1

“COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTĂRII ŞI ACŢIUNI ASUPRA
CONSTRUCŢIILOR. ACŢIUNEA VÂNTULUI” – REVIZUIRE NP 082-04


Indicativ propus CR 1-1-4
















Aprilie 2011
2


CONłINUT

1 INTRODUCERE................................................................................................................................................ 5
1.1 Scop ................................................................................................................................... 5
1.2 ReferinŃe normative ........................................................................................................... 6
1.3 Ipoteze................................................................................................................................ 6
1.4 Proiectarea asistată de încercări......................................................................................... 6
1.5 DefiniŃii şi simboluri.......................................................................................................... 6
1.6 Combinarea acŃiunii vântului cu alte acŃiuni ................................................................... 12
2 VITEZA VÂNTULUI. PRESIUNEA DINAMICĂ A VÂNTULUI.............................................................. 13
2.1 Elemente generale............................................................................................................ 13
2.2 Valori de referinŃă ale vitezei şi presiunii dinamice a vântului ....................................... 13
2.3 Rugozitatea terenului. Valori medii ale vitezei şi presiunii dinamice a vântului ............ 15
2.4 TurbulenŃa vântului. Valori de vârf ale vitezei şi presiunii dinamice a vântului............. 18
3 ACłIUNEA VÂNTULUI ASUPRA CLADIRILOR ŞI STRUCTURILOR............................................... 25
3.1 Elemente generale............................................................................................................ 25
3.2 Presiunea vântului pe suprafeŃe ....................................................................................... 26
3.3 ForŃe din vânt ................................................................................................................... 27
3.4 Coeficientul de răspuns dinamic al construcŃiei .............................................................. 29
3.4.1 GeneralităŃi ............................................................................................................... 29
3.4.2 Evaluarea coeficientului de răspuns dinamic ........................................................... 29
4 COEFICIENłI AERODINAMICI DE FORłĂ ŞI DE PRESIUNE ........................................................... 32
4.1 GeneralităŃi ...................................................................................................................... 32
4.2 CoeficienŃii de presiune pentru clădiri............................................................................. 34
4.2.1 GeneralitaŃi ............................................................................................................... 34
4.2.2 PereŃi verticali ai clădirilor cu formă dreptunghiulară în plan ................................. 35
4.2.3 Acoperişuri plate ...................................................................................................... 39
4.2.4 Acoperişuri cu o singură pantă................................................................................. 41
4.2.5 Acoperişuri cu două pante........................................................................................ 43
4.2.6 Acoperişuri cu patru pante ....................................................................................... 45
4.2.7 Acoperişuri cu mai multe deschideri........................................................................ 46
4.2.8 Acoperişuri cilindrice şi cupole................................................................................ 49
4.2.9 Presiuni interioare..................................................................................................... 51
4.2.10 Presiunea pe pereŃi exteriori sau pe acoperişuri cu mai multe straturi de închidere.
.............................................................................................................................. 53
4.3 Copertine.......................................................................................................................... 54
4.4 PereŃi izolaŃi, parapete, garduri şi panouri publicitare..................................................... 61
4.4.1 PereŃi verticali izolaŃi şi parapete ............................................................................. 61
4.4.2 Factori de ecranare pentru pereŃi şi garduri.............................................................. 62
4.4.3 Panouri publicitare ................................................................................................... 63
4.5 CoeficienŃi de frecare....................................................................................................... 64
3

4.6 Elemente structurale cu secŃiune rectangulară................................................................. 65
4.7 Elemente structurale cu secŃiuni cu muchii ascuŃite........................................................ 67
4.8 Elemente structurale cu secŃiune poligonala regulată...................................................... 68
4.9 Cilindri circulari............................................................................................................... 70
4.9.1 CoeficienŃi de presiune exterioară............................................................................ 70
4.9.2 CoeficienŃi de forŃă................................................................................................... 72
4.9.3 Coeficienti de forŃă pentru cilindrii verticali aşezaŃi în linie.................................... 74
4.10 Sfere ............................................................................................................................. 74
4.11 Structuri cu zăbrele şi eşafodaje................................................................................... 76
4.12 Steaguri ........................................................................................................................ 79
4.13 ZvelteŃea efectivă λ şi factorul efectului de capat ψ
λ
.................................................. 80
5 PROCEDURI DE DETERMINARE A COEFICIENTULUI DE RĂSPUNS DINAMIC............................. 83
5.1 TurbulenŃa vântului.......................................................................................................... 83
5.2 Procedura detaliată de determinare a coeficientului de răspuns dinamic........................ 85
5.3 Deplasari şi acceleraŃii corespunzatoare stării limită de serviciu a constructiei.............. 88
5.4 Procedura simplificată de determinare a valorilor coeficientului de răspuns dinamic
pentru clădiri............................................................................................................................... 90
5.5 Criterii de confort ............................................................................................................ 92
6 FENOMENE DE INSTABILITATE AEROELASTICĂ GENERATE DE VÂRTEJURI........................ 94
6.1 GeneralităŃi ...................................................................................................................... 94
6.2 Considerarea efectului desprinderii vârtejurilor .............................................................. 94
6.3 Parametrii de bază pentru desprinderea vartejurilor........................................................ 94
6.3.1 Viteza critică a vântului, v
crit,i
........................................................................................ 94
6.3.2 Numărul lui Strouhal, St ................................................................................................ 95
6.3.3 Numărul lui Scruton, Sc ................................................................................................ 97
6.3.4 Numărul lui Reynolds, Re ............................................................................................. 97
6.4 AcŃiunea produsă de desprinderea vârtejurilor ................................................................ 98
6.5 Calculul amplitudinii deplasării produse pe directie transversala vântului ..................... 98
6.6 Efectele vârtejurilor la cilindri verticali dispuşi în linie sau grupaŃi ............................. 103
6.7 Măsuri împotriva vibraŃiilor induse de desprinderea vârtejurilor.................................. 106
REFERINTE ............................................................................................................................................................ 107
ANEXA A ZONAREA ACłIUNII VÂNTULUI IN ROMÂNIA ................................................................. 108
ANEXA B EFECTELE TERENULUI............................................................................................................ 121
B.1 IlustraŃii ale limitei superioare a rugozităŃii pentru fiecare categorie de teren ............. 121
B.2 TranziŃia între categoriile de rugozitate 0, I, II, III, şi IV.............................................. 122
B.3 Calculul numeric al factorului orografic........................................................................ 122
B.4 Clădiri şi/sau structuri învecinate .................................................................................. 125
B.5 ÎnălŃimea de deplasare a planului de cotă zero .............................................................. 126
ANEXA C (INFORMATIVA) CARACTERISTICI DINAMICE ALE STRUCTURILOR........................ 128
C.1 GeneralităŃi .................................................................................................................... 128
C.2 FrecvenŃa proprie fundamentală .................................................................................... 128
C.3 Vectorul propriu fundamental........................................................................................ 130
C.4 Masa echivalentă ........................................................................................................... 131
4

C.5 Decrementul logaritmic al amortizării........................................................................... 132
ANEXA D (INFORMATIVA) ACłIUNEA VÂNTULUI ASUPRA PODURILOR...................................... 135
D.1 Elemente generale.......................................................................................................... 135
D.2 Alegerea procedeului de calcul al răspunsului la actiunea vantului .............................. 137
D.3 CoeficienŃi de forŃă ........................................................................................................ 137
D.3.1 CoeficienŃii de forŃă pe direcŃia x (metoda generală) ............................................. 137
D.3.2 ForŃele din vânt pe tablierele podurilor în direcŃia x – Metoda simplificată.......... 141
D.3.3 ForŃele din vânt pe tablierele podurilor în direcŃia z .............................................. 141
D.3.4 ForŃele din vânt pe tablierele podurilor pe direcŃia y ............................................. 143
D.4 Pilele podurilor .............................................................................................................. 143
D.4.1 DirecŃiile vântului şi situaŃii de proiectare ............................................................. 143
D.4.2 Efectul vântului pe pilele podurilor........................................................................ 143

5

1 INTRODUCERE

1.1 Scop
(1) Acest cod cuprinde principiile, regulile de aplicare şi datele de bază necesare pentru
proiectarea la vânt a construcŃiilor în România armonizate cu şi preluate după formatul, principiile
şi regulile de aplicare cuprinse in standardul european de vânt EN 1991-1-4:2005, cu luarea în
considerare a informaŃiei meteorologice din România până în anul 2005.
(2) Prezentul cod reglementează determinarea acŃiunii vântului şi a răspunsului structural la
această acŃiune pentru proiectarea clădirilor şi a lucrărilor inginereşti/structurilor. Prevederile
prezentului cod se referă atât la întreaga clădire/structură cât şi la elemente de structură sau
ataşate acesteia (de exemplu: pereŃi cortină, parapete, elemente de prindere etc.).
Sunt indicate metodelele şi procedurile practice de evaluare a forŃelor din vânt pe clădiri şi
structuri uzuale, adoptându-se pentru reprezentarea acŃiunii vântului modelul din EN 1991-1-
4:2005.
(3) Acest cod este aplicabil pentru:
- cladiri si structuri cu înălŃimi de cel mult 200 m (vezi, de asemenea (4));
- poduri cu deschiderea mai mică de 200 m (vezi, de asemenea (4)), care satisfac condiŃiile
de răspuns dinamic de la (D.2).
(4) Acest cod nu contine prevederi referitoare la următoarele aspecte:
- evaluarea acŃiunii vântului pe turnuri cu zăbrele cu tălpi neparalele (pentru acest caz vezi
SR EN 1993-3-1);
- evaluarea acŃiunii vântului pe piloni şi coşuri de fum ancorate cu cabluri;
- calculul vibraŃiilor de torsiune, de exemplu la clădiri înalte cu nucleu central;
- calculul vibraŃiilor tablierelor de pod generate de turbulenŃa transversală a văntului;
- evaluarea acŃiunii vântului pe poduri cu cabluri suspendate;
- considerarea influenŃei modurilor proprii superioare de vibraŃie in evaluarea răspunsului
structural dinamic.
(5) Acest cod nu cuprinde prevederi referitoare la evaluarea efectelor tornadelor asupra clădirilor,
structurilor şi a elementelor ataşate acestora.
(6) Pentru proiectarea la vânt a structurilor cu un grad ridicat de risc în caz de accident este
necesară luarea unor măsuri de siguranŃă suplimentare celor din prezentul cod.
(7) Anexa A (normativă) cuprinde zonarea acŃiunii vântului asupra construcŃiilor pe teritoriul
României.
6

(8) Anexa B (normativă) descrie categoriile de teren şi efectele acestora asupra vitezei vântului.
(9) In Anexa C (informativă) se dau unele metode de determinare analitică a caracteristicilor
dinamice ale structurilor cu comportare liniară.
(10) In Anexa D (informativă) sunt prezentate unele prevederi referitoare la evaluarea acŃiunii
vântului asupra podurilor.

1.2 ReferinŃe normative
(1) Următoarele referinŃe normative conŃin prevederi care, prin trimiteri făcute în prezentul text,
constituie prevederi ale acestui cod:
- CR0 şi SREN 1990;
- CR1-1-3 şi SREN 1991-1-3;
- SREN 1991-1-6;
- SREN 1991-2;
- SREN 1993-3-1.
Pentru referinŃele normative se aplică cea mai recentă ediŃie a documentelor normative.

1.3 Ipoteze
(1) Ipotezele generale prezentate la punctul 1.3 din CR0 si SREN 1990 sunt valabile şi în
prezentul cod.

1.4 Proiectarea asistată de încercări
(1) Pentru determinarea încărcării date de vânt pe construcŃie şi a răspunsului acesteia se pot
utiliza şi rezultate ale încercărilor în tunelul aerodinamic de vânt şi/sau ale metodelor numerice,
utilizând modele adecvate ale construcŃiei şi ale acŃiunii vântului.
(2) Pentru încercări experimentale în tunelul aerodinamic, acŃiunea vântului trebuie modelată
astfel încât să fie respectate (i) profilul vitezei medii a vântului şi (ii) caracteristicile turbulenŃei în
amplasamentul construcŃiei.

1.5 DefiniŃii şi simboluri
(1) Pentru scopurile acestui cod de proiectare se dau următoarele definiŃii:
- valoarea de referinŃă a vitezei vântului - viteza vântului mediată pe o durată de 10
minute, având 2% probabilitate de depăşire într-un an (interval mediu de recurenŃă, IMR =
7

50 ani), independent de direcŃia vântului, determinată la o înălŃime de 10 m în câmp
deschis;
- valoarea medie a vitezei vântului - viteza vântului mediată pe o durată de 10 minute,
având 2% probabilitate de depăşire într-un an, independent de direcŃia vântului,
determinată la o înălŃime z deasupra terenului, cu considerarea efectelor rugozităŃii
terenului şi a orografiei din amplasament;
- valoarea de vârf a vitezei vântului - viteza maxima aşteptată a vântului pe o durată de
10 minute, având 2% probabilitate de depăşire într-un an, independent de direcŃia
vântului, determinată la o înălŃime z deasupra terenului, cu considerarea efectelor
rugozităŃii terenului, a orografiei din amplasament şi a turbulenŃei vântului;
- coeficient de presiune - coeficientul de presiune exterioară caracterizează efectul
vântului pe suprafeŃele exterioare ale clădirilor; coeficientul de presiune interioară
caracterizează efectul vântului pe suprafetele interioare ale clâdirilor. CoeficienŃii de
presiune exterioară se împart în coeficienŃi globali şi în coeficienŃi locali. CoeficienŃii
locali sunt coeficienŃi de presiune pentru suprafete expuse vântului mai mici sau cel mult
egale cu 1 m
2
, de exemplu pentru proiectarea elementelor şi a prinderilor de dimensiuni
reduse. CoeficienŃii globali sunt coeficienŃi de presiune pentru suprafete expuse vîntului
mai mari de 10 m
2
. CoeficienŃii de presiune netă caracterizează efectul rezultant al
vântului pe o structură, un element structural sau o componentă, exprimat pe unitatea de
suprafaŃă;
- coeficient de forŃă - coeficientul de forŃă caracterizează efectul global al vântului pe
structură sau elementele sale (considerate ca un întreg), inclusiv frecarea aerului pe
suprafeŃe (dacă nu este specificat altfel);
- factorul de răspuns cvasistatic - factorul ce evaluează corelaŃia presiunilor din vânt pe
suprafaŃa construcŃiei;
- factorul de răspuns rezonant - factorul ce evaluează efectele de amplificare dinamică a
răspunsului structural produse de continutul de frecvente al turbulenŃei vântului în cvasi-
rezonanŃă cu frecventa proprie fundmentala de vibraŃie a structurii.
(2) În acest cod de proiectare se utilizează următoarele simboluri:
Majuscule latine
- A arie (suprafaŃă)
- A
fr
aria (suprafaŃa) expusă la vânt
- A
ref
aria de referinŃă
- B
2
factorul de răspuns cvasistatic
- C factor de încărcare din vânt pentru poduri
8

- E modulul lui Young
- F
fr
rezultanta forŃelor de frecare
- F
j
forŃa de excitaŃie produsă de vartejuri aplicată într-un punct j al structurii
- F
w
forŃa rezultantă din vant
- H înalŃimea unui element orografic
- I
v
intensitatea turbulenŃei
- K factor formei proprii modale; parametru de formă
- K
iv
factor de interferenŃă pentru desprinderea vârtejurilor
- K
rd
factor de reducere pentru parapeŃi
- K
w
factor al lungimii de corelaŃie
- L lungimea deschiderii unui tablier de pod; lungimea scării turbulenŃei
- L
d
lungimea reală a versantului ne-expus vântului
- L
e
lungimea efectivă a versantului expus vântului
- L
j
lungimea de corelaŃie
- L
u
lungimea reală a versantului expus vântului
- N numarul de cicluri produs de desprinderea vârtejurilor
- N
g
numarul de cicluri de încărcare pentru raspunsul de rafală
- R
2
factorul răspunsului rezonant
- Re numărul lui Reynolds
- R
h
, R
b
admitanŃa aerodinamică
- Sc numărul lui Scruton
- S
L
densitatea spectrală de putere unilaterală si normalizată
- St numărul lui Strouhal
- W
s
greutatea elementelor structurale ce contribuie la rigiditatea unui coş de fum
- W
t
greutatea totală a coşului de fum.

Litere mici latine
- b lăŃimea construcŃiei (dimensiunea perpendiculară pe directia vantului, daca nu se
specifica altfel)
- c
alt
factor de altitudine
9

- c
d
coeficientul de răspuns dinamic al construcŃiei
- c
dir
factor directional
- c
e
factor de expunere
- c
f
coeficient de forŃă
- c
f,0
coeficient de forŃă al structurilor sau al elementelor structurale făra curgere liberă
la capete
- c
f,l
coeficient de portanŃă
- c
fr
coeficient de frecare
- c
lat
coeficient aerodinamic de forŃă pe directie transversala vântului
- c
M
coeficient aerodinamic al momentului
- c
p
coeficient aerodinamic de presiune
- c
r
factor de rugozitate pentru viteza vântului
- c
r
2
factor de rugozitate pentru presiunea dinamică a vântului
- c
pv
factor de rafală pentru viteza vântului
- c
pq
factor de rafală pentru presiunea dinamică a vântului
- c
o
factor orografic
- c
s
factor de dimensiune
- d lungimea construcŃiei (dimensiunea paralelă la direcŃia vântului, daca nu se
specifică altfel)
- e excentricitatea forŃei sau distanŃa până la margine
- f
L
frecvenŃa adimensională
- h înalŃimea structurii
- h
med
înalŃimea obstacolului
- h
depl
înalŃimea de deplasare a planului de cotă zero
- k rugozitatea echivalentă
- k
p
factor de varf
- l lungimea unei structuri orizontale
- m
e
masa echivalentă pe unitatea de lungime
- n
i
frecvenŃa proprie a structurii în modul i de vibraŃie
- n
1,x
frecvenŃa fundamentală de vibraŃie în direcŃia vântului
10

- n
1,y
frecvenŃa fundamentală de vibraŃie în direcŃia perpendiculară vantului
- n
o
frecvenŃa de ovalizare
- p probabilitatea anuală de depaşire
- q
b
valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a vântului
- q
m
valoarea medie a presiunii dinamice a vântului
- q
p
valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului
- r raza
- s factor; coordonata
- t intervalul de mediere pentru viteza de referinŃă a vântului; grosimea plăcii
- v
b
viteza de referinŃă a vântului
- v
crit
viteza critică a vântului pentru fenomenul de desprindere a vârtejurilor
- v
m
viteza medie a vântului
- v
p
valoarea de vârf a vitezei vântului
- w presiunea vântului
- x distanŃa orizontală de la amplasament la vârful denivelării
- y
max
amplitudinea maximă perpendiculară pe direcŃia vântului pentru viteza critică
a acestuia
- z înalŃimea deasupra terenului
- z
med
înalŃimea medie
- z
0
lungimea de rugozitate
- z
e
, z
i
înaltimea de referinŃă pentru acŃiunea exterioară/interioară a vântului
- z
max
înaltime maximă
- z
min
înaltime minimă
- z
s
înaltimea de referinŃă pentru determinarea factorului de răspuns dinamic al
construcŃtiei.

Majuscule greceşti
- Φ panta în direcŃia vântului
- Φ
1,x
forma modala proprie fundamentală în direcŃia vântului.

11

Litere mici grecesti
- δ decrementul logaritmic al amortizării
- δ
a
decrementul logaritmic al amortizării aerodinamice
- δ
d
decrementul logaritmic al amortizării produse de dispozitive speciale
- δ
s
decrementul logaritmic al amortizării structurale
- ϕ raportul plinurilor; coeficient de obstructie
- λ coeficient de zvelteŃe
- µ raportul deschiderii; permeabilitatea anvelopei (învelişului)
- ν vascozitate cinematică
-
θ
unghi de rotaŃie din torsiune
- ρ densitatea aerului
- σ
v
abaterea standard a fluctuaŃiilor vitezei vântului faŃă de medie in direcŃia curgerii
- σ
a,x
abaterea standard a acceleraŃiei construcŃiei în direcŃia vântului
- ψ
mc
factor de reducere pentru copertine cu mai multe deschideri
- ψ
r
factor de reducere al coeficientului de forŃă pentru sectiuni pătrate cu colŃuri
rotunjite
- ψ
λ
factor de reducere al coeficientului de forŃă pentru elementele structurale cu
efecte de capăt
- ψ
λα
factorul efectului de capăt pentru cilindri circulari
- ψ
s
factor de adăpostire pentru pereŃi şi gărduri
- ζ exponentul formei modale.

Indici
- b referinŃă
- crit critic
- e exterior; expunere
- fr frecare
- i interior; numărul modului
- j numărul curent al ariei încrementale sau un punct al structurii
12

- m medie
- p vârf
- x direcŃia vântului
- y perpendicular pe direcŃia vântului
- z direcŃia verticală.

1.6 Combinarea acŃiunii vântului cu alte acŃiuni
(1) Prin aplicarea prevederilor prezentului cod de proiectare se obŃin valori caracteristice ale
acŃiunilor exercitate de vânt pe clădiri si structuri.
(2) Efectele pe structură ale acŃiunilor generate de vânt vor fi grupate cu efectele pe structură ale
acŃiunilor permanente şi variabile relevante pentru proiectare în conformitate cu prevederile
codului de proiectare CR0.
(3) Se va considera fenomenul de oboseală produs de efectele acŃiunii vântului asupra structurilor
ce pot fi sensibile la acest fenomen.

13

2 VITEZA VÂNTULUI. PRESIUNEA DINAMICĂ A VÂNTULUI

2.1 Elemente generale

(1) Valorile instantanee ale vitezei vântului şi ale presiunii dinamice a vântului conŃin o
componentă medie şi o componentă fluctuantă faŃă de medie.
(2) Atât viteza vântului cât şi presiunea dinamică a vântului sunt modelate ca mărimi aleatoare.
Componenta medie a acestora este modelată ca variabilă aleatoare; componenta fluctuantă faŃă de
medie este modelată ca proces aleator staŃionar, normal şi de medie zero.
(3) Valorile medii ale vitezei şi presiunii dinamice a vântului se determină pe baza valorilor de
referinŃă ale acestora (descrise la punctul 2.2) şi a rugozităŃii şi orografiei terenului (descrise la
punctul 2.3).
(4) Componenta fluctuantă a vitezei vântului este reprezentată prin intensitatea turbulenŃei
definită la subcapitolul 2.4. În funcŃie de intensitatea turbulenŃei se determină valorile de vârf ale
vitezei şi presiunii dinamice a vântului, aşa cum este specificat la punctul 2.4.

2.2 Valori de referinŃă ale vitezei şi presiunii dinamice a vântului

(1) Valoarea de referinŃă a vitezei vântului (viteza de referinŃă a vântului), v
b
este viteza vântului
mediată pe o durată de 10 min, determinată la o înălŃime de 10 m, independent de direcŃia
vântului, în câmp deschis (teren de categoria II cu lungimea de rugozitate convenŃională, z
0
=
0,05 m) şi având o probabilitate de depăşire într-un an de 0,02 (ceea ce corespunde unei valori
având intervalul mediu de recurenŃă de IMR = 50 ani).
(2) AcŃiunea vântului este presupusă orizontală şi direcŃională. În cazul exprimării direcŃionale,
valoarea de referinŃă a vitezei vântului, v
b
se înmulŃeşte cu un factor directional, c
dir
ce tine cont
de distribuŃia valorilor vitezei vântului pe diferite direcŃii orizontale. În absenŃa măsurătorilor
direcŃionale ale vitezei vântului factorul direcŃional este egal cu 1,0.
(3) Medierea vitezei vântului pe o durată de 10 min conduce la o definiŃie stabilă a vitezei
vântului pe o suprafaŃă mai mare decât cea a construcŃiei şi pe un interval de timp suficient de
lung pentru dezvoltarea completă a răspunsului dinamic al structurii.
Pentru câmp deschis se recomandă următoarele relaŃii de conversie între vitezele vântului mediate
pe diferite intervale de timp:
3s
b
1min
b
10min
b
1h
b
67 , 0 0,84 05 , 1 v v v v ⋅ = ⋅ = = ⋅ (2.1)
14

(4) Valoarea de referinŃă a vitezei vântului având o probabilitate anuala de depăşire de 0,02 se
determină din analiza statistică a valorilor maxime anuale ale vitezei medii a vântului. Datele
folosite în analiză trebuie să fie fiabile şi omogene în privinŃa expunerii la vânt şi a timpului de
mediere al vitezei.
Numărul de ani pentru care există înregistrări meteorologice se recomandă să fie comparabil cu
cel al intervalului mediu de recurenŃă asociat vitezei de referinŃă (50 de ani). Pentru zonarea
acŃiunii vântului se recomandă utilizarea aceluiaşi tip de repartiŃie de valori extreme.
(5) Dintre repartiŃiile de valori extreme adecvate maximelor anuale ale vitezei vântului se
recomandă repartiŃia Gumbel pentru maxime. În această repartiŃie, valoarea maximă anuală a
vitezei medii a vântului având probabilitatea de nedepăşire într-un an, p = 0,98 este:
( )
1 1 98 , 0
593 , 2 1 V m v ⋅ + ⋅ = (2.2)
unde m
1
şi V
1
sunt respectiv media şi coeficientul de variaŃie al maximelor anuale. Coeficientul de
variaŃie al valorilor maxime anuale ale vitezei medii a vântului este, în funcŃie de conditiile
climatice, în general sub 0,35.
(6) Valoarea maximă anuală a vitezei medii a vântului având probabilitatea de nedepăşire într-un
an, p diferită de 0,98 poate fi stabilită cu expresia (în repartiŃia Gumbel pentru maxime):

0,98
1
1
prob
2,593 1
282 , 1
) ln ln(
0,45 1
v
V
V
p
v
⋅ +


+ −
= (2.3)
(7) Valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a vântului (presiunea de referinŃă a vântului), q
b

este valoarea presiunii vântului calculată cu valoarea de referinŃă a vitezei vântului:

2
b b
2
1
v q ⋅ = ρ (2.4)
în care ρ este densitatea aerului ce variază în funcŃie de altitudine, temperatură, latitudine şi
anotimp. Pentru aerul standard, ρ=1,25 kg/m
3
, presiunea de referinŃă, în Pascali, este dată de
relaŃia:
[ ] [ ] m/s 625 , 0 Pa
2
b b
v q ⋅ = (2.5)
(8) RelaŃiile de conversie între presiunile vântului în teren deschis determinate pentru diferite
intervale de mediere se obŃin din relaŃia (2.1):
3s
b
1min
b
10min
b
1h
b
44 , 0 0,7 1 , 1 q q q q ⋅ = ⋅ = = ⋅ (2.6)
(9) Valorile de referinŃă ale presiunii dinamice a vântului în România sunt indicate în harta de
zonare din Anexa A, Figura A.1.
(10) Valorile de referinŃă ale vitezei vântului se obŃin din valorile de referinŃă ale presiunii
dinamice a vântului, folosind relaŃia (2.4).
15

(11) Pentru zone neacoperite suficient prin datele din Anexa A (sud-vestul Banatului şi zonele de
munte) se recomandă utilizarea de date primare recente de la AdminstraŃia NaŃională de
Meteorologie, ANM. De asemenea, în cazul în care este necesară determinarea valorii factorului
direcŃional c
dir
se recomandă utilizarea de date primare recente de la AdminstraŃia NaŃională de
Meteorologie, ANM.

2.3 Rugozitatea terenului. Valori medii ale vitezei şi presiunii dinamice a vântului

(1) Rugozitatea suprafeŃei terenului este descrisă aerodinamic de lungimea de rugozitate, z
0
,
exprimată în metri. Aceasta reprezintă o măsura convenŃională a mărimii vârtejurilor vântului
turbulent la suprafaŃa terenului. În Tabelul 2.1 sunt clasificate categoriile de teren în funcŃie de
valoarea lungimii de rugozitate, z
0
.

Tabelul 2.1. Lungimea de rugozitate, z
0
, în metri, pentru diverse categorii de teren
1), 2), 3)
[2], [3]
Categoria
de teren
Descrierea terenului
z
0
,
m
z
min
,
m
0 Mare sau zone costiere expuse vânturilor venind dinspre mare 0,003 1
I
Lacuri sau terenuri plate şi orizontale cu vegetaŃie neglijabilă şi fară
obstacole
0,01 1
II
Terenuri cu iarbă şi/sau cu obstacole izolate (copaci, clădiri) aflate
la distanŃe de cel puŃin de 20 de ori înălŃimea obstacolului
0,05 2
III
Zone acoperite uniform cu vegetatie, sau cu clădiri, sau cu
obstacole izolate aflate la distanŃe de cel mult de 20 de ori înăltimea
obstacolului (de ex., sate, terenuri suburbane, păduri)
0,3 5
IV
Zone în care cel putin 15% din suprafaŃă este acoperită cu
construcŃii având mai mult de 15 m înălŃime.
1,0 10

1)
Valorile mai mici ale lui z
0
conduc la valori mai mari ale vitezei medii a vântului
2)
Categoriile de teren sunt ilustrate în Anexa B
3)
Pentru aplicarea categoriilor de teren III şi IV, terenurile respective trebuie să se dezvolte pe o distanŃă
de cel puŃin 500 m şi respectiv 800 m în vecinătatea construcŃiei.

(2) VariaŃia vitezei medii a vântului cu înălŃimea deasupra terenului datorită rugozităŃii suprafeŃei
acestuia poate fi reprezentată de un profil logaritmic (adoptat de prezentul cod de proiectare) sau
de un profil exponential (adoptat de codurile similare din SUA si Canada).
Viteza medie a vântului, v
m
(z) la o înălŃime z deasupra terenului depinde de rugozitatea terenului
şi de viteza de referinŃă a vântului, v
b
(fără a lua în considerare orografia amplasamentului):
( ) ( )
b m
v z c z v
r
⋅ = (2.7)
16

unde c
r
(z) este factorul de rugozitate aplicat vitezei vântului.
(3) Factorul de rugozitate aplicat vitezei vântului, c
r
(z) defineşte variaŃia vitezei medii a vântului
cu înălŃimea z deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin lungimea de
rugozitate z
0
) în funcŃie de viteza de referinŃă a vântului:
( )
( )
( )
( )
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
≤ =
= ≤ <
|
|
¹
|

\
|
⋅ =
=
min min
max min
0
0
b
m
pentru
m 200 z pentru ln
z z z z c
z z
z
z
z k
v
z v
z c
r
r
r
(2.8)

unde ( )
|
|
¹
|

\
|

|
|
¹
|

\
|
=
ref
ref
ref
r
z
z
z
z
z k
, 0
07 , 0
, 0
0
0
ln
1
(2.9).
Înlocuind în relaŃia (2.9) valoarea lungimii de rugozitate corespunzătoare categoriei II de teren
(de referinŃă), z
0, ref
= 0,05 m şi valoarea înalŃimii de referinŃă, z
ref
= 10 m, aceasta devine:
( )
07 , 0
0
07 , 0
0
0
05 , 0
189 , 0
05 , 0
10
ln
1
05 , 0
|
¹
|

\
|
⋅ =
|
¹
|

\
|
⋅ |
¹
|

\
|
=
z z
z k
r
(2.10).
Valorile z
0
şi z
min
sunt date în Tabelul 2.1. Valorile k
r
(z
0
) sunt indicate în Tabelul 2.2.

Tabelul 2.2. Factorii k
r
(z
0
) şi k
r
2
(z
0
)pentru diferite categorii de teren

Categoria
de teren
0 I II III IV
k
r
(z
0
) 0,155 0,169 0,189 0,214 0,233
k
r
2
(z
0
) 0,024 0,028 0,036 0,046 0,054

VariaŃia cu înăltimea şi cu categoria de teren a factorului de rugozitate c
r
(z) este prezentată în
Figura 2.1.
(4) Profilul logaritmic al vitezei este valabil pentru vânturi moderate şi puternice (viteza medie
>10 m/s) în atmosferă neutră (unde convecŃia termică verticală a aerului poate fi neglijată).
Deşi profilul logaritmic este valabil pe toată înălŃimea stratului limită atmosferic, utilizarea sa
este recomandată în special pe primii 200 m de la suprafaŃa terenului (reprezentand cca. 10% din
înălŃimea stratului limită atmosferic).
17

0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
0 0.5 1 1.5 2
Factorul de rugozitate aplicat vitezei, c
r
(z )
I
n
a
l
t
i
m
e
a

d
e
a
s
u
p
r
a

t
e
r
e
n
u
l
u
i




z
,

m
Teren categoria 0
Teren categoria I
Teren categoria II
Teren categoria III
Teren categoria IV

Fig. 2.1 VariaŃia factorului de rugozitate c
r
(z)

(5) În cazul în care orografia terenului (dealuri izolate, creste) măreşte viteza vântului cu mai
mult de 5% faŃă de valoarea calculată fară considerarea efectelor orografice (factorul orografic c
o

are valori mai mari ca 1,05), viteza medie calculată cu relaŃia (2.7) se înmulŃeşte cu factorul
orografic c
o
(vezi rel. 2.11). În Anexa B este dată o procedură de calcul a factorului orografic c
0
.
Efectele orografiei pot fi neglijate dacă panta medie a terenului din amonte (faŃă de direcŃia de
curgere a aerului) este mai mică de 3°. Terenul din amonte poate fi considerat pană la o distanŃă
egala cu de 10 ori înălŃimea elementului orografic izolat.
În cazul în care efectele orografice nu pot fi neglijate, viteza medie a vântului, v
m
(z) la o înălŃime
z deasupra terenului se va determina cu relaŃia:
( ) ( )
b m
v z c c z v
r o
⋅ ⋅ = (2.11)
(6) Dacă clădirea/structura analizată este/va fi amplasată în apropierea unei alte structuri care este
de cel putin două ori mai înaltă decat media înalŃimilor structurilor învecinate, atunci aceasta
poate fi expusă (în funcŃie de geometria structurii) unei viteze sporite a vitezei vantului pentru
anumite direcŃii ale acestuia. În Anexa B este prezentată o metodă de considerare a acestui efect.
(7) În evaluarea vitezei medii a vântului se poate lua în considerare şi efectul clădirilor amplasate
la distanŃe reduse. În Anexa B este dată o metodă aproximativă de considerare a acestui efect.
18

(8) Valoarea medie a presiunii dinamice a vântului, q
m
(z) la o înălŃime z deasupra terenului (fără a
lua în considerare orografia amplasamentului) depinde de rugozitatea terenului şi de valoarea de
referinŃă a presiunii dinamice a vântului, q
b
şi se va determina cu relaŃia:
( ) ( )
b
2
m
q z c z q
r
⋅ = (2.12)
unde c
r
2
(z) este factorul de rugozitate aplicat presiunii dinamice a vântului.
În cazul în care efectele orografice nu pot fi neglijate, valoarea medie a presiunii dinamice a
vântului, q
m
(z) la o înălŃime z deasupra terenului se va determina cu relaŃia:
( ) ( )
b
2 2
m
q z c c z q
r o
⋅ ⋅ = (2.13)
(9) Factorul de rugozitate aplicat presiunii dinamice a vântului, c
r
2
(z) defineşte variaŃia presiunii
medii a vântului cu înălŃimea z deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate
prin lungimea de rugozitate z
0
) în funcŃie de valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a vântului:

( )
( )
( )
( )
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
≤ =
= ≤ <

|
|
¹
|

\
|
⋅ =
=
min min
2
max min
2
0
0
2
b
m
2
pentru
m 200 z pentru ln
z z z z c
z z
z
z
z k
q
z q
z c
r
r
r
(2.14).

Valorile k
r
2
(z
0
) pentru cele cinci categorii de teren sunt indicate în Tabelul 2.2. VariaŃia factorului
de rugozitate aplicat presiunii dinamice a vântului cu înălŃimea şi cu categoria de teren este
prezentată în Figura 2.2.


2.4 TurbulenŃa vântului. Valori de vârf ale vitezei şi presiunii dinamice a vântului

(1) Intensitatea turbulenŃei vântului, I
v
caracterizează fluctuaŃiile vitezei instantanee a vântului în
jurul vitezei medii, Figura 2.3. Intensitatea turbulenŃei la înălŃimea z deasupra terenului se
defineşte ca raportul între abaterea standard σ
v
a fluctuaŃiilor vitezei instantanee a vântului, v(z,t)
şi viteza medie a vântului la înălŃimea z, v
m
(z):
( )
( ) z v
z I
m
v
v
σ
= (2.15).

In prezentul cod turbulenŃa caracterizează fluctuaŃiile curgerii aerului pe direcŃia vântului
(turbulenŃa longitudinală)
19

0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
Factorul de rugozitate aplicat presiunii, c
r
2
(z)
I
n
a
l
t
i
m
e
a

d
e
a
s
u
p
r
a

t
e
r
e
n
u
l
u
i




z
,

m
Teren categoria 0
Teren categoria I
Teren categoria II
Teren categoria III
Teren categoria IV

Fig. 2.2 VariaŃia factorului de rugozitate, c
r
2
(z)





















Fig. 2.3 Procesul stochastic al vitezei vântului la înălŃimea z deasupra terenului, V(z,t) [5]


Rafale, fluctuaŃii ale vitezei instantanee faŃă de medie
0
0
V(z,t) = v
m
(z) + v(z,t)
Viteza medie
v
m
(z)
Intervalul de mediere
a vitezei (10 min)
t
v(z,t)
V(z,t)
(z,t)
v
m
(z)
t
v(z,t)
20

(2) Intensitatea turbulenŃei la înălŃimea z se va determina cu relaŃia:
( )
( ) ¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
´
¦
≤ =
= ≤ <
|
|
¹
|

\
|

=
min min v
max min
0
v
pentru
m 200 z pentru
ln 5 , 2
z z z z I
z z
z
z
z I
β
(2.16).
(3) Potrivit măsurătorilor din atmosferă, valorile factorului de proporŃionalitate β variază cu
rugozitatea suprafeŃei terenului (z
0
, m) şi pot fi considerate, simplificat, independente de înălŃimea
z deasupra terenului:
( ) 5 , 7 ln 856 , 0 5 , 4 5 , 4
0
≤ − = ≤ z β (2.17).
În Tabelul 2.4 sunt date valorile β pentru a fi utilizate în relaŃia (2.16).

Tabelul 2.4. Valori ale lui β in funcŃie de categoria de teren
Categoria de teren 0 I II III IV
β 2,74 2,74 2,66 2,35 2,12

VariaŃia intensităŃii turbulenŃei cu înălŃimea deasupra terenului pentru diferite rugozităŃi (categorii
de teren) este reprezentată în Figura 2.4, pentru valorile z
0
date în Tabelul 2.1.
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40
I
n
a
l
t
i
m
e
a

d
e
a
s
u
p
r
a

t
e
r
e
n
u
l
u
i




z
,

m
Intensitatea turbulentei, I
v
(z)
Teren categoria IV
Teren categoria III
Teren categoria II
Teren categoria I
Teren categoria 0

Fig. 2.4 Intensitatea turbulenŃei, I
v
(z)
21

(4) Pentru teren de categoria II intensitatea turbulenŃei I
v
(z) poate fi aproximată de relaŃia :
( )
( ) ¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
´
¦
≤ =
= ≤ <
|
|
¹
|

\
|
=
min min v
max min
0 v
pentru
m 200 z pentru
ln
1
z z z z I
z z
z
z
z I (2.18)
(5) Valoarea de vârf a vitezei vântului, v
p
(z) la o înălŃime z deasupra terenului, produsă de
rafalele vântului, se determină cu relaŃia:
( ) ( ) ( )
( )
( ) ( ) [ ] ( ) ( ) z v z c z I g z v
z v
g z v g z v z v
m pv v m
m
v
m v m p
1 1 ⋅ = ⋅ + =

⋅ + = ⋅ + =
σ
σ (2.19),
unde c
pv
(z) este factorul de rafală pentru viteza medie a vântului iar g este factorul de vârf a carui
valoare recomandată este g=3,5.
(6) Factorul de rafală pentru viteza medie a vântului, c
pv
(z) pentru o înalŃime z deasupra terenului
se defineste ca raportul dintre valoarea de vârf a vitezei vântului (produsă de rafalele vântului
turbulent) şi valoarea medie (mediata pe 10 min in cod) la înălŃimea z a vitezei vântului:
( )
( )
( )
( ) ( ) z I z I g
z v
z v
z c
v v
m
p
pv
5 , 3 1 1 ⋅ + = ⋅ + = = (2.20).
VariaŃia factorului de rafală c
pv
(z) considerand g = 3,5 este reprezentată în Fig.2.5.
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
1.00 1.25 1.50 1.75 2.00 2.25 2.50
I
n
a
l
t
i
m
e
a

d
e
a
s
u
p
r
a

t
e
r
e
n
u
l
u
i




z
,

m
Factorul de rafala aplicat vitezei, c
pv
(z)
Teren categoria IV
Teren categoria III
Teren categoria II
Teren categoria I
Teren categoria 0

Fig. 2.5 Factorul de rafală pentru viteza vântului, c
pv
(z)
22

(7) Valorile numerice ale factorului de rafală aplicat vitezei medii a vântului depind de durata de
mediere a vitezei de referinŃă a vântului si, de exemplu (vezi rel. (2.1)):
min 10
pv
min 1
pv
84 , 0 c c ⋅ ≅ (2.21)
min 10
pv
h 1
pv
05 , 1 c c ⋅ ≅ (2.22).
(8) Valoarea de varf a presiunii dinamice a vântului, q
p
(z) la o înălŃime z deasupra terenului,
produsă de rafalele vântului, se va determina cu relaŃia:
( ) ( ) ( ) [ ] ( ) ( ) [ ] ( ) ( ) z q z c z I g z q z I g z q z q
m pq v m
2
v m p
2 1 1 ⋅ = ⋅ + ≅ ⋅ + = (2.23).
Eroarea produsă de ignorarea termenului de ordinul doi al intensitaŃii turbulenŃei este mai mica de
5%.
(9) Factorul de rafală pentru presiunea dinamică medie a vântului, c
pq
(z) la înălŃimea z deasupra
terenului se defineste ca raportul dintre valoarea de varf a presiunii dinamice a vântului (produsă
de rafalele vântului) şi valoarea medie a presiunii dinamice a vântului (produsă de viteza medie a
vântului) la înălŃimea z, respectiv:
( )
( )
( )
( ) ( ) z I z I g
z q
z q
z c
v v
m
p
pq
7 1 2 1 ⋅ + = ⋅ + ≅ = (2.24).
Variatia factorului de rafală pentru presiunea dinamică a vântului cu g = 3,5 este reprezentată în
Fig.2.6.
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00
I
n
a
l
t
i
m
e
a

d
e
a
s
u
p
r
a

t
e
r
e
n
u
l
u
i




z
,

m
Factorul de rafala aplicat presiunii, c
pq
(z)
Teren categoria IV
Teren categoria III
Teren categoria II
Teren categoria I
Teren categoria 0

Fig. 2.6 Factorul de rafală pentru presiunea dinamică a vântului, c
pq
(z)
23

(10) Valorile numerice ale factorului de rafală pentru presiunea dinamică a vântului depind de
durata de mediere a vitezei de referinŃă a vântului (vezi rel. (2.6):
min 10
pq
min 1
pq
70 , 0 c c ⋅ ≅ (2.25)
min 10
pq
h 1
pq
1 , 1 c c ⋅ ≅ (2.26).
(11) Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului, q
p
(z) la o înaltime z deasupra terenului
poate fi exprimată în funcŃie de valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a vântului (la 10 m, in
camp deschis – teren de categoria II):
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
b
2
pq m pq p
q z c z c z q z c z q
r
⋅ ⋅ = ⋅ = (2.27).
(12) Factorul de expunere (sau combinat), c
e
(z) se defineste ca produsul dintre factorul de rafală,
c
pq
(z) şi factorul de rugozitate, c
r
2
(z):
( ) ( ) ( ) z c z c z c
r e
2
pq
⋅ = (2.28).
Variatia factorului de expunere este reprezentată, pentru diferite categorii de teren, în Figura 2.7.
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5 5.0
I
n
a
l
t
i
m
e
a

d
e
a
s
u
p
r
a

t
e
r
e
n
u
l
u
i




z
,

m
Factorul de expunere, c
e
(z)
Teren categoria 0
Teren categoria I
Teren categoria II
Teren categoria III
Teren categoria IV

Fig. 2.7 Factorul de expunere, c
e
(z)
(13) În cazul în care efectele orografice nu pot fi neglijate, factorul de expunere, c
e
(z) se
completeaza cu factorul c
0
2
(vezi relaŃia 2.13)) astfel:
( ) ( ) ( ) z c z c c z c
r e pq
2 2
0
⋅ ⋅ = (2.29).
24

(14) Din relaŃiile (2.27) şi (2.28), valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului la o înalŃime z
deasupra terenului, q
p
(z) se poate exprima sintetic în funcŃie de factorul de expunere, c
e
(z) şi de
valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a vântului, q
b
:
( ) ( )
b p
q z c z q
e
⋅ = (2.30).

25

3 ACłIUNEA VÂNTULUI ASUPRA CLADIRILOR ŞI STRUCTURILOR

3.1 Elemente generale

(1) În cele ce urmează se prezintă elementele de bază şi metodele folosite pentru evaluarea
acŃiunii şi efectelor vântului asupra clădirilor şi structurilor curente.
(2) AcŃiunea statică echivalentă a vântului se defineşte ca fiind acŃiunea care, aplicată static pe
clădire / structură sau pe elementele sale, produce valorile maxime ale deplasărilor şi eforturilor
induse de acŃiunea reală a vântului.
(3) AcŃiunea vântului este reprezentată de presiunile produse de vânt pe suprafeŃele clădirilor şi
structurilor, sau de forŃele produse de vânt pe clădiri şi structuri. AcŃiunile din vânt sunt acŃiuni
variabile în timp şi actionează atât direct, ca presiuni pe suprafeŃele exterioare ale clădirilor şi
structurilor închise cât şi indirect pe suprafeŃele interioare ale clădirilor şi structurilor închise, din
cauza porozitaŃii suprafeŃelor exterioare. Presiunile pot acŃiona direct şi pe suprafeŃele interioare
ale clădirilor şi structurilor deschise. Presiunile actionează pe suprafaŃa construcŃiilor rezultând
forŃe normale pe suprafeŃele acestora. În plus, atunci când suprafeŃe mari ale construcŃiilor sunt
expuse vântului, forŃele de frecare orizontale ce acŃionează tangenŃial la suprafeŃe pot avea efecte
semnificative.
(4) AcŃiunea vântului este clasificată ca acŃiune variabilă fixă şi acŃiunile din vânt evaluate cu
prezentul cod sunt reprezentate prin valori caracteristice.
(5) AcŃiunile din vânt pe construcŃii cu răspuns dinamic pe direcŃia vântului sunt reprezentate
simplificat printr-un set de presiuni sau forŃe static echivalente care se obŃin prin înmulŃirea
valorilor de vârf ale presiunilor sau forŃelor ce actionează pe construcŃie cu un coeficient al
răspunsului dinamic.
(6) Răspunsul total pe direcŃia vântului turbulent este suma dintre:
i. o componentă care acŃionează practic static, şi
ii. o componentă rezonantă fluctuantă provocată de acele fluctuaŃii ale excitaŃiei turbulente
având frecvenŃa în vecinătatea frecvenŃelor proprii de vibraŃie ale structurii.
Pentru majoritatea clădirilor / structurilor având frecvenŃa fundamentală de vibraŃie peste 1 Hz
(perioada fundamentală de vibraŃie sub 1 s), componenta rezonantă este neglijabilă şi răspunsul la
vânt poate fi, in mod simplificat, considerat static.
Pentru clădirile / structurile cu răspuns dinamic la vânt, ponderea componentei rezonante
corespunzând frecvenŃei fundamentale de vibraŃie a structurii este de obicei dominantă faŃă de
ponderile celorlalte componente ce corespund frecvenŃelor modurilor superioare de vibraŃie.
26

Prevederile prezentului cod permit evaluarea răspunsul dinamic produs de continutul de frecventa
al vantului turbulent în rezonanŃă cu modul propriu fundamental de vibraŃie pe direcŃia vântului.
(7) Efectele vântului pe clădirile / structurile neuzuale ca tip, complexitate şi dimensiuni, pe
structurile cu înălŃimi (clădiri, antene) sau deschideri (poduri) de peste 200 m, pe antenele
ancorate şi pe podurile suspendate necesită studii speciale de ingineria vântului.
(8) Pentru structurile foarte flexibile, precum cabluri, antene, turnuri, coşuri de fum şi poduri,
interacŃiunea vânt-structură produce un răspuns aeroelastic al acestora. În Capitolul 6 sunt date
reguli simplificate pentru evaluarea răspunsului aeroelastic.

3.2 Presiunea vântului pe suprafeŃe

(1) Presiunea vântului ce actionează pe suprafeŃele rigide exterioare ale clădirii / structurii se
determină cu relaŃia:
( )
e pe e
z q c w
p
⋅ = (3.1)
unde:
q
p
(z
e
) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota z
e
;
z
e
este înalŃimea de referinŃă pentru presiunea exterioară (vezi Capitolul 4);
c
pe
este coeficientul aerodinamic de presiune pentru suprafeŃe exterioare (vezi
Capitolul 4).

(2) Presiunea vântului ce actionează pe suprafeŃele rigide interioare ale clădirii / structurii se
determină cu relaŃia:
( )
i pi i
z q c w
p
⋅ = (3.2)
unde:
q
p
(z
i
) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota z
i
;
z
i
este înalŃimea de referinŃă pentru presiunea interioară (vezi Capitolul 4);
c
pi
este coeficientul aerodinamic de presiune pentru suprafeŃe interioare (vezi
Capitolul 4).

(3) Presiunea totală a vântului pe un element de construcŃie este suma algebrică a presiunilor
(orientate către suprafaŃă) şi sucŃiunilor (orientate dinspre suprafaŃă) pe cele 2 feŃe ale
elementului. Presiunile sunt considerate cu semnul (+) iar sucŃiunile cu semnul (-), Figura 3.1.

27


Figura 3.1 Presiuni pe suprafeŃe [2], [3]

3.3 ForŃe din vânt

(1) ForŃa din vânt acŃionând asupra unei clădiri / structuri sau asupra unui element structural poate
fi determinată în două moduri:
i. ca forŃă globală utilizând coeficienŃii aerodinamici de forŃă, sau
ii. prin sumarea presiunilor acŃionând pe suprafeŃele (rigide) ale clădirii / structurii utilizând
coeficienŃii aerodinamici de presiune.
(2) ForŃa din vânt va fi evaluată pentru cea mai defavorabila direcŃie a vântului faŃă de clădire /
structură.
(3) ForŃa globală pe direcŃia vântului F
w
, ce actionează pe structură sau pe un element structural
având aria de referinŃă A
ref
orientată perpendicular pe direcŃia vântului, se determină cu relaŃia
generală:
( )
ref e f d w
A z q c c F ⋅ ⋅ ⋅ =
p
(3.3)
sau prin compunerea vectorială a forŃelor pentru elementele structurale individuale cu relaŃia:
( )

⋅ ⋅ ⋅ =
elemente
ref e f d w
A z q c c F
p
(3.4).
In relatiile (3.3) si (3.4):
q
p
(z
e
) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota z
e
;
Presiune
interioara
pozitiva
Presiune
interioara
negativa
poz poz
poz
poz
neg neg
neg
neg neg
neg
neg
neg
Vant Vant
Vant Vant
28

c
d
este coeficientul de răspuns dinamic al construcŃiei (vezi Capitolul 5);
c
f
este coeficientul aerodinamic de forŃă pentru clădire / structură sau element
structural, ce include si efectele frecării (vezi Capitolul 4);
A
ref
este aria de referinŃă, orientată perpendicular pe direcŃia vântului, pentru clădiri /
structuri (rel. (3.3)) sau elemente sale (rel. (3.4)).
(4) ForŃa globală pe direcŃia vântului, F
w
ce actionează pe clădire / structură sau pe un element
structural poate fi determinată prin compunerea vectorială a forŃelor F
w,e
, F
w,i
,

calculate pe baza
presiunilor exterioare şi interioare cu relaŃiile (3.5) şi (3.6)
- forŃe provenind din presiunile ce se exercită pe suprafeŃe exterioare
( )

⋅ ⋅ =
rafete
ref e e d e w
A z w c F
sup
,
(3.5)
- forŃe provenind din presiunile ce se exercită pe suprafeŃe interioare
( )

⋅ =
rafete
ref i i i w
A z w F
sup
,
(3.6)
cu forŃele de frecare, F
fr
rezultate din frecarea vântului paralel cu suprafeŃele exterioare, calculate
cu relaŃia (3.7):
( )
fr e fr fr
A z q c F ⋅ ⋅ =
p
(3.7).
In relatiile (3.5), (3.6) si (3.7):
c
d
este coeficientul de răspuns dinamic al construcŃiei (vezi Capitolul 5);
w
e
(z
e
) este presiunea vântului ce actionează pe o suprafaŃa exterioară individuală la
înalŃimea z
e
;
w
i
(z
i
) este presiunea vântului ce actionează pe o suprafaŃă interioară individuală la
înalŃimea z
i
;
A
ref
este aria de referinŃă a suprafeŃei individuale;
c
fr
este coeficientul de frecare (vezi pct. 4.5);
A
fr
este aria suprafeŃei exterioare orientată paralel cu direcŃia vântului (vezi pct. 4.5).
(5) Efectele generate de frecarea vântului pe suprafeŃe pot fi neglijate atunci când aria totală a
suprafeŃelor paralele cu direcŃia vântului (sau puŃin înclinate faŃă de aceasta) reprezintă mai puŃin
de ¼ din aria totală a tuturor suprafeŃelor exterioare perpendiculare pe direcŃia vântului. Efectele
generate de frecarea vântului pe suprafeŃe nu vor fi neglijate pentru starea limită de echilibru
static, EQU (vezi CR 0 si EN 1990).
(6) Efectele de torsiune generală produse de acŃiunea oblică a vântului sau de rafalele necorelate
ale vântului acŃionând pe clădiri / structuri cvasi-paralelipipedice pot fi estimate simplificat
considerând aplicarea forŃei F
w
cu o excentricitate e = b /10, unde b este dimensiunea laturii
29

secŃiunii transversale a construcŃiei orientată (cvasi)-perpendicular pe direcŃia vântului (vezi si
pct. 4.1.8).

3.4 Coeficientul de răspuns dinamic al construcŃiei

3.4.1 GeneralităŃi
(1) Coeficientul de răspuns dinamic al construcŃiei, c
d
consideră atât amplificarea efectelor
acŃiunii vântului datorită vibraŃiilor structurii produse de turbulenŃa atmosferică cât şi reducerea
efectelor acŃiunii vântului datorită apariŃiei nesimultane a valorilor de vârf ale presiunii vântului
ce se exercită pe suprafaŃa construcŃiei.
(2) Amplificarea răspunsului structural este cu atât mai mare cu cât structura este mai flexibilă,
mai uşoară şi cu amortizare mai redusă. Reducerea răspunsului structural datorită apariŃiei
nesimultane a valorilor de vârf ale presiunii vântului este cu atât mai mare cu cât suprafaŃa
construcŃiei expusă acŃiunii vântului este mai mare.

3.4.2 Evaluarea coeficientului de răspuns dinamic
3.4.2.1 Procedura simplificată
(1) Simplificat, coeficientul de răspuns dinamic, c
d
poate fi determinat astfel:
- conform prevederilor din subcapitolul 5.4, pentru clădirile paralelipipedice cu o înalŃime
de cel mult 30 m si avand dimensiuni in plan de cel mult 50 m;
- c
d
=1 pentru faŃade şi elemente de acoperiş ce au o frecvenŃă proprie de vibraŃie mai mare
de 5Hz; frecvenŃele proprii de vibraŃie ale fatadelor şi elementelor de acoperiş pot fi
determinate folosind prevederile din Anexa C; de obicei, deschiderile vitrate mai mici de
3m au frecvenŃe proprii mai mari de 5Hz;
- c
d
= 1 pentru coşurile de fum cu secŃiune transversală circulară, care au înălŃimea h < 60
m şi care respectă condiŃia h < 6,5d, unde d este diametrul coşului de fum.
(2) În cazul neincadrării in condiŃiile indicate la 3.4.2.1(1) se va utiliza procedura de evaluare
detaliată de la 3.4.2.2.

3.4.2.2 Procedura de evaluare detaliată
(1) In cazul general, valoarea coeficientului de răspuns dinamic, c
d
se va determina cu relaŃia:
30

( )
( )
s
s
d
z I
R B z I k
c
v
2 2
v p
7 1
2 1
⋅ +
+ ⋅ ⋅ ⋅ +
= (3.8)
unde:
z
s
este înaltimea de referinŃă pentru determinarea coeficientului de răspuns dinamic; aceasta
inaltime se determină conform Fig. 3.2; pentru cazurile care nu sunt prezentate în Fig. 3.2,
z
s
poate fi luata ca fiind egală cu h, înalŃimea structurii;
k
p
este factorul de vârf pentru răspunsul extrem maxim al structurii; calculul factorului de
vârf, k
p
este dat în Capitolul 5;
I
v
este intensitatea turbulenŃei vântului definită in subcapitolul 2.4;
B
2
este factorul de răspuns nerezonant (cvasi-static), ce evaluează corelaŃia presiunilor din
vânt pe suprafaŃa construcŃiei (evaluează componenta nerezonantă a răspunsului); calculul
detaliat al factorului de răspunsului nerezonant, B
2
este dat în Capitolul 5;
R
2
este factorul de răspuns rezonant, ce evaluează efectele de amplificare dinamică a
răspunsului structural produse de continutul de frecvente al turbulenŃei în cvasi-rezonanŃă
cu frecventa proprie fundmentala de vibraŃie a structurii (evaluează componenta rezonantă
a răspunsului); calculul detaliat al factorului de raspuns rezonant, R
2
este dat în Capitolul
5.
(2) RelaŃia (3.8) are la bază ipoteza că sunt semnificative doar vibraŃiile structurii în direcŃia
vântului, corespunzatoare modului propriu fundamental de vibraŃie.


z
S
= 0,6
.
h ≥ z
min

min s
z
h
h z ≥ + =
2
1

min s
z
h
h z ≥ + =
2
1

a) structuri verticale, clădiri.
b) structuri ce vibrează în plan
orizontal, grinzi
c) structuri tip panou
(publicitar)
Fig. 3.2. InălŃimea de referinŃă z
s
pentru calculul dinamic la vânt al construcŃiilor de forma
paralelipipedică [2], [3]
31

(3) Pentru clădiri inalte sau flexibile (inălŃimea h ≥ 30 m sau frecvenŃa proprie de vibraŃie n
1
≤ 1
Hz), verificarea la starea limită de serviciu va utiliza valorile maxime ale deplasării şi acceleraŃiei
clădirii pe direcŃia vântului, prima evaluată la înălŃimea z = z
s
si cea de a doua la inălŃimea z = h.
În Capitolul 5 este dată o metodă de determinare a acestor mărimi de răspuns.
(4) Pentru clădiri zvelte (h/d > 4) şi pentru coşuri de fum (h/d > 6,5) dispuse în perechi sau
grupate se va considera sporirea efectelor vântului produse de siajul turbulent (vezi Capitolul 6).
(5) Efectele produse de siajul turbulent asupra unei clădiri sau asupra unui coş de fum pot fi,
simplificat, considerate neglijabile dacă cel puŃin una dintre condiŃiile următoare este verificată:
- distanŃa dintre două clădiri sau coşuri de fum este de 25 ori mai mare decat dimensiunea
clădirii sau a coşului măsurată perpendicular pe direcŃia vântului;
- frecvenŃa proprie fundamentală de vibraŃie a clădirii sau a coşului (pentru care se
evaluează efectele produse de turbulenŃa siajului) este mai mare de 1 Hz.
(6) Dacă nu sunt indeplinite condiŃiile date la 3.4.2.2(5) este necesară efectuarea de teste în
tunelul aerodinamic de vânt.
32

4 COEFICIENłI AERODINAMICI DE FORłĂ ŞI DE PRESIUNE

4.1 GeneralităŃi
(1) Evaluarea efectelor vântului asupra suprafeŃelor rigide ale clădirilor si structurilor se poate
face in două moduri de (i) utilizând coeficienŃi aerodinamici de presiune şi (ii) utilizând
coeficienŃi aerodinamici de forŃă.
(2) CoeficienŃii aerodinamici depind, in general, de: geometria şi dimensiunile construcŃiei, de
unghiul de atac al vântului (poziŃia relativă a corpului în curentul de aer), de categoria de
rugozitate a suprafeŃei terenului la baza construcŃiilor, de numărul Reynolds etc.
(3) Prevederile acestui capitol se referă la determinarea coeficienŃilor aerodinamici necesari
pentru evaluarea acŃiunii vântului asupra suprafeŃelor rigide ale clădirilor si structurilor. În funcŃie
de elementul sau clădirea / structura pentru care este necesară evaluarea acŃiunii vântului,
coeficienŃii aerodinamici adecvaŃi sunt:
- coeficienŃi de presiune exterioară şi interioară, c
pe(i)
, vezi 4.1 (4);
- coeficienŃi de presiune netă, c
p,net
, vezi 4.1 (5);
- coeficienŃi de frecare, c
fr
, vezi 4.1 (6);
- coeficienŃi de forŃă, c
f
, vezi 4.1 (7).
(4) CoeficienŃii de presiune exterioară sunt folosiŃi pentru determinarea presiunii vântului pe
suprafeŃele exterioare ale cladirilor şi structurilor; coeficienŃii de presiune interioară sunt folosiŃi
pentru determinarea presiunii vântului pe suprafetele interioare ale clădirilor şi structurilor.
CoeficienŃii de presiune exterioară pot fi coeficienŃi globali şi coeficienŃi locali. CoeficienŃii locali
dau coeficienŃii de presiune valabili pentru arii expuse de 1 m
2
şi sunt folositi pentru proiectarea
elementelor de dimensiuni reduse şi a prinderilor. CoeficienŃii globali dau coeficienŃii de presiune
valabili pentru arii expuse de peste 10 m
2
si sunt folositi pentru proiectarea cladirilor/structurilor
sau a elementelor acestora avand arii expuse mai mari de 10 m
2
.
CoeficienŃii de presiune interioară şi exterioară sunt determinaŃi pentru:
- clădiri, folosind prevederile de la 4.2, atât pentru presiunile interioare cât şi pentru
presiunile exterioare,
- cilindri circulari, folosind prevederile de la 4.2.9 pentru presiunile interioare şi de la 4.9.1
pentru presiunile exterioare.
(5) CoeficienŃii de presiune netă sunt folosiŃi pentru determinarea rezultantei presiunii vântului pe
suprafeŃele rigide ale clădirilor / structurilor sau ale componentelor acestora.
CoeficienŃii de presiune netă sunt determinaŃi pentru:
- copertine, folosind prevederile de la 4.3;
33

- pereŃi individuali, parapete, panouri publicitare şi garduri folosind prevederile de la 4.4.
(6) CoeficienŃii de frecare sunt determinaŃi pentru pereŃi şi pentru suprafeŃele definite în 3.3 (4) şi
(5), folosind prevederile de la 4.5.
(7) CoeficienŃii de forŃă sunt folosiŃi pentru determinarea forŃei globale din vânt pe structură,
element structural sau componentă, incluzând în acest efect şi frecarea, dacă aceasta nu este
exclusă în mod explicit.
CoeficienŃii de forŃă sunt determinaŃi pentru:
- panouri, folosind prevederile de la 4.4.3;
- elemente structurale cu secŃiunea dreptunghiulară, folosind prevederile de la 4.6;
- elemente structurale cu secŃiunea cu muchii ascuŃite, folosind prevederile de la 4.7;
- elemente structurale cu secŃiunea poligonală regulată, folosind prevederile de la 4.8;
- cilindri circulari, folosind prevederile de la 4.9.2 si 4.9.3;
- sfere, folosind prevederile de la 4.10;
- structuri cu zăbrele şi eşafodaje, folosind prevederile de la 4.11;
- steaguri, folosind prevederile de la 4.12.
(8) Daca fluctuaŃiile instantanee ale vântului pe suprafeŃele rigide ale unei construcŃii pot produce
încărcări cu asimetrie importantă şi forma construcŃiei este sensibilă la asemenea încărcări (de
exemplu pentru clădiri simetrice cu un singur nucleu central supuse la torsiune), atunci efectul
acestora trebuie luat în considerare.
Pentru construcŃii dreptunghiulare sensibile la torsiune se va folosi distribuŃia presiunii dată în
Figura 4.1 în vederea reprezentării efectelor de torsiune produse de un vânt incident ne-
perpendicular sau produse de lipsa de corelaŃie între valorile de vârf ale forŃelor din vânt ce
acŃionează în diferite puncte ale construcŃiei.
(9) În cazul în care gheaŃa sau zăpada modifică geometria structurii şi schimbă forma şi/sau aria
de referinŃă, forma şi/sau aria de referinŃă vor fi cele corespunzatoare suprafeŃei stratului de
zăpadă sau gheaŃă.
34


Figura 4.1 DistribuŃia presiunii vantului pentru considerarea efectelor de torsiune. Zonele şi
valorile pentru c
pe
sunt date în Tabelul 4.1 şi Figura 4.5 [2], [3]

4.2 CoeficienŃii de presiune pentru clădiri
4.2.1 GeneralitaŃi
(1) CoeficienŃii de presiune, c
pe
, pentru clădiri şi părŃi individuale din clădiri depind de mărimea
ariei expuse - A. Aceştia sunt daŃi în tabele, pentru arii expuse, A de 1 m
2
şi 10 m
2
, pentru
configuraŃii tipice de clădiri, sub notaŃiile c
pe,1
pentru coeficienŃi locali, respectiv c
pe,10
pentru
coeficienŃi globali.
Nota 1: Aria expusă este acea arie a structurii prin care se transmite acŃiunea vântului în secŃiunea
considerata in calcul.
Nota 2: Pentru alte arii expuse variaŃia valorilor poate fi obŃinută din Fig. 4.2.
(2) Valorile c
pe,1
sunt folosite la proiectarea elementelor de dimensiuni reduse şi ale prinderilor cu
o arie pe element de cel mult 1m
2
(de exemplu, elemente de faŃadă sau de acoperiş). Valorile
c
pe,10
sunt folosite la proiectarea structurii de rezistenŃă a clădirii.
(3) Valorile c
pe,10
şi c
pe,1
din Tabelele 4.1 ÷ 4.5 sunt date pentru direcŃiile ortogonale ale vântului
de 0
0
, 90
0
şi 180
0
.
Notă: Valorile din Tabelele 4.1 ÷ 4.5 sunt aplicabile numai pentru clădiri.

c
pe
– zona E
c
pe
– zona D
V
35


Notă:
c
pe
= c
pe,1
A ≤ 1m
2

c
pe
= c
pe,1
+ (c
pe,10
- c
pe,1
) log
10
A 1m
2
< A < 10m
2

c
pe
= c
pe,10
A ≥ 10m
2


Fig. 4.2 VariaŃia coeficientului de presiune cu dimensiunile ariei expuse vântului A [2], [3]

(4) Pentru cornişe, presiunea pe intradosul cornişei este egală cu presiunea corespunzătoare zonei
de perete adiacent cornişei; presiunea pe extradosul cornişei este egală cu presiunea
corespunzătoare zonei adiacente de acoperiş (vezi Figura 4.3).


Figura 4.3 – Presiuni pe cornişa acoperişului [2], [3]

4.2.2 PereŃi verticali ai clădirilor cu formă dreptunghiulară în plan
(1) ÎnălŃimile de referinŃă, z
e
, pentru determinarea profilului presiunii vântului pe pereŃii verticali
ai clădirilor cu formă dreptunghiulară în plan, expuşi acŃiunii vântului (zona D, Figura 4.5)
depind de raportul h/b şi sunt date în Figura 4.4 pentru următoarele trei cazuri:
- pentru clădirile la care înălŃimea h este mai mică decât b se va considera o singura zonă;
presiunea pe extradosul
cornişei
presiunea pe intradosul
cornişei
cornişa
36

- pentru clădirile la care înălŃimea h este mai mare decât b, dar mai mică decât 2b se vor
considera două zone: zonă inferioară extinzându-se de la nivelul terenului până la o înălŃime
egală cu b şi zonă superioară;
- pentru clădirile la care înălŃimea h este mai mare de 2b se vor considera mai multe zone astfel: o
zonă inferioară extinzându-se de la nivelul terenului până la o înălŃime egală cu b; o zonă
superioară extinzându-se de la vârful clădirii în jos pe o înălŃime b; o zonă de mijloc, între zonele
precedente, divizată în benzi orizontale cu o înaltime h
banda
, aşa cum este arătat în Figura 4.4.
Pentru determinarea profilului presiunii vântului pe pereŃii laterali şi pe peretele din spate (zonele
A, B, C si E, vezi Figura 4.5), înălŃimea de referinŃă, z
e
, este egală cu înălŃimea clădirii.

FaŃadă ÎnălŃime de
referinŃă
Forma profilului presiunii
vântului pe suprafaŃă


q
p
(z)=q
p
(z
e
)
q
p
(z)=q
p
(h)
q
p
(z)=q
p
(b)
37


Figura 4.4 ÎnălŃimi de referinŃă z
e
în funcŃie de h şi b, şi
profilul corespondent al presiunii vântului [2], [3]

(2) Zonele A, B, C, D şi E pentru care sunt definiŃi coeficienŃii de presiune exterioară c
pe,10
şi c
pe,1

sunt date în Figura 4.5. Valorile coeficienŃilor de presiune exterioară c
pe,10
şi c
pe,1
sunt date în
Tabelul 4.1, în funcŃie de raportul h/d. Valorile intermediare pot fi obŃinute prin interpolare
liniară. Valorile din Tabelul 4.1 pot fi aplicate şi peretilor cladirilor cu acoperişuri cu una sau
două pante.

Tabelul 4.1 Valori ale coeficienŃilor de presiune exterioară pentru pereŃii verticali ai clădirilor cu
formă dreptunghiulară în plan [2], [3]
Zona A B C D E
h/d c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1

5 -1.2 -1.4 -0.8 -1.1 -0.5 +0.8 +1.0 -0.7
1 -1.2 -1.4 -0.8 -1.1 -0.5 +0.8 +1.0 -0.5
≤0.25 -1.2 -1.4 -0.8 -1.1 -0.5 +0.7 +1.0 -0.3
Notă: Pentru cladirile cu h/d > 5, încărcarea totală din vânt se bazează pe regulile date în 4.6 - 4.8 şi 4.9.2.

q
p
(z)=q
p
(b)
q
p
(z)=q
p
(h)
q
p
(z)=q
p
(z
banda
)
z
e
=z
banda

h
banda

38


Figura 4.5 NotaŃii pentru pereŃii verticali [2], [3]

(3) În cazurile când forŃa vântului pe structurile de clădiri este determinată prin aplicarea
simultană a coeficienŃilor de presiune c
pe
pe zonă din faŃă (expusă) şi pe zona din spate
(neexpusă) (zonele D şi E) ale clădirii; lipsa de corelaŃie a presiunilor vântului între cele două
zone se poate considera astfel: pentru clădirile cu h/d ≥ 5, forŃa rezultantă este înmulŃită cu 1;
pentru clădirile cu h/d ≤ 1, forŃa rezultantă este înmulŃită cu 0,85; pentru valori intermediare ale
h/d, se poate aplica interpolarea liniară.

DirecŃia
vântului
DirecŃia
vântului
DirecŃia
vântului
DirecŃia
vântului
DirecŃia
vântului
DirecŃia
vântului
DirecŃia
vântului
ElevaŃie
ElevaŃie pentru e ≥ d ElevaŃie pentru e ≥5d
Elevatie pentru e < d
e = b sau 2h,
oricare este mai mică

b: dimensiunea laturii perpendiculare pe direcŃia vântului
39

4.2.3 Acoperişuri plate
(1) Acoperişurile vor fi considerate plate dacă panta α este în intervalul de -5
0
<α <5
0
.
(2) Acoperişurile vor fi divizate în zone conform Figurii 4.6.
(3) ÎnălŃimea de referinŃă pentru acoperisurile plate şi acoperişurile cu streaşină curba va fi
considerată ca fiind h. ÎnălŃimea de referinŃă pentru acoperişurile plate prevăzute cu atic (cu
parapete) va fi considerată ca fiind h + h
p
, vezi Figura 4.6
(4) CoeficienŃii de presiune pentru fiecare zonă sunt daŃi în Tabelul 4.2.
(5) Rezultanta coeficientului de presiune pe parapet se determină utilizând prevederile de la 4.4.

Figura 4.6 - NotaŃii pentru acoperişurile plate [2], [3]
DirecŃia
vântului
e=b sau 2h
care este mai mică
b - dimensiunea laturii
perpendiculare pe direcŃia vântului
înalŃimea de referinŃă:
z
e
= h
atic (parapet) streaşină curbă
Limită streaşină
z
e
= h
z
e
= h + h
p

40

Tabelul 4.2 Valori ale coeficienŃilor de presiune exterioară pentru acoperişuri plate [2], [3]

Zona
F G H I
Tip de acoperiş
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1

+0,2
Margini drepte -1,8 -2,5 -1,2 -2,0 -0,7 -1,2
-0,2
+0,2
h
p
/h = 0,025
-1,6 -2,2 -1,1 -1,8 -0,7 -1,2
-0,2
+0,2
h
p
/h = 0,05
-1,4 -2,0 -0,9 -1,6 -0,7 -1,2
-0,2
+0,2
Cu
parapete
h
p
/ h =0,10
-1,2 -1,8 -0,8 -1,4 -0,7 -1,2
-0,2
+0,2
r/h = 0,05 -1,0 -1,5 -1,2 -1,8 -0,4
-0,2
+0,2
r/h = 0,10 -0,7 -1,2 -0,8 -1,4 -0,3
-0,2
+0,2
Streaşină
curbă
r/h = 0,20 -0,5 -0,8 -0,5 -0,8 -0,3
-0,2
+0,2
α = 30° -1,0 -1,5 -1,0 -1,5 -0,3
-0,2
+0,2
α = 45° -1,2 -1,8 -1,3 -1,9 -0,4
-0,2
+0,2
Streaşină
la
mansardă
α = 60° -1,3 -1,9 -1,3 -1,9 -0,5
-0,2
Nota 1. Pentru acoperişuri cu parapete sau streaşini curbe în cazul valorilor intermediare ale h
p
/h şi
r/h se poate utiliza interpolarea liniară.
Nota 2. Pentru acoperişurile cu margini se poate interpola liniar între α = 30°, 45° şi α = 60°. Pentru
α > 60° se interpolează liniar între valorile pentru α = 60° şi valorile pentru acoperişuri plate cu
margini drepte.
Nota 3. Pentru zona I se vor considera valorile cu ambele semne.
Nota 4. Pentru streaşina mansardei, coeficienŃii de presiune exterioară sunt daŃi în Tabelul 4.4a
"CoeficienŃi de presiune exterioară pentru acoperişuri cu două pante (direcŃia vântului θ = 0°)",
Zonele F şi G, cu considerarea unghiului streaşinii mansardei.
Nota 5. Pentru streaşini curbe, coeficienŃii de presiune exterioară sunt obŃinuŃi prin interpolare liniară
în lungul curbei între valorile pentru pereŃi şi cele pentru acoperiş.
Nota 6. Pentru streaşinile de la mansardă avand dimensiunea orizontala mai mica de e/10 se vor folosi
valorile corespunzatoare marginilor drepte.
(6) Pentru acoperişurile lungi se vor considera forŃele de frecare in lungul clădirii.
41

4.2.4 Acoperişuri cu o singură pantă
(1) Acoperişul va fi divizat în zone conform Figura 4.7.
(2) ÎnălŃimea de referinŃă, z
e
va fi considerată egală cu h.
(3) CoeficienŃii de presiune pentru fiecare zonă sunt daŃi în Tabelul 4.3.
(4) Pentru acoperişurile lungi se vor considera forŃele de frecare.



Figura 4.7 NotaŃii pentru acoperişurile cu o singură pantă [2], [3]
(b) direcŃia vântului θ = 0
0
si θ = 180
0

înălŃimea de referinŃă:
z
e
= h
DirecŃia
vântului
DirecŃia
vântului
vânt
vânt
e=b sau 2h
care este mai mică
b - dimensiunea laturii
perpendiculare pe direcŃia vântului
(c) direcŃia vântului θ = 90
0

streaşina de
sus
streaşina de
jos
streaşina de
sus
streaşina
de jos
streaşina de sus
streaşina de jos
(a) cazul general
F
sus
F
jos


42

Tabel 4.3a Valori ale coeficienŃilor de presiune exterioară pentru acoperişuri cu o singură pantă
[2], [3]
Zone pentru direcŃia vântuluiθ = 0° Zone pentru direcŃia vântului θ = 180°
F G H F G H
Unghi
de
pantă
α
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
-1,7 -2,5 -1,2 -2,0 -0,6 -1,2

+0,0 +0,0 +0,0
-2,3 -2,5 -1,3 -2,0 -0,8 -1,2
-0,9 -2,0 -0,8 -1,5 -0,3
15°
+0,2 +0,2 + 0,2
-2,5 -2,8 -1,3 -2,0 -0,9 -1,2
-0,5 -1,5 -0,5 -1,5 -0,2
30°
+0,7 +0,7 +0,4
-1,1 -2,3 -0,8 -1,5 -0,8
-0,0 -0,0 -0,0
45°
+0,7 +0,7 +0,6
-0,6 -1,3 -0,5 -0,7
60° +0,7 +0,7 +0,7 -0,5 -1,0 -0,5 -0,5
75° +0,8 +0,8 +0,8 -0,5 -1,0 -0,5 -0,5

Tabel 4.3b Valori ale coeficienŃilor de presiune exterioară pentru acoperişuri cu o singură pantă
[2], [3]
Zone pentru direcŃia vântului θ = 90°
F
sus
F
jos

G H I
Unghi de
pantă α
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
5° -2,1 -2,6 -2,1 -2,4 -1,8 -2,0 -0,6 -1,2 -0,5
15° -2,4 -2,9 -1,6 -2,4 -1,9 -2,5 -0,8 -1,2 -0,7 -1,2
30° -2,1 -2,9 -1,3 -2,0 -1,5 -2,0 -1,0 -1,3 -0,8 -1,2
45° -1,5 -2,4 -1,3 -2,0 -1,4 -2,0 -1,0 -1,3 -0,9 -1,2
60° -1,2 -2,0 -1,2 -2,0 -1,2 -2,0 -1,0 -1,3 -0,7 -1,2
75° -1,2 -2,0 -1,2 -2,0 -1,2 -2,0 -1,0 -1,3 -0,5
Nota 1. Pentru θ = 0° (vezi Tabelul 4.3a), presiunea variază rapid între valorile pozitive şi
valorile negative pe panta expusă vântului pentru un unghi de pantă α de la +5° la +45°, astfel
încât sunt date atât valorile pozitive cât şi cele negative. Pentru aceste acoperişuri, trebuie
considerate două cazuri: unul cu toate valorile pozitive, şi unul cu toate valorile negative. Pe
aceeaşi faŃă nu este permisă considerarea simultana a valorilor negative şi pozitive.
Nota 2. Pentru unghiurile de pantă intermediare, se poate interpola liniar între valorile de acelaşi
semn. Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a permite interpolarea.
43

4.2.5 Acoperişuri cu două pante
(1) Acoperişul va fi împarŃit în zone conform Figurii 4.8.
(2) ÎnălŃimea de referinŃă, z
e
va fi considerată egală cu h.
(3) CoeficienŃii presiunilor pentru fiecare zonă sunt daŃi în Tabelul 4.4.
(4) Pentru acoperişurile lungi se vor considera forŃele de frecare.

Figura 4.8 NotaŃii pentru acoperişuri cu două pante [2], [3]
(b) direcŃia vântului θ = 0
0


DirecŃia
vântului
e = b sau 2h
oricare este mai mică
b - dimensiunea laturii
perpendiculare pe direcŃia vântului
pantă expusă
DirecŃia
vântului
(c) direcŃia vântului θ = 90
0

panta neexpusă
vânt
panta expusă
pantă
expusă
Unghi de pantă negativ
Unghi de panta pozitiv
pantă
neexpusă
vânt
pantă neexpusă
C
o
a
m
a

s
a
u

d
o
l
i
e

coamă
sau dolie
(a) cazul general
44

Tabel 4.4a Valori ale coeficienŃilor de presiune exterioară pentru acoperişuri cu două pante [2], [3]
Zone pentru direcŃia vântuluiθ = 0°
F G H I J
Unghi
de
pantă α
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
-45° -0,6 -0,6 -0,8 -0,7 -1,0 -1,5
-30° -1,1 -2,0 -0,8 -1,5 -0,8 -0,6 -0,8 -1,4
-15° -2,5 -2,8 -1,3 -2,0 -0,9 -1,2 -0,5 -0,7 -1,2
+0,2 +0,2
-5° -2,3 -2,5 -1,2 -2,0 -0,8 -1,2
-0,6 -0,6
-1,7 -2,5 -1,2 -2,0 -0,6 -1,2 +0,2

+0,0 +0,0 +0,0
-0,6
-0,6
-0,9 -2,0 -0,8 -1,5 -0,3 -0,4 -1,0 -1,5
15°
+0,2 +0,2 +0,2 +0,0 +0,0 +0,0
-0,5 -1,5 -0,5 -1,5 -0,2 -0,4 -0,5
30°
+0,7 +0,7 +0,4 +0,0 +0,0
-0,0 -0,0 -0,0 -0,2 -0,3
45°
+0,7 +0,7 +0,6 +0,0 +0,0
60° +0,7 +0,7 +0,7 -0,2 -0,3
75° +0,8 +0,8 +0,8 -0,2 -0,3
Nota 1. Pentru θ = 0° presiunea variază rapid între valorile pozitive şi valorile negative pe
panta expusă vântului pentru un unghi de pantă α de la +5° la +45°, astfel încât sunt date atat
valorile pozitive cât şi cele negative. Pentru aceste acoperişuri, trebuie considerate patru cazuri
unde cele mai mari sau cele mai mici valori ale tuturor zonelor F, G şi H sunt combinate cu cele
mai mari sau cele mai mici valori din zonele I şi J. Pe aceeaşi faŃă nu este permisă considerarea
simultana a valorilor negative şi pozitive.
Nota 2. Pentru unghiurile de pantă intermediare, se poate interpola liniar între valorile de
acelaşi semn. (Nu se interpoleaza între α = +5° şi α = -5°, ci se utilizează datele pentru
acoperişurile plate de la 4.2.3). Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a permite interpolarea.

Tabelul 4.4b Valori ale coeficienŃilor de presiune exterioară pentru acoperişuri cu două pante [2], [3]
Zone pentru direcŃia vântuluiθ = 90°
F G H I
Unghi de pantă
α
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
-45° -1,4 -2,0 -1,2 -2,0 -1,0 -1,3 -0,9 -1,2
-30° -1,5 -2,1 -1,2 -2,0 -1,0 -1,3 -0,9 -1,2
-15° -1,9 -2,5 -1,2 -2,0 -0,8 -1,2 -0,8 -1,2
-5° -1,8 -2,5 -1,2 -2,0 -0,7 -1,2 -0,6 -1,2
5° -1,6 -2,2 -1,3 -2,0 -0,7 -1,2 -0,6
45

Zone pentru direcŃia vântuluiθ = 90°
F G H I
Unghi de pantă
α
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
15° -1,3 -2,0 -1,3 -2,0 -0,6 -1,2 -0,5
30° -1,1 -1,5 -1,4 -2,0 -0,8 -1,2 -0,5
45° -1,1 -1,5 -1,4 -2,0 -0,9 -1,2 -0,5
60° -1,1 -1,5 -1,2 -2,0 -0,8 -1,0 -0,5
75° -1,1 -1,5 -1,2 -2,0 -0,8 -1,0 -0,5

4.2.6 Acoperişuri cu patru pante
(1) Acoperişul va fi divizat în zone conform Figurii 4.9.
(2) ÎnălŃimea de referinŃă, z
e
va fi considerată egală cu h.
(3) CoeficienŃii de presiune pentru fiecare zonă sunt daŃi în Tabelul 4.5.
(4) Pentru acoperişurile lungi se vor considera forŃele de frecare.

Figura 4.9 NotaŃii pentru acoperişuri cu patru pante [2], [3]
(a) direcŃia vântului θ = 0
0

înalŃime de referinŃă:
z
e
= h
e = b sau 2h
oricare este mai mică
b - dimensiunea laturii
perpendiculare pe direcŃia vântului
(b) direcŃia vântului θ = 90
0

DirecŃia
vântului
DirecŃia
vântului
Vânt
Vânt
46

Tabel 4.5 Valori ale coeficienŃilor de presiune exterioară pentru acoperişuri cu patru pante [2], [3]
Zone pentru direcŃia vântului θ = 0° si θ = 90°
F G H I J K L M N
Unghiul
de pantă
α
0
pentru
θ = 0°
α
90
pentru
θ = 90°
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
c
pe,10
c
pe,1
-1,7 -2,5 -1,2 -2,0 -0,6 -1,2

+0,0 +0,0 +0,0
-0,3 -0,6 -0,6 -1,2 -2,0 -0,6 -1,2 -0,4
-0,9 -2,0 -0,8 -1,5 -0,3
15°
+0,2 +0,2 +0,2
-0,5 -1,0 -1,5 -1,2 -2,0 -1,4 -2,0 -0,6 -1,2 -0,3
-0,5 -1,5 -0,5 -1,5 -0,2
30°
+0,5 +0,7 +0,4
-0,4 -0,7 -1,2 -0,5 -1,4 -2,0 -0,8 -1,2 -0,2
-0,0 -0,0 -0,0
45°
+0,7 +0,7 +0,6
-0,3 -0,6 -0,3 -1,3 -2,0 -0,8 -1,2 -0,2
60° +0,7 +0,7 +0,7 -0,3 -0,6 -0,3 -1,2 -2,0 -0,4 -0,2
75° +0,8 +0,8 +0,8 -0,3 -0,6 -0,3 -1,2 -2,0 -0,4 -0,2
Nota 1. Pentru θ = 0°, presiunea variază rapid între valorile pozitive şi valorile negative pe panta expusă
vântului pentru un unghi de pantă α de la +5° la +45°, astfel încât sunt date atat valorile pozitive cât şi cele
negative. Pentru aceste acoperişuri, trebuie considerate două cazuri: unul cu toate valorile pozitive, şi unul
cu toate valorile negative. Pe aceeaşi faŃă nu este permisă considerarea simultana a valorilor negative şi
pozitive.
Nota 2. Pentru unghiurile de pantă intermediare, se poate interpola liniar între valorile de acelaşi semn.
Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a permite interpolarea.
Nota 3. Unghiul pantei expuse vântului va domina coeficienŃii de presiune.

4.2.7 Acoperişuri cu mai multe deschideri
(1) CoeficienŃii de presiune pentru direcŃiile vântului 0°, 90° şi 180° pentru fiecare deschidere a
unui acoperiş cu mai multe deschideri pot fi calculate din coeficientul de presiune a fiecarei
deschideri individuale.
CoeficienŃii de modificare pentru presiuni (locale sau globale) pentru direcŃiile vântului 0°, 90° şi
180° pentru fiecare deschidere se calculează:
- din prevederile punctului 4.2.4 pentru acoperişurile cu o pantă, modificaŃi pentru poziŃia
lor în concordanta cu Figura 4.10 a şi b;
47

- din prevederile punctului 4.2.5 pentru acoperişurile cu două pante pentru α < 0, modificaŃi
pentru pozitia lor în concordanŃă cu Figura 4.10 c şi d.
(2) Zonele F/G/J sunt considerate doar pentru panta expusă vântului. Zonele H şi I sunt
considerate pentru fiecare deschidere a acoperişului multiplu.
(3) ÎnălŃimea de referinŃă z
e
va fi considerată ca fiind înălŃimea structurii, h, vezi Figura 4.10.
(4) In cazul in care pe acoperiş nu există o forŃă orizontală rezultantă, fiecare deschidere se va
proiecta pentru o forŃă orizontală minimă egală cu ( )
des e
A z q ⋅ ⋅
p
05 , 0 , unde A
des
este aria in plan a
fiecărei deschideri a acoperişului.

48


Nota 1. În configuraŃia b) trebuie considerate două cazuri în funcŃie de semnul coeficientului de
presiune c
pe
de pe primul acoperiş.
Nota 2. În configuraŃia c primul c
pe
este c
pe
al acoperişului cu o singură pantă, al doilea şi toŃi
ceilalti c
pe
sunt c
pe
al acoperişului cu două pante.
Figura 4.10 NotaŃii pentru acoperişuri cu mai multe deschideri [2], [3]
p
e
r
e
t
e

p
e
r
e
t
e

p
e
r
e
t
e

p
e
r
e
t
e

p
e
r
e
t
e

p
e
r
e
t
e

p
e
r
e
t
e

p
e
r
e
t
e

p
e
r
e
t
e

p
e
r
e
t
e

49

4.2.8 Acoperişuri cilindrice şi cupole
(1) Acoperişul va fi divizat în zone conform Fig.4.11 şi Fig.4.12.
(2) ÎnălŃimea de referinŃă z
e
va fi considerată ca fiind: z
e
= h + f.
(3) Valorile pentru c
pe,10
şi c
pe,1
pentru diferite zone sunt date în Figurile 4.11 şi 4.12.

Nota 1. In zona A, pentru 0 < h/d < 0,5, c
pe,10
se obŃine prin interpolare liniară.
Nota 2. In zona A, pentru 0,2 ≤ f/d ≤ 0,3 şi h/d ≥ 0,5 se vor considera două valori pentru c
pe,10
;
diagrama nu este aplicabilă pentru acoperişuri plate.

Figura 4.11 Valorile coeficienŃilor de presiune exterioară c
pe,10
pentru acoperişurile cilindrice cu formă dreptunghiulară în plan [2], [3]

50


Nota. c
pe,10
este constant de-a lungul arcelor de cerc, intersecŃiilor de sfere şi a planelor normale pe
direcŃia vântului; într-o primă aproximare poate fi determinat prin interpolarea liniară între
valorile în A, B şi C de-a lungul arcelor de cerc paralele cu direcŃia vântului. În acelaşi mod se pot
obŃine prin interpolare liniară în Figura 4.12, valorile lui c
pe,10
în A dacă 0 < h/d < 1 şi în B sau C
dacă 0 < h/d < 0.5.

Figura 4.12 Valorile coeficienŃilor de presiune exterioară c
pe,10
pentru acoperişurile cupole cu formă circulara în plan [2], [3]

(2) CoeficienŃii de presiune pentru pereŃii clădirilor cu formă dreptunghiulară în plan şi acoperiş
cilindric se pot determina din prevederile de la pct. 4.2.2.
c
pe,10
este constant
în lungul fiecarui plan
51

4.2.9 Presiuni interioare
(1) Presiunile interioare şi cele exterioare sunt considerate ca actionand în acelaşi timp (simultan).
Pentru fiecare combinaŃie posibilă de goluri şi căi de curgere a aerului, se va considera cea mai
defavorabilă combinaŃie de presiuni interioare şi exterioare.
(2) Coeficientul de presiune interioară, c
pi
, depinde de mărimea şi distribuŃia golurilor în anvelopa
clădirii. Dacă pe cel puŃin două părŃi ale clădirii (faŃade sau acoperiş) aria totală a golurilor pe
fiecare parte este mai mare de 30% din aria acelei părŃi, acŃiunile pe structura nu vor fi calculate
cu ajutorul regulilor din acest subcapitol, ci cu ajutorul regulilor din subcapitolele 4.3 şi 4.4.
Notă. Golurile unei clădiri includ golurile mici cum ar fi: ferestre deschise, ventilatii, coşuri de fum
etc., dar şi permeabilitatea de fond ce include scurgerea aerului în jurul uşilor, ferestrelor,
echipamentelor tehnice şi a anvelopei clădirii. Permeabilitatea de fond este, uzual, între 0,01% şi 0,1%
din suprafaŃa feŃei considerate.
(4) O latură a clădirii poate fi considerată dominantă atunci când aria golurilor pe acea latură este
de cel putin două ori mai mare decât aria golurilor şi deschiderilor de pe toate celelalte laturi ale
clădirii considerate.
(5) Pentru o clădire cu o latură dominantă, presiunea interioară se va lua ca procent din presiunea
exterioară ce acŃionează la nivelul golurilor de pe latura dominanată. Se vor utiliza valorile date
de relaŃiile (4.1) şi (4.2).
Când aria golurilor pe o latură dominantă este de două ori mai mare decat aria golurilor şi
deschiderilor de pe celelalte laturi ale clădirii considerate,
c
pi

= 0,75
.
c
pe

(4.1).
Când aria golurilor pe o latură dominantă este de cel putin trei ori mai mare decat aria golurilor şi
deschiderilor de pe celelalte laturi ale clădirii considerate,
c
pi
= 0,90
.
c
pe

(4.2)
unde c
pe

este valoarea coeficientului de presiune exterioară la nivelul golurilor de pe latura
dominanată. Când aceste goluri sunt amplasate în zone cu valori diferite ale presiunii exterioare,
se va folosi un coeficient c
pe
mediu ponderat cu aria.
Când aria golurilor pe o latură dominantă este între de 2 ori şi de 3 ori mai mare decât aria
golurilor şi deschiderilor de pe celelalte laturi ale clădirii se poate folosi interpolarea liniara
pentru calcularea lui c
pi
.
(6) Pentru clădiri fără o latură dominantă, coeficientul presiunii interioare c
pi
este dat în Figura
4.13 şi este în functie de raportul dintre înălŃimea şi lăŃimea clădirii h/d, şi de raportul golurilor µ
pentru fiecare direcŃie a vântului θ, ce se determină cu relaŃia (4.3):
52




=
golurilor turor ariilor tu
zero sau negativ este unde golurilor ariilor
pe
c
µ (4.3).
Nota 1. Această relaŃie se aplică faŃadelor şi acoperişurilor clădirilor cu sau fară compartimentari
interioare.
Nota 2 Dacă nu este posibilă, sau nu se consideră justificată estimarea valorii µ pentru cazuri
particulare, atunci c
pi
se va lua +0,2 sau –0,3 (se va considera valoarea care produce cele mai
defavorabile efecte).

Notă. Pentru valori între h/d = 0,25 şi h/d = 1,0 se poate folosi interpolarea liniară
Figura 4.13 CoeficienŃi de presiune interioară, c
pi
pentru golurile uniform distribuite [2], [3]

(7) ÎnălŃimea de referinŃă, z
i
, pentru presiunile interioare se va lua egală cu înălŃimea de referinŃă,
z
e
pentru presiunile exterioare pe faŃadele care contribuie, prin goluri, la crearea presiunii
interioare. În cazul mai multor goluri, pentru determinarea lui z
i
se va folosi cea mai mare valoare
a lui z
e
.
(8) Coeficientul presiunii interioare pentru silozuri deschise şi coşuri de fum este:
c
pi
= -0,60 (4.4).
Coeficientul presiunii interioare pentru un rezervor ventilat cu goluri mici este:
c
pi
= -0,40 (4.5).
ÎnălŃimea de referinŃă z
i
este egală cu înălŃimea structurii.
53

4.2.10 Presiunea pe pereŃi exteriori sau pe acoperişuri cu mai multe straturi de închidere
(1) În cazul pereŃilor exteriori sau acoperişurilor cu mai mult de un strat de închidere, forŃa din
vânt este calculată separat pentru fiecare strat de închidere.
(2) Permeabilitatea µ a învelitorii este definită ca raport dintre suma ariei golurilor şi aria totală a
învelitorii. O învelitoare este definită ca impermeabilă dacă valoarea µ este mai mică decat 0,1%.
(3) În cazul în care un strat de închidere este permeabil, atunci forŃa din vânt pe stratul
impermeabil se va calcula ca diferenŃă dintre presiunile exterioară şi interioară, aşa cum este
descris la punctul 3.2 (3). Dacă mai multe straturi sunt permeabile, atunci forŃa din vânt pe fiecare
strat depinde de:
- rigiditatea relativă a straturilor;
- presiunile exterioare şi interioare;
- distanŃa dintre straturi.
Presiunea vântului pe stratul cel mai rigid va fi calculată ca diferenŃă dintre presiunile
exterioară şi interioară.
Pentru cazurile în care circulaŃia aerului intre straturile învelitorii este închisă (Figura 4.14(a))
şi când distanŃa liberă dintre strate este mai mică de 100 mm (materialul pentru izolarea
termică este inclus în unul dintre strate, şi când nu este posibilă circulaŃia aerului prin
izolaŃie), se recomandă aplicarea urmatoarele reguli:
- pentru pereŃi şi acoperişuri cu o distribuŃie uniformă a golurilor, ce au strat impermeabil la
interior şi strat permeabil la exterior, forŃa din vânt pe stratul exterior poate fi calculată cu
c
p,net
= (2/3)·c
pe
pentru presiune şi c
p,net
= (1/3)·c
pe
pentru sucŃiune. ForŃa din vânt pe stratul
interior poate fi calculată cu c
p,net
= c
pe
- c
pi
;
- pentru pereŃi şi acoperişuri cu un strat impermeabil la interior şi un strat impermeabil mai
rigid la exterior, forŃa din vânt pe stratul exterior poate fi calculată cu c
p,net
= c
pe
- c
pi
;
- pentru pereŃi şi acoperişuri ce au strat permeabil la interior şi cu o distribuŃie uniformă a
golurilor şi un strat impermeabil la exterior, forŃa din vânt pe stratul exterior poate fi
calculată cu c
p,net
= c
pe
- c
pi
. ForŃa din vânt pe stratul interior poate fi calculată cu c
p,net
=
1/3·c
pi
;
- pentru pereŃi şi acoperişuri cu un strat impermeabil la exterior şi un strat impermeabil mai
rigid la interior, forŃa din vânt pe stratul exterior poate fi calculată cu c
p,net
= c
pe
. ForŃa din
vânt pe stratul interior poate fi calculată cu c
p,net
= c
pe
- c
pi
.
Aceste reguli nu sunt aplicabile dacă gurile de aer pun stratul de aer în comunicaŃie cu alte
laturi ale clădirii decât latura pe care este situat peretele, (Figura 4.14(b)).

54


(a) extremitatea stratului de aer este închisă

(b) extremitatea stratului de aer este deschisă
Figura 4.14 Detaliu de colŃ pentru pereŃi exteriori cu mai mult de un strat [2], [3]

4.3 Copertine
(1) Copertinele sunt acoperişuri ale construcŃiilor care nu au închideri verticale permanente, spre
exemplu staŃiile de benzină, hangarele agricole etc.
(2) Gradul de blocare de sub o copertina este arătat în Figura 4.15. Acesta depinde de coeficientul
de obstrucŃie ϕ, care se defineşte ca fiind raportul dintre aria posibilelor obstrucŃii de sub
copertină şi aria de sub copertină, ambele arii fiind normale la direcŃia vântului (ϕ = 0 corespunde
unei copertine ce acoperă un spaŃiu gol, şi ϕ = 1 corespunde unei copertine ce acoperă un spaŃiu
blocat total (dar care nu este o clădire închisă)).
(3) Valorile coeficienŃilor globali de forŃă, c
f
, şi valorile nete ale coeficienŃilor de presiune c
p,net
,
sunt date în Tabelele 4.6, 4.7 şi 4.8 pentru ϕ = 0 şi ϕ = 1; aceste valori iau în considerare efectul
combinat al vântului acŃionând atât pe extradosul cât şi pe intradosul copertinei, pentru toate
direcŃiile vântului. Valorile intermediare se obŃin prin interpolare liniară.
(4) În spatele poziŃiei de obstrucŃie maximă (faŃă de direcŃia vântului) se utilizează valorile c
p,net

pentru ϕ = 0.
(5) CoeficienŃii globali de forŃă sunt folosiŃi pentru a determina forŃa rezultantă. CoeficienŃii neŃi
de presiune sunt folosiŃi pentru a determina presiunea locală maximă pentru toate direcŃiile
vântului şi vor fi utilizaŃi pentru proiectarea elementelor acoperişului şi a dispozitivelor de fixare.

55


Copertină ce acoperă un spaŃiu liber (ϕ = 0)

Copertină blocată de bunurile depozitate în zona
sa (ϕ = 1)
Figura 4.15 Curgerea aerului peste copertine [2], [3]

(6) Copertinele vor avea capacitatea de preluare a următoarele cazuri de încărcări:
- pentru copertine cu o singură pantă (Tabelul 4.6), centrul de presiune se va lua la d/4 (d =
dimensiunea corespunzătoare direcŃiei vântului, Figura 4.16);
- pentru copertine cu două pante (Tabelul 4.7), centrul de presiune se va lua în centrul
fiecărei pante (Figura 4.17); în plus, o copertină cu două pante trebuie sa fie capabilă să
poată prelua o situaŃie de încărcare în care una dintre pante preia încărcarea maximă, iar
cealaltă pantă este neîncărcată;
- pentru copertine cu două pante repetitive, fiecare deschidere va fi calculată prin aplicarea
factorilor de reducere ψ
mc
din Tabelul 4.8, la valorile coeficienŃilor de presiune c
p,net

din
Tabelul 4.7.
Pentru copertine cu două straturi de închidere, stratul impermeabil şi dispozitivele lui de fixare
trebuie calculate cu c
p,net

iar stratul permeabil şi dispozitivele lui de fixare cu 1/3 c
p,net
.
(7) Se vor considera şi forŃele de frecare (vezi 4.5).
(8) ÎnălŃimea de referinŃă, z
e
va fi considerată egală cu h, aşa cum este arătat în Figurile 4.16 şi
4.17.
56

Tabel 4.6 - Valori ale coeficienŃilor de presiune, c
p,net
şi c
f
pentru copertine cu o singură pantă
[2], [3]

CoeficienŃi de presiune netă, c
p,net



Panta
copertinei
α
Coeficientul de
obstrucŃie, ϕ
CoeficienŃi
globali de
forŃă, c
f

Zona A Zona B Zona C
Maxim, pentru orice ϕ + 0,2 + 0,5 + 1,8 + 1,1
0° Minim, pentru ϕ = 0 - 0,5 - 0,6 - 1,3 - 1,4
Minim, pentru ϕ = 1 - 1,3 - 1,5 - 1,8 - 2,2
Maxim, pentru orice ϕ + 0,4 + 0,8 + 2,1 + 1,3
5° Minim, pentru ϕ = 0 - 0,7 - 1,1 - 1,7 - 1,8
Minim, pentru ϕ = 1 - 1,4 - 1,6 - 2,2 - 2,5
Maxim, pentru orice ϕ + 0,5 + 1,2 + 2,4 + 1,6
10° Minim, pentru ϕ = 0 - 0,9 - 1,5 - 2,0 - 2,1
Minim, pentru ϕ = 1 - 1,4 - 1,6 - 2,6 - 2,7
Maxim, pentru orice ϕ + 0,7 + 1,4 + 2,7 + 1,8
15° Minim, pentru ϕ = 0 - 1,1 - 1,8 - 2,4 - 2,5
Minim, pentru ϕ = 1 - 1,4 - 1,6 - 2,9 - 3,0
Maxim, pentru orice ϕ + 0,8 + 1,7 + 2,9 + 2,1
20° Minim, pentru ϕ = 0 - 1,3 - 2,2 - 2,8 - 2,9
Minim, pentru ϕ = 1 - 1,4 - 1,6 - 2,9 - 3,0
Maxim, pentru orice ϕ + 1,0 + 2,0 + 3,1 + 2,3
25° Minim, pentru ϕ = 0 - 1,6 - 2,6 - 3,2 - 3,2
Minim, pentru ϕ = 1 - 1,4 - 1,5 - 2,5 - 2,8
Maxim, pentru orice ϕ + 1,2 + 2,2 + 3,2 + 2,4
30° Minim, pentru ϕ = 0 - 1,8 - 3,0 - 3,8 - 3,6
Minim, pentru ϕ = 1 - 1,4 - 1,5 - 2,2 - 2,7
Nota. Semnul + indică o acŃiune descendentă netă a vântului
Semnul - indică o acŃiune ascendentă netă a vântului.
vânt
57



Figura 4.16 PoziŃia centrului forŃelor pentru o copertină cu o singură pantă [2], [3]
58

Tabelul 4.7 — Valori ale coeficienŃilor de presiune, c
p,net
şi c
f
pentru copertine cu două pante [2],
[3]
CoeficienŃi de presiune netă, c
p,net

Panta
copertinei
α
Coeficientul de
obstrucŃie, ϕ
CoeficienŃi globali
de forŃă, c
f

Zona A Zona B Zona C Zona D
Maxim, pentru orice ϕ + 0,7 + 0,8 + 1,6 + 0,6 + 1,7
- 20° Minim, pentru ϕ = 0 - 0,7 - 0,9 - 1,3 - 1,6 - 0,6
Minim, pentru ϕ = 1 - 1,3 - 1,5 - 2,4 - 2,4 - 0,6
Maxim, pentru orice ϕ + 0,5 + 0,6 + 1,5 + 0,7 + 1,4
- 15° Minim, pentru ϕ = 0 - 0,6 - 0,8 - 1,3 - 1,6 - 0,6
Minim, pentru ϕ = 1 - 1,4 - 1,6 - 2,7 - 2,6 - 0,6
Maxim, pentru orice ϕ + 0,4 + 0,6 + 1,4 + 0,8 + 1,1
- 10° Minim, pentru ϕ = 0 - 0,6 - 0,8 - 1,3 - 1,5 - 0,6
Minim, pentru ϕ = 1 - 1,4 - 1,6 - 2,7 - 2,6 - 0,6
Maxim, pentru orice ϕ + 0,3 + 0,5 + 1,5 + 0,8 + 0,8
- 5° Minim, pentru ϕ = 0 - 0,5 - 0,7 - 1,3 - 1,6 - 0,6
Minim, pentru ϕ = 1 - 1,3 - 1,5 - 2,4 - 2,4 - 0,6
Maxim, pentru orice ϕ + 0,3 + 0,6 + 1,8 + 1,3 + 0,4
+ 5° Minim, pentru ϕ = 0 - 0,6 - 0,6 - 1,4 - 1,4 - 1,1
Minim, pentru ϕ = 1 - 1,3 - 1,3 - 2,0 - 1,8 - 1,5
Maxim, pentru orice ϕ + 0,4 + 0,7 + 1,8 + 1,4 + 0,4
+ 10° Minim, pentru ϕ = 0 - 0,7 - 0,7 - 1,5 - 1,4 - 1,4
Minim, pentru ϕ = 1 - 1,3 - 1,3 - 2,0 - 1,8 - 1,8
Maxim, pentru orice ϕ + 0,4 + 0,9 + 1,9 + 1,4 + 0,4
+ 15° Minim, pentru ϕ = 0 - 0,8 - 0,9 - 1,7 - 1,4 - 1,8
Minim, pentru ϕ = 1 - 1,3 - 1,3 - 2,2 - 1,6 - 2,1
Maxim, pentru orice ϕ + 0,6 + 1,1 + 1,9 + 1,5 + 0,4
+ 20° Minim, pentru ϕ = 0 - 0,9 - 1,2 - 1,8 - 1,4 - 2,0
Minim, pentru ϕ = 1 - 1,3 - 1,4 - 2,2 - 1,6 - 2,1
Maxim, pentru orice ϕ + 0,7 + 1,2 + 1,9 + 1,6 + 0,5
+ 25° Minim, pentru ϕ = 0 - 1,0 - 1,4 - 1,9 - 1,4 - 2,0
59

CoeficienŃi de presiune netă, c
p,net

Panta
copertinei
α
Coeficientul de
obstrucŃie, ϕ
CoeficienŃi globali
de forŃă, c
f

Zona A Zona B Zona C Zona D
Minim, pentru ϕ = 1 - 1,3 - 1,4 - 2,0 - 1,5 - 2,0
Maxim, pentru orice ϕ + 0,9 + 1,3 + 1,9 + 1,6 + 0,7
+ 30° Minim, pentru ϕ = 0 - 1,0 - 1,4 - 1,9 - 1,4 - 2,0
Minim, pentru ϕ = 1 - 1,3 - 1,4 - 1,8 - 1,4 - 2,0
Nota. Semnul + indică o acŃiune descendentă netă a vântului
Semnul - indică o acŃiune ascendentă netă a vântului.

(9) Încărcările pe fiecare pantă a copertinelor cu mai multe deschideri (vezi Figura 4.18) se
determină prin aplicarea factorilor de reducere ψ
mc
, daŃi în Tabelul 4.8, la valorile coeficienŃilor
globali de forŃă şi a coeficienŃilor de presiune netă corespunzători copertinelor izolate cu două
pante.
60


Figura 4.17 PoziŃionarea forŃelor obŃinute din coeficienŃii de forŃă
pentru copertinele cu două pante [2], [3]

Tabelul 4.8 Valori ale coeficienŃilor de reducere, ψ
mc
pentru copertine cu mai multe deschideri
[2], [3]
CoeficienŃii ψ
mc
pentru orice ϕ Număr
deschideri
PoziŃia
pentru coeficienŃi de
forŃă (aplicaŃi acŃiunii
descendente) şi
depresiune
pentru coeficienŃi de
forŃă (aplicaŃi acŃiunii
ascendente) şi
depresiune
1 Deschidere de capat 1,0 0,8
2 A doua deschidere 0,9 0,7
3 A treia şi urmatoarele
deschideri
0,7 0,7
61


Figura 4.18 Copertine cu mai multe deschideri [2], [3]

4.4 PereŃi izolaŃi, parapete, garduri şi panouri publicitare
(1) Valorile nete ale coeficienŃilor de presiune c
p, net
pentru pereŃi şi parapete izolaŃi depind de
coeficientul de obstrucŃie, ϕ. Pentru pereŃii plini, ϕ = 1; pentru pereŃii care sunt 80% plini (pereŃi
care au 20 % goluri), ϕ = 0.8. PereŃii şi gardurile care au coeficientul de obstrucŃie ϕ ≤ 0.8
trebuiesc consideraŃi ca elemente zăbrelite plane, în concordanŃă cu 4.11.
Aria de referinŃă este în ambele cazuri aria totală. Pentru parapete şi barierele de zgomot la poduri
se vor aplica prevederile Anexei D.

4.4.1 PereŃi verticali izolaŃi şi parapete
(1) Pentru pereŃi verticali şi parapete izolaŃi, valorile nete ale coeficienŃilor de presiune c
p,net
, sunt
specificate pentru diferitele zone A, B, C şi D, conform Figurii 4.19.
Valorile coeficienŃilor de presiune, c
p,net
pentru pereŃi verticali şi parapete izolaŃi sunt specificate
în Tabelul 4.9 pentru două valori ale coeficientului de obstrucŃie (vezi 4.4(1)). Aceste valori
corespund unei direcŃii de acŃiune oblice a vântului în cazul peretelui fara colŃ (vezi Figura 4.19)
şi corespund, în cazul peretelui cu colŃ, la două direcŃii opuse indicate în Figura 4.19. Aria de
referinŃă este în ambele cazuri aria totală. Pentru coeficienŃi de obstrucŃie între 0,8 şi 1 se poate
interpola liniar.

Tabelul 4.9 Valorile coeficienŃilor de presiune, c
p,net
pentru pereŃi verticali izolaŃi şi parapete [2],
[3]
Coeficient
de
obstrucŃie
Zona A B C D
l/h ≤ 3 2.3 1.4 1.2 1.2
l/h = 5 2.9 1.8 1.4 1.2 fară colŃuri
l/h ≥ 10 3.4 2.1 1.7 1.2
ϕ = 1
cu colŃuri de lungime ≥h
a
2.1 1.8 1.4 1.2
ϕ = 0.8 1.2 1.2 1.2 1.2
a
În cazul în care lungimea coltului este între 0,0 şi h poate fi folosită interpolarea liniară
62

(2) ÎnălŃimea de referinŃă pentru pereŃi verticali este egala cu z
e
= h, vezi Figura 4.19. ÎnălŃimea de
referinŃă pentru parapetele clădirilor este egală cu z
e
= h + h
p
, vezi Figura 4.6.
pentru l > 4h

pentru l ≤ 4h

pentru l ≤ 2h






Figura 4.19 NotaŃii pentru pereŃi verticali izolaŃi şi parapete [2], [3]

4.4.2 Factori de ecranare pentru pereŃi şi garduri
(1) Dacă pe direcŃia vântului exista pereŃi sau alte garduri care au o înălŃime egală sau mai mare
decât peretele sau gardul de înălŃime h, pentru obŃinerea coeficientului de presiune netă se va
folosi un factor suplimentar de ecranare. Valoarea factorului de ecranare, ψ
s
depinde de distanŃa
0
0
Fără colŃ Cu colŃ
Unghiul de atac al vântului
63

dintre pereŃi, x şi de valoarea coeficientului de obstrucŃie, ϕ a peretelui sau panoului situat în
amonte faŃă de direcŃia de curgere a aerului. Valorile ψ
s
sunt reprezentate în Figura 4.20.
Coeficientul de presiune netă pentru peretele ecranat c
p, net, s
este dat de expresia:
c
p, net, s
= ψ
s
⋅ c
p, net
(4.6)
(2) Factorul de ecranare nu se aplică în zonele de capăt pe o distanŃă egală cu h masurată de la
extremitatea liberă a peretelui.


Figura 4.20 Factorul de ecranare, ψ
s
pentru pereŃi izolaŃi şi garduri
pentru valori ale lui ϕ între 0,8 şi 1,0 [2], [3]

4.4.3 Panouri publicitare
(1) Pentru panourile publicitare separate de suprafaŃa terenului la o înălŃime z
g
mai mare decât h/4
(vezi Figura 4.21), coeficienŃii de forŃă sunt daŃi în relaŃia :
c
f
= 1,80 (4.7)
RelaŃia (4.7) este aplicabilă şi în cazul în care z
g
este mai mic decat h/4 si b/h ≤ 1.
(2) ForŃa rezultantă normală pe panou se aplică la înălŃimea centrului panoului, cu o excentricitate
orizontală e. Valoarea excentricităŃii orizontale e este:
e = ± 0.25 b (4.8)
x/ h
F
a
c
t
o
r
u
l

d
e

e
c
r
a
n
a
r
e

ψ
s

64

(3) Panourile publicitare separate de suprafaŃa terenului la o înălŃime z
g
mai mică decat h/4 şi cu
b/h > 1 vor fi considerate ca pereŃi de margine, vezi 4.4.1.
Se va verifica posibilitatea producerii de fenomene aeroelastice de divergenŃă şi fluturare.

Nota 1. ÎnălŃimea de referinŃă: z
e
= z
g
+ h/2
Nota 2. Aria de referinŃă: A
ref
= b · h
Figura 4.21 NotaŃii pentru panouri publicitare [2], [3]

4.5 CoeficienŃi de frecare
(1) Pentru cazurile definite la 3.3 (4) se va lua în considerare frecarea.
(2) În Tabelul 4.10 sunt daŃi coeficienŃii de frecare, c
fr
pentru suprafeŃele pereŃilor şi
acoperişurilor.
(3) Aria de referinŃă A
fr
este aratată în Figura 4.22. ForŃele de frecare se vor aplica pe partea
suprafeŃelor exterioare paralele cu direcŃia vântului, localizate faŃă de streaşină sau colŃ la o
distanŃă egală cu cea mai mică valoare dintre 2·b sau 4·h.
(4) ÎnălŃimea de referinŃă z
e
este egala cu înălŃimea clădirii h, vezi Figura 4.22.

Tabelul 4.10 CoeficienŃii de frecare, c
fr
pentru suprafeŃele pereŃilor, parapetelor şi acoperişurilor
[2], [3]
Tipul suprafaŃei Coeficient de frecare c
fr

Neteda (ex. oŃelul, betonul cu suprafaŃa lisă) 0,01
Rugoasă (ex. betonul nefinisat, plăci bituminoase) 0,02
Foarte rugoasă (ex. nervuri, ondulări, pliuri) 0,04
65



Figura 4.22 Aria de referinŃă pentru determinarea forŃei de frecare [2], [3]

4.6 Elemente structurale cu secŃiune rectangulară
(1) Coeficientul de forŃa, c
f
pentru elemente structurale cu secŃiune rectangulară pe care vântul
suflă perpendicular pe o faŃă se determină cu relaŃia:
c
f
= c
f,0
· ψ
r
· ψ
λ
(4.9)
unde:
c
f,0
este coeficientul de forŃă pentru secŃiuni rectangulare cu colŃuri ascuŃite şi fără curgere liberă
la capete (element de lungime infinită), Figura 4.23;
ψ
r
este factorul de reducere pentru secŃiuni pătrate cu colŃuri rotunjite, dependent de numărul
Reynolds, vezi Nota 1;
ψ
λ
- factorul de reducere pentru elemente cu curgere liberă la capete (reducerea apare ca urmare a
căilor suplimentare de curgere a aerului in jurul unui element de lungime finită), definit la 4.13.
vânt
Aria de referinŃă
vânt
vânt
vânt
66

Nota 1. Limitele superioare aproximative ale valorilor lui ψ
r
(obŃinute în condiŃii de turbulenŃă
redusă) sunt date în Figura 4.24. Aceste valori sunt considerate acoperitoare.
Nota 2. Figura 4.24 se poate folosi şi în cazul clădirilor cu h/d > 5,0.

Figura 4.23 CoeficienŃi de forŃa, c
f,0

pentru secŃiuni rectangulare cu colŃuri ascuŃite
şi fară curgere liberă la capete [2], [3]

Figura 4.24. Factorul de reducere, ψ
r
pentru secŃiuni pătrate cu colŃuri rotunjite [2], [3]

(2) Aria de referinŃă A
ref
se determină cu relaŃia:
67

A
ref
= l
.
b (4.10)
unde l este lungimea elementului structural considerat.
(3) ÎnălŃimea de referinŃă, z
e
este egală cu înălŃimea maximă deasupra terenului a secŃiunii
elementului considerat.
(4) Pentru secŃiunile subŃiri (d/b < 0,2), creşterea forŃelor la anumite unghiuri de atac ale vântului
poate atinge 25%.

4.7 Elemente structurale cu secŃiuni cu muchii ascuŃite
(1) Coeficientul de forŃă, c
f
al elementelor structurale având secŃiuni cu muchii ascuŃite (de ex.,
elemente cu secŃiuni prezentate în Figura 4.25) se determină cu relaŃia:

c
f
= c
f,0
· ψ
λ
(4.11)
unde:
c
f,0
este coeficientul de forŃă pentru secŃiuni rectangulare cu muchii ascuŃite şi fară curgere liberă
la capete;
ψ
λ
- factorul de reducere pentru elemente cu curgere liberă la capete, definit la 4.13.
Pentru elementele fară curgere liberă la capete, valoarea recomandată este c
f,0
= 2.0. Această
valoare este obŃinută în condiŃii de turbulenŃă redusă şi este considerată a fi acoperitoare.
Notă. RelaŃia (4.11) şi Figura 4.25 se poate folosi şi în cazul clădirilor cu h/d > 5,0.


Figura 4.25 SecŃiuni cu muchii ascuŃite [2], [3]

(2) Ariile de referinŃă sunt luate astfel (vezi Figura 4.25):

68

pe direcŃia x:
A
ref,x

= l
.
b
pe direcŃia y :
A
ref,y

= l
.
d
(4.12)
unde l este lungimea elementului structural considerat.
(3) ÎnălŃimea de referinŃă, z
e
este egală cu înălŃimea maximă deasupra suprafeŃei terenului a
secŃiunii considerate.

4.8 Elemente structurale cu secŃiune poligonala regulată
(1) Coeficientul de forŃă, c
f
pentru elemente cu secŃiune poligonală regulată cu 5 sau mai multe
feŃe poate fi determinat cu relaŃia:
c
f
= c
f,0
· ψ
λ
(4.13)
unde:
c
f,0
este coeficientul de forŃă al elementelor structurale fară curgere liberă la capete;
ψ
λ
- factorul de reducere pentru elemente cu curgere libera la capete, definit la 4.13.
Valorile coeficientului de forŃă, c
f,0
obŃinute în condiŃii de turbulenŃă redusă sunt prezentate în
Tabelul 4.11.

Tabelul 4.11 Coeficientul de forŃă, c
f,0
pentru secŃiuni poligonale regulate [2], [3]
Număr
de laturi
SecŃiunea Finisarea suprafeŃei şi a colŃurilor
Numărul Reynolds,
Re
(1)
c
f,0

5 pentagon toate tipurile toate valorile 1,80
6 hexagon toate tipurile toate valorile 1,60
Re ≤ 2,4 ⋅ 10
5
1,45
suprafaŃa netedă
r/b < 0,75
(2)

Re ≥ 3 ⋅ 10
5
1,30
Re ≤ 2 ⋅ 10
5
1,30
8 octogon
suprafaŃă neteda
r/b ≥ 0,75
(2)

Re ≥ 7 ⋅ 10
5
1,10
10 decagon toate tipurile toate valorile 1,30
suprafaŃă netedă
(3)

colŃuri rotunjite
2 ⋅ 10
5
< Re < 1,2 ⋅ 10
6
0,90
Re < 4 ⋅ 10
5
1,30
12 dodecagon
toate celelalte tipuri
Re > 4 ⋅ 10
5
1,10
69

Număr
de laturi
SecŃiunea Finisarea suprafeŃei şi a colŃurilor
Numărul Reynolds,
Re
(1)
c
f,0

Re < 2 ⋅ 10
5

ca la
cilindrii
circulari, a
se vedea
(4.9)
16 - 18
Hexdecagon
octodecagon
suprafaŃa netedă
(3)

colŃuri rotunjite
2 ⋅ 10
5
≤ Re < 1,2 ⋅ 10
6
0,70
1)
Numărul Reynolds Re este definit în subcapitolul 4.9 si se determina pentru U = U ( z
e
);
2)
r = raza de racordare a colŃului, b = diametrul cercului circumscris secŃiunii (vezi Figura 4.26)
3)
Conform testelor în tunelul de vânt pentru elemente de oŃel galvanizat şi cu o secŃiune cu b=0,3m şi
r=0.06 ⋅ b


Figura 4.26 SecŃiune poligonală regulată [2], [3]

(2) În cazul clădirilor cu h / d > 5, c
f
poate fi determinat din relaŃia (4.13) şi din datele din Tabelul
4.11 şi Figura 4.25.
(3) Aria de referinŃă A
ref
se obŃine cu relaŃia:
A
ref
= l
.
b (4.14)
unde:
l este lungimea elementului structural considerat;
b este diametrul cercului circumscris secŃiunii (vezi Figura 4.26).
(4) ÎnălŃimea de referinŃă, z
e
este egală cu înălŃimea maximă deasupra terenului a secŃiunii
elementului considerat.
70


4.9 Cilindri circulari
4.9.1 CoeficienŃi de presiune exterioară
(1) CoeficienŃii de presiune pentru structuri cu secŃiuni circulare depind de numărul Reynolds, Re
definit cu relaŃia:
( )
ν
e
z v b
p
Re

= (4.15)
unde:
b este diametrul secŃiunii circulare;
ν este vâscozitatea cinematică a aerului (ν = 15 ⋅ 10
-6
m
2
/s);
v
p
(z
e
) este viteza de vârf a vântului definită la înălŃimea z
e
(vezi 2.4 (5) şi Nota 2 a Figurii 4.27).
(2) CoeficienŃii de presiune exterioară, c
pe
pentru cilindri circulari sunt determinaŃi cu relaŃia:
c
pe
= c
p,0

.
ψ
λα
(4.16)
unde:
c
p,0
este coeficient de presiune exterioară fară curgere liberă la capete (vezi (3));
ψ
λα
este factorul efectului de capat (vezi (4)).
(3) Valorile coeficientului de presiune exterioară, c
p,0
sunt date în Figura 4.27 în funcŃie de unghiul
α pentru diferite valori ale numărului Reynolds.
(4) Factorul efectului de capăt, ψ
λα
este dat de RelaŃia (4.17):
ψ
λα
= 1
pentru 0° ≤ α ≤ α
min

min
A min
(1 ) cos
2
λα λ λ
| | | | α − α π
ψ = ψ + − ψ ⋅ ⋅
| |
|
α − α
\ ¹ \ ¹
pentru α
min
< α < α
A

ψ
λα
= ψ
λ

pentru α
A
≤ α ≤ 180°
(4.17)
unde:
α
A
defineşte punctul de separare a curgerii aerului (vezi Figura 4.27);
ψ
λ
- factorul de reducere pentru elementele cu curgere liberă la capete (factorul efectului de
capăt) (vezi 4.13).


71


Nota 1. Valorile intermediare pot fi obŃinute prin interpolare liniară.
Nota 2. Valori caracteristice din Figura 4.27 sunt date în Tabelul 4.12. Figura şi Tabelul se
bazează pe numărul lui Reynolds calculat cu valoarea de vârf a vitezei vântului, v
p
(z
e
).
Nota 3. Datele din Figura 4.27 se bazează pe o rugozitate echivalentă a cilindrului, k/b mai mică
de 5⋅10
-4
. Valori tipice ale rugozităŃii k sunt date în Tabelul 4.13.
Figura 4.27 DistribuŃia coeficientilor de presiune exterioară pentru cilindri circulari,
pentru diferite valori ale numărului Reynolds şi fară considerarea efectului de capăt [2], [3]

Tabelul 4.12 Valori tipice pentru distribuŃia presiunii pentru cilindri circulari făra efectul de
capăt, pentru diferite valori ale numărului Reynolds [2], [3]
Re
α
min
c
p0,min
α
A
c
p0,h
5 · 10
5

85 -2,2 135 -0,4
2 · 10
6

80 -1,9 120 -0,7
10
7

75 -1,5 105 -0,8
unde
α
min
caracterizează poziŃia unde se realizează minimul presiunii
pe suprafaŃa cilindrului, în [°]
c
p0,min
este valoarea minimă a coeficientului de presiune
α
A
este poziŃia punctului de separare a curgerii
c
p0,h
este coeficientul de presiune de referinŃă

(5) Aria de referinŃă, A
ref
se determină cu relaŃia:
72

A
ref
= l
.
b (4.18)
unde l este lungimea elementului considerat.
(6) ÎnălŃimea de referinŃă, z
e
este egală cu înălŃimea maximă deasupra terenului a secŃiunii
elementului considerat.

4.9.2 CoeficienŃi de forŃă
(1) Coeficientul de forŃă c
f
, pentru un cilindru circular de înălŃime finită este dat de relaŃia:
c
f
= c
f,0

.
ψ
λ
(4.19)
unde:
c
f,0
este coeficientul de forŃă pentru cilindri fară curgere liberă la capete (vezi Figura 4.28);
ψ
λ
- factorul efectului de capăt (vezi 4.13).

Figura 4.28 Coeficientul de forŃă, c
f,0
pentru cilindri circulari fară curgere liberă la capete şi
pentru diferite valori ale rugozităŃii echivalente k/b [2], [3]
Nota 1. Figura 4.28 se poate folosi şi pentru clădiri cu h/d > 5,0.
73

Nota 2. Figura 4.28 se bazează pe numărul lui Reynolds calculat cu valoarea de varf a vitezei
vântului, v
p
(z
e
).
(2) În Tabelul 4.13 sunt date valori ale rugozităŃii echivalente k.
(3) Pentru cabluri împletite, c
f,0
este egal cu 1,2 pentru orice valori ale numarului Reynolds, Re.

Tabelul 4.13 Rugozitatea echivalentă, k [2], [3]
Rugozitatea
echivalentă, k
Rugozitatea
echivalentŃ, k Tipul suprafeŃei
[mm]
Tipul suprafeŃei
[mm]
Sticlă 0,0015 Beton neted 0,2
Metal polizat 0,002 Scandură 0,5
Vopsea fină 0,006 Beton rugos 1,0
Vopsea stropită 0,02 Lemn brut 2,0
OŃel lucios 0,05 Rugină 2,0
Fontă 0,2 Zidărie 3,0
OŃel galvanizat 0,2

(4) Aria de referinŃă, A
ref
se determină cu relaŃia:
A
ref
= l
.
b (4.20)
unde l este lungimea elementului structural considerat.
(5) ÎnălŃimea de referinŃă, z
e
este egală cu înălŃimea maximă deasupra terenului a secŃiunii
elementului considerat.
(6) Pentru determinarea acŃiunii vântului pe cilindrii din vecinătatea unei suprafeŃe plane, pentru
care raportul distantelor z
g
/b < 1,5 (vezi Figura 4.29), este necesară consultanŃă de specialitate.

Figura 4.29 Cilindru în vecinatatea unei suprafaŃe plane [2], [3]
74

4.9.3 Coeficienti de forŃă pentru cilindrii verticali aşezaŃi în linie
(1) Pentru cilindrii verticali aşezaŃi în linie, coeficientul de forŃă c
f,0
depinde de direcŃia de actiune
a vântului faŃă de linia de asezare a cilindrilor, şi de raportul distanŃei a şi a diametrului b (vezi
Tabelul 4.14). Coeficientul de forŃă c
f
, pentru oricare cilindru circular poate fi obŃinut cu relaŃia:
c
f
= c
f,0
. ψ
λ
. κ (4.21)
unde:
c
f,0
este coeficientul de forŃă pentru cilindri fară curgere liberă la capete (vezi 4.9.2);
ψ
λ
este factorul efectului de capăt (vezi 4.13);
κ este factorul dat în Tabelul 4.14 (pentru cea mai defavorabilă direcŃie de acŃiune a
vântului).

Tabelul 4.14 Factorul κ pentru cilindrii verticali aşezati în linie [2], [3]
a/b κ
2,5 < a/b < 3,5 1,15
3,5 < a/b < 30
210
180
a
b
κ

=
a/b > 30 1,00

a - distanŃa; b - diametru


4.10 Sfere

(1) Coeficientul de forŃă în direcŃia vântului, c
f,x
pentru sfere este determinat în funcŃie de
numărul Reynolds Re (vezi 4.9.1) şi de rugozitatea echivalentă k/b (vezi Tabelul 4.13).
Nota 1. Valorile c
f,x
obŃinute prin măsurători realizate în condiŃii de turbulenŃă redusă sunt date în
Figura 4.30. Valorile din Figura 4.28 se bazează pe numarul lui Reynolds calculat cu valoarea de
vârf a vitezei vântului, v
p
(z
e
).
75

Nota 2. Valorile din Figura 4.30 sunt valabile pentru raportul z
g
> b/2, unde z
g
este distanŃa de la
sferă la suprafaŃa plană şi b este diametrul sferei (vezi Figura 4.31). Pentru z
g
≤ b/2, coeficientul de
forŃă c
f,x
va fi multiplicat cu 1,6.


Figura 4.30 Coeficientul de forŃă pe direcŃia vântului, pentru sfere [2], [3]

Figura 4.31 Sfera lângă o suprafaŃă plană [2], [3]

(2) Coeficientul de forŃă pe direcŃie verticală, c
f,z
pentru sfere este determinat cu relaŃia:
c
f,z

= 0
pentru
2
g
b
z >
c
f,z

= +0,60 pentru
2
g
b
z <
(4.22).
suprafaŃă netedă
76

(3) Atât pentru determinarea forŃei în direcŃia vântului cât şi în direcŃie verticală, aria de referinŃă,
A
ref
este dată de relaŃia:

4
2
b
A ⋅ = π
ref
(4.23).
(4) ÎnălŃimea de referinŃă este:

2
b
z z + =
g e
(4.24).

4.11 Structuri cu zăbrele şi eşafodaje

(1) Coeficientul de forŃă, c
f
, pentru structuri cu zăbrele şi pentru eşafodaje cu tălpi paralele este
obŃinut cu relaŃia:
c
f
= c
f,0

.
ψ
λ
(4.25)
unde:
c
f,0
este coeficientul de forŃă pentru structuri cu zăbrele şi eşafodaje fară curgere liberă la
capete; acest coeficient este dat în Figurile 4.33...4..35 în funcŃie de valoarea
coeficientului de obstrucŃie, ϕ (4.11 (2)) şi de numărul Reynolds, Re;
Re este numărul Reynolds utilizând valoarea medie a diametrelor b
i
ale elementelor (vezi
Figura 4.32); în cazul secŃiunilor necirculare se utilizează valoarea medie a dimensiunilor
secŃiunii transversale expuse acŃiunii vântului;
ψ
λ
este factorul efectului de capat (vezi 4.13), ce depinde de zvelteŃea structurii, λ, calculată
cu lungimea l şi laŃimea b = d, vezi Figura 4.32;
Notă. Valorile din Figurile 4.33 până la 4.35 se bazează pe numarul Reynolds calculat cu valoarea
de vârf a vitezei vântului, v
p
(z
e
).



Figura 4.32 - Structuri cu zăbrele sau eşafodaje [2], [3]
77



Figura 4.33 Coeficientul de forŃă, c
f,0
pentru structuri plane cu zăbrele având elemente cu muchii
ascuŃite (de ex., corniere) în funcŃie de coeficientul de obstrucŃie ϕ [2], [3]


Figura 4.34 Coeficientul de forŃă, c
f,0
pentru structuri spaŃiale cu zăbrele având elemente cu
muchii ascuŃite (de ex., corniere) în funcŃie de coeficientul de obstructie ϕ [2], [3]

78



Figura 4.35 Coeficientul de forŃă, c
f,0
pentru structuri plane sau spaŃiale cu zăbrele având
elemente cu secŃiune transversală circulară [2], [3]

(2) Coeficientul de obstrucŃie, ϕ este definit cu relaŃia:

c
A
A
= ϕ (4.26)
unde:
A este suma proiecŃiilor ariilor elementelor structurii (bare şi gusee) pe un plan
perpendicular pe direcŃia vântului,
∑ ∑
+ ⋅ =
i k
gk i
A b A
i
l ;
A
c
este aria totală a structurii proiectată pe un plan perpendicular pe direcŃia vântului, A
c
=d l;
l este lungimea structurii cu zăbrele;
d este lăŃimea structurii cu zăbrele;
79

b
i
, l
i
este lăŃimea şi lungimea elementelor i ale structurii (vezi Figura 4.32), proiectate normal
pe faŃa expusa;
A
gk
- aria guseului k.
(3) Aria de referinŃă A
ref
este determinată cu relaŃia:
A
ref
= A (4.27).
(4) ÎnălŃimea de referinŃă, z
e
este egală cu înălŃimea maximă a elementului deasupra suprafeŃei
terenului.

4.12 Steaguri

(1) CoeficienŃii de forŃă, c
f
şi ariile de referinŃă, A
ref
pentru steaguri sunt daŃi în Tabelul 4.15.
(2) ÎnălŃimea de referinŃă, z
e
este egală cu înălŃimea steagului deasupra suprafeŃei terenului.

Tabelul 4.15 - CoeficienŃi de forŃă, c
f
pentru steaguri [2], [3]
Steaguri
A
ref
c
f

Steaguri fixe

h
.
l
1,8
ForŃa normală pe plan
Steaguri libere
a)

h
.
l
25 , 1
2
7 , 0 02 , 0

|
|
¹
|

\
|


⋅ +
h
A
h
m
ref f
ρ

80

b)

ForŃa în plan
0,5
.
h
.
l
unde:
m
f
este masa unităŃii de arie a steagului
ρ este densitatea aerului (egala cu 1,25 kg/m
3
)
z
e
înălŃimea steagului deasupra suprafeŃei terenului
Notă. RelaŃia de calcul dată pentru steaguri nefixate (libere) include forŃele dinamice
produse de fluturarea steagului.


4.13 ZvelteŃea efectivă λ şi factorul efectului de capat ψ
λ


(1) Factorul de reducere pentru elementele cu curgere liberă la capete (factorul efectului de
capăt), ψ
λ
poate fi determinat în funcŃie de zvelteŃea efectivă, λ.
Notă. CoeficienŃii de forŃă, c
f,0
definiŃi în 4.6...4.12 au fost determinaŃi pe baza masuratorilor pe
structuri fară curgere liberă la capete. Factorul efectului de capăt ia în considerare reducerea
rezistenŃei structurii datorită curgerii aerului în jurul capatului liber al structurii. Valorile din
Figura 4.36 şi din Tabelul 4.16 sunt obŃinute prin măsurători realizate în condiŃii de turbulenŃă
redusă.
(2) ZvelteŃea efectivă, λ este definită în funcŃie de poziŃia şi dimensiunile structurii. Valorile λ
sunt date în Tabelul 4.16, iar valorile ψ
λ
sunt date în Figura 4.36 pentru diferiŃi coeficienŃi de
obstrucŃie, ϕ.
(3) Coeficientul de obstrucŃie, ϕ (vezi Figura 4.37) este dat de relaŃia:

c
A
A
= ϕ (4.28)
unde:
A este suma proiecŃiilor ariilor elementelor;
A
c
este aria totală a structurii, A
c
= l
.
b.

Tabelul 4.16 Valori pentru zvelteŃea efectivă, λ pentru cilindri, secŃiuni poligonale, secŃiuni
rectangulare, elemente structurale cu secŃiuni cu muchii ascuŃite şi structuri cu zăbrele [2], [3]
81

Nr. PoziŃia structurii,
vânt perpendicular pe planul paginii
ZvelteŃea efectivă, λ
1


Pentru secŃiuni poligonale, secŃiuni
rectangulare, elemente structurale cu
secŃiuni avand muchii ascuŃite şi
structuri cu zăbrele:
pentru l ≥ 50m, se alege cea mai
mica valoare dintre: λ=1,4 · l/b sau
λ=70
pentru l <15m, se alege cea mai
mica valoare dintre: λ=2 · l/b sau
λ=70
2



Pentru cilindrii circulari:
pentru l ≥ 50m, se alege cea mai
mică valoare dintre: λ=0,7 · l/b sau
λ=70
pentru l <15m, se alege cea mai
mică valoare dintre: λ= l/b sau
λ=70
3




Pentru valori intermediare ale lui l
se poate folosi interpolarea liniară

4


pentru l ≥ 50m, se alege cea mai
mare valoare dintre: λ=0.7 · l/b sau
λ=70
pentru l <15m, se alege cea mai
mare valoare dintre: λ= l/b sau
λ=70

Pentru valori intermediare ale lui l
se poate folosi interpolarea liniară

82


Figura 4.36 Factorul efectului de capăt, ψ
λ
în funcŃie de coeficientul de obstrucŃie, ϕ
şi de zvelteŃea, λ [2], [3]


Figura 4.37 Arii folosite pentru definirea coeficientului de obstrucŃie, ϕ [2], [3]

83

5 PROCEDURI DE DETERMINARE A COEFICIENTULUI DE RĂSPUNS DINAMIC

5.1 TurbulenŃa vântului

(1) Lungimea scării integrale a turbulenŃei, L(z) reprezintă dimensiunea medie a vârtejurilor
vântului produse de turbulenŃa pe direcŃia vântului. Pentru înălŃimi z mai mici de 200 m, lungimea
scării integrale a turbulenŃei se poate determina cu relaŃia:
( )
( )
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
<
= ≤ ≤
|
|
¹
|

\
|

=
min min
max min
pentru ,
m 200 pentru ,
z z z L
z z z
z
z
L
z L
t
t
α
(5.1)
unde înălŃimea de referinŃă z
t
= 200 m, lungimea de referinŃă a scării L
t
= 300 m şi
α = 0,67 + 0,05 ln(z
0
). Lungimea de rugozitate, z
0
şi înălŃimea minimă, z
min

sunt date în Tabelul
2.1. În Figura 5.1 este reprezentată variaŃia lungimiii scării integrale a turbulenŃei în funcŃie de
înălŃimea z şi de categoria terenului.
0
25
50
75
100
125
150
175
200
0 50 100 150 200 250 300
z, m
L, m
0
I
II
III
IV

Figura 5.1 Lungimea scării integrale a turbulenŃei, L(z)
84

(2) TurbulenŃa pe direcŃia vântului, caracterizata de distribuŃia puterii rafalelor vântului în funcŃie
de frecvenŃa acestora, este exprimată prin densitatea spectrală de putere a rafalelor vantului
turbulent, S
v
(z,n). Forma unilaterală (definită doar pentru frecvenŃe pozitive) şi normalizată (de
arie unitara) a densitatii spectrale de putere S
L
(z, n) este:
3 / 5 2
)) , ( 2 , 10 1 (
) , ( 8 , 6 ) , (
) , (
n z f
n z f n z S n
n z S
L
L
v
v
L
⋅ +

=

=
σ
(5.2)
unde
S
v
(z,n) este densitatea spectrală de putere unilaterală (definită doar pentru frecvenŃe
pozitive) a rafalelor vântului pe directia acestora;
n este frecvenŃa rafalelor vântului;
2
v
σ este dispersia fluctuaŃiilor vitezei instantanee a vântului faŃă de viteza
medie;
) (
) (
) , (
m
z v
z L n
n z f

=
L
este frecvenŃa adimensională calculată în funcŃie de frecvenŃa, n, de
viteza medie a vântului la cota z, v
m
(z) (vezi relaŃia 2.7) şi de lungimea
scării integrale a turbulenŃei, L(z) definită la (5.1). FuncŃia densităŃii
spectrale de putere unilaterale şi normalizate este ilustrată în Figura 5.2.
0.00
0.05
0.10
0.15
0.20
0.25
1.0E-02 1.0E-01 1.0E+00 1.0E+01 1.0E+02
S
L
(f
L
)
f
L

Figura 5.2 Densitatea spectrală de putere normalizată şi unilaterală a rafalelor pe directia vantului,
S
L
(f
L
)
85

5.2 Procedura detaliată de determinare a coeficientului de răspuns dinamic

(1) Coeficientul de răspuns dinamic, c
d
este definit in subcapitolul la 3.4.2.2.
(2) Factorul de răspuns nerezonant (cvasi-static), B
2
, ce ia în considerare corelaŃia efectivă a
presiunilor de vârf pe suprafaŃa expusa a clădirii/structurii, se determina cu relaŃia:


( )
63 , 0
2
9 , 0 1
1
|
|
¹
|

\
| +
⋅ +
=
s
z L
h b
B (5.3)
unde:
b, h sunt lătimea şi înălŃimea structurii, vezi Figura 3.2;
L(z
s
) este lungimea scării integrale a turbulentei dată de relaŃia 5.1 la înălŃimea de referinŃă,
z
s
definită în Figura 3.2.
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
0.001 0.01 0.1 1 10 100
B
2
(b+h)/L(z
s
)

Figura 5.3 Factorul de răspuns nerezonant (cvasi-static), B
2

(3) Factorul de vârf pentru determinarea răspunsului extrem maxim al structurii, k
p
, definit ca
raportul dintre valoarea extremă maximă a componentei fluctuante a răspunsului structural şi
abaterea sa standard, se poate obŃine cu relaŃia (5.4), şi este reprezentat în Figura 5.4. Astfel:
86

( )
( )
3
ln 2
ln 2
p

⋅ ⋅
+ ⋅ ⋅ =
T
T k
ν
γ
ν (5.4)
unde:
ν este frecvenŃa medie a vibraŃiilor pe direcŃia si sub acŃiunea vântului turbulent;
T este durata de mediere a vitezei de referinŃă a vântului, T = 600 s (aceeasi ca pentru
viteza medie a vantului);
γ = 0,5772, este constanta lui Euler.
2.5
3.0
3.5
4.0
10 100 1000
k
p
νT

Figura 5.4 Factorul de vârf, k
p

(4) FrecvenŃa medie ν se obŃine cu relaŃia:
Hz 08 , 0
2 2
2
, 1

+
⋅ =
R B
R
n
x
ν (5.5)
unde n
1,x

este frecvenŃa proprie fundamentală de vibraŃie a structurii. Valoarea limită 0,08 Hz din
rel. (5.5) corespunde unui factor de vârf k
p
=3,0 in rel. (5.4).
(5) Factorul răspunsului rezonant, R
2
, ce ia în considerare continutul de frecvente al turbulenŃei
vântului în cvasi-rezonanŃă cu modul propriu fundamental de vibraŃie al structurii, se determină
cu relaŃia:
87

) ( ) ( ) , (
2
1
2
2
b b h h x , s L
η η
δ
R R n z S
π
R ⋅ ⋅ ⋅

= (5.6)
unde:
δ este decrementul logaritmic al amortizării dat la C.5;
S
L
este densitatea spectrală de putere unilaterală şi normalizată dată de rel. (5.2),
evaluată la înălŃimea z
s
pentru frecvenŃa n
1,x
;
R
h
, R
b
sunt funcŃiile de admitanŃă aerodinamică date de rel. (5.7) şi (5.8).
(6) FuncŃiile de admitanŃă aerodinamică R
h
şi R
b
, pentru vectorul propriu fundamental, se
determină cu relaŃiile:
( )
( )
¦
¹
¦
´
¦
> −


=
= ⋅ −
0 pentru 1
2
1 1
0 pentru 1
2
2
h
h h
h
h h h
e
R
η
η η
η
η η (5.7)
( )
( )
¦
¹
¦
´
¦
> −


=
= ⋅ −
0 pentru 1
2
1 1
0 pentru 1
2
2
b
b b
b
b b b
e
R
η
η η
η
η η (5.8)

unde:
( )
( )
x s L
s
h
n z f
z L
h
, 1
, 6 , 4 ⋅ ⋅ = η (5.9)
( )
( )
x s L
s
b
n z f
z L
b
, 1
, 6 , 4 ⋅ ⋅ = η (5.10).

FuncŃiile de admitanŃă aerodinamică evaluează gradul de corelaŃie al rafalelor longitudinale pe
aria frontală (b x h) a construcŃiei expusă vântului.
88

0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
0.001 0.01 0.1 1 10 100
R
h(b)
η
h(b)

Figura 5.5 FuncŃiile de admitanŃă aerodinamică, R
h(b)



5.3 Deplasari şi acceleraŃii corespunzatoare stării limită de serviciu a constructiei

(1) Deplasarea maximă a structurii pe direcŃia vântului la cota z
s
se determină folosind forŃa
statică echivalentă a vântului definită in subcapitolul 3.3.
(2) Abaterea standard, σ
a,x
a acceleraŃiei caracteristice a structurii pe direcŃia vântului la cota z se
poate obtine cu relaŃia:

( ) ( )
( ) z K R
m
z v z I b c
x x
x
s s f
x a , 1
, 1
2
m v
,
Φ ⋅ ⋅ ⋅
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
=
ρ
σ (5.11)
unde:
c
f
este coeficientul aerodinamic de forŃă, vezi Capitolul 4; simplificat, pentru cladiri se
poate considera
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
´
¦
>
≤ ≤ ⋅ +
< ≤ ⋅ +
=
0 , 5 pentru 4.9.2 sau 4.8 4.6, ele subcapitol vezi
0 , 5 ,0 1 pentru , 05 , 0 25 , 1
0 , 1 25 , 0 pentru , 4 , 0 9 , 0
d
h
d
h
d
h
d
h
d
h
c
f

89

ρ este densitatea aerului, egală cu 1,25 kg/m
3
;
b este lăŃimea structurii, definită în Figura 3.2;
d este lungimea structurii, definită în Figura 3.2;
h este înălŃimea structurii, definită în Figura 3.2;
I
v
(z
s
) este intensitatea turbulenŃei la înălŃimea z = z
s
deasupra terenului; vezi pct. 2.4 (2) şi
Figura 3.2;
v
m
(z
s
) este viteza medie a vântului pentru z = z
s
; vezi pct. 2.3 (2);
z
s
este înălŃimea de referinŃă; vezi Figura 3.2;
R este radacina patrată a răspunsului rezonant, vezi pct. 5.2 (5);
K
x
este coeficientul adimensional dat de relaŃia (5.12);
m
1,x
este masa echivalentă pentru modul fundamental în direcŃia vântului, vezi pct.
C.4 (1);
n
1,x
este frecvenŃa proprie fundamentală de vibraŃie a structurii în direcŃia vântului;
Φ
1,x
(z) este ordonata vectorului propriu fundamental de vibraŃie pe direcŃia vântului la cota
z.
(3) Coeficientul adimensional K
x
se determina cu relaŃia generala:

( ) ( )
( ) ( )


Φ ⋅
Φ ⋅
=
h
x s
h
x
x
z z z v
z z z v
K
0
2
, 1
2
m
0
, 1
2
m
d
d
(5.12)
unde h este înălŃimea structurii (vezi Figura 4.1).
Notă. Dacă Φ
1,x
(z)= (z/h)
ζ
(vezi Anexa C) şi c
o
(z) = 1 (teren plat, vezi pct. 2.3 (5)), relaŃia (5.12)
poate fi aproximată prin relaŃia (5.13), reprezentată in Figura 5.6.

( ) ( )
( )
|
|
¹
|

\
|
⋅ +
¦
)
¦
`
¹
¦
¹
¦
´
¦

+
|
|
¹
|

\
|
⋅ + ⋅ + ⋅
=
0
2
0
ln 1
1 5 , 0 ln 1 1 2
z
z
z
z
K
s
s
x
ζ
ζ ζ
(5.13)
unde
z
0
este lungimea de rugozitate (vezi Tabel 2.1);
ζ este exponentul formei modale aproximative pe direcŃia vântului (vezi Anexa C).
90

1.0
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
1.6
1.7
1.8
1.9
2.0
1.E+01 1.E+02 1.E+03
K
x
z
s
/z
0

Figura 5.6 Coeficientului adimensional K
x
conform relaŃiei (5.13)

(4) AcceleraŃiile caracteristice de vârf ale constructiilor, a
max,x
sunt obŃinute prin înmulŃirea
abaterii standard date la pct. 5.3 (2) cu factorul de vârf dat la pct.5.2 (3) calculat cu frecvenŃa
proprie ν = n
1,x
:
( )
( )
x a
x
x x
T n
T n a
,
, 1
, 1 max,
ln 2
ln 2 σ
γ

|
|
¹
|

\
|
⋅ ⋅
+ ⋅ ⋅ = (5.14).

5.4 Procedura simplificată de determinare a valorilor coeficientului de răspuns dinamic
pentru clădiri

(1) Plecând de la procedura detaliată de calcul a coeficientului de răspuns dinamic descrisă la pct.
5.2, s-au obŃinut valori acoperitoare ale acestuia pentru clădiri cu forma de paralelipiped
dreptunghic şi având o distribuŃie regulată a maselor si rigiditătilor. Valorile se bazează pe
estimarea aproximativă a valorilor frecvenŃei fundmentale proprii de vibraŃie şi a decrementului
logaritmic al amortizării cu relaŃiile simplificate date in Anexa C.
(2) Valorile coeficientului de răspuns dinamic sunt date in Tabelul 5.1 pentru clădiri de beton
armat şi in Tabelul 5.2 pentru clădiri cu structura metalică. Valorile sunt valabile pentru clădiri cu
ζ = 0,5
ζ = 1,0
ζ = 1,5
ζ = 2,0
ζ = 2,5
91

dimensiunea in plan orizontal măsurată perpendicular pe direcŃia vântului, b ≤ 50 m şi cu
inălŃimea, h ≤ 30 m (vezi Figura 3.2 a).
(3) Pentru toate celelalte cazuri de clădiri neacoperite de metoda simplificată prin valori date in
Tabelele 5.1 si 5.2, coeficientul de răspuns dinamic se va determina conform metodei detaliate
date la 5.2.

Tabel 5.1 Valori ale coeficientului de răspuns dinamic, c
d
pentru clădiri cu structura de beton
armat (δ
s
= 0,10)
z
0
, m
b→,
h↓, m
10 20 30 40 50
10 0,95 0,92 0,90 0,89 0,88
20 0,95 0,93 0,91 0,90 0,88 0,003
30 0,96 0,93 0,91 0,90 0,89
10 0,94 0,91 0,89 0,87 0,86
20 0,94 0,91 0,90 0,88 0,87 0,01
30 0,95 0,92 0,90 0,89 0,88
10 0,92 0,88 0,85 0,85 0,85
20 0,92 0,89 0,87 0,85 0,85 0,05
30 0,93 0,90 0,88 0,86 0,85
10 0,87 0,85 0,85 0,85 0,85
20 0,88 0,85 0,85 0,85 0,85 0,30
30 0,89 0,86 0,85 0,85 0,85
10 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85
20 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85 1,00
30 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85









92


Tabel 5.2 Valori ale coeficientului de răspuns dinamic, c
d
pentru clădiri cu structura metalică (δ
s

= 0,05)
z
0
, m
b→,
h↓, m
10 20 30 40 50
10 1,00 0,95 0,93 0,91 0,90
20 1,03 0,98 0,95 0,93 0,92 0,003
30 1,06 1,01 0,98 0,95 0,94
10 0,98 0,94 0,91 0,89 0,88
20 1,02 0,97 0,94 0,92 0,90 0,01
30 1,05 1,00 0,96 0,94 0,92
10 0,96 0,91 0,88 0,86 0,85
20 1,00 0,94 0,91 0,89 0,87 0,05
30 1,03 0,97 0,94 0,92 0,90
10 0,90 0,86 0,85 0,85 0,85
20 0,95 0,89 0,86 0,85 0,85 0,30
30 0,98 0,92 0,89 0,87 0,85
10 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85
20 0,89 0,85 0,85 0,85 0,85 1,00
30 0,92 0,87 0,85 0,85 0,85


5.5 Criterii de confort

Efectele vântului pe clădiri nu trebuie să producă disconfort ocupanŃilor acestora. ReacŃiile de
disconfort ale ocupanŃilor depind de frecvenŃa cu care se produc oscilaŃiile cladirii şi de diverşi
alŃi factori, fiziologici şi psihologici, asociaŃi cu caracteristicile fiecarei persoane.
Pentru a asigura o locuire adecvată a cladirii, se va verifica îndeplinirea condiŃiei:

lim max,
a a
x
≤ (5.15),
unde
a
max,x
este valoarea de vârf a acceleraŃiei pe directia vantului la ultimul etaj al clădirii
(z=h), evaluată cu rel. (5.14), pentru o viteză de referinŃă a vântului cu IMR = 10
ani (pentru conversia valorii vitezei vantului cu IMR = 10 ani, vezi Anexa A);
a
lim
este acceleraŃia limită superioară de confort al ocupanŃilor clădirii; această
acceleraŃie este calculată cu relaŃia (5.16) [1] şi este reprezentată în Figura 5.7.
93


¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
≥ ⋅ ⋅
≤ ≤
<
=
Hz 2 n pentru 5 , 0
Hz 2 n Hz 1 pentru
Hz 1 n pentru
x 1, , 1 0
x 1, 0
x 1,
56 , 0
, 1
0
lim
x
x
n a
a
n
a
a (5.16)
unde:
a
0
= 6 cm/s
2
pentru clădiri de birouri;
a
0
= 4 cm/s
2
pentru clădiri de locuit;
n
1,x
este frecvenŃa proprie a clădirii corespunzătoare primului mod de vibraŃie de
încovoiere în direcŃia vântului.
0
5
10
15
20
25
30
0.1 1 10
n
1,x
, Hz
a
l
i
m
,

c
m
/
s
2
Birouri Cladiri de locuit

Fig. 5.7 Valori limită ale acceleraŃiei clădirii

94

6 FENOMENE DE INSTABILITATE AEROELASTICĂ GENERATE DE VÂRTEJURI

6.1 GeneralităŃi

(1) Pentru construcŃii zvelte (coşuri de fum, turnuri, cabluri s.a.) este necesar să se ia în
considerare efectul dinamic produs de desprinderea vârtejurilor vantului. Fenomenul de
desprindere a vârtejurilor produce o acŃiune fluctuantă perpendiculară pe direcŃia vântului, a cărei
frecvenŃă depinde de viteza medie a vântului, precum şi de forma şi de dimensiunile secŃiunii in
plan a construcŃiei. În cazul în care frecvenŃa de desprindere a vartejurilor este apropiata de o
frecvenŃă proprie de vibratie a constructiei se realizeaza condiŃiile de cvasi-rezonanŃă ce produc
amplificări ale amplitudinii oscilaŃiilor construcŃiei, cu atât mai mari cu cât amortizarea şi masa
structurii sau a elementului sunt mai mici. CondiŃia de rezonanŃă este indeplinită atunci când
viteza vântului este teoretic egală cu viteza critică a vântului ce provoaca desprinderea
vartejurilor (definită la 6.3.1). În general, viteza critică a vântului pentru multe constructii curente
este o viteză frecventă a acestuia, ceea ce face ca numărul de cicluri de încarcare şi fenomenul de
oboseală să devină importante.

6.2 Considerarea efectului desprinderii vârtejurilor

(1) Efectul desprinderii vârtejurilor va fi considerat dacă este îndeplinită condiŃia


m ,
25 , 1 v v
i crit
⋅ ≤

(6.1)
unde:
v
crit,i
este viteza critică a vântului pentru modul i de vibraŃie (vezi 6.3.1);
v
m
este viteza medie a vântului în secŃiunea în care se produce desprinderea vârtejurilor.

6.3 Parametrii de bază pentru desprinderea vartejurilor
6.3.1 Viteza critică a vântului, v
crit,i


(1) Viteza critică a vântului pentru modul i de vibraŃie este definită ca viteza vântului pentru care
frecvenŃa de desprindere a vârtejurilor este egală cu o frecvenŃă proprie a structurii şi este dată de
relaŃia:
95


St
n b
v
y i
i crit
,
,

= (6.2)

unde
b este lăŃimea secŃiunii transversale în care se produce desprinderea rezonantă a
vârtejurilor; pentru cilindri circulari lăŃimea de referinŃă este diametrul exterior;
n
i,y
este frecvenŃa proprie a modului i de vibraŃie pe direcŃia transversală vântului;
St este numărul lui Strouhal, definit la 6.3.2.
(2) Viteza critică a vântului pentru modul i de vibraŃie de ovalizare a peretelui cilindrului este
definită ca viteza vântului pentru care dublul frecvenŃei de desprindere a vârtejurilor este egală cu
frecvenŃa proprie a modului i de vibraŃie de ovalizare a peretelui cilindrului şi este dată de relaŃia:


St
n b
v
o i
i crit


=
2
,
,
(6.3)

unde
b este diametrul exterior al cilindrului;
St este numărul lui Strouhal, definit la 6.3.2;
n
i,0
este frecvenŃa proprie a modului i de vibraŃie de ovalizare a peretelui cilindrului.

6.3.2 Numărul lui Strouhal, St

(1) Numarul lui Strouhal, St, este un parametru adimensional ce depinde de forma secŃiunii, de
caracteristicile turbulenŃei, de numărul lui Reynolds calculat pentru v
crit,i
, şi de rugozitatea
suprafeŃei. În cazul secŃiunilor cu muchii/colŃuri ascuŃite, numărul lui Strouhal poate fi evaluat
simplificat în funcŃie doar de forma secŃiunii.
Tabelul 6.1 si Figura 6.1 (pentru secŃiuni dreptunghiulare) dau valorile medii orientative ale
numărului lui Strouhal, St.




96

Tabelul 6.1 Numărul lui Strouhal, St pentru diferite forme ale secŃiunii transversale [2], [3]
SecŃiune transversală St

0,18
Pentru toate valorile numărului lui Reynolds, Re


din
Figura 6.1
0,5 ≤ d/b ≤ 10
d/b = 1 0,11
d/b = 1,5 0,10

d/b = 2 0,14
Interpolare liniară
d/b = 1 0,13

d/b = 2 0,08
Interpolare liniară
d/b = 1 0,16

d/b = 2 0,12
Interpolare liniară
d/b = 1,3 0,11

d/b = 2,0 0,07
Interpolare liniară
Notă. Nu sunt admise extrapolări ale numărului lui Strouhal în funcŃie
de raportul d/b.
97


Figura 6.1 Numărul lui Strouhal St pentru secŃiuni transversale dreptunghiulare cu colŃuri ascuŃite
[2], [3]

6.3.3 Numărul lui Scruton, Sc

(1) Numărul lui Scruton, Sc este un parametru adimensional ce depinde de masa echivalentă, de
fracŃiunea din amortizarea critică şi de dimensiunea de referinŃă a secŃiunii. Sensibilitatea la
vibraŃii depinde de amortizarea structurii şi de raportul între masa structurii şi masa aerului.
Numărul lui Scruton, Sc, este dat de relaŃia:

2
2
b
m
Sc
s ie

⋅ ⋅
=
ρ
δ
(6.4)
unde:
m
ie
este masa echivalentă pe unitatea de lungime pentru modul i de vibraŃie în direcŃie
transversală, asa cum este definită la C.4 (1);
δ
s
este decrementul logaritmic al amortizării structurale;
ρ este densitatea aerului, a carei valoare este 1,25 kg/m
3
;
b este dimensiunea secŃiunii transversale, evaluata în secŃiunea în care se produce
fenomenul critic de desprindere a vârtejurilor rezonante.

6.3.4 Numărul lui Reynolds, Re
(1) AcŃiunea de desprindere a vârtejurilor pe un cilindru circular depinde de numărul lui
Reynolds, Re corespunzător vitezei critice a vântului v
crit,i
. Numărul lui Reynolds corespunzator
vitezei critice a vantului este dat de relaŃia:
98

( )
µ
i crit
i crit
v b
v
,
,
Re

= (6.5)
unde
b este diametrul exterior al cilindrului circular;
µ este vascozitatea cinematică a aerului (µ ≈ 15
.
10
-6
m
2
/s);
v
crit,i
este viteza critică a vântului (vezi 6.3.1).

6.4 AcŃiunea produsă de desprinderea vârtejurilor

(1) Efectul vibraŃiilor produse de desprinderea vârtejurilor se va evalua folosind forŃa de inerŃie
pe unitate de lungime, F
w
(s) ce actionează perpendicular pe direcŃia vântului la cota s a structurii
masurata de la baza acesteia şi care este dată de relaŃia:

( ) ( ) ( ) ( )
max , ,
2
,
2
F y i y i w
y s n s m s F ⋅ Φ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ = π

(6.6)
unde
m(s) este masa structurii pe unitatea de lungime [kg/m];
n
i,y

este frecvenŃa proprie de vibratie a structurii într-un plan perpendicular pe direcŃia
vântului;
Φ
i,y
(s) este forma proprie de vibratie a structurii într-un plan perpendicular pe direcŃia
vântului, normalizată la valoarea 1 acolo unde deplasarea este maximă;
y
F,max
este deplasarea maximă a structurii la cota s (la care Φ
i,y
(s) = 1), vezi 6.5.

6.5 Calculul amplitudinii deplasării produse pe directie transversala vântului

(1) Deplasarea maximă, y
F,max
se calculeaza cu relaŃia:

lat w
F
c K K
Sc St b
y
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ =
1 1
2
max ,
(6.7)
unde:
St este numarul lui Strouhal, Tabelul 6.1;
Sc este numarul lui Scruton, relatia (6.4);
99

K
w
este factorul lungimii de corelaŃie, L
j
;
K este factorul formei modale de vibraŃie;
c
lat
este coeficientul aerodinamic de forŃă pe directie transversala vantului.
b este dimensiunea secŃiunii transversale, evaluata în secŃiunea în care se produce
fenomenul critic de desprindere a vârtejurilor rezonante.

(2) Valorile c
lat,0
ale coeficientului aerodinamic de forŃă pe directie transversala vantului sunt
date în Figura 6.2 şi în Tabelul 6.2, in functie de numarul Reynolds si pentru valori 83 , 0
, m

Lj
v
v
i crit,
.
Pentru alte valori ale raportului
Lj
v
v
, m
i crit,
se recomanda utilizarea valorilor din Tabelul 6.3.


Figura 6.2 Valori de bază ale coeficientului de forŃă laterală, c
lat,0
în funcŃie de numărul lui
Reynolds, Re(v
crit,i
) pentru cilindrii circulari [2], [3]


100

Tabelul 6.2 Valori de bază a coeficientului de forŃă laterală, c
lat,0
pentru diferite secŃiuni
transversale [2], [3]
Sectiune transversală c
lat,0



din
Figura 6.2
Pentru toate numerele lui Reynolds (Re)

0,5 ≤ d/b ≤ 10 1,1

d/b = 1 0,8
d/b = 1,5 1,2

d/b = 2 0,3
Interpolare liniară
d/b = 1 1,6

d/b = 2 2,3
Interpolare liniară
d/b = 1 1,4

d/b = 2 1,1
Interpolare liniară
d/b = 1,3 0,8

d/b = 2,0 1,0
Interpolare liniară
Notă. Nu este permisă extrapolarea coeficienŃilor de forŃă laterală în funcŃie de
raportul d/b.

101

Tabelul 6.3 Coeficientul de forŃă laterală, c
lat
în funcŃie de raportul vitezei critice a vântului,
Lj
v
v
, m
i crit,
[2], [3]
c
lat
83 , 0
, m

Lj
v
v
i crit,

c
lat
= c
lat,0
25 , 1 83 , 0
, m
≤ ≤
Lj
v
v
i crit,

0 ,
, m
4 , 2 3
lat
Lj
lat
c
v
c
v

|
|
¹
|

\
|
⋅ − =
i crit,

Lj
v
v
, m
25 , 1
i crit,

c
lat
= 0
unde:
c
lat,0
este valoarea de bază din Tabelul 6.2 şi, pentru cilindrii circulari, din
Figura 6.2;
v
crit,i
este viteza critică a vântului (vezi relaŃia (6.1));
Lj
v
m,
este viteza medie a vântului (vezi 2.3 (2)) în centrul lungimii
efective de corelaŃie, aşa cum este definită aceasta în Figura 6.3.

(3) Factorul lungimii de corelaŃie si factorul formei modale de vibraŃie sunt indicati, pentru unele
structuri simple, in Tabelul 6.5, in functie de lungimea de corelatie, L
j
indicata in Tabelul 6.4.
(4) Lungimea de corelaŃie se poate considera ca fiind între nodurile formei modale (vezi Tabelul
6.4 si Figura 6.3 pentru exemple).

Tabelul 6.4 Lungimea de corelaŃie, L
j
în funcŃie de amplitudinea vibraŃiei, y
F
(s
j
) [2], [3]
y
F
(s
j
) / b L
j
/ b
< 0,1 6
Între 0,1 si 0,6
( )
b
s y
j F
⋅ +12 8 , 4
> 0,6 12

102



Nota 1. Dacă sunt indicate cel puŃin două lungimi de corelaŃie, este acoperitor să se folosească
ambele în calcul şi să se aleaga valoarea maximă a c
lat
.
Nota 2. n este numărul zonelor în care se produce simultan desprinderea vârtejurilor.
Nota 3. m este numărul ventrelor formei modale proprii de vibraŃie Φ
i,y
.

Figura 6.3 Exemple de aplicare a lungimii de corelaŃie, L
j
(j = 1, 2, 3) [2], [3]

Tabelul 6.5 Factorul lungimii de corelaŃie, K
w
şi factorul formei modale de vibraŃie, K pentru
unele structuri simple (λ = l / b) [2], [3]
Structura K
w
K

j j
2
1 j
3 1
3
L /b
L /b L /b
λ λ λ
⋅ ⋅ − + ⋅

| |

|
|

\ ¹


0,13
modul 1 de vibraŃie modul 2 de vibraŃie
ventra
vm,L1
vm,L1
vm,L2
vm,L1
vm,L1
vm,L2
vm,L1
vm,L2
103

Structura K
w
K

j
cos 1
2
L /b
π
λ
⋅ −
| |
|
|
\ ¹

0,10

j j 1
sin 1
L L
+ π -
λ π λ
b b
⋅ ⋅
| |
|
\ ¹
0,11

j
j
i,y
1
i,y
1
( ) d
( ) d
n
i L
n
j
s s
s s
ϕ
ϕ
=
=
∑ ∫
∑ ∫
l

0,10


6.6 Efectele vârtejurilor la cilindri verticali dispuşi în linie sau grupaŃi

(1) Pentru cilindri circulari dispuşi în linie sau grupaŃi (cuplaŃi sau necuplaŃi) (Figura 6.4) se pot
produce vibraŃii excitate de vârtejuri.

Figure 6.4 Dispunerea cilindrilor în linie sau grupaŃi [2], [3]

(2) Amplitudinea oscilaŃiilor poate fi calculată cu relaŃia (6.7) cu modificările aduse de relaŃiile
(6.8) şi (6.9), respectiv:
104


- Pentru cilindri circulari dispuşi în linie şi necuplaŃi:
c
lat
= 1,5
.
c
lat (individual)
pentru 10 1 ≤ ≤
b
a

c
lat
= c
lat (individual)
pentru 15 10 ≤ <
b
a

interpolare liniară pentru 15 10 ≤ ≤
b
a

(6.8)
unde c
lat (individual)
= c
lat
, aşa cum este dat în Tabelul 6.3 pentru valori ale numarului lui Strouhal
date de relatiile:
0,1 0,085 log
a
St
b
| |
= + ⋅
|
\ ¹

pentru 9 1 ≤ ≤
b
a


St = 0,18 pentru 9 >
b
a



- Pentru cilindri cuplaŃi:
c
lat
= K
iv

.
c
lat (individual)
pentru 1,0 ≤ a/b ≤ 3,0 (6.9)
unde K
iv
este factorul de interferenŃă pentru desprinderea vârtejurilor indicat in Tabelul 6.6) in
functie de numărul lui Strouhal si numărul lui Scruton.

105

Tabel 6.6 Date pentru estimarea răspunsului perpendicular pe direcŃia vântului pentru cilindri
cuplaŃi dispuşi în linie sau grupaŃi [2], [3]
Numărul lui Scruton,
2
,
2
b
m
Sc
y i s


=

ρ
δ

Cilindri cuplaŃi
a/b = 1 a/b ≥ 2

K
iv
= 1,5 K
iv
= 1,5

K
iv
= 4,8 K
iv
= 3,0

K
iv
= 4,8 K
iv
= 3,0
Interpolare liniară


Valori inverse ale numărului lui Strouhal pentru cilindri cuplaŃi dispuşi în
linie sau grupaŃi
106

6.7 Măsuri împotriva vibraŃiilor induse de desprinderea vârtejurilor

(1) Amplitudinile vibraŃiilor induse de desprinderea vârtejurilor se pot reduce prin folosirea de
dispozitive aerodinamice (doar în condiŃii speciale, de exemplu pentru numere Scruton mai mari
ca 8) sau prin dispozitive de amortizare instalate pe structură. Pentru o structură cu secŃiune
transversală circulară şi echipată cu dispozitive aerodinamice, coeficientul de forŃă c
f
poate să
crească pană la o valoare de 1,4. Astfel de aplicaŃii necesită consultarea specialiştilor.
107

REFERINTE

[1] CNR-DT 207/2008 Istruzioni per la valutazione delle azioni e degli
effetti del vento sulle costruzioni, CONSIGLIO
NAZIONALE DELLE RICERCHE
[2] EN 1991-1-4:2005 Eurocode 1: Actions on structures - Part 1-4:
General actions - Wind actions, CEN
[3] SR EN 1991-1-4:2006 RO Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor – Partea 1-
4: Actiuni generale – Încărcări din acŃiunea
vântului, ASRO
[4] SR EN 1991-1-4:2006/A1:2010 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor – Partea 1-
4: Actiuni generale – Încărcări din acŃiunea
vântului, ASRO
[5] NP 082-04 Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acŃiuni
asupra construcŃiilor. AcŃiunea vântului, MTCT
[6] SR EN 1991-1-4:2006/AC:2010 Eurocod 1: AcŃiuni asupra structurilor – Partea 1-
4: AcŃiuni generale – Încărcări din acŃiunea
vântului, ASRO
[7] SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007 Eurocod 1: AcŃiuni asupra structurilor – Partea 1-
4: Actiuni generale – Încărcări din acŃiunea
vântului – Anexa naŃională, ASRO
[8] D. Ghiocel, D. Lungu, 1975 Wind, snow and temperature effects on structures,
based on probability. Abacus Press, Tunbridge
Wells, Kent, U.K.
[9] D. Lungu, R. Văcăreanu, Advanced Structural Analysis, Editura
A. Aldea, C. Arion, 2000 CONSPRESS, 177 p., ISBN 973-8165-15-6


108

ANEXA A ZONAREA ACłIUNII VÂNTULUI IN ROMÂNIA

GeneraŃia de standarde de acŃiuni din anii '70 ai secolului XX din Ńările avansate a introdus
conceptele inovative ale teoriei statistice a valorilor extreme şi a definit intensităŃile acŃiunilor din
hazard natural (cutremur, vânt, zăpada ş.a.) cu anumite intervale medii de recurenŃă (perioade
medii de revenire), în ani.
In prezent, practica internaŃionala utilizează valori caracteristice ale acŃiunilor din vânt şi zăpada
având intervalul mediu de recurenŃă standard, IMR = 50 ani. Aceste valori au probabilitatea de
depăşire 2% intr-un an şi 64% în 50 ani.
Analiza statistică efectuată pentru zonarea hazardului natural din vânt în România a avut ca date
de intrare valorile maxime anuale ale vitezei vântului la 10 m deasupra terenului, măsurate în
peste 140 de staŃii meteorologice ale Administratiei NaŃionale de Meteorologie până in anul 2005.
Rezultatele analizei statistice sunt valorile caracteristice (de referinŃă) ale vitezei vântului cu IMR
= 50 ani, calculate în repartiŃia Gumbel pentru maxime.
Selectarea acestei repartiŃii s-a argumentat prin:
(i) corelaŃia între coeficienŃii de oblicitate şi de variaŃie ai maximelor anuale masurate
în staŃiile meteorologice din România pe o durată de peste 40 de ani;
(ii) recomandarea utilizării acestei repartiŃii în ultimele 4 ediŃii ale standardului
american ASCE 7-88, -93, -2000, -2006, Minimum Design Loads for Buildings
and Other Structures, Documentelul Joint Committee on Structural Safety, Wind
loads, 1995, 2000 şi Documentul ISO/TC 98/SC3/WG 2/N 129 rev, Draft for DP
4354, Wind Actions on Structures.
Pe baza valorilor de referinŃă ale vitezei vântului s-au determinat valorile de referinŃă ale presiunii
dinamice a vântului pentru staŃiile meteorologice cu inregistrări. Valorile din harta de zonare
(vezi Figura A.1) pentru valorile de referinŃă ale presiunii dinamice a vântului având 50 ani
interval mediu de recurenŃă, sunt presiuni mediate pe 10 min, q
b
= 0,4, 0,5, 0,6 şi 0,7 kPa.
FaŃă de ediŃia precedentă a codului de proiectare NP 082-2004, baza de date meterorologice a fost
completată cu valorile maxime anuale ale vitezelor vântului, înregistrate între anii 1989-2005.
Pentru fiecare staŃie meteorologică, rezultatele calculelor statistice efectuate au fost consemnate
în harta de zonare din Figura A.1.
Harta de zonare a intensităŃii acŃiunii vântului având 50 ani interval mediu de recurenŃă, Figura
A.1, cuprinde valori de referinŃă ale presiunii dinamice a vântului mediate pe 10 minute, conform
exigenŃelor din SR EN 1991-1-4.
Valoarea de referinŃă a vitezei vântului pentru un amplasament se determină pe baza valorii de
referinŃă a presiunii dinamice a vântului corespunzătoare amplasamentului, luată din harta de
zonare din Figura A.1 (sau direct din Tabelul A.2), si este determinată cu relaŃia:
109

b
b
b
6 , 1
2
q
q
v ⋅ =

=
ρ
(A.1)
unde ρ este densitatea aerului, egală cu 1,25 kg/m
3
, si valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a
vântului se introduce in Pa (1 kPa=1000 Pa).
Harta de zonare a valorilor de referinŃă ale presiunii dinamice a vântului din Figura A.1 este
valabilă pentru altitudini mai mici sau egale cu 1000 m.
Orientativ, valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a vântului pentru un amplasament aflat la o
altitudine, z
alt
mai mare ca 1000 m se poate determina cu relaŃia:

b , b
q c q
alt z
alt
⋅ = (A.2)
unde :
alt
z
q
, b
- este valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a vântului pentru un
amplasament aflat la o altitudine, z
alt
mai mare ca 1000 m;
q
b
- este valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a vântului in amplasament
din harta de zonare din Figura A.1;
c
alt
- este factorul de altitudine ce se poate determina aproximativ cu relaŃia:
|
¹
|

\
|
− ⋅ + = 1
1000
6 , 1 1
alt
alt
z
c (A.3).
Pentru amplasamente aflate la altitudini mai mari de 1000 m şi în zonele cu o expunere specială
la vânt (sud-vestul Banatului), se recomandă consultarea ANM pentru obŃinerea de date primare şi
a instituŃiilor de specialitate din domeniul construcŃiilor pentru analiza acestor date.
În Câmpia Română, pentru oraşul Bucureşti, s-au calculat şi valorile factorului direcŃional pentru
vitezele maxime anuale ale vântului pe 16 direcŃii, Tabelul A.1.
Tabelul A.1. Bucuresti. Factorul direcŃional al vitezei vântului având 50 ani perioada medie
de revenire , c
dir

1)

[5]
DirecŃia N NNE NE ENE E ESE SE SSE
c
dir
0,34 0,52 0,97 0,83 0,48 0,38 0,38 0,34
DirecŃia S SSV SV VSV V VNV NV NNV
c
dir
0,41 0,41 0,52 0,52 0,55 0,42 0,31 0,38
1)
Pentru toate direcŃiile, c
dir
= 1.0
Valorile caracteristice ale vitezelor vântului definite cu 100 ani şi 10 ani interval mediu de
recurenŃă se pot calcula simplificat în funcŃie de valoarea caracteristică a vitezei vântului având
50 ani interval mediu de recurenŃă, cu următoarele relaŃii simplificate:
110

10 , 1
50
b,
100
, b

=
=
ani IMR
ani IMR
v
v
(A.4)
85 , 0
50
b,
10
b,

=
=
ani IMR
ani IMR
v
v
(A.5)
si, in consecinta,
20 , 1
50
b,
100
b,

=
=
ani IMR
ani IMR
q
q
(A.6)
75 , 0
50
b,
10
b,

=
=
ani IMR
ani IMR
q
q
(A.7).

111



Figura A.1 Valori de referinŃă ale presiunii dinamice a vântului, q
b
in kPa, având IMR = 50 ani

Nota. Pentru altitudini peste 1000m valorile se corecteaza cu relatia (A.2).

112

Tabelul A.2 Valorile de referinŃă ale presiunii dinamice a vântului în 305 localităŃi din România
Nr. Localitate JudeŃ q
b
, kPa
1 Abrud ALBA 0,4
2 Adamclisi CONSTANłA 0,5
3 Adjud VRANCEA 0,6
4 Agnita SIBIU 0,4
5 Aiud ALBA 0,4
6 ALBA IULIA ALBA 0,4
7 Aleşd BIHOR 0,5
8 ALEXANDRIA TELEORMAN 0,7
9 Anina CARAŞ-SEVERIN 0,7
10 Aninoasa HUNEDOARA 0,4
11 Apa Neagră GORJ 0,4
12 ARAD ARAD 0,5
13 Avrămeni BOTOŞANI 0,7
14 Avrig SIBIU 0,6
15 Azuga PRAHOVA 0,6
16 Babadag TULCEA 0,6
17 BACĂU BACĂU 0,6
18 Baia de Aramă MEHEDINłI 0,4
19 BAIA MARE MARAMUREŞ 0,6
20 Baia Sprie MARAMUREŞ 0,6
21 Balinteşti GALAłI 0,6
22 Balş DOLJ 0,5
23 Banloc TIMIŞ 0,7
24 Baraolt COVASNA 0,6
25 Basarabi CONSTANłA 0,5
26 Băicoi PRAHOVA 0,4
27 Băile Govora VÂLCEA 0,4
28 Băile Herculane CARAŞ-SEVERIN 0,6
29 Băile Olăneşti VÂLCEA 0,4
30 Băile Tuşnad HARGHITA 0,6
31 Băileşti DOLJ 0,4
32 Băişoara CLUJ 0,5
33 Bălan HARGHITA 0,6

113

Nr. Localitate JudeŃ q
b
, kPa
34 Bâcleş MEHEDINłI 0,4
35 Bârlad VASLUI 0,6
36 Bechet DOLJ 0,4
37 Beclean BISTRIłA NĂSĂUD 0,4
38 Beiuş BIHOR 0,5
39 Bereşti GALAłI 0,6
40 Bicaz NEAMł 0,4
41 BISTRIłA BISTRIłA NĂSĂUD 0,4
42 Blaj ALBA 0,6
43 Bocşa CARAŞ-SEVERIN 0,7
44 Boldeşti-Scăeni PRAHOVA 0,4
45 Bolintin-Vale GIURGIU 0,5
46 BoiŃa SIBIU 0,6
47 Borod BIHOR 0,5
48 Borsec HARGHITA 0,4
49 Borşa MARAMUREŞ 0,4
50 BOTOŞANI BOTOŞANI 0,7
51 Brad HUNEDOARA 0,4
52 BRAŞOV BRAŞOV 0,6
53 BRĂILA BRĂILA 0,6
54 Breaza PRAHOVA 0,4
55 Brezoi VÂLCEA 0,4
56 BUCUREŞTI BUCUREŞTI 0,5
57 Budeşti CĂLĂRAŞI 0,4
58 Buftea ILFOV 0,5
59 Buhuşi BACĂU 0,6
60 Bumbeşti-Jiu GORJ 0,4
61 Buşteni PRAHOVA 0,6
62 BUZĂU BUZĂU 0,7
63 Buziaş TIMIŞ 0,6
64 Calafat DOLJ 0,4
65 Caracal OLT 0,7
66 Caransebeş CARAŞ-SEVERIN 0,6
67 Carei SATU MARE 0,4

114

Nr. Localitate JudeŃ q
b
, kPa
68 Cavnic MARAMUREŞ 0,6
69 Călan HUNEDOARA 0,4
70 CĂLĂRAŞI CĂLĂRAŞI 0,6
71 Călimăneşti VÂLCEA 0,4
72 Câmpia Turzii CLUJ 0,4
73 Câmpeni ALBA 0,4
74 Câmpina PRAHOVA 0,4
75 Câmpulung ARGEŞ 0,4
76 Câmpulung Mold. SUCEAVA 0,6
77 Ceahlău NEAMł 0,4
78 Cehu Silvaniei SĂLAJ 0,4
79 Cernavodă CONSTANłA 0,5
80 Chişineu-Criş ARAD 0,6
81 Cisnădie SIBIU 0,6
82 CLUJ-NAPOCA CLUJ 0,5
83 Codlea BRAŞOV 0,6
84 Colibaşi ARGES 0,5
85 Comarnic PRAHOVA 0,4
86 Comăneşti BACĂU 0,6
87 CONSTANłA CONSTANłA 0,5
88 Copşa Mică SIBIU 0,4
89 Corabia OLT 0,5
90 Corugea TULCEA 0,5
91 Costeşti ARGEŞ 0,5
92 Cotnari IAŞI 0,7
93 Covasna COVASNA 0,7
94 CRAIOVA DOLJ 0,5
95 Cristuru Secuiesc HARGHITA 0,4
96 Cugir ALBA 0,4
97 Curtea de Argeş ARGEŞ 0,4
98 Curtici ARAD 0,6
99 Darabani BOTOŞANI 0,7
100 Dărmăneşti BACĂU 0,6
101 Dej CLUJ 0,4

115

Nr. Localitate JudeŃ q
b
, kPa
102 Deta TIMIŞ 0,7
103 DEVA HUNEDOARA 0,4
104 Dorohoi BOTOŞANI 0,7
105 Drăgăşani VÂLCEA 0,5
106 Drăgăneşti-Olt OLT 0,7
107 DROBETA TURNU SEVERIN MEHEDINłI 0,6
108 Dumbrăveni SIBIU 0,4
109 Eforie Nord CONSTANłA 0,5
110 Eforie Sud CONSTANłA 0,5
111 Făgăraş BRAŞOV 0,4
112 Fălticeni SUCEAVA 0,6
113 Făurei BRĂILA 0,6
114 Feteşti IALOMIłA 0,6
115 Fieni DÂMBOVIłA 0,4
116 Filiaşi DOLJ 0,4
117 FOCŞANI VRANCEA 0,6
118 Fundata BRAŞOV 0,4
119 Fundulea CĂLĂRAŞI 0,4
120 GALAłI GALAłI 0,6
121 Găeşti DÂMBOVIłA 0,5
122 Gheorgheni HARGHITA 0,4
123 Gherla CLUJ 0,4
124 GIURGIU GIURGIU 0,5
125 Gorgova TULCEA 0,6
126 GriviŃa IALOMIłA 0,6
127 GurahonŃ ARAD 0,4
128 Gura Humorului SUCEAVA 0,6
129 HaŃeg HUNEDOARA 0,4
130 Hârlău IAŞI 0,7
131 Hârşova CONSTANłA 0,6
132 Holod BIHOR 0,6
133 Horezu GORJ 0,4
134 Huedin CLUJ 0,5
135 Hunedoara HUNEDOARA 0,4

116

Nr. Localitate JudeŃ q
b
, kPa
136 Huşi VASLUI 0,7
137 Ianca BRĂILA 0,6
138 IAŞI IAŞI 0,7
139 Iernut MUREŞ 0,4
140 Ineu ARAD 0,5
141 Isaccea TULCEA 0,6
142 ÎnsurăŃei BRĂILA 0,6
143 Întorsura Buzăului COVASNA 0,6
144 Jimbolia TIMIŞ 0,4
145 Jibou SĂLAJ 0,4
146 Joseni HARGHITA 0,4
147 Jurilovca TULCEA 0,6
148 LăcăuŃi COVASNA 0,7
149 Lehliu Gară CĂLĂRAŞI 0,6
150 Lipova ARAD 0,4
151 Luduş MUREŞ 0,4
152 Lugoj TIMIŞ 0,4
153 Lupeni HUNEDOARA 0,4
154 Mangalia CONSTANłA 0,5
155 Marghita BIHOR 0,5
156 Măcin TULCEA 0,6
157 Măicăneşti VRANCEA 0,6
158 Mărăşeşti VRANCEA 0,6
159 Mărculeşti CĂLĂRAŞI 0,6
160 Medgidia CONSTANłA 0,5
161 Mediaş SIBIU 0,4
162 MIERCUREA CIUC HARGHITA 0,6
163 Mihăileşti GIURGIU 0,5
164 Mizil PRAHOVA 0,6
165 Moineşti BACĂU 0,6
166 Moldova Nouă CARAŞ-SEVERIN 0,7
167 Moneasa ARAD 0,4
168 Moreni DÂMBOVIłA 0,4
169 Moroeni DÂMBOVIłA 0,4

117

Nr. Localitate JudeŃ q
b
, kPa
170 Motru GORJ 0,4
171 Nădlac ARAD 0,4
172 Năsăud BISTRIłA NĂSĂUD 0,4
173 Năvodari CONSTANłA 0,5
174 Negreşti VASLUI 0,7
175 Negreşti Oaş SATU MARE 0,6
176 Negru Vodă CONSTANłA 0,5
177 Nehoiu BUZĂU 0,6
178 Novaci GORJ 0,4
179 Nucet BIHOR 0,4
180 Ocna Mureş ALBA 0,4
181 Ocna Sibiului SIBIU 0,6
182 Ocna Şugatag MARAMUREŞ 0,6
183 Ocnele Mari VÂLCEA 0,4
184 Odobeşti VRANCEA 0,6
185 Odorheiul Secuiesc HARGHITA 0,4
186 OlteniŃa CĂLĂRAŞI 0,4
187 Onceşti BACĂU 0,6
188 Oneşti BACĂU 0,6
189 ORADEA BIHOR 0,5
190 OraviŃa CARAŞ-SEVERIN 0,7
191 Orăştie HUNEDOARA 0,4
192 Orşova MEHEDINłI 0,6
193 OŃelu Roşu CARAŞ-SEVERIN 0,4
194 Ovidiu CONSTANłA 0,5
195 Panciu VRANCEA 0,6
196 Paşcani IAŞI 0,7
197 Pătârlagele BUZĂU 0,6
198 Pâncota ARAD 0,5
199 Petrila HUNEDOARA 0,4
200 Petroşani HUNEDOARA 0,4
201 PIATRA NEAMł NEAMł 0,6
202 Piatra Olt DOLJ 0,7
203 PITEŞTI ARGEŞ 0,5

118

Nr. Localitate JudeŃ q
b
, kPa
204 PleniŃa DOLJ 0,4
205 PLOIEŞTI PRAHOVA 0,4
206 Plopeni PRAHOVA 0,6
207 Podul Iloaiei IAŞI 0,7
208 Pogoanele BUZĂU 0,7
209 Poiana Stampei SUCEAVA 0,4
210 Polovragi GORJ 0,4
211 Predeal BRAŞOV 0,6
212 Pucioasa DÂMBOVIłA 0,4
213 RădăuŃi SUCEAVA 0,6
214 Răuseni BOTOŞANI 0,7
215 Râmnicu Sărat BUZĂU 0,6
216 RÂMNICU VÂLCEA VÂLCEA 0,4
217 Râşnov BRAŞOV 0,6
218 Reghin MUREŞ 0,4
219 ReşiŃa CARAŞ-SEVERIN 0,7
220 Roman NEAMł 0,7
221 Roşiori de Vede TELEORMAN 0,7
222 Rovinari GORJ 0,4
223 Rupea BRAŞOV 0,4
224 Salonta BIHOR 0,6
225 SATU MARE SATU MARE 0,4
226 Săcele BRAŞOV 0,6
227 Săcuieni BIHOR 0,5
228 Sărmaşu MUREŞ 0,4
229 Săvârşin ARAD 0,4
230 Săveni BOTOŞANI 0,7
231 Sângeorz Băi BISTRIłA NĂSĂUD 0,4
232 Sânnicolau Mare TIMIŞ 0,4
233 Scorniceşti OLT 0,5
234 Sebeş ALBA 0,4
235 Sebiş ARAD 0,4
236 Seini MARAMUREŞ 0,6
237 Segarcea DOLJ 0,5

119

Nr. Localitate JudeŃ q
b
, kPa
238 SFÂNTU GHEORGHE COVASNA 0,6
239 Sf. Gheorghe TULCEA 0,6
240 SIBIU SIBIU 0,6
241 Sighetul MarmaŃiei MARAMUREŞ 0,6
242 Sighişoara MUREŞ 0,4
243 Simeria HUNEDOARA 0,4
244 Sinaia PRAHOVA 0,4
245 Siret SUCEAVA 0,6
246 SLATINA OLT 0,5
247 Slănic Moldova BACĂU 0,7
248 Slănic Prahova PRAHOVA 0,6
249 SLOBOZIA IALOMIłA 0,6
250 Solca SUCEAVA 0,6
251 Sovata MUREŞ 0,4
252 Stei BIHOR 0,5
253 Stolnici ARGEŞ 0,5
254 Strehaia MEHEDINłI 0,4
255 SUCEAVA SUCEAVA 0,6
256 Sulina TULCEA 0,6
257 Supuru de Jos SATU MARE 0,4
258 Şimleul Silvaniei SĂLAJ 0,4
259 Tălmaciu SIBIU 0,6
260 Tăsnad SATU MARE 0,4
261 TÂRGOVIŞTE DÂMBOVIłA 0,4
262 Târgu Bujor GALAłI 0,6
263 Târgu Cărbuneşti GORJ 0,4
264 Târgu Frumos IAŞI 0,7
265 TÂRGU JIU GORJ 0,4
266 Târgu Lăpuş MARAMUREŞ 0,4
267 Târgu Logreşti GORJ 0,4
268 TÂRGU MUREŞ MUREŞ 0,4
269 Târgu Ocna BACĂU 0,6
270 Târgu NeamŃ NEAMł 0,6
271 Târgu Secuiesc COVASNA 0,7

120

Nr. Localitate JudeŃ q
b
, kPa
272 Târnăveni MUREŞ 0,4
273 Techirghiol CONSTANłA 0,5
274 Tecuci GALAłI 0,6
275 Titu DÂMBOVIłA 0,5
276 TIMIŞOARA TIMIŞ 0,6
277 TopliŃa HARGHITA 0,4
278 Topoloveni ARGEŞ 0,5
279 Turnu Măgurele TELEORMAN 0,5
280 TULCEA TULCEA 0,6
281 Tulnici VRANCEA 0,7
282 Turda CLUJ 0,4
283 Tuşnad HARGHITA 0,6
284 łăndărei IALOMIłA 0,6
285 łicleni GORJ 0,4
286 Uricani GORJ 0,4
287 UrlaŃi PRAHOVA 0,6
288 Urziceni IALOMIłA 0,6
289 Valea lui Mihai BIHOR 0,4
290 VASLUI VASLUI 0,7
291 Vaşcău BIHOR 0,4
292 Vatra Dornei SUCEAVA 0,4
293 Vălenii de Munte PRAHOVA 0,6
294 Vânju Mare MEHEDINłI 0,6
295 Victoria BRAŞOV 0,4
296 Videle TELEORMAN 0,5
297 Vişeu de Sus MARAMUREŞ 0,4
298 Viziru BRĂILA 0,6
299 VlăhiŃa HARGHITA 0,4
300 Voineasa VÂLCEA 0,4
301 Vulcani HUNEDOARA 0,4
302 ZALĂU SĂLAJ 0,4
303 Zărneşti BRAŞOV 0,4
304 Zimnicea TELEORMAN 0,7
305 Zlatna ALBA 0,4

121

ANEXA B EFECTELE TERENULUI

B.1 IlustraŃii ale limitei superioare a rugozităŃii pentru fiecare categorie de teren [2], [3]
Categoria de teren 0
Mare sau zone costiere expuse
vânturilor venind dinspre mare

Categoria de teren I
Lacuri sau terenuri plate cu vegetaŃie
neglijabilă, fară obstacole

Categoria de teren II
Terenuri cu iarbă sau obstacole izolate
(copaci, clădiri) cu separaŃii de cel putin
de 20 de ori înălŃimea obstacolului

Categoria de teren III
Zone acoperite de vegetaŃie sau clădiri
sau zone cu obstacole izolate cu
separaŃii de cel mult de 20 de ori
înălŃimea obstacolului (sate, terenuri
suburbane, păduri)

Categoria de teren IV
Zone în care cel putin 15 % din
suprafaŃă este acoperită cu construcŃii
având mai mult de 15 m înălŃime


122

B.2 TranziŃia între categoriile de rugozitate 0, I, II, III, şi IV

(1) Determinarea valorilor vitezei vantului pentru proiectare trebuie să ia în considerare tranziŃia
între categoriile de teren corespunzatoare diferitelor rugozităŃi.
(2) Dacă amplasamentul clădirii sau structurii este situat în apropierea unei zone ce corespunde
unei schimbări de rugozitate a terenului la o distanŃă mai mică de:
- 2 km faŃă de terenul de categoria 0
- 1 km faŃă de terenul de categoriile I, II şi III,
atunci se va folosi categoria de teren mai putin rugoasă situată în vecinatatea amplasamentului.
(3) Dacă nu sunt îndeplinite condiŃiile de la (2) sau dacă zonele de schimbare de rugozitate
reprezintă mai putin de 10% din suprafaŃa considerată aplicând distanŃele de la punctul (2), atunci
categoria de rugozitate a terenului este cea din amplasamentul constructiei.

B.3 Calculul numeric al factorului orografic

(1) Pentru dealurile şi falezele izolate, vitezele vântului se modifică în funcŃie de panta, Φ a
versantului perpendicular pe direcŃia vântului (
u
L
H
= Φ , unde înălŃimea H şi lungimea L
u
sunt
definite în Figura B.1).

Figura B.1. Creşterea vitezei vântului datorată orografiei [2], [3]

( ) z v
m
- viteza medie la înălŃimea z deasupra terenului
( ) z v
plat m,
- viteza medie la înălŃimea z deasupra terenului plat
( )
( ) z v
z v
c
o
plat m,
m
= - factorul orografic
( ) z v
plat m,

( ) z v
m

( ) z v
plat m,


123

(2) Valorile coeficientului orografic se determina in functie de viteza vantului la baza versantului
si se determina cu relaŃia:

¦
¹
¦
´
¦
> ⋅ +
≤ < ⋅ ⋅ +

=
0,3 pentru , 0,6 1
0,3 0,05 pentru , 2 1
05 , 0 pentru , 1
0
Φ s
Φ Φ s
Φ
c (B.1)
unde:
s este factorul locaŃiei orografice, obŃinut din Figura B.2 sau Figura B.3;
Φ este panta versantului din amonte, H/L
u
, în direcŃia vântului (vezi Figura B.2 şi Figura
B.3).
(3) Cea mai mare crestere a vitezelor vântului are loc în apropierea varfului pantei.
(4) Efectele orografice se vor lua în considerare în următoarele situaŃii:
a) pentru amplasamente situate pe panta din amonte a dealurilor, coamelor şi falezelor, acolo
unde 0,05 < Φ ≤ 0,3 si │x│ ≤ L
u
/2;
b) pentru amplasamente situate pe panta din aval a dealurilor şi coamelor, acolo unde
Φ < 0,3 si x < L
d
/ 2, sau acolo unde Φ ≥ 0,3 si x < 1,6 H;
c) pentru amplasamente situate pe panta din aval a falezelor şi pantelor abrupte, acolo unde
Φ < 0,3 si x < L
e
/ 2, sau acolo unde Φ ≥ 0,3 si x < 5 H;
in care:
L
e
este lungimea efectivă a versantului din amonte, data în Tabelul B.1;
L
u

este lungimea reală a versantului din amonte în direcŃia vântului;
L
d

este lungimea reală a versantului neexpus (aval) acŃiunii vântului;
H este înălŃimea efectivă a dealului, coamei, falezei etc.;
x este distanŃa pe orizontală de la amplasament la vârful crestei;
z este distanŃa pe verticală de la nivelul terenului la amplasamentul considerat.

Tabel B.1 Valori ale lungimii efective, L
e

[2], [3]
Tipul pantei (Φ = H / L
u
)
Panta moderată (0,05 < Φ ≤ 0,3) Panta abruptă (Φ > 0,3)
L
e
= L
u

L
e
= H / 0,3


124


Figura B.2 Factorul s pentru faleze şi pante abrupte [2], [3]


Figura B.3 – Factorul s pentru dealuri şi coame [2], [3]
panta din aval < 0,05
panta din aval < 0,05
creastă
vânt
amplasament
vânt
amplasament
creastă

125

(4) În văi, dacă nu se aşteptă o creştere a vitezei, c
o
(z) poate fi luat egal cu 1,0.

B.4 Clădiri şi/sau structuri învecinate

(1) Dacă o clădire/structură este de două ori mai înaltă decât înălŃimea medie, h
med
a
clădirilor/structurilor învecinate, atunci valorile de vârf ale vitezei si presiunii dinamice a
vântului, v
p
si q
p
, pentru oricare structura învecinată se vor considera la înălŃimea z
n
(considerând
z
e
= z
n
) deasupra solului determinată cu relaŃia:

( )
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
´
¦

< <

− ⋅
|
|
¹
|

\
| ⋅
− −

=
r x h
r x r r x
r
h
r
r x r
z
mic
jmare
n
2 daca ,
2 daca ,
2
1
2
1
daca ,
2
1
(B.2)
unde raza r este:


¹
´
¦
⋅ > ⋅
⋅ ≤
=
mare imare mare
mare mare mare
d h d
d h h
r
2 daca , 2
2 daca ,
(B.3)

ÎnălŃimea constructiei învecinate cu regim mai mic de înălŃime h
mic
, raza r, distanŃa x şi
dimensiunile d
mica
şi d
mare
sunt arătate în Figura B.4. Sporirea vitezei si a presiunii dinamice a
vântului poate fi ignorata când h
mic
este mai mult decât jumatate din înălŃimea h
mare
a clădirii
înalte. În acest caz z
n
=h
mic
.

126


Figura B.4 InfluenŃa clădirii înalte asupra a două clădiri învecinate (1 şi 2) [2], [3]

B.5 ÎnălŃimea de deplasare a planului de cotă zero

(1) Pentru clădirile amplasate pe teren categoria IV, vecinatatea clădirilor şi alte obstacole fac
ca profilul vitezelor şi al presiunilor vitezelor vântului să se modifice. Această modificare se
manifestă ca şi cum nivelul terenului (planul de cota zero) s-a ridicat la o înălŃime, h
depl
, numită
înălŃime de deplasare a planului de cota zero şi care poate fi determinată cu relaŃia (B.4) (vezi
Figura B.5).:


[ ]
( ) [ ]
¦
¹
¦
´
¦
⋅ ≥
⋅ < < ⋅ ⋅ ⋅ − ⋅
⋅ ≤ ⋅ ⋅
=
med
med med med
med med
depl
h x
h x h h x h
h x h h
h
6 daca , 0
6 2 daca , 6 , 0 , 2 , 0 2 , 1 min
2 daca , 6 , 0 , 8 , 0 min
(B.4)

h
mare
h
mic,1
h
med
z
d
mare
d
mare
d
mic
d
mic

127


Figura B.5 ÎnălŃimea obstrucŃiei şi distanŃa din amonte [2], [3]

ÎnălŃimea z din relaŃiile de calcul a valorilor medii ale vitezei (2.7) şi presiunii dinamice a
vântului (2.12) este înlocuită cu o înălŃime efectivă, (z - h
depl
). În acest caz profilul factorului de
expunere (vezi Figura 2.7) este deplasat în sus cu înălŃimea h
depl
.

(2) În lipsa unor informaŃii mai exacte, pentru teren categoria IV, h
med
= 15 m.
6h
med
2h
med
h
med
h
depl
h
depl

128

ANEXA C (INFORMATIVA) CARACTERISTICI DINAMICE ALE STRUCTURILOR

C.1 GeneralităŃi

(1) Metodele de calcul recomandate în aceasta anexă au la bază ipoteza că structurile se comportă
în domeniul liniar elastic.
(2) FrecvenŃele proprii, vectorii proprii, masele echivalente şi decrementul logaritmic al
amortizării se vor evalua pe baze teoretice sau experimentale prin aplicarea metodelor din
dinamica structurilor.
(3) Intr-o primă aproximaŃie, proprietăŃile dinamice ale structurilor pot fi evaluate simplificat cu
relaŃiile date în C.2 ... C.5.

C.2 FrecvenŃa proprie fundamentală

(1) Pentru structuri incastrate la baza sau de tip consola cu o masă ataşată la capătul liber se poate
folosi relaŃia (C.1) pentru calculul frecvenŃei proprii fundamentale, n
1
:

1
1
2
1
x
g
n ⋅

=
π
(C.1)
unde
g este acceleraŃia gravitaŃională, egală cu 9,81 m/s
2
;
x
1
este deplasarea maximă produsă de greutatea proprie aplicată pe direcŃia de vibraŃie, în
[m].
(2) FrecvenŃa proprie fundamentală n
1
pentru clădiri multietajate expuse actiunii vantului poate fi
estimată cu relaŃia:

h
n
55
1
= [Hz] pentru clădiri de beton armat (C.2a)
si

h
n
40
1
= [Hz] pentru clădiri cu structura metalica (C.2b)
unde h este înălŃimea clădirii, în [m].
(3) FrecvenŃa fundamentală de încovoiere, n
1
pentru coşuri poate fi estimată cu relaŃia:

129


t
s
ef
W
W
h
b
n ⋅

=
2
1
1
ε
[Hz] (C.3)
cu

3
2
1
h
h h + =
ef
(C.4)
unde
b este diametrul coşului la vârf, [m];
h
ef
este înălŃimea efectiva a coşului, [m] ; h
1
şi h
2
sunt date în Figura C.1;
W
s
este greutatea elementelor structurale ce contribuie la rigiditatea coşului;
W
t
este greutatea totală a coşului;
ε
1
este egal cu 1 000 pentru coşuri metalice, şi 700 pentru coşuri de beton armat şi de
zidarie.

Nota. h
3
= h
1
/3, vezi pct. C.4 (2).
Figura C.1 Parametri geometrici pentru coşuri [2], [3]

(4) FrecvenŃa fundamentală de ovalizare, n
1,o
a peretelui cilindrilor lungi, fară inele de rigidizare,
poate fi calculată cu relaŃia:

130


( )
4 2
3
, 1
1
492 , 0
b
E t
n
s
o
⋅ − ⋅

⋅ =
ν µ
(C.5)
unde
E este modulul lui Young, în [N/m
2
];
t este grosimea plăcii, în [m];
ν este coeficientul lui Poisson;
µ
s
este masa pe unitatea de arie a peretelui cilindrului, în [kg/m
2
];
b este diametrul cilindrului, în [m].
RelaŃia (C.5) determină frecvenŃa proprie fundamentală de ovalizare a peretelui cilindrului.
Inelele de rigidizare măresc frecvenŃa de ovalizare.

C.3 Vectorul propriu fundamental

(1) Pentru clădiri, turnuri şi coşuri modelate ca structuri în consolă incastrate la baza vectorul
propriu fundamental de încovoiere, Φ
1
(z) (vezi Figura C.2) poate fi aproximat cu o relaŃie de
forma:
( )
ζ
|
¹
|

\
|
= Φ
h
z
z
1
(C.6)
unde
ζ = 0,6 pentru structuri zvelte în cadre cu pereŃi neportanŃi;
ζ = 1,0 pentru clădiri cu nucleu central şi stâlpi perimetrali sau clădiri cu stâlpi şi
contravântuiri verticale;
ζ = 1,5 pentru clădiri cu nucleu central de beton armat;
ζ = 2,0 pentru coşuri şi turnuri;
ζ = 2,5 pentru turnuri metalice cu zabrele.

(2) Vectorul propriu fundamental de încovoiere în plan vertical, Φ
1
(s) pentru structuri şi elemente
structurale simplu rezemate şi încastrate poate fi aproximat aşa cum este indicat în Tabelul C.1.

Tabelul C.1 Vectorul propriu fundamental de încovoiere în plan vertical pentru structuri şi
elemente structurale simplu rezemate şi încastrate [2], [3]

131


Schema statică Vectorul propriu Φ
1
(s)

sin
s
π ⋅
| |
|
\ ¹
l


1
1 cos 2
2
s
⋅ − ⋅ π ⋅
| |
|
\ ¹
l



0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0
z/h
Φ
1
(z)

Figura C.2 Vectorul propriu fundamental de incovoiere pentru clădiri, turnuri şi coşuri


C.4 Masa echivalentă

(1) Masa echivalentă pe unitate de lungime, m
e
pentru modul fundamental de vibratie este dată de
relaŃia:
ζ = 0,6
ζ = 1,0
ζ = 1,5
ζ = 2,0
ζ = 2,5

132


( ) ( )
( )


Φ
Φ ⋅
=
l
l
e
s s
s s s m
m
0
2
1
0
2
1
d
d
(C.7)
unde
m este masa constructiei pe unitatea de lungime;
l este înălŃimea sau deschiderea structurii sau a elementului structural.
(2) Pentru structuri în consolă cu o distribuŃie variabilă a masei, m
e
poate fi aproximată prin
valoarea medie a lui m în treimea superioară a structurii, h
3
(vezi Figura C.1).
(3) Pentru structuri rezemate la ambele capete cu deschiderea l cu o distribuŃie variabilă a masei,
m
e
poate fi aproximată prin valoarea medie a lui m pe o lungime de l/3 centrată faŃă de punctul pe
structura pentru care valoarea Φ(s) este maximă (vezi Tabelul C.1).

C.5 Decrementul logaritmic al amortizării

(1) Decrementul logaritmic al amortizării, δ pentru modul fundamental de vibratie poate fi
estimat cu relaŃia:


d a s
δ δ δ δ + + = (C.8)
unde
δ
s
este decrementul logaritmic al amortizării structurale;
δ
a
este decrementul logaritmic al amortizării aerodinamice pentru modul fundamental;
δ
d
este decrementul logaritmic al amortizării produse de dispozitive speciale (mase
acordate, amortizori cu lichid etc.), daca este cazul.
(2) În Tabelul C.2 sunt date valori aproximative ale decrementului logaritmic al amortizării
structurale, δ
s
.
(3) Decrementul logaritmic al amortizării aerodinamice, δ
a
pentru modul fundamental de
încovoiere produs de vibraŃiile în direcŃia vântului poate fi estimat cu relaŃia:

( )
e
s f
a
m n
z v b c
⋅ ⋅
⋅ ⋅ ⋅
=
1
m
2
ρ
δ (C.9)
unde:
c
f
este coeficientul de forŃă pentru acŃiunea vântului pe directie longitudinala

133

m
e
este masa echivalentă pe unitate de lungime a structurii, determinata cu relaŃia (C.7);

(5) În cazul în care structura este echipată cu dispozitive disipative speciale, se vor folosi metode
teoretice sau experimentale adecvate pentru determinarea valorii δ
d
.

Tabel C.2 Valori aproximative ale decrementului logaritmic al amortizării structurale , δ
s
în
modul propriu fundamental de vibraŃie [2], [3]
Tip de structură
Decrementul
logaritmic al
amortizării
structurale, δ
s

Clădiri de beton armat 0,10
Clădiri metalice 0,05
Structuri mixte beton+metal 0,08
Turnuri şi coşuri de beton armat 0,03
Coşuri metalice sudate necăptuşite fară izolaŃie termică exterioară 0,012
Coşuri metalice sudate necăptuşite cu izolaŃie termică exterioară 0,020
h/b < 18 0,020
20 ≤ h/b < 24 0,040
Coşuri metalice cu un strat de căptuşeală şi cu
izolaŃie termică exterioară
a

h/b ≥ 26 0,014
h/b < 18 0,020
20 ≤ h/b < 24 0,040
Coşuri metalice cu mai multe straturi de
căptuşeală şi cu izolaŃie termică exterioară
a

h/b ≥ 26 0,025
Coşuri metalice cu căptuşeală de cărămidă 0,070
Coşuri metalice cu căptuşeală torcretată 0,030
Coşuri cuplate necăptuşite 0,015
Coşuri metalice necăptuşite ancorate cu cabluri 0,04
Poduri metalice Sudate 0,02
+ turnuri metalice cu
zabrele
Cu buloane de înaltă rezistenŃă 0,03
Cu buloane obişnuite 0,05
Poduri mixte 0,04
Pretensionate nefisurate 0,04
Poduri de beton
fisurate 0,10
Poduri de lemn 0,06 - 0,12
Poduri de aliaje de aluminiu 0,02
Poduri din fibră de sticlă şi plastic (compozite) 0,04 - 0,08
Cabluri Cu cabluri paralele 0,006

134

Cu toroane 0,020
a
Pentru valori intermediare h/b este permisă interpolarea liniară.

135


ANEXA D (INFORMATIVA) ACłIUNEA VÂNTULUI ASUPRA PODURILOR

D.1 Elemente generale

(1) Prevederile acestei anexe se pot aplica doar podurilor cu înălŃime constantă şi cu secŃiuni
transversale ca în Figura D.1, alcatuite dintr-un tablier cu una sau mai multe deschideri.



Figura D.1 Exemple de secŃiuni transversale ale tablierelor uzuale [2], [3]
deschis sau închis
Zabrele sau
placa
Zabrele sau
placa

136


(2) ForŃele exercitate de vânt pe tăbliere sunt detaliate în D.2 şi D.3. ForŃele exercitate de vânt pe
pile sunt tratate în D.4. ForŃele exercitate separat de acŃiunea vântului pe diferite părŃi ale podului
trebuie să fie considerate simultan dacă efectul lor este mai defavorabil.
(3) AcŃiunea vântului pe poduri produce forte în directiile x, y şi z aşa cum este indicat în Figura
D.2, unde:
direcŃia x este direcŃia paralelă cu lăŃimea tablierului, perpendiculară pe deschidere
direcŃia y este direcŃia în lungul deschiderii
direcŃia z este direcŃia perpendiculară pe tablier
ForŃele produse în direcŃiile x şi y sunt datorate acŃiunii vântului pe diferite direcŃii, şi în mod
normal, ele nu sunt simultane. ForŃele produse în direcŃia z pot fi rezultatul acŃiunii vântului pe
mai multe direcŃii; dacă ele sunt defavorabile şi semnificative, trebuie luate în considerare
concomitent cu forŃele produse în oricare altă direcŃie.
Notă. Următoarele notaŃii sunt utilizate pentru poduri (a se vedea figura D.2):
L lungimea în direcŃia y
b latimea în direcŃia x
d înalŃimea în direcŃia z
Pentru unele prevederi din această anexă, valorile atribuite lui L, b şi d sunt definite în mod mai
precis. Atunci cand se face referire la Capitolele 3 si 5, este necesara readaptarea notaŃiilor
aplicabile lui b şi lui d.


Figura D.2 DirecŃiile acŃiunii vântului pe poduri [2], [3]
DirecŃia
vântului

137

(4) Atunci când traficul auto este considerat a fi simultan cu vântul (vezi A2.2.1 şi A2.2.2 în
Anexa A2 din EN 1990) valoarea de combinaŃie ψ
0
F
wk
a acŃiunii vântului asupra podului şi
asupra autovehicolelor trebuie sa fie limitată la o valoare
*
w
F determinată prin înlocuirea valorii
v
b
cu valoarea v
b
*
. Valoarea este v
b
*
= 23 m/s.
(5) Atunci când traficul feroviar este considerat a fi simultan cu vântul (vezi A2.2.1 şi A2.2.4 în
Anexa A2 din EN 1990) valoarea de combinaŃie ψ
0
F
wk
a acŃiunii vântului asupra podului şi
asupra trenurilor trebuie sa fie limitată la o valoare
* *
w
F determinata prin înlocuirea v
b
cu valoarea
v
b
**
. Valoarea este v
b
**
= 25 m/s.

D.2 Alegerea procedeului de calcul al răspunsului la actiunea vantului

(1) Se va evalua necesitatea utilizarii unei metode de calcul al răspunsului dinamic în cazul
podurilor. Metoda de calcul dinamic nu este în general necesară pentru tablierele podurilor rutiere
şi feroviare normale cu deschidere mai mică de 40m. Pentru această clasificare, podurile normale
pot fi considerate podurile din oŃel, beton, aluminiu sau lemn, inclusiv podurile compozite
(mixte), şi a căror formă a secŃiunii transversale este, în general, descrisa în Figura D.1.
(2) Dacă nu este necesară o metodă de calcul a răspunsului dinamic, valoarea coeficientului de
răspuns dinamic, c
d
poate fi luată egala cu 1.

D.3 CoeficienŃi de forŃă

(1) Atunci când este necesar, se vor determina coeficienŃii de forŃă pentru parapetele şi suporŃii de
semnalizare de pe poduri. În acest caz se recomanda folosirea prevederilor de la 4.4.

D.3.1 CoeficienŃii de forŃă pe direcŃia x (metoda generală)
(1) CoeficienŃii de forŃă pentru acŃiunea vântului pe tăblierele podurilor în direcŃia x sunt date de:

c
f,x
= c
fx,0

(D.1)
unde:
c
fx,0
este coeficientul de forŃă în cazul în care nu există curgere liberă la capete (vezi 4.13).


138

(2) Pentru podurile normale (definite la D.2.1), c
fx,0
poate fi luat egal cu 1,3. Alternativ, c
fx,0
poate fi
luat conform Figurii D.3 în care sunt arătate câteva cazuri uzuale pentru stabilirea valorilor A
ref,x
şi
d
tot
.
(3) Atunci cand unghiul de înclinare al acŃiunii vântului depaşeşte 10°, coeficientul aerodinamic
de forŃă poate fi obŃinut prin studii speciale. Acest unghi de inclinare poate fi datorat declivitatii
terenului din direcŃia de acŃiune a vântului.
(4) Atunci cand doua tabliere, în general asemanatoare, sunt situate la acelasi nivel şi separate
transversal printr-un spatiu ce nu depaşeşte 1 m, forŃa pe structura expusă acŃiunii vântului poate
fi calculată ca pentru o structură individuală. În alte cazuri trebuie să se acorde o atenŃie specială
interacŃiunii vânt structură.



Figura D.3 Coeficient de forŃă pentru poduri, c
fx,0
[2], [3]

a) faza de construcŃie, parapete cu suprfaŃă
deschisă (mai mult de 50% ) şi bariere de
securitate cu suprafaŃa deschisă
b) Parapete, bariere anti-zgomot, bariere de
sigurantă şi pentru trafic cu suprafaŃa plină
Grinzi cu zabrele
separate
Tipuri de poduri

139

(5) Acolo unde faŃa expusă acŃiunii vântului este înclinată (vezi Figura D.4), coeficientul de forŃă
c
fx,0
poate fi redus cu 0,5% pentru fiecare grad de înclinare, α
1
de la direcŃia verticală, dar
reducerea este limitată la maximum 30%. Această reducere nu se aplică valorii F
w
, definită la
D.3.2.

Figura D.4 Tablierul unui pod ce prezintă o faŃa înclinată expusă acŃiunii vântului [2], [3]

(6) Atunci când tablierul podului este înclinat pe direcŃie transversală, c
fx,0
poate creşte cu 3%
pentru fiecare grad de înclinare, dar nu mai mult de 25%.
(7) Ariile de referinŃă, A
ref,x
pentru combinaŃiile de încărcări fară încărcarea din trafic trebuie să se
bazeze pe valorile d
tot
aşa cum se specifică în Figura D.5 şi Tabelul D.1:
a) pentru tabliere cu grinzi cu inima plină, suma:
1) ariilor suprafeŃelor expuse ale grinzii principale
2) ariilor suprafeŃelor acelor parŃi ale altor grinzi principale situate sub nivelul primei
grinzi
3) ariilor suprafeŃelor unei cornişe, trotuar sau cale ferata pe prism de piatră spartă
situate deasupra nivelului grinzii principale
4) ariilor expuse ale dispozitivelor de securitate cu suprafaŃa plină sau a barierelor
anti-zgomot, acolo unde este relevant, situate deasupra nivelului suprafeŃei
descrise la 3) sau, în absenŃa unor astfel de echipamente, 0,3m pentru fiecare
parapet sau bariera cu suprafaŃa deschisă.
b) pentru tabliere cu grinzi cu zăbrele, suma:
1) ariilor frontale ale unei cornişe, trotuar sau linie de cale ferată pe prism de piatră
spartă
2) ariilor acelor suprafeŃe pline ale grinzilor principale cu zabrele, în elevaŃie situate
deasupra sau dedesubtul suprafeŃelor descrise în 1).
3) ariilor frontale ale dispozitivelor de securitate cu suprafaŃa plină, acolo unde este
relevant, situate deasupra suprafeŃei descrise în 1) sau, în absenŃa unor astfel de
dispozitive 0,3m pentru fiecare parapet sau barieră cu suprafaŃa deschisă.

140

Totuşi, aria totală de referinŃă nu va depaşi aria obŃinută prin considerarea unei grinzi
cu inima plină plane echivalente având aceeaşi înalŃime totală, incluzând toate parŃile
ce se proiectează.
c) pentru tabliere compuse din mai multe grinzi în timpul execuŃiei, înainte de amplasarea plăcii
căii de rulare: suprafata expusă de către două grinzi principale.

Figura D.5 ÎnălŃimea ce trebuie utilizată pentru determinarea A
ref,x

[2], [3]

Tabel D.1 – ÎnălŃimea d
tot
ce trebuie utilizata pentru A
ref,x

[2], [3]
Dispozitive de protecŃie pe şosea pe o parte pe doua parŃi
Parapet sau bariera de securitate cu suprafata
deschisa
d + 0,3 m d + 0,6 m
Parapet sau barieră de securitate cu suprafaŃa
plină
d + d
1
d + 2 d
1

Parapet şi barieră de securitate cu suprafaŃa
deschisă
d + 0,6 m d + 1,2 m

(8) Ariile de referinŃă, A
ref,x
pentru combinaŃiile de încărcări cu încărcarea din trafic trebuie
considerate aşa cum se prezintă în (4), cu următoarele modificări. În locul suprafeŃelor descrise
mai sus în paragrafele a) 3) şi 4) şi b)3), următoarele trebuie luate în considerare atunci când sunt
mai mari:
a) pentru poduri rutiere, aria suprafeŃei obŃinute considerand o înaltime de 2 m deasupra nivelului
caii de rulare, pe lungimea cea mai defavorabilă, independent de pozitia încărcărilor verticale din
trafic;
b) pentru poduri de cale ferată, aria suprafeŃei obŃinute considerând o înalŃime de 4 m deasupra
nivelului superior al şinelor, pe toată lungimea podului.
Parapet, barieră
antizgomot sau
barieră de securitate
cu suprafaŃa plină
Bariera de securitate
cu suprafaŃa deschisă
Parapet cu
suprafaŃa
deschisă

141

(9) ÎnălŃimea de referinŃă, z
e
, poate fi considerată ca distanŃă de la cel mai de jos nivel al terenului
pană la centrul de greutate al tablierului podului, fară luarea în considerare a celorlalte părti (de
exemplu parapete), ale suprafeŃelor de referinŃă.
(10) Efectele presiunii vântului datorate vehiculelor în mişcare nu fac obiectul acestui cod. Pentru
efectele vântului produse de trecerea trenurilor a se vedea EN 1991-2.

D.3.2 ForŃele din vânt pe tablierele podurilor în direcŃia x – Metoda simplificată
(1) Acolo unde nu este necesar se se utilizeze o metodă de calcul dinamic al răspunsului, forŃa
produsă de acŃiunea vântului pe direcŃia x poate fi obŃinută utilizând relaŃia (D.2):
x ref, w
A C v F ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ =
2
b
2
1
ρ (D.2)
unde:
v
b
este viteza de referinŃă a vântului
C este factorul de încărcare pentru acŃiunea vântului. C = c
e
· c
f,x
, unde c
e
este factorul de
expunere şi c
f,x

este dat în D.3.1(1); valorile pentru C sunt prezentate în Tabelul D.2
A
ref,x

este aria de referinŃă indicată în D.3.1
ρ este densitatea aerului

Tabelul D.2 — Valorile pentru factorul de încărcare, C în cazul podurilor [2], [3]
b/d
tot
z
e
≤ 20 m z
e
= 50 m
≤ 0,5 6,7 8,3
≥ 4,0 3,6 4,5
Acest tabel este bazat pe urmatoarele ipoteze:
- Teren categoria II;
- Coeficientul de forta c
fx,0
în conformitate cu 4.3.1 (1) ;
- c
o
= 1,0 ;
- k
l

= 1,0.
Pentru valori intermediare ale b/d
tot
, şi z
e
se poate folosi interpolarea liniară.

D.3.3 ForŃele din vânt pe tablierele podurilor în direcŃia z
(1) În cazul acŃiunii vântului asupra tablierelor podurilor pe direcŃia z, coeficienŃii de forŃă c
f,z
trebuie definiti atât în sensul ascendent cât şi descendent (coeficienŃi de portanŃă). c
f,z
nu trebuie
folosiŃi pentru analiza vibraŃiilor verticale ale tablierelor podurilor.

142

(2) În absenŃa testelor realizate în tunele de vânt, valoarea recomandată c
f,z
poate fi luată egală cu
± 0.9. Această valoare ia global în considerare influenŃa unei eventuale pante transversale a
tablierului, a unei declivitaŃi a terenului şi a fluctuaŃiilor unghiului de incidenŃă a vântului faŃă de
tablier, datorate turbulenŃelor.
(3) Alternativ, c
f,z
poate fi evaluat cu ajutorul Figurii D.6. În această situaŃie:
- înălŃimea d
tot
poate fi limitată la înălŃimea tablierului, neŃinându-se cont de trafic ori de alte
echipamente montate pe pod;
- pentru un teren plat orizontal, unghiul α al vântului cu orizontală poate fi considerat egal cu ±
5° datorită turbulentelor. Această recomandare este valabila şi în cazul terenurilor denivelate
acolo unde tablierul podului se află la o înaltime de cel putin 30m desupra terenului.


Figura D.6 Coeficientul de forŃă, c
f,z
pentru poduri cu pantă transversală şi cu vânt înclinat [2],
[3]
(4) ForŃele din vânt pe tablierele podurilor pe direcŃia z pot avea efecte semnificative doar dacă
sunt de acelaşi ordin de mărime cu forŃele verticale produse de acŃiunile permanente.
(5) Aria de referinŃă A
ref,z
este egală cu (vezi Figura D.2):
β − înclinarea tablierului faŃă de orizontală (supraînălŃare)
α − unghiul acŃiunii vântului cu orizontala

143

A
ref,z

= b
.
L (D.3)
(6) Nu va fi considerat factorul efectului de capăt (Vezi capitolul 4).
(7) ÎnălŃimea de referinŃă este aceeaşi ca şi pentru c
f,x
(vezi D.3.1(6)).
(8) Excentricitatea forŃei pe direcŃia x poate fi luată ca e = b/4.

D.3.4 ForŃele din vânt pe tablierele podurilor pe direcŃia y
(1) Dacă este necesar, se vor lua în considerare forŃele longitudinale ale vântului pe direcŃia y.
Valorile pentru forŃele longitudinale ale vântului pe direcŃia y sunt:
- pentru podurile cu grinzi cu inimă plină, 25% din forŃele din vânt de pe direcŃia x;
- pentru podurile cu grinzi cu zabrele, 50% din forŃele din vânt de pe direcŃia x.

D.4 Pilele podurilor

D.4.1 DirecŃiile vântului şi situaŃii de proiectare
(1) Pentru evaluarea acŃiunii vântului pe tablierele podului şi pe pilele ce le susŃin trebuie
identificată cea mai defavorabilă direcŃie a vântului pe intreaga structură pentru efectul
considerat.
(2) Se vor efectua calcule separate ale acŃiunii vântului în cazul situaŃiilor de proiectare tranzitorii
în timpul fazelor de construcŃie când nu este posibilă transmiterea pe orizontală sau redistribuirea
acŃiunii vântului de la tablier. Dacă în timpul unor astfel de faze pilele susŃin părŃi de tablier sau
de eşafodaj în consolă, trebuie luată în considerare o posibilă asimetrie a acŃiunii vântului pe
astfel de elemente. Pentru valorile caracteristice din timpul situaŃiilor de proiectare tranzitorii, a
se vedea EN 1991-1-6, şi pentru eşafodaje, a se vedea 4.11.

D.4.2 Efectul vântului pe pilele podurilor
(1) Efectul vântului pe pilele podurilor trebuie evaluat utilizând formatul general definit în acest
cod de proiectare. Pentru încărcările globale se vor considera prevederile punctelor 4.6, 4.8 sau
4.9.2.
(2) Pentru tratarea cazurilor de încărcare nesimetrice, se recomandă înlăturarea totală a încărcării
de proiectare din acŃiunea vântului de pe acele părŃi ale structurii pe care produce efecte
favorabile.

CONłINUT
1 INTRODUCERE ................................................................................................................................................ 5

1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6
2

Scop ...................................................................................................................................5 ReferinŃe normative ...........................................................................................................6 Ipoteze................................................................................................................................6 Proiectarea asistată de încercări.........................................................................................6 DefiniŃii şi simboluri..........................................................................................................6 Combinarea acŃiunii vântului cu alte acŃiuni ...................................................................12 Elemente generale............................................................................................................13 Valori de referinŃă ale vitezei şi presiunii dinamice a vântului .......................................13 Rugozitatea terenului. Valori medii ale vitezei şi presiunii dinamice a vântului ............15 TurbulenŃa vântului. Valori de vârf ale vitezei şi presiunii dinamice a vântului.............18

VITEZA VÂNTULUI. PRESIUNEA DINAMICĂ A VÂNTULUI.............................................................. 13

2.1 2.2 2.3 2.4
3

ACłIUNEA VÂNTULUI ASUPRA CLADIRILOR ŞI STRUCTURILOR ............................................... 25

3.1 Elemente generale............................................................................................................25 3.2 Presiunea vântului pe suprafeŃe .......................................................................................26 3.3 ForŃe din vânt ...................................................................................................................27 3.4 Coeficientul de răspuns dinamic al construcŃiei ..............................................................29 3.4.1 GeneralităŃi ...............................................................................................................29 3.4.2 Evaluarea coeficientului de răspuns dinamic ...........................................................29
4 COEFICIENłI AERODINAMICI DE FORłĂ ŞI DE PRESIUNE ........................................................... 32

4.1 GeneralităŃi ......................................................................................................................32 4.2 CoeficienŃii de presiune pentru clădiri.............................................................................34 4.2.1 GeneralitaŃi ...............................................................................................................34 4.2.2 PereŃi verticali ai clădirilor cu formă dreptunghiulară în plan .................................35 4.2.3 Acoperişuri plate ......................................................................................................39 4.2.4 Acoperişuri cu o singură pantă.................................................................................41 4.2.5 Acoperişuri cu două pante........................................................................................43 4.2.6 Acoperişuri cu patru pante .......................................................................................45 4.2.7 Acoperişuri cu mai multe deschideri........................................................................46 4.2.8 Acoperişuri cilindrice şi cupole................................................................................49 4.2.9 Presiuni interioare.....................................................................................................51 4.2.10 Presiunea pe pereŃi exteriori sau pe acoperişuri cu mai multe straturi de închidere. ..............................................................................................................................53 4.3 Copertine..........................................................................................................................54 4.4 PereŃi izolaŃi, parapete, garduri şi panouri publicitare.....................................................61 4.4.1 PereŃi verticali izolaŃi şi parapete .............................................................................61 4.4.2 Factori de ecranare pentru pereŃi şi garduri..............................................................62 4.4.3 Panouri publicitare ...................................................................................................63 4.5 CoeficienŃi de frecare.......................................................................................................64
2

4.6 Elemente structurale cu secŃiune rectangulară.................................................................65 4.7 Elemente structurale cu secŃiuni cu muchii ascuŃite ........................................................67 4.8 Elemente structurale cu secŃiune poligonala regulată......................................................68 4.9 Cilindri circulari...............................................................................................................70 4.9.1 CoeficienŃi de presiune exterioară............................................................................70 4.9.2 CoeficienŃi de forŃă...................................................................................................72 4.9.3 Coeficienti de forŃă pentru cilindrii verticali aşezaŃi în linie....................................74 4.10 Sfere .............................................................................................................................74 4.11 Structuri cu zăbrele şi eşafodaje...................................................................................76 4.12 Steaguri ........................................................................................................................79 4.13 ZvelteŃea efectivă λ şi factorul efectului de capat ψλ ..................................................80
5 PROCEDURI DE DETERMINARE A COEFICIENTULUI DE RĂSPUNS DINAMIC............................. 83

5.1 TurbulenŃa vântului..........................................................................................................83 5.2 Procedura detaliată de determinare a coeficientului de răspuns dinamic ........................85 5.3 Deplasari şi acceleraŃii corespunzatoare stării limită de serviciu a constructiei..............88 5.4 Procedura simplificată de determinare a valorilor coeficientului de răspuns dinamic pentru clădiri...............................................................................................................................90 5.5 Criterii de confort ............................................................................................................92
6 FENOMENE DE INSTABILITATE AEROELASTICĂ GENERATE DE VÂRTEJURI........................ 94

6.1 GeneralităŃi ......................................................................................................................94 6.2 Considerarea efectului desprinderii vârtejurilor ..............................................................94 6.3 Parametrii de bază pentru desprinderea vartejurilor........................................................94 6.3.1 Viteza critică a vântului, vcrit,i ........................................................................................94 6.3.2 Numărul lui Strouhal, St................................................................................................95 6.3.3 Numărul lui Scruton, Sc ................................................................................................97 6.3.4 Numărul lui Reynolds, Re .............................................................................................97 6.4 AcŃiunea produsă de desprinderea vârtejurilor ................................................................98 6.5 Calculul amplitudinii deplasării produse pe directie transversala vântului .....................98 6.6 Efectele vârtejurilor la cilindri verticali dispuşi în linie sau grupaŃi .............................103 6.7 Măsuri împotriva vibraŃiilor induse de desprinderea vârtejurilor..................................106
REFERINTE ............................................................................................................................................................ 107 ANEXA A ANEXA B ZONAREA ACłIUNII VÂNTULUI IN ROMÂNIA ................................................................. 108 EFECTELE TERENULUI............................................................................................................ 121

B.1 B.2 B.3 B.4 B.5 C.1 C.2 C.3 C.4

IlustraŃii ale limitei superioare a rugozităŃii pentru fiecare categorie de teren .............121 TranziŃia între categoriile de rugozitate 0, I, II, III, şi IV ..............................................122 Calculul numeric al factorului orografic........................................................................122 Clădiri şi/sau structuri învecinate ..................................................................................125 ÎnălŃimea de deplasare a planului de cotă zero ..............................................................126
CARACTERISTICI DINAMICE ALE STRUCTURILOR ........................ 128

ANEXA C (INFORMATIVA)

GeneralităŃi ....................................................................................................................128 FrecvenŃa proprie fundamentală ....................................................................................128 Vectorul propriu fundamental........................................................................................130 Masa echivalentă ...........................................................................................................131
3

............C..........................143 D........3 ForŃele din vânt pe tablierele podurilor în direcŃia z .................135 D..............4................................141 D... 135 ANEXA D (INFORMATIVA) D.................3...........3.........................................................4 Pilele podurilor .........2 Alegerea procedeului de calcul al răspunsului la actiunea vantului ...................................................................................137 D..4 ForŃele din vânt pe tablierele podurilor pe direcŃia y ...................143 4 .........................................5 Decrementul logaritmic al amortizării.141 D..................2 ForŃele din vânt pe tablierele podurilor în direcŃia x – Metoda simplificată...........1 CoeficienŃii de forŃă pe direcŃia x (metoda generală) .............................................137 D.....................3.3......2 Efectul vântului pe pilele podurilor.............1 DirecŃiile vântului şi situaŃii de proiectare ..143 D..........................1 Elemente generale...................................................................................................................4..137 D..132 ACłIUNEA VÂNTULUI ASUPRA PODURILOR ..............143 D.........................................................................3 CoeficienŃi de forŃă ...........................................................

(4) Acest cod nu contine prevederi referitoare la următoarele aspecte: evaluarea acŃiunii vântului pe turnuri cu zăbrele cu tălpi neparalele (pentru acest caz vezi SR EN 1993-3-1). (3) Acest cod este aplicabil pentru: cladiri si structuri cu înălŃimi de cel mult 200 m (vezi. considerarea influenŃei modurilor proprii superioare de vibraŃie in evaluarea răspunsului structural dinamic. structurilor şi a elementelor ataşate acestora. poduri cu deschiderea mai mică de 200 m (vezi. adoptându-se pentru reprezentarea acŃiunii vântului modelul din EN 1991-14:2005. 5 .). parapete. (5) Acest cod nu cuprinde prevederi referitoare la evaluarea efectelor tornadelor asupra clădirilor.1 INTRODUCERE 1.1 Scop (1) Acest cod cuprinde principiile. calculul vibraŃiilor tablierelor de pod generate de turbulenŃa transversală a văntului. calculul vibraŃiilor de torsiune.2). evaluarea acŃiunii vântului pe piloni şi coşuri de fum ancorate cu cabluri. Prevederile prezentului cod se referă atât la întreaga clădire/structură cât şi la elemente de structură sau ataşate acesteia (de exemplu: pereŃi cortină. de asemenea (4)). (7) Anexa A (normativă) cuprinde zonarea acŃiunii vântului asupra construcŃiilor pe teritoriul României. (2) Prezentul cod reglementează determinarea acŃiunii vântului şi a răspunsului structural la această acŃiune pentru proiectarea clădirilor şi a lucrărilor inginereşti/structurilor. de exemplu la clădiri înalte cu nucleu central. care satisfac condiŃiile de răspuns dinamic de la (D. regulile de aplicare şi datele de bază necesare pentru proiectarea la vânt a construcŃiilor în România armonizate cu şi preluate după formatul. (6) Pentru proiectarea la vânt a structurilor cu un grad ridicat de risc în caz de accident este necesară luarea unor măsuri de siguranŃă suplimentare celor din prezentul cod. de asemenea (4)). principiile şi regulile de aplicare cuprinse in standardul european de vânt EN 1991-1-4:2005. elemente de prindere etc. Sunt indicate metodelele şi procedurile practice de evaluare a forŃelor din vânt pe clădiri şi structuri uzuale. cu luarea în considerare a informaŃiei meteorologice din România până în anul 2005. evaluarea acŃiunii vântului pe poduri cu cabluri suspendate.

(8) Anexa B (normativă) descrie categoriile de teren şi efectele acestora asupra vitezei vântului. (10) In Anexa D (informativă) sunt prezentate unele prevederi referitoare la evaluarea acŃiunii vântului asupra podurilor. IMR = 6 . Pentru referinŃele normative se aplică cea mai recentă ediŃie a documentelor normative. având 2% probabilitate de depăşire într-un an (interval mediu de recurenŃă. 1. SREN 1991-1-6. acŃiunea vântului trebuie modelată astfel încât să fie respectate (i) profilul vitezei medii a vântului şi (ii) caracteristicile turbulenŃei în amplasamentul construcŃiei.2 ReferinŃe normative (1) Următoarele referinŃe normative conŃin prevederi care.3 din CR0 si SREN 1990 sunt valabile şi în prezentul cod. prin trimiteri făcute în prezentul text. (9) In Anexa C (informativă) se dau unele metode de determinare analitică a caracteristicilor dinamice ale structurilor cu comportare liniară. 1.viteza vântului mediată pe o durată de 10 minute. constituie prevederi ale acestui cod: CR0 şi SREN 1990. 1.3 Ipoteze (1) Ipotezele generale prezentate la punctul 1. SREN 1991-2.4 Proiectarea asistată de încercări (1) Pentru determinarea încărcării date de vânt pe construcŃie şi a răspunsului acesteia se pot utiliza şi rezultate ale încercărilor în tunelul aerodinamic de vânt şi/sau ale metodelor numerice. 1. CR1-1-3 şi SREN 1991-1-3.5 DefiniŃii şi simboluri (1) Pentru scopurile acestui cod de proiectare se dau următoarele definiŃii: valoarea de referinŃă a vitezei vântului . SREN 1993-3-1. (2) Pentru încercări experimentale în tunelul aerodinamic. utilizând modele adecvate ale construcŃiei şi ale acŃiunii vântului.

viteza maxima aşteptată a vântului pe o durată de 10 minute. a orografiei din amplasament şi a turbulenŃei vântului. independent de direcŃia vântului. inclusiv frecarea aerului pe suprafeŃe (dacă nu este specificat altfel). determinată la o înălŃime z deasupra terenului. cu considerarea efectelor rugozităŃii terenului. CoeficienŃii de presiune netă caracterizează efectul rezultant al vântului pe o structură. valoarea de vârf a vitezei vântului . - - - - (2) În acest cod de proiectare se utilizează următoarele simboluri: Majuscule latine A arie (suprafaŃă) Afr aria (suprafaŃa) expusă la vânt Aref aria de referinŃă B2 factorul de răspuns cvasistatic C factor de încărcare din vânt pentru poduri 7 . coeficientul de presiune interioară caracterizează efectul vântului pe suprafetele interioare ale clâdirilor. CoeficienŃii locali sunt coeficienŃi de presiune pentru suprafete expuse vântului mai mici sau cel mult egale cu 1 m2. coeficient de forŃă . independent de direcŃia vântului. având 2% probabilitate de depăşire într-un an.coeficientul de forŃă caracterizează efectul global al vântului pe structură sau elementele sale (considerate ca un întreg). factorul de răspuns rezonant . cu considerarea efectelor rugozităŃii terenului şi a orografiei din amplasament. determinată la o înălŃime de 10 m în câmp deschis.factorul ce evaluează efectele de amplificare dinamică a răspunsului structural produse de continutul de frecvente al turbulenŃei vântului în cvasirezonanŃă cu frecventa proprie fundmentala de vibraŃie a structurii.viteza vântului mediată pe o durată de 10 minute. CoeficienŃii de presiune exterioară se împart în coeficienŃi globali şi în coeficienŃi locali. de exemplu pentru proiectarea elementelor şi a prinderilor de dimensiuni reduse. coeficient de presiune .50 ani). factorul de răspuns cvasistatic . CoeficienŃii globali sunt coeficienŃi de presiune pentru suprafete expuse vîntului mai mari de 10 m2. determinată la o înălŃime z deasupra terenului. exprimat pe unitatea de suprafaŃă. valoarea medie a vitezei vântului . având 2% probabilitate de depăşire într-un an.factorul ce evaluează corelaŃia presiunilor din vânt pe suprafaŃa construcŃiei. independent de direcŃia vântului.coeficientul de presiune exterioară caracterizează efectul vântului pe suprafeŃele exterioare ale clădirilor. un element structural sau o componentă.

parametru de formă Kiv factor de interferenŃă pentru desprinderea vârtejurilor Krd factor de reducere pentru parapeŃi Kw factor al lungimii de corelaŃie L lungimea deschiderii unui tablier de pod. daca nu se specifica altfel) calt factor de altitudine 8 .- E modulul lui Young Ffr rezultanta forŃelor de frecare Fj forŃa de excitaŃie produsă de vartejuri aplicată într-un punct j al structurii Fw forŃa rezultantă din vant H înalŃimea unui element orografic Iv intensitatea turbulenŃei K factor formei proprii modale. Rb admitanŃa aerodinamică Sc numărul lui Scruton SL densitatea spectrală de putere unilaterală si normalizată St numărul lui Strouhal Ws greutatea elementelor structurale ce contribuie la rigiditatea unui coş de fum Wt greutatea totală a coşului de fum. lungimea scării turbulenŃei Ld lungimea reală a versantului ne-expus vântului Le lungimea efectivă a versantului expus vântului Lj lungimea de corelaŃie Lu lungimea reală a versantului expus vântului N numarul de cicluri produs de desprinderea vârtejurilor Ng numarul de cicluri de încărcare pentru raspunsul de rafală R2 factorul răspunsului rezonant Re numărul lui Reynolds Rh. Litere mici latine b lăŃimea construcŃiei (dimensiunea perpendiculară pe directia vantului.

x frecvenŃa fundamentală de vibraŃie în direcŃia vântului 9 . daca nu se specifică altfel) excentricitatea forŃei sau distanŃa până la margine fL frecvenŃa adimensională h înalŃimea structurii înalŃimea obstacolului înalŃimea de deplasare a planului de cotă zero hmed hdepl k rugozitatea echivalentă kp factor de varf l lungimea unei structuri orizontale me masa echivalentă pe unitatea de lungime ni frecvenŃa proprie a structurii în modul i de vibraŃie n1.- cd coeficientul de răspuns dinamic al construcŃiei cdir factor directional ce factor de expunere cf coeficient de forŃă cf.0 coeficient de forŃă al structurilor sau al elementelor structurale făra curgere liberă la capete cf.l coeficient de portanŃă cfr coeficient de frecare clat coeficient aerodinamic de forŃă pe directie transversala vântului cM coeficient aerodinamic al momentului cp coeficient aerodinamic de presiune cr factor de rugozitate pentru viteza vântului cr2 factor de rugozitate pentru presiunea dinamică a vântului cpv factor de rafală pentru viteza vântului cpq factor de rafală pentru presiunea dinamică a vântului co factor orografic cs factor de dimensiune d e lungimea construcŃiei (dimensiunea paralelă la direcŃia vântului.

y frecvenŃa fundamentală de vibraŃie în direcŃia perpendiculară vantului no frecvenŃa de ovalizare p probabilitatea anuală de depaşire qb valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a vântului qm valoarea medie a presiunii dinamice a vântului qp valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului r s t raza factor. 10 . Majuscule greceşti - Φ panta în direcŃia vântului Φ1.- n1.x forma modala proprie fundamentală în direcŃia vântului. coordonata intervalul de mediere pentru viteza de referinŃă a vântului. zi zmax zmin înaltimea de referinŃă pentru acŃiunea exterioară/interioară a vântului înaltime maximă înaltime minimă zs înaltimea de referinŃă pentru determinarea factorului de răspuns dinamic al construcŃtiei. grosimea plăcii vb viteza de referinŃă a vântului vcrit viteza critică a vântului pentru fenomenul de desprindere a vârtejurilor vm viteza medie a vântului vp valoarea de vârf a vitezei vântului w presiunea vântului x distanŃa orizontală de la amplasament la vârful denivelării ymax amplitudinea maximă perpendiculară pe direcŃia vântului pentru viteza critică a acestuia z înalŃimea deasupra terenului înalŃimea medie zmed z0 lungimea de rugozitate ze.

numărul modului numărul curent al ariei încrementale sau un punct al structurii 11 . Indici b crit e referinŃă critic exterior.Litere mici grecesti - δ decrementul logaritmic al amortizării δa decrementul logaritmic al amortizării aerodinamice δd decrementul logaritmic al amortizării produse de dispozitive speciale δs decrementul logaritmic al amortizării structurale ϕ raportul plinurilor. expunere fr frecare i j interior. permeabilitatea anvelopei (învelişului) ν vascozitate cinematică θ unghi de rotaŃie din torsiune ρ densitatea aerului σv abaterea standard a fluctuaŃiilor vitezei vântului faŃă de medie in direcŃia curgerii σa. coeficient de obstructie λ coeficient de zvelteŃe µ raportul deschiderii.x ψmc abaterea standard a acceleraŃiei construcŃiei în direcŃia vântului factor de reducere pentru copertine cu mai multe deschideri ψr factor de reducere al coeficientului de forŃă pentru sectiuni pătrate cu colŃuri rotunjite ψλ factor de reducere al coeficientului de forŃă pentru elementele structurale cu efecte de capăt - ψλαfactorul efectului de capăt pentru cilindri circulari ψs factor de adăpostire pentru pereŃi şi gărduri ζ exponentul formei modale.

12 .- m medie p x y z vârf direcŃia vântului perpendicular pe direcŃia vântului direcŃia verticală. (2) Efectele pe structură ale acŃiunilor generate de vânt vor fi grupate cu efectele pe structură ale acŃiunilor permanente şi variabile relevante pentru proiectare în conformitate cu prevederile codului de proiectare CR0. (3) Se va considera fenomenul de oboseală produs de efectele acŃiunii vântului asupra structurilor ce pot fi sensibile la acest fenomen. 1.6 Combinarea acŃiunii vântului cu alte acŃiuni (1) Prin aplicarea prevederilor prezentului cod de proiectare se obŃin valori caracteristice ale acŃiunilor exercitate de vânt pe clădiri si structuri.

05 m) şi având o probabilitate de depăşire într-un an de 0.4. vb se înmulŃeşte cu un factor directional. Pentru câmp deschis se recomandă următoarele relaŃii de conversie între vitezele vântului mediate pe diferite intervale de timp: 3s 1.4. z0 = 0. (3) Valorile medii ale vitezei şi presiunii dinamice a vântului se determină pe baza valorilor de referinŃă ale acestora (descrise la punctul 2.2) şi a rugozităŃii şi orografiei terenului (descrise la punctul 2.0. componenta fluctuantă faŃă de medie este modelată ca proces aleator staŃionar.3). Componenta medie a acestora este modelată ca variabilă aleatoare. 2.05 ⋅ v1h = v10min = 0. normal şi de medie zero.2 VITEZA VÂNTULUI. (2) AcŃiunea vântului este presupusă orizontală şi direcŃională.84 ⋅ v1min = 0. în câmp deschis (teren de categoria II cu lungimea de rugozitate convenŃională.1 Elemente generale (1) Valorile instantanee ale vitezei vântului şi ale presiunii dinamice a vântului conŃin o componentă medie şi o componentă fluctuantă faŃă de medie. PRESIUNEA DINAMICĂ A VÂNTULUI 2. aşa cum este specificat la punctul 2. (4) Componenta fluctuantă a vitezei vântului este reprezentată prin intensitatea turbulenŃei definită la subcapitolul 2. În cazul exprimării direcŃionale. valoarea de referinŃă a vitezei vântului. În absenŃa măsurătorilor direcŃionale ale vitezei vântului factorul direcŃional este egal cu 1. vb este viteza vântului mediată pe o durată de 10 min. cdir ce tine cont de distribuŃia valorilor vitezei vântului pe diferite direcŃii orizontale. determinată la o înălŃime de 10 m. (2) Atât viteza vântului cât şi presiunea dinamică a vântului sunt modelate ca mărimi aleatoare. independent de direcŃia vântului.67 ⋅ vb b b b (2. (3) Medierea vitezei vântului pe o durată de 10 min conduce la o definiŃie stabilă a vitezei vântului pe o suprafaŃă mai mare decât cea a construcŃiei şi pe un interval de timp suficient de lung pentru dezvoltarea completă a răspunsului dinamic al structurii. În funcŃie de intensitatea turbulenŃei se determină valorile de vârf ale vitezei şi presiunii dinamice a vântului.2 Valori de referinŃă ale vitezei şi presiunii dinamice a vântului (1) Valoarea de referinŃă a vitezei vântului (viteza de referinŃă a vântului).02 (ceea ce corespunde unei valori având intervalul mediu de recurenŃă de IMR = 50 ani).1) 13 .

44 ⋅ q b b b b (2. Pentru aerul standard. temperatură.(4) Valoarea de referinŃă a vitezei vântului având o probabilitate anuala de depăşire de 0.5) (8) RelaŃiile de conversie între presiunile vântului în teren deschis determinate pentru diferite intervale de mediere se obŃin din relaŃia (2.45 + ⋅ V1 1. Figura A. ρ=1. În această repartiŃie.4) în care ρ este densitatea aerului ce variază în funcŃie de altitudine.1 ⋅ q1h = q10min = 0.35. în funcŃie de conditiile climatice. latitudine şi anotimp.98 1 + 2.625 ⋅ vb [m/s] (2. Pentru zonarea acŃiunii vântului se recomandă utilizarea aceluiaşi tip de repartiŃie de valori extreme.02 se determină din analiza statistică a valorilor maxime anuale ale vitezei medii a vântului. Numărul de ani pentru care există înregistrări meteorologice se recomandă să fie comparabil cu cel al intervalului mediu de recurenŃă asociat vitezei de referinŃă (50 de ani). (10) Valorile de referinŃă ale vitezei vântului se obŃin din valorile de referinŃă ale presiunii dinamice a vântului. p diferită de 0. p = 0.98 poate fi stabilită cu expresia (în repartiŃia Gumbel pentru maxime): vprob ln(− ln p )   1 − 0.2) unde m1 şi V1 sunt respectiv media şi coeficientul de variaŃie al maximelor anuale.4). în Pascali.98 = m1 ⋅ (1 + 2. 14 . (6) Valoarea maximă anuală a vitezei medii a vântului având probabilitatea de nedepăşire într-un an.98 este: v0.593 ⋅ V1 (2.1): 3s 1. Coeficientul de variaŃie al valorilor maxime anuale ale vitezei medii a vântului este. în general sub 0.1. valoarea maximă anuală a vitezei medii a vântului având probabilitatea de nedepăşire într-un an.3) (7) Valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a vântului (presiunea de referinŃă a vântului). folosind relaŃia (2. (5) Dintre repartiŃiile de valori extreme adecvate maximelor anuale ale vitezei vântului se recomandă repartiŃia Gumbel pentru maxime. qb este valoarea presiunii vântului calculată cu valoarea de referinŃă a vitezei vântului: qb = 1 2 ρ ⋅ vb 2 (2.25 kg/m3.593 ⋅ V1 ) (2. este dată de relaŃia: 2 qb [Pa ] = 0. Datele folosite în analiză trebuie să fie fiabile şi omogene în privinŃa expunerii la vânt şi a timpului de mediere al vitezei.6) (9) Valorile de referinŃă ale presiunii dinamice a vântului în România sunt indicate în harta de zonare din Anexa A. presiunea de referinŃă.282    = v0.7 ⋅ q1min = 0.

z0. De asemenea.05 0. Valori medii ale vitezei şi presiunii dinamice a vântului (1) Rugozitatea suprafeŃei terenului este descrisă aerodinamic de lungimea de rugozitate. z0.1. 2). 3) [2]. 1) 2) z0 .003 0.3 1. sau cu clădiri. păduri) Zone în care cel putin 15% din suprafaŃă este acoperită cu IV construcŃii având mai mult de 15 m înălŃime.1 sunt clasificate categoriile de teren în funcŃie de valoarea lungimii de rugozitate. în cazul în care este necesară determinarea valorii factorului direcŃional cdir se recomandă utilizarea de date primare recente de la AdminstraŃia NaŃională de Meteorologie. terenuri suburbane. terenurile respective trebuie să se dezvolte pe o distanŃă de cel puŃin 500 m şi respectiv 800 m în vecinătatea construcŃiei. pentru diverse categorii de teren 1).0 zmin. m 1 1 2 5 10 Valorile mai mici ale lui z0 conduc la valori mai mari ale vitezei medii a vântului Categoriile de teren sunt ilustrate în Anexa B 3) Pentru aplicarea categoriilor de teren III şi IV. ANM. vb (fără a lua în considerare orografia amplasamentului): vm ( z ) = cr ( z ) ⋅ vb 15 (2. [3] Categoria Descrierea terenului de teren 0 Mare sau zone costiere expuse vânturilor venind dinspre mare Lacuri sau terenuri plate şi orizontale cu vegetaŃie neglijabilă şi fară I obstacole Terenuri cu iarbă şi/sau cu obstacole izolate (copaci. m 0.01 0. exprimată în metri. clădiri) aflate II la distanŃe de cel puŃin de 20 de ori înălŃimea obstacolului Zone acoperite uniform cu vegetatie. în metri. Viteza medie a vântului. ANM. 2. sate. (2) VariaŃia vitezei medii a vântului cu înălŃimea deasupra terenului datorită rugozităŃii suprafeŃei acestuia poate fi reprezentată de un profil logaritmic (adoptat de prezentul cod de proiectare) sau de un profil exponential (adoptat de codurile similare din SUA si Canada).7) . sau cu III obstacole izolate aflate la distanŃe de cel mult de 20 de ori înăltimea obstacolului (de ex. În Tabelul 2..3 Rugozitatea terenului. vm(z) la o înălŃime z deasupra terenului depinde de rugozitatea terenului şi de viteza de referinŃă a vântului. z0. Tabelul 2. Aceasta reprezintă o măsura convenŃională a mărimii vârtejurilor vântului turbulent la suprafaŃa terenului.(11) Pentru zone neacoperite suficient prin datele din Anexa A (sud-vestul Banatului şi zonele de munte) se recomandă utilizarea de date primare recente de la AdminstraŃia NaŃională de Meteorologie. Lungimea de rugozitate.

07 1  z  ⋅ = 0.9) valoarea lungimii de rugozitate corespunzătoare categoriei II de teren (de referinŃă).169 0. Deşi profilul logaritmic este valabil pe toată înălŃimea stratului limită atmosferic.054 VariaŃia cu înăltimea şi cu categoria de teren a factorului de rugozitate cr(z) este prezentată în Figura 2.189 0.unde cr(z) este factorul de rugozitate aplicat vitezei vântului. aceasta devine:  z  k r (z 0 ) =  0   0. 07 (2. 16 .2.05  ln   0.10).2. cr(z) defineşte variaŃia vitezei medii a vântului cu înălŃimea z deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin lungimea de rugozitate z0) în funcŃie de viteza de referinŃă a vântului:  vm ( z )  z  = k r ( z 0 ) ⋅ ln   z   v  0 cr ( z ) =  b   cr ( z = z min )  pentru z min < z ≤ z max = 200 m (2.046 IV 0. z0.8) pentru z ≤ z min  z unde k r (z 0 ) =  0 z  0.189 ⋅  0   10   0. 10% din înălŃimea stratului limită atmosferic).024 I 0.05  0 . ref = 0.214 0.9). Valorile z0 şi zmin sunt date în Tabelul 2.036 III 0.05  0 .05 m şi valoarea înalŃimii de referinŃă. (4) Profilul logaritmic al vitezei este valabil pentru vânturi moderate şi puternice (viteza medie >10 m/s) în atmosferă neutră (unde convecŃia termică verticală a aerului poate fi neglijată).1. Înlocuind în relaŃia (2. utilizarea sa este recomandată în special pe primii 200 m de la suprafaŃa terenului (reprezentand cca. (3) Factorul de rugozitate aplicat vitezei vântului. ref     0 . Valorile kr(z0) sunt indicate în Tabelul 2. Tabelul 2.155 0. Factorii kr(z0) şi kr2(z0)pentru diferite categorii de teren Categoria de teren kr(z0) kr2(z0) 0 0. 07 ⋅ 1  z ref ln z  0. zref = 10 m. ref     (2.1.233 0.028 II 0.

5 1 1. Efectele orografiei pot fi neglijate dacă panta medie a terenului din amonte (faŃă de direcŃia de curgere a aerului) este mai mică de 3°. 17 .5 2 Teren categoria I Teren categoria 0 Teren categoria IV Teren categoria III Factorul de rugozitate aplicat vitezei. În cazul în care efectele orografice nu pot fi neglijate. atunci aceasta poate fi expusă (în funcŃie de geometria structurii) unei viteze sporite a vitezei vantului pentru anumite direcŃii ale acestuia.05).200 180 Inaltimea deasupra terenului z . (7) În evaluarea vitezei medii a vântului se poate lua în considerare şi efectul clădirilor amplasate la distanŃe reduse.11) (6) Dacă clădirea/structura analizată este/va fi amplasată în apropierea unei alte structuri care este de cel putin două ori mai înaltă decat media înalŃimilor structurilor învecinate.1 VariaŃia factorului de rugozitate cr(z) (5) În cazul în care orografia terenului (dealuri izolate. viteza medie a vântului. În Anexa B este prezentată o metodă de considerare a acestui efect. c r (z ) Fig.11). 2. 2. În Anexa B este dată o procedură de calcul a factorului orografic c0. creste) măreşte viteza vântului cu mai mult de 5% faŃă de valoarea calculată fară considerarea efectelor orografice (factorul orografic co are valori mai mari ca 1. În Anexa B este dată o metodă aproximativă de considerare a acestui efect. viteza medie calculată cu relaŃia (2.7) se înmulŃeşte cu factorul orografic co (vezi rel. m 160 140 Teren categoria II 120 100 80 60 40 20 0 0 0. vm(z) la o înălŃime z deasupra terenului se va determina cu relaŃia: v m ( z ) = co ⋅ c r ( z ) ⋅ v b (2. Terenul din amonte poate fi considerat pană la o distanŃă egala cu de 10 ori înălŃimea elementului orografic izolat.

vm(z): I v (z ) = vm ( z ) σv (2. qm(z) la o înălŃime z deasupra terenului (fără a lua în considerare orografia amplasamentului) depinde de rugozitatea terenului şi de valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a vântului.(8) Valoarea medie a presiunii dinamice a vântului. Intensitatea turbulenŃei la înălŃimea z deasupra terenului se defineşte ca raportul între abaterea standard σv a fluctuaŃiilor vitezei instantanee a vântului.t) şi viteza medie a vântului la înălŃimea z.3. În cazul în care efectele orografice nu pot fi neglijate. valoarea medie a presiunii dinamice a vântului. qb şi se va determina cu relaŃia: qm ( z ) = cr2 ( z ) ⋅ qb unde cr2(z) este factorul de rugozitate aplicat presiunii dinamice a vântului. 2.14).4 TurbulenŃa vântului. Valori de vârf ale vitezei şi presiunii dinamice a vântului (1) Intensitatea turbulenŃei vântului. In prezentul cod turbulenŃa caracterizează fluctuaŃiile curgerii aerului pe direcŃia vântului (turbulenŃa longitudinală) 18 . v(z. cr2(z) defineşte variaŃia presiunii medii a vântului cu înălŃimea z deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin lungimea de rugozitate z0) în funcŃie de valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a vântului: 2  q (z )   z  2 m  = k r ( z 0 ) ⋅ ln      qb 2   z0   cr (z ) =    c 2 (z = z ) min  r pentru z min < z ≤ z max = 200 m (2. qm(z) la o înălŃime z deasupra terenului se va determina cu relaŃia: 2 qm ( z ) = co ⋅ cr2 ( z ) ⋅ qb (2. Iv caracterizează fluctuaŃiile vitezei instantanee a vântului în jurul vitezei medii. pentru z ≤ z min Valorile kr2(z0) pentru cele cinci categorii de teren sunt indicate în Tabelul 2.12) (2.2.13) (9) Factorul de rugozitate aplicat presiunii dinamice a vântului.15). Figura 2.2. VariaŃia factorului de rugozitate aplicat presiunii dinamice a vântului cu înălŃimea şi cu categoria de teren este prezentată în Figura 2.

200 180 Inaltimea deasupra terenului z .5 2 2.t) v(z. 2.5 Factorul de rugozitate aplicat presiunii. 2. V(z.2 VariaŃia factorului de rugozitate.5 1 1.t) Rafale. fluctuaŃii ale vitezei instantanee faŃă de medie v(z.3 Procesul stochastic al vitezei vântului la înălŃimea z deasupra terenului. m 160 140 120 100 80 60 40 20 0 0 0.t) vm(z) 0 Intervalul de mediere a vitezei (10 min) t Fig. cr2(z) V(z.t) [5] 19 .t) (z.t) = vm(z) + v(z. c r (z) Fig.5 2 Teren categoria IV Teren categoria III Teren categoria II Teren categoria I Teren categoria 0 3 3.t) vm(z) 0 Viteza medie t V(z.

simplificat.17).15 0.35 0.05 Inaltimea deasupra terenului 0.16).4.1.20 0.(2) Intensitatea turbulenŃei la înălŃimea z se va determina cu relaŃia:  β   2. pentru valorile z0 date în Tabelul 2. 2.74 II 2.12 β 0 2.66 III 2. 200 180 z. m) şi pot fi considerate.5 ⋅ ln z     z  I v (z ) =   0    I v ( z = z min )  pentru z min < z ≤ z max = 200 m (2. Iv(z) 20 .4.30 0.74 VariaŃia intensităŃii turbulenŃei cu înălŃimea deasupra terenului pentru diferite rugozităŃi (categorii de teren) este reprezentată în Figura 2. β in funcŃie de categoria de teren I 2.25 0.35 IV 2.5 În Tabelul 2.856 ln( z 0 ) ≤ 7. m Teren categoria IV Teren categoria III Teren categoria II Teren categoria I Teren categoria 0 160 140 120 100 80 60 40 20 0 0. β pentru a fi utilizate în relaŃia (2. independente de înălŃimea z deasupra terenului: 4.4 Intensitatea turbulenŃei.40 Intensitatea turbulentei.5 ≤ β = 4. pentru z ≤ z min (3) Potrivit măsurătorilor din atmosferă.16). Iv (z) Fig.4 sunt date valorile Tabelul 2. valorile factorului de proporŃionalitate β variază cu rugozitatea suprafeŃei terenului (z0. Valori ale lui Categoria de teren (2.5 − 0.10 0.

(4) Pentru teren de categoria II intensitatea turbulenŃei Iv(z) poate fi aproximată de relaŃia :

 1   z  pentru z min < z ≤ z max = 200 m  ln   I v (z ) =   z0       I v ( z = z min ) pentru z ≤ z min 

(2.18)

(5) Valoarea de vârf a vitezei vântului, vp(z) la o înălŃime z deasupra terenului, produsă de rafalele vântului, se determină cu relaŃia:

 σ  vp ( z ) = vm (z ) + g ⋅ σ v = vm ( z )1 + g ⋅ v  = vm ( z )[1 + g ⋅ I v ( z )] = cpv ( z ) ⋅ vm ( z ) vm ( z )  

(2.19),

unde cpv(z) este factorul de rafală pentru viteza medie a vântului iar g este factorul de vârf a carui valoare recomandată este g=3,5. (6) Factorul de rafală pentru viteza medie a vântului, cpv(z) pentru o înalŃime z deasupra terenului se defineste ca raportul dintre valoarea de vârf a vitezei vântului (produsă de rafalele vântului turbulent) şi valoarea medie (mediata pe 10 min in cod) la înălŃimea z a vitezei vântului: cpv ( z ) = vm ( z ) vp ( z ) = 1 + g ⋅ I v ( z ) = 1 + 3,5 ⋅ I v ( z ) (2.20).

VariaŃia factorului de rafală cpv(z) considerand g = 3,5 este reprezentată în Fig.2.5.
200 180
z, m

160 140 120 100 80 60 40 20 0 1.00

Teren categoria IV Teren categoria III Teren categoria II Teren categoria I Teren categoria 0

Inaltimea deasupra terenului

1.25

1.50

1.75

2.00

2.25

2.50

Factorul de rafala aplicat vitezei, cpv (z)

Fig. 2.5 Factorul de rafală pentru viteza vântului, cpv(z)
21

(7) Valorile numerice ale factorului de rafală aplicat vitezei medii a vântului depind de durata de mediere a vitezei de referinŃă a vântului si, de exemplu (vezi rel. (2.1)):

c1 min ≅ 0,84 ⋅ c10 min pv pv c1 h ≅ 1,05 ⋅ c10 min pv pv

(2.21) (2.22).

(8) Valoarea de varf a presiunii dinamice a vântului, qp(z) la o înălŃime z deasupra terenului, produsă de rafalele vântului, se va determina cu relaŃia: qp ( z ) = qm ( z )[1 + g ⋅ I v ( z )] ≅ qm ( z )[1 + 2 g ⋅ I v ( z )] = cpq ( z ) ⋅ qm ( z )
2

(2.23).

Eroarea produsă de ignorarea termenului de ordinul doi al intensitaŃii turbulenŃei este mai mica de 5%. (9) Factorul de rafală pentru presiunea dinamică medie a vântului, cpq(z) la înălŃimea z deasupra terenului se defineste ca raportul dintre valoarea de varf a presiunii dinamice a vântului (produsă de rafalele vântului) şi valoarea medie a presiunii dinamice a vântului (produsă de viteza medie a vântului) la înălŃimea z, respectiv: cpq ( z ) = qm ( z ) qp ( z ) ≅ 1 + 2 g ⋅ I v (z ) = 1 + 7 ⋅ I v (z ) (2.24).

Variatia factorului de rafală pentru presiunea dinamică a vântului cu g = 3,5 este reprezentată în Fig.2.6.
200 180 Teren categoria IV Teren categoria III Teren categoria II

z, m Inaltimea deasupra terenului

160 140 120 100 80 60 40 20 0 1.50

Teren categoria I Teren categoria 0

2.00

2.50

3.00

3.50

4.00

Factorul de rafala aplicat presiunii, cpq (z)

Fig. 2.6 Factorul de rafală pentru presiunea dinamică a vântului, cpq(z)
22

(10) Valorile numerice ale factorului de rafală pentru presiunea dinamică a vântului depind de durata de mediere a vitezei de referinŃă a vântului (vezi rel. (2.6):

c1 min ≅ 0,70 ⋅ c10 min pq pq c1 h ≅ 1,1 ⋅ c10 min pq pq

(2.25) (2.26).

(11) Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului, qp(z) la o înaltime z deasupra terenului poate fi exprimată în funcŃie de valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a vântului (la 10 m, in camp deschis – teren de categoria II):

qp ( z ) = cpq ( z ) ⋅ qm ( z ) = cpq ( z ) ⋅ cr2 ( z ) ⋅ qb

(2.27).

(12) Factorul de expunere (sau combinat), ce(z) se defineste ca produsul dintre factorul de rafală, cpq(z) şi factorul de rugozitate, cr2(z):

ce ( z ) = cpq (z ) ⋅ cr2 ( z )

(2.28).

Variatia factorului de expunere este reprezentată, pentru diferite categorii de teren, în Figura 2.7.
200 180

z, m

160 140 120 100 80 60 40 20 0 1.0

Teren categoria IV Teren categoria III Teren categoria II Teren categoria I Teren categoria 0

Inaltimea deasupra terenului

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

Factorul de expunere, ce(z)

Fig. 2.7 Factorul de expunere, ce(z) (13) În cazul în care efectele orografice nu pot fi neglijate, factorul de expunere, ce(z) se completeaza cu factorul c02 (vezi relaŃia 2.13)) astfel:
2 ce ( z ) = c0 ⋅ cr2 ( z ) ⋅ cpq ( z )

(2.29).

23

valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului la o înalŃime z deasupra terenului.30). 24 . qp(z) se poate exprima sintetic în funcŃie de factorul de expunere. ce(z) şi de valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a vântului.28). qb: q p ( z ) = ce ( z ) ⋅ q b (2.(14) Din relaŃiile (2.27) şi (2.

(2) AcŃiunea statică echivalentă a vântului se defineşte ca fiind acŃiunea care. (6) Răspunsul total pe direcŃia vântului turbulent este suma dintre: i. componenta rezonantă este neglijabilă şi răspunsul la vânt poate fi. in mod simplificat. şi o componentă rezonantă fluctuantă provocată de acele fluctuaŃii ale excitaŃiei turbulente având frecvenŃa în vecinătatea frecvenŃelor proprii de vibraŃie ale structurii.1 Elemente generale (1) În cele ce urmează se prezintă elementele de bază şi metodele folosite pentru evaluarea acŃiunii şi efectelor vântului asupra clădirilor şi structurilor curente. aplicată static pe clădire / structură sau pe elementele sale. AcŃiunile din vânt sunt acŃiuni variabile în timp şi actionează atât direct. sau de forŃele produse de vânt pe clădiri şi structuri. din cauza porozitaŃii suprafeŃelor exterioare. ca presiuni pe suprafeŃele exterioare ale clădirilor şi structurilor închise cât şi indirect pe suprafeŃele interioare ale clădirilor şi structurilor închise. considerat static. (4) AcŃiunea vântului este clasificată ca acŃiune variabilă fixă şi acŃiunile din vânt evaluate cu prezentul cod sunt reprezentate prin valori caracteristice. Presiunile pot acŃiona direct şi pe suprafeŃele interioare ale clădirilor şi structurilor deschise. ponderea componentei rezonante corespunzând frecvenŃei fundamentale de vibraŃie a structurii este de obicei dominantă faŃă de ponderile celorlalte componente ce corespund frecvenŃelor modurilor superioare de vibraŃie. Presiunile actionează pe suprafaŃa construcŃiilor rezultând forŃe normale pe suprafeŃele acestora. (5) AcŃiunile din vânt pe construcŃii cu răspuns dinamic pe direcŃia vântului sunt reprezentate simplificat printr-un set de presiuni sau forŃe static echivalente care se obŃin prin înmulŃirea valorilor de vârf ale presiunilor sau forŃelor ce actionează pe construcŃie cu un coeficient al răspunsului dinamic. forŃele de frecare orizontale ce acŃionează tangenŃial la suprafeŃe pot avea efecte semnificative. Pentru clădirile / structurile cu răspuns dinamic la vânt. În plus.3 ACłIUNEA VÂNTULUI ASUPRA CLADIRILOR ŞI STRUCTURILOR 3. atunci când suprafeŃe mari ale construcŃiilor sunt expuse vântului. ii. 25 . o componentă care acŃionează practic static. produce valorile maxime ale deplasărilor şi eforturilor induse de acŃiunea reală a vântului. (3) AcŃiunea vântului este reprezentată de presiunile produse de vânt pe suprafeŃele clădirilor şi structurilor. Pentru majoritatea clădirilor / structurilor având frecvenŃa fundamentală de vibraŃie peste 1 Hz (perioada fundamentală de vibraŃie sub 1 s).

2 Presiunea vântului pe suprafeŃe (1) Presiunea vântului ce actionează pe suprafeŃele rigide exterioare ale clădirii / structurii se determină cu relaŃia: we = c pe ⋅ qp ( z e ) unde: qp(ze) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota ze. zi cpi este înalŃimea de referinŃă pentru presiunea interioară (vezi Capitolul 4). este coeficientul aerodinamic de presiune pentru suprafeŃe exterioare (vezi Capitolul 4). antene) sau deschideri (poduri) de peste 200 m. complexitate şi dimensiuni. 26 .1.Prevederile prezentului cod permit evaluarea răspunsul dinamic produs de continutul de frecventa al vantului turbulent în rezonanŃă cu modul propriu fundamental de vibraŃie pe direcŃia vântului.1) (2) Presiunea vântului ce actionează pe suprafeŃele rigide interioare ale clădirii / structurii se determină cu relaŃia: wi = c pi ⋅ qp ( zi ) unde: qp(zi) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota zi. (3. pe structurile cu înălŃimi (clădiri. interacŃiunea vânt-structură produce un răspuns aeroelastic al acestora. turnuri. Presiunile sunt considerate cu semnul (+) iar sucŃiunile cu semnul (-). (7) Efectele vântului pe clădirile / structurile neuzuale ca tip. este coeficientul aerodinamic de presiune pentru suprafeŃe interioare (vezi Capitolul 4). 3. antene. ze cpe este înalŃimea de referinŃă pentru presiunea exterioară (vezi Capitolul 4). (8) Pentru structurile foarte flexibile. Figura 3. pe antenele ancorate şi pe podurile suspendate necesită studii speciale de ingineria vântului. (3. În Capitolul 6 sunt date reguli simplificate pentru evaluarea răspunsului aeroelastic. precum cabluri. coşuri de fum şi poduri.2) (3) Presiunea totală a vântului pe un element de construcŃie este suma algebrică a presiunilor (orientate către suprafaŃă) şi sucŃiunilor (orientate dinspre suprafaŃă) pe cele 2 feŃe ale elementului.

se determină cu relaŃia generală: Fw = cd ⋅ c f ⋅ qp ( z e ) ⋅ Aref ⋅ qp ( z e ) ⋅ Aref (3. In relatiile (3. sau prin sumarea presiunilor acŃionând pe suprafeŃele (rigide) ale clădirii / structurii utilizând coeficienŃii aerodinamici de presiune.3) sau prin compunerea vectorială a forŃelor pentru elementele structurale individuale cu relaŃia: Fw = cd ⋅ ∑c elemente f (3.3) si (3.1 Presiuni pe suprafeŃe [2].4): qp(ze) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota ze. ce actionează pe structură sau pe un element structural având aria de referinŃă Aref orientată perpendicular pe direcŃia vântului. (2) ForŃa din vânt va fi evaluată pentru cea mai defavorabila direcŃie a vântului faŃă de clădire / structură. 27 . ca forŃă globală utilizând coeficienŃii aerodinamici de forŃă. ii.neg neg neg neg Vant poz Presiune interioara pozitiva Vant neg poz Presiune interioara negativa neg poz Vant neg Vant poz neg Figura 3. [3] 3.3 ForŃe din vânt (1) ForŃa din vânt acŃionând asupra unei clădiri / structuri sau asupra unui element structural poate fi determinată în două moduri: i.4). (3) ForŃa globală pe direcŃia vântului Fw.

5). este aria de referinŃă.cd cf Aref este coeficientul de răspuns dinamic al construcŃiei (vezi Capitolul 5).6) cu forŃele de frecare.6) si (3. (3. EQU (vezi CR 0 si EN 1990). pentru clădiri / structuri (rel.e. we(ze) este presiunea vântului ce actionează pe o suprafaŃa exterioară individuală la înalŃimea ze. (3. calculate pe baza presiunilor exterioare şi interioare cu relaŃiile (3. Fw ce actionează pe clădire / structură sau pe un element structural poate fi determinată prin compunerea vectorială a forŃelor Fw. calculate cu relaŃia (3. In relatiile (3. ce include si efectele frecării (vezi Capitolul 4).i.forŃe provenind din presiunile ce se exercită pe suprafeŃe exterioare Fw. (3. orientată perpendicular pe direcŃia vântului.4)). este aria suprafeŃei exterioare orientată paralel cu direcŃia vântului (vezi pct.e = c d ⋅ ∑ w (z ) ⋅ A e e sup rafete ref (3.7): cd este coeficientul de răspuns dinamic al construcŃiei (vezi Capitolul 5).forŃe provenind din presiunile ce se exercită pe suprafeŃe interioare Fw.5) .6) . (6) Efectele de torsiune generală produse de acŃiunea oblică a vântului sau de rafalele necorelate ale vântului acŃionând pe clădiri / structuri cvasi-paralelipipedice pot fi estimate simplificat considerând aplicarea forŃei Fw cu o excentricitate e = b /10.5) şi (3. (5) Efectele generate de frecarea vântului pe suprafeŃe pot fi neglijate atunci când aria totală a suprafeŃelor paralele cu direcŃia vântului (sau puŃin înclinate faŃă de aceasta) reprezintă mai puŃin de ¼ din aria totală a tuturor suprafeŃelor exterioare perpendiculare pe direcŃia vântului.5). Fw. Ffr rezultate din frecarea vântului paralel cu suprafeŃele exterioare.3)) sau elemente sale (rel.7). unde b este dimensiunea laturii 28 . Aref cfr Afr este aria de referinŃă a suprafeŃei individuale.i = ∑ w (z ) ⋅ A i i sup rafete ref (3. (4) ForŃa globală pe direcŃia vântului. wi(zi) este presiunea vântului ce actionează pe o suprafaŃă interioară individuală la înalŃimea zi. este coeficientul aerodinamic de forŃă pentru clădire / structură sau element structural. Efectele generate de frecarea vântului pe suprafeŃe nu vor fi neglijate pentru starea limită de echilibru static. este coeficientul de frecare (vezi pct.7): F fr = c fr ⋅ q p ( z e ) ⋅ A fr (3. 4.5). 4.

deschiderile vitrate mai mici de 3m au frecvenŃe proprii mai mari de 5Hz.2. 4. cd consideră atât amplificarea efectelor acŃiunii vântului datorită vibraŃiilor structurii produse de turbulenŃa atmosferică cât şi reducerea efectelor acŃiunii vântului datorită apariŃiei nesimultane a valorilor de vârf ale presiunii vântului ce se exercită pe suprafaŃa construcŃiei. de obicei. unde d este diametrul coşului de fum.1 Procedura simplificată (1) Simplificat.4 Coeficientul de răspuns dinamic al construcŃiei 3. cd se va determina cu relaŃia: 29 .1 GeneralităŃi (1) Coeficientul de răspuns dinamic al construcŃiei.2. valoarea coeficientului de răspuns dinamic.2.5d.4. Evaluarea coeficientului de răspuns dinamic 3.2 3. frecvenŃele proprii de vibraŃie ale fatadelor şi elementelor de acoperiş pot fi determinate folosind prevederile din Anexa C. - (2) În cazul neincadrării in condiŃiile indicate la 3.4. 3.8).2.4. cd = 1 pentru coşurile de fum cu secŃiune transversală circulară. care au înălŃimea h < 60 m şi care respectă condiŃia h < 6.secŃiunii transversale a construcŃiei orientată (cvasi)-perpendicular pe direcŃia vântului (vezi si pct.1(1) se va utiliza procedura de evaluare detaliată de la 3. 3. coeficientul de răspuns dinamic.4.2. cd =1 pentru faŃade şi elemente de acoperiş ce au o frecvenŃă proprie de vibraŃie mai mare de 5Hz.2 Procedura de evaluare detaliată (1) In cazul general. (2) Amplificarea răspunsului structural este cu atât mai mare cu cât structura este mai flexibilă. cd poate fi determinat astfel: conform prevederilor din subcapitolul 5.1.4. Reducerea răspunsului structural datorită apariŃiei nesimultane a valorilor de vârf ale presiunii vântului este cu atât mai mare cu cât suprafaŃa construcŃiei expusă acŃiunii vântului este mai mare. pentru clădirile paralelipipedice cu o înalŃime de cel mult 30 m si avand dimensiuni in plan de cel mult 50 m. mai uşoară şi cu amortizare mai redusă.4.4.

3. zs poate fi luata ca fiind egală cu h. [3] 30 . 3. calculul detaliat al factorului de răspunsului nerezonant.6 . h ≥ zmin z s = h1 + h ≥ zmin 2 z s = h1 + h ≥ zmin 2 a) structuri verticale. este factorul de vârf pentru răspunsul extrem maxim al structurii. corespunzatoare modului propriu fundamental de vibraŃie.2. calculul factorului de vârf. ce evaluează corelaŃia presiunilor din vânt pe suprafaŃa construcŃiei (evaluează componenta nerezonantă a răspunsului). clădiri.8) este înaltimea de referinŃă pentru determinarea coeficientului de răspuns dinamic.4. zS = 0. R2 este dat în Capitolul 5. InălŃimea de referinŃă zs pentru calculul dinamic la vânt al construcŃiilor de forma paralelipipedică [2]. calculul detaliat al factorului de raspuns rezonant. este factorul de răspuns nerezonant (cvasi-static). 3. b) structuri ce vibrează în plan orizontal. înalŃimea structurii. este intensitatea turbulenŃei vântului definită in subcapitolul 2. grinzi c) structuri tip panou (publicitar) Fig. pentru cazurile care nu sunt prezentate în Fig. B2 este dat în Capitolul 5. kp Iv B2 R2 (2) RelaŃia (3. este factorul de răspuns rezonant.2. aceasta inaltime se determină conform Fig.2.8) are la bază ipoteza că sunt semnificative doar vibraŃiile structurii în direcŃia vântului.cd = unde: zs 1 + 2 ⋅ k p ⋅ I v (z s ) ⋅ B 2 + R 2 1 + 7 ⋅ I v (z s ) (3. ce evaluează efectele de amplificare dinamică a răspunsului structural produse de continutul de frecvente al turbulenŃei în cvasi-rezonanŃă cu frecventa proprie fundmentala de vibraŃie a structurii (evaluează componenta rezonantă a răspunsului). kp este dat în Capitolul 5.

simplificat. verificarea la starea limită de serviciu va utiliza valorile maxime ale deplasării şi acceleraŃiei clădirii pe direcŃia vântului.2. (5) Efectele produse de siajul turbulent asupra unei clădiri sau asupra unui coş de fum pot fi. considerate neglijabile dacă cel puŃin una dintre condiŃiile următoare este verificată: distanŃa dintre două clădiri sau coşuri de fum este de 25 ori mai mare decat dimensiunea clădirii sau a coşului măsurată perpendicular pe direcŃia vântului.2(5) este necesară efectuarea de teste în tunelul aerodinamic de vânt. prima evaluată la înălŃimea z = zs si cea de a doua la inălŃimea z = h. (6) Dacă nu sunt indeplinite condiŃiile date la 3. (4) Pentru clădiri zvelte (h/d > 4) şi pentru coşuri de fum (h/d > 6. frecvenŃa proprie fundamentală de vibraŃie a clădirii sau a coşului (pentru care se evaluează efectele produse de turbulenŃa siajului) este mai mare de 1 Hz. 31 .5) dispuse în perechi sau grupate se va considera sporirea efectelor vântului produse de siajul turbulent (vezi Capitolul 6).(3) Pentru clădiri inalte sau flexibile (inălŃimea h ≥ 30 m sau frecvenŃa proprie de vibraŃie n1 ≤ 1 Hz).4. În Capitolul 5 este dată o metodă de determinare a acestor mărimi de răspuns.

vezi 4. CoeficienŃii de presiune interioară şi exterioară sunt determinaŃi pentru: clădiri. cilindri circulari.1 (6). CoeficienŃii de presiune exterioară pot fi coeficienŃi globali şi coeficienŃi locali. (5) CoeficienŃii de presiune netă sunt folosiŃi pentru determinarea rezultantei presiunii vântului pe suprafeŃele rigide ale clădirilor / structurilor sau ale componentelor acestora. (2) CoeficienŃii aerodinamici depind.1 (7). folosind prevederile de la 4. (4) CoeficienŃii de presiune exterioară sunt folosiŃi pentru determinarea presiunii vântului pe suprafeŃele exterioare ale cladirilor şi structurilor. coeficienŃi de forŃă. (3) Prevederile acestui capitol se referă la determinarea coeficienŃilor aerodinamici necesari pentru evaluarea acŃiunii vântului asupra suprafeŃelor rigide ale clădirilor si structurilor. de: geometria şi dimensiunile construcŃiei. cpe(i). atât pentru presiunile interioare cât şi pentru presiunile exterioare.4 COEFICIENłI AERODINAMICI DE FORłĂ ŞI DE PRESIUNE 4. folosind prevederile de la 4. cp. vezi 4.3. in general. 32 .1 (5). coeficienŃi de frecare.1 GeneralităŃi (1) Evaluarea efectelor vântului asupra suprafeŃelor rigide ale clădirilor si structurilor se poate face in două moduri de (i) utilizând coeficienŃi aerodinamici de presiune şi (ii) utilizând coeficienŃi aerodinamici de forŃă. CoeficienŃii globali dau coeficienŃii de presiune valabili pentru arii expuse de peste 10 m2 si sunt folositi pentru proiectarea cladirilor/structurilor sau a elementelor acestora avand arii expuse mai mari de 10 m2. vezi 4. coeficienŃii aerodinamici adecvaŃi sunt: coeficienŃi de presiune exterioară şi interioară. coeficienŃi de presiune netă. cfr.2. vezi 4. de numărul Reynolds etc.9 pentru presiunile interioare şi de la 4. folosind prevederile de la 4.9. CoeficienŃii de presiune netă sunt determinaŃi pentru: copertine. de categoria de rugozitate a suprafeŃei terenului la baza construcŃiilor. coeficienŃii de presiune interioară sunt folosiŃi pentru determinarea presiunii vântului pe suprafetele interioare ale clădirilor şi structurilor.1 pentru presiunile exterioare.2. de unghiul de atac al vântului (poziŃia relativă a corpului în curentul de aer). cf.net. CoeficienŃii locali dau coeficienŃii de presiune valabili pentru arii expuse de 1 m2 şi sunt folositi pentru proiectarea elementelor de dimensiuni reduse şi a prinderilor. În funcŃie de elementul sau clădirea / structura pentru care este necesară evaluarea acŃiunii vântului.1 (4).

9. folosind prevederile de la 4.elemente structurale cu secŃiunea poligonală regulată. atunci efectul acestora trebuie luat în considerare. forma şi/sau aria de referinŃă vor fi cele corespunzatoare suprafeŃei stratului de zăpadă sau gheaŃă. folosind prevederile de la 4. folosind prevederile de la 4. . .panouri. incluzând în acest efect şi frecarea.3 (4) şi (5).10. 33 .1 în vederea reprezentării efectelor de torsiune produse de un vânt incident neperpendicular sau produse de lipsa de corelaŃie între valorile de vârf ale forŃelor din vânt ce acŃionează în diferite puncte ale construcŃiei. .12.2 si 4.structuri cu zăbrele şi eşafodaje.3.3. (9) În cazul în care gheaŃa sau zăpada modifică geometria structurii şi schimbă forma şi/sau aria de referinŃă. folosind prevederile de la 4. (8) Daca fluctuaŃiile instantanee ale vântului pe suprafeŃele rigide ale unei construcŃii pot produce încărcări cu asimetrie importantă şi forma construcŃiei este sensibilă la asemenea încărcări (de exemplu pentru clădiri simetrice cu un singur nucleu central supuse la torsiune). folosind prevederile de la 4.11.4. folosind prevederile de la 4. Pentru construcŃii dreptunghiulare sensibile la torsiune se va folosi distribuŃia presiunii dată în Figura 4. CoeficienŃii de forŃă sunt determinaŃi pentru: . dacă aceasta nu este exclusă în mod explicit. . element structural sau componentă.9.steaguri.6. . panouri publicitare şi garduri folosind prevederile de la 4.5. (6) CoeficienŃii de frecare sunt determinaŃi pentru pereŃi şi pentru suprafeŃele definite în 3. .elemente structurale cu secŃiunea cu muchii ascuŃite.4. folosind prevederile de la 4.7. parapete.elemente structurale cu secŃiunea dreptunghiulară.- pereŃi individuali.sfere.cilindri circulari. (7) CoeficienŃii de forŃă sunt folosiŃi pentru determinarea forŃei globale din vânt pe structură. .8. folosind prevederile de la 4. folosind prevederile de la 4.

1 din Tabelele 4. (2) Valorile cpe.A. Zonele şi valorile pentru cpe sunt date în Tabelul 4. Nota 2: Pentru alte arii expuse variaŃia valorilor poate fi obŃinută din Fig.cpe – zona E cpe – zona D V Figura 4.2.5 [2]. 4.2. 900 şi 1800.1 ÷ 4.1 DistribuŃia presiunii vantului pentru considerarea efectelor de torsiune. elemente de faŃadă sau de acoperiş). 34 . pentru configuraŃii tipice de clădiri.5 sunt date pentru direcŃiile ortogonale ale vântului de 00. cpe.1 şi Figura 4. sub notaŃiile cpe. (3) Valorile cpe. A de 1 m2 şi 10 m2.1 CoeficienŃii de presiune pentru clădiri GeneralitaŃi (1) CoeficienŃii de presiune.1 pentru coeficienŃi locali.1 ÷ 4.10 sunt folosite la proiectarea structurii de rezistenŃă a clădirii. respectiv cpe. Valorile cpe.2 4. Nota 1: Aria expusă este acea arie a structurii prin care se transmite acŃiunea vântului în secŃiunea considerata in calcul.10 pentru coeficienŃi globali.1 sunt folosite la proiectarea elementelor de dimensiuni reduse şi ale prinderilor cu o arie pe element de cel mult 1m2 (de exemplu. Aceştia sunt daŃi în tabele. [3] 4. Notă: Valorile din Tabelele 4.10 şi cpe.5 sunt aplicabile numai pentru clădiri. pentru clădiri şi părŃi individuale din clădiri depind de mărimea ariei expuse . pentru arii expuse.

35 .3 – Presiuni pe cornişa acoperişului [2].pentru clădirile la care înălŃimea h este mai mică decât b se va considera o singura zonă.1 cpe = c pe.2 VariaŃia coeficientului de presiune cu dimensiunile ariei expuse vântului A [2]. presiunea pe intradosul cornişei este egală cu presiunea corespunzătoare zonei de perete adiacent cornişei.10 A ≤ 1m2 1m < A < 10m2 A ≥ 10m2 2 Fig. 4. ze. [3] (4) Pentru cornişe. expuşi acŃiunii vântului (zona D.c pe.2 (1) ÎnălŃimile de referinŃă.2.4 pentru următoarele trei cazuri: .3). [3] PereŃi verticali ai clădirilor cu formă dreptunghiulară în plan 4. presiunea pe extradosul cornişei cornişa presiunea pe intradosul cornişei Figura 4.1 + (c pe.10 .Notă: cpe = cpe.1) log10A cpe = cpe.5) depind de raportul h/b şi sunt date în Figura 4. Figura 4. pentru determinarea profilului presiunii vântului pe pereŃii verticali ai clădirilor cu formă dreptunghiulară în plan. presiunea pe extradosul cornişei este egală cu presiunea corespunzătoare zonei adiacente de acoperiş (vezi Figura 4.

o zonă superioară extinzându-se de la vârful clădirii în jos pe o înălŃime b. o zonă de mijloc. este egală cu înălŃimea clădirii. FaŃadă ÎnălŃime de referinŃă Forma profilului presiunii vântului pe suprafaŃă qp(z)=qp(ze) qp(z)=qp(h) qp(z)=qp(b) 36 . Pentru determinarea profilului presiunii vântului pe pereŃii laterali şi pe peretele din spate (zonele A. aşa cum este arătat în Figura 4.pentru clădirile la care înălŃimea h este mai mare de 2b se vor considera mai multe zone astfel: o zonă inferioară extinzându-se de la nivelul terenului până la o înălŃime egală cu b. ze. înălŃimea de referinŃă.pentru clădirile la care înălŃimea h este mai mare decât b. C si E. .4. divizată în benzi orizontale cu o înaltime hbanda. dar mai mică decât 2b se vor considera două zone: zonă inferioară extinzându-se de la nivelul terenului până la o înălŃime egală cu b şi zonă superioară. între zonele precedente.. B. vezi Figura 4.5).

qp(z)=qp(h)

hbanda

ze=zbanda

qp(z)=qp(zbanda)

qp(z)=qp(b)

Figura 4.4 ÎnălŃimi de referinŃă ze în funcŃie de h şi b, şi profilul corespondent al presiunii vântului [2], [3]

(2) Zonele A, B, C, D şi E pentru care sunt definiŃi coeficienŃii de presiune exterioară cpe,10 şi cpe,1 sunt date în Figura 4.5. Valorile coeficienŃilor de presiune exterioară cpe,10 şi cpe,1 sunt date în Tabelul 4.1, în funcŃie de raportul h/d. Valorile intermediare pot fi obŃinute prin interpolare liniară. Valorile din Tabelul 4.1 pot fi aplicate şi peretilor cladirilor cu acoperişuri cu una sau două pante. Tabelul 4.1 Valori ale coeficienŃilor de presiune exterioară pentru pereŃii verticali ai clădirilor cu formă dreptunghiulară în plan [2], [3] Zona h/d 5 1 ≤0.25 cpe,10 -1.2 -1.2 -1.2 A cpe,1 -1.4 -1.4 -1.4 cpe,10 -0.8 -0.8 -0.8 B cpe,1 -1.1 -1.1 -1.1 cpe,10 -0.5 -0.5 -0.5 C cpe,1 cpe,10 +0.8 +0.8 +0.7 D cpe,1 +1.0 +1.0 +1.0 cpe,10 -0.7 -0.5 -0.3 E cpe,1

Notă: Pentru cladirile cu h/d > 5, încărcarea totală din vânt se bazează pe regulile date în 4.6 - 4.8 şi 4.9.2.

37

e = b sau 2h, oricare este mai mică b: dimensiunea laturii perpendiculare pe direcŃia vântului

Elevatie pentru e < d
DirecŃia vântului DirecŃia vântului

ElevaŃie

DirecŃia vântului

ElevaŃie pentru e ≥ d
DirecŃia vântului

ElevaŃie pentru e ≥5d
DirecŃia vântului

DirecŃia vântului

DirecŃia vântului

Figura 4.5 NotaŃii pentru pereŃii verticali [2], [3] (3) În cazurile când forŃa vântului pe structurile de clădiri este determinată prin aplicarea simultană a coeficienŃilor de presiune cpe pe zonă din faŃă (expusă) şi pe zona din spate (neexpusă) (zonele D şi E) ale clădirii; lipsa de corelaŃie a presiunilor vântului între cele două zone se poate considera astfel: pentru clădirile cu h/d ≥ 5, forŃa rezultantă este înmulŃită cu 1; pentru clădirile cu h/d ≤ 1, forŃa rezultantă este înmulŃită cu 0,85; pentru valori intermediare ale h/d, se poate aplica interpolarea liniară.

38

4.2.3

Acoperişuri plate

(1) Acoperişurile vor fi considerate plate dacă panta α este în intervalul de -50<α <50. (2) Acoperişurile vor fi divizate în zone conform Figurii 4.6. (3) ÎnălŃimea de referinŃă pentru acoperisurile plate şi acoperişurile cu streaşină curba va fi considerată ca fiind h. ÎnălŃimea de referinŃă pentru acoperişurile plate prevăzute cu atic (cu parapete) va fi considerată ca fiind h + hp, vezi Figura 4.6 (4) CoeficienŃii de presiune pentru fiecare zonă sunt daŃi în Tabelul 4.2. (5) Rezultanta coeficientului de presiune pe parapet se determină utilizând prevederile de la 4.4. Limită streaşină z e = h + hp ze = h

atic (parapet)

streaşină curbă înalŃimea de referinŃă: ze = h e=b sau 2h care este mai mică b - dimensiunea laturii perpendiculare pe direcŃia vântului

DirecŃia vântului

Figura 4.6 - NotaŃii pentru acoperişurile plate [2], [3]

39

2 -0.2 +0.4 -1.2 -1. 45° şi α = 60°.10 G cpe. Nota 2. Pentru streaşinile de la mansardă avand dimensiunea orizontala mai mica de e/10 se vor folosi valorile corespunzatoare marginilor drepte.8 -1. 40 .0 -1.025 -1.1 -0.2 Valori ale coeficienŃilor de presiune exterioară pentru acoperişuri plate [2].2 +0.0 -1. coeficienŃii de presiune exterioară sunt obŃinuŃi prin interpolare liniară în lungul curbei între valorile pentru pereŃi şi cele pentru acoperiş. Pentru streaşina mansardei. coeficienŃii de presiune exterioară sunt daŃi în Tabelul 4.5 -1. (6) Pentru acoperişurile lungi se vor considera forŃele de frecare in lungul clădirii.3 -2.7 -0. Nota 6.9 -0.5 -1.4 -0. cu considerarea unghiului streaşinii mansardei.4 -1.10 I cpe.Tabelul 4.5 -2.3 -0.9 -0.2 Nota 1.2 -1.7 -0.1 Margini drepte hp/h = 0.1 cpe.7 -0.9 -1.7 -0.5 -1.2 +0.2 -0.3 -2.2 -0.0 -1.2 -0.4 -0.10 F cpe.2 -2.8 -1.2 -0.2 -0.5 -1.6 -1.2 -0.2 -0. Pentru acoperişuri cu parapete sau streaşini curbe în cazul valorilor intermediare ale hp/h şi r/h se poate utiliza interpolarea liniară.2 -1.3 -0.6 -1.8 -1.2 -1.2 +0.8 -1.05 hp/ h =0.8 -1.8 -1. Pentru zona I se vor considera valorile cu ambele semne.10 r/h = 0.7 -0.2 +0.2 +0.8 -1.4 -0.2 -0.20 α = 30° Streaşină la mansardă α = 45° α = 60° +0.10 H cpe. Pentru α > 60° se interpolează liniar între valorile pentru α = 60° şi valorile pentru acoperişuri plate cu margini drepte.2 +0. Pentru streaşini curbe.4a "CoeficienŃi de presiune exterioară pentru acoperişuri cu două pante (direcŃia vântului θ = 0°)".2 -0.2 -0.1 cpe. Zonele F şi G.2 +0.2 +0.9 -1.0 -1.3 -1.2 -1.05 Streaşină curbă r/h = 0.2 -1. Nota 5.3 -0.2 Cu parapete hp/h = 0.2 -0. Nota 3. Nota 4.10 r/h = 0.0 -0.8 -1.1 cpe.5 -1. [3] Zona Tip de acoperiş cpe. Pentru acoperişurile cu margini se poate interpola liniar între α = 30°.5 -1.8 -0.

4 Acoperişuri cu o singură pantă (1) Acoperişul va fi divizat în zone conform Figura 4. [3] 41 .dimensiunea laturii perpendiculare pe direcŃia vântului (b) direcŃia vântului θ = 00 si θ = 1800 streaşina de sus Fsus DirecŃia vântului Fjos streaşina de jos (c) direcŃia vântului θ = 900 Figura 4. (2) ÎnălŃimea de referinŃă.4. (4) Pentru acoperişurile lungi se vor considera forŃele de frecare.7. (3) CoeficienŃii de presiune pentru fiecare zonă sunt daŃi în Tabelul 4. vânt streaşina de jos streaşina de sus vânt streaşina de sus streaşina de jos (a) cazul general înălŃimea de referinŃă: ze = h DirecŃia vântului e=b sau 2h care este mai mică b .3.2. ze va fi considerată egală cu h.7 NotaŃii pentru acoperişurile cu o singură pantă [2].

9 -2.2 -2.5 -1.8 -2.5 -1.6 +0.8 -0.2 -1.5 -2.6 -0.4 -2.0 cpe.3 -1.7 +0.10 -2. [3] Unghi de pantă α 5° 15° 30° 45° 60° 75° Fsus cpe.5 -1.5 +0.5 -0.5 -2.9 -1.7 +0.7 -2.3 I cpe.8 cpe.4 -0.3b Valori ale coeficienŃilor de presiune exterioară pentru acoperişuri cu o singură pantă [2]. astfel încât sunt date atât valorile pozitive cât şi cele negative. şi unul cu toate valorile negative.5 Tabel 4. trebuie considerate două cazuri: unul cu toate valorile pozitive.3 -1.5 +0.0 -0.2 -0.5 +0.3 -1.3 -1.5 -1.1 cpe.6 -1.3 -2. Pentru θ = 0° (vezi Tabelul 4.0 -2.5 -1.1 -2.4 -2.0 +0.9 -1.2 -1.0 -2.8 -1.3 -0.0 -1.8 -1.2 -1.1 -2.1 -2. Nota 2.8 -0.0 Zone pentru direcŃia vântului θ = 90° Fjos G H cpe.5 +0.3 -1.5 -0.0 -2. presiunea variază rapid între valorile pozitive şi valorile negative pe panta expusă vântului pentru un unghi de pantă α de la +5° la +45°.1 -2.0 -2.10 cpe.5 -0.3 -1.5 Nota 1.2 -0.2 +0.0 -1.2 -1. Pentru aceste acoperişuri.0 +0.2 -0.7 -1.2 cpe.0 cpe.10 cpe.0 -2. Valorile egale cu 0.7 +0.9 -2.1 -0.3 -1.1 -2.7 +0. Pentru unghiurile de pantă intermediare. [3] Unghi de pantă α 5° 15° 30° 45° 60° 75° Zone pentru direcŃia vântuluiθ = 0° F G H cpe.1 Zone pentru direcŃia vântului θ = 180° F G H cpe.10 -1.0 -2.6 -0.10 cpe.0 -2.0 -1.7 -0.0 +0.0 -2.0 sunt date pentru a permite interpolarea.10 -2.3 -1.0 +0.2 -0.5 cpe.1 -2.4 -2.0 cpe.2 -1.10 -2.0 +0.10 cpe.5 -0.1 -1.2 -0.9 cpe.1 -1.1 -1.5 cpe.8 -0.10 -0.7 -0.0 -1.2 cpe.9 -2.6 -2.2 -0.1 cpe.3 + 0.0 -2.2 -1. 42 .8 -1. Pe aceeaşi faŃă nu este permisă considerarea simultana a valorilor negative şi pozitive.7 -1.3a).10 -1.1 -1.6 -1.8 -0.2 -0.8 -1.3a Valori ale coeficienŃilor de presiune exterioară pentru acoperişuri cu o singură pantă [2].4 -1.1 -0.5 -0.4 -2.0 -1.7 -0.2 +0.Tabel 4.0 -0.0 cpe.7 +0.10 -0.8 -1. se poate interpola liniar între valorile de acelaşi semn.5 -0.2 -1.2 cpe.0 -0.

ze va fi considerată egală cu h.4.8.2. (2) ÎnălŃimea de referinŃă.8 NotaŃii pentru acoperişuri cu două pante [2]. (3) CoeficienŃii presiunilor pentru fiecare zonă sunt daŃi în Tabelul 4. pantă expusă pantă neexpusă vânt panta expusă panta neexpusă vânt Unghi de panta pozitiv (a) cazul general pantă expusă Unghi de pantă negativ pantă neexpusă DirecŃia vântului (b) direcŃia vântului θ = 00 Coama sau dolie e = b sau 2h oricare este mai mică b . (4) Pentru acoperişurile lungi se vor considera forŃele de frecare.dimensiunea laturii perpendiculare pe direcŃia vântului DirecŃia vântului coamă sau dolie (c) direcŃia vântului θ = 900 Figura 4.4.5 Acoperişuri cu două pante (1) Acoperişul va fi împarŃit în zone conform Figurii 4. [3] 43 .

6 +0.3 -0.0 -0.4 -1.0 -0. Tabelul 4.10 -0.6 -0.5 -0.5 -2.5 Zone pentru direcŃia vântuluiθ = 0° G H I cpe. se poate interpola liniar între valorile de acelaşi semn.10 cpe.5 -2.0 +0.0 -2. astfel încât sunt date atat valorile pozitive cât şi cele negative.0 -1.2 -0.0 -1.9 -0.8 -0.0 +0.10 cpe.0 -0.1 cpe.5 -1.0 sunt date pentru a permite interpolarea.0 -0.0 -2. ci se utilizează datele pentru acoperişurile plate de la 4.3 -2. Nota 2.10 cpe.3 -1.5 +0.0 -1.10 cpe. trebuie considerate patru cazuri unde cele mai mari sau cele mai mici valori ale tuturor zonelor F.2 J cpe.2 -1.2 +0.4 +0.8 -1.8 +0.2 -0.2 -1.5 -1.7 -1.8 -2.5 +0.9 -1.10 cpe.1 -1.7 +0.10 -1.2 -0.8 -1.0 -0.8 -1.1 -0.6 cpe.0 +0.9 -2.10 cpe.1 cpe.2 -0. Pe aceeaşi faŃă nu este permisă considerarea simultana a valorilor negative şi pozitive.3 +0.8 -0.0 -0.0 -0.9 -0.0 -0.2 -2. Pentru unghiurile de pantă intermediare.6 cpe.1 -0.3 -2.2 -1.3 -0.4 +0.8 -1.10 cpe.0 -0.5 -1.6 -1.2 -1.2 -2. Pentru aceste acoperişuri.6 -1.6 -0.1 -2.2 +0.2 .1 -2.0 +0.3 -1. G şi H sunt combinate cu cele mai mari sau cele mai mici valori din zonele I şi J.7 -0.2 -2. Valorile egale cu 0.2 +0. [3] Unghi de pantă α -45° -30° -15° -5° 5° 15° 30° 45° 60° 75° F cpe.5 -0.9 -1.2 44 I cpe. [3] Unghi de pantă α -45° -30° -15° -5° 5° F cpe.1 -2.2 +0.4a Valori ale coeficienŃilor de presiune exterioară pentru acoperişuri cu două pante [2].7 +0. Pentru θ = 0° presiunea variază rapid între valorile pozitive şi valorile negative pe panta expusă vântului pentru un unghi de pantă α de la +5° la +45°.5 -2.7 -1.0 -0.7 -2.6 +0.2 -0.2 -0.8 Nota 1.6 -1.8 -1.7 -1.2 -1.7 +0.7 -0.2 -0.2 -2.3 -1.5 +0. (Nu se interpoleaza între α = +5° şi α = -5°.0 -0.3 -2.0 -1.0 -0.7 +0.2 -2.1 cpe.3).6 +0.8 -0.5 -0.0 -0.8 -0.1 -1.1 -1.5 +0.4 +0.5 -0.0 -1.2 Zone pentru direcŃia vântuluiθ = 90° G H cpe.7 -0.7 +0.6 -1.2 -1.2.4 -0.0 -0.2 -2.0 -0.4b Valori ale coeficienŃilor de presiune exterioară pentru acoperişuri cu două pante [2].6 -1.0 -1.Tabel 4.5 +0.0 +0.8 -1.2 +0.

5.6 Acoperişuri cu patru pante (1) Acoperişul va fi divizat în zone conform Figurii 4.2 -1.2 -1.5 -0.3 -2.9 -1.1 cpe. (3) CoeficienŃii de presiune pentru fiecare zonă sunt daŃi în Tabelul 4. [3] 45 .Unghi de pantă α 15° 30° 45° 60° 75° F cpe.5 -0.10 cpe. ze va fi considerată egală cu h.10 -1. (2) ÎnălŃimea de referinŃă.1 -2.1 -0.5 -1.4 -2.10 -1.4 -2.2.8 -1.5 -1.8 -1.5 Zone pentru direcŃia vântuluiθ = 90° G H cpe.6 -1.0 I cpe.2 -2.0 -0.dimensiunea laturii perpendiculare pe direcŃia vântului Vânt Vânt (a) direcŃia vântului θ = 00 (b) direcŃia vântului θ = 900 Figura 4.0 -1.0 -0.10 cpe.5 -0.0 -0.1 -1.1 cpe.9.9 NotaŃii pentru acoperişuri cu patru pante [2]. DirecŃia vântului DirecŃia vântului înalŃime de referinŃă: ze = h e = b sau 2h oricare este mai mică b .5 -0. (4) Pentru acoperişurile lungi se vor considera forŃele de frecare.5 -1.1 -1.0 -0.3 -1.8 -1.0 -1.2 -2.1 -1.0 -0.5 4.2 -1.1 cpe.

trebuie considerate două cazuri: unul cu toate valorile pozitive.3 -0.4 -2.2.6 -0.2 -2.10 cpe.3 +0.3 -0. şi unul cu toate valorile negative.0 +0.8 -1.6 -0.0 -1.4 +0.2 -0. Nota 3.5 -1.1 cpe. Pentru θ = 0°.7 +0.2 +0.8 -1.5 Valori ale coeficienŃilor de presiune exterioară pentru acoperişuri cu patru pante [2].7 +0.1 cpe.2 +0.6 -1.6 -1.1 cpe.0 +0.8 -0.7 +0.6 -1.10 cpe.4 -0.8 -1.0 sunt date pentru a permite interpolarea.4 -2.0 -0.10 cpe. se poate interpola liniar între valorile de acelaşi semn.10 cpe.7 -2.2 -0.4 -0.1 cpe.7 +0.1 cpe.8 +0.5 -1. modificaŃi pentru poziŃia lor în concordanta cu Figura 4.2 +0.10 cpe. Pentru unghiurile de pantă intermediare. Pe aceeaşi faŃă nu este permisă considerarea simultana a valorilor negative şi pozitive.0 -0.1 -1.0 -1.2 Nota 1.9 -2.0 +0.5 -0. 90° şi 180° pentru fiecare deschidere a unui acoperiş cu mai multe deschideri pot fi calculate din coeficientul de presiune a fiecarei deschideri individuale.1 cpe.0 +0. Valorile egale cu 0.4 -0.2 -2.10 cpe.2 -2. 90° şi 180° pentru fiecare deschidere se calculează: din prevederile punctului 4.0 -0.7 Acoperişuri cu mai multe deschideri (1) CoeficienŃii de presiune pentru direcŃiile vântului 0°.2 -0.2 -2.2 -1.10 cpe.6 -0.7 +0.6 -0.7 -1.0 -0. CoeficienŃii de modificare pentru presiuni (locale sau globale) pentru direcŃiile vântului 0°.0 -0.1 cpe.3 -1.3 -0.5 -0. [3] Unghiul Zone pentru direcŃia vântului θ = 0° si θ = 90° de pantă α0 pentru F G H I J K L M N θ = 0° α90pentru θ = 90° cpe.2 -2.0 +0.6 -1. presiunea variază rapid între valorile pozitive şi valorile negative pe panta expusă vântului pentru un unghi de pantă α de la +5° la +45°.1 cpe.5 +0.2 -0.6 +0. astfel încât sunt date atat valorile pozitive cât şi cele negative.0 -1.2 -1.3 -1.5 -1.5 -0.10 cpe.8 -0.3 -2.3 -0.4 -0.7 -0.4 pentru acoperişurile cu o pantă.2 5° -0. 46 .0 -0.3 -0.2 -0.2.3 -0.10 a şi b. Unghiul pantei expuse vântului va domina coeficienŃii de presiune.5 -0. 4.10 cpe.2 -0.0 15° 30° 45° 60° 75° -0. Nota 2.0 -0.5 -0.5 -1.2 -0. Pentru aceste acoperişuri.Tabel 4.

- din prevederile punctului 4.05 ⋅ q p ( z e ) ⋅ Ades .2.10 c şi d.10. (4) In cazul in care pe acoperiş nu există o forŃă orizontală rezultantă. 47 . h. unde Ades este aria in plan a fiecărei deschideri a acoperişului. fiecare deschidere se va proiecta pentru o forŃă orizontală minimă egală cu 0.5 pentru acoperişurile cu două pante pentru α < 0. modificaŃi pentru pozitia lor în concordanŃă cu Figura 4. Zonele H şi I sunt considerate pentru fiecare deschidere a acoperişului multiplu. (2) Zonele F/G/J sunt considerate doar pentru panta expusă vântului. vezi Figura 4. (3) ÎnălŃimea de referinŃă ze va fi considerată ca fiind înălŃimea structurii.

10 NotaŃii pentru acoperişuri cu mai multe deschideri [2]. Nota 2. În configuraŃia c primul cpe este cpe al acoperişului cu o singură pantă. Figura 4. [3] 48 perete perete perete perete perete . În configuraŃia b) trebuie considerate două cazuri în funcŃie de semnul coeficientului de presiune cpe de pe primul acoperiş. al doilea şi toŃi ceilalti cpe sunt cpe al acoperişului cu două pante.perete perete perete perete perete Nota 1.

12. cpe. In zona A.4.5. pentru 0.11 şi Fig. [3] 49 . (2) ÎnălŃimea de referinŃă ze va fi considerată ca fiind: ze = h + f. Figura 4.11 Valorile coeficienŃilor de presiune exterioară cpe.10 se obŃine prin interpolare liniară.11 şi 4.1 pentru diferite zone sunt date în Figurile 4. In zona A.10 şi cpe.10 pentru acoperişurile cilindrice cu formă dreptunghiulară în plan [2].8 Acoperişuri cilindrice şi cupole (1) Acoperişul va fi divizat în zone conform Fig.2 ≤ f/d ≤ 0.4.5 se vor considera două valori pentru c pe.10.12. pentru 0 < h/d < 0.3 şi h/d ≥ 0. Nota 1. Nota 2.2. diagrama nu este aplicabilă pentru acoperişuri plate.4. (3) Valorile pentru cpe.

B şi C de-a lungul arcelor de cerc paralele cu direcŃia vântului.10 în A dacă 0 < h/d < 1 şi în B sau C dacă 0 < h/d < 0. [3] (2) CoeficienŃii de presiune pentru pereŃii clădirilor cu formă dreptunghiulară în plan şi acoperiş cilindric se pot determina din prevederile de la pct. 4.10 este constant în lungul fiecarui plan Nota.12 Valorile coeficienŃilor de presiune exterioară cpe.2.10 este constant de-a lungul arcelor de cerc. cpe.cpe. Figura 4. valorile lui cpe. 50 .12. În acelaşi mod se pot obŃine prin interpolare liniară în Figura 4.5. într-o primă aproximare poate fi determinat prin interpolarea liniară între valorile în A.10 pentru acoperişurile cupole cu formă circulara în plan [2]. intersecŃiilor de sfere şi a planelor normale pe direcŃia vântului.2.

se va considera cea mai defavorabilă combinaŃie de presiuni interioare şi exterioare.75 . Pentru fiecare combinaŃie posibilă de goluri şi căi de curgere a aerului. (4) O latură a clădirii poate fi considerată dominantă atunci când aria golurilor pe acea latură este de cel putin două ori mai mare decât aria golurilor şi deschiderilor de pe toate celelalte laturi ale clădirii considerate. cpi = 0.9 Presiuni interioare (1) Presiunile interioare şi cele exterioare sunt considerate ca actionand în acelaşi timp (simultan). cpi.1).90 . acŃiunile pe structura nu vor fi calculate cu ajutorul regulilor din acest subcapitol.4. Când aceste goluri sunt amplasate în zone cu valori diferite ale presiunii exterioare.2) unde cpe este valoarea coeficientului de presiune exterioară la nivelul golurilor de pe latura dominanată. presiunea interioară se va lua ca procent din presiunea exterioară ce acŃionează la nivelul golurilor de pe latura dominanată. şi de raportul golurilor µ pentru fiecare direcŃie a vântului θ. cpe (4. coşuri de fum etc. ce se determină cu relaŃia (4. Notă.4. se va folosi un coeficient cpe mediu ponderat cu aria. (6) Pentru clădiri fără o latură dominantă. echipamentelor tehnice şi a anvelopei clădirii. dar şi permeabilitatea de fond ce include scurgerea aerului în jurul uşilor. Dacă pe cel puŃin două părŃi ale clădirii (faŃade sau acoperiş) aria totală a golurilor pe fiecare parte este mai mare de 30% din aria acelei părŃi..1) şi (4. cpe (4. uzual.3): 51 . Când aria golurilor pe o latură dominantă este de cel putin trei ori mai mare decat aria golurilor şi deschiderilor de pe celelalte laturi ale clădirii considerate.2). cpi = 0. depinde de mărimea şi distribuŃia golurilor în anvelopa clădirii.3 şi 4. Golurile unei clădiri includ golurile mici cum ar fi: ferestre deschise. Se vor utiliza valorile date de relaŃiile (4.13 şi este în functie de raportul dintre înălŃimea şi lăŃimea clădirii h/d. ci cu ajutorul regulilor din subcapitolele 4. Când aria golurilor pe o latură dominantă este de două ori mai mare decat aria golurilor şi deschiderilor de pe celelalte laturi ale clădirii considerate. ferestrelor.2. coeficientul presiunii interioare cpi este dat în Figura 4. (2) Coeficientul de presiune interioară. ventilatii.1% din suprafaŃa feŃei considerate. Când aria golurilor pe o latură dominantă este între de 2 ori şi de 3 ori mai mare decât aria golurilor şi deschiderilor de pe celelalte laturi ale clădirii se poate folosi interpolarea liniara pentru calcularea lui cpi. Permeabilitatea de fond este.01% şi 0. între 0. (5) Pentru o clădire cu o latură dominantă.

60 Coeficientul presiunii interioare pentru un rezervor ventilat cu goluri mici este: cpi = -0.5).3). Nota 1. sau nu se consideră justificată estimarea valorii µ pentru cazuri particulare. 52 (4. pentru presiunile interioare se va lua egală cu înălŃimea de referinŃă.13 CoeficienŃi de presiune interioară. Notă.25 şi h/d = 1. [3] (7) ÎnălŃimea de referinŃă. cpi pentru golurile uniform distribuite [2]. . Această relaŃie se aplică faŃadelor şi acoperişurilor clădirilor cu sau fară compartimentari interioare. pentru determinarea lui zi se va folosi cea mai mare valoare a lui ze. zi. Pentru valori între h/d = 0. În cazul mai multor goluri.2 sau –0. la crearea presiunii interioare. (8) Coeficientul presiunii interioare pentru silozuri deschise şi coşuri de fum este: cpi = -0. Nota 2 Dacă nu este posibilă.4). (4.0 se poate folosi interpolarea liniară Figura 4.40 ÎnălŃimea de referinŃă zi este egală cu înălŃimea structurii. ze pentru presiunile exterioare pe faŃadele care contribuie. prin goluri. atunci cpi se va lua +0.µ= ∑ ariilor golurilor unde c este negativ sau zero ∑ ariilor tuturor golurilor pe (4.3 (se va considera valoarea care produce cele mai defavorabile efecte).

atunci forŃa din vânt pe stratul impermeabil se va calcula ca diferenŃă dintre presiunile exterioară şi interioară. forŃa din vânt pe stratul exterior poate fi calculată cu cp. ForŃa din vânt pe stratul interior poate fi calculată cu cp.cpi. O învelitoare este definită ca impermeabilă dacă valoarea µ este mai mică decat 0. Pentru cazurile în care circulaŃia aerului intre straturile învelitorii este închisă (Figura 4. şi când nu este posibilă circulaŃia aerului prin izolaŃie).net = cpe . Presiunea vântului pe stratul cel mai rigid va fi calculată ca diferenŃă dintre presiunile exterioară şi interioară. distanŃa dintre straturi.cpi. ce au strat impermeabil la interior şi strat permeabil la exterior. aşa cum este descris la punctul 3. ForŃa din vânt pe stratul interior poate fi calculată cu cp. 53 .4. (3) În cazul în care un strat de închidere este permeabil.net = (2/3)·cpe pentru presiune şi cp.2 (3).2. se recomandă aplicarea urmatoarele reguli: pentru pereŃi şi acoperişuri cu o distribuŃie uniformă a golurilor.cpi.net = cpe . atunci forŃa din vânt pe fiecare strat depinde de: rigiditatea relativă a straturilor. (2) Permeabilitatea µ a învelitorii este definită ca raport dintre suma ariei golurilor şi aria totală a învelitorii.1%.net = cpe. Dacă mai multe straturi sunt permeabile.10 Presiunea pe pereŃi exteriori sau pe acoperişuri cu mai multe straturi de închidere (1) În cazul pereŃilor exteriori sau acoperişurilor cu mai mult de un strat de închidere.net = 1/3·cpi.14(b)). pentru pereŃi şi acoperişuri cu un strat impermeabil la interior şi un strat impermeabil mai rigid la exterior.net = cpe .net = (1/3)·cpe pentru sucŃiune. pentru pereŃi şi acoperişuri ce au strat permeabil la interior şi cu o distribuŃie uniformă a golurilor şi un strat impermeabil la exterior. forŃa din vânt pe stratul exterior poate fi calculată cu cp. presiunile exterioare şi interioare. pentru pereŃi şi acoperişuri cu un strat impermeabil la exterior şi un strat impermeabil mai rigid la interior. ForŃa din vânt pe stratul interior poate fi calculată cu cp.14(a)) şi când distanŃa liberă dintre strate este mai mică de 100 mm (materialul pentru izolarea termică este inclus în unul dintre strate. - - Aceste reguli nu sunt aplicabile dacă gurile de aer pun stratul de aer în comunicaŃie cu alte laturi ale clădirii decât latura pe care este situat peretele. (Figura 4.cpi. forŃa din vânt pe stratul exterior poate fi calculată cu cp. forŃa din vânt este calculată separat pentru fiecare strat de închidere.net = cpe . forŃa din vânt pe stratul exterior poate fi calculată cu cp.

net pentru ϕ = 0. pentru toate direcŃiile vântului. (2) Gradul de blocare de sub o copertina este arătat în Figura 4. CoeficienŃii neŃi de presiune sunt folosiŃi pentru a determina presiunea locală maximă pentru toate direcŃiile vântului şi vor fi utilizaŃi pentru proiectarea elementelor acoperişului şi a dispozitivelor de fixare. sunt date în Tabelele 4. hangarele agricole etc. Valorile intermediare se obŃin prin interpolare liniară. (4) În spatele poziŃiei de obstrucŃie maximă (faŃă de direcŃia vântului) se utilizează valorile cp. [3] 4. Acesta depinde de coeficientul de obstrucŃie ϕ. aceste valori iau în considerare efectul combinat al vântului acŃionând atât pe extradosul cât şi pe intradosul copertinei. şi ϕ = 1 corespunde unei copertine ce acoperă un spaŃiu blocat total (dar care nu este o clădire închisă)). 54 .6. care se defineşte ca fiind raportul dintre aria posibilelor obstrucŃii de sub copertină şi aria de sub copertină.8 pentru ϕ = 0 şi ϕ = 1. şi valorile nete ale coeficienŃilor de presiune cp. (3) Valorile coeficienŃilor globali de forŃă. (5) CoeficienŃii globali de forŃă sunt folosiŃi pentru a determina forŃa rezultantă.14 Detaliu de colŃ pentru pereŃi exteriori cu mai mult de un strat [2]. cf.15.net.3 Copertine (1) Copertinele sunt acoperişuri ale construcŃiilor care nu au închideri verticale permanente. 4. ambele arii fiind normale la direcŃia vântului (ϕ = 0 corespunde unei copertine ce acoperă un spaŃiu gol. spre exemplu staŃiile de benzină.(a) extremitatea stratului de aer este închisă (b) extremitatea stratului de aer este deschisă Figura 4.7 şi 4.

(7) Se vor considera şi forŃele de frecare (vezi 4. iar cealaltă pantă este neîncărcată.7. 55 .5). - Pentru copertine cu două straturi de închidere. centrul de presiune se va lua în centrul fiecărei pante (Figura 4. (8) ÎnălŃimea de referinŃă. Figura 4. pentru copertine cu două pante repetitive.net.16 şi 4.16).net din Tabelul 4.8. fiecare deschidere va fi calculată prin aplicarea factorilor de reducere ψmc din Tabelul 4. pentru copertine cu două pante (Tabelul 4.17). ze va fi considerată egală cu h. stratul impermeabil şi dispozitivele lui de fixare trebuie calculate cu cp.7). în plus. [3] (6) Copertinele vor avea capacitatea de preluare a următoarele cazuri de încărcări: pentru copertine cu o singură pantă (Tabelul 4. aşa cum este arătat în Figurile 4. o copertină cu două pante trebuie sa fie capabilă să poată prelua o situaŃie de încărcare în care una dintre pante preia încărcarea maximă.15 Curgerea aerului peste copertine [2]. la valorile coeficienŃilor de presiune cp.Copertină ce acoperă un spaŃiu liber (ϕ = 0) Copertină blocată de bunurile depozitate în zona sa (ϕ = 1) Figura 4.17.net iar stratul permeabil şi dispozitivele lui de fixare cu 1/3 cp.6). centrul de presiune se va lua la d/4 (d = dimensiunea corespunzătoare direcŃiei vântului.

2 .3.5 .2.6 . ϕ Maxim.1.2.6 + 2.1.6 .1 .8 .1.3 .0 + 2.4 .2.4 . pentru orice ϕ Minim. [3] CoeficienŃi de presiune netă.5 + 1.1.Valori ale coeficienŃilor de presiune.4 .net şi cf pentru copertine cu o singură pantă [2].4 .4 + 1.3 .2 .2. 56 .2.3 .1. Semnul + indică o acŃiune descendentă netă a vântului Semnul .2.7 + 1.6 .1.7 .Tabel 4.5 + 2.3 . pentru orice ϕ Minim. cp.1 .0 . pentru ϕ = 0 Minim.9 + 3.9 .5 .6 + 1.2.8 .3. pentru orice ϕ Minim.2 + 2. cf + 0.7 Nota.4 + 1.1. pentru ϕ = 1 Maxim.0. pentru ϕ = 0 Minim.4 + 0.2.1.1.0 .6 .8 .9 + 2.8 + 2. pentru orice ϕ Minim. pentru orice ϕ Minim. pentru ϕ = 1 Maxim.1 .4 Zona A + 0.2.1 .1.0.2. pentru ϕ = 1 Maxim.7 . pentru orice ϕ Minim.2.9 .0 .3.2 .6 + 1.0 .4 .2.2 .2. pentru ϕ = 0 Minim.6 + 2.8 .2.4 .8 .1.1.1.2 + 1.5 + 3.5 + 0.1.8 .5 .1.5 .1 .3.5 .2. cp. pentru ϕ = 0 Minim.4 + 0.6 + 1.8 .7 .5 Zona B + 1.0.3.2.1.1.1.7 .1. pentru ϕ = 1 Maxim.6 .2.1.2.1. pentru orice ϕ Minim.1.8 .1.2 Zona C + 1.3.1.0 + 2.4 + 0. pentru ϕ = 0 Minim.2 .2.2 .net vânt Panta copertinei α 0° Coeficientul de obstrucŃie.3 + 0.1 .8 .2 .3.7 .9 .8 + 2. pentru ϕ = 1 Maxim.1.0. pentru ϕ = 1 Maxim.2 . pentru ϕ = 0 Minim.6 .indică o acŃiune ascendentă netă a vântului.1 . pentru ϕ = 0 Minim.1. pentru ϕ = 1 5° 10° 15° 20° 25° 30° CoeficienŃi globali de forŃă.

[3] 57 .Figura 4.16 PoziŃia centrului forŃelor pentru o copertină cu o singură pantă [2].

4 . pentru ϕ = 1 Maxim.5 .1.5 + 0.3 + 1.0 + 1.0. pentru ϕ = 1 Maxim.6 . pentru orice ϕ Minim. pentru orice ϕ Minim.0.0.1. pentru orice ϕ Minim.6 + 1.4 .1 + 0.4 .1.2.8 .0.0.2.2.2.0. pentru ϕ = 1 Maxim.2.4 .7 .4 Zona B + 1. cp. pentru ϕ = 0 Minim.5 .4 .1. pentru orice ϕ Minim.5 .4 + 1.6 .1.1.2.2.0 .8 .3 + 0.3 .7 .8 .1.4 .3 + 0.2 .2.4 .0.6 + 1.15° .7 .1.0.6 + 0.1.4 .2. pentru ϕ = 1 Maxim.9 Zona C + 0. pentru ϕ = 0 Minim.0 58 .6 .1. pentru orice ϕ Minim.1.net Panta copertinei α Coeficientul de obstrucŃie.1.1. pentru ϕ = 0 Minim.3 + 0.0 + 1.6 .0.6 .9 .6 + 0.6 . pentru ϕ = 0 Minim.6 .4 .0.6 + 0.2.4 .1.0.6 .5 .10° .4 . pentru orice ϕ Minim.1.1.7 .0.5 .1. pentru ϕ = 0 + 0.8 + 1. pentru ϕ = 0 Minim.1.8 + 0.1.1.0 Zona A + 0.6 .4 + 0. [3] CoeficienŃi de presiune netă. pentru ϕ = 0 Minim.1 + 0.1.3 + 0.6 + 1.2.1.2 .3 .5° + 5° + 10° + 15° + 20° + 25° Maxim.4 + 1.6 .1.3 .5 .0.1 .1.5 .1.8 + 1.0.1.3 + 0.8 .9 .7 + 1.9 .0.1.1.1.3 .6 .6 .8 .1.5 .1. pentru orice ϕ Minim.0.6 .4 + 1.3 + 0.2 + 1.4 .1.7 .4 + 1. cp. ϕ CoeficienŃi globali de forŃă.4 + 0.7 . pentru ϕ = 0 Minim.0. pentru ϕ = 1 Maxim.20° . pentru ϕ = 1 Maxim. pentru orice ϕ Minim. pentru ϕ = 1 Maxim.2.4 .8 .7 + 1.3 .1.8 .6 + 0.6 . pentru ϕ = 1 Maxim.9 .7 .1.1 .3 + 0.1.2. cf . pentru orice ϕ Minim.1.7 .8 .0.net şi cf pentru copertine cu două pante [2].4 Zona D + 1.3 + 0.7 .5 + 0.1.2.1.2.9 .8 .6 + 1.6 .3 .2 + 1.5 + 0.7 — Valori ale coeficienŃilor de presiune.1.7 .0.8 .8 .1.1.3 .4 .4 .6 .9 .0.6 + 0.6 .5 .Tabelul 4.1.0.6 + 0.9 .1.4 + 0.1.1.0.2.4 .1.1 .4 .6 . pentru ϕ = 0 Minim.0.

1.9 .0 .0 .9 .9 .4 + 1.1. pentru ϕ = 1 Nota.8 Zona C . daŃi în Tabelul 4.18) se determină prin aplicarea factorilor de reducere ψmc. (9) Încărcările pe fiecare pantă a copertinelor cu mai multe deschideri (vezi Figura 4. .6 . ϕ CoeficienŃi globali de forŃă. cp. la valorile coeficienŃilor globali de forŃă şi a coeficienŃilor de presiune netă corespunzători copertinelor izolate cu două pante. pentru ϕ = 1 Maxim.0 + 0.1.1.3 + 0. pentru ϕ = 0 Minim. cf + 30° Minim. 59 .4 Zona D .0 + 1.1.7 . pentru orice ϕ Minim.1.2.5 + 1.2.net Panta copertinei α Coeficientul de obstrucŃie.4 Zona B .4 .1.1.3 Zona A .4 .2.1.1.2.indică o acŃiune ascendentă netă a vântului.0 Semnul + indică o acŃiune descendentă netă a vântului Semnul .CoeficienŃi de presiune netă.8.3 .1.

ψmc pentru copertine cu mai multe deschideri [2].7 0.7 1 2 3 Deschidere de capat A doua deschidere A treia şi urmatoarele deschideri 60 .Figura 4.8 Valori ale coeficienŃilor de reducere. [3] Număr deschideri PoziŃia CoeficienŃii ψmc pentru orice ϕ pentru coeficienŃi de pentru coeficienŃi de forŃă (aplicaŃi acŃiunii forŃă (aplicaŃi acŃiunii descendente) şi ascendente) şi depresiune depresiune 1.17 PoziŃionarea forŃelor obŃinute din coeficienŃii de forŃă pentru copertinele cu două pante [2].7 0. [3] Tabelul 4.0 0.9 0.8 0.

net pentru pereŃi verticali şi parapete izolaŃi sunt specificate în Tabelul 4.8 1.2 1. Pentru pereŃii plini.18 Copertine cu mai multe deschideri [2]. la două direcŃii opuse indicate în Figura 4. cp. cp.11. Aceste valori corespund unei direcŃii de acŃiune oblice a vântului în cazul peretelui fara colŃ (vezi Figura 4.8 trebuiesc consideraŃi ca elemente zăbrelite plane. conform Figurii 4.1 PereŃi verticali izolaŃi şi parapete (1) Pentru pereŃi verticali şi parapete izolaŃi. Aria de referinŃă este în ambele cazuri aria totală. [3] Coeficient de Zona A B C D obstrucŃie l/h ≤ 3 2.2 1. Valorile coeficienŃilor de presiune.2 1. C şi D. B. parapete. pentru pereŃii care sunt 80% plini (pereŃi care au 20 % goluri).19) şi corespund. în cazul peretelui cu colŃ.2 ϕ=1 l/h ≥ 10 3.net.0 şi h poate fi folosită interpolarea liniară 61 .1 1.4 2.3 1. sunt specificate pentru diferitele zone A.8 a În cazul în care lungimea coltului este între 0. ϕ = 1.4 1.Figura 4. Pentru coeficienŃi de obstrucŃie între 0.9 Valorile coeficienŃilor de presiune.1 1. în concordanŃă cu 4.2 ϕ = 0.8. 4.9 1. Pentru parapete şi barierele de zgomot la poduri se vor aplica prevederile Anexei D. valorile nete ale coeficienŃilor de presiune cp.2 fară colŃuri l/h = 5 2. Tabelul 4. garduri şi panouri publicitare (1) Valorile nete ale coeficienŃilor de presiune cp. ϕ = 0.8 1.4.7 1. ϕ.2 1. [3] 4.4 PereŃi izolaŃi. net pentru pereŃi şi parapete izolaŃi depind de coeficientul de obstrucŃie.9 pentru două valori ale coeficientului de obstrucŃie (vezi 4.4(1)).net pentru pereŃi verticali izolaŃi şi parapete [2]. Aria de referinŃă este în ambele cazuri aria totală.4 1. PereŃii şi gardurile care au coeficientul de obstrucŃie ϕ ≤ 0.19.4 1.19.8 şi 1 se poate interpola liniar.2 1.2 a cu colŃuri de lungime ≥h 2.

2 (1) Dacă pe direcŃia vântului exista pereŃi sau alte garduri care au o înălŃime egală sau mai mare decât peretele sau gardul de înălŃime h.(2) ÎnălŃimea de referinŃă pentru pereŃi verticali este egala cu ze = h. pentru obŃinerea coeficientului de presiune netă se va folosi un factor suplimentar de ecranare.4. ÎnălŃimea de referinŃă pentru parapetele clădirilor este egală cu ze = h + hp.19 NotaŃii pentru pereŃi verticali izolaŃi şi parapete [2]. pentru l > 4h pentru l ≤ 4h pentru l ≤ 2h Unghiul de atac al vântului 0 Fără colŃ 0 Cu colŃ Figura 4. vezi Figura 4. [3] Factori de ecranare pentru pereŃi şi garduri 4. ψs depinde de distanŃa 62 .6. Valoarea factorului de ecranare.19. vezi Figura 4.

20 Factorul de ecranare. Valorile ψs sunt reprezentate în Figura 4.25 b (4. x şi de valoarea coeficientului de obstrucŃie. s este dat de expresia: cp. coeficienŃii de forŃă sunt daŃi în relaŃia : cf = 1.0 [2]. [3] 4.20. net.21). s = ψs ⋅ cp.6) (2) Factorul de ecranare nu se aplică în zonele de capăt pe o distanŃă egală cu h masurată de la extremitatea liberă a peretelui. (2) ForŃa rezultantă normală pe panou se aplică la înălŃimea centrului panoului.8) (4.dintre pereŃi. Valoarea excentricităŃii orizontale e este: e = ± 0.4.3 Panouri publicitare (1) Pentru panourile publicitare separate de suprafaŃa terenului la o înălŃime zg mai mare decât h/4 (vezi Figura 4. cu o excentricitate orizontală e.8 şi 1. net. Factorul de ecranare ψs x/ h Figura 4.7) 63 .7) este aplicabilă şi în cazul în care zg este mai mic decat h/4 si b/h ≤ 1. Coeficientul de presiune netă pentru peretele ecranat cp. net (4. ϕ a peretelui sau panoului situat în amonte faŃă de direcŃia de curgere a aerului.80 RelaŃia (4. ψs pentru pereŃi izolaŃi şi garduri pentru valori ale lui ϕ între 0.

04 . (3) Aria de referinŃă Afr este aratată în Figura 4.1. (4) ÎnălŃimea de referinŃă ze este egala cu înălŃimea clădirii h. localizate faŃă de streaşină sau colŃ la o distanŃă egală cu cea mai mică valoare dintre 2·b sau 4·h. nervuri. Nota 1. betonul nefinisat.22. ForŃele de frecare se vor aplica pe partea suprafeŃelor exterioare paralele cu direcŃia vântului. [3] 4. oŃelul.10 sunt daŃi coeficienŃii de frecare. cfr pentru suprafeŃele pereŃilor.4. cfr pentru suprafeŃele pereŃilor şi acoperişurilor. vezi 4. Aria de referinŃă: Aref = b · h Figura 4. vezi Figura 4. plăci bituminoase) Foarte rugoasă (ex.5 CoeficienŃi de frecare (1) Pentru cazurile definite la 3. (2) În Tabelul 4. Tabelul 4.3 (4) se va lua în considerare frecarea.22. ÎnălŃimea de referinŃă: ze = zg + h/2 Nota 2. betonul cu suprafaŃa lisă) Rugoasă (ex. parapetelor şi acoperişurilor [2]. ondulări. [3] Tipul suprafaŃei Neteda (ex.01 0.10 CoeficienŃii de frecare. Se va verifica posibilitatea producerii de fenomene aeroelastice de divergenŃă şi fluturare.(3) Panourile publicitare separate de suprafaŃa terenului la o înălŃime zg mai mică decat h/4 şi cu b/h > 1 vor fi considerate ca pereŃi de margine.02 0. pliuri) 64 Coeficient de frecare cfr 0.21 NotaŃii pentru panouri publicitare [2].

vezi Nota 1. dependent de numărul Reynolds.22 Aria de referinŃă pentru determinarea forŃei de frecare [2].23. Figura 4.0 este coeficientul de forŃă pentru secŃiuni rectangulare cu colŃuri ascuŃite şi fără curgere liberă la capete (element de lungime infinită). ψλ .0 · ψr · ψλ unde: cf. cf pentru elemente structurale cu secŃiune rectangulară pe care vântul suflă perpendicular pe o faŃă se determină cu relaŃia: cf = cf.factorul de reducere pentru elemente cu curgere liberă la capete (reducerea apare ca urmare a căilor suplimentare de curgere a aerului in jurul unui element de lungime finită). (4.13. 65 .9) ψr este factorul de reducere pentru secŃiuni pătrate cu colŃuri rotunjite. [3] 4.6 Elemente structurale cu secŃiune rectangulară (1) Coeficientul de forŃa. definit la 4.vânt vânt Aria de referinŃă vânt vânt Figura 4.

0 pentru secŃiuni rectangulare cu colŃuri ascuŃite şi fară curgere liberă la capete [2]. Figura 4. Factorul de reducere. [3] Figura 4. Figura 4. Limitele superioare aproximative ale valorilor lui ψr (obŃinute în condiŃii de turbulenŃă redusă) sunt date în Figura 4.24 se poate folosi şi în cazul clădirilor cu h/d > 5.23 CoeficienŃi de forŃa.Nota 1. cf. [3] (2) Aria de referinŃă Aref se determină cu relaŃia: 66 . Nota 2.24.24. ψr pentru secŃiuni pătrate cu colŃuri rotunjite [2]. Aceste valori sunt considerate acoperitoare.0.

cf al elementelor structurale având secŃiuni cu muchii ascuŃite (de ex.Aref = l .25): 67 . (4) Pentru secŃiunile subŃiri (d/b < 0.factorul de reducere pentru elemente cu curgere liberă la capete. Pentru elementele fară curgere liberă la capete.11) şi Figura 4. 4. Figura 4. [3] (2) Ariile de referinŃă sunt luate astfel (vezi Figura 4. b unde l este lungimea elementului structural considerat. creşterea forŃelor la anumite unghiuri de atac ale vântului poate atinge 25%. elemente cu secŃiuni prezentate în Figura 4.0 · ψλ unde: cf. RelaŃia (4.0.13. (4. valoarea recomandată este cf..0 = 2.10) (3) ÎnălŃimea de referinŃă.0 este coeficientul de forŃă pentru secŃiuni rectangulare cu muchii ascuŃite şi fară curgere liberă la capete.25) se determină cu relaŃia: cf = cf.25 SecŃiuni cu muchii ascuŃite [2].11) ψλ .2).25 se poate folosi şi în cazul clădirilor cu h/d > 5.0. definit la 4. (4. ze este egală cu înălŃimea maximă deasupra terenului a secŃiunii elementului considerat. Notă.7 Elemente structurale cu secŃiuni cu muchii ascuŃite (1) Coeficientul de forŃă. Această valoare este obŃinută în condiŃii de turbulenŃă redusă şi este considerată a fi acoperitoare.

75 (2) suprafaŃă neteda r/b ≥ 0.11.12) Aref. Valorile coeficientului de forŃă. definit la 4. 4. (4.11 Coeficientul de forŃă.75 (2) toate tipurile suprafaŃă netedă (3) colŃuri rotunjite toate celelalte tipuri Numărul Reynolds.30 1.13. Re(1) toate valorile toate valorile Re ≤ 2.30 1. cf pentru elemente cu secŃiune poligonală regulată cu 5 sau mai multe feŃe poate fi determinat cu relaŃia: cf = cf.0 obŃinute în condiŃii de turbulenŃă redusă sunt prezentate în Tabelul 4. [3] Număr de laturi 5 6 SecŃiunea pentagon hexagon Finisarea suprafeŃei şi a colŃurilor toate tipurile toate tipurile suprafaŃa netedă r/b < 0.0 1.0 este coeficientul de forŃă al elementelor structurale fară curgere liberă la capete.8 Elemente structurale cu secŃiune poligonala regulată (1) Coeficientul de forŃă.2 ⋅ 106 Re < 4 ⋅ 105 Re > 4 ⋅ 105 cf. (3) ÎnălŃimea de referinŃă.0 · ψλ unde: cf.4 ⋅ 105 Re ≥ 3 ⋅ 105 Re ≤ 2 ⋅ 105 Re ≥ 7 ⋅ 105 toate valorile 2 ⋅ 105 < Re < 1.pe direcŃia x: pe direcŃia y : Aref.60 1. cf.0 pentru secŃiuni poligonale regulate [2].13) ψλ . cf.80 1.90 1. Tabelul 4. ze este egală cu înălŃimea maximă deasupra suprafeŃei terenului a secŃiunii considerate.factorul de reducere pentru elemente cu curgere libera la capete. d unde l este lungimea elementului structural considerat. b (4.30 0.y = l .30 1.10 1.45 1.10 8 octogon 10 12 decagon dodecagon 68 .x = l .

Re(1) cf. (3) Aria de referinŃă Aref se obŃine cu relaŃia: Aref = l . (4) ÎnălŃimea de referinŃă.3m şi r=0.9 si se determina pentru U = U ( ze). a se vedea (4.11 şi Figura 4.18 Hexdecagon octodecagon suprafaŃa netedă (3) colŃuri rotunjite Re < 2 ⋅ 105 2 ⋅ 105 ≤ Re < 1. r = raza de racordare a colŃului.26 SecŃiune poligonală regulată [2]. b = diametrul cercului circumscris secŃiunii (vezi Figura 4.13) şi din datele din Tabelul 4.0 ca la cilindrii circulari. b este diametrul cercului circumscris secŃiunii (vezi Figura 4. [3] (2) În cazul clădirilor cu h / d > 5. b unde: (4.Număr de laturi SecŃiunea Finisarea suprafeŃei şi a colŃurilor Numărul Reynolds.26) Conform testelor în tunelul de vânt pentru elemente de oŃel galvanizat şi cu o secŃiune cu b=0.25.9) 0. ze este egală cu înălŃimea maximă deasupra terenului a secŃiunii elementului considerat. cf poate fi determinat din relaŃia (4.14) l este lungimea elementului structural considerat.70 16 .06 ⋅ b Figura 4.26). 69 .2 ⋅ 106 1) 2) 3) Numărul Reynolds Re este definit în subcapitolul 4.

(4) Factorul efectului de capăt.27 în funcŃie de unghiul α pentru diferite valori ale numărului Reynolds. cp.4 (5) şi Nota 2 a Figurii 4.factorul de reducere pentru elementele cu curgere liberă la capete (factorul efectului de capăt) (vezi 4.13).15) ν vp (ze) este viteza de vârf a vântului definită la înălŃimea ze (vezi 2.16) ψλα (3) Valorile coeficientului de presiune exterioară. b ⋅ vp ( z e ) ν (4. (2) CoeficienŃii de presiune exterioară. 70 . (4.9.4. ψλ .27).17): pentru 0° ≤ α ≤ αmin pentru αmin < α < αA pentru αA ≤ α ≤ 180° (4. Re definit cu relaŃia: Re = unde: b este diametrul secŃiunii circulare.0 este coeficient de presiune exterioară fară curgere liberă la capete (vezi (3)).0 .1 Cilindri circulari CoeficienŃi de presiune exterioară (1) CoeficienŃii de presiune pentru structuri cu secŃiuni circulare depind de numărul Reynolds.17) ψλα = 1  π  α − αmin   ψ λα = ψ λ + (1 − ψ λ ) ⋅ cos  ⋅   2 α − α   min     A ψλα = ψλ unde: αA defineşte punctul de separare a curgerii aerului (vezi Figura 4.27).0 sunt date în Figura 4. ψλα unde: cp. este vâscozitatea cinematică a aerului (ν = 15 ⋅ 10-6 m2/s). ψλα este dat de RelaŃia (4. este factorul efectului de capat (vezi (4)).9 4. cpe pentru cilindri circulari sunt determinaŃi cu relaŃia: cpe = cp.

min αA cp0.h -0.2 -1.Nota 1. Valorile intermediare pot fi obŃinute prin interpolare liniară. Valori tipice ale rugozităŃii k sunt date în Tabelul 4.5 αA 135 120 105 cp0. Nota 2. Datele din Figura 4. pentru diferite valori ale numărului Reynolds [2].13.8 αmin cp0.27 se bazează pe o rugozitate echivalentă a cilindrului. în [°] este valoarea minimă a coeficientului de presiune este poziŃia punctului de separare a curgerii este coeficientul de presiune de referinŃă (5) Aria de referinŃă. Figura 4. pentru diferite valori ale numărului Reynolds şi fară considerarea efectului de capăt [2].9 -1. Valori caracteristice din Figura 4.min -2. vp(ze).27 DistribuŃia coeficientilor de presiune exterioară pentru cilindri circulari.12 Valori tipice pentru distribuŃia presiunii pentru cilindri circulari făra efectul de capăt. [3] Re 5 · 105 2 · 106 107 unde αmin 85 80 75 cp0. Aref se determină cu relaŃia: 71 .7 -0.4 -0. k/b mai mică de 5⋅10-4 . Nota 3.h caracterizează poziŃia unde se realizează minimul presiunii pe suprafaŃa cilindrului.27 sunt date în Tabelul 4. Figura şi Tabelul se bazează pe numărul lui Reynolds calculat cu valoarea de vârf a vitezei vântului. [3] Tabelul 4.12.

13).28). (4.Aref = l . 72 .2 CoeficienŃi de forŃă (1) Coeficientul de forŃă cf.0 . 4.28 Coeficientul de forŃă.0 este coeficientul de forŃă pentru cilindri fară curgere liberă la capete (vezi Figura 4. [3] Nota 1. b unde l este lungimea elementului considerat.0.28 se poate folosi şi pentru clădiri cu h/d > 5.9. (4. ze este egală cu înălŃimea maximă deasupra terenului a secŃiunii elementului considerat. pentru un cilindru circular de înălŃime finită este dat de relaŃia: cf = cf. Figura 4. ψλ unde: cf.factorul efectului de capăt (vezi 4. Figura 4.0 pentru cilindri circulari fară curgere liberă la capete şi pentru diferite valori ale rugozităŃii echivalente k/b [2]. cf.19) ψλ .18) (6) ÎnălŃimea de referinŃă.

006 0.5 (vezi Figura 4. k [mm] 0.0 2.13 Rugozitatea echivalentă.0015 0. cf.5 1. (3) Pentru cabluri împletite.29 Cilindru în vecinatatea unei suprafaŃe plane [2]. este necesară consultanŃă de specialitate. (5) ÎnălŃimea de referinŃă.05 0. k [mm] 0.29). Figura 4. Re.0 3.2 Tipul suprafeŃei Beton neted Scandură Beton rugos Lemn brut Rugină Zidărie Rugozitatea echivalentŃ.02 0.0 este egal cu 1. (2) În Tabelul 4.2 pentru orice valori ale numarului Reynolds.28 se bazează pe numărul lui Reynolds calculat cu valoarea de varf a vitezei vântului.Nota 2. [3] 73 . Tabelul 4. pentru care raportul distantelor zg/b < 1.0 2.2 0.20) Figura 4. vp(ze). k [2]. Aref se determină cu relaŃia: Aref = l . b unde l este lungimea elementului structural considerat. [3] Tipul suprafeŃei Sticlă Metal polizat Vopsea fină Vopsea stropită OŃel lucios Fontă OŃel galvanizat Rugozitatea echivalentă.13 sunt date valori ale rugozităŃii echivalente k. (6) Pentru determinarea acŃiunii vântului pe cilindrii din vecinătatea unei suprafeŃe plane.0 (4) Aria de referinŃă. (4. ze este egală cu înălŃimea maximă deasupra terenului a secŃiunii elementului considerat.002 0.2 0.

14 (pentru cea mai defavorabilă direcŃie de acŃiune a vântului).5 < a/b < 30 κ= a/b > 30 1. Tabelul 4. este factorul efectului de capăt (vezi 4. (4.9.21) ψλ κ este factorul dat în Tabelul 4.0 este coeficientul de forŃă pentru cilindri fară curgere liberă la capete (vezi 4.0 . Valorile cf.x obŃinute prin măsurători realizate în condiŃii de turbulenŃă redusă sunt date în Figura 4.distanŃa.13).3 Coeficienti de forŃă pentru cilindrii verticali aşezaŃi în linie (1) Pentru cilindrii verticali aşezaŃi în linie. [3] a/b κ 2.10 Sfere (1) Coeficientul de forŃă în direcŃia vântului.1) şi de rugozitatea echivalentă k/b (vezi Tabelul 4.30. şi de raportul distanŃei a şi a diametrului b (vezi Tabelul 4.5 1. pentru oricare cilindru circular poate fi obŃinut cu relaŃia: cf = cf.14 Factorul κ pentru cilindrii verticali aşezati în linie [2].2).15 210 − 180 a b 3.13).5 < a/b < 3. Coeficientul de forŃă cf. vp(ze). ψλ . κ unde: cf. Nota 1.9.diametru 4.x pentru sfere este determinat în funcŃie de numărul Reynolds Re (vezi 4.0 depinde de direcŃia de actiune a vântului faŃă de linia de asezare a cilindrilor.14).28 se bazează pe numarul lui Reynolds calculat cu valoarea de vârf a vitezei vântului. Valorile din Figura 4. 74 .9. b . cf.00 a .4. coeficientul de forŃă cf.

Nota 2. Valorile din Figura 4.60 b 2 b pentru z g < 2 pentru z g > (4. cf.30 sunt valabile pentru raportul zg > b/2.6.z = 0 cf. [3] (2) Coeficientul de forŃă pe direcŃie verticală.z = +0. 75 .x va fi multiplicat cu 1.31 Sfera lângă o suprafaŃă plană [2].31). Pentru zg ≤ b/2. coeficientul de forŃă cf.z pentru sfere este determinat cu relaŃia: cf.30 Coeficientul de forŃă pe direcŃia vântului. unde zg este distanŃa de la sferă la suprafaŃa plană şi b este diametrul sferei (vezi Figura 4. [3] Figura 4.22). pentru sfere [2]. suprafaŃă netedă Figura 4.

calculată cu lungimea l şi laŃimea b = d.11 Structuri cu zăbrele şi eşafodaje (1) Coeficientul de forŃă.Structuri cu zăbrele sau eşafodaje [2]. vezi Figura 4..24).32 . în cazul secŃiunilor necirculare se utilizează valoarea medie a dimensiunilor secŃiunii transversale expuse acŃiunii vântului.13).0 .32). vp(ze).35 se bazează pe numarul Reynolds calculat cu valoarea de vârf a vitezei vântului.0 este coeficientul de forŃă pentru structuri cu zăbrele şi eşafodaje fară curgere liberă la capete. λ. Notă.(3) Atât pentru determinarea forŃei în direcŃia vântului cât şi în direcŃie verticală. acest coeficient este dat în Figurile 4. Re. Valorile din Figurile 4. ϕ (4. (4) ÎnălŃimea de referinŃă este: ze = zg + b 2 (4. Aref este dată de relaŃia: Aref = π⋅ b2 4 (4.. este numărul Reynolds utilizând valoarea medie a diametrelor bi ale elementelor (vezi Figura 4.35 în funcŃie de valoarea coeficientului de obstrucŃie.33 până la 4. este factorul efectului de capat (vezi 4. (4.33..32.23). 4. ce depinde de zvelteŃea structurii.11 (2)) şi de numărul Reynolds. ψλ unde: cf.4. [3] 76 .25) Re ψλ Figura 4. cf. aria de referinŃă. pentru structuri cu zăbrele şi pentru eşafodaje cu tălpi paralele este obŃinut cu relaŃia: cf = cf.

cf. [3] 77 .34 Coeficientul de forŃă. [3] Figura 4..33 Coeficientul de forŃă.0 pentru structuri spaŃiale cu zăbrele având elemente cu muchii ascuŃite (de ex.Figura 4. corniere) în funcŃie de coeficientul de obstrucŃie ϕ [2]. corniere) în funcŃie de coeficientul de obstructie ϕ [2]. cf..0 pentru structuri plane cu zăbrele având elemente cu muchii ascuŃite (de ex.

35 Coeficientul de forŃă. este lăŃimea structurii cu zăbrele. ϕ este definit cu relaŃia: ϕ= A Ac (4. Ac=d l.Figura 4. 78 l d . i k Ac este aria totală a structurii proiectată pe un plan perpendicular pe direcŃia vântului. cf. A = ∑ bi ⋅ l i + ∑ Agk .0 pentru structuri plane sau spaŃiale cu zăbrele având elemente cu secŃiune transversală circulară [2]. [3] (2) Coeficientul de obstrucŃie. este lungimea structurii cu zăbrele.26) unde: A este suma proiecŃiilor ariilor elementelor structurii (bare şi gusee) pe un plan perpendicular pe direcŃia vântului.

(3) Aria de referinŃă Aref este determinată cu relaŃia: Aref = A (4.02 + 0. cf şi ariile de referinŃă.l 1.15 . [3] Steaguri Steaguri fixe Aref cf h .15.bi. cf pentru steaguri [2]. (2) ÎnălŃimea de referinŃă. (4) ÎnălŃimea de referinŃă. ze este egală cu înălŃimea maximă a elementului deasupra suprafeŃei terenului.32).27). li Agk - este lăŃimea şi lungimea elementelor i ale structurii (vezi Figura 4.l 0. 4.7 ⋅  Aref   ρ ⋅ h  h2   mf ⋅  −1. aria guseului k. ze este egală cu înălŃimea steagului deasupra suprafeŃei terenului.12 Steaguri (1) CoeficienŃii de forŃă. Aref pentru steaguri sunt daŃi în Tabelul 4. Tabelul 4. proiectate normal pe faŃa expusa. 25 a) 79 .CoeficienŃi de forŃă.8 ForŃa normală pe plan Steaguri libere h .

4.5.12 au fost determinaŃi pe baza masuratorilor pe structuri fară curgere liberă la capete. [3] 80 .36 pentru diferiŃi coeficienŃi de obstrucŃie. CoeficienŃii de forŃă.25 kg/m3) ze înălŃimea steagului deasupra suprafeŃei terenului Notă.16. secŃiuni poligonale.16 Valori pentru zvelteŃea efectivă. este aria totală a structurii..13 ZvelteŃea efectivă λ şi factorul efectului de capat ψλ (1) Factorul de reducere pentru elementele cu curgere liberă la capete (factorul efectului de capăt). λ este definită în funcŃie de poziŃia şi dimensiunile structurii. Ac = l . elemente structurale cu secŃiuni cu muchii ascuŃite şi structuri cu zăbrele [2]. Notă.0 definiŃi în 4. λ.. Tabelul 4. cf.b) 0. 4. Valorile din Figura 4.36 şi din Tabelul 4. RelaŃia de calcul dată pentru steaguri nefixate (libere) include forŃele dinamice produse de fluturarea steagului. (3) Coeficientul de obstrucŃie. (2) ZvelteŃea efectivă. Factorul efectului de capăt ia în considerare reducerea rezistenŃei structurii datorită curgerii aerului în jurul capatului liber al structurii. secŃiuni rectangulare. b. Valorile λ sunt date în Tabelul 4.37) este dat de relaŃia: ϕ= A Ac (4.16 sunt obŃinute prin măsurători realizate în condiŃii de turbulenŃă redusă. ϕ. λ pentru cilindri. ϕ (vezi Figura 4.l ForŃa în plan unde: mf este masa unităŃii de arie a steagului ρ este densitatea aerului (egala cu 1.6.28) unde: A Ac este suma proiecŃiilor ariilor elementelor. iar valorile ψλ sunt date în Figura 4.h. ψλ poate fi determinat în funcŃie de zvelteŃea efectivă.

7 · l/b sau λ=70 pentru l <15m.7 · l/b sau λ=70 pentru l <15m. λ Pentru secŃiuni poligonale. vânt perpendicular pe planul paginii ZvelteŃea efectivă. se alege cea mai mică valoare dintre: λ= l/b sau λ=70 3 Pentru valori intermediare ale lui l se poate folosi interpolarea liniară pentru l ≥ 50m. secŃiuni rectangulare. PoziŃia structurii.Nr.4 · l/b sau λ=70 pentru l <15m. se alege cea mai mare valoare dintre: λ=0. se alege cea mai 1 2 mică valoare dintre: λ=0. elemente structurale cu secŃiuni avand muchii ascuŃite şi structuri cu zăbrele: pentru l ≥ 50m. se alege cea mai mare valoare dintre: λ= l/b sau λ=70 Pentru valori intermediare ale lui l se poate folosi interpolarea liniară 4 81 . se alege cea mai mica valoare dintre: λ=1. se alege cea mai mica valoare dintre: λ=2 · l/b sau λ=70 Pentru cilindrii circulari: pentru l ≥ 50m.

Figura 4.36 Factorul efectului de capăt, ψλ în funcŃie de coeficientul de obstrucŃie, ϕ

şi de zvelteŃea, λ [2], [3]

Figura 4.37 Arii folosite pentru definirea coeficientului de obstrucŃie, ϕ [2], [3]

82

5

PROCEDURI DE DETERMINARE A COEFICIENTULUI DE RĂSPUNS DINAMIC

5.1

TurbulenŃa vântului

(1) Lungimea scării integrale a turbulenŃei, L(z) reprezintă dimensiunea medie a vârtejurilor vântului produse de turbulenŃa pe direcŃia vântului. Pentru înălŃimi z mai mici de 200 m, lungimea scării integrale a turbulenŃei se poate determina cu relaŃia:
α   z  Lt ⋅   , pentru z min ≤ z ≤ z max = 200 m z    t L(z ) =    L( z min ), pentru z < z min 

(5.1)

unde înălŃimea de referinŃă zt = 200 m, lungimea de referinŃă a scării Lt = 300 m şi α = 0,67 + 0,05 ln(z0). Lungimea de rugozitate, z0 şi înălŃimea minimă, zmin sunt date în Tabelul 2.1. În Figura 5.1 este reprezentată variaŃia lungimiii scării integrale a turbulenŃei în funcŃie de înălŃimea z şi de categoria terenului.
200 175 150 125 100 75 50 25 L, m 0 0 50 100 150 200 250 300 0 I II III IV z, m

Figura 5.1 Lungimea scării integrale a turbulenŃei, L(z)
83

(2) TurbulenŃa pe direcŃia vântului, caracterizata de distribuŃia puterii rafalelor vântului în funcŃie de frecvenŃa acestora, este exprimată prin densitatea spectrală de putere a rafalelor vantului turbulent, Sv(z,n). Forma unilaterală (definită doar pentru frecvenŃe pozitive) şi normalizată (de arie unitara) a densitatii spectrale de putere SL(z, n) este: S L ( z , n) =
unde

n ⋅ S v ( z , n)

σ

2 v

=

6,8 ⋅ f L ( z , n) (1 + 10,2 ⋅ f L ( z , n)) 5 / 3

(5.2)

Sv(z,n) n

este densitatea spectrală de putere unilaterală (definită doar pentru frecvenŃe pozitive) a rafalelor vântului pe directia acestora; este frecvenŃa rafalelor vântului; este dispersia fluctuaŃiilor vitezei instantanee a vântului faŃă de viteza medie;

σ v2
f L ( z , n) = n ⋅ L( z ) vm ( z )

este frecvenŃa adimensională calculată în funcŃie de frecvenŃa, n, de

viteza medie a vântului la cota z, vm(z) (vezi relaŃia 2.7) şi de lungimea scării integrale a turbulenŃei, L(z) definită la (5.1). FuncŃia densităŃii spectrale de putere unilaterale şi normalizate este ilustrată în Figura 5.2.
0.25 S L (fL)

0.20

0.15

0.10

0.05

0.00 1.0E-02

fL 1.0E-01 1.0E+00 1.0E+01 1.0E+02

Figura 5.2 Densitatea spectrală de putere normalizată şi unilaterală a rafalelor pe directia vantului, SL(fL)
84

vezi Figura 3.01 0. h L(zs) sunt lătimea şi înălŃimea structurii.6 0. definit ca raportul dintre valoarea extremă maximă a componentei fluctuante a răspunsului structural şi abaterea sa standard. (2) Factorul de răspuns nerezonant (cvasi-static).0 B2 0.1 la înălŃimea de referinŃă.2 (b+h)/L(zs) 0. cd este definit in subcapitolul la 3. kp. 1.5. B2 (3) Factorul de vârf pentru determinarea răspunsului extrem maxim al structurii.001 Figura 5. este lungimea scării integrale a turbulentei dată de relaŃia 5.2 Procedura detaliată de determinare a coeficientului de răspuns dinamic (1) Coeficientul de răspuns dinamic.2.8 0.9 ⋅   L( z )   s   0 .2.2. ce ia în considerare corelaŃia efectivă a presiunilor de vârf pe suprafaŃa expusa a clădirii/structurii.4.1 1 10 100 0.4 0. se determina cu relaŃia: B2 = 1 b+h 1 + 0. B2.4.3 Factorul de răspuns nerezonant (cvasi-static). Astfel: 85 . zs definită în Figura 3.0 0.3) unde: b. şi este reprezentat în Figura 5. se poate obŃine cu relaŃia (5.4). 63 (5.2.

0 in rel. (5) Factorul răspunsului rezonant.4) ν T este frecvenŃa medie a vibraŃiilor pe direcŃia si sub acŃiunea vântului turbulent.4). (5. se determină cu relaŃia: 86 . ce ia în considerare continutul de frecvente al turbulenŃei vântului în cvasi-rezonanŃă cu modul propriu fundamental de vibraŃie al structurii.x este frecvenŃa proprie fundamentală de vibraŃie a structurii.5) unde n1. (5. Valoarea limită 0. = 0. R2.k p = 2 ⋅ ln (ν ⋅ T ) + unde: 2 ⋅ ln (ν ⋅ T ) γ ≥3 (5.08 Hz din rel. este constanta lui Euler.5 10 100 1000 Figura 5. kp (4) FrecvenŃa medie ν se obŃine cu relaŃia: ν = n1.5 3. x ⋅ R2 ≥ 0.08 Hz B2 + R2 (5.4 Factorul de vârf. este durata de mediere a vitezei de referinŃă a vântului. T = 600 s (aceeasi ca pentru viteza medie a vantului).0 νT 2.0 kp γ 3.5) corespunde unui factor de vârf kp=3.5772. 4.

87 . (5. sunt funcŃiile de admitanŃă aerodinamică date de rel.7) 1  1 Rb (η b ) =  1 − 1 − e − 2⋅ηb 2 η b 2 ⋅ η b  ( ) unde: η h = 4.6 ⋅ h ⋅ f L (z s .2).5.6) δ SL Rh . x ) L(z s ) (5.6 ⋅ η b = 4. evaluată la înălŃimea zs pentru frecvenŃa n1.R2 = unde: π2 ⋅ S L ( z s . (5.7) şi (5. (6) FuncŃiile de admitanŃă aerodinamică Rh şi Rb. n1. n1. Rb este densitatea spectrală de putere unilaterală şi normalizată dată de rel. x ) L(z s ) b ⋅ f L (z s .9) (5.x. n1. (5. pentru vectorul propriu fundamental. FuncŃiile de admitanŃă aerodinamică evaluează gradul de corelaŃie al rafalelor longitudinale pe aria frontală (b x h) a construcŃiei expusă vântului.10).8).8) (5.x ) ⋅ Rh (η h ) ⋅ Rb (η b ) 2 ⋅δ este decrementul logaritmic al amortizării dat la C. se determină cu relaŃiile: 1  1 Rh (η h ) =  1 − 1 − e − 2⋅η h 2 η h 2 ⋅ η h  ( ) pentru η h = 0 pentru η h > 0 pentru η b = 0 pentru η b > 0 (5.

pentru 1. simplificat.01 0.2 ηh(b) 0.05 ⋅ .0 0.4 ⋅ d . x ⋅ R ⋅ K x ⋅ Φ1.1.0  0.6 0.25 + 0.2 pentru h > 5. vezi Capitolul 4.3 Deplasari şi acceleraŃii corespunzatoare stării limită de serviciu a constructiei (1) Deplasarea maximă a structurii pe direcŃia vântului la cota zs se determină folosind forŃa statică echivalentă a vântului definită in subcapitolul 3. d  h h  poate considera c f =  1.001 0.4 0.9 + 0. Rh(b) 5.0 d d  vezi subcapitolele 4.6.9. 4.11) este coeficientul aerodinamic de forŃă.0  d  88 .8 0. pentru cladiri se h h  pentru 0.x = unde: cf m1.3.x a acceleraŃiei caracteristice a structurii pe direcŃia vântului la cota z se poate obtine cu relaŃia: 2 c f ⋅ ρ ⋅ b ⋅ I v ( z s ) ⋅ vm ( z s ) σ a .1 1 10 100 Figura 5.0 ≤ ≤ 5. (2) Abaterea standard.0 Rh(b) 0. x ( z ) (5.25 ≤ < 1.5 FuncŃiile de admitanŃă aerodinamică.8 sau 4. σa.

este masa echivalentă pentru modul fundamental în direcŃia vântului. Dacă Φ1.12). este lungimea structurii. vezi Figura 3. este viteza medie a vântului pentru z = zs.13). reprezentată in Figura 5. este înălŃimea de referinŃă.ρ b d h Iv(zs) vm(zs) este densitatea aerului. vezi pct.1).4 (2) şi Figura 3.1).5 − 1 z     0       (ζ + 1)2 ⋅ ln z s  z   0 (5. x 0 h v (z s ) ⋅ ∫ Φ 2 m 0 h 2 1. 2. este coeficientul adimensional dat de relaŃia (5.2.13) unde z0 este lungimea de rugozitate (vezi Tabel 2. z. definită în Figura 3. vezi pct. este radacina patrată a răspunsului rezonant.4 (1). vezi pct.x(z)= (z/h)ζ (vezi Anexa C) şi co(z) = 1 (teren plat. C. ζ 89 . vezi pct. definită în Figura 3.2.x Φ1.2.x (z) este ordonata vectorului propriu fundamental de vibraŃie pe direcŃia vântului la cota (3) Coeficientul adimensional Kx se determina cu relaŃia generala: Kx = ∫ v (z ) ⋅ Φ (z )dz 2 m 1. x (z )dz (5. zs R Kx m1.12) unde h este înălŃimea structurii (vezi Figura 4. este exponentul formei modale aproximative pe direcŃia vântului (vezi Anexa C). egală cu 1.3 (2). relaŃia (5. 2. Notă.x n1. definită în Figura 3. 2.12) poate fi aproximată prin relaŃia (5. este înălŃimea structurii. este frecvenŃa proprie fundamentală de vibraŃie a structurii în direcŃia vântului. 5.2 (5).25 kg/m3. este intensitatea turbulenŃei la înălŃimea z = zs deasupra terenului.2.2.3 (5)).6. (2 ⋅ ζ Kx =   z      + 1) ⋅ (ζ + 1) ⋅ ln s  + 0. este lăŃimea structurii. vezi pct.

x  2 ⋅ ln (n1. x ⋅ T )    (5. (2) Valorile coeficientului de răspuns dinamic sunt date in Tabelul 5.7 1. Valorile sunt valabile pentru clădiri cu 90 .1 Kx ζ = 2.2 1.x sunt obŃinute prin înmulŃirea abaterii standard date la pct.E+01 zs/z0 1.4 Procedura simplificată de determinare a valorilor coeficientului de răspuns dinamic pentru clădiri (1) Plecând de la procedura detaliată de calcul a coeficientului de răspuns dinamic descrisă la pct.6 Coeficientului adimensional Kx conform relaŃiei (5. 5.2 (3) calculat cu frecvenŃa proprie ν = n1. 5.14).13) (4) AcceleraŃiile caracteristice de vârf ale constructiilor.2.0 ζ = 1.1 pentru clădiri de beton armat şi in Tabelul 5.8 1. x ⋅ T ) + a.0 ζ = 0. amax. 5.5 1.6 1.5 ζ = 2. Valorile se bazează pe estimarea aproximativă a valorilor frecvenŃei fundmentale proprii de vibraŃie şi a decrementului logaritmic al amortizării cu relaŃiile simplificate date in Anexa C.3 1.5 1.4 1.E+03 Figura 5.9 1.0 1.0 1.2 pentru clădiri cu structura metalică.5 ζ = 1.5. s-au obŃinut valori acoperitoare ale acestuia pentru clădiri cu forma de paralelipiped dreptunghic şi având o distribuŃie regulată a maselor si rigiditătilor.E+02 1. x =  2 ⋅ ln (n1.3 (2) cu factorul de vârf dat la pct.x :   γ  ⋅σ a max.2.

90 0.85 0.92 0.85 0.88 0.1 si 5.85 0. cd pentru clădiri cu structura de beton armat (δs = 0.86 0.87 0.85 0.90 0.85 0.85 0.92 0.85 0.88 0.2.93 0.85 0.88 0.85 0.85 0.85 0.91 0.30 1.95 0.96 0.01 0.85 0.91 0. Tabel 5.85 0.85 0. coeficientul de răspuns dinamic se va determina conform metodei detaliate date la 5.89 0. m 0. h ≤ 30 m (vezi Figura 3.88 0.93 0.88 0.2.89 0.85 0.05 0.88 0.91 0.85 20 0.86 0.90 0. (3) Pentru toate celelalte cazuri de clădiri neacoperite de metoda simplificată prin valori date in Tabelele 5.85 0.93 0.85 0.89 0.89 0.85 0.85 50 0.85 0.94 0.85 0.91 0.85 0.85 0.94 0.95 0.90 0.88 0.86 0.85 40 0.85 0.85 0.85 0.87 0.92 0.2 a).87 0.90 0.92 0.1 Valori ale coeficientului de răspuns dinamic.87 0.89 0. h↓.00 91 .95 0.90 0.85 30 0.10) z0 .85 0.89 0.dimensiunea in plan orizontal măsurată perpendicular pe direcŃia vântului.85 0. b ≤ 50 m şi cu inălŃimea. m 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 0.003 b→.85 0.

14).7.00 1. fiziologici şi psihologici. (5.97 1.98 1. x ≤ a lim (5.86 0.87 30 0.5 Criterii de confort Efectele vântului pe clădiri nu trebuie să producă disconfort ocupanŃilor acestora. unde amax.90 0.96 1.85 0.98 1.85 0.06 0.85 0.94 0.94 0. m 0. evaluată cu rel.85 0.05 0.98 0.92 0.03 0.94 0. această acceleraŃie este calculată cu relaŃia (5.90 0. ReacŃiile de disconfort ale ocupanŃilor depind de frecvenŃa cu care se produc oscilaŃiile cladirii şi de diverşi alŃi factori. pentru o viteză de referinŃă a vântului cu IMR = 10 ani (pentru conversia valorii vitezei vantului cu IMR = 10 ani.91 0.86 0.85 0.92 0.95 0.85 40 0.85 0.85 0.85 0. h↓.85 0.92 20 0.92 0.92 0.95 0. 92 . alim este acceleraŃia limită superioară de confort al ocupanŃilor clădirii.85 0.85 0.94 0.88 0. asociaŃi cu caracteristicile fiecarei persoane.91 0.85 50 0.85 0.85 0.98 0.89 0.85 0.01 0.85 0.94 0.x este valoarea de vârf a acceleraŃiei pe directia vantului la ultimul etaj al clădirii (z=h). cd pentru clădiri cu structura metalică (δs = 0.00 1.90 0.93 0.92 0.93 0.05) z0 .05 0.01 0.89 0.03 1.91 0.2 Valori ale coeficientului de răspuns dinamic.94 0. Pentru a asigura o locuire adecvată a cladirii.95 0.90 0.85 0.97 0.95 0. se va verifica îndeplinirea condiŃiei: a max.02 1.91 0. m 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 1.15).85 0.Tabel 5.30 1. vezi Anexa A).00 5.88 0.96 0.87 0.89 0.003 b→.86 0.89 0.87 0.89 0.00 0.16) [1] şi este reprezentată în Figura 5.

56 1. x ≤ 2 Hz 0. x   (5. Hz 10 Fig.1 1 n 1. este frecvenŃa proprie a clădirii corespunzătoare primului mod de vibraŃie de încovoiere în direcŃia vântului.a lim  a0 pentru n 1.7 Valori limită ale acceleraŃiei clădirii 93 . 5.x.5 ⋅ a ⋅ n pentru n 1. cm/s 2 15 10 5 0 0. = 4 cm/s2 pentru clădiri de locuit. x < 1 Hz  n 0.x = 6 cm/s2 pentru clădiri de birouri.16) unde: a0 a0 n1. x  =  a0 pentru 1 Hz ≤ n 1. x ≥ 2 Hz 0 1. Birouri 30 Cladiri de locuit 25 20 a lim .

3 Parametrii de bază pentru desprinderea vartejurilor 6.i vm este viteza critică a vântului pentru modul i de vibraŃie (vezi 6. În general. viteza critică a vântului pentru multe constructii curente este o viteză frecventă a acestuia.3. este viteza medie a vântului în secŃiunea în care se produce desprinderea vârtejurilor.1).1) 6. 6.3.2 Considerarea efectului desprinderii vârtejurilor (1) Efectul desprinderii vârtejurilor va fi considerat dacă este îndeplinită condiŃia vcrit .i ≤ 1.1 Viteza critică a vântului.3. precum şi de forma şi de dimensiunile secŃiunii in plan a construcŃiei.6 FENOMENE DE INSTABILITATE AEROELASTICĂ GENERATE DE VÂRTEJURI 6. ceea ce face ca numărul de cicluri de încarcare şi fenomenul de oboseală să devină importante.i (1) Viteza critică a vântului pentru modul i de vibraŃie este definită ca viteza vântului pentru care frecvenŃa de desprindere a vârtejurilor este egală cu o frecvenŃă proprie a structurii şi este dată de relaŃia: 94 .1 GeneralităŃi (1) Pentru construcŃii zvelte (coşuri de fum.1). În cazul în care frecvenŃa de desprindere a vartejurilor este apropiata de o frecvenŃă proprie de vibratie a constructiei se realizeaza condiŃiile de cvasi-rezonanŃă ce produc amplificări ale amplitudinii oscilaŃiilor construcŃiei. cabluri s. turnuri. cu atât mai mari cu cât amortizarea şi masa structurii sau a elementului sunt mai mici. Fenomenul de desprindere a vârtejurilor produce o acŃiune fluctuantă perpendiculară pe direcŃia vântului. vcrit.a. CondiŃia de rezonanŃă este indeplinită atunci când viteza vântului este teoretic egală cu viteza critică a vântului ce provoaca desprinderea vartejurilor (definită la 6. a cărei frecvenŃă depinde de viteza medie a vântului.25 ⋅ vm unde: vcrit. (6.) este necesar să se ia în considerare efectul dinamic produs de desprinderea vârtejurilor vantului.

0 este diametrul exterior al cilindrului.y St este lăŃimea secŃiunii transversale în care se produce desprinderea rezonantă a vârtejurilor. St (1) Numarul lui Strouhal. este un parametru adimensional ce depinde de forma secŃiunii.2. definit la 6.vcrit . St.i = (6. este frecvenŃa proprie a modului i de vibraŃie pe direcŃia transversală vântului. St. 95 .1 si Figura 6.3. y St (6. pentru cilindri circulari lăŃimea de referinŃă este diametrul exterior. definit la 6.3. 6. Tabelul 6.o 2 ⋅ St vcrit .i = b ⋅ ni . este numărul lui Strouhal.1 (pentru secŃiuni dreptunghiulare) dau valorile medii orientative ale numărului lui Strouhal.2. În cazul secŃiunilor cu muchii/colŃuri ascuŃite. de numărul lui Reynolds calculat pentru vcrit.3) unde b St ni.2) unde b ni.3.i. şi de rugozitatea suprafeŃei. de caracteristicile turbulenŃei. este numărul lui Strouhal. numărul lui Strouhal poate fi evaluat simplificat în funcŃie doar de forma secŃiunii. (2) Viteza critică a vântului pentru modul i de vibraŃie de ovalizare a peretelui cilindrului este definită ca viteza vântului pentru care dublul frecvenŃei de desprindere a vârtejurilor este egală cu frecvenŃa proprie a modului i de vibraŃie de ovalizare a peretelui cilindrului şi este dată de relaŃia: b ⋅ ni . este frecvenŃa proprie a modului i de vibraŃie de ovalizare a peretelui cilindrului.2 Numărul lui Strouhal.

5 ≤ d/b ≤ 10 d/b = 1 d/b = 1.Tabelul 6. 96 .11 0. [3] SecŃiune transversală St 0.18 Pentru toate valorile numărului lui Reynolds.1 0. Nu sunt admise extrapolări ale numărului lui Strouhal în funcŃie de raportul d/b.07 Notă.12 0.11 0.16 0.5 d/b = 2 Interpolare liniară d/b = 1 d/b = 2 Interpolare liniară d/b = 1 0.3 d/b = 2.08 0. Re din Figura 6.14 d/b = 2 Interpolare liniară d/b = 1.13 0. St pentru diferite forme ale secŃiunii transversale [2].10 0.1 Numărul lui Strouhal.0 Interpolare liniară 0.

Sc (1) Numărul lui Scruton.3. Numărul lui Reynolds corespunzator vitezei critice a vantului este dat de relaŃia: 97 .1 Numărul lui Strouhal St pentru secŃiuni transversale dreptunghiulare cu colŃuri ascuŃite [2]. evaluata în secŃiunea în care se produce fenomenul critic de desprindere a vârtejurilor rezonante. Re corespunzător vitezei critice a vântului vcrit. Sc. este dimensiunea secŃiunii transversale. este decrementul logaritmic al amortizării structurale. Re (1) AcŃiunea de desprindere a vârtejurilor pe un cilindru circular depinde de numărul lui Reynolds.4) este masa echivalentă pe unitatea de lungime pentru modul i de vibraŃie în direcŃie transversală.25 kg/m3. δs ρ b 6. Sc este un parametru adimensional ce depinde de masa echivalentă.3. [3] 6. este densitatea aerului. este dat de relaŃia: Sc = unde: mie 2 ⋅ mie ⋅ δ s ρ ⋅ b2 (6.Figura 6.i.3 Numărul lui Scruton. asa cum este definită la C. Sensibilitatea la vibraŃii depinde de amortizarea structurii şi de raportul între masa structurii şi masa aerului.4 Numărul lui Reynolds. de fracŃiunea din amortizarea critică şi de dimensiunea de referinŃă a secŃiunii. a carei valoare este 1. Numărul lui Scruton.4 (1).

i ) = b ⋅ v crit .5 Calculul amplitudinii deplasării produse pe directie transversala vântului (1) Deplasarea maximă. yF. µ vcrit.max este deplasarea maximă a structurii la cota s (la care Φi. max b unde: St Sc este numarul lui Strouhal. este vascozitatea cinematică a aerului (µ ≈ 15.i µ (6. y ) ⋅ Φ i .y este masa structurii pe unitatea de lungime [kg/m]. este frecvenŃa proprie de vibratie a structurii într-un plan perpendicular pe direcŃia vântului. y (s ) ⋅ y F . este forma proprie de vibratie a structurii într-un plan perpendicular pe direcŃia vântului.6) unde m(s) ni. yF.Re(v crit . normalizată la valoarea 1 acolo unde deplasarea este maximă. = 1 1 ⋅ ⋅ K ⋅ K w ⋅ clat St 2 Sc (6.1.4).7) 98 .5.max 2 (6. Φi.i 6. este numarul lui Scruton.max se calculeaza cu relaŃia: y F . Fw(s) ce actionează perpendicular pe direcŃia vântului la cota s a structurii masurata de la baza acesteia şi care este dată de relaŃia: Fw (s ) = m(s ) ⋅ (2 ⋅ π ⋅ ni .3.5) unde b este diametrul exterior al cilindrului circular.1).10-6m2/s). vezi 6. Tabelul 6. relatia (6. este viteza critică a vântului (vezi 6.4 AcŃiunea produsă de desprinderea vârtejurilor (1) Efectul vibraŃiilor produse de desprinderea vârtejurilor se va evalua folosind forŃa de inerŃie pe unitate de lungime.y (s) = 1).y (s) 6.

in functie de numarul Reynolds si pentru valori Pentru alte valori ale raportului vcrit.83 . este factorul formei modale de vibraŃie. este dimensiunea secŃiunii transversale.i vm .2 Valori de bază ale coeficientului de forŃă laterală.i) pentru cilindrii circulari [2].2 şi în Tabelul 6.0 în funcŃie de numărul lui Reynolds.0 ale coeficientului aerodinamic de forŃă pe directie transversala vantului sunt date în Figura 6.i vcrit. evaluata în secŃiunea în care se produce fenomenul critic de desprindere a vârtejurilor rezonante. Lj ≤ 0. vm . Lj. Lj se recomanda utilizarea valorilor din Tabelul 6. este coeficientul aerodinamic de forŃă pe directie transversala vantului.3.2. Re(vcrit. Figura 6. [3] 99 . clat.Kw K clat b este factorul lungimii de corelaŃie. (2) Valorile clat.

Nu este permisă extrapolarea coeficienŃilor de forŃă laterală în funcŃie de raportul d/b.Tabelul 6.8 1.1 0.8 1.6 2.4 d/b = 2 Interpolare liniară d/b = 1.3 1. 100 . clat.3 d/b = 2.2 0.3 1.1 d/b = 1 d/b = 1.0 Notă.2 Valori de bază a coeficientului de forŃă laterală.0 pentru diferite secŃiuni transversale [2].2 Pentru toate numerele lui Reynolds (Re) 0.0 din Figura 6.5 ≤ d/b ≤ 10 1.0 Interpolare liniară 1. [3] Sectiune transversală clat.5 d/b = 2 Interpolare liniară d/b = 1 d/b = 2 Interpolare liniară d/b = 1 0.

[3] yF(sj) / b < 0.0  1. yF(sj) [2].i este viteza critică a vântului (vezi relaŃia (6.i vm . Lj este viteza medie a vântului (vezi 2.2 şi.4 si Figura 6. Lj  clat = 0  ⋅c  lat . [3] clat vcrit. (4) Lungimea de corelaŃie se poate considera ca fiind între nodurile formei modale (vezi Tabelul 6. vcrit. pentru cilindrii circulari.3.3 pentru exemple). 25  v clat =  3 − 2.2.6 > 0.5.83 ≤ ≤ 0. Lj 0.i vm .3 (2)) în centrul lungimii efective de corelaŃie. vm.4 Lungimea de corelaŃie. pentru unele structuri simple. Lj unde: clat.83 clat = clat.0 vcrit. Lj în funcŃie de amplitudinea vibraŃiei. Tabelul 6.4 ⋅ crit.1 Între 0.6 Lj / b 6 y F (s j ) 4.i vm .1 si 0. 25 ≤ vcrit.i vm . din Figura 6. (3) Factorul lungimii de corelaŃie si factorul formei modale de vibraŃie sunt indicati. vcrit. aşa cum este definită aceasta în Figura 6. Lj indicata in Tabelul 6.8 + 12 ⋅ b 12 101 . clat în funcŃie de raportul vitezei critice a vântului.0 este valoarea de bază din Tabelul 6.4. Lj [2].i  vm . Lj ≤ 1. in functie de lungimea de corelatie.Tabelul 6.3 Coeficientul de forŃă laterală. in Tabelul 6.1)).

[3] Tabelul 6. Nota 3. [3] Structura Kw K 2 L j /b  L /b  L /b   1 − j + 1 ⋅  j   ⋅ 3⋅  λ  λ 3  λ      0. Kw şi factorul formei modale de vibraŃie.L1 vm.modul 1 de vibraŃie modul 2 de vibraŃie vm. 3) [2]. n este numărul zonelor în care se produce simultan desprinderea vârtejurilor. Nota 2. Figura 6.L2 vm.L1 vm. m este numărul ventrelor formei modale proprii de vibraŃie Φi.y. Dacă sunt indicate cel puŃin două lungimi de corelaŃie. 2.L2 vm. Lj (j = 1. K pentru unele structuri simple (λ = l / b) [2]. este acoperitor să se folosească ambele în calcul şi să se aleaga valoarea maximă a clat.5 Factorul lungimii de corelaŃie.L1 vm.3 Exemple de aplicare a lungimii de corelaŃie.L1 Nota 1.13 102 .L2 vm.L1 ventra vm.

Structura Kw K  π  Lj /b   cos  ⋅  1 −    λ  2    0.4 Dispunerea cilindrilor în linie sau grupaŃi [2].11 i =1 Lj n ∑ ∫ ϕi.7) cu modificările aduse de relaŃiile (6.9). respectiv: 103 .10 ds j =1 l j 6.6 Efectele vârtejurilor la cilindri verticali dispuşi în linie sau grupaŃi (1) Pentru cilindri circulari dispuşi în linie sau grupaŃi (cuplaŃi sau necuplaŃi) (Figura 6.4) se pot produce vibraŃii excitate de vârtejuri.y ( s ) n ds 0.10 Lj b λ + 1 π ⋅ sin π ⋅  1-      L j b  λ    0. [3] (2) Amplitudinea oscilaŃiilor poate fi calculată cu relaŃia (6. Figure 6.y ( s ) ∑ ∫ ϕi.8) şi (6.

5 .8) clat = clat (individual) b a pentru 10 ≤ ≤ 15 interpolare liniară b unde clat (individual) = clat.18 b clat = 1.9) unde Kiv este factorul de interferenŃă pentru desprinderea vârtejurilor indicat in Tabelul 6.0 (6.0 ≤ a/b ≤ 3.6) in functie de numărul lui Strouhal si numărul lui Scruton.1 + 0.Pentru cilindri cuplaŃi: clat = Kiv .085 ⋅ log   pentru 1 ≤ ≤ 9 b  b a pentru > 9 St = 0. 104 .. clat (individual) pentru 1 ≤ . aşa cum este dat în Tabelul 6.Pentru cilindri circulari dispuşi în linie şi necuplaŃi: a ≤ 10 b a pentru 10 < ≤ 15 (6.3 pentru valori ale numarului lui Strouhal date de relatiile: a a St = 0. clat (individual) pentru 1.

8 Kiv = 3. [3] Cilindri cuplaŃi Numărul lui Scruton.0 Kiv = 4.0 Interpolare liniară Valori inverse ale numărului lui Strouhal pentru cilindri cuplaŃi dispuşi în linie sau grupaŃi 105 .5 Kiv = 4. Sc = a/b = 1 2 ⋅ δ s ∑ m i.Tabel 6.6 Date pentru estimarea răspunsului perpendicular pe direcŃia vântului pentru cilindri cuplaŃi dispuşi în linie sau grupaŃi [2]. y ρ ⋅ b2 a/b ≥ 2 Kiv = 1.5 Kiv = 1.8 Kiv = 3.

4.6. 106 . Astfel de aplicaŃii necesită consultarea specialiştilor.7 Măsuri împotriva vibraŃiilor induse de desprinderea vârtejurilor (1) Amplitudinile vibraŃiilor induse de desprinderea vârtejurilor se pot reduce prin folosirea de dispozitive aerodinamice (doar în condiŃii speciale. de exemplu pentru numere Scruton mai mari ca 8) sau prin dispozitive de amortizare instalate pe structură. coeficientul de forŃă cf poate să crească pană la o valoare de 1. Pentru o structură cu secŃiune transversală circulară şi echipată cu dispozitive aerodinamice.

2000 107 . Advanced Structural Analysis.Part 1-4: General actions . Abacus Press. CONSIGLIO NAZIONALE DELLE RICERCHE Eurocode 1: Actions on structures . Ghiocel.. based on probability. R. Aldea.K. Bazele proiectării şi acŃiuni asupra construcŃiilor. A. 177 p. Tunbridge Wells. ASRO Cod de proiectare. 1975 [9] D. Lungu. ASRO Eurocod 1: AcŃiuni asupra structurilor – Partea 14: Actiuni generale – Încărcări din acŃiunea vântului – Anexa naŃională.REFERINTE [1] CNR-DT 207/2008 Istruzioni per la valutazione delle azioni e degli effetti del vento sulle costruzioni. ASRO Wind. MTCT Eurocod 1: AcŃiuni asupra structurilor – Partea 14: AcŃiuni generale – Încărcări din acŃiunea vântului. C. Editura CONSPRESS. Lungu. CEN Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor – Partea 14: Actiuni generale – Încărcări din acŃiunea vântului. Arion. Kent. Văcăreanu. ISBN 973-8165-15-6 [2] EN 1991-1-4:2005 [3] SR EN 1991-1-4:2006 RO [4] SR EN 1991-1-4:2006/A1:2010 [5] NP 082-04 [6] SR EN 1991-1-4:2006/AC:2010 [7] SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007 [8] D. U. AcŃiunea vântului. D. ASRO Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor – Partea 14: Actiuni generale – Încărcări din acŃiunea vântului.Wind actions. snow and temperature effects on structures.

1. -93. calculate în repartiŃia Gumbel pentru maxime. zăpada ş. conform exigenŃelor din SR EN 1991-1-4.1 (sau direct din Tabelul A. Harta de zonare a intensităŃii acŃiunii vântului având 50 ani interval mediu de recurenŃă. Analiza statistică efectuată pentru zonarea hazardului natural din vânt în România a avut ca date de intrare valorile maxime anuale ale vitezei vântului la 10 m deasupra terenului. 1995.1.6 şi 0. înregistrate între anii 1989-2005. 0. Aceste valori au probabilitatea de depăşire 2% intr-un an şi 64% în 50 ani. qb = 0. luată din harta de zonare din Figura A.ANEXA A ZONAREA ACłIUNII VÂNTULUI IN ROMÂNIA GeneraŃia de standarde de acŃiuni din anii '70 ai secolului XX din Ńările avansate a introdus conceptele inovative ale teoriei statistice a valorilor extreme şi a definit intensităŃile acŃiunilor din hazard natural (cutremur. -2006.5. sunt presiuni mediate pe 10 min. Rezultatele analizei statistice sunt valorile caracteristice (de referinŃă) ale vitezei vântului cu IMR = 50 ani. rezultatele calculelor statistice efectuate au fost consemnate în harta de zonare din Figura A. FaŃă de ediŃia precedentă a codului de proiectare NP 082-2004. IMR = 50 ani. Minimum Design Loads for Buildings and Other Structures. si este determinată cu relaŃia: 108 . cuprinde valori de referinŃă ale presiunii dinamice a vântului mediate pe 10 minute. măsurate în peste 140 de staŃii meteorologice ale Administratiei NaŃionale de Meteorologie până in anul 2005. baza de date meterorologice a fost completată cu valorile maxime anuale ale vitezelor vântului. în ani. Draft for DP 4354. Wind loads. Pe baza valorilor de referinŃă ale vitezei vântului s-au determinat valorile de referinŃă ale presiunii dinamice a vântului pentru staŃiile meteorologice cu inregistrări. Documentelul Joint Committee on Structural Safety.a.7 kPa.) cu anumite intervale medii de recurenŃă (perioade medii de revenire). Valoarea de referinŃă a vitezei vântului pentru un amplasament se determină pe baza valorii de referinŃă a presiunii dinamice a vântului corespunzătoare amplasamentului. -2000.2). recomandarea utilizării acestei repartiŃii în ultimele 4 ediŃii ale standardului american ASCE 7-88. Valorile din harta de zonare (vezi Figura A. Wind Actions on Structures. 2000 şi Documentul ISO/TC 98/SC3/WG 2/N 129 rev. Pentru fiecare staŃie meteorologică. Figura A.4.1) pentru valorile de referinŃă ale presiunii dinamice a vântului având 50 ani interval mediu de recurenŃă. In prezent. practica internaŃionala utilizează valori caracteristice ale acŃiunilor din vânt şi zăpada având intervalul mediu de recurenŃă standard. Selectarea acestei repartiŃii s-a argumentat prin: (i) (ii) corelaŃia între coeficienŃii de oblicitate şi de variaŃie ai maximelor anuale masurate în staŃiile meteorologice din România pe o durată de peste 40 de ani. 0. vânt.

egală cu 1.41 NNE 0.38 VNV 0.1 este valabilă pentru altitudini mai mici sau egale cu 1000 m. Factorul direcŃional al vitezei vântului având 50 ani perioada medie de revenire . Tabelul A.1.1. pentru oraşul Bucureşti.este factorul de altitudine ce se poate determina aproximativ cu relaŃia: (A.25 kg/m3.0 Valorile caracteristice ale vitezelor vântului definite cu 100 ani şi 10 ani interval mediu de recurenŃă se pot calcula simplificat în funcŃie de valoarea caracteristică a vitezei vântului având 50 ani interval mediu de recurenŃă. cdir 1) [5] DirecŃia cdir DirecŃia cdir 1) N 0.38 Pentru toate direcŃiile.83 VSV 0. zalt = calt ⋅ qb unde : qb .3). cdir = 1.1.52 ENE 0. .55 ESE 0. si valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a vântului se introduce in Pa (1 kPa=1000 Pa). se recomandă consultarea ANM pentru obŃinerea de date primare şi a instituŃiilor de specialitate din domeniul construcŃiilor pentru analiza acestor date. În Câmpia Română.52 E 0. zalt qb calt . valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a vântului pentru un amplasament aflat la o altitudine.38 NV 0. s-au calculat şi valorile factorului direcŃional pentru vitezele maxime anuale ale vântului pe 16 direcŃii.este valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a vântului in amplasament din harta de zonare din Figura A. zalt mai mare ca 1000 m.97 SV 0.42 SE 0.6 ⋅  alt − 1  1000  Pentru amplasamente aflate la altitudini mai mari de 1000 m şi în zonele cu o expunere specială la vânt (sud-vestul Banatului).34 S 0.2)  z  calt = 1 + 1.1) unde ρ este densitatea aerului.41 NE 0.6 ⋅ q b (A. Bucuresti.48 V 0. .52 SSV 0.este valoarea de referinŃă a presiunii dinamice a vântului pentru un amplasament aflat la o altitudine. cu următoarele relaŃii simplificate: 109 .31 SSE 0.vb = 2 ⋅ qb ρ = 1. (A. Harta de zonare a valorilor de referinŃă ale presiunii dinamice a vântului din Figura A. zalt mai mare ca 1000 m se poate determina cu relaŃia: q b. Tabelul A. Orientativ.34 NNV 0.

75 (A. IMR =50 ani si.vb. IMR =50 ani ≅ 1.85 (A. ≅ 1.10 (A. IMR =100 ani vb. IMR =50 ani vb.7).6) ≅ 0. in consecinta.20 (A. IMR =50 ani qb. IMR =10 ani vb. 110 . IMR =100 ani qb. IMR =10 ani q b.4) ≅ 0.5) q b.

Figura A. qb in kPa. având IMR = 50 ani Nota.2).1 Valori de referinŃă ale presiunii dinamice a vântului. 111 . Pentru altitudini peste 1000m valorile se corecteaza cu relatia (A.

5 0.6 0.6 0.6 .5 0.4 0.4 0.6 0.4 0.4 0.4 0.2 Valorile de referinŃă ale presiunii dinamice a vântului în 305 localităŃi din România Nr.7 0.7 0.6 0.4 0.6 0.6 0.7 0.7 0.4 0.6 0.6 0.5 0.4 0.4 0.4 0.5 0.6 0. kPa 0.6 0.Tabelul A. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 Abrud Adamclisi Adjud Agnita Aiud ALBA IULIA Aleşd ALEXANDRIA Anina Aninoasa Apa Neagră ARAD Avrămeni Avrig Azuga Babadag BACĂU Baia de Aramă BAIA MARE Baia Sprie Balinteşti Balş Banloc Baraolt Basarabi Băicoi Băile Govora Băile Herculane Băile Olăneşti Băile Tuşnad Băileşti Băişoara Bălan 112 Localitate ALBA JudeŃ CONSTANłA VRANCEA SIBIU ALBA ALBA BIHOR TELEORMAN CARAŞ-SEVERIN HUNEDOARA GORJ ARAD BOTOŞANI SIBIU PRAHOVA TULCEA BACĂU MEHEDINłI MARAMUREŞ MARAMUREŞ GALAłI DOLJ TIMIŞ COVASNA CONSTANłA PRAHOVA VÂLCEA CARAŞ-SEVERIN VÂLCEA HARGHITA DOLJ CLUJ HARGHITA qb.5 0.5 0.4 0.6 0.

6 0.5 0.6 0.4 0.5 0.5 0.7 0.6 0.4 0.4 0.4 0.4 BISTRIłA NĂSĂUD BIHOR GALAłI NEAMł BISTRIłA NĂSĂUD ALBA CARAŞ-SEVERIN PRAHOVA GIURGIU SIBIU BIHOR HARGHITA MARAMUREŞ BOTOŞANI HUNEDOARA BRAŞOV BRĂILA PRAHOVA VÂLCEA BUCUREŞTI CĂLĂRAŞI ILFOV BACĂU GORJ PRAHOVA BUZĂU TIMIŞ DOLJ OLT CARAŞ-SEVERIN SATU MARE 113 Boldeşti-Scăeni Bolintin-Vale BoiŃa Borod Borsec Borşa BOTOŞANI Brad BRAŞOV BRĂILA Breaza Brezoi BUCUREŞTI Budeşti Buftea Buhuşi Bumbeşti-Jiu Buşteni BUZĂU Buziaş Calafat Caracal Caransebeş Carei .4 0.6 0.4 0.4 0.4 0.6 0.6 0. kPa 0.Nr.7 0.4 0.6 0.6 0. 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 Bâcleş Bârlad Bechet Beclean Beiuş Bereşti Bicaz BISTRIłA Blaj Bocşa Localitate VASLUI DOLJ JudeŃ MEHEDINłI qb.6 0.5 0.7 0.4 0.4 0.6 0.5 0.4 0.4 0.7 0.4 0.

6 0.5 0.4 0.4 0.5 0.4 0.6 0.4 0.4 0.6 0.7 0.4 0.Nr.7 0.5 0.5 0.4 0.5 0.6 0.6 0. kPa 0.6 0. Ceahlău Cehu Silvaniei Cernavodă Chişineu-Criş Cisnădie CLUJ-NAPOCA Codlea Colibaşi Comarnic Comăneşti CONSTANłA Copşa Mică Corabia Corugea Costeşti Cotnari Covasna CRAIOVA Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Argeş Curtici Darabani Dărmăneşti Dej .6 0.6 0.7 0.5 0.6 0.4 0.5 0.4 0.4 CĂLĂRAŞI Călimăneşti Câmpia Turzii Câmpeni Câmpina Câmpulung Câmpulung Mold.4 0.4 0.4 0. 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 Cavnic Călan Localitate JudeŃ MARAMUREŞ HUNEDOARA CĂLĂRAŞI VÂLCEA CLUJ ALBA PRAHOVA ARGEŞ SUCEAVA NEAMł SĂLAJ CONSTANłA ARAD SIBIU CLUJ BRAŞOV ARGES PRAHOVA BACĂU CONSTANłA SIBIU OLT TULCEA ARGEŞ IAŞI COVASNA DOLJ HARGHITA ALBA ARGEŞ ARAD BOTOŞANI BACĂU CLUJ 114 qb.5 0.4 0.

7 0.4 0.4 0.6 0.4 0.4 0.6 0.7 0.6 0.6 0.5 0.4 0.5 0.6 0.7 0.6 0. 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 Deta DEVA Dorohoi Drăgăşani Localitate TIMIŞ JudeŃ HUNEDOARA BOTOŞANI VÂLCEA OLT MEHEDINłI SIBIU CONSTANłA CONSTANłA BRAŞOV SUCEAVA BRĂILA IALOMIłA DÂMBOVIłA DOLJ VRANCEA BRAŞOV CĂLĂRAŞI GALAłI DÂMBOVIłA HARGHITA CLUJ GIURGIU TULCEA IALOMIłA ARAD SUCEAVA HUNEDOARA IAŞI CONSTANłA BIHOR GORJ CLUJ HUNEDOARA 115 qb.4 0.4 0. kPa 0.5 0.4 Drăgăneşti-Olt DROBETA TURNU SEVERIN Dumbrăveni Eforie Nord Eforie Sud Făgăraş Fălticeni Făurei Feteşti Fieni Filiaşi FOCŞANI Fundata Fundulea GALAłI Găeşti Gheorgheni Gherla GIURGIU Gorgova GriviŃa GurahonŃ Gura Humorului HaŃeg Hârlău Hârşova Holod Horezu Huedin Hunedoara .6 0.7 0.4 0.4 0.Nr.4 0.6 0.6 0.5 0.5 0.5 0.4 0.6 0.4 0.6 0.

7 0.6 0.4 TULCEA BRĂILA COVASNA TIMIŞ SĂLAJ HARGHITA TULCEA COVASNA CĂLĂRAŞI ARAD MUREŞ TIMIŞ HUNEDOARA CONSTANłA BIHOR TULCEA VRANCEA VRANCEA CĂLĂRAŞI CONSTANłA SIBIU HARGHITA GIURGIU PRAHOVA BACĂU CARAŞ-SEVERIN ARAD DÂMBOVIłA DÂMBOVIłA 116 Întorsura Buzăului Jimbolia Jibou Joseni Jurilovca LăcăuŃi Lehliu Gară Lipova Luduş Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Măcin Măicăneşti Mărăşeşti Mărculeşti Medgidia Mediaş MIERCUREA CIUC Mihăileşti Mizil Moineşti Moldova Nouă Moneasa Moreni Moroeni .4 0.7 0.5 0.4 0.6 0.6 0.5 0.4 0. 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 Huşi Ianca IAŞI Iernut Ineu Isaccea ÎnsurăŃei Localitate VASLUI BRĂILA IAŞI MUREŞ ARAD JudeŃ qb.6 0.Nr.6 0.6 0.5 0.6 0.6 0. kPa 0.4 0.4 0.4 0.7 0.6 0.4 0.4 0.5 0.6 0.6 0.7 0.4 0.6 0.4 0.4 0.6 0.5 0.

6 0. 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 Motru Nădlac Năsăud Năvodari Negreşti Localitate GORJ ARAD JudeŃ qb.4 0.6 0.5 0.4 0.4 0.4 0.5 0.5 0.6 0.4 0.4 0.4 0.4 0.6 0.6 0.4 0.Nr.4 0.6 0.7 0.7 0.7 0.6 0.5 0. kPa 0.6 0.6 0.6 0.7 0.5 0.4 0.4 0.4 0.5 BISTRIłA NĂSĂUD CONSTANłA VASLUI SATU MARE CONSTANłA BUZĂU GORJ BIHOR ALBA SIBIU MARAMUREŞ VÂLCEA VRANCEA HARGHITA CĂLĂRAŞI BACĂU BACĂU BIHOR CARAŞ-SEVERIN HUNEDOARA MEHEDINłI CARAŞ-SEVERIN CONSTANłA VRANCEA IAŞI BUZĂU ARAD HUNEDOARA HUNEDOARA NEAMł DOLJ ARGEŞ 117 Negreşti Oaş Negru Vodă Nehoiu Novaci Nucet Ocna Mureş Ocna Sibiului Ocna Şugatag Ocnele Mari Odobeşti Odorheiul Secuiesc OlteniŃa Onceşti Oneşti ORADEA OraviŃa Orăştie Orşova OŃelu Roşu Ovidiu Panciu Paşcani Pătârlagele Pâncota Petrila Petroşani PIATRA NEAMł Piatra Olt PITEŞTI .6 0.

6 0.7 0.7 0.4 0.4 0.7 0.4 0.4 0.6 0.7 0.Nr.4 0.4 0.4 0.6 0.6 0.5 0.5 Podul Iloaiei Pogoanele Poiana Stampei Polovragi Predeal Pucioasa RădăuŃi Răuseni Râmnicu Sărat RÂMNICU VÂLCEA Râşnov Reghin ReşiŃa Roman Roşiori de Vede Rovinari Rupea Salonta SATU MARE Săcele Săcuieni Sărmaşu Săvârşin Săveni Sângeorz Băi Sânnicolau Mare Scorniceşti Sebeş Sebiş Seini Segarcea .4 0.7 0.4 0.6 0.4 0.4 0.6 0. 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 231 232 233 234 235 236 237 PleniŃa PLOIEŞTI Plopeni Localitate DOLJ JudeŃ PRAHOVA PRAHOVA IAŞI BUZĂU SUCEAVA GORJ BRAŞOV DÂMBOVIłA SUCEAVA BOTOŞANI BUZĂU VÂLCEA BRAŞOV MUREŞ CARAŞ-SEVERIN NEAMł TELEORMAN GORJ BRAŞOV BIHOR SATU MARE BRAŞOV BIHOR MUREŞ ARAD BOTOŞANI BISTRIłA NĂSĂUD TIMIŞ OLT ALBA ARAD MARAMUREŞ DOLJ 118 qb.4 0.4 0.4 0.6 0. kPa 0.4 0.7 0.5 0.7 0.4 0.6 0.

4 0.5 0.6 0.4 0. Gheorghe SIBIU Sighetul MarmaŃiei Sighişoara Simeria Sinaia Siret SLATINA Slănic Moldova Slănic Prahova SLOBOZIA Solca Sovata Stei Stolnici Strehaia SUCEAVA Sulina Supuru de Jos JudeŃ COVASNA TULCEA SIBIU MARAMUREŞ MUREŞ HUNEDOARA PRAHOVA SUCEAVA OLT BACĂU PRAHOVA IALOMIłA SUCEAVA MUREŞ BIHOR ARGEŞ MEHEDINłI SUCEAVA TULCEA SATU MARE SĂLAJ SIBIU SATU MARE DÂMBOVIłA GALAłI GORJ IAŞI GORJ MARAMUREŞ GORJ MUREŞ BACĂU NEAMł COVASNA 119 qb.4 0.6 0.6 0.4 0.6 0.6 0.4 0.4 0.6 0.4 0.6 0.4 0.5 0.7 0. 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 266 267 268 269 270 271 Localitate SFÂNTU GHEORGHE Sf.6 0.7 Şimleul Silvaniei Tălmaciu Tăsnad TÂRGOVIŞTE Târgu Bujor Târgu Cărbuneşti Târgu Frumos TÂRGU JIU Târgu Lăpuş Târgu Logreşti TÂRGU MUREŞ Târgu Ocna Târgu NeamŃ Târgu Secuiesc .Nr.4 0. kPa 0.4 0.4 0.4 0.6 0.5 0.6 0.4 0.4 0.6 0.6 0.6 0.6 0.7 0.

kPa 0.5 0.4 0.7 0.7 0.6 0.6 0.6 0.6 0.4 TIMIŞOARA TopliŃa Topoloveni Turnu Măgurele TULCEA Tulnici Turda Tuşnad łăndărei łicleni Uricani UrlaŃi Urziceni Valea lui Mihai VASLUI Vaşcău Vatra Dornei Vălenii de Munte Vânju Mare Victoria Videle Vişeu de Sus Viziru VlăhiŃa Voineasa Vulcani ZALĂU Zărneşti Zimnicea Zlatna .4 0.4 0.4 0.4 0. 272 273 274 275 276 277 278 279 280 281 282 283 284 285 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297 298 299 300 301 302 303 304 305 Târnăveni Techirghiol Tecuci Titu Localitate MUREŞ JudeŃ CONSTANłA GALAłI DÂMBOVIłA TIMIŞ HARGHITA ARGEŞ TELEORMAN TULCEA VRANCEA CLUJ HARGHITA IALOMIłA GORJ GORJ PRAHOVA IALOMIłA BIHOR VASLUI BIHOR SUCEAVA PRAHOVA MEHEDINłI BRAŞOV TELEORMAN MARAMUREŞ BRĂILA HARGHITA VÂLCEA HUNEDOARA SĂLAJ BRAŞOV TELEORMAN ALBA 120 qb.6 0.6 0.6 0.4 0.7 0.4 0.6 0.4 0.4 0.Nr.5 0.4 0.4 0.6 0.4 0.5 0.6 0.4 0.5 0.4 0.4 0.5 0.

ANEXA B EFECTELE TERENULUI B. terenuri suburbane. păduri) Categoria de teren IV Zone în care cel putin 15 % din suprafaŃă este acoperită cu construcŃii având mai mult de 15 m înălŃime 121 . fară obstacole Categoria de teren II Terenuri cu iarbă sau obstacole izolate (copaci.1 IlustraŃii ale limitei superioare a rugozităŃii pentru fiecare categorie de teren [2]. [3] Categoria de teren 0 Mare sau zone costiere expuse vânturilor venind dinspre mare Categoria de teren I Lacuri sau terenuri plate cu vegetaŃie neglijabilă. clădiri) cu separaŃii de cel putin de 20 de ori înălŃimea obstacolului Categoria de teren III Zone acoperite de vegetaŃie sau clădiri sau zone cu obstacole izolate cu separaŃii de cel mult de 20 de ori înălŃimea obstacolului (sate.

II şi III.factorul orografic vm. II.plat ( z ) v m.viteza medie la înălŃimea z deasupra terenului vm.plat ( z ) Figura B.1). unde înălŃimea H şi lungimea Lu sunt Lu vm ( z ) . (3) Dacă nu sunt îndeplinite condiŃiile de la (2) sau dacă zonele de schimbare de rugozitate reprezintă mai putin de 10% din suprafaŃa considerată aplicând distanŃele de la punctul (2).viteza medie la înălŃimea z deasupra terenului plat co = vm (z ) . atunci se va folosi categoria de teren mai putin rugoasă situată în vecinatatea amplasamentului.2 TranziŃia între categoriile de rugozitate 0. I.3 Calculul numeric al factorului orografic (1) Pentru dealurile şi falezele izolate. [3] 122 . III.plat ( z ) v m (z ) v m. Φ a versantului perpendicular pe direcŃia vântului ( Φ = definite în Figura B. Creşterea vitezei vântului datorată orografiei [2].1. şi IV (1) Determinarea valorilor vitezei vantului pentru proiectare trebuie să ia în considerare tranziŃia între categoriile de teren corespunzatoare diferitelor rugozităŃi. B. H . (2) Dacă amplasamentul clădirii sau structurii este situat în apropierea unei zone ce corespunde unei schimbări de rugozitate a terenului la o distanŃă mai mică de: 2 km faŃă de terenul de categoria 0 1 km faŃă de terenul de categoriile I. vitezele vântului se modifică în funcŃie de panta.plat ( z ) . atunci categoria de rugozitate a terenului este cea din amplasamentul constructiei.B.

3 si x < Le / 2..3) Panta moderată (0.05 < Φ ≤ 0. acolo unde Φ < 0. coamei.3 si x < 1. falezei etc. coamelor şi falezelor.2 şi Figura B.05 pentru 0. este înălŃimea efectivă a dealului. acolo unde Φ < 0.3). sau acolo unde Φ ≥ 0.3 si x < Ld / 2.3 123 .6 ⋅ s.(2) Valorile coeficientului orografic se determina in functie de viteza vantului la baza versantului si se determina cu relaŃia: 1. (4) Efectele orografice se vor lua în considerare în următoarele situaŃii: a) b) pentru amplasamente situate pe panta din amonte a dealurilor. data în Tabelul B. este distanŃa pe orizontală de la amplasament la vârful crestei.1) unde: s este factorul locaŃiei orografice. obŃinut din Figura B. este lungimea reală a versantului neexpus (aval) acŃiunii vântului.3 (B.3 si │x│ ≤ Lu/2.1. Tabel B.3 pentru Φ > 0. pentru amplasamente situate pe panta din aval a dealurilor şi coamelor. este distanŃa pe verticală de la nivelul terenului la amplasamentul considerat.2 sau Figura B. in care: Le Lu Ld H x z este lungimea efectivă a versantului din amonte. [3] Tipul pantei (Φ = H / Lu) Panta abruptă (Φ > 0. 1 + 0. Le [2]. în direcŃia vântului (vezi Figura B.3 si x < 5 H. este panta versantului din amonte.05 < Φ ≤ 0. Φ (3) Cea mai mare crestere a vitezelor vântului are loc în apropierea varfului pantei.  c 0 = 1 + 2 ⋅ s ⋅ Φ .05 < Φ ≤ 0.3. H/Lu. c) pentru amplasamente situate pe panta din aval a falezelor şi pantelor abrupte.3) Le = Lu Le = H / 0.1 Valori ale lungimii efective. sau acolo unde Φ ≥ 0. este lungimea reală a versantului din amonte în direcŃia vântului.  pentru Φ ≤ 0.6 H. acolo unde 0.

[3] creastă vânt amplasament panta din aval < 0.2 Factorul s pentru faleze şi pante abrupte [2].3 – Factorul s pentru dealuri şi coame [2].05 Figura B.05 vânt amplasament Figura B. [3] 124 .creastă panta din aval < 0.

B. 125 . daca r < x < 2r     daca x ≥ 2r (B. distanŃa x şi dimensiunile dmica şi dmare sunt arătate în Figura B. hmed a clădirilor/structurilor învecinate.4 Clădiri şi/sau structuri învecinate (1) Dacă o clădire/structură este de două ori mai înaltă decât înălŃimea medie. În acest caz zn=hmic.  2 ⋅ h jmare 1   z n =   r − 1 −  r 2     hmic . daca hmare ≤ 2 ⋅ d mare r= 2 ⋅ d mare .   daca x ≤ r    ⋅ (x − r ) .0. vp si qp.2) unde raza r este:  hmare . raza r. atunci valorile de vârf ale vitezei si presiunii dinamice a vântului. co(z) poate fi luat egal cu 1. dacă nu se aşteptă o creştere a vitezei. pentru oricare structura învecinată se vor considera la înălŃimea zn (considerând ze = zn) deasupra solului determinată cu relaŃia:  1  2 r. daca himare > 2 ⋅ d mare (B. Sporirea vitezei si a presiunii dinamice a vântului poate fi ignorata când hmic este mai mult decât jumatate din înălŃimea hmare a clădirii înalte.3) ÎnălŃimea constructiei învecinate cu regim mai mic de înălŃime hmic.(4) În văi.4.

5 ÎnălŃimea de deplasare a planului de cotă zero (1) Pentru clădirile amplasate pe teren categoria IV.: daca x ≤ 2 ⋅ hmed  min[0.  = min[(1.6 ⋅ h].4) 126 . 0. 0. Această modificare se manifestă ca şi cum nivelul terenului (planul de cota zero) s-a ridicat la o înălŃime. numită înălŃime de deplasare a planului de cota zero şi care poate fi determinată cu relaŃia (B. hdepl. daca x ≥ 6 ⋅ hmed  hdepl (B.4) (vezi Figura B.dmare dmic hmare z dmare dmic hmed hmic.8 ⋅ hmed .1 Figura B.2 ⋅ hmed − 0.6 ⋅ h]. [3] B. daca 2 ⋅ hmed < x < 6 ⋅ hmed  0.4 InfluenŃa clădirii înalte asupra a două clădiri învecinate (1 şi 2) [2]. vecinatatea clădirilor şi alte obstacole fac ca profilul vitezelor şi al presiunilor vitezelor vântului să se modifice.5).2 ⋅ x ).

5 ÎnălŃimea obstrucŃiei şi distanŃa din amonte [2]. 127 . (z .hdepl).12) este înlocuită cu o înălŃime efectivă. În acest caz profilul factorului de expunere (vezi Figura 2. pentru teren categoria IV.6hmed 2hmed hmed hdepl hdepl Figura B. (2) În lipsa unor informaŃii mai exacte.7) este deplasat în sus cu înălŃimea hdepl. [3] ÎnălŃimea z din relaŃiile de calcul a valorilor medii ale vitezei (2. hmed = 15 m.7) şi presiunii dinamice a vântului (2.

2 .1) pentru calculul frecvenŃei proprii fundamentale. în [m]..5. (3) FrecvenŃa fundamentală de încovoiere.1) unde g este acceleraŃia gravitaŃională.1 GeneralităŃi (1) Metodele de calcul recomandate în aceasta anexă au la bază ipoteza că structurile se comportă în domeniul liniar elastic. (3) Intr-o primă aproximaŃie.. în [m].2 FrecvenŃa proprie fundamentală (1) Pentru structuri incastrate la baza sau de tip consola cu o masă ataşată la capătul liber se poate folosi relaŃia (C.2a) unde h este înălŃimea clădirii. (2) FrecvenŃele proprii.ANEXA C (INFORMATIVA) CARACTERISTICI DINAMICE ALE STRUCTURILOR C.81 m/s2. (2) FrecvenŃa proprie fundamentală n1 pentru clădiri multietajate expuse actiunii vantului poate fi estimată cu relaŃia: n1 = si n1 = 40 [Hz] h pentru clădiri cu structura metalica (C. C. egală cu 9. n1: n1 = g 1 ⋅ 2⋅π x1 (C. C. vectorii proprii.2b) 55 [Hz] h pentru clădiri de beton armat (C. proprietăŃile dinamice ale structurilor pot fi evaluate simplificat cu relaŃiile date în C. n1 pentru coşuri poate fi estimată cu relaŃia: 128 . masele echivalente şi decrementul logaritmic al amortizării se vor evalua pe baze teoretice sau experimentale prin aplicarea metodelor din dinamica structurilor. x1 este deplasarea maximă produsă de greutatea proprie aplicată pe direcŃia de vibraŃie.

şi 700 pentru coşuri de beton armat şi de zidarie. este greutatea elementelor structurale ce contribuie la rigiditatea coşului. vezi pct. ε1 Nota.3) hef = h1 + unde b hef Ws Wt h2 3 (C. [m]. h3 = h1/3.n1 = cu ε1 ⋅ b h 2 ef ⋅ Ws Wt [Hz] (C.1 Parametri geometrici pentru coşuri [2]. este înălŃimea efectiva a coşului. fară inele de rigidizare. [3] (4) FrecvenŃa fundamentală de ovalizare.o a peretelui cilindrilor lungi. C. este greutatea totală a coşului. [m] .4) este diametrul coşului la vârf. h1 şi h2 sunt date în Figura C. poate fi calculată cu relaŃia: 129 . Figura C. n1.4 (2).1. este egal cu 1 000 pentru coşuri metalice.

1 Vectorul propriu fundamental de încovoiere în plan vertical pentru structuri şi elemente structurale simplu rezemate şi încastrate [2]. în [m]. pentru coşuri şi turnuri. (2) Vectorul propriu fundamental de încovoiere în plan vertical. [3] 130 .5 ζ = 2. Φ1(s) pentru structuri şi elemente structurale simplu rezemate şi încastrate poate fi aproximat aşa cum este indicat în Tabelul C. este grosimea plăcii. în [N/m2]. este masa pe unitatea de arie a peretelui cilindrului. Tabelul C. în [m].1.6 ζ = 1. pentru clădiri cu nucleu central şi stâlpi perimetrali sau clădiri cu stâlpi şi contravântuiri verticale.2) poate fi aproximat cu o relaŃie de forma: z Φ1 (z ) =   h unde ζ (C.492 ⋅ unde E t ν t3 ⋅ E µ s ⋅ 1 −ν 2 ⋅ b 4 ( ) (C. este coeficientul lui Poisson.5) determină frecvenŃa proprie fundamentală de ovalizare a peretelui cilindrului. µs b RelaŃia (C. în [kg/m2].o = 0. este diametrul cilindrului.6) ζ = 0.n1. C. Φ1(z) (vezi Figura C. pentru clădiri cu nucleu central de beton armat. pentru turnuri metalice cu zabrele.3 Vectorul propriu fundamental (1) Pentru clădiri. Inelele de rigidizare măresc frecvenŃa de ovalizare.0 ζ = 2.0 ζ = 1.5) este modulul lui Young. turnuri şi coşuri modelate ca structuri în consolă incastrate la baza vectorul propriu fundamental de încovoiere.5 pentru structuri zvelte în cadre cu pereŃi neportanŃi.

5 0.6 Φ 1(z) 0.0 ζ = 0. me pentru modul fundamental de vibratie este dată de relaŃia: 131 .0 0.0 ζ = 1.0 z/h 0.6 0.8 1.5 ζ = 2.6 Figura C.4 Masa echivalentă (1) Masa echivalentă pe unitate de lungime.8 0.2 0.2 ζ = 1.4 ζ = 2. turnuri şi coşuri C.Schema statică Vectorul propriu Φ1(s)  s sin  π ⋅   l 1  s   ⋅ 1 − cos  2 ⋅ π ⋅   2  l   1.2 Vectorul propriu fundamental de incovoiere pentru clădiri.0 0.4 0.0 0.

δ s.8) δ s este decrementul logaritmic al amortizării structurale.1).me = ∫ m(s ) ⋅ Φ (s )ds 2 1 0 l ∫ Φ (s )ds 2 1 0 l (C. daca este cazul.1). δ pentru modul fundamental de vibratie poate fi estimat cu relaŃia: δ = δs + δa + δd unde (C. l (2) Pentru structuri în consolă cu o distribuŃie variabilă a masei. amortizori cu lichid etc. me poate fi aproximată prin valoarea medie a lui m pe o lungime de l/3 centrată faŃă de punctul pe structura pentru care valoarea Φ(s) este maximă (vezi Tabelul C. δ d este decrementul logaritmic al amortizării produse de dispozitive speciale (mase acordate. me poate fi aproximată prin valoarea medie a lui m în treimea superioară a structurii.9) cf este coeficientul de forŃă pentru acŃiunea vântului pe directie longitudinala 132 . (3) Decrementul logaritmic al amortizării aerodinamice.7) unde m este masa constructiei pe unitatea de lungime. este înălŃimea sau deschiderea structurii sau a elementului structural. (2) În Tabelul C.).2 sunt date valori aproximative ale decrementului logaritmic al amortizării structurale. h3 (vezi Figura C. δ a pentru modul fundamental de încovoiere produs de vibraŃiile în direcŃia vântului poate fi estimat cu relaŃia: δa = unde: c f ⋅ ρ ⋅ b ⋅ vm ( z s ) 2 ⋅ n1 ⋅ me (C. C. (3) Pentru structuri rezemate la ambele capete cu deschiderea l cu o distribuŃie variabilă a masei.5 Decrementul logaritmic al amortizării (1) Decrementul logaritmic al amortizării. δ a este decrementul logaritmic al amortizării aerodinamice pentru modul fundamental.

06 .030 0.08 0.04 .me este masa echivalentă pe unitate de lungime a structurii.03 0. δs 0.015 0.006 Tip de structură Clădiri de beton armat Clădiri metalice Structuri mixte beton+metal Turnuri şi coşuri de beton armat Coşuri metalice sudate necăptuşite fară izolaŃie termică exterioară Coşuri metalice sudate necăptuşite cu izolaŃie termică exterioară h/b < 18 Coşuri metalice cu un strat de căptuşeală şi cu 20 ≤ h/b < 24 izolaŃie termică exterioară a h/b ≥ 26 h/b < 18 Coşuri metalice cu mai multe straturi de 20 ≤ h/b < 24 căptuşeală şi cu izolaŃie termică exterioară a h/b ≥ 26 Coşuri metalice cu căptuşeală de cărămidă Coşuri metalice cu căptuşeală torcretată Coşuri cuplate necăptuşite Coşuri metalice necăptuşite ancorate cu cabluri Poduri metalice Sudate + turnuri metalice cu Cu buloane de înaltă rezistenŃă zabrele Cu buloane obişnuite Poduri mixte Pretensionate nefisurate Poduri de beton fisurate Poduri de lemn Poduri de aliaje de aluminiu Poduri din fibră de sticlă şi plastic (compozite) Cabluri Cu cabluri paralele 133 .070 0. [3] Decrementul logaritmic al amortizării structurale. δs în modul propriu fundamental de vibraŃie [2].020 0. Tabel C.10 0.020 0.05 0.04 0.10 0.040 0.0.03 0.7). se vor folosi metode teoretice sau experimentale adecvate pentru determinarea valorii δd.014 0.025 0.08 0.05 0.2 Valori aproximative ale decrementului logaritmic al amortizării structurale .02 0.0.04 0.04 0.020 0. determinata cu relaŃia (C.02 0.040 0.12 0.012 0. (5) În cazul în care structura este echipată cu dispozitive disipative speciale.

020 134 . 0.Cu toroane a Pentru valori intermediare h/b este permisă interpolarea liniară.

1 Exemple de secŃiuni transversale ale tablierelor uzuale [2]. [3] 135 .1 Elemente generale (1) Prevederile acestei anexe se pot aplica doar podurilor cu înălŃime constantă şi cu secŃiuni transversale ca în Figura D. alcatuite dintr-un tablier cu una sau mai multe deschideri.1.ANEXA D (INFORMATIVA) ACłIUNEA VÂNTULUI ASUPRA PODURILOR D. deschis sau închis Zabrele sau placa Zabrele sau placa Figura D.

2.4. ele nu sunt simultane. (3) AcŃiunea vântului pe poduri produce forte în directiile x.2 DirecŃiile acŃiunii vântului pe poduri [2].2): L b d lungimea în direcŃia y latimea în direcŃia x înalŃimea în direcŃia z Pentru unele prevederi din această anexă. Următoarele notaŃii sunt utilizate pentru poduri (a se vedea figura D. Atunci cand se face referire la Capitolele 3 si 5. dacă ele sunt defavorabile şi semnificative. trebuie luate în considerare concomitent cu forŃele produse în oricare altă direcŃie.2 şi D.3.(2) ForŃele exercitate de vânt pe tăbliere sunt detaliate în D. ForŃele produse în direcŃia z pot fi rezultatul acŃiunii vântului pe mai multe direcŃii. y şi z aşa cum este indicat în Figura D. ForŃele exercitate de vânt pe pile sunt tratate în D. este necesara readaptarea notaŃiilor aplicabile lui b şi lui d. [3] 136 . ForŃele exercitate separat de acŃiunea vântului pe diferite părŃi ale podului trebuie să fie considerate simultan dacă efectul lor este mai defavorabil. şi în mod normal. DirecŃia vântului Figura D. valorile atribuite lui L. b şi d sunt definite în mod mai precis. Notă. perpendiculară pe deschidere este direcŃia în lungul deschiderii este direcŃia perpendiculară pe tablier ForŃele produse în direcŃiile x şi y sunt datorate acŃiunii vântului pe diferite direcŃii. unde: direcŃia x direcŃia y direcŃia z este direcŃia paralelă cu lăŃimea tablierului.

Valoarea este vb*= 23 m/s. inclusiv podurile compozite (mixte).(4) Atunci când traficul auto este considerat a fi simultan cu vântul (vezi A2. D. În acest caz se recomanda folosirea prevederilor de la 4.2.2 în Anexa A2 din EN 1990) valoarea de combinaŃie ψ0Fwk a acŃiunii vântului asupra podului şi * asupra autovehicolelor trebuie sa fie limitată la o valoare Fw determinată prin înlocuirea valorii vb cu valoarea vb*.2. în general.4.1 şi A2.1 CoeficienŃii de forŃă pe direcŃia x (metoda generală) (1) CoeficienŃii de forŃă pentru acŃiunea vântului pe tăblierele podurilor în direcŃia x sunt date de: cf. D.0 unde: cfx.1 şi A2. (2) Dacă nu este necesară o metodă de calcul a răspunsului dinamic.4 în Anexa A2 din EN 1990) valoarea de combinaŃie ψ0Fwk a acŃiunii vântului asupra podului şi * asupra trenurilor trebuie sa fie limitată la o valoare Fw* determinata prin înlocuirea vb cu valoarea vb**. cd poate fi luată egala cu 1. Pentru această clasificare. şi a căror formă a secŃiunii transversale este.2 Alegerea procedeului de calcul al răspunsului la actiunea vantului (1) Se va evalua necesitatea utilizarii unei metode de calcul al răspunsului dinamic în cazul podurilor.2. podurile normale pot fi considerate podurile din oŃel.3 CoeficienŃi de forŃă (1) Atunci când este necesar. Metoda de calcul dinamic nu este în general necesară pentru tablierele podurilor rutiere şi feroviare normale cu deschidere mai mică de 40m. D.2.13). Valoarea este vb**= 25 m/s.0 (D. (5) Atunci când traficul feroviar este considerat a fi simultan cu vântul (vezi A2. se vor determina coeficienŃii de forŃă pentru parapetele şi suporŃii de semnalizare de pe poduri.1) este coeficientul de forŃă în cazul în care nu există curgere liberă la capete (vezi 4.3. descrisa în Figura D. beton. valoarea coeficientului de răspuns dinamic.1.x = cfx. aluminiu sau lemn. 137 .

(2) Pentru podurile normale (definite la D.3 Coeficient de forŃă pentru poduri. coeficientul aerodinamic de forŃă poate fi obŃinut prin studii speciale. (3) Atunci cand unghiul de înclinare al acŃiunii vântului depaşeşte 10°. cfx. cfx. sunt situate la acelasi nivel şi separate transversal printr-un spatiu ce nu depaşeşte 1 m. (4) Atunci cand doua tabliere.x şi dtot. [3] 138 .1). cfx. în general asemanatoare. bariere de sigurantă şi pentru trafic cu suprafaŃa plină Figura D. În alte cazuri trebuie să se acorde o atenŃie specială interacŃiunii vânt structură. forŃa pe structura expusă acŃiunii vântului poate fi calculată ca pentru o structură individuală.0 poate fi luat conform Figurii D.2. parapete cu suprfaŃă deschisă (mai mult de 50% ) şi bariere de securitate cu suprafaŃa deschisă b) Parapete. Tipuri de poduri Grinzi cu zabrele separate a) faza de construcŃie.3 în care sunt arătate câteva cazuri uzuale pentru stabilirea valorilor Aref.3. Acest unghi de inclinare poate fi datorat declivitatii terenului din direcŃia de acŃiune a vântului.0 poate fi luat egal cu 1.0 [2]. bariere anti-zgomot. Alternativ.

situate deasupra suprafeŃei descrise în 1) sau. 139 .5% pentru fiecare grad de înclinare. trotuar sau cale ferata pe prism de piatră spartă situate deasupra nivelului grinzii principale 4) ariilor expuse ale dispozitivelor de securitate cu suprafaŃa plină sau a barierelor anti-zgomot. [3] (6) Atunci când tablierul podului este înclinat pe direcŃie transversală. în absenŃa unor astfel de echipamente. 0. α1 de la direcŃia verticală.(5) Acolo unde faŃa expusă acŃiunii vântului este înclinată (vezi Figura D.2.1: a) pentru tabliere cu grinzi cu inima plină. b) pentru tabliere cu grinzi cu zăbrele. în absenŃa unor astfel de dispozitive 0. (7) Ariile de referinŃă. situate deasupra nivelului suprafeŃei descrise la 3) sau. suma: 1) ariilor frontale ale unei cornişe. trotuar sau linie de cale ferată pe prism de piatră spartă 2) ariilor acelor suprafeŃe pline ale grinzilor principale cu zabrele. 3) ariilor frontale ale dispozitivelor de securitate cu suprafaŃa plină.3.x pentru combinaŃiile de încărcări fară încărcarea din trafic trebuie să se bazeze pe valorile dtot aşa cum se specifică în Figura D.4).4 Tablierul unui pod ce prezintă o faŃa înclinată expusă acŃiunii vântului [2]. Această reducere nu se aplică valorii Fw. Figura D.0 poate fi redus cu 0. suma: 1) ariilor suprafeŃelor expuse ale grinzii principale 2) ariilor suprafeŃelor acelor parŃi ale altor grinzi principale situate sub nivelul primei grinzi 3) ariilor suprafeŃelor unei cornişe. coeficientul de forŃă cfx. definită la D. acolo unde este relevant.3m pentru fiecare parapet sau barieră cu suprafaŃa deschisă. dar reducerea este limitată la maximum 30%. în elevaŃie situate deasupra sau dedesubtul suprafeŃelor descrise în 1).3m pentru fiecare parapet sau bariera cu suprafaŃa deschisă. cfx.5 şi Tabelul D. acolo unde este relevant. dar nu mai mult de 25%.0 poate creşte cu 3% pentru fiecare grad de înclinare. Aref.

pe lungimea cea mai defavorabilă. următoarele trebuie luate în considerare atunci când sunt mai mari: a) pentru poduri rutiere. incluzând toate parŃile ce se proiectează. aria suprafeŃei obŃinute considerând o înalŃime de 4 m deasupra nivelului superior al şinelor. Aref. aria suprafeŃei obŃinute considerand o înaltime de 2 m deasupra nivelului caii de rulare.6 m d + 2 d1 d + 1. pe toată lungimea podului.2 m (8) Ariile de referinŃă.3 m d + d1 d + 0. Parapet.5 ÎnălŃimea ce trebuie utilizată pentru determinarea Aref.x [2]. înainte de amplasarea plăcii căii de rulare: suprafata expusă de către două grinzi principale. barieră antizgomot sau barieră de securitate cu suprafaŃa plină Parapet cu suprafaŃa deschisă Bariera de securitate cu suprafaŃa deschisă Figura D.6 m pe doua parŃi d + 0.x [2]. b) pentru poduri de cale ferată. [3] Tabel D. În locul suprafeŃelor descrise mai sus în paragrafele a) 3) şi 4) şi b)3). aria totală de referinŃă nu va depaşi aria obŃinută prin considerarea unei grinzi cu inima plină plane echivalente având aceeaşi înalŃime totală.Totuşi. c) pentru tabliere compuse din mai multe grinzi în timpul execuŃiei.x pentru combinaŃiile de încărcări cu încărcarea din trafic trebuie considerate aşa cum se prezintă în (4). [3] Dispozitive de protecŃie pe şosea Parapet sau bariera de securitate cu suprafata deschisa Parapet sau barieră de securitate cu suprafaŃa plină Parapet şi barieră de securitate cu suprafaŃa deschisă pe o parte d + 0. cu următoarele modificări. 140 .1 – ÎnălŃimea dtot ce trebuie utilizata pentru Aref. independent de pozitia încărcărilor verticale din trafic.

3.5 Acest tabel este bazat pe urmatoarele ipoteze: .x 2 (D.2) ρ este densitatea aerului Tabelul D. forŃa produsă de acŃiunea vântului pe direcŃia x poate fi obŃinută utilizând relaŃia (D. Pentru valori intermediare ale b/dtot. C în cazul podurilor [2].0 . (10) Efectele presiunii vântului datorate vehiculelor în mişcare nu fac obiectul acestui cod. coeficienŃii de forŃă cf. .2 — Valorile pentru factorul de încărcare.Coeficientul de forta cfx.3.2 ForŃele din vânt pe tablierele podurilor în direcŃia x – Metoda simplificată (1) Acolo unde nu este necesar se se utilizeze o metodă de calcul dinamic al răspunsului. [3] ≤ 0.(9) ÎnălŃimea de referinŃă. ale suprafeŃelor de referinŃă.5 ≥ 4.Teren categoria II.1(1).3 ForŃele din vânt pe tablierele podurilor în direcŃia z (1) În cazul acŃiunii vântului asupra tablierelor podurilor pe direcŃia z.x este dat în D. poate fi considerată ca distanŃă de la cel mai de jos nivel al terenului pană la centrul de greutate al tablierului podului.0.1 1 2 ⋅ ρ ⋅ vb ⋅ C ⋅ Aref.7 3.2): Fw = unde: vb C este viteza de referinŃă a vântului este factorul de încărcare pentru acŃiunea vântului.2 Aref. C = ce · cf. valorile pentru C sunt prezentate în Tabelul D.x.0 b/dtot ze ≤ 20 m 6.co = 1. cf. 141 .3. şi ze se poate folosi interpolarea liniară.z nu trebuie folosiŃi pentru analiza vibraŃiilor verticale ale tablierelor podurilor. . unde ce este factorul de expunere şi cf.3. Pentru efectele vântului produse de trecerea trenurilor a se vedea EN 1991-2.1 (1) . .6 ze = 50 m 8.z trebuie definiti atât în sensul ascendent cât şi descendent (coeficienŃi de portanŃă).3.0 în conformitate cu 4. fară luarea în considerare a celorlalte părti (de exemplu parapete).x este aria de referinŃă indicată în D. D. D.3 4.kl = 1. ze.

9.z poate fi evaluat cu ajutorul Figurii D. (5) Aria de referinŃă Aref. a unei declivitaŃi a terenului şi a fluctuaŃiilor unghiului de incidenŃă a vântului faŃă de tablier. valoarea recomandată cf.z poate fi luată egală cu ± 0. [3] (4) ForŃele din vânt pe tablierele podurilor pe direcŃia z pot avea efecte semnificative doar dacă sunt de acelaşi ordin de mărime cu forŃele verticale produse de acŃiunile permanente. β − înclinarea tablierului faŃă de orizontală (supraînălŃare) α − unghiul acŃiunii vântului cu orizontala Figura D. Această recomandare este valabila şi în cazul terenurilor denivelate acolo unde tablierul podului se află la o înaltime de cel putin 30m desupra terenului. unghiul α al vântului cu orizontală poate fi considerat egal cu ± 5° datorită turbulentelor.pentru un teren plat orizontal.6 Coeficientul de forŃă.6. Această valoare ia global în considerare influenŃa unei eventuale pante transversale a tablierului.(2) În absenŃa testelor realizate în tunele de vânt.z pentru poduri cu pantă transversală şi cu vânt înclinat [2].înălŃimea dtot poate fi limitată la înălŃimea tablierului. cf. cf. datorate turbulenŃelor. În această situaŃie: . (3) Alternativ. neŃinându-se cont de trafic ori de alte echipamente montate pe pod.2): 142 . .z este egală cu (vezi Figura D.

3) (1) Dacă este necesar. (8) Excentricitatea forŃei pe direcŃia x poate fi luată ca e = b/4.4 ForŃele din vânt pe tablierele podurilor pe direcŃia y (D.2.3.8 sau 4.2 Efectul vântului pe pilele podurilor (1) Efectul vântului pe pilele podurilor trebuie evaluat utilizând formatul general definit în acest cod de proiectare.4. se vor lua în considerare forŃele longitudinale ale vântului pe direcŃia y. a se vedea EN 1991-1-6. şi pentru eşafodaje.z = b . L (6) Nu va fi considerat factorul efectului de capăt (Vezi capitolul 4). a se vedea 4. 143 . trebuie luată în considerare o posibilă asimetrie a acŃiunii vântului pe astfel de elemente.9. D. D. se recomandă înlăturarea totală a încărcării de proiectare din acŃiunea vântului de pe acele părŃi ale structurii pe care produce efecte favorabile.4. (2) Se vor efectua calcule separate ale acŃiunii vântului în cazul situaŃiilor de proiectare tranzitorii în timpul fazelor de construcŃie când nu este posibilă transmiterea pe orizontală sau redistribuirea acŃiunii vântului de la tablier. 25% din forŃele din vânt de pe direcŃia x. Pentru valorile caracteristice din timpul situaŃiilor de proiectare tranzitorii.11.Aref.4 Pilele podurilor D.1(6)).1 DirecŃiile vântului şi situaŃii de proiectare (1) Pentru evaluarea acŃiunii vântului pe tablierele podului şi pe pilele ce le susŃin trebuie identificată cea mai defavorabilă direcŃie a vântului pe intreaga structură pentru efectul considerat. Pentru încărcările globale se vor considera prevederile punctelor 4. (2) Pentru tratarea cazurilor de încărcare nesimetrice. Valorile pentru forŃele longitudinale ale vântului pe direcŃia y sunt: pentru podurile cu grinzi cu inimă plină. 50% din forŃele din vânt de pe direcŃia x.x (vezi D. Dacă în timpul unor astfel de faze pilele susŃin părŃi de tablier sau de eşafodaj în consolă. 4. pentru podurile cu grinzi cu zabrele.6. D.3. (7) ÎnălŃimea de referinŃă este aceeaşi ca şi pentru cf.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful