CAPITOLUL I: PREZENTAREA PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI RM.

VÂLCEA

1.1

. Prezentarea institutiei

Primarul, viceprimarul, secretarul, împreună cu aparatul propriu de specialitate reprezentat de consiliul local, constituie Primăria, structura funcţionala cu activitate permanenta care aduce la îndeplinirea hotărârilor consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând probleme curente ale colectivităţii locale. Aparatul propriu al Consiliului Local este structură organizatorică de specialitate care asigura îndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor ce îi revin în domeniile de activitate stabilite de lege. Aparatul propriu al Consiliului Local este subordonat primarului, care constituie autoritatea executiva la nivelul Primăriei Rm. Vâlcea. Regulamentul de organizare şi de funcţionare a aparatului propriu se aprobă de către consiliul local, la propunerea primarului. Primarul este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate, al autorităţilor, administraţie publice locale, pe care îi conduce şi îi coordonează. El îndeplineşte o funcţie de autoritatea publică. În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executori numai după ce au fost aduse la cunoştinţa publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz . Compartimentele de specialitate din cadrul Primăriei Rm. Vâlcea nu au capacitate decizională şi nici dreptul de a iniţia proiecte de hotărâri, ci doar componenta legală de a fundamenta prin rapoarte de specialitate, studii, referate, sub aspectul legal, formal, de eficienţă şi/sau eficacitate, necesar procesului decizional, acestea fiind: - compartiment stare civilă şi asistenta socială; - compartiment pentru evidenţa persoanelor; - compartiment registru agricol; - compartiment informare, relaţii publice şi secretariat; - compartiment de audit intern; - compartiment protecţie civilă; - compartiment resurse umane; - compartiment informatică; - compartiment Contabilitate şi achiziţii publice; - compartiment impozite şi taxe locale; - compartiment A.D.D.P.; - compartiment administrativ gospodăresc. Pe lângă aceste compartimente la nivelul Primăriei Rm. Vâlcea funcţionează un serviciu de întreţinere parcuri şi zone verzi. De asemenea este subordonată şi gestionata activitatea desfăşurată la nivelul Casei de Cultură, respectiv bibliotecii.

1.2. Cadru organizatoric
• • • • • • • • • • • •

Biroul Audit Public Intern Poliţia Comunitară(0) Corp Control Primar Dir. Urbanism, Investitii, Licitatii Dir. Ev. Patrimoniu, cadastru, Gospodarie Comunala si Servicii Publice Dir. Economico-Financiara Dir. Admin., Juridic, Contencios Dir. Admin. Pietelor si Targurilor(3) Directia Evidenta Persoanelor(2) Directia Programe Externe(2) Directia de Protectie Sociala(5)
Directia Administrarii Domeniului Public(2)

1.3. Componenta Consiliului Local

Activitatea Consiliului Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea este reglementata, în principal, de Legea Administratiei Publice Locale. Conform acesteia, autonomia locala în România este realizata de consiliile locale ca autoritati deliberative - si primari ca autoritati executive. Consiliul Local se întruneste lunar în sedinte ordinare si, ori de câte ori este nevoie, în sedinte extraordinare. În intervalul dintre sedinte, Consiliul îsi desfasoara activitatea prin comisiile de specialitate, care propun, prin rapoarte, admiterea sau respingerea proiectelor de hotarâri sau a altor acte. REGULAMENTUL DE ORGANIZARE AL CONSILIULUI LOCAL Componenţa comisiilor de specialitate: 1.Comisia pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii şi liniştii publice, drepturilor cetăţenilor Preşedinte: Filip Teodosie Secretar: Pandurasu Adrian Iulian Membri: Ene Gabriela Ana Botea Eugen Mihail Matei Ion 2.Comisia de buget-finanţe, prognoze economico-sociale

2

Preşedinte: Craciunescu Grigore Secretar:Negrea Cornelia Membri: Amza Ilie Matei Ion Virlan Eduard 3.Comisia pentru servicii publice şi comerţ, întreprinderi mici şi mijlocii, administrarea domeniului public şi privat, agricultură Preşedinte: Tardea Dumitru Secretar: Musat Constantin Membri: Preda Maria Persu M. Mihai Pandurasu Adrian Iulian 4.Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, gospodărie comunală, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură Preşedinte: Rădulescu Romeo Secretar: Constantinescu Cosmin Dragos Membri: Ceausescu Rozin Nicolae Ion Chiriţă Dorin 5.Comisia pentru învăţământ, culte, sănătate, cultură, protecţie socială, activităţi sportive şi de agrement Preşedinte: Veteleanu Ninel Eusebiu Secretar: Tirlea Alina Eugenia Membri: Bercea Maria Balan Mariana Costea Maria

3

exprimarea corectă ar fi impozitul pe valuare adăugata. capitalului român şi străin. conform prevederilor legale. Frecvent se fac confuzii între noţiunea de impozite şi cea de taxe.neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri. în niciun caz şi sub nicio formă impozitele nu pot fi încasate de unităţile private şi cu atât mai mult nu se pune problema stabilirii de impozite de către aceste unităţi. impozitele practicate într-un stat exprimă gradul de fiscalitate. o dare. Exemplu cel mai convingător îl reprezintă denumirea “taxei pe valuare adăugata”. impozitul reprezintă plata bănească. către perdoanele fizice şi juridice. 4 . IMPOZITUL reprezintă ”plata efectuată în favoarea bugetului de stat de către diferite persoana fizice sau juridice în cazul când acestea se bucura de anumite servicii sau drepturi. Taxele pot fi percepute şi de unitățiile private autorizate. Din punct de vedere al terţilor în general persoane fizice şi juridice străine. individuală. obligatorie. a face afaceri. chiar de prevederile legale în vigoare. lucrări. care nu respectă sensul şi conţinutul real al termenilor şi expresiilor folosite. facultativă (benevolă). în unele cazuri. la o contraprestaţie sau un echivalent direct şi imediat (serviciu.2. Impozitele şi taxele se bazează pe următoarele principii: . generală. cu formă de propietate asigurând condiţii egale investitorilor. Din punct de vedere fiscal. cât şi din punct de vedere al conţinutului lor economic. Noţiunea de “impozit” este sinonimă cu “venit al statului”. definitivă şi nerambursabilă. Din punct de vedere al plătitorului spre exemplu al societăţii comerciale care are obligaţia reţinerii impozitului pe salarii de la salariaţii săi şi de a-l vira la bugetul statului. TAXA reprezintă plata bănească. nerambursabilă.1. în cuantumul şi la termenele stabilite prin lege. cât şi al conţinutului. şi nu de taxă pe valuare adăugata. de neconfundat. care nu au calitatea de contribuabili ai statului în discuţie. a munci. în funcţie de care se apreciază oportunităţile de a învesti. al interpretării fiscale.CAPITOLUL II: ELEMENTE TEORETICE PRIVIND IMPOZITELE ŞI TAXELE 2. atât din punct de vedere semantic (al sensurilor cuvintelor). etc). şi fără obligaţia din partea statului la o contraprestaţie sau un echivalent direct şi imediat către persoanele fizice sau juridice care au obligaţia de a efectua plați către bugetul de stat. DEFINIŢII PRIVIND IMPOZITELE ŞI TAXELE Între “impozit” şi “taxa” exista deosebiri esenţiale. cu obligaţia din partea prestatorului (stat sau unitate privată). impozitul reprezintă “o obligaţie legală”: de a reţine obligaţiile de plată şi a le vira statului. 2. Asemenea confuzii sunt generate. CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR ŞI TAXELOR Impozitele se stabilesc şi se percep numai şi numai de unitatiile specializate ale statului. Din punct de vedere al “contribuabilului” al acelui care are obligaţia legală de a suporta din veniturile sale dările către stat impozitul reprezintă o obligaţie de plată către stat. Atât din punct de vedere al sensului. Suma de bani care se plăteşte unor instituţii în schimbul unor servicii prestate sau al unor drepturi”. confirmarea unor repturi.

extinderea bazei de impunere. majorarea/micşorarea cotelor de impunere. Cetăţenii au obligaţia să contribuie.reţinerea la sursă a impozitului datorat. . veniturile din drepturile de propietate intelectuală. . în funcţie de mărimea acestora. 5 . o Titlul nerambursabil al impozitului are în vedere că acesta este o plată definitivă către stat.la sediul organului fiscal de care aparţine contribuabilul. prin lege. . . iar termenele. prin impozite şi prin taxe.deplasarea organului fiscal la sediul contribuabilului. Încasarea impozitelor: . venituri din dividente. în prezent se folosesc tot mai mult operațiuniile de plată prin mijloace economice. Astfel spus. având o valuare egală sau apropiată cu valoarea impozitului plătit. în acest caz contribuabilul efectuează plata în numerar prin prezentarea la casieria organului fiscal la termenele stabilite. . precum CEC. fără a se pune problema perceperii de penalităţi sau alte sancţiuni pentru neplata la termen.echitatea fiscală la nivelul persoaneolor fizice. prin elaborarea de norme juridice clare care să nu conducă la interpretări arbitrare. prin impunerea diferită a venitirilor. sau la sfârşit. În cazul taxelor plata se face anticipat. îl aduce la cunoştinţa acestora şi urmăreşte colectarea lui la termenele stabilite prin legislaţia în vigoare.perceperea impozitului prin aplicarea de timbre fiscale. venituri din pensii. constă în calculul impozitului de către suportatorului impozitului respectiv din drepturile ce se cuvin persoanelor fizice şi juridice şi virarea acestuia la termenele şi pe destinațiile stabilite de lege.. la cheltuielile publice. îngrădire sau impulsionare a comerţului exterior.în plan economic: rolul impozitului se concretizează ca fiind un factor de încurajare a unor anumite activităţii economice. creştere sau reducere a producţiei sau a consumului. în prezent se optează pentru plata acestor taxe prin agenţii economici specialazați. şi anume: o Caracterul obligatoriu al impozitului desemnează faptul că plata acestuia către stat este o sarcină impusă tuturor contribuabilor persoane fizice şi/sau juridice române ori străine ca şi rezidenţilor ce obţin venituri atât în România.în plan financiar: rolul impozitelor este acela de a constitui în mijlocul principal de colectare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice. ele pot creşte sau scădea atât în mărime relativa cât şi absolută fie prin mărirea/micşorarea numărului de plătitori. este o modalitate de încasare a unor impozite practicată în general. cât şi în străinătate şi datorează impozit. întâmplător. venituri din dobânzi. de către instanţele judecătoreşti. statul stabileşte nivelul impozitului pe categorii de contribuabili. le sunt date în responsabilitate. în timpul prestaţiei. sistemul legal de impunere trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilită pentru fiecare plătitor. . o Lipsa contraprestaţiei semnifică ideea potrivit căreia contribuabilii nu pot solicita statului un contraserviciu.certitudinea impunerii. statul asigura redistribuirea unei părţi din produsul intern brut între membrii societăţii. precum şi să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.în plan social: rolul impozitelor constă în faptul că prin intermediul acestora. obligaţiile de plată care se încadrează la această formă de încasare a impozitului sunt următoarele: venituriile din salarii. după cum convin părţile.eficiența impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termrn lung a prevederilor Codului fiscal. . Rolul important al impozitelor se manifestă pe următoarele planuri: . venituri nerealizabile cu caracter neperiodic. plata taxelor se face „prin reţinere la sursa” nu se oferă prestaţia până nu se încasează taxa. respectiv aceaștia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine. Drepul de a decide asupra nivelului impozitului revine puterii legislative şi organelor arministrative locale pentru acele segmente care. venituri din jocuri de noroc şi câştiguri. Din definiţia impozitului rezultă trei caracteristici fundamentale ale impozitului. indiferent dacă aceştia sunt persoane fizice sau juridice. astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice.

avem de-a face cu contribuabili. cu persoane fizice sau juridice care îşi achită contravaluarea serviciilor prestate.structura şi nivelul taxelor nu intra în sfera de impozite se au în vedere şi Directivele reglementări ale Comunităţii Europene. în cazul impozitului.nivelul lor este negociabil. elemente caracteristice impozitului. mărimea impozitelor datorate se stagileste în averea şi situaţia personală şi familiala a plătitorului. În cazul taxelor. 9. . 2. plata acestora este nu numai obligatorie. .avem de-a face cu plătitori. Elementele care deosebesc impozitele de taxe ÎN CAZUL IMPOZITELOR 1.plata se face cu obligaţia din partea prestatorului (unitate de stat sau privată) la o contraprestaţie sau un echivalent direct către persoana fizică sau juridical. În cazul taxelor. taxa pentru folosirea mijloacelor de transport. Cuantumul impozitului se determină în funcţie de: 1. termenelor de plată sancţiunilor pentru neplată în cuantumul şi la termenele stabilite prin lege. pe când în cazul impozitelor avem de-a face cu contribuabili cu “persoane fizice sau juridice obligate prin lege să platească impozite”. nivelul taxelor este influenţat şi de bunuri şi servicii. 3. situaţia personală şi de politica statului cu privire la serviciile respective (la familiară a contribuabilului. pe când pentru taxe. 7.plata definitivă şi nerambursabilă. cele la care se urmăreşte reducerea consumului stabilindu-se accize).plata se face anticipat. sunt venituri numai ale statului.se pot institui atât de stat.3 ELEMENTELE IMPOZITELOR ŞI TAXELOR Elementele comune impozitelor şi taxelor sunt: . averea. 3.plata este facultative. Serviciul constă într-o “contraprestaţie sau un echivalent direct şi imediat către persoanele fizice sau juridice”.2. 6. Taxele mai reprezintă şi preţul dreptului de folosinţa acordat de stat unor persoane fizice sau juridice pentru utilizarea unor bunuri ale sale. .din taxele percepute de unitatiile private numai o parte 8. în stabilirea structurii şi a nivelului unor . 5. .plata individuală. prestaţiei. termenul de plată este precis stabilit prin . plata se face fără obligaţia din partea statului la o contraprestaţie sau un echivalent direct şi imediat către persoanele fizice şi juridice. facultative de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de către stat. Volumul venitului impozabil. ex: taxa pentru folosirea locurilor publice. nivelul lor nu se negociază. Prestarea unui serviciu direct şi imediat din partea statului lipseşte cu totul. Nivelul taxei depinde de felul şi de costul serviciului prestat. se pot institui numai de către stat prin lege. structura consumului Pentru anumite servicii. etc). . în timpul sau la sfârşitul lege. ÎN CAZUL TAXELOR . . cât şi de lege 4. se virează bugetului de stat sub formă de impozite. Structura produselor şi serviciilor consumate pentru care statul urmăreşte limitarea sau reducerea cât mai mult a consumului acestora. se prestează de către stat un serviciu direct şi pe cât posibil imediat. La o analiză se poate constata că unele taxe precum ”taxa pentru folosirea mijloacelor de transport”întrunesc în ceea mai mare parte. pe când în cazul impozitelor. 6 . Taxele sunt plăţi făcute de bună voie.plata bănească. avem de-a face cu plătitori. funcţie de venitul.nivelul taxei plătite este în funcţie de mărimea şi importanta serviciului prestat. indiferent de venitul. plata este benevolă. . Mărimea materie impozabile. 2. plata este obligatorie. dar şi precis stabilă (anticipat) sub aspectul cuantumului. pentru folosirea terenurilor propietate de stat. .

7 .Comunităţii Europene în materie fiscal.

A. impozitul pe venitul persoanelor juridice. h. aceasta poate fi venit sau avere. suprafaţa curţii. cel mai elocvent exemplu de impozit personal este impozitul pe venituri globale. cu atât se vor vira în contul statului mai multe resurse financiare. ea se poate exprima în unităţi naturale (kilogram. suportul impozitului. metru pătrat) sau/şi unităţi monetare (lei). etc. Termenul de plată reprezintă momentul calendaristic până la care impozitul trebuie să fie achitat. impozitele directe se împart în două categorii: Impozite reale ce se caracterizează prin aceea că obiectul impunerii se defineşte în mod cantitativ.Componentele impozitelor: Prin urmare. cota impozitului. Sub aspect teoretic. cum sunt: numărul şi destinaţia camerelor. impozitul pe dividente. suprafaţa construită. contribuabil. Drept criterii ale tipologiei se folosesc cele referitoare la trăsăturile de fond şi formă. scopurile urmărite. sechestre. birouri). reprezentantele. Aceasta poate fi supotatorul real (în cazul impozitelor datorate persoanelor fizice organelor fiscale locale) sau un interpus (în cazul când impozitul datorat se achita de către o altă persoană). Suportatorul impozitului este reprezentată de persoana fizică sau juridica ce suportă efectiv impozitul. După criteriul trăsăturilor de fond şi formă. prin cumpărarea de bunuri şi/sau produse. Obiectul impunerii are ca formă de manifestare profitul. c. litru. f. frecvența realizării lor. impozitele locale. • Impozitele indirect: se percep de către stat prin însăşi vânzarea de producse sau bunuri care conţin în preţul lor acest tip de impunere.4. maşini. b. Cota impunerii poate fi stabilită în suma fixa ori în cote procentuale şi reprezintă impozitul datorat pentru o unitate de impunere. penalităţi. Impozitele personale se definesc prin aceea că la aşezare lor. obiectul impunerii. e. impozitele pe venitul persoanelor fizice. . 2. pe pământ. La persoanele juridice impozitul îmbraca următoarele forme: impozitul pe profit. mărimea chiriei. venitul. În prezent. impozitele de tip real se practică pe scara tot mai redusă. g.Accizele. impozitelor pe avere. impozitul pe venitul din vânzarea activelor. Sancţiunea constituie pedeapsa prevăzută de legile fiscalităţii pentru contribubilii care încalcă dispoziţiile lor şi se pot materializa în popriri. a. se pot distinge următoarele categorii de impozite: • Impozite directe: contribuabilul cunoaşte cu precizie ce impozite şi cota ce o datorează statului termenul de plată şi sancţiunile pentru neplata lor. Unitatea de impunere este exprimarea în unităţi de măsură a dimensiunii impunerii. Impozitele personale se întâlnesc sub formă: a. 8 . b. se ţine seama şi de situaţia personală a plătitorului. cu cât se cumpără mai multe produse şi/sau bunuri ce conţin impozite indirecte. Subiectul impozitului poate fi o persoană fizică sau juridică obligată prin lege la plată să. menţinându-se în ţări în curs de dezvoltare. Sursa impozitului constituie originea din care se plăteşte impozitul. CLASIFICAREA IMPOZITELOR ŞI TAXELOR În teoria şi practica fiscală se întâlneşte o mare varietate de tipuri şi feluri de impozite care sunt constituite în raport cu anumite criterii ştiinţifice şi le deoebesc în ceea ce priveşte conţinutul şi forma lor. Impozitele indirecte îmbraca mai multe forme de manifestare: . d. hectar. instituţia care le administrează. numărul uşilor. unitatea de impunere. obiectul impunerii. Legislaţia în vigoare numeşte pe acest subiect. Din categoria acestor impozite fac parte impozitele pe clădiri. termenul de plată şi sancţiune”. Impozitele reale se calculează şi pentru clădiri în funcţie de destinaţia lor (locuinţe magazine. Stabilirea impozitului pe clădiri a avut la baza anumite criterii. ferestrelor. impozitelor pe venit.Taxa pe valoare adăugata. componentele impozitului se referă la: ”Subiectul impozabil. ele se plătesc statului în mod indirect.

pe cifra octanică). » Taxa pe valoare adăugata: Forma sub care există. statul poate interveni. În prezent în România. taxa generală de consumaţie este taxa pe valoare adăugata (TVA).taxe vamale de import. TVA de recuperare. Intervenţia statului în economie se poate realiza pe două căi: direct şi indirect. fie prin reglementarea schimburilor. blănuri naturale. alcool).necesitatea înlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulaţia mărfurilor. executa lucrări sau prestează servicii. aceste grupe speciale de produse care fac obiectul accizelor includ: alcoolul etilic alimentar. majoritatea accizelor sunt calculate prin îmbinarea celor două tipuri de cote. ● După modul de percepere al taxei. întâlnim: .taxe vamale de export. Pentru a determina sumele de plată către autoritatea publica orice agent economic înfiinţează cel puţin patru conturi: TVA colectat. Multitudinea taxelor vamale poate fi ordonată după cel puţin patru criterii: ● În funcţie de sensul fluxurilor comerciale regăsim: . fie că reprezintă resurse limitate sau cu grad mare de poluare (carburanţii). cota normală de TVA este de 19%. . Deoarece taxele vamale sunt multiple ca număr. cota fixa în lei sau în euro pe unitatea de măsură specială (de exemplu pe litru. ape minerale. (tutun.taxe vamale speciale – sunt stabilite în suma fixă pe unitatea de măsură a bunurilor importate. Astfel. pe gradul de concentraţie. denumită şi impozit unic încasat fracţionat. bijuterii.creşterea resurselor financiare ale statului. derivatele sale şi ori ce alte băuturi alcoolice. » Taxele vamale: Reprezintă impozitele indirecte instituite ca urmare a intervenţiei statului în comerţul internaţional. sau produse pentru care se urmăreşte reducerea consumului. din următoarele considerente: . . . . în funcţie de cum este exprimata cota de impunere pentru fiecare produs accizat în parte. ● După modul de fixare. parfumuri. . TVA a fost introdus în anul 1993. alături de care funcţionează o cotă redusă de 9%. Se calculează asupra creşterii de valoare adăugata de fiecare agend economic care participa la ciclul realizării unui produs sau la executarea unei lucrări care intră sub incidenţa acestui impozit.amortizarea cu sistemele fiscale din celelalte ţări europene. » Accizele: Taxele speciale de consumaţie sunt aplicate doar la vânzarea anumitor produse sau grupe de produse: bunuri considerate de lux. se impune o clasificare a lor.taxe vamale de tranzit.taxe vamale ad valorem – presupun utilizarea unei cote procentuale care se aplică asupra taxei de impozitare (valoare de vamă) . fie prin măsuri cantitative asupra importurilor sau exporturilor.Taxele vamale. produsele de tutun. 9 . cota procentuală. . taxele vamale pot fi: . În prezent. (cu excepţia verghetelor). produse petroliere (cu excepţie păcura).taxe vamale convenţionale – au un nivel mai redus decât cele autonome şi se aplică asupra relaţiilor comerciale între ţările care fac parte din anumite uniuni vamale. Pe cale directă. articole de cristal. În prezent..Alte impozite. ca mod de aşezare şi cu efecte diferite. care se aplică asupra bazei de impozitare. TVA deductibil. TVA de plată. Plătitorii de TVA sunt toţi agenţii economici care vând produse. Accizele se pot calcula în două moduri. În ţara noastră. în prezent. armele de vânătoare şi de uz individual. fie din considerentul că dăunează sănătăţii. b. alte produse şi grupe de produse: cafea.taxe vamale autonome – se aplică la importurile din ţările cu care nu exista acorduri privind “clauza naţiunii celei mai favorizate”. autoturisme. cota de impunere poate fi: a. Se mai numesc şi taxe vamale preferentiabile.

ori sub forma accizelor. Deosebit de taxele de înregistrare şi de timbru mai exista şi diverse tarife (în sensul de taxe fiscale). respectiv contribuabilul.Impozitele de incidenta care se percep o singură dată. Aceste taxe sunt obligatorii numai în cazul în care cetăţeanul solicita un serviciu din partea statului. .este o impunere directă stabilită asupra veniturilor realizate de către contribuabili.taxe vamale cu scop fiscal –au ca principal scop obţinerea de venituri la bugetul statului.au în vedere limitarea anumitor acţiuni ori atingerea unui obiectiv cu caracter fiscal. D. prin impozitarea accentuate a celor similare provenite din import. . În cazul acestui tip de impozit pot intra: impozitul pe venit. într-o perioadă de timp. ele fiind în cuantum constant ori variabil. regăsim: . având ca scop obţinerea de noi resurse financiare. venituri care să acopere cheltuielile. 2.Impozitul subiectiv .În funcţie de instituţia care le percepe şi administrează.sunt acele impuneri ce se regăsesc în conţinutul preţului produsului şi/sau bunurilor cumpărate. . După frecventa utilizării lor: . -tarifele pentru servicii prestate de Oficiul de Autorizare şi Control în Turism.scopul urmărit prin impunerea acestora este acela de a crea venituri la bugetul statului. ● După scopul instituirii taxele vamale.sunt impuneri ce se referă la averea personală a subiectului. Taxele judecătoreşti şi notariale sunt printre cele mai des întâlnite şi se plătesc pentru diferite procese şi înregistrări notariale. taxele de timbru şi de înregistrare. odată cu declararea acestora. de regulă. .se stabilesc drept venituri similare cu cele ale administraţiei locale. » Taxe de timbru şi înregistrare. . C.Impozite federale .Impozite ale administraţiei centrale de stat. musical şi folcloric. anual de la contribuabili. impozitele se clasifică astfel: .se stabilesc pentru realizarea veniturilor la nivelul federal.Impozitele permanente sunt acele impuneri care se încasează.sunt determinate de negocierile intre govern şi constau într-o reducere reciprocă a taxelor vamale. B.Impozit la nivel de stat component al federaţiei – se stabilesc drept venituri fiscale la nivelul statului respective.taxe vamale cu scop protecţionist – au ca scop principal protejarea producţiei interne a anumitor produse.Impozite la nivelul provinciilor sau regiunilor componente ale federaţiei .. După criteriul obiectului impunerii.Impozitele de ordine . . taxe anti-dumping. cinematografic. teatral. taxa pe valuare adăugata. . 3. taxe retorsiune.taxe vamale mixte – îmbină cele două forme anterioare de taxare. prin care se urmăreşte impunerea profitului obţinut din activitatiile desfăşurate. ele pot fi taxe pe vicii în scopul limitării consumului unor produse.Impozite ale administraţiei locale.taxe vamale cu scop preferenţial . . exista o multitudine de astfel de taxe. cum sunt: -tarifele pentru servicii prestate de Oficiul Naţional de Cadastru. E. accizele.Impozit pe profit-reprezinta un impozit direct stabilit nominal în sarcina contribuabilului. Ca taxe de înregistrare mai funcţionează diverse taxe de timbru: timbru literar.taxe de sancţiune – pot îmbrăca următoarele forme: 1.Impozite pe venit . . impozitele sunt: . 10 . taxele de consumaţie. . . taxe compensatorii.Impozite financiare . impozitele pot fi: . . În prezent. În raport cu scopurile urmărite.Impozite pe produs .

Bugetele instituţiilor şi serviciilor publice finanţate integral din venituri extrabugetare. 3. executorii judecătoreşti precum şi altă entitate care deţine informaţii sau documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile. de către consiliile menţionate la pct. 11 . Administrarea resurselor financiare pe parcursul execuţiei bugetare în condiţii de eficienţă 8. Impozitele şi taxele locale. taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate. d. ori la persoane care au calitatea de contribuabil. h. e. Stabilirea obţiunilor şi a priorităţilor în aprobarea şi în efectuarea cheltuierlilor publice locale 9. Bugetele locale şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se aprobă astfel: 1. Vâlcea Prin bugetele locale se înţelege bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor administrativ-teritoriale. Bugetele locale. avizelor şi autorizaţiilor. în condiţii de echilibru bugetar 4. Fiecare comună. după caz. mediu şi lung şi urmărirea achitării la scadenţă a obligaţiilor de plată rezultate din aceste 7. urmărinduse eficientizarea acestora în beneficiul cetăţenilor 5. modificare şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a unităţilor administrativ-teritoriale ca bază a gestionarii bugetelor locale anuale 10. impozitul pe mijloacele de transport. municipiu. judeţ. Elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la firmele stabilite 2. aprobarea.taxa pentru elibererea certificatelor. taxa hotelieră. Vâlcea. Elaborarea. respectiv municipiul Rm. după caz. b. cu avizul oradonatorului principat de credite. avocaţii. de către organul de conducere a acestora. impozitul pe spectacole.2. gestiunilor instituţiilor şi serviciilor publice din subordinea consiliului local şi consiliului judeţean al municipiului Rm. g. oraş.consiliul judeţean al municipiului Rm. Angajarea de împrumuturi pe termen scurt. taxe spaciale. Între aceste bugete nu există relaţii de subordonare .5. consiliile judeţene . În vederea clasificării şi stabilirii reale a situaţiei fiscale a contribuabililor. iar notarii . Bugetele instituţiilor şi serviciilor publice. compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale au competenţa de a solicita informaţii şi documente cu relevata fiscala sau pentru identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile. alte taxe. de către consiliile locale. Urmărirea execuţiei bugetelor locale şi rectificarea acestora pe parcursul anului bugetar. impozit pe clădiri. Organizarea şi urmărirea efectuării controlului financiar de gestiune asupra gestiunilor proprii. Autorităţile administrative publice locale au următoarele componente şi răspunderi în ceea ce priveşte finanţele publice locale: 1. include obţiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor agenţi economici specializaţi sau servicii publice locale. i. f. finanţate integral sau parţial din bugetele locale. IMPOZITELE ŞI TAXELE LOCALE – ROLUL ŞI IMPORTANTA ACESTORA Conform articolului 248.Vâlcea în cazul nostru. 1 . 2. au obligaţia furnizării acestora fără plată. Stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale. Administrarea eficientă a bunurilor din propietatea publică sau privată a instituţiilor administrativteritoriale 6. impozitele şi taxele locale se clasifica după cum urmează: a. întocmeşte bugetul local. precum şi amenzile şi penalităţile aferente acestora constituie venituri la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. impozitul pe teren. în funcţie de subordonarea acestora. în condiţii de autonomie potrivit legii. Stabilirea şi urmărire impozitelor şi taxelor locale în codiţiile legii 3. c.

Consiliul Municipiului Rm. municipii. Colaborarea sau asocierea se realizează pe bază de convenţii sau contracte de asociere în care se prevăd şi resursele financiare reprezentând contribuţia fiecărei autorităţi a administraţiei publice locale implicate. finanţate integral din bugetele locale. În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliului local. indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. pentru finanţarea acţiunilor sau sarcinilor intervenite în cursul anului şi pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale. după caz. după caz. precum şi programul de investiţii publice. Impozitele şi taxele locale se stabilesc de către consiliul local şi judeţean al municipiului Rm. Sumele încasate din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat ale unităţilor administrativteritoriale constituie venituri cu destinaţie specială ale bugetelor locale şi se utilizează pentru realizarea de investiţii din componenţa autorităţilor administraţiei publice locale. cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a administraţiei publice locale. precum şi din sume şi cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat . după consultarea primărilor şi cu asistenţa tehnică de specialitate a direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat. prin hotărârea. instituţiile publice şi serviciile publice de interes local. constituie venituri ale bugetelor locale. inclusiv ale cultelor. pe ansamblul fiecărui judeţ respectiv al municipiului Rm. unitatea plătitoare virează la data plăţii salariului. Consiliile judeţene.Vâlcea după caz în limitele şi în condiţiile legii. Vâlcea şi consiliile locale. Convenţiile sau contractele de asociere se încheie de către ordinatorii principali de credite. pot aproba şi utiliza. a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparţin instituţiilor şi serviciilor publice. pot participa cu capital social sau cu bunuri la societăţi comerciale pentru realizarea de lucrări de servicii de interes public local sau judeţean. pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public local. pentru suplimentarea cheltuielilor prevăzute în aceste bugete. o cotă de până 25% se alocă judeţului propriu iar diferenţa se repartizează pe comune . Acesta să pot utiliza. în următoarele condiţii: 12 . după deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operaţiuni. cu personalitate juridică. prin legea bugetului de stat. Sume încasate din concesionarea sau din închiriere unor bunuri aparţinând domeniului public său privat. o cotă de 50 % la bugetul de stat. constituie venituri ale bugetului local şi se varsă la acestea. cuprind autorităţile unităţilor administrativ-teritoriale. judeţene şi Consiliul Municipiului Rm. Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. în interesul prezentei legi. aprobate anual.Ordonatorii principali de credite elaborează şi prezintă o dată cu proiectul anual al bugetului local. în cotă de până 5% în totalul cheltuielilor. în întregime . Instituţiile publice. cote adiţionale la unele venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale şi din transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat . dezmembrării sau defectării în condiţiile prevăzute de lege. 40% la bugetul unităţilor administrativ . Consiliile locale. în funcţie de criteriile de repartizare aprobate. Consiliile locale. sume încasate din veniturile proprii peste cele aprobate prin bugetul local. Din bugetele locale se finanţează acţiuni social – culturale sportive . precum şi alte cheltuieli prevăzute prin dispoziţii legale. Vâlcea. judeţene şi al Consiliului Municipiului Rm. Vâlcea. o prognoză a acestuia pe următorii 3 ani. Din impozitul pe salarii datorat la bugetul de stat. Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acorda pentru investiţii finanţate din împrumuturile externe. cheltuieli cu destinaţie specială. de interes local sau judeţean. Vâlcea. Din impozitul pe salarii datorat bugetului de stat. Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării. de către consiliul judeţean. după caz. Fondurile necesare se asigură din bugetele locale. Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile cu destinaţie specială din bugetul de stat se aprobă anual. oraşe.teritoriale ale căror rază se desfăşoară activitatea şi 10 % la bugetul judeţului respectiv. după caz. Veniturile bugetelor locale se formează din impozite taxe alte venituri şi cu venituri cu destinaţie speciale. pe baza hotărârilor consiliilor respective . la a căror realizare contribuie şi Guvernul. acţiuni de interes local în beneficiul comunităţii. detaliat pe obiective şi pe ani de execuţie. după caz . în condiţiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat în colaborare sau asociere.

secundari şi terţiari de credite răspund de: 1. Ordonatorii principali de credite stabilesc priorităţile în repartizarea sumelor de fiecare obiectiv înscris în programul de investiţii. de consiliile locale. după caz. au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale. Urmărirea modului de încasare a veniturilor 13 . până la data de 15 mai a fiecărui an. Ordinatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă proiectele bugetelor locale. pe baza propunerilor ordinatorilor principali de credite ai bugetelor locale. Cheltuielile pentru investiţiile judeţelor . cu respectarea dispoziţiilor legale. judeţene şi Consiliul Municipiului Rm. numai pentru nevoile unităţilor pe care le conduc. oraşelor şi comunelor. care se finanţează. Elaborarea proiectului de buget propriu 2. Veniturile şi cheltuielile prevăzute şi bugetele locale se repartizează pe trimestre.economice.1 depăşirea încasărilor să fie realizate pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local respectiv şi să menţină până la finele anului. respectiv al municipiului Rm. cu respectarea dispoziţiilor legale. după caz. în funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor şi se aprobă de către. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate. Proiectele bugetelor locale se elaborează pe baza proiectelor bugetelor proprii ale administraţiei publice locale. municipiilor. în condiţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat întocmeşte şi transmit Ministerului Finanţelor bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ. se înscriu în programul de investiţii al fiecărei unităţi administrativteritoriale. şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de subordonare judeţeană şi locală. Pe baza bugetelor locale aprobate. din bugetul local şi din împrumuturi. ale instituţiilor şi serviciilor publice de subordonare locală. potrivit legii. cel mai târziu până la data de 1 iunie a fiecărui an. respectiv al municipiului Rm. numai pentru nevoile unităţilor pe care le-au fost repartizate. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pentru bugetele proprii şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice subordonate în termen de 15 zile de la probarea sumelor prevăzute la pct 1. transmise de direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlul financiar de stat. municipii şi bugetul propriu . oraşe. în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. precum şi realizarea obiectivelor de investiţii în cadrul duratelor de execuţie aprobate. Ordonatorii principali. utilizarea raţională şi eficientă a acestor fonduri. potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale. precum şi dobânzi şi comisioane neachitate. în prealabil documentaţiile tehnico. Vâlcea . Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se înscriu în programul de investiţii. aprobate prin bugetul local. în condiţiile legii. în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu aceste destinaţii. pe unităţile ierarhic inferioare. echilibrate. Vâlcea. asigurând totodată . 2 bugetele respective să aibă împrumuturi restante. Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţi ierarhice. care se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliul local judeţean şi Consiliul Municipiului Rm. Vâlcea pe comune. respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiţii. Ministerul Finanţelor pentru sumele defalcate din unele venituri al bugetului de stat şi pentru transferurilor de la acest buget. Vâlcea. cu repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor grupate în cadrul fiecărui judeţ şi a municipiului Rm. aferente împrumuturilor contractate. direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat. urmând ca aceasta să depună la Ministerul Finanţelor proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului. după caz. pe structura clasificaţiei bugetare de Ministerul Finanţelor. după caz. Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare.Vâlcea. în raport cu sarcinile acestora. cuprinse în bugetele respective şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu . ai căror conducători sunt ordinatorii terţiari de credite şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii.

consiliilor judeţene ale primăriei Municipiului Rm. Sumele rămase neutilizate din taxele speciale. prin direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat . stabilesc taxe speciale. Constatarea. se raportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. cu respectarea dispoziţiilor legale. 5. aceste nu dispun de fonduri suficiente. Taxele speciale se încasează numai la persoanele fizice şi juridice care se servesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective. consiliile locale. Integritatea bunurilor aflate în administraţie. Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale. Vâlcea după caz. înregistrării şi recuperării fizice şi morale ale mijloacelor fixe aferente acestor activităţi. Necesitatea. consiliile locale judeţene şi Consiliul Rm. Împrumuturile acordate în aceste condiţii vor fi rambursate integral în termen de un an de la data acordării. Taxele speciale constituie venituri cu destinaţie specială ale bugetelor locale. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se asigură astfel: 1 integral din bugetul local. Organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor contabile şi a conturilor de execuţie bugetară.3. la cererea ordonatorilor principali de credite. în cadrul limitelor prevăzute în bugetul de stat . se efectuează de către Ministerul Finanţelor. În cazul în care. 14 . în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare. fiind utilizate cu scopurile pentru care au fost înfiinţate. Activităţile de natură economică. o dată ci încheierea exerciţiului bugetar. pot acorda împrumuturi temporare din bugetul local pe bază de convenţie. aşezarea şi urmărirea încasării taxelor speciale se realizează prin compartimentele de specialitate ale primăriilor. în funcţie de subordonare. se asigură prin deschideri de credite de către ordinatorii principali ai acestora. la înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice de interes local sau a unor activităţi finanţate integrale de venituri extrabugetare. 4. stabilite că diferenţă între veniturile încasate şi plăţile efectuate. 2 din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local. Pentru funcţionare unor servicii publice locale. mijloace materiale şi băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări. Acelaşi regim se aplică şi celorlalte venituri cu destinaţie specială. în funcţie de subordonare 3 integral din venituri extrabugetare. desfăşurarea şi lărgirea activităţilor lor. oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării creditelor bugetare în limită şi cu destinaţia aprobată prin bugetul propriu. pentru care se calculează amortizarea mijloacelor fixe. în baza unor documentaţii temeinice fundamentate. se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Instituţiile şi serviciile publice de interes local mai pot folosi. Transferurile către bugetele locale . prin tarif sau preţ. Vâlcea după caz. judeţene şi Consiliul Municipiului Rm. în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale şi potrivit destinaţiei stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziţie anterior şi cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. create în interesul persoanelor fizice şi juridice. Vâlcea după caz. potrivit legii. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică cu obligaţia calculării. Sumele reprezentând amortizarea calculată pentru aceste mijloace fixe se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii ca sursă de finanţare a acestora.

p. vălătuci. cărămidă nearsă.1% asupra valorii impozabile pe m. piatră naturală sau alte 39 45 materiale b) Clădiri cu pereţii din lemn. reducerea este de 5%. B) Impozitul pe terenurile situate în intravilanul localităţii se stabileşte anual în funcţie de rangul şi zona din interiorul localităţii pe sate componente.1. după cum urmează: Satul component Stoeneşti.între anii 1951-1977. din cărămidă arsă. . Berislăveşti Scăueni.înainte de 1950. cărămidă 4 5 nearsă.COMPONENTA.CAPITOLUL III 3. după cum urmează: Categoria de folosinţă Teren arabil Păşune Fâneaţă Vie 15 Zona A 20 15 15 33 Zona B 15 13 13 25 Zona C 13 11 11 20 . faianţă sau alte materiale 11 13 asemănătoare c) Construcţii anexe corpului principal al clădirii cu pereţii din cărămidă arsă. vălătuci. IMPORTANTA A BUGETULUI LOCAL • Impozite şi taxe de la persoane fizice A) Impozitul pe clădiri proprietatea persoanelor fizice se calculează prin aplicarea cotei de 0. inclusiv. şipci sau alte materiale asemănătoare Valoarea impozabilă se reduce în raport cu perioada în care au fost realizate. faianţă. Brădişor Robaia. beton sau alte materiale asemănătoare d) Construcţii anexe corpului principal al clădirii cu pereţii din lemn. IMPOZITELE ŞI TAXELE LOCALE .G. H. de suprafaţa construită desfăşurată la clădiri şi alte construcţii determinată potrivit criteriilor şi normelor de evaluare prevăzute mai jos: TIPUL CLĂDIRII Valoarea impozabilă Valoarea impozabilă conf. 10 11 piatră. Dângeşti Rangul IV IV IV Zona A B C Nivelul impozitului -lei / ha636 509 382 Coeficient de majorare 10% 700 560 420 Impozitul pe terenurile situate în intravilanul localităţii se stabileşte anual în funcţie de zona din interiorul localităţii pe categorii de folosinţă. 1514/2007 indexată cu 15% 2008 -lei / mp-lei / mp- a) Clădiri cu pereţii sau cadre din beton. inclusiv. reducerea este de 15%. după cum urmează: .

spaţii de expunere. 6) Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului. cabine. motociclete şi autoturisme cu capacitate cilindrică de până la 1600 cm inclusiv Autoturisme cu capacitate cilindrică între 1601-2000cm Autoturisme cu capacitate cilindrică între 2000-2600cm Autoturisme cu capacitate cilindrică între 2601-3000cm Autoturisme cu capacitate cilindrică peste 3001cm Autobuze. precum şi autoturismele de teren din producţie internă Tractoare înmatriculate 1) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism: Nivel impozit . energie electrică. canalizare. 16 .1% din valoarea impozabilă a acestora. precum şi pentru amplasarea panourilor de afişaj = 6lei pentru fiecare mp. 10) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare parţială sau totală a construcţiilor şi amenajărilor = 0. gaze. de suprafaţă ocupată de construire.lei 4 5 7 8 10 10+0. 4) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire chioşcuri. 5) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei privind lucrările de racorduri şi branşamente la reţelele publice de apă. scutere. autocare.lei/200 cmc sau fracţiune 7 15 30 60 120 20 25 15 Suprafaţa pentru care se obţine certificatul Până la 150 mp inclusiv Între 151-250 mp inclusiv Între 251-500 mp inclusiv Între 501-750 mp inclusiv Între 751-1000 mp inclusiv Peste 1000 mp Taxa . telefonie şi televiziune prin cablu = 9 lei pentru fiecare branşament. 3) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări = 9 lei pentru fiecare mp. microbuze Alte autovehicule cu masă totală maximă de până la 12 tone inclusiv. inclusiv instalaţiile aferente acesteia. de către primari = 11 lei 7) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă = 7 lei. 8) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfăşurare a unei activităţi economice = 11 lei. afectat. tonete. 9) Taxa pentru eliberarea certificatului de producător = 50 lei.01 lei/mp pentru fiecare mp ce depăşeşte 1000 mp 2) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire se calculează prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii autorizate a lucrării.Livadă Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră Teren cu ape C) 38 20 11 33 15 9 25 13 6 Impozitul pe mijloace de transport cu tracţiune mecanică ce aparţin persoanelor fizice şi juridice se stabileşte în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului pentru fiecare 200 cmc sau fracţiune: Tipul mijlocului de transport Motorete.

Taxă înstrăinare teren curţi construcţii = 25 lei 7. .dacă persoanele juridice nu au afectat nicio evaluare a clădirii începând cu anul 1998. Taxă eliberare adeverinţe de orice fel = 3.5t – 10t = 450 lei/lună . B.în zilele lucrătoare = 25 lei .greutatea totală peste 10t =650 lei/lună. Taxă bilet proprietate : . Taxă înstrăinare alte categorii de terenuri = 15 lei 8.bovine = 22 lei .prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea acestora. Taxă pentru autorizarea de liberă trecere a autovehiculelor de tonaj greu: . C.în zilele nelucrătoare = 60 lei 4.greutatea totală între 3. telefonie).ovine = 10 lei . Taxă eliberare certificat de stare civilă = 10 lei 5. Alte taxe locale 1. Taxă pentru consultarea arhivei proprii la cerere = 20 lei 11. În cazul contribuabililor persoane juridice impozitul pe clădiri se calculează în cadrul localităţii astfel: . Pentru terenurile proprietate privată sau publică a comunei aflate în administrarea sau folosinţa persoanelor juridice (terenurile ocupate de stâlpii de susţinere a reţelelor electrice. utilizate în alte scopuri decât pentru agricultură sau sivicultură. . Pentru terenurile amplasate în extravilan. Taxă înregistrare succesiune = 15 lei pentru fiecare succesor 10. Taxă oficiere căsătorie .5 lei 6.porcine = 17 lei 3. după rangul localităţii. conform prevederilor legale în vigoare. • Impozite şi taxe de la persoane juridice A. se percepe o taxă identică cu impozitul pe teren. după cum urmează: Categoria de folosinţă Teren cu construcţii Arabil Păşune Fâneţe Vie pe rod Vie până la intrarea pe rod Livadă până la intrarea pe rod Livadă până la intrarea pe rod Pădure sau alt teren cu cu vegetaţie forestieră Pădure în vârstă de până la 20 ani 17 Zona A 22 36 20 20 40 X 40 X 12 X Zona B 20 34 18 18 38 X 38 X 10 X Zona C 18 32 16 16 36 X 36 X 8 X . Taxă înmatriculare mijloace de transport: Pentru autovehicule cu greutatea până 750 kg = 26 lei Pentru autovehicule cu greutatea între 750-3500 kg = 52 lei Pentru autovehicule cu greutatea peste 3500 kg = 104 lei 2. Taxă pentru transcriere documente = 30 lei 12. cota impozitului pe clădiri este de 4% aplicat la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea acestora.11) Pentru prelungirea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiei de construire se percepe o taxă de 30% din valoarea iniţială. categoria de folosinţă şi zona unde este situat se percepe o taxă. Taxă de deplasare în teren pentru diferite constatări = 25 lei 9.

Taxă pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului./zi 2 lei/mp. Taxa astfel stabilită se va plăti integral până la data de 31 martie a anului sa în termen de 30 zile de la data instalării( în cazul instalării în cursul anului). pentru folosire mijloacelor de publicitate prin afişaj.Teren cu apă. altul decât cel cu piscicole Teren cu amenajări piscicole Drumuri şi căi ferate Teren neproductiv 4 24 X X 3 22 X X 2 20 X X Impozitul pe mijloace de transport cu tracţiune mecanică ce aparţin persoanelor fizice şi juridice se stabileşte în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului pentru fiecare 200 cmc sau fracţiune: Tipul mijlocului de transport Motorete. scutere./zi Alte taxe locale Taxa înmatriculare mijloace de transport: Pentru autovehicule cu greutatea până 750kg = 26 lei Pentru autovehicule cu greutatea între 750-3500kg = 52 lei Pentru autovehicule cu greutatea peste 3500kg = 104 lei 18 . panouri sau alte asemenea mijloace publicitare=17 lei b. Taxă pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări = 9 lei pentru fiecare mp. Pentru prelungirea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiei de construire se percepe o taxă de 30% din valoarea iniţială. avizelor şi a autorizaţiilor Taxă pentru eliberarea autorizaţiei de construire se calculează prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii autorizate a lucrării. de către primari = 11 lei Taxă pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă = 7 lei Taxă pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare parţială sau totală a construcţiilor şi amenajăriilor = 0. Afectat. inclusiv instalaţiile aferente acesteia. taxa anuală este de 23 lei/mp. motociclete şi autoturisme cu capacitate cilindrică de până la 1600 cmc inclusiv Autoturisme cu capacitate cilindrică între 16012000cmc Autoturisme cu capacitate cilindrică între 20002600cmc Autoturisme cu capacitate cilindrică între 26013000cmc Autoturisme cu capacitate cilindrică peste 3001cmc Nivel impozit – lei/cmc sau fracţiune 7 15 30 60 120 Taxă pentru eliberarea certificatelor. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate a. pentru firmele instalate la locul desfăşurării activităţii.1% din valoarea impozabilă a acestora. Impozitul pe spectacole Manifestarea artistică sau activitatea distractivă Videoteci Discoteci Nivelul impozitului 1 leu/mp.

greutatea totală peste 10t = 650 lei/lună.28 0 0 31770.64 mii lei (RON).79 13675. mai mult cu 12% faţă de anul 2008.93 % 24 74 2 0 0 100 2009 mii lei (RON) 1461. venituri totale în sumă de 31.16 570.Taxă înstrăinare teren curţi construcţii = 25 lei Taxă pentru consultarea arhivei proprii la cerere =2 0 lei Taxă pentru autorizarea de liberă trecere a autovehiculelor de tonaj greu: greutatea totală între 3.2. Evoluţia veniturilor pe principalele categorii de venituri este prezentată în tabelul următor: Evoluţia veniturilor Consiliului Judeţean: Tabelul nr. 3.97 % 25 56 19 0 0 100 2008 mii lei (RON) 6623.34 0 0 24346.5t – 10t = 450 lei/lună .1 2007 Indicatori Venituri proprii Prelevări din buget Subvenţii Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate Împrumuturi Venituri totale mii lei (RON) 5998. 19 .77 20947.83 4672.770. Taxă pentru activităţi de comerţ stradal = 10 lei.64 % 5 82 13 0 0 100 Sursa: Date preluate pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli.00 0 0 28140.09 4039. ANALIZA VENITURILOR BUGETARE Pentru anul 2009 s-a prevăzut prin bugetul de venituri şi cheltuieli.26 26270.

ceea ce reprezintă o scădere faţă de anul de referinţa.10 437.77 20947.28 31770. în anul 2008 au crescut cu 15% ajungând la 28.79 13675. Evoluţia veniturilor bugetare în preţuri curente şi în preţuri comparabile -lei (RON) – Tabelul nr. anul 2007. Prezintă importanţă analiză în structură a veniturilor totale şi analiză în dinamică a veniturilor exprimate în preţuri nominale şi preţuri reale. În termeni nominali în anul 2007 aveau valoarea de 24.34 24346.41 170863 2627.000.597.000.94 2008 Nominal 6623. cu 16%.00 10. 1 Venituri proprii Prelevări din buget Subvenţii Analiza veniturilor totale Din tabelul de mai sus se observă că veniturile totale au crescut de la o perioadă la alta în medie cu 15% pe an.45 21597.00 0.00 15. În termeni reali veniturile bugetare din anul 2008 au o valoarea 26.64 Sursa: Date prelucrate de autori pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli.140. În anul 2008 veniturile bugetare au crescut faţă de cele din anul 2007 cu 35% adică cu 8323.000.00 20. cifrele nominale exprimate în preţuri curente le voi actualiza la nivelul anului 2008 pe baza relaţiei mărimilor relative cu bază fixă. Astfel pe baza indicilor de preţ comunicaţi de Comisia Naţională de Statistică: * Indice de preţ 2008/2007– 1.2 Indicator Venituri proprii Prelevări din bugetul statului Subvenţii Total venituri 2007 Nominal (real) 5998. Consider an de referinţă.47 16076.346.97 mii lei(RON). Interesant este de analizat evoluţia veniturilor prin prisma factorului preţ.00 28140.26 2009 Real 950.000.18.93 Real 5083.67 mii iei (RON).83 26270. * Indice de preţ prognozat 2008/2007 – 1.29 mii iei (RON). valori exprimate în preţuri curente .09 4039.00 2007 2008 2009 Sursa: Grafic realizat de autori pe baza datelor din tabelul nr.00 25. 20 .17 20663. ceea ce reprezintă o scădere de 12%.93 mii lei (RON).000.663.000.83 4672.03 Nominal 1461.03 mii lei (RON).16 570.1 Mii lei (RON) Evoluţia veniturilor totale 30.00 5.303.Graficul nr. ajungând la 21. În termeni reali veniturile bugetare din anul 2008 au scăzut faţă de cele din anul 2007.

68 84.65 340.96 116.79 1014. 3 Evoluția veniturilor proprii 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2007 2008 2009 mii lei (RON) Venit nominal Venit real Sursa: Grafic realizat de autori pe baza datelor din tabelului nr.41 0.06 1.52 Graficul nr. m ii le i ( R O N ) Venituri proprii totale Sursa: Grafic realizat de autori pe baza datelor din tabelul nr.91 6.Venituri fiscale . 2 Sursa: Date prelucrate pe baza Bugetelor de Venituri şi Cheltuieli.77 649. analizate la nivelul preţurilor comparabile (la nivelul anului 2007) acestea au înregistrat o scădere.3 21 .90 722. Acest lucru se observă foarte bine în graficul de mai jos.79 % 100 16.26 838.Se poate constata că dacă la nivelul preţurilor curente s-a înregistrat o creştere a veniturilor.81 5.00 621.20 10.2 Evoluția comparată a veniturilor nominale și reale 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 2007 2008 2009 Evoluţia veniturilor proprii Tabelul nr.61 2009 mii Lei (RON) 1461.Venituri nefiscale 2.92 104. Graficul nr.51 % 100 9.00 49.61 5869.41 81.72 308.07 42. Venituri cu destinaţie specială mii Lei (RON) 5998.88 642.43 4899.41 8.18 2008 mii Lei (RON) 6623.71 1.58 88.66 1.14 4.30 % 100 57. Venituri din capital 3. Venituri curente .56 371. 3 2007 Indicatori Venituri proprii totale 1.

51 4.00 5000.40 4809.00 49.80 10.00 100 0 0 100 Indicatori Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice Venituri din privatizare Venituri din capital % 0.00 20.00 0 0 1.47 mii lei(RON) în anul 2008.30 45.90 285.99 74.50 25.00 5869.10 0. şi au înregistrat o scădere bruscă la 5%. Evoluţia veniturilor din capital 2007 mii lei (RON) 0.93 0 99.43 0. Evoluţia veniturilor cu destinaţie specială Tabelul nr.43 2008 mii % lei (RON) 0.07 100 Tabelul nr. în anul 2007.27 240.79 mii lei(RON). aceasta însemnând o scădere de 6 ori.00 6.46 77.51 98. În termeni reali veniturile proprii au scăzut de la 5.01 85. La prima vedere pare o situaţia confuză şi greşită. În termeni nominali veniturile proprii au scăzut de la 25% în anul 2007.70 100 Sursa: Date preluate de autor pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli.19 100 2009 mii lei % (RON) 310.16 100 2008 mii lei % (RON) 602.64 104.33 1.30 0 99.30 0 621.18 84.01 0 100 Sursa: Date prelucrate pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli 22 .11 0.97 0 103. ştiind că o dată cu descentralizarea ponderea veniturilor proprii ar trebui să crească. la 5083. 4 2009 mii % lei (RON) 1.25 0 84.40 4899. ajungând la 950.22 1.79 % 0 0 0. de aceea voi face o analiză mai amănunţită a acestui aspect.41 mii lei(RON) în anul 2009.87 3.În anul 2008 veniturile proprii au crescut cu 105 faţă de cele din 2007. la 24% în anul 2008. în timp ce în anul 2009 acestea au scăzut faţă de cele înregistrate în 2008 cu 78%.5 Indicatori Fondul pentru intervenţie Amortizarea mijloacelor fixe Donaţii şi spnsorizari Sume acordate de pers fizice şi juridice Fondul pentru drumurile publice Venituri cu destinşie specială 2007 mii lei (RON) 0 0 15.998.

pondere foarte mare datorită reducerii veniturilor proprii în anul 2008. o pondere de 5.30 mii lei (RON).52 0 54. Analiza veniturilor curente În cadrul veniturilor proprii.81% pentru ca să crească la 838.60 21.Analiza veniturilor cu destinaţie specială Veniturile cu destinaţie specială uu avut o evoluţie descrescătoare plecând de la valori aproximativ egale în anii 2007. modernizare.88 45.59 371. veniturile curente au avut o evoluţie oscilanta astfel în anul 2007au înregistrat o valoare de 1012.29 0 202.69 .32 100 2009 mii lei (RON) 111. o pondere de 16. la 42.6 Indicatori Impozit pe profit de la RA şi SC de sub autoritatea CJ Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele juridice Alte încasări din impozite directe 2007 mii lei % (RON) 169.36 17.95 53.82 340. Vâlcea-Sibiu. a) Veniturile fiscale au avut o evoluţie descendentă. 55% la bugetul local.19%) au constituit-o veniturile din fondurile fondul pentru drumurile publice. acest lucru se poate uşor constata prin lucrările de modernizare care s-au făcut pe drumurile publice: Piteşti. În anul 2007 şi 2008 o mare parte a fondurilor cu destinaţie specială (98. reabilitare şi construcţie a drumurilor de interes local şi judeţean. la 340.52% în anul 2009. Ea se utilizează pentru lucrări de întreţinere. o pondere de 6.79 mii lei (RON) respectiv 5869.7 Indicatori Vărsăminte nete din profitul net al RA 23 2007 2008 Mii lei Mii lei % % (RON) (RON) 83. 2008 (4899.90 5.31%. pondere de 8% în anul 2009.72 % 53.91% în totalul veniturilor proprii.16% respectiv 85.96 mii lei(RON).72 mii lei (RON).00 0 116. scăzând în anul 2007 la 649.51 mii lei (RON)) la o valoare de 621.15 12. Taxa asupra mijloacelor de transport se determină de către compartimentul Serviciul Buget.48 100 2008 mii lei (RON) 182. o pondere de 57.90 % 95.65 mii lei(RON) cu o pondere de 9.68 0 46.88 mii lei (RON).28 0 100 Total venituri fiscale Sursa: Date prelucrate pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli Impozitul pe profit de la regulile autonome şi de la societăţile comerciale de sub autoritatea Consiliului Judeţean au scăzut datorită privatizărilor şi a ieşirii de sub autoritatea Consiliului Judeţean a o serie de întreprinderi.20% în anult 2003. Ponderea veniturilor cu destinaţie specială în totalul veniturilor proprii scăzut de la 88.52 mii lei(RON). Vâlcea şi Rm. Impozite şi taxe din cadrul Consiliului Judeţean se va urmări încasarea cotei de 45%. Evoluţia veniturilor nefiscale Tabelul nr.14% în anul 2008 ajungând la 116.90 mii lei (RON).27 2009 Mii lei % (RON) 156.Rm.61% în anul 2008. ele au scăzut de la 371.72 4. Evoluţia veniturilor fiscale Tabelul nr.90 0 157.

33 0.36 0.13 13.14 mii lei(RON). O pondere importantă a acestor sume a fost repartizată pentru echilibrarea bugetelor locale.08 34.31 56.58 26.00 250.00 5. În termeni nominali în anul 2007 au înregistrat o valoare de 12.63 1.46 15.92 mii lei (ROM) atingând o pondere de 4.15 0. 30. comparativ cu creştere nominală fiind de 62%. despăgubiri Venituri din amenzi şi sancţiuni 10.28 40. având o valoare de 22. pentru că apoi să se majoreze la 722.15 Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată.00 irnputari.62 mii lei (RON) în anul 2008.1a 469.00 5.69 0.68 100 308.54 69. în anul 2008au crescut cu 9.68 mii lei (RON).05% din totalul prelevărilor din bugetul de stat.50 2.23% ajungând la 13. în termeni reali vemturile nefiscale au scăzut de la 642.80 0. în anul 2008 cotele defalcate din impozitul pe venitul global au crescut faţă de anul 2007 cu 16%.73 mii lei(RON).30 4.00 0.06 mii lei (RON).71%.080.68 mii lei (RON) în anul 2007.05 80.421. Analiza cotelor defalcate din impozitul pe venit Cotele defalcate din impozitul pe venitul global au crescut de la o perioadă la alta având cea mai mare pondere în totalul prelevărilor de la bugetul de stat.00 292.41% în totalul veniturilor proprii pentru anul 2006. În anul 2009 au crescut faţă de 2008cu 38%. înregistrând o pondere de 49.00 2. 24 .9 100 722.66%.26 1.67 1. reprezentând o pondere de 92.Vărsăminte de SĂ instituţiile publice 2. în anul 2008 au înregistrat o creştere faţă de anul 2007.568. o pondere de 10.97 6.50 Restituiri din finanţarea bugetară locală a anilor precedenţi 168. adică 84.14 0.06 100 2 Sursa: Date prelucrate pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli b) Veniturile nefiscale au o evoluţie oscilantă cu o tendinţă de creştere astfel în anul 2007 aveau valoare de 642.72 Venituri din ALTE surse 364.77 2.50 Venituri din concesiuni 13. în 2008 s-au redus la 308.69 18.22 215.82% din totalul prelevărilor din bugetul statului.14 Total venituri nefiscale 642.62 1. În termeni reali.17 mii lei(RON). înregistrând o scădere de aproximativ 27%. cu 62% .

81 % 85.14 mii lei (RON). Analiza cotelor defalcate din TVA Cote defalcate din taxa pe valoare adăugată au avut o pondere de 34.78 37. în anul 2007 au înregistrat o valoare de 12.36%). ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. reprezentând o pondere de 92.36% în total prelevări din bugetul de stat.02 18.82% din totalul prelevărilor din bugetul statului.72 7414.78 2932.29 mii lei (RON) reprezentând 7.03 mii lei (RON) în anul 2009. scădere de 25 ori faţă de anul 2007 când s-a înregistrat o valoare absolută de 247.78 9462.421.99 4264. adică 84.64 . Sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată au avut o evoluţie oscilantă.00 1865.56 11899.8. astfel că odată cu aprobarea acestuia de către Ministerul Finanţelor se asigură finanţarea tuturor cheltuielilor înscrise în acesta. dacă în anul 2007 s-a înregistrat o valoare absolută de 1007. ajungând la 13. pentru că în anul 20058să scadă înregistrând o valoare de 4179.85 30.11 mii lei 2009 % 86.Analiza cotelor defalcate din impozitul pe salarii Cotele defalcate din impozitul pe salariu au scăzut de la o perioadă la alta ajungând la 10. având o valoare de 22. Cheltuieli de capital 28.53 5.87 13. maximum valori atingându-se în anul 2009 .99 25 2008 mii lei (RON) 23950.37% din totalul prelevărilor din bugetul statului. Acestea fiind zise.40 0 3. în acest sens prezintă interes analiza structurii cheltuielilor. în anul 2008 ele au ajuns la 7197.8 2007 Indicatori mii lei (RON) 19685.00 3.72 mii lei (RON) (o pondere de 34.46 10.07 0 970.81 1537.17 mii lei (RON).45 5. în anul 2009 au înregistrat o creştere faţă de anul 2008 cu 62% .98 0.8 mii lei (RON). În termeni reali cotele defalcate din TVA au avut aceiaşi evoluţie. iar în cadrul fiecărei tructure a evoluţiei acestora.45/2003 prevede clar că bugetele de venituri şi cheltuieli la nivel local funcţionează pe principiul echilibrului bugetar.82 1.88 0 4159.77 4622.46 46.28 8073. 3.45 11405.05% din totalul prelevărilor din bugetul de stat. ele au scăzut cu 51%.73 mii lei (RON). dar comparând anul 2009 cu anul 2008. Exista un articol distinct de venituri pe fiecare an: „Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale”.81 29.69 40.88 11297.23%.568. mărimea cheltuielilor pe fiecare an este egală cu mărimea veniturilor. Evoluţia cheltuielilor clasificate după natura lor Tabel nr.Astfel. în anul 2008 au crescut cu 9.43 0 14.43 0 13.53 (RON) 27491. În termeni nominali.3. Cheltuieli curente * Cheltuiel de personal * Cheltuieli materiale şi servicii * Subvenţii -Transferuri -Plaţi de dobânzi 2.74 % 80.40 mii lei (RON).25 0 4273.080.

64 mii lei (RON). În termeni reali cheltuielile curente din 2007 au scăzut de la 19.35 0.880.78 2980.53%.96 38.91.25 0.78% din totalul cheltuielilor. În anul 2009 cheltuielile de capital au avut o valoare de 4273. Analiza cheltuielilor de capital Cheltuielile de capital în 2007 au avut o valoare de 4622.950.74 12. reprezentând o pondere de 14.98 0 5. În termeni reali cheltuielile de capital au căzut de la 4622. reprezentând o pondere de 86.72 mii lei (RON).83 1136.93 8.00 0 28140.* Investiţii instituţiilor publice * Investiţii regiilor autonome Împrumuturi acordate Rezerve Total cheltuieli ale ale 1641.82 mii lei (RON).74 mii lei (RON). În anul 2009 faţă de 2007 cheltuielile curente au crescut în termeni nominali cu 39. Astfel dacă în anul 2007 ele reprezentau 24.685. o scădere de aproximativ 10%.64 mii lei (RON) în anul 2009.19% din totalul cheltuielilor.50 0 24346.74 mii lei (RON) în anul 2007.11 0 100 3136.336.28 mii lei (RON) cu o pondere de 85. În anul 2009 aceste au crescut faţă de anul 2008 cu 12 % cu 3629.88 mii lei (RON) în anul 2008. ajungând la 4159.685.02 100 Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli Analiza cheltuielilor totale În termeni nominali cheltuielile totale au crescut de la o perioadă la alta cu 15% pe an.85 mii lei (RON) în anul 2009. ceea ce înseamnă o scădere de 10%. la 3192.85 % în totalul cheltuielilor.97 mii lei(RON).62 1786.11%.8 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 Evoluția cheltuielilor totale Analiza cheltuielilor curente Cheltuielile curente au fost de 19.380. ceea ce înseamnă o scădere cu 40%.96 mii lei(RON).58 0 0. la 18.70 mii lei(RON).36 mii lei (RON) în anul 2008 şi la 2779.02 31.81 mii lei (RON) ceea ce reprezintă o pondere de 13.65%. Graficul nr. reprezentând 18.33 6.97 6. Acestea au început să scadă. 26 m ii le i( R O N ) cheltuieli curente cheltuieli de capital 2007 2008 2009 .64 9.45% şi o scădere în termeni nominali faţă de 2007 cu 8%. având o pondere de 80.87 3. În anul 2007 au ajuns la 23. în anul 2008 au crescut cu 15% în valoare absolută cu 3793.72 mii lei (RON) în anul 2006.00 31770.16 0 100 2773. pentru că în 2008 să ajungă la 274. 7.

ceea ce reprezintă o valoare de 11.8 cheltuieli de personal cheltuieli materiale si servicii m ii le i ( R O N ) 27 .07 mii lei (RON). În condiţiile în care rata inflaţiei a fost destul de ridicată 30% în anul 2010/2009 şi 18% pentru 2008se poate aprecia că salariul real a scăzut în anul 2008 faţă de anul 2006 cu 17%.899. În anii 2008şi 2009 nu s-au mai contractat împrumuturi. În anul 2007 Consiliul Judeţean nu a acordat subvenţii. a trebuit să se vireze 3. Datorită împrumuturilor.297.9 Evolutia cheltuielilor curente 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 2007 2008 2009 Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr. o pondere de 42% în medie pentru cei 3 ani din totalul cheltuielilor.75%) faţă de anul 2009 (30.00 mii lei(RON). dar ca pondere au scăzut în anul 2007 (29. Analiza cheltuielilor cu personalul Cheltuielile de personal au crescut în mărime absolută de la o perioadă la alta cu aproximativ 13.77 mii lei (RON) pentru dobânzi. Graficul nr. Dacă în anul 2009 erau în sumă de 11. În preţuri reale cheltuielile au scăzut cu 32% faţă de nivelul anului 209.45% în totalul cheltuielilor.40%.Cheltuielile de capital sunt alocate pentru investiţii de interes public şi investiţii ale Regiilor Autonome deveniind din ce în ce mai nesemnificative. Cheltuielile materiale şi servicii au avut pe parcursul celor 3 ani o evoluţie descrescătoare ca pondere.5% pe an. Analiza cheltuielilor materiale şi servicii Cheltuieli materiale şi servicii în cadrul cheltuielilor curente poderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile materiale şi servicii. Analiza subvenţii şi transferuri În cadrul cheltuielilor curente subvenţiile şi transferurile au o pondere destul de însemnată de aproximativ 16% în totalul cheltuielilor. reprezentând o pondere de 46.46%). în anul 2010 au ajuns la o pondere de 37.

09 22.54 13.68 1. Alte acţiuni 6.01 0 0 0 0 0 0.93 100 31770.98 30.69 2550.70 0 0 31.02 1.00 621.88 2175. Fond de garantare şi redistribuire 7.50 0 4899.77 38.70 7. religie.51 0 0 0 3.9 Indicatori 2007 mii lei (RON) % 2008 mii lei (RON) % 2009 mii lei (RON) % 1.81 1768.78 4050.9 3.09 0.09 0 2729.00 7018.02 0.41 21.14 0 0 0.67 12.65 8805.97 100 28140.64 100 Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli 28 .27 0 0 0 0.84 7.36 0 4778. acţiuni privind activitatea sportivă * asistență socială.51 1. Fonduri de rezervă 12.30 Total cheltuielii Graficul nr. alocaţii.02 3. Transferuri din bugete locale 8.11 0 0 0 20.16 0 19.00 0 0 0 5869. Împrumuturi acordate 9.26 0 11.16 59.76 9.39 9.21 34.00 2738. Cheltuieli cu destinaţie specială 262.73 0. Cheltuieli culturale publice social- 2221.arcuituri şi alviasfeură .86 324.00 18956.47 8333.28 2.Situaţia cheltuielilor bugetare după destinaţie Tabel nr. mediu şi apă 4.23 2690.48 0 10. Plăți de dobânzi şi alte cheltuieli 10.14 4180.96 5.30 6889.20 27.12 8480. Acţiuni economice . Servicii şi dezvoltate publică. pensii.72 * învăţământ * sănătate * cultură.17 2616.96 6.97 0 0 0 0 0 5.75 0 19.96 0 2550.43 9.56 54.32 10.transporturi şi comtmicaţii 1538. Servicii generale 2.72 0 16.10 24346. Rambursări de împrumuturi 11.30 664.83 12830.58 0 6100.48 1057.64 15433.92 320.13 52.19 122. ajutoare şi indemnizaţii 3.58 129.24 9.

Termenii utilizaţi au următoarele definiţii: a) Sistem .71 mii lei (RON). autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura şi implementarea de sisteme electronice pentru colectarea impozitelor şi taxelor. 3. o pondere de 52. 24/30 ianuarie 2002.cetăţean prin: * reducerea birocraţiei din administraţii. Pentru a înţelege modul de utilizare a implementării sistemului electronic sunt necesare cunoaşterea abrevierilor care au următoarele semnificaţii: a) ISO .Organizaţia Internaţional de Standardizare.4. b) SSL . SISTEMUL ELECTRONIC DE COLECTARE A IMPOZITELOR ŞI TAXELOR LOCALE Implementarea Sistemului electronic de colectare a impozitelor şi taxelor arată că sistemul bancar din România a înţeles mesajul Guvernului şi a demarat modernizare acestui proces. oferind condiţii civilizate de relaţionare între administraţie şi contribuabili.Protocol de comunicare securizat prin Internet. acțiuni privind activitatea sportivă Asistență socială. În termeni reali cheltuielile social-culturale au rămas aproximativ constante pe parcursul celor 3 ani. * funcţionarea non stop . 29 mii lei (RON) 2000 0 2007 2008 2009 Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.Sistemul electronic de încasare a impozitelor şi taxelor locale. pensii Analiza cheltuieli social .administraţie.81 mii lei (RON). * reducerea timpului de rezolvare a problemelor cetăţenilor.70% în anul 2006 la 3.culturale Cheltuielile social-culturale au crescut în termeni nominali de la o perioadă la alta.Evolutia cheltuielilor social culturale 10000 8000 6000 4000 Învățământ Cultură. Sistemele electronice pentru colectarea taxelor şi impozitelor vizează optimizarea relaţiei administraţie publică . Funcţionarea acestuia prim sistem electronic de plată a taxelor dovedeşte că decizia Guvernului de a extinde acest proiect pilot la nivel naţional a fost realistă şi s-a bazat pe disponibilităţi reale. o pondere de 59.830.9 . Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. în fiecare oraş şi municipiu din teritoriu. * eficientizarea procesului de colectare a taxelor şi impozitelor de la cetăţeni.956.67% în anul 2009.8. * creşterea transparenţei procesului administrativ. * operativitatea interferenţei cetăţean . alocații. * reducerea costurilor din administraţie. atât ca valoare absolută cât şi ca pondere în totalul cheltulelilor de la 12. Accesul la serviciile bancare modeme este indispensibil pentru a permite cetăţenilor plătitori de taxe şi impozite accesul modem la serviciile guvernamentale şi pentru a-i scuti de cozi interminabile la ghişeele unde îşi plăteau până acum datoriile.

b) Entitate fiscală . Evaziunea fiscală constituie unul din fenomenele economico-sociale complexe de maximă importanţă cu care se confruntă fiecare stat şi ale cărui consecinţe nedorite. EVAZIUNEA FISCALĂ ŞI REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR Evaziunea fiscală este fenomenul de încălcare a reglementărilor fiscale care au consecinţa financiară a plăţii unor impozite şi taxe mai mici decât cele legal datorate. Pentru asigurarea securităţii datelor. Entitatea fiscală va adopta acele proceduri de utilizare care să asigure confidenţialitatea. identificarea emitentului unui mesaj. pentru a garanta integritatea şi originea tranzacţiilor din punctul de vedere al expeditorului. care beneficiaya de serviciile Sistemului.Program pentru calculator care permite vizualizarea paginilor web. Limitarea evaziunii fiscale apare ca necesară datorită efectelor sale: ea se repercutează direct asupra diminuării veniturilor fiscale şi favorizează apariţia unor distorsiuni în mecanismul pieţei. c) Utilizator .5. gratuit. În scopul asigurării securităţii Sistemului. Toţi utilizatorii Sistemului au obligaţia să respecte procedurile stabilite de entitatea fiscală în scopul asigurării nivelului de securitate necesar bunei desfăşurări a operaţiunilor în cadrul acestuia. prelucra sau folosi informaţia solicitată. Entitatea fiscală are obligaţia de a asigura prin intermediul procedurilor de autentificare pe care le stabileşte. Entitatea fiscală are obligaţia să informeze cetăţenii. Pentru asigurarea integrităţii şi securităţii datelor şi a documentelor. b) întreţinerea şl operarea Sistemului. prin intermediul Sistemului electronic. integritatea datelor în timpul transmiterii acestora sau în timpul stocării for precum şi confidenţialitatea informaţiilor transmise. bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine. accesibil prin internet. pentru asigurarea securităţii comunicaţiei dintre Sistem şi utilizatorii săi. care ţin de acesta. d) să supravegheze şi să controleze respectarea normelor legale în vigoare de către cei care utilizează Sistemul. entitatea fiscală trebuie să ia toate măsurile necesare pentru stocarea în deplină siguranţă a datelor şi documentelor utilizate de Sistem. în întregime sau în parte. acest sistem va permite contribuabililor să consulte lista taxelor şi impozitelor locale datorate. Orice document va fi stocat astfel încât să se păstreze originea.Autoritate a administraţiei publice locale însărcinată cu colectarea taxelor şi impozitelor locale. Entitatea fiscală pune la dispoziţia utilizatorilor facilităţile Sistemului fără a percepe taxe. accesul şi disponibilitatea permanent a datelor pe parcursul transmiterii şi stocării acestora. Utilizatorii Sistemului sunt obligaţi să utilizeze procedurile de autentificare stabilite de entitatea fiscal. bugetelor locale. dacă acestea sunt abilitate legal de a deţine.Persoană fizică sau juridică. în conformitate cu legislaţia în vigoare. 3. entitatea fiscală trebuie să ia toate măsurile necesare implementării mecanismelor de non-repudiere. integritatea. În scopul promovării competiţiei. evaziunea fiscală reprezintă sustragerea prin orice mijloace. entitatea fiscală trebuie să ia toate măsurile necesare. celorlalte instituţii ale administraţiei publice. c) să furnizeze servicii de consultanţă şi suport tehnic cu privire la utilizarea Sistemului şi a tranzacţiilor ce se desfăşoară prin intermediul Sistemului. d) Pagină web – Document electronic. entitatea fiscală are următoarele responsabilităţi: a) punerea la dispoziţia utilizatorilor a unui sistem care să permită încasarea taxelor şi impozitelor locale prin mijloace electronice. cu privire la obligaţiile fiscale şi la tipul de taxe şi impozite pe care aceştia le pot achita şi prin mijloace electronice. consolidând nejustificat poziţia pe piaţă a celor care se sustrag de la impozitare. romană sau străină. taxelor şi a altor sume datorate bugetului de stat. 30 . e) Navigator Internet . entitatea fiscală are obligaţia de a adopta soluţiile care utilizează doar standarde deschise. la cerere. În vederea asigurării operării Sistemului. Aceasta este obligată să furnizeze informaţia gestionată. de la plata impozitelor. În legislaţia fiscală românească. precum şi lista detaliată a plăţilor efectuate după punerea în funcţiune a Sistemului. destinaţia şi momentul transmiterii sale prin intermediul Sistemului. contribuie la accentuarea inechităţilor sociale. ori chiar a neplăţii unor impozite şi taxe.

care au consecinţe de evaziune fiscală. putându-se înfăptui prin două moduri: . Un asemenea fenomen devine posibil deoarece legislaţia fiscală din unele state permite. prin scăderea din profiturile reale ale contribuabililor a unor cheltuieli investiţionale. la adăpostul legii. ca şi contribuabilii cărora li se admit la scăderea din profiturile reale cheltuieli investiţionale şi de sponsorizare ajung să plătească impozite necorelate cu bază reală de impozitare. Se pot prezenta multiple posibilităţi de apariţie a evaziunii fiscale la adăpostul legii. • desele modificări ce se produc în sistemul fiscal în perioada de tranziţie. nu ar putea duce la asemenea situaţii de scoatere de sub incidenţa fiscală a lor. Pentru a se sustrage temporar de la plata impozitelor. asigură un cadru favorabil pentru a recurge la diverse procedee spre a sustrage de la impozitare o parte a veniturilor. o asemenea înclinaţie derivă din faptul că omul este preocupat să pună mai presus interesele sale individuale decât interesul general al societăţii. dacă prevederile legale ar fi clare. • se poate vorbi şi de o înclinaţie psihologică generală a contribuabililor – pe fondul lipsei unei educaţii fiscale din partea unor contribuabili -. prin lacunele sale. • Evaziunea fiscală la adăpostul legii presupune a uza de prevederile legislaţiei fiscale spre a apăra cât mai mult interesele contribuabililor. vamale şi de control financiar. Sarcina fiscală se poate determina şi prin practicarea unor cote forfetare de cheltuieli pentru calculul veniturilor impozabile ( artiştii plastici. a unor venituri. În situaţia determinării veniturilor impozabile pe baza unor norme medii de venit se creează posibilitatea că acei contribuabili care obţin venituri superioare normei medii stabilite. scriitorii ). scoaterea de la impozitare. de la plata obligaţiilor fiscale care le revin. diminuând sarcinile fiscale.alt mod de a determina evaziunea poate să apară datorită unor lacune ale legilor fiscale care permit unor persoane fizice sau juridice să plătească un impozit mai mic. pe care actorii economici le speculează pentru a-şi uşura sarcina fiscală. scutiri parţiale. de sponsorizare etc. Este vorba de a include în legile fiscale unele prevederi ce se referă la privilegiile fiscale pe care le acordă statul unor categorii sociale sau unor persoane juridice. În aceste cazuri contribuabilii care efectuează cheltuieli reale mai mari sau mai mici decât cotele forfetare de cheltuieli prestabilite. să nu plătească impozit pentru venitul suplimentar înregistrat. Acordarea unor facilităţi fiscale ( exonerări. explicite. Aceasta este o evaziune fiscală nefrauduloasă. fără ca fapta lor să fie considerată contravenţie sau infracţiune şi sancţionată corespunzător. complete. solicită şi obţin aprobări de a constitui noi societăţi comerciale cu acelaşi obiect de activitate ca al celor vechi 31 . necontradictorii. În orice ţară există legi fiscale imperfecte. de la impozitare. reduceri de impozite ). ce depăşeşte gradul de suportabilitate a contribuabililor.prin includerea în legislaţia fiscală a unor prevederi care să permită unor categorii de contribuabili să sustragă în totalitate sau parţial. pornind de la impreciziile unor legi fiscale sau beneficiind de facilităţile fiscale prevăzute în legislaţie. . de a se sustrage parţial sau total. • evaziunea fiscală poate fi şi rezultanta folosirii unor metode şi modalităţi defectuoase de aplicare a legislaţiei fiscale ( de exemplu stabilirea obligaţiilor fiscale pentru unele categorii de contribuabili pe baza unor norme medii de venit şi nu pe baza venitului efectiv realizat).Principalele premise ale evaziunii fiscale sunt: • unele norme şi reglementări legale privind stabilirea şi plata impozitelor şi taxelor pot fi lipsite de precizie şi pot oferii posibilitatea de a fi interpretate în moduri diferite. Formele evaziunii fiscale • Evaziunea fiscală realizată la adăpostul legii constă în sustragerea de impozitare a unei părţi din materia impozabilă realizată de către contribuabilii de drept. actorilor economici în anumite domenii ale economiei. părţi de venituri sau averea care. Aceste situaţii se pot ivi în cazul impozitării veniturilor din profesii libere dacă sunt evaluate pe baza normelor medii de venit. o parte din materia impozabilă. • existenţa unei presiuni fiscale excesiv de ridicate. • încălcări ale legislaţiei fiscale săvârşite de către funcţionarii publici cu atribuţii fiscale. • neajunsuri în organizarea sistemului de control financiar.

Facilităţile fiscale acordate actorilor economici din anumite ramuri. chiar dacă ei nu au nici o contribuţie la capitalul social sau la activitatea firmei.cu toate că în realitate. legea conferă dreptul unui întreprinzător persoană fizică să-şi declare că asociaţi pe soţie şi copii. permit ca o parte din venit să nu fie supus impunerii. acestea sunt noi forme de organizare şi exploatare în care se obţin profituri mai mari decât în vechile societăţi care sunt menţinute într-o stare de aparentă funcţionare. scutiri sau reduceri de impozite pentru societăţile care creează noi locuri de muncă sau angajează personal din rândul şomerilor. Avantajul pentru ei este că prin impunerea separată pe fiecare membru de familie. se pot acorda scutiri temporare de la plata impozitului pe profit pentru societăţile nou înfiinţate. impozitul de plătit va fi mai mic. În S. 32 .A. sau pe parcursul desfăşurării activităţii.U. scutiri de taxe vamale pentru maşinile şi utilajele sau materiile prime aduse din import. la înfiinţarea firmelor. Astfel. Se pot acorda reduceri de impozit pe profit pentru actorii economici care reinvestesc o parte din profitul obţinut în echipamente tehnice. Reglementările fiscale din alt state oferă şi alte posibilităţi de evaziune fiscală la adăpostul legii.

517/30 decembrie 1998. 8. Bucureşti. 5. Etică şi corupţie în administraţia publică. 571/2003 . 1999.92/2 februarie 2002.CRISTINA CIOPONEA. Preţuri şi probleme valutare . • Ordonanţa de Urgenţă nr. Institutul de Finanţe. EUGEN CRAI.9/1997. • Hotărârea nr. Colecţia de administraţie publică. Administrarea finanţelor publice locale.189/1998. MARIANA . Preţuri şi probleme valutare . nr. 3. Bucureşti. 7. MARIANA . 4. 1999. nr.G. • Legea nr. IULIAN VĂCĂREL. 2.. Realizări şi perspective ale reformei sistemului fiscal din România în vederea integrării în Uniune Europeană. Bucureşti.61/1998. Descentralizarea bugetară în România. Institutul de Finanţe. nr.1278 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea O. • Ordonanţa nr.36/2002. 1997. nr.CRISTINA CIOPONEA.CRISTINA CIOPONEA. Partea I. RADU DOBRESCU.45 privind finanţele publice locale. 6. Descentralizarea bugetară.BIBLIOGRAFIE 1. ANTON PARGALI. Autonomia financiară a administraţiilor locale . Editura Economică. • Ordonanţa de urgenţă nr. • Legea nr. Surse de venituri ale bugetelor locale.cadrul de realizare a relansării ecnomice.Victor Slăvescu”. Revista Economie şi Administrare Locală. Bucureşti.CRISTINA CIOPONEA. MARIANA . MARIANA . privind impozitele şi taxele locale aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. Privind finanţele publice locale. Editura Didactică şi Pedagogică. pentru modificarea Legii nr. Academia Română. 1999. în ”Monitorul Oficial”. în ”Buletinul financiar”. în . EMIL BĂLAN.Partea I. Finanţe publice. Lumina Lex. 561 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea O. Ed.36/2002 privind impozitele şi taxele locale...Monitorul Oficial“ . 1998.1278/2002.G. nr. Bucureşti. Academia Română. MARIUS PROFIROIU.36 privind impozitele şi taxele locale publicată în ”Monitorul Oficial”.4040/22 octombrie 1998. Fiscalitate 2007.189/1998 privind finanţele publice locale. 33 . • Hotărârea nr.Victor Slăvescu”. nr. • Legea bugetului pe anii 2007/2008.Codul fiscal cu modificăriile şi completăriile ulterioare.

1: Se stabilesc impozitele si taxele locale pentru anul 2010. in cazul impozitului pe cladire stabilit in conditiile art. se mentine cresterea de 20% prevazuta pentru anul fiscal 2009. 575 din data: 19.275 = 1. Legii nr. In determinarea impozitului pe cladirile integral amortizate la impozitul rezultat din aplicarea cotei de 1.275 + 0.G.1 literele „b” si „c”.53 lei Nota: DECLARATIILE DE IMPUNERE SE COMPLETEAZA IN DOUA EXEMPLARE SI LA DEPUNERE SE VA ANEXA CERTIFICATUL DE INREGISTRARE AL SOCIETATII (CUI) 34 . Ex.5%) = 1. Cf. c) cota impozitului pe cladiri in cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta se stabilesc la 10% . datorat de catre contribuabilii persoane juridice.ANEXE: ROMANIA JUDETUL VALCEA MUNICIPIUL RM.44/2004 modificata In cazul cladirilor propietate a persoanelor juridice si a caror valoare de inventar a fos recuperata integral pe calea amortizarii.571/2003 modificata si H.275 + 20% x 1.5% se adauga majorarea de 20%.pentru anul fiscal 2010.255 = = 1. VALCEA CONSILIUL LOCAL IMPOZIT/TAXA PE CLADIRI EXEMPLU DE CALCUL Extras din HOTARAREA NR.12.5%. valoarea impozabila a cladi rilor respective se reduce cu 15%.5% + 20% x (85 x 1. de calcul: Valoarea de inventar a cladirii integral amortizata = 100 lei Valoarea impozabila = 100 – 15% x 100 = 85 lei Impozitul datorat = 85 x 1.2009 privind stabilirea impozitelor si taxelor locale in municipiul Ramnicu Valcea pentru anul 2010 Art. dupa cum urmeaza: b) cota unica de impozitare care se aplica valorii de inventar a cladirii la calcularea impozitului pe cladiri in cazul persoanelor juridice se stabileste la 1.

crt. nr. Capacitatea cilindrică – cilindreea (cm3) se regăseşte în „Cartea de identitate” a mijlocului de transport la nr. se face împărţind capacitatea cilindrică a motorului la 200 = 1557:200 = 7. 2) Stabilirea numărului de fracţiuni de 200 cmc.8 . Categoria mijlocului de transport se regăseşte în „Cartea de identitate” la nr.935/2006 unde din pag.G. crt.10 3) Se determină taxa anuală datorată pe 2007 prin înmulţirea taxei/200 cmc cu numărul fracţiunilor de 200 cmc impozabile Pentru acest caz rezultă : 25x8= 200 lei NOTĂ: în mod similar se face calculul pentru celelalte categorii de mijloace de transport de acest tip. DECLARATIA SE COMPLETEAZA IN 2 EXEMPLARE INSOTITA de Copie CUI si Copie CARTI DE IDENTITATE la MIJLOACELE DE TRANSPORT DECLARATE 35 .EXEMPLU DE CALCUL IMPOZIT ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT PE ANUL 2009 ►. Un mijloc de transport de tipul cu tracţiune mecanică din categoria „automobil mixt” cu capacitatea cilindrică a motorului de 1557 cmc: 1) Identificarea taxei pe fracţiunea de 200 cmc aferentă categoriei de „Alte vehicule cu tracţiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone inclusiv ” din H. 1.7 rezultă = 25 lei/200 cmc .O.1514/2006 din M.G. rezultă 8 fracţiuni impozabile.1514/2006) aferentă categoriei din care face parte mijlocul de transport. diferenţa fiind dată de capacitatea cilindrică a motoarelor si de taxa pe fracţiunea 200 cmc(din H.

5. precum si amenzile aplicabile incepand cu anul fiscal 2010.956/2009 privind nivelurile pentru valorile impozabile.4. la care participă 20 de consilieri din cei 23 în funcţie. Se aprobă cotele procentuale pentru calculul impozitelor şi taxelor locale pentru anul fiscal 2010. Întrunind votul unanim al membrilor Consiliului Local prezenţi. HOTĂRĂŞTE: Art.5. realizarea lucrărilor publice."c".44/2004 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.6. Luând în discuţie Raportul nr. sunt prezentate în anexa nr.4. activităţi sportive şi de agrement şi ca urmare a propunerii prezentată în plenul şedinţei pentru modificarea anexei nr. punctul 3.282 din Legea nr. stabilite şi aprobate în baza unor legi speciale. gospodărie comunală. pentru anul fiscal 2010. Se aprobă taxele şi tarifele pentru serviciile specifice prestate de Direcţia Administrării Domeniului Public şi Poliţia Comunitară. Se aprobă impozitele şi taxele locale.4. pentru anul fiscal 2010.5. administrarea domeniului public şi privat.1.288.(4). care face parte integrantă din prezenta hotărâre. alin. pentru învăţământ. întreprinderi mici şi mijlocii.35527 din data de 05. sănătate. Art. alin. care face parte integrantă din prezenta hotărâre.2009 întocmit de Direcţia Economico . conform anexei nr.292.11.3. conform anexei nr. Art.ROMÂNIA JUDEŢUL VÂLCEA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI RÂMNICU VÂLCEA HOTĂRÂREA NR.Financiară.52/2003 privind transparenţa decizională in administraţia publică şi prevederile Legii nr. impozitele si taxele locale si alte taxe asimilate acestora. termenele de plată ale acestora şi bonificaţia ce se acordă pentru plata cu anticipaţie de către persoanele fizice şi juridice până la 31 martie 2010 a obligaţiilor pe întregul an la impozitele pe clădiri.45 alin. întrunit în şedinţă extraordinară la data de 8 decembrie 2009.(2) şi art.115 din Legea nr. nr. În baza art. pentru servicii publice şi comerţ. agricultură. alin. Ţinând seama de rapoartele cuprinzând avizele favorabile ale comisiilor de specialitate nr.5. terenuri şi mijloacele de transport. ale pct. protecţia mediului înconjurător. conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură şi nr. Taxele şi nivelurile minime şi maxime pentru sancţiunile contravenţionale. cu modificările şi completările ulterioare.571/2003. republicată.3. cu modificările şi completările ulterioare. art. pentru anul fiscal 2010. conform anexelor nr.1. a drepturilor cetăţenilor.(1).2 şi nr.571/2003 privind Codul Fiscal.3. pentru administraţie publică locală. culte. prognoze economico-sociale.2. Respectând procedura stabilită prin Legea nr. şi ale Hotărârii Guvernului nr. cu modificările şi completările ulterioare. valoarea despăgubirilor pentru distrugeri şi sancţiuni cotravenţionale instituite de Consiliul Local al municipiului Râmnicu Vâlcea. În conformitate cu prevederile art. ale art.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. în sume fixe pentru anul fiscal 2010. de buget-finanţe.215/2001 privind Administraţia Publică Locală. de organizare şi dezvoltare urbanistică.(1) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal. conform anexei nr. protecţie socială. care face parte integrantă din prezenta hotărâre. apărarea ordinii şi liniştii publice. Se aprobă taxele instituite prin hotărâri ale Consiliului Local în baza prevederilor art.1. precum şi alte taxe asimilate acestora. prin care se supun spre aprobare impozitele şi taxele locale pentru anul fiscal 2010. lit.2.290^1 din Hotărârea Guvernului nr.36. care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. nr. Art. juridică. Art. nr. care face parte integrantă din 36 . cultură.326 privind stabilirea şi aprobarea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2010 Consiliul Local al municipiului Râmnicu Vâlcea.

atât de persoanele fizice. cât şi de persoanele juridice. (2) Taxele pentru eliberarea certificatelor. acesta se plăteşte integral până la primul termen de plată. Art. aşa cum au fost aprobate prin Hotărârile Consiliului Local nr.79/2006 privind stabilirea zonelor de impozitare în extravilanul municipiului Râmnicu Vâlcea în funcţie de care se calculează impozitul pe teren. de către contribuabilii – persoane fizice. în cazul contribuabililor persoane fizice şi persoane juridice. şi nr. (3) Taxele pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate pentru deţinere şi utilizare de vehicule lente se achită până la data de 31 martie a anului fiscal 2010. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie. datorat de persoane fizice şi persoane juridice. (11) Tarifele pentru servicii. (5) Impozitul pe spectacole se achită până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc spectacolul. în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele locale. (4) Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate pe bază de contract se achită până la data de 10 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestări servicii. (7) Taxele instituite de Consiliul Local în baza prevederilor art. În condiţiile în care impozitul anual cumulat. care se stabilesc în funcţie de zonele din intravilanul şi extravilanul municipiului Rm. până la data de 31 martie 2010. celorlalte structuri din cadrul aparatului de specialitate al primarului. (10) Taxele stabilite în baza unor legi speciale se achită anticipat efectuării serviciilor. Art. în cazul contribuabililor persoane fizice şi a impozitului pe terenuri.283 din Legea nr. Prezenta hotărâre va fi dată publicităţii şi se comunică pentru a fi dusă la îndeplinire Direcţiei Economico-Financiare. calculate pentru întregul an fiscal 2010. se acordă bonificaţie de 10%. (1) Impozitul pe clădiri. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ. despăgubirile şi amenzile stabilite prin hotărâri ale Consiliului Local se achită conform reglementărilor instituite prin acestea. (9) Taxele de urgenţă se achită anticipat eliberării actelor administrative. jurist Toma Mihăescu 37 .571/2003 privind Codul Fiscal se achită anticipat efectuării serviciilor sau eliberării documentelor. 8 decembrie 2009 SECRETAR MUNICIPIU. Art. a impozitelor pe clădiri. avizelor şi autorizaţiilor se achită anticipat eliberării acestora. (8) Taxa specială pentru susţinerea financiară a culturii şi sportului vâlcean se plăteşte lunar până în ultima zi lucrătoare. (6) Taxa hotelieră se achită lunar până la data de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a colectat taxa. terenuri şi mijloace de transport. Grigore Crăciunescu Râmnicu Vâlcea. terenuri şi mijloace de transport se plăteşte anual în două rate egale.6.9. precum şi serviciilor publice şi instituţiilor înfiinţate de Consiliul Local.7. este de până la 50 lei inclusiv.252/2006 privind stabilirea zonelor în intravilanul municipiului Râmnicu Vâlcea. La calcularea impozitului pe clădiri.8. Vâlcea vor fi avute în vedere delimitările pe zone. Art.prezenta hotărâre.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful