ARGUMENT Tema aleasa ,,Rezervoare cilindrice verticale " are aplicabilitati in

industria petroliera, rezervoarele fiind folosite pentru depozitarea fluidului in parcuri de separatoare, depozite centrale si rafinarii. De la sonda pana la separatoare de gaze si titei si in continoare de la

Separatoare pana la rezervoarele grupurilor de conectare , la depozitele centrale si de la aceasta la rafinarii , titeiul se transporta prin conducte Conform clasificarii zecimale , titeiulile se impart in ; -clase - dupa continutul de sulf -subclase-dupa continutul de substante -grupe- dupa continutul de parafina -tipuri-dupa cantitatea benzinei -dupa cantitatea petrolului -dupa cantitatea uleiurilor . In schelele petroliere, titeiul curat sau murdar se depoziteaza in parcurile de separatoare un timp scurt, pana la umplerea rezervoarelor de total si apoi in parcurile de depozit , in scopul decantarii acestuia pentru a fi trimis la dezmultionare se fac in rezervoare. Fiecare rezervor va fi echipat cu scari metalice rezistente cu inclinare maxima de 50 grade fata de orizontala , prevazute cu balustrade si podele de odihna cu bariere , se interzice instalarea pe scari suspendate verticale. Colectarea titeiului in parcurile de separatoare si in parcurile centrale ale schelelor se face in rezervoare de diferite capacitati.
1

Dupa forma, rezervoarele pot fi cilindrice, verticale, sau orizontale si sferice., Ele se construiesc din tabla de otel nituita, sudata, sau prinsa in suruburi. Rezervoarele se mai construiesc si din alte materiale ca: beton simplu sau armat sau din lemn. Cele mai uzuale rezervoare sunt cele de forma cilindrica verticala, prinsa in nituri sau suruburi putand fi astfel demolate si refolosite, atunci cand este cazul, in alta parte. Rezervoarele sunt prevazute cu scara exterioara, cu gura de vizitare pe capac, cu platforma si balustrade de protectie a personalului care se urca pe rezervor pentru operatii de manipulare si cu o balustrade in jurul capacului la rezeroarele cu capacitate mai mare de 100 m. Rezervoarele care depoziteaza produse petroliere mai sunt echipate cu supapa de respiratie, dispozitiv de masurare a nivelului, dispozitiv de luat probe, opritor de flacari, racorduri de legare pentru introducerea spumei in interventie, in caz de incentiu. Rezervoarele sunt dotate cu serpentine de abur pentru incalzire. Pentru evitarea pierderilor de materii volatile in extractie este necesar sa se aplice regimul inchis de colectare, separare si transfer cu automatizarile necesare.

2

CUPRINS
CAPITOLUL PAG.

I. Notiuni introductive privind transportul titeiului prin conducte………………….....4 Depozitarea titeiului.......................................................................……………..….6 II. Rezervoare cilindrice verticale............................................................……...…….8 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. Notiuni introductive…………………………………………..…….…..........8 Clasificarea rezervoarelo…………………………………………...…...........…8 Constructia rezervoarelor………………………………….….………............9 Descriereare rezervoarelor………………………………………...……........10

III. Montarea, exploatarea si intretinerea rezervoarelor si repararea rezervoarelo...…13 IV. Protectia rezervoarelor impotriva coroziunii……………………………..……17 4.1. Coroziunea exterioara datorata solului……………………………………….18 4.2 Coroziunea interioara a rezervoarelor cauzata de lichide si gaze……….....….18 4.3. Metode de protectie impotriva coroziunii………………………………...…..18 V. Determinarea capacitatii de depozitare si a numarului de rezervoare intr-un parc de separatoare……………………………………………...20 VI. Norme specifice de securitatea muncii in depozitele de petrol..................……...23 ANEXE……………………………………………………………..………………...26 BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................31

3

simplitatea exploatarii mijloacelor de transport. de impuritati mai mari decat cel prevazut pentru predarea la rafinarii. .costul redus al transportului in comparatie cu cel al altor mijloace de transport folosite pe uscat: cisterne pe cai ferate.etc.simplitatea constructiei. titeiul se transporta prin conducte. - . cele mai simple si cele mai economice lucrari. montarea conductelor necesitand lucrari putin complicate si uniforme. . In tara noastra. . NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND TRANSPORTUL TITEIULUI PRIN CONDUCTE De la sonda pana la separatoarele de de gaze si titei si in continuare de la separatoare pana la rezervoarele grupurilor de colectare.predarea lui intreprinderii de transport in vederea pomparii la rafinarii. . cerute de rafmarii(continut de apa si impuritati solide. la depozitele centrale si de la aceasta la rafinarii. autocisterne. expluatarea conductelor fiind una din cele mai ieftine. un continut. El este pompat la depozitele centrale ale scheletelor unde este supus urmatoarelor operatii: tratare pentru a fi adus la conditiile de puritate. Avantajele transportului prin conducte sunt urmatoarele : -continuitatea transportului aceasta nefiind afectat de nici o interventie exterioara cauzata de intemperii. . titeiurile se clasifica pe baza a doua categorii principale : 4 . Titeiul separat in parcurile de separatoare are.durata scurta a transportului. maximum 1% din volum si continut de sare maximum 6 kg pe vagonul de titei curat). ci numai de ritmul instalatiilor de pompare ..I. Sortarea calitativa a titeiului Compozitia chimica a titeiurilor extrase variaza atat in ceea ce priveste natura componentiilor cat si in privinta proportiilor acestora in amestecul de hidrocarburi. in general.fiind un sistem inchis este etans evitandu-se orice pierdere .

. din care se obtine pacura cu temperatura de congelare cuprinsa peste +20° C.subclase . Sortarea calitativa a titeiurilor consta in colectarea separata a calitatii de titei produs. . - titei A3 titei neoctanic uleios (din care benzina cu cifra octanica sub 70 si uleiuri). diferentiaza titeiurile dupa aparatura proprie prelucrarii. mai in amanunt modul in care poate fi valorificat optim fiecare tip de titei.titei A4 titei neoctanic neuleios (din care benzina cu cifra octanica sub 70 dar nu si uleiuri). 5 .clase — dupa continutul de sulf. Dupa aceste categorii titeiul.exprimata prin temperatura sa de congelare obtinuta din titei.titei A2 titei octanic neuleios (din care benzina cu cifra octanica peste 70 dar nu si uleiuri). la randul sau in urmatoarele subclase : titei A! titei octanic uleios (din care benzina cu cifra octanica peste 70 si uleiuri) . in scopul valorificarii optime a fiecarui sortiment. Aceasta clasificare indica totodata.calitatea pacurii. titeiurile se impart in : .dupa continutul de substante . - Titeiul A se imparte. astfel incat sa fie posibil transportul separat al acestora pana la rafinarii. . b) tip B (semiparafinoase). petrol. Exista si o clasificare mai complexa -zecimala prin care se evidentiaza atat o gama larga de proprietati ale titeiului cat si ale produselor care se obtin prin prelucrarea acesteia benzina. Conform clasificarii zecimale. uleiuri. pacura. se imparte in : a) tip A (neparafinoase) din care se obtine pacura cu temperatura de congelare sub -15° C.

. De exemplu titeiurile parafinoase vor fi pompate la rafinarii care au in dotare instalatii de fabricare a parafinei. impuritati mecanice etc. . 6 . grupei si tipului titeiului respectiv.. pe langa hidrocarburi si cantitati diferite de apa. Formula de clasificare cuprinde noua grupe de cifre corespunzatoare clasei.. cele uleioase spre rafinariile dotate cu instalatii de obtinere a uleiurilor superioare. subciasei. De asemenea.dupa cantitatea petrolului.tipuri .dupa cantitatea uleiurilor.dupa cantitatea benzinei. se cunoaste ca titeiul obtinut intr-o schela contine.grupe . .dupa continutul de parafina .

.DEPOZITAREA TITEIULUI In schelele petroliere. verticale sau oblice.legatura si robinet de scurgere a rezervorului. uneori. prevazut cu camin de colectare a apei scurse. . inclinat. volumul rezervoarelor si numarul acestora. prevazute cu paliere.conducta de incarcare (incarcatorul) montat astfel incat rezervorul sa poata fi incarcat pe partea superioara. depinde de mai multi factori dintre care cei mai important! sunt: cantitatea. calitatile si sedimentele de titei care trebuie depozitate. pana la umplerea rezervoarelor de total si apoi in parcurile de depozit. realizate din metal. cat si la paliere sau pe platforma superiara. Fiecare rezervor este prevazut cu: scari exterioare. in interiorul rezervorului cu un sorb mobil. la o inaltime de 300-500mm de le fundul rezervorului si prevazuta cu doua robinete de sectionare. posibilitatile de manevra si traversare a titeiului in depozit. legata la manta.De obicei. in scopul decantarii acestuia pentru a fi trimis la dezemulsionare sau pentru a fi pompat in exterior. numarul conductelor de evacuare. montata in fundul acestuia si plasata intr-un canal al fundatiei.20m atat de-a lungul scarii. unul imediat langa rezervor si celalalt in fata digului.guri de vizitare. depozitarea titeiului se face in rezervoare. care poate fi: coborat sau ridicat cu ajutorul uni dipozitiv cu cablu. In virola inferioara a rezervorului sunt prevazute doua guri de vizitare. rezematori si balustrade inalte de 1. pentru masurarea nivelului de lichid din rezervor.conducta de golire (conducta de tregere sau de aspirartie). unde este lipsit de impuritati. - Sorburile mobile se folosesc in scopul pomparii titeiului de la niveluri superiare. Capacitatea depozitarii. . 7 . asa incat sa fie posibila alimentarea tragerii de la diverse niveluri ale lichidului. Conducta de tragere se prelungeste. titeiul curat sau murdar se depoziteaza in parcurile de separatoare un timp scurt. .

pentru incarcatorul de spuma (care serveste la introducerea spumei in rezervor pentru combaterea incendiilor). se evita evaporarea titeiului cauzata de imprastierea sa in timpul umplerii. supapei de respirartie.Incarcatorul este coborat in interiorul rezervorului pana la circa 200 mm distanta de fund. opritor de flacari. 8 . Rezervorul mai este prevazut cu racord. astfel incat rezervorul sa poata fi incarcat direct sub nivelul acestuia. Racordarii pentru intrarea aburului in serpentina de incalzire si de iesire a condenului.

1.II. In tara noastra se folosesc aproape exclusiv rezervoarele metalice construite din table de otel sudate.Ele se constraiesc. dar in cazuri mai rarea se pot construi si din beton simplu armat. acestea pot fi : Rezervoare de suprafata sau subsol.2. 2. in general din tabla de otel. semisubterane si subterane. datorita constructiei lor simple si ieftine.Clasificarea rezervoarelor Rezervoarele de depozitare a titeiului se pot clasifica dupa mai multe criterii: Dupa modul de montare a rezervoarelor fata de sol. Rezervoarele pot avea diferite forme: -cilindrice verticale -orizontale (cisterne ) -paralelipipedice -sferice -sferoidale cele mai folosite sunt insa rezervoarele cilindrice verticale. nituite sau imbinate prin suruburi.Notiuni introductive Rezervoarele sunt vase inchise care servesc pentru depozitarea lichidelor. Dupa forma de constructie sunt : -rezervoare cilindrice verticale -rezervoare orizontale -rezervoare paralelipipedice -rezervoare sferice -rezervoare sferoidale 9 . REZERVOARELE CILINDRICE VERTICALE 2.

Unul din materialele utilizate din ce in ce mai mult la constructia rezervoarelor este betonul. cu cruce interioara. incepand de sus in jos. Constructia rezervoarelor Rezervoarele se amplaseaza in asa fel incat sa se asigure exploatarea comoda a acestora. acesta reprezentand unele avantaje fata de otel cum sunt: -mentinerea unei temperaturi constante a lichidelor depozitate. fiecare virola este mai mare decat precedenta.Cel mai utilizat material la constructia rezervoarelor este tabla de otel. telescopica. fundul si peretele vertical. Inelul de fundatie se construieste cu o inaltime de cca. dupa felul imbinarii acestora. Rezervorul este format din mantaua cilindrica compusa din mai multe virole. -economia de metal etc.50m deasupra solului. Un rezervor cilindric se monteaza pe o fundatie de beton in forma de inel. bine tasat. Spatiul dintre bratele crucii de fundatie se umple cu nisip uscat. in care. 2. acoperind-o cu muchia superioara. accesul usor la ele si posibilitatea de prevenire si combatere a incendiilor. montarea cu nituri. ceea ce asigura evitarea sau micsorarea considerabila a pierderilor prin evaporare . 10 . Exista mai multe variante de montare a virolelor. cat si cea din capac si peretele se realizeaza cu corniere.3. 0. Acest tip de rezervor reprezinta dezavantajul ca nu poate fi demontat si mutat in alta parte. - montarea in nituri cu imbinare in trepte in care virolele invecinate se acopera succesiv din exterior si interior.

Capacul are o forma sferica sau conica si este prevazut la periferie. 11 . convex din tole de otel prinse in nituri sau sudate si prevazute in interior cu o sustinere de grinzi metalice radiale.montaj linistit. comod si simplu . . in timp ce rezervoarele mari se monteaza in nituri. Capacul se executa bombat. . din acest motiv. Mantaua are forma circulara cu axa verticala. rezervoarele de capacitate mica (pana la 50m3) care pot fi transportate cu totul se monteaza prin sudura. cu un inel din otel cornier prin intermediul caruia se asambleaza la partea superioara a mantalei. Ea este alcatuita din mai multe taroane suprapuse. fiecare dintre ele fiind formate din mai multe table. ca si fundul. numite virole. din cauza avantajelor reale ale acesteia : .capacul.4.. 2.fundul .economic de metal. Fundul are o forma circulara plana si la periferie este prevazut cu un inel de otel din cornier prin intremediul caruia se asamblaza cu mantaua.Descrierea rezervoarelor Un rezervor metalic cilindric vertical este alcatuit din trei parti distincte: .etanseitatea mai buna . mai ales la rezervoarele cu diametrul mai mare(de 200m3 ). sub cea a zapezii sau la o eventuala depresie cauzata si golirea rezervorului.montarea cap la cap prin sudura Se precizeaza ca montarea prin sudura tinde sa inlocuiasca montarea prin nituri. O grija deosebita trebuie acordata montarii capacului rezervorului care nu trebuie sa se deformeze sub greutatea proprie.mantaua . Un dezavantaj al rezervoarelor sudate este insa acela al lipsei posibilitatii de demontare si montare in alt loc.

rezervoare cilindrice verticale si rezervoare de forma sferica care au avantajul ca pentru o capacitate maxima necesita un consum minim de material. intercalandu-se la imbinari o garnitura din cauciuc panzat. in cazul utilizarii in sistem inchis sau al depozitarii lichidelor sub presiune. Rezervoarele cilindrice orizontale sunt folosite obisnuit pentru depozitarea gazolinei si statiile de dezbenzinare din schele si se construiesc pentru presiuni de lucru de 2-6Kg cm2 avand capacitati intre 20 si 60 m3. constructia metalica a capacului trebuie sustinuta de unul sau mai multi stalpi metalici. dar nu se dmite folosirea tablelor cu grosime mai mica de 4 mm. Rigiditatea imbinarii se obtine prin sina profilata stranse cu suruburi.Tablele pentru confectionarea rezervoarelor sunt din otel OL37 si au grosimi diferite.sferice sau sferoidale. La rezervoarele cu o capacitate mai mare de 100m3. La rezervoarele cu diametrul de peste 19m. Rezervoarele din beton se captusesc in interior cu un strat de tencuiala de ciment peste care se pot aplica substante impermeabile. se utilizeaza. capacele trebuie sustinute de o constructie matelica. asigurandu-se astfel si o foarte buna etanseitate. in functie de dimensiunile rezervorului. Rezervoarele asamblate prin suruburi se construiesc pentru capacitati pana la 1000 m3 si au avantajul ca se monteaza si se demonteaza rapid. Acestea sunt mai economice decat cele cilindrice verticale sau 12 . Grosimea tablelor rezulta din calculele de rezistenta.Cele mai utilizate rezervoare sunt cele construite din metal si anume cele cilindrice verticale pentru depozitarea lichidelor la presiunea admosferica si cele cilindrice orizontale. lichide. in special. tablele virolelor. rezistand la produse petroliere. Rezervoarele sferice se folosesc pentru depozitarea lichidelor volatile sub presiune. Capacele rezervoarelor trebuie astfel construite si dimensionate incat sa reziste fara sa se deformeze la sarcinile normale si la o depresiune de cel putin 40mm H2O. Pentru depozitarea titeiului si a produselor petroliere. In rezervoarele nituite. ale fundului si ale capacului se asambleaza.

consumul de metal pe metru sub capacitate de depozitare fiind interior celui necesar celorlalte.orizontale.000m . Acestea se construiesc din tole sau table de otel nituite sau sudate in virole pentru capacitati de la 10 la 1000m3. Rezervoarele sferoidale se folosesc pentru depozitarea volumelor mari de lichide construindu-se cu capacitati ce pot depasi 10. Presiunile de lucru pentru care se construiesc rezervoarele sferice sunt prevazute cu indicatoare de nivel. supape de siguranta. Rezervoarele cilindrice verticale sunt cele mai utilizate pentru depozitarea titeiului. toate montate etans. aparatura pentru masurat temperatura si pentru luarea probelor. 13 .

In interiorul inelului se formeaza un pat de nisip de granulatie mare. care nu pot fi transportate intregi. placile trebuie potrivite exact la orificile respective si presate puternic cu ajutorul unor suruburi fixate din loc in loc. Dupa montare si receptie. Dupa ce fundul este gata asamblat. asigurind. se lasa pe fundatie prin scoaterea treptata a busenilor. Nituirea se face manual pentru nituri cu diametral mai mic de 10 mm si pneumatic pentru niturile cu diametrul mai mare. Virola superioara gata asamblata se ridica cu ajutorul vinciurilor sprijinite pe un postament de dusumele bine solidarizat si al bustenilor de brad suprapusi si solidarizati cu scoabe metalice. Rezervoarele se monteaza pe fundatii construite din beton in forma de inel cu cruce la interior cu inaltimea la 0. de caramida sau din dig de pamant. sub care se introduce un bustean. Deasupra unor suporturi de busteni asezati pe fundatie se incepe nituirea placilor fundului pe corniera de baza. o etanseitate mai buna. rezervoarele care contin produse usor volatile se protejeaza contra incalzirii prin radiatiile solare. EXPLOATAREA. 14 . si continua cu asamblarea primei virole de sus si a tablelor capacului la corniera superioara. In jurul fiecarui rezervor se construieste un zid de beton. incepind ridicarea cu un vinci intrun punt al circumferintei. Construirea rezervoarelor prin sudare se face in acelasi mod. La montarea rezervoarelor mari. in acelasi timp. se aduc in locul de instalare demontate. se folosese prese hidraulice si alte dispozitive speciale de ridicare. Imbinarea prin sudare este mult mai simpla de executat. cu o inaltime corespunzatoare. Inaltarea rezervorului in constructie se face treptat. MONTAREA.5 m deasupra terenului pe care se reazema periferia fundului. si continuind apoi cu celelalte vinciuri pina se ridica tot ansamblul. pe care se aseaza fundul rezervorului. Rezervoarele mai mari. prin vopsire cu o vopsea alba in compozitia careia intra albul de zinc amestecat cu nisip cuartos.INTRETINEREA SI REPAREAREA REZERVOARELOR Montarea rezervoarelor. In vederea nituirii.III. pe o inaltime egala cu grosimea busteanului. in statii de depozit si rafinarii. astfel incat sa acopere capacitatea rezervorului in cazul revarsarii lichidului.

Are loc totusi o uzare lenta datorita coroziunii care se manifesta. inainte de a incepe lucrarile de reparare la rezervoarele pentru produse petroliere. timp de minimum 2 h. de pe manta si de pe capac. Prin deschiderea gurilor de vizitare se provoaca in interiorul rezervorului un curent de aer care antreneaza o parte din vaporii de produs petrolier. care devin neetanse.Numai dupa efectuarea acestor operatii este admisa intrarea muncitorilor in rezervor. rezervorul trebuie spalat prin umplere cu ape sau. In acest scop se asigura : etansarea capacelor rezervoarelor. Partea semifluida a depunerilor se spala cu un jet puternic de apa si se evacueaza din rezervor prin racordul de scurgere.ca nu exista nici un rise. pina ce probele de gaze luate din rezervor arata . Restul materialului gros se scoate din rezervor cu ajutorul galetilor sau al targilor. la canalizare. In timpul exploatarii trebuie asigurat un regim normal de functionare a rezervoarelor folosind la maximum capacitatea lor de depozitare. Curatirea rezervoarelor de produse petroliere trebuie efectuata cu respectarea stricta a normelor de protectie si tehnica a securitatii muncii. se blindeaza. Daca urmeaza sa se efectueze reparatii prin sudare. Defectiunile mantalei si ale capacului se remediaza. pe suprafata interioara a capacului. curatirea este obligatorie. este necesar sa se efectueze periodic curatarea acestora. In caz contrar. Repararea rezervoarelor. fara ridicarea 15 .in urma analizei .La exploatarea rezervoarelor de produse petroliere trebuie reduse la minimum pierderile prin evaporare. in special. prin sprituire cu ajutorul unui furtun. rezervoarele de ape si de produse petroliere au o durata de serviciu foarte indelungata (40-50 de ani) si pot functiona multi ani fara sa apara defectiuni sau scurgeri prin neetanseitati. reducerea temperaturii produsului depozitat in limitele admise si legarea supapelor de respiratie la colectorul de gaze sub vid al sehelei. luindu-se masuri speciale de protectie. rezervorul cu orificiile deschise se abureste timp de minimum 15 h. Daca exista instalatie de abur. Do asemenea. De asemenea. dupa curatire se face o aburire si o aerisire intense. de explozie. de obicei. In general. conductele de incarcare si descarcare si se deschid cele doua guri de vizitare. Intrucit cu timpul pe fundul rezervoarelor se depune nisip si huma. deplasarea fundatiei duce la ondularea fundului si slabirea nituirilor tablelor. Inainte de curatire se goleste prin pompare produsul petrolier din interior.

iar marginile tablelor. aplicarea prin sudare electrica de la interior a unui petic de tabla peste un orificiu provocat de coroziune sau peste o portiune de tabla foarte subtiata). ridicarea lui de pe fundatie. Dupa terminarea lucrarilor de reparatii coborirea rezervorului trebuie facuta cu grija. care se uzeaza datorita actiunii corosive a produsului depozitat. in general.prin suruburi montate cu saibe si cu garnituri de etansare din fir de azbest. Capetele niturilor se stemuiesc prin interiorul rezervorului. Pentru remedierea defectiunilor ivite la fundul rezervorului este necesara.rezervorului de pe fundatie.insa unele reparatii simple se pot face si fara ridicarea rezervorului (de exemplu. atit prin interior cit si prin exterior. In acelasi timp se cerceteaza si starea fundatiei. sub fund. ca la montare. De asemenea. Niturile rupte de pe manta sau de pe corniere se pot inlocui — dupa golirea rezervorului . completindu-se. Tablele cu perforari puternice se taie si se inlocuiesc. Rezervorul se ridica de pe fundatie cu ajutorul vinciurilor si al bustenilor de lemn. pentru aceasta fiind necesara ridicarea unei schele de lemn in interiorul rezervorului. astfel incit acesta sa revina cit mai exact in pozitia initiala in dreptul racordurilor conductelor exterioare. sau se sparge datorita 16 . Cu aceasta ocazie se controleaza si starea suprafetelor de etansare ale flansei si ale capacului. Tablele capacului perforate prin coroziune se repara prin aplicarea unor petice de table sudate. care se nituiesc din nou. lucrind din exterior asupra capului nitului. prin adaugarea de balast sau mortar. daca este cazul. Daca produsul curge pe la garnitura gurii de vizitare se string suruburile si daca curgerea nu inceteaza. rezervorul trebuie golit. Niturile care transoira se stemuiesc cu dalti speciale. anumite portiuni slabite ale fundului se taie si se sudeaza in locul lor alte bucati de tabla de aceeasi dimensiune. Pentru repararea unei crapaturi la una din virole se face o sanfrenare prinzind intreaga rupture pe toata grosimea tablei si santul astfel format se incarce cu cordoane succesive de sudura electrica. dupa ce se vor lua toate masurile corespunzatoare de protectie a muncii. Niturile rupte sau slabite ale fundului se inlocuiese (capul nitului se formeaza in interiorul rezervorului). Uneori este necesara repararea numai a serpentinei. pentru a se demonta capacul gurii de vizitare si a se inlocui garnitura.

. Pentru aceasta.Daca sparturile se repara prin sudare.Reparatiile se executa la fel ca la conductele sudate. Dupa reparare se executa proba de presiune a serpentinei.loviturilor de berbec care apar cand aburul vine brusc in contact cu apa ramasa eventual in tevi.produsul din rezervor poate patrunde in serpentina. diminuind calitatea produsului. inainte de reparare este necesara golirea rezervorului si blindarea serpentinei sparte atat la intrare cat si la iesire. timp de cateva minute. -vaporii de apa trec prin sparturile tevilor. 17 . rezervorul trebuie curatat si pregatit pentru lucru de foc. fapt care poate provoca urmatoarele neajunsuri : .incalzirea produsului nu se mai face in conditii normale . scurganduse la canalizare odata cu apa condensata . cu abur.

cu umiditatea . Coroziunea atmosferica. . acoperirea exterioara poate juca rol si ca protectie antisolara. a diferitelor lichide din interiorul rezervoarelor. Toate suprafetele exterioare ale rezervoarelor aflate in contact direct cu atmosfera sunt supuse coroziunii datorita umiditatii din atmosfera. trebuie ca suprafata metalica sa fie curatata de impuritati (rugina. PROTECTIA REZERVOARELOR IMPOTRIVA COROZIUNII Coroziunea provoaca degradarea rezervoarelor metalice . variind dupa mediul coroziv care actioneaza asupra metalului. daca in materialul protector se adauga anumiti pigmenti care maresc puterea de reflectare a vopselei. Daca protectia se extinde la parcuri cu un numar mai mare de rezervoare. problema este aceeasi ca si la rezervoarele individuale.care joaca rolul de electrolit . exterioara.in diferite forme.rezervoare folosite in instalatiile de desalinizare chimica a titeiului. Viteza de coroziune variaza foarte mult cu impuritatile aflate in atmosfera. grasimi. In toate cazurile. in locuri lipsite de etanseitate. Protectia catodica se aplica la urmatoarele instalatii: . Pentru a se asigura o cat mai mare adeziune a vopselei pe metal. Coroziunea exterioara a rezervoarelor mai poate fi cauzata si de scurgerea accidentala. necontrolata. pentru a opri coroziunea exterioara a rezervoarelor este suficient sa se impiedice posibilitatea ca umiditatea din atmosfera sa vina in contact cu suprafata metalica. 18 .care sunt baza depozitelor de titei si produse petroliere .IV.cu temperatura ambianta si cu starea suprafetei metalice. etc) Pentru cazul cand rezervoarele trebuie sa fie ferite de incalzire prin radiatia solara.rezervoare de depozitare pentru titei si carburanti asezate pe sol sau ingropate.

Protectia a dovedit ca este cea mai economica solutie este combinarea protectiei catodice cu aplicarea stratului protector. in rezervoarele de titei (murdar) se gaseste apa sarata. Protectia rezervoarelor contra agesivitatii corozive a solului se poate face prin invelisuri sau acoperiri. de rezistenta electrica la interfata metal-sol. de temperatura pe aceasta interfata de scurgere a unor curenti electrici. Viteza de coroziune pe suprafata de contact intre metal si sol depinde de agresivitatea coroziva a solului. Interiorul rezervorului este supus coroziunii mai intense din cauza ca.1. de obicei. de obicei. pe care ii pot colecta conductele ingropate in sol.lmA/m2.2.4. aceasta densitate scade sub 0. mediul coroziv il formeaza gazele umede care umplu spatial liber deasupra lichidului depozitat in rezervor.Coroziunea interioara a rezervoarelor cauzata de lichide si gaze. 4. curentul de productie necesar scade foarte mult. Daca izolatia este bine executata. Coroziunea exterioara datorata solului. iar in cazul cand izolatia descrisa mai sus este bine executata.5% are. conectate la rezervoare. procum si cu ajutorul protectiei catodice. la fel ca si la conductele ingropate in sol. Pentru interiorul capacelor. 19 . densitatea curentului de protectie este >=100mA/m2 si depinde de gradul de corozivitate al solului. La rezervoarele de depozitare a produselor petroliere si a titeiurilor cu un continut de H2S mai mare de 0. deci mediul coroziv este mai agesiv decat pe restul virolelor in contact cu lichidul depozitat in rezervor. loc o puternica coroziune a suprafetei interioare a capacelor de rezervoare. Interiorul rezervoarelor si a instalatiilor aflate in interiorul lor se pot coroda din mai multe cauze. Cand nu se aplica izolatia pe suprafata metalica.

3. Metode de protectie impotriva coroziunii. 20 . cand lichidul din rezervor este titeiul murdar sau apa sarata.4. se poate realiza prin acoperirea fundului cu un strat isolator. Protectia fluidului de rezervor. Metodele de protectie pentru interiorul rezervoarelor sunt diferite. iar criteriile folosite in aceasta alegere sunt mai ales eficacitatea si aspectul economic. Stratul izolator pe fundul rezervorului se poate face din ciment peste care se toarna un strat subtire de bitum.

v cm Is. murdar sau curat. va fi: sau. Determinarea capacitatii de depozitare si al numarului de rezervoare intr-un parc de separatoare si intr-un depozit de rezervoare de titei Ciclul tehnologic de lucru al rezervorului pentru colectarea si depozitarea titeiului se compune din trei operatii : umplerea rezervorului si scurgerea concomitenta a apei libere . Durata fiecarei operatii din care se compune ciclul rezervorului nu este constanta. din numarul celor montate in parcul de separatoare.este V [m3 ] timpul de incarcare va fi : Timpul de decantare al suspensiilor solide de la nivelul maxim de titei din rezervor la adancimea H. in cm2/s . Totalitatea operatiilor in rezervoarele depozitelor de titei reprezinta ciclul tehnologic al depozitului. ea depinde de cantitatea de titei care vine in centrul dat.V. de marimea particulei teoretice in suspensie. luand in consideratie formula: in care m este coeficientul de viscozitate cinematica a mediului in care se produce decantarea suspensiei. care vine in parcul de rezervoare. Q [m3/zi] . asfaltos etc. decantarea si scurgerea apei libere. de vascozitatea titeiului. si anume : [ Daca volumul unui rezervor. de debitul pompei cu ajutorul careia titeiul se trage din rezervor spre destinatie. de calitatea titeiului. cu viteza de depunere U. 21 . de natura titeiului parafinos. Timpul de incarcare al unui rezervor se determina in baza volumului mediu orar de titei. care se separa in timpul decantarii si golirea rezervorului. care se depune de la nivelul maxim superior de titei in rezervor.

diametral particulei. durata de depunere a suspensiei —cand celelalte conditii sunt egale poate sa varieze in limite largi. t3. La acele valori ale viscozitatii titeiului. Debitul pompei se determina in baza sarcinii maxime posibile pe zi. trei. prin care titeiul este evacuat din rezervor in statia urmatoare sau direct la rafinatii.A .Dupa cele expuse rezulta ca ciclurile tehnologice de lucru ale rezervorului depind in parte de valoarea t2. Acest lucru permite ca productia zilnica de titei sa se colecteze intr-unul din rezervoarele parcului si sa se construiasca un ciclu tehnologic mai rational. numarul lor se determine in special pe baza duratei de 22 .-t2 Debitul pompei va fi : q= Durata de lucru a pompei pe zi.greutatea specifica a particulei. Timpul de golire al rezervorului este in functie de debitul pompei. la un rezervor. patru si chiar mai multe rezervoare. γp . Din egalitatea obtinuta rezulta ca timpul de decantare al suspensiei este direct proportional cu inaltimea de decantare si cu coeficientul de viscozitate proportional al titeiului si invers proportional cu patratul diametrului particulei de suspensie. care se intilnesc in practica. va fi t4.Volumul fiecarui rezervor se admite aproximativ egal cu volumul de titei ce revine in parcul de rezervoare in timp de 24 ore. γm . Din aceasta egalitate rezulta : t3=24. Intr-un parc de "depozitare pentru aceeasi cantitate de titei. se pot monta doua.greutatea specifica a mediului. in cm. respectand egalitatea : deoarece ciclul tehnologic al rezervorului trebuie sa dureze cel mult o zi.

23 . Cu ajutorul tabelei 2 se poate determina numarul de rezervoare in functie de durata de decantare t2.decantare. Capacitated totala a rezervoarelor parcului pentru productia de titei trebuie-sa fie egala cu volumul de titei ce vine in parc in timp de minimum 3 zile. flind data marimea teoretica a particulelor in suspensie si durata t3 de lucru a pompei pe zi. Tabela 2 Numarul de rezervoare intr-un centru de colectare NamSrul ciclului tefanologic * 1 2 3 4 5 6 7 8 Durata de Num3rul" Durata de decantare. h f 16 12 24 18 12 24 16 • 15 Din tabela 2 rezulta ca ciclurile tehnologice cele mai eficace sunt 3 si 6. buc ~ uaui " 4 6 8 10 12 12 14 14 2 2 3 3 3 4 4 5 12 12 8' 8 8 6 6 5 • Durata de pom pa re sail jjolire. h rezervoarelo incarcare a r. in care caz pompa utila lucreaza 24 h.

Orificiul de marime si colectare. Accesul in depozite este permis numai persoanelor cu distributii de serviciu in conditiile respectarii prevederilor normativului de prevenire si stingere a incendiilor. -podelele cu balustrada (legate de podetul principal) la supapele de siguranta si ale armaturii din exteriorul podelelor orizontale. Se va asigura iluminare de siguranta sau lampi de siguranta in constructi de antiex. presa din rezervor va avea capac si inel din materie neferoasa. Capacul fiecarui rezervor poate fi prevazut cu: -podele orizontale cu balustrade si borduri la gura de aerisire. caminele de colectare a apelor meteorice si a scurgerilor accidentale de titei din interiorul digurilor si rezervoarelor scari si podele peste claviaturi Toate instalatiile din claviaturi vor fi illuminate in conformitate cu normele si normativele in vigoare.VI. Rezervoarele din depozit vor fi prevazute cu: • conducte de golire si robinete actionate din afara digurilor • caminele si canalele de scurgere acoperite cu gratare sau capace rezistente.Norme specifice de securitatea muncii in depozite de petrol Depozitele de titei vor fi prevazute cu: instalatie de colectare-evacuare a scurgerilor. Supapele de respiratie si opritorul de flacari de pe capacele rezervorului vor fi controlate de doua ori pe luna. Toate echipamentele din depozit vor avea instalatii de legare la pamant verificate si intretinute conform normativelor in vigoare. supape aspiratie-respiratie si opritorul de flacari. 24 .

prevazute cu balustrada si podele de odihna cu bariere.Fiecare rezervor va fi echipat cu stari metalivce rezistente cu inclinare maxima de 50 grade fata de orizontala. 25 . se interzice instalarea pe scari suspendate vertical.

ANEXE FIGURA 1:Rezervor pentru produse petroliere FIGURA 2:Supapă de respiraţie hidraulică FIGURA 3:Supapă mecanica de respiraţie FIGURA 4: Opritor de flăcări FIGURA 5: Armaturile rezervoarelor 26 .

7 — cablu. 9—■flotori 10 — scurgere. 11—miră de măsurare. 1. 4—conductă. de tragere (şi împingere).Fig. 2—fund. 8 — sorb oscilant. 12 — gură de vizitare. Rezervor pentru produse petroliere: 1—manta. 5 — conductă de umplere. 27 . 3 — capac. 6—rolă.

28 .Fig. 2 Supapă de respiraţie hidraulică — corp. 2 — capac. 5 — culoar. 3 —camera cu ulei interioară. 4 — camera exterioară.

2 — supapa de vid Ieşire spre supapa de respiraţie 29 . 3 Supapă mecanica de respiraţie 1 — supapă de suprapresiune.Fig.

4 Opritor de flăcări . 30 . 1 – corp. 2 – placi ondulate.Intrare din rezervor Fig.

19 – podet 20 – podet (la echipament de aerisire) . 21 – legarea electrica la pamant. 17 – dispozitiv de luat probe. 13 – racord de scurgere. 7 – indicator de nivel. 5 – racord de tragere. 5 Armaturile rezervoarelor 1 – gura de vizitare. 6 – racord de egalizare a presiunii. 9 – supapa mechanica de respiratie. 2 – gura de lumina. 18 – scara. 31 .Fig. 8 – racord de aerisire. 14 – racorduri pentru incarcatoarele de spuma. 15 – racord intrare arbur. 10 – opritor de flacari. 3 – gura pentru luat probe. 16 – racord iesire condensat. 11 – supapa de respiratie hidraulica. 12 – sorb mobil (eductor). 4 – racord de impingere.

At. 1957 Extractia titeiului. 1978 Manualul inginerului petrolist. M. utilaje si instalatii pentru Foraj-Extractie Ing. Metsch Ing. R. G. Dragulescu. 1962 32 . 1974 Masini. R. R. Baluiescu Bucuresti. Bucuresti.Bibliografie: Extractia. T. A. N. Constantinescu. tratarea si transportul titeiului si a gazelor Ing. Bucuresti. Petcovici Ing. Editura tehnica. Dragulescu Ing. Editura tehnica. Tariu Bucuresti. Ion Toma Bucuresti. Purcel Ing. 1978 Indrumator pentru transportul si depozitarea titeiului si produselor Ing. XVI. vol. Mocuta Ing. Cap. Dragotescu. Ioachinciuc. V. 46.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful