Doctrina comunista

1. Aparitia si evolutia doctrinei comuniste 2. Conceptia marxist-feminista privind comunismul 3. Destinul istoric al comunismului 1. In cadrul doctrinei nedemocratice, un loc aparte il ocupa doctrina comunista. Comunismul a fost mai intai o ideologie care treptat va capata caracteristica unei doctrine politice. In acelasi timp, comunismul s-a repus si ca o miscare politica regimului si sitemului politic. Radacinile istorice ale comunismului, idealurile sale, apar inca din antichitate sub forma unor idei privind egalitatea intre oameni, dreptatea, lipsa exploatarii, pe care le intalnim la Montz si Mentz in China, dar mai ales in perioada crestina primitiva. Acelasi comunim sub forma de idei, il vom intalni si in perioada feudala, in special in raport cu dogma teologica crestina sub forma unor erezii. Asemenea idei vom intalni la miscarea busitilor ai lui I. Bus sau razboiul taranilor ai lui Thomas N. Si Gheorghe Doja. Odata cu descompunerea societatii feudale pe langa ideile promovate de noua clasa, burghezia. Apar si idei ale conceptiei unei noi societati care vor implica atat critica feudalismului, dar si imaginarea unei noi societati, de regula ideala, fundamentata pe principii si valori ale socialismului utopic. Primul ganditor al comunismului utopic va fi Erasmus din Rotterdam, el isi va expune ideile in lucrarea ca Elogiul nebunei , Jertfirea pacii sau Despre razboi si pace. In special Elogiul nebuniei, el va face o critica virulenta monarhiei absolute a privilegiilor feudalilor laici si ecleziastici si va incerca sa-si imagineze o noua societate. De asemenea a fost preocupat de problema Pacii si Raboiului, vazand in razboi o adevarata catastrofa pentru popor, fiind contrar binelui comun. El a facut si o clasificare a razboiului in justa si nejusta. Pentru renastentismul olandez, pacea era vazuta ca o stare naturala a societatii. Adevarate surse ideologice ale viitoarei doctrine comuniste, vor fi socialismul utopic, promovat de Thomas Morus si Thomaso Campanella. Thomas Morus va publica in 1516 lucrarea Utopia, unde paralele cu critica vietii societatii isi va prefigura o noua societate bazata pe: comuna, egalitatea dintre sexe, competenta in ocuparea functiilor publice. Thomas Morus, nu va reusi, insa sa se desprinda in totalitate de vechea gandire, care se va manifesta prin geneza, statul care-l vede ca o dorinta subiectiva a cetatenilor sau prin acceptarea sclaviei, motivand-o prin necesitatea realizarii unor activitati din societate. Ca un element, totusi nou, in conceperea sclaviei este refuzul ereditatii intrucat considera el, toti oamenii se nasc egali. Tomaso Campanella va publica in 1602 Cetatea soarelui, este un pas inaintea, mai aproape de realitate, in conceperea viitoarei societati. Aceasta este o republica realizata de intelectuali pe baza competentelor, fapt ce prefigureaza elitismul politic. Noua societate are ca fundament proprietatea comuna, singura capabila sa asigure egalitatea intre oameni. Munca este vazuta drept unica posibilitate pentru existenta si fericire, ea este obligatorie pentru toti cetatenii, de asemenea viitoarea societate este una tehnica industriala. Idei ale comunismului utopic: Vom intalni si in cadrul gandirii si practicii politice engleze, mai intai la Lever, adica la burghezia mica si mijlocie care luptau pentru egalitate, pentru nivelare cu marea burghezie si nobilime engleza. Jhon Lever va propune un program politic, extrem de democratic, radical care va contine votul universal, abolirea monarhiei, egalitatea sociala. Din grupul leverilor se va rupe un curent mult mai radical: al digerilor sau adevaratii leveri care reprezentau cele mai sarace si marginalizate segmente sociale engleze. Ideologul Gerald

obligatia muncii . Marx ca si Engles. ci politicul. conceptia lui Marx privind disparitia capitalismului . ci ei vor incerca sa puna in practica ideile sale. ale proletariatului. desfiintarea statului. a fost Eduard Benstein. marxismul a fost o ideologie obiectiva. In schimb Engles pornind de la lupta politica electorala. Cu toate limitele sale generate de nivelul dezvoltarii stiintelor sociale. El a pus in evidenta si a promovat cel putin teoretic unele dintre viitoarele principii si valori ale acestuia: . El este primul care considera ca. economicul si politicul. Winstenley. Un loc aparte in sursele spirituale ale comunismului. Acestia nu se vor rezuma numai la afirmarea teoretica a comunismului utopic. amputari de principii si valori democratice. Morus. Marxismul nu a fost numai o simpla abordare teoretica a lumii si a societatii. reprezentat de Sen Simon si Robert O. De aceea nu intotdeauna si in toate cazurile. care se va desfasura in unele tari ca: Germania. ei vor analiza marxismul intr-o noua perioada de evolutie a societatii capitaliste intr-un nou stadiu. Cele mai mari denaturari ale marxismului le va realiza Lenin si apoi Stalin. de la inceputul secolului XIX. cum ar fi: desfiintarea proprietatii private. ea se multiplica. de la interdependenta si transmiterea acestora in cadrul intregii societatii capitaliste. a adaptarii ei la noua realitate.introducerea stiintei si tehnicii in viata sociala 2.Marx a considerat ca revolutia de trecere la socialism se va realiza printr-un singur act la scara mondiala. Marx si Engles nu au experimat ideea desfiintarii statului. Nu intamplator. tensiuni. la aprecieri si solutii neadecvate realitatii sociale. Marx si Engles au incercat sa faca din comunism o ideologie ca o teorie generala despre lume si societatea fundamentala si in slujba proletariatul. Mai intai s-a pus problema caii de realizare a noii societati socialiste si comune intrucat teza trecerii . pe comunitizare. Campanella. Benstein a vazut ca. fiind in legatura directa cu emanciparea proletariatului si realizarea noii societati. Pornind de la faptul ca in acea perioada. Adevaratul creator al doctrinei comuniste va fi Marx si Engles. Economicul in conceptia marxista este determinant. Primul revizionist al marxismului .egalitatea intre oameni. de imaturizarea societatii capitaliste. Cu timpul conceptia mlui Marx si Engles a fost supusa unui proces de revizuire. marxismul va constituii cea de-a doua sursa teoretica a viitoarei doctrine comuniste. acela al liberalismului. nu economicul este cel care are rolul determinant in procesul de transfformare a societatii. el determina lupta de clasa si actiunea politica.proprietatea comuna .. nu corespunde cu realitatea. crize sociale. intre sexe . considera ca lupta politica electorala ar putea sa constituie calea realizarii noii societati. Franta sau Anglia. aceasta ii va aduce si numele de comunism. care erau considerate principalele forme ale exploatarii sociale. marxismul a avut drept principii: domeniul de studiu. a conceput viitoarea societate socialista comunista ca una democratica bazata pe principii si valori democratice. in care va suferii importante denaturari. De aceea sub pretextul imbunatatirii acesteia. Marx si Engles vor aborda in mica masura problema dicaturii proletariatului. ci el a fost si o practica politica. capitalismul premonopolist era supus unor putenice convulsii. il va ocupa si socialismul utopic britanic. Fundamentat pe principiile luptei de clasa. ei vor revizui conceptia MARXISTA. stiintifica intrucat fundamentele ei pe principiile luptei de clasa. vor conduce la denaturarea acesteia. ca in loc ca aceasta sa dispara. fata de predecesorii lor. a bisericii. socialismul utopic a constituit un important izvor teoretic al viitoarei doctrine comuniste. se intareste. extrem de radical in care se vor regasii numeroase idei ale comunismului utopic. Pornind de la faptul ca viitoarea societate se va baza pe proprietatea comuna.Winstaley va elabora un program politic.

va impune conceptia dictaturii proletariatului vazand-o superioara intrucat este dicattura majoritatii exploatate.De aceea conform teoriei revolutiilor socialismului ale lui Rasa Luxemburg. Pornind de la faptul ca nu are loc o dezvoltare a capitalismului la fel in toata lumea. golind practic marxismul de democratie. Si in problema statului daca Marx preconiza dispariia acestuia si inlocuirea lui cu forma democratica. In schimb Trotchi exagera. un regim si un sitem poltic nedemocratic. Dintr-o ideologie si doctrina democratica. Rusia in acel moment . Lenin si mai ales Stalin au sustinut ca dispare statul burghez. in 1936-1938. adica in contradictie cu interesele fiintei umane. mai intai intr-un grup de state. insusirea ei de catre clasa muncitoare. revolutia socialista nu tine cont de nivelul dezvoltarii economice. 3. dar mai ales subiectiv in care propulsa in prim plan factorii politici: constiinta revolutiei. Potrivit conceptiei leniniste. Lenin va incerca sa adapteze conceptia marxista la noua perioada de dezvoltare a capitalismului. inceputul sec XX. Revolutia izbucneste si invinge acolo unde se creeaza o situatie revolutionara. Lenin o vedea drept unica forma de preluare si exercitare a puterii. Aceasta sustine ca in acea perioada.lumii printr-un singur act revolutionar. el a trebuit sa faca sub pretexte dezvoltari creatoare a conceptiei marxiste. la comunism nu se adeverise. ca instrument de dominatie. in miscarea comunista intervin si in Rusia Sovietica. Potrivit acestuia situatia revolutionara este data de factorul obiectiv. Atat Lenin cat si Stalin vor inlatura din conceptia marxista toate principiile si valorile democratice. Lenin sub pretextul dusmanilor de clasa a impus ca principii si valori lupta de clasa care a mers pana la eliminarea fizic a adversarului politic. Ea considera ca si trecerea la socialism se va realiza separat. contrara conditiei umane si programului. Lenin va da un rol exagerat factorilor politici pregatirea si declansarea revolutiei socialiste. Plehanov. Tito. imperialismului si mai ales la Rusia. De aceea. Socialismul de esenta comunista a fost inca din geneza o societate alienata. iar prin revolutie se impune statul proletar. dar mai ales Stalin sub pretextul luptei capitalismului impotriva comunismului vor dezvolta si perfectiona statul ca masina. Sub motivul deviatiei de linia marxist-leninista a dusmanilor poporului. nu o poate sustine si asigura victoria. Daca Marx a vazut dictatura proletriatului ca o forma provizorie fara a fi lipsita de valori democratice. avantul revolutiei. capitalismul dispunea de importante surse de acumulari economice. ci aceasta cunoaste o dezvolatre inegala si in salturi. sociale. aceasta in special ca urmare a denaturarii sale de Lenin si Stalin. politice care-i permit extinderea dezvoltarii. In preajma primului razboi mondial. Ceausescu. numeroase distorsionari a acesteia pentru a opune in corespondenta cu dorintele sale subiective. ea nu putea constitui un teren apt pentru trecere la socialism. slab dezvoltata unde persistau puternice ramasite feudale sau semifeudale. revolutia este mai actuala ca oricand si poate fi si marxista de principiile si elementele democratice sub pretextul luptei de clasa. Prima care va incerca sa modifice teza mondialista a lui Marx va fi revolutionara poloneza Rosa Luxemburg. considerand ca. Au avut loc numeroase epurari in care si-au gasit moartea adversari poltici ai lui Stalin. nici din punct de vedere numeric. Rusia se afla intr-o asemenea criza revolutionara. Hosh Me sub motivul adaptarii conceptiei . era o tara capitalista. cele mai dezvoltate si dupa aceea si in altele. a pactului cu capitalismul. unul dintre liderii comunismului. Problema revolutiei socialiste a declansat si sciziuni in cadrul miscarii comuniste din Rusia. numerosi militanti ai miscarii internationale comuniste. Atat Lenin. Liderii comunisti ce au urmat lui Stalin. de situatia revolutiei. proletariatul nu este dezvoltat. el va putea crea concepte noi cum ar fi situatia revolutiei. Lenin considera ca. sustine ca in Rusia. ci de viata politica. rolul politic al constiintei. marxismul in special in practica a devenit o doctrina. nici al constiintei si deci nu s e pune problema unei revolutii socialiste .

Incepand din 1988. Hrusciov sub pretextul culturii personalitatii a metodei lui Stalin incearca sa justifice unele din actiunile comunismului fara ca. In China el este extrem de reformat. in Cuba se afla pe linia reformei. bazele acestuia raman valabile in continuare. Astazi. Gorbaciov va anunta refomarea sistemului politic socialist: va renunta la rolul conducator in sistemul absolut al partidului comunist. Momentul solidaritatii poloneze 1970-1980. In 1985 LA CONDUCEREA URSS va venii Mihail Gorbaciov care va impune ideea necesitatii restructurarii si reformei sistemului comunist. Un alt moment important il va constitui Cehaslov 1968 primavara de la Praga cand din nou se va incerca iesirea din sistemul comunist. In 1956 va constitui prima incercare de iesire din lagarul comunist a Ungariei. Interventia comuna a tratatelor de la Varsovia sub conducerea URSS mai putin a Romaniei a infrant si aceasta noua incercare. actiune ce va fi cu violenta infranta de URSS. Finlanda. Tot in 1956 liderul sovietic Nicolae Hrusciov sub pretextul cultului personal lui Stalin va face prima dezvaluire publica a crizei staliniste. in principiu cu Germania fascista semnand Pactul Ribetrov Molotov prin care se vor anexa Polonia. comunismul se mai mentine in doar cateva state: China. continutl si natura regimului comunist sa fie atinse. Republicile Baltice: Basarabia si Bucovin. Aceasta a marcat semnalul revolutiei anticomuniste care se vor declansa in 1990 si va conduce la destramarea sistemului comunist din Europa Centrala si Rasariteana si revenirea la viata democratica. Criza comunismului se va manifesta inca din perioada interbelica cand Stalin si ceilalti lideri sovietici vor intra in combinatii politice. de libertate spirituala si a constiintei. doar in Coreea de Nord se mai poate vorbi de neostalinism. Perestoica desemna ansamblul reformelor pe care Gorbaciov le realiza 1985-1991 in Rusia Sovietica. Coreea Nord. Glastnast inseamna transpunerea dorintei de informare. ei vor promova de fapt un neostalinism. Astfel comunismul nu si-a dovedit valabilitatea ca un sistem social politic care sa corespunda nevoilor si cerintelor noului tip de dezvoltare umana democratica . Cuba. 1989 renunta la doctrina bresnev in plan extern potrivit careia era limitata suveranitatea statelor socialiste.- marxist leninste la conditia societatii nationale nu vor face decat sa continue procesul de eliminare a democratiei si de intarire a laturii represive nedemocratice. El va le pune in discutie doua conceptii: perestoica si glasnas.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful