LUCRARE DE SEMINAR LITURGICĂ

SFINTELE TAINE ŞI IERURGIILE BISERICEŞTI

2008

PLANUL LUCRĂRII

I. INTRODUCERE- Sfintele Taine în general

1. Noţiunea de Sfintă Taină; 2. Baza hristologică şi eclesiologică a Tainelor; 3. Necesitatea Tainelor; 4. Numărul şi împărţirea Sfintelor Taine;

II. IERURGIILE 1. Exorcisme; 2. Binecuvântări; 3. Sfinţiri; III. BISERICII SFINTELE TAINE ŞI IERURGII IN VIAŢA

CONCLUZII .

2

a cresterii noastre in viata in Hristos. al actului care se savarseste asupra credinciosului. omul a pierdut comunicarea harică cu Dumnezeu şi a intrat în moarte sufletească şi osândă veşnică. întrucât Sfintele Taine sunt mijloacele prin care harul dumnezeiesc se împărtăşeşte credincioşilor în Biserică. Dumnezeu însă. hotărând Întruparea Fiului Său pentru mântuirea lumii (Efeseni 2. 4-5) Am ales să prezint în această lucrare câteva aspecte despre Sfintele Taine şi ierurgii. Capitolul I 3 . ajungând într-o stare în care mântuirea realizabilă prin propriile noastre puteri era imposibilă. caci o parte poate reprezenta intregul. pe care le poarta. Valoarea si importanta lor deosebita pentru mantuire rezida in caracterul lor mai mult decat simbolic. pe baza participarii: de pilda. Sfintele Taine sunt tot atatea maini ale dragostei dumnezeiesti intinse noua pentru a putea birui obstacolele ce stau in fata urcusului nostru duhovnicesc.ARGUMENT Prin căderea în păcat. Ele sunt simboluri in sensul in care simbolul este domeniul in care "vazutul este o parte a nevazutului si ca atare il cuprinde. De aceea mi s-a părut necesar şi plăcut să dezvolt această temă care ocupă in invatatura ortodoxă un loc de frunte. indica tot atatea lucrari. capul este trupul intreg". pe care harul Duhului Sfant le opereaza asupra fiintei noastre sufletesti. în nemărginita Sa bunătate şi înţelepciune a găsit cel mai potrivit mijloc al izbăvirii omului de rău. cu totul real. Denumirile multiple.

săvârşite de episcop sau preot. Sfintele Taine. Iubirea lui Hristos este harul dumnezeiesc. Necula. Preot D. Nicolae D. Dumnezeu . „Sfintele Taine sunt acţiuni sensibile instituite de Hristos prin care se împărtăşeşte harul lui Hristos şi se uneşte Hristos cu persoanele care cred ” 1 . 1978. Mântuitorul Hristos prin Întruparea Sa şi prin întreaga Sa lucrare mântuitoare ne-a adus viaţa şi această viaţă ne este oferită concret prin Sfintele Taine. în general. Sfintele Taine sunt mijloace prin care primim iubirea lui Iisus Hristos şi care ne leagă de El. Bucuresti 1996. 123. III Ed. 2 Pr. Pentru aceasta. epicleza sa. care caută prin întreaga sa lucrare să actualizeze urmarea şi apoi vieţuirea în Hristos. Ed. Lucrarea aceasta se împlineşte prin săvârşirea Sfintelor şi mântuitoarelor Taine. “Teologia dogmatica ortodoxa”. Staniloaie. dar mai ales Tainele care nu sunt numai repetiţia unor formule si rânduieli. ci prilejuri pentru reînnoirea chemării şi pogorârii Sfântului Duh. ca să putem fi şi înviaţi în puterea şi harul hristic. În Ortodoxie. sunt o parte fundamentală a slujirii Bisericii. întreg cultul este o epicleză. p. vol. 1 4 . Europartner. „ Sfintele Taine sunt lucrari tainice. o invocare a Sfântului Duh. Prin săvârşirea şi primirea harului Sfintelor Taine se realizează o comunicare de viaţă duhovniceasca. cu ajutorul cărora noi ne facem partaşi cu El prin moarte şi suferim împreuna cu El.INTRODUCERE Sfintele Taine în general În calitatea Bisericii de Trup tainic al lui Hristos. Prof. “Biserica şi cult pe înţelesul tuturor”. Dr. Fiecare Sfânta Taină are propria sa Cincizecime. Harul sacramental corespunde principalelor trebuinţe ale vieţii omului începând de la naştere şi până la sfârşitul vieţii. care este rugăciunea adresată Tatălui pentru ca El să reverse Sfântul Duh. 8. Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. prin care ni se comunica in chip nevăzut. p. Bucureşti.Creatorul tuturor poate lucra si asupra fiinţei umane. dar prin forme sau acte exterioare harul divin necesar mantuirii noastre ”2 .

7). 1998. adevărul şi viaţa şi care ne spune că:" Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine"(Ioan 14. iar daca Mă voi duce. Legătura dintre Taine şi Biserică indisolubilă. 3 5 . este permanent prezent viu şi activ Hristos-Domnul în Biserica şi în viaţa credincioşilor. Aceasta ar însemna că. p. Harul Duhului Sfânt trimis de Mântuitorul Apostolilor Săi şi prin ei Bisericii Sale are misiunea de a învăţa toate şi a aduce aminte de toate cele spuse şi făptuite de Mântuitorul (Ioan 14. Mângâietorul nu va veni la voi. este în raport de întâlnirea noastră cu Mântuitorul. singura garanţie a mântuirii ar înceta. Dr.Prin Sfintele Taine se constituie Biserica. Pr. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. “Propovaduirea şi Sfintele Taine”. Prin Tainele iniţierii( Botez. Mirungere şi Împartaşanie) omul se încorporează în Biserică şi mai departe numai prin aceste lucrări sfinte ( Pocainţă. care este calea. de aceea ele sunt numite Taine ale Bisericii şi Biserica dreptmăritoare este considerată Biserica a Tainelor. Prin Sfintele Taine viaţa Bisericii. Ed. Mântuirea noastră. aici ni se revelează pentru prima oară importanţa Sfintelor Taine pentru mântuirea noastră. Căci daca nu Mă voi duce. Cununie. Dura Nicolae. „Prin acestea. refacerea comuniunii cu Dumnezeu. Tainele sunt mijloace sau căi conducătoare spre împărăţie şi nu sunt scopuri în sine. cu Hristos şi astfel înaintează în viaţa duhovnicească ”3. legătura noastră cu Dumnezeu. Sfintele Taine aparţin iniţial Bisericii şi pentru ea se săvârşesc ele asupra credincioşilor. 140. Harul transmis prin Sfintele Tainele va face simţită prezenţa Mântuitorului faţă de toţi oamenii: "Şi iată Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârşitul veacurilor"(Matei 28. odată cu înălţarea Mântuitorului la cer. Bucureşti. comuniunea cu El. Hirotonie şi Maslu) se pot transcende dimensiunile umane ale comunităţii creştine. 6). 20). Cuvintele Mântuitorului spun însa clar: "Vă este de folos sa Mă duc Eu. în Duhul cel Sfânt şi viaţa credincioşilor ei se uneşte cu viaţa Capului ei nevăzut. Îl voi trimite la voi"(Ioan 16. 26).

în vizibilitate pământească. 5 Ibidem p120. Prof. 8 Maurice Carrez şi Francois Morel. taină descoperită iniţiaţilor. p. Coloseni II. sărbătoare cu reale urmări ontologice. D. în "Ortodoxia". Efeseni V. XV. căci El face vizibilă şi palpabilă între noi prezenţa Sa harică. 10. nr. învăţătură tainică. Schillebeeck. 7 G. 2 . în "Ortodoxia". Societatea Biblică Interconfesională din România. prin mijlocirea cărora "ne întâlnim cu Omul preamărit Iisus şi prin care venim în contact viu cu misteriul cultic sfinţitor al lui Hristos"5. Bucureşti. XVIII (1966). VIII(1956). 1081. p. 25 . înseamnă jurământ. Ştiinţifică şi Enciclopedică. ”Hristos. ceea ce nu poate fi cuprins cu mintea (Marcu IV. Ele sunt simboluri în sensul în care simbolul este domeniul în care "văzutul este o parte a nevăzutului şi ca atare îl cuprinde. secret. 1999. Ed. 1983. 1. capul este trupul întreg"6 1. 1 . al actului care se săvârşeşte asupra credinciosului. p. Sfintele Taine sunt lucrări vizibile. 6 Pr. trad. căci o parte poate reprezenta întregul. cu totul real. 7 . pe baza participării: de pildă. Dicţionar grec-român al Noului Testament. 1. 120. Valoarea si importanţa lor deosebită pentru mântuire rezidă în caracterul lor mai mult decât simbolic. Romani XI. Dicţionar Latin-român. Luca VIII. mister religios şi este folosit pentru a descrie anumite rituri ale credinţei creştine. p. de Gheorghe Badea. Stăniloae. acte personale ale Mântuitorului. Guţu.Absenta întâlnirii vizibile cu Mântuitorul va fi împlinită de Harul revărsat în Sfintele Taine. Bucureşti. care sunt o permanentă sărbătoare a Cincizecimii pentru sufletele credincioşilor.Taina intâlnirii noastre cu Dumnezeu”. ”Fiinţa Tainelor în cele trei confesiuni”. ”8 E. I Cor. Dar aşteptarea "întâlnirii depline poate fi înţeleasă numai prin faptul că noi şi acum îl întâlnim pe Domnul cel preamărit. 51 . Noţiunea de Sfântă Taină „Cuvântul sacrament – în limba latină sacramentum. 10 . I Tesaloniceni II. H. nr. 191 4 6 . activă prin Sfintele Taine"4 Deci. 32). 7 „Vulgata redă cuvântul în unele locuri cu grecescul misterion care înseamnă mister.

cuvântul s-a aplicat în două moduri: „referitor la gajul sau zălogul încredinţat spre păstrare publică de către părţile aflate în proces. (Mărturisirea lui Dositei. şi care s-a aşezat de Domnul nostru. „Tainele constau intr-un element natural şi dintr-unul supranatural. op. Pr. 197. ipotecat spre a fi folosit într-o cauză sacră şi ca jurământul pe care un soldat roman îl depunea faţă de împărat şi apoi referitor la orice alt jurământ. Petreuţă. volumul II. cit. sacramentul a fost folosit cu un sens mai larg cu privire la orice respectare a unui ritual sau lucru sacru. 11 Sfântul Ioan Gură de Aur apud Prof. I. ”10 Într-un înţeles mai restrâns. Prof. în înţeles restrâns sau special. Ed. Renaşterea. Mărturisirea Ortodoxă (I. p. taina este o lucrare sfântă. În folosinţa de fiecare zi. Chiţescu. 2004. Prof. . Prof. Pr. 99) dă Sfintelor Taine următoarea definiţie: „Taina este o lucrare sfântă. ” 9 Mai târziu aceste idei s-au combinat pentru a produce conceptul de rit sacru care era un gaj sau un simbol a cărui primire implica un jurământ de loialitate şi aceasta a condus în timp la „limitarea cuvântului „sacrament” la riturile majore de instituire de instituire divină. 1141. Isidor Todoran. Ed. Pr. p. Prof. harul dumnezeiesc. 197. Chiţescu. . 1141 Ibidem. astfel observăm că. Cluj-Napoca. Sfintele Taine se deosebesc de toate celelalte simboluri. decr. ci şi instrumente care lucrează necesar prin har asupra acelora care se apropie de e". 12 Dicţionar Biblic. care împărtăşeşte sufletului credincios arul nevăzut al lui Dumnezeu. 1995. sunt nu numai semne ale promisiunilor divine. Isidor Todoran. . 9 10 12 Prof. Teologia Dogmatică şi Simbolică. p. Oradea. pentru că credem nu ceea ce vedem.În folosinţa timpurie eclesiastică. Prin această împartăşire din harul dumnezeiesc. Petreuţă. care a fost instituită de Însuşi Dumnezeu întrupat şi prin care se împărtăşeşte credincioşilor în mod văzut. „Se numeşte taină. Societatea Misionară Română. loan Gură de Aur. N. N. taine sunt actele sfinte ale religiei creştine prin care se împărtăşeşte credincioşilor harul dumnezeiesc. p. . zice Sf. 7 . I. rin mijlocirea căreia fiecare credincios primeşte dumnezeiescul har". sub o formă văzută. Cartea Creştină. Pr. ci unele vedem şi altele credem"11. 15).

Biserica fiind ea însăşi o taină şi anume o Taină sursă generală şi principală a altor taine ca una care participă direct la taina originară care este Hristos. “Studii Teologice”. Domnul îi şi încoronează pe cei ce îi urmează. Hristos cel Înviat trimite Duhul Său cel Sfânt să ungă şi să consacre pe cei ce cred. i-a dat puterea şi mijloacele vizibile de împărtăşire a mântuirii realizate de El pentru întregul neam omenesc. Hristos înviat şi slăvit a asumat realităţi pământeşti ca să se împărtăşească pe Sine Însuşi şi lucrarea Sa dumnezeiască”13 prin ele pentru mântuirea noastră. pp. 14 Taina Cf. 531-532. în locul nostru. posibilitatea acestei asumări fiind dată de Întruparea Sa ca om. Mântuitorul lumii a luat cu Sine şi pe cei ce vor să fie părtaşi îngropării Sale. Dr. Baza hristologică şi eclesiologică a Tainelor Este îndeobşte cunoscut că Biserica este Trupul lui Hristos şi plenitudinea de viaţă a Duhului Sfânt (Efeseni I. fiind extensiunea şi prelungirea în timp sau mediul de iradiere al lui Hristos. Bucureşti. Aşa că. 61. după ce i-a făcut să intre pe porţile Împărăţiei Sale. Actele de împărtăşire a lui Hristos. Prof. Prof. ci doar să mărturisească moartea Domnului prin Botez şi să-L vestească prin ungerea cu sfântul Mir şi prin împărtăşirea cu Sfânta Taină ce se săvârşeşte pe altarul Bisericii. Patimile. p.2. Dumitru Gh. în rev. 23). capul ei. în chip neînţeles. seria a II-a. jertfă înaintea Tatălui ceresc. Astfel. Caracterul ecleziologic al Sfintelor Taine şi problema intercomuniunii. anul XVIII (1966). Din aspectul sacramental al Bisericii. 1978. 14 Cf. Prin Sfintele Taine. sunt Tainele Bisericii. deschide prin aceste porţi ale harului intrarea în rai : „ Căci când a intrat în aceste Sfinte ale Sfintelor. necerându-le să moară în chip firesc ca şi El. ca membri ai Trupului Său tainic. Radu. unde. Pr. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. întâlnirii personale a lui Dumnezeu cu omul şi al mântuirii omului. Jertfa pe Cruce şi Învierea Sa din morţi. D. oamenii mănâncă Trupul celui ce a murit şi a înviat. nr. prin Întruparea. 13 8 . Ed. pentru a-i face părtaşi la Paştele. Stăniloae. căreia „Hristos Însuşi. 9-10. moartea şi Învierea Sa. Arhiereul cel ceresc. Pr. după cum am mai afirmat.

p. Teologia Dogmatică Ortodoxă. op. Prof. în ambianţa Bisericii. 143. ci e penetrată şi modelată de har. trad. ci e şi o putere cu mult mai mare ce străbate prin ele. adică este în comuniune cu Hristos cel lucrător în om. Dr. Prof. . Odată ce a primit harul în ea. p. Este puterea Duhului dumnezeiesc. prin mijlocirea trupurilor şi a materiei dintre ele. între voinţa umană deliberativă şi har. susţinută de voinţa Lui faţă de noi. III. cit. de Pr. 1992. Prof. Stăniloae. ca Trup tainic al lui Hristos. Bucureşti. în ambianţa Bisericii. 1978. Iată deci că dialogul dintre voinţa lui Hristos şi voinţa noastră este un dialog al iubirii . vol. „ În Taină nu se poate trasa o frontieră între mişcarea omului care lucrează şi puterea Duhului Sfânt ”. căci spune Sf. de sine. soarbe din iubirea lui Hristos. sau aşa zisele « raţiuni » ale lucrurilor. în rom. ca un efect al energiei Lui spirituale. Dr. cit. 232. al iubirii desăvârşite a lui Hristos infuzate nouă prin Sfintele Taine şi al iubirii sau voinţei noastre în creştere. Nicolae Sfântul Nicolae Cabasila. . 18 Pr. p.Şi aceste porţi sunt cu mult mai însemnate şi mai de folos pentru sufletul nostru decât chiar porţile raiului. Tâlcuirea dumnezeieştii Liturghii şi Despre viaţa în Hristos. apud Pr. dar puterea ce o transmite omul prin trupul său nu e numai a spiritului. de care vorbesc Sfinţii Părinţi. I. Dr. Voinţa umană. pentru a se umple ea însăşi de iubire. Bucureşti. Mc. Dumitru Stăniloae. III. 17 Laughlin Patrick J. D. Teodor Bodogae. D. voinţa umană nu mai este singură. şi a trupului său. vol. Prin mâna omului se scurg puteri spirituale asupra altui om. vol. 15 18 dar mişcarea si lucrarea sunt rodul conlucrării 9 . 7-8. op. căci acestea din urmă nu se deschid nimănui dacă nu a trecut înainte prin cele dintâi” 15 Baza generală a Tainelor Bisericii este credinţa că Dumnezeu poate lucra asupra creaturii în realitatea ei vizibilă. Stăniloae. . p. cu care omul se pune de acord şi căruia i se deschide prin credinţă. imprimând în ea potenţial formele ce se vor actualiza la vremea lor. 16 Pr. 9. Prof. ci şi să producă această energie. 16 „ Spiritul dumnezeiesc poate nu numai să producă modificări cu mult mai mari asupra energiei din care se alcătuiesc formele lumii. Dr. „ 17 La baza concepţiei despre Sfintele Taine a Bisericii Ortodoxe stă încrederea în putinţa lucrării Duhului dumnezeiesc al lui Hristos printr-un om asupra altui om.

N. energia tuturor. “Ortodoxia”. Numărul Tainelor. dar nu toate la fel. nr. Prof. adică energiile dumnezeieşti ale Sfintei Treimi. este vădit că El rămâne în voinţa noastră şi că depune în ea puterea şi dispoziţia spre bine. pp. însă în grade diferite. 3. 20 Pr. dar toate stau în legătură internă întreolaltă. 19 10 . Energia dumnezeiască din umanitatea Sa are calitatea de energie a jertfei. ceea ce se potriveşte cu starea credinciosului. 20 Prin fiecare taină participăm la toate actele mântuitoare ale Domnului. apud Pr. nr. Ele toate comunică acelaşi Duh. anul XXVI (1974). D. sălăşluite în umanitatea Fiului şi coborâte în noi prin Duhul Sfânt. Dr. Deci şi Botezul de aceea ni l-a dat şi de aceea l-a instituit între celelalte Taine. Toată energia lui Hristos cel înviat şi înălţat s-a revărsat în umanitatea Lui şi a ridicat-o la această stare prin faptul central al morţii. ” 19 Sfintele Taine revarsă în om viaţa divină. Dumnezeu cere roade. Când deci după toată călăuzirea şi purtarea de grijă a voinţei. În acest proces. Dar. care este în acelaşi timp o continuă plinătate de viaţă a lui Hristos ca om şi produc în noi aceeaşi stare . Dr. întrucât inima acestor acte este moartea şi Învierea. 2. “Ortodoxia”. 195. şi numai întrucât produc aceeaşi stare ne şi mântuiesc.Cabasila „ …iubirea este virtutea voinţei. Ele au rostul de a preface treptat existenţa credincioşilor după chipul Omului-Hristos. Stănilloae. în rev. prin toate Tainele participăm la moartea şi Învierea Lui. aceeaşi energie divină a lui Hristos cel înviat şi proslăvit ca om. De aceea toate efluviile de har ce ni se conferă nouă credincioşilor prin diferitele taine. Cabasila . Stăniloae. ci din oceanul acestei energii. prin faptul jertfei Sale. Prof. raporturile între ele şi problema Tainelor în afara Bisericii. sau la Domnul înviata în care sunt concentrate toate faptele mântuitoare ale Sale. p. anul VIII (1956). în rev. Natură şi har în teologia bizantină. e trăirea bogăţiei copleşitoare a prezenţei lui Hristos în dispoziţia totalei Lui dăruiri Tatălui. izvorăsc din această continuă stare de jertfă. 392-439. ca să facă în noi voinţa bună…Şi toată puterea Tainelor şi viaţa cea nouă e pentru voinţă. D. care continuă ca oferire sau ca moarte mistică în faţa Tatălui. fiecare taină îşi are rolul ei deosebit de al celorlalte.

care este Hristos. “Articularea Sfintelor Taine în viaţa Bisericii şi a oamenilor o face credinţa Bisericii de care depinde însăşi lucrarea mântuitoare a acestora. Tainele sunt ale Bisericii şi tot Biserica săvârşeşte Tainele pe care Hristos-Capul le-a instituit. anul LXLVII (1980). Biserica este o prezenţă vie. nr. „Biserica Ortodoxă Română”. Tainele. 23 Pr. Biserica împlineşte sfinţirea şi mântuirea noastră . Dr. „ 21 tot ceea ce se petrece în Biserică îşi are ca iniţiator Capul ei. Astfel. Dumitru Radu. Sfintele Taine realizează şi exprimă totodată Biserica ca şi comunitate sobornicească şi sacramentală a oamenilor. p. constituită dintr-o comuniune de persoane umane cu Dumnezeu prin Hristos în Duhul Sfânt. dar capul rămâne cap. Sfintele Taine ale Bisericii după Tradiţia apostolică din punct de vedere ortodox. Prof. Din aspectul sacramental al Bisericii…. ca acte. dar nici unul dintre acestea nu poate fi ceea ce este decât păstrându-se în existenţă. ”23 Tainele sunt acte ale Bisericii totodată aceasta însemnând că „ prin ele acţionează şi Hristos dar şi Biserica sau Hristos din şi prin Biserică. p. 553 24 Ibidem p. „ 24 Totodată Tainele ca şi dăruiri multiple şi continue ale lui Hristos prin Duhul Sfânt în Biserică sunt şi prilejul chemării şi pogorârii Duhului Sfânt „ după Pr. ca atare şi celelalte. D. plinirea Celui ce plineşte toate întru toţi „ (Efeseni I. extinzându-se în ei prin Duhul Sfânt. 86 Idem. Biserica nu e numai un rezultat al sacramentelor ci şi condiţie a lor. 21 22 11 . în rev. ” 22 Am arătat că Biserica este Taină. ea fiind trupul iar credincioşii mădularele : „ Capul este întreg în tot corpul şi fiecare mădular al corpului se simte aparţinând lui Dumnezeu întreg. 553. “dacă Biserica este sacrament sau taină în sensul de uniune realizată între Dumnezeu şi totalitatea credincioşilor. 11-12. 23) . Caracterul ecclesiologic…. 1129. mădularele rămân mădulare şi trupul rămâne trup.Trup tainic al lui Hristos. sursă a Tainelor căci în ea Hristos îi încorporează pe credincioşi în Sine. Credinţa Bisericii…ţine de fidelitatea acesteia faţă de Sfânta Scriptură şi faţă de Sfânta Tradiţie. Dr. Prof. teandrică. Stăniloae. sunt mijloace prin care se extinde şi se menţine continuu această legătură care constituie fiinţa Bisericii. p. Biserica este „ Trupul Lui.

ceea ce pune în evidenţă faptul că Biserica. Prof. Pr. Pr. Necesitatea Sfintelor Taine este strâns legată de necesitatea harului pentru mântuire. George Remete. continuă în acelaşi timp să primească pe Duhul. N. 3.Cincizecime. ceea ce probabil. nu va intra în împărăţia cerurilor. o face. însă şi rezultat mereu înnoit al lor. Desigur că Dumnezeu este atotputernic şi poate trece peste orice motiv şi „poate acorda mântuirea în chip excepţional. fără a preciza vreo excepţie sau vreun motiv de neprimire mai special. ” 26Romano-catolicii susţin că aceştia se mântuiesc cu siguranţă. 25 26 12 . Sfânta Scriptură ne spune că cel ce nu primeşte Sfintele Taine. Reîntregirea. Dr. cit. în afară de Biserică nu pot fi Taine şi ele trebuie săvârşite în Biserică. înnoită şi împrospătată de El prin sacramente. odată intrată în istorie la Cincizecime. Pr. op. aşa cum a făcut cu tâlharul de pe Cruce. Dumnezeu să mântuiască pe unii şi în afara Bisericii şi implicit a Sfintelor Taine. Prof. 2000. 201. „ 25 Concluzia este aceea că. p. Biserica este prin Hristos în Duhul Sfânt condiţie a Tainelor dar şi rezultat al lor. I. Conf. 27 Prof. 534. Isidor Todoran. întru puterea lui Hristos şi prin organele rânduite ce au puterea de a transmite harul dumnezeiesc prin Taine. fiindcă este condiţie a lor. întrucât Tainele au fost instituite de Mântuitorul Hristos ca mijloace speciale de comunicare a harului dumnezeiesc în Biserică. Poate exista însă şi posibilitatea ca. p. p. dar nu în cazul că le resping. Ediţia III. „în cazul în care aceştia n-au cunoştinţă sau nu pot beneficia de ele. Necesitatea Tainelor. 309. având în ea pe Hristos din care iradiază continuu Duhul. Alba-Iulia. Duhul Sfânt este acela care menţinând-o ca pe un sacrament în totalitatea ei. ”27 Ibidem. altfel decât prin Sfintele Taine . Oricum. să fie îmbogăţită. De aceea. Ed. rezultă că ele sunt absolut necesare pentru mântuire. . Dogmatica Ortodoxă. Chiţescu. Petreuţă. sursă a actelor sacramentale. dar conform Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiţii acest lucru nu este sigur. datorită acestei calităţi. acestea sunt excepţii care confirmă regula şi nu infirmă caracterul necesar al Sfintelor Taine.

trad. aşa precum a făcut-o şi Teodor Studitul. duhul înţelepciunii şi al înţelegerii. 1-2: „O mlădiţă va ieşi din tulpina lui Iesei şi un lăstar din rădăcinile lui va da. Scrisoarea patriarhilor răsăriteni menţionează acealşi număr de şapte Taine. Andrutsos. 28 13 . cap. duhul sfatului şi al tăriei. 29 Paul Evdokimov. Tradiţia şi practica ortodoxă recunoaşte sub aspectul de lucrare sfântă prin care sub formă văzută se împărtăşeşte harul nevăzut al lui Dumnezeu. 4. Numărul şi împărţirea Sfintelor Taine. al XIII-lea). duhul cunoştinţei şi al bunei-credinţe. ” 29 Deşi aceste enumerări îşi au originea în Biserica Apuseană. nici mai mult nici mai puţin. II. de Dr. La autorii bizantini care acceptă cele şapte taine găsim totodată şi diverse liste ce concurează una pe alta. un număr de şapte Taine. conduce la aceeaşi afirmaţie a numărului de şapte taine. p. 285. pus în legătură cu textul de la Isaia XI. vezi mai pe larg la H. Monahul Iov (sec. „Polemica cu teologii protestanţi din timpul patriarhului Ieremia al II-lea din Constantinopol. puritate. Ortodoxia. 28 numărul de şapte având conotaţii legate de desăvârşire. Acceptarea avea la bază desigur nu influenţa teologiei latine. Pentru justificarea numărului de şapte al Tainelor.Totuşi ceea ce trebuie reţinut în legătură cu Sfintele Taine este că cel ce le nesocoteşte ca mijloace de împărtăşire a harului dumnezeiesc instituite de Insuşi Dumnezeu. dar îmbină într-o singură Taină Pocăinţa şi Maslul. ” Învătătura despre şapte Taine apare pentru prima dată în Mărturisirea de credinţă cerută împăratului Mihail Paleologul de către papa Clement al IV-lea în anul 1267 şi citată în Sinodul unionist de la Lyon în anul 1247. Şi se va odihni peste El Duhul lui Dumnezeu. 1996. include în listă tunderea în monahism. de cele şapte daruri ale lui Dumnezeu enumerate la Isaia. 1-3. autor al unei dizertaţii asupra Sfintelor Taine. Dogmatica. 314. Bucureşti. p. nu se va mântui. Irineu Ioan Popa. ele au fost acceptate şi de creştinii din răsărit după secolul al XIII-lea. ci fascinaţia numărului şapte.

Dumitru Gh. p. p. considerând Maslul ca Taină separată. pentru propovăduirea Evangheliei. dar o pune în rând cu Pocăinţa. Pocăinţa. prim Maslu. „Unele texte menţionează ca Taină şi aghiazma mare şi adeseori Botezul însemna ansamblul celor trei Taine. Biserica Ortodoxă Răsăriteană acceptă şapte Taine: Botezul. Bucureşti. păcatul şi bolile trupului sunt vindecate. iar Euharistia o hrăneşte şi o înviorează. Maslul. care a trecut din teologia scolastică în Mărturisirile de credinţă mai recente. 8-11). unind în mod deplin şi fiinţial pe cel botezat cu Hristos. în special. 1996. 33 Hr. p. 31 Paul Evdokimov. 19p. Caracterul ecleziologic…. în limba română de Pr.Simeon arhiepiscopul Tesalonicului (sec. Nunta şi Preoţia. Radu. „ Această stare este consfinţită prin Taina Hirotoniei. Dr. Boala sufletului. Pr. Între timp. Simbolica. Dr. pentru sfinţirea unirii bipersonale a celor ce realizează John Meyendorff. 32 Cf. cit. declara: „Eu cred că tainele Bisericii nu sunt şapte ci mai multe” şi dă o listă de zece taine ce cuprindea în plus şi sfinţirea Bisericii. Euharistia. al XV-lea) acceptă şi el caracterul sacramental al tunderii în monahism. 256. Ed. Ioasaf. op. 19-20). Alexandru I. şi tot şapte a învăţăt şi Biserica pe baza Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii. Mitropolitul Efesului (contemporan al arhiepiscopului Simeon). 247 30 14 . ”33 Botezul naşte pe om. precum şi paralelismul dintre cele şapte Taine şi cele şapte daruri ale Sfântului Duh (I Corinteni XII. Având în vedere efectele lor ecleziale. Stan. 1955. Centrului Mitropolitan al Olteniei. Mirungerea întăreşte şi dezvoltă viaţa cea nouă duhovnicească. Cf. Craiova. Conf. Şapte Taine a instituit Mântuitorul Iisus Hristos. Prof. 30 Sfântul Dionisie vorbeşte şi el de şase Taine iar Sfântul Ioan Damaschinul nu menţionează decât două. săvârşirea celor sfinte şi conducerea pe calea mântuirii (Matei XXVIII. ” 31 Deşi nu s-a angajat oficial faţă de nici una din liste. 32 „ mulţi teologi găsesc acest număr ca potrivit cu trebuinţele vieţii spirituale ale creştinului. prin Duhul Sfânt la o viaţă nouă în Hristos. prima prin Pocăinţă. comunitatea credincioşilor are nevoie de o stare preoţească. traducere din limba greacă de Iustin Moisescu. Andrutsos. p. trad. În sfârşit. 286. . Patriarhul Ieremia I. Mirungerea. 177. Teologia bizantină. Biserica mai are nevoie şi de Nuntă. ultimele.

Dr. 193-195 34 35 15 . 36 Exisa diferite impartiri ale Tainelor: a) Taine care se repeta: Euharistia. Mirungerea si Euharistia. Taine ale cresterii in Hristos: Euharistia. Pr. ” 34 Trebuie amintit faptul că protestanţii recunosc în general numai Botezul şi Euharistia. b) Taine ale incorporarii in Hristos ca madulare ale Trupului Sau Biserica: Botezul. Prof. Adevăratul motiv al respingerii celorlalte cinci Taine de către protestanţi. cu Biserica. Nunta. pp. Stăniloae. 177. Radu. în vederea perpetuării. conservării neamului omenesc şi a participării lui la Taina unirii cu Hristos. Pr. Caracterul ecclesiologic…. indiferent de dispoziţia lor subiectivă. stă în spiritul doctrinei lor. Prof. Taine reparatoare: Pocainta si Maslul si Taine pentru misiuni speciale: Hirotonia si Nunta. Maslul si uneori Mirungerea. Dr. Pr. Prof. p. Dumitru Gh. Dumitru Stăniloae. si Taine care nu se repeta: Botezul si Hirotonia si. p. chiar uneori. 36 Cf. Numărul Tainelor. Mirungerea. raporturile dintre ele…. Numărul Tainelor….împreună legătura naturală a căsătoriei. 191 Cf. Spovedania. 35 Luteranii le socotesc pe acestea două ca mijloace obiective ale graţiei de care se împărtăşesc toţi cei ce le primesc. D.

Andrutsos. 440. p. 1) şi pe care le aşteptăm. ne vorbesc Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti din primele veacuri creştine. . . prin care lucrează harul mântuitor şi sunt săvârşite ca şi Sfintele Taine numai de episcopii şi preoţii Bisericii. Ene Braniste. cit. după sfârşitul veacurilor. 38 Hr. 37 16 . apud Pr. Prof. potrivit făgăduinţei Mântuitorului. cit. adică"cer nou şi pământ nou"(Apocalipsa XXI. ”38 Ierurgiile au fost instituite de Biserică. Boulgakoff. Prof. cit. p. a celor pentru care se savarsesc sau care beneficiaza de ele. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. ierurgiile fiind în mare măsură in legătură cu Sfintele Taine sau Sfânta Liturghie. . prin ierurgii.Capitolul II IERURGIILE Ierurgiile sunt lucrări sfinţite şi sfinţitoare. ci şi asupra întregii naturi înconjurătoare. hirotoniţi canonic. este de a scoate pe om si natura înconjurătoare de sub orice stăpânire şi influenţă a duhurilor rele. „ Despre cele mai multe dintre ierurgii. . p. Ene Braniste. Biserica foloseşte ierurgiile ca rugăciuni sau acte sfinţitoare. Ene Braniste. ”37 Ierurgiile se apropie de Sfintele Taine atât prin scopul lor. p. 440. op. „ Efectele ierurgiilor depind de credinţa cât şi de vrednicia primitorului. cit. care se săvârşesc fie înainte. Bucuresti. Prof. apud Pr. "Liturgica Speciala". anticipează şi prevestesc făptura cea nouă care va să fie. Ierurgiile constituie astfel mijlocul prin care Biserica ţinteşte să realizeze desăvârşirea omului: „ele pregătesc. 1980. apud Pr. Sfântul Vasile cel Mare în secolul IV ”41. fie după. op. ca: Sfântul Iustin Martirul39 şi Tertulian ”40 „ în secolul II . op. Dr. după revărsarea Duhului Sfânt peste Sfinţii Apostoli. p. Prin ierurgii. 39 Sfantul Justin Martirul. apud Pr. ca pregătire spre o anumită Sfântă Taină. Dr. Lucrarea Bisericii. 40 Tertulian. 41 Sfantul Vasile cel Mare. puterea şi acţiunea curăţitoare şi sfinţitoare a Bisericii se revarsă nu numai asupra fiinţei omului. 439. 340. Dr. op. Prof. Ene Braniste. 440. cât şi prin mijloacele şi efectele lor. S. Dr.

ectenii. referindu-se şi la întreaga fire înconjurătoare. .Lucrarea Bisericii. c)binecuvântări. care pe lânga rugaciuni cuprind şi cântări. pe când ierurgiile au o sferă mult mai largă. sfinţind-o şi fortificând-o. ca fiind absolut necesare pentru mântuire cu porunca expresă de a le săvârşi. citiri. c)Dezlegarea şi eliberarea naturii înconjurătoare de sub blestemul păcatului şi de sub influenţa demonilor. b)ierurgii mai dezvoltate. este de a-l scoate pe om şi natura înconjurătoare de sub orice stăpânire şi influenţă a duhurilor rele. iar alţii. De aceea. Scopul ierurgiilor este doxologic şi soteriologic şi anume: a)Adorarea şi preamărirea lui Dumnezeu Cel în Treime Sfânt. tropare şi rituri sau ceremonii etc. Tainele se refera numai la om. în: a)exorcisme. înnoirea si fortificarea omului ca ”făptură nouă” şi a naturii înconjurătoare şi readucerea lor la Dumnezeu. prin ierurgii. Şi unele şi altele sunt săvârşite de aceeaşi slujitori ai Bisericii: preoţii sau episcopii. Şi Tainele şi ierurgiile urmăresc sfinţirea. în bună parte. b)Curăţirea omului de întinăciunea păcatelor în vederea primirii Sfintelor Taine. structura externă sau lungimea lor. în legătură cu Tainele. sau după Cununie. ierurgiile se pot împarti în: a)rugăciuni sau molifte . în numele Căruia se săvârşesc. 17 . Între ierurgii şi Taine sunt asemănări şi deosebiri. d)sfinţiri. Asemănarea constă în aceea că şi unele şi altele lucrează în chip tainic şi mijlocesc omului acelaşi har mântuitor şi în acelaşi scop. b)curăţiri şi dezlegări. ca pregătire spre o anumită Taină. unii împart aceste mijloace ierurgice în: ”exorcisme şi binecuvântări”. Toate aceste ierurgii Biserica le foloseşte ca rugăciuni şi acte sfinţitoare care se săvârşesc fie înainte. pe când ierurgiile nu sunt toate absolut necesare. Deosebirile constau în faptul că Tainele sunt instituite direct de Mântuitorul Hristos. După forma. în vederea sfinţirii progresive şi a desăvârşirii. fie după. ierurgiile fiind. sau direct legate de mântuire.

8). preotul rosteşte scurta rugăciune de sfinţire a apei. în dar aţi luat. în care cere iertarea păcatelor. în dar să daţi”(Matei X. ierurgiile diferă: unele se săvârşesc în biserică. op. după rugăciunile începătoare (fără”Împărate ceresc”) şi troparele de umilinţă.c)slujbe care sunt cele mai lungi ierurgii. îndată ce a născut o femeie. la care se adaugă Apostolul şi Evanghelia. pentru că ierurgiile uneia pot fi şi ale celeilalte. „Binecuvântările sunt rugăciuni sau slujbe prin care. cit. schimbarea chinurilor. Această sfinţire se numeşte ”moliftă”. 442 18 . 2. Ene Braniste. îndepărtarea tuturor răutăţilor şi vindecare. Binecuvântări. sau alte lucruri de sub stăpânirea sau influenţa demonilor . Această ierurgie a exorcismului se întemeiază pe puterea dată de Mântuitorul Hristos Bisericii. p. în prima zi. apoi se citesc cele trei rugăciuni care urmează pentru iertarea păcatelor şi curăţirea femeii lăuze de întinăciunea trupească pricinuită de naştere. 1. peste care. . Pr. Ierurgiile. sunt rânduite în trei mari grupe:I)cele referitoare la persoane. Dr. Prof. de a alunga puterile răului: „… pe demoni scoateţi-i. După sfinţirea apei se cântă sau se citeşte Troparul Naşterii Domnului şi Condacul. Un exemplu de exorcism este oferit atunci când. natura. preotul trimite sau îi aduce o sticlă cu apă. altele în casele credincioşilor şi uneori chiar în aer liber. 42 În ceea ce priveşte locul şi timpul în care se săvârşesc. Exorcisme.II)la natura înconjurătoare şi III)la obiecte sau lucruri neînsufleţite. prin semnul Sfintei Cruci se invocă harul divin asupra unei persoane sau a unui lucru menit pentru hrana şi 42 Cf. deşi ultimele două ar putea fi una singură. Exorcismele sunt rugăciuni sau slujbe care au rolul de a elibera omul.

Dr. dar a dat şi Sfinţilor Săi Apostoli poruncă să binecuvinteze casele în care vor fi bine primiţi: „şi intrând în casă. . este slujba cel mai des săvârşită şi cea mai frecventă ierurgie în Biserică . sau a luminării”.la răsădirea viei si a pomilor. care se apropie de Sfintele Taine cel mai mult şi prin care anumite persoane sau lucruri se scot din întrebuinţarea lor comună şi se destinează scopurilor sfinte. deoarece atunci se botezau catehumenii. p. uraţi-i zicând:<pace casei acesteia>”(Matei X. ”(Matei XIV. care se numeşte “sfeştanie”. 3. (Ex: Sfeştania. s-a dus de acolo.când se îmbolnăvesc dobitoacele. 338. op.la binecuvântarea grâului. la ploaie multa. la binecuvântarea apei. sărbătoare numita şi “ziua luminilor. Ea se numeşte şi “luminare” sau “slujba luminilor”. Tot Mântuitorul a binecuvântat şi pe copii: „punându-şi mâinile peste ei. etc. ”(Matei XIX.la vreme de ciuma si boli molipsitoare. mai pe scurt. Arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului. 19 . spune că : „ în ziua Bobotezei se face 43 Pr. Hirotesiile. frângând a dat ucenicilor pâinile iar ucenicii. etc. ca pârgă. Sfinţirile sau consacrările sunt binecuvântări mai solemne. Conf. mulţimilor. binecuvântările sunt rânduieli pentru dobândirea ajutorului dumnezeiesc în necazuri şi nevoi. sunt ierurgiile prin excelenţă. cit. vinului si untdelemnului. 15).la binecuvântarea roadelor. când se strica ţarinile. George Remete. 12) Exemple de binecuvântări găsim nenumărate in Molitfelnic. Aghiazma este de doua feluri:mică şi mare. 19). pentru ca la început se înţelegea prin ea aghiazma cea mare care se săvârşeşte la Bobotează.la binecuvântarea seminţelor. Cel mai des săvârşită este aghiazma mică. a binecuvântat şi. ca slujbă de sfinţire a apei. Sfinţirea Bisericii. Sfinţiri. viile si grădinile de grindina sau de vietăţi. ) Aghiazma .folosul omului”43 . depline. viilor si grădinilor. ogoarelor. enumerate după trebuinţă : la vreme de secetă. pâinilor. Această ierurgie a binecuvântărilor se întemeiază pe faptul că însuşi Mântuitorul Iisus Hristos a binecuvântat pâinea şi peştele: „şi luând cele cinci pâini şi cei doi peşti.

la botez. Cântarea ”În Iordan botezându-Te Tu. 41. 2. ori de cate ori este nevoie. care reproduc ideea Apostolului şi Evangheliei.Hristos retrăieşte acest moment. Constituţiile Apostolice. Aici se aminteste de vindecarea slabanogului care zacea. o face de atunci încoace necontenit harul Domnului. apoi şi noi îl retrăim cu El în fiecare an. acolo l-a gasit Mântuitorul Hristos şi l-a tamaduit. din clipa în care am fost botezaţi. cit. De asemanea. amintind de practica sfinţirii apei si a “untului de lemn”. curăţindu-i de toate păcatele când s-au botezat un numar mare de creştini (Fapte. se înţelege că Duhul Sfânt invocat sfinteşte apa. aşteptând la scăldătoarea Vitezda tulburarea apei de către îngerul Domnului care cobora o data în an. 1-4).nu numai reînnoirea botezului Domnului. de regulă miercurea şi vinerea în timpul postului. din prima zi a existentei Bisericii. pe care o faceau apostolii. p. Lucrarea pe care o făcea îngerul atunci. care devine sfinţitoare. după invocarea Duhului Sfânt asupra ei. 44 Arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului. . op. ci şi pentru ca prin această apă sfinţită. prin apa sfinţită de preoţii Bisericii. Sfinţirea apei s-a practicat de la început. Doamne. tămăduitoare de boli şi cu putere de a alunga demoni. 462 20 . Aghiazma sau sfeştania se face mai adesea în casele credinciosilor. 44 Temeiul scripturistic al aghiazmei se află în însaşi pericopa Evangheliei care se citeşte la sfeştanie(Ioan 5.cu care noi ne botezăm şi gustăm din ea. apud Ene Braniste.4. 4). atribuie Sfântului Apostol Matei sfinţirea apei şi a untdelemnului . închinarea Treimii s-a aratat…” ne aminteşte nu numai că Mântuitorul Iisus Hristos S-a botezat ca să Se descopere Sfânta Treime şi să fie El arătat şi mărturisit de Tătăl ca Însuşi Fiul Lui. ci şi a harului botezului primit de fiecare dintre noi”. şi din ectenia care urmează citirii Evangheliei şi din rugăciunea de sfinţire a apei.

a clopotului. Aghiazma mare.Aghiazma mare are o mare putere sfinţitoare şi se păstreaza mulţi ani fără a se altera.la sfinţirea Crucii. a veşmintelor bisericesti. pentru că se face de episcop cu sobor de preoti. a Sfântului şi Marelui Mir şi a Bisericii. la sfinţirea clopotului. 596. Radu Dumitru. a antimisului. 21 . tamaie. sfinţirea Bisericii. unde episcopul stropeşte cu aghiazmă cei patru stâlpi ai Sfintei Mese. apoi utrenia. smirnă. urmează sfinţirea bisericii. în timpul căreia se pregătesc aromatele şi se face sfinţirea apei mari. De obicei. la binecuvântarea începerii semănăturilor. Dr. Odată terminată construcţia şi înzestrata cu toate odoarele de cult. viile şi grădinile bântuite de lăcuste. Slujba începe după vecernia de seara cu privegherea de noapte. fiind şi cea mai complicată. „ Sfinţirea Bisericii este cea mai importantă şi cea mai fastuoasă dintre aceste ierurgii. Despre Duhul Sfânt…. a vaselor de cult. la botez grabnic. a icoanelor.dupa aceea toarnă la colţurile mesei în forma crucii aromatele amestecate fierbinţi(ceară. ”45 45 Pr. a steagului şi a vaselor de cult. a mrejelor pescarilor. la sfinţirea casei. p. Prof.la curăţirea vaselor sau a fântânii spurcate. după care se duc toate în altar. a corăbiilor sau a vapoarelor. aloe şi alte aromate) spre întărirea lespezii de deasupra şi spre închipuirea îngropării Domnului. De aceea are şi cea mai mare întrebuinţare: la botezul copiilor. la casa care se tulbura de duhuri necurate etc. a tritei. la holdele.

în trupul Sau tainic. . 1999. datorita legăturii fiinţiale şi personale dintre Fiul şi Duhul Sfânt şi împreună-lucrării Lor în iconomia mântuirii şi în Biserică. înzestrată de Domnul cu putere şi cu mijloacele necesare în scopul mântuirii şi sfinţirii credincioşilor. energie care izvorăşte din jertfa de pe cruce a Mântuitorului şi care se împărtăşeşte credincioşilor prin Sfintele Taine. al cărei Întemeietor şi Cap este. 46 22 . după cum nici Tainele fără sau în afară de Biserică. De aceea. Ea e vistieria nesecată şi neîmpuţinată a harului divin. Prof. Totodată. prin care fiecărui creştin în parte i se conferă harul care-l renaşte şi-l ridică la viaţa suprafirească în Hristos. lucrări văzute. Biserica. susţinând. Prin Sfintele Taine. Biserica este vistieria puterii răscumpărătoare a jertfei de pe cruce. folositor progresului duhovnicesc şi uşurării dobândirii mântuirii de către aceştia. „Mântuitorul Hristos a pus în Sfintele Taine puterea harului pe care acestea o comunica acolo unde « celebratul si primitorul nu ridica obstacole ”46 Aşadar. întărind şi făcând ca aceştia să progreseze în viaţa cea noua în Hristos. p. Biserica nu poate fi concepută fără Taine. Ion Bria. Biserica este domeniul de manifestare a energiei şi lucrării Duhului Sfânt. Biserica şi Tainele ei au izvorât din coasta împunsa a Domnului. prin ele ea lucrând mântuirea şi sfinţirea credincioşilor. prin ierurgiile ei. Dr. 245. Biserica împărtăşeşte credincioşilor săi ajutor dumnezeiesc. ” Tratat de Teologie Dogmatica si Ecumenica ”. ea împărtăşeşte credincioşilor harul divin până la sfârşitul veacurilor. prin Duhul Sfânt. Pr. pe care îl împărtăşeşte fiilor ei duhovniceşti prin Sfintele Taine. Mântuitorul Hristos este prezent şi activ.Capitolul III SFINTELE TAINE ŞI IERURGII IN VIAŢA BISERICII Învăţătura Bisericii ortodoxe despre Sfintele Taine este strâns legată de cea a prezenţei Mântuitorului şi a lucrării Duhului Sfânt în Biserica Sa. iar prin Tainele cu care a înzestrat-o dumnezeiescul ei Întemeietor. iar puterea ei în omenire îşi are izvorul în Învierea Domnului. Biserica şi Tainele ei se condiţionează reciproc. Editura Romania Crestina. Bucuresti. După expresia unor Sfinţi Părinţi.

dobândeşte vindecare de bolile sufleteşti si trupeşti. ea însăşi este rezultatul acestora . se curăţeşte de păcate şi se reînnoieşte sufleteşte prin Pocăinţă. spre a fi vrednici fii ai ei. se uneşte pentru convieţuire prin Nuntă. iar în mod văzut de preoţi. Mirungere şi Euharistie se realizează incorporarea continuă a credincioşilor in Hristos şi în Biserica Sa. raporturile dintre ele…. Dar dacă Biserica este cea care condiţionează Tainele. pe alţii evanghelişti. este aşezământul dumnezeiesc în care creştinul renaşte. Prof. Dr. devine preot al lui Hristos prin Hirotonie. spre desăvârşirea sfinţilor. Numărul Tainelor. dobândeşte şi arvuna vieţii veşnice prin unirea cu Hristos în Euharistie. Iar dacă Domnul Iisus Hristos a dat Bisericii Sfintele Taine. 192. 15).ele sunt săvârşite in mod nevăzut de Hristos. Prof. Pr. din care o mare parte formează trupul tainic al lui Hristos. ”Care voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi să ajungă la cunoştinţa adevărului”(1 Timotei 2. prin Pocăinţa si Maslu credincioşii îşi redobândesc sănătatea sufletească şi trupească. la rândul ei. pentru lucrul slujirii. „Biserică . stâlp şi temelie a adevărului(1 Timotei 3. 48 23 . creştinul dobândeşte ajutor pentru desăvârşirea sa morala în vederea mântuirii.ierarhie . Prin Botez. Tainele sunt lucrări ale Bisericii sau lucrări ale lui Hristos prin Duhul Sfânt în Biserică. se îmbogăţeşte şi se desăvârşeşte în noua viaţă în Hristos. p. pe alţii prooroci. care poseda un har special în acest scop. principalele ei mijloace de care se foloseşte în acest scop fiind Tainele si ierurgiile ei. se întăreşte şi sporeşte in aceasta prin Sfântul Mir. Astfel. p. pentru zidirea 47 Pr. iar pe alţii pastori si învăţători. Despre Duhul Sfânt…. 4)”48.Sfânta Biserica. precum şi iertare de păcate prin Sfântul Maslu. prin ierurgiile Bisericii. 597. tot El I-a dat „ pe unii Apostoli. iar prin Nuntă se perpetuează şi înmulţeşte neamul omenesc. prin Hirotonie se nasc slujitorii ei care continuă întreita slujire a Mântuitorului până la sfârşitul veacurilor. „creştinul renaşte la noua viata in Hristos prin Botez. ”47 De asemenea.Taine este “sfânta triadă” în şi prin care se realizează mântuirea şi sfinţirea credincioşilor. Radu Dumitru. Dr. creşte. prin Taina Hirotoniei. Dumitru Stăniloae. după rânduiala înţelepciunii celei negrăite a lui Dumnezeu.

11-13). CONCLUZII 24 . la starea de bărbat desăvârşit. nu pot fi concepute fără Taine.trupului lui Hristos. pe măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos”(Efeseni 4. ”zidirea trupului lui Hristos”. până ce vom ajunge toţi la unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu. Dar “desăvârşirea sfinţilor”. ”unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu” şi “starea de bărbat desăvârşit pe măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos”. ca lucrări ale Bisericii. fără ierurgii si fără preoţie.

Din aspectul sacramental al Bisericii…. Tainele au un îndoit caracter: hristologic şi bisericesc.După cum ne-am putut da seama Sfintele Taine sunt expresia marii iubiri a Mantuitorului. prin mijlocirea cuvintelor. Din cele arătate mai sus se poate desprinde într-o oarecare măsură importanţa şi valoarea sfintelor Taine. 555. care transmit harul unor persoane pregătite în acest scop. daca ei credin El. a nădejdii şi a dragostei cu celelalte mlădiţe ale trupului tainic al Mantuitorului. comparabile în viata organică cu sângele ce pulsează în venele fiecăruia dintre noi. şi după moarte. prin episcopii şi preoţii Bisericii. căci fiecare Taină înseamnă o relaţie personală a primitorului cu Hristos Însuşi. Stăniloae. sânge care ne face vii şi capabili de rod. după înnalţarea Sa. pe Mângâietorul. care ne-a lăsat. profitând de slăbiciunea noastră. Dr. Tainele se acordă unor persoane şi nu comunităţii întregi a Bisericii sau unor grupuri de persoane. şi asupra naturii înconjurătoare. Tainele sunt. Importanţa şi valoarea lor nu se poate dezvălui însă. cum zice un mare teolog al Bisericii noastre”actele prin care Hristos recapituleaza in Sine ca Biserica pe oameni. Tainele au deci o functie unificatoare”49. D. p. ne periclitează nu numai mântuirea noastră ci chiar şi condiţia noastră de fiinţe spirituale. 25 . 49 Pr. despartiti de Dumnezeu si intreoalta. Sunt instituite de Hristos. sfinţite. Putem spune că şi ierurgiile sunt o seamă de lucrări sfinte şi sfinţitoare. ale arhiereului nevăzut Hristos. în mod deplin. prin împărtăşirea cu puterea transfiguratoare a harului divin ce se revarsă din ele şi aceasta în strânsă comuniune a credinţei. ca şi prin Taine şi sunt oficiate. ci numai prin trăirea nemijlocită şi practicarea permanentă a lor. care. pentru Biserică şi mântuirea oamenilor. organe vizibile. ca şi Tainele de episcopi şi preoti. Prin ele lucrează acelaşi har mântuitor şi în acelaşi scop. Ele sunt săvârşite de către Biserică sau de către Hristos în Biserică. ca să ne ajute în lupta noastră cu cel rău. aplicate omului de la naştere până la moarte. Prof.

adică la o lume îndumnezită. la înnoirea lui. 13). la acele : „ ceruri noi si pamant nou in care locuieste dreptatea ”(2 Petru 3.Ierurgiile au un obiectiv mai extins. BIBLIOGRAFIE 26 . a cosmosului. adica mântuirea sufletelor. se transmite harul divin necesar pentru întărirea sufletelor şi trupurilor credincioşilor pentru dobândirea scopului suprem al vieţii noastre. Deci prin urmare prin Sfintele Taine şi prin Sfintele ierurgii. ţinând şi la sfinţirea şi ridicarea întregii creaţii.

1955. 1999 . N. Editura Romania Crestina. Societatea Biblică Interconfesională din România. anul LXLVII (1980). 11-12 . Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Institutului Biblic si de misiune Ortodoxa. 10. de Gheorghe Badea. Bucuresti. Centrului Mitropolitan al Olteniei. Dură. Radu. Oradea. 1999 . Prof. . Ed. 1995. Pr. Teologia Dogmatică şi Simbolică. Ene. Ed. 2. 1996 . Teodor Bodogae. 11. Societatea Misionară Română. 27 . Ed. Bucuresti. Dicţionar Biblic. 1978 . volumul II. „Biserica Ortodoxă Română”. Bria . Dr. Chiţescu Prof. Ion. “Propovaduirea si Sfintele Taine”. Craiova. Bucureşti. Caracterul ecleziologic al Sfintelor Taine şi problema intercomuniunii. 1998 . Prof. Dr. de Pr. Prof. . "Liturgica Speciala". Evdokimov Paul. Ortodoxia. 1999. Prof.1. Biblia sau Sfânta Scriptură . Carrez Maurice şi Francois Morel. 1992. Bucureşti. ” Tratat de Teologie Dogmatica si Ecumenica ”. 6. 7. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Tâlcuirea dumnezeieştii Liturghii şi Despre viaţa în Hristos. Gh. Idem. Bucuresti. Dumitru. Dr. în rev. 8. 1980 . trad. Pr. Cluj-Napoca. 2004 . Bucureşti. I. traducere din limba greacă de Iustin Moisescu. Dr. Andrutsos. Prof. Petreuţă. Dicţionar grec-român al Noului Testament. trad. Dr. în rom. Cartea Creştină. Pr. Bucureşti. Ed. Irineu Ioan Popa. Sfântul Nicolae Cabasila. Nicolae. de Dr. nr. . Hristu Simbolica. Isidor Todoran. trad. 12. 3. Ed. 5. Pr. 4. Pr. Renaşterea. Bucureşti. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. Sfintele Taine ale Bisericii după Tradiţia apostolică din punct de vedere ortodox. Ed. 9. Prof. Braniste. Pr.

1978 . Numărul Tainelor. Conf. . Pr. 28 . Alba-Iulia. Ştiinţifică şi Enciclopedică. vol III Ed. Bucureşti. 1. 21. Pr. Prof. Dr. H. Europartner. “Ortodoxia”. Cluj-Napoca. 17. Isidor -Arhid. Dicţionar Latin-român. Bucureşti. 2. Reîntregirea. în rev. Bucureşti. Pr. Todoran. 2000. Renaşterea. Ed. 20. nr. . “Teologia dogmatica ortodoxa”. în rev. Nicolae D. Ioan Zagrean. Conf. nr. Prof. anul VIII (1956). ”Hristos. anul XVIII (1966). Natură şi har în teologia bizantină. Din aspectul sacramental al Bisericii. Ed. 19. 14. Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Ed. ”Fiinta Tainelor in cele trei confesiuni”. Ediţia III. Idem.Taina intalnirii noastre cu Dumnezeu”. George. nr. Teologia bizantină. Idem. Pr. Dogmatica Ortodoxă.13. Stăniloaie Preot D. nr. Alexandru I. Ed. 2003. . XVIII (1966). Dogmatica Ortodoxă. Schillebeeck E. în rev. 22. 1983 . in "Ortodoxia". Meyendorff John. Bucuresti 1996. raporturile între ele şi problema Tainelor în afara Bisericii. Stan. Idem. 16. Guţu G. Dr. Dr. seria a IIa. Prof. 1996 . trad. . 15. Ediţia IV. anul XXVI (1974). “Studii Teologice”. 23. VIII(1956). Dr. Dr. . Remete. “Ortodoxia”. în limba română de Pr. 3. “Biserica si cult pe intelesul tuturor”. 18. Necula. 9-10. in "Ortodoxia".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful