_________________________________Noţiuni generale de maşini electrice

7.3. Maşina de curent continuu. 7.3.1. Construcţia şi domeniul de aplicare. În construcţie clasică, maşina de curent continuu se compune dintr-un inductor heteropolar, care formează statorul maşinii şi un indus, care constituie rotorul. Statorul este echipat cu 2p poli inductori, denumiţi poli principali. În construcţie normală, miezul feromagnetic al polilor inductori este realizat din oţel masiv sau tole de tablă feromagnetică, cu grosimea de 0,5÷2 mm asamblate împreună prin buloane de strângere nituite. Miezul feromagnetic al polilor inductori, confecţionat din tole, se execută uşor şi prezintă avantaje în funcţionare, prin faptul că pierderile suplimentare de suprafaţă, datorită pulsaţiilor câmpului magnetic, sunt mai reduse decât în cazul folosirii pieselor polare masive. Pe miezul polilor inductori sunt aşezate bobinele de excitaţie, realizate din conductor de Cu, izolat cu email, bumbac, fibre de sticlă, etc. Bobinele sunt conectate în serie, astfel încât polii de un nume să alterneze la periferia armăturii cu polii de nume contrar, pentru a se obţine un inductor heteropolar. La maşinile de puteri mijlocii şi mari între polii inductori se aşează polii de comutaţie, denumiţi şi poli auxiliari; grosimea miezului polilor auxiliari este mai mică decât la polii principali. Polii auxiliari se realizează, de asemenea, din oţel masiv sau din tole. Pe miezul lor sunt aşezate bobine realizate cu conductor de cupru izolat; bobinele sunt conectate în serie, astfel încât polii de
183

Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________

comutaţie să formeze, de asemenea, un sistem heteropolar. Maşinile de puteri mari şi foarte mari, precum şi maşinile destinate acţionărilor electrice rapide, se mai echipează cu o înfăşurare de compensaţie, aşezată în crestăturile prevăzute în acest scop, în piesele polare ale polilor principali. Înfăşurarea de compensaţie se conectează în serie cu indusul şi are rolul de a compensa reacţia acestuia. Jugul inductorului se execută din oţel turnat sau din produse laminate din oţel (tablă sau ţeavă). Lungimea axială a jugului inductor este mai mare decât lungimea polului inductor. În acest fel, jugul îndeplineşte şi rolul de carcasă, protejând mecanic părţile frontale ale înfăşurărilor statorului. Pe carcasă sunt prevăzute elementele constructive comune tuturor maşinilor electrice: cutia de borne, plăcuţa indicatoare, borna de legătură la masă, dispozitivele de ridicare, tălpile de fixare etc. În părţile frontale, statorul este echipat cu două scuturi port-lagăre pentru susţinerea şi centrarea rotorului. Sistemul de perii colectoare este aşezat într-unul din scuturile frontale şi se compune din colierul periilor, de care se fixează tijele portperiilor, portperiile şi periile. Periile se realizează din electrografit; la maşinile cu tensiunea nominală la bornele indusului până la 24 V, periile se execută din cupru grafitat. Sistemul de perii se poate decala, din exterior, în raport cu scutul în care este aşezat, pentru a permite reglarea poziţiei periilor pe colector, în raport cu polii inductori.
184

ştanţate din bandă de cupru de profil trapezoidal şi izolate între ele cu lamele izolante din micanită. miezul feromagnetic al acestuia este realizat din tole ştanţate din tablă silicioasă normal aliată. miezul feromagnetic poate fi prevăzut cu canale axiale. Înfăşurarea se execută din conductor de cupru izolat cu bumbac şi se impregnează. Pentru a asigura o bună răcire a rotorului. sau o priză a înfăşurării indusului. izolate între ele. între jug şi ax. conductorul se poate izola şi cu fibră de sticlă. fie pe butucul rotorului. închisă.5 mm grosime. fixarea lamelelor pe butuc se face prin sistemul coadă de rândunică. lamela de cupru prezintă un steguleţ la care se conectează capătul de sfârşit al unei secţii şi capătul de început al secţiei succesive în circuitul electric al înfăşurării._________________________________Noţiuni generale de maşini electrice Rotorul constituie indusul maşinii. Maşina de curent continuu se construieşte pentru puteri nominale începând cu ordinul zecilor de waţi până la 185 . La periferia tolelor sunt ştanţate crestături repartizate uniform. tolele sunt împachetate fie direct pe axul maşinii. construită în două straturi. Lamelele sunt asamblate împreună pe un butuc şi sunt izolate faţă de acesta cu ajutorul unor conuri de micanită. în partea interioară. În partea exterioară. Colectorul este format din lamele conductoare. folii sau benzi pe bază de mică. Înfăşurarea indusului este o înfăşurare repartizată. Înfăşurarea este aşezată în crestăturile prevăzute la periferia indusului şi este racordată la lamelele colectorului. de 0. în funcţie de clasa de izolaţie a maşinii.

cu tensiunea nominală până la 1500÷2000 V. – de la o sursă separată (independentă). – de la surse separate şi de la bornele înfăşurării rotorului. – în derivaţie (paralel) faţă de înfăşurarea rotorului. maşina de curent continuu se utilizează. în cazul unor maşini speciale.3.2. B) Maşini cu mai multe înfăşurări de excitaţie. – în serie cu înfăşurarea rotorului. în regim de motor. în acţionarea ascensoarelor de mină. 186 . într-o gamă largă de turaţii. în grupurile de conversie a frecvenţei. – de la bornele înfăşurării rotorului. 7. Clasificarea maşinilor de curent continuu după tipul excitaţiei. 2. care pot fi alimentate: 1.Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________ puteri de ordinul miilor de kilowaţi. După tipul excitaţiei şi modul de conectare a înfăşurărilor de excitaţie. Maşina de curent continuu se utilizează în regim de generator în instalaţiile de producere a energiei electrice în curent continuu: pe locomotivele diesel-electrice. a laminoarelor. care poate fi alimentată: 1. în tracţiunea electrică (feroviară şi de transport urban de persoane). maşinile de curent continuu se clasifică în felul următor (vezi figura 7.16): A) Maşini cu o singură înfăşurare de excitaţie. 2. în serie şi derivaţie (excitaţie mixtă). etc. 3. în instalaţiile de redresare a curentului alternativ. Datorită caracteristicilor de funcţionare deosebit de favorabile acţionărilor electrice.

c) cu excitaţie serie. se execută cu un număr mic de spire. puterea de excitaţie este de ordinul câtorva procente (2-5%) din puterea nominală a maşinii.3. La tipul de excitaţie serie. având şi o rezistenţă ohmică redusă. Pentru oricare din tipurile de mai sus. înfăşurarea este parcursă de curentul din indus şi. Ecuaţiile de funcţionare.16. d) cu excitaţie mixtă. b) cu excitaţie derivaţie. Considerăm cazul unei maşini de curent continuu cu înfăşurarea de excitaţie alimentată separat şi determinăm relaţia dintre tensiunea electromotoare (t._________________________________Noţiuni generale de maşini electrice A2 A1 F1 A2 A1 B1 B2 A2 A1 C1 C2 B2 C1 A1 B1 A2 F2 a) b) c) C2 d) Figura 7.3.) indusă.e. din înfăşurarea de excitaţie. curentul I e . Posibilităţi de excitare a maşinilor de curent continuu: a) cu excitaţie independentă. 7. La tipurile de excitaţie separată şi derivaţie. iar înfăşurările respective au multe spire şi rezistenţa ohmică importantă. reprezintă câteva procente din curentul nominal al maşinii. ten187 . ca atare.m.

egală cu tensiunea U A0 care se poate măsura la bornele maşinii.49) reprezintă ecuaţia tensiunilor maşinii de curent continuu în regim de generator. pe fiecare cale de curent. E. a 188 (7.50) . la bornele maşinii. iar ∆ Up este căderea de tensiune în contactul perie-colector. Expresia t. debitând un curent I A . şi tensiunea UA . a înfăşurării polilor auxiliari şi a înfăşurării de compensaţie). ca urmare a reacţiei indusului. A) Maşina funcţionează ca generator.m.borna “B” (de plecare): R A I A + ∆U p + U A = E . (7. a generatorului este: E= p N ⋅n ⋅φ. La mersul în gol al maşinii. pe o linie a tensiunii la borne . Se poate scrie o relaţie între E. Totodată.17 (cu sensurile pozitive conform regulii de asociere de la circuitele generatoare) şi aplicând legea inducţiei electromagnetice unui contur având următorul traseu: borna “B” . va diferi faţă de t. a polilor auxiliari. în înfăşurarea rotorului se induce o t. R A reprezintă rezistenţa totală a circuitului indusului (rezistenţa înfăşurării indusului.Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________ siunea la borne şi curentul prin înfăşurarea indusului.e. Relaţia (7. E 0 .borna “A” prin aer. indusă. considerând circuitul maşinii în regim de generator din figura 7.49) în care. prin înfăşurarea de compensaţie . când maşina funcţionează în sarcină. E.e. va fi diferită faţă de E 0 . Dacă maşina funcţionează în sarcină. UA şi I A .m. eventual. datorită căderilor ohmice de tensiune în circuitul indusului..e.m. t.m.prin înfăşurarea indusului.e.

În funcţie de modul de alimentare a înfăşurării de excitaţie. I A ) .c. la relaţiile de mai sus se adaugă încă o ecuaţie. turaţia n este presupusă constantă şi egală cu turaţia nominală. I A şi I ex . A Γ Iex Uex E IA UA R B Figura 7. Ecuaţia caracteristicii magnetice a maşinii: φ = f ( I ex . corespunzător unui pol. la generatorul de c. U ex . În ecuaţiile de mai sus intervin necunoscutele: U A.17. prin intersectarea suprafeţei 189 ._________________________________Noţiuni generale de maşini electrice în care φ reprezintă fluxul magnetic rezultant din întrefier. în sistemul de coordonate corespunzător acestor necunoscute. (7. datorită caracteristicilor de magnetizare neliniare ale diferitelor porţiuni ale miezului feromagnetic. Modul de asociere a sensurilor pozitive pentru tensiuni şi curenţi. va reprezenta o suprafaţă. Prin considerarea uneia dintre cele trei mărimi drept parametru (respectiv. prin eliminarea a două variabile rezultă o relaţie între celelalte mărimi. corespunzătoare circuitului de excitaţie.51) această caracteristică magnetică este neliniară. care.

e. Într-adevăr. M r .m.m. în sensul dat de vectorul J ×B δ .e. într-o latură oarecare. adică are sens invers curentului I A absorbit de motor.18). sensul t. coincide cu sensul vectorului v × Bδ şi este opus sensului ales pentru curentul I A . 2π a (7.52) care va pune în mişcare indusul. apoi mişcarea devine uniformă. se obţin curbe care reprezintă caracteristicile de funcţionare ale generatorului. pe o cale de curent rezultând o t.e. de valoare: E =− p N ⋅ n ⋅ φ. iar înfăşurarea de excitaţie este alimentată separat. Mişcarea este accelerată până în momentul în care cuplul electromagnetic este egalat de cuplul total rezistent. B) Maşina funcţionează ca motor. a (7. fiind străbătute de curent şi aflându-se în câmpul polilor de excitaţie. Considerăm că maşina este conectată la bornele “A” şi “B” ale unei reţele de curent continuu. 190 . are sens invers sensului pozitiv ales. cu turaţia n (figura 7. Conductoarele înfăşurării rotorului (indus).m. absorbind curentul I A prin circuitul indusului. asupra rotorului se va exercita un cuplu electromagnetic de valoare: M= 1 p N ⋅ I A ⋅ φ.m.e.Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________ rezultate cu plane paralele la planul format de două coordonate). Secţiunile înfăşurării indusului rotindu-se în câmpul polilor de excitaţie. la determinarea cuplului de rotaţie a maşinii.53) Semnul minus arată că t.. în spirele respective se induc t. a unei secţii.

54) cu ecuaţia corespunzătoare circuitului de excitaţie şi caracteristica de 191 . pe o linie a tensiunii la borne: R A IA +∆ p −UA = E .18.54) Completând relaţiile (7. ale înfăşurării polilor auxiliari._________________________________Noţiuni generale de maşini electrice N Bδ Mr n M S Figura 7. Ecuaţia tensiunilor maşinii. (7.53) şi (7.52). ale înfăşurării de compensaţie. funcţionând ca motor.19 (cu sensurile pozitive conform regulii de asociere de la circuitele receptoare) şi aplicând legea inducţiei electromagnetice unui contur care începe de la borna “A”. ajunge la borna “B” şi se închide apoi. la borna “A”. Explicativă pentru funcţionarea motorului de curent continuu. se scrie considerând circuitul din figura 7. U (7. prin aer. străbate spirele înfăşurării rotorului.

A Γ Iex Uex E IA UA=U B Figura 7. sau pierderile electrice care se produc în înfăşurări şi la contactul de trecere al curentului între colector şi perie.4..c. în funcţionarea maşinii de curent continuu apar pierderi. P M+V . Pierderile în maşinile de curent continuu. Pierderile de mers în gol sunt de două categorii: 1.19. sunt produse de frecările tuturor părţilor aflate în rotaţie (frecările din lagăre. inclusiv a acestor părţi rotative – şi mai ales a ventilatorului – cu 192 . respectiv pierderile care au loc la mersul în gol al maşinii. pe baza cărora se pot determina şi caracteristicile de funcţionare ale acestuia. care se împart în două categorii principale: a) constante (independente de sarcină). se obţin ecuaţiile de funcţionare ale motorului de c.c. 7. b) variabile cu sarcina. Pierderile mecanice şi de ventilaţie. Modul de asociere a sensurilor pozitive pentru tensiuni şi curenţi. frecările dintre perii şi colector).Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________ magnetizare a maşinii. Ca la orice maşină electrică. la motorul de c.3.

Atât pierderile prin histerezis cât şi cele prin curenţi turbionari sunt aproximativ proporţionale cu pătratul inducţiei magnetice.e. Pierderile în fier. pierderile în fier pot fi considerate constante. sunt. În jugul şi dinţii rotorului apar pierderi prin histerezis şi prin curenţi turbionari. independente de sarcină. în miezul feromagnetic al rotorului. 2.m. la rândul lor. Pierderile electrice.55) 193 . Pierderile determinate de armonica spaţială fundamentală a câmpului magnetic din întrefier constituie pierderile principale în fier. Pierderile la contactul perii-colector. sunt determinate de variaţia periodică în timp a câmpului magnetic. Pierderile mecanice sunt proporţionale cu turaţia. variabile cu sarcina. care este supus unor cicluri de magnetizare cu frecvenţa: f = p∙n/60. induse. oricum ele sunt independente de sarcina motorului. cu valoare Pp = ∆ Up IA. variaţie provocată de “dinţarea” indusului. În categoria pierderilor suplimentare intră şi pierderile care au loc în piesele polare din cauza variaţiei pulsatorii a câmpului magnetic. La maşinile care funcţionează la viteză constantă. de mai multe categorii: 1. deci pătratul t. iar pierderile produse de armonicile superioare sunt pierderi suplimentare în fier. aceste pierderi au o valoare fixă. P Fe . La maşinile care funcţionează cu tensiunea al borne constantă._________________________________Noţiuni generale de maşini electrice aerul. cu pătratul turaţiei. aceste pierderi se numesc pierderi de suprafaţă. iar pierderile de ventilaţie. (7.

I A (înfăşurarea indusului.5. densitatea de curent şi natura suprafeţei de contact.4 V. a polilor auxiliari şi de compensaţie). ∆ U p = 0. intercalat (eventual) în circuit. înglobând rezistenţa proprie a înfăşurării de excitaţie şi rezistenţa reostatului de câmp. au valoarea: PCu = R A I 2 .58) 7. 2. mai ales în cazul conductoarelor masive. Pierderile în înfăşurări parcurse de curentul rotoric. (7. reprezintă puterea consumată în întregul circuit de excitaţie a maşinii şi au valoarea: 2 Pex = R ex ⋅ I ex . (7.56) A în care.Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________ în care. P ex . (7. Şi în înfăşurări pot apare pierderi suplimentare. R ex este rezistenţa totală a circuitului de excitaţie. datorită variaţiei câmpului magnetic pe înălţimea crestăturii. reprezintă căderea de tensiune pe o pereche de perii. Motorul primar transmite la arborele generatorului de curent continuu puterea mecanică: 194 . calculul se poate face şi pentru fiecare înfăşurare în parte). datorită efectului Joule. R A înglobează rezistenţa acestor înfăşurări (desigur.4 ÷ 2. 3. Pierderile de excitaţie. Bilanţul energetic al maşinii de curent continuu. Relaţia de mai sus poate fi scrisă şi sub forma: P ex = U ex I ex .3. A) Maşina funcţionează ca generator. plaja de variaţie depinzând de materialul periilor.57) în care. utilă în cazul excitaţiei separate sau derivaţie.

61) A a 60 Prin urmare. Din această putere. care – privită dinspre motorul primar – poate fi scrisă: P=-MΩ. Din puterea mecanică primită de la motorul primar. M este cuplul electromagnetic al maşinii (cu semnul minus fiindcă este rezistent la arbore. puterea electromagnetică este o putere electrică. (7._________________________________Noţiuni generale de maşini electrice P1 = M1 Ω . la mersul în gol (P M+V şi P Fe ). Ţinând seama de (7.(7. iar restul constituie puterea electromagnetică P.este cuplul activ transmis de motorul primar. Ω= 2 π n/60.50) şi (7. adică ea evidenţiază transformarea puterii mecanice în putere electrică. primeşte de la o sursă puterea electrică P ex = U ex I ex .60) în care. presupus cu excitaţie separată. cea mai mare parte şi anume: 195 . Generatorul.52).viteza unghiulară de rotaţie. se obţine: P= p n Nφ I A = EI A = U A I A + ∆U p I A + R A I 2 . transformare care defineşte un generator electric. − Ω . (7. (7. pierderile de excitaţie sunt suportate de motorul primar.49). care determină şi sensul de rotaţie. maşina fiind în regim de generator). putere care se consumă sub formă de pierderi Joule în înfăşurarea polilor de excitaţie. Dacă generatorul este autoexcitat.59) în care: − M 1 . necesară producerii câmpului principal de excitaţie. o mică parte se consumă sub forma pierderilor. privită dinspre receptor.

iar restul acoperă pierderile Joule la contactul perie-colector ( ∆ U p I A ) şi în înfăşurările înse2 riate în circuitul indusului ( R A I A ). 196 . P2=UAIA P1=M1∙Ω P=E0IA=M∙Ω Uex Iex Rex I ex 2 PMV + PFe ∆Up∙IA RAI2A Figura 7. (7. (7.64) în care: M m – este cuplul corespunzător frecărilor şi pierderilor de ventilaţie.63) se poate scrie şi o relaţie corespunzătoare pentru cupluri. receptorului şi reprezintă puterea electrică utilă.62) se transmite.Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________ P2 = UAIA. (7. În figura 7. Întrucât: P 1 = P + P M+V + P Fe . pe la borne.M + Mm + M Fe .20.c. cu excitaţie separată.20 este redat bilanţul energetic al generatorului de curent continuu. la turaţie constantă: M 1 = . M Fe – este cuplul corespunzător pierderilor în fier. Bilanţul puterilor generatorului de c.

În acest caz maşina absoarbe de la reţeaua electrică de alimentare puterea electrică: P1 = UA IA (7. apoi prin perii în indus. în 2 înfăşurarea de compensaţie ( R A I A ).c. întrucât el trebuie să acopere şi cuplurile corespunzătoare frecărilor. prin urmare. ventilaţiei şi pierderilor în fier. trebuie să fie mai mare decât cuplul rezistent. prin intermediul câmpului electromagnetic din motor. A (7. care se obţine scăzând din puterea electromagnetică pierderile mecanice şi de ventilaţie şi pierderile în fier. în figura 7. primeşte de la o sursă oarecare (eventual chiar de la reţea) puterea electrică necesară excitaţiei.67) În baza relaţiilor de mai sus.66) Din această putere P. (7. a polilor auxiliari._________________________________Noţiuni generale de maşini electrice B) Maşina funcţionează ca motor. cuplul electromagnetic M. de la reţea. Prin urmare: P =U A I A − ∆U p I A − R A I 2 . Dacă motorul antrenează un mecanism care opune la arborele maşinii un cuplu rezistent M r . Din puterea electrică primită pe la borne.21 s-a reprezentat bilanţul puterilor motorului de c. dezvoltat de motor. respectiv puterea electrică ce se transformă în putere mecanică. 197 . eventual. o mică parte se consumă sub formă de pierderi Joule în contactul perii-colector ( ∆ Up I A ) şi în înfăşurarea rotorului. la arborele motorului se va dezvolta numai puterea mecanică utilă P 2 .65) Presupunem că maşina are excitaţie separată. respectiv: P 2 = P – P M+V – P Fe . Restul reprezintă puterea electromagnetică P.

la care puterea utilă. randamentul se calculează cu expresia: η= P2 P2 ∑P . Bilanţul puterilor motorului de c. (7. la care puterea absorbită.3.Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________ La turaţie constantă se poate scrie: M = M r + M m +M Fe .21. este putere electrică. sau cu expresia: η= P1 − ∑ P P1 =1 − ∑P .EIA= M∙Ω P2=Mr∙Ω Uex Iex Rex I2ex RAI2A ∆Up∙IA PMV + PFe Figura 7. Randamentul maşinii de curent continuu. este putere electrică (mai uşor de măsurat). P 2 .70) pentru motoare. P1 (7. 198 .68) P1=UAIA P= . = =1 − P1 P2 + ∑ P P2 + ∑ P (7. În cazul în care pierderile în maşină au fost determinate prin calcul sau prin încercări.c.6. 7.69) pentru generatoarele electrice. P 1 .

Se scoate prima treaptă a reostatului. în acest moment tensiunea electromotoare are valoarea: U e1 = U n − R p I n .3. în 5 trepte. Se cere să se determine valoarea ultimei trepte a reostatului introdus în circuitul indusului.71) 7. Aplicaţii. 2I n 2 2I n Deci. 1. este: 199 ._________________________________Noţiuni generale de maşini electrice În ambele cazuri suma pierderilor este: Σ P = PM+V + P Fe + P p + P cu + P ex . în circuit rămânând rezistenţa R p1 . după comutare.7. Rezolvare: Pentru ca la pornire să rezulte I p =2I n . rezultă: R p1 = U n − U e1 U n − U n + R p I n R p = = . valoarea maximă a curentului să fie 2I n . (7. determinată din condiţia ca. Un motor de curent continuu cu excitaţie independentă este pornit cu ajutorul unui reostat cu ploturi. notată cu R5. valoarea rezistenţei. rezistenţa circuitului din indus trebuie să aibă valoarea: Rp = Un 2I n Maşina funcţionează cu rezistenţa R p în indus până în momentul în care valoarea curentului din indus scade la I n . pentru ca să se asigure o pornire a maşinii între I n şi 2I n . cu reostatul conectat pe prima treaptă.

acesta este scos total. curentul scade până la valoare I n . Prin urmare: R p5 = R i . maşina având în acest moment tensiunea electromotoare: U e 2 = U n − R p1 I n . 2I n 2 4 2I n Deci. În continuare turaţia motorului creşte. Se scoate a doua treaptă a reostatului. În mod analog se obţine rezistenţa corespunzătoare treptei a treia a reostatului: R 3 = R p 2 − R p3 = Rp 4 − Rp 8 = Rp 8 şi rezistenţa corespunzătoare treptei a patra a reostaului de pornire: R 4 = R p3 − R p 4 = Rp 8 − Rp 16 = Rp 16 .Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________ R1 = R p − Rp 2 = Rp 2 . circuitul are rezistenţa: R 2 = R p1 − R p 2 = Rp 2 − Rp 4 = Rp 4 . cu reostatul conectat pe treapta a doua. determinată din condiţia ca valoarea maximă a curentului să fie egală cu 2I n : R p2 = U n − U e 2 U n − U n + R p1 I n R p1 R p = = = . rămânând în circuit o rezistenţă R p2 . în circuit rămânând numai rezistenţa indusului. iar rezistenţa treptei a cincea este: 200 . La următoarea comutare a reostatului.

se neglijează căderea de tensiune la perii._________________________________Noţiuni generale de maşini electrice R 5 = R p4 − R i = Rp 16 − Ri . Se cere să se determine cuplul electromagnetic în regimul de frânare dinamică a maşinii. Rezistenţa indusului are valoarea R A = 0. în care este pusă să funcţioneze după deconectarea de la reţea şi conectarea pe o rezistenţă de sarcină având valoarea R = 5 Ω . a din această relaţie se poate obţine constanta tensiunii electromotoare.85 ⋅ 220 La funcţionarea în regim de motor. în ipoteza că se neglijează căderea de tensiune la perii. se observă că valoarea rezistenţei ultimei trepte este: Rp R n = n −1 − R i .5A ηn U bn 0. tensiunea U bn =220 V. În cazul când reostatul are “n” trepte. randamentul η n = 0. Motorul funcţionează în sarcină nominală.5 kW. Un motor de curent continuu cu excitaţie independentă are următoarele caracteristici nominale: P n =8. k e . tensiunea electromotoare.85 şi turaţia n n = 1440 rot/min. Rezolvare: Curentul din indus la sarcină nominală este: Pn 8500 In = = = 45. în ipoteza fluxului constant: 201 . are expresia: E= p Nφ n = k e n = U b − R i I . 2 2.4 Ω .

1440 n 60 Expresia cuplului motorului de curent continuu în cazul fluxului constant este: ke = M= P = k φ I = kmI . Ecuaţiile de funcţionare a maşinii în regim permanent de frână sunt: U e = k 'e φ m = k e n = ( R + R i ) I ken . iar la bornele circuitului rotorului se conectează rezistenţa R.5 In Ωn I n A .5 = = 8. M = − k 'm φ I = − k m R + Ri Dependenţa cuplului în funcţie de turaţie este liniară.Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________ U bn − R i I n 220 − 0.42 ⋅1.4 202 .42 V ⋅ s.24 60 = 46. fluxul de excitaţie rămânând neschimbat. 2π 60 Pentru a fi pusă în regim de frână maşina este deconectată de la reţea.4 ⋅ 45.4 Nm . Ω Constanta k m are valoarea: M P 1 8500 1 Nm km = n = n = = 1. R + Ri 5 + 0.24 1440 45. Valoarea maximă a cuplului de frânare este: 1440 nn M f = −k m k e = −8.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful