UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU PITE TI

Facultatea Management Marketing în Afaceri Economice Râmnicu Vâlcea SPECIALIZAREA: COMUNICARE MANAGERIAL I RELA II PUBLICE

DISCURSUL ARGUMENTATIV
LUCRARE DE DISERTA IE

COORDONATOR : PROF. UNIV. DR. RADU PÂRVU ABSOLVENT : OCHEAN ELENA CLAUDIA

2011

CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................... 2 CAPITOLUL I....................................................................................... 5 DISCURSUL - ASPECTE GENERALE
1.1. Actul de limbaj. Func iile limbajului ......................................... 5

1.2. Discursul ........................................................................................ 9 1.3. Tipuri de discurs .......................................................................... 16

CAPITOLUL II ................................................................................... 18 DISCURSUL ARGUMENTATIV
2.1. Defini ie; delimitare; condi ii de realizare ............................ 18

2.2. Caracteristici ................................................................................ 28 2.3. Rela ia discursului argumentativ cu celelalte tipuri de discurs 33

STUDIU DE CAZ ................................................................................ 46 CONCLUZII: ..................................................................................... 60 BIBLIOGRAFIE ................................................................................. 62

1

INTRODUCERE

Lucrarea de fa are ca scop prezentarea discursului argumentativ Întrucât nu se poate vorbi despre discurs în afara actului de limbaj, prezentarea conceptului de act de limbaj este necesar , insistându-se asupra func iilor limbajului Indiscutabil, se poate men iona c limba este un mod de comunicare, cel mai important, între membrii între membrii unei Nu poate fi vorba de discurs în afara limbii Nevoia de comunicare duce în cele din urm la apari ia, dezvoltarea i perfec ionarea limbajului, acest lucru se accentueaz numai în momentul când se realizeaz comunicarea, adic numai în cadrul unei societ i Pentru a se putea realiza aceast func ie global a limbii, ea are la baz alte func ii particulare care sunt legate de principalii factori ai comunic rii verbale. În opinia unor cercet tori, ace ti factori ai comunic rii sunt atât subiectul vorbitor cât i con inutul comunic rii. Fiecare dintre ace ti factori determin la rândul lui o alt func ie a limbii precum:func ia expresiv ,func ia apelativ si cea reprezentativ . Cea mai veche form de manifestare a cuvântului este discursul. Martor în acest sens st Cicero, ale c rui discursuri au f cut istorie i înc mai ofer modele de structurare a unui discurs, dar i de conduit pentru cel care îl dore te. Arta limbajului este una des vâr it . Cuvântul, rostit când trebuie i cum trebuie, poate schimba destine, poate schimba istoria. Cel care tie s mânuiasc cuvântul are victoria pe jum tate asigurat . Orice cuvântare, orice tip de discurs, presupune, într -o mai mare sau mai mic m sur o argumenta ie, întrucât are rolul de a convinge. Deci, devine un discurs argumentativ.

2

fie c noi con tientiz m sau nu. diferite fe e ale discursului argumentativ. argumentarea având o semnifica ie univoc . În sensul larg al termenului. toate acestea fiind. Teoria argument rii are o sfer larg de cuprindere.Motivul pentru care mi-am propus s dezbat aceast tem es te actualitatea conceptului de argumenta ie. Subiectul discu iei este dat de veridicitatea unor ac iuni. ce are ca finalitate convingerea destinatarului / a destinatarilor de juste ea lui. Argumenta ia a fost cercetat plecându -se de la conceptul de discurs practic. suntem ataca i de spoturi publicitare. stabilirea datelor ce vor fi folosite în acest discurs. a situa iei de comunicare i a mecanismelor ei logice. În urma stabilirii acestui aspect. locutor i colocutor. Dac emi torul nu este convins el însu i de veridicitatea mesajului pe care trebuie s îl transmit . o alt treapt a discursului argumentativ este reprezentat de de operatorul modal i stabilirea condi iilor de exceptare a acestuia. Trebuie subliniat c teoria argument rii a fost abordat din perspectiva unei cercet ri a aspectelor de in de comunicare. De asemenea. nu are cum s -l transforme într-o argumenta ie. de dezbateri politice. 3 . momentul de debut al unei argumenta ii fiind stabilirea pozi iei emi torului unui mesaj fa de o comunicare: emi torul porne te de al premisa c mesajul s u este corect. acesta din urm fiind interpretat din perspectiva unei discu ii ra i onale dintre dou persoane. de reality shouri i multe alte astfel de situa ii de comunicare. trebuie atinse urm toarele p r i: stabilirea tezei de argumentat. just i adev rat. În via a de zi cu zi suntem asalta i de astfel de discursuri. pe strad . argumentarea este un mijloc prin care o serie de teorii sunt dispuse astfel încât s sus in sau nu un punct de vedere. Discursul argumentativ presupune anumite trepte. Discursul argumentativ presupune o investiga ie a teoriilor comunica ionale. de fapt. s conving un auditoriu de ceva. La televizor. stabilirea regulilor de referin i justificarea lor.

auzit. Trebuie s recunosc c acest din urm motiv a fost cel care m-a determinat s aleg aceast tem . Äascultat´. când este atât de important s te faci în eles.Se observ c acest subiect prezint utilitate în via a de zi cu zi. dar mai ales s nu te la i manipulat de cei care st pânesc prea bine aceast logic a argumenta iei. 4 .

întrucât sunt esen iale în stabilirea no iunii de discurs. deoarece structura unei limbi poate fi descoperit expresiei 3. Bucure ti.CAPITOLUL I DISCURSUL ±ASPECTE GENERALE 1. actul de limbaj dispune i de o dimensiune ilocu ionar care se refer la valoarea actului. Discursul raportat în textele dialectale române ti. orice element din limb concluzie. Editura Academiei Romane. o promisiune. no iunea de act de limbaj a fost definit din perspectiva unei dimensiuni locu ionare care se refer la formarea frazelor. Datorit faptului c în exprimarea noastr . un sfat 2 etc.În se poate men iona faptul c respingerea sau adoptarea Valeria Gu u Romalo. Editura Tritonic. Actul de limbaj trebuie pus în leg tur cu no iunea de act de limbaj: ÄÎn procesul comunic rii. 838 Cezar B l oiu. au existat foarte multe elemente. Unitatea comunicativ minimal este actul de vorbire. De asemenea. Gramatica limbii române. Analiza discursului. producând schimb ri în lumea înconjur toare. 1 2 i prin modul cum sunt distribuite elementele acesteia în cadrul ar trebui analizat minu ios. un ordin. Actul de vorbire este actul performat prin utilizarea limbii în situa ii de comunicare concrete: secven a produs de vorbitor cu o anumit inten ie comunicativ . Bucure ti. 2004. o rug minte. 2005. 47 3 Daniela Roven a-Frumu ani. într-un context determinat´ 1. Actul de limbaj. oamenii ac ioneaz unul asupra celuilalt prin limb . Bucuresti. 2008. 1. planul semantic nu are nici un fel de importan . aceasta trebuind s fie în conformitate cu normele actuale ale limbii române. p. Trebuie f cute unele l muriri cu privire la no iunea de limbaj i func ie a limbajului. actul putând fi o cerere. Ipoteze i ipostaze. Unii cercet tori au ajuns la concluzia c pentru analiz . logic . p. psihologie etc. func iile limbajului În studiile de specialitate. p. 30 5 . Editura Universit ii. pentru a se demonstra cum este el în istorie. a oamenilor de zi cu zi.

15 5 4 concret ´4. Editura Nemira. 46 8 Lucia Wald. cit. p. 1972. dezvoltarea i perfec ionarea Ion Cotenu.structuralismului a fost facut de modul în care limba a fost denumit : ÄDac limba înseamn totalitatea exprim riilor concrete prin car e o comunitate uman î i exprim ideile din cele mai îndep rtate timpuri pan azi. Actul de limbaj trebuie abordat din perspectiva unui act complex. Editura Funda iei România de Mâine. au crescut i s-au dezvoltat în conformitate cu anumite legi. limbiile au fost considera te: Äorganisme naturale care. Referitor la cele afirmate mai sus se poate sublinia c : ÄAceast comunitate de limb este una dintre tras turile definitorii pentru un popor i folosirea neîntrerupt a aceleia i limbi este cea mai sigur dovad a comunit ii istorice a unui popor³ 8. 18 6 Lucia Wald. este nevoie s existe o societate în cadrul c reia s se manifeste. op. Aceast func ie a limbii este legat de natura social a limbii. Stilistica fun ional a limbii române. Ärealizat prin utilizarea limbii în situa ii de comunicare concrete´ 5. p. aceasta este totu i un progres prin faptul c o existen în i prin acei oameni care o vorbesc. apoi îmb trânesc i mor. Editura Academia Român . Conform acestei concep ii. F r discu ii se poate men iona c limba este Ämijlocul de comunicare cel mai important între membrii aceleia i comunit i³ 7. Bucure ti. p. Tratat de lingvistic general . Bucure ti. atunci tiin a care studiaz acest fenomen. Bucure ti. s -au n scut. 2007. Editura Academiei. trebuie s fie i ea Trebuie spus c . 1972. 2001. în ceea ce prive te concep ia psihologist asupra limbii. 54 7 Mihail Zamfira. Maria Osiac. Sorin Stati. . Nevoia de comunicare duce în cele din urm la apari ia. Lingvistic general i aplicat . i lor le este proprie acea serie de fenomene pe care obi nuim s o cuprindem sub numele de via ´6. Acest lucru presupune faptul c . concret prin defini ia lui anterioar . elementul psihic particip la producerea modific rilor lingvistice i prin recunoa terea faptului c limba are 6 . Sorin Stati. p. Majoritatea lingvi tilor au conceput limba ca pe un adev rat fenomen natural. 1985 Dic ionar de tiin e ale limbii. Bucure ti. f r a putea fi determinate de voin a oamenilor.

limbajului, acest lucru se accentueaz numai în momentul când se realizeaz comunicarea, adic numai în cadrul unei socie t i. Pentru a se putea realiza aceast func ie global a limbii, ea are la baz alte func ii particulare care sunt legate de principalii factori ai comunic rii verbale. Trebuie subliniat c ace ti factori ai comunic rii sunt atât subiectul vorbitor, cât i con inutul comunic rii. Fiecare dintre ace ti factori determin la rândul lui o alt func ie a limbii precum: func ia expresiv , func ia apelativ si cea reprezentativ . Exist i al i factori extremi de importan i comunic rii, care constituie comunicarea verbal . Dintre ace ti factori se remarc , transmi torul, care are un rol important întrucât cu ajutorul acestuia se transmite mesajul receptorului. Pentru ca func ia s fie îndeplinit de mesaj este necesar un context, la care s se fac referire, adic un referent, de un cod comun sau mai pu in comun receptorului i transmi torului i de un contact, acest lucru f când referire la faptul c , între transmitator i destinatar trebuie s existe o legatur psihologic , care le ofer posibilitatea s men i n comunicarea 9. Limba are diferite func ii: func ia expresiv sau func iea emotiv , func ia apelativ sau func ia conativ , func ia reprezentativ sau func ia referen ial . Pe lâng metalingvistic aceste func ii , trebuie amintite i func iile: fatic , i poetic . Tot aici, putem men iona faptul c : Äun mesaj

oarecare este expresia transmi atorului iar limba ca întreg este expresia personalit ii umane in general´ 10. De aici concluzion m faptul c , pentru a se face în eles un mesaj, acesta are nevoie de un context, iar limba nu poate s existe i s func ioneze decât în cazul în care aceasta este sistem deschis. În orice act lingvistic este prezent un destinatar, lucru ce justific faptul c limba are un caracter social. Limba trebuie cercetat din punctul de vedere al variet ii func iilor ei.
9 10

Maria Manoliu Manea, Gramatic , pragmasemantic Lucia Wald, Sorin Stati, op. cit. , 1972, p. 18

i discurs, Editura Litera, Bucure ti, 1993, p. 22

7

Functia emotiv

sau expresiv , a c rei aten ie este îndreptat

spre

transmi tor, are scopul de a exprima în mod direct atitudinea vorbitorului fa de cele afirmate de acesta. Se poate spune cu alte cuvinte, c aceas t func ie este îndreptat c tre un emi tor, care transmite, în afar de mesajul propriu -zis, i informa ii despre sine precum vârsta, atitudinea fa temperamentul, starea afectiv etc. Aceast din urm func ie este strâns legat de categoria modaliz rii. Modalizarea este mijlocul prin care se exprim atitudinea vorbitorului fa de un mesaj. Aceasta se realizeaz cu ajutorul mai multor operatori modali. Modalizarea, respectiv marcarea atitudinii modale în enun , se realizeaz cu ajutorul modalizatorilor, ace tia putând fi de mai multe feluri dup cum urmeaz : - gramaticali (modurile verbale); - lexico-gramaticali, respectiv expresii modale specializate (adverbe i locu iuni adverbiale, semiadverbe, verbe modale); - lexicali (verbe cu sens modal: epistemice, volitive, deontice, apreciative; perifraze stabile sau libere); - prozodici (intona ia). Toate aceste mijloace sunt denumite în studiile de specialitate modalizatori, îns , în sens restrâns acest termen este folosit mai ales pentru expresiile par ial gramaticalizate. De asemenea, se cuvine men iunea c modalizatorii interac ioneaz în cadrul enun 11. O alt func ie a limbii care depinde de categoria modaliz rii este este func ia conativ . Aceast verbal fie nonverbal . O alt func ie este func ia referen ial . Aceast func ie a cunoscut i alte denumiri, precum imbaj intelectual sau func ie reprezentati v . Numit denominativ aceasta este îndreptat
 

de cele afirmate,

func ie se adrese az

destinatarului, ea urm rind

ob inerea unui rezultat, a unei anumite manifest ri din partea destinatarului, fie

i func ie

spre referent, regasindu -se în textele

stiin ifice în acele mesaje care ne transmit o informa ie. Informa iile ob inute
11

Valeria Gu u Romalo, op. cit., p. 704

8

prin intermediul senza iilor i percep iilor de la mediu inconjurator dobande sc un nume. Aceste informa ii sunt fixate de gândire cu ajutotul cuvintelor, care definesc diferite no iuni. În cadrul acestei func ii, mesajele în care aceasta domin pot fi controlate facându-se o raportare la realitatea obiectiv , însa aceste mesaje pot fi supuse si unor teste alea adev rului: ÄLimbajul permite, a adar, gândirii s fixeze datele captatate prin senza ii si percep ii³ 12. Func ia metalingvistic este întalnit în lucr rile de tiin a care apar in lingvisticii, însa ea apare i în conversa ia obi nuit , precizând sensul anumitor expresii din mesaj. Aceast func ie se manifest i în cazul în care unul dintre interlocutori se adreseaz într-o limba necunoscut de partenerul de dialog, dar i în cazul în care emi torul i receptorul fac parte d in sfere diferite. O alt func ie remarcabil , care a fost adeseori confundat cu func ia expresiv , este func ia poetic . Aceast ÄDatorit func ie vizeaz mesajul ca atare func iei poetice, mesajele lingvistice pot provoca la interlocutori

emo ii artistice, limbajul devenind forma de expresie a artei literare, a a cum pentru anumite calit i culoarea,sunetul au devenit materialul altor arte³ 13. Aici, emi torul este interesat nu numai de ceea ce comunic , adic de informa ie, ci i de armonia estetic a me sajului: ÄE important ca mesajul s sensibilizeze pe cel care-l ascult , s determine emo ii artistice³ 14. i plac , s -l

1.2. Discursul

În studiile de specialitate, discursul a fost definit dup cum urmeaz : ÄDiscursul este enun ul considerat din punctul de vedere al mecanismului discursiv care îl condi ioneaz . Astfel o perspectiv asupra unui text din punctul

12

Lucia Wald, Sorin Stati, op. cit. , 1972, p. 16 Ibidem, p. 17 14 Zamfira Mihail, Maria Osiac, op. cit., p. 49
13

9

o situa ie. bineîn eles. studiul lingvistic al condi iilor de producere a acelui text îl face discurs´ 15. un discurs. cu realitatea ce presupune lumea reprezentat de limb . cit. corelate cu realitatea ce presupune fenomene. participând la configurarea acestui referent. o reprezentare a universului din are vorbitorul. un fenomen. op. unitatea cea mai important este enun ul. dar f r o pozi ie clar definit . obiecte. 17 10 . p. aces tea f când parte dintr-un sistem c ruia. 16 Cuvântul i morfemul sunt entit i ce apar in limbii. utilizatorul s u.. Enun ul este realizat printr -o asociere de cuvinte i face referire la un fapt. nu este altceva decât maniera de abordare a enun ului propriu-zis. un eveniment. aceste entit i ale limbii. De asemenea. c orice enun este. p. percepute ca un sistem. cit. introducând informa ii specifice: ÄTransferat ( i 15 16 Daniela Roven a-Frumu ani. un referent complex. În limba român enun ul a fost interpretat ca unitate sintactic . Fiind inclus într -un enun . Ceea ce face dintr-un simplu enun un discurs. op.de vedere al structur rii sale în limb îl face enun . de fapt. astfel: ÄDin perspectiva func ional a comunic rii. îi apar in. de importan a acestei unit i sintactice nu s -a îndoit nimeni. Pentru a fi utilizate în procesul comunic rii. ce se raporteaz la entit i ale clasei reprezentat de acesta. cuvântul. fiind deseori definit ca una fundamental a nivelului sintactic. 71 Valeria Gu u Romalo. 2008. face parte. a c iuni. corelarea obligatorie a unei unit i lingvistice cu o anumit informa ie referitoare la un fapt care face obiectul comunic rii´. din aceast defini ie. Ceea ce deosebe te enun ul de celelalte unit i semnificative ale limbii este referen ialitatea. enun ul reprezint . din perspectiv lingvistic . prime te o valoare comunicativ . iar descrierea lor este unul dintre obiecti vele principale ale cercet rii lingvistice.. Aceast unitate sintactic fundamental este definit de Gramatica limbii române. Se observ . trebuie s fie integrate în enun . Cuvântul a fost definit ca unitate semnificativ dar abstract . Îns .

complemente) în jurul altor elemente. p. contribuind la identificarea obiectului ce este implicat în comunicare. Interpretat ca realizare lingvistic . 1984. Referen ialitatea este o condi ie pe care structura lingvistic trebuie s comunicativ o îndeplineasc 18 pentru a. în special în comunicarea oral . O structur lingvistic utilizeaz o serie de mijloace pentru a . verb i substantiv. For scu. Inclus într-un context dat. gestul. de obicei. acestea fiind 17 18 Idem 16 Adela Bidu-Vrânceanu. Editura Facla. enun ul este o unitate a comunic rii ce este de fapt un rezultat al procesului de actualizare care presupune asocierea diverselor unit i ce compun sistemul.i dobândi calitatea de unitate . Enun ul care se poate analiza este o structur organizat . Pentru realizarea referen ialit ii sunt folosite. cuvântul actualizeaz n umai unul din sensurile cuvântului polisemantic. este reprezentat dac e vorba de un cuvânt flexibil. acestea din urm fiind. Modele de structurare semantic . Fiind o structur lingvistic . Un alt mijloc folosit pentru realizarea referen ialit ii este substantivul care este o unitate a sistemului i care fiind inclus în enun . cu men iunea c . fiind semnificativ. 67 11 . cuvântul nu particip la realizarea enun ului decât cu o parte limitat a informa iei lingvistice pe care i-o confer includerea în multiple configura ii rela ionale ale sistemului (lexical i gramatical): cuvântul -text nu valorific decât par ial virtualit ile care îl caracterizeaz ca unitate a sistemului. acestea din urm fiind grupate în determin ri (atribute. numai par ial posibilit ile de asociere gramatical cu care este compatibil´ 17. componentele forte ale enun ului. presupune asocierea lui cu determinan ii.i realiza referen ialitatea. pentru sublinierea referen ialit ii. de fapt. cuvintele deictice dar i celelalte elemente ce compun un enun . modul de îmbinare i asociere a elementelor ce îl compun. numai prin una din formele paradigmei sale i realizeaz . amintim structura intona ional . Timi oara. de asemenea. enun ul este de finit ca unitate sintactic ce se poate analiza sau nu. Printre mijloacele utilizate.inclus) în comunicare. intervine.

asocierea având în vedere un transfer de informa ie. el comunicând o informa ie sau evocând un eveniment. Ia i. Cuvântul apar ine sistemului lingvistic. Editura Polirom. fiind reprezentat cu ajutorul unei secven e fonice care este asociat cu o semnifica ie. Formul ri de tipul acesta sunt permise doar ca licen e poetice. marcat de regul inten ional´ 19. op. Aceast organizare lingvistic a enun ului depinde i de coordonatele ± spa io-temporale ale cadrului de realizare. Aceste restric ii sunt dublate de o serie de restric ii lexicale: Adie soarele în loc de Adie vântul. legi de constr uc ie a unui enun . dar i de situa ia de comunicare. Astfel. enun ul este o unitate de baz a comunic rii. enun ul depinde în realizarea sa de toate disponibilit ile pe care le ofer sistemul limbii. în procesul comunic rii. 15 12 . Un enun se realizeaz prin selectarea unor mijloace adecvate fiind selectate dintr -un ansamblu de posibilit i pe care le ofer sistemul unei limbi 20. grupul semantico -sintactic i cuvântul (unitate a sintgemului compatibil Enun ul este unitatea principal i cu statutul de enun prin referen ializare deictic . în organizarea c reia. aceasta din urm fiind reprezentat prin participan ii la actul comunicativ. 45 Dumitru Irimia. Introducere în stilistic si poetica. Exist o serie de restric ii gramaticale ce sunt. 19 20 Valeria Gu u Romalo. Din perspectiv lingvistic . trebuie notat c ÄUnit ile nivelului referen ial discursiv sunt enun ul. enun ul se prezint ca o realizare particular . o îmbinare ce are o organizare lingvistic ce depinde în special de mesajul ce se dore te a fi transmis. determin structura sintactic a enun ului.selectate în raport cu informa ia transmis . cit. elementul esen ial este ocupat de verb. p. p. poart un con inut informativ. Privit din punct de vedere referen ial -comunicativ. de fapt. Procesul de actualizare se refer la posibilit ile de combinare ale sistemului.. Num rul componentelor i diversele raporturi care le organizeaz . Astfel. reprezentat prototipic prin articularea unor componente semantico -referen iale. 1999. enun ul nu apar ine sistemului amintit.

reprezentând rezultatul încerc rii indivizilor de a stabili corela ii între sistemele lingvistice respective´ 22. care este un Ätip de fenomene caracteristic situa iei de contact între limbi. Dac este satisf cut valen a unui regent de o unitate sintactic subordonat . În acest fel un enun simplu es te Idem 19 Dic ionar de tiin e ale limbii. cu men iunea c valen a pe care o satisface este generat de c tre un alt sintem. avem de -a face cu fenomenul numit extensiune. 23 Unitatea frunc ional care satisface o valen sintactic poart numele de sintem. expan siunea. iar o în irare de astfel de fraze formeaz un text. Aceasta implic suprapunerea a dou rela ii de subordonare în sens invers. 2007.Studiul gramaticii are ca limit superioar fraza. 12 24 Idem 23 22 21 13 . el generând în paralel i valen e sintactice proprii. Prin valen sintactic se în elege posibilitatea de a ac tiva o posibilitate combinatorie 24. Extensiunea. Unit i i rela ii. p. Transferul anaforic. cit. unitatea minimal rela ional este sintagma i dac la nivel inferior. mecanism ce presupune o serie de conectori textuali care sunt specifici numelui. op. dar i unui determinism al morfemelor gramaticale ale temporalit ii. Este ceea ce se nume te subordonarea bilateral sau rela ia de interdependen ´. Editura Universitatii. îns trebuie s se disting între unit i func ionale i unit i rela ionale. Äunitatea la nivelul superior al sintaxei este constituit tot din corelarea (coinciden a) unor r ela ii de natur diferit : rela ia regent ± valent i rela ia valent ± regent. Din aceast perspectiv . paragraf. acestea din urm fiind specifice verbului 21. 18 23 tefan G it naru. Îns exist un mecanism prin care se trece de la enu n la paragraf i la text. sintagma principal sunt din nou pa ii ce trebuie urma i pentru a se forma o idee corect despre fraz . Sintaxa limbii române. unitatea minimal rezult din corela ia a dou entit i diferite. p.. Pite ti. este realizat prin tr s turile gramaticale mai sus amintite. La nivel sintactic unitatea minimal este sintagma. Sintemul se caracterizeaz printr -o serie de valen e sintactice. I.

ajungându-se la fraza-enun 25. Sintaxa. Pitesti. Astfel. 2005. Dac valen ele care sunt menite a epuiza inten ia de comunicare a emi torului nu sunt satisf cute. tot astfel exist extensiune intrafrastic i transfrastic ´ 26. nu face obiectul de interes al gramaticii textuale. 45 tefan G it naru. p. Astfel. asigurânduse astfel caracterul unitar prin circularitatea informa iei. Fraza periodic . enun urile incompatibile din perspectiv 25 26 Ibidem. Gramatica actuala a limbii române. paralelismul sintac tic. perioada nu face parte din rândul unit ilor transfrastice i deci. conform principiului succesivit ii. definirea paragrafului fiind dat de coeren a amintit . iar o fraz -enun poate s se încheie f r a se satisface toate valen ele sintactice ale elementelor componente. prin perioad se în elege o extindere structural a unui enun . în propozi ii subordonate corespunz toare. ca unitate transfrastic ): a a cum morfemul angajeaz rela ii homosintagmatice (în interiorul unui enun ) i heterosintagmatice (dincolo de cuvânt). Expansiunea presupune transformarea unit ilor sintactice pe care extensiunea le -a instituit. Deosebirea dintre un text i un non-text presupune precizarea c m rcile coeziunii sunt dublate în mod obligatoriu de cele ale coeren ei semantice. Se observ astfel i similitudinea de comportament sintactic între microsemn (morfemul) macrosemn (paragraful. Nivelul microstructural presupune ca regula coeren e i s fie manifestat prin restric iile selective. Paragraful a fost definit ca presupunând Ätrecerea de la rela iile homoextensive la rela ii heteroextensive. Acest fapt este un fenomen semantic i sintactic.transformat într-o propozi ie-enun dezvoltat . Limbajul are un caracter linear. gradul de informaticitate a enun ului este ref cut printr -o fraz periodic i prin paragraf. doar dac aceste procedee se reg sesc ca m rci ale coeziunii transfrastice. Editura Tempora. repeti ia. Nivelul macrostructural are la baz regula compatibilit ii. generându -se predica ii noi. 31 14 . p. prin intermediul unor procedee specifice.

întrucât se tie c textul este o acumulare de enun uri. Condi ia principal pentru ca textul s reprezinte o unitate de sens este coeren a. Textul are o serie de caracteristici. Se observ c nu poate fi vorba de discurs. regul ce ac ioneaz i la nivel frastic.semantic nu pot intra în structura aceluia i paragraf. Paragraful este o unitate sintactic transfrastic cu tr s turi gramaticale. având scopul de a-i asigura acestuia linearitatea. aceste caracteristici fiind situate la nivel sintagmatic. p. orice enun este condi ionat de existen a a doi constituen i foarte importan i. cu men iunea c Ätextele cuprind rela ii sintagmatice între fraze ± rela ii referen iale sau extensionale i rela ii de sens sau intensioanle´ 28. 74 15 . op. cit. în afara sferei de referin a enun ului. prin mesajul p e care dore te s -l transmit . S-a subliniat c un important criteriu în diferen ierea tipurilor de texte este dat de con inutul tematic. Trebuie subliniat c indiferent de tip. Textul este un ansamblu de fraze care sunt supuse normelor de organizare cerute de principiul ordinii. p. În 27 28 Ibidem.. condi ia care se impune pentru a intra fiind aceea de a fi un non -text27. abordat astfel. s influen eze al doilea participant la comunicare. i anume: un locutor i un alocutor. devine un element cheie ce are o influen direct asupra oric rei manifest ri particulare. Dup cum s-a afirmat mai sus. Discursul. iar restric iile selective sunt o modalitate de manifestare a regulii compatibilit ii. Discursul este abordat din perspectiva unei structuri de profunzime a unui enun / text. discursul trebuie interpretat din perspectiva no iunii de text. 34 Daniela Roven a-Frumu ani. Gradul de coeren a unui text permite interpretarea textului din perspectiva unei derul ri posibile de evenimente. locutorul având drept scop ca prin comunicarea sa. a a cum nu poate fi vorba de discurs în afara textului.

Pentru a sa stabili tr s turile fundamentale ale discursului se face apel la anumite criteii de maxim importan . aceasta fiind atitudinea celui ce produce un mesaj de a constitui un text coerent i coeziv. discurs cotidian. Discursul trebui raportat la un anumit context sociocultural. acesta fiind modelat epistem inându-se cont de o anumit i având ca scop atingerea unei anumite finalit i. 1. în timp ce intertextualitatea textului presupune raportarea între discursul prezent i discursurile anterioare preluate. De asemenea. supus unei finalit i. modificate sau inserate în cadrul unui nou context discursiv. caracterizând atitudi nea locutorului fa de discursul s u i prin discurs fa de desitnatar´ 29. textul trebuie s fie informativ din punct de vedere cognitiv-discursiv. În stabilirea tipurilor de discurs trebui s se in cont de urm toarele criterii: oral / scris. discurs juridic. discurs literar. tipurile de discurs 29 Ibidem. aceasta din urm fiind determinat de dive i agen i discursivi. asociate unui efect de sens. textul trebuie s aib coeziune. aceasta fiind abordat ca rela ie de dependen gramatical la nivelul suprafe ei discursive.76 16 . textul trebuie s prezinte o doz de inten ionalitate. Textul necesit o racordare corect la situa ia de comunicare. S-a subliniat c divizarea practicii sociale în diverse câmpuri ale experien ei are drept urmare principal stabilirea unor clasific ri. De asemenea. men ionându-se c un tip de discurs este o configura ie Äde tr s turi formale. p. criticate. f cându -se astfel distinc ia între diferite tipuri de discurs. printre care se pot aminti: discurs politic. s-a subliniat c analiza clasificatoare reprezint o condi ie fireasc .3. Tipuri de discurs În analiza discursului. De asemenea. discurs asumat / discurs neasumat.afar de coeren . discurs descriptiv / discurs narativ / discurs argumentativ.

inându-se seama de aceste aspecte. text descripti. 77 17 . inten ie. se stabilesc tipurile de discursuri. Cu privire la textul instructiv. s a f cut distinc ia între: text narativ. discururile pot fi: a) discursuri narative ± aceste tipuri de discurs sunt organizate secven ial i au ca scop prezentarea unor ac iuni i evenimente care sunt de corelate prin diferite rela ii cauzale. text expozitiv. Contextul. c) discursuri argumentative ± aceste tipuri de discurs vizeaz ca receptorii s adere la anumite judec i transmise printr-un mesaj. p. Textul narativ presupune temporal anumite aspecte ce in de dimensiunea i cronoligic . acestea fiind determinate de un patern global numit în studiile de specialitate frame30. text argumentativ. la rândul s u. 30 Ibidem. Trebuie subliniat c discursul argumentativ presupune concepte cum ar fi paralelismul. Plecând de la aceste tipuri de tex te. situa ie. parafraza i repeti ia. Acest tip de discurs presupune stabilirea unor rela ii de motivare. iar textul argumentativ pune accentul pe stabilirea unor pozi ii fa un anumit aspect. în studiile de lingvistic textual . valorizare. Textul expozitiv presupune o asociere a analizei cu sinteza reprezent rilor conceptuale. trebuie spus c acesta are ca scop incitarea la ac iune. este abordat inându-se seama de referent. în timp ce textul descripitv are ca punct de plecare desf urarea spa ial . finale i temporale având ca scop stabilirea unor scheme de ac iune. b) discursuri descriptive ± aceste tipuri de discurs sunt organizate spa ial din perspectiva unei înl n uiri de atribute i specific ri.depind de context. condi ia fiind ca aceste judec i s fie considerate adev rate. Plecându-se de la aceste considerente. text instructiv. pozitive. opozi ie.

Se remarc dou direc ii de abordare a acestui domeniu: ÄPrima este aceea de a prelua laturile argument rii în cadrele strict formale ale logicii. Definire. Marga.) A doua tendin este aceea de a urca de la început abordarea problemelor argument rii în sfera tematiz rilor filozofice´ 31. În acest sens. trebuie amintit încercarea lui Stéphane Lupasco ± tefan Lupa cu ±de a provoca gândirea contemporan . 2006. în ciuda faptului c teoria argument rilor a fost considerat formal i lipsit de importan .. p. cât prive te prima direc ie. trebuie spus c aceasta prezint ca a vantaj prezentarea unor calcule i a unor posibilit i de ra ionare cât se poate de exacte. Cunoa terea acestui vast domeniu are urm ri pozitive.253 18 . în timp ce a doua direc ie prezint ca avantaj asigurarea în elegerii sensului formaliz rilor. dar i de a le eviden ia importan a în via a unui individ. ap rute în ultimii ani. Cluj-Napoca. i de a le aborda cu un aparat matematic formal dezvoltat. în esat cuno tin e i foarte pu ine în elesuri. la modern. Argumentarea. dând în elesuri filozofice culturii tiin ifice a veacului al XX -lea. delimitare. s de foarte multe filozofia reuneasc argumenta iei de tiin . (.. Conform lui A. Trebuie f cut sublinierea c . Cercet rile în domeniu nu au alt scop decât acela de a racorda teoriile despre argumenta ie la nou. s apropie. unde individul este luat cu asalt de manifest ri ale argument rilor. Editura Funda iei Studii Europene. sub diverse forme. Opera lui se comport ca un r spuns la provocarea tiin ei. acestea nu lipsesc de pe pia a c r ilor.CAPITOLUL II DISCURSUL ARGUMENTATIV 2. 1. Trebuie spus c s-a încercat i o îmbinare a celor dou direc ii. condi ii de realizare Teoria argument rilor reprezint un domeniu complex. cât i în literatura de specialitate. atât în via a de zi cu zi. 31 Andrei Marga.

L¶énergie et la matière vivante (Julliard. Logique et contradiction (Press Universitaires de France.Chiar dac tiin a evolueaz . în logica formal . care erau de neprev zut în 1935. 1951). 1982. Gândirea caut identitatea. consolidate prin dinamismul evenimentelor energetice. s caute legea ca antagonism al contradictoriilor. 1960). Lupasco afirm c nout ile tiin ei. care. Lupasco î i prezint gândul ultim ca pe un pariu: Dac universul este contradictoriu?32. a lui Lupasco a fost denumit ± logica dinamic a contradictoriului ± pe baza lucr rilor de c petenie ale filozofului i care d titlul unei antologii ce cuprinde texte selectate din ase lucr ri ale sale. înc supravie uie te. 1947). Este subliniat un alt aspect al lumii materiale. 1963). Întreaga oper pleac de la tema contradic ie i. În medita ia sa. Aceast metod 32 i abordare p trunde cu îndr zneal în Stéphane Lupasco. studiul Cele trei materii). p. 34 19 . Logica dinamic a contradictoriului ± antologie. Editura Politic . Lupasco î i propune s abordeze epistemologic toate domeniile r ealit ii i cunoa terii umane. Lupasco porne te de la constatarea c reprezent rile sensibile ne furnizeaz datele empirice ale unei realit i fizice Äconstante i opace´ numite materie (partea I. Autorul afirm c trebuie ca gândirea s caute legea ca pace. În Logique i contradiction. Bucure ti. pentru c gândirea urm re te de -a dreptul fiin a i trebuie s surprind peste tot devenirea. îi adeveresc i înt resc i mai bine principiul dup care autorul i -a conturat întreaga oper . Metodologia de gândire i interpretare a lumii. Cultura nou combate noncontradic ia. Science et art abstract (Julliard. Le principe d¶antagonisme et la logique de l¶énergie (Hermann. fie i una a contradic iilor. acela c obiectele ei sunt înf i ate ca asocieri de elemente sau ca sisteme atomice. când el î i propunea viziunea sa. 1974). tem ce este chiar miezul gândirii noastre i nu o tem oarecare între alte teme oarecare ale culturii europene. acestea fiind urm toarele: Les trois matières (Julliard. îns Lupasco spune c gândi rea trebuie s caute contradic ia.

pedagogice. i de existen . unde. Odat cu punerea accentului pe individualizarea tiin elor. Criza aceasta a gândirii este un simptom al revolu iei tiin ifice propriu perioadei în care. biologie. se poate afirma faptul c gândirea realist nu este gândirea care provoac prin ea îns i propriile -i crize. economice i politice. chiar dac sunt concludente. etologie. sc himb ri ale autoreflexivit ii tiin elor înse i. dar. În concep ia lui Lupasco. Argumentul este un Ätermen împrumutat în lingvistica modern din logica formal . psihologie. informatic .i eviden ia apartenen a la o totalitate. dup cum. medicin . artei. în opera ia de reprezentare a propozi iilor. nu vor împiedica nic iodat apari ia altor fapte. i bineîn eles în sprijinul ideii mai sus notate. i multe ale domenii 33. odat cu modificarea radical a opticii din interiorul tiin elor speciale. desemneaz 33 34 Ibidem. Filozoful este familiarizat cu problemele fundamentale de fizic cuantic sau cu probleme ce in de astronomie. iar impulsul revolu ionar este cel care se na te din regnul abstractului i vine de nic ieri. fiind crea ia de ani a unei colectivit i. ca s nu mai vorbim de importan a pe care Lupasco o d vie ii sociale. apare i se manifest pregnant nevoi a imanent a acestor tiin e de a. apari ia unei filozofii a tiin elor 34. se manifest i rea ez ri ale raporturilor dintre ele. în acela i timp. p. ci i ea î i manifest apartenen a la o totalitate. electronic . la un sens al revolu iei pe care o tr iesc. 45 Idem 20 . unor curente ce apar in istoriei universale a filozofiei. i filozofia nu este opera unui singur om. culturii.vastul domeniu al tiin elor naturii i în domeniul tehnicii. a existen ei acestei colectivit i. întrucât faptele. cibernetic . Logica dinamic a contradictoriului î i propune s se ocupe atât de cunoa tere cât i de con tiin . aceste idei apar ca indicii ce prezic apari ia unei noi epistemologii. psihopatologie.

servind la justificarea sau la respingerea unor opinii. Argumentarea este un discurs practic care a fost definit ca 35 Dictionar de tiin e ale limbii. care au rolul de judec tori´ 38. emi torul urm re te s ob in acordul unuia sau mai multor colocutori. sau ca activitate verbal . folosind o anumit limb . Ea se realizeaz în cadrul unei comunit i ra ionale de oameni care dispun de limbaj comun i între care exist rela ii de recunoa tere. Argumenta ia apare mai frecvent definit ca strategie prin care. Argumentarea trebuie interpretat ca fiind strâns legat practic . p. Termenul de argumenta ie a fost definit ca Ädiferit de speciali ti. S-a f cut sublinierea c argumentarea este un Äproces prin care se stabile te adeziunea auditoriului la teza unui vorbitor.cit.variabila independent a func iei predicative. prin auditoriu în elegându-se un colectiv uman. în func ie de perspectiva adoptat în studierea unui domeniu con stituit la intersec ia logicii cu retorica i lingvistica. deci o doz de manipulare a unui auditoriu bine stabilit. 248 37 Idem 35 38 Dic ionar de tiin e ale limbii. p.. i anume acela de a convinge. adic predicatele´ 35. Se observ c orice argumentare este f cut cu un scop. indic obiectele i indivizii de care depind propriet iile i rela iile. 68 -69 36 21 . argumenta ia stabile te deci o rela ie între unul sau mai multe argumente intelectual i o concluzie. încât se poate c uta în mod cooperativ adev rul´ 37. Argumentarea presupune. sau altfel spus. Dac aceast finalitate nu este atins ..cit. argumentarea fie nu este bine conceput . Trebuie subliniat c subliniat c Äteoria argument rii este conceput în acela i timp ca cercetare ale aspectelor comunica ionale ale argument rii i ca cercetare a mecanismelor ei logice´ 36. fie nu este bine direc ionare.op .. p. op. un vorbitor reu e te s extrag concluzii valabile. de natur i social .cit. 67 Andrei Marga.op. formulând un ansamblu de enun uri. i mai pu in de teorie.

702 22 . În ÄAtitudinea cognitiv cunoa tere a realului.Ädiscu ie ra ional între minimum dou persoane asupra a ceea ce este just i asupra a ceea ce trebui f cut´ 39. cele teoretice au ca subiect problematizarea preten iei de adev r a propozi iilor. marcarea în peisaj a modalit ii. Modalitatea a fost definit în studiile de specialitate ca fiind o categorie semantic Äpar ial gramaticalizat . A adar. Argumentarea se realizeaz în primul rând prin limb . aceasta depinzând de actul de limbaj care se realizeaz prin fiecare tip de enun existent sau posibil în limba român . de fapt. Idem 35 Valeria Gu u Romalo. i orientat spre de manifestându-se în enun urile optative i imperative i în echivalentele lor doar aparent asertive. cit. De asemenea. Trebuie subliniat c modalizarea este. la fel cum modalizarea poate fi i acte le promisive care se realizeaz prin enun uri din mai multe categorii. În opozi ie cu discusrul practic.. de asumare de c tre vorbitor a con inutului informativ al enun ului ± se manifest tipic în aser iuni i î i marcheaz insuficien a în interoga ii. cea prescriptiv prezentat ca obiectiv 39 40 i orientat spre destinatar. reale sau poten iale. care exprim raportarea loc utorului la un con inut propozi ional. op. Diferitele tipuri de modalizare sunt acte reprezentative ce se realizeaz prototipic prin enun uri asertive. Atitudinea volitiv indic inten ia (deziderativ ) i cea prescriptiv (deont ic ) i gradul de impunere a unor fapte virtuale / poten iale. În acest sens. descrise prin limbaj´ 40. trebuie amintit faptul c limba dispune de un sistem complex de realizare a diferitelor forme de discurs. p. se observ c o concepere adecvat a unui discurs argumentativ presupune o bun cunoa tere a faptelor de limb cu toate disponibilit ile ei. Atitudinea volitiv este asumat subiectiv emi tor. trebuie subliniat c studiile de specialitate s-a subliniat c i actele expresive ± gradul de realizate prin enun uri exclamative presupun tipuri diferite de modalizare. volitiv sau evaluativ fa st rile de lucruri. atitudinea sa cognitiv .

Ace ti factori au fost consemna i atât în discursul dialogic cât.semantice i apoi pragmatice. 43 Idem 42 42 41 23 . sau mai multe enun uri inând cont de de condi iile de realizare a acesteia i de ef ectul scontat´43. sintactico . La nivel transfrastic leg turile dintre enun uri sunt de natur pragmatic deoarece criteriile sintactice de organizare a textului nu sunt la fel de riguroase ca i criteriile care intervin în structurarea propozi iei sau a fr azei. un rol foarte important în realizarea unei argument ri îl au conectorii. i în discursul monologic.Atitudinea evaluativ ± aprecierea pozitiv sau negativ a unor st ri de lucruri reale sau virtuale / exclamative´ 41. printre altele. De asemenea. p . i din numeroasele valori semantice i pragmatice pe care in context conectorii i le însu esc.semantice) i/sau pragmatice dintre componentele discursului care se situeaz transfrastic´42. Din aceste leg turi nu regulile sintactice intereseaz la nivel transfrastic.conectorii reprezint o clas de elemente eterogen de elemente lexico -gramaticale cu rol în articularea rela iilor gramaticale (sintactico . La nivel frastic.. pentru o bun concepere a unui discurs argumentativ. rela iile pe care le indic conectorii între componentele enun ului sunt. Discursul de tip dialogic eviden iaz cel mai bine inten ia Idem Ibidem. în primul rând.constrângerile de ordin pragmatic. Cu privire la conectori. s-a subliniat urm torul aspect: .767. conexiunea dintre dou inten ia de comunicare. Modalizarea este un mijloc care poate fi folosit. Trebuie consemnat c la nivel frastic sau exist un caracter eterogen al clasei de conectorii: fie rela ie fie rela ie poten iale ± se manifest în enun uri asertive sau conectori care rezult din statutul lexico -gramatical diferit al elementelor cu rol de conector. ci .. tipul de rela ie pe care o marcheaz gramatical pragmatic (de dependen sau nondependen sintactic ).

altfel spus) i chiar propozi ii (din cele ar tate mai sus rezult c ). cuprinzând. La nivel sintactic. adjectivale sau adverbiale. situa ie în care se afl 44 45 conjunc iile subordonatoare c i s ca regim al verbului.continuitatea tematic adaugarea succesiv a unor teme i subteme conform inten iei de comunicare a locutorului´ 44. sunt. acesta din urm fiind în eles ca rezultat al discursului. conjunc iilor.de altfel). clasa conectorilor este elaborat .768 24 . p. construc ii gramaticale (pe de o parte. se poate constata o anumit preferin de ocuren a unor conectori la nivelul textului. relativele pronominale.. de regul . ei). frastici´ 45. astfel. discursiv. Cu excep ia conjunc iei. cu men iunea c Äcel mult. în timp ce în textul de tip monologic conexiunile dintre enun uri asigur . a. unele adverbe i locu iuni adverbiale ( totu i.de comunicare a locutorului i efectul pe care acesta îl produce asupra prin alocutorului într-un anumit context de comunicare. datorit rolului lor pragmatic. conjunc ia or´46. de exemplu. în clasa conectorilor au fost incluse elemente specializate din punct de vedere gramatical pentru indicarea rela iilor sintactico semantice. determinare ce reflect o restric ie de combinare. Trebuie subliniat c nu exist elemente specializate pentru marcarea diverselor conexiuni de natur pragmatic între propozi iile sau frazele care alc tuiesc un text. pe lâng elemente gramaticale specializate i elemente nespecializate având rolul de a marca diverse tipuri de leg turi pragmatice. al Idem Idem 46 Ibidem. Ca elemente nespecializate se pot aminti: unele interjec ii (p i. de fapt. Pragmatic. conectorii men iona i. ace ti conectori se caracterizeaz prin anumite restric ii sintactice i semantice de conexiune pe care le impun unit ilor sintactice coocurente i printr-un sens rela ional pe care îl actualizeaz în context. Determinarea sintactic a realiz rii conexiunii dintre dou elemente prin intermediul unui conector. cum este. presupune ca acest conector s fie exprimat în mod obligatoriu. cu men iunea c ÄOcuren ii la nivel frastic) în cadrul propozi iei sau al frazei). precum prepozi iile.

dac conexiunea depinde de ra iuni semantico -pragmatice. dar i între actele de vorbire. Trebuie subliniat c ace ti conectori trans frastici Änu se integreaz în structura propozi iilor. 769 25 . Clasa conectorilor pragmatici cuprinde conectori transfrastici dar i frastici. relativele având func ie sintactic în propozi iile pe care le introduc. nu se comport asemenea unor conectori transfrastici´ 48. Exist îns situa ii în care grup rile care con in relativele care sau unde marcheaz o rela ie anaforic de tip discursiv. respectiv descriptiv. astfel c un rol destul de important în organizarea i avansarea tematic a unui discurs îl au conectorii pragmatici. Organizarea corect a discursului argumentativ este condi ionat interlocutorului spre un anumit tip de concluzie. iar formularea unui enun are în vizor transmiterea unei informa ii care se adapteaz condi iilor activit ii de enun are. trimi ând la un enun . al adverbului sau al interjec iei. 47 48 de utilizarea unor operatori transfrasfrastici. Dar. ci doar semnaleaz diverse rela ii semantico -pragmatice între acestea. i nu la un component al acestuia. Discursul este organizat din perspectiva unui eveniment comu nicativ. având un fundament pragmatic care îi asigur coeren a dar i continuitatea tematic . ace tia având scopul de a plasa aten ia Idem Ibidem.substantivului deverbal. Acela i rol argumentativ de justificare pe care se bazeaz conectarea a dou enun uri este marcat frecvent prin locu iunea conjunc ional pentru c ´47. respectiv la enun uri anterioare. al adjectivului. Se cuvine men iunea c Äocuren a unui conector dezambiguizeaz sau expliciteaz tipul de conexiune dintre dou enun uri. Prin urmare. prezen a conectorului în enun poate fi facultativ . p. Trebuie subliniat c înl n uirea unor enun uri reflect diferite rela ii din punct de vedere factual. fapt pentru care acestea sunt asimilate clasei conectorilor pragmatici.

folosindu-se cu rol adversativ i dar. cu men iunea c pentru exprimarea raporturilor transfrastice. nu apare la nivel transfrastic. p. Trebuie subliniat c Äfiind i cele mai frecvente m rci de conexiune discursiv . chiar dac subordonarea este o rela ie specific 49 50 Ibidem. Exist îns nivelului frastic. cu men iunea c la nivelul amintit cel mai bine reprezenta i sunt conectorii conjunc ionali. 771 26 . S-a afirmat c exist pragmatic. unele construc i i fixate sau i conjunc ii subordonatoare care au c p tat func ia de a marca raporturi transfrastice. pe lâng conjunc ii. aspectul pragmatic. îns .Se cuvine men iunea c rela iile sintactice i pragmatice dintre dou enun uri contigue sau dintre dou fragmente de text pe care le marcheaz conectorii transfrastici se manifest diferit la acest nivel fa de nivelul intrapropozi ional i interpropozi ional. dezvolt valori semantice i pragmatice´ 50. cu men iunea c Äci. Pe tiparul unei rela ii sintactice de coordonare adversativ sunt stabilite. dovad c restric iile sintactice nu intervin la acest nivel´ 49. având restric ie de utilizare coocuren a obligatorie a unui term en negat anterior. exist discursului. Raportul adversativ la nivel transfrastic îi revine conjunc iei or. diferite rela ii pragmatice sau discursive. p. discursiv prevaleaz în raport cu cel sintactic. conjunc iile. conjunc iile cele mai utilizate sunt cele coordonatoare. Trebuie subliniat c . numeroa se i conectori frastici care func ioneaz cu un rol i o serie de elemente adverbiale care func ioneaz cu acela i rol de a asigura continuitatea la nivelul i interjec iile. la nivel t ransfrastic. în special cele coordonatoare. Trebuie subliniat c la nivel transfrastic. la fel cum func ioneaz chiar propozi ii. 770 Ibidem.

prezen a sa fiind cerut în mod obligatoriu de reguli sintactice´ 51. apar la nivel frastic cu o valoare pragmatic metadiscursiv . gramaticale. rela ii sintactice. în general. De asemenea. ori. fie în plan discursiv. Trebuie spus c sau. care indic excluderea sau alternan a unor ac iuni. existând situa ii în care rolul de conector al adverbului este dedus numai din utilizarea lui într -un anumit tip de text. semnalat de conectorul adversativ dar. conectorul adversativ ci. Construc iile incidente au conectori ce pot legafie dou acte de vorbire. de dependen . Unele adverbe au valori pragmatice. Trebuie subliniat c . care este redat i la nivel frastic. în enun urile de tip propozi ie sau fraz . deci. în primul rând. fie dou con inuturi desc riptive. se întâlne te cu o valoare discursiv matalingvistic de reformulare sau de rectificare numai la nivel frastic. cu men iunea c ÄÎntr -o asemenea utilizare. cu rolul de a marca o opozi ie puternic . conector frastic indicând o rela ie de subordonare. asupra unuia dintre interlocutori sau asupra oric rui alt factor presupus în comunicare. posibilit i. discursive. dintre care unul corespunde construc iei incidente. Grup rile o tem de discurs sau aduc prepozi ionale sunt marcatori discursivi care anun în prim plan un element dintr-un discurs anterior.Cât prive te valorile pragmatice ale conjunc iilor care se întâlnesc la nivel frastic. asupra unei secven e a discursului. i la nivel transfrastic. fie în plan factual. Acestea marcheaz roluri argumentative. care presupune un termen anterior. Se cuvine men iunea c Äfa de conectorii conjunc ionali sau adverbiali. un exemplu în acest sens fiind contrazicerea a tept rilor. conectorii stabilesc doar din punct de vedere formal leg tura acesteia cu enun ul în care se încadreaz . trebuie spus c acestea se reg sesc. referen ial. prepozi ia. momente. atunci când introduc o construc ie incident . conectorii introduc o completare sau o reflec ie asupra con inutului discursului enun at. marcheaz . 51 Idem 27 .

. adic deductiv ce presupune nonidentitate. 55 28 . Cunoa terea exprim astfel coexisten a eterogenului i identicului. Argumentarea urm re te integrarea în cadrul cercet rilor desf urate a unor aspecte ce in de complexitatea acestui fenomen. fiind omis faptul c este vorba de un materialism nedialectic. de la lingvistic i retoric la logic . acest sens fiind unul complementar cu primul. c argument rile efective ar fi retractare la o abordare din perspectiva stric t a logicii´ 52. finalit ile.. op. p. a con inutului cantitative i discontinuului Äabsoluturilor calitative. a obiectivelor naturale este intitulat realism. Calea inductiv a identit ii ce presupune extragerea legilor fenomenelor i definirea adev rurilor. stabilindu. întrucât nu se urm re te s ordoneze cunoa terea în func ie de o metodologie 52 53 Andrei Marga. Lupasco vede doar în acest fel devenirea. Trebuie subliniat c gândirea epistemolog ic comport schimb ri.i paramentrii. 256 Stéphane Lupasco. principalele direc ii de dezvoltare. i anume încorporarea unei game diverse.2. ci în sensul de dualitate actualizare ± inhibi ie. a diversit ii i unit ii. relativ subordonat. Ceea ce se observ este c Äaspectului propriu -zis logic al argument rii i se acord un interes comparativ mai restrâns. fiind astfel presupus o circula ie a cunoa terii i în sens contrar. cit. op. 2.cit. materialism. p. ceea ce creeaz impresia dup care logica actual ar fi prea pu in informativ cu privire la structurile de argumentare iar. aceasta subordonându . pe de alt parte. al continuit ii i discontinuit ii Întrep trunderea lor corespunde unei scheme a devenirilor inverse care condi ioneaz cunoa terea. Cunoa terea este deci o devenire dar nu în sensul pe care î i de ine aceasta la dialecticienii consecven i. conceptuale´ 53.i cunoa terea ca pe o construc ie util . Caracteristici S-a subliniat c teoria argument rii s -a transformat într-o disciplin propriu-zis .

oricât de critic . înc de la bun început ca fiind just. Acestui termen de argumentare i se atribuie un câmp destul de permisiv. ci consider adecvat spiritul tiin ific actual întreprindere unei conjug ri lucide a gândirii meta ti in ifice i metadialectice pe terenul întrep trunderii lor fire ti: t râmul conceptualiz rii i ac iunii. în ciuda faptului c uneori aceste noi modele sunt intuitive. aceste modele vor de fapt formalizarea demersului explicativ. încercându-se s se ajung la adoptarea unei atitudini care de ea. Prin argumentare se poate în elege modalitatea prin care sunt prezentate i aranjate anumite argumente care sprijin o anumit teorie. Argumentarea nu trebuie abordat din perspectiva unei semnifica ii univoce. demers care a luat fiin este critic fa pe teritoriul celei mai dezvoltate tiin e. i se iau în seam 54 Idem 52 29 . fizica microcosmosului. În general. fie combat un punct de vedere. de argumentare în limbajul curent diverse silogisme´54. De asemenea. perceput ca fiind necesar pentru a remedia criza cunoa terii în condi iile în care fenomen ele cele mai revolu ionare ale avang rzii tiin elor fizice n-au dat na tere unei logici cu adev rat noi. Trebuie subliniat c argumentarea a fost Äidentificat cu formularea de ra ionamente: se vorbe te în acest sens. aceste noi modele neputând fi decât dialectice. S-a c utat elaborarea unor noi modele de interpretare ra ional a realit ii.sau de o hermeneutic extrinsec . cât prive te semnifica ia. Se încearc o nou filozofie a tiin ei. care sunt divergente fa de logica clasic . rafinându-i i universalizându-i schemele. considerat. prin argumentare s -a în eles i ac iunea de a convinge pe al ii prin aplicarea unor argumente ce fie sus in.

258 30 . 257 Dic ionar de tiin e ale limbii. o form de întemeiere (fundamentare) a tezelor´ 58. dar mai presupune i anumite asum ii (admisiuni) ale celor cuprin i în procesul argument rii. aceasta fiind Äun sistem de criterii în raport cu care se evalueaz argumenta iei´56. pragmatic . Abordat astfel. (. a adar. op. nu este constrâng toare´ 60. Discursul argumentativ se deosebe te de demonstra ie printr-o Äderivare ce nu exclude propriet i formal-logice. Specificul argumenta iei const în probe care sunt în rela ie de interdependen . al turi de demonstra ie. adic se determin una pe alta.cit. Trebuie subliniat c strucutra argumental se refer la Änum rul de argumente luate sau cerute de predicat argument´ 59. p. subliniindu-se c este chiar prea larg de logic a argument rii este oprit retoric . trebuie spus c argumentarea presupune un contact intelectual. . 68 57 Idem 55 58 Idem 59 Idem 56 60 Andrei Marga. fapt pentru care conceptul i se pierde printre aspectele ce in de Plecând de la aceste considerente.. s-a subliniat c Äargumentarea este.. Argumentarea a fost cercetat ca domeniu cu o sfer 57 eficien a larg de semnifica ii. A argumenta înseamn a influen a cu mijloacele presupuse de discurs un anumit auditoriu.Argumentarea a fost abordat i din perspectiva unei modalit i de rezolvare a unor conflicte: Äargumentarea reprezint un corp de teorii i principii care înzestreaz omul cu o metod neviolent de rezolvare a conflictelor´ 55.cit.. o derivare care nu este necesar . op.. urm rindu-se adeziunea acestuia la o anumit tez . p.). p. Discursul argumentativ este raportat la o scal argumentativ . direc ie. i rolul tematic atribuit fiec rui 55 56 Ibidem.

succesul unui astfel de discurs depinde de îndeplinirea unor condi ii de ordin pragmatic. p. se observ c argumentarea presupune. Discursul argumentativ nu dispune de prezum ia de validitate dac aceste reguli nu sunt satisf cute. fie ac iunea de convigere. ca auditoriu universal. ca prezen e obligatorii.cit. A adar. anumite inferen e i anumite reguli de derivare. Ästudiul argumnet rii reprezint (. cât i aspecte ce in de domeniul logicii care preia strucutri ce in de Äpractica argumentativ ´ 64. op.. Trebuie spus c Äargumenta ia nu trebuie confundat cu demonstra ia logic a adev rului unui enun sau a validit ii unui ra ionament´ 65. Succesul unui discurs argumentativ..cit.. Argumentarea are atât aspecte ce in de domeniul psiho-social. 69 Andrei Marga. p. p. Se cuvine men iunea c un discurs devine un discurs argumentativ dac ia forma inferen elor 62.În cadrul unui discurs argumentativ o valoare inestimabil o au asump iile. op. fiind o cale de l rgire a contactului logicii cu practica Dic ionar de tiin e ale limbii. Teoria argumenta iei reprezint Äun studiu al tehnicilor discursive ale ra ionamentului practic. prin care un individ urm re te s determine sau s sporeasc adeziunea celorlal i la anumite idei sau opinii ale sale´ 61. Discursul argumentativ are ca obiectiv fie ac iunea de persuasiune asuprea unui grup. 264 64 Idem 65 Idem 61 62 61 31 . 259 63 Ibidem. fapt ce a f cut ca cercet torii s abordeze argumenta ia în opozi ie cu demonstra ia. care la rândul lor sunt condi ioneaz validitatea discursului..) reprezint o pragmatic . S-a subliniat c performan întemeierilor de teze´ 63. care are drept finalitate sus inerea validit ii unei teze în fa a unui auditoriu care sfâr e te prin a sus ine respectiva tez .

ea mai depinde i de o component reflexiv ce se i din partea auditoriului c ruia i se sub condi ii psiho-sociale r sfrânge în acceptarea scopului argument rii (atingerea lipsit de coerci ie 66 Idem 63 32 . o folosire adecvat a limbajului. discursul argumentativ este construit dintr oserie de mijloace ce au ca unic scop convingerea. aceasta pentru a se ajunge la o în elegere care vine adreseaz . acestea fiind condi ionate de un aspect foarte important. de validitatea procedeului logic al argument rii (au anse s izbuteasc mai curând argument rile ce iau for ma ra ionamentelor valide).Discursul argumentativ are la baz principii ale logicii. iar atingerea fin lit ilor presupuse de acesta este condi ionat de argumentul forte al sus inerii tezei. Trebuie spus c discursul argumentativ presupune anumite reguli ale dialogului. i anume acceptarea unei teze de c tre vorbitor dar i de c tre auditoriu. Se observ c Äla o astfel de cercetare este limpede c for a de convingere a unui argument depinde de valoarea premiselor (au anse s izbuteasc mai curând argumentele sprijinite pe premise adev rate). dar presupune i o în elegere în prealabil a tezei de c tre vorbitor. în general structura ei logic este pus contingente´ 66. Spre deosebire de domeniul logicii pure care presupune ra ionamente exacte. Discursul argumentativ apare sub forma unui lan format din acte de vorbire. Sfera logicii argument rii s -a l rgit în direc ia unei logici pragmatice care se concentreaz asupra propozi iilor ce se asum în argumentarea moral care izbute te i mai pu in asupra aspectului ei propriu-zis logic formal. mai departe. Se cuvine men iunea c Äo argumentare nu poate fi valid din punct de vedere logic dac regulile ei de derivare. ea depinde. ea mai depinde înveli ul retoric al argument rii în rela ie cu o situa ie dat (au anse s izbuteasc mai curând argumentele pliate lingvistic la anumite contexte sociale). ghidat de norme gramaticale.

Andrei Marga.. op. op. op. aceasta satisf când reguli logice..i i calculând cum poate s ajung s -l persuadeze) atunci când î i preg te te argumentarea i o desf oar . argumentare s n toas . 270 69 Dic ionar de tiin e ale limbii.cit. 69 70 Andrei Marga. 270-271 71 Daniela Roven a-Frumu ani. auditoriul. propozi ia a c rei preten ie de validitate a fost tematizat .exterioar consensului) i. o cultur încorporat în comportamente i institu ii´67 Trebuie f cut leg tur distinc ia între: argumentare adecvat . op.cit. ura o ac iune de argumentatorul).cit. Argumentarea reu e te numai dac persuadeaz auditoriul´70. aceasta folosind fundamente adev rate i fiind valid . dar ia în seam caracteristicile auditoriului (imaginându . aceasta având cu teza. p. 2. argumentare valid . component ce ine pân la urm de cultur . În orice caz.. p. cu aceasta. Cel care argumenteaz nu numai c o face pentru a persuada auditoriul. i argumentare izbutit . 267-268 Ibidem. au influen at re ele sociale´71. Trebuie subliniat c Ämecanismele argumenta iei apar in limbilor ÄArgumentarea are ca scop în raport cu locutorul (cu naturale. se poate spune c persuadarea interlocutorului. care este. p. p. în alegerea sistemului de limbaj. doar acea argumentare izbute te care ajunge s adauge la propozi iile împ rt ite de auditoriu. p. cit. cu sublinierea c analiza discursului nu trebuie Ädoar s explice de ce anumite enun uri i nu altele au fost preferate.. 3 Rela ia discursului argumentativ cu celelalte tipuri de discurs Analiza discursului trebuie abordat împreun cu analiza conversa iei. 115 68 67 33 . a sistemului conceptual i a experien ei cognitive. iar cmecanismele demonstra iei apar in logicii´ 69. ci i s dea seam despre modul în care acele enun uri au mobilizat for e. aceasta având rolul de a desf persuasiune68. Concluzionând.

116 Andrei Marga. p. argumentator. umbre te celelalte tipuri de discurs. orator. Aceast relevan O prezen a argumentelor este condi ionat de prestabilirea unei agende. Relevan a presupune ca locutorul i interlocutorul s fie un bun cunosc tor al tezei ce urmeaz a fi argumentate. ceea ce este important. Trebuie spus c argument rile care î i ating finalit ile sunt cele care pornesc de la ni te premise adev rate. p. Îns . aceast rela ie având la baz urm torii termeni: proponent. public. i nici nu trebuie s aib urm ri asupra structruri propriu-zise a argument rii. care este suprasolicitat i suprasolicitant. obligatorie. este faptul c emo iile nu trebuie s înlocuiasc probele. cât i din partea interlocutorului. op. Acestui termen se dau urmatoarele interpret ri: 72 73 Ibidem. iar Äresocializarea tiin elor limbajului au impus examinarea sau reexaminarea practicilor spontane (profesionale sau cotidiene) care particip în egal m sur la discursul social. în cadrul unui discurs argumentativ. De asemenea. este constituit de emo ii. Tipurile de discursuri se îmbin deseori. Validitatea premiselor este dublat de relevan a argumentelor. a c ror validitate poate fi probat . în ultimul timp. în cadrul unui discurs argumentativ obligatorie este prezen a conectorilor. destinatar 73. Discursul argumentativ presupune o rela ie ce se stabile te între argumentator i auditoriu. Acest demers presupune analiza hibrid rii genurilor i a eterogenit ii´72. auditoriu. Termenul conector apar ine lexicului specializat i are sensuri diferite în func ie de domeniul în care este folosit. respondent. care vin atât din partea locutorului. locutor. acesta f când apel la emo ii.cit. interlocutor. 271 34 .Discursul politic.. înainte de începerea discursului.

2. 3. Editura Universit ii. În sintaxa modern termenul i-a extins semnifica ia la orice cuvânt sau grup locu ionar a c rei func ie este de legare sintactic i semantic a dou unit i la nivel propozi ional. etc. Q) i al c rei rol este de legare a acestora în vederea ob inerii unei propozi ii compuse. Conectorii au fost denumi i cuvinte ce apar in contextele lor. p. adverb. p. p. considerându -se conectorii argumentativi ca fiind particule pragmatice. cuvinte a c ror func ie este s exprime valori pragmatice(supozi ii. conectori de disjunc ie (corespund lui sau). conectori de implica ie (sau condi ionali). 75 Spre deosebire de operatorii argumentativi.Ro. locu iu ne adverbial .corespunz toare conjunc iilor din limbajul natural. Ei sunt marcatori de stategii discursive. 2003. Bucure ti. Conectori pragmatici. Editura Comunicare.cit. interjec ie. În unele studii de specialitate. 74 75 discursului. atitudinile locutorilor). termen folosit în teoria textului. 2007.1. i un conector monadic. fie cu rang diferit. deci cu dou argumente. Retorica i teoria argument rii. 160 35 . În logica formal desemneaz o func ie care are ca argumente o pereche ordonat de propozi ii(P. conectorul a fost abordat ca morfem: conjunc ie. care articuleaz intervenind într-o strategie argumentativ doua sau mai multe enun uri unic . una dintr -o propozi ie de regent. presupozi ii. Bucure ti. Rolul lor este de a rela iona enun urile cu impunând constrângeri semantice interpret rii pragmatice a Alexandru tef nescu. Conectorul textual (pragmatic). În logic se disting patru conective diadice. iar cealalt de subordonat (conectori subordonatori). 130 -131 76 Silvia S vulescu. cu un singur argument. conectori de echivalen a (corespund lui dac si numai dac ).. corespunz tor nega iei: conectori de conjunc ie (corespund lui i). cele dou propozi ii pot fi a ezate fie ca având acela i rang (conectori coordonatori).cuvânt sau grup de cuvinte din clasa adverbului sau conjunc iei a c rei func ie este s asigure leg tura formal i semantic dintre segmentele unui discurs. conectori de nega ie (corespund lui nu)74. 56 Dic ionar de tiin e ale limbii. op.cuvinte care leag enun urile i contextele.conectorul argumentativ articuleaz enun uri care intervin în realizarea argument rii 76.

-adversative (dar. Criteriul pragmatic ofer analize si clasific ri diferite ale conectorilor: -cei care articuleaz doi constituen i. -temporale(apoi. ci. El ine cont de tipul de rela ii semnalate de conectori: -cauzale (astfel . din aceast cauz . îns . în acelasi timp . de asemenea. Criteriul semantic este cel mai des întrebuintat. dimpotriv etc) . imediat. pragmatic. 728 36 .simultan. iar. S-a propus o tipologie a conectorilor bazat pe distinc ia dintre predicatele cu dou . primul având func ie de argument. cit. în orice caz. înainte de. îns . pân la . nici etc) . în concluzie etc. atunci. respectiv cu trei locuri. prin urmare. miscarea argumentativ în care se înscriu fiind mai vast : în sfârsit. totu i etc. în acest timp. p. func ional. 77 mai mult de doi constituen i.. al doilea de concluzie: deci. din care unul este destinat s duc la acceptarea celuilalt. op. prin urmare. Un conector este un predicat cu trei locuri dac este necesar interventia unui segment implicit cu valoare de argument sau concluzie: dar. Tipologia conectorilor argumentativi presupune luarea în considerare a mai multor criterii de clasificare: semantic. . Un conector argumentativ este un predicat cu dou locuri.având în vedere etc). -adi ionale ( i. în fond Valeria Gu u Romalo. deoarece. în plus. atunci. -cei care articuleaz etc. In aceast categorie intra conectori precum: deci. de altfel.de acum înainte etc) . conectorii reprezint o clas eterogen de elemente lexico-gramaticale cu rol în articularea rela iilor gramaticale i/sau pragmatice dintre componentele discursului care se situeaz la nivel frastic i transfrastic 77.prin urmare. c ci.deci . ei bine etc.enun urilor În GALR. dac segmentele pe care le articuleaz pot îndeplini o func ie argumentativ f r a fi nevoie de interventia unui alt constituent implicit ( argument sau concluzie).

. 37 . îns . ori etc. ei bine. ci. . de fapt. în fine: De fapt. -promisiune-ordin: i-am promis c .dou aser iuni: Mihai a alergat spre coal . în cele din urm etc.aser iune-repro : Mie nu-mi place teatrul. astfel o s fii amendat! Conectorii dirijeaz decodarea inten iilor cu care a fost formulat un enun .conectori care introduc concluzia: deci. : Se vede c nu e ti în elept. dar nu se fac cursuri azi. dar. . într-adev r : Intr-adev r «îi r spunse într-un rând mo ul« .conectori care introduc argumente: c ci. dar de ce nu ai spus mai devreme? . Conectorii pragmatici.O alt posibil clasificare are drept criteriu func ia argumentativ a enun ului introdus de conector: . la început nu fusese decât o privire scurt « . deoarece. Pentru marcarea rolului argumentativ de confirmare. îns nu uita s -mi spui poezia. Criteriul func ional porne te de la ideea c participan ii dintr -o situa ie de comunicare trebuie s asigure pertinen a comunic rii. de aceea etc. prezentând diverse roluri argumentative. frastici i transfrastici au capacitatea de a stabili conexiuni între dou acte de vorbire: . se utilizeaz frecvent conectorii: asa.întrebare: Mergi la teatru ca s -ti vezi actorii prefera i?. deoarece.ordin-amenin are : Traverseaz pe trecerea de pietoni. cu toate acestea. c ci iube ti o copil de boier Rolul argumentativ de rectificare poate fi marcat de: dar. chiar. îns . bun.i cump r ceva. Rolul argumentativ de explica ie (de justificare) este indicat de: pentru c .aser iune. . pentru c . iar. fiindc . totu i.

dimpotriv . elemente de umplutur . cu toate acestea. pe scurt: Deci am crezut c se cuvine s m ridic i eu i s v cunosc pe to i dup faptele i vorbele dumneavoastr . în consecint . În conversa ia spontan se întâlnesc frecvent cu diverse valori semantice i pragmatice conectorii de opinie: c ci. pe când cele ale demonstra ie i apar in logicii. tocmai sau interjec iile: p i. Un termen este conector dac permite legarea a dou sau mai multe propozitii sau fraze între ele. Concluzia este semnalat prin conectori specializa i: deci. cit.. dar au func ie de reamintire (dup cum ti i). cu toate acestea. a a. Argumentarea nu trebuie confundat cu demonstra ia logic a adev rului unui enun sau a validit ii unui ra ionament. Dac realizarea conexiunii dintre dou elemente prin intermediul unui conector este determinat sintactic. op.) Rolul argumentativ de obiec ie este indicat de: dar. dar nu s-a schimbat prea mult.închis întrun turn. bun. atunci 78 i func ie expresiv-emotiv (foarte frecvent interjec iile se g sesc în aceast situa ie) cât si i pragmatic Valeria Gu u Romalo. 767 38 . m intereseaz via a lui. se întâlnesc conectorii: dar. îns . pentru ca acestea s formeze p ropozi ii sau fraze mai complexe 78. În concluzie.a sc pat. deoarece mecanismele procesului de argumentare apar in limbilor naturale. îns . prin urmare.Ca marcatori ai rolului argumentativ de concesie. To i ace ti conectori sunt m rci ale oralita ii. ei bine. totusi. conectorii au roluri argumentative. dar : Dimpotriv . totu i. Dezacordul este reprezentat prin: din contr . reflectând o restric ie de combinare. p. nemaiavând o valoare semantic evident . a adar. în ciuda celor întâmplate : A fost legat . p i: Atitudinea lui s-a schimbat. dar uneori devin ticuri verbale.

func ional.conectorul este obligatoriu exprimat. pragmatic. disponibilitatea i competen a amintite sunt prezente´ 80. Discursul argumentativ este condi ionat de resurse institu ionale i de resurse culturale. în cadrul conversa iei. Argumentarea poate izbuti numai dac percep ia. Exist multe criterii de clasificare a conectorilor : semantic.cit. Resursele de argumentare pot fi formulate astfel: perceperea de c tre persoanele implicate a nevoii imperative de a recurge la argumentare pentru a solu iona probleme. în studiile de specialitate sub numele de câmp al argument rii 79. indiferent de lungime. întrucât cuprinde o la tur retoric Este cunoscut faptul discursurile argumentative au loc în diferite împrejur ri. în cadrul acestuia.. op. 287 39 . Conectorii au roluri argumentative. func ie de reamintire. nerezumându-se la acestea. Trebuie spus c aspecte ale discursului argumentativ se întâlnesc în mai toate tipurile de discurs. disponibilitatea persoanelor de a l sa dezlegarea problemelor în seama argument rii. 79 80 Andrei Marga. argumentarea i una cultural . în cadrul unei consulta ii juridice etc. 186 Ibidem. competen a persoanelor de a participa la argumentare. indiferent de tip. func ie expresiv-emotiv . uneori sunt m rci ale oralit ii stilului. Pentru ca auditoriul s fie convins. p. inferen ele trebuie s fie valide. O condi ie logic a discursului argumentativ este dat de inferen e care apar. în mod obligatoriu. în diferite activit i. dar i de resurse educa ionale. Uneori prezen a conectorilor în enun poate fi facultativ . Toate aceste locuri au fost unificate. p.

cât i s adere la valoarea simbolic pe care acesta o reprezint ) nu poate fi actualizat decât de un discurs narativ prin excelen (basmul sau mitul) a c rui stare ini ial de prejudiciu. p. continu de Trebuie subliniat c centralitatea discursului mediatic presupune diferite dimensiuni ale convergen ei. considerate de cel care emite argumentarea. cât enun rii (firma X sau o instan nenominalizat care incit subiectul mai pu in s cumpere obiectul.. caracterizat de diversitate. Toate tipurile de discurs mediatic presupun forme ale argument rii.cit. euforizant atât la nivelul enun ului (actan ii sunt prezenta i într-un cadru i la nivelul exotic.Discursul mediatic este abordat din perspectiva unui enun polimorfism i ubicuitate´ 81. 842 82 81 40 . lips s fie transformat prin interven ia con inuturilor semantice´83. pentru a-l menin ine. Ädespre realitatea social este indubitabil un concept plural. op. cit. i anume: convergen a mediilor. pentru a face tranzi ia de la o tem la alta sau pentru a -l încheia´ 84. op. Acela i lucru poate fi spus i despre discursul publicitar. structurat sau coerent ´ 82. pornind de la anumite argumente. erotic. 158 84 Valeria Gu u Romalo.285 83 Daniela Roven a-Frumu ani. cit. Ca orice tip de discurs. p. i acesta reprezint Äo secven propozi ii sau fraze. În studiile de specialitate s-a subliniat c Äizotopia discursului publicita r.. op.. p. Daniela Roven a-Frumu ani.. cit. intertextualitatea mediilor i interdisciplinaritatea cercet rii. op. p. Se observ c Älocutorii performeaz acte de vorbire pentru a construi schimbul verbal: pentru a-l ini ia. în orice caz transgresând banalul cotidian). care are ca scop convingerea. ca fiind valide. 121 Dic ionar de tiin e ale limbii.

într-un sistem de cuno tin e sau m car într-o regul a cunoa terii. conturat completarea ocazional i în elegerea adev rului fundamental c a bagajului tiin ific. op. i bineîn eles în sprijinul ideii mai sus notate. formul . de asemenea. fiind crea ia de ani a unei colectivit i.i eviden ia apartenen a la o totalitate. la un sens al revolu iei pe care o tr iesc. Se remarc . dup cum. alt elaborarea sau interpretarea faptelor presupun alt posibilitatea de a da expresie precis demersurilor dialectice în sprijinul în elegerii i situ rii intelectua le a revolu iei cunoa terii în contextul ei. Activitatea de cercetare fundamental . dar i o prezentare.. În concep ia lui Lupasco 85. Uneori. p. întrucât discursul este emis de un locutor anume pentru un interlocutor bine definit. în cadrul acestor tipuri de discurs. prelucrate. obligat g sirea solu iilor tehnice pentru valorificarea ei practic s prevad cerin ele i practico-economice. ci i ea î i manifest apartenen a la o totalitate. categoriilor cu care este abordat acest bagaj inedit asupra lumii. apare i se manifest pregnant nevoia imanent a acestor tiin e de a . se observ c teoria mai poate fi devansat de experiment. a discursului despre real. interpreta te i orânduite într-o lege. Este creat tiin ific. a existen ei acestei colectivit i. Noutatea logic în elegere. con tiin a necesit ii de a evita specula ia steril prin contactul nemijlocit cu tiin ele contemporane. sau existen a unui raport între o descoperire tiin ific sunt doar dou din exemplele posibile. Odat cu punerea accentului pe individualizarea tiin elor. dar nu sub aspect calitativ ci în sensul îngr m dirii unei cantit i mari de date i informa ii care a teapt s fie selectate. ipotez . ci este impus nu ajunge schimbarea i viziune. i filozofia nu este opera unui singur om. cit. afirm m i subliniem faptul c gândirea realist nu este gândirea care provoac 85 Stéphane Lupasco. 68 41 .Discursul tiin ific este i el o reprezentare a realului.

Ipoteze si ipostaze. se opun propozi iilor conjunc ionale. constituent cu func ie sintactic în propozi ia subordonat ´ 86. Editura Tritonic. o rela ie ce se stabile te între vorbitor i mesajul pe care îl transmite. Orice discurs presupune o argumentare. pe care le transmite un locutor. p. orice.prin ea îns i propriile-i crize. Conectivul relativ se deosebe te de cel conjunc ional prin faptul c amalgameaz doua roluri sintactice: conector inter propozi ional ( operator al subordon rii). fa de Valeria Gu u Romalo. pe de-o parte. În studiile de specialitate s-a subliniat c ÄUn tip de discurs este o configura ie de tr s turi formale asociate unui efect de sens ce caracterizeaz / reveleaz atitudinea locutorului fa interlocutor´ 88.2005. urmat de ce si de ceea ce. pronumele/adjectivul relativ care ocupa prima pozi ie. fiecare discurs are acelea i componente. pe de alt parte. Indiferent de tip. 200 87 86 42 . întrucât acesta nu este doar o în irare de enun uri. op. oricine) i relativul invariabil de (« )´ 87. exist importante deosebirii între cele doua tipuri de construc ii relative. Conform statisticilor. în realizarea sa. în relativele propriu-zise (neinterogative). iar impulsul revolu ionar este cel care se na te din regnul abstractului i vine de nic ieri. fiind condi ionat de acelea i reguli. de discursul s u i prin aceasta. p. ci este un ansamblu de judec i. Propozi iile relative sunt Äo specie de subordonate circumscrise dup tipul de conectiv: pronume. 210 88 Apud. Trebuie subliniat c ÄÎn ceea ce prive te frecventa conectorilor. Orice tip de discurs presupune un canal al comunic rii. Analiza discursului.. într-o mai mare sau mai mic m sur . p. pentru a fi însu ite de interlocutor. cit. adjectiv sau adverb relativ. Daniela Roven a-Frumusani. i între emi tor ± receptor. Mult mai pu in frecvente sunt formele cât. Bucuresti. cine. Din aceasta perspectiv . pronumele nehot râte (oricare. 206 Ibidem .

.i influen eze forme discursive o for argumentativ inerent ´ 89. confer oric rei Trebuie subliniat c ÄPrezent în toate tipurile de discurs (dar cu pondere diferit ). Discursul argumentativ î i merit numele doar dac se desf oar sub forma unei strategii prin care un auditoriu este îndreptat în direc ia prestabilit de c tre emi torul mesajului.. p. Discursul. rela ia interpersonal . i pe de alt parte ale auditoriului.. colocutorii. convingere. Este o dimensiune op ional a discursului. 68 92 Daniela Roven a-Frumu ani. Trebuie spus c ÄRolul argumentativ este dependent de inten iile emi torului i are m rci specifice în strucutura enun urilor. 69 Daniela Roven a-Frumu ani. cit. cit. op. trebuie pus în leg tur Dic ionar de tiinte ale limbii. se observ c argumentarea este abordat din perspectiva unor tehnici de discurs care au drept finalitate adeziunea unui grup la o anumit direc ie. A adar. p. Se cuvine men iunea c un discurs Äconstruie te un fel de microunivers denumit schematizare.cit. op. op. 202 90 89 cu realit ile culturale i 43 . ac iune) va fi conceput atât ca retoric integrat (orientare intern a enun urilor spre un anume tip de concluzie). schematizarea este mai complex ´ 92. pe de -o parte ale situa iei discursive. p. indiferent de natura sa.cit.Trebuie subliniat c ÄÎn elegerea discursului ca ansamblu de strategii prin care emi torul încearc s . corelat cu dimensiunea pragmatic obligatorie´ 91. nivelul de accepta bilitate a discursului etc.)´ 90. op. dependent de publicul c ruia i se adreseaz : cu cât publicul este mai specializat. p. 201 91 Dic ionar de tiinte ale limbii. O schematizare bine f cut este condi ionat de m sura în care emi torul are la îndemân anumite reprezent ri.. pentru a fi bine f cut. argumentarea ca orientare a discursului (deci ca structur lingvistic înscris în sintagmatica discursiv ) i ca orientare a interlocutorului (efect pragmatic: persuasiune. cât i ca retoric neintegrat (dependent pragmatic de situa ia comunicativ .

trebuie specificat c ÄAnaliza argument rii se coreleaz în mod necesar cu atitudinile propozi ionale ce in-formeaz informeaz dou interlocutorul. cit. dar mai ales înl n uirea argumentelor. Concluzionând. p. în cadrul unui discurs. sunt înso ite. ca principal component . În studiile de specialitate. 203 44 . frecven a. întrucât nu se poate construi un discurs coerent i adecvat în absen a unor cuno tin e exacte despre individualitatea partenerului de discurs. Se cuvine men iunea c Ädiversele tipuri de m rci lingvistice ale argumenta iei posed o anumit poten ialitate argumentativ . iar cel situa ionale se refer la tipul de comunicare adoptat. Preconsultul cultural presupune o bun cunoa tere a domeniului de referin al discursului. în func ie de contextul comunicativ´ 94. Orice tip de discurs presupune existen a unor opera ii argumentative. acesta din urm determinând natura. adic a celui c ruia îi este adresat. ce formeaz i modific universul Argumentarea ca practic discursiv 93 94 Idem Idem 91 95 Daniela Roven a-Frumu ani. acest ultim aspect poart numele de preconsult cultural i situa ional 93. i anume: imaginea emi torului. o atitudine propozi ional implic discursul i luarea în considerare a mai multor cursuri de evenimente sau lumi posibile divizate în categorii: compatibile i incompatibile cu atitudinea respectiv . Cu toate acestea discursul argumentativ presupune. actualizat îns . în mod obligatoriu. Reprezent rile i schematiz rile despre care s-a vorbit. Cele intratextuale se refer la leg tura coerent i obligatorie între titlu i con inut. atât intra cât i intertextuale. iar cele intertextuale fac referire la con inutul în sine. mai exact la prezentarea direc iilor anterioare cu privire la subiectul ales.situa ionale ale perioadei în care este gândit. op.. imaginea receptorului. imaginea temei discursive 95. i de diverse imagini. existan a realiz rilor.

epistemic al co-agen ilor discursivi constituie locul geometric care reune te cunoa terea enciclopedic . 96 Ibidem 205-206 45 . cunoa terea limbajului i ac iunea´ 96.

fosti si actuali parlamentari. Iat de ce este atât de important ca to i partenerii sociali. este posibil. solicitând reexaminarea unor legi. c . v spun. cooperarea bun atunci când. solidaritatea tuturor românilor. edin . precum fost receptiv analizând cu deschidere propuneri le Pre edintelui. care sigur c va avea consecin e extrem de favorabile în planul bun st rii personale. inclusiv sindicatele s contribuie la atingerea obiectivului nostru comun . am considerat -o corect . întâmplat mul i ani dup 1990. ci o solidaritate în munc i anume. fosti si actuali baroni locali. Stau i m rturie sutele de acte normative transmise spre promulgare. V-a spune foarte direct . fosti si actuali ministrii . din punctul meu de vedere.poate unii zâmbesc ± dar. este s devenim a aptea putere a Europei.STUDIU DE CAZ Discursul politic: Discursul argumentativ Discursul sus inut de Traian B sescu. Stima i membrii ai Întotdeauna am considerat c rela ia mea cu Parlamentul este una institu ional i. i acest lucru. fosti si actuali consilieri locali au inceput sa raspunda in fata legii.un nivel de trai care s fie 46 . Dar nu o solidaritate în s r cie. ca poten ial. Doamnelor i domnilor.ambi ia mea. ca popula ie. Parlamentul a În ultimii doi ani. Sigur c exist o condi ie sine qua non pentru a atingerea acestui obiectiv. i cred c ar putea s fie ambi ia tuturor. . As spune ca justitia a inceput sa functioneze ti i bine c suntem a aptea ar din Europa. cum s-a i în efort. a spune. în fa României : a Parlamentului Stimate domnule Pre edinte de Parlamentului. i.

România a devenit de la 1 ianuarie 2007 membru al Uniunii Europene. exist o stare de nervozitate pentru o parte din oamenii politici deoarece nu mai func ioneaza telefonul c tre procurori i judec tori. Haide i s facem o evaluare. produsele i valorile române ti.îndestul tor. s vede i pu in care au fost obiectivele pe care le-am propus i ceea ce am realizat. Pentru a putea avea mai multe locuri de munc a trebuit s facem economia s genereze aceste locuri de munc . în momentul de fa . V ofer disponibilitatea Guvernului la un dialog deschis. i al tuturor cet enilor României. pentru c aceasta este singura solu ie care o consider viabil .a fost unul din principalele obiective asumate. Guvernul. Dup cum ti i. i de a câ tiga din ce în ce mai mult de pe urma muncii depuse. iar veniturile românilor au crescut an de an. Cu siguran . În calitate de pre edinte m bucur s constat c suntem anima i de un alt obiectiv comun: promovarea i ap rarea intereselor românilor. ne-am propus s promov m oamenii. avem câteva ramuri economice cu 47 . i este în interesul tuturor. Crescând ansele tuturor de a avea un loc de munc . Atunci când am venit la guvernare ne -am asumat câteva angajamente clare. cât de felul în care acest succes va fi distribuit în societatea româneasc i în m sura în care fiecare cet ean va vedea o ale a impulsiona îmbun t ire în via a sa personal . i partidul pe care îl reprezint. În acelasi timp o mare problema care se prefigureaza nu este legata atâ t de succesul integrarii noastre. mai multe locuri de munc . în ansamblul ei. În primul rând. A a cum sindicatele se lupt s promoveze drepturile salariale ale angaja ilor. pentru ridicarea nivelului de trai i îmbun t irea condi iilor de via cet enilor. tiam c acest lucru nu se poate realiza f r economia. sunt convins c va cre te i calitatea via ii i bun starea general sau individual . .

i pe sprijinul pe care România îl va primi din partea Uniunii Europene. Suntem adep ii. dup cum ti i. al doilea element. Vreau s v împ rt esc o tem care m preocup . nu a politic ilor de ajutor social direct. Nivelurile venitului minim garantat. Ci a cre rii unui mediu economic i social. ca baz pentru politica de securitate social a Guvernului. Al doilea obiecti v. atât în ceea ce prive te veniturile persoanelor angajate. sectorul construc iilor. Cred c este cea mai bun form de protec ie social pe care o putem oferii. cum ar fi sectorul tehnologia informa iei. de aceea. aplicarea cotei unice de impozitare . v cer ajutorul dumneavoastr în proiectarea unor solu ii viabile. prev zute prin lege. astfel încât s putem corela periodic acest indicator cu salariul minim. este venitul minim garantat. Anume: stabilirea i publicarea pragului oficial al s r ciei. i la care vreau s m refer. sunt: pe de -o parte.cot unic . cât i impozitul pe profit. Consider c este necesar s reintroducem procedura de rediscutare cu partenerii sociali a co ului minim de consum.deficit major de for de munc . care au marcat îns profund economia. restructurarea 48 . de munc . i. au fost corelate cu alte tipuri de venituri ale popula iei.i îmbun t ii nivelul de trai. i. Cel mai important program lansat de Guvernul Românei. prin fluxurile de fonduri structurale i de dezvoltare i. pentru combaterea s r ciei. Ne baz m. de asemenea. Dou dintre m surile propuse de Guvern. i de a face acest sectorul bancar. Suntem din ce în ce mai preocupa i s g sim solu ii pentru a acoperi cererea de for lucru cu oameni din ce în ce mai bine preg ti i. sistemului de asigur ri sociale. în care to i oameni s aib suficiente resurse pentru a. ti i bine c acest lucru se poate ob ine cel mai bine printr-un loc de munc bine pl tit. pe care doresc s îl discut. este cel salarial.

sistemul de pensii. acoperit. în care investi iile i sc derea taxelor erau fundamentul pentru cre terea economic . Sunt multe domenii unde românii. cum este normal î ntr-o ar modern i 49 . bineîn eles. Acest lucru se va traduce prin cre terea continu a veniturilor românilor i îmbun t irea condi iilor de munc . s -i încadr m în munc cu forme legale. ast zi. Investi ia în oameni. mai ales pentru v iitor. Cred c . care nu f ceau decât s ne permit s supravie uim de la un an la altul. în care cunoa tem o criz de for efort comun pentru a încerca s atragem români. oficial. S aib sistemul de asigurare de s n tate. Dac vrem s fim egalii celorlal i europeni. va continua s fie principiul obiectiv al guvern rii noastre. s le oferim condi iile. care lucreaz în str in tate. pentru ca la b trâne e s poat s beneficieze de toate avantajele contribu iilor sociale pe care le fac. în produsele i în valorile noastre. . i va veni vremea când vor ajunge s se gândeasc la pensie. Dar vreau s subliniez un lucru: nu to i bani pe care îi genereaz economia pot fi cheltui i pentru salarii.rural i agricol . ci trebuie s investim. i vor vedea c nu au anii necesari s aib o pensie în raport cu efortul care l -au f cut o via întreag . Dorim ca prin bugetul alocat educa iei s investim în preg tirea tuturor românilor i în profesionalismul lor. se impune un momentul de fa . Trebuie s -i aducem. Sunt preocupat de faptul c mul i dintre cei care lucreaz în str in tate lucreaz la negru. i am trecut la bugete ale dezvolt rii. raportat la problemele pie ei muncii. pot s c â tige mai bine în România. Toate aceste realiz ri au fost posibile i pentru un alt motiv. în de munc . înapoi în ar . i v dau exemplul clar al sectorului de construc ii.pot s câ tige mai bine în România decât ceea ce câ tig în str in tate. Am renun at la celebrele bugete ale tranzi iei. atunci este clar c trebuie s fim i egali lor în investi iile în educa ie i formare profesional . i anume acela legat de schimbarea filozofiei bugetare. s -i atragem înapoi în economia româneasc .

Nu exist reglement ri care s stabileasc nivelul necesar de moralitate în via a politic . Din p cate. asistam la Victoria interesului de partid asupra interesului politic. în general. Înc de la începutul mandatului m-am consultat cu partidele stabilind ca se vor forma comisii pentru analiza modificari lor care trebuie aduse Constitu iei în a a fel încât sistemul politic românesc s devin mai flexibil. Sper ca în acelasi timp Parlamentul Romaniei va declan a procedurile. capabil s raspund exigen elor popula iei i adaptat nevoii de a func iona în interiorul Uniunii Europene. în institu iile politice române ti.european . i anume voi declan a un Referendum prin care s solicit românilor s optez pentru introducerea votului uninominal . Voi face îns ceea ce pot sa fac. iar acesta este semnalul clar c trebuie sa facem o schimbare profunda in clasa politica. Românii nu au încredere. Este evident c societatea româneasc evolueaz dar nu putem spune acela i lucru despre clasa politic . pentru modificarea Constitu iei. atât de necesare. nu exist nici m suri care s oblige clasa politic la o reprezentare autentic a intereselor comunita iilor locale. Este esential ca românii s aib sentimentul i convingerea c în fa a evolu iilor viitoare ansele sunt egale i c ansa bun st rii nu o au cei care sunt lipsi i de politicieni ci o are fiecare dintre românii capabili s î i valorifice ansa. În prezent. partidele parlamentare nu au pus în aplicare angajamentul de a forma comisia pentru revizuirea Constitutiei c um nu s-au facut nici progrese în ceea ce prive te introducerea unui sistem de vot care s duc la reformarea real a clasei politice. 50 .

i ine i cont c suntem în al aptelea an consecutiv de cre tere economic .Am vazut coali ii transpartidice impotriva reformei si in potriva dorintei opiniei publice. În spatele usilor inchise. în baza art. s realiz m ceea ce fiecare om. în care. al s u i al familiei sale. Am v zut cum în actualul sistem electoral. 90 din Constitu ia României i a art. va consult cu privire la votul uninominal. sunt mai importante controlul asupra parghiilor statului în elegerile de culise. ci doar sponsorilor i prietenilor. astfel încât. care s se reflecte în cre terea bun st rii personale a nivelului de trai. în continuare. Stima i parlamentari. decât sprijinul opiniei publice reform . Doamnelor i domnilor. protejeaz al i politicieni asemeni lor. îns . politicieni care î i permit cu arogan s încerece în mod repetat s influen eze justi ia i pentru motivul i dorin a acesteia de c nu a ajuns niciodat s dea socoteal direct cet enilor. care este încadrat în munc . O cre tere a salariului. care ne-a permis i ne va permite. Aceast criz financiar care 51 . bazat pe o cre tere economic solid . Nu vreau s prelungesc prea mult alocu iunea mea. Exist o serie de tensiuni care s-au acumulat la nivelul economiei mondiale. trebuie s subliniez c acest lucru va trebui întotdeauna corelat cu cre terile de productivitate pe care România reu e te s le realizeze. 11 i 12 din Legea 3/2000 privind organizarea i desf urarea referendumului. Am v zut cum în actualul sistem i electoral. 567/2006. cu p strarea echilibrelor macroeconomice. precum i a Deciziei Cur ii Constitu ionale nr. ceea ce s-a construit de ceva ani buni încoace. se poate guverna f r sprijinul opiniei publice. s nu irosim. î i dore te. politicienii f r sprijin real în râ ndul electoratului. Totodat . plec de la premisa c România este într-o perioad benefic .

Este ceea ce v propun. Guvernul României . au cunoscut lungi perioade de cre tere economic mul umesc foarte mult. Pentru c aceste dou elemente sunt re eta esen ial a asigur rii prosperit ii oric rei ri. Discursul începe cu 3 formule de adresare fiecare dintre ele fiind particularizat . de fapt. în func ie de rolul fiec ruia dintre cei prezen i: ÄStimate domnule Pre edinte de 52 i edin ¶¶.13. Acest lucru este evident i. s pun într-o lumin bun partidul politic din care face parte i într-o lumin proast restul orientarilor politice. este de la sine în eles c î i propune eviden ierea calit ilor pe care le are partidul reprezentat bineînteles argumentarea opiniilor sale. este subiectul i tema la care v îndemn s re flecta i pentru binele tuturor. ÄStima i membrii ai . trebuie s fie i pentru noi un element ne îndemne la pruden . ci ne putem da seama de acest lucru citind întreg discursul. însa nu î i face din acest lucru un scop în sine pe care s -l precizeze clar înc de la început. rilor din lume. V Discursul de fa a î i propune s conving ascult torii de valoarea orient rii politice pe care o reprezint pre edintele. de stabilitate politic . Discursul sus inut de pre edintele rii în fata Parlamentului României este unul care urm re te. la pruden i la i trebuie s în elepciune. putem spune.zguduie pie ele tuturor de aten ionare. care ast zi au un nivel de trai i o prosperitate pe care noi ne-o dorim i o invidiem. În a a fel încât parcursul pe care îl avem în continuare s fie unul marcat de cre tere economic solid . rile din Uniunea European .2007 i de stabilitate politic . fiind sus inut în plin campanie politic .Biroul de pres .11.

institu ionalizat . politicieni-infractori. îns prolific . Dup formulele de adresare. din punctul meu de vedere. f r voia lor. pentru ca prin ÄDoamnelor i domnilor´ s se urm reasc o apropiere. reiese c singurul demn de încredere i care nu are de-a face cu corup ia este chiar pre edintele. solicitând reexaminarea unor legi. De asemenea. 53 . le -au aprobat. accentuând ideea ca membrii Parlamentului nu sunt la curent cu ceea ce se petrece în Äcomunele din circumscrip iile´ fiec ruia. ÄDoamnelor i domnilor´. chiar tot i parlamentarii. Dore te s sublinieze starea de nervozitate a oamenilor politici atin i de corup ie. iar scopul s u. În cele ce urmeaz . o serie de nemul umiri în rândul parlamentarilor. iar restul oamenilor politici. care au votat anumite legi în necuno tin de cauz . i pe care membrii Parlamentului României. într-un interviu acordat presei. Îns . Stau m rturie sutele de acte normative transmise spre promulgare. Parlamentul a fost receptiv analizând cu deschidere propunerile Pre edintelui´. pre edintele prezint legi propriu-zise ce au facilitat o serie de Äinf ractori´. Pre edintele dore te s stabileasc foarte clar o barier între institu ia pre eden iei i cea a Parlamentului. precum i cooperarea bun atunci când. Din spusele sale. am considerat-o corect . ca pre edinte. sunt corup i. deci sugereaz printre rânduri i ironic.Parlamentului´. i trezind bineîn eles. c parlamentarii au fost. dore te s accentueze o serie de aspecte privitoare la corup ie. este acela de a termina corup ia. Rela ia este formal . bineînteles. o familiaritate. Pre edintele aduce o explicare a spuselor pentru a face distinctia între politicieni-infractori i parlamentarii. dore te impunerea sa în raport cu Parlamentul. subliniind clar ca între cele 2 institu ii nu poate fi vorba de o discu ie purtat pe picior de egalitate: ÄÎntotdeauna am considerat c rela ia mea cu Parlamentul este una institu ional i. acestor acuza ii. îns i aceasta fiind foarte atent dozat . spunând Äpoliticieni care fac legi pentru infr actori´. trebuie spus c la calitatea acestei rela ii a atentat chiar pre edintele care. Se începe cu 2 formule de adresare formale.

datorit at itudinii i m surilor adoptate de el ca pre edinte. recurgând.. foloseste acuza ii grave pentru a convinge auditoriul de integritatea sa i a partidului s u. întrucât între spusele sale.i fac datoria. însa se foloseste de anumi i termeni pentru a restric iona. fo tii i actualii mini trii. ironii. întrucat el este un om corect care dore te eliminarea nelegiuirilor. fo tii i actualii parlamentari. Utilizând ironia-i specific Ä. bazându-se pe argumente propriu-zise. arat cu degetul. Acest lucru este clar. România a fost condus de ho i. De asemenea.i st pânirea de sine i folosindu-se de glume. iar din momentul în care el i orientarea sa politica i-au intrat în atribu ii justi ia Äa început´ s .. face un atac direct. înainte de venirea sa la guvernare. fo tii i actualii baroni locali. ho ii au fost pedepsi i. p strându. pentru a. fo tii i actualii consilieri locali au început s r spund în fa a legii. Face acest lucru în ciuda faptului ca majoritatea oamenilor tiu. însa nu d nume iar el se sustrage. urm re te convingerea auditoriului c justi ia î i face datoria doar datorit venirii lui la guvernare. acuzând. A adar.nu mai func ioneaz telefonul c tre procurori i judec tori´. f r niciun dubiu c nu el este cel mai indicat s acuze. Mizeaz în ac iunea sa de a convinge c este integru i Äpus pe fapte mari´. pre edintele î i exprim chiar pozi ia i p rerea: ÄÎn ultimii doi ani. A spune c justi ia a început s func ioneze«´. Folosindu-se de o construc ie cu func ie de complement de modalitate. nu pe specula ii i vorbe.Trebuie subliniat faptul c pre edintele tinde s generalizeze. atitudine. iar ho ia i corup ia au fost ³stârpite´. la ironia -i specific pentru a sublinia ideea c el vorbe te cu lejeritate despre nelegiuiri.i demonstra punctul de vedere i pentru a muta aten ia auditoriului dinspre sine înspre restul: ÄCu siguran . de altfel. pre edintele vrea s eviden ieze faptul c el este sigur pe ceea ce vorbe te. nu face atacuri directe. exist o stare de nervozitate pentru o parte din oamenii politici deoarece nu mai func ioneaza telefonul c tre procurori i judec tori´. pe 54 .

Pentru cunosc tori. dorind s lase impresia c mesajul sau este personal. ca pre edinte (dar pe care nu o are): ÄAs spune c «´. vorba lui Caragiale. conteaz : ÄA spune«´. bineîn eles. nu se include în categoria ho ilor. dac ar fi implicat în ele. c el ia problemele românilor personal. putem afirma c pierduta de Caragiale. fiind fals ceea ce se spune i fiind un lucru f cut din interese politice. i anume c prin el nu conduce un om de afaceri. de fapt. pentru c el nu sus ine puterea pe care unii oameni de afaceri o de in. A adar. nu înceteaz a fi actual. ³sper«´. exagereaz .ideea c p rerea sa. care. cre terile Äexist dar. Mergând pe conceptul Äuna calda. de i sunt înregistrate cre teri din punct de vedere economic. punând accent pe ceea ce s -a f cut sub Äconducerea i orânduirea sa dreapt ´: ÄÎn acela i timp. ascunzându-se în spatele unor marionete politice. ele lipsesc cu des vâr ire´. dore te sublinierea ideii de baz a discursului s u. ³am vaz ut«´. Se remarc faptul c folose te destul de des formule prin care dore te eviden ierea importan ei deosebite pe care i-o d el. nu trebuie s a tept m ca acestea s ridice ara la nivelul de dezvoltare al ne rilor din Uniunea Europeana. tiindu-se curat. iar dac s-ar întâmpla s fie acuzat. ³«nu am consultat «´. ca pre edinte. din nou. pre edintele spune c . s-ar putea ap ra spunând c se urm reste denigrarea sa. el nefiind. dup cum se observ . tratându-le i rezolvându-le ca i cum ar fi ale sale. una rece´. Folose te imagini plastice i replici t ioase pentru a sublinia faptul c el nu ar putea vorbi cu atâta u urin despre ho iile f cute. Denigreaz ceea ce s-a f cut înaintea sa. Acuz în ideea c el. nu s denigreze ci s evid en ieze starea de fapt a lucrurilor. Prin formula ÄA mai men iona leg tura strâns între unii oameni de afaceri i p r i din oamenii politici«´. amintind de personajele din O scrisoare . Nu folose te forme impersonale. verbe impersonale. el când acuz o face pe buna dreptate. o mare 55 din dorin a de a convinge de Äbinefacerile´ conducerii sale. o astfel de marionet. Îns . din suflet.

în general. subliniind c el dore te reformarea acestor institu ii în care nici el. iar acesta este semnalul clar c trebuie s facem o schimbare profund în clasa politic ´. întrucât el ne-a integrat iar dezvoltarea depinde de noi.problem care se prefigureaza nu este legat atât de succesul integr rii noastre. Din p cate. la fel ca cet enii. nu mai are încredere: Äromanii nu au încredere. Replica aceasta este i o modalitate de a se sp la pe mâini. bineînteles c nu din cauza lui. cum nu s-au f cut nici progrese în ceea ce prive te introducerea unui sistem de vot care s duc la 56 . partidele parlamentare nu au pus în aplicare angajamentul de a forma comisia pentru revizuirea Constitu iei. Chiar el ca pre edinte i-a propus s reformeze clasa politic . Pentru a sensibiliza. afi ând interes pentru cet enii de rând cu care se compar i pe care-i în elege. mizeaz pe sensibilizare pentru a convinge. postând ca un fel de Robin Hood: Äeste esen ial ca românii sa aib sentimentul i convingerea c în fa a evolu iilor viitoare ansele sunt egale i c ansa bun st rii nu o au cei care sunt lipsiti de politicieni ci o are fiecare dintre românii capabili s î i valorifice ansa´. în a a fel încât sistemul politic românesc s devin mai flexibil. Folosind plurarul autorului: Ätrebuie sa facem´ el se include în rândul cet enilor nemul umi i i neîncrez tori care doresc o schimbare. iar dac acest lucru nu s-a reu it. Din nou. din nou se sustrage. în institu iile politice române ti. acuz boga ii. capabil s r spund exigen elor popula iei i adaptat nevoii de a func iona în interiorul Uniunii Europene. cât de felul în care acest succes va fi distribuit în societatea româneasc i în m sura în care fiecare cet ean va vedea o îmbun t ire în via a sa personal ´. tiind c oamenii nu au încredere în institu iile române ti. stabilind c se vor forma comisii pentru analiza modific rilor care trebuie aduse Constitu iei. ca cet eni. ci este din cauz c nu a avut sus inerea necesar : ÄÎnc de la începutul mandatului m -am consultat cu partidele.

. desigur. interesele i bunastarea românilor. pentru el acest aspect nu conteaz . importan ..Voi face însa ceea ce pot s fac. pentru el primând... dar. pentru care sunt mai importante propriile interese Folosind forma reflexiv i care nu vor s lase la o parte convingerile. dar dac totu i este remarcat vreo schimbare înspre bine. Folosind forma de singular a verbului dore te sublinirea c el singur se lupt pentru binele cet eniilor: .´ Reluând conceptul .. dac progrese i schimb rii în bine nu se v d. .Este evident c societatea româneasc evolueaz . s-a lovit de atitudinea rece i necooperant a celorlalte partide. Din nou vrea sa sensibilizeze cet eanul. Îns . ceea ce conteaz cu adevarat pentru el este p rere românilor. este numai i numai datorit lui. pentru modificarea Constitutiei. întrucat specific faptul c . Îns . i-a c lcat pe suflet´ i a dorit deschiderea unui dialog cu celelalte partide. i anume voi declan a un Referendum prin care s solicit românilor s opteze pentru introducerea votului uninominal´. dar nu putem spune acela i lucru despre clasa politic ´. ca pre edinte fiind dispus s ia seama de p rerile celorlalte partide. orgoliile proprii. cu aceast 57 .m-am consultat cu partidele«´. din nou.. pre edintele afirm c . el ca pre edinte a l sat la o parte diferen ele de clas politic . este pentru c nu a g sit sus inere. A adar. subliniind c el lucreaza pentru români.reformarea real a clasei politice´. folosind un verb subiectiv . pentru c sus inându-l pe el. Chiar dac se love te de u i închise. a verbului . el. dorind astfel s colaboreze cu ei. el va continua. sper c Parlamentul îl va sus ine. în acela i timp. pentru el fiind important comunicarea cu celelalte partide. una rece´. pentru o colaborare cu pre edintele în folosul românilor.. caut sus inere pentru români.sper´ pentru a sensibiliza: . pentru c . fiind singurul pre edinte care a dorit o astfel de colaborare cu români pentru români.Sper c .una cald . sus ine românii. Mizeaza din nou pe sensibilizare. Parlamentul României va declan a procedurile. pre edintele î i d . atât de necesare. dac nu a reu it s colaboreze cu partidele.

i el. i el face urm re te sublinierea ideii c el .a v zut dar c el nu a f cut´ fiind nemul umit: . asist m la Victoria interesului de partid asupra interesului politic´. pre edintele a v zut toate acestea. în care. uitând voit c parte din aceasta clasa politica. nu exist nici m suri care s oblige clasa politic la o reprezentare autentic a intereselor comunit iilor locale´.. se poate guverna fara sprijinul opiniei publice. A adar.Am v zut coali ii transpartidice împotriva reformei i împotriva dorin ei opiniei publice. a condus pân la el. Am v zut cum în actualul sistem electoral. Coali iile transpartinice realizate au la baz în elegeri f cute .. ceea ce vrea pre edintele s spuna este c societatea evolueaz datorit lui i a cet eniilor dar nu a parlamentarilor. decât sprijinul opiniei publice i dorinta acesteia de reform ´..România a intrat într -un proces accelerat de moderniza re«´. Am v zut cum in actualul sistem electoral.În prezent. excluzându-se pe el.afirma ie care la prima vedere pare o contradic ie... Pân acum câ iva ani primitiv .. întrucât el militeaz pentru interesele cet eniilor. Folosind forma de plural a verbului . Vorbe te despre clasa politic într-o manier în care dore te sublinierea i convingerea auditiorului c el nu face parte din aceast clas politic ingrate.Nu exist reglement ri care s stabileasc nivelul necesar de moralitate în viata politic . de dezinteres pentru nevoile cet enilor.a vedea´ la persoana I singular i repetându-l.. protejeaz 58 . Aceast clas politic umbrit de coruptie. în spatele u ilor închise. sunt mai importante controlul asupra pârghiilor statului i în elegerile de culise. Folosind verbul . se martirizeaz . el nefiind de acord cu ce a v zut. politicienii f r sprijin real în randul electoratului. urm re te sustragerea sa din rândul corup ilor i includerea sa în rândul cet enilor one ti care asist neputincio i la nedrept ile facute de clasa politica. bineîn eles. Îns . de-abia de când este el la conducere . dar ceea ce îl nemul umeste pe el este c .. neintrând în categoria celor pe care i -a v zut f când nedrept i.a asista´: .

Folosind persoana I singular i prezentul a verbului .. . militant pentru binele poporului nu poate reu i singur. în baza art. fiind st pân pe situa ie cunoscator al conjucturilor. i face apel la parlamentari s -l sus in întru interesele cet enilor..Stima i parlamentari. Vocabularul folosit de pre edinte este unul accesibil pe care s -l în eleag omul obi nuit. iar restul politicieniilor lupt pentru interesele proprii. politicieni care î i permit cu arogan s încerece în mod repetat s influen eze justi ia i pentru motivul c nu a ajuns niciodata s dea socoteal direct cet enilor.. legi pe care nu le încalca.i doreasca´ etc. cu însemn tate profund : .cet eni´. ca un bun cunoscator al legiilor. i.cred´. Foloseste cuvinte mari. va consult´.îmi exprim speran a´. î i prezint pozi ia. pre edintele se sensibilizeaz când vine vorba de ar .sper´. folose te cuvinte simple cu însemn tate profund .. i 59 .. iar restul politicienii lor sfideaza cet enii i opinia public . Folosind termenul .. . dar e sus inut de lege i bineîn eles de cet enii în slujba c rora se afl .cet eni´ . La sfâr it. Pentru el.fac apel´. conteaz opinia public i datorit opiniei publice ocup pozi ia pe care o are. ci doar sponsorilor i prietenilor³. 567/2006.. dore te din nou accentuarea ideii c el este singur împotriva tuturor. . ca pre edinte..cet eni´ de-a lungul discursului destul de des dore te s sensibilizeze poporul i s îl conving c el. pre edintele lupt pentru interesele poporului i cet enilor români. . . v consult cu privire la«´ A adar. Îns el. popor... precum i a Deciziei Cur ii Constitu ionale nr.. dar este insensibil când vine vorba de reformarea clasei politice.. 11 si 12 din Legea 3/2000 privind organizarea i desf urarea referendumului. . el dând seama cet enilor pentru actele sale.sper´. a consulta´ . 90 din Constitu ia României i a art. afirma:. Din nou el se exclude. pre edintele reia o formul de adresare oficial .al i politicieni asemenea lor.s .

dar i asupra diferen ierii no iunilor de text. A adar. Structura acestei lucr ri urmeaz chiar scopul propus. primele fiind încadrate macro -structurilor. discurs. iar propozi iile. a fost pus în leg tur cu distinc ia propozi ie ± enun . în timp ce discursul reprezint un act structurat. Trebuie subliniat c termenul de text nu poate fi utilizat în acelea i contexte în care este folosit termenul de discurs. Textul reprezint o unitate structurat de expresii lingvistice.Concluzii Lucrarea de fa are ca scop eviden ierea anumitor particularit i ale discusului. Aceast din urm distinc ie presupune un transfer de complementaritate în domeniul nivelului de analiz . mai mult sau mai pu in argumenta ia. 60 . respectiv enun urile fiind micro -structuri. În primul capitol al lucr rii sunt trecute în revist no iuni teoretice referitoare la discurs. nu trebuie s îi fie atribuite acelea i accep iuni. în particular. Al doilea capitol al acestei lucr ri presupune prezentarera particularit ilor discursului argumentativ i a rela iei pe care o are acesta cu celelalte tipuri de discurs. în general. aceast distinc ie text -discurs. orice tip de discurs presupune. i ale discursului argumentativ. Pornind de la aceast idee. pozi ii. orient ri. discursul argumentativ este parte integrant din orice fel de discurs. trebuie subliniat c . insistându-se asupra definirii actelor de limbaj. De asemenea. Argumenta ia este un act verbal intelectual prin care sunt respinse sau sus inute anumite interpret ri. i. întrucât discursul reprezint realizarea concret a unui text. la o privire mai atent . care ia form datorit unui eveniment i care se manifest prin elemente lingvistice. Diferen a nu este una dat de opozi ie. ci este una cerut de concretizarea diferit a celor dou fenomene. în niciun caz.

Arta cuvântului trebui mânuit cu dib cie pentru ca acest scop s fie atins. 61 . pentru c numai astfel poate convinge. a argumentelor menite s conving i s atrag sus in tori. El trebuie s fie convins de veridicitatrea s puselor sale. trebuie s -i cunoasc inta.i cunoasc alocutorul. Discursul argumentativ trebuie ridicat la rang de art . Discursul argumentativ nu are existen dac nu î i atinge scopul pentru care este construit. i anume acela de acovinge auditoriul despre veridicitatea i juste ea celor sus inute în discurs. la rândul s u. întrucât acesta este. iar rolul de seam în cadrul acestei structuri îl au conectorii. De asemenea. de fapt. acesta având toate atributele discursului argumentativ. st pânire de sine. s cunoasc punctele comune ale indivizilor care formeaz totul unitar c tre care î i îndreapt mesajul. emi torul unui astfel de discurs trebuie s . Datele problemei trebuie cunoscute în cele mai mici detalii. În ultimul capitol al acestei lucr ri este prezentat un discurs politic. pentru a . locutorul trebuie s cunoasc sl biciunile. auditoriul. este o bun cunoa tere a subiectului abordat. Un alt pas ce trebuie urmat pentru ca discur sul argumentativ s fie eficient. arta convigerii. preferin ele.i sus ine pozi ia. pentru c numai astfel emi torul eman siguran . Ace tia au rolul de a dispune argumentele în cadrul discursului. Se urm re te prezentarea Äarmelor´ de care se folose te emi torul acestui discurs. Toate acestea ajut la conceperea just a unui discus argumentativ. orient rile.Acest tip de discurs prezint o structur complex .

Editura Funda iei pentru Studii Europene. Editura Universit ii. Editura Academiei. Editura Polirom. 2001 4. Maria Manoliu Manea 62 . Editura 8. 1984 Discursul raportat în textele dialectale românesti. 2006 Modele de structurare semantica. Andrei Marga Universita ii. Bucure ti 2008 Conectori pragmatici. Bucure ti. Ion Coteanu Stilistica Func ional a limbii române. Academia Român . Cristina C l ra u. Cluj-Napoca. Editura Facla. Bucure ti. Editura Nemira. Academia Român Gramatica limbii române (GALR). Daniela Roven a Frumu ani 9. 1993 10. Bucuresti. Cezar Bala oiu 6. Bucure ti. 2007 Editura Editura 2. pragmasemantica si discurs. Editura Academia Român . Ipoteze Tritonic. Forascu 5. Adela Bidu Vranceanu. Adela Bidu Vrânceanu 7. 2005 i ipostaze. Argumentarea. Dumitru Irimia Introducere in stilistica si poetica. 1972 Gramatica. Editura Litera. Bucure ti. 1985 Tratat de lingvistic general . 2004 Analiza discursului. Timisoara. Alexandru tef nescu 3. Iasi.BIBLIOGRAFIE 1. Bucure ti. Lucia Wald. Sorin Stati 11. 2004 Dic ionar de stiinte ale limbii.

Pite ti. Silvia S vulescu Lingvistica general i aplicat . Romane. 2008 Editura Academiei 14. 1982 Gramatica limbii române. Editura Politic . Mihail Zamfira. Unita i i rela ii. Editura Funda ia România de Mâine. Bucure ti. Editura Comunicare. Editura Universitatii. Bucure ti. Stefan Gaitanaru 15. Pitesti. 2003 Gramatica actuala a limbii romane. Sintaxa. 2006 Retorica i teoria argument rii. Ro. 2007 Logica dinamic a contradictoriului ± antologie. tefan G it naru 16. Maria Osaic 13. Bucure ti. Valeria Gu u Romalo 63 .12. Editura Tempora. Bucure ti. Stephane Lupasco 17. 2005 Sintaxa limbii române I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful