UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU PITE TI

Facultatea Management Marketing în Afaceri Economice Râmnicu Vâlcea SPECIALIZAREA: COMUNICARE MANAGERIAL I RELA II PUBLICE

DISCURSUL ARGUMENTATIV
LUCRARE DE DISERTA IE

COORDONATOR : PROF. UNIV. DR. RADU PÂRVU ABSOLVENT : OCHEAN ELENA CLAUDIA

2011

CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................... 2 CAPITOLUL I....................................................................................... 5 DISCURSUL - ASPECTE GENERALE
1.1. Actul de limbaj. Func iile limbajului ......................................... 5

1.2. Discursul ........................................................................................ 9 1.3. Tipuri de discurs .......................................................................... 16

CAPITOLUL II ................................................................................... 18 DISCURSUL ARGUMENTATIV
2.1. Defini ie; delimitare; condi ii de realizare ............................ 18

2.2. Caracteristici ................................................................................ 28 2.3. Rela ia discursului argumentativ cu celelalte tipuri de discurs 33

STUDIU DE CAZ ................................................................................ 46 CONCLUZII: ..................................................................................... 60 BIBLIOGRAFIE ................................................................................. 62

1

INTRODUCERE

Lucrarea de fa are ca scop prezentarea discursului argumentativ Întrucât nu se poate vorbi despre discurs în afara actului de limbaj, prezentarea conceptului de act de limbaj este necesar , insistându-se asupra func iilor limbajului Indiscutabil, se poate men iona c limba este un mod de comunicare, cel mai important, între membrii între membrii unei Nu poate fi vorba de discurs în afara limbii Nevoia de comunicare duce în cele din urm la apari ia, dezvoltarea i perfec ionarea limbajului, acest lucru se accentueaz numai în momentul când se realizeaz comunicarea, adic numai în cadrul unei societ i Pentru a se putea realiza aceast func ie global a limbii, ea are la baz alte func ii particulare care sunt legate de principalii factori ai comunic rii verbale. În opinia unor cercet tori, ace ti factori ai comunic rii sunt atât subiectul vorbitor cât i con inutul comunic rii. Fiecare dintre ace ti factori determin la rândul lui o alt func ie a limbii precum:func ia expresiv ,func ia apelativ si cea reprezentativ . Cea mai veche form de manifestare a cuvântului este discursul. Martor în acest sens st Cicero, ale c rui discursuri au f cut istorie i înc mai ofer modele de structurare a unui discurs, dar i de conduit pentru cel care îl dore te. Arta limbajului este una des vâr it . Cuvântul, rostit când trebuie i cum trebuie, poate schimba destine, poate schimba istoria. Cel care tie s mânuiasc cuvântul are victoria pe jum tate asigurat . Orice cuvântare, orice tip de discurs, presupune, într -o mai mare sau mai mic m sur o argumenta ie, întrucât are rolul de a convinge. Deci, devine un discurs argumentativ.

2

argumentarea având o semnifica ie univoc . Discursul argumentativ presupune anumite trepte. pe strad . La televizor. fie c noi con tientiz m sau nu. de fapt. acesta din urm fiind interpretat din perspectiva unei discu ii ra i onale dintre dou persoane. trebuie atinse urm toarele p r i: stabilirea tezei de argumentat. Teoria argument rii are o sfer larg de cuprindere. Subiectul discu iei este dat de veridicitatea unor ac iuni. a situa iei de comunicare i a mecanismelor ei logice. stabilirea datelor ce vor fi folosite în acest discurs. Argumenta ia a fost cercetat plecându -se de la conceptul de discurs practic. just i adev rat. suntem ataca i de spoturi publicitare. nu are cum s -l transforme într-o argumenta ie. de dezbateri politice. o alt treapt a discursului argumentativ este reprezentat de de operatorul modal i stabilirea condi iilor de exceptare a acestuia. În sensul larg al termenului. stabilirea regulilor de referin i justificarea lor. locutor i colocutor. 3 .Motivul pentru care mi-am propus s dezbat aceast tem es te actualitatea conceptului de argumenta ie. de reality shouri i multe alte astfel de situa ii de comunicare. În via a de zi cu zi suntem asalta i de astfel de discursuri. ce are ca finalitate convingerea destinatarului / a destinatarilor de juste ea lui. argumentarea este un mijloc prin care o serie de teorii sunt dispuse astfel încât s sus in sau nu un punct de vedere. diferite fe e ale discursului argumentativ. În urma stabilirii acestui aspect. s conving un auditoriu de ceva. Trebuie subliniat c teoria argument rii a fost abordat din perspectiva unei cercet ri a aspectelor de in de comunicare. Dac emi torul nu este convins el însu i de veridicitatea mesajului pe care trebuie s îl transmit . momentul de debut al unei argumenta ii fiind stabilirea pozi iei emi torului unui mesaj fa de o comunicare: emi torul porne te de al premisa c mesajul s u este corect. De asemenea. Discursul argumentativ presupune o investiga ie a teoriilor comunica ionale. toate acestea fiind.

4 . când este atât de important s te faci în eles.Se observ c acest subiect prezint utilitate în via a de zi cu zi. auzit. Trebuie s recunosc c acest din urm motiv a fost cel care m-a determinat s aleg aceast tem . dar mai ales s nu te la i manipulat de cei care st pânesc prea bine aceast logic a argumenta iei. Äascultat´.

oamenii ac ioneaz unul asupra celuilalt prin limb . psihologie etc. Editura Academiei Romane. un ordin. p. Unitatea comunicativ minimal este actul de vorbire. Bucure ti. Actul de limbaj. actul de limbaj dispune i de o dimensiune ilocu ionar care se refer la valoarea actului. Datorit faptului c în exprimarea noastr . 30 5 . Actul de limbaj trebuie pus în leg tur cu no iunea de act de limbaj: ÄÎn procesul comunic rii. 838 Cezar B l oiu.În se poate men iona faptul c respingerea sau adoptarea Valeria Gu u Romalo. Unii cercet tori au ajuns la concluzia c pentru analiz . Bucuresti. 2008. De asemenea. Trebuie f cute unele l muriri cu privire la no iunea de limbaj i func ie a limbajului. orice element din limb concluzie. func iile limbajului În studiile de specialitate. producând schimb ri în lumea înconjur toare. p. p. o promisiune. Gramatica limbii române. pentru a se demonstra cum este el în istorie.CAPITOLUL I DISCURSUL ±ASPECTE GENERALE 1. o rug minte. actul putând fi o cerere. Editura Tritonic. Editura Universit ii. un sfat 2 etc. deoarece structura unei limbi poate fi descoperit expresiei 3. întrucât sunt esen iale în stabilirea no iunii de discurs. Discursul raportat în textele dialectale române ti. 1. 47 3 Daniela Roven a-Frumu ani. într-un context determinat´ 1. 1 2 i prin modul cum sunt distribuite elementele acesteia în cadrul ar trebui analizat minu ios. no iunea de act de limbaj a fost definit din perspectiva unei dimensiuni locu ionare care se refer la formarea frazelor. au existat foarte multe elemente. aceasta trebuind s fie în conformitate cu normele actuale ale limbii române. a oamenilor de zi cu zi. Analiza discursului. logic . Bucure ti. Ipoteze i ipostaze. 2005. Actul de vorbire este actul performat prin utilizarea limbii în situa ii de comunicare concrete: secven a produs de vorbitor cu o anumit inten ie comunicativ . planul semantic nu are nici un fel de importan . 2004.

Editura Nemira. Sorin Stati. p. p. Bucure ti. p. elementul psihic particip la producerea modific rilor lingvistice i prin recunoa terea faptului c limba are 6 .15 5 4 concret ´4. 54 7 Mihail Zamfira. Editura Academiei. op. dezvoltarea i perfec ionarea Ion Cotenu. F r discu ii se poate men iona c limba este Ämijlocul de comunicare cel mai important între membrii aceleia i comunit i³ 7. Stilistica fun ional a limbii române. f r a putea fi determinate de voin a oamenilor. s -au n scut. 2001. Nevoia de comunicare duce în cele din urm la apari ia. Tratat de lingvistic general . Maria Osiac. aceasta este totu i un progres prin faptul c o existen în i prin acei oameni care o vorbesc. 1985 Dic ionar de tiin e ale limbii. Bucure ti. limbiile au fost considera te: Äorganisme naturale care. Editura Funda iei România de Mâine.structuralismului a fost facut de modul în care limba a fost denumit : ÄDac limba înseamn totalitatea exprim riilor concrete prin car e o comunitate uman î i exprim ideile din cele mai îndep rtate timpuri pan azi. Bucure ti. atunci tiin a care studiaz acest fenomen. concret prin defini ia lui anterioar . Sorin Stati. Conform acestei concep ii. cit. Editura Academia Român . Referitor la cele afirmate mai sus se poate sublinia c : ÄAceast comunitate de limb este una dintre tras turile definitorii pentru un popor i folosirea neîntrerupt a aceleia i limbi este cea mai sigur dovad a comunit ii istorice a unui popor³ 8. . 1972. Actul de limbaj trebuie abordat din perspectiva unui act complex. Acest lucru presupune faptul c . trebuie s fie i ea Trebuie spus c . Bucure ti. Lingvistic general i aplicat . în ceea ce prive te concep ia psihologist asupra limbii. 1972. 18 6 Lucia Wald. este nevoie s existe o societate în cadrul c reia s se manifeste. Aceast func ie a limbii este legat de natura social a limbii. Ärealizat prin utilizarea limbii în situa ii de comunicare concrete´ 5. apoi îmb trânesc i mor. au crescut i s-au dezvoltat în conformitate cu anumite legi. i lor le este proprie acea serie de fenomene pe care obi nuim s o cuprindem sub numele de via ´6. Majoritatea lingvi tilor au conceput limba ca pe un adev rat fenomen natural. p. 46 8 Lucia Wald. 2007.

limbajului, acest lucru se accentueaz numai în momentul când se realizeaz comunicarea, adic numai în cadrul unei socie t i. Pentru a se putea realiza aceast func ie global a limbii, ea are la baz alte func ii particulare care sunt legate de principalii factori ai comunic rii verbale. Trebuie subliniat c ace ti factori ai comunic rii sunt atât subiectul vorbitor, cât i con inutul comunic rii. Fiecare dintre ace ti factori determin la rândul lui o alt func ie a limbii precum: func ia expresiv , func ia apelativ si cea reprezentativ . Exist i al i factori extremi de importan i comunic rii, care constituie comunicarea verbal . Dintre ace ti factori se remarc , transmi torul, care are un rol important întrucât cu ajutorul acestuia se transmite mesajul receptorului. Pentru ca func ia s fie îndeplinit de mesaj este necesar un context, la care s se fac referire, adic un referent, de un cod comun sau mai pu in comun receptorului i transmi torului i de un contact, acest lucru f când referire la faptul c , între transmitator i destinatar trebuie s existe o legatur psihologic , care le ofer posibilitatea s men i n comunicarea 9. Limba are diferite func ii: func ia expresiv sau func iea emotiv , func ia apelativ sau func ia conativ , func ia reprezentativ sau func ia referen ial . Pe lâng metalingvistic aceste func ii , trebuie amintite i func iile: fatic , i poetic . Tot aici, putem men iona faptul c : Äun mesaj

oarecare este expresia transmi atorului iar limba ca întreg este expresia personalit ii umane in general´ 10. De aici concluzion m faptul c , pentru a se face în eles un mesaj, acesta are nevoie de un context, iar limba nu poate s existe i s func ioneze decât în cazul în care aceasta este sistem deschis. În orice act lingvistic este prezent un destinatar, lucru ce justific faptul c limba are un caracter social. Limba trebuie cercetat din punctul de vedere al variet ii func iilor ei.
9 10

Maria Manoliu Manea, Gramatic , pragmasemantic Lucia Wald, Sorin Stati, op. cit. , 1972, p. 18

i discurs, Editura Litera, Bucure ti, 1993, p. 22

7

Functia emotiv

sau expresiv , a c rei aten ie este îndreptat

spre

transmi tor, are scopul de a exprima în mod direct atitudinea vorbitorului fa de cele afirmate de acesta. Se poate spune cu alte cuvinte, c aceas t func ie este îndreptat c tre un emi tor, care transmite, în afar de mesajul propriu -zis, i informa ii despre sine precum vârsta, atitudinea fa temperamentul, starea afectiv etc. Aceast din urm func ie este strâns legat de categoria modaliz rii. Modalizarea este mijlocul prin care se exprim atitudinea vorbitorului fa de un mesaj. Aceasta se realizeaz cu ajutorul mai multor operatori modali. Modalizarea, respectiv marcarea atitudinii modale în enun , se realizeaz cu ajutorul modalizatorilor, ace tia putând fi de mai multe feluri dup cum urmeaz : - gramaticali (modurile verbale); - lexico-gramaticali, respectiv expresii modale specializate (adverbe i locu iuni adverbiale, semiadverbe, verbe modale); - lexicali (verbe cu sens modal: epistemice, volitive, deontice, apreciative; perifraze stabile sau libere); - prozodici (intona ia). Toate aceste mijloace sunt denumite în studiile de specialitate modalizatori, îns , în sens restrâns acest termen este folosit mai ales pentru expresiile par ial gramaticalizate. De asemenea, se cuvine men iunea c modalizatorii interac ioneaz în cadrul enun 11. O alt func ie a limbii care depinde de categoria modaliz rii este este func ia conativ . Aceast verbal fie nonverbal . O alt func ie este func ia referen ial . Aceast func ie a cunoscut i alte denumiri, precum imbaj intelectual sau func ie reprezentati v . Numit denominativ aceasta este îndreptat
 

de cele afirmate,

func ie se adrese az

destinatarului, ea urm rind

ob inerea unui rezultat, a unei anumite manifest ri din partea destinatarului, fie

i func ie

spre referent, regasindu -se în textele

stiin ifice în acele mesaje care ne transmit o informa ie. Informa iile ob inute
11

Valeria Gu u Romalo, op. cit., p. 704

8

prin intermediul senza iilor i percep iilor de la mediu inconjurator dobande sc un nume. Aceste informa ii sunt fixate de gândire cu ajutotul cuvintelor, care definesc diferite no iuni. În cadrul acestei func ii, mesajele în care aceasta domin pot fi controlate facându-se o raportare la realitatea obiectiv , însa aceste mesaje pot fi supuse si unor teste alea adev rului: ÄLimbajul permite, a adar, gândirii s fixeze datele captatate prin senza ii si percep ii³ 12. Func ia metalingvistic este întalnit în lucr rile de tiin a care apar in lingvisticii, însa ea apare i în conversa ia obi nuit , precizând sensul anumitor expresii din mesaj. Aceast func ie se manifest i în cazul în care unul dintre interlocutori se adreseaz într-o limba necunoscut de partenerul de dialog, dar i în cazul în care emi torul i receptorul fac parte d in sfere diferite. O alt func ie remarcabil , care a fost adeseori confundat cu func ia expresiv , este func ia poetic . Aceast ÄDatorit func ie vizeaz mesajul ca atare func iei poetice, mesajele lingvistice pot provoca la interlocutori

emo ii artistice, limbajul devenind forma de expresie a artei literare, a a cum pentru anumite calit i culoarea,sunetul au devenit materialul altor arte³ 13. Aici, emi torul este interesat nu numai de ceea ce comunic , adic de informa ie, ci i de armonia estetic a me sajului: ÄE important ca mesajul s sensibilizeze pe cel care-l ascult , s determine emo ii artistice³ 14. i plac , s -l

1.2. Discursul

În studiile de specialitate, discursul a fost definit dup cum urmeaz : ÄDiscursul este enun ul considerat din punctul de vedere al mecanismului discursiv care îl condi ioneaz . Astfel o perspectiv asupra unui text din punctul

12

Lucia Wald, Sorin Stati, op. cit. , 1972, p. 16 Ibidem, p. 17 14 Zamfira Mihail, Maria Osiac, op. cit., p. 49
13

9

71 Valeria Gu u Romalo. astfel: ÄDin perspectiva func ional a comunic rii. Cuvântul a fost definit ca unitate semnificativ dar abstract . din aceast defini ie. Îns . prime te o valoare comunicativ . p. un eveniment. un discurs. a c iuni. enun ul reprezint . de importan a acestei unit i sintactice nu s -a îndoit nimeni. Pentru a fi utilizate în procesul comunic rii. Ceea ce deosebe te enun ul de celelalte unit i semnificative ale limbii este referen ialitatea. corelarea obligatorie a unei unit i lingvistice cu o anumit informa ie referitoare la un fapt care face obiectul comunic rii´. bineîn eles. Se observ . îi apar in. din perspectiv lingvistic . 2008. o reprezentare a universului din are vorbitorul. 17 10 . participând la configurarea acestui referent. Aceast unitate sintactic fundamental este definit de Gramatica limbii române. 16 Cuvântul i morfemul sunt entit i ce apar in limbii. unitatea cea mai important este enun ul. Ceea ce face dintr-un simplu enun un discurs. face parte. iar descrierea lor este unul dintre obiecti vele principale ale cercet rii lingvistice.. cit. un fenomen. fiind deseori definit ca una fundamental a nivelului sintactic. În limba român enun ul a fost interpretat ca unitate sintactic . cit. dar f r o pozi ie clar definit .. corelate cu realitatea ce presupune fenomene. aces tea f când parte dintr-un sistem c ruia. o situa ie. op. p. De asemenea. introducând informa ii specifice: ÄTransferat ( i 15 16 Daniela Roven a-Frumu ani. nu este altceva decât maniera de abordare a enun ului propriu-zis. Enun ul este realizat printr -o asociere de cuvinte i face referire la un fapt. obiecte. ce se raporteaz la entit i ale clasei reprezentat de acesta. aceste entit i ale limbii. cuvântul. percepute ca un sistem. op. cu realitatea ce presupune lumea reprezentat de limb . Fiind inclus într -un enun . studiul lingvistic al condi iilor de producere a acelui text îl face discurs´ 15. de fapt. un referent complex. trebuie s fie integrate în enun . c orice enun este.de vedere al structur rii sale în limb îl face enun . utilizatorul s u.

numai prin una din formele paradigmei sale i realizeaz . în special în comunicarea oral . componentele forte ale enun ului. fiind semnificativ. p. acestea fiind 17 18 Idem 16 Adela Bidu-Vrânceanu. verb i substantiv. intervine.i dobândi calitatea de unitate . O structur lingvistic utilizeaz o serie de mijloace pentru a . Referen ialitatea este o condi ie pe care structura lingvistic trebuie s comunicativ o îndeplineasc 18 pentru a. contribuind la identificarea obiectului ce este implicat în comunicare. Timi oara. Interpretat ca realizare lingvistic . enun ul este o unitate a comunic rii ce este de fapt un rezultat al procesului de actualizare care presupune asocierea diverselor unit i ce compun sistemul. cu men iunea c . Enun ul care se poate analiza este o structur organizat . cuvintele deictice dar i celelalte elemente ce compun un enun . cuvântul actualizeaz n umai unul din sensurile cuvântului polisemantic. For scu. Inclus într-un context dat.inclus) în comunicare. de asemenea. amintim structura intona ional . complemente) în jurul altor elemente. este reprezentat dac e vorba de un cuvânt flexibil. presupune asocierea lui cu determinan ii. pentru sublinierea referen ialit ii. gestul. de obicei. de fapt. Un alt mijloc folosit pentru realizarea referen ialit ii este substantivul care este o unitate a sistemului i care fiind inclus în enun . numai par ial posibilit ile de asociere gramatical cu care este compatibil´ 17. enun ul este de finit ca unitate sintactic ce se poate analiza sau nu. modul de îmbinare i asociere a elementelor ce îl compun. Printre mijloacele utilizate. 67 11 . Pentru realizarea referen ialit ii sunt folosite. 1984. cuvântul nu particip la realizarea enun ului decât cu o parte limitat a informa iei lingvistice pe care i-o confer includerea în multiple configura ii rela ionale ale sistemului (lexical i gramatical): cuvântul -text nu valorific decât par ial virtualit ile care îl caracterizeaz ca unitate a sistemului. Fiind o structur lingvistic . acestea din urm fiind.i realiza referen ialitatea. Modele de structurare semantic . Editura Facla. acestea din urm fiind grupate în determin ri (atribute.

Introducere în stilistic si poetica. dar i de situa ia de comunicare. 19 20 Valeria Gu u Romalo. enun ul depinde în realizarea sa de toate disponibilit ile pe care le ofer sistemul limbii. Editura Polirom. p. fiind reprezentat cu ajutorul unei secven e fonice care este asociat cu o semnifica ie. asocierea având în vedere un transfer de informa ie. legi de constr uc ie a unui enun . Aceast organizare lingvistic a enun ului depinde i de coordonatele ± spa io-temporale ale cadrului de realizare. p. o îmbinare ce are o organizare lingvistic ce depinde în special de mesajul ce se dore te a fi transmis. cit. Formul ri de tipul acesta sunt permise doar ca licen e poetice. 15 12 . el comunicând o informa ie sau evocând un eveniment. Din perspectiv lingvistic . în procesul comunic rii. grupul semantico -sintactic i cuvântul (unitate a sintgemului compatibil Enun ul este unitatea principal i cu statutul de enun prin referen ializare deictic . Aceste restric ii sunt dublate de o serie de restric ii lexicale: Adie soarele în loc de Adie vântul. 45 Dumitru Irimia. Cuvântul apar ine sistemului lingvistic. poart un con inut informativ. 1999. Privit din punct de vedere referen ial -comunicativ. enun ul se prezint ca o realizare particular . Un enun se realizeaz prin selectarea unor mijloace adecvate fiind selectate dintr -un ansamblu de posibilit i pe care le ofer sistemul unei limbi 20. elementul esen ial este ocupat de verb. trebuie notat c ÄUnit ile nivelului referen ial discursiv sunt enun ul. de fapt. marcat de regul inten ional´ 19. Exist o serie de restric ii gramaticale ce sunt. Astfel.selectate în raport cu informa ia transmis .. enun ul este o unitate de baz a comunic rii. enun ul nu apar ine sistemului amintit. Num rul componentelor i diversele raporturi care le organizeaz . reprezentat prototipic prin articularea unor componente semantico -referen iale. Procesul de actualizare se refer la posibilit ile de combinare ale sistemului. în organizarea c reia. op. Astfel. Ia i. aceasta din urm fiind reprezentat prin participan ii la actul comunicativ. determin structura sintactic a enun ului.

mecanism ce presupune o serie de conectori textuali care sunt specifici numelui. Sintemul se caracterizeaz printr -o serie de valen e sintactice. îns trebuie s se disting între unit i func ionale i unit i rela ionale. 23 Unitatea frunc ional care satisface o valen sintactic poart numele de sintem. Prin valen sintactic se în elege posibilitatea de a ac tiva o posibilitate combinatorie 24. op. avem de -a face cu fenomenul numit extensiune. Îns exist un mecanism prin care se trece de la enu n la paragraf i la text.. Din aceast perspectiv . Unit i i rela ii. cu men iunea c valen a pe care o satisface este generat de c tre un alt sintem. acestea din urm fiind specifice verbului 21. Aceasta implic suprapunerea a dou rela ii de subordonare în sens invers. În acest fel un enun simplu es te Idem 19 Dic ionar de tiin e ale limbii. cit. p. expan siunea. I. p. 12 24 Idem 23 22 21 13 . Este ceea ce se nume te subordonarea bilateral sau rela ia de interdependen ´. 2007. Transferul anaforic. care este un Ätip de fenomene caracteristic situa iei de contact între limbi.Studiul gramaticii are ca limit superioar fraza. Sintaxa limbii române. sintagma principal sunt din nou pa ii ce trebuie urma i pentru a se forma o idee corect despre fraz . Äunitatea la nivelul superior al sintaxei este constituit tot din corelarea (coinciden a) unor r ela ii de natur diferit : rela ia regent ± valent i rela ia valent ± regent. Pite ti. unitatea minimal rezult din corela ia a dou entit i diferite. este realizat prin tr s turile gramaticale mai sus amintite. Editura Universitatii. 18 23 tefan G it naru. dar i unui determinism al morfemelor gramaticale ale temporalit ii. iar o în irare de astfel de fraze formeaz un text. el generând în paralel i valen e sintactice proprii. unitatea minimal rela ional este sintagma i dac la nivel inferior. paragraf. reprezentând rezultatul încerc rii indivizilor de a stabili corela ii între sistemele lingvistice respective´ 22. Extensiunea. La nivel sintactic unitatea minimal este sintagma. Dac este satisf cut valen a unui regent de o unitate sintactic subordonat .

Limbajul are un caracter linear. paralelismul sintac tic. Se observ astfel i similitudinea de comportament sintactic între microsemn (morfemul) macrosemn (paragraful. 2005. gradul de informaticitate a enun ului este ref cut printr -o fraz periodic i prin paragraf. Expansiunea presupune transformarea unit ilor sintactice pe care extensiunea le -a instituit. iar o fraz -enun poate s se încheie f r a se satisface toate valen ele sintactice ale elementelor componente. Nivelul macrostructural are la baz regula compatibilit ii. în propozi ii subordonate corespunz toare. enun urile incompatibile din perspectiv 25 26 Ibidem. generându -se predica ii noi. definirea paragrafului fiind dat de coeren a amintit . nu face obiectul de interes al gramaticii textuale. Acest fapt este un fenomen semantic i sintactic. perioada nu face parte din rândul unit ilor transfrastice i deci. 45 tefan G it naru. asigurânduse astfel caracterul unitar prin circularitatea informa iei. Paragraful a fost definit ca presupunând Ätrecerea de la rela iile homoextensive la rela ii heteroextensive. conform principiului succesivit ii. p. Editura Tempora. tot astfel exist extensiune intrafrastic i transfrastic ´ 26. prin intermediul unor procedee specifice. Pitesti. Gramatica actuala a limbii române. Nivelul microstructural presupune ca regula coeren e i s fie manifestat prin restric iile selective. p. Astfel. Astfel. ca unitate transfrastic ): a a cum morfemul angajeaz rela ii homosintagmatice (în interiorul unui enun ) i heterosintagmatice (dincolo de cuvânt).transformat într-o propozi ie-enun dezvoltat . Dac valen ele care sunt menite a epuiza inten ia de comunicare a emi torului nu sunt satisf cute. Fraza periodic . repeti ia. 31 14 . prin perioad se în elege o extindere structural a unui enun . Deosebirea dintre un text i un non-text presupune precizarea c m rcile coeziunii sunt dublate în mod obligatoriu de cele ale coeren ei semantice. Sintaxa. ajungându-se la fraza-enun 25. doar dac aceste procedee se reg sesc ca m rci ale coeziunii transfrastice.

Textul are o serie de caracteristici. Paragraful este o unitate sintactic transfrastic cu tr s turi gramaticale. regul ce ac ioneaz i la nivel frastic. op. S-a subliniat c un important criteriu în diferen ierea tipurilor de texte este dat de con inutul tematic. locutorul având drept scop ca prin comunicarea sa. a a cum nu poate fi vorba de discurs în afara textului. p. Discursul. Gradul de coeren a unui text permite interpretarea textului din perspectiva unei derul ri posibile de evenimente. abordat astfel. 74 15 .. 34 Daniela Roven a-Frumu ani. discursul trebuie interpretat din perspectiva no iunii de text. În 27 28 Ibidem. cit. în afara sferei de referin a enun ului. Condi ia principal pentru ca textul s reprezinte o unitate de sens este coeren a. s influen eze al doilea participant la comunicare. p. Discursul este abordat din perspectiva unei structuri de profunzime a unui enun / text. Se observ c nu poate fi vorba de discurs. având scopul de a-i asigura acestuia linearitatea. prin mesajul p e care dore te s -l transmit . devine un element cheie ce are o influen direct asupra oric rei manifest ri particulare. Textul este un ansamblu de fraze care sunt supuse normelor de organizare cerute de principiul ordinii. Dup cum s-a afirmat mai sus. i anume: un locutor i un alocutor. cu men iunea c Ätextele cuprind rela ii sintagmatice între fraze ± rela ii referen iale sau extensionale i rela ii de sens sau intensioanle´ 28. Trebuie subliniat c indiferent de tip. aceste caracteristici fiind situate la nivel sintagmatic. iar restric iile selective sunt o modalitate de manifestare a regulii compatibilit ii. întrucât se tie c textul este o acumulare de enun uri. orice enun este condi ionat de existen a a doi constituen i foarte importan i.semantic nu pot intra în structura aceluia i paragraf. condi ia care se impune pentru a intra fiind aceea de a fi un non -text27.

Textul necesit o racordare corect la situa ia de comunicare. De asemenea. modificate sau inserate în cadrul unui nou context discursiv. aceasta din urm fiind determinat de dive i agen i discursivi. s-a subliniat c analiza clasificatoare reprezint o condi ie fireasc .afar de coeren . Tipuri de discurs În analiza discursului. textul trebuie s aib coeziune. De asemenea. aceasta fiind atitudinea celui ce produce un mesaj de a constitui un text coerent i coeziv. aceasta fiind abordat ca rela ie de dependen gramatical la nivelul suprafe ei discursive. caracterizând atitudi nea locutorului fa de discursul s u i prin discurs fa de desitnatar´ 29.76 16 . textul trebuie s prezinte o doz de inten ionalitate. men ionându-se c un tip de discurs este o configura ie Äde tr s turi formale.3. Pentru a sa stabili tr s turile fundamentale ale discursului se face apel la anumite criteii de maxim importan . p. tipurile de discurs 29 Ibidem. 1. discurs asumat / discurs neasumat. asociate unui efect de sens. discurs descriptiv / discurs narativ / discurs argumentativ. discurs juridic. f cându -se astfel distinc ia între diferite tipuri de discurs. discurs cotidian. În stabilirea tipurilor de discurs trebui s se in cont de urm toarele criterii: oral / scris. acesta fiind modelat epistem inându-se cont de o anumit i având ca scop atingerea unei anumite finalit i. Discursul trebui raportat la un anumit context sociocultural. De asemenea. printre care se pot aminti: discurs politic. criticate. textul trebuie s fie informativ din punct de vedere cognitiv-discursiv. supus unei finalit i. în timp ce intertextualitatea textului presupune raportarea între discursul prezent i discursurile anterioare preluate. S-a subliniat c divizarea practicii sociale în diverse câmpuri ale experien ei are drept urmare principal stabilirea unor clasific ri. discurs literar.

trebuie spus c acesta are ca scop incitarea la ac iune. condi ia fiind ca aceste judec i s fie considerate adev rate. text expozitiv. parafraza i repeti ia. inten ie. discururile pot fi: a) discursuri narative ± aceste tipuri de discurs sunt organizate secven ial i au ca scop prezentarea unor ac iuni i evenimente care sunt de corelate prin diferite rela ii cauzale. valorizare. inându-se seama de aceste aspecte. Acest tip de discurs presupune stabilirea unor rela ii de motivare. text descripti. în studiile de lingvistic textual . Textul narativ presupune temporal anumite aspecte ce in de dimensiunea i cronoligic . Textul expozitiv presupune o asociere a analizei cu sinteza reprezent rilor conceptuale. p. Contextul. iar textul argumentativ pune accentul pe stabilirea unor pozi ii fa un anumit aspect. c) discursuri argumentative ± aceste tipuri de discurs vizeaz ca receptorii s adere la anumite judec i transmise printr-un mesaj. se stabilesc tipurile de discursuri. situa ie. 30 Ibidem. s a f cut distinc ia între: text narativ. finale i temporale având ca scop stabilirea unor scheme de ac iune. la rândul s u. Trebuie subliniat c discursul argumentativ presupune concepte cum ar fi paralelismul. acestea fiind determinate de un patern global numit în studiile de specialitate frame30. 77 17 . este abordat inându-se seama de referent. în timp ce textul descripitv are ca punct de plecare desf urarea spa ial . opozi ie. Plecând de la aceste tipuri de tex te. pozitive. text instructiv. Plecându-se de la aceste considerente. text argumentativ. b) discursuri descriptive ± aceste tipuri de discurs sunt organizate spa ial din perspectiva unei înl n uiri de atribute i specific ri.depind de context. Cu privire la textul instructiv.

1. Cluj-Napoca. Editura Funda iei Studii Europene. dar i de a le eviden ia importan a în via a unui individ. Argumentarea. Opera lui se comport ca un r spuns la provocarea tiin ei. în esat cuno tin e i foarte pu ine în elesuri. (.. i de a le aborda cu un aparat matematic formal dezvoltat.) A doua tendin este aceea de a urca de la început abordarea problemelor argument rii în sfera tematiz rilor filozofice´ 31. sub diverse forme. ap rute în ultimii ani. atât în via a de zi cu zi. trebuie amintit încercarea lui Stéphane Lupasco ± tefan Lupa cu ±de a provoca gândirea contemporan . Cunoa terea acestui vast domeniu are urm ri pozitive. Trebuie spus c s-a încercat i o îmbinare a celor dou direc ii. p. unde individul este luat cu asalt de manifest ri ale argument rilor. Cercet rile în domeniu nu au alt scop decât acela de a racorda teoriile despre argumenta ie la nou. În acest sens. Conform lui A. Marga. acestea nu lipsesc de pe pia a c r ilor. Se remarc dou direc ii de abordare a acestui domeniu: ÄPrima este aceea de a prelua laturile argument rii în cadrele strict formale ale logicii. în ciuda faptului c teoria argument rilor a fost considerat formal i lipsit de importan . dând în elesuri filozofice culturii tiin ifice a veacului al XX -lea. în timp ce a doua direc ie prezint ca avantaj asigurarea în elegerii sensului formaliz rilor.253 18 . Definire.CAPITOLUL II DISCURSUL ARGUMENTATIV 2. cât prive te prima direc ie. trebuie spus c aceasta prezint ca a vantaj prezentarea unor calcule i a unor posibilit i de ra ionare cât se poate de exacte. delimitare. la modern. s apropie. cât i în literatura de specialitate. condi ii de realizare Teoria argument rilor reprezint un domeniu complex. Trebuie f cut sublinierea c . 2006. s de foarte multe filozofia reuneasc argumenta iei de tiin . 31 Andrei Marga..

1963). Cultura nou combate noncontradic ia. tem ce este chiar miezul gândirii noastre i nu o tem oarecare între alte teme oarecare ale culturii europene. Logique et contradiction (Press Universitaires de France. Autorul afirm c trebuie ca gândirea s caute legea ca pace. Logica dinamic a contradictoriului ± antologie. s caute legea ca antagonism al contradictoriilor. îns Lupasco spune c gândi rea trebuie s caute contradic ia.Chiar dac tiin a evolueaz . pentru c gândirea urm re te de -a dreptul fiin a i trebuie s surprind peste tot devenirea. îi adeveresc i înt resc i mai bine principiul dup care autorul i -a conturat întreaga oper . când el î i propunea viziunea sa. 34 19 . care. a lui Lupasco a fost denumit ± logica dinamic a contradictoriului ± pe baza lucr rilor de c petenie ale filozofului i care d titlul unei antologii ce cuprinde texte selectate din ase lucr ri ale sale. Science et art abstract (Julliard. Lupasco î i prezint gândul ultim ca pe un pariu: Dac universul este contradictoriu?32. Le principe d¶antagonisme et la logique de l¶énergie (Hermann. studiul Cele trei materii). Aceast metod 32 i abordare p trunde cu îndr zneal în Stéphane Lupasco. Lupasco afirm c nout ile tiin ei. p. Lupasco porne te de la constatarea c reprezent rile sensibile ne furnizeaz datele empirice ale unei realit i fizice Äconstante i opace´ numite materie (partea I. În Logique i contradiction. înc supravie uie te. 1947). Metodologia de gândire i interpretare a lumii. Gândirea caut identitatea. Bucure ti. Este subliniat un alt aspect al lumii materiale. Editura Politic . în logica formal . 1951). care erau de neprev zut în 1935. acela c obiectele ei sunt înf i ate ca asocieri de elemente sau ca sisteme atomice. Întreaga oper pleac de la tema contradic ie i. 1974). 1960). acestea fiind urm toarele: Les trois matières (Julliard. fie i una a contradic iilor. consolidate prin dinamismul evenimentelor energetice. În medita ia sa. L¶énergie et la matière vivante (Julliard. Lupasco î i propune s abordeze epistemologic toate domeniile r ealit ii i cunoa terii umane. 1982.

p. dup cum. Odat cu punerea accentului pe individualizarea tiin elor. sc himb ri ale autoreflexivit ii tiin elor înse i. unde. aceste idei apar ca indicii ce prezic apari ia unei noi epistemologii. ca s nu mai vorbim de importan a pe care Lupasco o d vie ii sociale. se poate afirma faptul c gândirea realist nu este gândirea care provoac prin ea îns i propriile -i crize. etologie. dar. Logica dinamic a contradictoriului î i propune s se ocupe atât de cunoa tere cât i de con tiin . apare i se manifest pregnant nevoi a imanent a acestor tiin e de a. desemneaz 33 34 Ibidem. Criza aceasta a gândirii este un simptom al revolu iei tiin ifice propriu perioadei în care. apari ia unei filozofii a tiin elor 34. fiind crea ia de ani a unei colectivit i. se manifest i rea ez ri ale raporturilor dintre ele. a existen ei acestei colectivit i. i de existen .i eviden ia apartenen a la o totalitate. 45 Idem 20 . În concep ia lui Lupasco.vastul domeniu al tiin elor naturii i în domeniul tehnicii. întrucât faptele. Filozoful este familiarizat cu problemele fundamentale de fizic cuantic sau cu probleme ce in de astronomie. artei. chiar dac sunt concludente. psihologie. economice i politice. nu vor împiedica nic iodat apari ia altor fapte. pedagogice. în opera ia de reprezentare a propozi iilor. biologie. odat cu modificarea radical a opticii din interiorul tiin elor speciale. la un sens al revolu iei pe care o tr iesc. Argumentul este un Ätermen împrumutat în lingvistica modern din logica formal . în acela i timp. ci i ea î i manifest apartenen a la o totalitate. culturii. medicin . i bineîn eles în sprijinul ideii mai sus notate. cibernetic . psihopatologie. informatic . electronic . i multe ale domenii 33. i filozofia nu este opera unui singur om. iar impulsul revolu ionar este cel care se na te din regnul abstractului i vine de nic ieri. unor curente ce apar in istoriei universale a filozofiei.

. indic obiectele i indivizii de care depind propriet iile i rela iile. Termenul de argumenta ie a fost definit ca Ädiferit de speciali ti. argumentarea fie nu este bine conceput . sau altfel spus. Dac aceast finalitate nu este atins . Argumentarea presupune.. Se observ c orice argumentare este f cut cu un scop. formulând un ansamblu de enun uri. Trebuie subliniat c subliniat c Äteoria argument rii este conceput în acela i timp ca cercetare ale aspectelor comunica ionale ale argument rii i ca cercetare a mecanismelor ei logice´ 36. adic predicatele´ 35. 248 37 Idem 35 38 Dic ionar de tiin e ale limbii.variabila independent a func iei predicative. emi torul urm re te s ob in acordul unuia sau mai multor colocutori. încât se poate c uta în mod cooperativ adev rul´ 37. Ea se realizeaz în cadrul unei comunit i ra ionale de oameni care dispun de limbaj comun i între care exist rela ii de recunoa tere. Argumentarea este un discurs practic care a fost definit ca 35 Dictionar de tiin e ale limbii..op . i mai pu in de teorie. Argumentarea trebuie interpretat ca fiind strâns legat practic . sau ca activitate verbal .op. deci o doz de manipulare a unui auditoriu bine stabilit. 68 -69 36 21 .cit.cit. i anume acela de a convinge. folosind o anumit limb . prin auditoriu în elegându-se un colectiv uman. un vorbitor reu e te s extrag concluzii valabile. fie nu este bine direc ionare. servind la justificarea sau la respingerea unor opinii. Argumenta ia apare mai frecvent definit ca strategie prin care. p. în func ie de perspectiva adoptat în studierea unui domeniu con stituit la intersec ia logicii cu retorica i lingvistica. de natur i social . 67 Andrei Marga. S-a f cut sublinierea c argumentarea este un Äproces prin care se stabile te adeziunea auditoriului la teza unui vorbitor. op. p.cit. argumenta ia stabile te deci o rela ie între unul sau mai multe argumente intelectual i o concluzie. care au rolul de judec tori´ 38. p.

cea prescriptiv prezentat ca obiectiv 39 40 i orientat spre destinatar. Atitudinea volitiv indic inten ia (deziderativ ) i cea prescriptiv (deont ic ) i gradul de impunere a unor fapte virtuale / poten iale. descrise prin limbaj´ 40. atitudinea sa cognitiv . aceasta depinzând de actul de limbaj care se realizeaz prin fiecare tip de enun existent sau posibil în limba român . De asemenea. În opozi ie cu discusrul practic. op. cele teoretice au ca subiect problematizarea preten iei de adev r a propozi iilor. 702 22 . În ÄAtitudinea cognitiv cunoa tere a realului. se observ c o concepere adecvat a unui discurs argumentativ presupune o bun cunoa tere a faptelor de limb cu toate disponibilit ile ei. Argumentarea se realizeaz în primul rând prin limb .Ädiscu ie ra ional între minimum dou persoane asupra a ceea ce este just i asupra a ceea ce trebui f cut´ 39. În acest sens. trebuie amintit faptul c limba dispune de un sistem complex de realizare a diferitelor forme de discurs.. Idem 35 Valeria Gu u Romalo. de fapt. de asumare de c tre vorbitor a con inutului informativ al enun ului ± se manifest tipic în aser iuni i î i marcheaz insuficien a în interoga ii. Diferitele tipuri de modalizare sunt acte reprezentative ce se realizeaz prototipic prin enun uri asertive. p. cit. Atitudinea volitiv este asumat subiectiv emi tor. Modalitatea a fost definit în studiile de specialitate ca fiind o categorie semantic Äpar ial gramaticalizat . Trebuie subliniat c modalizarea este. A adar. reale sau poten iale. trebuie subliniat c studiile de specialitate s-a subliniat c i actele expresive ± gradul de realizate prin enun uri exclamative presupun tipuri diferite de modalizare. marcarea în peisaj a modalit ii. i orientat spre de manifestându-se în enun urile optative i imperative i în echivalentele lor doar aparent asertive. care exprim raportarea loc utorului la un con inut propozi ional. la fel cum modalizarea poate fi i acte le promisive care se realizeaz prin enun uri din mai multe categorii. volitiv sau evaluativ fa st rile de lucruri.

sintactico . Discursul de tip dialogic eviden iaz cel mai bine inten ia Idem Ibidem. i în discursul monologic. Modalizarea este un mijloc care poate fi folosit. în primul rând.semantice i apoi pragmatice. 43 Idem 42 42 41 23 .constrângerile de ordin pragmatic. Ace ti factori au fost consemna i atât în discursul dialogic cât. s-a subliniat urm torul aspect: . conexiunea dintre dou inten ia de comunicare. sau mai multe enun uri inând cont de de condi iile de realizare a acesteia i de ef ectul scontat´43. p . De asemenea. Din aceste leg turi nu regulile sintactice intereseaz la nivel transfrastic. La nivel frastic. pentru o bun concepere a unui discurs argumentativ. Trebuie consemnat c la nivel frastic sau exist un caracter eterogen al clasei de conectorii: fie rela ie fie rela ie poten iale ± se manifest în enun uri asertive sau conectori care rezult din statutul lexico -gramatical diferit al elementelor cu rol de conector.Atitudinea evaluativ ± aprecierea pozitiv sau negativ a unor st ri de lucruri reale sau virtuale / exclamative´ 41. rela iile pe care le indic conectorii între componentele enun ului sunt.767. Cu privire la conectori. i din numeroasele valori semantice i pragmatice pe care in context conectorii i le însu esc. ci ... tipul de rela ie pe care o marcheaz gramatical pragmatic (de dependen sau nondependen sintactic ).conectorii reprezint o clas de elemente eterogen de elemente lexico -gramaticale cu rol în articularea rela iilor gramaticale (sintactico . un rol foarte important în realizarea unei argument ri îl au conectorii.semantice) i/sau pragmatice dintre componentele discursului care se situeaz transfrastic´42. printre altele. La nivel transfrastic leg turile dintre enun uri sunt de natur pragmatic deoarece criteriile sintactice de organizare a textului nu sunt la fel de riguroase ca i criteriile care intervin în structurarea propozi iei sau a fr azei.

sunt. ace ti conectori se caracterizeaz prin anumite restric ii sintactice i semantice de conexiune pe care le impun unit ilor sintactice coocurente i printr-un sens rela ional pe care îl actualizeaz în context. presupune ca acest conector s fie exprimat în mod obligatoriu. Ca elemente nespecializate se pot aminti: unele interjec ii (p i. altfel spus) i chiar propozi ii (din cele ar tate mai sus rezult c ). în clasa conectorilor au fost incluse elemente specializate din punct de vedere gramatical pentru indicarea rela iilor sintactico semantice. cum este. relativele pronominale.768 24 . clasa conectorilor este elaborat . Pragmatic. Cu excep ia conjunc iei. de fapt. determinare ce reflect o restric ie de combinare. de exemplu. acesta din urm fiind în eles ca rezultat al discursului. situa ie în care se afl 44 45 conjunc iile subordonatoare c i s ca regim al verbului.continuitatea tematic adaugarea succesiv a unor teme i subteme conform inten iei de comunicare a locutorului´ 44. cu men iunea c ÄOcuren ii la nivel frastic) în cadrul propozi iei sau al frazei). Trebuie subliniat c nu exist elemente specializate pentru marcarea diverselor conexiuni de natur pragmatic între propozi iile sau frazele care alc tuiesc un text. Determinarea sintactic a realiz rii conexiunii dintre dou elemente prin intermediul unui conector. conjunc iilor..de altfel). cuprinzând. unele adverbe i locu iuni adverbiale ( totu i. cu men iunea c Äcel mult. se poate constata o anumit preferin de ocuren a unor conectori la nivelul textului. frastici´ 45. a. datorit rolului lor pragmatic. construc ii gramaticale (pe de o parte. conjunc ia or´46. pe lâng elemente gramaticale specializate i elemente nespecializate având rolul de a marca diverse tipuri de leg turi pragmatice. precum prepozi iile. La nivel sintactic.de comunicare a locutorului i efectul pe care acesta îl produce asupra prin alocutorului într-un anumit context de comunicare. al Idem Idem 46 Ibidem. p. discursiv. conectorii men iona i. adjectivale sau adverbiale. astfel. în timp ce în textul de tip monologic conexiunile dintre enun uri asigur . ei). de regul .

iar formularea unui enun are în vizor transmiterea unei informa ii care se adapteaz condi iilor activit ii de enun are. al adverbului sau al interjec iei. Clasa conectorilor pragmatici cuprinde conectori transfrastici dar i frastici. 769 25 . Exist îns situa ii în care grup rile care con in relativele care sau unde marcheaz o rela ie anaforic de tip discursiv. 47 48 de utilizarea unor operatori transfrasfrastici.substantivului deverbal. ci doar semnaleaz diverse rela ii semantico -pragmatice între acestea. fapt pentru care acestea sunt asimilate clasei conectorilor pragmatici. relativele având func ie sintactic în propozi iile pe care le introduc. având un fundament pragmatic care îi asigur coeren a dar i continuitatea tematic . Prin urmare. al adjectivului. dac conexiunea depinde de ra iuni semantico -pragmatice. Trebuie subliniat c ace ti conectori trans frastici Änu se integreaz în structura propozi iilor. Acela i rol argumentativ de justificare pe care se bazeaz conectarea a dou enun uri este marcat frecvent prin locu iunea conjunc ional pentru c ´47. prezen a conectorului în enun poate fi facultativ . ace tia având scopul de a plasa aten ia Idem Ibidem. Dar. i nu la un component al acestuia. nu se comport asemenea unor conectori transfrastici´ 48. respectiv descriptiv. dar i între actele de vorbire. Organizarea corect a discursului argumentativ este condi ionat interlocutorului spre un anumit tip de concluzie. respectiv la enun uri anterioare. Se cuvine men iunea c Äocuren a unui conector dezambiguizeaz sau expliciteaz tipul de conexiune dintre dou enun uri. Discursul este organizat din perspectiva unui eveniment comu nicativ. astfel c un rol destul de important în organizarea i avansarea tematic a unui discurs îl au conectorii pragmatici. p. Trebuie subliniat c înl n uirea unor enun uri reflect diferite rela ii din punct de vedere factual. trimi ând la un enun .

p. dovad c restric iile sintactice nu intervin la acest nivel´ 49. în special cele coordonatoare. diferite rela ii pragmatice sau discursive. discursiv prevaleaz în raport cu cel sintactic. 771 26 . la nivel t ransfrastic. unele construc i i fixate sau i conjunc ii subordonatoare care au c p tat func ia de a marca raporturi transfrastice. conjunc iile. chiar dac subordonarea este o rela ie specific 49 50 Ibidem. Trebuie subliniat c la nivel transfrastic. Trebuie subliniat c Äfiind i cele mai frecvente m rci de conexiune discursiv . cu men iunea c pentru exprimarea raporturilor transfrastice. Raportul adversativ la nivel transfrastic îi revine conjunc iei or. exist discursului. 770 Ibidem. Exist îns nivelului frastic. conjunc iile cele mai utilizate sunt cele coordonatoare. S-a afirmat c exist pragmatic. folosindu-se cu rol adversativ i dar. la fel cum func ioneaz chiar propozi ii. dezvolt valori semantice i pragmatice´ 50. Pe tiparul unei rela ii sintactice de coordonare adversativ sunt stabilite. aspectul pragmatic. cu men iunea c la nivelul amintit cel mai bine reprezenta i sunt conectorii conjunc ionali. cu men iunea c Äci. îns . numeroa se i conectori frastici care func ioneaz cu un rol i o serie de elemente adverbiale care func ioneaz cu acela i rol de a asigura continuitatea la nivelul i interjec iile.Se cuvine men iunea c rela iile sintactice i pragmatice dintre dou enun uri contigue sau dintre dou fragmente de text pe care le marcheaz conectorii transfrastici se manifest diferit la acest nivel fa de nivelul intrapropozi ional i interpropozi ional. Trebuie subliniat c . pe lâng conjunc ii. p. nu apare la nivel transfrastic. având restric ie de utilizare coocuren a obligatorie a unui term en negat anterior.

Construc iile incidente au conectori ce pot legafie dou acte de vorbire.Cât prive te valorile pragmatice ale conjunc iilor care se întâlnesc la nivel frastic. cu rolul de a marca o opozi ie puternic . semnalat de conectorul adversativ dar. discursive. fie în plan factual. asupra unuia dintre interlocutori sau asupra oric rui alt factor presupus în comunicare. asupra unei secven e a discursului. Grup rile o tem de discurs sau aduc prepozi ionale sunt marcatori discursivi care anun în prim plan un element dintr-un discurs anterior. momente. conectorii introduc o completare sau o reflec ie asupra con inutului discursului enun at. Trebuie subliniat c . care indic excluderea sau alternan a unor ac iuni. în general. De asemenea. apar la nivel frastic cu o valoare pragmatic metadiscursiv . referen ial. marcheaz . un exemplu în acest sens fiind contrazicerea a tept rilor. în primul rând. ori. Se cuvine men iunea c Äfa de conectorii conjunc ionali sau adverbiali. Unele adverbe au valori pragmatice. fie în plan discursiv. fie dou con inuturi desc riptive. prepozi ia. Trebuie spus c sau. cu men iunea c ÄÎntr -o asemenea utilizare. rela ii sintactice. dintre care unul corespunde construc iei incidente. conector frastic indicând o rela ie de subordonare. de dependen . 51 Idem 27 . care este redat i la nivel frastic. i la nivel transfrastic. se întâlne te cu o valoare discursiv matalingvistic de reformulare sau de rectificare numai la nivel frastic. atunci când introduc o construc ie incident . trebuie spus c acestea se reg sesc. gramaticale. care presupune un termen anterior. în enun urile de tip propozi ie sau fraz . conectorii stabilesc doar din punct de vedere formal leg tura acesteia cu enun ul în care se încadreaz . Acestea marcheaz roluri argumentative. posibilit i. deci. existând situa ii în care rolul de conector al adverbului este dedus numai din utilizarea lui într -un anumit tip de text. prezen a sa fiind cerut în mod obligatoriu de reguli sintactice´ 51. conectorul adversativ ci.

ci în sensul de dualitate actualizare ± inhibi ie.i cunoa terea ca pe o construc ie util .cit. fiind omis faptul c este vorba de un materialism nedialectic.i paramentrii. a diversit ii i unit ii. op. 2. Cunoa terea este deci o devenire dar nu în sensul pe care î i de ine aceasta la dialecticienii consecven i. de la lingvistic i retoric la logic . Calea inductiv a identit ii ce presupune extragerea legilor fenomenelor i definirea adev rurilor. a obiectivelor naturale este intitulat realism. op. al continuit ii i discontinuit ii Întrep trunderea lor corespunde unei scheme a devenirilor inverse care condi ioneaz cunoa terea. p. conceptuale´ 53. p. c argument rile efective ar fi retractare la o abordare din perspectiva stric t a logicii´ 52. a con inutului cantitative i discontinuului Äabsoluturilor calitative. principalele direc ii de dezvoltare. Ceea ce se observ este c Äaspectului propriu -zis logic al argument rii i se acord un interes comparativ mai restrâns. Cunoa terea exprim astfel coexisten a eterogenului i identicului. Lupasco vede doar în acest fel devenirea. finalit ile. materialism. acest sens fiind unul complementar cu primul.. ceea ce creeaz impresia dup care logica actual ar fi prea pu in informativ cu privire la structurile de argumentare iar. i anume încorporarea unei game diverse. 55 28 . Trebuie subliniat c gândirea epistemolog ic comport schimb ri. întrucât nu se urm re te s ordoneze cunoa terea în func ie de o metodologie 52 53 Andrei Marga. pe de alt parte. Argumentarea urm re te integrarea în cadrul cercet rilor desf urate a unor aspecte ce in de complexitatea acestui fenomen. 256 Stéphane Lupasco.2. relativ subordonat. Caracteristici S-a subliniat c teoria argument rii s -a transformat într-o disciplin propriu-zis .. stabilindu. fiind astfel presupus o circula ie a cunoa terii i în sens contrar. aceasta subordonându . adic deductiv ce presupune nonidentitate. cit.

perceput ca fiind necesar pentru a remedia criza cunoa terii în condi iile în care fenomen ele cele mai revolu ionare ale avang rzii tiin elor fizice n-au dat na tere unei logici cu adev rat noi. rafinându-i i universalizându-i schemele. demers care a luat fiin este critic fa pe teritoriul celei mai dezvoltate tiin e. cât prive te semnifica ia. aceste modele vor de fapt formalizarea demersului explicativ. de argumentare în limbajul curent diverse silogisme´54. fie combat un punct de vedere. S-a c utat elaborarea unor noi modele de interpretare ra ional a realit ii. în ciuda faptului c uneori aceste noi modele sunt intuitive. De asemenea. care sunt divergente fa de logica clasic . Acestui termen de argumentare i se atribuie un câmp destul de permisiv. Se încearc o nou filozofie a tiin ei. prin argumentare s -a în eles i ac iunea de a convinge pe al ii prin aplicarea unor argumente ce fie sus in. ci consider adecvat spiritul tiin ific actual întreprindere unei conjug ri lucide a gândirii meta ti in ifice i metadialectice pe terenul întrep trunderii lor fire ti: t râmul conceptualiz rii i ac iunii. Trebuie subliniat c argumentarea a fost Äidentificat cu formularea de ra ionamente: se vorbe te în acest sens. înc de la bun început ca fiind just.sau de o hermeneutic extrinsec . considerat. Prin argumentare se poate în elege modalitatea prin care sunt prezentate i aranjate anumite argumente care sprijin o anumit teorie. Argumentarea nu trebuie abordat din perspectiva unei semnifica ii univoce. încercându-se s se ajung la adoptarea unei atitudini care de ea. oricât de critic . În general. aceste noi modele neputând fi decât dialectice. i se iau în seam 54 Idem 52 29 . fizica microcosmosului.

urm rindu-se adeziunea acestuia la o anumit tez . p. pragmatic . o derivare care nu este necesar . o form de întemeiere (fundamentare) a tezelor´ 58. al turi de demonstra ie. (. adic se determin una pe alta. Discursul argumentativ se deosebe te de demonstra ie printr-o Äderivare ce nu exclude propriet i formal-logice. Abordat astfel. fapt pentru care conceptul i se pierde printre aspectele ce in de Plecând de la aceste considerente... subliniindu-se c este chiar prea larg de logic a argument rii este oprit retoric . 68 57 Idem 55 58 Idem 59 Idem 56 60 Andrei Marga.cit. a adar. nu este constrâng toare´ 60.. Discursul argumentativ este raportat la o scal argumentativ . Argumentarea a fost cercetat ca domeniu cu o sfer 57 eficien a larg de semnifica ii. s-a subliniat c Äargumentarea este. op. . i rolul tematic atribuit fiec rui 55 56 Ibidem. Trebuie subliniat c strucutra argumental se refer la Änum rul de argumente luate sau cerute de predicat argument´ 59. aceasta fiind Äun sistem de criterii în raport cu care se evalueaz argumenta iei´56. 258 30 .. op. dar mai presupune i anumite asum ii (admisiuni) ale celor cuprin i în procesul argument rii. trebuie spus c argumentarea presupune un contact intelectual. p. Specificul argumenta iei const în probe care sunt în rela ie de interdependen .).Argumentarea a fost abordat i din perspectiva unei modalit i de rezolvare a unor conflicte: Äargumentarea reprezint un corp de teorii i principii care înzestreaz omul cu o metod neviolent de rezolvare a conflictelor´ 55. direc ie. p. 257 Dic ionar de tiin e ale limbii. A argumenta înseamn a influen a cu mijloacele presupuse de discurs un anumit auditoriu.cit.

ca auditoriu universal. op.În cadrul unui discurs argumentativ o valoare inestimabil o au asump iile. Discursul argumentativ are ca obiectiv fie ac iunea de persuasiune asuprea unui grup. care la rândul lor sunt condi ioneaz validitatea discursului. se observ c argumentarea presupune. anumite inferen e i anumite reguli de derivare. A adar. Discursul argumentativ nu dispune de prezum ia de validitate dac aceste reguli nu sunt satisf cute. Se cuvine men iunea c un discurs devine un discurs argumentativ dac ia forma inferen elor 62. 264 64 Idem 65 Idem 61 62 61 31 . succesul unui astfel de discurs depinde de îndeplinirea unor condi ii de ordin pragmatic.. Succesul unui discurs argumentativ. S-a subliniat c performan întemeierilor de teze´ 63. p. 69 Andrei Marga. p. Teoria argumenta iei reprezint Äun studiu al tehnicilor discursive ale ra ionamentului practic. fiind o cale de l rgire a contactului logicii cu practica Dic ionar de tiin e ale limbii. ca prezen e obligatorii. op. fapt ce a f cut ca cercet torii s abordeze argumenta ia în opozi ie cu demonstra ia. Ästudiul argumnet rii reprezint (... 259 63 Ibidem.) reprezint o pragmatic . cât i aspecte ce in de domeniul logicii care preia strucutri ce in de Äpractica argumentativ ´ 64. fie ac iunea de convigere.. prin care un individ urm re te s determine sau s sporeasc adeziunea celorlal i la anumite idei sau opinii ale sale´ 61. Argumentarea are atât aspecte ce in de domeniul psiho-social.cit.cit. Trebuie spus c Äargumenta ia nu trebuie confundat cu demonstra ia logic a adev rului unui enun sau a validit ii unui ra ionament´ 65. care are drept finalitate sus inerea validit ii unei teze în fa a unui auditoriu care sfâr e te prin a sus ine respectiva tez . p.

mai departe. în general structura ei logic este pus contingente´ 66. Se cuvine men iunea c Äo argumentare nu poate fi valid din punct de vedere logic dac regulile ei de derivare. Se observ c Äla o astfel de cercetare este limpede c for a de convingere a unui argument depinde de valoarea premiselor (au anse s izbuteasc mai curând argumentele sprijinite pe premise adev rate). dar presupune i o în elegere în prealabil a tezei de c tre vorbitor. i anume acceptarea unei teze de c tre vorbitor dar i de c tre auditoriu. acestea fiind condi ionate de un aspect foarte important. o folosire adecvat a limbajului. Discursul argumentativ apare sub forma unui lan format din acte de vorbire. aceasta pentru a se ajunge la o în elegere care vine adreseaz .Discursul argumentativ are la baz principii ale logicii. ea mai depinde înveli ul retoric al argument rii în rela ie cu o situa ie dat (au anse s izbuteasc mai curând argumentele pliate lingvistic la anumite contexte sociale). iar atingerea fin lit ilor presupuse de acesta este condi ionat de argumentul forte al sus inerii tezei. Trebuie spus c discursul argumentativ presupune anumite reguli ale dialogului. ea mai depinde i de o component reflexiv ce se i din partea auditoriului c ruia i se sub condi ii psiho-sociale r sfrânge în acceptarea scopului argument rii (atingerea lipsit de coerci ie 66 Idem 63 32 . Sfera logicii argument rii s -a l rgit în direc ia unei logici pragmatice care se concentreaz asupra propozi iilor ce se asum în argumentarea moral care izbute te i mai pu in asupra aspectului ei propriu-zis logic formal. ea depinde. discursul argumentativ este construit dintr oserie de mijloace ce au ca unic scop convingerea. de validitatea procedeului logic al argument rii (au anse s izbuteasc mai curând argument rile ce iau for ma ra ionamentelor valide). Spre deosebire de domeniul logicii pure care presupune ra ionamente exacte. ghidat de norme gramaticale.

Cel care argumenteaz nu numai c o face pentru a persuada auditoriul. ci i s dea seam despre modul în care acele enun uri au mobilizat for e. i argumentare izbutit . 69 70 Andrei Marga. aceasta având rolul de a desf persuasiune68. op. care este. o cultur încorporat în comportamente i institu ii´67 Trebuie f cut leg tur distinc ia între: argumentare adecvat . ura o ac iune de argumentatorul). cit. au influen at re ele sociale´71. iar cmecanismele demonstra iei apar in logicii´ 69. aceasta folosind fundamente adev rate i fiind valid .cit. cu sublinierea c analiza discursului nu trebuie Ädoar s explice de ce anumite enun uri i nu altele au fost preferate. op. 267-268 Ibidem. p.. p. se poate spune c persuadarea interlocutorului.. a sistemului conceptual i a experien ei cognitive. aceasta satisf când reguli logice. op.cit.exterioar consensului) i.i i calculând cum poate s ajung s -l persuadeze) atunci când î i preg te te argumentarea i o desf oar . cu aceasta. În orice caz. argumentare s n toas . 3 Rela ia discursului argumentativ cu celelalte tipuri de discurs Analiza discursului trebuie abordat împreun cu analiza conversa iei. propozi ia a c rei preten ie de validitate a fost tematizat . Trebuie subliniat c Ämecanismele argumenta iei apar in limbilor ÄArgumentarea are ca scop în raport cu locutorul (cu naturale. auditoriul. 2. 270 69 Dic ionar de tiin e ale limbii. component ce ine pân la urm de cultur . dar ia în seam caracteristicile auditoriului (imaginându . Argumentarea reu e te numai dac persuadeaz auditoriul´70.cit. p. aceasta având cu teza. 270-271 71 Daniela Roven a-Frumu ani. 115 68 67 33 . p. în alegerea sistemului de limbaj. p. doar acea argumentare izbute te care ajunge s adauge la propozi iile împ rt ite de auditoriu. Andrei Marga. Concluzionând. argumentare valid ... op.

acesta f când apel la emo ii. Acest demers presupune analiza hibrid rii genurilor i a eterogenit ii´72.cit. De asemenea. Trebuie spus c argument rile care î i ating finalit ile sunt cele care pornesc de la ni te premise adev rate. Termenul conector apar ine lexicului specializat i are sensuri diferite în func ie de domeniul în care este folosit. p. aceast rela ie având la baz urm torii termeni: proponent.Discursul politic. argumentator. interlocutor.. 271 34 . orator. care vin atât din partea locutorului. public. Îns . iar Äresocializarea tiin elor limbajului au impus examinarea sau reexaminarea practicilor spontane (profesionale sau cotidiene) care particip în egal m sur la discursul social. Discursul argumentativ presupune o rela ie ce se stabile te între argumentator i auditoriu. auditoriu. cât i din partea interlocutorului. Tipurile de discursuri se îmbin deseori. Acestui termen se dau urmatoarele interpret ri: 72 73 Ibidem. locutor. este constituit de emo ii. i nici nu trebuie s aib urm ri asupra structruri propriu-zise a argument rii. ceea ce este important. destinatar 73. în ultimul timp. p. Relevan a presupune ca locutorul i interlocutorul s fie un bun cunosc tor al tezei ce urmeaz a fi argumentate. respondent. a c ror validitate poate fi probat . care este suprasolicitat i suprasolicitant. Validitatea premiselor este dublat de relevan a argumentelor. Aceast relevan O prezen a argumentelor este condi ionat de prestabilirea unei agende. 116 Andrei Marga. umbre te celelalte tipuri de discurs. op. în cadrul unui discurs argumentativ obligatorie este prezen a conectorilor. obligatorie. înainte de începerea discursului. în cadrul unui discurs argumentativ. este faptul c emo iile nu trebuie s înlocuiasc probele.

conectori de echivalen a (corespund lui dac si numai dac ). presupozi ii. Retorica i teoria argument rii.cuvinte care leag enun urile i contextele. op. 56 Dic ionar de tiin e ale limbii. Editura Comunicare. 2. p. deci cu dou argumente. 3. În unele studii de specialitate. Conectorii au fost denumi i cuvinte ce apar in contextele lor. 75 Spre deosebire de operatorii argumentativi. care articuleaz intervenind într-o strategie argumentativ doua sau mai multe enun uri unic . considerându -se conectorii argumentativi ca fiind particule pragmatice. 130 -131 76 Silvia S vulescu. i un conector monadic.1. Rolul lor este de a rela iona enun urile cu impunând constrângeri semantice interpret rii pragmatice a Alexandru tef nescu.conectorul argumentativ articuleaz enun uri care intervin în realizarea argument rii 76. termen folosit în teoria textului. adverb. conectori de implica ie (sau condi ionali). interjec ie. Bucure ti.. 160 35 . 2003. 2007. Q) i al c rei rol este de legare a acestora în vederea ob inerii unei propozi ii compuse. cele dou propozi ii pot fi a ezate fie ca având acela i rang (conectori coordonatori).corespunz toare conjunc iilor din limbajul natural. Bucure ti. Conectorul textual (pragmatic). conectori de disjunc ie (corespund lui sau). Ei sunt marcatori de stategii discursive. Editura Universit ii. În sintaxa modern termenul i-a extins semnifica ia la orice cuvânt sau grup locu ionar a c rei func ie este de legare sintactic i semantic a dou unit i la nivel propozi ional. una dintr -o propozi ie de regent. 74 75 discursului. etc.cit. locu iu ne adverbial . atitudinile locutorilor). fie cu rang diferit. iar cealalt de subordonat (conectori subordonatori). În logic se disting patru conective diadice. În logica formal desemneaz o func ie care are ca argumente o pereche ordonat de propozi ii(P. conectori de nega ie (corespund lui nu)74. Conectori pragmatici. p. cuvinte a c ror func ie este s exprime valori pragmatice(supozi ii.Ro.cuvânt sau grup de cuvinte din clasa adverbului sau conjunc iei a c rei func ie este s asigure leg tura formal i semantic dintre segmentele unui discurs. conectorul a fost abordat ca morfem: conjunc ie. cu un singur argument. corespunz tor nega iei: conectori de conjunc ie (corespund lui i). p.

. dac segmentele pe care le articuleaz pot îndeplini o func ie argumentativ f r a fi nevoie de interventia unui alt constituent implicit ( argument sau concluzie). în orice caz. prin urmare. -adi ionale ( i. El ine cont de tipul de rela ii semnalate de conectori: -cauzale (astfel . de altfel. cit. totu i etc. deoarece. pragmatic. prin urmare.de acum înainte etc) .având în vedere etc). în acelasi timp . -adversative (dar. Criteriul pragmatic ofer analize si clasific ri diferite ale conectorilor: -cei care articuleaz doi constituen i. -cei care articuleaz etc. respectiv cu trei locuri. din care unul este destinat s duc la acceptarea celuilalt. ei bine etc. iar. nici etc) . op. Tipologia conectorilor argumentativi presupune luarea în considerare a mai multor criterii de clasificare: semantic. c ci.deci . func ional. ci. conectorii reprezint o clas eterogen de elemente lexico-gramaticale cu rol în articularea rela iilor gramaticale i/sau pragmatice dintre componentele discursului care se situeaz la nivel frastic i transfrastic 77. imediat. Un conector este un predicat cu trei locuri dac este necesar interventia unui segment implicit cu valoare de argument sau concluzie: dar. . pân la . primul având func ie de argument. în concluzie etc. atunci. din aceast cauz . S-a propus o tipologie a conectorilor bazat pe distinc ia dintre predicatele cu dou . îns . îns . In aceast categorie intra conectori precum: deci. în fond Valeria Gu u Romalo. de asemenea. al doilea de concluzie: deci. -temporale(apoi. atunci. dimpotriv etc) .prin urmare. înainte de. miscarea argumentativ în care se înscriu fiind mai vast : în sfârsit. Criteriul semantic este cel mai des întrebuintat.enun urilor În GALR. în plus. 77 mai mult de doi constituen i.simultan. p. Un conector argumentativ este un predicat cu dou locuri. 728 36 . în acest timp.

într-adev r : Intr-adev r «îi r spunse într-un rând mo ul« . deoarece. . Rolul argumentativ de explica ie (de justificare) este indicat de: pentru c .întrebare: Mergi la teatru ca s -ti vezi actorii prefera i?.aser iune-repro : Mie nu-mi place teatrul.O alt posibil clasificare are drept criteriu func ia argumentativ a enun ului introdus de conector: . c ci iube ti o copil de boier Rolul argumentativ de rectificare poate fi marcat de: dar.aser iune.conectori care introduc argumente: c ci. ori etc. Conectorii pragmatici. dar de ce nu ai spus mai devreme? . iar. deoarece.conectori care introduc concluzia: deci. la început nu fusese decât o privire scurt « . pentru c . chiar. prezentând diverse roluri argumentative. dar nu se fac cursuri azi. îns . de fapt. de aceea etc. bun. cu toate acestea. în cele din urm etc. ei bine. dar. .ordin-amenin are : Traverseaz pe trecerea de pietoni. totu i. Criteriul func ional porne te de la ideea c participan ii dintr -o situa ie de comunicare trebuie s asigure pertinen a comunic rii. astfel o s fii amendat! Conectorii dirijeaz decodarea inten iilor cu care a fost formulat un enun . . . 37 .dou aser iuni: Mihai a alergat spre coal . îns nu uita s -mi spui poezia. : Se vede c nu e ti în elept. în fine: De fapt. frastici i transfrastici au capacitatea de a stabili conexiuni între dou acte de vorbire: . ci.i cump r ceva. fiindc . Pentru marcarea rolului argumentativ de confirmare. îns . -promisiune-ordin: i-am promis c . se utilizeaz frecvent conectorii: asa.

To i ace ti conectori sunt m rci ale oralita ii. m intereseaz via a lui. cu toate acestea. Dac realizarea conexiunii dintre dou elemente prin intermediul unui conector este determinat sintactic. 767 38 ..Ca marcatori ai rolului argumentativ de concesie. dimpotriv . În conversa ia spontan se întâlnesc frecvent cu diverse valori semantice i pragmatice conectorii de opinie: c ci. îns . pe scurt: Deci am crezut c se cuvine s m ridic i eu i s v cunosc pe to i dup faptele i vorbele dumneavoastr . dar : Dimpotriv . deoarece mecanismele procesului de argumentare apar in limbilor naturale. în ciuda celor întâmplate : A fost legat . reflectând o restric ie de combinare. op. a a. în consecint . pe când cele ale demonstra ie i apar in logicii. totusi. cit. În concluzie. Argumentarea nu trebuie confundat cu demonstra ia logic a adev rului unui enun sau a validit ii unui ra ionament. Concluzia este semnalat prin conectori specializa i: deci. bun. Un termen este conector dac permite legarea a dou sau mai multe propozitii sau fraze între ele. a adar. prin urmare.a sc pat.închis întrun turn. atunci 78 i func ie expresiv-emotiv (foarte frecvent interjec iile se g sesc în aceast situa ie) cât si i pragmatic Valeria Gu u Romalo. conectorii au roluri argumentative. dar nu s-a schimbat prea mult. elemente de umplutur . p. ei bine. cu toate acestea. Dezacordul este reprezentat prin: din contr . totu i. tocmai sau interjec iile: p i.) Rolul argumentativ de obiec ie este indicat de: dar. dar au func ie de reamintire (dup cum ti i). îns . se întâlnesc conectorii: dar. pentru ca acestea s formeze p ropozi ii sau fraze mai complexe 78. dar uneori devin ticuri verbale. nemaiavând o valoare semantic evident . p i: Atitudinea lui s-a schimbat.

inferen ele trebuie s fie valide. p.cit. nerezumându-se la acestea. O condi ie logic a discursului argumentativ este dat de inferen e care apar.conectorul este obligatoriu exprimat. func ie de reamintire. indiferent de tip. în cadrul conversa iei. indiferent de lungime. disponibilitatea i competen a amintite sunt prezente´ 80. uneori sunt m rci ale oralit ii stilului.. în cadrul acestuia. argumentarea i una cultural . competen a persoanelor de a participa la argumentare. p. func ie expresiv-emotiv . în cadrul unei consulta ii juridice etc. Exist multe criterii de clasificare a conectorilor : semantic. Conectorii au roluri argumentative. disponibilitatea persoanelor de a l sa dezlegarea problemelor în seama argument rii. dar i de resurse educa ionale. 79 80 Andrei Marga. 287 39 . întrucât cuprinde o la tur retoric Este cunoscut faptul discursurile argumentative au loc în diferite împrejur ri. pragmatic. op. Trebuie spus c aspecte ale discursului argumentativ se întâlnesc în mai toate tipurile de discurs. în studiile de specialitate sub numele de câmp al argument rii 79. Argumentarea poate izbuti numai dac percep ia. în mod obligatoriu. Pentru ca auditoriul s fie convins. func ional. Resursele de argumentare pot fi formulate astfel: perceperea de c tre persoanele implicate a nevoii imperative de a recurge la argumentare pentru a solu iona probleme. în diferite activit i. 186 Ibidem. Discursul argumentativ este condi ionat de resurse institu ionale i de resurse culturale. Uneori prezen a conectorilor în enun poate fi facultativ . Toate aceste locuri au fost unificate.

op. i anume: convergen a mediilor. Daniela Roven a-Frumu ani. considerate de cel care emite argumentarea. op. ca fiind valide. p. Ca orice tip de discurs.. Toate tipurile de discurs mediatic presupun forme ale argument rii. cât enun rii (firma X sau o instan nenominalizat care incit subiectul mai pu in s cumpere obiectul. cât i s adere la valoarea simbolic pe care acesta o reprezint ) nu poate fi actualizat decât de un discurs narativ prin excelen (basmul sau mitul) a c rui stare ini ial de prejudiciu.285 83 Daniela Roven a-Frumu ani. cit. p. în orice caz transgresând banalul cotidian). pornind de la anumite argumente. pentru a-l menin ine. 158 84 Valeria Gu u Romalo. op. cit. care are ca scop convingerea.. p. cit. intertextualitatea mediilor i interdisciplinaritatea cercet rii. pentru a face tranzi ia de la o tem la alta sau pentru a -l încheia´ 84. 842 82 81 40 . caracterizat de diversitate. i acesta reprezint Äo secven propozi ii sau fraze. structurat sau coerent ´ 82.cit. În studiile de specialitate s-a subliniat c Äizotopia discursului publicita r.Discursul mediatic este abordat din perspectiva unui enun polimorfism i ubicuitate´ 81. 121 Dic ionar de tiin e ale limbii. op. Ädespre realitatea social este indubitabil un concept plural. euforizant atât la nivelul enun ului (actan ii sunt prezenta i într-un cadru i la nivelul exotic. Acela i lucru poate fi spus i despre discursul publicitar.. Se observ c Älocutorii performeaz acte de vorbire pentru a construi schimbul verbal: pentru a-l ini ia. continu de Trebuie subliniat c centralitatea discursului mediatic presupune diferite dimensiuni ale convergen ei.. p. lips s fie transformat prin interven ia con inuturilor semantice´83. erotic.

în cadrul acestor tipuri de discurs. ipotez . Uneori. de asemenea. p. i bineîn eles în sprijinul ideii mai sus notate. interpreta te i orânduite într-o lege.. categoriilor cu care este abordat acest bagaj inedit asupra lumii. afirm m i subliniem faptul c gândirea realist nu este gândirea care provoac 85 Stéphane Lupasco. Noutatea logic în elegere. cit. ci este impus nu ajunge schimbarea i viziune. i filozofia nu este opera unui singur om. sau existen a unui raport între o descoperire tiin ific sunt doar dou din exemplele posibile. 68 41 . În concep ia lui Lupasco 85. a discursului despre real. Odat cu punerea accentului pe individualizarea tiin elor. a existen ei acestei colectivit i. conturat completarea ocazional i în elegerea adev rului fundamental c a bagajului tiin ific.Discursul tiin ific este i el o reprezentare a realului. se observ c teoria mai poate fi devansat de experiment. apare i se manifest pregnant nevoia imanent a acestor tiin e de a . op. ci i ea î i manifest apartenen a la o totalitate. la un sens al revolu iei pe care o tr iesc.i eviden ia apartenen a la o totalitate. con tiin a necesit ii de a evita specula ia steril prin contactul nemijlocit cu tiin ele contemporane. dup cum. formul . întrucât discursul este emis de un locutor anume pentru un interlocutor bine definit. Se remarc . alt elaborarea sau interpretarea faptelor presupun alt posibilitatea de a da expresie precis demersurilor dialectice în sprijinul în elegerii i situ rii intelectua le a revolu iei cunoa terii în contextul ei. dar i o prezentare. dar nu sub aspect calitativ ci în sensul îngr m dirii unei cantit i mari de date i informa ii care a teapt s fie selectate. obligat g sirea solu iilor tehnice pentru valorificarea ei practic s prevad cerin ele i practico-economice. într-un sistem de cuno tin e sau m car într-o regul a cunoa terii. fiind crea ia de ani a unei colectivit i. Activitatea de cercetare fundamental . prelucrate. Este creat tiin ific.

exist importante deosebirii între cele doua tipuri de construc ii relative. i între emi tor ± receptor. Propozi iile relative sunt Äo specie de subordonate circumscrise dup tipul de conectiv: pronume. p. cit. fiind condi ionat de acelea i reguli. Orice tip de discurs presupune un canal al comunic rii. în realizarea sa. Bucuresti. pronumele nehot râte (oricare. pronumele/adjectivul relativ care ocupa prima pozi ie. fiecare discurs are acelea i componente. 200 87 86 42 . urmat de ce si de ceea ce. în relativele propriu-zise (neinterogative). de discursul s u i prin aceasta. Trebuie subliniat c ÄÎn ceea ce prive te frecventa conectorilor. p. pe de alt parte. Daniela Roven a-Frumusani. constituent cu func ie sintactic în propozi ia subordonat ´ 86. se opun propozi iilor conjunc ionale.2005. pe de-o parte. într-o mai mare sau mai mic m sur . întrucât acesta nu este doar o în irare de enun uri. ci este un ansamblu de judec i. iar impulsul revolu ionar este cel care se na te din regnul abstractului i vine de nic ieri. Ipoteze si ipostaze. pentru a fi însu ite de interlocutor. cine. o rela ie ce se stabile te între vorbitor i mesajul pe care îl transmite.prin ea îns i propriile-i crize. Orice discurs presupune o argumentare. Conectivul relativ se deosebe te de cel conjunc ional prin faptul c amalgameaz doua roluri sintactice: conector inter propozi ional ( operator al subordon rii). oricine) i relativul invariabil de (« )´ 87. Din aceasta perspectiv . adjectiv sau adverb relativ. p. În studiile de specialitate s-a subliniat c ÄUn tip de discurs este o configura ie de tr s turi formale asociate unui efect de sens ce caracterizeaz / reveleaz atitudinea locutorului fa interlocutor´ 88.. Analiza discursului. Conform statisticilor. Editura Tritonic. Indiferent de tip. fa de Valeria Gu u Romalo. pe care le transmite un locutor. 206 Ibidem . op. orice. Mult mai pu in frecvente sunt formele cât. 210 88 Apud.

69 Daniela Roven a-Frumu ani. corelat cu dimensiunea pragmatic obligatorie´ 91. Trebuie spus c ÄRolul argumentativ este dependent de inten iile emi torului i are m rci specifice în strucutura enun urilor. cit. i pe de alt parte ale auditoriului.. cât i ca retoric neintegrat (dependent pragmatic de situa ia comunicativ . convingere. indiferent de natura sa. Se cuvine men iunea c un discurs Äconstruie te un fel de microunivers denumit schematizare. A adar. dependent de publicul c ruia i se adreseaz : cu cât publicul este mai specializat. 201 91 Dic ionar de tiinte ale limbii. p.i influen eze forme discursive o for argumentativ inerent ´ 89. Discursul argumentativ î i merit numele doar dac se desf oar sub forma unei strategii prin care un auditoriu este îndreptat în direc ia prestabilit de c tre emi torul mesajului.. Este o dimensiune op ional a discursului.)´ 90. pentru a fi bine f cut. op.cit. op. cit. pe de -o parte ale situa iei discursive. schematizarea este mai complex ´ 92. 68 92 Daniela Roven a-Frumu ani..cit. colocutorii. nivelul de accepta bilitate a discursului etc. O schematizare bine f cut este condi ionat de m sura în care emi torul are la îndemân anumite reprezent ri. argumentarea ca orientare a discursului (deci ca structur lingvistic înscris în sintagmatica discursiv ) i ca orientare a interlocutorului (efect pragmatic: persuasiune. op. p.Trebuie subliniat c ÄÎn elegerea discursului ca ansamblu de strategii prin care emi torul încearc s . op. Discursul. se observ c argumentarea este abordat din perspectiva unor tehnici de discurs care au drept finalitate adeziunea unui grup la o anumit direc ie. p. 202 90 89 cu realit ile culturale i 43 . confer oric rei Trebuie subliniat c ÄPrezent în toate tipurile de discurs (dar cu pondere diferit ).. p. trebuie pus în leg tur Dic ionar de tiinte ale limbii. ac iune) va fi conceput atât ca retoric integrat (orientare intern a enun urilor spre un anume tip de concluzie). rela ia interpersonal .

ce formeaz i modific universul Argumentarea ca practic discursiv 93 94 Idem Idem 91 95 Daniela Roven a-Frumu ani. iar cel situa ionale se refer la tipul de comunicare adoptat. mai exact la prezentarea direc iilor anterioare cu privire la subiectul ales. întrucât nu se poate construi un discurs coerent i adecvat în absen a unor cuno tin e exacte despre individualitatea partenerului de discurs. dar mai ales înl n uirea argumentelor. în cadrul unui discurs. În studiile de specialitate. p. Se cuvine men iunea c Ädiversele tipuri de m rci lingvistice ale argumenta iei posed o anumit poten ialitate argumentativ . Cele intratextuale se refer la leg tura coerent i obligatorie între titlu i con inut. imaginea receptorului. în mod obligatoriu. ca principal component . trebuie specificat c ÄAnaliza argument rii se coreleaz în mod necesar cu atitudinile propozi ionale ce in-formeaz informeaz dou interlocutorul. Reprezent rile i schematiz rile despre care s-a vorbit. acest ultim aspect poart numele de preconsult cultural i situa ional 93. Preconsultul cultural presupune o bun cunoa tere a domeniului de referin al discursului. acesta din urm determinând natura. imaginea temei discursive 95. Concluzionând.. atât intra cât i intertextuale. cit. actualizat îns . în func ie de contextul comunicativ´ 94. Cu toate acestea discursul argumentativ presupune. i anume: imaginea emi torului. Orice tip de discurs presupune existen a unor opera ii argumentative. existan a realiz rilor. adic a celui c ruia îi este adresat. iar cele intertextuale fac referire la con inutul în sine.situa ionale ale perioadei în care este gândit. frecven a. o atitudine propozi ional implic discursul i luarea în considerare a mai multor cursuri de evenimente sau lumi posibile divizate în categorii: compatibile i incompatibile cu atitudinea respectiv . 203 44 . i de diverse imagini. sunt înso ite. op.

96 Ibidem 205-206 45 . cunoa terea limbajului i ac iunea´ 96.epistemic al co-agen ilor discursivi constituie locul geometric care reune te cunoa terea enciclopedic .

am considerat -o corect .STUDIU DE CAZ Discursul politic: Discursul argumentativ Discursul sus inut de Traian B sescu. Stima i membrii ai Întotdeauna am considerat c rela ia mea cu Parlamentul este una institu ional i.poate unii zâmbesc ± dar. solidaritatea tuturor românilor. .ambi ia mea. c . precum fost receptiv analizând cu deschidere propuneri le Pre edintelui. As spune ca justitia a inceput sa functioneze ti i bine c suntem a aptea ar din Europa. Doamnelor i domnilor. este posibil. i acest lucru. este s devenim a aptea putere a Europei. v spun. în fa României : a Parlamentului Stimate domnule Pre edinte de Parlamentului. Parlamentul a În ultimii doi ani. i cred c ar putea s fie ambi ia tuturor. fosti si actuali baroni locali. ci o solidaritate în munc i anume. ca popula ie. Iat de ce este atât de important ca to i partenerii sociali. inclusiv sindicatele s contribuie la atingerea obiectivului nostru comun . fosti si actuali consilieri locali au inceput sa raspunda in fata legii. Dar nu o solidaritate în s r cie. solicitând reexaminarea unor legi. a spune. fosti si actuali ministrii . V-a spune foarte direct . care sigur c va avea consecin e extrem de favorabile în planul bun st rii personale. edin . i. întâmplat mul i ani dup 1990. cooperarea bun atunci când. Stau i m rturie sutele de acte normative transmise spre promulgare. ca poten ial. cum s-a i în efort.un nivel de trai care s fie 46 . fosti si actuali parlamentari. din punctul meu de vedere. Sigur c exist o condi ie sine qua non pentru a atingerea acestui obiectiv.

în ansamblul ei. ne-am propus s promov m oamenii. Haide i s facem o evaluare. Crescând ansele tuturor de a avea un loc de munc .a fost unul din principalele obiective asumate. Cu siguran . pentru c aceasta este singura solu ie care o consider viabil . V ofer disponibilitatea Guvernului la un dialog deschis. i este în interesul tuturor. În primul rând. În calitate de pre edinte m bucur s constat c suntem anima i de un alt obiectiv comun: promovarea i ap rarea intereselor românilor. iar veniturile românilor au crescut an de an. s vede i pu in care au fost obiectivele pe care le-am propus i ceea ce am realizat. Pentru a putea avea mai multe locuri de munc a trebuit s facem economia s genereze aceste locuri de munc . exist o stare de nervozitate pentru o parte din oamenii politici deoarece nu mai func ioneaza telefonul c tre procurori i judec tori. Dup cum ti i. Atunci când am venit la guvernare ne -am asumat câteva angajamente clare. i al tuturor cet enilor României. În acelasi timp o mare problema care se prefigureaza nu este legata atâ t de succesul integrarii noastre. sunt convins c va cre te i calitatea via ii i bun starea general sau individual . mai multe locuri de munc .îndestul tor. Guvernul. A a cum sindicatele se lupt s promoveze drepturile salariale ale angaja ilor. i partidul pe care îl reprezint. România a devenit de la 1 ianuarie 2007 membru al Uniunii Europene. avem câteva ramuri economice cu 47 . cât de felul în care acest succes va fi distribuit în societatea româneasc i în m sura în care fiecare cet ean va vedea o ale a impulsiona îmbun t ire în via a sa personal . . tiam c acest lucru nu se poate realiza f r economia. produsele i valorile române ti. i de a câ tiga din ce în ce mai mult de pe urma muncii depuse. în momentul de fa . pentru ridicarea nivelului de trai i îmbun t irea condi iilor de via cet enilor.

pentru combaterea s r ciei. Ne baz m. i de a face acest sectorul bancar. cât i impozitul pe profit. ti i bine c acest lucru se poate ob ine cel mai bine printr-un loc de munc bine pl tit. Anume: stabilirea i publicarea pragului oficial al s r ciei. este venitul minim garantat. Vreau s v împ rt esc o tem care m preocup . astfel încât s putem corela periodic acest indicator cu salariul minim. de aceea. Dou dintre m surile propuse de Guvern. care au marcat îns profund economia. i la care vreau s m refer. de munc . au fost corelate cu alte tipuri de venituri ale popula iei. pe care doresc s îl discut. restructurarea 48 . i pe sprijinul pe care România îl va primi din partea Uniunii Europene. atât în ceea ce prive te veniturile persoanelor angajate. sectorul construc iilor.deficit major de for de munc . sunt: pe de -o parte. în care to i oameni s aib suficiente resurse pentru a. este cel salarial. nu a politic ilor de ajutor social direct.i îmbun t ii nivelul de trai. Cel mai important program lansat de Guvernul Românei. Consider c este necesar s reintroducem procedura de rediscutare cu partenerii sociali a co ului minim de consum. prev zute prin lege. cum ar fi sectorul tehnologia informa iei. Ci a cre rii unui mediu economic i social. Suntem din ce în ce mai preocupa i s g sim solu ii pentru a acoperi cererea de for lucru cu oameni din ce în ce mai bine preg ti i. sistemului de asigur ri sociale. i. prin fluxurile de fonduri structurale i de dezvoltare i. al doilea element. Nivelurile venitului minim garantat.cot unic . dup cum ti i. aplicarea cotei unice de impozitare . ca baz pentru politica de securitate social a Guvernului. v cer ajutorul dumneavoastr în proiectarea unor solu ii viabile. Cred c este cea mai bun form de protec ie social pe care o putem oferii. i. Suntem adep ii. de asemenea. Al doilea obiecti v.

în care investi iile i sc derea taxelor erau fundamentul pentru cre terea economic . i va veni vremea când vor ajunge s se gândeasc la pensie. s le oferim condi iile. atunci este clar c trebuie s fim i egali lor în investi iile în educa ie i formare profesional . i v dau exemplul clar al sectorului de construc ii. în de munc . Sunt preocupat de faptul c mul i dintre cei care lucreaz în str in tate lucreaz la negru. raportat la problemele pie ei muncii. cum este normal î ntr-o ar modern i 49 . sistemul de pensii.rural i agricol . pentru ca la b trâne e s poat s beneficieze de toate avantajele contribu iilor sociale pe care le fac. în produsele i în valorile noastre. bineîn eles. se impune un momentul de fa . va continua s fie principiul obiectiv al guvern rii noastre. Am renun at la celebrele bugete ale tranzi iei. Dar vreau s subliniez un lucru: nu to i bani pe care îi genereaz economia pot fi cheltui i pentru salarii. S aib sistemul de asigurare de s n tate. Cred c . ast zi. Sunt multe domenii unde românii. s -i încadr m în munc cu forme legale. care lucreaz în str in tate. i vor vedea c nu au anii necesari s aib o pensie în raport cu efortul care l -au f cut o via întreag . Dorim ca prin bugetul alocat educa iei s investim în preg tirea tuturor românilor i în profesionalismul lor. Dac vrem s fim egalii celorlal i europeni. i anume acela legat de schimbarea filozofiei bugetare. s -i atragem înapoi în economia româneasc . acoperit. Investi ia în oameni.pot s câ tige mai bine în România decât ceea ce câ tig în str in tate. Acest lucru se va traduce prin cre terea continu a veniturilor românilor i îmbun t irea condi iilor de munc . mai ales pentru v iitor. i am trecut la bugete ale dezvolt rii. Toate aceste realiz ri au fost posibile i pentru un alt motiv. ci trebuie s investim. în care cunoa tem o criz de for efort comun pentru a încerca s atragem români. pot s c â tige mai bine în România. Trebuie s -i aducem. oficial. înapoi în ar . care nu f ceau decât s ne permit s supravie uim de la un an la altul. .

Este esential ca românii s aib sentimentul i convingerea c în fa a evolu iilor viitoare ansele sunt egale i c ansa bun st rii nu o au cei care sunt lipsi i de politicieni ci o are fiecare dintre românii capabili s î i valorifice ansa. în general. Este evident c societatea româneasc evolueaz dar nu putem spune acela i lucru despre clasa politic . Din p cate. nu exist nici m suri care s oblige clasa politic la o reprezentare autentic a intereselor comunita iilor locale.european . Nu exist reglement ri care s stabileasc nivelul necesar de moralitate în via a politic . în institu iile politice române ti. atât de necesare. Înc de la începutul mandatului m-am consultat cu partidele stabilind ca se vor forma comisii pentru analiza modificari lor care trebuie aduse Constitu iei în a a fel încât sistemul politic românesc s devin mai flexibil. partidele parlamentare nu au pus în aplicare angajamentul de a forma comisia pentru revizuirea Constitutiei c um nu s-au facut nici progrese în ceea ce prive te introducerea unui sistem de vot care s duc la reformarea real a clasei politice. 50 . pentru modificarea Constitu iei. Sper ca în acelasi timp Parlamentul Romaniei va declan a procedurile. i anume voi declan a un Referendum prin care s solicit românilor s optez pentru introducerea votului uninominal . Românii nu au încredere. În prezent. asistam la Victoria interesului de partid asupra interesului politic. capabil s raspund exigen elor popula iei i adaptat nevoii de a func iona în interiorul Uniunii Europene. iar acesta este semnalul clar c trebuie sa facem o schimbare profunda in clasa politica. Voi face îns ceea ce pot sa fac.

care este încadrat în munc . bazat pe o cre tere economic solid . politicieni care î i permit cu arogan s încerece în mod repetat s influen eze justi ia i pentru motivul i dorin a acesteia de c nu a ajuns niciodat s dea socoteal direct cet enilor. Am v zut cum în actualul sistem i electoral. trebuie s subliniez c acest lucru va trebui întotdeauna corelat cu cre terile de productivitate pe care România reu e te s le realizeze. cu p strarea echilibrelor macroeconomice. Totodat . î i dore te. În spatele usilor inchise. ceea ce s-a construit de ceva ani buni încoace. al s u i al familiei sale. s realiz m ceea ce fiecare om. s nu irosim. în care. îns . va consult cu privire la votul uninominal. sunt mai importante controlul asupra parghiilor statului în elegerile de culise. care ne-a permis i ne va permite. protejeaz al i politicieni asemeni lor. politicienii f r sprijin real în râ ndul electoratului. Doamnelor i domnilor. i ine i cont c suntem în al aptelea an consecutiv de cre tere economic . Stima i parlamentari. 90 din Constitu ia României i a art. în baza art. astfel încât. în continuare.Am vazut coali ii transpartidice impotriva reformei si in potriva dorintei opiniei publice. care s se reflecte în cre terea bun st rii personale a nivelului de trai. se poate guverna f r sprijinul opiniei publice. Aceast criz financiar care 51 . O cre tere a salariului. decât sprijinul opiniei publice reform . ci doar sponsorilor i prietenilor. plec de la premisa c România este într-o perioad benefic . 567/2006. Exist o serie de tensiuni care s-au acumulat la nivelul economiei mondiale. 11 i 12 din Legea 3/2000 privind organizarea i desf urarea referendumului. Am v zut cum în actualul sistem electoral. Nu vreau s prelungesc prea mult alocu iunea mea. precum i a Deciziei Cur ii Constitu ionale nr.

este de la sine în eles c î i propune eviden ierea calit ilor pe care le are partidul reprezentat bineînteles argumentarea opiniilor sale. care ast zi au un nivel de trai i o prosperitate pe care noi ne-o dorim i o invidiem. ci ne putem da seama de acest lucru citind întreg discursul. au cunoscut lungi perioade de cre tere economic mul umesc foarte mult. de fapt. Pentru c aceste dou elemente sunt re eta esen ial a asigur rii prosperit ii oric rei ri. Este ceea ce v propun. rile din Uniunea European . s pun într-o lumin bun partidul politic din care face parte i într-o lumin proast restul orientarilor politice.13.zguduie pie ele tuturor de aten ionare. în func ie de rolul fiec ruia dintre cei prezen i: ÄStimate domnule Pre edinte de 52 i edin ¶¶. la pruden i la i trebuie s în elepciune. ÄStima i membrii ai . Discursul sus inut de pre edintele rii în fata Parlamentului României este unul care urm re te. În a a fel încât parcursul pe care îl avem în continuare s fie unul marcat de cre tere economic solid .2007 i de stabilitate politic .Biroul de pres . rilor din lume. este subiectul i tema la care v îndemn s re flecta i pentru binele tuturor. Guvernul României . de stabilitate politic . V Discursul de fa a î i propune s conving ascult torii de valoarea orient rii politice pe care o reprezint pre edintele. trebuie s fie i pentru noi un element ne îndemne la pruden . putem spune. însa nu î i face din acest lucru un scop în sine pe care s -l precizeze clar înc de la început. Acest lucru este evident i. fiind sus inut în plin campanie politic .11. Discursul începe cu 3 formule de adresare fiecare dintre ele fiind particularizat .

într-un interviu acordat presei. Îns . spunând Äpoliticieni care fac legi pentru infr actori´. Dup formulele de adresare. Dore te s sublinieze starea de nervozitate a oamenilor politici atin i de corup ie. îns i aceasta fiind foarte atent dozat . deci sugereaz printre rânduri i ironic.Parlamentului´. Se începe cu 2 formule de adresare formale. bineînteles. i trezind bineîn eles. chiar tot i parlamentarii. ÄDoamnelor i domnilor´. i pe care membrii Parlamentului României. Pre edintele dore te s stabileasc foarte clar o barier între institu ia pre eden iei i cea a Parlamentului. pentru ca prin ÄDoamnelor i domnilor´ s se urm reasc o apropiere. trebuie spus c la calitatea acestei rela ii a atentat chiar pre edintele care. solicitând reexaminarea unor legi. institu ionalizat . c parlamentarii au fost. Pre edintele aduce o explicare a spuselor pentru a face distinctia între politicieni-infractori i parlamentarii. Parlamentul a fost receptiv analizând cu deschidere propunerile Pre edintelui´. iar scopul s u. dore te s accentueze o serie de aspecte privitoare la corup ie. De asemenea. ca pre edinte. Rela ia este formal . îns prolific . sunt corup i. este acela de a termina corup ia. am considerat-o corect . f r voia lor. dore te impunerea sa în raport cu Parlamentul. din punctul meu de vedere. 53 . acestor acuza ii. pre edintele prezint legi propriu-zise ce au facilitat o serie de Äinf ractori´. În cele ce urmeaz . reiese c singurul demn de încredere i care nu are de-a face cu corup ia este chiar pre edintele. Din spusele sale. politicieni-infractori. accentuând ideea ca membrii Parlamentului nu sunt la curent cu ceea ce se petrece în Äcomunele din circumscrip iile´ fiec ruia. Stau m rturie sutele de acte normative transmise spre promulgare. le -au aprobat. iar restul oamenilor politici. care au votat anumite legi în necuno tin de cauz . o serie de nemul umiri în rândul parlamentarilor. precum i cooperarea bun atunci când. o familiaritate. subliniind clar ca între cele 2 institu ii nu poate fi vorba de o discu ie purtat pe picior de egalitate: ÄÎntotdeauna am considerat c rela ia mea cu Parlamentul este una institu ional i.

arat cu degetul. pre edintele vrea s eviden ieze faptul c el este sigur pe ceea ce vorbe te. România a fost condus de ho i. Folosindu-se de o construc ie cu func ie de complement de modalitate. Face acest lucru în ciuda faptului ca majoritatea oamenilor tiu. însa nu d nume iar el se sustrage. Acest lucru este clar..i demonstra punctul de vedere i pentru a muta aten ia auditoriului dinspre sine înspre restul: ÄCu siguran . fo tii i actualii mini trii. pre edintele î i exprim chiar pozi ia i p rerea: ÄÎn ultimii doi ani. pe 54 . înainte de venirea sa la guvernare. datorit at itudinii i m surilor adoptate de el ca pre edinte.i fac datoria.nu mai func ioneaz telefonul c tre procurori i judec tori´. exist o stare de nervozitate pentru o parte din oamenii politici deoarece nu mai func ioneaza telefonul c tre procurori i judec tori´. bazându-se pe argumente propriu-zise. p strându. f r niciun dubiu c nu el este cel mai indicat s acuze. ho ii au fost pedepsi i. acuzând.Trebuie subliniat faptul c pre edintele tinde s generalizeze.i st pânirea de sine i folosindu-se de glume. De asemenea. Mizeaz în ac iunea sa de a convinge c este integru i Äpus pe fapte mari´. face un atac direct. nu pe specula ii i vorbe. însa se foloseste de anumi i termeni pentru a restric iona. fo tii i actualii consilieri locali au început s r spund în fa a legii. A adar. întrucat el este un om corect care dore te eliminarea nelegiuirilor. iar ho ia i corup ia au fost ³stârpite´. întrucât între spusele sale. iar din momentul în care el i orientarea sa politica i-au intrat în atribu ii justi ia Äa început´ s . pentru a. Utilizând ironia-i specific Ä. foloseste acuza ii grave pentru a convinge auditoriul de integritatea sa i a partidului s u. fo tii i actualii parlamentari.. recurgând. nu face atacuri directe. atitudine. fo tii i actualii baroni locali. ironii. la ironia -i specific pentru a sublinia ideea c el vorbe te cu lejeritate despre nelegiuiri. urm re te convingerea auditoriului c justi ia î i face datoria doar datorit venirii lui la guvernare. A spune c justi ia a început s func ioneze«´. de altfel.

nu trebuie s a tept m ca acestea s ridice ara la nivelul de dezvoltare al ne rilor din Uniunea Europeana. din suflet. ele lipsesc cu des vâr ire´. care. Mergând pe conceptul Äuna calda. dup cum se observ . Îns . i anume c prin el nu conduce un om de afaceri. ca pre edinte (dar pe care nu o are): ÄAs spune c «´. exagereaz . dorind s lase impresia c mesajul sau este personal. el când acuz o face pe buna dreptate. una rece´. Prin formula ÄA mai men iona leg tura strâns între unii oameni de afaceri i p r i din oamenii politici«´. din nou. pentru c el nu sus ine puterea pe care unii oameni de afaceri o de in. o mare 55 din dorin a de a convinge de Äbinefacerile´ conducerii sale. ³«nu am consultat «´. tratându-le i rezolvându-le ca i cum ar fi ale sale. Pentru cunosc tori. de fapt. conteaz : ÄA spune«´. amintind de personajele din O scrisoare . nu s denigreze ci s evid en ieze starea de fapt a lucrurilor. verbe impersonale. ca pre edinte. putem afirma c pierduta de Caragiale. c el ia problemele românilor personal. tiindu-se curat. Nu folose te forme impersonale. ³sper«´. de i sunt înregistrate cre teri din punct de vedere economic. pre edintele spune c . cre terile Äexist dar. A adar.ideea c p rerea sa. Se remarc faptul c folose te destul de des formule prin care dore te eviden ierea importan ei deosebite pe care i-o d el. o astfel de marionet. fiind fals ceea ce se spune i fiind un lucru f cut din interese politice. vorba lui Caragiale. s-ar putea ap ra spunând c se urm reste denigrarea sa. dac ar fi implicat în ele. Denigreaz ceea ce s-a f cut înaintea sa. Acuz în ideea c el. el nefiind. Folose te imagini plastice i replici t ioase pentru a sublinia faptul c el nu ar putea vorbi cu atâta u urin despre ho iile f cute. iar dac s-ar întâmpla s fie acuzat. punând accent pe ceea ce s -a f cut sub Äconducerea i orânduirea sa dreapt ´: ÄÎn acela i timp. nu se include în categoria ho ilor. nu înceteaz a fi actual. bineîn eles. dore te sublinierea ideii de baz a discursului s u. ascunzându-se în spatele unor marionete politice. ³am vaz ut«´.

Din p cate. capabil s r spund exigen elor popula iei i adaptat nevoii de a func iona în interiorul Uniunii Europene. ca cet eni. Folosind plurarul autorului: Ätrebuie sa facem´ el se include în rândul cet enilor nemul umi i i neîncrez tori care doresc o schimbare. întrucât el ne-a integrat iar dezvoltarea depinde de noi. mizeaz pe sensibilizare pentru a convinge. cum nu s-au f cut nici progrese în ceea ce prive te introducerea unui sistem de vot care s duc la 56 . nu mai are încredere: Äromanii nu au încredere. din nou se sustrage. Chiar el ca pre edinte i-a propus s reformeze clasa politic . în a a fel încât sistemul politic românesc s devin mai flexibil.problem care se prefigureaza nu este legat atât de succesul integr rii noastre. tiind c oamenii nu au încredere în institu iile române ti. cât de felul în care acest succes va fi distribuit în societatea româneasc i în m sura în care fiecare cet ean va vedea o îmbun t ire în via a sa personal ´. iar dac acest lucru nu s-a reu it. Replica aceasta este i o modalitate de a se sp la pe mâini. ci este din cauz c nu a avut sus inerea necesar : ÄÎnc de la începutul mandatului m -am consultat cu partidele. la fel ca cet enii. partidele parlamentare nu au pus în aplicare angajamentul de a forma comisia pentru revizuirea Constitu iei. în general. în institu iile politice române ti. bineînteles c nu din cauza lui. stabilind c se vor forma comisii pentru analiza modific rilor care trebuie aduse Constitu iei. iar acesta este semnalul clar c trebuie s facem o schimbare profund în clasa politic ´. afi ând interes pentru cet enii de rând cu care se compar i pe care-i în elege. Din nou. Pentru a sensibiliza. postând ca un fel de Robin Hood: Äeste esen ial ca românii sa aib sentimentul i convingerea c în fa a evolu iilor viitoare ansele sunt egale i c ansa bun st rii nu o au cei care sunt lipsiti de politicieni ci o are fiecare dintre românii capabili s î i valorifice ansa´. subliniind c el dore te reformarea acestor institu ii în care nici el. acuz boga ii.

. Folosind forma de singular a verbului dore te sublinirea c el singur se lupt pentru binele cet eniilor: . Îns . el va continua. interesele i bunastarea românilor. din nou. i-a c lcat pe suflet´ i a dorit deschiderea unui dialog cu celelalte partide. atât de necesare. este numai i numai datorit lui. importan . pentru c . pentru el acest aspect nu conteaz . una rece´. pentru modificarea Constitutiei. folosind un verb subiectiv . pre edintele î i d .. s-a lovit de atitudinea rece i necooperant a celorlalte partide.Voi face însa ceea ce pot s fac. Din nou vrea sa sensibilizeze cet eanul. pentru o colaborare cu pre edintele în folosul românilor. desigur. subliniind c el lucreaza pentru români.sper´ pentru a sensibiliza: . orgoliile proprii. A adar. Îns . dac nu a reu it s colaboreze cu partidele.una cald . pentru el primând. .Este evident c societatea româneasc evolueaz .Sper c . dorind astfel s colaboreze cu ei. pentru el fiind important comunicarea cu celelalte partide. dar.. fiind singurul pre edinte care a dorit o astfel de colaborare cu români pentru români. caut sus inere pentru români. pentru c sus inându-l pe el. i anume voi declan a un Referendum prin care s solicit românilor s opteze pentru introducerea votului uninominal´. sus ine românii. pentru care sunt mai importante propriile interese Folosind forma reflexiv i care nu vor s lase la o parte convingerile. în acela i timp. pre edintele afirm c . Parlamentul României va declan a procedurile. este pentru c nu a g sit sus inere. sper c Parlamentul îl va sus ine. a verbului . Mizeaza din nou pe sensibilizare. ca pre edinte fiind dispus s ia seama de p rerile celorlalte partide.. ceea ce conteaz cu adevarat pentru el este p rere românilor. întrucat specific faptul c . cu aceast 57 . Chiar dac se love te de u i închise... dac progrese i schimb rii în bine nu se v d.m-am consultat cu partidele«´.´ Reluând conceptul . dar dac totu i este remarcat vreo schimbare înspre bine. el. dar nu putem spune acela i lucru despre clasa politic ´. el ca pre edinte a l sat la o parte diferen ele de clas politic ..reformarea real a clasei politice´.

de dezinteres pentru nevoile cet enilor.. bineîn eles.Am v zut coali ii transpartidice împotriva reformei i împotriva dorin ei opiniei publice. Coali iile transpartinice realizate au la baz în elegeri f cute .. neintrând în categoria celor pe care i -a v zut f când nedrept i. Am v zut cum in actualul sistem electoral. sunt mai importante controlul asupra pârghiilor statului i în elegerile de culise. întrucât el militeaz pentru interesele cet eniilor. A adar. politicienii f r sprijin real în randul electoratului. el nefiind de acord cu ce a v zut. asist m la Victoria interesului de partid asupra interesului politic´. Folosind verbul . se poate guverna fara sprijinul opiniei publice. excluzându-se pe el.. decât sprijinul opiniei publice i dorinta acesteia de reform ´. Aceast clas politic umbrit de coruptie.În prezent. ceea ce vrea pre edintele s spuna este c societatea evolueaz datorit lui i a cet eniilor dar nu a parlamentarilor..România a intrat într -un proces accelerat de moderniza re«´.. Folosind forma de plural a verbului . uitând voit c parte din aceasta clasa politica. Vorbe te despre clasa politic într-o manier în care dore te sublinierea i convingerea auditiorului c el nu face parte din aceast clas politic ingrate.a v zut dar c el nu a f cut´ fiind nemul umit: .. a condus pân la el. urm re te sustragerea sa din rândul corup ilor i includerea sa în rândul cet enilor one ti care asist neputincio i la nedrept ile facute de clasa politica.Nu exist reglement ri care s stabileasc nivelul necesar de moralitate în viata politic .afirma ie care la prima vedere pare o contradic ie. se martirizeaz . nu exist nici m suri care s oblige clasa politic la o reprezentare autentic a intereselor comunit iilor locale´. protejeaz 58 . în care.a asista´: . Îns .. dar ceea ce îl nemul umeste pe el este c . i el. în spatele u ilor închise. i el face urm re te sublinierea ideii c el . Am v zut cum în actualul sistem electoral.. pre edintele a v zut toate acestea. Pân acum câ iva ani primitiv . de-abia de când este el la conducere .a vedea´ la persoana I singular i repetându-l.

cu însemn tate profund : . pre edintele reia o formul de adresare oficial . Din nou el se exclude.. pre edintele se sensibilizeaz când vine vorba de ar . v consult cu privire la«´ A adar..cred´. Folosind termenul . Vocabularul folosit de pre edinte este unul accesibil pe care s -l în eleag omul obi nuit. a consulta´ . 11 si 12 din Legea 3/2000 privind organizarea i desf urarea referendumului. La sfâr it. dar este insensibil când vine vorba de reformarea clasei politice.cet eni´ de-a lungul discursului destul de des dore te s sensibilizeze poporul i s îl conving c el. ca un bun cunoscator al legiilor. . fiind st pân pe situa ie cunoscator al conjucturilor. iar restul politicienii lor sfideaza cet enii i opinia public . politicieni care î i permit cu arogan s încerece în mod repetat s influen eze justi ia i pentru motivul c nu a ajuns niciodata s dea socoteal direct cet enilor. el dând seama cet enilor pentru actele sale. i. . dore te din nou accentuarea ideii c el este singur împotriva tuturor. dar e sus inut de lege i bineîn eles de cet enii în slujba c rora se afl . Folosind persoana I singular i prezentul a verbului . ci doar sponsorilor i prietenilor³. .. va consult´. conteaz opinia public i datorit opiniei publice ocup pozi ia pe care o are. pre edintele lupt pentru interesele poporului i cet enilor români.. i 59 .al i politicieni asemenea lor. . militant pentru binele poporului nu poate reu i singur. ca pre edinte. . i face apel la parlamentari s -l sus in întru interesele cet enilor. în baza art..sper´. legi pe care nu le încalca. precum i a Deciziei Cur ii Constitu ionale nr. folose te cuvinte simple cu însemn tate profund .Stima i parlamentari. Pentru el. î i prezint pozi ia.sper´. popor.....cet eni´ .fac apel´. afirma:. Foloseste cuvinte mari. 90 din Constitu ia României i a art.îmi exprim speran a´..cet eni´..i doreasca´ etc. Îns el.. 567/2006. iar restul politicieniilor lupt pentru interesele proprii.s . .

discurs. în niciun caz. Diferen a nu este una dat de opozi ie. primele fiind încadrate macro -structurilor. nu trebuie s îi fie atribuite acelea i accep iuni. Argumenta ia este un act verbal intelectual prin care sunt respinse sau sus inute anumite interpret ri. discursul argumentativ este parte integrant din orice fel de discurs. insistându-se asupra definirii actelor de limbaj. Textul reprezint o unitate structurat de expresii lingvistice. a fost pus în leg tur cu distinc ia propozi ie ± enun . orice tip de discurs presupune. care ia form datorit unui eveniment i care se manifest prin elemente lingvistice. mai mult sau mai pu in argumenta ia. în timp ce discursul reprezint un act structurat. Structura acestei lucr ri urmeaz chiar scopul propus. întrucât discursul reprezint realizarea concret a unui text. ci este una cerut de concretizarea diferit a celor dou fenomene. Trebuie subliniat c termenul de text nu poate fi utilizat în acelea i contexte în care este folosit termenul de discurs. i. Aceast din urm distinc ie presupune un transfer de complementaritate în domeniul nivelului de analiz . pozi ii. dar i asupra diferen ierii no iunilor de text. iar propozi iile. la o privire mai atent . i ale discursului argumentativ. De asemenea. În primul capitol al lucr rii sunt trecute în revist no iuni teoretice referitoare la discurs. A adar. Pornind de la aceast idee. aceast distinc ie text -discurs. în particular. în general.Concluzii Lucrarea de fa are ca scop eviden ierea anumitor particularit i ale discusului. Al doilea capitol al acestei lucr ri presupune prezentarera particularit ilor discursului argumentativ i a rela iei pe care o are acesta cu celelalte tipuri de discurs. respectiv enun urile fiind micro -structuri. orient ri. 60 . trebuie subliniat c .

întrucât acesta este. de fapt. la rândul s u. Arta cuvântului trebui mânuit cu dib cie pentru ca acest scop s fie atins.Acest tip de discurs prezint o structur complex . Discursul argumentativ trebuie ridicat la rang de art . Datele problemei trebuie cunoscute în cele mai mici detalii. În ultimul capitol al acestei lucr ri este prezentat un discurs politic. auditoriul. El trebuie s fie convins de veridicitatrea s puselor sale. orient rile. trebuie s -i cunoasc inta. locutorul trebuie s cunoasc sl biciunile. s cunoasc punctele comune ale indivizilor care formeaz totul unitar c tre care î i îndreapt mesajul. emi torul unui astfel de discurs trebuie s . pentru a . Toate acestea ajut la conceperea just a unui discus argumentativ. Discursul argumentativ nu are existen dac nu î i atinge scopul pentru care este construit. Un alt pas ce trebuie urmat pentru ca discur sul argumentativ s fie eficient. iar rolul de seam în cadrul acestei structuri îl au conectorii. acesta având toate atributele discursului argumentativ. pentru c numai astfel poate convinge. arta convigerii.i cunoasc alocutorul. st pânire de sine. este o bun cunoa tere a subiectului abordat. pentru c numai astfel emi torul eman siguran . Ace tia au rolul de a dispune argumentele în cadrul discursului. preferin ele. i anume acela de acovinge auditoriul despre veridicitatea i juste ea celor sus inute în discurs. De asemenea. 61 .i sus ine pozi ia. a argumentelor menite s conving i s atrag sus in tori. Se urm re te prezentarea Äarmelor´ de care se folose te emi torul acestui discurs.

Cluj-Napoca. 2005 i ipostaze. 2007 Editura Editura 2. Andrei Marga Universita ii. Sorin Stati 11. Editura Funda iei pentru Studii Europene. Adela Bidu Vranceanu. Bucuresti. 2004 Analiza discursului. 2004 Dic ionar de stiinte ale limbii. 1972 Gramatica. Bucure ti. Daniela Roven a Frumu ani 9. Bucure ti. Iasi. Editura Nemira. Editura Polirom. Editura Facla. Adela Bidu Vrânceanu 7. 1993 10. 2001 4.BIBLIOGRAFIE 1. Argumentarea. pragmasemantica si discurs. Lucia Wald. Maria Manoliu Manea 62 . Cezar Bala oiu 6. Dumitru Irimia Introducere in stilistica si poetica. Editura Academia Român . Bucure ti 2008 Conectori pragmatici. Cristina C l ra u. Forascu 5. Editura Universit ii. Academia Român Gramatica limbii române (GALR). 1985 Tratat de lingvistic general . Bucure ti. Editura Academiei. Bucure ti. Timisoara. Bucure ti. Ion Coteanu Stilistica Func ional a limbii române. 1984 Discursul raportat în textele dialectale românesti. Editura 8. Alexandru tef nescu 3. 2006 Modele de structurare semantica. Academia Român . Editura Litera. Ipoteze Tritonic.

Pitesti. 2008 Editura Academiei 14. 2006 Retorica i teoria argument rii. Silvia S vulescu Lingvistica general i aplicat . Ro. Editura Funda ia România de Mâine. Editura Universitatii. 2007 Logica dinamic a contradictoriului ± antologie. Stefan Gaitanaru 15. Romane. Mihail Zamfira. Unita i i rela ii. Sintaxa. 1982 Gramatica limbii române. Valeria Gu u Romalo 63 . 2003 Gramatica actuala a limbii romane. 2005 Sintaxa limbii române I. Editura Politic . Stephane Lupasco 17. Editura Tempora.12. Editura Comunicare. tefan G it naru 16. Maria Osaic 13. Pite ti. Bucure ti. Bucure ti. Bucure ti. Bucure ti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful