2.

ETNOBAROMETRU
“Relaþii interetnice în România”
Anchetã coordonatã de

CENTRUL DE CERCETARE A RELAÞIILOR INTERETNICE
mai-iunie 2000
Finanþat de United States Agency for International Development

MODELUL ROMÂNESC AL RELAÞIILOR INTERETNICE REFLECTAT ÎN „ETNOBAROMETRU"*
Etnobarometrul a fost proiectat ca o serie de studii sociologice periodice, concentrate asupra unor arii problematice cum ar fi: monitorizarea ºi evaluarea situaþiei etnice din România; autopercepþia ºi perceperea celuilalt; dinamica reprezentãrilor ºi stereotipurilor diferitelor grupuri etnice; construirea ºi afirmarea identitãþilor etnice ºi naþionale; cunoaºterea ºi impactul politicilor publice în domeniul minoritãþilor etnice din România; retorici în diferite contexte ºi situaþii, referitoare la minoritãþi. Proiectul intenþioneazã sã ofere date fundamentate ºtiinþific despre reprezentãri, opinii, evaluãri, atitudini ºi comportamente construite prin intermediul interacþiunii cotidiene sau dobândite cultural de oameni aparþinând diferitelor grupuri etnice. O serie de întrebãri se referã la evaluarea legislaþiei ºi iniþiativelor politice în domeniul problematic legat de situaþia minoritãþilor etnice, cum ar fi folosirea limbii minoritãþilor în administraþia publicã localã ºi educaþia în limbile minoritãþilor. Totodatã sunt puse în circulaþie date referitoare la practicile de limbã ale populaþiei majoritare ºi minoritare, distanþa socialã dintre diferitele grupuri etnice, dinamica interacþiunii interetnice, perceperea rolului statului român ºi a statului naþional extern, Ungaria, în ceea ce priveºte sprijinul educaþional, cultural ºi economic pentru minoritãþile etnice respective. Datoritã particularitãþilor de construire a eºantionului, analizele din Etnobarometru pot fi detaliate la nivelul unor regiuni, reflectând diferenþe din punct de vedere al zonelor socio-culturale ºi la nivelul localitãþilor în ceea ce priveºte proporþia diferitelor grupuri etnice. Vom expune în cele ce urmeazã, ca o prefaþare a rezultatelor anchetei mai sus amintite, câteva reflecþii menite a puncta anumite elemente specifice modelului românesc de tratare a relaþiilor interetnice. Evident, rezultatele anchetei noastre abia de acum îºi aºteaptã analiºtii, pentru o cât mai laborioasã interpretare ºi formulare de concluzii pe marginea temei.
IDENTITATE ªI ALTERITATE Felul în care oamenii se autoidentificã este relevant pentru modalitatea în care acþioneazã ºi se raporteazã la alþii. Autoidentificarea este un proces social foarte important, care structureazã percepþia ºi practicile indivizilor. Ea presupune multe aspecte, printre care identificarea cu o anumitã culturã (limbã, tradiþii, obiceiuri, costume tradiþionale, modalitãþi specifice de realizare a unor activitãþi, religie), cu o anumitã isto-

*

Textul reuneºte contribuþiile Irinei Culic (Identitãþi, Stereotipii, Distanþa socialã), István Horváth (Limbã ºi Comunicare), Cristina Raþ (Legislaþie minoritarã, Organizaþii civice). 255

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

rie colectivã (cu naþiunea sau statul naþional al grupului etnic respectiv, cetãþenia sau lipsa cetãþeniei statului respectiv), precum ºi un anumit potenþial de mobilizare în cazul apariþiei unor probleme etnice sau naþionale etc. Noþiunea de "identitate" este foarte greu de înþeles ºi de conceptualizat în indicatori mãsurabili. Putem afirma cã specialiºtii în domeniul naþionalismului ºi relaþiilor interetnice au ajuns la un consens în ceea ce priveºte interpretarea etnicitãþii ºi identitãþii etnice dintr-o perspectivã constructivistã. Astfel, Thomas Eriksen1 subliniazã c㠓etnicitatea apare ºi devine relevantã în ºi prin situaþiile ºi interacþiunile sociale ºi prin felul în care oamenii reacþioneazã la aceste situaþii”. Identificarea înseamnã de asemenea apelul la anumite categorii de reprezentãri ºi descrieri. În mod normal, ne orientãm în viaþa de zi cu zi prin anumite aprecieri. Folosirea categoriilor uºureazã analiza situaþiei ºi a procesului de luare a deciziilor. În acelaºi timp, categoriile pe care le utilizãm ar putea fi greºite, dar cu toate acestea percepþia noastrã este organizatã în conformitate cu ele, constituind baza acþiunilor noastre. Un mecanism universal în procesul de identificare este cel al opoziþiei: un individ sau un grup se identificã în opoziþie cu alþi indivizi sau alt grup; existã adeseori tendinþa de a atribui trãsãturi pozitive grupului etnic propriu, în contrast cu celãlalt grup (cãruia i se atribuie trãsãturi negative). Vom analiza datele obþinute în urma sondajului Etnobarometru, în conformitate cu acest cadru teoretic, luând în considerare câteva aspecte ale autoidentificãrii ºi heteroidentificãrii. AUTOIDENTIFICAREA LA ROMÂNII ªI MAGHIARII DIN ROMÂNIA În ceea ce priveºte autoidentificarea românilor în funcþie de dimensiunile regionale, naþionale sau locale, rezultatele care s-au obþinut ca urmare a întrebãrii: "În primul rând, mã consider …", urmatã de o listã de atribute, sunt urmãtoarele:
Autoidentificarea la români
Identitate Român Tip regional (ardelean, oltean etc) Est-european Balcanic European Alta % 71,1 24 0,6 0,2 1,4 2,3

Marea majoritate a românilor se identificã cu tipul naþional: 71,1% s-au declarat simplu "români". Aproximativ un sfert se autoidentificã cu un tip regional/local, recunoscând o identitate regionalã mai puternicã. Analiza celor care au dat acest
1 Thomas Hylland Eriksen, Ethnicity and Nationalism. Anthropological Perspectives, London, Pluto Press, 1993. 256

ETNOBAROMETRU

rãspuns relevã faptul cã, contrar aºteptãrilor, locuitorii din Transilvania nu tind sã se identifice în termeni regionali într-o mãsurã mai mare decât identificarea medie regionalã obþinutã la scarã naþionalã. Situaþia este diferitã în restul zonelor culturale ale României. Muntenii tind sã se identifice cu tipul regional într-o mãsurã relativ mai scãzutã decât restul grupurilor regionale (32,2% dintre respondenþii din Muntenia s-au identificat cu tipul regional, comparativ cu 44,0% din muntenii întregului eºantion) ºi într-o mãsurã mai mare cu tipul naþional (ca români): 77,5% din toþi locuitorii din Muntenia s-au identificat în primul rând ca fiind români, comparativ cu 66,8% din transilvãneni ºi 63,3% dintre moldoveni. Aceasta este o reflectare normalã a unei pãrþi de populaþie care a avut relativ mai puþine probleme cu identificarea decât restul românilor: congruenþa dintre limbile moldoveneascã ºi românã, pe de o parte, ºi identitate, pe de alta, nu a fost la fel de evidentã, iar administraþia României Mari din perioada interbelicã a fãcut eforturi substanþiale pentru a o realiza2. Identificarea românilor din Transilvania a fost determinatã de poziþia schimbãtoare a provinciei (în relaþie cu regatul maghiar, respectiv cu monarhia habsburgicã), de fenomenul echivalenþei dintre naþionalitate ºi statutul social al etnicilor români din Transilvania ºi de rolul bisericii greco-catolice în ceea ce priveºte ridicarea conºtiinþei naþionale a românilor din Transilvania3.
Identificarea în termeni regionali în funcþie de zonele culturale
Procent din eºantion Transilvania Nord-vest Banat Secuime Oltenia Muntenia Moldova Dobrogea Bucureºti 16,2 6,2 9,4 2,7 10,7 19,4 21,5 4,2 9,7 Procentul celor care s-au identificat în termeni regionali 18,6 8,9 8,5 0,5 12,7 5,5 31,3 9,3 4,7

Identificarea în termeni regionali în funcþie de zonele istorice
Transilvania Muntenia (Vechiul Regat) Moldova
2 3

Procent din eºantion 34,5 44,0 21,5

Procentul celor care s-au identificat în termeni regionali 36,5 32,2 31,3

Vezi Irina Livezeanu, Cultural Politics in Greater Romania. Regionalism, Nation Building & Ethnic Struggle, 1918-1930, Ithaca and London, Cornell University Press, 1995. Vezi Katherine Verdery, Transylvanian Villagers. Three Centuries of Political, Economic, and Ethnic Change, Berkeley, Los Angeles, London, University of California Press,1983. 257

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Foarte puþini dintre etnicii români s-au declarat est-europeni, balcanici sau europeni în primul rând. ªansele ca românii sã-ºi dezvolte o identitate supranaþionalã sunt reduse. Pentru maghiari, întrebarea a fost formulatã diferit, ºi anume lista de atribute a fost adaptatã astfel încât sã fie relevantã pentru ei. Am evitat identificarea simplã, ca "maghiari", deoarece ne-am aºteptat cã vor alege masiv acest atribut. Tabelul de mai jos cuprinde rezultatele obþinute pentru subeºantionul maghiar:
Autoidentificarea maghiarilor
Identitate Maghiar din România Maghiar din Transilvania Maghiar de cetãþenie românã Secui Alta % 15,2 53 15,8 12,9 3,1

Majoritatea maghiarilor (peste jumãtate din ei) au ales o identificare mixtã: atât ca maghiari, cât ºi ca ardeleni. Astfel, s-au declarat diferiþi de maghiarii din Ungaria, dar ca parte a naþiunii maghiare. Locuitorii din Secuime ºi-au declarat identitatea localã (specificã) alegând atributul de "secui" (12,9%). Restul au optat pentru una din denumirile "oficiale" ale maghiarilor: maghiar din România, respectiv maghiar cu cetãþenie românã. Ambele denumiri ocolesc identificarea regionalã (ardeleanã) ºi subliniazã identificarea neechivocã cu naþiunea maghiarã ºi ataºamentul faþã de cei care trãiesc în statul naþional maghiar. IDENTIFICAREA CULTURALÃ Problematica autoidentificãrii, respectiv a identificãrii altora (heteroidentificarea), a membrilor minoritãþii maghiare din perspectiva triadei statul naþionalizant - minoritate naþionalã - patrie externã4 este perceptibilã empiric prin rãspunsurile date de maghiari la întrebãrile referitoare la autoidentificare, respectiv prin discursul politicienilor români. Iatã cum se definesc românii ºi maghiarii din Transilvania în termenii acceptãrii unor afirmaþii referitoare la situaþii faptice (locul de naºtere, originea etnicã, reºedinþa), elemente culturale ºi cetãþenie. Având experienþa situaþiei de a fi supuºii unui stat naþional clãdit de cãtre o altã etnie ºi purtând numele acesteia, maghiarii tind sã se identifice în termenii culturii proprii într-o mãsurã mai mare decât românii (44,7% comparativ cu 23,1%). Cultura funcþioneazã ca un principiu de divizare: pe de o parte, asigurã elementele care
4 Cf. Rogers Brubaker, Nationalism Reframed. Nationhood and the National Question in the New Europe, Cambridge, Cambridge University Press, 1996.

258

ETNOBAROMETRU

simultan individualizeazã ºi omogenizeazã; pe de altã parte, consacrã legãturile cu naþiunea maghiarã ºi legitimitatea ataºamentului faþã de patria naþionalã externã, constituitã ca stat naþional al etnicitãþii maghiare. Astfel, doar 8,2% dintre maghiarii din Transilvania cred cã a fi cetãþean maghiar este un lucru esenþial pentru a fi considerat (identificat) ca fiind maghiar (comparativ cu 37,1% dintre români care considerã acest lucru esenþial pentru a fi identificat ca român, procent ce poate fi luat ca cifrã de control). Mai arbitrar, ºi deci mai puþin semnificativ în ceea ce priveºte autoidentificarea, pare sã fie locul naºterii: 3% dintre maghiari, compartativ cu 56,3% dintre români, considerã cã locul naºterii este important. Cel mai reprezentativ criteriu pentru maghiari este limba (82,5%).
Românii despre români 56,3 37,1 41,9 30,1 18,2 14,9 23,1 40,2 22,5 14,7 Maghiarii despre maghiari 3,04 8,2 82,5 23,5 2,4 17,3 44,7 63,8 23,9 25,5

1. Sã fii nãscut în România (Ungaria) 2. Sã ai cetãþenie românã (maghiarã) 3. Sã ai limba maternã românã (maghiarã) 4. Sã fii botezat într-o bisericã româneascã (maghiarã) 5. Sã trãieºti în România (Ungaria) 6. Sã respecþi steagul român (maghiar) 7. Sã aparþii culturii române (maghiare) 8. Sã te consideri român (maghiar) 9. Sã respecþi tradiþiile româneºti (maghiare) 10. Sã vorbeºti româneºte (ungureºte) în familie

Dacã cetãþenia (care poate fi înþeleasã de fapt ca un element birocratic, administrativ) nu este importantã pentru autoidentificarea maghiarilor din Transilvania, situaþia este opusã în ceea ce priveºte problematica steagului maghiar, situat simbolic la confluenþa birocraþiei ºi a domeniului cultural. Stima faþã de steagul maghiar are o pondere mai ridicatã decât cetãþenia (17,3%)5. În cele din urmã, pentru ambele grupuri etnice este important sã se simtã români (maghiari), pentru a fi consideraþi ca atare. Se poate observa în tabelul urmãtor faptul cã atât românii, cât ºi maghiarii sunt (relativ) consecvenþi în ceea ce priveºte definirea autoidentitãþii ºi heteroidentitãþii, deºi unele procente sunt în ordine inversã: românii tind sã accentueze importanþa limbii ºi sã diminueze importanþa locului naºterii; maghiarii dimpotrivã, deºi considerã cã aceleaºi elemente sunt importante pentru identificarea cuiva ca fiind român, ei accentueazã mai mult locul naºterii, cetãþenia ºi reºedinþa în heteroidentificarea cuiva ca fiind român. Astfel, identificarea naþionalã a românilor este substanþial legatã de teritoriul statului român ºi de administraþia sa, în timp ce identi5 Vezi Irina Culic, "Between Civic and National Identity", in I.Culic, I.Horváth, C.Stan (eds.), Reflections on Differences, Cluj, Limes, 1999. 259

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

ficarea naþionalã a maghiarilor este mai puternic legatã de elementele culturale, în special limba. Pentru a analiza consecvenþa acestor definiþii, prezentãm cifrele care descriu imaginea în oglindã:
Românii despre maghiari 48,5 37,4 52,2 23,8 16,3 9,9 25,3 41,7 24,1 19,9 Naþionalitatea Maghiarii Germanii Romii Ucrainenii Lipovenii Turcii Sârbii Maghiarii despre români 11,5 17,0 75,5 20,6 9,0 12,4 37,9 61,1 27,9 22,2 % 97,9 78,9 40,9 90,0 78,8 90,6 89,6

1. Sã fie nãscut în România (Ungaria) 2. Sã aibã cetãþenie românã (maghiarã) 3. Sã aibã limba maternã românã (maghiarã) 4. Sã fie botezat într-o bisericã româneascã (maghiarã) 5. Sã trãiascã în România (Ungaria) 6. Sã respecte steagul român (maghiar) 7. Sã aparþinã culturii române (maghiare) 8. Sã se considere român (maghiar) 9. Sã respecte tradiþiile româneºti (maghiare) 10. Sã vorbeascã româneºte (ungureºte) în familie

Dupã pãrerea noastrã, limba este cel mai important indicator al etnicitãþii. O mãsurã mai mare a pãstrãrii limbii este asociatã cu o mobilizare politicã sporitã. Tabelul alãturat indicã gradul de congruenþã dintre etnicitate (naþionalitate) ºi limba maternã pentru un numãr de grupuri etnice din România (în conformitate cu recensãmântul din 1992).

STEREOTIPURI ªI DISTANÞÃ SOCIALÃ ÎN ROMÂNIA
În abordarea relaþiilor grup minoritar - grup majoritar, o importanþã crucialã are modul în care aceste grupuri percep alteritatea, ce stereotipuri se regãsesc în percepþiile lor ºi ce influenþã au asupra comportamentelor, atitudinilor manifestate faþã de alþii. Una din întrebãrile Etnobarometrului a încercat sã mãsoare stereotipurile care funcþioneazã în societatea româneascã în ceea ce priveºte anumite grupuri etnice, ºi dacã existã diferenþe între grupurile etnice ºi stereotipurile lor faþã de un anumit grup etnic, inclusiv auto-stereotipurile. Întrebarea a fost formulatã în felul urmãtor: "Care dintre atributele de mai jos descriu cel mai bine românii? (maghiarii etc). Alegeþi trei".

260

ETNOBAROMETRU

Românii De treabã Ospitalieri Inteligenþi Sârguincioºi Întreprinzãtori Încrezãtori Modeºti Cinstiþi Uniþi Religioºi Civilizaþi Curaþi Egoiºti Duºmãnoºi Proºti Leneºi Puturoºi Ipocriþi Orgolioºi Hoþi Dezbinaþi Superstiþioºi Rãmaºi în urmã Murdari 12,5 18,5 8,8 12,2 2,3 2,5 4,9 7,7 2,1 6,7 2,9 2,1 1,5 0,2 0,6 1,9 3,6 1,0 1,2 1,0 3,7 1,1 0,7 0,3 Românii 5,5 3,8 4,4 9,6 5,1 3,2 1,5 5,0 10,7 3,0 8,2 4,7 7,0 6,0 0,8 0,7 0,8 4,4 8,1 0,7 5,4 0,9 0,6 0,2

Maghiarii 2,4 2,7 0,8 2,6 2,7 1,2 1,3 1,0 9,5 14,5 0,6 0,5 4,2 8,5 2,7 5,2 5,1 9,7 2,4 4,0 4,4 6,7 6,5 0,7 Maghiarii 3,9 7,1 6,4 15,5 6,3 9,1 2,9 8,5 5,2 3,9 10,2 6,2 2,2 0,3 0,2 0,3 0,4 0,9 2,0 0,1 7,2 0,9 0,4 0,0

Stereotipuri (reprezentãri) ale românilor

Românii se vãd ca fiind ospitalieri, de treabã ºi sârguincioºi (stereotipuri foarte des amintite de poezia patrioticã a secolului XIX). Maghiarii îi percep pe români ca fiind religioºi (aceastã trãsãturã deseori este o mãsurã a primitivismului - de exemplu, românii sunt superstiþioºi, în antitezã cu "civilizaþi"), ipocriþi (românii nu-ºi respectã promisiunile fãcute faþã de minoritatea maghiarã) ºi uniþi (ceea ce mãsoarã capacitatea de a acþiona în comun, împotriva grupului lor).
Stereotipuri (reprezentãri) ale maghiarilor din România

De treabã Ospitalieri Inteligenþi Sârguincioºi Întreprinzãtori Încrezãtori Modeºti Cinstiþi Uniþi Religioºi Civilizaþi Curaþi Egoiºti Duºmãnoºi Proºti Leneºi Puturoºi Ipocriþi Orgolioºi Hoþi Dezbinaþi Superstiþioºi Rãmaºi în urmã Murdari

Românii îi percep pe maghiari ca fiind uniþi (pentru interesul lor colectiv), muncitori ºi civilizaþi. În ceea ce priveºte germanii, românii le recunosc influenþa civilizatoare. Maghiarii se percep ca fiind sârguincioºi, civilizaþi ºi încrezãtori. Este important de remarcat asemãnarea dintre cele douã percepþii, care marcheazã influenþa reciprocã dintre cele douã grupuri etnice. Tabelul urmãtor prezintã rezultatele hetero-stereotipurilor în ceea ce priveºte populaþia roma (þiganii):
261

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

De treabã Ospitalieri Inteligenþi Sârguincioºi Întreprinzãtori Încrezãtori Modeºti Cinstiþi Uniþi Religioºi Civilizaþi Curaþi Egoiºti Duºmãnoºi Proºti Leneºi Puturoºi Ipocriþi Orgolioºi Hoþi Dezbinaþi Superstiþioºi Rãmaºi în urmã Murdari

Românii 1,6 1,5 0,8 1,4 2,4 0,8 0,7 0,8 4,4 0,7 0,4 0,7 1,6 2,9 3,7 16,1 3,6 2,0 1,2 20,9 5,2 1,8 8,6 16,1 Românii 5,4 2,0 11,9 15,0 9,4 7,8 2,0 10,3 2,2 1,5 18,4 7,1 1,7 0,9 0,1 0,2 0,1 0,1 1,3 0,3 1,6 0,2 0,2 0,2

Maghiarii 0,5 0,5 0,3 0,7 2,3 0,1 0,3 0,2 5,4 0,5 0,2 0,4 1,0 1,5 7,1 14,4 4,6 3,6 0,5 16,4 3,3 5,2 12,8 18,0 Maghiarii 4,7 2,6 14,8 15,6 9,4 7,1 1,6 6,4 3,3 2,2 14,8 5,1 5,1 0,2 0,3 0,2 0,1 0,7 2,9 0,1 2,2 0,4 0,2 0,2

Stereotipuri (reprezentãri) ale populaþiei roma (þiganilor)

Dupã cum se observã, românii ºi maghiarii au aceleaºi stereotipuri despre romi. Reprezentãrile lor sunt preponderent negative, ambele grupuri tinzând sã respingã apropierea faþã de romi, confirmând astfel poziþia marginalizatã pe care aceºtia din urmã o au în societatea româneascã.

Am analizat apoi stereotipurile românilor ºi maghiarilor vizavi de germani ºi evrei; datele sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Stereotipuri (reprezentãri) ale germanilor.

De treabã Ospitalieri Inteligenþi Sârguincioºi Întreprinzãtori Încrezãtori Modeºti Cinstiþi Uniþi Religioºi Civilizaþi Curaþi Egoiºti Duºmãnoºi Proºti Leneºi Puturoºi Ipocriþi Orgolioºi Hoþi Dezbinaþi Superstiþioºi Rãmaºi în urmã Murdari

Românii ºi maghiarii au aceeaºi percepþie despre populaþia germanã, ºi anume una foarte pozitivã: germanii sunt vãzuþi ca fiind civilizaþi, sârguincioºi, inteligenþi, întreprinzãtori, încrezãtori ºi cinstiþi. Aceastã reprezentare foarte favorabilã este confirmatã de cazul oraºului Sibiu, unde la cele mai recente alegeri locale un etnic german, care a candidat din partea Forumului Democrat German, a fost ales primar: acesta a fost un vot de încredere dat de întreaga comunitate.

262

ETNOBAROMETRU

De treabã Ospitalieri Inteligenþi Sârguincioºi Întreprinzãtori Încrezãtori Modeºti Cinstiþi Uniþi Religioºi Civilizaþi Curaþi Egoiºti Duºmãnoºi Proºti Leneºi Puturoºi Ipocriþi Orgolioºi Hoþi Dezbinaþi Superstiþioºi Rãmaºi în urmã Murdari

Românii 5,0 2,1 12,8 5,3 17,7 3,7 2,4 4,5 5,2 12,5 7,1 3,7 3,9 1,3 0,3 0,7 0,4 3,5 1,9 0,9 2,7 1,5 0,1 0,8

Maghiarii 2,8 1,6 12,6 9,5 20,7 2,1 1,7 4,2 10,5 13,9 5,5 2,2 3,2 1,4 0,2 0,7 0 1,7 1,4 0,5 1,8 0,9 0,3 0,4

Stereotipuri (reprezentãri) ale evreilor

Asistãm la un acord al reprezentãrilor vizavi de evrei. Deoarece sunt foarte puþini evrei rãmaºi în România, este imposibil ca aceste reprezentãri sã fie bazate pe experienþa directã: stereotipurile reflectã percepþia tradiþionalã a evreilor, ca oameni de afaceri ("întreprinzãtori"), ºireþi ("inteligenþi") ºi care urmãresc prescripþiile religiei lor ("religioºi").

O altã întrebare care viza percepþia grupurilor etnice ca actori colectivi a încercat sã confirme sau sã infirme mai multe stereotipuri tradiþionale. Subiecþii au fost întrebaþi: “Care dintre urmãtoarele grupuri, în general vorbind, sunt cele mai bogate/au cea mai mare influenþã politicã/sunt cele mai respectate? (Ierarhizaþi primul grup ºi al doilea)“. Rezultatele sunt prezentate în tabelele de mai jos.
Percepþia celor mai bogate, mai influente politic ºi mai respectate grupuri din România. Rezultatele pentru români
Românii Maghiarii Romii Germanii Evreii Nu ºtiu/Nu rãspund Cei mai bogaþi 42,4 4,5 19,6 17,9 13,9 1,7 Cei mai influenþi politic 79,6 5,2 1,5 7,7 4,5 1,5 Cei mai respectaþi 59,2 10,5 1,2 23,6 3,6 2,0

263

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Percepþia celor mai bogate, mai influente politic ºi mai respectate grupuri din România. Rezultatele pentru maghiari
Românii Maghiarii Romii Germanii Evreii Nu ºtiu/Nu rãspund Cei mai bogaþi 66,2 7,2 10,5 8,4 6,8 0,9 Cei mai influenþi politic 95,6 1,0 0,7 2,0 0,8 Cei mai respectaþi 83,4 9,7 0,4 4,8 0,7 1,1

Românii sunt percepuþi ca fiind cei mai bogaþi de cãtre 42,4% dintre respondenþii români. Paradoxal, romii (þiganii) sunt pe locul doi, cu 19,6%, deºi aceastã populaþie, marginalizatã în societatea româneascã ºi neintegratã în majoritatea instituþiilor de stat, cum ar fi “educaþia naþional㔠sau “sãnãtatea”, posedã toate caracteristicile unei sub-clase. Evident, fiind consideraþi de cãtre 19,6% dintre cei chestionaþi ca fiind cei mai bogaþi din România, stereotipul romilor ca deþinãtori ai unor pietre preþioase a funcþionat atunci când respondenþii au avut aceastã opþiune. De asemenea, legenda construitã în jurul bogãþiei romilor a fost întãritã de construirea unor case uriaºe, în stiluri complicate ºi de prost gust, de cãtre un numãr relativ mare de membri prosperi ai acestui grup în diferite regiuni ale þãrii. Procentul ridicat obþinut de germani ºi evrei întãreºte situaþia economicã ºi stabilã de adineauri a acestor douã grupuri, recunoscute pentru abilitãþile lor de întreprinzãtori. Aceeaºi percepþie este împãrtãºitã ºi de maghiarii din Transilvania. Cu toate acestea, existã numeroase diferenþe. Deºi ierarhia este aproape identicã, cifrele diferã semnificativ. Astfel, românii sunt vãzuþi ca cel mai bogat grup din România de cãtre 66,2% dintre maghiari. Romii ocupã ºi aici locul al doilea, dar cu cifre mai scãzute: 10,5% dintre maghiari, comparativ cu 19,6% dintre români, cred cã romii sunt cel mai bogat grup etnic din România. O bunã parte a respondenþilor români au plasat românii pe primul loc în ceea ce priveºte influenþa lor politicã. Cu excepþia maghiarilor, al cãror partid organizat pe baze etnice - UDMR - a concurat în alegeri ca oricare alt partid ºi a obþinut reprezentare în parlament ca urmare a numãrului de voturi primite, nici un alt grup etnic nu a reuºit sã obþinã reprezentare politicã decât apelând la prevederile legii electorale, care îndreptãþeºte orice grup etnic sã trimitã un reprezentant în parlament. Datoritã sistemului electoral bazat pe reprezentare proporþionalã, românii ocupã cele mai puternice poziþii. Dacã membrii unui alt grup etnic (cu excepþia maghiarilor) ocupã o poziþie influentã, acest fapt nu se datoreazã calitãþii de membri ai unui anume grup etnic, ci faptului cã sunt politicieni de cetãþenie românã. Este relativ surprinzãtor faptul cã germanii, politic vorbind, sunt menþionaþi ca cel mai influent grup dupã români - ei sunt foarte puþini ca numãr (la recensãmântul din 1992 au fost 119.462 persoane, reprezentând 0,52% din populaþia României;
264

ETNOBAROMETRU

în prezent, estimãrile fãcute de Forumul Democrat German aratã cã sunt în jur de 80.000) ºi nu sunt activi politic la nivel naþional. Cu toate acestea, imaginea întregii comunitãþi germane este cea a unor actori puternici, caracterizaþi prin valorile protestante de sârguinþã, chibzuinþã, onestitate, raþionalitate - aceastã imagine explicã cele 7,7% procente obþinute de germani, ca fiind cel mai influent grup din punct de vedere politic. Maghiarii au o percepþie diferitã în ceea ce priveºte distribuþia puterii între grupurile etnice din România. Astfel, ei cred cã aceasta aparþine aproape în totalitate românilor: 95,6% dintre maghiari considerã cã românii reprezintã cel mai puternic grup din România. Cu toate acestea, poziþia a doua a fost acordatã maghiarilor: 74,9% dintre maghiari cred cã, dupã români, maghiarii sunt cel mai influent grup politic din România. DISTANÞA SOCIALÃ Un alt segment de date pe care am dori sã-l prezentãm se concentreazã pe influenþa stereotipurilor asupra comportamentului. Am încercat astfel sã mãsurãm distanþa socialã pe care un grup ºi-o impune faþã de alte grupuri. Distanþa socialã ne aratã intenþiile comportamentale, gradul de acceptare a persoanelor de altã etnie. Ea poate avea mai multe nivele: de la excludere totalã, prin diferite nivele intermediare de acceptare, pânã la acceptare totalã. Rezultatele au configurat o tendinþã interesantã: romii au de înfruntat cea mai redusã acceptare socialã, fapt care din nou subliniazã situaþia lor marginalã. Ei se situeazã pe ultimul loc, dupã germani, evrei ºi maghiari. Interesant este - ºi la un anumit punct pare chiar paradoxal - cã majoritarii români ºi minoritarii maghiari pãstreazã o distanþã socialã mai micã unii faþã de alþii, decât faþã de romi.
Gradul de acceptare a maghiarilor
Românii din Secuime Transilvania Muntenia Moldova Români

Nu i-aº accepta pe maghiari în þarã I-aº accepta în þarã, dar nu în judeþul în care trãiesc eu I-aº accepta în judeþ, dar nu în localitatea mea Aº accepta sã trãiascã unde vor (în aceastã þarã)

16,7 19,2 18,3 72,2

14,5 11,1 10,8 84,3

19,3 26,7 25,5 65,3

14,2 14,2 12,8 71,7

10,9 14,6 14,8 82,2

265

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Putem observa cã 19,3% din românii din Muntenia au ales item-ul "Nu i-aº accepta pe maghiari în þarã", în timp ce doar 10,9% din românii din Secuime au ales acest item, cu toate cã în discursul public-politic Secuimea ºi Transilvania sunt regiunile unde apare "pericolul maghiar". Diferenþele menþionate ar putea fi explicate prin faptul cã românii din Muntenia nu au aceeaºi experienþã cotidianã a interacþiunilor cu membrii minoritãþii maghiare, cum au românii din Secuime. Deci posibilitãþile de informare despre minoritãþi se reduc practic la discursurile politice intens mediatizate, care sunt tendenþioase ºi urmãresc anumite interese bine conturate. Pe de altã parte, puþinele interacþiuni cu reprezentanþii minoritãþilor în general nu sunt reprezentative ºi nu ajutã la deconstrucþia stereotipurilor ºi a prejudecãþilor. Din contrã - chiar dacã experienþele acestor interacþiuni nu corespund cu imaginile formate anterior - reconstruiesc ºi întãresc acestea, împiedicând grupul respectiv sã-ºi formeze o imagine raþionalã ºi obiectivã. STATUL ªI MINORITÃÞILE Aceastã secþiune cerceteazã percepþia rolului statului: atât rolul patriei-stat naþional extern faþã de coetnonaþionalii sãi (Ungaria pentru maghiarii din România, România pentru românii din þãrile învecinate), cât ºi cel al statului de cetãþenie. În tabelul urmãtor sunt cuprinse rezultatele la întrebarea: "Credeþi cã statul român/maghiar ar trebui sã…"
Percepþia rolului statului român
De acord 80,4 86,1 76,9 Românii Nu sunt de acord 12,5 7,5 13,8 Nu ºtiu 7,2 6 9,3 De acord 81,0 84,8 76,3 Maghiarii Nu sunt de acord 11,4 7,6 12,5 Nu ºtiu 7,6 7,6 11,3

Sã asigure burse pentru studenþii români din alte þãri Sã stimuleze învãþãmântul superior pentru românii din alte þãri Sã sprijine înfiinþarea de firme româneºti peste hotare Sã întãreascã legãturile cu organizaþiile politice ale românilor de peste hotare Sã asigure cetãþenie românã pentru românii de peste graniþe

81,0

8,5

10,5

80,0

7,6

12,5

71,2

16,2

12,6

70,9

15,2

13,9

266

ETNOBAROMETRU

Percepþia rolului statului maghiar
De acord 61,7 46,4 67,5 39,1 37,0 Românii Nu sunt de acord 25,7 31,6 18,3 43,9 45,9 Nu ºtiu 12,5 11,9 14,0 16,8 16,9 De acord 87,5 93,5 90,9 90,3 80,3 Maghiarii Nu sunt de acord 7,6 3,2 3,0 3,2 10,5 Nu ºtiu 4,9 3,3 6,3 6,4 9,2

Sã asigure burse pentru studenþii maghiari din România Sã stimuleze învãþãmântul superior în limba maghiarã în România Sã sprijine înfiinþarea de firme maghiare în România Sã întãreascã legãturile cu organizaþiile politice ale maghiarilor din România Sã asigure cetãþenie maghiarã pentru maghiarii din România

Dacã comparãm cifrele din cele douã tabele, vom observa cã maghiarii sunt consecvenþi în opinia lor referitoare la rolul statului extern naþional. Ei considerã cã statul naþional ar trebui sã sprijine educaþia ºi organizaþiile minoritãþii sale în alte þãri, sã stimuleze investiþiile maghiare în þara care are o populaþie minoritarã importantã ºi cã ar trebui sã ofere posibilitatea etnicilor maghiari de a obþine cetãþenia maghiarã. Mãrimea relativã a cifrelor se repetã în opinia lor referitoare la rolul statului român în ceea ce priveºte minoritatea româneascã de peste hotare. Românii, în schimb, nu sunt consecvenþi în evaluarea rolului statului naþional extern în situaþii comparabile: cel al statului maghiar faþã de maghiarii din România, respectiv cel al statului român faþã de românii din þãrile învecinate (în special Ucraina). Dacã, în general vorbind, ei tind sã fie de acord cu maghiarii cã statul român ar trebui sã asigure sprijin în educaþie, organizaþii politice, investiþii, dreptul la cetãþenie, ei nu recunosc aceleaºi prerogative ale statului maghiar faþã de coetnicii sãi din România: mai puþin de jumãtate dintre români sunt de acord cã statul maghiar ar trebui sã stimuleze învãþãmântul superior maghiar în România, cã ar trebui sã întãreascã legãturile cu organizaþiile politice ale maghiarilor din România, cã ar trebui sã asigure cetãþenia maghiarã etnicilor maghiari din România. Evident, ei folosesc standarde duble atunci când evalueazã situaþia minoritãþii maghiare din România, respectiv cea a minoritãþii româneºti din þãrile învecinate. Acest fapt se datoreazã perceperii unei ameninþãri din partea Ungariei (ºi fricii permanente de separare a maghairilor, dacã li se acordã diferite forme de autonomie, mai ales teritorialã) ºi lipsei de încredere faþã de minoritatea maghiarã (vezi mai sus stereotipurile referitoare la maghiari).

267

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

CONGRUENÞA DINTRE LIMBA MATERNÃ ªI NAÞIONALITATEA DECLARATÃ Aºa cum s-a amintit deja, pentru diferitele grupuri etnice din România, limba maternã rãmâne o dimensiune esenþialã prin care se manifestã ºi se reitereazã apartenenþa etnicã. În conformitate cu datele recensãmântului din 1992, tendinþa generalã a diverselor grupuri etnice este de a-ºi pãstra limba maternã, cu alte cuvinte existã o congruenþã între naþionalitatea ºi limba maternã declarate.
Populaþia României dupã naþionalitate ºi limba maternã6
Limba maternã declaratã Identicã cu naþionalitatea Români Maghiari Germani Roma Ucraineni Sârbi Lipoveni Evrei Tãtari Slovaci Turci Bulgari 99,87 97,87 78,91 40,86 91,97 89,63 78,79 9,46 93,20 91,46 90,63 85,47 Românã 2,03 11,16 54,31 7,11 9,40 20,97 72,09 7,19 6,18 9,08 13 Alta 0,13 0,10 9,93 4,83 0,92 0,97 0,24 18,45 0,61 2,36 0,29 1,53

Dupã cum se poate observa, în cazul românilor doar 0,13% au declarat cã au o altã limbã maternã decât naþionalitatea. La maghiari, ponderea persoanelor a cãror limbã maternã nu corespunde cu naþionalitatea declaratã este de 2,03%. La celelalte naþionalitãþi avem un procentaj semnificativ a celor care, deºi îºi asumã aparteneþa la un grup etnic, declarã totuºi altã limbã maternã (cel mai frecvent româna) decât cea vorbitã de grupul etnic de referinþã. În ceea ce priveºte datele rezultate din cercetare, tendinþele au fost similare, de menþionat fiind ponderea puþin mai ridicatã (în comparaþie cu datele recensãmântului), a celor care, deºi s-au menþionat români, au declarat altã limbã maternã. Desigur, din punct de vedere strict matematic, diferenþele dintre datele recensãmântului ºi cele ale sondajului se datoreazã marjei de eroare, implicitã oricãrei anchete bazate pe eºantionare. Cu toate acestea, sunt cel puþin douã elemnte pe baza
6 A.Radocea, Structura etnicã a populaþiei României ºi evoluþia ei în ultimele decenii, în Recensãmântul populaþiei ºi locuinþelor din 7 ianuarie 1992. Structura etnicã ºi confesionalã a populaþiei, Comisia Naþionalã de Statisticã, 1995, p.VII-LXXI, p.XLIV.

268

ETNOBAROMETRU

cãrora putem sã considerãm cã sondajul nostru reflectã o tendinþã mai puþin sesizatã de recensãmânt. Pe de o parte, sondajul a folosit un instrumentar mai nuanþat, investigând în profunzime anumite aspecte ale socializãrii lingvistice, ale backgroundului familial din punct de vedere etnic al subiecþilor, pe de alta, recensãmântul este perceput de populaþie ca un act mai degrabã administrativ, iar acest lucru a influenþat probabil subiecþii în formularea anumitor rãspunsuri (în speþã cele referitoare la naþionalitate ºi limbã maternã).
Cunoaºterea limbii române la români
Cât de bine vorbiþi româneºte? Este limba mea maternã Vorbesc la perfecþie Vorbesc foarte bine, dar cu accent Mã fac înþeles în majoritatea situaþiilor În unele situaþii mã fac înþeles, dar cu dificultãþi Cunosc doar câteva cuvinte Nu ºtiu nici un cuvânt Nu rãspunde Total Români 96,4 2 1 0,4 0,1 0,1 100

Cunoaºterea limbii maghiare la maghiarii din România
Cât de bine vorbiþi limba maghiarã? Este limba mea maternã Vorbesc la perfecþie Vorbesc foarte bine, dar cu accent Mã fac înþeles în majoritatea situaþiilor În unele situaþii mã fac înþeles, dar cu dificultãþi Cunosc doar câteva cuvinte Nu ºtiu nici un cuvânt Total Maghiari 96,1 2,3 0,3 0,9 0,1 0,3 100

Ipoteza pare sã fie confirmatã de mai multe elemente. La întrebarea "Care este prima limbã pe care aþi învãþat-o?", 2,59% dintre români au rãspuns cã maghiara, 2,3% au declarat cã vorbesc în aceastã limbã cu mama ºi 1,8% cu tatãl lor, iar în comunicarea cu bunicii ponderea celor care folosesc limba maghiarã tinde sã fie ºi mai ridicatã. Ca atare, elemente esenþiale - cum ar fi socializarea lingvisticã primarã, mediul socio-lingvistic al familiei de origine - confirmã faptul cã ponderea celor care se declarã români, dar (ºi) limba maghiarã are o dimensiune identitarã pronunþatã pentru ei, este mai mare decât cea reflectatã în recensãmânt, probabil pentru cã în con269

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

textul acelei înregistrãri subiecþii s-au concentrat mai puþin pe dimensiunile identitare ale variabilei: limba maternã. Probabilitatea ca aproximativ 2-3% dintre cei care s-au declarat români la recensãmânt sã considere (ºi) limba maghiarã ca o dimensiune identitarã importantã este confirmatã ºi de datele recensãmântului privind cãsãtoriile mixte. Conform acestor date7, 2,9% din totalul cãsãtoriilor au fost mixte din punct de vedere etnic, 12,9% dintre persoanele de origine maghiarã cãsãtorite trãind cu o pereche de altã origine, predominant cu soþi sau soþii de origine românã. În 89,2% din cãsãtoriile mixte în care soþul sau soþia s-au declarat de origine maghiarã, partenerul era de origine românã, iar în 62% din cãsãtoriilor mixte în care soþul sau soþia s-a declarat de origine românã, partenerul era de origine maghiarã. Mai mult de douã treimi dintre copiii care provin din cãsãtoriile mixte româno-maghiare au fost înregistraþi la recensãmânt ca fiind români. Aceste date nu surprind originea celor care deja ºi-au întemeiat o familie ºi o gospodãrie separatã, deci procentajul celor care provin din cãsãtorii mixte este mult mai mare decât s-ar putea evalua pe baza datelor prezentate mai sus. Având în vedere tendinþele menþionate privind socializarea lingvisticã primarã, folosirea limbii în comunicarea cu membrii familiei de origine ºi respectiv cuantumul cãsãtoriilor mixte, putem concluziona cã ponderea populaþiei româneºti pentru care limba maghiarã are anumite valenþe identitare este considerabil mai mare decât cea reflectatã de datele recensãmântului. Tendinþa de socializare în cãsãtoriile mixte româno-maghiare este predominant una de asumare a apartenenþei româneºti, cel puþin în contextul recensãmântului, pãstrându-se totuºi elemente de culturã cu caracter identitar. CUNOAªTEREA RECIPROCÃ A LIMBII. INDICELE DE COMUNICABILITATE Nu analizãm aici politicile lingvistice ale statului român, prezentând doar o evaluare sinteticã a acestora. Ele sunt orientate cãtre valorizarea pe cãi administrative a limbii oficiale (limba românã), promovând un statut diferenþiat al acesteia în comunicarea reglementatã prin mijloace legal administrative, în acelaºi timp oferind limbilor minoritare drepturi lingvistice fundamentale în sectoarele sensibile pentru reproducerea culturalã ºi lingvisticã a minoritãþilor8. Am þinut sã subliniem acest lucru din douã motive, esenþiale în ceea ce priveºte analiza cunoaºterii reciproce a limbilor:

7 8

Pe lângã datele relevante din recensãmânt (op. cit.) am folosit ºi prelucrãrile din articolul lui E.Á.Varga, „A romániai magyarság fõbb demográfiai jellemzõi az 1992. évi népszámlálás eredményei alapján", în HITEL. IX, 1996, nr.3, p.68-84. Vezi prezentarea acestei tipologii ºi analiza sumarã a situaþiei din România pe http://www.ciral.ulaval.ca/alx/amlxmonde/modeindpfr.htm.

270

ETNOBAROMETRU

1. minoritãþile, în cazul de faþã maghiarii, atât în procesul de instruire, cât ºi ulterior, în cadrul diferitelor contacte instituþionale, au ºansa de a-ºi însuºi ºi folosi limba românã. 2. majoritatea, exceptând persoanele în vârstã, îºi poate însuºi limba maghiarã doar în contexte de comunicare cotidiene adecvate, în comunitãþi în care limba maghiarã este folositã. Ca atare, dacã pentru minoritãþi însuºirea limbii române se face într-un cadru instituþional, membri majoritãþii îºi pot însuºi limba minoritãþilor în context informal.
Cât de bine vorbiþi în …. (români)
Este limba mea maternã… Vorbesc la perfecþie... Vorbesc foarte bine, dar cu accent Mã fac înþeles în majoritatea situaþiilor în … În unele situaþii mã fac înþeles, dar cu dificultãþi în Cunosc doar câteva cuvinte în… Nu ºtiu nici un cuvânt în… Nu rãspunde Maghiarã 1,1 3,8 2,4 2,5 3,9 14,9 70,8 0,5 Germanã 0,3 0,3 0,6 0,8 3,1 15,6 78,3 0,9 Romani 0,9 0,1 0,4 0,2 0,7 10,3 84,7 2,5

Cât de bine vorbiþi în …. (maghiari)
Este limba mea maternã… Vorbesc la perfecþie... Vorbesc foarte bine, dar cu accent Mã fac înþeles în majoritatea situaþiilor în … În unele situaþii mã fac înþeles, dar cu dificultãþi în … Cunosc doar câteva cuvinte în… Nu ºtiu nici un cuvânt în… Nu rãspunde Românã 2,8 22,8 29,1 23,4 17 4,4 0,5 Germanã 0,1 0,5 2,1 2,7 9,1 33,5 51,8 0,3 Romani 0,6 0,3 0,5 12,1 85,6 0,9

Dacã luãm în considerare o tipologie care face diferenþa dintre competenþa lingvisticã, care faciliteazã comunicarea activã, ºi un nivel de cunoaºtere prin care, deºi nu face posibilã comunicarea, subiecþii au posibilitatea unui minim schimb de informaþii în limba respectivã, atunci avem urmãtoarea imagine la nivel naþional: dintre români, 9,8% declarã cã au o competenþã adecvatã comunicãrii cotidiene în limba maghiarã, respectiv 18,8% se pot încadra în a doua categorie. În cazul

271

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

maghiarilor, 78,1% pot comunica activ în majoritatea situaþiilor cotidiene, 21,4% au ceva cunoºtinþe de limba românã, deºi n-o cunosc suficient ca sã se manifeste ca interlocutori activi într-o conversaþie în aceastã limbã. Pornind de la aceste date, putem calcula indicele de comunicabilitate a fiecãrei limbi pe plan naþional. Acest indice surprinde nivelul de probabilitate ca doi indivizi aleºi aleator sã poatã comunica într-o anumitã limbã mai mult sau mai puþin rãspânditã în societatea respectivã9. Având în vedere faptul cã nu posedãm date referitoare la cunoaºterea limbii române, respectiv maghiare, de cãtre membrii celorlalte comunitãþi etnice, am calculat acest indice doar pe baza celor douã comunitãþi investigate.
Români Maghiari Ponderea conform recensãmântului din 1992 89,5 7,1 Ponderea recalculat ã 92,65 7,35

Rezultã cã indicele de comunicabilitate este de 0,98, deci probabilitatea ca doi indivizi aleºi aleator din populaþia României sã nu poatã comunica în limba românã este de 0,02. Indicele de comunicabilitate în cazul limbii maghiare este de 0,16, deci probabilitatea ca doi cetãþeni români selectaþi la întâmplare sã poatã comunica în aceastã limbã este cu ceva mai mic de 2 la 10.
Cât de bine vorbiþi în limba maghiarã…. (români)
18 - 35 ani 1,54 4,11 2,31 1,54 4,63 14,14 70,95 0,77 36 - 50 ani 0,57 2,30 4,60 4,02 3,45 17,82 66,09 1,15 51 - 65 ani 0,37 3,36 1,87 1,87 4,48 14,55 73,51 66 ani ºi peste 1,71 5,13 0,85 4,27 0,85 13,68 73,50 Total 1,05 3,67 2,41 2,41 3,88 14,90 71,14 0,52

Este limba mea maternã Vorbesc la perfecþie Vorbesc foarte bine, dar cu accent Mã fac înþeles în majoritatea situaþiilor În unele situaþii mã fac înþeles, dar cu dificultãþi Cunosc doar câteva cuvinte Nu ºtiu nici un cuvânt Nu rãspunde

Este interesantã dinamica pe vârste în ceea ce priveºte cunoaºterea limbii maghiare de cãtre români. Pe de o parte, în rândul celor de peste 66 de ani ponderea celor care vorbesc perfect (sau aproape perfect) limba maghiarã este semnificativ mai mare decât nivelul specific celor de vârstã medie. Acest lucru se datoreazã probabil contextului istoric, de altfel confirmat ºi de datele noastre, ºi anume, faptului cã în tinereþe au frecventat ºcoli cu predare în limba maghiarã. O parte din
9 E.C.Y.Kuo, “Measuring Communicativity in Multilingual Societies: the Case of Singapore and West Malaysia”, in Anthropological Linguistics, 21(7),1979, p.328-340.

272

ETNOBAROMETRU

aceastã categorie trãieºte în oraºe mari din Transilvania, oraºe în care acuma câteva decenii limba maghiarã era mult mai frecvent folositã, contactul lingvistic îndelungat cu populaþia maghiarã fiind prielnic învãþãrii acestei limbi. Dar se pare cã nu acesta este singurul pattern de însuºire a limbii maghiare, pentru cã ºi în cazul grupei de vârstã 18 - 35 de ani avem o pondere mai ridicatã a acelora care vorbesc bine sau la un nivel acceptabil acest idiom. Faptul se datoreazã în primul rând creºterii ponderii celor proveniþi din cãsãtorii, familii mixte din punct de vedere etnic. Dar parþial ºi a unei atitudini mai deschise în comparaþie cu cei în etate, în ceea ce priveºte folosirea ºi învãþarea limbii maghiare.
Cât de bine vorbiþi în limba românã…. (maghiarii)
18 - 35 ani 36 - 50 ani 51 - 65 ani 66 ºi peste Este limba mea maternã Vorbesc la perfecþie Vorbesc foarte bine, dar cu accent Mã fac înþeles în majoritatea situaþiilor În unele situaþii mã fac înþeles, dar cu dificultãþi Cunosc doar câteva cuvinte Nu ºtiu nici un cuvânt 4,14 24,52 28,66 24,84 15,92 1,59 0,32 3,38 27,70 32,43 20,95 14,19 1,35 1,33 19,47 31,86 22,57 17,26 6,64 0,88 1,00 17,00 20,00 24,00 24,00 13,00 1,00 Total 2,78 22,78 29,11 23,42 16,96 4,43 0,51

În cazul populaþiei maghiare, cei de peste 66 de ani cunosc semnificativ mai puþin limba românã decât media, nivelul cunoaºterii acesteia crescând semnificativ la grupele de vârstã medii. La cei între 18-35 de ani, pe de o parte avem cel mai mare nivel al celor care se declarã maghiari, dar considerã limba românã ca limbã maternã, pe de alta se înregistreazã o uºoarã dar semnificativã scãdere (în comparaþie cu grupa de vârstã 36-50 de ani) a ponderii celor care considerã cã vorbesc perfect sau aproape de perfect. Primul fenomen, cel al asumãrii identitãþii etnice de maghiar ºi a limbii române ca limbã maternã (ce creºte constant în timp, sub acest aspect diferenþele între generaþii fiind semnificative), se datoreazã mai ales creºterii ponderii cãsãtoriilor mixte. Al doilea fenomen este explicabil prin faptul cã la tineri nu s-a încheiat procesul socializãrii lingvistice, proces în care ºcoala are un rol important, dar nici pe departe exclusiv, o competenþã lingvisticã superioarã dobândindu-se prin folosirea îndelungatã a unei limbi în contexte ºi situaþii variate de comunicare.

273

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

CUNOAªTEREA LIMBII MAGHIARE LA NIVEL REGIONAL
Cât de bine vorbiþi în …. (românii din Transilvania)
Este limba mea maternã… Vorbesc la perfecþie... Vorbesc foarte bine, dar cu accent… Mã fac înþeles în majoritatea situaþiilor în … În unele situaþii mã fac înþeles, dar cu dificultãþi în ... Cunosc doar câteva cuvinte în… Nu ºtiu nici un cuvânt în… Nu rãspunde Românã 95,04 2,84 1,77 0,35 Maghiarã 2,52 2,88 2,16 7,19 9,71 23,74 51,80 Germanã 1,09 0,73 1,09 1,82 4,36 15,64 75,27 -

Transilvania Români Maghiari

Ponderea conform recensãmântului din 1992 73,6 20,8

Ponderea recalculat ã 77,96 22,03

Indicele de comunicabilitate a limbii române calculat pentru Transilvania este de 0,95, iar în cazul limbii maghiare este de 0,33. Deci ºansa ca cineva sã nu poatã comunica în mod adecvat în limba românã este de 1 la 20, respectiv ºansa ca doi locuitori ai Transilvaniei sã poatã comunica în limba maghiarã este cu ceva mai mare de 3 la 10. O altã regiune analizatã a fost Secuimea (convenþional redusã în cercetare la judeþele Covasna ºi Harghita), interesantã aici din douã aspecte. Pe de o parte pentru cã este o regiune în care existã o majoritate lingvisticã vorbitoare de limbã maghiarã, pe de alta, pentru cã a reprezentat subiectul unor dezbateri politice în care a fost exploatatã tocmai situaþia de minoritate lingvisticã a românilor care locuiesc aici.
Cât de bine vorbiþi în …. (românii din Secuime)
Este limba mea maternã… Vorbesc la perfecþie... Vorbesc foarte bine, dar cu accent Mã fac înþeles în majoritatea situaþiilor în … În unele situaþii mã fac înþeles, dar cu dificultãþi în Cunosc doar câteva cuvinte în… Nu ºtiu nici un cuvânt în… Nu rãspunde Românã 97,54 1,40 0,70 0,35 Maghiarã 2,46 12,63 7,72 17,54 15,09 27,02 16,49 1,05

274

ETNOBAROMETRU

Cât de bine vorbiþi în …. (maghiarii din Secuime)
Este limba mea maternã… Vorbesc la perfecþie... Vorbesc foarte bine, dar cu accent Mã fac înþeles în majoritatea situaþiilor în … În unele situaþii mã fac înþeles, dar cu dificultãþi în Cunosc doar câteva cuvinte în… Nu ºtiu nici un cuvânt în… Nu rãspunde Românã 9,79 22,98 29,36 29,36 7,23 1,28 Maghiarã 99,57 0,43 -

Indicele de comunicabilitate a fost calculat pentru populaþia judeþelor Harghita ºi Covasna10 (cele douã judeþe principale ale acestei regiuni istorice), rezultând o probabilitate de 0,68 ca douã persoane alese la întâmplare sã poatã comunica în limba românã, respectiv de 0,89 pentru limba maghiarã. Deci ºansele sunt de aproximativ 3 la 10 ca douã persoane alese aleator sã nu poatã comunica în limba românã, pe când probabilitatea ca sã se întâmple o situaþie corespunzãtoare în cazul limbii maghiare este de 1 la 10. CUNOAªTEREA RECIPROCÃ A LIMBII ªI ATITUDINI INTERETNICE S-a analizat în ce mãsurã cunoaºterea sau necunoaºterea reciprocã a limbii afecteazã atitudinile, evaluãrile subiecþilor referitor la relaþiile interetnice. În vederea unei prezentãri mai sintetice a datelor am redus scala referitoare la autoaprecierea nivelului de cunoaºtere a unei limbi. Cei care considerã cã limba respectivã este limba lor maternã, cã o vorbesc perfect sau cu accent, respectiv cei care declarã cã se descurcã în majoritatea situaþiilor, au intrat în categoria: fãrã probleme de comunicare. Cei care declarã cã ar avea minime cunoºtinþe de limbã (inclusiv categoria "Cunosc doar câteva cuvinte") au fost încadraþi în categoria dificultãþi de comunicare, aici fiind incluºi ºi cei care declarã cã nu cunosc deloc limba respectivã.
Relaþiile dintre români ºi maghiari sunt mai bune sau mai proaste faþã de anul precedent? (maghiarii)
Nivelul cunoaºterii limbii române Fãrã probleme Dificultãþi de comunicare Nu cunoaºte Mult mai bune 4,51 2,11 4,16 Ceva mai bune 35,28 30,53 34,93 Neschimbate 38,73 36,84 50,00 37,84 Ceva mai Mult mai proaste proaste 10,34 14,74 50,00 11,23 2,65 1,05 2,29 Nu pot aprecia 8,49 14,74 9,56 Total 100,00 100,00 100,00 100,00

10 Raportul de populaþie, luat ca bazã de calcul a fost de 18,23% români, respectiv 81,77% maghiari. 275

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

În cazul populaþiei maghiare se observã o relaþie între nivelul de cunoaºtere a limbii române ºi aprecierea pozitivã sau negativã a evoluþiei în ultimul an a relaþiilor dintre români ºi maghiari.
Ceva mai bune Ceva mai proaste Mult mai proaste

Fãrã probleme Dificultãþi de comunicare Nu cunoaºte

26,53 15,79 24,53

29,71 37,89 50,00 31,81

7,96 10,53 8,32

13,53 5,26 50,00 11,85

15,12 13,68 14,55

7,16 16,84 8,94

100,00 100,00 100,00 100,00

PERCEPEREA LEGISLAÞIEI CU PRIVIRE LA MINORITÃÞI ªI ROLUL STATULUI NAÞIONAL ÎN PÃSTRAREA IDENTITÃÞII NAÞIONALE PESTE HOTARE Una din cele mai dezbãtute probleme este cea a existenþei sau lipsei drepturilor "suficiente" pentru membrii minoritãþilor etnice. Cuvântul-cheie în acest context este "suficient", precum ºi diferitele sensuri pe care majoritatea ºi minoritatea le atribuie acestui termen. Dupã cum se observã din Etnobarometru, drepturile considerate "suficiente" de cãtre legislaþia româneascã pentru minoritãþile naþionale care trãiesc în þarã sunt apreciate ca "insuficiente" de cãtre 83,1% dintre maghiari ºi "mai mult decât suficiente" de cãtre 20,3% dintre români. Dacã privim sondajele asemãnãtoare fãcute în urmã cu câþiva ani, vom observa aproximativ aceeaºi tendinþã. Dacã studiem datele în CURS - decembrie mod separat pentru diferitele 1997 regiuni ale þãrii, diferenþele românii sunt minimale. Totuºi, se Prea multe drepturi 28,2 Drepturi insuficiente 4,0 poate menþiona cã în timp Drepturi aproximativ suficiente 58,5 ce 68,2% dintre românii din Nu ºtiu 9,4 Transilvania apreciazã cã minoritãþile naþionale au aproximativ suficiente drepturi, iar 19,1% dintre ei cã au prea multe, 61,4% dintre românii din Moldova sunt de acord cu prima afirmaþie ºi 23,6% cu a doua. Este foarte interesant de observat cã în timp ce în cazul altor întrebãri referitoare la opinii, procentul non-rãspunsurilor a fost în jur de 8-10% sau chiar mai mare, mai puþin de 1% din populaþia întrebatã a refuzat sã rãspundã sau nu au ºtiut ce sã rãspundã. În cele ce urmeazã vom încerca sã descriem populaþia românã care a dat rãspunsuri diferite la aceste întrebãri, în funcþie de vârstã, sex, origine, apartenenþã politicã etc.
276

Total

Nivelul cunoaºterii limbii române

Nu pot aprecia

Mult mai bune

Neschimbate

ETNOBAROMETRU

Persoanele aparþinând minoritãþilor naþionale au …
Românii din Prea multe drepturi Drepturi insuficiente Drepturi aproximativ suficiente Nu ºtiu Transilvania 19,1 12,7 68,2 Muntenia 19,3 13,6 66,7 0,4 Moldova 23,6 13,6 61,4 0,9 Românii din Secuime 27,9 6,6 65,2 0,3

Dupã cum aratã tabelul urmãtor, vârsta nu influenþeazã considerabil opiniile referitoare la suficienþa sau insuficienþa drepturilor minoritãþilor:
Vârsta respondentului 18-25 26-35 36-45 46-55 56-65 66+ Total Prea multe drepturi 4,2 3,1 3,4 3,3 4,2 1,9 20,2 Minoritãþile naþionale au… Drepturi Drepturi suficiente insuficiente 4,0 2,8 1,3 2,1 1,6 1,4 13,3 14,0 13,4 6,8 8,5 15,1 8,4 65,9 Nu ºtiu/ Nu rãspund 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,4 Total 22,4 19,4 11,4 14,0 21,0 11,8 100

Dacã luãm în considerare tipul de habitat, observãm cã majoritatea (67,5%) celor care au apreciat cã minoritãþile naþionale au prea multe drepturi trãiesc în mediul urban, în timp ce majoritatea (72,4%) celor care considerã cã drepturile sunt insuficiente trãiesc în mediul rural. Printre cei care apreciazã cã minoritãþile naþionale au suficiente drepturi, proporþiile sunt aproape egale: 54,8% trãiesc la oraº, iar 45,2% la þarã. Diferenþele menþionate ar putea fi explicate prin faptul cã cei care trãiesc în mediul rural au mai multe interacþiuni cu membrii minoritãþilor etnice, pe care îi cunosc personal ºi tind sã interpreteze legislaþia din domeniul minoritãþilor în termenii folosiþi de aceºti oameni. Cei care trãiesc în mediul urban sunt mai influenþaþi de discursurile politice din domeniul problematicii minoritãþilor ºi majoritatea au interacþiuni mai puþin strânse ºi mai puþin frecvente cu minoritãþile etnice. Cu alte cuvinte, putem concluziona cã natura legãturilor sociale dintre oameni ºi tipul de discurs la care aceºtia sunt expuºi au un impact semnificativ asupra felului în care percep legislaþia din domeniul minoritãþilor.
Tipul de habitat Urban Rural Total Prea multe drepturi 13,7 6,6 20,2 Minoritãþile naþionale au… Drepturi Drepturi suficiente insuficiente 3,7 36,1 9,6 29,8 13,3 65,9 Nu ºtiu/ Nu rãspund 0,3 0,2 0,5 Total 53,8 46,2 100

277

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Cu alte cuvinte, putem concluziona cã natura legãturilor sociale dintre oameni ºi tipul de discurs la care aceºtia sunt expuºi au un impact semnificativ asupra felului în care percep legislaþia din domeniul minoritãþilor. Totodatã, nu pot fi evidenþiate diferenþe importante între distribuþia rãspunsurilor pe regiunile istorice ale României.
Prea multe drepturi 28,0 45,1 26,9 100 Minoritãþile naþionale au… Drepturi Drepturi suficiente insuficiente 28,3 30,7 48,0 47,8 23,6 21,5 100 100 Nu ºtiu/ Nu rãspund 50 50 100 Total 29,7 47,2 23,1 100

Transilvania Muntenia Moldova Total

Analiza rãspunsurilor date de subiecþi, în funcþie de nivelul educaþiei, relevã o tendinþã a celor cu educaþie sub medie de a considera cã minoritãþile naþionale au drepturi insuficiente. Pe de altã parte, tendinþa opusã se manifestã printre cei care au studii superioare (colegiu sau universitate) ºi care considerã predominant cã minoritãþile au destule drepturi. Trebuie menþionat însã cã la toate nivelurile de educaþie, majoritatea românilor considerã cã minoritãþile naþionale au destule drepturi.
Minoritãþile naþionale au… Prea multe Drepturi Drepturi drepturi suficiente insuficiente Fãrã educaþie 0,2 0,4 0,3 ªcoala primarã 0,6 2,4 5,5 Gimnaziu 3,0 3,0 13,8 ªcoala profesionalã 3,5 2,7 10,7 Liceu 7,7 4,1 19,7 Colegiu 1,9 0,6 7,0 Universitate 3,1 0,1 9,0 Total 20,2 13,3 65,9 (Diferenþa de 0,5% reprezintã non-rãspunsurile) Nivelul educaþiei Total 1,0 8,6 19,8 17,1 31,5 9,7 12,3 100

PARTICIPAREA LA DIFERITE ORGANIZAÞII CIVICE S-a proiectat un set de instrumente pentru evaluarea participãrii populaþiei la organizaþiile civice. Datele au confirmat rezultatele mai vechi ale altor sondaje de opinie: organizaþiile civice au puþini membri, atât români cât ºi maghiari, deºi participarea la acestea este ceva mai mare în cazul maghiarilor. Graficele din Etnobarometru, pe aceastã temã, indicã faptul cã, cu excepþia organizaþiilor profesionale, maghiarii tind sã fie mai implicaþi atât în asociaþiile politice, cât ºi în cele apolitice. Pentru a scoate în evidenþã legãtura directã cu organizaþia respectivã din care face parte respondentul, am pus o întrebare referitoare la frecvenþa cu care participã la întâlnirile organizaþiei respective, rezultatele fiind urmãtoarele:
278

ETNOBAROMETRU

Zilnic Sãptãmânal Lunar De câteva ori pe an O datã pe an Nu existã întâlniri oficiale ale membrilor Nu particip la întâlnirile membrilor Nu rãspund Total

Români 6,9 26,4 28,8 12,7 4,6 3,4 8,0 9,2 100

Maghiari 0,5 16,9 17,9 18,5 15,9 4,6 23,1 2,6 100

Cifrele reprezintã procentele celor care sunt membri ai diferitelor organizaþii.

Se poate observa cã existã o tendinþã în rândul românilor de a participa mai frecvent la întâlniri ale organizaþiei din care fac parte: 33,3% dintre membrii asociaþiilor au participat cel puþin o datã pe sãptãmânã, în timp ce în cazul maghiarilor procentul este de 17,4%. În consecinþã, 39,0% dintre maghiari se întâlnesc cu alþi membri o datã pe an sau nu se întâlnesc deloc, în timp ce în cazul românilor cifra este de 12,6%. Aceste date s-ar putea explica prin faptul cã maghiarii sunt mult mai activ implicaþi în organizaþii politice (în special UDMR) decât românii sau întâlnirile membrilor partidelor politice nu sunt foarte frecvente sau nu au relevanþã specialã pentru membri. Totodatã, 15,5% din maghiari sunt membri ai unor partide politice, în timp ce dintre românii întrebaþi doar 4,8% sunt implicaþi în atari organisme. Dacã luãm în calcul doar membrii organizaþiilor apolitice, aceste diferenþe dispar. Asociaþiile politice maghiare sunt formate în mare parte din membri "pasivi". Astfel, putem conchide urmãtoarele: chiar dacã sunt mai mulþi membri ai unor organizaþii în rândul maghiarilor, activismul în cadrul organizaþiei (participarea la ºedinþe) este asemãnãtor în cazul ambelor naþionalitãþi. Activismul civic este legat de felul în care oamenii percep rolul lor în viaþa socialã ºi rolul pe care îl atribuie statului în diferitele chestiuni publice. S-a inclus un set de întrebãri speciale pentru a evalua opiniile populaþiei referitoare la diferite probleme politice: au fost rugaþi sã îºi exprime acordul/dezacordul cu diferite afirmaþii caracteristice aripei politice de stânga sau de dreapta. Aceste întrebãri au încercat sã surprindã nu intenþiile legate de alegeri, ci orientarea politicã realã a subiecþilor (care nu este întotdeauna aceeaºi cu intenþiile lor de vot). Temele principale au fost orientarea politicã de dreapta sau de stânga, autoritarismul, comunalismul, etatismul. Tabelul urmãtor conþine distribuþia rãspunsurilor date. Dupã cum se vede, existã un consens remarcabil în ce priveºte temele legate de un regim mai autoritar. Nevoia de conducãtori politici cu mânã de fier (92,4%), de legi mai aspre (91,7%) ºi de educarea copiilor în spiritul respectului pentru adulþi (91,2%) exprimã opþiunea pentru autoritarism. Faptul cã 88,7% dintre subiecþi sunt de acord cã trebuie sã lupþi pentru interesele proprii, indicã ascendenþa individualismului ºi a politicii de dreapta. Aceste rezultate ar trebui interpretate în lumina unui discurs foarte puternic de extremã dreaptã a unor partide politice româneºti. Lipsa unui lider într-adevãr carsimatic care sã poatã cuceri încrederea populaþiei, creºterea criminalitãþii ºi a
279

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

1.Diferenþele dintre salarii ar trebui reduse spre beneficiul celor sãraci 2.Statul ar trebui sã controleze preþurile bunurilor de larg consum 3.Statul ar trebui sã asigure slujbe pentru toþi cetãþenii 4.Ar trebui introduse pedepse mai aspre pentru a reduce criminalitatea 5.Primul lucru pe care ar trebui sã îl înveþe un copil este respectul pentru adulþi 6.Profesorii ar trebui sã îºi concentreze atenþia asupra elevilor mai talentaþi, ºi nu asupra celor mediocri 7.Bunãstarea fiecãrui individ depinde mai ales de stat. 8.Nu poþi avea încredere în nimeni cu excepþia propriei persoane 9.Trebuie sã lupþi tu însuþi pentru propriile tale interese 10.Este nevoie de o mânã de fier pentru ca situaþia în þara noastrã sã se îmbunãtãþeascã 11.Întâlnirile ºi protestele nu fac decât sã dãuneze, cauzând dezordine ºi instabilitate 12.Având în vedere situaþia economicã actualã, ºomerii ar trebui sã accepte orice ofertã de serviciu care li se face

Sunt de acord 79,3 80,9 84,7 91,7 91,1 19,3 58,4 70,3 88,7 92,4 47,6 61,5

Nu sunt de acord 16,6 15,2 12,5 5,1 6,4 74,5 34,7 25,2 8,5 2,9 43,1 30,6

Nu ºtiu/ Nu rãspund 4,1 2,8 2,8 3,3 2,5 6,2 6,9 4,5 2,8 4,7 9,3 7,9

discrepanþelor dintre generaþii, care a devenit mai pronunþatã dupã 1990 (ºi care a generat o reprezentare socialã foarte negativã a tinerilor) trebuie de asemenea luate în calcul. Cu toate acestea, pe locul al doilea al acceptãrii se pot vedea valorile stângii politice. Dupã pãrerea a 84,7% dintre cei întrebaþi, statul ar trebui sã garanteze locuri de muncã pentru cetãþenii sãi ºi ar trebui sã controleze ºi preþurile produselor de bazã (80,4%). Aceste douã puncte sunt diametral opuse celor menþionate mai sus, ºi anume: "Trebuie sã lupþi tu însuþi pentru interesele proprii". Faptul cã un procent de 72,6% (respectiv 77,1%) au fost de acord cu ambele afirmaþii relevã douã aspecte: în primul rând, o incongruenþã în ceea ce priveºte gândirea lor politicã; în al doilea rând, diferenþa dintre realitatea perceputã, anume cã fiecare trebuie sã-ºi urmeze singur interesele proprii, ºi douã aspecte ale trecutului comunist de care duc lipsã: locuri de muncã pentru fiecare ºi preþurile scãzute ale bunurilor de larg consum, datorate monopolului economic deþinut de stat.
Statul ar trebui sã controleze preþurile bunurilor de larg consum. Trebuie sã lupþi tu însuþi pentru interesele proprii. De Nu sunt de NR acord acord De acord 72,6 7,1 1,4 Nu sunt de acord 13,7 1,3 0,1 NR 2,5 0,1 1,2 Total 88,7 8,5 2,8 Total 81,1 15,1 3,8 100

280

ETNOBAROMETRU

Statul ar trebui sã garanteze locuri de muncã pentru fiecare cetãþean

Trebuie sã lupþi tu însuþi pentru interesele proprii De Nu sunt de NR acord acord De acord 77,1 6,5 1,1 Nu sunt de acord 10,3 1,9 0,3 NR 1,3 0,1 1,3 Total 88,7 8,5 2,8

Total 84,7 12,5 2,8 100

Statul ar trebui sã controleze preþurile bunurilor de larg consum

Nu poþi avea încredere decât în propria-þi persoanã De Nu sunt de NR Total acord acord De acord 58,3 20,0 2,5 80,8 Nu sunt de acord 10,2 4,6 0,5 15,3 NR 1,8 0,6 1,5 3,9 Total 70,3 25,2 4,5 100 Nu poþi avea încredere decât în propria-þi persoanã De Nu sunt de NR Total acord acord De acord 61,8 20,1 2,6 84,5 Nu sunt de acord 7,4 4,6 0,6 12,6 NR 0,9 0,6 1,3 2,8 Total 70,1 25,3 4,5 100 Nu poþi avea încredere decât în propria-þi persoanã De Nu sunt de NR Total acord acord De acord 59,4 16,8 3,0 79,2 Nu sunt de acord 9,1 7,0 0,6 16,6 NR 1,8 0,6 1,0 4,1 Total 70,4 25,1 4,5 100

Statul ar trebui sã garanteze locuri de muncã pentru fiecare cetãþean

Diferenþele dintre salarii ar trebui reduse spre beneficiul sãracilor

Þinând cont de corespondenþa dintre responsabilizarea individului ºi respectiv a statului pentru bunãstarea populaþiei, "doar" 53,1% dintre oameni au fost de acord cu ambele sugestii care indicau acest lucru:
Bunãstarea fiecãrui individ depinde în principal de stat Trebuie sã lupþi tu însuþi pentru interesul propriu De Nu sunt de NR acord acord De acord 53,1 4,2 1,0 Nu sunt de acord 30,7 3,7 0,2 NR 5,0 0,5 1,5 Total 88,8 8,4 2,8 Trebuie sã lupþi tu însuþi pentru interesul propriu De Nu sunt de NR acord acord De acord 698 239 29 Nu sunt de acord 16 13 1 NR 21 12 16 Total 735 264 46 Total 58,4 34,6 7,0 100

Este nevoie de un om cu mânã de fier pentru ca situaþia din þara noastrã sã se îmbunãtãþeascã

Total 966 30 49 1045

281

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Un indicator mai puþin ambiguu al orientãrii de stânga ar putea fi consideratã prima întrebare din item: 79,3% dintre cei întrebaþi au fost de acord cu necesitatea de a reduce diferenþele dintre salarii. Acest lucru ar trebui sã se facã spre beneficiul celor sãraci. Deºi aceste date pot fi interpretate foarte uºor dupã dictum-ul marxist: "De la fiecare dupã capacitate, pentru fiecare dupã nevoi", trebuie sã þinem cont ºi de faptul cã mulþi oameni considerã diferenþele dintre salarii prea mari ºi în neconcordanþã cu capacitãþile unora de a munci. Pe de altã parte, majoritatea au fost de acord cu nevoia unui conducãtor cu mânã de fier.
Este nevoie de un om cu mânã de fier pentru ca situaþia din þara noastrã sã se îmbunãtãþeascã De Nu sunt de NR Total acord acord De acord 74,6 15,4 2,3 92,3 Nu sunt de acord 1,9 0,8 0,3 3,0 NR 2,9 0,5 1,5 4,8 Total 79,3 16,7 4,0 100

Diferenþele dintre salarii ar trebui reduse spre beneficiul sãracilor

Aceeaºi tendinþã (orientare de stânga) este relevatã când se ia în calcul faptul cã 74,5% din cei întrebaþi considerã cã profesorii nu ar trebui sã acorde atenþie sporitã copiilor foarte înzestraþi, ci mai degrabã celor mediocri, iar 58,4% cred cã statul este principalul responsabil pentru bunãstarea cetãþenilor sãi. Cu toate acestea, ultima întrebare ar trebui privitã ca expresie a dezaprobãrii de cãtre oameni a faptului cã prerogativele individuale nu sunt suficient încurajate, în timp ce privatizarea este încã neterminatã. "Nu poþi avea încredere decât în propria-þi persoanã" (un item care a câºtigat acordul a 70,3% din cei întrebaþi) împreunã cu "Trebuie sã lupþi tu însuþi pentru interesele proprii" (88,7%) ar putea fi vãzuþi ca indicatori ai izolãrii sociale ºi ai lipsei de încredere în formele de asociere politicã sau apoliticã. Acest fapt este subliniat de slaba participare la organizaþiile civice, dupã cum s-a arãtat deja. Cea mai dezbãtutã problemã pare sã fie atitudinea faþã de formele de protest public: în timp ce aproape jumãtate din cei întrebaþi au considerat cã acestea au doar un impact negativ asupra situaþiei prezente, alþii nu au fost de acord cu acest punct de vedere, ceea ce ar putea fi explicat prin faptul cã majoritatea oamenilor au participat ºi au experienþa pesonalã a efectelor secundare negative ale unor manifestãri (din diferite sectoare ale industriei, agriculturii ºi serviciilor). Fãcând o analizã comparativã între români ºi maghiari, în ceea ce priveºte acordul/dezacordul cu problemele discutate mai înainte, putem identifica diferenþe semnificative doar în trei cazuri:

282

ETNOBAROMETRU

Români
De acord

Maghiari
Nu ºtiu De acord Nu sunt de Nu ºtiu acord

1.Diferenþele dintre salarii ar trebui reduse spre beneficiul celor sãraci 2.Statul ar trebui sã controleze preþurile bunurilor de larg consum 3.Statul ar trebui sã garanteze locuri de muncã pentru fiecare cetãþean 4.Ar trebui introduse pedepse mai aspre pentru a reduce criminalitatea 5.Primul lucru pe care ar trebui sã îl înveþe un copil este respectul pentru adulþi 6.Profesorii ar trebui sã acorde atenþie sporitã copiilor mai înzestarþi ºi nu celor mediocri 7.Bunãstarea fiecãrui individ depinde de stat 8.Nu poþi avea încredere în nimeni decât în propria-þi persoanã 9.Trebuie tu însuþi sã lupþi pentru interesele proprii 10.Este nevoie de un om cu mânã de fier ca sã se îmbunãtãþeascã situaþia din þara noastrã 11.Întâlnirile ºi protestele nu fac decât sã înrãutãþeascã situaþia, cauzând dezordine ºi instabilitate 12.Þinând cont de situaþia economicã actualã, ºomerii ar trebui sã accepte orice loc de muncã li se oferã

Nu sunt de acord

78,6 80,4 85,2 92,0 91,7

17,2 15,7 12,1 4,8 5,8

4,2 3,9 2,7 3,2 2,5

88,1 88,1 78,5 87,2 84,1

9,4 9,2 18,8 8,8 13,0

2,5 2,8 2,6 4,0 2,9

19,5 58,1 71,5 90,5

74,2 34,8 24,1 6,9

6,2 7,1 4,5 2,6

16,7 61,8 56,0 67,5

78,4 33,7 39,4 27,0

4,9 4,5 4,5 5,4

93,0

2,5

4,6

85,8

8,2

6,0

46,3

44,2

9,4

63,2

29,0

7,8

61,2

30,8

8,0

65,2

28,1

6,8

Un procent mult mai scãzut dintre cei maghiari au fost de acord cu douã afirmaþii care indicã individualismul: "Nu poþi avea încredere decât în propria-þi persoanã" (56,0% dintre maghiari în comparaþie cu 71,5% dintre români) ºi "Trebuie sã lupþi tu însuþi pentru interesele proprii" (67,5% faþã de 90,5%). Þinând cont de faptul cã procentul celor care au rãspuns "nu ºtiu" ºi al non-rãspunsurilor au fost identic de scãzute la ambele subeºantioane, putem trage concluzia cã modelele de com283

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

portament individualist sunt mai puþin populare între maghiari decât între români, sau cel puþin ei considerã cã acest lucru este mai puþin de dorit decât considerã românii. Aceste rezultate pot fi explicate prin importanþa sporitã acordatã sentimentului de "noi" de cãtre o populaþie minoritarã care se identificã prin opoziþie faþã de majoritate. Legãturile sociale dintre oameni care se considerã asemãnãtori sub un aspect foarte important sunt cu atât mai tari cu cât ei sunt mai diferiþi de ceilalþi sub acel aspect, acei "ceilalþi" (oameni din afarã) sunt mai apropiaþi ºi superiori numeric. Pentru maghiarii care trãiesc în România, identitatea etnicã este unul dintre aspectele cele mai importante, iar modelul pe care l-am descris poate fi valabil. Celãlalt subiect foarte diferit evaluat de români ºi maghiari priveºte rolul pozitiv/negativ atribuit miºcãrilor sociale (manifestaþii, proteste). În timp ce proporþia românilor care au fost de acord, respectiv nu au fost de acord cã "Protestele ºi manifestaþiile înrãutãþesc situaþia…" sunt asemãnãtoare (46,3% faþã de 44,2%), în cazul maghiarilor procentul celor care au fost de acord este de douã ori mai mare decât al celor care nu au fost de acord (63,2% faþã de 29,0%). Oare acest fapt poate fi explicat prin numeroasele manifestãri populare cu caracter naþionalist care au fost îndreptate împotriva maghiarilor? Sau prin faptul cã maghiarii au mai multã încredere decât românii în activitatea organizaþiilor lor?11 Nu avem la dispoziþie date suficiente pentru a rãspunde la aceste întrebãri, deci sã ne resemnãm a le clasa drept retorice.

11 Sã ne amintim cã participarea civicã este mai mare (deºi mai puþin intensã) printre maghiari decât în rândul românilor, în special în ceea ce priveºte partidele politice. 284

ETNOBAROMETRU: REZULTATUL CERCETÃRII SOCIOLOGICE

METODOLOGIA DE CERCETARE Eºantionul folosit în primul studiu din Etnobarometru, realizat în 2000, are urmãtoarele carateristici: Volum: 2051 persoane de cel puþin 18 ani. Tip: Aleatoriu multi-grup multi-stratificat. Au fost proiectate douã subeºantioane: unul pentru populaþia româneascã (1253 persoane), iar celãlalt pentru populaþia maghiarã (798 persoane). Populaþia româneascã din Secuime (judeþele Harghita ºi Covasna) a fost suprareprezentatã (287 persoane, care reprezintã 5 persoane în eºantionul final naþional ponderat). Populaþia maghiarã din România a fost ºi ea suprareprezentatã, având echivalentul a 80 de persoane în eºantionul final naþional ponderat. Criterii de grupare ºi de stratificare: Au fost folosite urmãtoarele variabile ca ºi criterii principale de stratificare, pe lângã criteriile comune etno-demografice de vârstã, sex, tipul ºi mãrimea localitãþii, zona cultural-economicã: Transilvania, nord-vestul, Banatul, Secuimea, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova ºi Bucureºti, în conformitate cu metodologia consacratã; proporþia de maghiari în localitate: dominantã, majoritate, paritate, minoritate, lipsã. Reprezentativitate: Eºantionul este reprezentativ pentru populaþia adultã a României, cu o marjã de eroare de 2,0 pentru variabilele relevante. Eºantionul a fost validat conform datelor recensãmântului din 1992, precum ºi datelor aduse la zi, oferite de Comisia Naþionalã Românã pentru Statisticã. Cercetare de teren: Interviurile au fost fãcute de cãtre vorbitori de limba românã pentru respondenþii români ºi de vorbitori de limba maghiarã pentru respondenþii maghiari, între 19 mai - 1 iunie 2000.

285

ETNOBAROMETRU

Dupã pãrerea dumneavoastrã relaþiile dintre români ºi maghiari sunt mai bune sau mai proaste comparativ cu perioada dinainte de 1989? 70 60 50 40 30 20,8 20 10 0 Mai bune
Numai persoanele care au exprimat o pãrere.

62,8

Românii Maghiarii

43,4 35,8 27,6

9,5

La fel

Mai proaste

Mult mai bune Ceva mai bune La fel Ceva mai proaste Mult mai proaste Nu pot aprecia

Românii 10,7 18,3 24,0 13,7 10,4 32,9

Maghiarii 24,8 30,8 8,4 11,4 13,0 11,5

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri. Diferenþa pânã la 100% o reprezintã non-rãspunsurile.

287

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Dupã pãrerea dumneavoastrã, relaþiile dintre români ºi maghiari sunt mai bune sau mai proaste comparativ cu alegerile precedente (1996)?
60 50 40 32 30 20,9 20 10 0 Mai bune La fel Mai proaste
Doar acele persoane care ºi-au exprimat pãrerea.

54,3 45,8

Românii Maghiarii

22,2

24,8

Mult mai bune Ceva mai bune La fel Ceva mai proaste Mult mai proaste Nu pot aprecia

Românii 5,9 26,0 22,3 10,9 4,6 30,2

Maghiarii 6,8 41,0 18,4 16,5 5,3 12,0

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri. Diferenþa pânã la 100% o reprezintã non-rãspunsurile.

288

ETNOBAROMETRU

Dupã pãrerea dumneavoastrã, relaþiile dintre români ºi maghiari sunt mai bune sau mai proaste comparativ cu anul precedent?
50 42,9 40,5 40 42,2 41,7 Românii Maghiarii

30 17,5 15,5

20

10

0 Mai bune La fel Mai proaste
Doar acele persoane care ºi-au exprimat pãrerea.

Mult mai bune Ceva mai bune La fel Ceva mai proaste Mult mai proaste Nu pot aprecia

Românii 5,0 22,8 28,8 8,5 3,4 31,4

Maghiarii 3,9 33,5 36,3 10,7 2,9 12,8

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri. Diferenþa pânã la 100% o reprezintã non-rãspunsurile.

289

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Dupã pãrerea dumneavoastrã, relaþiile dintre români ºi maghiari sunt mai bune sau mai proaste în comparaþie cu perioada dinainte de 1989? Românii Mult mai bune Ceva mai bune La fel Ceva mai proaste Mult mai proaste Nu pot aprecia Transilvania 6,4 21,4 18,9 14,6 9,6 28,9 Muntenia 15,2 18,0 8,9 12,6 10,7 34,6 Moldova 6,7 15,2 17,9 14,7 10,7 34,4

… în comparaþie cu alegerile precedente (1996)? Românii Mult mai bune Ceva mai bune La fel Ceva mai proaste Mult mai proaste Nu pot aprecia Transilvania 3,2 21,1 29,4 12,5 3,2 30,5 Muntenia 7,8 27,6 15,7 10,2 5,4 33,3 Moldova 5,4 28,6 27,2 10,3 4,5 23,7

… în comparaþie cu anul precedent? Românii Mult mai bune Ceva mai bune La fel Ceva mai proaste Mult mai proaste Nu pot aprecia Transilvania 4,6 19,6 32,1 10,4 2,9 30,4 Muntenia 4,8 22,8 24,1 8,7 3,9 35,7 Moldova 5,8 26,8 33,9 5,8 3,1 24,1

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

290

ETNOBAROMETRU

Dupã pãrerea dumneavoastrã, relaþiile dintre români ºi maghiari sunt mai bune sau mai proaste în comparaþie cu perioada dinainte de 1989?

Mult mai bune Ceva mai bune La fel Ceva mai proaste Mult mai proaste Nu pot aprecia

Românii din Secuime 6,0 13,7 31,6 14,7 15,8 18,2

Maghiarii din Secuime 11,9 40,4 12,8 10,2 8,5 16,2

… în comparaþie cu alegerile precedente (1996)? Românii din Secuime 4,6 20,7 38,6 13,0 4,9 18,2 Maghiarii din Secuime 3,0 45,1 21,7 11,1 3,8 15,3

Mult mai bune Ceva mai bune La fel Ceva mai proaste Mult mai proaste Nu pot aprecia

… în comparaþie cu anul precedent? Românii din Secuime 3,2 14,7 51,6 9,8 3,9 16,8 Maghiarii din Secuime 5,5 33,6 30,2 11,1 2,1 17,4

Mult mai bune Ceva mai bune La fel Ceva mai proaste Mult mai proaste Nu pot aprecia

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

291

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Rezultate comparative din alte studii
Cum apreciaþi evoluþia relaþiilor dintre români ºi maghiari de când UDMR se aflã la guvernare? Numai maghiarii Mai relaxate CCRIT 1999 CCRIT 2000 35,8 44,9 Mai tensionate 21,9 13,9 La fel 35,8 38,4 Nu ºtiu Nu rãspund 6,45 2,8

Dupã pãrerea dumneavoastrã, relaþiile dintre români ºi maghiari sunt mai bune sau mai proaste în comparaþie cu…? CCRIT 2000 Numai maghiarii Înainte de 1989 Mult mai bune Ceva mai bune La fel Ceva mai proaste Mult mai proaste Nu pot aprecia 24,8 30,8 8,4 11,4 13,0 11,5 Alegerile precedente 6,8 41,0 18,4 16,5 5,3 12,0 Anul precedent 3,9 33,5 36,3 10,7 2,9 12,8

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

292

ETNOBAROMETRU

Românii Care dintre urmãtoarele expresii ce descriu relaþiile dintre românii ºi maghiarii din România exprimã cel mai bine realitatea?
Românii Maghiarii 14,8 1,1 25,2 21,9 36,7 -60 -40 -20 0 15,7 20 40 3,2 17 42,4 21
Nu pot aprecia Alta Lipsã de respect reciproc Cooperare

Conflictuale

60

Care dintre urmãtoarele expresii descriu cel mai bine relaþiile dintre români ºi maghiari în regiunea dumneavoastrã? 80 70 60 50 40 30 20 10 0
6,9 7,4 1 9,1 17,3 14,7 11,5 7,4 8,2 4,6 3,7 5,1 4,5 10,6 9,8 44.4 37 66,4 68,4 61,9

Transilvania Muntenia Moldova Românii din Secuime

Conflictuale

Cooperare

Lipsã de respect reciproc

Alta

Nu pot aprecia

293

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Românii
16,2 17,3 12,4 16 Conflictuale 44,7 Cooperare 18 Lipsã de respect reciproc Alta 18,7 Nu pot aprecia 22,8 20,9 18,2 20,4 9,3 17,4 35,7

Care dintre urmãtoarele expresii ce descriu relaþiile dintre românii ºi maghiarii din România exprimã cel mai bine realitatea?
53,8 45,3

Transilvania

Muntenia

Moldova

Românii din Secuime

10,6 Nu pot aprecia

37

17,3 9,8

Care dintre urmãtoarele expresii descriu cel mai bine relaþiile dintre românii ºi maghiarii în regiunea dumneavoastrã?

Alta

Lipsã de respect reciproc 66,4 Cooperare 44,4 68,4 61,9

Conflictuale

Transilvania

Muntenia

Moldova

Românii din Secuime

294

ETNOBAROMETRU

Consideraþi cã grupurile sau minoritãþile etnice din þara noastrã reprezintã o ameninþare mare, nu prea mare, micã sau nu reprezintã nici un fel de ameninþare la adresa pãcii ºi securitãþii în aceastã societate?* Procentul celor care percep ameninþarea ca fiind mare sau nu prea mare Þara Belarus Bulgaria Croaþia Republica Cehã Ungaria Polonia România Slovacia Slovenia Ucraina Media CEE 1992/1993 30 46 57 44 26 35 60 53 13 24 40 1995 14 36 42 14 15 8 33 49 20 15 25 1998 14 29 39 25 19 17 32 43 10 15 25

*

R.Rose, C.Haerpfer, Trends in Democracies and Markets: New Democracies Barometer 1991-98, Glasgow, Centre for the Study of Public Policy, 1998, p.41. 295

Dupã pãrerea dumneavoastrã, care au fost motivele pentru care în România nu a izbucnit un conflict violent ca cel din Kosovo? Vã rugãm sã alegeþi trei motive.
25 Românii Maghiarii

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

296 296

23,4 20,5

23,1

20 16,1 15 10,8 10 4,6 8,3 9,6 11 6,7 13 10,1 7,6 5 15,4 14,8

5

0 1. Maghiarii 2. Maghiarii 3.Maghiarii au 4.Românii sunt 5.Românii sunt 6.Politicienii români sunt mai puþin sunt mai supuºi sunt mai puþin fost trataþi mai mai toleranþi încãpãþânaþi mai înþelepþi bine încãpãþânaþi 8.Sistemul 7. Politicienii politic UDMR sunt mai înþelepþi românesc este mai democratic

ETNOBAROMETRU

Românii Cu toate cã au existat probleme între populaþia minoritarã ºi cea majoritarã din România, a fost evitat un conflict asemãnãtor celui din Kosovo dintre populaþia minoritarã (albanzii) ºi cea majoritarã (sârbii). Dupã pãrerea dumneavoastrã, care au fost motivele pentru care în România nu a izbucnit un conflict violent ca cel din Kosovo? Alegeþi trei motive. 1. Maghiarii din România sunt mai supuºi decât minoritatea albanezã din Kosovo 2. Maghiarii din România sunt mai puþin încãpãþânaþi în relaþiile lor cu românii decât albanezii din Kosovo 3. Maghiarii din România au fost mai bine trataþi (li s-au asigurat mai multe drepturi) decât alabezii din Kosovo 4. În general, românii sunt mai toleranþi decât sârbii 5. Românii sunt mai puþin încãpãþânaþi în relaþiile lor cu maghiarii din România decât sârbii 6. Politicienii români sunt mai înþelepþi decât politicienii sârbi 7. Politicienii UDMR sunt mai înþelepþi decât politicienii albanezi din Kosovo 8. Sistemul politic românesc este mai democratic decât cel sârb
Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

Transilvania 5,5

Muntenia 4,2

Moldova 4,1

5,7

8,9

9,4

21,2

21,1

17,0

24,4 13,4 9,0 3,8 16,9

23,3 11,5 10,6 5,0 15,0

19,8 14,8 9,7 6,0 13,1

297

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Credeþi cã în viitorul apropiat este posibil un conflict armat cu statele vecine?
Da 86,6 91,1 Nu

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 13,4

8,9

Românii

Maghiarii

Cum apreciaþi evoluþia relaþiilor dintre România ºi Ungaria în ultimii trei ani? 70 60 50 40 30 20 10 0 Mai bune Mai proaste La fel Nu pot aprecia 36,4 30,6 21,3 20,3 11,6 7,3 12,2 60,1 Românii Maghiarii

298

ETNOBAROMETRU

Cum apreciaþi evoluþia relaþiilor dintre România ºi Ungaria în urmãtorii trei ani? 50 39,1 31,1 30 23 47,3 Românii Maghiarii 38,8

40

20 9 6,8 4,7

10

0 Vor fi mai bune Vor fi mai proaste Vor fi la fel Nu pot aprecia

299

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

De când UDMR se aflã la guvernare, situaþia maghiarilor din România … Românii 51,9 50 40 30 20 10 0 S-a îmbunãtãþit Românii S-a îmbunãtãþit S-a înrãutãþit Este la fel Nu pot aprecia Transilvania 44,5 4,6 27,9 23,0 Muntenia 46,1 6,8 19,9 26,9 Moldova 43,1 4,4 24,4 27,6 Românii din Secuime 45,0 5,5 23,3 25,9 S-a înrãutãþit Este la fel Nu pot aprecia 27,8 23,3 16,5 26,1 45 Maghiarii

60

5,6 3,8

S-a îmbunãtãþit S-a înrãutãþit Este la fel Nu pot aprecia

Maghiarii din Secuime 40,8 13,6 24,4 21,3

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

300

ETNOBAROMETRU

Cum apreciaþi legislaþia în domeniul drepturilor minoritãþilor? Minoritãþile naþionale au… 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 20,3 13.3 0,6 Prea multe drepturi Drepturi insuficiente Drepturi suficiente 0,4 0,1 Nu ºtiu 16 Românii 83,1 65,9 Maghiarii

Rezultate comparative din alte studii: CURS - Dec. 1997 Românii 28,2 4,0 58,5 9,4

Prea multe drepturi Drepturi insuficiente Drepturi suficiente Nu ºtiu

"Ce pãrere aveþi despre activitatea actualului guvern în domeniul problemei minoritãþilor?" CCRIT Mar. 1999 Maghiarii 10,4 61,5 16,2 3,6 8,3 CCRIT Apr. 2000 Maghiarii 10,3 66,8 12,7 2,6 7,1

Este bunã Iniþiative bune, dar nu suficient de bune Nimic remarcabil Destul de slabã Nu ºtiu
Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

301

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Cum apreciaþi legislaþia româneascã în domeniul drepturilor minoritãþilor? Minoritãþile naþionale au … Românii Prea multe drepturi Drepturi insuficiente Drepturi suficiente Nu ºtiu Transilvania 19,1 12,7 68,2 Muntenia 19,3 13,6 66,7 0,4 Moldova 23,6 13,6 61,4 0,9

Minoritãþile naþionale au … Prea multe drepturi Drepturi insuficiente Drepturi suficiente Nu ºtiu Românii din Secuime 27,9 6,6 65,2 0,3 Maghiarii din Secuime 1,3 87,2 11,1 0,4

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

302

ETNOBAROMETRU

Practici lingvistice
Vorbiþi româneºte? Maghiarii Este limba mea maternã Vorbesc perfect, deºi nu este limba mea maternã Vorbesc foarte bine, dar cu accent Mã pot face înþeles în majoritatea situaþiilor Mã pot face înþeles în unele situaþii, dar îmi este dificil Cunosc doar câteva cuvinte Nu cunosc nici un cuvânt 2,8 22,8 29,1 23,4 17,0 4,4 0,5 Maghiarii din Secuime 9,8 12,0 29,4 29,4 7,2 1,3

Vorbiþi ungureºte? Românii din localit unde nu sunt majoritari ãþile 4,2 23,8 15,1 18,8 15,1 15,1 6,7
303

Românii din Transilvania

Este limba mea maternã Vorbesc perfect, deºi nu este limba mea maternã Vorbesc foarte bine, dar cu accent Mã pot face înþeles în majoritatea situaþiilor Mã pot face înþeles în unele situaþii, dar îmi este dificil Cunosc doar câteva cuvinte Nu cunosc nici un cuvânt

1,1 3,8 2,4 2,5 3,9 14,9 70,8

2,6 3,1 2,3 7,1 9,6 23,8 51,6

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri. Diferenþa pânã la 100% o reprezintã non-rãspunsurile. Notã: Alegerea acestei tipologii a fost determinatã de specificititatea subiectului. Ultima categorie se referã la românii care trãiesc în localitãþi unde proporþia celor de altã naþionalitate (în majoritatea cazurilor maghiari) este mai mare de 40%. Dupã datele recensãmântului din 1992, aproximativ 5% dintre români trãiesc în astfel de localitãþi.

Românii din Secuime 2,5 12,6 7,7 17,5 15,1 27,0 16,5

Românii

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Cât de des folosiþi limba românã în urmãtoarele situaþii? Maghiarii Întotdeauna Acasã Cu prietenii La locul de muncã La cumpãrãturi La medic La poliþie La primãrie 1,6 1,1 3,9 6,9 18,1 70,3 35,2 Deseori 4,3 9,1 14,0 21,9 14,1 5,4 7,3 Câteodatã Niciodatã 11,2 48,7 31,7 46,5 31,5 11,8 18,4 82,1 40,2 24,7 23,4 34,8 6,3 30,6 Nu este cazul 0,9 0,8 25,7 1,4 1,5 6,3 8,6

Maghiarii din Secuime Întotdeauna Acasã Cu prietenii La locul de muncã La cumpãrãturi La medic La poliþie La primãrie 0,4 0,4 1,3 53,2 4,3 Deseori 1,7 3,8 5,6 4,7 3,4 8,1 2,1 Câteodatã Niciodatã 4,7 34,9 23,6 40,6 19,1 20,9 11,9 92,8 60,9 53,6 53,8 74,5 13,2 74,9 Nu este cazul 0,4 0,4 16,7 0,9 1,7 4,7 6,8

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

304

ETNOBAROMETRU

Cât de des folosiþi limba maghiarã în urmãtoarele situaþii? Românii din Transilvania Întotdeauna Acasã Cu prietenii La locul de muncã La cumpãrãturi La medic La poliþie La primãrie 2,4 1,0 0,6 1,0 1,0 0,9 1,0 Deseori 2,3 3,8 1,1 0,7 0,1 0,1 Câteodatã Niciodatã 6,6 16,1 8,6 15,0 3,4 1,0 1,0 65,7 56,0 56,7 58,9 72,9 73,9 74,7 Nu este cazul 23,0 23,1 33,1 24,4 22,7 24,1 23,2

Românii din Secuime Întotdeauna Acasã Cu prietenii La locul de muncã La cumpãrãturi La medic La poliþie La primãrie 4,2 4,2 4,6 3,2 3,2 1,8 5,7 Deseori 3,9 9,5 8,9 9,9 2,5 1,1 3,6 Câteodatã Niciodatã 11,3 29,3 16,8 20,8 9,9 5,7 6,0 64,3 42,4 42,5 51,6 67,8 71,7 64,7 Nu este cazul 16,3 14,5 27,1 14,5 16,7 19,8 19,1

Românii din localitãþile unde nu sunt majoritari Întotdeauna Acasã Cu prietenii La locul de muncã La cumpãrãturi La medic La poliþie La primãrie 13,1 7,2 2,6 2,5 2,5 1,3 1,5 Deseori 15,4 25,0 8,6 14,6 2,5 0,1 2,5 Câteodatã Niciodatã 16,8 36,2 22,9 44,2 28,6 20,2 27,2 42,8 19,7 19,7 23,4 49,9 58,2 53,3 Nu este cazul 11,9 11,9 46,2 15,3 16,6 20,3 15,5

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

305

Subeºantionul românesc De acord Mã enerveazã sã aud vorbindu-se ungureºte în jurul meu Nu este politicos ca doi maghiari sã vorbeascã ungureºte dacã sunt români de faþã, indiferent de subiectul discuþiei Românii care au învãþat ungureºte ca sã poatã vorbi cu cunoºtinþele lor maghiare au procedat bine Românii care trãiesc în zone unde maghiarii sunt populaþia majoritarã ar trebui sã vorbeascã ungureºte Sunt prea mulþi maghiari care evitã sã vorbeascã limba românã chiar dacã pot
Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE PARTEA VI. ANEXE

306 306

27,1 71,3 65,3 39,2 64,4

Nu sunt de acord 64,0 22,6 22,8 51,6 21,3

Nu ºtiu 8,8 6,1 11,7 9,1 14,3

ETNOBAROMETRU

Nu este politicos ca doi maghiari sã vorbeascã ungureºte dacã sunt români de faþã, indiferent de subiectul discuþiei Românii din localit nu sunt majoritari ãþile unde 40,7 22,0 15,2 14,1 8,0
307

Românii din Transilvania

Acord total Acord parþial Dezacord parþial Dezacord total Nu ºtiu

54,4 16,9 9,1 13,5 6,1

60,8 13,5 9,5 13,4 2,9

Acord total Acord parþial Dezacord parþial Dezacord total Nu ºtiu

Maghiarii 29,8 26,4 18,8 22,9 2,1

Maghiarii din Secuime 21,9 19,3 21,5 33,5 3,9

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri. Diferenþa pânã la 100% o reprezintã non-rãspunsurile.

Românii din Secuime 54,2 16,2 13,0 11,6 4,9

Românii

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Românii care au învãþat ungureºte ca sã poatã vorbi cu cunoºtinþele lor maghiare au pro cedat bine Românii din localit nu sunt majoritari ãþile unde 41,8 47,3 3,6 6,0 1,2

Românii din Transilvania

Acord total Acord parþial Dezacord parþial Dezacord total Nu ºtiu

37,3 28,0 15,3 7,5 11,7

45,9 25,1 14,4 6,5 8,0

Acord total Acord parþial Dezacord parþial Dezacord total Nu ºtiu

Maghiarii 80,9 17,0 0,5 0,3 1,3

Maghiarii din Secuime 91,0 8,6 0,4

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri. Diferenþa pânã la 100% o reprezintã non-rãspunsurile.

308

Românii din Secuime 52,6 28,4 7,7 5,6 5,6

Românii

ETNOBAROMETRU

Românii care trãiesc în zone unde maghiarii sunt populaþia majoritarã ar trebui sã vorbeascã ungureºte Românii din localit nu sunt majoritari ãþile unde 14,4 14,3 48,9 19,0 3,5
309

Românii din Transilvania

Acord total Acord parþial Dezacord parþial Dezacord total Nu ºtiu

19,8 19,4 26,2 25,5 9,1

23,9 19,7 23,4 27,2 5,8

Acord total Acord parþial Dezacord parþial Dezacord total Nu ºtiu

Maghiarii 54,5 34,6 7,1 1,5 2,2

Maghiarii din Secuime 68,4 26,5 3,4 0,4 1,3

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri. Diferenþa pânã la 100% o reprezintã non-rãspunsurile.

Românii din Secuime 18,4 24,4 30,4 21,2 5,7

Românii

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Sunt prea mulþi maghiari care evitã sã vorbeascã limba românã chiar dacã pot Românii din localit nu sunt majoritari ãþile unde 50,1 28,8 9,4 11,7 0,1 Românii din Transilvania Românii din Secuime 59,7 11,6 10,5 7,7 10,5

Acord total Acord parþial Dezacord parþial Dezacord total Nu ºtiu

Românii 48,4 16,0 8,8 12,5 14,3

65,4 13,4 3,4 11,2 6,6

Acord total Acord parþial Dezacord parþial Dezacord total Nu ºtiu

Maghiarii 19,9 20,2 20,3 24,3 15,3

Maghiarii din Secuime 19,4 14,7 22,0 25,9 18,1

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri. Diferenþa pânã la 100% o reprezintã non-rãspunsurile.

310

ETNOBAROMETRU

Rezultate din diferite cercetãri
CCRIT 2000 Atitudinea maghiarilor faþã de limba românã Sunteþi de acord cu urmãtoarele…? De acord Faptul cã vorbeºti româneºte nu poate fi decât ceva bun Maghiarii care vorbesc româneºte vor gãsi mai uºor un loc de muncã Deoarece sunt cetãþeni români, maghiarii ar trebui sã vorbeascã româneºte În general românii sunt ostili cu maghiarii care nu ºtiu româneºte În multe cazuri autoritãþile folosesc limba românã ca pe un mijloc de asuprire a minoritãþilor Prin impunerea folosirii limbii române în diferite situaþii, statul de fapt doreºte sã asimileze minoritãþile
Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri. Diferenþa pânã la 100% o reprezintã non-rãspunsurile.

Nu sunt de acord 1,4 14,7 17,5 32,1 32,5 35,0

98,0 84,0 80,9 64,1 57,9 54,8

311

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Interacþiunea cotidianã a românilor cu maghiarii Evit maghiarii Cunosc maghiari din vedere Câteodatã fac cumpãrãturi în magazine unde vânzãtorul este maghiar Ne salutãm cu vecinii maghiari Am/Am avut colegi de muncã maghiari Vizitez maghiari Câteodatã cer ajutor unui maghiar Am rude maghiare Deseori mã consult cu un maghiar în probleme personale Fals 75,9 36,3 59,5 67,3 51,8 71,6 72,2 84,9 80,2 Adevãrat 20,9 62,7 39,6 32,3 48,1 27,9 26,5 15,0 18,4

Interacþiunea cotidianã a maghiarilor cu românii Evit românii Cunosc români din vedere Câteodatã fac cumpãrãturi în magazine unde vânzãtorul este român Ne salutãm cu vecinii români Am/Am avut colegi de muncã români Vizitez români Câteodatã cer ajutor unui român Am rude române Deseori mã consult cu un român în probleme personale
Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri. Diferenþa pânã la 100% o reprezintã non-rãspunsurile.

Fals 83,6 5,9 5,8 28,1 20,9 42,5 23,4 66,1 65,3

Adevãrat 15,2 93,8 93,8 71,5 77,3 57,3 76,4 33,7 34,5

312

ETNOBAROMETRU

Cu care dintre urmãtoarele afirmaþii sunteþi de acord? Procente de acord Românii

Nu aº accepta maghiarii în þarã Accept maghiarii în þarã, dar nu în judeþul în care trãiesc Accept maghiarii în judeþul meu, dar nu în localitatea în care trãiesc Accept ca maghiarii sã trãiascã unde doresc ei în aceastã þarã

14,5 11,1 10,8 84,3

19,3 26,7 25,5 65,3

14,2 14,2 12,8 71,7

Românii Nu aº accepta romii în þarã Accept romii în þarã, dar nu în judeþul în care trãiesc Accept romii în judeþul meu, dar nu în localitatea în care trãiesc Accept ca romii sã trãiascã unde doresc ei în aceastã þarã 38,8 21,2 23,1 53,8 Românii Nu aº accepta evreii în þarã Accept evreii în þarã, dar nu în judeþul în care trãiesc Accept evreii în judeþul meu, dar nu în localitatea în care trãiesc Accept ca evreii sã trãiascã unde doresc ei în aceastã þarã
Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

Maghiarii 40,7 29,8 31,4 46,8 Maghiarii 6,4 6,2 9,7 86,0

11,7 15,6 16,6 80,0

Românii din Secuime 10,9 14,6 14,8 82,2
313

Transilvania

Muntenia

Moldova

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Întrebãri adresate doar românilor Cu care dintre urmãtoarele afirmaþii sunteþi de acord

Atitudini faþã de UDMR

UDMR ar trebui interzisã ca organizaþie 9,5% UDMR ar trebui acceptat doar ca organizaþie culturalã a maghiarilor din România, fãrã reprezentare în parlament 21,0%

Nu ºtiu/ Nu rãspund 2,1%

Indiferent cine câºtigã alegerile, este dreptul UDMR sã fie cooptat în guvern 11,7%

UDMR poate fi acceptat în parlament, dar nu ºi la guvernare 20,1% Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

Ca oricare alt partid din România, UDMR poate participa la coaliþia guvernamentalã 34,9%

314

Întrebãri adresate doar românilor Cu care din urmãtoarele afirmaþii sunteþi de acord? Transilvania Indiferent de câºtigãtorii alegerilor, este corect ca UDMR sã fie cooptat în guvern Ca oricare alt partid, UDMR poate participa la coaliþia guvernamentalã UDMR poate fi acceptat în parlament, dar nu ºi la guvernare UDMR ar trebui acceptat doar ca organizaþie culturalã a maghiarilor din România, fãrã reprezentare în parlament UDMR ca organizaþie ar trebui interzisã Nu ºtiu/Nu rãspund
Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

Atitudini faþã de UDMR

Muntenia 7,7 37,4 19,1 19,8 12,7 3,3

Moldova 16,8 30,9 26,4 16,8 7,7 1,4

Românii din Secuime 10,9 35,9 19,4 19,7 13,0 1,1

14,5 33,7 19,9 25,4 5,8 0,7

ETNOBAROMETRU

315 315

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Întrebãri adresate doar maghiarilor Cu care din urmãtoarele afirmaþii sunteþi de acord
UDMR nu ar trebui sã UDMR nu ar participe la trebui sã alegerile participe la nici urmãtoare o coaliþie 0,5% guvernamentalã 1,8% UDMR ar trebui sã renunþe la politicã 1,7%

Atitudini faþã de UDMR

Nu ºtiu/ Nu rãspund 1,2%

UDMR poate participa la coaliþia guvernamentalã doar cu parteneri democratici 42,6%

Indiferent cine câºtigã alegerile, UDMR ar trebui sã rãmânã în guvern 52,3%

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

316

Cum influenþeazã urmãtoarele partide politice relaþiile dintre grupurile etnice? Românii Ajutã CDR PDSR PRM PD ApR PUNR UDMR PNTCD PNL 25,5 18,6 5,9 15,6 11,9 7,7 23,7 20,3 19,0 Dãuneazã 10,9 15,8 42,3 8,2 5,7 28,0 26,3 11,5 6,4 Neutru 17,8 21,6 8,9 27,5 29,1 13,4 7,1 19,2 15,4 Nu pot aprecia 45,7 43,8 42,7 48,4 52,9 50,4 42,8 48,7 48,9 Ajutã 39,2 1,1 0,4 4,2 8,7 0,9 76,2 24,7 23,7 6,3 69,4 75,0 26,6 18,0 61,1 3,3 14,0 8,3 Maghiarii Dãuneazã Neutru 14,9 5,6 1,5 20,7 18,2 4,1 7,2 23,0 21,3 Nu pot aprecia 39,5 23,8 23,0 38,5 55,1 34,0 13,2 38,3 46,7

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

ETNOBAROMETRU

317 317

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Vã rugãm sã numiþi trei personalitãþi, organizaþii, instituþii etc care ajutã la îmbunãtãþirea relaþiilor dintre grupurile etnice Întrebare deschisã UDMR ºi politicienii UDMR Coaliþia ºi politicienii din Coaliþie Opoziþia ºi politicienii din opoziþie Personalitãþi publice (din sport, culturã etc) ONG-uri, instituþii culturale (ºcoli, teatre etc) Biserica Presa Organizaþii internaþionale Altele Nu rãspund Românii 2,9 9,4 8,3 1,1 1,7 1,7 1,5 0,8 1,8 70,8 Maghiarii 30,4 8,6 1,0 4,5 2,8 1,5 0,5 1,5 2,5 46,8

Vã rugãm sã numiþi trei personalitãþi, organizaþii, instituþii etc care au contribuit la deteriorarea relaþiilor dintre grupurile etnice Întrebare deschisã UDMR ºi politicienii UDMR Coaliþia ºi politicienii din Coaliþie Opoziþia ºi politicienii din opoziþie Personalitãþi publice (din sport, culturã etc) ONG-uri, instituþii culturale (ºcoli, teatre etc) Biserica Presa Organizaþii internaþionale Altele Nu rãspund
Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

Românii 8,0 3,5 20,0 0,2 0,2 0,5 0,5 1,0 66,1

Maghiarii 1,9 2,2 57,3 0,8 0,3 0,3 0,5 0,2 0,5 36,1

318

ETNOBAROMETRU

Judeþele unde maghiarii reprezintã majoritatea ar trebui sã aibã mai multã autonomie
80 70 60 50 40 30 20 10 0 Acord total Acord parþial Dezacord parþial Dezacord total Nu ºtiu 7,5 7,3 14,4 3,5 1,8 22,2 12,7 5,4 50,4 Românii Maghiarii

74,9

Maghiarii din România ar putea sã aibã ºi cetãþenie maghiarã
70 60 50 40 30 20 10 0 Acord total Acord parþial Dezacord parþial Dezacord total Nu ºtiu 20,6 15,5 15,3 13,9 7,3 3,9 15,2 7,9 34,7 65,6 Românii Maghiarii

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

319

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Statul maghiar ar trebui sã sprijine organizaþiile cultrale ale maghiarilor din România
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Acord total Acord parþial Dezacord parþial 30,2 23,9 15 14 1,8 1,1 Dezacord total 18 13 4,2 Nu ºtiu 77,8 Românii Maghiarii

Statul român ar trebui sã sprijine organizaþiile cuturale ale maghiarilor din România
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Acord total Acord parþial Dezacord parþial 25,7 23,6 13,9 2 1,4 Dezacord total 19,7 17,7 13,2 2,3 Nu ºtiu Românii 80,4 Maghiarii

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

320

ETNOBAROMETRU

Statul român ar trebui sã asigure educaþia în limba maghiarã la toate nivelele
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Acord total Acord parþial Dezcord parþial 18,4 15 11,8 4,6 1,9 Dezacord total 24,9 12,1 1,5 Nu ºtiu 29,6 Românii 80,2 Maghiarii

În ce condiþii aþi fi de acord cu înfiinþarea unei universitãþi cu predare în limba maghiarã?

80 70 60 50 40 30 20 10 0
Acord parþial Dacã ar fi finanþatã din surse private Dacã ar fi finanþatã în întregime de statul maghiar Dacã ar fi finanþatã în întregime de statul român Dacã ar fi finanþatã de ambele state

Românii
66,9

Maghiarii

32,9 21,4 13 4,1 2,7 3,3 16,5 7,2 18,4 12,8 0,8
În nici un caz

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri. 321

Credeþi cã statul român ar trebui sã… Românii Nu sunt de acord 12,5 7,9 13,8 8,5 16,2 Maghiarii Nu sunt de acord 11,4 7,6 12,5 7,6 15,2

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE PARTEA VI. ANEXE

322 322

De acord Asigure burse pentru studenþii români din alte þãri Stimuleze învãþãmântul superior românesc peste hotare Sprijine înfiinþarea de firme româneºti peste hotare Întãreascã legãturile cu organizaþiile politice ale românilor de peste hotare Asigure cetãþenia românã pentru românii de peste hotare
Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

Nu ºtiu 7,2 6 9,3 10,5 12,6

De acord 81,0 84,8 76,3 80,0 70,9

Nu ºtiu 7,6 7,6 11,3 12,5 13,9

80,4 86,1 76,9 81,0 71,2

Credeþi cã statul maghiar ar trebui sã… Românii Nu sunt de acord 25,7 31,6 18,3 43,9 45,9 Maghiarii Nu sunt de acord 7,6 3,2 3,0 3,2 10,5

De acord Asigure burse pentru studenþii maghiari din România Stimuleze învãþãmântul superior maghiar în România Sprijine investiþiile firmelor maghiare în România Întãreascã legãturile cu organizaþiile politice ale maghiarilor din România Asigure cetãþenia maghiarã pentru maghiarii din România
Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

Nu ºtiu 12,5 11,9 14,0 16,8 16,9

De acord 87,5 93,5 90,9 90,3 80,3

Nu ºtiu 4,9 3,3 6,3 6,4 9,2

61,7 46,4 67,5 39,1 37,0

ETNOBAROMETRU

323 323

Sunteþi de acord cu urmãtoarele aprecieri?

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE PARTEA VI. ANEXE

324 324

Statul român ar trebui sã…
-70,9

Statul maghiar ar trebui sã…
Asigure burse pentru studenþi Întãreascã legãtura cu organizaþiile politice de peste hotare Sprijine înfiinþarea unor firme peste hotare Stimuleze învãþãmântul superior Asigure burse pentru studenþi

80,3 -71,2 -80 -81 -76,3 -76,9 -84,8 -86,1 -81 -80,4 -100 -80 -60 -40 Românii -20 0 20 40 46,4 87,5 61,7 60 80 100 67,5 93,5 39,1 90,9 37 90,3

Maghiarii

În ce condiþii aþi fi de acord cu înfiinþarea unei universitãþi cu limba de predare maghiarã? Transilvania Aº fi de acord necondiþionat Dacã ar fi finanþatã din surse private Dacã ar fi finanþatã în întregime de statul maghiar Dacã ar fi finanþatã în întregime de statul român Dacã ar fi finanþatã de ambele state În nici un caz
Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

Muntenia 12,8 20,4 17,3 3,8 9,5 36,3

Moldova 9,0 32,4 19,4 2,7 18,0 18,0

16,5 14,3 12,9 2,9 14,0 39,4

ETNOBAROMETRU

325 325

Credeþi cã urmãtoarele vor conduce la îmbunãtãþirea relaþiilor interetnice? De acord Copiii de diferite naþionalitãþi învaþã împreunã cu copiii români Ar trebui interzise publicaþiile ºi programele de televiziune care incitã la urã etnicã Autonomie administrativã mai mare pentru comunitãþile locale În zonele unde alte naþionalitãþi reprezintã majoritatea, poliþia ar trebui sã includã cât mai multe persoane de acea naþionalitate Adoptarea legii în privinþa minoritãþilor Stimularea cãsãtoriilor între persoane aparþinând diferitelor naþionalitãþi Copiii români au posibilitatea de a învãþa la ºcoalã limbile minoritãþilor naþionale
Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

Românii Nu sunt de acord 4,8 8,0 50,7 53,9 27,6 13,7 30,2

Nu ºtiu 3,8 4,5 17,0 13,4 18,1 11,8 9,5

De acord 67,5 94,2 87,6 89,3 90,3 42,7 94,3

Maghiarii Nu sunt de acord 30,6 4,3 2,8 4,6 1,4 48,1 2,4

Nu ºtiu 1,9 1,5 9,6 6,2 8,4 9,2 3,3

91,2 87,5 32,3 32,7 54,3 74,5 60,4

ETNOBAROMETRU

327 327

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Credeþi cã urmãtoarele vor conduce la îmbunãtãþirea relaþiilor interetnice? Subeºantionul românesc Copiii de diferite naþionalitãþi învaþã împreunã cu copiii români De acord Nu sunt de acord Nu ºtiu Transilvania 90,7 3,6 5,7 Muntenia 90,4 6,3 3,3 Moldova 93,8 3,1 3,1

Ar trebui interzise publicaþiile ºi programele de televiziune care incitã la urã etnicã De acord Nu sunt de acord Nu ºtiu Transilvania 82,4 10,2 7,4 Muntenia 90,2 6,8 3,1 Moldova 88,9 7,6 3,6

Autonomie administrativã mai mare pentru comunitãþile locale De acord Nu sunt de acord Nu ºtiu Transilvania 37,9 45,4 16,7 Muntenia 29,7 54,5 15,8 Moldova 30,3 49,6 20,1

328

ETNOBAROMETRU

În zonele unde alte naþionalitãþi reprezintã majoritatea, poliþia ar trebui sã includã cât mai multe persoane de acea naþionalitate De acord Nu sunt de acord Nu ºtiu Transilvania 32,8 51,7 15,5 Muntenia 34,7 50,9 14,4 Moldova 28,2 62,8 9,0

Adoptarea legii în privinþa minoritãþilor Transilvania 56,0 21,1 22,9 Muntenia 60,1 25,2 14,7 Moldova 40,1 40,7 19,2

De acord Nu sunt de acord Nu ºtiu

Stimularea cãsãtoriilor între persoane aparþinând diferitelor naþionalitãþi De acord Nu sunt de acord Nu ºtiu Transilvania 70,0 11,7 18,4 Muntenia 74,0 16,8 9,2 Moldova 81,5 10,0 8,6

Copiii români au posibilitatea de a învãþa la ºcoalã limbile minoritãþilor naþionale Transilvania 62,0 25,0 13,0 Muntenia 57,8 32,8 9,4 Moldova 63,6 31,4 4,9

De acord Nu sunt de acord Nu ºtiu

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

329

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Acolo unde locuiþi, credeþi cã naþionalitatea influenþeazã posibilitatea obþinerii unui loc de muncã? Românii sunt …
80 70 60 50 40 30 20 10 0
Avantajaþi Dezavantajaþi Nu conteazã naþionalitatea Nu este cazul Nu ºtiu

Românii 68,5 Maghiarii

38,8

41

20,2 6,9 2,8 4 2,7 9,3 5,7

Maghiarii sunt …
70 60 50 40 30 20 10 0
Avantajaþi Dezavantajaþi Nu conteazã naþionalitatea Nu este cazul Nu ºtiu

Românii 58,6 Maghiarii

41,4

25,1

21,1 9,5 9,6 3,6

10,2 3,3

7,5

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri. 330

ETNOBAROMETRU

Acolo unde locuiþi, credeþi cã naþionalitatea influenþeazã posibilitatea obþinerii unui loc de muncã? Românii sunt … Românii Avantajaþi Dezavantajaþi Naþionalitatea nu conteazã Nu este cazul Nu ºtiu Transilvania 16,3 4,2 68,2 3,2 8,1 Muntenia 25,9 2,4 63,9 2,6 5,2 Moldova 13,8 1,8 78,2 2,7 3,6

Avantajaþi Dezavantajaþi Naþionalitatea nu conteazã Nu este cazul Nu ºtiu

Românii din Secuime 5,6 30,0 47,0 13,9 3,5

Maghiarii din Secuime 15,7 9,4 46,8 14,0 14,0

Maghiarii sunt … Românii Avantajaþi Dezavantajaþi Naþionalitatea nu conteazã Nu este cazul Nu ºtiu Transilvania 8,1 5,6 64,1 14,1 7,7 Muntenia 1,5 11,3 51,5 23,9 11,7 Moldova 0,9 2,2 65,8 24,0 7,1

Avantajaþi Dezavantajaþi Naþionalitatea nu conteazã Nu este cazul Nu ºtiu

Românii din Secuime 33,4 2,1 47,0 13,6 3,8

Maghiarii din Secuime 23,0 12,3 44,7 8,9 11,1

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

331

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

În general în România cine este mai…? Românii
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Românii Maghiarii 5,2 4,5 10,5 1,5 1,2 Germanii 19,6 17,9 23,6 13,9 4,5 3,6 Evreii 42,4 59,2 Bogat Influent Respectat

79,6

7,7

Romii

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

95,6 83,4 66,2

Bogat Influent Respectat

7,2

9,7 1

10,5 0 0,4

8,4

4,8

6,8 0,7

2 0,7

Românii

Maghairii

Romii

Germanii

Evreii

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri. Diferenþa pânã la 100% o reprezintã non-rãspunsurile. 332

ETNOBAROMETRU

În general în România cine este bogat? Românii Românii Maghiarii Romii Germanii Evreii Nu ºtiu/Nu rãspund Transilvania 37,6 5,8 17,5 23,4 12,0 3,6 Muntenia 44,5 2,9 19,6 16,5 16,5 Moldova 43,9 6,3 22,4 13,7 10,7 2,9

Românii Maghiarii Romii Germanii Evreii Nu ºtiu/Nu rãspund

Românii din Secuime 43,5 14,7 17,3 15,5 7,6 1,5

Maghiarii din Secuime 55,7 10,0 5,7 11,0 15,2 2,4

În general în România cine are mai multã influenþã politicã ? Românii Românii Maghiarii Romii Germanii Evreii Nu ºtiu/Nu rãspund Transilvania 78,0 9,5 1,5 3,3 4,0 3,7 Muntenia 77,5 3,8 1,6 11,2 6,0 Moldova 86,1 2,8 1,4 6,0 1,9 1,9

Românii Maghiarii Romii Germanii Evreii Nu ºtiu/Nu rãspund

Românii din Secuime 82,4 11,8 0,4 2,2 1,4 1,8

Maghiarii din Secuime 92,1 0,4 1,3 5,2 0,9

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

333

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

În general în Romînia cine este mai respectat? Românii Românii Maghiarii Romii Germanii Evreii Nu ºtiu/Nu rãspund Transilvania 59,9 6,2 1,1 28,2 2,2 3,3 Muntenia 56,9 12,6 1,8 23,9 4,7 Moldova 64,1 11,7 17,0 2,9 4,4

Românii Maghiarii Romii Germanii Evreii Nu ºtiu/Nu rãspund

Românii din Secuime 68,5 11,8 0,4 16,8 1,1 1,4

Maghiarii din Secuime 89,9 2,2 5,3 0,9 1,8

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

334

În ultima perioadã v-aþi gândit sã pãrãsiþi locul unde trãiþi ºi sã vã mutaþi … Românii Într-o alt regiune a ã României Într-o alt localitate ã din jude Pe un alt continent 0,6 1,9 19,1 73 3,8 În acela ora sau într-un sat din º ºi apropiere

În Ungaria

Sunt pe cale de a mã muta În viitorul apropiat voi lua mãsuri ca sã mã mut Dacã apare o ocazie bunã, voi pleca Nu am de gând sã mã mut Nu ºtiu
Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

1,3 1,4 4,8 87,7 4,9

0,8 1,9 5,1 87,6 4,6

Într-un alt jude aceea regiune þ din

0,3 1,4 7 86 5,3

0,3 1,7 7,4 85 5,4

0,3 5,4 89 5,4

În Europa Occidental 0,5 2,1 22,9 69,8 4,7

þ

ETNOBAROMETRU

335 335

În ultima perioadã v-aþi gândit sã pãrãsiþi locul unde trãiþi ºi sã vã mutaþi … Maghiarii Într-o alt regiune a ã României Într-o alt localitate ã din jude Pe un alt continent În acela ora sau într-un sat din º ºi apropiere

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE PARTEA VI. ANEXE

În Ungaria

Sunt pe cale de a mã muta În viitorul apropiat voi lua mãsuri ca sã mã mut Dacã apare o ocazie bunã, voi pleca Nu am de gând sã mã mut Nu ºtiu
Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

1,2 1,2 7,4 88,9 4,9

1,3 1,3 7,5 88,8 1,3

Într-un alt jude aceea regiune þ din

1,3 1,3 7,5 88,8 1,3

1,3 97,5 1,3

1,3 2,5 22,5 71,3 2,5

În Europa Occidental 1,3 20,3 77,2 1,3

þ

336 336

1,3 13,8 82,5 2,5

ETNOBAROMETRU

Auto-identificarea: Românii
În primul rând mã consider…
80 70 60 50 40 30 20 10 0 Român Tipul regional Est-european 0,6 0,2 Balcanic 1,4 European 2,3 Altceva 24 71,1

Auto-identificarea: Maghiarii
În primul rând mã consider…
60 50 40 30 20 10 0 Maghiar român Maghiar transilvãnean Maghiar de cetãþenie românã Secui Altceva 15,2 15,8 53

12,9 3,1

Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri. 337

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Dupã pãrerea dumneavoastrã, care sunt cele mai importante lucruri pentru ca cineva sã fie considerat român? Sã fii nãscut în România Sã ai cetãþenie românã Româna sã fie limba maternã Religie româneascã Sã trãieºti în România Sã respecþi steagul românesc Sã simþi cã aparþii de cultura româneascã Sã te simþi român Sã respecþi obiceiurile româneºti Sã vorbeºti româneºte cu familia Românii 18,8 12,4 14,0 10,1 6,1 5,0 7,7 13,4 7,5 4,9 Maghiarii 3,9 5,8 25,6 7,0 3,0 4,2 12,8 20,7 9,5 7,5

Dupã pãrerea dumneavoastrã, care sunt cele mai importante lucruri pentru ca cineva sã fie considerat maghiar? Sã fii nãscut în Ungaria Sã ai cetãþenie maghiarã Maghiara sã fie limba maternã Religie maghiarã Sã trãieºti în Ungaria Sã respecþi steagul maghiar Sã simþi cã aparþii de cultura maghiarã Sã te simþi maghiar Sã respecþi obiceiurile maghiare Sã vorbeºti ungureºte cu familia
Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

Românii 16,2 12,5 17,4 8,0 5,4 3,3 8,5 13,9 8,1 6,7

Maghiarii 1,0 2,8 28,0 8,0 0,8 5,9 15,2 21,6 8,1 8,6

338

ETNOBAROMETRU

Care dintre urmãtoarele atribute îi caracterizeazã cel mai bine pe români? De treabã Ospitalieri Inteligenþi Sârguincioºi Întreprinzãtori De încredere Modeºti Cinstiþi Uniþi Religioºi Civilizaþi Curaþi Egoiºti Duºmãnoºi Proºti Leneºi Puturoºi Ipocriþi Orgolioºi Hoþi Dezbinaþi Superstiþioºi Rãmaºi în urmã Murdari Românii 12,5 18,5 8,8 12,2 2,3 2,5 4,9 7,7 2,1 6,7 2,9 2,1 1,5 0,2 0,6 1,9 3,6 1,0 1,2 1,0 3,7 1,1 0,7 0,3 Maghiarii 2,4 2,7 0,8 2,6 2,7 1,2 1,3 1,0 9,5 14,5 0,6 0,5 4,2 8,5 2,7 5,2 5,1 9,7 2,4 4,0 4,4 6,7 6,5 0,7

S-a prezentat o listã cu 24 de atribute. Respondenþilor li s-a cerut sã aleagã trei din ele. Cifrele reprezintã procentul de rãspunsuri.

339

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Care dintre urmãtoarele atribute descriu cel mai bine maghiarii din România? De treabã Ospitalieri Inteligenþi Sârguincioºi Întreprinzãtori De încredere Modeºti Cinstiþi Uniþi Religioºi Civilizaþi Curaþi Egoiºti Duºmãnoºi Proºti Leneºi Puturoºi Ipocriþi Orgolioºi Hoþi Dezbinaþi Superstiþioºi Rãmaºi în urmã Murdari Românii 5,5 3,8 4,4 9,6 5,1 3,2 1,5 5,0 10,7 3,0 8,2 4,7 7,0 6,0 0,8 0,7 0,8 4,4 8,1 0,7 5,4 0,9 0,6 0,2 Maghiarii 3,9 7,1 6,4 15,5 6,3 9,1 2,9 8,5 5,2 3,9 10,2 6,2 2,2 0,3 0,2 0,3 0,4 0,9 2,0 0,1 7,2 0,9 0,4 0,0

S-a prezentat o listã cu 24 de atribute. Respondenþilor li s-a cerut sã aleagã trei din ele. Cifrele reprezintã procentul de rãspunsuri.

340

ETNOBAROMETRU

Care dintre urmãtoarele atribute descriu cel mai bine romii (þiganii) din România? De treabã Ospitalieri Inteligenþi Sârguincioºi Întreprinzãtori De încredere Modeºti Cinstiþi Uniþi Religioºi Civilizaþi Curaþi Egoiºti Duºmãnoºi Proºti Leneºi Puturoºi Ipocriþi Orgolioºi Hoþi Dezbinaþi Superstiþioºi Rãmaºi în urmã Murdari Românii 1,6 1,5 0,8 1,4 2,4 0,8 0,7 0,8 4,4 0,7 0,4 0,7 1,6 2,9 3,7 16,1 3,6 2,0 1,2 20,9 5,2 1,8 8,6 16,1 Maghiarii 0,5 0,5 0,3 0,7 2,3 0,1 0,3 0,2 5,4 0,5 0,2 0,4 1,0 1,5 7,1 14,4 4,6 3,6 0,5 16,4 3,3 5,2 12,8 18,0

S-a prezentat o listã cu 24 de atribute. Respondenþilor li s-a cerut sã aleagã trei din ele. Cifrele reprezintã procentul de rãspunsuri.

341

RELAÞII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTÃ PARTEA VI. ANEXE

Mã mândresc cu faptul cã m-am nãscut român/maghiar Acord total Acord parþial Dezacord parþial Dezacord total Nu ºtiu Românii 67,5 18,3 9,8 2,2 2,3 Maghiarii 77,4 14,2 3,4 2,6 2,4

Faptul cã m-am nãscut român/maghiar îmi face viaþa mai uºoarã Acord total Acord parþial Dezacord parþial Dezacord total Nu ºtiu
Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

Românii 20,0 18,3 38,3 15,8 7,6

Maghiarii 19,3 22,0 37,6 14,0 7,1

342

ETNOBAROMETRU

Vã rugãm sã alegeþi trei caracteristici pe care ar trebui sã le aibã viitorul preºedinte al României Sã fie un bun român Sã promoveze interesele României în orice context Sã apere majoritatea faþã de revendicãrile minoritãþilor Sã promoveze integrarea României în structurile euroatlantice Sã impunã o legislaþie potrivitã pentru protecþia mediului Sã promoveze estomparea diferenþelor dintre venituri Sã convingã investitorii strãini sã investeascã în România Sã mãreascã capacitatea de apãrare a armatei pentru protecþia graniþelor Sã promoveze armonie între majoritate ºi minoritãþi Sã promoveze drepturile populaþiei minoritare Sã cinsteascã eroii naþionali Sã sprijine dezvoltarea educaþiei în România Sã asigure relaþii bune cu þãrile vecine Sã promoveze unirea Basarabiei cu România Românii 22,9 19,4 1,8 6,7 1,4 10,3 10,1 2,3 2,7 1,2 2,3 8,2 8,8 1,9 Maghiarii 1,0 0,4 0,6 12,5 4,3 13,6 11,6 0,8 17,2 17,9 0,9 7,1 11,9 0,2

S-a prezentat o listã de 14 atribute. Respondenþilor li s-a cerut sã aleagã trei dintre ele. Cifrele reprezintã procente din rãspunsuri.

343

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful