Universitatea din Bucure ti Facultatea de Istorie Sec ia Rela ii Interna ionale An III

Politica extern a Rusiei dup 1989
Urm rirea reac iilor Rusiei la extinderea NATO i la declan area r zboiului contra terorismului

Profesor: Lauren iu Constantiniu Student: Alexandra Mor ri a Data: 03.06.2011

1

. 10 Explica ia constructivit pentru sus inerii acordate de Rusia pentru luptei terorismului .... 4.... 9 Inconsiste a explica iilor realiste pentru modificarea politicii externe a Rusiei .. 3 R spunsul Rusiei la extinderea NATO . 7 Resuscitarea reticen elor la extindere (2004-2007) . 14...Cuprins 1.. 3........ 7 Resuscitatea curentului pro-vestic 2000. 7.. 12. 5... 12 Bibliografie . 15. Cât de actual este scindare Est-Vest? . 8 R spunsul Rusiei la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 . 5 Proeminen a ideilor liberale (1991/92-1993/94) . 6. 6 Reticen a Rusiei fa de extinderea NATO (1993/94 2000) ... 8. 9.. 9 Transformarea Rusiei într-un aliat viabil în lupta contra terorismului . 13... 10 Avanataje ale sus inerii interven iei din Afganiastan . 8 De ce o politic inflexibili ar fi fost lipsist de sens . 10. 13 2 .. 11 Concluzie ..2004 . 4 Influne a factorilor externi în decizia Rusie de accepta formule de colaborare occidentale .. 11. 2..

argumentez ace tia. Rusia a trebuit s î i restructureze din temelii propria orientare.i formeze o identitate distinct . Portretizare Europei precum un cadru fertil pentru dezvolarea culturii. Urm rind modific rile politicii ruse ti în acest interval. ei folosesc experin a din 1991. Grupurile ce sus in o politic echilibrat între Est i Vest consider c Rusia ar trebui s men in leg turi bune cu ambele sfere i s profite de rolul de mediator între aceste dou medii. nuan at . În fond. Diviziunea dintre Est i Vest i ori apartene a la sfere dezvoltate dispropor ionat din punct de vedere cultural i economic persist din antichitate. În ciuda acestor afinit i. modelul opozi iei dintre Grecia i Persia se reg re te în confruntarea din Evul Mediu dintre cre tinii vest europeni i Imperiul Otoman.1. identific m trei direc ii predominante: patriotism exagerbat.9) Adep ii acestor ipoteze consider c Rusia ar trebui s î i construiasc propriul centru de putere cul tural i politic.2) Aceast schimbare de macaz este perfect intrupat de antagonismul dintre deviza revolu iei franzece : Liberte. Autocra ie i Na iune . cunoa te. Rusia a ajuns s . ce face obiectul lucr rii de fa . i. fiecare stat multina ional. scindat între sfere culturale antagonice întâmpin greut i asem n toare. Prima orientare consider c Rusia este o ar ce de ine pu ine puncte în comun cu vestul. Rusia postsovietic . ori a tehnologiei a alimentat încerc rile conduc torilor ru i începînd cu Petru cel Mare de a se in dentifica preponderent cu aceast sfer . Rusiacunoa teo orientare favorabil Asiei. În urma unei segreg ri îndelungate de spa iul vestic.10). Astfel . (Lukin. o politic echilibrat ori o atitudine favorabil sferei vestice. Merit . Fraternite! i cea a revolu iei ruse ti Ortodoxie. iar d atorit stabilit ii acestui mediuluipolitic. ari ru i precum Nicolae I prefer s î i îndrepte tot mai mult aten ia asupra acestei sfere de civiliza ie i resping influen ele occidentale. Cultura sa colectivist i idealismul s u moral sunt unice i se opun individualismului i materialismului vestic (Lukin.Scindarea între aceste dou sfere persist . în schimb. Dup epuizarea antagonismului dintre Est i Vest. dar acest fapt nu trebuie s constituie un 3 . ce continu a se folosi de discrepan ele dintre cele dou sfere culturale.(Lukin. reminescen e ale acestui tip de oscilare. pân în contemporaneitate.1)În sec al XIX. în schimb. Pentru a argumenta juste ea apropiereii de Occident. în schimb s urm rim cum i în ce m sur este politica extern rus ghidat de aceste for e i spre ce pol înclin aceasta. direc ia politicii externe. Acest moment dovede te înclina ia propriului spa iu cultural fa de valorile Vestice (Lukin. Cât de actual este scindare Est-Vest? Este Rusia parte a Estului ori a Vestului? Aceast întrebare evoc o dilem ce scindeaz mediul politico-social rus. Justific ri ale acestor conflicte tind s supraestimeze valoare fondului cultural european în detrimentul celui asiatic. Egalite. prin urmare. ei marcheaz pericolele inerente ralieri nediscriminatorii la influen ele occidentale. a a cum întrebarea formulat anterior continu s joace un rol important în definirea indentit ii Rusiei. Combina ia eclectic a intereselor interne transform încercarea de a formula o polic extern coerent i filel reprezentativ într-un deziderat prometeic. ax al conflictului postbelic. Ace tia accept faptul c Rusia se afl în urma dezvolt rii Vestului din numeroase puncte de vedere. economiei.

Aceste noi amenin ri nu î i aflau nucleul în spa iul rus.11). este prematur s conchidem c scopul NATO. R spunsul Rusiei la extinderea NATO Ca urmare a dezintegr rii colosului sovietic. reu esc s armonizeze tipare contrastante. mult mai permeabil diferitelor tipologii culturale. în toate direc ii permise. proeminente. Personal. A cooperat cu vestul de vreme ce îi lipseau alternativele rezonabile în fa a determin rii clare a statelor vestice i datorit pozi iei proprii relativ slabe. trebuie s urm rim ansamblul stufos al factorilor lua i în 4 . Consider c majoritatea culturilor prospere. aceasta ar trebui s se ralieze la valorile occidentale i s se despart de al s u trecut oriental (Lukin. subscriu paradigmei proiectate de Danilevskii pentru conturarea individualit ii ruse i. De asemenea. Ce anume a contr ibuit la aceste varia iuni în conturarea strategiei politici externe ruse ti de dup 1989. dar în a str bate întregul câmp al activit ii istorice. obiectivul in ial (destr marea URSS). 2. întrucât nu beneficia de pârghiile necesare opririi l rgirii NATO. fiind alterat de lipsa de alternative.i recâ tige proemine în plan interna ional. fiind atins. Cu alte cuvinte. Rusia a fost constrâns s se adapteze acestui proces. o dezvoltare multifa etat . îns . (Lukin.3) Pentru a observa modul de insesare al acestor orient ri divergente în planul politicii externe a Rusiei post-sovietice am ales dou studii de caz.2001 reflect atitudini contrastante. semnificativ la echilibrarea acestei balan e fragile. aceast organiza ie i-a restructurat din temelii obiectivele strategice pentru a r spunde unor noi pericole din sc ena mondial .impediment al colabor rii celor dou sfere.54) Pentru a explica contrastele dintre primirea c duroas a extinderii NATO. Desigur. dup 1989 viza exclusiv inhibarea expansiunii sovietice. În fa a unei Rusii umilite de pierderea unei propor ii covâr itoare a sferei de influen se ridica o alian a advers în curs de expansiune. la reticen a acerb fa de acceptarea de noi membri. pentru ca Rusia s . Principala tez a pro-vesticilor prevede c . urmeaz s afl m în continuare. În ciuda acestor metamorfoze ale fostului oponent. Rusia s-a comportat precum un actor ra ional ce urm rea s î i maximizeze puterea. favorabile ori reticente orient rilor puterilor vestice. Putem opune modelului unei evolu ii istorice unilaterale. Direc ia abordat de alian a Nord-Atlantic era suficient de cert i influctuant pentru a nu fi împiedicat de reticen a cercurilor politice ruse ti. Elaboare Consiliului NATO -Rusia ca for pentru consult ri nu a contribuit. l rgirea NATO v t ma prestgiul oricum ciun it al Rusiei ce dec zuze de la statutul de superputere. Din potriv . aderarea la Parteneriatul pentru Pace ori semnarea actului NATO-Rusia vin în contradic ie cu tonul ostil abordat fa de puterile vestice. Din perspectiva lui Danilevskii esen a progresului nu const în a merge într-o singur direc ie. În ciuda atenu rii preponderen ei Rusiei. ( Thorun. rile membre ale alian ei nu au ignorat rolul acesteia în elaborarea noilor strategii de securitate.09. ori la atacurile teoriste din 11. Astfel. scena interna ional se reg sea într-un dezechilibru profund defavorabil fostei URSS. Acest contrast este accentuat de persisten a alian ei Nord-Atlantice în paralel cu disolu ia Tratatului de la War ovia.R spunsul politicii externe ruse la fenomenul l rgirii a variat enorm în intervalul dintr e 1989 i prezent. R spunsul Rusiei la extinderea NATO.

În aceast stadiu. a aplicat presiuni asupra Ungariei i Georgiei pentru a tempera entuziasmul generat de perspectiva ader rii la organiza ia Nord-Atlantic . Influne a factorilor externi în decizia Rusie de accepta formule de colaborare occidentale În cazul în care puterea politic a unui stat nu îi permite luxul de a. Argumentul democratic avansat de Rusia înf i a emergen a curentelor comuniste i neo-na ionaliste ca reac ie la extindere. Pentru a da greutate propriei opozi ii. (Thorun. ce mijlocea la acest dat (1993/94) un dialog oficial între puterile europene i cele apar inând fostei URSS. ci de acast dat Rusiaa abordat o opozi ie tran ant fa de aceast politic . Acest dialog a persistat în întervalul ce s-a extins pân în 2007. Mai mult. de aceast dat nu a mai fost înso it de acceptarea perspectivei extinderii NATO. pozi ia Rusiei în acest organism era de la bun început subminat . Rusia nu era în pozi ia de a refuza f r a se sustrage posibilit ii de a juca orice carte în strategiile formulate în acest for. Decorticarea acestor politici ne va ajuta s în elegem oscilarea politicii ruse ti între liberalism i realism geopolitic.i impune propria voin f r consecin e nefaste pentru propriul statut. înainte de a avansa invita ii de aderare. Acesta trebuia s contribuie la acomodarea statelor CEE sub umbrela NATO.53) În intervalul urm tor. În intervalul dintre 1991/92 1993/1994. ce s-a extins pân în anul 2000. ( Thorun. Se disting cu claritate patru etape contrastante ale orient rii Rusiei în paralel cu procesul de extindere al NATO. ar fi trebuit s func ioneze precum for pentru stabilirea unui nou dialog între puterile vestice i Rusia. ansamblul unor constrângeri externe se infiltreaz în strategia politicii sale externe. (Thorun. Aderarea acesteia la parteneriat este justificat de lipsa unei alternative favorabile. îi 5 .calcul pentru conturarea strategiei politicii externe a Rusiei. Rusia . Rusia a renun at la politica extern liberal . în schimb. respingând f i perspectiva l rgirii NATO.54) 3. nu numai c nu se opunea ader rii la NATO a rilor CEE. Politica ruseasc a cunoscut o turnur la fel de radical în perioda dintre 2000/01 pân în 2004. Cadrul de analiz va fi sus inut de teorii ale rela iilor interna ionale pe care politica ruseasc s-a plia în acest r stimp. Rusia i-a înt rit bazele militate aflate la grani ele cu vestul. Primul este întrupat de aderarea Rusiei la PpP iar al doilea de semnarea Actului Fondator NATO-Rusia. iar concomitent.56) De asemenea. Cum fondarea PpP implica o colaborare a membrilor sub tutela NATO. Dou evenimente stau precum m rturii ale acestui fenomen. PpP a constituit o formul de compromis nu numai pentru Rusia dar i pentru NATO. când nu a mai manifestat reticen la proiectul l rgirii i a abordat un ton prielnic colabor rii cu NATO. dar proiecta perspectiva propriei ader ri la aceast organiza ie de securitate. posibilitatea ob inerii unui statut egal cu restul statelor membre ce îi va permite interven ia în probleme ce vi zau securitatea european ap rea precum un scenariu plauzibil pentru elita politic ruseasc .

Proeminen a ideilor liberale (1991/92-1993/94) Atitudinea Rusiei dup c derea URSS fa de statele vestice a fost cel pu in surpinz tor de optimist . a ob inut doar asigurarea c pe teritoriul acestora nu vor fi sta ionate arme nucleare.61). Rusia a fost nevoit . Ceea ce frapeaz nu este numai contastul fa de politica anterioar . În acela i trend optimist se încadreaz aderarea la NACC. Semanarea Actului Fondator NATO-Rusia în 1997 a fost perceput în mediile politice ruse ti precum un compromis umilitor al Rusiei în fa a alian ei (Thorun. Dac Rusia spera s ob in garan ia c trupe str ine nu vor fi mobilizate în noile state.59).Rusia) ca aren pentru discu ii i a respinge dialogul cu statele vestice.60). Între izolare i acceptarea unui rol simbolic la o dezbatare cu nu o ini iase ea îns i. 6 . Rusia a ales r ul cel mai mic . la acea dat existau numeroase state vest-europene ce se opuneau tendin elor de l rgire a alian ei (Thorun. De asemenea.59) ori dorin a Rusiei de adera ea îns i la alian a Nord-Atlantic . aceasta aborda cu relativ entuziasm o optic liberal .i l rgi flancurile? În ton cu dorin a acesteia de a. ci faptul c Rusia nu a fost contrâns .57). în primele ore ale Rusiei post-Sovietice (Thorun. De ce s-a situat Rusia de partea acesteia. 4. cum acest proiect se afla. în cazul în care ar fi perceput vreo ameni are în inten ia fostui adversar de a. Rusiei i s -a oferit un dar ce nu ar fi putut s îl resping f r a. este ferice c acesta a fost tonul abordat. i de aceast dat . în stare embrionar . Rusia urma inevitabil s î i ridice o voce proprie în sferele interna ionale. la acea dat . În schimb. Contrastul între a tept ri i rezultatele ob inute este stânjenitor. alternativele Rusiei erau nefaste. politica extern rus era dispus la acest moment s îmbr i eze idei foarte liberale (Thorun. Între a folosi PJC (Permanent Joint Council. decizia Rusiai a fost i de acest dat înclinat spre compromis. în pozi ie de putere perdant s îmbr i eze aceast direc ie. În acest interval Rusia nu s-a opus dorin ei Visegrad-ului de a adera la NATO. pro-vestic . inând cont de faptul c dup destr marea URSS. În ciu da faptului c Rusia dorea s aib drept de veto în cazul mobiliz riilor în afara zonei de extindere. Dup decenii de încorsetare dogamtic . Apelând la o analogie din sfera antropologic . Mai mult.i jigni partenerul i leza baza de comunicare cu acesta. Rusia a folosit oportunit ile la îndemân pentru a refonda dialogul cu statele vestice.lipsea capacitatea de a dirija un for de dialog sub propria egid . respingând doar ideea extinderii în bloc . luarea unei pozi ii privind extinderea nu se impunea . a ob inut doar promisiunea form rii unui mecanism de schimb bilateral între NATO i Rusia (Thorun.i reconsolida statutul de mare putere. creat ca urmare a semn rii Actului fondator NATO. Acest lucru nu este surprinz tor dac lu m în considerare agenda Rusiei în ajunul semn rii acestui act. s accepte termenii propu i de statele membre NATO. În condi iile în care era privat de posibilitatea avans rii unei formule de colaborarea care s îi accentueze proeminen a. Pornind de la premisa c sfâr itul R zboiului Rece oferea oportunitatea de a construi o colaborare fondat pe deziderate comune. optând pentru izolare. în aceste situa ii.

Astfel. 6. pentru simplul motiv c acesta nu s-a dovedit o 7 . Cert este c .2004 Exemple ale e ecului politicii anterioare au fost suficient de numeroase i pertinente pentru a sprijini o schimbare a atitudinii Rusiei fa de puterile occidentale.74). R spunsul Rusiei a mers pân la decizia de a mobiliza trupe la grani ele cu statele baltice. este pus în umbr când lu m în considerare provoc rile la adresa securit ii dintre grani ele Rusiei (Thorun. Rusia a reu it s ob in un loc în cadrul G7 (Thorun.i consolida pozi ia în plan interna ional. adeziunea Rusiei la aceste a nu a mai fost la fel de c lduroas .64). Resuscitatea curentului pro -vestic 2000. în conformitatea cu inten ia de a. iar perspectiva schind rii coeziunii statelor vestice era mult prea îndep rtat . înt rea agrumentele CEE pentru a adera la NATO (Thorun. opozi ia acesteia la ideea de l rgire.69) i s destabilizeze în m sur neglijabil consensul dintre statele vestice necesar Washingtonului pentru sus inerea politicii d e extindere (Thorun. atr gând declara ii acide din partea lui Yeltsin. este prematur s consider m abordarea tran ant a Rusiei precum o politic riguros elaborat pentru maximizarea ponderei sale în plan interna ional (Thorun. Reac iile au mers pân la amenin area cu revizuirea doctrinei militare i îndreptarea de arme nucleare spre rile ce î i manifest inten ia de a adera la NATO(Thorun. În schimb. Reticen a Rusiei fa de extinderea NATO (1993/94 2000) Ralierea la valori occidentale a f cut curând loc unei abord ri mult mai pragmatice i pesimiste în planul politicii externe. delimitându. Prin luarea acestei pozi ii tran ante.68).5.64).72) În aceste condi ii. politica Rusiei cu greu ar fi putut îmbr i a perspectiva extinderii f r ob inerea unor garan ii ori concesii în avans (Thorun.63). (Thorun. Rusia i-a fondat opozi ia prin argumentul democratic ce postula resuscitatea curentelor anti-occidentale cu efecte destabilizatoare în spa iul european i prin asump ia c C/OSCE dispunea de mijloace adecvate pentru a contraca ameni rile la adresa spa iului european (Thorun.70). În ciuda acestei comut ri.70) Nu putem exclude un scenariu în care o atitudine mult mai conciliant ar fi adus mai multe avantaje Rusiei (Thorun.66) De asemenea. Perspectiva concretiz rii lor ca urmare a declara iilor administra iei Clinton a resuscitat lumea politic ruseasc .71).i sferele de influen prin linii ro ii ( Thorun.67).65). În momentul în care planurile de extindere au încetat s fie proiec ii relativ eterice i îndep rtate.Interpretarea extinderii NATO precum o ameni are la adresa fostului oponent. ce irita mândria unui adversar deja învins (Thorun. l rgirea NATO continua s fie catalogat precum o gre eal (Thorun.62). iar apropierea de statele vestice era cea mai viabil cale pentru reînt rirea propriilor flancuri (Thorun. lezat de politica de l rgire a NATO. NATO nu ar fi încetat s se extind datorit vocifer rilor Rusiei ce era incapabil de a construi contraalina e viabile.73). orientarea Rusiei a devenit mult mai pragmatic . Rusia a încetat s î i consolideze liniile ro ii de la grani ele cu statele vestice (Thorun.

reflect faptul c în acest interval. în Crimea. orient ri liberale. În ciuda acestui suport. Resuscitarea reticen elor la extindere(2004-2007) Sus inerea acordat puterilor vestice pentru lupta contra regimului. (Thorun. Varia iunile strategiei externe nu aduc prejudicii faptului c orientarea ruseasc de dup 1989 a avut numeroase accente provestice. perspectiva ader rii Rusiei la NATO era un obiectiv mai mult decât utopic. al turi de emergen a unei Rusii ce devenea tot mai încrez toare în propriile puteri (Thorun. (Thorun. Rusi a nu a fost perdant . nefiind tratat ca un apendice. (Thorun.77) explic reticen a f i fa de extinderea NATO. pres rat cu numeroase evenimente în scena interna ional ce cereau r spunsuri croite cu aten ie. De asemenea.71) 7. Mai mult. în prim vara anului 2006. Aceasta a recurs la mijloace de persuasiune în al s u dialog cu poten ialele membre NATO: Moscova a sus inut proteste anti-NATO. atacul teorist împotriva SUA a oferit un p rilej proprice pentru modificarea atitudinii Rusiei.76). În perspectiva Pre edintelui Putin u n asemenea demers ar fi adus prejudicii considerabile libert ii de decizie în plan politic i suveranit ii Rusiei (Thorun.78).75) În aceste condi ii. ori realismul geostrategic cultural (Thorun. Scanarea variet ii de factori ce au contribuit la aceste modific ri aduc. schimbarea de atitudine a Rusiei fa de puterile occidentale nu a fost prea tulbur toare.80). De ce o politic inflexibili ar fi fost lipsist de sens Pentru a explica flexiunile politicii externe ruse ti într-un interval de timp destul de extins. ori neinferen a în decizia invaziei Iraqului. Rusia nu s-a limitat doar la declara ii acide pentru a.politic rentabil pentru o ar în plin reconstruc ie economic . Rusia s-a raportat la perspectiva l rgirii NATO ca la o amenin are direct la adresa propriei securit i. nu este suficient s avans m existen a unui singur vector. 8. în timpul Sea Manouvers organizate de NATO.74). realismul geopolitic.77) Reticen a fa de alian a Nord-Atlantic este evident în discursul politic al liderului de la Moscova: Putin s-a opus vehement unei noi runde de l rgire ce ar fi adus NATO i mai aproape de ale sale grani e (Thorun. pe rând.74). Descifrarea în cheia realismului geostrategic cultural ne ofer explica ii pentru acest turnur politic . iar acest fapt a contribuit semnificativ la detensionarea rela iei dintre fo tii oponen i ai R zboi ului Rece. În privin a calculului politic. 8 . oricât de nefast. fapt sus inut de înlocuirea PJC cu NRC în care Rusia era consultat precum un membru al alian ei. Perceperea scenei interna ionale precum un teren al competi iei între sisteme de valori i sfere de influen (Thorun. spre a pune presiune asupra guvernului Ucrainian.i vocifera reticen a. realismul geoeconomic pragmatic. în prim plan. aceasta a refuzat ini ierea unui plan de parteneriat cu NATO ce ar sus inut o reform democratic între grani ele fostului imperiu sovietic (Thorun. în nevoie de parteneri de schimb.

De asemenea. Ministrul rus al Ap r rii a sistat exerci iile militare desf urate deasupra oceanului Atlantic. Pre edintele Putin a exprimat telefonic condolean e fa de pe edintele George W.116) La câteva zile dup atac. 10. Pre edintele Putin a reu it s atenueze reticen ele Chinei i Iranului. Votarea rezolu iei 1373. unde sentimentele anti-americane erau tot mai accentuate. furnizarea de informa ii strategice pre ioase. Transformarea Rusiei într-un aliat viabil în lupta contra terorismului Spre deosebire de scenariul l rgirii NATO.09. ar fi putut s îngreuneze în mod consistent acest demers: Era pentru prima dat în istoria Rusiei post-sovietice când liderii ru i dispuneau de mijloace de sus inere necesare Statelor Unite. imediat dup nefastul eveniment. Aceea i compasiune a fost exprimat în cadrul discursului s u televizat emis la 11 septembrie. metode de lupt . Pentru început. nu constituia o piedic major . (Thorun. Ministrul de Externe rus a declarat c serviciile de inteligen ruse ti furnizeaz Statelor Unite informa ii 9 . Rusia avea capacitatea de a nega legitimitatea unei interven ii în cadrul Asiei Centrale. acesta avea o pondere mult mai consistent . datorit statutului s u de membru permanent în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. beneficia de informa ii privind puncte strategice.2001 a întrupat o sus inere consistent pentru lupta contra terorismului. cu cât acest suport nu a fost condi ionat de cererea explicit a unor concesii (Thorun. Acest ansamblu de pârghii.9. în perspectiva ini ierii unui asalt asupra grupurilor teroriste. folosit contra puterilor occidentale nu ar fi avut ca finalitatea oprirea interven iei în Asia.111). (Thorun. în schimb.115).113).113) R spunsul diploma iei ruse la atacurile din 11. În acela i ton. R spunsul Rusiei la atacurile teroriste din 11 septemb rie 2001 Disponibiliatea Rusiei pentru cooperare al turi de puter ile vestice pentru înfrângerea regimului Taliban i a organiza iei al-Qaeda a fost surprinz tor de generoas . tipologia armelor folosite ori dinamica mi c rii talibane. ori acceptarea trimiterii trupelor vestice în Asia Central . mai ales cum o opozi ie în fa a flancului vestic s-ar fi soldat cu pu ine avantaje în acest context. Bush i dorin a de pune la dispozi ie echipe de salvare. Suportul Rusiei în aju nul atacurilor nu a fost ezitant ori condi ionat. cooperarea dintre SUA i Serviciile Str ine Federale Ruse ti a vizat încercarea de a trage la r spundere grupurile responsabile pentru atentat.115) Aceast atitudine a r mas constat în intervalul urm tor. oricât de ostil . (Thorun. Arctic i Pacific. Cum Rusia condusese opera iuni militare în Afganistan.(Thorun. În cadrul Sumitului de la Shanghai pentru Cooperare Economic în Asia -Pacific. inând cont de faptul c aceasta zon era parte a propriei sale sfere de interes. pre ioase pentru ini ierea unui atac asupra acestei regiuni (Thorun. în privin a c ruia atitudinea Rusiei. sunt cu atât mai notabile. acest decizie nu ar fi fost nejustificat . Perspectiva realist ne furnizeaz i de a ceast dat mijloace pentru a în elege aceste gesturi. Suportul Acordat Rezolu iei Consiliului de Securiate ONU 1373 a înlesni t demararea unei ofensive contra regimului taliban. parte a propriei sfere de influen .

122). i-a oferit. sl bit de ascensiunea unor noi grupuri teroriste precum IMU (Islamic Movement of Uzbekistan). în schimb. în schimb.Putin nu numai c a r spuns afirmativ cererilor Pre edintelui Bush. În schimb o asemenea realizare ar fi fost realmente dezirabil . a inclus i Uzbekistanul între ai s i membri în 2001 (Thorun. aceasta spera c va ob ine o serie de câ tiguri consistente(Thorun. Un avantaj al acestei politici ar fi atragerea indirect a suportului statelor occidentale fa de propria campanie în Cecenia. atât 10 . iar Organiza ia de Cooperare din Shanghai.116). îndat de rusa a devenit a dou limb oficial în Kyrgyzstan. Avanataje ale sus inerii interven iei din Afganiastan Adep i ai teoriei realiste sus in faptul c înfrângerea amen rii talibane i a organiza iei conduse de al-Qaeda coincidea cu obiectivele strategice ale Rusie în acest zon de interes (Thorun. discrepan a dintre avantajele indirecte i gradul implic rii Rusiei în acest conflict . Acesta era.119). 12. Acest argument este înt rit de interesul acordat de Rusia revizuirii securit ii din aceast regiune prin crearea unor institu ii de securitate regional . Astfel. Inconsiste a explica iilor realiste pentru modificarea politicii externe a Rusiei Ipotezele generate de asump iile realiste ce încearc se justifice acceptarea de c tre Rusia a campaniei occidentale în Afganistan se dovedesc a fi insuficiente(Thorun. ( Thorun.119) nu sunt suficient justificate doar de acest argument.122). Tezele realiste i constructiviste ne pot furniza mijloace pentru a deslu i aceast dilem . cirul de dovezi expus contrazic teza atenu rii influen ei Rusie i privind probleme de securitatea colectiv în Asi a Central . natura prompt a r spunsului i aporturile consistente la opera iunea din Afganistan au contribuit semnificativ la eficientizarea misiunii (Thorun. (Thorun. datoriile din planul energetic al acestei ri au fost terse.121). membrii CIS au semnat un protocol ce viza înfiin area unor For e Colective de R s pundere Rapid în Asia Central .puternice pârghii de control al acestei regiunii. Astfel. O atare suprapunere de strategii friza orgoliul unui stat de dorea s î i men in sferele de influen . Oricum. Numero i anali ti interpreteaz atitudinea binevoitoare a Rusiei ca o reac ie a puterii sale în declin din Asia Central . fondat pe argumente asem n toare(Thorun. dar a afirmat c va face chiar mai mult decât atât. Furnizarea de echipamente militare. .. Resuscitarea puterii economice a Rusiei. iar încercare a de a se opune campaniei în Afganistan ar fi atras o izolare fa de puterile Occidentale (Thorun.121) Statele vestice î i justificau insursiunea în Asia Cen tral prin asumarea sarcinii de a lupta contra terorismului. op iunile Rusiei erau destul de limitate.118).(Thorun.119). 11.117) Este adev rat c i de aceast dat . în cadrul Summitului de la Yerevan. tehnicieni i consilieri contureaz aportul consistent al Rusiei pentru lupta contra terorismului. Participând la aceast confruntarea de partea puterilor vestice. În schimb. o misiune ce Rusia i-o însu ise în avans.privind loca iile taberelor teroriste de antrenament în Afganistan (Thorun.120).

127). Implicarea Rusiei în conflictul din Afganistan nu a constituit un avantaj consistent la masa dezbaterilor (Thorun. elitele politice din Rusia con tientizaser c propria lor ar trebuie s î i câ tige statutul de superputere.123). Rusia risca s fie înl turat din regiune (Thorun. La scurt timp dup atacurile din septembrie.129). politica rus favorabil SUA a fost intens contestat în plan intern (Thorun. Nu numai c Rusia nu ob inut sus inere diplomatic consistent pentru propria interven ie în Cecenia.125).124).123). Acceptând concursul unor alte superputeri ce doreau contracacarea aceleia i probleme. de i relativ constrâng tor. aportul i prestigiul Rusiei în eliminarea organiza iilor terorite ar fi fost mult diminuat.128). o atare procedur era benefic pentru ambele p r i i nu presupunea concesii ori instaurarea unui dezechilibru.125). iar ca urmare a acestei angoase. Simpla prezen a acetei amenin ri sporea rolul Rusiei ca agent de paz în acest regiune (Thorun. Mai mult. Liderii politici americani a fost destul de tran an i privind modul de abordare al probleme teroriste de c tre SUA: Sunte i al turi ori împotriva noastr ! În acest context. Un alt argument pentru sus inerea campaniei din Afganistan deriv din interesul Rusiei de a ob ine suport pentru proprii ac iuni din Cecenia (Thorun. Evenimentele nefaste din SUA au furnizat un teren propice pentru manifestarea unei atitudini responsabile a Rusiei în raport cu probleme centrale la adresa securit ii mondiale (Thorun. puterile europene nu au manifestat la fel de mult îng duin . dar ipoteza conform c reia aceast sus inere ar fi contat enorm intr în contradic ie cu maniera ruseasc de abordare a conflictului din Cecenia pân în acel moment (Thorun. acestea au cerut în mod repetat Rusiei s înceap negocieri cu rebelii Ceceni (Thorun.124). iar nu numai s îl invoce. 13.123). în termeni 11 .125). În mai 2002. Federa ia Rus i SUA au semnat un tratat ce dispunea reducerea arsenalului de arme strategice la 1700-2000 (Thorun. iar acceptarea unor interven ii str ine pentru atingerea unor obiective similare nu atr gea în mod necesar doar avantaje pentru Rusia (Thorun. pozi ia abordat de Rusiei. Din perspectiv realist . Putem conchide afirmând c prezen a unei amen ri teroriste în Asia Cental constituia un argument puternic pentru p strarea preponderen ei ruse ti în aceast regiune. În ciuda faptului c politica creionat de SUA nu a permis conturarea unei opozi ii a Washington -ului fa de interven ia ruseasc în Cecenia (Thorun. Proliferarea armelor statetegice constituia un aspect nevralgic al rela iilor externe dintre fosta putere sovietic i vest. bun voin a Rusiei în raport cu decizia de invazie a Afganistanului ar fi fost o strategie ra ional menit a aduce concesii Rusiei în alte sfere.timp cât Rusia ar fi putut s o ob in prin mijloace proprii ori prin dirijarea unui consor iu de for e adunat sub propria egid . Explica ia constructivit pentru sus inerii acordate de Rusia pentru luptei terorismului La momentul declan rii atacurilor teroriste contra SUA. În schimb.

3) ce îmbr i eaz policentrismul politicii interna ionale. 12 . acestea nu se pot sustrage acestei realit i dificil de manageriat. 14. Acest proces presupune un efort consistent de utilizare inovativ a resurselor proprii i de cizelare constant a discursului politic. O direc ie a politicii externe ruse ne este dat de noua versiune aDoctinei Na ionale de Securitate (aprobat de Pre edintele Federe iei Ruse). În ciuda faptului c acest scenariu poate fi descifrat în cheia realismului pragmatic geopolitic în care competi ia dintre state joac un rol central. în schimb trebuie s recunoa tem avantajul acesteiade a juca rolul de mediator între aceste sfere în cadrul noii configura ii a arenei interna ionale. În ciuda inexisten ei unui acord între elitele politice ruse i privind rolul acestei ri în cadrul noii configura ii. Pân în momentul de fa am asista la numeroase fluctua ii în politica extern rus .i recâ tiga proeminen a în scena interna ional poate fi atins prin folosirea altor apanaje decât cele uzitate pân în 1989. în care rolurile statelor sunt mult mai nuan ate. (Klepatskii.130).Sistemul bipolar simplificator al R zboilui Rece a fost înlocuit de o configura ie multipolar cu structur intricat . În acest context. în parte datorit încerc rii de însu ire a unei noi voci. dar i din cauza succed rii rapide a unor evenimet ce solicitau r punsuri diferen iate. perspectivele colabor rii i a ob inerii unor câ tiguri absolute. Concluzie Încheierea conflictului rece a pus cap t paradigmei opozi iei dintre Est i Vest i a solitic tat adaptarea actorilor scenei interna ionale la ameni ri de alt natur . iar nu relative.pragmatici. i-a adus mai multe beneficii decât pozi ionarea pe baricade adverse. au alimetat colaborarea dintre state ( Thorun. este vetrust s privim Rusia ca fiind o putere ce apar ine exclusiv Estului sau Vestului. Dorin a Rusiei de a. .

New York. London. 3. 28 March -2 April 2003. Frank Cass Publishers. The Role of Ideas in Post-SovietRussia sConduct towards the West . Paper presented at the Joint Session of the European Consortium for Political Research. 13 . Thorun.15. Palgrave Macmillan. Edinburgh. 2009. Lukin. Gorodetsky. Russian Foreign Policy on the Threshold of the Twenty-First Century . Alexander. Bibliografie 1. Christian. editor. Russia between East and West. Gabriel. Explaining Change in Russian Foreign Policy. 2. Russia between East and West: Perceptions and Reality . 2003.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful