Universitatea Lucian Blaga Sibiu Facultatea S.A.I.A.P.M Specializarea B.I.A.

Anul III

PROIECT FRIGOTEHNICA
Coordonator: Conf.dr.ing. Ilie Lica CandinLazar C. Sergiu-Ionut Student:

-2011-

Sa se proiecteze din punct de vedere al necesarului de frig un abator (frigorifer uzinal), amplasat in Constanta destinat prelucrarii si depozitarii prin frig a carnii de porc rezultata in urma abatorizarii a 160 buc.porci/zi, avand in medie 120 kg/bucata la viu.

2

Date de proiectare: 1.Abatorul va fi amplasat in Constanta;n=10 2.Refrigerarea se va face la temperature de 1,00C. 3.Spatiile de depozitare a carnii refrigerate vor putea prelua productia pe 5 zile si vor asigura o temperatura de 1,50C. 4.Frigoriferul va dispune de o rampa auto orientata in directia N. 5.Cladirea va fi protejata contra intemperiilor cu : -placa de beton izolata hidrofug ,pentru ca n=2k 6.Sectia functioneaza in doua schimburi complete.In schimbul trei nu se fac manipulari de carne. 7.Sectia dispune de toate utilitatile necesare in cantitati suficiente (curent electric,apa,canal,etc). 8.Pentru acoperirea necesarului de frig se va folosi I.F.C.M.V. de amoniac. 9.Intregul echipament tehnologic va fi asigurat din productia curenta a Societatilor Comerciale din Romania.

3

Depozitarea carnii prelucrate prin frig 1.Detalii de constructive a minimul trei elemente delimitatoare diferite (perete exterior.Reprezentarea ciclului in diagram h-p.1.2.2.Calculul cantitatii de produse pe sortimente rezultate in urma abatorizarii 1.5. umiditatea exterioara 1.Dimensionarea optima a izolatiei frigoriferului (termica si hidrofuga) 1.2.1.4. 1.)cu reprezentare grafica. 4 .5.1.1. 2.2.4.Calculul si alegerea conductelor . Documentarea de proiectare 1.5.Fise tehnice ale aparatelor si masinilor alese.Calculul si alegerea compresoarelor 1.perete interior.1.1.4.tavan.Calculul de verificare 1.Calculul termic al frigoriferului (calculul necesarului de frig ) 1.Calculul si alegerea condensatoarelor 1.5.Reguli de constructive .Calculul instalatiilor de frig.1.Plan frigorifer.Conditii exterioare de calcul (temperatura exterioara de calcul tec .Schema simplificata a vaporizatoarelor cu legaturi spre central de frig. 2.5.aparatelor auxiliare 1.3.3.3.5. 1.4.Calculul necesar total de frig (Q1) pe fiecare incapere si pe circuite de frig.2.6.4.3.5.Calculul de proiectare 1.1.Calculul necesarului de frig tehnologic(Q2) 1.5.2.armaturilor.4.Calculul si alegerea schemei de principiu a instalatiei. 1. 2.Dimensionarea frigoriferului 1.montaj si exploatare a instalatiei frigorifice.Continutul proiectului: 1.3. 2.Borderou de piese desenate 2.Desen de ansamblu a unui tunel.5.2.la scara a temperaturii si presiunii partiale de vapori.etc.3.Calculul si alegerea vaporizatoarelor 1. 2.2.Calculul suprafetelor de prelucrat si depozitat prin frig 1.Calculul necesarului de frig datorat exploatarii spatiilor frigorifice (Q4) 1.6. Prelucrarea prin frig a carnii 1.2.Calculul necesarului de frig pentru conditionarea aerului proaspat (Q3) 1.1.6.pardoseala.Borderou de piese scrise 1. 2.4.5.Calculul necesarului de frig datorat aportului de caldura din mediul exterior spre interior (Q1) 1.1.4.Schema de principiu a instalatiei de frig pe circuite. 1.3.4.Lista de utilaje si aparate.

sp lare Controlul sanitar veterinar Tran are Cap R cire Semicarcase sau sferturi 5 . pl mâni. Documenta ia de prelucrare Schema tehnologic folosit în abator pentru ob inerea carcaselor Porcine Odihn Sp lare Asomare Sângerare Sânge Op rire Îndep rtare p r Sp lare Jupuire Crupoane Eviscerare Inim .1.Borderou de piese scrise 1.1. intestine Cur ire .

În final. Refrigerarea rapid va avea ca efect reducerea pierderilor de greutate prinevaporarea apei datorit mic or rii diferen ei de presiune par ial fa de presiuneavaporilor de ap din aerul incintei r cite. În cadrul fazei de preg tire a animalelor trebuie asigurat odihna acestora deoarece. opera ia contribuie i la reducerea pierderilor de greutate prin evaporare i contribuie la o r cire mai rapid a carcaselor. Dup sacrificare viscerele trebuie scoase în cel mult 30-40. Din punct de vedere tehnologic i comercial. Pentru a asigura o r cire uniform i rapid a c rnii este necesar circula ia aerului la parametrii corespunz tori peste întreaga suprafa a carcaselor. de o deosebit importan este alegerea sistemului de distribu ie a aerului r cit. refrigerarea lent va conduce la pierderi de greutate mai mari. Carcasele trebuiesc introduse în spa iile de refrigerare cât mai repede posibil. Toaletarea se face cu ap având o temperatur de aproximativ 43 °C. 6 . aspect etc. pielii i a p r ilor inferioare al membrelor. asomarea animalelor. nivelarea marginilor la locul de înjunghiere etc. În cazul porcinelor. refrigerarea se consider terminat în momentul în care temperatura în centrul termic este de maximum 7 °C. urmând ca temperatura acestora s scad sub 10 °C în mai pu in 15 ore pentru carnea de porcine. Tehnologia general de abatorizare cuprinde urm toarele faze mai importante : preg tirea pentru sacrificare. sângerarea.1. acestea urmând ca apoi s fie introduse în spa iile de refrigerare. greutate. c rora le corespund anumite grupe de greut i i anumite caracteristici ale carcaselor rezultate dup abatorizare. du area. eviscerarea. starea de îngr are. astfel încât aerul s circule peste o suprafa cât mai mare a produselor. suculen . a p r ilor contuzionate. sec ionarea carcaselor în dou jum t i simetrice (la porcine i bovine). toaletarea. eliminându-se astfel resturile de sânge i impurit ile ce pot gr bi alterarea. dac animalele sunt stresate i obosite. În acest sens. dar i la cre terea consumului de energie. în alimenta ia uman este folosit carnea de porcine. carnea se clasific în func ie de vârsta animalului la sacrificare. Toaletarea uscat i umed a semicarcaselor sau carcaselor are rolul de a asigura îndep rtarea cheagurilor de sânge. prin termenul de Äcarne´ se în elege carcasa mamiferelor în condi iile în care rezult dup sacrificarea animalelor.1. sângerarea va fi incomplet i apare posibilitatea trecerii în sânge i apoi în carne a unor microorganisme. Pierderile de suc dup tran are sunt reduse dac intervalul dintre t iere iintroducerea la refrigerare scade i dac procesul de r cire este mai rapid. temperatur considerat ca limit inferioar de dezvoltare a unor agen i patogeni care contamineaz frecvent carnea de porc . În mod curent. îndep rtarea capului. Prelucrarea prin frig a c rnii Din punct de vedere tehnologic. carcasele se cânt resc i se du eaz cu ap rece.) Refrigerarea carcaselor se desf oar în spa ii frigorifice prev zute cu liniiaeriene. adic dup îndep rtarea subproduselor comestibile i necomestibile i a p r ilor utilizabile în alte domenii de activitate decât industria alimentar .1. exist reglement ri de încadrare în grupe de greutate în viu. Refrigerarea poate influen a decisiv însu iril organoleptice ale c rnii i produselor de carne(fr gezime.

-ambalarea i a ezarea produselor în spa iul r cit. la 7 . temperatura aerului din prima faz este limitat la -8.. mai ales a celor psihrofile. 1.Depozitarea c rnii prelucrate prin frig Refrigerarea produselor alimentare este urmat de cele mai multe ori de o depozitare de scurt durat în acela i spa iu în care s-a f cut refrigerarea sau în alte spa ii r cite destinate special depozit rii. ceea ce corespunde unor viteze de circula ie de 2. La depozit ri de lung durat îns . aceste modific ri pot mai întîi ameliora calitatea. -umiditatea aerului. Acest nivel va fi îns întotdeaun mai sc zut. În carnea animalelor. în func ie de parametri de depozitare care vor fi trata i în continuare. În afara asigur rii unor depozit ri sc zute constante de depozitare mai trebuiesc respectate o serie de condi ii referitoare la: -temperatura aerului . Condi ii recomandate la depozitarea produselor refrigerate. deasupra punctului de congelare a produselor. ca temperaturile s fie men inute la valori sc zute toat durata depozit rii. Pentru depozitarea produselor refrigerate este necesar. Pentru fiecare produs în parte.. Temperaturile sc zute. Dup terminarea proceselor din perioada de rigor mortis urmeaz perioada de maturitate.1. -gradul de înc rcare cu produse a spa iului de depozitare. În cazul refriger rii în dou faze. Temperatura aerului Nivelul temperaturii aerului necesar în depozitele de produse refrigerate este determinat de tipul de produse depozitate.în cea de a doua faz de refrigerare. dar nu suficient..-10 0C pentru carnea de porc . exist durate limit de depozitare peste care produsele perisabile devin inutilizabile. frîneaz dar nu opresc total dezvoltarea i înmul irea microorganismelor. -func ionarea instala iei frigorifice ( mai ales în sensul corel rii permanente a puterii frigorifice cu necesarul de frig ).. în carne i pe te se produce progresiv degradarea albuminei ( fenomenul de autoliz ) care poate conduce în final chiar la degradarea complet . -compatibilitatea de depozitare mixt a mai multor feluri de produse.. imediat dup sacrificare. perioad în care calitatea se conserv . temperatura aerului trebuie s fie de aproximativ 0 0C.. -asigurarea igienei pe tot parcursul depozit rii produselor. Modific rile biochimice i chimice din produsele de origine aanimal determinate de enzime sînt de asemenea încetinite de temperaturile sc zute.În cazul r cirii rapide se recomand ca viteza aerului în zonele dintre produse s fie de 5.2.6 m/s. -ventila ia i distribu ia aerului la nivelul produselor. -refrigerarea prealabil a produselor introduse în depozit. -puritatea aerului ( atît din punct de vedere al înc rc turii microbiologice cît i din punct de vedere al polu rii de orice natur ).3 m/s atunci când spatial de r cire este gol.

din punct de vedere microbiologic sînt de dorit umidit i cît mai sc zute ale aerului. la umiditatea relativ de 75% i la temperatura de 00C . utilizarea de temperaturi sc zute ale aerului mic oreaz presiunea par ial a vaporilor de ap din aer. Umiditatea ridicat a aerului determin pentru unele produse o intensificare a dezvolt rii de mucegaiuri i în consecin determin dezvoltarea de mirosuri. ajungînd pîn la +0. fapt care determin o cre tere a pierderilor în greutate. temperatura impus de tehnologia de refrigerare respectiv . se vor analiza temperaturile optime de depozitare în stare refrigerat a acestora. la care varia ii admisibile ale temperaturii aerului sînt mai restrînse. cu temperatura final a produselor refrigerate. umiditatea relativ a aerului are o influen important asupra comport rii produselor refrigerate la depozitare. ou le i bananele. Pentru asigurarea temperaturii necesare a aerului.limit egal. în general. determin nivelul optim al umidit ii relative a aerului din depozit. pentru depozitarea în stare refrigerat a produselor alimentare de origine animal se admit pentru temperatura aerului varia ii ±10C . uscarea suprafe ei produselor determin în general sc derea valorii comerciale a acestora. în timp ce la 95% umiditate relativ .. Cele dou aspecte cu influen e diferite.±20C. respectiv aspectul microbiologic i cel al pierderilor în greutate.50 C. Rezult deci c . cum ar fi pe tele. Umiditatea relativ ridicat favorizeaz dezvoltarea microorganismelor. nivelul temperaturii aerului la depozitare în stare refrigerat este influen at de durata depozit rii.. la depozitarea unor produse. Sînt îns i produse. mai ales la temperaturi ridicate ale aerului din depozit. valorile umidit ii aerului sub 85% conduc la pierderi în greutate exaggerate ale produselor depozitate în stare refrigerat . În general. Pentru un acela i produs. Durate mai mari de depozitare necesit temperaturi mai sc zute de depozitare. De re inut este faptul c . instala ia frigorific aferent depozitului se va dimensiona în corelare cu caracteristicile produselor respective. Limitele admisibile între care poate varia temperatura aerului din depozit sînt de asemenea determinate de caracteristicile produselor. o umiditate sc zut a aerului determin pierderi în greutate a produselor mai mari dec t în cazul unei umidit i mai ridicate. În acela i timp îns . Umiditatea relativ a aerului Pe l ng temperatur . Din punct de vedere al pierderilor în greutate. Pentru a cre te nivelul umidit ii relative a aerului este necesar sc derea nivelului temperaturii aerului. pentru carne. 8 . În plus. de exemplu. Men inerea temperaturii între limitele admisibile necesit prevederea regl rii automate a acesteia de cele mai multe ori. nedep ind 105 pe 1 cm2 de carne dup 8 zile de depozitare. num rul bacteriilor cre te relativ lent. dup 8 zile num rul bacteriilor ajunge aproape 108 pe 1cm2 de carne. Astfel. aceast reglare se face prin intermediul unor bucle de reglare automat bipozi ional . În capitolele de tehnologii frigorifice specifice diferitelor grupe de produse alimentare.

debitul total de aer recirculat este de cca 1m3 / h pentru fiecare 4. circula ia aerului este asigurat de convec ia natural . Ventila ia mecanic a aerului intensific transferul de c ldur la nivelul produselor i uniformizeaz temperaturile i umidit ile aerului. În cazul depozitelor cu elemente de r cire. s fie impermeabile la lichide igr simi. În func ie de natura produselor de depozitate. trebuie filtrat i tratat termic pîn la atingerea temperaturii de regim interior. de obicei periodic . În general. în sensul aducerii lui la nivelul aerului interior at t ca temperatur . Dac ambalarea se face f r vacuum. vitezele recomandate ale aerului au valori cuprinse între 0. Compozi ia atmosferei interioare a spa iului de depozitare Utilizarea atmosferei modificate de depozitare în stare refrigerat determin o reducere a proceselor de respira ie. c t i ca umiditate. Debitul de aer proasp t i frecven a introducerii lui în depozitele de produse refrigerate se determin în func ie de natura produselor. de volumul spa iilor de depozitare i de frecven a introducerii i scoaterii de produse în i din depozit. se procedeaz la o tratare complet . Orientativ. Distribu ia aerului are o deosebit importan în asigurarea unor condi ii c t mai apropiate de depozitare pentru toate produsele. Modul de a ezare a produselor în depozit trebuie s asigure condi ii bune de circula ie a aerului printre produse. Ambalarea i modul de a ezare a produselor O mare parte dintre produsele alimentare refrigerate sînt introduse la depozitare în stare ambalat .Puritatea aerului În interiorul spa iilor frigorifice de depozitare a produselor refrigerate trebuie asigurat o puritate c t mai mare a aerului. Poluarea aerului interior este determinat de zestrea ini ial de înc rc tur microbiologic i de substan e chimice poluante de degaj rile de substan e sau mirosuri ale produselor. durata lor de depozitare. Dac debitul de aer proasp t introdus este relativ mare.3 m/s i 0. Pentru mic orarea polu rii aerului interior este necesar o împrosp tare.19 kJ/h necesar de frig. În acest fel se evit i pericolul condens rii vaporilor de ap pe suprafa a produselor. inhibarea dezvolt rii microorganismelor i prelungirea duratei de p strare a produselor în condi iile men inerii calit ii acestora. pentru a asigura neperturbarea parametrilor aerului interior. Materialele folosite pentru ambalaje trebuie s nu reac ioneze în nici un fel cu produsul. precum i de dezvoltarea microorganismelor în timpul ventil rii aerului. s aib o permeabilitate cît mai redus la vapori de ap . sistemul de ventila ie este prev zut i cu posibilitatea de introducere a aerului proasp t. La a ezarea produselor trebuiesc respectate anumite 9 . Ventila ia i distribu ia aerului Sistemul de ventila ie a aerului în interiorul spa iilor frigorifice pentru depozitarea produselor refrigerate este determinat de tipul de depozit i de natura produselor.7 m/s la nivelul produselor. atunci trebuie asigurat o etan eitate cît mai bun a ambalajului. Aerul proasp t introdus. atunci.

microorganismele psihrofile au condi ii de dezvoltare. pe aceast suprafa se formeaz de obicei z pad care se acumuleaz în timp. M suri igienico-sanitare Deoarece la temperaturile uzuale ale aerului din spa iile frigorifice de depozitare a produselor refrigerate. spa iul respectiv se va înc rca numai la capacitatea sa nominal . ca de altfel i din spa iile frigorifice de refrigerare. încît s se reduc la minimum perioada de timp în care u ile stau în pozi ie deschis . Ca urmare a acestei acumul ri. în func ie de natura produselor . în timpul depozit rii. evitîndu-se varia ile importante de temperatur i umiditate a aerului care s-ar produce la introducerea de produse calde. Atît supraînc rcarea cu produse. Exploatarea spa iului tehnologic i a instala iei frigorifice aferente Este recomandabil ca spa iul tehnologic de depozitare a produselor refrigerate s fie conceput i exploatat numai în scopul de p strare a produselor refrigerate. astfel încît. În general este de dorit ca toate produsele introduse la depozitare s fie corect i total refrigerate în prealabil. În consecin . stîlpi sau tavan. printre care: aportul de umiditate la produse.distan e minime între produse i pere i. se impun m suri de asigurare a cur eniei i m suri suplimentare de dezinfec ie. limita admisibil a sc derii puterii frigorifice i a debitului de aer . de regul . Deoarece prin sec iunea u ii deschise p trunde în depozit o cantitate apreciabil de c ldur i umiditate. se prevede reglarea temperaturii aerului. atît datorit mic or rii coeficientului global de transfer termic. Se impune în consecin decongelarea periodic a r citoarelor de aer. Pentru aceasta. Gradul de înc rcare cu produse ale spa iului de depozitare Prin proiect.De asemenea. este recomandabil i necesar ajustarea automat a puterii frigorifice a compresoarelor instala iei frigorifice aferente depozitului respectiv. Dispozi ia produselor în deposit este de preferat s se fac lotizat i cu interspa ii corespunz toare între loturi pentru a permite o manipulare corect i posibilitatea permanent de control. 10 . Dat fiind faptul c în cele mai multe cazuri temperatura medie a suprafe ei r citorului de aer se afl sub temperatura punctului de rou a aerului. puterea frigorific a r citorului de aer scade.a. cît i datorit sc derii debitului de aer al ventilatoarelor. În acest caz. Frecven a necesar a decongel rii depinde de mul i factori. nivelul temperaturii suprafe ei r citorului. temperatura acestora s nu mai suporte varia ii. este foarte important ca manipul rile de produs s se fac în a a fel. Pentru asigurarea condi iilor de microclimat necesare unei bune depozit ri a produselor refrigerate. în depozit vor fi introduse numai produse deja refrigerate. cît i subînc rcarea cu produse au efecte negative asupra calit ii produselor depozitate i asupra pierderilor în greutate.a. un spa iu frigorific pentru depozitarea produselor refrigerate este dimensionat i echipat pentru o anumit capacitate de înc rcare cu produse. trebuie ca permanent s existe egalitate între necesarul de frig i puterea frigorific a r citoarelor de aer.

Sisteme de r cire la depozitarea produselor refrigerate Spa iile de depozitare a produselor refrigerate sînt prev zute cu acelea i sisteme de r cire ca i cele de la spa iile frigorifice pentru refrigerare. Condensarea poate s se produc atunci cînd temperatura produselor refrigerate este sub punctul de rou al aerului înconjur tor. opera ia denumit temperare. Al doilea aspect al asigur rii igienei este legat de spa iile tehnologice propriu-zise. a produselor refrigerate. R citoarele de aer independente au de cele mai multe ori aspira ia i refularea liber f r utilizarea detulbur turi de aspira ie sau sisteme de distribui ie a aerului. în a a fel. Pentru prevenirea condens rii pe produse a vaporilor de ap din aer la scoaterea din depozite este recomandabil . Pericolul condens rii este mai mare vara ( cînd temperatura aerului exterior este ridicat ) i este cu atît mai mare cu cît umiditatea aerului este mai ridicat . pentru o anumit perioad de timp. de modul de a ezare a produselor . În acest sens se impune respectarea tuturor m surilor preliminare r cirii care s asigure o înc rc tur microbian minim a produselor. m rimea unit ii respective i gradul de dotare a acesteia din punct de vedere tehnic. În cele mai multe cazuri. În ultima perioad de timp. exist tendin a de automatizare a decongel rii. dup terminarea procesului de r cire. Un aspect important care trebuie avut în vedere la manipularea i transportul produselor refrigerate este prevenirea condens rii vaporilor de ap din atmosfer pe produse. are loc i depozitarea. Dup cur ire i sp lare urmeaz opera ia de dezinfectare care se efectueaz de regul numai dup golirea de produse a spa iului respectiv i decongelarea complet a r citoarelor de aer. Concomitent cu aceasta. Cur enia permanent în interiorul spa iilor r cite este strict necesar . la intervale prestabilite de timp. pe plan mondial. încît s se formeaze decongelarea secven ial. Aceast opera ie 11 .Un prim aspect igienico-sanitar este legat de înc rc tura microbian ini ial a produselor care urmeaz a fi refrigerate sau depozitate în stare refrigerat . fiecare dintre r citoare este decongelat automat. Pentru aceasta se vor îndep rta resturile de produse i oricare corpuri str ine care constituie focare de contaminare microbiologic . atunci acesta este racordat la un sistem de circula ie i distribui ie a aerului care depinde de natura produsului depozitat. în unele cazuri. Sp larea spa iilor tehnologice se face cu ap cald sub presiune i detergent. în tunelele de refrigerare.a. se manifest ca spa iile frigorifice de depozitare s fie prev zute cu mai multe r citoare de aer montate de-a lungul unui perete: fiecare dintre aceste r citoare de aer fiind cu func ionare independent . Manipularea i transportul produselor refrigerate Modul de manipulare i mijloacele utilizate în acest scop sînt în func ie de natura produsului. astfel încît. m suri care depind de natura acestor produse i care vor fi analizate în capitolele de aplica ii ale tehnologiilor frigorifice. Dac sistemul de r cire este construit dintr-un singur r citor. prin intermediul unui programator automat.

de natura produselor.6*6.32 teciunie 14oo= 19. Pentru transportul produselor refrigerate se utilizeaz mijloace de transport auto. prev zute cu instala ii proprii de producere a frigului sau cu posibilit i de men inere a microclimatului interior f r instala ii de producere a frigului ( r cire cu ghea de ap .1 ¨tm 4.7+0.2 ¨tM 14oo 6. de dimensiunele acestora i de intensitatea circula iei aerului exterior peste produse. 1 2 3 Luna Iunie Iulie August 13oo 6. În func ie de durata în care produsele scoase din depozite vor sta în contact cu aerul exterior.5+0.7 6 6.6*6. Caracteristici climaterice a zonei de amplasare a fabricii Temperatura de referin Localitate Constan a Zona de temperatur I Zon de umiditate II Iunie 19.7+0.1.5+0.5+0.32 teciulie 13oo= 22. temperarea se face pîn la o anumit temperatur peste cea a punctului de rou al aerului exterior.5 Iulie 22.2 6. cu ghea carbonic .5+0.38 teciunie 15oo= 19.8 6.7= 25.7= 25.temperatura pe luna i ziua respectiv tm=tz+¨tm tM=tz+¨tM tec=0.7+0. feroviare.0+0.4*tm+0.2= 27.4(tz+¨tm)+ 0.4*4.5+0. navale sau aeriane.6*6.6*6. crt.0 [oC] August 22.6*tMoC tm-temperatura medie lunar cea mai c lduroas tM.7 3 Se stabile te c t0 exterioar de calcul tec pentru luna cea mai cald utilizând rela ia: tec=0.2 12 .4*4.5 3.7 6.3 15oo 6.const în înc lzirea par ial a produselor refrigerate înainte de a veni în contact cu aerul exterior.0 Nr . 1.4*4.5+0. r cire cuzerotoare ).6*6.3.media de temperatur maxim în luna respectiv tz.2 6.2 teciulie 14oo= 19.4*3. pîn cînd temperatura suprafe ei lor cre te peste temperatura punctului de rou al aerului exterior.4*3.6(tz+¨tM) teciunie 13oo= 19.8= 25.2= 27.

92 tecaugust 14oo= 22+0.6*6= 27. care depinde denaturaproduselor.5+0.1= 26.98 tecaugust 15oo= 22+0.7+0.4*3.6*6.428 =0. iarsuprafe ele se vorcalculaînfunc ie de cantitatea de produse r citeîntr-o arj . este cu 20«40% mai mare decât suprafa autil .43% ec=72.2= 26.43+0.4*3+0.teciulie 15oo= 19. ca i de în l imea de stivuire. Acestparametrudepinde de natura idimensiunileproduselor. Trebuiecunoscut iluat înconsideraredurata de prelucrare.3= 26. 13 . esteunul din parametriiprincipali de proiectare a unuidepozit frigorific.08 tecaugust 13oo= 22+0.zona de umiditate= II tm= 21.Capacitateacamerelor de depozitare se calculeaz înfunc ie de cantit ilemaxime dem rfurivehiculate.03% Se adopt : e=74% 1.2.6*6.8 oC xm=11. culoare ispa iilibereîntreproduse ipere i. deoarece se ineseama de faptulc exist stâlpipentrusus inereacl dirii.6*6.8*2=74.7243=72.4*3+0. Suprafa autil necesar a spa iilor de depozitare se determin împ r indcantitatea de produse care trebuiep strate. Suprafa aconstruit a spa iului de depozitare.86 Se adopt tec maxim : tec=28 oC Determinarea umidit e= m= m+c*zu ii: zu. la înc rcareaspecific [kg/m2] stabilit prin normative i care difer de la un produs la altul.4*3+0. Dimensionarea frigoriferului Capacitatea de depozitare(cantitatea de produse care trebuiep strate). Suprafe ele utile de înc rcare cu produse se calculeaz cu rela ia: Sui= [m2] unde: -mi[kg] estecantitatea de produsepentruspa iul de depozitare i. necesarecircula ieiaerului. de suprafa aspa iilor r cite. încondi ii de maxim eficien aopera iilor de distribu ie a m rfurilor.8 oC ««« xsm=16.8 m= pentru 21. Pentrudimensionareatunelelor de refrigerare i de congelare se va ineseama de func ionareaacestoraîn arje.

8/2=47. culoarelorpentrucircula iaautostivuitoarelor.2.4. Câtevavaloriorientativepentru i suntprezentateîncontinuare: .Pentrudepozite de refrigerareavândsuprafa eîntre 80«300 m2 =1.8*160=15168 kg semicarcas pe zi Masa total pe 5 zile 15168*5=75840 kg/5 zile cap=5. rezultate în urma abatoriz rii Masa unui porc 130-n=130-10=120 kg/bucat viu Masa porci pe zi 120*160=19200 kg carne/zi porc viu Masa carcas 120*79/100=94.Pentrutunele de refrigerareavândsuprafa autil Su<80 m2 =1.1.3. Calculul cantit ii de produse pe sortimente.7% inima=0. de porci pe zi 130+3*n=130+3*10=160 buc porci Masa total pe zi 94.2% splina=0.85% bazari=1.8 kg/carcas porc Mas semicarcas 94.23% rinichi=0.8% 14 . .28% ficat=1. spa iilordintreproduse ipere i. 1. Suprafe eleconstruite ale camerelor de depozitarese calculeaz cu rela ia: S = Sui[m2] unde: i estecoeficientul de adaus. Dac frigoriferul se varealizaprinamenajareauneiconstruc iiexistente.-Ni [kg/m2] estenorma de înc rcare cu produsepeunitatea de suprafa a pardoselei. care ineseama de suprafe elenecesarespa iilordintreproduse.Pentrudepozite de congelareavândsuprafe epeste 300 m2 =1.2.06% limba fara slung=0.13% sange=3% picioare=1.2% bumbare=1% plamani=0.recomandat de literatura de specialitate. . respectiv de existen astâlpilor de sus inere.Pentrutunele de congelare =1. atunci cuajutorulrela iilorprezentate se vorcalculacantit ilemaxime de produse care vorputea fip strateîndepozit.3%-1.4.23% slung=0.4 kg/ semicarcas porc Nr.7% creier=0. .

52 44. Crt. 12.8 576 230.16 38.6 109. 14.336 2.temperatura mediului de racire o C tmf.2.4 124. kg s.44 816 110. 4.44 0.6 220. Denumire produs 1.8 1632 220.temperatura finala o C tmi temperatura initiala o C = k.84 0.276 0.02 1.Nr.04 0.masa semicarcasei. J/kgK 15 . 2.24 0.8 2880 1152 310 816 1344 3 2 50 50 10 0.16 53.76 326.2 0.6 1.276 0. 7.3875 1. 11. m2 c.156 3.5 30 kg 2559.4 44. 5.Calculul suprafetelor spatiului de abatorizare Calculul duratei de refrigerare: Xf = *   -coeficient de refrigerare ta.072 0.4 62 163.4 6.4 19.2 268. Semicarcas Cap porc Creier Limb f r lung lung Fi at Inim Rini hi Splin Sânge Pi ioare Ma e sub iri Pl mâni B z ri         confiscari Bucat 320 160 160 160 160 160 160 160 160 160 160 160 160 160 Kg/buc 47.68 Kg/zi 15168 1094. 8.624 864 - 1.suprafta exterioara a produsului corespunzatoare cantitatii.8 Kg/5 zile % 75840 5472 57. 9.caldura specifica masica a produsului.8 192 124.4 11.8 268. 13. la mediul de racire m. 6. 3.coeficient total de transmitere a caldurii din centrul termic al produsului. 10.2.

33* 75. W/m2 k -conductivitatea termica a produsului -dimensionarea caracteristica a corpului = =0.5*15.75 m2 Camer frigorific Masa de produse Kg Norma de înc rcare Kg/m² Suprafa a total m² X m² SUDR=1516 8/200=75.300 J/Kg K. 84 m2 SCDR=1.4=0.8045*10-4 s-1 Xf= *  = Ž   Xf=X¶ X¶!!h 48 si 44 r=3 h(plus 2 h incarcarea si descarcarea) y Se efectueaza 3 sarje pe zi y La refrigerare pierderile sunt de 1.8+4*w)(1+( p/ t)) [W/m2K] =4+(5.48 W/m K.094/38))=27.739 W/m2K =1.2%in procesul de refrigerare si 0.16=22.86 m2 Dimensi onarea suprafet elor 16 .094 torr =27.4+1.57 W/m2K k=9. s=0.8+4*4)(1+(3.16 m2 NS*nSJ 200*5 SCTR= *Su=1.02 m2 W=4 m/s <5 m/s atunci =4+(5.-coeficient partial de transmitere a caldurii prin convectie.8% pe perioada de depozitare SUTC= m =15168 =15.4 s=2. c=2.013*m+1.4-4.125 mbar=3.275=4.84=100 .013*47.57 W/m2 K p=p v-pv p=8.

4 1.5) 40.5*9) 121.8 2880 1654 4479 170 200 200 200 200 200 200 1.Tunel de refrigerare Depozit de refrigerare Depozit cap i picioare Depozit de organe Depozit pentru sânge Depozit pentru ma e si bazari Depozit pentru confisc ri 3033.5 1.6 15168 6624 3532.5*9) 40.5) 17 .5 (1*9*4.5) 729 (6*13.3 1.4 1.5 (1*9*4.5 (1*9*4.5 (1*13.5 (1*9*4.5) 40.5) 40.5 1.4 24 107 47 27 22 13 32 2 Tr 6 Dr 1 Dc+p 1 Do 1 Ds 1 Dm 1 Dconf 63 (2*7*4.5 1.

sunt deosebit de importante pentru proiectarea frigoriferului. -Amplasarea spatiilor cu temperaturiile cele mai ridicate (de ex. Sala masinilor se va incalzi de preferinta cu aer cald. care sunt interzise in ceste spatii. -Amplasarea spatiilor cu temperaturile cele mai scazute. si sa fie acoperite. Pentru a minimiza degajarile de caldura din spatiile frigorifice se vor utiliza cabluri in manta din pluta sau material plastic. -Reducerea gradata a temperaturii dinspre exterior spre centru. Diferentele de temperatura dintre spatiile frigorifice trebuie sa fie munime . Tablourile de distributie a energiei electrice vor fi de constructie speciala si se recomanda amplasarea intr-o camera speciala incalzita la +15oC. sa fie amplasate pe laturi opuse ale delozitului frigorific.. Se recomanda ca rampa auto si rampa C. In cazul stivuirii mecanizate. astfel incat sa fie impiedicata umezirea izolatiei.Schita cladirii Modul in care sunt amplasate spatiile de depozitare si de prelucrare prin frig. atat pe orizontala cat si pe verticala. latimea culoarelor de circularie este cuprinsa intre 3. Instalatiile electrice din cladirea frigoriferului vor fi de tip etans.. Usile frigorifice ale spatiilor racite se construiesc din lemn sau metal si sunt izolate termic. spre latura de nord. 18 . Mecanizarea transportului intern se va asigura printr-un amplasament al frigoriferului astfel incat sa permita manevre usoare si cat mai putine. Este util ca toate laturile usilor sa fie prevazute cu rezistente electrice montate in teci de protectie. Tevile de scurgere ale racitoarelor se vor goli direct prin conducte de diametru mare pt a evacua bucatile de gheata sau zapada. Culoarele se dimensioneaza in functie de necesitatiletehnologice si de mijloacele de transport utilizate. sau in centrul frigoriferului. Copertinele de acoperire vor fi mai late decat rampele cu minim 30 cm.F. precum si spatiile anexe. Sala masinilor sau vestiarele) se va realiza spre latura de sud. Evazuarea apei provenite din degivrarea racitoarelor de aer din spatiile frigorifice pentru produse congelate. respectiv pentru diminuarea puterii frigorifice a instalatiei de racire aferente.Astfel patrunderile de caldura dinspre exterior spre racire vor fi minime. Ventilatia acestor Sali se realizeaza astfel incat concentratia maxima a vaporilor de amoniac sa nu depaseasca nici in caz de avarie limitele admise.5m. Sectiile de prelucrare prin frig a produselor se vor amplasa avand in vedere cateva aspecte particulare: -Existenta unor trasee cat mai scurte pentru transportul produselor si cu cat mai putine intersectii. Accesul la frigorifer se va asigura prin amplasarea cat mai aproape de caile de comunicatii (sosea si cale ferata). Dispunerea spatiilor racite impreuna cu culoarele necesare circulatiei produselor. asigurandu-se in sezonul rece temperaturi de minim 16oC. Astfel este posibila degivrarea usilor si se impiedica blocarea acestora in pozitia inchis prin inghetare. Constructia usilor trebuie sa prevada o bariera de vapori pe partea exterioara (calda) a usilor. se va realiza intr-o forma cat mai apropiata de un patrat. respectiv se elimina situatiile in care datorita depunerilor de gheata usile nu se pot inchide etans. se va realiza fara amplasarea de sifoane.in vederea reducerii de frig.

iar apoi se recalculeaza valoarea coeficientului global real.45 0....52 0.40 0.70 0.15 15... indiferent de tipul acestora.4 0...... dinspre exterior spre interiorul spatiului racit : Unde notatiile au aceeasi semnificatie prezentata anterior: dep=86-95% antecamere=80-95% 19 ..Pentru peretii interiori care se invecineaza cu vestibul sau coridoare.... astfel: t [oC] 50... in vederea determinarii patrunderilor reale de caldura prin pereti.30 30.52 0. in functie de temperatura interioara din spatiul frigorific Spatiul racit Spatii de depozitare Temperatura -18. in functie de diferentele de temperatura t=te-ti pe cele doua fete ale peretilor izolati termic...7 Valorile obtinute din calculul pentru grosimea stratului de material termoizolator.-20 0 K[W/m2k] 0.35 35. se pot recomanda urmatoarele valori pentru coeficientul global de transfer termic k[W/m2k].20 20.35 0.25 25.63 0. de transfer termic kr[W/m2k].58 0.10 10 K[W/m2k] 0...23. se rotunjeste la o valoare imediat superioara standardizata si existenta in productia de serie.0..91 Spatii de refrigerare 4 12 Pentru calculele rapide se pot adopta valorile coeficientului global de transfer termic k[W/m2k].

35 10.86 18.91 47.76 22.57 28 0.56 7.42 28.09 3.28279 7.59 -2.6 35.95 18.82 31.6 33.96 23.75 -3.16 0.28 4.01 10.86 4.12026 stas 0.04 18.38 3.13 1.3 ext= int= 0.temp Perete interior T1 strat faianta tencuiala zidarie tencuiala2 bitum polistiren tencuiala3 tec c t ti te (m) 0.36 20.57 8.71 18.64 37.18 56.83395 e 1 2 3 4 5 6 7 8 i t (°C) 21.72 11.62 4.8 q 7 Pve(mbar)= Pvi (mbar)= 24.02 23.006 0.49 5.03 1.8 -3 21.65 1.83 3.25 0.22 .12 0.17 21.28 mw 1.45 -2.72 9.02 24.9 ext (W/m2K)= int (W/m K)= 2 11.11 6.0175 4.97 17.25 1.29 53.80 21.78 40.62 21.17 2.16 25.93 0.01 15 15.42 4.85 26.62 6.57 21.37 0.02 0.93 21.08 29.05 7.007 0.029 1.02 0.37 4.59 2.98 2.81 1.47 12.12 m Kef qef 0.6 27.37 1.53 50.05 18.12 14.01 4.37 2.68 4.00 ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok pvs<pv = nu condenseaza 20 -20 -19 -18 -17 -16 -15 -14 -13 -12 -11 -10 -9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 pvs 1.37 24.12 24.13 8.20 21.83 18.3 1200 3 6.03 (W/mK) 2.27 13.17 19.17 5.5 1.04 42.98 4.01309 pvs (mbar) 26.11 25.75 pv (mbar) 24.92 0.8 0.75 5.04 0.275 0.7 1/ 20 22 9 9.8 24.77 21.28 4.41 44.

252 pvs (mbar) 17.03 28 0.25 0.72 16.016043 e 1 2 3 4 5 6 7 8 i t (°C) 15.06 15.02 0.Perete interior T2 strat faianta tencuiala zidarie tencuiala2 bitum poliuretan exp.75 pv (mbar) 15.7 1/ 20 22 9 9.60 14.82 16.74 12.9 ext 2 (W/m K)= int (W/m K)= 2 8 27.74 14.85 0.8 0.06 14.0603 4.93 0.80 14.50 4.71 14. tencuiala3 tec c t ti te (m) 0.6 0.3 ext= int= 0.60 14.57 q 7 Pve(mbar)= Pvi (mbar)= 15.68 4.28 mw 1.50 -2.0521 stas 0.60 12.28 4.03 1.69 12.92 14.16 0.5 6.37 0.47 4.6 -3 15.00 4.06 0.3361 6.006 0.51 -2.47 12.77 -3.007 0.82 14.02 0.85 4.06 (W/mK) 2.18 12.275 Kef qef 0.025 0.6 18.3 1200 3.85 16.96 4.00 ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok pvs<pv = nu condenseaza 21 .

37 0.75 14.29 14.007 0.16 0.88 16.93 0.86 19.86 14.64 7.12 28 0.03 (W/mK) 2.12 mw 1.025 0.8844 6.7 1/ 20 22 9 9.05 0.02 0.86 16.19 19.50 ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok pvs<pv = nu condenseaza 22 .85 0.5 6.06 16.63 2.31 7.3 ext= int= 0.017004 e 1 2 3 4 5 6 7 8 i t (°C) 17.03 1.89 16.01 13.74 16.21 19.006 0.32 6.8 0.25 1.4 0.9 1.5 17.25 0.51 2.88 16.82 6.73 14.0412 q 7 Pve(mbar)= Pvi (mbar)= 16.88 16.0615 pvs (mbar) 19.3 1200 3.Pereteintermediar 2' Sas-Dr strat faianta tencuiala zidarie tencuiala2 bitum poliuretan exp.05 Kef qef 0.02 0.12 6.81 pv (mbar) 16.3812 6.1245 stas 0.6 8.40 16.9 ext (W/m2K)= int (W/m K)= 2 11.6 15.49 6.75 16. tencuiala3 tec c t ti te (m) 0.18 6.

35 -3.5499 6.275 ext int 8 27.4 0.3 5 6.Perete intermediar Tr1 nu funct-Tr2funct pereteintermediar Tr1 nu funct-Tr2funct strat tencuiala BCA tencuiala 1/ 0.75 -2.16 -2.28 4.28 5.39 4.4 Kef qef mw ok ok ok ok ok ok 2.8 0.4 12.43 11.75 pv 9.3 ext int 0.11 11.02 0.25 0.688 4.7 0.403641 pvs<pv = nu condenseaza 23 .10 5.8 0.95 8.69 9.28 Pve Pvi q stas 7 0.4 -3 9.9 9.7 6.02 4.8191 t e 1 2 3 4 I 9.3883 0.80 8.57 tec c t ti te BCA 28 0.69 9.58 4.02 0.00 pvs 12.

37 0.5 22.22 6.85 19.60 2.03 1.02 0.70 22.6 8.1 0.61 26.00 6.006 0.11 22.1 Kef qef 0.63 2.93 0.79831 e 1 2 3 4 5 6 7 8 i t (°C) 22.50 ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok pvs<pv = nu condenseaza 24 .12 24.34 1.97 19.7 1/ 20 22 9 9.12 q 7 Pve(mbar)= Pvi (mbar)= 25.16 0.2 1.09 21.95 7.92 0.Perete interior 4 Dr-C perete interior 4 Dr-C strat faianta tencuiala zidarie tencuiala2 bitum polistiren tencuiala3 tec c t ti te (m) 0.25 0.16 22.7 0.1245 stas 0.38 25.58 26.007 0.3754 6.57 26.3 ext= int= 0.46 6.03 28 0.81 pv (mbar) 25.04 0.38 25.80 7.12 6.96 22.78807 pvs (mbar) 27.32019 6.8 21.09622 (W/mK) 2.71 19.33 20.3 1200 3 6.38 7.38 23.29 19.02 0.12 mw 1.8 0.9 ext 2 (W/m K)= int 2 (W/m K)= 11.

22 11.35 7.7 0.02 0.8 0.12 tec c t ti te BCA 28 0.4 10.5 12.81 pv 11.57 2.29 11.30225 0.37 1.92 6.1245 ext int 8 8.24 6.10 11.7 6.3 ext int 0.02 2.02 0.12 Pve Pvi q stas 7 0.14 7.1 0.3 0.94675 pvs<pv = nu condenseaza 25 .3 5 6.Perete intermediar 5 Dr-funct-Tr nu funct pereteintermediar 5 Dr-funct-Tr nu funct strat tencuiala BCA tencuiala 1/ 0.50 6.2872 6.50 pvs 14.3 Kef qef mw ok ok ok ok ok ok 2.32 13.66432 7.29 10.11 13.6 1.25 0.12 6.04181 t e 1 2 3 4 I 12.9 11.

3 0.29 9.67 9.31683 0.95 4.70501 7.2352 4.95 4.25 0.4 -3 7.52 -2.00 pvs 10.Perete intermediar 5 Tr funct_Dr sta pereteintermediarTrfunct_Drsta strat tencuiala BCA tencuiala 1/ 0.9 8.26039 pvs<pv = nu condenseaza 26 .02 0.40 6.7 6.4 0.27 -2.28 4.3 5 6.7 0.86 4.73 -3.8 0.75 pv 8.275 ext int 8 27.24 8.33213 t e 1 2 3 4 I 7.53 4.57 tec c t ti te BCA 28 0.02 0.48 6.3 Kef qef mw 2.4 10.24 7.3 ext int 0.56 4.28 ok ok ok ok ok ok Pve Pvi q stas 7 0.

61 6.5 0.9 5.44 5.75 pv 5.80 4.3 0.444 4.275 ext int 8.25 0.5 -3 1.28 ok ok ok ok ok ok Pve Pvi q stas 7 0.667237 pvs<pv = nu condenseaza 27 .57 tec c t ti te BCA 28 0.28 4.81 6.50 1.44 5.57 4.36 4.79 -2.84 4.02 -2.705932 3.3 Kef qef mw 0.Versiunea P5 Dr-Tr funct ver P5 Dr-Trfunct strat tencuiala BCA tencuiala 1/ 0.02 0.3 ext int 0.36 4.02 0.7 0.11 1.176694 t e 1 2 3 4 I 1.88 -3.3 5 6.00 pvs 6.8 0.106573 0.7 6.12 27.4 4.

02 2.8 0.7 6.2872 5.20 pvs 14.9 11.25 0.37 5.0418 t e 1 2 3 4 I 12.99 Pve Pvi q stas 7 0.99 5.6643 7.3 5 6.3 ext int 0.3022 0.66 pv 11.1 0.02 0.4 10.10 11.14 7.35 7.22 11.7 0.37 1.Perete intermediar 6 Dr func-Do sta pereteintermediar 6 Drfunc-Do sta strat tencuiala BCA tencuiala 1/ 0.11 13.3 0.5 12.12 tec c t ti te BCA 28 0.24 6.32 13.29 11.6 1.91 6.57 2.3 Kef qef mw ok ok ok ok ok ok 3.02 0.02226 pvs<pv = nu condenseaza 28 .9922 ext int 8 8.29 10.

3 5 6.81 pv 11.6712 7.25 0.21 11.3 Kef qef mw ok ok ok ok ok ok 2.50 6.50 pvs 14.92 6.11 13.3 ext int 0.9 11.Perete intermediar 6 Do func-Dr sta pereteintermediar 6 Do func-Drsta strat tencuiala BCA tencuiala 1/ 0.13 7.01 2.3 0.8 0.29 11.19 6.1146 t e 1 2 3 4 I 12.946747 pvs<pv = nu condenseaza 29 .2872 6.12 Pve Pvi q stas 7 0.29 10.47 2.27 1.02 0.29 7.02 0.5 12.10 11.3061 0.31 13.6 1.4 10.7 0.7 6.1245 ext int 8 9.28 tec c t ti te BCA 28 0.1 0.12 6.

3 Kef qef mw ok ok ok ok ok ok 2.1245 ext int 8 9.29 11.47 2.946747 pvs<pv = nu condenseaza 30 .3061 0.28 tec c t ti te BCA 28 0.01 2.12 Pve Pvi q stas 7 0.29 10.13 7.29 7.31 13.4 10.Perete intermediar 7 Do-Ds pereteintermediar 7 Do-Ds strat tencuiala BCA tencuiala 1/ 0.50 6.7 6.81 pv 11.02 0.3 ext int 0.21 11.1 0.19 6.3 5 6.6712 7.92 6.5 12.12 6.02 0.7 0.1146 t e 1 2 3 4 I 12.9 11.2872 6.50 pvs 14.10 11.3 0.25 0.8 0.6 1.11 13.27 1.

92 0.24 1.84 19.02 0.57 26.58 2.46 6.8 21.0968 (W/mK) 2.12 24.1 0.61 26.02 0.3 1200 3 6.Perete interior 8 Ds-C perete interior 8 Ds-C strat faianta tencuiala zidarie tencuiala2 bitum polistiren tencuiala3 tec c t ti te (m) 0.97 19.8217 pvs (mbar) 27.50 ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok pvs<pv = nu condenseaza 31 .12 6.69 19.7 1/ 20 22 9 9.94 22.798313 e 1 2 3 4 5 6 7 8 i t (°C) 22.37 23.11 22.007 0.3 ext= int= 0.03 28 0.04 0.12 mw 1.78 7.25 0.29 19.2 1.38 25.8 0.93 0.6 9.37544 6.38 25.33 20.95 7.32 7.1 Kef qef 0.006 0.53 2.17 6.37 0.5 22.58 26.09 21.7 0.1245 stas 0.9 ext (W/m2K)= int (W/m2K)= 11.28 q 7 Pve(mbar)= Pvi (mbar)= 25.3218 6.16 0.00 6.03 1.14 22.70 22.81 pv (mbar) 25.

6 1.25 6.50 pvs 14.5 12.3 ext int 0.53 2.17 7.109276 Pve Pvi q stas 7 0.00 6.12 tec c t ti te BCA 28 0.1 0.41 6.4 10.7 0.7 6.305819 0.32 7.11 13.670686 7.38 1.9 11.015 0.29 11.21 11.2872 6.056661 t e 1 2 3 4 I 12.3 0.31 13.8 0.Perete intermed spatii frigo 9 Dr-Dr pereteintermedspatiifrigo 9 Dr-Dr strat tencuiala BCA tencuiala 1/ 0.25 0.06 2.3 5 6.3 Kef qef mw 3.12 ok ok ok ok ok ok pvs<pv = nu condenseaza 32 .29 11.10 11.1245 ext int 8 8.12 6.81 pv 11.015 0.

42 1.64 6.79 2.9 ext 2 (W/m K)= int 2 (W/m K)= 11.12 6.29 30.26 27.6 9.1 0.27 6.45 24.5 1.05 7.13 2.1 Kef qef 0.50 ok ok ok ok ok ok ok ok ok pvs<pv = nu condenseaza 33 .7576 6.93 0.710185 e 1 2 3 4 5 6 7 i t (°C) 28.57 27.76 33.28 28 1 26.47 26.76 34.3221 8.25 0.46 7.62 30.04 0.00 27.16 0.1245 stas 0.Perete interior 10 Dconf Ext perete interior 10 Dconf -Ext strat tencuiala zidarie tencuiala2 bitum polistiren tencuiala3 tec c t ti te (m) 0.27 24.006 0.02 0.8 0.5 28 0.12 24.02 0.45 6.7 1/ 22 9 9.03 (W/mK) 1.3 ext= int= 0.12 mw 2.89 30.37 0.5366 pvs (mbar) 37.81 pv (mbar) 34.21 35.3 1200 3 6.96 7.78 36.1273 q 7 Pve(mbar)= Pvi (mbar)= 34.92 0.

673567 t e 1 2 3 4 5 6 7 8 9 i 28.9572 6.04 0.02 0.14 0.92 ext int 23.96 26.17 36.014 0.20 ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok 34 .86 34.03 36.02 0.30 27.92 7.61 15.28 36.34 1.70 6.58 6.29 33.006 0.14 27.57616 0.02 0.2 9.37 0.62 0.34 2.99 6.3 ext int 0.52 34.84 6.5 28 q 7 Pve Pvi stas 0.33 1.60 26.7759 mw pvs 37.16 1.04 0.2 8.2557 6.00 27.96 11.18 26.58 27.96 27.Tavan Dr tavanDr strat betonasfaltic bitum sapabeton placabeton tencuiala1 bitum polistiren tencuiala2 tec c t ti te 1/ 0.93 0.58 0.62 2.74 0.86 36.71 27.78 38.12 28 1 26.03 1.7 100 1200 22 32.00 11.5 1.14 0.15 pv 27.45 26.3 1200 3 6.22 7.29 15.1381 Kef qef 0.

9572 6.12 6.04 0.12 35.77 2.02 0.02 0.7 100 1200 22 32.55 12.22 27.33 16.96 27.81 pv 27.26 6.813045 35 .66 7.16 1.08 26.45 7.9 ext int 23.78 37.006 0.2 9.35 26.03 1.136079 stas 0.02 0.96 26.81 34.11 Pve Pvi 27.55 6.31 33.17 26.3 1200 3 6.74 0.456337 t e 1 2 3 4 5 6 7 8 9 i 28.3 ext int 0.01 0.pvs<pv = nu condenseaza Tavan Do Tavan Do strat betonasfaltic bitum sapabeton placabeton tencuiala1 bitum polistiren tencuiala2 tec c t ti te 1/ 0.47 27.12 ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok mw 0.93 0.57 16.14 0.00 36.2 9.41 1.28 28 1 26.04 0.37 0.5 1.11 0.1245 Kef qef 0.65 36.03 2.00 27.319107 8.22 12.62 0.34 1.64 27.40 6.94 33.28 6.5 28 q 7 0.50 pvs 37.

pvs<pv = nu condenseaza Tavan Tr TavanTr strat betonasfaltic bitum sapabeton placabeton tencuiala1 bitum polistiren tencuiala2 tec c t ti te 1/ 0.17 Pve Pvi 27.37 1.28 ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok mw 1.78 37.76 26.96 25.96 27.01 0.17 0.72 5.02 4.48 4.04 0.9 ext int 23.82 18.99 34.15 36.3 1200 3 6.069657 36 .006 0.2 9.57 27.63 36.14 34.46 -2.165611 stas 0.00 27.2 27.37 0.77 4.68 26.275 Kef qef 0.46 27.57 28 1 31 -3 28 q 7 0.02 0.87 36.65 12.85 pv 27.82 12.74 0.12 17.14 0.02 0.62 0.04 0.3 ext int 0.006 0.16 1.57 -2.71 27.830738 t e 1 2 3 4 5 6 7 8 9 28.7 100 1200 22 32.9572 4.98 4.220346 6.03 1.38 35.93 0.75 pvs 37.35 26.

01 7.6 10 22 1200 222 25 22 ext int 0.57 -2.03 15 1 18 -3 15 0.37 0.205337 t e 1 2 3 4 5 6 7 8 i 15.16 10.15 0.07 0.75 7.52 4.344741 6.78 7.75 1.88 7.36 -2.38 4.376983 Kef qef 0.35 0.00 4.32 0.16 4.05 -2.73 -3.0088 4.00 pvs 17.006 0.26 10.03 1.04 13.00 11.9 ext int infint 23 q Pve Pvi 7 8.02 4.86 4.00 15.58 0.26 10.01 8.32 5.35 12.17 4.49 12.075 2.079818 ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok 37 .02 0.i -3.40 12.93 4.12 0.28 ok pvs<pv = nu condenseaza Podea Tr podeaTr strat nisip beton sapa de egalizare bitum pluta betonusorarmat strat de uzura tec c t ti te 1/ 0.04 17.75 mw pv 8.15 0.125302 stas 0.16 0.75 4.47 0.32 4.

13 pvs 17.72 6.03 1.32 2.1 0.35 0.5 1.1 0.54 7.71 12.61 12.41 10.04 13.41 6.12 mw pv 12.6096 6.52 10.00 15.37 0.28 q Pve Pvi 7 12.03 15 1 13.73 6.pvs<pv = nu condenseaza Podea Do podea Do strat nisip beton sapa de egalizare bitum pluta betonusorarmat strat de uzura tec c t ti te 1/ 0.02 10.53 12.02 0.10 12.28 2.58 0.6 10 22 1200 222 25 22 ext int 0.07 0.9 ext int infint 9.75 1.407222 Kef qef 0.072267 stas 0.49 2.29 ok ok ok ok ok ok ok ok ok 38 .5 15 0.180295 0.32 12.30 7.873798 t e 1 2 3 4 5 6 7 8 15.075 2.16 4.62 12.006 0.16 0.61 12.20 7.12 0.46 10.74 0.435096 5.00 11.04 17.

29 ok pvs<pv = nu condenseaza Podea Dr podeaDr strat nisip beton sapa de egalizare bitum pluta betonusorarmat strat de uzura tec c t ti te 1/ 0.81 6.37 2.32 12.55 12.16 4.04 17.37 0.74 6.834717 t e 1 2 3 4 5 6 7 8 15.33 0.006 0.17913 ok ok ok ok ok ok ok ok ok 39 .1 0.075 2.45 6.5 1.57 2.071113 stas 0.11 12.i 1.61 12.75 1.6096 6.55 10.1 0.00 15.57 7.6 10 22 1200 222 25 22 ext int 0.9 ext int infint 8.58 0.432201 5.74 0.73 12.07 0.22 pvs 17.00 11.02 0.03 10.50 6.447287 Kef qef 0.24 7.12 0.35 7.12 q Pve Pvi 7 12.16 0.16 mw pv 12.61 12.5 15 0.35 2.76 6.03 15 1 13.48 10.65 12.04 13.44 10.35 0.03 1.

4..81 6. datorata radiatiei solare..7.6. se determina cu relatia: [kJ/24h] Q1= Unde: ki-coeficientul global de transfer termic pentru elementul de constructie i (perete) -este suprafata elementului de constructie i.. -este diferenta de temperatura pe fetele elementului de constructie i. iar cele mai mari in cazul congelarii) -c=0.4 pentru paretii care separa spatiile racite de cele neracite.18 oC pentru plafoane care sunt si acoperis sau terasa.0.50 6. avand izolatii termice Influenta radiatiei se ia in considerare numai pentru peretii exteriori si pentru plafoanele care reprezinta si acoperisul cladirii: tr=0oC pentru peretii exteriori orientati spre N tr=5. -este cresterea suplimentara a diferentei de temperatura. Pentru peretii exteriori se considera temperatura conventionala de calcul tex pentru localitatrea in care este amplasat frigoriferu (temperatura medie multianuala in luna cea mai calda a anului ) si se noteaza: tmax=tex-ta Pentru pereti interiori se calculeaza diferenta de temperatura pe fetele acestora ta=c* tmax Unde: -c=0.33 ok pvs<pv = nu condenseaza . datorita diferentelor de temperatura si datorita radiatiei solare.8 pentru pereti care separa spatiile racite (izolate) de cele neizolate care comunica direct cu spatiul exterior (valorile mai mici sunt recomandate in cazul refrigerarii.0..4 Calculul necesarului de frig 1.. dar nu comunica direct cu exteriorul -c=0.V tr=15 oC pentru peretii exteriori orientati spre S tr=15... 40 .i 1..7 pentru peretii care separa spatiile racite de cele neracite.1Calculul necesarului de frig datorat aportului de caldura din mediul exterior spre interior Q1 Q1-cantitatea de caldura patrunsa din esterior prin izolatii..10 oC pentru peretii exteriori orientati spre E..

La stabilirea valorii Q1 ca necesar de frig pentru vaporizatoarele racitoare de aer. corespunzatoare situatiei cand nici unul din spatiile invecinate nu sunt racite. Se recomanda ca toate calculele pentru determinarea necesarului de frig al frigoriferului sa se efectueze tabelar. se iau in considerare fluxurile de caldura patrunse prin toate cele 6 elemente de constructie delimitatoare ale fiecarui spatiu frigorific in parte. o 41 . considerand conditiile de lucru cele mai grele.Pentru pardoseli asezate pe sol se poate admite ca temperatura de calcul a solului are val de 15 C. pentru fiecare spatiu racit si pentru fiecare perete sau element de constructie in parte.

4 18.4 1490 333.6 0.5 151.095 128.2 151.5 9 13.8 121.126 0 13.3 293.6 12.7 713.4 31 P2-V P1-S P2-E P3-N T P 4.095 133.5 4.982 18.32019 0.336 138.2 10.4 0.33613 0.329 0 15.8 18.4322 0.3 40.5 24.6 31 18 10.425 25.5 P8-V P6-S P8-E P7-N T P 9 13.5 13.982 18.7 4217 13. 0 cf ti [rC] dimensiuni [m] L 3 l 4 h 5 tc [K] 6 element lungimea A [m2] k [W/m2*K] 10 c t [K] 12 tr [K] 13 tT [K] 14 * 1 [W] 15 Q1 [kJ/zi] Qaparate Q1comp 16a 16b 1 2 7 8 9 11 1 Tr 1 -3 7.903 15.095 104.75 33.3 33.6 1 0.5 13.34474 0.4351 0.6 56 18 10.5 24.126 24.2 51.6 21.6 0.6 21.4 31 18 12.6 24.236 61.7 456.38122 0.861 35.0 1996.5 13.360 13.2 121.462 39.5 4.6 15.661 364.66432 0.8 26.869 0 13.6 21.8 0.32178 0.2557 0.66432 0.2 10.5 5.4 0.6 0.5 24.5 7.4 1 0.518 61.436 Q1 total Tr1 2 Tr 2 -3 7.9 276.9 284.5 121.8 0.75 36 28.251 326.5 9 4.4 56 18 12.6 0.5 43.2 64.336 0 25.5 P5-S P2'-S P4-E P6-N P4-V T P 4 Do 1.5 21.661 313.6 21.2 10.126 23.4 0.5 9 7.425 25.083 25.861 13.095 80.5 6 9 13.5 0 0 0 0 25 0 0 0 0 0 25 0 0 0 0 0 0 25 0 18.4 18.5 7.425 0 39.6 26.832 172.8 1 0.3 294.6 51.5 4.4 0.731 28.6 24.28279 0.4 18.126 35.9 416.5 13.2 10.5 13.2 64.462 39.5 33.2 64.5 209.3 40.31911 0.126 23.982 18.8 26.32019 0.75 33.34474 0.22035 0.8 0.33613 0.336 138.2 26.5 209.5 121.Nr crt.7 461.9 276.22035 0.242 0 39.3 40.5 174.2 10.518 61.5 4.540 13.4 0.2 416.6 293.9 3780 294.0 708.8 43.825 13.54993 0.2 10.66432 0.4 31 P5-N P2-V P3-S P2-E T P 3 Dr1 1.5 7.5 40.570 25.5 4.5 7.6 15.236 61.336 39.54993 0.33613 0.8 43.9 21.66432 0.6 12.6 12.32178 0.251 265.4 1540 253.4 18.083 25.5 13.9 21.126 35.5 5.5 9 4.75 0.126 24.2 456.8 18.67119 0.33613 0.0 151.015 21.982 18.126 35.4 1 - 18.6 12.6 151.832 172.540 13.5 21.5 24.2 1600.5 Q1 total Tr2 Q1 total Do 25 0 Q1 total Ds 42 .8 43.8 0.

0 147.4 0.0 147.6 64.8 26.8 60.5 9 13.731 47.5 13.5 Q1 total Ds 0 21.731 12.004 25.5 4.6 26.183 61.004 25.5 14.7 708.4 1 0.0 901.3 461.731 39.336 39.6 21.5 9 Dr2 1.803 130.2557 0.5 26.2 21.5 13.461 25.5 9 13.5 Q1 total Dr2 147.5 Dc+p 1.4322 0.114 190.75 60.832 12.6 64.5 21.114 192.5 13.4351 0.8 21.32019 0.5 25 51.832 77.6 26.259 30.32178 0.32178 0.259 30.5 P8-V P7-N P8-E P7-S T P P8-E P7-N P8-V P7-S T P P8-E P7-N P8-V P7-S T P 4.8 0.8 0.259 33.6 26.8 21.832 12.8 60.9 293.5 4.336 38.5 13.0 147.32019 0.3 461.794 86.2 10.4 383.830 196.3 461.803 130.4 383.8 0.0 998.2 10.832 0 39.0 998.5 Q1 total Dconf 21.6 25 51.5 9 4.5 Q1 total Dr1 0 21.5 4.731 39.67069 0.0 147.75 60.5 4.5 4.6 64.8 21.2 21.832 12.6 21.731 39.9 3703 12.2 10.6 21.832 12.2 0 10.32214 0.8 0.114 232.32178 0.5 13.6 0 21.2 64.67119 0.5 13.6 21.32178 0.731 12.5 4.6 22 48.8 43.731 39.6 64.5 4.5 4.2 64.500 12.337 39.31911 0.5 0 14.794 86.5 21.67119 0.3 461.2 10.2 26.2 0 21.5 21.5 4.2 0 10.3 461.5 0 21.884 33.8 461.2 0 10.5 4.336 39.4 1 - 21.5 7 Dm 1.832 0 39.6 64.754 0 39.2 0 21.2 10.731 39.832 86.038 0 39.5 0 14.3 553.75 60.32019 0.259 33.731 47.5 4.5 4.4 0.4 0.5 0 13.4351 0.8 121.663 12.832 86.2 10.114 199.5 Q1 total Dm 11 32.2 10.6 64.2 460.5 13.31911 0.3 2578 147.2 0 10.6 64.5 13.183 61.2 0 10.8 2572 223.5 13.5 13.8 0.832 77.4351 0.5 13.75 21.5 13.5 14.5 0 14.259 33.5 4.6 20 46.4 356.6 26.6 25 51.3 461.251 319.5 6 Ds 1.67119 0.5 0.8 26.6 21.3 2691 293.5 14.8 60.251 319.8 21.8 26.2 0 10.259 33.4 1 - 21.5 121.5 P8-E P7-S P8-V P10-N T P P4-E P4-S P4-V P9-N T P 4.5 13.832 86.8 60.2 0 10.2 10.114 224.8 0.2 998.914 43 .832 86.8 1 1 0.75 21.914 0 39.8 26.5 13.832 0 39.5 13.32178 0.629 25.8 26.731 39.6 0 21.8 0.830 222.884 33.32178 0.31911 0.2 26.114 222.5 21.5 0 13.6 0 21.4351 0.2 439.31911 0.8 0.3 2598 147.32178 0.67119 0.5 21.67119 0.8 0.5 8 Dconf 1.75 60.67119 0.4 0.7 1506.8 0.4 1 0.75 43.4 383.75 0.2 0 10.336 38.216 19.5 4.6 64.67119 0.32178 0.

9 518.4 0.5 0 13.8 0.5 121.2 21.251 346.503 44.9 518.32019 0.5 9 12 Dr5 1.6 121.32019 0.5 10.2 10.5 9 13.6 48.32019 0.778 28.4 1 0.2 26.2 25 51.4 0.5 13.2 0 10.67069 0.5 9 5.6 72.2 0 10.2 10.5 13.67069 0.4 0.2 25 51.67069 0.503 138.0 708.251 346.8 0.2557 0.5 48.5 9 5.4322 0.5 13.8 0.236 61.246 28.2557 0.271 89.0 708.6 72.6 21.251 346.6 25 51.2 26.236 61.67069 0.3 329.8 0.4322 0.778 28.503 138.5 Q1 total Dr5 329.5 9 13.9 48.236 61.9 4005 518.67069 0.5 13.5 72.5 13.251 301.6 21.503 0 28.503 44.556 44.10 Dr3 1.778 28.4322 0.9 329.4 26.2 10.324 44 .5 9 13 Dr6 1.6 26.5 Q1 total Dr5 11 21.6 0 21.32019 0.9 1600.32019 0.778 0 28.503 44.32019 0.5 13.5 9 13.2 0 10.778 28.6 0 21.503 138.5 9 5.5 21.5 518.6 21.9 48.6 0 21.6 21.9 518.828 28.9 48.67069 0.503 138.8 0.6 21.1 329.251 301.5 13.503 138.049 91.5 13.236 61.4 0.0 708.6 0 21.5 0.778 28.2557 0.5 9 5.778 28.6 121.5 13.2 0 10.271 0 28.5 0 13.236 61.3 329.5 121.9 72.778 138.6 0 21.5 0 13.503 44.9 48.9 121.5 121.503 44.503 138.5 72.5 121.778 28.503 44.2 10.2557 0.0 708.236 61.8 1 - 21.9 1600.4 26.6 0 21.049 44.9 4523 28.3 329.5 9 9 0 21.503 44.5 11 Dr4 1.6 21.4 26.4322 0.32019 0.9 48.5 72.503 28.251 390.2 0 21.4 0.5 P4-E P9-S P4-V P9-N T P P9-N P4-V P9-S P4-E T P P9-N P4-E P9-S P4-V T P P4-N P9-S P4-E P4-V T P 9 13.556 44.2 10.32019 0.2 26.9 48.6 121.67069 0.236 61.3 329.2 25 51.5 13.9 1600.251 362.5 13.778 28.5 10.6 72.9 4543 1036.8 0.3 1600.5 Q1 total Dr5 0 21.8 1 0.6 72.9 4005 1056.049 44.4 26.5 0 13.236 61.778 138.517 89.67069 0.251 392.3 329.5 13.8 0.2 0 10.9 518.5 Q1 total Dr5 0 10.8 1 0.

45 .

2Calculul necesarului de frig tehnologic Q2 Q2-necesarul de frig tehnologic.4oC 46 . -Tref timpul de refrigerare La procesele de refrigerare.hf sunt entalpiile specifice ale carnii in starea initiala si finala recomandate de literatura de specialitate.4. temperatura finala a produselor este de tf=0. -ct caldura specifila masica ale materialului din care sunt confectionate mijloacele de transport. -hi.. -mt masa mijloacelor de transport ce insotesc produsul pe tot timpul procesului de racire.1. pentru refrigerarea sau congelarea produselor se calc cu relatia: Q2= Unde: -m este cantitatea de carne prelucrata prin frig..

47 .

Calcululnecesarului de frig Q2 Q2=m[(hi-hf)+(p%/100)ls]+7.

9 339.5 1.2 1.484 328.484 328.9 339.2 ls 335 335 335 335 335 335 335 335 335 335 335 335 335 mt[kg] 1280 1280 1280 1280 1280 1280 1280 1280 371 191 121 162 216 ct 0.9 339.477 0.2 1.477 ti 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 tf 1 1 1.477 0.9 339.12 215.2 1.477 0.9 339.477 0.33 215.mac+mtc)(ti-tf) Consumator de frig Tunel de refrigereare Tunel de refrigereare Depozit de refrigerare 1 Depozit de refrigerare 2 Depozit de refrigerare 3 Depozit de refrigerare 4 Depozit de refrigerare 5 Depozit de refrigerare 6 Depozit cap+ picioare Depozitorgane Depozit mate Depozitsange Depozitconfiscari m[kg] 7584 7584 15168 15168 15168 15168 15168 15168 6624 3532.581 502.5 1.8 1654 2880 4479 hi[KJ/kg] 339.9 339.9 339.181 857.477 0.5 1.2 1.621 372.33 215.097 394.9 339.477 0.12 214.484 328.33 215.2 1.33 215.5 1.477 0.757 381.5 1.484 714.112 178.33 215.33 215.9 hf[KJ/kg] 214.9 339.097 603.477 0.928 579.709 457.33 215.581 328.2 1.477 0.773 482.2 1.181 394.477 0.484 328.33 215.9 339.33 215.335 214.484 328.5 1.851 310.5 1.181 394.406 Q2c[kJ/24h] 502.5 1.5 Q2a [kJ/24h] 603.181 394.181 394.2 1.5 1.33 215.5 1.9 339.477 0.9 339.2 1.33 P% 1.2 1.2 1.181 394.477 0.2 1.838 48 .

4. In cazul depozitelor de carne.3. Aceste produse vii respira in timpul pastrarii si necesita in consecinta ventilatia spatiilor de pastrare.1. este necesar uneori sa se asigure un anumit numar de schimburi ale aerului din incinta in 24h.-este densitstea aerului din interiorul spatiului racit 49 . Ca ex. Aceasta componenta a necesarului de frig se poate calcula cu relatia: [kJ/24h] Unde: -V este volumul camerelor frigorifice ventilate -a este nr de schimburi de aer in 24h pt spatiul respectiv . intotdeauna va fi necesara ventilatia prin introducere de aer proaspat de pastrare a depozitelor de fructe si legume refrigerate. doar in depozitul de mate se introduce aer proaspat.Calculul necesarului de frig pentru conditionarea aerului Q3 Q3-necesarul de frig pentru ventilatia camerelor In functie de natura produselor si de temperatura din spatiul frigorific.

259446 V( kg/m3) Q3 (kj/zi)= 93702.794 93702.794 93702.77 50 .77 26.5°C 210 V'=a*V= V"=12*25= ext=74% ext=90% m3 630 300 m3/zip m3/zi hext[kJ/kg]= hint [kJ/kg]= 93702.77 26.77 0.259446 V( kg/m ) Q3 (kj/zi)= Depozitulsânge Vdepozit a=3 Noh tex=29rC tin=1.5°C 210 V'=a*V= V"=12*25= ext=74% ext=90% m 3 630 300 m /zip m3/zi hext[kJ/kg]= hint [kJ/kg]= 3 26.77 0.25 73 11 50 m3/ora Q3=V*VX(hex-hin)=L*X*(hex-hin)= 3 1.25 73 11 50 m /ora 3 Q3=V*VX(hex-hin)=L*X*(hex-hin)= 1.77 0.Q3=aVV(hext-hint) Depozitulma e Vdepozit a=3 Noh tex=28rC tin=1.5°C V3 [kJ/zi]= Noh*qo 210 V'=a*V= V"=12*25= ext=74% int=90% m3 630 300 m3/zip m3/zi hext[kJ/kg]= hint [kJ/kg]= 93702.259446 V( kg/m3) Q3 (kj/zi)= Depozitulconfisc ri Vdepozit a=3 Noh tex=28rC tin=1.25 73 11 50 m /ora 3 Q3=V*VX(hex-hin)=L*X*(hex-hin)= 1.794 93702.

4Calculul necesarului de frig datorat exploatari Q4 Q4-necesar de frig pentru acoperirea pierderilor din timpul exploatarii.confiscari Q4c=0. datorate deschiderii usilor.sange.75*Q4a Depozit de refrigerare Q4c=0.4.5*Q4 51 .5*Q4 Depozit de organe. Q4=Q41+Q42+Q43+Q44 Q41-se datoreaza caldurii care degaja corpurile de iluminat Q41 =Sc*qi*XX-timpul in care ilumineaza becu [s] Sc-suprafata construita a depozitului [m2] qi-norma de iluminat[W/m2k] Q42-se datoreaza caldurii degajate de motoarele electrice Q42 -puterea motorului [kW] -timpul in care functioneaza motoarele Q43-se datoreaza caldurii degajate de la oameni Q43=Noh*qi*XMXMtimpul in care sunt oameni in depozit [s] Noh-nr de oameni qi-caldura degajata de la oameni [kj/h] Q44-se datoreaza deschideri usilor Q44 =Sc*qu*XX-timpul de deschidere a usilor [s] Sc-suprafata construita a depozitului [m2] qu-norma de deschidere al usilor [W/m2h] Tunel de refrigerare Q4c=0.mate. a motoarelor.capsi picioare. prezentei corpurilor de iluminat.1. a persoanelor care presteaza diverse activitati in depozite.

52 .

Q4=Q41+Q42+Q43+Q44 Q41=Sc*qi*ti Q42= ni*ti Q43=Noh*qo*ti Q44=Sc*qu*tu Q4 total Q44a 828 828 1500 1500 1500 1500 1500 1500 825 825 825 750 750 Q4a 104580 104580 8500 8500 8500 8500 8500 8500 6925 6925 6925 6850 6850 Q4c 62748 62748 2975 2975 2975 2975 2975 2975 2770 2770 2770 2740 2740 6 6 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 Q41 Consumator frig Tunel de refrigerare 1 Tunel de refrigerare 2 Depozit de refrigerare1 Depozit de refrigerare 2 Depozit de refrigerare 3 Depozit de refrigerare 4 Depozit de refrigerare 5 Depozit de refrigerare 6 Depozitcap+picioare Depozit de organe Depozit de mate Depozit de sange Depozitconfiscari Sc 23 23 100 100 100 100 100 100 55 55 55 55 55 qi 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 X 6 6 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 Q41a 552 552 2000 2000 2000 2000 2000 2000 1100 1100 1100 1100 1100 Ni 3 3 Q42 X 9 9 Q42a 97200 97200 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Noh 6 6 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 Q43 qo 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 Q43 6000 6000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 Sc 23 23 100 100 100 100 100 100 55 55 55 55 55 qu Q44 X 6 6 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 53 .

757 381.509 632.925 6.975 2.420 Qtcompresor 670.581 328.784 916.Consum frig tint [rC] sistemul de r cire Q1 [kJ/24h] Q1aparate 128.731 222.740 Qt [kJ/24h] Qtaparate 836.539041 7.484 328.731 795.910 aparate(W) Tr1 Tr2 DR1 DR2 DR 3 DR4 DR5 DR 6 Dc+p Do Dm Ds Dconf.181 394.851 310.323271 8.500 8.4 8363.500 6.038 313.436 190.5 1.271 362.697 912.658 596.828 224.7 9184.60839 8.770 2.373 677.580 104.5 1.4 *tcompresor[kW] Rd-t0=Rd-t0=o o 8C 30 C 7.934144 *t compresor [kW] *oi= 100.621 372.2 0.049 301.756924 7.318 465.484 328.838 Q3 [kJ/24h] *t Q4 [kJ/24h] Q4aparate 104.323271 7.5 6226.990395 8.975 2.773 482.925 6.484 714.329 265.5 1.500 364.251 722.850 6.8 8440.1 31136.0 108.565 697.975 2.629 Q2 [kJ/24h] Q2aparate 603.216 232.7 9590.181 394.181 857.199 793.5 1.975 2.975 2.6 8052.461 Q1compresor 104.731 632.693 729.029903 10.928 579.500 8.472894 6.5 1.570 319.663 196.5 Rd Rd Rd Rd Rd Rd Rd Rd Rd Rd Rd Rd Rd 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 93. -3 -3 1.049 346.987 603.975 2.925 6.509 1.484 328.748 2.335 214.770 2.703 93.970 771.015 326.198 645.181 394.360 222.517 390.0 10560.914 346.097 603.5 1.731 693.5 1.595 748.5 1.5 1.740 2.906264 7.500 8.9 8665.850 Q4compresor 62.181 394.754 192.181 394.39337 6.701 651.112 178.703 30978.271 301.500 8.580 8.731 748.9 9203.869 80.703 93.620 537.1 12605.581 502.408 840.097 394.500 8.484 328.324 199.089.049 392.2 0.484 328.5 1.133 828.4 8665.0 54 .070815 5.406 Q2compresor 502.980 695.731 133.748 62.242 319.841537 7.709 457.770 2.914 346.

55 .

Un vaporizator gresit dimensionat poate sa produca o scadere excesiva a temperaturii de vaporizare. vaporizatoare pentru recirea lichidelor. direct in corpul carterului. Pistonul este prevazut cu doi sau trei segmenti din fonta cromatica si un segment reclor pentru uleiul de ungere. se poate considera chiar ca restul instalatiei nu are decat rolul de a permite intoarcerea agentului frigorific lichid in vaporizator.. totusi se remarca doua categorii importante: vaporizatoare pentru racirea aerului. In cazul utilizarii amoniacului ca agent frigorific. corespunde si o reducere aputerii frigorifice cu cca. 3. iar la reducerea acesteia cu fiecare grad. vaporizatorul este aparatul care absoarbe caldura din mediul racit. realizat sub forma tubulara din otel de inalta rezistenta (90 kg/mm2). avand tot suprafata oglinda. Chiulasa care inchide cilindrii poate sa fie comuna pentru mai multi cilindri.3. constituie cursa S. pana la suprafata oglinda.recircularea fortata. Partea inferioara a camasii se monteaza pe parter. Cilindri-pot fi prelucrati prin procedee de precizie ridicata. datorita posibilitatii contaminarii aerului cu amoniac. adesea fiecarui tip de vaporizator ii corespunde un sistem propriu de destindere agentului frigorific. cu o prelucrare particulara a capului. in scopul reducerii la minim a spatiului mort. Diametrul inferior defineste alezajul D.5 Calculul instalatiilor de frig Compresoare cu piston Compresoarele cu piston fac parte din familia compresoarelor volumice alternative. In practica. Pe bolt este asamblat piciorul bilei. Din acest punct de vedere se poate considera ca este unul din cele mai importante aparate ale instalatiilor frigorifice si simplificand. realizand efectul util al masinii. Proiectarea si alegerea corecta a vaporizatoarelor are o importanta mare pentru functionarea corecta a instalatiilor frigorifice si pentru eficienta acestora. Alimentarea cu agent frigorific a vaporizatoarelor se poate realiza in principal in trei moduri: 1. In fusta pistonului sunt prevazute orificiile pentru montarea boltului. Deplasarea pistonului intre punctul mort interior si punctul mort exterior. conforma cu forma supapelor. Acesta este si motivul pentru care nu se poate disocia vaporizatorul de sistemul sau de alimentare cu lichid. exprimat in milimetri.1. iar in partea superioara a acesteia se monteaza supapele de aspiratie. Vaporizatoarele In orice masina frigorifica. sau pot fi realizati din camasi amovibile prelucrate din fonta extrafina centrifugata.. Pistonul-este realizat din aliaj de aluminiu.4%. exprimata in milimetri si indicata de firmele constructoare in cataloage. se utilizeaza mai rar detenta directa. Exista numeroase tipuri de vaporizatoare. 56 .prin detenta directa¶ 2.circulare prin termosifon. in functie de destinatia acestora.

Principalul parametru care influenteaza comportarea condensatorului este temperatura termometrului uscat(temperatura aerului). fiind apreciata de temperatura care trebuie realizata. exista trei tipuri de condensatoare: 1.. reprezinta 5. In functie de natura agentului de racire. -zona de despuraincalzire a vaporilor. aceasta variatie a temperaturii poate sa fie neglijata. deoarece temperatura aerului la intrarea in condensator este constanta. In pompele de caldura condensatorul are acelasi rol. debitul de aer este uzual inter 300-600 m3/h pentru fiecare kw de sarcina termica a condensatorului.racite mixt (cu apa si aer). -zona de subracire a vaporilor reprezinta tot 5. Condensatoare racite cu aer Aerul ca agent are avantajul ca este cel mai abundent si mai ieftin.10% din suprafata condensatorului si se gaseste la iesirea agentului frigorific din aparat.. friogidere si congelatoare. Cele mai importante caracteristici ale acestor aparate sunt urmatoarele: -agentul frigorific. Condensatoarele cu circulatie naturala a aerului sunt utilizate in aparatele frigorifice..racite cu apa 3.90% din suprafata condensatorului. In cazul pompelor de caldura.Condensarea In orice masina frigorifica. Dimensionarea condensatoarelor este foarte importanta... -temperatura de condensare nu este riguros constanta datorita caderilor de presiune dar pentru calcule preliminare sau de alegere. rolul condensatorului este de a evita caldura cedata de agentul frigorific prin condensare. de la un anotimp la altul.. ziua fata de noapte.4%. Acest parametru variaza in timpul in timp. deoarece la fiecare grad de crestere a temperaturii de condensare. iar curgerea aerului este asigurata de ventilatoare. 57 . casnice. puterea absorbita de compresor creste cu cca. la temperatura constanta se gaseste in partrea centrala a aparatului si reprezinta 80. -zona de condensare propriu-zisa. chiar daca prezinta proprietati termofile mediocre din punct de vedere termic. curge in curenti incrucisati (isi schimba sensul de curgere prin condensator).. problema se pune diferit. Condensatoarele cu circulatie fortata a aerului sunt cele mai raspandite in instalatii comerciale si industriale. furnizand caldura mediului incalzit.10% din suprafata condensatorului si se gaseste la intrarea agentului frigorific in aparat. Caldura evacuata de condensator reprezinta practic suma dintre caldura absorbita de vaporizator din mediul racit si echivalentul caloric al lucrului mecanic din compresor... dar este aparatul care realizeaza efectul util. deci este utilizat intens. In aceste conditii trebuie sa se aleaga totusi o valoare a temperaturii aerului in functie de care sa se determine temperatura de condensare si trebuie sa se cunoasca si valorile maxime si minime pe care la va avea temperatura de condensare in functie de temperatura aerului. sau chiar de la o ora la alta.racite cu aer 2.

.2* TC=1. tk=ta+ tk ta=1.08* TC=1. cu racire intermediara completa.71kw to=-30oC po=1.3 58 .0811 kg/s 012=1...0487=0.718 o tk=32 C pk=12.16)=15+15=30 oC 02=1.08*97.6K) tai=28-3=25oC ta=25+2/2=26oC tk=26+(6.18*52.Calculul si alegerea schemei de principiu a instalatiei Se utilizeaza o instalatie frigorifica cu doua trepte de comprimare..1.3=61..2 o tk=32 C pk=12.. cu doua lamilari pe treptele de joasa presiune si doua nivele de temperatura de racire .2K tk=6.0983kg/s m11h21¶+m12h22¶=m1h2 h2=(m11*h21¶+m12*h22¶)/m1=1934..08* TC=1...35 oC tk=32 oC tSR=tap+(4...2=105kw to=-7oC po=3.5 m12= 011/(h11-h101)=0..5=62kw to=-40oC po=0.2*51.5 m02= 02/(h8-h9)=0..28 o tk=32 C pk=12.5.0496+0.0487 kg/s 011=1..5 m12= 012/(h12-h102)=0.6K)=15+5=20 oC tRI=tap+(12...0496 kg/s m1=m11+m12=0..9K)=32.1.9K ta=tai+ ta/2 tai=tec-(3.

392 0.4 0.264079 0.K] starea 1 1' 2 3 3' 4 p (bari) h (kj/kg) 1751.2 13.21 3.039677 kw/24h kw/24h kw/24h m3/s 142.21 584.1 0.2 13.1 13.470664329 59 .2 3.Circulatia de -8rC t0 (rC)= -8 t (°C) -8 0 100 32 18 -8 tk(°C)= 32 tsr(°C)= v 3 (m /kg) 18 s [kJ/kg.1 3.258065 5.142 6.42 1774.8 Pc=m(h2-h1¶)= *k=m(h2-h3)= *sr=m(h3h3¶)= V=mv1`= 19.099194 kg/s 6.77921 131.8389 m3/h 4.68 647.7798 kw/24h kw/24h 6.28 1973.36 584.5625 6.74 *t comp! *!*t comp= 108.8 m=*0/(h1-h4)= 0.21 115.853610832 5.

1 2=p o¶/p 3=t o/t o¶ 4=0.5.01. instalatia frigorifica in doua trepte Daca pk/po<8.1.95. in instalatie.098 Vt=V/ Se face caclului initial instalatiei. se determina valorile reale conform relatiilor de mai sus si in functie de volum se alege tipul de compresor care se va folosi.0.....0..2 Calculul si alegerea compresoarelor Se va calcula debitul volumic teoretic Vt al compresoarelor: Vt=Vr/ -coeficient de debit ( <1) Micsorearea debitului real aspirat de compresor se datoreaza urmatoarelor cauze: *existenta spatiului mort de volum Vo care diminueaza volumul cu un coeficient( 1) *laminarii gazului in supapa de aspiratie ( 2) *incalzirile vaporilor de agent frigorific la intrarea in compresor ( 3) Reducerea totala de volum va fi data de coeficientul: 1* 2* 3* 4= Daca pk/po>8. 1/m -1] 1=1-c-[(pk/po) c=0.. 60 . Se calculeaza volumul agentului frigorific care circula. Pentru a putea calcula acest volum se traseaza ciclul instalatiei frigorifice care in functie de raportul de comprimare poate fi intr-o treapta sau in doua trepte frigorifice... Din ciclul trasat pe diagrama se citesc marimile necesare in calculul debitului masic de agent frigorific si apoi al volumului agentului in compresor.98 o =0..96.. instalatia frigorifica o singura treapta Prin circuitul trasat e diagrama se citesc marimile necesare in calculul debitului masic de agent frigorific si apoi al volumului agentului in compresor.

05 1.96 0.29342 Vt)/Vt= plus 1rezerv 61 .9787 43.1 0.8389 183.965 T1 (K)= T1` (K)= 265 273 43.332 3= 4= 0.970696 0.86337 0.332 m3/h m3/h 3 agregat 2-AV-10 (VtC0.1 13.776388 V= Vt= Vt = C = 142.2 3.Circuitul de -8rC m= n`= pk(bar)= p0 (bar)= 1= 2= 0.

sarcina termica a aparatului ( k). care determina cresterea diametrului interior al tevii cu realizarea unui bun contact intre lamele si teava.5.5 mm mai mare decat al tevii.5)m/s.tm) 1. exploatare a echipamentului frigorific Reguli de montaj: pornirea si oprirea se face conform regulilor si indicatiilor fabricii constructoare.350E/m2. iar diferenta dintre temperatura de condensare a agentului frigorific (freon) si temperatura de intrare a agentului termic secundar (aer) este: tk-tLi=(10. Viteza aerului in sectia ingustata este de (2. amplasate in zone cu surse de apa insuficiente sau atunci cand se doreste economisirea acesteia.1.20)oC. Vaporii de agent frigorific sunt refulati de catre compresor in distribuitorul de vapori de unde sunt distribuiti in serpentinele plane nervurate ale condensatorului. Serpentinele sunt incadrate intr-o rama care constituie canalul de curgere a aerului circulat de ventilator... care in cazul de fata este aerul..5. Din datele de proiectare ale instalatiei frigorifice se cunosc:agentul termic primar (agentul frigorific).6)oC.. Acest aparat se asambleaza din tevi drepte legate prin coturi si poate fi realizat din 2 pana la 8 sectii legate in paralel pe circuitul de agent frigorific si spalate in serie de catre aer. avand o circulatie fortata peste serpentinele condensatorului.5. agentul termic secundar (aerul).3 Calculul si alegerea vaporizatoarelor Se va calcula suprafata de schimb de caldura necesara: ASC= T/k* tmed tmed=( tM . Condensatorul este unul dintre cele mai importante schiumbatoare de caldura dintr-o instalatie frigorifica. Fata de sensul de curgere a aerului.4 Reguli de montaj. tinandu-se seama de particularitatile compresorului 1. sau un procedeu mecanic prin impingerea fortata prin tevi a unei bile sau a unui trunchi de con cu diametrul ce 0..4 Calculul si alegerea condensatoarelor Condensatoarele racite cu aer sunt utilizate preponderent in instalatiile de puteri frigorifice mici dar si in instalatii industriale de puteri mari.. In urma transferului termic se produce condensarea agentului frigorific in interiorul tevilor. Densitatea de flux termic are valoarea qse=180. temperatura de condensare(tk) si temperatura aerului la intrarea in aparat (tLi) In general. iar condensul se scurge gravitational colectandu-se intr-un colector inferior de lichid care uneste toate sectiile la baza inferioara.. incalzirea aerului intr-un astfel de aparat este t=(4.. 62 . Tevile sunt cele mai des confestionate din cupru cu lamele de aluminiu. In acesta ale loc transferul termic de la vaporii supraincalziti de agentul frigorific la agentul termic de racire. debitul masic (mi) de agent frigorific.tm)/ln( tM . Contactul lamelei cu teava se poate realiza prin marirea sub presiune. tevile din fascicul se pot dispune in coridor sau decalat.

aleg 2 condensatoare CEF-180 63 .

64

ti (°C)

Qap(w) -3 -3 30978.1 31136.8 8440.4 8363.4 8665.9 8665.9 9203.7 9184.1 12605.7 9590.5 6226.6 8052.0 10560.4

tmed (K) 8.732305 8.732305 9.5 9.5 9.5 9.5 9.5 9.5 9.5 9.5 9.5 9.5 9.5

K (w/m2k) 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844

A (m2) 246.0408 247.3012 61.61994 61.05752 63.26593 63.26593 67.19236 67.04958 92.02912 70.01634 45.45799 58.78468 77.09729 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 aleg 2 RAC -100-330 aleg 2 RAC -100-330 aleg 9 EDP -24x4000 aleg 9 EDP -24x4000 aleg 9 EDP -24x4000 aleg 9 EDP -24x4000 aleg 9 EDP -24x4000 aleg 9 EDP -24x4000 aleg 2 RAA -60-27 aleg 2 RAA -60-27 aleg 1 RAA -60-27 aleg 1 RAA -60-27 aleg 2 RAA -60-27 660 m2 660 m2 108,9 m2 108,9 m2 108,9 m2 108,9 m2 108,9 m2 108,9 m2 54 m2 54 m2 27 m2 27 m2 54 m2

Tunel de refrigereare 1 Tunel de refrigereare 2 Depozitrefrigerare 1 Depozitrefrigerare 2 Depozitrefrigerare 3 Depozitrefrigerare 4 Depozitrefrigerare 5 Depozitrefrigerare 6 Depozitcap+picioare Depozitorgane Depozit mate Depozitsange Depozitconfiscari

1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2

108.9

5.092557 5.046076 5.228589 5.228589 5.553087

65

66

1.Separatorul de ulei Se monteaza pe conductele de refulare a vaporilor din compresor pe fiecare treapta de comprimare.72=135.5 Calculul si alegelea aparatelor auxiliare A.55 Aleg 2 SCC-5 B.744 m Aleg SU-750 67 .5. Alegerea separatorului de ulei se face pe baza calculului diametrului acestuia d=  d=0. Separarea de ulei din amestec cu agentul frigorific se realizeaza prin schimbarea brusca a vitezei si directiei amestecului.85 m/s d=0.56KW K=250W/m2k tmed=5 A=7.524 m pentru:-prima treapta QV=0.37 m3/s W=0.48+48.Subracitorul QSR=QSR1+QSR1=87. realizarea de socuri pe pereti si racirea amestecului.

68 .

0971343 vcondens (*10-3 m3/kg) 1.784035065 13 SCC 6 separator de ulei circuit -8 Qv(m /s) 0.264079 Qsr total(kw) 6.264078897 K (w/m2k) 250 tmed (K) 9 A (m2) 2.0971343 mtotal(kg/h) 357.subracitor circuit -8 Qsr(kw) 6.317864469 SLV 750 rezervor de amoniac circuit -8 m (kg/s) 0.604923 Vrezervor (m3) 0.145 3 w (m/s) 0.466046872 SU-600 separatoare de lichidverticale circuit -8 w (m3/s) 0.694 Vcondens (m3/h) 0.302461 RA2000 69 .5 d (m) 0.099193648 m (kg/h) 357.85 d (m) 0.039677459 w (m/s) 0.

70 .

71 .

Reprezentare perete. podea si tavan(izolat hidrofug) 72 .

73 .

74 .

75 .

76 .

77 .

78 .

2-ventilatoare. 4-baterii de r cireprinradia ie 79 . 3-fante de distribu ieaaerului.Tunele de refrigerarerapid a c rniiprinconvec ie iradia ie 1-r citoare de aer.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful