare.9-caneluri circulare.26-reductor.5-racord de vizitare. 3-prăjitoare.22-motor electric.35-ax.20reazem.8-cuplaj.6-locaş termometru.18-palete.30-guri de ventilaţie.12-registru de reglare a alimentării Prăjitoare cu şase compartimente 1-compartimentele prăjitoarei.33-registru.7-ax principal.13-racord.38-uşă de control.36-fluture.5-reductor.11-tub de curgere.10-cadru.17-pârghie.16-flotor.11scurgere condensat.25-mufe de fontă.10burlan de evacuare vapori.7-tub de scurgere a măcinăturii prăjite.27-manşon elastic.31-gură de descărcare.28-ac.34-orificii.8-evacuare brochen.3mantaua.24cuzineţi de bronz.37tijă.6-burlan de alimentare.14-tijă.21-buloane.12-pâlnie de alimentare.15-supapă rabatabilă.4-racord.2-fundul compartimentului.23-indicator de nivel.29-fante.9-tuburi de aspiraţie.19-colţar.

2.structura măcinăturii prăjite (temperatura şi umiditate).vâscozitatea uleiului (se micşorează prin încălzirea măcinăturii în timpul prăjirii). brichetat.presiunea. Pe măsură ce materialul înaintează.muncitorul va purta mănuşi. .desfundarea alimentatorului presei se face cu lopată de 30 cm. Presarea este operaţia de separare a componentului lichid (ulei) dintr-un amestec lichidsolid (măcinătura).scurgerea maximă a uleiului.FIŞA DE DOCUMENTARE 8 PRESAREA MATERIALULUI OLEAGINOS 1. 3. datorită măririi diametrelor melcilor şi a presiunii exercitate asupra măcinăturii. . Regimul normal presupune respectarea următorilor parametrii: .durata presării: 60 secunde la 20-25 rot/min şi peste 60 secunde la sub 20 rot/min. . . .se interzice pornirea preselor când în camera de presare se află material întărit. 5. puţin elastic. 4.durata. fără urme de ulei.se efectuează curăţirea presei după oprirea din funcţionare. Factorii care influenţează presarea sunt: .aspectul brochenului: compact. 20 . . scurgerea uleiului devine abundentă şi este colectat într-un rezervor. . Utilaje pentru presare folosite: . . ochelari. suprafaţa netedă şi cu fisuri fine spre exterior. .forţa de presare: optimă . Norme de protecţie a muncii la presare: .presa mecanică cu melc Presa mecanică cu melc: măcinătura introdusă în camera de presare primeşte o mişcare de de-a lungul şi una în jurul axului cu melc.lungimea capilarelor (ce poate fi micşorată prin distrugerea structurii celulare în timpul măcinării şi prăjirii). Scopul presării este de a exercita o presiune asupra măcinăturii şi favorizarea separării uleiului.

roţi dinţate. 16-jgheab colector 21 . 5-roata de acţionare. 2. 4-reductor. 11-cuplaje. 8. 6.Presă mecanică cu melc 1-suporturi din fontă.7. 15-placă de tablă înclinată. 13-camera de presare.3 – suporturi verticale. 10-lagăr de presiune. 12-ax cu şurub elicoidal.9-ax. 14-dispozitiv de reglare.

.difuzie prin convecţie: prin deplasarea moleculelor datorită amestecării fazei care conţine uleiul cu faza ce conţine solventul. cu interval de fierbere 65-80oC. Materialul degresat rămas după extracţie se numeşte şrot.FIŞA DE DOCUMENTARE 9 EXTRACŢIA ULEIULUI DIN BROCHEN 1.difuzie prin membrane celulare: solventul difuzează în interiorul celulelor.difuzie moleculară: moleculele de ulei trec în moleculele solventuli. iar miscela concentrată peste materialul cu conţinut ridicat de ulei. . în care amestecul ulei solvent formează miscela. Utilaje pentru extracţie folosite: . dizolvă uleiul şi formează o soluţie. Metode de extracţie: -metoda scufundării (imersării) materialului oleaginos în dizolvantul care circulă în contracurent. condiţionare termohidrică în prăjitoare. 5. se separă unul din componenţi prin solubilizarea într-un solvent.moara de brochen . Schema prelucrării prin extracţie: . . 3.extractoare 22 . în continuare prin percolare cu miscela. Extracţia este operaţia operaţia tehnologică prin care. iar cele de solvent între moleculele de ulei. .extracţia propriu-zisă: solventul proaspăt se introduce peste materialul degresat. Solvenţii ce pot fi utilizaţi sunt: . 4.condensarea şi recuperarea solventului.benzina pentru extracţie discontinuă. apoi cu dizolvant proaspăt. . 2. aplatizarea granulelor . dintr-un amestec de substanţe.recuperarea solventului din şrot: prin evaporare. . La extracţia uleiului intrevin mai multe forme de difuzie: .prepararea materiei pentru extracţie: mărunţirea brochenului. Procesul prin care uleiul din măcinătură trece în solvent se numeşte difuzie. măcinarea materiei în granule. Este un proces solid-lichid.valţ de aplatizare . -metoda mixtă în care materialul proaspăt se umectează bine cu miscela concentrată şi apoi se degresează pe transportorul extractorului. -metoda stropirii repetate (percolare) cu dizolvant a materialului care se deplasează pe un transportor oarecare. cu interval de fierbere 70-95oC.benzină pentru extracţie continuă.recuperarea solventului din miscelă: prin distilare.

la pornirea uscătorului multitubular se verifică înainte intrarea aburului în mantale . conductele de abur se menţin în perfectă stare de curîţenie . curăţarea rezervoarelor care lucrează cu benzină se face de către muncitori în prezenţa şefului de secţie. 5. alimentarea cu agent frigorific a instalaţie de deflegmare. Brochenul trece în prăjitoare. după care se cântăresc. după care este trecut în valţul de aplatizare cu cilindrii netezi şi transformat în paiete. verificarea ventilaţiei. după luarea măsurilor de prevenire a percolelor. intervenţiile la motoare electrice se fac după deconectare de la tablou. Norme de protecţie a muncii la extracţie: se interzice fumatul în sala de extracţie şi depozite. Benzina este introdusă în extractor cu pompa în ultima fază de spălare a materialului degresat după o eventuală preîncălzire. trec printr-un electromagnet şi se macină în valţul de brochen. Acestea sunt transportate până în buncărul de alimentare a extractorului. înainte de pornirea secţiei de extracţie se verifică dacă dispozitivele de siguranţă şi semnalizare sunt în funcţiune. - - 23 . este interzis accesul în secţie al persoanelor străine neînsoţite. autovehiculelor cu motoare. accesul cu încălţăminte cu blancheuri. alimentarea cu apă a condensatorului.Instalaţia de extracţie tip “ De Smet” Brochenul rezultat de la presare este transportat cu ajutorul melcului tăietor până la elevatorul care alimentează concasorul.

3. ciclonare) şi apoi la distilare iniţială şi finală. Îndepărtarea dizolvantului din şrot este asemănător operaţiei de uscare.separarea resturilor grosiere de măcinătură oleaginoasă prin sedimentare. . Depozitara şroturilor se poate face în magazii sau în silozuri prevăzute cu dispozitive mecanice de spargere a bolţilor şi de evacuare. Şrotul de ricin şi rapiţă necesită unele tratamente speciale. Impurităţile mecanice sunt reţinute pe sita de alamă. şi datorită mişcării ei vibratorii. Recuperarea solventului din şrot . pentru a se realiza golirea completă şi pentru evitarea depunerii sedimentelor. filtrare. vacuum şi de cantitatea de abur folosită la distilarea finală.sita vibratoare: uleiul intră în partea stângă a sitei şi se filtrează prin ea. unde sunt evacuate. deoarece conţine impurităţi mecanice şi organice în suspensie. Condensarea se face într-un condensator care este un schimbător de căldură cu ţevi de alamă sau oţel. Uleiul brut de presă este supus în continuare unei operaţii de purificare. emulsia. Fracţiunile uşoare de solvent se separă prin încălzire iar cele grele cu abur viu supraîncălzit.Fundul rezervoarelor trebuie să fie uşor înclinat spre golire.Temperatura de depozitare a uleiului brut este de 38 o C (rezervoarele sunt amplasate în contact cu atmosfera). Prelucrarea finală şi depozitarea şrotului . separatorul de control (unde trece apa pentru a 2-a separare) şi colectorul de solvent (benzina). Depozitarea uleiului brut .eliminarea umidităţii în exces prin uscare. şrotul conţine 25-50% solvent la suprafaţă şi în capilarele particulelor. Separarea solventului de apă se face în separatoare Florentine şi în separatoare combinate cu 3 componente: preseparatorul (unde se separă 3 straturi: solventul. se deplasează spre celălalt capăt al sitei.prelucrarea finală implică măcinarea în mori cu ciocane şi separarea pe fracţiuni.miscela obţinută la extracţie (ulei + solvent) este trecută la operaţiile de purificare (îndepărtarea impurităţilor prin decantare. Condensarea vaporilor de solvent şi separarea şrotului . . urmată de o etapă de evaporare cu viteză descrescândă. Purificarea uleiului înainte de depozitare comportă următoarele operaţii: . adică cu o etapă de evaporare cu viteză constantă. Distilarea miscelei.Conducta de alimentare cu ulei a rezervoarelor trebuie să coboare până la partea inferioară a rezervorului.vaporii de solvent şi de apă proveniţi de la distilarea miscelei sau de la desolventizarea-toastarea şrotului sunt trimişi la condensare şi la separarea de faze pe baza greutăţii specifice. apa). Utilaje folosite pentru purificare: . pentru a se evita contactul uleiului cu aerul. Distilarea se practică în peliculă sau prin pulverizare.după extragerea uleiului. filtrare sau centrifugare. Reziduul conţine 35-45% ulei. urme de apă care trebuiesc îndepărtate pentru evitarea degradării rapide a uleiului şi a pierderilor. centrifugare. 2.uleiurile brute de presă şi extracţie se depozitează înainte de rafinare în rezervoare de oţel cu capacitate mare (mii m3).sedimentarea impurităţilor cu dimensiuni mici prin filtrare. Procesul de distilare va fi influenţat de temperatură. Emulsia se trece apoi în fierbătorul de siguranţă.FIŞA DE DOCUMENTARE 10 PURIFICAREA ŞI DEPOZITAREA ULEIULUI BRUT 1. cu răcire indirectă. ieşind prin conducta montată în partea inferioară a sitei. 24 .

se interzice pornirea siteti vibratoare fără apărătoare la elementele în mişcare.filtru. fitrul se strânge pentru a fi repus în funcţiune. se înlocuieşte. trebuie bine curăţite şi trimise la spălătorie.curăţirea sitei se face din exterior cu lopăţele metalice. Acolo unde se observă curgerea tulbure. Pe măsură ce pe pânzele de filtru se formează stratul filtrant suplimentar.pânzele de pe filtru. Resturile aderente la materialul filtrant se curăţă prin răzuire cu şpaclu din lemn. . uleiul trece prin filtru-presă. se colectează şi se trimite la recuperarea uleiului. 25 . Când presiunea uleiului introdus de pompă în filtru creşte.se interzice deschiderea filtrului-presă cât timp există presiune şi ventilul de aer/abur este deschis. uleiul începe să curgă limpede şi poate fi dirijat spre colectorul de ulei filtrat. se suflă cu aer comprimat. uleiul curge tulbure şi trebuie dirijat înapoi în rezervor. filtrul se scoate din circuit. În timpul filtrării trebuie urmărit dacă uleiul curge limpede prin toate robinetele. iat viteza de filtrare scade. Norme de igienă şi protecţia muncii specifice purificării uleiului brut .presă cu rame şi plăci: din rezervorul de ulei. şi se deschide pentru curăţire. robinetele se închid. La începutul filtrării. .. După curăţiredacă pânza filtrantă este îmbâcsită. 4. . cu ajutorul unei pompe.

6-suprafaţa rifluită a plăcii. 8-robinet scurgere lichid. 6-articulaţie. 6-canal alimentare lichid de filtrat. 9-robinet aer. 10b .elementele unui filtru-presă 1-placă cu camere. 2-placă frontală.vedere generală 1-picioare. 2-placa unui filtru-presă cu rame. 9-robinet evacuare filtrat. 8. 3-ax cu excentric. 4-secţiune prin filtru-presă cu rame. 5-jgheab.şuruburi de întindere a sitelor FILTRU PRESĂ a . 7-cremaliere de reglare a înclinării sitei. 8-deschidere în ramă pentru ulei. 2-cadru site. 7-canal intrare ulei. 4-arcuri vibratoare. 7-robinet evacuare filtrat. 4-închidere hidraulică. 5-şasiu. 10-scoabe pentru atârnare plăci şi rame. 3-traverse orizontale. 26 . 5marginea îngroşată a plăcii şi ramei.SITĂ VIBRATOARE 1-pereţi laterali. 3-rama.

apoi amestecul se răceşte la 25 o C. Astfel uleiul este încălzit la 70 o C. Se folosesc instalaţii Sharples. glicerina. Neutralizarea prin esterificare constă în combinarea acizilor graşi liberi cu glicerina şi reconstituirea gliceridelor.hidraţi de carbon) sub formă coloidală. dezodorizarea şi polisarea. Rafinarea uleiurilor poate fi alcalină clasica şi fizică. acizi graşi liberi. 27 . spălarea. la cald fosfatidele. pigmenţi. E. 2. K dar se pierde şi o cantitate de ulei în funcţie de caracteristicile uleiului brut. vinterizare. b)metoda acidă-aplicată independent (fără hidratare prealabilă). respectiv de instalaţia folosită. pigmenţi). În timpul rafinării o dată cu impurităţile menţionate se îndepărtează însă şi substanţele valoroase ca vitaminele: A. Principalele metode de eliminare a mucilagiilor. carbohidraţi. ceruri. decolorarea. Prin rafinare se elimină componentele nedorite: fosfatide. Se folosesc instalaţii Sharples. neutralizarea. uscarea. şi a altor componente (şrot proteic. 1. cetone) şi pesticide. Neutralizarea prin distilare constă în antrenarea acizilor graşi liberi cu abur direct sub vid avansat. metale (Fe.metoda este folosită pentru uleiul de rapiţă destinat hidrogenării sau utilizării ca ulei lampant. respectiv a fosfatidelor: a)metoda prin hidratare-se bazează pe faptul că în prezenţa apei.Neutralizarea acidităţii libere a uleiurilor vegetale (rafinare alcalina) Neutralizarea alcalină constă în eliminarea acizilor graşi. metale. precum şi de metoda de rafinare aplicată. D.Desmucilaginarea Uleiul brut eliberat de impurităţi grosiere prin operaţia de purificare preliminară conţine substanţe mucilaginoase (fosfatide.Mg). d)metoda de desmucilaginare enzimatică-se aplică în prezent pentru uleiul de rapiţă şi uleiul de soia. glicolipide.sub formă de săpun alcalin prin tratament cu hidroxizi sau carbonaţi alcalini.Cu. a fosfatidelor rămase . lipide oxidate. Operaţiile principale la rafinare sunt: desmucilaginarea.tratat cu acid fosforic sau citric cu amestecare 30 minute.albumine.Ca. zaharuri libere.uleiul separat fiind trecut direct la albire. substanţe de miros şi gust (aldehide. În final se realizează centrifugarea la 25 o C.FIŞA DE DOCUMENTARE 11 Rafinarea uleiurilor vegetale Prin rafinare uleiurilor brute sunt transformate în uleiuri comercializabile atât sub aspectul calităţii senzoriale cât şi sub aspectul stabilităţii la păstrare ulterioară. c)metoda acidă urmată de hidratare-se aplică pentru uleiurile cu peste 1000 părţi per milion fosfor în cadrul rafinării fizice. răşini. în suspensie sau dizolvate. albuminoidele şi complexele acestora-mucilagiile-îşi pierd solubilitatea în ulei şi precipită în flacoane care pot fi separate prin sedimentare sau centrifugare. Se adaugă apă în proporţie de 1-3% şi se amestecă încă 2 ore pentru hidratarea fosfatidelor.

3. poate rămâne 0. Procesul implică atât adsorbţia fizică (bazată pe forţe Van der Waals) cât şi chemosorbţie (bazată pe legături chimice puternic covalente şi ionice).Dezodorizarea uleiurilor Dezodorizarea este operaţia prin care se elimină din ulei substanţele de gust şi miros nedorit.Uscarea uleiurilor în uleiurile neutralizate cu alcalii. urmelor de săpun.5% apă. Prin chemosorbţie sunt adsorbiţi acizii graşi. 6. producând tulburarea uleiurilor. Dezodorizarea implică acţiunea tenperaturii. malaxor pentru prepararea suspensiei de pământ.2-0. *decolorare chimică-care se realizează printr-o reacţie chimică în scopul de a modifica grupările cromogene ale pigmenţilor. Se foloseşte uscător continuu. Dezodorizarea secundară are loc şi la alte operatţi de rafinare (neutralizare alcalină. reactoare de decolorare. schimbătoare de căldură. Decolorarea se realizează în două procedee: *decolorare fizică-ce se realizează prin adsorbţia pigmenţilor pe pământ sau cărbune decolorant. inclusiv pentru cele dehidrogenate şi conduce la depersonalizarea acestora. şi se impune eliminarea ei deoarece permite hidroliza trigliceridelor cu creşterea acidităţii libere şi inactivează materialele adsorbante folosite în decolorare. însă. 5. gliceridele acizilor graşi oxidaţi. iar ca proces dezodorizarea reprezintă o distilare prin antrenare cu vapori la presiuni reduse şi la temperaturi înalte când se antrenează substanţe volatile de gust şi miros. formaţi în “broken” şi uleiul obţinut din miscelele distilate la temperaturi ridicate. carotina. 28 . pigmenţi secundari (complexe melano-fosfatidice. săpunurile. decolorare). 4. Dezodorizarea se practică pentru uleiurile comestibile. Pentru decolorare sunt necesare: dozator de pământ decolorant. xantofila). Se folosşte instalaţie tip De Smet. -efectul decojirii şi separarea de miez a pieliţelor care şi ele conţin ceruri. filtru vertical sau orizontal pentru separarea pământului. Decolorarea uleiurilor Substanţele colorate/colorante din ulei sunt: pigmenţi naturali (clorofila. Chemosorbţia este ireversibilă. a presiunii şi a antrenării cu vapori. conţine multe ceruri).Vinterizarea uleiurilor Vinterizarea uleiurilor denumită şi deceruire. Decolorarea conduce şi la eliminarea produselor de oxidare a metalelor fosfatidelor. fosfatidele. Conţinutul de ceruri în uleiul de floarea-soarelui depinde de: -tipul de hibrizi de la care provin seminţele (aceştia dau seminţe cu coajă subţire care. este operaţia prin care se elimină din ulei cea mai mare cantitate din ceruri şi gliceridele acizilor graşi saturaţi care solidifică la temperaturi sub 15-20 oC. Reacţia poate fi de oxidare sau de reducere.

pretratamentele aplicate anterior sunt foarte importante şi anume: -trebuie să se folosească extractorul. -desmucilaginarea. care este un proces poluant.în timpul funcţionării centrifugelor se vor purta ochelari şi mănuşi de protecţie.8 kg ulei/kg acizi grasi). În funcţie de durata şi de condiţiile de depozitare. . uleiului şi deschiderea ventilelor de golire. -scindarea “soapstock-ului” cu acid sulfuric. . Norme de protecţie a muncii la rafinarea uleiurilor: . . butelii PET de 1 litru şi ½ litru. .6. 7.verificarea periodică a sistemului de frânare al centrifugelor.4-1. bidoane PET sau metalice de 5-10 litri. . Ambele incoveniente sunt reduse prin rafinare fizică.reparaţiile executate la utilaje se fac numai după primirea aprobării şi aisgurării cu privire la nefuncţionarea utilajului şi a echipamentului de protecţie.care presupune realizarea simultană a distilării acizilor graşi şi a substanţelor responsabile de gust şi miros. un ulei bine rafinat poate. oprirea circulaţiei leşiei. este prezentă lumina şi radiaţiile UV şi temperatura de depozitare este ridicată ( >30 o C). să se oxideze dacă: este prezent oxigenul atmosferic. superdegomarea şi albirea trebuie să se facă cu atenţie.nu vor fi primite uleiuri la rafinare cu punctul de inflamabilitate mai mic decât cel prevăzut în STAS. La acest gen de rafinare.malaxoarele de la desmucilaginare şi neutralizare vor fi curăţate periodic. Dacă procesul tehnologic a fost bine condus şi uleiul rafinat îndeplineşte condiţiile de calitate impuse. după oprire de la tablou. -pământul decolorant nu trebuie să depăşească 4%. 29 . acesta prezintă o bună stabilitate în timp.închiderea-deschiderea filtrelor de la vinterizare se va face cu grijă.Imbutelierea uleiurilor comestibile Uleiurile comestibile se îmbuteliază în ambalaje de sticlă de 1 litru şi ½ litru. Rafinarea fizică a uleiurilor Rafinarea antrenează următoarele neajunsuri: -pierderi de ulei neutru la neutralizarea alcalină (1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful