Universitatea “ŞTEFAN CEL MARE” Suceava Facultatea de ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE P UBLICĂ Programul de studiu DREPT, AN II

Refer at la disciplina: Dr eptul familiei

STUDENT

GRUPA I

SUCEAVA 2011

1

Adopţia Condiţii de fond.Impedimente Cuprins 2 .

Condiţii privind o familie de adoptatori a) Adopţia de către soţi b) Adopţia de către 2 persoane necăsătorite III. Condiţii privind pe adoptat a) Vârsta b) Starea sănătăţii II. Condiţii privind pe adoptator a) Capacitatea de exerciţiu b) Diferenţa de vârstă şi sexul c) Existenţa unor copii ai adoptatorului d) Interesul superior al adoptatului e) Atestatul Direcţiei Generale de asistenţă sociala şi protecţia copilului f) Încredinţarea copilului II.1.2.Partea I Introducere Condiţii de fond II. II. PARTEA I I.3. Consimţământul a) Consimţământul celui care adoptă b) Consimţământul soţului celui care adoptă c) Consimţământul părinţilor fireşti ai celui ce urmează a fi adoptat d) Consimţământul în cazul copilului lipsit de ocrotire părintească e) Consimţământul copilului II. Lipsa impedimentelor la încheierea adopţiei a) Lipsa impedimentelor rezultând din rudenie b) Lipsa impedimentelor rezultând din calitatea de soţ c) Adoptia a doi soţi de către aceeaşi persoană sau familie adoptatoare d) Lipsa impedimentelor rezultând dintr-o adopţie anterioară e) Lipsa confirmării cererii de adopţie a Comitetului Român pentru Adopţii Partea a II-a Speţa-studiu de caz Partea a III-a Anexe Bibliografie I. Introducere 3 .4.

1. Dispoziţiile din Codul familiei privind adopţia şi cele ale Legii 11/1990 modificată prin Legile 48/1991 şi 65/1995. 159 din 1995.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. a devenit tradiţională diviyiunea în condiţii de fond positive şi negative. precum şi orice alte dispoziţii legale contrare au fost abrogate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului din 1997. care a adus modificări şi completări reglementării din Codul familiei.Lipsa impedimentelor la adopţie sunt condiţii de fond care trebuie sa nu existe pentru a se putea încheia adopţia.Cele positive trebuie să existe pentru ca adopţia sa fie încuviinţată. Editura All Educational S.¹ astăzi abrogată.. 1 alin. Partea I din 12 iunie 1997. 1 din Legea nr. Partea 1. pg.A. care pot fi clasificate după mai multe criterii.. nr. adopţia este operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat. Pentru încheierea adopţiei sunt necesare a fi îndeplinite anumite cerinţe. fără discriminare. Filipescu-. ¹ Ion P.Prin adopţie copilul care este lipsit de părinţi sau de o îngrijire corespunzătoare este primit în familia adoptatorilor. Conform art. în timp ce condiţiile negative nu trebuie sa existe. c)Condiţii de formă.Consimţământul 4 . Pot adopta bărbaţii şi femeile. privind încuviinţarea adopţiei modificată prin Legea 48 din 1991 şi prin Legea 65 din 1995 republicată în Monitorul Oficial alin. b)Lipsa impedimentelor la adopţie.Adopţia şi protecţia copilului aflat în dificultate’’. publicată în Monitorul Oficial 120/1997. indiferent de faptul că sunt căsătoriţi sau necăsătoriţi ori dacă au sau nu copii fireşti din căsătorie sau din afara ei ori copii adoptaţi şi tot astfel pot fi adoptaţi copii de ambele sexe. Ulterior a apărut Legea 11 din 1990.5 II. ori de câte ori adopţia este în interesul lor. Adopţia a fost reglementată prin dispoziţiile capitolului III "Adopţia" al titlului II din Codul familiei. Se face distincţie între condiţiile de fond şi cele de formă ale actelor juridice care intră în structura adopţiei.Ne oprim la următoarea clasificare:a)Condiţiile de fond. precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului. Bucureşti 1997. II. României. unde va fi crescut ca un copil firesc al acestora. Condiţii de fond În general. În ceea ce priveşte condiţiile de fond.

c) Consimţământul părinţilor fireşti ai celui ce urmează a fi adoptat 5 . Consimţământul soţului celui care adoptă nu poate fi înlocuit cu autorizaţia autorităţii tutelare sau a instanţei judecătoreşti.Vor fi avute în vedere numai acele împrejurări care pun în imposibilitate absolută pe soţul celui care doreşte să adopte. se află în neputinţa de a-şi exprima voinţa.Familia.. de exemplu. cum ar fi. decăzut din drepturile parinteşti.Filiaţia. nu pot exprima un consimţământ valabil în vederea adopţiei.Încheierea adopţiei necesită.Într-adevar. Bucureşti 2001. Consimţământul soţului celui care dodeşte să adopte este cerut numai ca o condiţie de fond pentru ca celălalt soţ să poată adopta. sau din orice împrejurare. a) Consimţământul celui care adoptă.Protecţia copilului.. Editura Lumina Lex. se cere pentru încheierea adopţiei şi consimţământul soţului său. ² Ion Imbrescu-. unde trebuie să găseacă o atmosferă de familie favorabilă dezvoltării fizice şi intelectuale. să fie liber exprimat şi cu intenţia de a produce efecte juridice. Alienatul şi debilul mintal care nu au fost puşi sub interdicţie nu pot consimţila adopţie în perioadele de luciditate pasageră. de a-şi manifesta voinţa. de obicei. pg. manifestarea de voinţă a anumitor persoane.Elemente de stare civilă’’. să nu fie viciat prin eroare. intrând în familia acestuia. ¹ Marieta Avram-. dispariţia sa. dol sau violenţă.149. deoarece o asemenea adopţienu este în interesul adopatului.În aceasta situaţie se află soţul pus sub interdicţie judecătorească.470. pg. cel ce urmează a fi adoptat va locui. în primul rând.Această cerinţă se justifică pe consideraţia că adopţia nu trebuie să creeze relaţii incompatibile cu o viaţă normală de familie. Nu se cere consimţământul soţului celui care doreşte să adopte dacă acesta este în imposibilitatea de a-şi manifesta voinţa. în faţa organului competent în scris sau oral odata cu soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei. chiar nedeclarată prin hotărâre judecătorească.Această situaţie trebuie deosebită de aceea în care amândoi soţii devin adoptatori şi când ei trebuie să-şi manifeste consimţământul în acest sens. ² b) Consimţământul soţului celui care adoptă Dacă cel ce vrea să adopte este căsătorit. Bucureşti 2010.În această situaţie consimţământul se exprimă în formă autentică. la domiciliul celui care adoptă.Adopţia naţională şi internaţională’’. ori a altui organ. Editura All Beck. respectiv să emane de la o persoană cu discernământ.¹ În cosecinţă. respectiv de o familie. Este posibilă adopţia de catre o singură persoană sau de doi soţi.Nu se prevede expres că acest consimţământ trebuie dat în formă autentică.Consimţământul trebuie sa îndeplinească condiţiile generale de validitate. minorul necăsătorit şi cel pus sub interdicţie.Tratat de dreptul familiei. Consimţământul la adopţie se exprimă în formă autentică.

se poate încuviinţa adopţia fără a se mai institui tutela. ² Ion Imbrescu .Abuzul de drept în această privinţă al părintelui copilului ar urma să fie susceptibil de sancţiune.Consimţământul părinţilor fireşti se exprimă în formă autentică. ori din orice împrejurare se află în imposibilitate de a-şi exprima consimţământul. acest consimţământ se cere şi în cazul în care cel ce urmează a fi adoptat este încredinţat unei a treia persoane sau unei familii(în cazul divorţului parinţilor. adopţia se poate încheia numai dacă se îndeplinesc toate condiţiile în raport de noua situaţie creată şi anume:celălalt părinte firesc a consimţit la adopţie. ¹ Este distinctă problema dacă părintele nu consimte la adopţie în mod abuziv. pg. încheierea adopţiei putându-se face pe baza consimţământului acelui părinte.Acesta se poate exprima numai după trecerea unui termen de 60 de zile de la nasterea copilului. declarat judecătoreşte mort sau dispărut. dar părintele firesc nu consimte în mod abuziv. op. decăzut din drepturile părinteşti.În asemenea situaţie. necunoscut. 10. când copilul nu a fost încredinţat unuia din parinţi). tutorele exercită drepturile şi îndatoririle părinteşti.În cosecinţă. Copilul ce urma să fie adoptat a rămas fără părinţi.Dacă părintele ce şi-a revocat consimţământul decedează. părintele firesc al copilului rămas în viaţă este pus sub interdicţie. iar celălalt părinte nu consimte.. deşi se găseşte în situaţia de a fi pus sub tutelă.Amândoi părinţii fireşti trebuie să consimtă la adopţia copilului. op. Părinţii adoptatori nu pot consimţi la adopţia copilului adoptat de ei. Filipescu. 473. ¹ Ion P.În această situaţie. se află în situaţia în care determină imposibilitatea de a-şi manifesta voinţa. sunt necunoscuţi. deşi interesul interesul superior al copilului ar fi în sensul adoptării lui.cit. sunt decedaţi.Nu se menţionează consimţământul tutorelui ca o condiţie de fond a adopţiei copilului. e) Consimţământul copilului 6 . copilul este declarat judecătoreşte abandonat. se va proceda ca şi în cazul precedent. Consimţământul părinţilor fireşti nu este necesar în următoarele cazuri:păprinţii sunt decăzuţi din drepturi. Adopţia nu poate avea loc în cazul în care unul din părinţii fireşti consimte la adopţia copilului său care nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu.. sunt puşi sub interdicţie. adopţia copilului se poate face în aceleaşi condiţii ca pentru copilui fără ambii părinţi. pg. care poate fi în sensul încheierii adopţiei ori împotriva încheierii acesteia.Acest consimţământ se cere chiar dacă părinţii fireşti sunt divorţaţi.cit. tutorele ar urma să consimtă la adopţia copilului. consimţământul părintelui devine irevocabil.Instanţa de judecată poate să ceară consimţământul tutorelui. care nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu. ² Părintele poate revoca consimţământul dat în termen de 30 de zile de la data înscrisului autentic prin care acesta a fost exprimat. d) Consimţământul în cazul copilului lipsit de ocrotire părintească Acest copil se poate găsi într-una din următoarele situaţii:-se află sub tutelă. -copilul nu este pus sub tutelă.După expirarea acestui termen de 30 de zile.În aceste situaţii nu se cere consimţământul ambilor părinţi fireşti.Deasemenea.

dacă adopţia se realizează în interesul copilului. precum şi minora până la data încheierii căsătoriei nu are capacitatea deplină de exerciţiu.Dacă cel ce urmează a fi adoptat a împlinit vârsta de 10 ani se cere. 155. copiii crescuţi de tutore. după decesul mamei sau tatălui său.. fără întocmirea formelor cerute pentru adopţie. şi ca atare. în sensul că persoana care a dobândit capacitatea deplină de exrciţiu poate fi adoptată numai de către persoana sau familia care a crescut-o în timpul minorităţii. pot fi adoptaţi. persoana este minoră. ca să excludă urmărirea unui alt scop decât cel al adopţiei. crescut vreme îndelungată. 7 . femeia se poate căsători la 15 ani. II. Totuşi.Până la împlinirea acestei vârste.Nimic nu s-ar opune ca acest consimţământ să fie exprimat printr-un înscris authentic anterior sesizării instanţei de judecată.Într-o situaţie asemănătoare se găseşte copilul soţiei adoptatorului ori a soţului adoptatoarei. după caz.Această capacitate de exerciţiu se menţine chiar dacă se desface căsătoria prin divorţ ori încetează prin decesul soţului.Vârsta minimă pentru căsătorie este de 18 ani împliniţi pentru bărbaţi şi de 16 ani pentru femeie. op.În consecinţă. De la această regulă există o excepţie.2. ori de către comisia pentru protecţia copilului. în cazul divorţului. Condiţii privind pe adoptat a) Vârsta Cel ce urmează a fi adoptat nu trebuie să fi dobândit capacitatea deplină de exerciţiu. în condiţiile în care instanţa trebuie să aprecieze şi în raport cu acest element.cit. adoptatot ori adoptatoare. b) Starea sănătăţii ¹ Nu există nici o condiţie specială privind starea sănătăţii copilului.Acesta se cere de către instanţa de judecată. care devine astfel. dacă îndeplinesc şi celelalte condiţii pentru adopţie. pentru adopţie. ¹ Marieta Avram.În această situaţie se pot afla:copiii luaţi spre creştere.Se prevede numai obligativitatea certificatului medical privind starea de sănătate a copilului.Această capacitate se dobândeşte la împlinirea vârstei de 18 ani.copiii încredinţaţi unor rude sau altor personae de către instanţa judecătorească. iar durata de timp din această perioadă să fie sufficient de lungă şi cu character de continuitate. eliberat de policlinica de la domiciliul acestuia. când persoana devine majoră. bărbatul care nu a împlinit 18 ani şi femeia necăsătorită până la împlinirea de 18 ani.Minora care se căsătoreşte dobândeşte capacitatea deplină de exerciţiu. pg. şi consimţământul său. starea sănătăţii copilului prezintă interes.Cu dispensă. apoi adoptat.

copilul care aîmplinit 10 ani poate consimţi la adopţie. iar diferenţa de vârstă între ei este mai mică de 18 ani.Pentru motive temeinice. faptul că cel care adoptă mai are alţi copii adoptaţi sau copii din căsătorie ori din afara căsătoriei nu poate constitui un impediment la adopţie. aceasta nu constituie un impediment pentru ca o persoană să poată adopta. sexul viitorului adoptator este indiferent. după cum nu se poate interzice prin legislaţie unei persoane să adopte un copil pe motivul că are sau că ar putea avea un copil legitim.Prin urmare.Pe de altă parte.În acest scop.În cazul în care copilul este adoptat de o singurăp persoană. sau în cazul în care o femeie căsătorită cu vârsta sub 18 ani ar vrea să adopte un copil cu soţul ei. se crede că instanţa va trebui să analizeze cu seriozitate motivele care inspiră o asemenea adopţie. rasă sau religie. se va verifica îndeplinirea tuturor cerinţelor legale pentru încheierea adopţiei. inclusiv a termenelor şi procedurilor prevăzute de lege. b) Diferenţa se vârstă şi sexul Diferenţa de vârstă este o condiţie ce se justifică prin faptul că între adoptator şi cel adoptat trebuie să existe o diferenţă de vârstă asemănătoare cu aceea care. ¹ c) Existenţa unor copii ai adoptatorului ² Potrivit legii române.În materia adopţiei de copii. pe adoptator Condiţii privind a) Capacitatea de exerciţiu Persoana cu capacitate deplină de exerciţiu poate adopta fără deosebire de sex. În pricipiu. de îndată ce vârsta şi gradul de maturitate al acestuia o permit. şi se va recurge la ancheta socială pentru a verifica pe teren scopurile reale care se urmăresc prin adopţia ce se solicită a fi încuviinţată.Serviciile publice specializate pentru protecţia copilului sunt obligate să acorde părinţilor adoptatori sprijinul necesar pentru îndeplinirea corespunzătoare a acestei obligaţii. Interesul superior al adoptatului trebuie 8 .Vârsta maximă a adoptatorului este nelimitată şi nu poate conduce la refuzul încuviinţării adopţiei decât în condiţii excepţionale. în cazul în care cel ce vrea să adopte a crescut pe cel ce urmează a fi adoptat. instanţa judecătorescă poate încuviinţaadopţia chiar dacă. când nu se poate realiza scopul adopţiei.3. fie că nu. de exemplu. există între părintele firesc şi copilul său. diferenţa de vârstăp este mai mică de 15 ani. naţionalitate.II.Persoana poate adopta fie că este căsătorită . de obicei. d) Interesul superior al adoptatului Instanţa judecătorească poate încuviinţa adopţia numai dacă este in interesul superior al adoptatului. numărul de copii care pot fi adoptaţi de un singur adoptator nu poate fi limitat prin legislaţie.S-ar putea încuviinţa adopţia.Părinţiia doptivi au obligaţia de a informa copilul că este adoptat.

¹ Marieta Avram.Pe durata încredinţării copilului. nepatrimoniale ale adoptatului şe cele patrimoniale ale acestuia. pg.Încredinţarea este o condiţie de fond a adopţiei. ² Marieta Avram. ¹ f) Încredinţarea copilului Adopţia copilului este precedată de încredinţarea prealabilă a acestuia persoanei sau familiei ce doreşte sa-l adopte. până la încuviinţarea sau respingerea cererii de adopţie de către instanţa de judecată. nu o simplă facultate a comisiei. perioadă stabilită de Comitet odată cu încredinţarea copilului şi are ca effect prelungirea de drept a perioadei pentru care copilul a fost încredinţat în vederea adopţiei. de către persoana sau familia ce doreşte să adopte. respective atestatul să constate faptul că persoana sau familia este aptă să adopte.Avizul Comisiei pentru protecţia copilului se eliberează după terminarea perioadei pentru care a fost încredinţat copilul în vederea adopţiei. exprimate în condiţiile legii. Trebuie. în termen de 60 de zile de la data depunmerii cererii.. din judeţ sau din sectorul municipiului Bucureşti.cit.Adoptatul trebuie să găsească în familia adoptatoare o atmosferă de familie prielnică dezvoltării sale fizice şi psihice. încredinţarea nu are ca efect ruperea legăturilor de rudenie dintre aceştia. comisia hotărăşte asupra eliberării avizului favorabil încuviinţării adopţiei. avute în vedere satisfacerea intereselor personale. e) Atestatul Direcţiei Generale de asistenţă sociala şi protecţia copilului Acest atestat se referă la îndeplinirea condiţiilor materiale şi morale.Încredinţarea copulului durează minim 3 luni. 147. pg.cit.Atestatul se eliberează la cererea persoanei sau a familiei interesate. sau ale unui organism privat autorizat.Atestatul şi avizil intervin în momente diferite şi produc efecte specifice. în timpul adopţiei şi la data desfacerii adopţiei. op. necesare asigurării dezvoltării armonioase a copilului.Efectele hotărârii de încredinţare a copilului în vederea adopţiei sunt următoarele:-familia sau persoana va avea faţă de copil numai drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor cu privire la persoana copiilor.În ceea ce priveşte relaţiile copilului cu părinţii sai fireşti. familia sau persoana este supravegheată de către serviciul public specializat pentru protecţia copilului.Astfel. deci.-educaţia şcolară a copilului nu poate fi schimbată decât în interesul copilului.Interesul adoptatului trebuie să existe în momentul încheierii adopţiei. ² Considerăm că adopţia se poate încheia şi fără încredinţarea ărealabilă a copilului în următoarele cazuri:-Persoana sau familia adoptratoare a crescut pe cel care doreşte sa-l 9 . 146. atestatul se eliberează la cerere în termenul de 60 de zile menţionat şi pe baza lui şi a consimţământului persoanei sau familiei ce doreşte să adopte şi al părinţilor celui ce urmează a fi adoptat.La sfârşitul acestei perioade. pe baza rapoartelor şi a propunerilor serviciului public pentru protecţia copilului.-domiciliul copilului este la familia sau persoana căreia i-a fost încredinţat.înţeles în sensul că adoptatorul să prezinte condiţiile materiale şi garanţiile morale necesare asigurării dezvoltării armonioase a copilului. op. Acest atestat nu se confundă cu avizul favorabil al Comisiei pentru protecţia copilului de la domiciliul acestuia..

în asemenea situaţie.cit. se stabileşte filiaţia firească a adoptatului faţă de adoptator. Filipescu. 16-17. b) Lipsa impedimentelor rezultând din calitatea de soţ Adopţia între soţi este oprită. op. ² Marieta Avram. pg.adopte.Prin adopţie cei doi soţi ar deveni fraţi şi ar fi totodată soţi între ei. 162-168. doi foşti soţi nu ar putea fi adoptaţi de către aceeaşi persoană.Adopţia nu este permisă între parinte şi copilul său. II.Adopţia unui copil de către doi soţi se poate face concomitant sau succesiv. ar crea relaţii de familie incompatibile cu raporturile de rudenie existente între fraţi.Acest impediment se justifică prin faptul că adopţia. pg.Nu se poate admite ca o persoană să fie în acelaşi timp soţ şi părinte sau soţ şi copil.În celelalte cazuri de rudenie adopţia este permisă. fiind indifferent faptul dacă soţii au şi alţi copii din căsătorie sau chiar adoptaţi.. însă ea se impune deoarece calitatea de soţ este incompatibilă cu relaţiile dintre părinţi şi copii. deoarece ar fi însemnat să fi fost crescuţi în timpul minorităţii de către cel ce vrea să îi adopte.cit.Legea nu prevede expres această interdicţie.. op.Adopţia nu ar putea intervene între doi foşti soţi. fiind cu capacitate deplină de exerciţiu. acesta constituind un impediment a cărui încălcare se sancţionează cu nulitatea absolută a adopţiei.În mod practice problema unui atare impediment se pune în cazul în care. Lipsa impedimentelor la încheierea adopţiei a) Lipsa impedimentelor rezultând din rudenie Adopţia între fraţi este interzisă.-un soţ adoptă copilul celuilalt soţ. b) Adopţia de către 2 persoane necăsătorite Adopţia de către mai multe personae a aceluiaşi copil este interzisă. deoarece.Legea română nu instituie nici o condiţie specială privind durata minimă a căsătoriei.Legea nu permite adopţia unui copil de către 2 concubini. III. 10 . c) Adopţia a doi soţi de către aceeaşi persoană sau familie adoptatoare Raţiunea impedimentului se găseşte în incompatibilitatea situaţiei ce s-ar crea prin adopţie şi aceea existentă între soţi. Condiţii privind o familie de adoptatori a) Adopţia de către soţi Această formă este cea mai frecventă fiind şi cea mai eficientă. ulterior încuviinţării adopţiei.4. asemănător unei familii de origine. ¹ Ion P. ar fi însemnat ca unul să fi crescutpe celălalt ăn timpul minorităţii.Tot astfel.-adoptatorii sunt rude până la gradul al patrulea cu unul din părinţii fireşti ai copilului. deoarece conf]eră copilului un mediu familial adecvat.

cu excepţia cazului în care ea se face de către soţ şi soţie simultan sau succesiv.Se întocmeşte un nou act de naştere adoptatului. e) Lipsa confirmării cererii de adopţie a Comitetului Român pentru Adopţii Cererea persoanei sau familiei care doreşte să adopte un copil trebuie să fie însoţită de confirmarea Comitetului Român pentru Adopţii. iar în ambele cazuri se doreşte adopţia unui copil cu cetăţenie română.d) Lipsa impedimentelor rezultând dintr-o adopţie anterioară Adopţia unui copil de către mai multe personae este interzisă. în care adoptatorii vor fi trecuţi ca fiind părinţii săi. adopţia nu se desface.Dacă s-sr permite adopţia unui copil de către mai multe personae ar însemna să se creeze situaţii în care relaţiile dintre adoptator şi adoptat să nu fie asemănătoare acelora dintre părinte şi copilul său. fie că nu. ¹ 11 .Impedimentul rezultând din adopţie există şi în cazul în care adoptatorul a decedat.Adopţia succesivă a aceluiaşi copil este permisă dacă adopţia are loc după ce cea anterioară a fost desfăcută. dreptrurile şi îndatoririle părinteşti trec asupra adoptatorului sau adoptatorilor soţi.Această confirmare este cerută fie că persoana sau familia ce doreşte să adopte are cetăţenie română. prin decesul acestuia.O noua adopţie ar putea avea loc numai după desfacerea adopţiei în cazul căreia adoptatorul a decedat. deoarece.Ca efect al adopţiei.

cit. Filipescu.. pg.¹ Ion P. 25. 12 . op.

G. nr.G.U. desfacerea adopţiei poate avea loc dacă interesul adoptatului major este în acest sens. 22 din O.U.Major. O.Legea aplicabilă adopţiei.Interesul adoptatului.PARTEA A II-A SPEŢĂ-STUDIU DE CAZ Decizie Curtea de Apel Timisoara Adopţii Adoptie. 22 Potrivit art. 25/1997. Cauzele de desfacere a adopţiei nu sunt expres reglementate de aceste dispoziţii 13 . 25/1997 – art.Desfacere.

care fac incompatibilă menţinerea adopţiei. 25/1997 privind regimul juridic al adopţiei. A mai arătat că pârâtul a ales să-şi petreacă viaţa în străinătate. Pentru a hotarî astfel. raportânduse la prevederile Legii nr. nr. aprobată cu modificări prin Legea nr. prima instanţă a reţinut că atât acţiunea principală. 273/2004 prin art. analizând recursurile părţilor prin prisma motivelor de fapt şi de drept invocate. cât şi cererea reconvenţională. reclamanta adoptatoare rămânând în ţară fără nici un sprijin moral şi material. fiind singură şi dorind să-i ofere ceea ce a agonisit o viată. susţinând că a plecat în străinătate şi scopul adopţiei nu poate fi îndeplinit. dacă se susţine că aceasta nu mai este în interesul părţilor. M. Astfel. iar Legea nr. şi în aceste condiţii ea a ramas fără sprijin la bătrâneţe. şi pârâtul N. 22 pct.legale. nr. 14 . încuviinţată prin sentinţa civilă nr. deoarece nimeni nu îndrazneşte să o ia ştiind de existenşa fiului. 304 pct. a solicitat ca aceasta să fie desfăcută în baza art. a constatat că prima instanţă a soluţionat atât acţiunea principală. 3 pct. civ. Curtea. 846 din 26 noiembrie 1998 privind pe pârât şi revenirea acestuia la situaţia de stare civilă anterioară adopţiei. De asemenea. reclamanta a învederat instanţei că astfel cum rezultă din hotărârea prin care s-a încuviinţat adopţia. Împotriva sentinţei au declarat recurs în termenul legal atât reclamanta. a apreciat c ă sunt fondate. respectiv art. Ambii recurenţi au aratat în cererile de recurs că desfacerea adopţiei este justificată de împrejurarea că adoptatul este stabilit definitiv în Austria alături de părinţii fireşti. Deoarece motivaţia adopţiei nu mai există.U. cât şi cererea reconvenţională sunt inadmisibile. iar acesta să-i fie sprijin la bătrâneţe. criticând-o pentru nelegalitate. 312 alin. I. 9 şi art.G. 87/1998.”a” prevede doar un singur caz de desfacere a adopţiei. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul N. dispunând Consiliului Local Timişoara să efectueze cuvenitele menţiuni cu referire la nume şi parinţi. 7 alin. 273/2004. În motivare. s-a susţinut admisibilitatea cererilor raportat la dispoziţiile legale aplicabile. cât şi pârâtul. Pârâtul pe cale reconvenţională a solicitat la rândul său desfacerea adopţiei. text de lege pe care şi-a întemeiat reclamanta acţiunea şi sub imperiul careia s-a încuviinţat adopţia. pe care a casat-o şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe. 1 – 5 din Legea nr. I. 3 C. împotriva sentinţei civile nr. 48 din 6 octombrie 2006 pronunţată de Tribunalul Timiş.. M. Curtea a reţinut că reclamanta N. Prin decizia civilă nr. instanţa fiind suverană să aprecieze asupra temeiniciei motivelor invocate. în Austria. cât şi cererea reconvenţională pe cale de excepţie. motivul adopţiei a fost acela că l-a crescut şi îngrijit pe pârât cât timp a fost minor.G. 25/1997 sub imperiul căreia adopţia a fost încuviinţată . respectiv cea a inadmisibilităţii. întrucât motivul invocat de reclamantp nu se încadrează în categoria celor prevăzute de art. 22 din O. pr. 48 din 6 octombrie 2006 Tribunalul Timiş a respins atât acţiunea principală. şi anume atunci când adoptatorul sau adoptatorii au decedat şi există o hotărâre irevocabilă de încheiere a unei noi adopţii. 430 din 27 aprilie 2007 Curtea a admis recursurile declarate de reclamanta N. fără a se putea da în întreţinere. deşi incidentă era O.U. Prin sentinţa civilă nr. desfacerea adopţiei cu toate efectele unei filiaţiuni fireşti. 87/1998.

U. 15 . nr. Curtea a apreciat că se impune admiterea recursurilor. instanţa fiind suverană să hotărască asupra temeiniciei motivelor invocate. potrivit art. care fac incompatibilă menţinerea adopţiei. tribunalul a nesocotit exigenţelor art. 3 C. Raportat la cele expuse mai sus.U. desfacerea adopţiei poate avea loc dacă interesul adoptatului major este în acest sens.Cauzele de desfacere a adopţiei nu sunt expres reglementate de art. având în vedere că tribunalul a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului. care odata încheiată se poate menţine numai în măsura în care corespunde interesului adoptatului. dacă se susţine că aceasta nu mai este în interesul părţilor. 22 din O. 22 din O. 25/1997.. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertaţilor fundamentale în ce priveşte dreptul de acces la o instanţă. În raport de considerentele arătate. Curtea a apreciat că prima instanţă în mod eronat a reţinut inadmisibilitatea cererilor privind desfacerea adopţiei. 312 alin.G. pr. 25/1997. civ.G. în temeiul dispozitiilor art. În consecinţă. Apreciind astfel.

. 16 . . 3. potrivit legii. 22 alin. 2.art. în sensul că adopţia poate fi desfăcută la cererea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani.G. . 22 alin. 1 prevede că adopţia este supusă. nr.art.art. privitor la numele adoptatorului. 22 alin. desfacerii.art. .U.art. 22 alin. 22 alin.PARTEA A III-A ANEXE O. 5 prevede că cererile de desfacere a adopţiei urmează aceleaşi reguli de competenţă ca şi cele pentru încuviinţarea acesteia. 4 dispune că la desfacerea adopţiei părinţii fireşti redobândesc drepturile şi îndatoririle părinteşti. 25/1997(abrogată) .

6. in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale. c) sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si. 273/2004 republicata 2009 Legea adoptiei Art. 7. instituita de lege. de catre o instanta independenta si impartiala. in termenul cel mai scurt. 8 si 9. b) sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale. dreptul: a) sa fie informat. instanta de recurs va casa in intregime hotararea atacata pentru a se asigura o judecata unitara. 1. 1. al oridinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica.Legea privind regimul juridic al adoptiei. 4 si 5. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pina ce vinovatia va fi legal stabilita. 304 pct. . sa poata fi asistat in mod gratuit de un 17 . 304 pct. intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil. in imprejurari speciale. 3. Hotarirea trebuie sa fie pronuntata in mod public. precum si in toate cazurile in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului sau modificarea hotararii nu este posibila. care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil. dar accesul in sala de sedinte poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii. daca nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un aparator. Conventia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertaţilor fundamentale Art. (1) si (2). 3. publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei. alin3 Modificarea hotararii atacate se pronunta pentru motivele prevazute de Art. legea nr. in special. 6.Casarea unei hotarari se poate cere: 9. asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa.312. Art. poate fi incuviintata o noua adoptie atunci cand: a) adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat. cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii. in acest caz. sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cind.7 (3) Prin exceptie de la prevederile alin. fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. adoptia anterioara se considera desfacuta pe data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de incuviintare a noii adoptii. b) adoptia anterioara a incetat din orice alt motiv. iar casarea pentru cele prevazute de Art. Cod de procedură civilă Art. atunci cind interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun. 2. Orice acuzat are. dintre care unele atrag modificarea. 304. Daca sunt gasite intemeiate mai multe motive. fiind necesara administrarea de probe noi. 2. iar altele casarea.

Filiaţia.Adopţia naţională şi internaţională’’. e) sa fie asistat in mod gratuit de un interpret. daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la audiere. BIBLIOGRAFIE 1.. d) sa intrebe daca sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii. Avram Marieta-. 18 . atunci cind interesele justitiei o cer.avocat din oficiu. Editura All Beck.

.Tratat de dreptul familiei.Familia. Bucureşti 2010.. Bucureşti 1997.Bucureşti 2011. Filipescu P. Editura Lumina Lex. Ion-.. Editura All Educational S. protecţia copilului.A. elemente de stare civilă’’.Adopţia şi protecţia copilului aflat în dificultate’’. 19 . 2. Imbrescu Ion-. 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful