Prof. univ. dr. Ovidiu Ungureanu – Drept civil. Partea generală.

Persoanele
PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: Drept civil. Partea generală. Persoanele Facultatea de Drept „Simion BărnuŃiu” Profilul: ŞtiinŃe juridice Specializarea: Drept An de studiu: I ID Titular curs: Ovidiu Ungureanu Categoria formativă: Disciplină fundamentală (DF) Categoria de opŃionalitate: Disciplină impusă (DI) Forma de evaluare: Examen (E) Materiale didactice necesare: Suport de curs în format electronic; curs tipărit Scop: cunoaşterea şi înŃelegerea instituŃiilor studiate; formarea limbajului juridic; formarea deprinderii de a aplica cunoştinŃele teoretice pentru soluŃionarea unor speŃe. • Obiective: - însuşirea cunoştinŃelor teoretice referitoare la raportul juridic civil, actul juridic civil, proba dreptului subiectiv civil, prescripŃia extinctivă, subiectele dreptului civil, persoana fizică şi persoana juridică; - formarea deprinderii de a întocmi referate pe baza unei tematici date; - formarea deprinderii de a lucra cu actele normative în materie; - dezvoltarea capacităŃii de a aplica cunoştinŃele teoretice la exemple şi speŃe concrete; - formarea deprinderii de a alcătui o speŃă pe baza unui algoritm dat; - dezvoltarea gândirii, imaginaŃiei, memoriei, creativităŃii. Bibliografie obligatorie: O. Ungureanu, Drept civil. Introducere, ediŃia a VII.a, Editura Rosetti, Bucureşti, 2005; O. Ungureanu, C. Jugastru, Drept civil. Persoanele, Editura Rosetti, Bucureşti, 2003. Bibliografie facultativă: C. Hamangiu, I. Rosetti, Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil, vol. I, Restitutio, Editura All, Bucureşti, 1995; Gh. Beleiu, Drept civil tomân. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, ediŃia a VI-a revăzută şi adăugită de M. Nicolae, P. Truşcă, Editura Şansa S.R.L., Bucureşti, 2000. • • • • • • • • • • •

ConŃinut (descriptori)

1. ConsideraŃii generale privind dreptul civil: definire, domeniu, principii, norme imperative şi dispozitive, izvoare, aplicarea legii civile în timp, în spaŃiu şi asupra persoanelor, interpretarea legii civile. 2. Raportul juridic civil: noŃiune, caracter, structură, subiecŃi, conŃinut, obiect, bunurile, faptele juridice. 3. Actul juridic civil: NoŃiune şi clasificare, condiŃii pentru valabilitatea actului juridic civil, modalităŃile actului juridic civil, efectele actului juridic civil, nulitatea actului juridic civil. 4. Proba dreptului subiectiv civil: obiectul şi sarcina probei, mijloacele de probă. 5. PrescripŃia extinctivă: definire, domeniu de aplicare, termenele, începutul cursului prescripŃiei extinctive, suspendarea, întreruperea şi repunerea în termenul de prescripŃie. 6. Persoana fizică. ExistenŃa persoanei fizice: drepturile personalităŃii, viaŃa-capacitatea de folosinŃă, moartea-încetarea capacităŃii de folosinŃă, incapacităŃile de folosinŃă ale persoanei fizice. 7. Capacitatea de exerciŃiu: definire şi caractere juridice, fazele capacităŃii de exerciŃiu. 8. Identificarea persoanei fizice: numele, domiciliul, starea civilă. 9. Ocrotirea persoanei fizice: minorii, majorii. 10. Persoana juridică: tipologie, elemente definitorii ale persoanei juridice. 11. ÎnfiinŃarea persoanei juridice: prin act de dispoziŃie, prin act de înfiinŃare recunoscut, prin act autorizat, capacitatea civilă a persoanei juridice. 12. Identificarea persoanei juridice: atribute de identificare generale, atribute de identificare caracteristice anumitor persoane juridice. 13. Reorganizarea şi încetarea persoanei juridice: definiŃie şi forme, comasarea, divizarea, efectele reorganizării, încetarea persoanei juridice.

.

sistemul religios. în general. dreptul familiei etc. Într-un al doilea sens. Principalele lui subdiviziuni sunt: dreptul constitutional. expresia "drept civil" evocã acea posibilitate sau prerogativã recunoscutã de legea civilã titularului dreptului civil. Principalele sisteme de drept Împãrtirea clasicã le divide în patru: sistemul anglo-saxon (common-law). Canada mai putin provincia Quebec etc. disciplina de învãtãmânt. dreptul administrativ. Australia. Diviziunea dreptului Dreptul. stiintã ce are ca obiect dreptul civil.Dreptul public se ocupã de constituirea statului si a puterilor publice si de raporturile dintre stat si particulari în general. Noua Zeelandã. DefiniŃia pe care o propunem: dreptul civil este ramura care reglementează raporturi patrimoniale şi nepatrimoniale stabilite între persoane (fizice şi juridice) având la bază libertatea şi egalitatea juridică. El a apãrut în Anglia ca un drept jurisprudential si s-a extins în SUA. §3. În sfârsit. sistemul romano-germanic. se împarte în primul rând în Drept international (public si privat) si Drept national. sistemul comunist. Sistemul common-law. El cuprinde în principal dreptul civil.1 Capitolul I Consideratii generale privind dreptul civil §1. el este dreptul persoanelor private (persoane fizice si persoane juridice de drept privat). §2. drept penal etc. prin drept civil se desemneazã o ramurã a stiintei juridice. într-o a treia acceptiune. . dreptul comercial. Dreptul national se împarte si el în drept public si drept privat. Terminologie si definire Expresia "drept civil" poate fi luatã în trei sensuri si anume: Mai întâi ea desemneazã ramura de drept civil a sistemului de drept românesc. Dreptul privat se ocupã de actele particularilor care nu pun în discutie decât interesele individuale.

prescriptia extinctivã. §7.). contractul de donatie. contractul de locatiune. Sistemul comunist. § 6. actul juridic civil. §8. administrarea ori folosinta). Italia. contractul de mandat etc. uzufructul.germanic. servitutea. obligatiile civile. Elvetia etc. continutul si obiectul acestui raport). aplicabile tuturor institutiilor dreptului civil. Austria. Spania. unele tãri din Orientul Apropiat si chiar în Africa. Modelul este ilustrat de dreptul musulman. principiul egalitãtii în fata legii. Cele mai importante sunt: principiul proprietãtii. doctrina era cea marxist-leninista. Domeniul dreptului civil Institutiile dreptului civil sunt: raportul juridic civil (care cuprinde normele privitoare la pãrtile. Sunt principii fundamentale ale dreptului român si îsi au aplicatiune în întreaga legislatie a României: principiul democratiei. ele fiind formate din aliajul dreptului roman si cutumele germanice (Germania. Portugalia. abitatia. drepturile reale principale (dreptul de proprietate cu dezmembrãmintele sale . principiul ocrotirii drepturilor subiective civile şi principiul bunei credinŃe. inclusiv în America Latinã. principiul legalitãtii si principiul separatiei puterilor în stat. Acest drept profund ideologizat a fost dreptul fostei URSS si a tarilor satelite ale acesteia (tarile socialiste). Belgia. România etc. 2) . dreptul de proprietate intelectualã (dreptul de autor si de inventator). izvoarele raportului juridic civil (adicã actele si faptele juridice) si dovada sau proba acestui raport. dupã pãrerea noastrã. Aceste principii le gãsim formulate în legea civilã lato sensu. obiectul dreptului civil este format din raporturi patrimoniale si raporturi nepatrimoniale stabilite între persoanele fizice ori persoanele juridice. deosebim douã categorii de principii si anume: 1) . El poate fi divizat în drepturile latine bazate pe dreptul roman (Franta. diviziunea: drepturi orientale si drepturi europene.). succesiunile.) si drepturile germanice. Delimitarea dreptului civil fatã de alte ramuri de drept 2 .principiile generale ale dreptului civil român. Sistemul religios. Abordarea drepturilor religioase trebuie sa aiba în vedere. Principiile dreptului civil În dreptul civil.2 Sistemul romano . de bazã. În al doilea rând. subiectele dreptului civil (persoana fizicã si persoana juridicã). Acest sistem are o arie largã de rãspândire în întreaga lume.uzul. contractele civile speciale (contractul de vânzare-cumpãrare. într-o oarecare masura. principiul egalitãtii în fata legii civile. Scandinavia.principiile fundamentale ale dreptului român care au incidentã si în dreptul civil. bunurile. principiul îmbinãrii intereselor personale cu cele generale. Principiile generale ale dreptului civil sunt idei directoare.

prohibitiv sau onerativ. §9.civ. Pentru dreptul civil sunt specifice normele dispozitive (permisive. sunt: obiectul de reglementare. Clasificare. .3 Delimitarea dreptului civil fatã de alte ramuri de drept vizeazã mai multe criterii. fie întregindu-le vointa. fie prin încetarea actiunii de vãtãmare a dreptului personal nepatrimonial.). Normele supletive sunt acele reglementãri legale care în anumite situatii permit ca persoanele singure sã-si aleagã conduita de urmat si numai în situatia în care nu si-au ales singure aceastã conduitã. calitatea subiectelor. Normele imperative (categorice) sunt cele care.civ). distinge între normele dispozitive si normele imperative. specificul sanctiunilor si principiile dreptului civil. Pentru dreptul civil sanctiunea specificã este restabilirea dreptului subiectiv civil încãlcat care se face fie prin repararea prejudiciului cauzat. caracterul normelor. În general. 1296 C. în general. metoda de reglementare. stabilesc o conduitã univocã si strict determinatã de la care subiectul raportului de drept civil nu se poate abate decât asumându-si riscul sanctiunii prevãzute de lege. nu însã toate aceste raporturi fac parte din obiectul dreptului civil. Definire. prin izvor de drept civil întelegem forma specificã de exprimare a normelor de drept civil. lãsând la aprecierea pãrtilor sã aleagã conduita pe care voiesc a o urma din mai multe variante posibile indicate de lege (de exemplu. Normele dispozitive (interpretative sau declarative) înlesnesc libertatea pãrtilor fie suplinindu-le vointa neexprimatã. Metoda de reglementare. Normele permisive nici nu impun si nici nu interzic sãvârsirea unei actiuni. supletive sau interpretative). Specificã dreptului civil este metoda egalitãtii juridice a pãrtilor dintr-un raport juridic civil Alt criteriu care ajutã la delimitarea ramurilor de drept este acela al caracterului normelor: norme dispozitive si norme imperative. Obiectul de reglementare al dreptului civil este format din douã mari categorii: raporturi patrimoniale si raporturi nepatrimoniale. Acestea. fie protejându-le drepturile sau interesele în privinta cãrora are a decide însusi titularul dreptului. art. se vor aplica prevederile normei (art. §10. Norme imperative si norme dispozitive Principala clasificare care are în vedere caracterul normelor. Izvoarele dreptului civil Notiune. 1305 C. Alt criteriu de delimitare a dreptului civil este caracterul sanctiunii.

12. legi organice. Obiceiul sau cutuma (obiceiul pãmântului. c) Interpretarea judiciarã. Dupã rezultatul la care se ajunge.2. realizatã de un organ de stat îndreptãtit sã facã aceastã interpretare. situatiile juridice se încadreazã. La rândul lor legile pot fi clasificate în trei categorii: legi constitutionale. Interpretarea oficiala si interpretarea neoficiala A. în spatiu si asupra persoanelor 11. §11. de regulã.1. iar situatiile juridice se înscriu în timp prin data constituirii si data stingerii lor. 3. 2. §. Interpretarea legii civile Interpretarea legii este o operatie logico-juridicã rationalã. legi ordinare. datina juridicã etc. pe teritoriul a douã sau mai multe state. sunt interpretãri oficiale. Sunt considerate izvoare indirecte ale dreptului civil jurisprudenta (practica judiciarã) si doctrina (stiinta dreptului).4 Izvoarele formale ale dreptului civil pot fi clasificate dupã mai multe criterii. Aplicarea legii civile în timp. Interpretare oficialã. extensivã sau restrictivã. În timp legile au o viatã a lor delimitatã între momentul intrãrii lor în vigoare si momentul iesirii lor din vigoare. interpretarea poate fi: 4 . de lãmurire si explicare a continutului si sensului normei. Dupã criteriul ierarhiei organului de stat care emite norma distingem: a) Legile (în sens restrâns) adicã actele normative adoptate de organul legiuitor al statului (Parlamentul). dublat de acela al generalitãtii aplicãrii legii civile la toate raporturile de drept civil. dacã e vorba de legile locale) si nu au nici o eficientã pe teritoriul altui stat care are propriile sale legi. în limitele teritoriului unui stat dar uneori ele pot cuprinde si elemente de extraneitate. Interpretarea literalã. în sensul unei juste aplicãri.1.) este o regulã de conduitã statornicitã de-a lungul vremii în practica vietii sociale si care tinde uneori a deveni regulã de drept. apartinând unui stat (sau numai pe o parte a acelui teritoriu. b) Interpretarea legalã. desfãsurându-se. Alte izvoare ale dreptului civil. În spatiu legile civile au aplicabilitate pe un anumit teritoriu. 12. Morala nu constituie un izvor de drept distinct ci unul derivat în mãsura în care ea este încorporatã în lege. Consideratii generale. Astfel: 1. 12. Principiul fundamental care guverneazã aplicarea legii civile asupra persoanelor este acela al egalitãtii subiectilor de drept civil în fata legii civile. dupã caz:a) Interpretarea autenticã. succesiv sau simultan.

Caracter. b) Continutul raportului juridic. b) Raportul juridic civil are un caracter volitional . adicã persoanele (fizice sau juridice) între care se leagã raportul juridic. Caracterele juridice ale raporturilor juridice civile sunt urmãtoarele: a) Raportul juridic civil este un raport social . 12. Structurã Notiunea de raport juridic civil.b) Interpretarea logicã este aceea care se face dupã anumite reguli rationale numite argumente. Notiune. Test pentru autocontrol: DefiniŃi dreptul civil şi funcŃiile dreptului civil. EnumeraŃi şi explicaŃi principiile dreptului civil. b) Interpretarea extensiva. d) Interpretarea istoricã (numita uneori evolutivă. Sunt raporturi juridice acele raporturi sociale care sunt reglementate de lege (de norme juridice). Structura raportului juridic civil cuprinde. IdentificaŃi deosebirile dintre principalele sisteme de drept. Asa sunt. Cele mai frecvent utilizate sunt: argumentul a pari (sau de analogie). f) Interpretarea structuralista . adicã drepturile si obligatiile care leagã cele douã pãrti ale raportului juridic. cele de succesiune. trei elemente distincte: a) Subiectii sau pãrtile raportului juridic. cele de obligatii. Raporturile personale (nepatrimoniale) si raporturile patrimoniale reglementate de norme de drept civil sunt raporturi juridice civile. argumentul per a contrario. c) Raportul juridic civil se caracterizeazã esentialmente prin pozitia juridicã de egalitate a pãrtilor (subiectilor). de pildã. Metodele de interpretare : a) Interpretarea gramaticalã . .5 a) Interpretarea literalã (sau strictã) . într-o strânsã unitate. rudenie etc. argumentul a fortiori. argumentul reductio ad absurdum si argumentul ab eodem . Care sunt principiile care guvernează aplicarea legii civile în timp? Dar în spaŃiu? Care sunt izvoarele dreptului civil? DaŃi exemplu de o normă civilă dispozitivă-permisivă folosind Codul civil Ce înŃelegeŃi prin argumentul a pari? Capitolul II Raportul juridic civil §1. c) Interpretarea restrictiva .c) Interpretarea sistematicã . raporturile de proprietate.3.

apoi nu toate persoanele fizice au capacitatea de exercitiu ci numai acelea care au o vointã constientã. fie obligatii civile corelative acestor drepturi. 2. Subiectii raportului juridic civil 2. Continutul raportului juridic civil 3. o capacitate civilã de exercitiu restrânsã. Dacã toate persoanele fizice au capacitatea de folosintã recunoscutã de lege pe simplul considerent cã ele existã ca fiinte umane. Notiune.5. nota bene. adicã însãsi prestatia (actiunea sau inactiunea) pe care o parte a raportului juridic este îndreptãtitã sã o pretindã celeilalte si pe care aceastã din urmã parte este obligatã sã o sãvârseascã (sau sã se abtinã de la sãvârsirea ei).1.1. 3.4. Nu existã drept subiectiv decât în cadrul permis de dreptul obiectiv. Pânã la vârsta de 14 ani minorii sunt complet lipsiti de capacitate de exercitiu. adicã aptitudinea de a fi subiect de drept civil. Nota bene. Capacitatea civilã de folosintã a persoanelor fizice începe odatã cu nasterea persoanei si înceteazã odatã cu moartea sa. persoanele fizice sau persoanele juridice între care se leagã un raport juridic si care au unul fatã de celãlalt fie drepturi subiective.3. §2. §3. 2. capacitatea de exercitiu dobânditã la vârsta majoratului dureazã toatã viata încetând odatã cu capacitatea de folosintã . de a intra ca atare în raporturi juridice civile. 3. elementele continutului raportului juridic civil sunt: dreptul subiectiv si obligatia civilã. Sunt deci subiecti. Prin drept (civil) subiectiv întelegem posibilitatea titularului (subiect activ) de a desfãsura o anumitã conduitã.la moartea persoanei. Continutul raportului juridic civil este alcãtuit din drepturile si obligatiile pãrtilor (subiectilor) adicã din drepturile subiectului activ si din obligatiile subiectului pasiv între care se stabileste raportul juridic. Notiunea de drept subiectiv civil.6. fãrã nici o discriminare (art. 4. Dreptul obiectiv recunoaste indivizilor largi prerogative de actiune sub forma unor drepturi individuale. 31/1954).6 c) Obiectul raportului juridic. Minorii care au împlinit vârsta de 14 ani dobândesc. De regulã. deoarece numai acestea îsi pot da seama de consecintele actelor lor producãtoare de efecte juridice. Definitia si caracterele juridice ale dreptului subiectiv. Capacitatea civilã de exercitiu este aptitudinea persoanelor de a dobândi drepturi si de a-si asuma obligatii prin acte juridice proprii. potrivit legii. Prin subiect al raportului juridic civil se întelege calitatea de a fi titular al drepturilor si obligatiilor ce alcãtuiesc continutul raportului juridic. garantatã 6 . Capacitatea civilã de folosintã este recunoscutã de lege tuturor persoanelor fizice. Decretul nr. care au discernãmântul faptelor lor. Capacitatea civilã de folosintã este aptitudinea generalã de a avea drepturi si obligatii civile. adicã drepturi subiective. Notiunea de continut al raportului juridic civil.

în calitate de creditor. de a face (de a sãvârsi anumite acte sau fapte juridice). La rândul lor acestea de divid în . Astfel sunt: dreptul vânzãtorului de a primi pretul si al cumpãrãtorului de a primi lucrul cumpãrat.5. în calitate de debitor. b) Drepturile relative . adicã cele care rezultã din acte juridice sau din fapte juridice în temeiul cãrora una sau mai multe persoane determinate. a face sau de a nu face ceva.sunt cele cãrora le corespunde obligatia uneia sau mai multor persoane. adicã legãtura de drept prin care debitorul se gãseste obligat fatã de creditor sã dea. b) Dreptul subiectiv conferã titularului sãu posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv sã-si îndeplineascã obligatia corelativã . drepturile nepatrimoniale de autor. Drepturile subiective civile sunt patrimoniale sau nepatrimoniale dupã cum ele au sau nu au un continut economic. c) Dreptul subiectiv conferã titularului sãu posibilitatea de a desfãsura o anumitã conduitã . Drepturile subiective civile cu continut economic (drepturi patrimoniale) pot fi subclasificate în: a) Drepturi reale în temeiul cãrora titularul îsi poate exercita atributele (prerogativele) corespunzãtoare în mod direct asupra unui lucru si care permite a se retine din utilitãtile sale economice fãrã a avea nevoie de concursul altor persoane. Sunt drepturi absolute: 1. Reciproca dreptului subiectiv este obligatia. îndeplinirea obligatiei corelative de a da. Clasificarea drepturilor patrimoniale în drepturi reale si drepturi de creantã. la onoare etc. sã facã sau sã nu facã ceva.) 2. determinate din chiar momentul stabilirii raportului juridic. obligatia este aspectul negativ al raportului obligational. dreptul persoanei pãgubite printr-o faptã ilicitã si culpabilã de a primi despãgubiri etc. sub constrâgere statalã . de a da (adicã de a constitui sau strãmuta un drept real asupra unui lucru). 3. drepturile rezultând din raporturile conjugale si din raporturile de familie.în opozitie cu cele absolute . a) Drepturile absolute sunt acelea cãrora le corespunde obligatia generalã a tuturor persoanelor de a se abtine de a le încãlca.7 de lege prin putinta de a pretinde subiectului pasiv o anumitã comportare corespunzãtoare care poate fi impusã la nevoie prin forta de constrângere a statului. Drepturi patrimoniale si drepturi nepatrimoniale (sau extrapatrimoniale). sau de a nu face ceva (de a se abtine de la sãvârsirea anumitor acte sau fapte juridice). Drepturile reale principale si cele derivate din dreptul de proprietate privatã. Sunt drepturi relative toate drepturile de creantã. de inventator si cele conexe lor etc. Drepturi absolute si drepturi relative. d) Dreptul subiectiv ia fiintã ca atare din momentul nasterii raportului juridic. are dreptul de a pretinde si obtine de la una sau mai multe persoane determinate. Drepturile personale extrapatrimoniale (dreptul la nume. Clasificarea drepturilor civile subiective. Drepturile civile subiective prezintã urmãtoarele caractere specifice: a) Dreptul subiectiv presupune întotdeauna existenta unei obligatii corelative . evaluabil în bani.

adicã exercitarea lui în alt scop decât acela în vederea cãruia dreptul respectiv este recunoscut de lege.obligatii determinate (sau de rezultat) si obligatii de prudentã sau diligentã (ori de mijloace). Apãrarea drepturilor civile prin mijloace juridice. 3. Obligatiile civile (corelative drepturilor) pot fi clasificate în functie de diferite criterii. c) În functie de puterea sanctiunii lor. conduita care consta în a da. Clasificarea obligatiilor civile corelative drepturilor subiective Obligatia civila poate fi definita ca fiind îndatorirea subiectului pasiv de a avea o anumita conduita. sã facã sau sã nu facã ceva. va fi antrenatã rãspunderea civilã.6. uzufruct. Abuzul de drept. Sanctiunea abuzului de drept constã în refuzul organului jurisdictional de a protegui dreptul folosit abuziv iar atunci când el se concretizeazã într-o faptã ilicitã cauzatoare de prejudicii. abitatie. Adesea abuzul de drept este o sursã de rãspundere civilã. prin actiune în justitie. . ca acesta sã dea. adicã sã îndeplineascã o obligatie corelativã prin executarea cãreia se realizeazã dreptul creditorului.obligatii pozitive (dare si facere) si obligatii negative (non facere).9. d) În functie de opozabilitatea lor. a face sau a nu face ceva si care la nevoie poate fi impusa prin forta coercitiva a statului. 3. poate pretinde subiectului pasiv numit debitor. servitute. opozabile si tertelor persoane (scriptae in rem) sau obligatii reale (propter rem). Exercitarea drepturilor civile subiective. .8 drepturi reale principale (dreptul de proprietate si dezmembramintele sale : uz. obligatiile se pot împãrti în: . a face sau a nu face ceva . Principalul mijloc juridic de drept civil pentru apãrarea drepturilor subiective este posibilitatea acordatã de lege titularilor de drepturi de a cere.8. b) Drepturile de creantã sunt acele drepturi patrimoniale în temeiul cãrora subiectul activ numit creditor. ipoteva. Abuzul de drept în dreptul civil însemnã exercitarea unui drept civil subiectiv dincolo de limitele sale firesti. 3.obligatii de a da. Astfel: b) În functie de obiectul lor. obligatiile pot fi obisnuite (opozabile numai debitorului). Obligatia de rezultat rezidã în îndatorirea debitorului de a obtine un rezultat determinat. privilegii). superficie) si drepturi reale accesorii (gaj. interventia fortei de constrângere a statului pentru a obtine respectarea sau restabilirea dreptului împotriva oricãrei persoane care l-ar nesocoti sau 8 . obligatiile se împart în obligatii civile (perfecte) si obligatii naturale (imperfecte). pretinsa de subiectul activ corespunzatoare dreptului subiectiv corelativ.

5. fãrã ca prin aceastã operatie sã li se schimbe destinatia. Bunurile se clasifica în consumptibile si neconsumptibile dupa cum întrebuintarea lor obisnuita implica sau nu consumarea lor materiala sau juridica (înstrainarea) de la prima utilizare. Bunuri scoase din circuitul civil si bunuri aflate în circuitul civil. Bunuri imobile (nemiscãtoare) si bunuri mobile (miscãtoare). 461 statueazã cã "toate bunurile sunt imobile sau mobile". Prin obiect al raportului juridic întelegem actiunea sau abtinerea la care este îndreptãtit subiectul activ si de care este tinut subiectul pasiv al raportului juridic adicã conduita sau comportamentul subiectilor raportului. Aceastã clasificare are în vedere numai bunurile mobile nu si pe cele imobile. 4. 5. Bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile. sub forma unor drepturi ce intrã în compunerea unui patrimoniu. Clasificarea bunurilor. Aceasta diviziune a bunurilor are la baza criteriul posibilitatii încheierii de acte juridice civile cu privire la unele bunuri. Obiectul raportului juridic civil Notiunea de obiect al raportului juridic. Bunuri divizibile si bunuri indivizibile. 6. §4.1. Bunurile divizibile sunt acele bunuri susceptibile de împãrtire. sã aibã o valoare economicã si sã fie susceptibil de apropriere. Bunuri fungibile si bunuri nefungibile. Bunurile 5.2. Bunurile indivizibile sunt acele bunuri care nu pot fi împãrtite fãrã a li se schimba destinatia. 1. Notiunile de "lucru" si "bun". . fie al unei persoane juridice. 2.9 încãlca si pentru a impune prin constrângere juridicã executarea silitã a hotãrârii judecãtoresti astfel pronuntate. fie al unei persoane fizice. §5. Aceasta este clasificarea prevãzutã în mod expres în Codul civil care în art. Bunurile fungibile sunt acelea care pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obligatii (res quarum una alterius vice fungitur). 3. Pentru ca un lucru sã devinã bun în sens juridic este necesar ca acesta sã fie util omului. Bunuri determinate prin caractere individuale (res certa) si bunuri determinate prin caractere generice (res genera).

8. în opozitie cu bunurile nefrugifere. distinge trei categorii de fructe: naturale. Aceastã distinctie este opera doctrinei. §6. Faceti o comparatie între drepturile relative si cele absolute. Bunuri din domeniul public si bunuri din domeniul privat. bunurile incorporale sunt acele bunuri care nu au o existentã materialã (corp. 483 C. Bunurile frugifere. Sunt bunuri de capitalizare acelea care formeazã baza cea mai consistentã a averii private. substantã). Sunt situatii când un bun. Textul art. cãrora le lipseste materia tangibilã. 10 . Bunuri simple si bunuri compuse. Bunuri sesizabile si bunuri insesizabile. Bunurile sesizabile sunt acele bunuri care pot fi urmãrite în cadrul executãrii silite a debitorului. Bunuri frugifere si bunuri nefrugifere. b) Evenimentele (adicã faptele naturale) sunt acele fapte juridice care se produc independent de vointa omului si de care norma de drept civil leagã anumite efecte juridice (consecinte juridice). Test pentru autocontrol : Ce întelegeti prin raport juridic civil ? Ce întelegeti prin capacitate de exercitiu ? Care sunt fazele acesteia ? Din ce este format continutul raportului juridic civil? Realizati o schema a drepturilor subiective. prin contrast. Bunuri principale si bunuri accesorii. o perlã etc. Bunurile simple sunt acele bunuri care formeazã o unitate indivizibilã si care sunt supuse în mod natural unui regim juridic omogen (de exemplu. sunt acele bunuri susceptibile de a produce fructe fãrã consumarea substantei lor. unul apare ca principal iar celãlalt ca accesoriu (auxiliar) celui dintâi.).actiuni sãvârsite cu intentia de a produce efecte juridice si actiuni sãvârsite fãrã intentia de a produce efecte juridice dar care efecte se produc totusi. potrivit legii. 11. atrag dupã sine anumite consecinte juridice. Bunuri corporale si bunuri incorporale. fãrã a-si pierde o existentã distinctã. 13. cum ar fi drepturile. în alte cuvinte. Această clasificare se referă exclusiv la bunurile care aparŃin statului şi unităŃilor administrativ-teritoriale. civ. Faptele juridice. ajunge într-o dependentã fatã de altul. a) Actiunile umane la rândul lor se împart în douã categorii si anume: . aurul. Izvoarele raportului juridic civil concret Faptele juridice sunt acele împrejurãri care. industriale si civile.10 7. 12. Sunt bunuri de consumatie bunurile de confort sau de uz curent. faptele juridice si o datã cu ele izvoarele raportului juridic civil se clasificã în actiuni umane si evenimente. 10. 9. în puterea legii. Bunuri de capitalizare si bunuri de consumatie. Dupã caracterul volitional. Bunurile corporale sunt acele bunuri care au o existentã materialã fiind percepute prin simturile omului. un teren gol.

Capitolul III Actul juridic civil §1. Acte juridice între vii si acte pentru cauzã de moarte. Notiune si clasificare Vom defini actul juridic civil ca fiind acea manifestare de vointã destinatã sã producã anumite efecte juridice (sã creeze.stabilind în art. Acte consensuale. 4. 10. Conditii pentru valabilitatea actului juridic 2.capacitatea de a contracta. Acte cauzale si acte abstracte. Codul nostru civil nu se referã la actul juridic civil în general ci la prototipul sãu . §2. Acte juridice comutative si acte juridice aleatorii. 7. de administrare si de dispozitie. Acte juridice principale si acte juridice accesorii. 2. Acte juridice cu titlu oneros (vânzarea-cumpararea) si acte juridice cu titlu gratuit (donatia).contractul civil . translative sau declarative. o cauzã licitã". acte solemne si acte reale. Terminologie. 8. Realizati o schema a clasificarii bunurilor. 3.1. Acte constitutive. sã modifice sau sã stingã un raport juridic civil) în limitele si conditiile dreptului obiectiv. 6. 3.11 Ce întelegeti prin “abuz de drept” si care este sanctiunea. 9. 948 regula potrivit cãreia "conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt: 1. bilaterale (contractul) si multilaterale(contractul colectiv de munca). un obiect determinat. 11. Numai actele juridice cu titlu oneros pot fi subclasificate astfel. 5. Acte juridice subiective si acte juridice conditie. . Acte de conservare. consimtãmântul valabil al pãrtii ce se obligã. 2. Clasificarea actelor juridice : 1. Acte juridice unilaterale (testamentul).

pot fi: a) Conditii de fond . 2. potrivit cãruia "poate contracta orice persoanã ce nu este declaratã necapabilã de lege". . E) Dupã criteriul efectelor pe care lipsa lor le produce. .2. În genere toti acei cãrora legea le-a prohibit oarecare contracte" (textul pct. Art. Pentru a dobândi valoare juridicã. conditiile de validitate pot fi: a) Conditii intrinseci . c) Conditii de publicitate. . Acest principiu este consacrat de textul art. 2. deci pentru a fi valabil.3. b) Conditii de eficacitate.sã fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice. . B) Dupã importanta lor pentru existenta actului. b) Conditii conventionale sau voluntare D) Dupã criteriul legãturii lor cu actul la care se referã. conditiile sau elementele structurale ale actelor juridice civile pot fi: a) Conditii esentiale . Capacitatea. 950 C. Consimtãmântul este manifestarea de vointã a subiectului de drept de a fi legat prin actul juridic la care consimte (o manifestare unilateralã de vointã). Clasificarea conditiilor. 4. Interzisii. Minorii. b) Conditii extrinseci .sã emane de la o persoanã cu discernãmânt.12 2.4. 949 C. 3 care prevedea incapacitatea femeii mãritate a fost abrogat în 1932). Consimtãmântul Definitia si conditiile consimtãmântului. A) Dupã criteriul aspectului la care se referã conditiile de validitate ale actului juridic civil. consimtãmântul trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii: . Este suficient sã amintim cã. 12 .sã nu fie alterat de vreun viciu de consimtãmânt.sã fie exteriorizat.Prin capacitate civilã întelegem aptitudinea persoanei (fizice sau juridice) de a fi subiect de drept. civ. conditiile pot fi: a) Conditii de validitate . b) Conditii de formã . . toate persoanele au capacitate civilã de exercitiu cu exceptia celor pe care legea le declarã în mod expres ca fiind lipsite sau restrânse în aceastã capacitate. civ. adicã de a sta în raporturi juridice civile si de a încheia acte juridice civile spre a deveni astfel titular de drepturi si obligatii civile. în principiu.indicã si exceptiile de la acest principiu dispunând cã: "Incapabilii de a contracta sunt: 1. b) Conditii neesentiale (întâmplãtoare) C) Dupã criteriul izvorului lor formal. conditiile de validitate pot fi: a) Conditii legale . 2.

5. Pentru eroarea viciu de consimtãmânt sanctiunea este nulitatea relativã iar eroarea indiferentã .eroarea asupra naturii actului juridic (error in negotio). Exemplu: când o persoană dorind să comande un tablou unui pictor consacrat. 1) Eroarea obstacol . eroare viciu de consimtãmânt si eroare indiferentã. b) Eroarea asupra persoanei . cumpãrã din eroare o copie. Dupã criteriul naturii realitãtii asupra cãreia poartã eroarea. Dolul (viclenia). dacã ar fi cunoscut adevãratele calitãti ale obiectelor cumpãrate. eroarea constituie un viciu de vointă. Potrivit criteriului consecintelor pe care le produce.nu desfiinteazã actul juridic încheiat. . Viciile de consimtãmânt A. Structura dolului se compune din douã elemente: a) un element intentional (subiectiv) . se disting: a) Eroarea de fapt (error facti) care constã în falsa reprezentare a unei situatii de fapt cu privire la încheierea actului juridic. b) Eroarea de drept (error iuris) care constã în falsa reprezentare a existentei ori continutului unei norme de drept. eroarea se clasificã în: eroare obstacol. b) un element material (obiectiv). este evident cã persoana n-ar fi cumpãrat copia sau obiectul de alamã. deoarece acea persoană n-ar fi comandat tabloul dacă cunostea identitatea aceluia căruia i s-a adresat. Tot astfel. 3.eroare asupra identitãtii obiectului actului juridic (error in corpore sau error in objecto). sau când cumpãrã un obiect fiindcã îl crede din aur iar în realitate obiectul este de alamã.13 2. Sanctiunea erorii : eroarea obstacol (indiferent cã este error in negotiam sau error in corpore) antreneazã nulitatea absolutã. Exemplu: existã eroare asupra substantei când o persoanã dorind sã cumpere un tablou autentic. a) Eroarea asupra substantei obiectului actului juridic. Eroarea poate fi definitã ca fiind falsa reprezentare a realitãtii în constiinta persoanei care delibereazã si adoptã hotãrârea de a încheia actul juridic. disimularea confesiunii religioase cu ocazia încheierii căsătoriei poate fi analizată ca o cauză care antrenează o eroare asupra calitătilor esentiale ale persoanei. Eroarea indiferenta (inexpresiva sau usoara) este eroarea care nu are nici o influenta asupra validitatii actului juridic deoarece poarta asupra unor împrejurari mai putin importante ale actului juridic.asa cum am arãtat . . . B. Sunt considerate erori obstacol: . 2. Prin dol se întelege inducerea în eroare a unei persoane prin mijloace viclene în scopul încheierii unui act juridic. se adresează din eroare altuia. Eroarea viciu de consimtãmânt sau eroarea gravă (numitã în doctrina francezã eroarenulitate) este eroarea care poartã asupra calitãtilor substantiale ale obiectului actului juridic (error in substantia sau error in materia) sau asupra identitãtii ori calitãtilor persoanei cocontractante (error in personam). Eroarea.

"obiectul conventiilor este acela la care pãrtile sau numai una din pãrti se obligã". civ. Din punct de vedere practic. (care se referã expres numai la conventii dar se aplicã oricãror acte juridice). Leziunea. Potrivit art. civ.6. 2. Violenta fizica (vis).un element exterior constând într-o amenintare cu un rau . 2. Violenta. C. f) Obiectul actului juridic trebuie sã constea într-un fapt personal al celui ce se obligã. În lumina dispozitiilor legale aceste cerinte sunt: a) Obiectul trebuie sã existe. Violenta morala (metus) atunci când amenintarea se refera la onoarea. "Majorul nu poate. D. Leziunea a fost definita ca reprezentând paguba materiala pe care o sufera una din partile unui contract oneros si comutativ din cauza disproportiei vadite de valoare dintre cele doua prestatii reciproce (privite ca echivalente valoric).. ea reprezintã un dezechilibru economic al contractului. Si violenta are o structura complexa incluzând doua elemente distincte:. atunci când amenintarea cu un rau priveste integritatea fizica ori bunurile persoanei. 14 . Consimtamântul la încheierea unui act juridic este viciat prin violenta atunci când persoana în cauza este amenintata cu un rau în asa fel încât i se insufla o temere de natura a o face sa încheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi încheiat. leziunea are o aplicabilitate foarte restrânsa pentru ca. Notiune. e) Obiectul actului juridic trebuie sa fie licit. potrivit art. 962 C. Obiectul actului juridic civil. dolul trebuie sa îndeplineasca doua conditii cumulative: a) sa fie determinant pentru manifestarea de vointa.14 Pentru a constitui viciu de consimtamânt. pentru leziune. . de la una din pãrtile contractante. Doctrina si practica disting între: 1. b) Obiectul (lucrul la care se refera prestatia) trebuie sa fie în circuitul civil c) Obiectul trebuie sã fie determinat sau determinabil. cinstea ori sentimentele persoanei. Mai simplu spus.un element psihologic constând din starea de teama insuflata persoanei. b) sã provinã de la cealaltã parte sau mai exact spus. sa exercite actiunea în resciziune". 1165 C. Conditiile obiectului actului juridic. Rezultã de aici cã prin "obiect al actului juridic" trebuie sã întelegem prestatia (adicã actiunea sau inactiunea) pe care subiectul activ o poate pretinde iar subiectul pasiv este obigat sã o sãvârseascã în temeiul angajamentului luat prin încheierea actului juridic. d) Obiectul actului juridic trebuie sã fie posibil cãci "nimeni nu se poate obliga la imposibil" (ad impossibilium nulla est obligatio).

potrivit legii. indiferent de forma în care ea se exteriorizeazã (solo consensu). Forma cerutã "ad validitatem". Cauza actului juridic civil. a) Cauza trebuie sã existe b) Cauza trebuie sã fie realã. Notiunea de cauzã a actului juridic. pentru a face actul juridic opozabil si persoanelor care nu au participat la încheierea lui. Problema formei actului juridic civil este dominatã de principiul consensualismului potrivit cãruia un act juridic civil este valabil încheiat prin simpla manifestare de vointã a pãrtilor. obiectiv si invariabil în aceeasi categorie de acte juridice . Uneori. Modalitãtile actului juridic . Prin "cauzã".15 g) La actele juridice translative sau constitutive de drepturi reale. necesitatea încheierii lor într-o anumitã formã solemnã cerutã ca conditie de validitate a actului (ad validitatem sau ad solemnitatem) (exemplu: contractul de donatie – art. Forma actului juridic civil. se mai cere o conditie cu privire la obiectul obligatiei de a da: cel ce se obligã a da trebuie sã fie titularul dreptului respectiv.8. prin "forma" actului juridic civil întelegem modul în care se exteriorizeaza vointa interna a partii (partilor) actului juridic. subiectiv si variabil de la caz la caz. Legiuitorul a prevãzut pentru unele acte juridice civile. 2. A. (deoarece manifestarea de vointã trebuie sã îmbrace forma scrisã). Aceastã formã înseamnã acele formalitãti care sunt necesare. §3. 813 C. Forma cerutã "ad probationem".) 2. în scopul ocrotirii drepturilor ori intereselor lor. În sens restrâns. legea sau vointa pãrtilor poate sã impunã încheierea actului juridic într-o anumitã formã (scrisã) necesarã nu pentru validitatea actului juridic ca atare (ca negotium) ci doar pentru dovedirea existentei si continutului acestuia (ad probationem). se întelege scopul concret în vederea cãruia se încheie un act juridic. chiar pentru actele juridice consensuale. c) Cauza trebuie sã fie licitã şi morală (art 968 C.7. Forma cerutã pentru opozabilitatea fatã de terti. Cauza cuprinde în dreptul nostru douã elemente distincte: a) un element abstract. în sensul textelor citate. B. C. b) un element concret.civ.civ. adicã sã nu fie falsã. Conditiile de valabilitate ale cauzei actului juridic.).

adicã a drepturilor si obligatiilor izvorâte din act. Clasificarea termenelor. stabilit de legiuitor. Conditia potestativã.a. fie într-un eveniment natural sau întro actiune omeneascã (în cazul modalitãtii numitã conditie si a celei numitã sarcinã).3. Dupã criteriul efectelor pe care le produce distingem: a. Termenele pot fi clasificate în functie de mai multe criterii: . b. Prin modalitãti ale actului juridic civil întelegem anumite elemente sau împrejurãri viitoare care înfluenteazã existenta sau executarea drepturilor si obligatiilor ce rezultã din actul juridic. Termen legal. .1. Conditia mixtã. în acest caz. Termen expres . Efectele termenului. Dupã modul în care este formulatã distingem conditia pozitivã si conditia negativã constând în neîndeplinirea unui eveniment. si nu numai din momentul îndeplinirii conditiei.4.a. Clasificarea conditiilor. Termenul judiciar. condiŃia prin “dacă”. fie stingerea efectelor actului juridic. 3. Termen implicit (tacit) .ulterioare momentului încheierii actului . Termenul. Definitie. Efectele conditie sunt diferite dupa cum este vorba despre conditie suspensiva sau rezolutorie. b. Conditia este un eveniment viitor si nesigur în ce priveste realizarea sa.a. Aceste elemente sau împrejurãri . Dupã criteriul naturii evenimentului viitor în care constã conditia distingem: a. data mortii întretinutului în contractul de vânzare cu clauzã de întretinere sau o închiriere a unei locuinte pânã la moartea locatarului). este faptul cã termenul nu afecteazã existenta ci numai executarea actului juridic. Termenul incert (de pildã. 3. c. obligatia devine de îndata exigibila ca o obligatie pura si simpla. Notiune. Conditia rezolutorie. Termenul (ca modalitate a actului juridic) este un eveniment viitor si sigur ca realizare de care depinde fie începerea. . Renuntarea la termen si decaderea din beneficiul termenului. Termenul cert . Termenul suspensiv . de care depinde însãsi existenta actului juridic (adicã nasterea ori desfiintarea sa). Notiune. 16 . Conditie cazualã. . b.pot consta fie în scurgerea timpului (în cazul modalitãtii numitã termen). Ceea ce este caracteristic acestei modalitãti a actului juridic din punct de vedere al efectelor sale. b. Termenul se traduce prin “când”. c. Termenul extinctiv. Conditie suspensivã. din chiar momentul încheierii actului juridic. Aceastã clasificare este mai putin importantã . Conditia.16 3. b. Regula de bazã în materia efectelor conditiei este aceea potrivit cãreia toate efectele conditiei se produc retroactiv.a. Partea în favoarea careia s-a stabilit un termen suspensiv poate sa renunte la acest termen. b. Termen voluntar (sau conventional) . stabilit de cãtre judecãtor.

Principiul fortei obligatorii a actului juridic. a face sau a nu face ceva) impusã de cãtre dispunãtor gratificatului în actele juridice cu titlu gratuit (donatii sau legate testamentare). potrivit cãruia "Conventiile legal fãcute au putere de lege între pãrtile contractante". b. Dacã însã gratificatul nu executã sarcina. Spre deosebire de termen si conditie care pot afecta orice act juridic civil. Actiunile directe.2. Definire. Acest principiu este consacrat de alin.3. dispunãtorul sau mostenitorii sãi au dreptul sã cearã revocarea donatiei sau a legatului. aliis neque nocere neque prodesse potest. Revocarea va produce efecte retroactive întocmai ca si rezolutiunea unui contract oneros.dispune cã "ele se pot revoca numai prin consimtãmânt mutual sau din cauze autorizate de lege". 969 C.4. 973 C. Nulitatea actului juridic civil 5. Efectele sarcinii. Contractul colectiv de muncã "Exceptiile aparente" la principiul relativitãtii sunt : a. civ.1. §5. d. astfel: "Conventiile nu au efect decât între pãrtile contractante". Acest principiu este consacrat de textul art. Nulitatea este principala si cea mai vastã specie a ineficacitãtii actului juridic civil. Simulatia . 969 alin. Notiune. 1 C. c. civ. Stipulatia pentru altul .17 3. 4. Exceptiile de la principiul relativitãtii actului juridic civil sunt : a. Efectele actului juridic civil Existã trei mari principii care guverneazã efectele actului juridic civil si anume: principiul fortei obligatorii a actului juridic. Sarcina. Nulitatea este sanctiunea de drept civil care desfiinteazã actul juridic atunci când a fost încheiat cu nesocotirea conditiilor sale de validitate (de fond sau de formã) impuse de lege. care. Regula este cunoscutã si dreptului roman fiind exprimatã în adagiul res inter alios acta. Continutul principiului fortei obligatorii a actului juridic (pacta sunt servanda) este stabilit prin dispozitia art. sarcina poate afecta numai liberalitãtile. Reprezentarea. . principiul irevocabilitãtii actului juridic si principiul relativitãtii efectelor actului juridic civil.6. 2 al art. 4. Promisiunea pentru altul . referindu-se la conventii . de unde rezultã per a contrario cã actul juridic nu poate fi revocat prin vointa unilateralã a uneia din pãrtile care l-a încheiat. c. civ. §4. 4. Dacã gratificatul îndeplineste sarcina actul juridic gratuit se consolideazã ca si când ar fi fost un act pur si simplu. Principiul irevocabilitãtii actului juridic. b. Principiul relativitãtii efectelor actului juridic civil. Sarcina este o obligatie (de a da. Avânzii-cauzã .

la cererea mostenitorilor rezervatari. e. Inopozabilitatea (în sens restrâns) este sanctiunea civilã care face ca un act juridic sau situatia juridicã creatã prin acest act sã nu producã efecte si sã nu se impunã respectului tertelor persoane. . Cauzele de nulitate absolutã : . 5.nerespectarea formei cerute ad validitatem.nesocotirea regulilor privind capacitatea în unele ipoteze . în mãsura necesarã reîntregirii rezervei lor succesorale.modul de aplicare. c.5. f.domeniul de aplicare. d. . a. . ca urmare a nerespectãrii de cãtre pãrti a formelor de publicitate cerute de lege pentru ca actul sã fie opozabil tertilor. 18 .lipsa consimtãmântului în cazul erorii obstacol nevalabilitatea obiectului actului juridic civil.nevalabilitatea cauzei actului juridic . nulitatea îndeplineste o functie preventiva.încalcarea ordinii publice. este un act aparent. a legatelor si a donatiilor fãcute de defunct. .lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative.cauzele care o determinã. si o functie reparatorie prin care se asigura restabilirea ordinii de drept încalcate. . Ca sanctiune juridica civila. la cererea uneia din parti ca urmare a neexecutarii obligatiei celeilalte parti din cauze imputabile acesteia Rezolutiunea se deosebeste de nulitate prin: . de asemenea o functie represiva sanctionând încalcarea savârsita.18 5. 5. cu efecte retroactive de la data deschiderii succesiunii.fraudarea legii. Din cele expuse rezultã cã inexistenta este sanctiunea care declarã invaliditatea unui act juridic civil care s-a îndeplinit cu neobservarea conditiilor esentiale prevãzute de lege pentru existenta sa. . . Inexistenta. b. actul inexistent nefiind o realitate juridicã. Rezolutiunea este sanctiunea civila care consta în desfiintarea cu efect retroactiv (ex tunc) a unui contract sinalagmatic cu executare imediata. Reductiunea succesoralã este sanctiunea civilã care constã în reducerea liberalitãtilor excesive. Rezilierea este sanctiunea civilã care constã în desfiintarea pentru viitor a unui contract sinalagmatic cu executare succesivã în timp ca urmare a neexecutãrii obligatiei uneia din pãrti din cauze imputabile acesteia. producerea efectelor actului nu poate avea loc. Delimitarea nulitatii de alte cauze de ineficacitate a actului juridic civil.6. . este acea sanctiune civilã care constã în înlãturarea efectelor actului juridic civil datoritã ingratitudinii gratificatului ori neexecutãrii culpabile a sarcinii. prin prisma analizatã. Functiile nulitatii. g. Revocarea. Caducitatea este acea cauzã de ineficacitate care constã în lipsirea de efecte a unui act juridic datoritã unui eveniment independent de vointa sau de culpa pãrtilor si care survine ulterior încheierii valabile a actului. În mod obiectiv. .rãspunderea pentru daunele pricinuite prin desfiintarea actului. Cauzele nulitãtii sunt acele împrejurãri care învedereazã lipsa unui element structural al actului juridic sau încãlcarea unei conditii legale de validitate a actului.4.

-lipsa discernamântului în momentul încheierii actului juridic civil.nerespectarea dreptului de preemtiune (de pilda.7. . art. În esentã.9. Nulitatea absolutã poate fi invocatã de orice persoanã interesatã si chiar din oficiu de cãtre instanta de judecatã. 26/1996). Cele trei principii ale efectelor nulitãtii sunt: principiul retroactivitãtii. poate fi invocatã. . pe când nulitatea relativã. Principiul validitatii aparentei în drept exprimat de adagiul latin error communis facit jus. Cea mai importantã clasificare a nulitãtilor se face în functie de natura interesului ocrotit prin norma încãlcatã si numai derivat de regimul juridic care li se aplicã. art. adicã desfiintarea actelor subsecvente ca urmare a anulãrii actului initial. 52 din Codul silvic. actiunea în anulare fiind prescriptibilã în termenul general de prescriptie de 3 ani dacã legea nu prevede un termen mai scurt c. Mentinerea efectelor actului lovit de nulitate în temeiul unor principii de drept. Efectele nulitãtii actului juridic. .8. Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmarea actului. Clasificarea nulitãtilor. pe când nulitatea relativã nu poate fi invocatã decât în limita termenului legal de prescriptie. fie pe cale de exceptie. Principiul conversiunii actului juridic nul într-un alt act juridic ale cãrui conditii de validitate sunt în întregime îndeplinite. numai de cãtre persoana ocrotitã prin dispozitia legalã încãlcatã la încheierea actului . b. Legea nr. de regula. Neaplicarea în unele situatii a consecintelor firesti ale nulitãtii actului juridic se explicã si se întemeiazã pe aplicarea altor principii de drept care impun aceastã solutie. 5.viciile de consimtamânt: eroarea (mai putin eroarea obstacol). b. 5. Cauzele de nulitate relativa: . 1 din Legea nr. 14 alin. 998 C. 54/1998 privind circulatia juridicã a terenurilor). Astfel: a. Consideratii generale. în principiu.19 încalcarea dreptului de preemtiune al statului (de pilda. efectul nulitãtii constã în desfiintarea actului juridic si a raportului juridic creat prin act. fie pe cale de actiune (actiunea în constatarea nulitãtii absolute fiind imprescriptibilã). nulitatea absolutã intervine în cazul în care la încheierea actului s-au încãlcat norme juridice imperative (de ordine publicã) care au ca scop ocrotirea unor interese generale pe când nulitatea relativã intervine în cazurile în care la încheierea actului s-au încãlcat dispozitii legale care au ca scop ocrotirea unor interese personale (de interes privat). 5. dolul. poate justifica si el uneori mentinerea efectelor juridice produse de un act lovit de nulitate. pe când nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmarea actului de catre cel îndreptatit a cere anularea lui. Principiul raspunderii civile delictuale consacrat de art. c. principiul repunerii în situatia anterioarã si principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis. Regimul juridic al nulitãtii absolute diferã de regimul juridic al nulitãtii relative sub trei aspecte: a. Astfel. Nulitatea absolutã poate fi invocatã oricând. violenta si leziunea. civ. ea distinge nulitãtile absolute de cele relative.

Articolul din Codul civil. 20 .20 Test de autocontrol: Ce întelegeti prin act juridic civil? Identificati articolul din Codul civil care reglementeaza conditiile de valabilitate ale actului juridic civil. Dati exemplu de eroare asupra substantei obiectului actului juridic. Realizati o privire comparativa asupra viciilor de consimtamânt. Ce întelegeti prin forma ad validitatem? Aplicatii ale acestei forme. Car sunt efectele conditiei rezolutorii? Explicati principiul pacta sunt servanda. Care sunt principalele diferente dintre nulitatea absoluta si nulitatea relativa? Explicati principiul restitutio in integrum.

1170 C. civ. Mijloacele de probã 2. Sarcina probei. fãcute în formã scrisã. Mãrturia este relatarea fãcutã oral în fata instantei de cãtre o tertã persoanã .) . fotografii etc. actori incumbit probatio (sarcina probei incumbã reclamantului)..numitã martor.3. Sarcina probei se inverseazã însã în cazul prezumtiilor legale.".1. sã fie utilã . Alte înscrisuri : registrele comerciantilor. revine. celui care invocã dreptul sau obligatia respectivã (art. registrele si hârtiile casnice. prin prezumtii si prin mãrturisirea uneia din pãrti. înscrisurile si celelalte imprimãri asimilate lor care au apãrut ulterior elaborãrii Codului (înregistrãri magnetice. orice adnotatie "fãcutã de creditor în josul. cu privire la acte sau fapte din care izvorãsc raporturile juridice dintre ele. La aceste mijloace de probã Codul de procedurã civilã mai adaugã si reglementeazã expertiza (art. sã fie concludentã . cu privire la acte sau .. prin martori. 1169 C. asadar.2. c. Altfel spus obiectul probei este constituit din toate faptele. Obiectul probei îl constituie actele sau faptele juridice generatoare de drepturi si obligatii. §2. în primul rând. 2. toate evenimentele care au relevantã juridicã.civ. altfel spus. Înscrisurile sunt declaratii sau consemnãri ale pãrtilor. Mãrturia (proba testimonialã). 2. pe marginea sau pe dosul unui titlu de creantã". 201-214) si cercetarea la fata locului (art. Obiectul si sarcina probei În general prin probe sau dovezi vom întelege acele mijloace de convingere cu ajutorul carora se stabileste existenta sau inexistenta unui fapt juridic sau unui act juridic din care izvorasc drepturi sau obligatii. 215-217). Conditiile generale de admisibilitate a probelor : a.Capitolul IV Proba dreptului subiectiv civil §1. b. fonice sau video. sã nu fie opritã de lege. Consideratii generale. Cele mai importante sunt : înscrisul autentic si înscrisul sub semnatura privata. Notiune. Potrivit art. Înscrisurile. rãbojurile. d. sã fie verosimilã .alta decât pãrtile . reclamantului sau. "dovada se poate face prin înscrisuri. sã fie pertinentã . f. Notiune. adicã obligatia de a dovedi existenta actului sau faptului juridic generator de drepturi si obligatii.).

Mãrturisirea este declaratia unei persoane prin care aceasta recunoaste ca adevãrat un fapt pe care adversarul ei îsi întemeiazã pretentiile sale în justitie. . Dati exemplu de o prezumtie juris tantum. despre care are cunostintã personalã. "prezumtiile sunt consecintele ce legea sau magistratul trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut". Test de autocontrol : Ce întelegeti prin proba dreptului subiectiv ? Care este obiectul probei si cui incumba sarcina ei ? Care sunt mijloacele de proba ? Care este forta probanta a înscrisului autentic în comparatie cu cea a înscrisului sub semnatura privata ? Care sunt conditiile de admisibilitate a marturiei ? Explicati. Notiune.. 22 . Putem defini prescriptia extinctivã ca fiind mijlocul de stingere a dreptului la actiune în sens material ca urmare a neexercitãrii lui în termenul prevãzut de lege. 2.: 2. Notiune. Potrivit art. Prin ce se deosebeste o prezumtie absoluta de una relativa ? Capitolul V Prescriptia extinctivã §1. declaratie de naturã a produce efecte juridice împotriva autorului ei. Clasificarea prezumtiilor. Mãrturisirea (recunoasterea). 1199 C. Dati exemplu de o marturisire calificata. adicã dreptul reclamantului de a obtine admiterea actiunii si recunoasterea dreptului pretins prin ea.4.5.juris et de jure. prezumtiile pot fi legale sau simple (judecãtoresti).22 fapte întâmplate în trecut si aflate în legãturã cu pretentiile pãrtilor. precum si obligarea pârâtului la executarea obligatiei corelative pe cale silitã. Dupã cum rationamentul deductiv specific prezumtiilor este opera legiuitorului sau a judecãtorului.prezumtii relative . 167/1958. Prezumtiile.juris tantum . Este reglementata de Decretul nr. Prezumtiile legale se subclasificã în functie de forta lor probantã în: . Efectul prescriptiei extinctive este prevãzut constã în stingerea dreptului la actiune pe care îl are orice titular de drepturi subiective civile. civ. Consideratii preliminare privind prescriptia extinctivã Notiune si definire. Ceea ce se stinge prin prescriptia extinctivã este doar dreptul la actiune în sens material.prezumtii absolute .

(Gh. Potrivit Decretului nr. cit. este considerata imprescriptibila.Raportul juridic civil Principiile prescriptiei extinctive. drepturile la acŃiune privind drepturile de creanŃă sunt pescriptibile extinctiv. Actiunile privitoare la drepturile reale principale nu intra sub incidenta Decretului nr. 12). Actiunea în revendicare imobiliara (proprietate privata) este imprescriptibila sub aspect extinctiv dar poate fi paralizata daca se invoca uzucapiunea (prescriptia achizitiva). Termenele de prescriptie extinctivã Termenele de prescriptie sunt statuate. deci. asadar se aplicã regula accesorium sequitur principale. al unui drept de uz. abitatie. §2. asa cum am arãtat. 1 din Decretul nr. dreptul cu privire la fiecare dintre aceste prestatii se stinge printr-o prescriptie deosebitã (art. 167/1958 efectele prescriptiei extinctive sunt supuse urmãtoarelor douã reguli: a) stingerea dreptului la actiune privind un drept principal stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii (art. servitute sau superficie. 167/1958 se ajunge la concluzia cã dreptul la actiune pentru valorificarea unor drepturi personale nepatrimoniale nu este supus prescriptiei extinctive cu unele exceptii. împartirea succesiunii este imprescriptibila. Domeniul prescripŃiei extinctive în materia drepturilor patrimoniale. Domeniul prescriptiei extinctive în materia drepturilor personal nepatrimoniale. 1 alin. prin lege. în principiu. 167/1958 în timp ce actiunile relative la drepturile reale accesorii ramân. ceea ce înseamnã cã pãrtile nu pot sã stabileascã sau sã modifice aceste termene prin acte juridice civile. Beleiu. 243). Domeniul de aplicare a prescriptiei extinctive Prin domeniu al prescriptiei extinctive vom întelege totalitatea drepturilor subiective ale caror drepturi la actiune sunt sub incidenŃa sau câmpul prescripŃiei extinctive. B. Actiunea în revendicare mobiliara si imobiliara care urmareste valorificarea dreptului de proprietate publica este imprescriptibila în temeiul prevederilor art. În principiu. Prescriptia extinctiva în domeniul drepturilor de creanta. rente viagere etc. Din interpretarea per a contrario a art. Actiunea prin care se urmareste iesirea din indiviziune si. chirii. b) dacã un debitor este obligat la prestatii succesive. uzufruct. Exemplu: dobânzi. op. . 2.. A. Actiunea negatorie prin care proprietarul cere încetarea exercitiului nelegitim asupra bunului sau. p. 1844 C. Prescriptia extinctivã în domeniul drepturilor reale. 2). civ. §3. arenzi. sub aceasta reglementare. 1 alin.

§5. §6. sau cauze speciale care se referã numai la raporturile dintre anumite persoane . §4. înlãturând astfel orice îndoialã cu privire la temeinicia pretentiei sau la caracterul ei litigios (art. trebuie sã existe o cerere de chemare în judecatã . 167/1958). Termenele speciale de prescriptie extinctivã sunt acele termene care derogã de la termenul general de prescriptie si sunt cuprinse fie în Decretul nr. adicã termenul de 3 ani. Întreruperea prescriptiei extinctive Notiune si efecte. justificare si efecte. 24 . 3 alin.fie cã debitorul recunoaste pretentia creditorului. dacã sunt mai scurte decât termenele corespunzãtoare prevãzute de decretul sus mentionat. Cursul prescriptiei se întrerupe cu efect retroactiv (stergând timpul deja scurs de la nasterea dreptului la actiune si pânã la interventia cauzei de întrerupere) atunci când fie cã titularul dreptului la actiune iese din pasivitatea sa si introduce actiunea sau cererea de executare . §7. c) introducerea actiunii si. 1) este acela cã prescriptia extinctivã începe sã curgã la data când se naste dreptul la actiune sau dreptul de a cere executarea silitã. cât si pentru persoanele juridice. 13 din Decretul 167/1958. b) depãsirea termenului de introducere a actiunii sã se fi datorat unor "cauze temeinic justificate" . care actioneazã în raporturile dintre orice persoane. 1886) cât si de Decretul nr. odatã cu ea. Cauzele de suspendare a prescriptiei pot fi cauze generale. fie în legi civile ulterioare acestui act normativ. va fi cel prevãzut în art. fie în legi anterioare. 167/1958. Suspendarea cursului prescriptiei extinctive Notiune. a cererii de repunere în termen . 167/1958 (art. 17 din Decretul nr. Repunerea în termenul de prescriptie Pentru a putea opera repunerea în termen trebuie sã fie îndeplinite urmãtoarele conditii: a) în primul rând. Prin suspendare prescriptia nu curge cât timp dureazã împiedicarea dar îsi reia cursul la încetarea împiedicãrii iar la stabilirea momentului împlinirii termenului se tine seama si de termenul scurs înainte de ivirea împiedicãrii. Începutul cursului prescriptiei extinctive Regula generalã privind începutul cursului prescriptiei extinctive. Principiul consacrat atât de Codul civil (art. Un alt termen general de prescriptie este cel de 30 de ani. 7 alin. d) repunerea în termen sã fie stabilitã de instantã prin hotãrâre motivatã.24 Termenul general de prescriptie atât pentru persoanele fizice. 1 din Decretul nr. 167/1958. ele sunt reglementate de art.trebuie sã fi fost fãcutã în termen de cel mult o lunã de la încetarea cauzelor care au justificat depãsirea termenului de prescriptie .

c) majorii care au împlinită vârsta de 18 ani. În această categorie vom include dreptul la propria imagine. b)minorii între 14 şi 18 ani. §.Raportul juridic civil Test de autocontrol : Faceti o comparatie între prescriptia extinctiva si prescriptia achizitiva. ViaŃa. Există şi alte clasificări ale persoanei fizice în funcŃie de cetăŃenie. ea este titulară de drepturi şi obligaŃii civile. dreptul la onoare. 3. Sub această denumire sunt calificate acele drepturi inerente calităŃii de persoană umană care aparŃin oricărui om. Personalitatea juridică este inerentă fiinŃei umane. nu se confundă cu capacitatea civilă. Capacitatea de folosinŃă este acea parte a capacităŃii civile care constă în aptitudinea omului de a avea drepturi şi obligaŃii civile. 1. DefiniŃie. Deci. . Această enumerare nu este definitivă. Numai oamenilor le este recunoscută calitatea de subiect de drept. Subiectul de drept este persoana care participă individual sau colectiv la raporturile juridice civile. calitatea de persoane. domiciliu. 1. Definire. §. Care este regimul actiunii în revendicare imobiliara din punctul de vedere al prescriptibilitatii sub aspect extinctiv ? Care este termenul în care se prescrie o actiune personala. dreptul la propria voce. Capacitatea de folosinŃă. ea este aptitudinea de a deveni subiect de drept. dreptul la respectul vieŃii private. 2. persoanele sau fiinŃele umane sunt subiecte de drept. dreptul la demnitate. Aceste drepturi sunt înzestrate cu o acŃiune în justiŃie. în general ? În ce termen se prescrie actiunea în tagada paternitatii ? Dar în stabilirea paternitatii ? Care sunt cauzele de suspendare a prescriptiei extinctive ? Care sunt efectele întreruperii prescriptiei extinctive ? Ce întelegeti prin « cauze temeinic justificate » care ar putea antrena repunerea în termenul de prescriptie ? PERSOANA FIZICĂ CAPITOLUL I EXISTENłA PERSOANEI FIZICE §. Drepturile personalităŃii. Clasificarea persoanelor fizice: a) minorii în vârstă de până la 14 ani.

Astfel deosebim incapacităŃi cu caracter de sancŃiune. Care este prezumŃia timpului legal al concepŃiunii? Ce fel de prezumŃie este aceasta? Când încetează capacitatea de folosinŃă a persoanei juridice? 26 . 21 din Decretul nr. ele sunt socotite că au murit deodată. egalitate. Acesta poate dobândi numai drepturi. inalienabilitate. IncapacităŃile de folosinŃă ale persoanei fizice. Aceasta implică o calculare a termenului de un an. §. Declararea judecătorească a morŃii prezintă două variante: declararea judecătorească a morŃii precedată de declararea judecătorească a dispariŃiei şi declararea judecătorească a morŃii neprecedată de declararea prealabilă a dispariŃiei. ComorienŃii. 4. 31/1954 care spune că dacă mai multe persoane au murit în aceeaşi împrejurare fără să se poată stabili dacă una a supravieŃuit alteia. incapacităŃi stabilite de legea civilă şi incapacităŃi stabilite prin legea penală. IncapacităŃile au un caracter de excepŃie. Momentul morŃii. 32/1954). intangibilitate. incapacităŃi absolute şi incapacităŃi relative. Încetarea capacităŃii de folosinŃă 1. Declararea judecătorească a dispariŃiei unei persoane se poate cere dacă a trecut un an de la data ultimelor ştiri din care rezultă că era în viaŃă. 3. ea presupune o procedură (art. stabilirea datei morŃii. §. Moartea unei persoane poate fi constatată în mod fizic sau prin hotărâre judecătorească. Prin incapacitate înŃelegem starea unei persoane care a fost lipsită prin lege de folosinŃa sau exerciŃiul anumitor drepturi. o procedură de declarare a dispariŃiei (care are două faze) şi efectele hotărîrii judecătoreşti declarative de dispariŃie (constituie o condiŃie de fond prealabilă declarării judecătoreşti a morŃii persoanei). Regula este că fiecare om dobândeşte capacitatea de folosinŃă prin naştere cu condiŃia ca copilul să se nască viu. incapacităŃi cu caracter de protecŃie. Actualmente momentul morŃii este considerat acela când survine moartea cerebrală. Începutul capacităŃii de folosinŃă. generalitate. Caracterele juridice ale capacităŃii de folosinŃă: legalitate. Moartea. SituaŃia comorienŃilor este reglementată de art. efectele hotărârii judecătoreşti de moarte precum şi anularea hotărârii judecătoreşti declarative de moarte (în cazul în care cel declarat mort trăieşte) şi efectele anulării declarării morŃii.26 2. Multă vreme s-a considerat că momentul morŃii este acela când se opreşte inima şi respiraŃia. Capacitatea anticipată de folosinŃă este dobândită de copilul conceput cu condiŃia să se nască viu. IncapacităŃile de folosinŃă se clasifică după mai multe criterii. Test de autocontrol: Care sunt caracterele juridice ale drepturilor personalităŃii? Ce înŃelegeŃi prin capacitate de folosinŃă a persoanei fizice? ExplicaŃi caracterele acesteia. 2. 5. De asemenea. §. rectificarea datei morŃii dacă se va dovedi ca adevărată o altă dată a morŃii. 40 din Decretul nr. universalitate. 6. 3.

faza capacităŃii de exerciŃiu depline (majorii. Natura juridică a acestora este de drepturi personale nepatrimoniale. Fazele capacităŃii de exerciŃiu. imprescriptibile. inalienabilitate. Definire. . . Care este sancŃiunea aplicabilă actelor juridice încheiate fără încuviinŃarea ocrotitorului legal de către minorii cu capacitate restrânsă? CAPITOLUL III IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE §. Caracterele juridice: legalitate. . inalienabile.faza lipsei totale a capacităŃii de exerciŃiu (minorii sub 14 ani şi persoanele puse sub interdicŃie). egalitate. cei peste 18 ani). Caracterele juridice generale sunt cele specifice drepturilor personal nepatrimoniale plus unele specifice fiecărui mijloc. Care sunt efectele hotărârii judecătoreşti de declarare a morŃii? Ce înŃelegeŃi prin comorienŃi? În ce materie interesează ipoteza comorienŃilor? CAPITOLUL II CAPACITATEA DE EXERCIłIU §. Acestea sunt următoarele: . caractere.faza capacităŃii de exerciŃiu restrînse (minorii între 14 şi 18 ani). Mijloacele de individualizare a persoanei pot fi definite ca acele calităŃi sau atribute care au ca scop individualizarea persoanei fizice. 1. DefiniŃie. Care sunt diferenŃele între minorii lipsiŃi de capacitate de exerciŃiu şi cei cu capacitate restrânsă? Ce acte juridice pot încheia singuri minorii lipsiŃi de capacitate de exerciŃiu. 2. Capacitatea de exerciŃiu este acea parte a capacităŃii civile care constă în aptitudinea acestuia de a dobândi şi exercita drepturile civile şi de a-şi asuma şi executa obligaŃii civile prin încheierea de acte juridice. §. 1. generalitate. cu caracter strict personal. intangibilitate. Test de autocontrol: Ce înŃelegeŃi prin capacitate de exerciŃiu? ExplicaŃi caracterele juridice ale capacităŃii de exerciŃiu. natură juridică.Raportul juridic civil Care sunt ipotezele morŃii unei persoane? ExpuneŃi procedura declarării judecătoreşti a morŃii. Astfel ele sunt: drepturi absolute.

3) ipoteza copilului găsit. Numele de familie este format din unul sau mai multe cuvinte dobândit în condiŃiile legii. 2) ipoteza copilului din afara căsătoriei . Test de autocontrol: Ce semnifică numele persoanei? EnumeraŃi ipotezele şi explicaŃi stabilirea numelui de familie al copilului din afara căsătoriei. Numele cuprinde atât numele de familie cât şi prenumele (art. §. sănătate). 5. Numele.). 2. Starea civilă. 4. Caracterele juridice ale numelui : opozabilitate faŃă de terŃi. Caractere: indivizibilă. date de ordin familial (căsătorit. El este un mijloc de individualizare a persoanei care constă în folosirea unui şir de cuvinte pentru a desemna o persoană în familie şi societate.domiciliu de drept comun (voluntar) : . Schimbarea (care nu se confundă cu modificarea) numelui de familie şi a prenumelui se poate realiza pe cale administrativă. Dobândirea numelui de familie operează în virtutea regulilor imperative şi depinde de filiaŃie.domiciliu legal . vârstă. indisponibilă. din părinŃi necunoscuŃi sau abandonat la naştere? 28 . Felurile domiciliului: După modul de determinare este de trei feluri: . 12 din Decr. §. unitate.). Domiciliul este cel care individualizează persoana fizică în spaŃiu. din afara căsătoriei etc. Caractere: stabilitate. unicitate.3. factori de ordin natural. schimbări determinate de căsătorie. Numele de familie (patronimic). Modificarea numelui de familie are loc în următoarele condiŃii : schmbări intervenite în filiaŃia persoanei . schimbări determinate de adopŃie . Cum se stabileşte numele unui copil găsit. §. imprescriptibilă. universalitate. văduv etc. 31/1954). personalitate. . Starea civilă mai trebuie analizată prin prisma acŃiunilor de stare civilă şi actelor de stare civilă. Elementele stării civile pot fi următoarele: date privind filiaŃia (din căsătorie.domiciliu convenŃional.28 §. Prin stare civilă înŃelegem suma de calităŃi şi particularităŃi care prin consecinŃele pe care legea le prevede contribuie la individualizarea juridică a persoanei. Stabilirea numelui de familie distinge trei ipoteze în funcŃie de situaŃia juridică în care se află copilul la naştere : 1) ipoteza copilului din căsătorie . biologic (sex. Ea are două laturi: este un drept subiectiv de individualizare şi este o sumă de calităŃi ale persoanei. obligativitate. legalitate. caracter strict personal. din părinŃi necunoscuŃi.

PERSOANA JURIDICĂ CAPITOLUL I . prin tutelă. curatelă dar şi prin alte mijloace.Raportul juridic civil Ce nume va purta copilul din căsătorie în ipoteza unei acŃiuni în tăgăduirea paternităŃii admisă? Care sunt ipotezele în cazul modificării numelui în cazul soŃului adoptat? ConsideraŃi că soŃului care i s-a încuviinŃat păstrarea numelui avut în timpul căsătoriei după desfacerea acesteia poate trasmite soŃului dintr-o căsătorie subsecventă acest nume? ArgumentaŃi. alinaŃii sau debilii mintali a căror ocrotire se realizează prin punerea sub interdicŃie şi instituirea tutelei sau curatelei persoanele aflate în situaŃii deosebite a căror ocrorire se realizează prin curatelă. sănătăŃii fizice sau mintale sau altor circumstanŃe au nevoie de o protecŃie specială. Care sunt cazurile de instituire a curatelei minorului? Care sunt condiŃiile punerii sub interdicŃie a majorului? Care sunt regulile care se aplică curatelei majorilor? Are vreo influenŃă instituirea curatelei majorului asupra capacităŃii de exerciŃiu a acestuia? ExplicaŃi. Care este regula care guvernează prenumele? Care sunt regulile incidente domiciliului de drept comun? Care sunt caracterele juridice ale stării civile? Ce înŃelegeŃi prin posesie de stat? CAPITOLUL IV OCROTIREA PERSOANEI FIZICE Sunt unele persoane care datorită vârstei. Aceste persoane sunt: minorii a căror ocrotire se realizează prin ocrotirea părintească. Test de autocontrol: Care sunt modalităŃile de ocrotire a persoanelor minore? Cum se exercită şi care este conŃinutul ocrotirii părinteşti? Care sunt cazurile deschiderii tutelei minorului? ExplicaŃi atribuŃiile tutorelui.

Formele pe care le îmbracă societăŃile comerciale sunt următoarele: societatea în nume colectiv. În sfera actelor de dispoziŃie se înscriu legile adoptate de Parlament. §. unităŃile administrativ-teritoriale. actul de înfiinŃare autorizat şi alte moduri reglementate de lege. organele puterii legislative. patrimoniul propriu şi scopul determinat şi licit sunt elementele imperativ cerute de lege pentru constituirea oricărei persoane juridice. Ce înŃelegeŃi prin asociaŃie? Dar prin federaŃie? ExplicaŃi elementele constitutive ale persoanei juridice. pentru a deveni subiect de drept.30 CONSIDERAłII PRELIMINARII §. societatea în comandită pe acŃiuni şi societatea cu răspundere limitată. 1. recunoscute în scopul exercitării drepturilor subiective civile şi asumării obligaŃiilor corelative conferite de lege. societatea în comandită simplă. Organizarea proprie. 2. În funcŃie de regimul aplicabil se distinge între persoane juridice de drept public şi persoane juridice de drept privat. celelalte două sunt societăŃi de capitaluri iar ultima se situează la frontiera dintre cele două. actul de înfiinŃare recunoscut. Persoanele juridice de drept privat se împart la rândul lor în persoane juridice cu scop lucrativ şi persoane juridice fără scop lucrativ. ComparaŃi societatea pe acŃiuni cu societatea în nume colectiv.a. Primele două sunt societăŃi de persoane. 3. Definire. 31/1990). §. Persoanele juridice cu scop lucrativ sunt societăŃile comerciale (Legea nr. Persoana juridică este acea entitate caracterizată prin organizare şi patrimoniu proprii. organele puterii judecătoreşti ş. Elemente definitorii ale persoanei juridice. hotărârile Guvernului. organele puterii executive. hotărîrile organelor administraŃiei publice locale. Prin înfiinŃare a persoanei juridice se desemnează procesul de constituire a entităŃii cu respectarea cerinŃelor legale. CAPITOLUL II ÎNFIINłAREA PERSOANEI JURIDICE §. 30 . DefiniŃie. Din prima categorie fac parte: statul. Persoanele juridice fără scop lucrativ sunt asociaŃiile şi fundaŃiile. Test de autocontrol: RealizaŃi o schemă a formelor persoanelor juridice după criteriile cunoscute. Modurile de înfiinŃare a persoanelor juridice sunt următoarele: actul de dispoziŃie al organului de stat competent. societatea pe acŃiuni. 1. Moduri de înfiinŃare. Tipologia persoanelor juridice.

Care sunt principiile capacităŃii de exerciŃiu? CAPITOLUL III IDENTIFICAREA PERSOANEI JURIDICE Prin identificare înŃelegem individualizarea subiectului colectiv de drept civil în raporturile la care participă ca subiect distinct. nr. 26/2000 modificată) dobândesc personalitate juridică din momentul înscrierii în Registrul asociaŃiilor şi fundaŃiilor. codul unic de înregistrare. §. marca de calitate. emblema. Capacitatea de folosinŃă se divide în capacitate de folosinŃă deplină şi capacitate de folosinŃă restrânsă. număr de telefon.Raportul juridic civil ÎnfiinŃarea prin act de înfiinŃare recunoscut se aplică anumitor organizaŃii cooperatiste. adică aptitudinea de a avea drepturi şi obligaŃii civile şi de a încheia acte juridice proprii. ExplicaŃi principiul specialităŃii capacităŃii de folosinŃă. cea de-a doua în vederea desfăşurării procesului de desfiinŃare a persoanei juridice. telex. AsociaŃiile şi fundaŃiile (O. contul bancar. Acest concept semnifică aptitudinea persoanei juridice de a fi subiect de drept. indicaŃiile geografice. sediul naŃionalitatea. ÎnfiinŃarea prin act autorizat se aplică persoanelor juridice fără scop lucrativ ca şi celor cu scop lucrativ. 31/1990. Între aceste două momente persoana juridică are capacitate de folosinŃă deplină care este supusă principiului specialităŃii sub sancŃiunea nulităŃii absolute a actelor juridice încheiate cu nesocotirea acestuia. Ce înŃelegeŃi prin capacitate de folosinŃă a persoanei juridice? De câte feluri este ea? Care sunt caracterele juridice ale capacităŃii de folosinŃă? FaceŃi o schemă a începutului capacităŃii de folosinŃă Ńinând cont de formele ei. Capacitatea de exerciŃiu reprezintă aptitudinea persoanei juridice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaŃii încheind acte juridice civile prin organele sale de conducere. de pildă. Momentul dobândirii capacităŃii de exerciŃiu este cel al dobândirii capacităŃii de folosinŃă. . Atributele generale de identificare sunt următoarele: denumirea. În afara acestora mai există unele atribute specifice anumitor persoane juridice.G. SocietăŃile comerciale cu capital privat sunt supuse dispoziŃiilor Legii nr. Test de autocontrol: ExplicaŃi procedura de înfiinŃare a unei societăŃi cu răspundere limitată. 2. Prima este atribuită persoanei juridice pentru dobândirea personalităŃii juridice . În structura capacităŃii civile se disting două elemente : capacitatea de folosinŃă şi capacitatea de exerciŃiu. Aceasta din urmă la rândul ei este prezentă sub două forme : capacitate de folosinŃă anticipată şi capacitate de folosinŃă reziduală. fax etc. codul fiscal. Capacitatea civilă a persoanei juridice.

Ea poate fi totală sau parŃială. încetarea capacităŃii juridice. Această sintagmă desemnează dispariŃia persoanei juridice ca subiect de drept. Care este diferenŃa dintre comasare şi divizare? Care sunt cauzele de dizolvare a societăŃilor comerciale? Dar ale asociaŃiilor şi fundaŃiilor? 32 . spre deosebire de reorganizare. Încetarea are loc fie prin reorganizare (mai sus menŃionată). fie prin dizolvare. Încetarea persoanei juridice. Comasarea este procedeul tehnico-juridic de reunire a două sau mai multe persoane juridice existente într-una singură. Reorganizarea îmbracă două forme: comasarea şi divizarea.32 Test de autocontrol: Ce înŃelegeŃi prin identificare a persoanei juridice? Care sunt atributele de identificare? ExplicaŃi noŃiunea de sediu. Ea se realizează prin fuziune şi absorbŃie. modificatoare ori de încetare a lor (Decretul nr. Test de autocontrol: Cum definiŃi reorganizarea în comparaŃie cu încetarea persoanei juridice? Care sunt formele pe care le îmbracă reorganizarea? ExplicaŃi-le. Care este actul normativ care reglementează denumirea persoanei juridice? CAPITOLUL IV REORGANIZAREA ŞI ÎNCETAREA PERSOANEI JURIDICE Reorganizarea este operaŃiunea juridică ce cuprinde cel puŃin două persoane juridice şi care produce efecte creatoare. 31/1954). deoarece în locul persoanei dizolvate nu apar alte subiecte de drept cărora să le transmită patrimoniul în tot sau în parte. Încetarea prin dizolvare este definitivă. Divizarea este o formă a reorganizării realizată prin împărŃirea patrimoniului persoanei juridice şi transmiterea fracŃiunilor obŃinute către una sau mai multe persoane juridice existente ori care iau fiinŃă cu acest prilej.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful