Scuba diving sau scufundari de adancime

Termenul de scuba a aparut in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Scufundarile, cunoscute generic ca scuba diving, sunt o activitate de agrement care nu mai este demult inaccesibila. Echipamentul din ce in ce mai avansat impreuna cu un concept de baza foarte simplu pot face o trecere pe cat de simpla pe atat de spectaculoasa in lumea subacvatica. Practicantii se scufunda si inoata sub apa folosindu-se de tuburile de oxigen cu ajutorul carora se poate sta sub apa un timp mult mai indelungat decat prin mentinerea respiratiei din free diving sau prin tehnicile de la snorkeling. Scufundatorul se deplaseaza prin apa de obicei cu ajutorul labelor de scafandru dar uneori se mai foloseste si un DPV (diver propulsion vehicle vehicul de propulsie a scufundatorului) numit si scooter sau un sistem de suprafata care deplaseaza scufundatorul cu ajutorul barcii. DEOSEBIRE Dupa ceea ce scrie in DEX, scafandrul se defineste ca persoana specializata in lucrari acvatice tehnice si care foloseste costum de scafandru, impermeabil, inchis ermetic pe cand scufundatorul este persoana specializata in scufundari dar care nu foloseste costumul de scafandru. In scufundarile de agrement practicantul este oarecum intre cele doua situatii, insa noi vom folosi termenul de scufundator care pare mai aproape de realitate, practicantii de agrement neputand fi inclusi in categoria profesiei de scafandru. Este o diferenta de antrenament, experienta si echipament intre scufundarile de recreere si cele tehnice TERMEN Termenul de SCUBA este un acronim pentru Self Contained Underwater Breathing Apparatus (care in traducere relativa ar inseamna Aparat Autonom pentru Respirat Sub Apa) si a aparut in timpul celui De-al Doilea Razboi Mondial. Original se referea la aparatele de oxigen autonome numite si recirculatoare, elaborate de specialistul american Christian Lambertsen si folosite de scafandrii armatei SUA. Desi cuvantul SCUBA a pornit ca un acronim, acum este generic folosit pentru a denumi echipamente sau aparate de scufundare ORIGINI

Punctul de cotitura al scuba diving-ului este reprezentat de inventia francezilor Jacques-Yves Cousteau si Emile Gagnan din anul 1943 care au construit primul echipament de scufundari numit Aqua-lung. Chiar si asa, in anii 50 60 scufundarile de agrement era o activitate limitata doar celor care isi permiteau sa isi construiasca propriul echipament si sa treaca prin antrenamente dificile pentru a-l folosi. Prima scoala de scuba diving este fondata in 1953 in Melbourne, Australia insa nu existau cursuri de instructie pentru incepatori. Primele cursuri pentru scufundari profesioniste au inceput in 1959 odata cu aparitia organizatiei non-profit NAUI (National Association of Underwater Instructors Asociatia Internationala a Instructorilor de Scufundari) care in 1966 se separara si are ca rezultat aparitia organizatiei pro-profit PADI (Professional Association of Diving Instructors Asociatia Profesionala a Instructorilor de Scufundari)

ISTORIA SCUFUNDARII Pentru prima data, apare pe o friza ce dateaza din anul 900 i. Hr. (cativa scufundatori, probabil soldati, ce respirau prin niste burdufuri din piele in timp ce inotau sub apa). Este cea mai veche mrturie a folosirii unui dispozitiv de respirat sub ap.

sec.IV .Hr.: scrierile lui Aristotel Istoria animalelor, Oppian Haleuticele, Eschil Rugtoarele i Pliniu Istoria natural cuprind referiri la viaa i munca pescuitorilor de burei de mare. n opinia acestora,"...ei sunt cei care au ptruns pentru ntia oar n chip sistematic n elementul neprimitor al apei". 1250: Roger Bacon descrie n lucrarea Opus Major nite rezervoare de aer destinate scufundtorilor. 1430: manuscrise aflate n Biblioteca Naional din Mnchen arat un scufundtor care recupereaz bunuri de la o epav i care este echipat cu un costum i o casc din piele prelungit cu un tub pn la suprafaa apei i ale crui extremiti deschise sunt susinute de dou flotoare. 1500: Leonardo da Vinci concepe unul din primele aparate autonome de respirat sub ap ale crui schie apar n lucrarea Codex Atlanticus. Aparatul lui da Vinci combina n acelai sistem att alimentarea cu aer ct i controlul flotabilitii ns nu exist dovezi c ar fi reuit vreodat s pun n practic acest aparat. 1511: se reediteaz lucrarea lui Vegetius De Re Militari n care sunt prezentate cteva gravuri ale unor mijloace de respirat sub ap. ntr-una, un scufundtor mbrcat cu un vemnt strmt, respir ntr-un burduf plin cu aer, iar n alta un alt scufundtor are capul acoperit n ntregime cu o glug fixat ermetic sub brae. n partea superioar gluga comunic cu suprafaa, iar extremitatea plutete susinut de o baic umflat cu aer. 1538: la una din primele scufundri ce au avut loc cu un clopot de scufundare, n rul Tejo din Spania, a asistat nsui mpratul Carol Quintul. n secolul al XVII-lea apar i alte clopote de scufundare cum ar fi cel al lui Spalding, Trieval, i Sturmius 1650: Van Guericke creaz prima pomp pneumatic ce comprima aerul. 1667: fizicianul i chimistul englez Robert Boyle (1628-1691), descoper pentru prima oar simptomele bolii de decompresie. Dup decompresia unui arpe, Boyle observ formarea de bule de aer n ochii arpelui. Robert Boyle cunoscut mai ales prin lucrrile sale despre gaze, descoper efectele pe care le are presiunea asupra diferitelor volume de gaze i enun n anul 1670 legea compresibilitii gazelor. De asemenea, Boyle este cel care a descoperit c aerul are greutate. n toate experimentele sale cu gaze, Boyle s-a folosit de pompa pneumatic a lui Van Guericke.

1676: Edme Mariotte (1620-1684), fizician francez completeaz legea lui Boyle adugnd enunului "la temperatur constant", legea devenind Boyle-Mariotte. 1680: fizicianul italian Giovanni Borelli descrie n lucrarea De motu animalium un dispozitiv inventat chiar de el care este considerat a fi strmoul aparatului autonom. Scafandrul ine capul ntr-un vas din metal prevzut cu o ferestruic iar aerul expirat, nainte de a se rentoarce n vas, era mprosptat trecnd printr-un tub lung din aram umplut cu ap. Din cnd n cnd pentru a nu respira prea mult n vas, scafandrul se ridica la suprafa, deschidea dou robinete i suflnd elimina aerul viciat printr-un robinet lsnd s intre aer curat prin cellalt. Apoi nchidea robinetele i cobora din nou pe fundul apei. Aceste micri ale scafandrului erau uurate datorit lestului pe care-l purta precum i datorit unui element al aparatului ce semna cu o sering umplut cu aer i etane cu ajutorul creia scafandrul modifica volumul, obinnd astfel flotabilitate pozitiv sau negativ. n plus,scafandrul putea s-i pun nite nottoare asemntoare labelor de broasc. 1775: abatele La Chapelle scrie Trait du scafandre n care apare menionat pentru prima dat termenul scafandru 1801: fizicianul englez John Dalton (1766-1844) formuleaz legea presiunilor pariale ale gazelor ce alctuiesc un amestec gazos. 1803: fizicianul american Joseph Henry (1797-1878) enun legea dizolvrii gazelor n lichide. 1805: Fullerton realizeaz un clopot de scufundare individual. 1808: Briz-Fradin concepe un aparat autonom de respirat sub ap considerat a fi i el unul din strmoii aparatelor autonome moderne. 1809: germanul Friedrich Von Drieberg inventeaz un aparat autonom numit tritonul. Aparatul era alctuit dintr-un rezervor cu aer pe care scafandrul l inea n spate i alimentat cu aer de la suprafa printr-un tub. Scafandrul purta pe cap o coroan la care era ataat o vergea metalic. Prin micrile capului, vergeaua aciona o supap a rezervorului, scafandrul alimentndu-se astfel cu aerul comprimat din acesta. 1819: germanul Augustus Siebe inventeaz echipamentul de scafandru cu casc i fr costum de scufundare n care aerul era trimis de la suprafa prin pompare. Siebe breveteaz n anul 1837 o variat perfecionat a aparatului su. La acest nou aparat, aerul

suplimentar ieea printr-o supap lateral a ctii care la nevoie putea fi manrvrat cu capul de scafandru. Costumul era complet etan i mbrca scafandrul complet cu excepia minilor care se puteau pune n nite mnui din cauciuc etane la ncheieturi. Costumul mai era prevzut i cu o garnitur solid din cauciuc ce se prindea de pieptar. Casca era detaabil i se putea fixa de pieptar printr-un filet special. Costumul mai era prevzut cu tlpi din plumb. Cu aparatul Siebe se puteau efectua scufundri pn la adncimea de 54 m. Apare astfel echipamentul clasic sau greu de scufundare cu costum i casc rigid alimentat de la suprafa cu aer comprimat. 1825: englezul William James inventeaz un aparat de respirat sub ap prevzut cu un recipient cu aer comprimat ce era livrat la debit constant.William James a formulat pentru prima oar principiul de funcionare al costumului cu volum constant. Dei utilizarea acestui aparat autonom era limitat la durate scurte de timp i adncimi reduse, este considerat a fi primul aparat autonom de respirat sub ap. 1834: americanul Norcross inventeaz supapa de evacuare a aerului expirat de scafandru din casc. 1836: americanul Charles Dean public primul manual de scufundare ce cuprindea elemente generale referitore la modalitatea de efectuare a scufundrilor 1846: este conceput i realizat primul submersibil purttor de scafandri numit Pyrhydrostat de ctre dr. Payerne. Printele submarinului purttor de scafandri modern este considerat a fi americanul Simon Lake care a realizat cteva modele pentru US Navy n perioada 1890...1900. 1864: la 11 Martie apare brevetul variantei perfecionate a aparatului de respirat sub ap, cu alimentare de la suprafa prin intermediul unui furtun din cauciuc i alimentat de la o pomp. n acelai an la 27 Iunie, apare brevetul variantei autonome. Anul urmator, aparatul autonom este dotat cu un fluier avertizor ce anuna apropiata epuizare a rezervei de aer comprimat, iar n anul 1866 detentorului acestui aparat i se ataeaz un prefiltru metalic n form de stea destinat a opri impuritile din aerul rezervorului. 1908: fiziologul englez John B. S. Haldane formuleaz primele reguli precise necesare asigurrii unei urcri progresive a scafandrilor la presiunea atmosferic. Dup efectuarea a numeroase experimente practice n care a folosit capre, Haldane stabilete teoretic pe baza unor ecuaii matematice o procedur de decompresie n trepte cu mai multe opriri n

funcie de adncimea i durata scufundrii, care a fost apoi denumit "tabelele lui Haldane". De asemenea, dac dintr-o cauz oarecare un scafandru este obligat s revin foarte rapid la suprafat, el trebuie ca imediat s se scufunde din nou pentru a reveni la presiunea atmosferic n mod reglementar sau s fie recomprimat ntr-un cheson special unde este decomprimat n mod lent conform acelorlai tabele.Tabelele lui Haldane au fost publicate n acelai an de Comitetul de scufundare profund al Amiralitii britanice. De atunci, modificate de mai multe ori tabelele, lui Haldane au fost adoptate de cele mai multe ri, principiile de baz fiind considerate valabile i n prezent. 1911: Sir Robert Davis manager la firma Siebe Gorman & Co.Ltd., concepe un aparat autonom de respirat sub ap n circuit nchis bazat pe aparatul lui Fleuss. Aparatul care-i poart numele, a fost fabricat i de alte firme specializate ca Drger n Germania i Pirelli n Italia i utilizat n special pentru salvarea echipajelor de pe submarine. 1913: J. E. Williamson realizeaz primele filmri subacvatice cu ajutorul unui aparat montat ntr-o camer sferic 1937: este consemnat prima scufundare realizat cu amestec heliu/oxigen (HELIOX) n scopuri civile, de ctre americanul Max Gene Nohl, care atinge adncimea de 128 m n lacul Michigan. Un an mai trziu, Max Nohl mpreun cu Edgar End realizeaz i prima scufundare n saturaie. Ei au stat timp de 27 ore la adncimea de 30 m respirnd aer, iar decompresia a durat 5 ore.Tot ntr-o scufundare cu caracter civil, Jack Brown atinge adncimea de 168 m n anul 1946 1943: detentorul Cousteau-Gagnan eueaz primele teste efectuate n luna Februarie n rul Marne de lng Paris. Se aduc o serie de modificri cum ar fi fixarea supapei de evacuare a aerului expirat n camera detentorului la acelai nivel cu cea de inspiraie i punerea unui al doilea furtun separat pentru expiraie. n acelai an n cursul verii i toamnei, Cousteau mpreun cu Philippe Taillez i Frederic Dumas testeaz prototipul acestui aparat n Marea Mediteran. Deoarece aparatul se dovedete a fi sigur i deosebit de uor de utilizat, este folosit i de ctre ceilali membri ai familiei Cousteau (soia i cei doi fii). Se efectueaz peste 500 de scufundri testnd aparatul ncercndu-se determinarea limitelor de utilizare. Astfel n luna Octombrie, Dumas atinge adncimea de 64 de metri. Aparatul sufer o serie de perfecionri ajungndu-se n anul 1945 la renumitul detentor Cousteau-Gagnan, CG-45. Acesta va fi urmat de alte variante

perfecionate i anume de detentorul Mistral i Super Mistral de tipul "detentor dorsal" cu un singur etaj i apoi de detentorul Acquilon cu dou etaje separate. Toate aceste modele au fost produse la firma La Spirotechniques, o subsidiar a L'Air Liquide i comercializate n Frana ncepnd cu anul 1946. Aparatul Cousteau-Gagnan st la baza tuturor aparatelor de respirat cu aer comprimat utilizate n prezent n scufundarea autonom. n S.U.A.aparatul Cousteau-Gagnan a fost comercializat sub denumirea de Aqualung 1946: Jacques-Yves Cousteau pune la punct costumul cu volum constant. Fabricat din cauciuc vulcanizat, costumul 1966: Bev Morgan i Bob Kirby nfiineaz n Santa Barbara, California, firma Kirby Morgan Corporation, primul fabricant de cti rigide superuoare i de mti faciale de scufundare. Ca urmare a intensificrii exploatrii resurselor petroliere offshore, s-au fcut eforturi pentru a se adapta i perfeciona vechiul echipament clasic Siebe care devine tot mai greoi i dificil de utilizat. Perfecionrile aduse noilor echipamente s.au axat n special pe realizarea unei noi generaii de aparate de respirat sub ap avnd greutate mult redus. Aceste noi echipamente sunt alctuite dintr-o casc rigid avnd greutate redus i prevzut cu un singur geam, iar n locul costumului clasic fixat de casc se utilizeaz un sistem de cuplare pentru casca rigid sau masca facial format dintr-un inel metalic i un guler din cauciuc 1977: are loc experimentul Janus IV n care o echip de scafandrii francezi lucreaz n mare la adncimea de 460 m. n timpul experimentului unul din scafandrii coboar la 501 m, record de scufundare real. 1980: trei scafandrii britanici doboar recordul francez n chesonul de la Alverstoke, atingnd adncimea de 660 m n scufundare simulat. 1981: n Centrul experimental hiperbar de la Duke University, se atinge adncimea de 686 m tot n scufundare simulat. Cei trei scafandrii au stat n camerele hiperbare 43 zile, 8 ore i 26 minute. 1985: firma COMEX din Frana realizeaz experimentul Hydra V n cadrul cruia dou echipe de cte trei scafandrii au respirat amestec HIDROX la adncimea de 450 m n scufundare simulat. n anul 1992, COMEX realizeaz experimentul Hydra X n care se atinge adncimea record de 701 m, performan ce este neegalat pn n present

PRESIUNI SI ADANCIMI Inca de la inceput s-a observat insa ca nu este de ajuns doar un tub cu oxigen pentru a respira confortabil sub apa ci odata ce cobori ai nevoie si de o presiune acceptabila asupra pieptului si plamanilor. Presiunea aerul pe care il inhalezi trebuie sa contracareze presiunea exercitata de mediul ambiant pentru ca plamanii sa se poata extinde. Cei mai experimentati diveri pot cobora pana la adancimi de 214 m, aproximativ 10 m adancime reprezentand 1 bar. Scufundarile de recreere se fac la adancimi intre 30 si 40 m, limita peste care o serie de probleme de siguranta fac ca scufundarile sa nu mai fie sigure folosind echipament si tehnici de scufundari de agreement TIPURI SISTEME Recirculatoarele asa cum sunt numite aparatele autonome de respirat sub apa din scuba diving pot fi de mai multe tipuri: cu circuit deschis in care tot amestecul respirator expirat este eliminat in mediul acvatic exterior cu circuit semiinchis in care o parte din amestecul respirator expirat este evacuat in mediul acvatic exterior iar cealalta parte este reciclata si reintrodusa in circuitul respiratiei; au o autonomie ridicata cu circuit inchis in care intregul amestec respirator expirat este recirculat; au o autonomie foarte ridicata cu circuit mixt - care functioneaz in circuit inchis cu oxigen pan la adancimea de 6,5 m si in circuit deschis sau semiinchis, cu amestec respirator, peste aceste adancimi, pana la adancimea de 54 m

ECHIPAMENT Echipamentul necesar pentru o scufundare include: butelii cu oxigen sau amestec gazos respirator

costum din neopren protejeaza temperatura corpului

labe de scafandru tub respirator vesta compensatoare centura de lestare centrura cu greutati care scade flotabilitatea scafandrului

vizor de scafandru masca de scufundare reductor de presiune destinde gazul de la presiunea din butelie la presiunea mediului ambiant manometru masoara presiunea aerului din butelie profundimetru masoara adancimea de scufundare calculator de scufundare pumnal de scafandru.

Echipamentul individual pentru o scufundare autonom cu un aparat de respirat cu circuit deschis:

Costum de scufundare din neopren = component a echipamentului de scufundare avnd ca scop prioritar protejarea scafandrului mpotriva frigului i ntr-o oarecare msur, mpotriva rnirilor;

Vesta de salvare compensare = component a echipamentului de scufundare utilizat n vederea reglrii flotabilitii scafandrului i pentru urcarea rapid spre suprafa n caz de urgen;

Centura de lestare cu lesturi = component a echipamentului de scufundare utilizat pentru micorarea flotabilitii scafandrului; Vizor de scafandru (masca de scufundare) = component a echipamentului de scufundare, etan pe faa scafandrului, formnd un dioptru plan care permite vizibilitatea sub ap;

Tub de respirat i not la suprafa = accesoriu al echipamentului de scufundare utilizat pentru notul n imediata apropiere a suprafeei apei; Aparat de respirat (butelii de scufundare) = ansamblu de componente ale echipamentului de scufundare care permite scafandrului transportul sub ap a unei cantiti de aer comprimat necesar scufundrii;

Detentor (fr. detenteur) = denumit i regulator de presiune, el avnd rolul de a destinde gazul de la presiunea de stocaj (din buteliile de scufundare) la presiunea mediului ambiant;

Labe

de

not

componente

ale

echipamentului de scufundare utilizate pentru mrirea vitezei de deplasare a scafandrului sub ap i n antrenamentul la not;

Busol subacvatic = accesoriu al echipamentului de scufundare utilizat de scafandri pentru orientarea sub ap; Ceas etan = accesoriu al echipamentului de scufundare utilizat la cronometrarea timpului de scufundare, a timpilor de decompresie, a vitezei de urcare spre suprafa;

Pumnal de scafandru = accesoriu al echipamentului de scufundare utilizat drept unealt pentru tiere, desprindere, rzuire; Lantern subacvatic = lamp portabil etan utilizat pentru iluminarea local sub ap; Manometru submersibil de control = aparat de msurare a presiunii aerului din buteliile de scufundare pe timpul imersiunii; Profundimetru = instrument de msur, purtat de scafandru, care indic adncimea de scufundare; Computer de scufundare = este un computer conceput n special pentru scafandrii care efectueaz scufundri cu decompresie, acetia obinnd prin conectare la un terminal aflat la suprafaa apei profilul scufundrii.

TIPURI DE SCUFUNDARI scufundari de agrement: scufundari profesionale: constructii civile, explorarea petrolului; suduri subacvatice; navale; de salvare;militare; mass-media pentru programe tv sau realizari de fotografii; arheologie; biologie;

scufundari in pestere; scufundari epave: scufundari gheata: scufundari adanci.

PROGRAME PENTRU CERTIFICATE Exista mai multe programe de incepatori pe care le puteti urma si care dupa chiar si 4 scufundari va dau posibilitatea sa obtineti un certificat de scafandru cu care puteti inchiria butelii de oxigen sau echipament pentru scufundari. Programele sunt: SDI - Scuba Diving International ramura de agrement a Tehnical Diving International cea mai mare organizatie de scufundari profesionale PADI - Professional Association of Diving Instructors cea mai mare organizatie de scufundari de agrement, fondata in 1966 BSAC -British Sub-Aqua Club agentie si club de scufundari din Marea Britanie, fondata in 1953 NAUI - National Association of Underwater Instructors organizatie de scufundari originara din SUA ce promoveaza siguranta scufundarilor prin educatie, fondata in 1959 SSI - Scuba Schools International organizatie de scufundari ce sustine afacerile din domeniul scufundarilor si statiunile unde se practica scuba diving, fondata in 1970 PDIC - Professional Diving Instructors Corporation - agentie internationala de training si certificare in scufundari, fondata in anii 60 CMAS - Confdration Mondiale des Activits Subaquatiques sau Federatia Subacvatica Mondiala organizatia intenationala sub umbrela careia se afla toate celelalte organizatii, fondata la Bruxelles pe 28 septembrie 1958. Exista mai multe discutii in comunitatea scufundatorilor de agrement si scafandrilor printre care obtinerea prea usoara a unui certificat de scafandru. De aceea recomandarea generala este sa nu va aventurati de unii singuri chiar si dupa obtinerea certificatului. Experienta instructorului sau a unei persoane avizate care va asista este intotdeauna mult mai eficienta decat orice teorie.

RECREERE In zilele noastre, evolutia tehnologiei a redus costurile de scufundare. Scuba diving-ul a devenit o activitate de recreere populara care poate fi incercata in mai multe locuri. Atrage persoanele prin pesajul subacvatic salbatic spectaculos, topografia diversa a locurilor sau elemente culturale si istorice descoperite sub apa. IN ROMANIA In Romania pe langa flora si fauna diversa de la zona la zona se pot admira la Marea Neagra specii precum: crab, guvid, calcan, calut de mare, meduzele, midii, chefal, stavrid, ac de mare si chiar delfin sau rechin. In Marea Neagra traieste o specie de rechin numit cainele de mare, inofensiv pentru oameni si care nu se apropie de tarm.

BIBLIOGRAFIE: http://www.divinglore.com/Origins.htm; http://sportsvl.com/scuba-diving/links; http://en.wikipedia.org/wiki/Scuba_diving; http://www.scubadiver.ro/; http://www.google.ro/images?hl=ro&q=scuba+diving&um=1&ie=UTF8&source=univ&ei=IezNS4j5CNGROOy70OkP&sa=X&oi=image_result_gr oup&ct=title&resnum=4&ved=0CDAQsAQwAw; http://www.scubadiving.com/; www.divingdelphi.ro; www.adventuretravel.ro/se_caiace.php; www.scuba-diving.ro.