SURSE DE ALIMENTARE

Sursele de alimentare sunt utilizate în măsurările electrice ca surse etalon de tensiune, surse de activare pentru măsurarea mărimilor pasive din punctul de vedere metrologic si surse pentru alimentarea montajelor electronice în curent continuu si determinarea punctului static de funcţionare (P S F). Utilizarea ca surse etalon a fost prezentata în capitolul l (v. subcap. 1.4). în cele de fata se prezintă la modul general sursele de alimentare a căror schema bloc (compusa din transformatorul de reţea, circuitul de redresare, stabilizatorul de tensiune si filtre, mai puţin elementele de reglare si comutare) este arătata în figura 3.1.

11

o—i —

Transfoi — mator de re ţea

Circuite de redresare

Filtru

— L- Stabili 0- 1 1 zator

Redresor

.J

-

LSarcjn â

Fig. 3.1

Transformatorul este cunoscut de la cursurile "Maşini si acţionari electrice" si 'Tehnologie electronica" (unde se face si un proiect de transformator de reţea). Blocul de redresare se realizează după scheme care au fost predate la cursul "Circuite si dispozitive electronice", unde sunt tratate si filtrele de netezire si schemele stabilizatoare de curent si tensiune. La acelaşi curs sunt prezentate si schemele de redresare reglabile, în paragraful etaloane de tensiune din capitolul l au fost prezentate si doua scheme de stabilizatoare. De aceea, în continuare, se vor prezenta numai indicii de performanta si calitate ai surselor de alimentare, procedeele de determinare a lor si câteva scheme practice ale unor surse de alimentare.

3.1. REDRESOARE MONOFAZATE
Redresoarele monofazate au schema bloc arătata în figura 3.2. Transformatorul modifica mărimea tensiunii alternative si izolează circuitul de reţea. Redresorul propriu-zis este circuitul neliniar care transforma tensiunea alternativa din secundarul transformatorului într-o tensiune cu componenta continua U0. Filtrul trece jos "netezeşte" forma de unda reducând componentele alternative ale tensiunii de ieşire (u-) .

150
o — o

Măsurări electronice

r i i i 1

•1,6
E tajul Transfo rd e m to l d a ru e re ţea redresare R d s ru m n fa a e re o l o o z t Filtrul trece Jos l

r ------ 1
| |

juJuc
0

>

ir

iISardnţJ.i ii

i=lQ Fig. 3.2

Privit dinspre bornele de ieşire, redresorul accepta, în curent continuu, o schema echivalenta ca aceea din figura 3.3. Dependenta tensiunii continue redre_ -T Mo, o-----sate C/o de curentul de sarcina 70, numita caracteristica externa (fig. 3.4,a), poate fi Redresorul ca sursă neliniara, caz în care rezistenta de ieşire R0 de tensiune continuă (fig. 3.3) nu este constanta si este asociata Fig. 3.3 tangentei la caracteristica externa pentru un curent de sarcina 70 dat. Ea poate fi determinata prin măsurări cu un montaj ca cel din figura 3 A J). Forma căzătoare se datorează: căderii de tensiune pe rezistenta interna R, (echivalenta) a sursei de alimentare, depăşirii limitelor etajelor stabilizatoare, fluxului de scăpări din tranformatorul de reţea, rezistentelor de contact etc.

gol
( D > ff l

n
3 n
M JU

C B

o

tUn

Curentul de sarcină a

Fig. 3.4

Cu acelaşi montaj se măsoară si rezistenta interna:

*,=.*"*
Ca mărimi de interes în ceea ce priveşte performantele redresorului, se menţionează randamentul redresării: r| =

rabsorbiîale Ia reţea

componenta continua sau valoarea eficace a componente i alternativ e componenta continua în figurile 3.2 ) .7 se reprezintă schemele redresoarelor monoalternanta (fig.8.5 u < t )Rj n ătate Se considera caracteristica diodei semiconductoare liniarizata ca în figura 3.7 curentului de sarcina (z) sunt prezentate în figura 3. 3. iar tensiunea redresata este de 71 forma: M (O = Ri(t) = C/o + componente alternative. 3. Transformatorul are primarul cu nv spire si rezistenta rt. n2. 3.t-2 'Al Kt) \ legCt) Kt) \ - rn D l• ) _ 7 1 E= —E ? i ^^ n 1 j (n^^rg pe jum r\ Fig. tensiunii redresate (u) si Fig.5).7). dubla alternanta cu transformator cu priza mediana în secundar (fig.9.1 ) unde — este valoarea componentei continue. 3. 3.Surse de alimentare 15 1 si factorul de ondulatie al tensiunii si al curentului de sarcina. secundarul cu n2 spire si rezistenta r2.5 la 3.) si a redresorului în punte (fig.6. Aici modelul curentului de sarcina corespunde dezvoltării în serie Fourier: i(f)=I„\- l cosco? 2cos2co? 37C (3. Pentru redresarea monoalternanta formele de unda ale tensiunii electromotoare (e2~). adică: amplitudinea componentei alternative de frecventa minima y =. (3.

9 Pentru celelalte doua scheme (de redresare dubla alternanta) formele de unda sunt cele din figura 3.5) Fig..6 ) Fig. 3.1 71 o---------> (3. 71 371 1571 (3.10 .152 Măsurări electronice U u .4) iar Rj' este rezistenta serie totala definita prin relaţia: (3.3 ) (3. 3. 3.8 Fig..10. iar curentul de sarcina are modelul: (2 4 4 i(t)=IM\ —+—cos2co?--------cos4co? + .

electrice Caracteristica externa. / AO Tensiunea inversa maxima pe diode.2) unde: 9F Jl - 71 u (3.1. pe care îi arătam în tabelul 3.• — 1+> . / Randamentul redresării.Surse de alimentare 15 3 Tensiunea redresata are o dezvoltare în serie de forma (3. 3. Io ~~ E2 !± =±M_ 2 7C !± =±M_ 2 7C UR M Frecventa minima a componentelor alternative Factorul de utilizare al transformatorului. E JJ U E2 K'7 K RI 2 R . i '0 0 i '0 (n Y * '= . 7T 71 12 71 4 1 + f) ( 4 1 + f) ( IM IM IM IM . 3. l Principalii parametri ai redresoarelor fără filtru \v Schema Mărimile s.5) Redresorul dubla alternanta cu priza mediana în secundar (flg.7 ) o Din cele de mai sus rezulta cu uşurinţa principalii parametri ai redresoarelor fără filtru.7) T. £ r 2E2 £2 CO 7C co 27C CO 7C 471 771 2V2 7 71 8 TI2 .\ r l + r2 (i ") Curentul maxim prin sarcina. / AM Curentul mediu prin diode. IM Curentul mediu prin sarcina.• * + 2 (l ") E2 R + Rt ' IM 71 IM_ (n Y Ri'=Ri + \—\ ri + r (l ") E2 R + Rt ' 2/M 7C IM o "<u 2 y U 0 K ( «2 Y Ri'=Ri + \-2..6) U u 2E2 Redresorul dubla alternanta în punte (flg. T) Curentul maxim prin diode. E 2 R+ Ri' 2/M 7C IM 2 71 8 +f 0 . U0=U 0(I0) Redresorul monoalternanta (flg. Tabelul 3. 3. /0 Valoarea efectiva a curentului prin sarcina.

Filtrarea cu „filtrucapacitate" se realizează aşa cum rezulta din schemele din figurile 3.154 Măsurări electronice Date utile pentru proiectarea transformatorului de reţea sunt cele prezentate în tabelul 3. Idealizarea consta în neglijarea rezistentei echivalente serie ( R. în figura 3. = °' 7- 4-. 3.11 Pentru „netezirea" curentului se utilizează filtre capacitive.13 sunt prezentate formele de unda idealizate pentru redresorul monoalternanta. E2 E 2 71 EI 2E2 2E2 7C TlR 2E2 2E2 7C TlR tVo Valoarea efectiva a tensiunii în secundar Valoarea efectiva a curentului în secundar Puterea aparenta totala în secundar Factorul de utilizare al TlR E2 —= (jumătate din înfăşurare) c1 1 /2 £2 R E 2 •fi E 2 R^2 El 2R 40 ^ .8 Jl2 — — (jumătate din înfăşurare) E± -2 x — 2l 2-J2R 4 El 2i/2R 9. =0)._ puterea de curent continuu în sarcina puterea aparenta în secundar Fig. In ambele situaţii tensiunea rezultata maxima (în gol) este E2.2. 71 Factorul de utilizare al transformatorului este definit astfel: . .11 si 3.2 Date utile privind proiectarea transformatorului de reţea Schema Mărimea electrica Monoalternanta Dubla alternanta cu priza mediana în secundar Dubla alternanta în punte Puterea de curent continuu în sarcina.29 n Saturarea miezului datorita curentului continuu în secundar ~ t) <-ir> S 2 "' 2 y 71 . unde s-a neglijat Rf' în raport cu R . Tabelul 3.12./T v ^-057 2 5 7 Randamentul redresării (comparaţie) Observaţii Ar = 0.

Surse de alimentare 15 5 uCt) R Fig. 3.13 .12 Fig. 3.

dioda .pentru a suporta curentul. s *^ •^ ^ ^ ! Dublă 0. iar pentru schema dubla alternanta cu transformator cu priza mediana sau în punte . Daca se introduce o rezistenta serie suplimentara (pentru limitarea curentului la pornirea schemei). b. a. Pentru o rezistenta de sarcina R data se va alege condensatorul C pentru a satisface Jinpus .156 Măsurări electronice Prin calcule se deduc.a. precum si caracteristicile tensiunii redresate C/ 0 = /2(rotfC). Ele se pot reprezenta grafic aşa cum se vede în diagramele din figurile 3. în figura 3.14. în aceasta ipoteza simplificatoare. aceasta se va include în valoarea lui RI . c. d. 1. Dependentele factorului .15 sunt prezentate nomograme pentru tensiunea continua normată (pentru schema monoalternanta fig.14 O proiectare mai precisa se face pe baza unor curbe calculate cu luarea în considerare a rezistentei RI (care are valorile din tabelul 3.2 ^ 0 C . 3.1). 3.0 10 wRC 100 1000 1000 1.5 0 ^^ o o r I t n ţ a • • H .pentru a asigura tensiunea t/o ceruta la bornele sarcinii.15.0 10 100 10 Fig.1 CJRC Al te rn an ţa " •• ^ ^ _ **» « v 1.?i = fi(TRC). caracteristica unghiului de conduc ţie ? = ?2 . a factorului de ondulatie y=/3(cotfC) si a raportului IAN/IAO = f4((aRC). Rezultatele sunt aceleaşi pentru schema în punte si pentru cea cu transformator cu priza mediana.l5. i N \ 0.fig 3. iar tensiunea în secundar E2 .b.0 0 ^^ =* .

8 ) =-(sine-6cose).60 ID 5 0 0. 3.l5. 3.d. deci u(t}= U0 = const. (fig. respectiv.0 10 URC 100 100 0 Fig.c si .15. 100 90 80 70 B 60 :? 40 30 20 10 1000 10 0 90 . a. b O a treia posibilitate de calcul include efectul rezistentei serie.1 1.15.16). dar presupune capacitatea C suficient de mare pentru ca pulsaţiile tensiunii redresate sa se neglijeze într-o prima aproximaţie. 80 cxj7 0 L J ^.3. (mE2/Rl} TI . Se obţine: (3.respectiv .Surse de alimentare 15 7 de ondulatie y si. a raportului IAN/IAO de coftC se reprezintă grafic ca în figurile 3.

'vJţ^S ^ W 1 v NV n 10 20 30 wRC \Ss vS 'h.3 0. — S "j|j "s^ Mono A Dublă alternanţa ? s/R < ^ţ 0'1 r!s vv w VIO 100 70 50 30 20 10 7.0 100200 \ \ "Jo sS !\\\ 1000 100 0 100200 n=l pentru rt=2 pentru dublă alternantă Fig.17^.03.17 fi. . în ambele scheme.0 2.în figura 3.0 3.0 2. c. Semiunghiul de conduc ţie 6 este reprezentat în figura 3. 3. caracteristica externa normată.în figura 3.11 ) unde: m = l pentru redresorul monoalternanta si m = 2 pentru redresorul dubla alternanta.2 n1 u . d . .10 ) mR (3.158 Măsurări electronice 7t(l .5 0.COS 6) I AO sin6-6cos6 (3.0 0. s Âi > ^ N ' ^ A iţ S^' SS\ "V ^\ \S Jv ^\ .17'f. iar raportul curenţilor .15.

05 0.Surse de alimentare 15 9 Ae2<tX.18): y=.05 0.1 X *f .04 0. 1.16 .0 0. m onoalternair =£ dubla alterna cu^ 60 o n .OQ5 0.050..03 0. 3.s** ** ''' Fig 3. U --' LJ .005 0. 3. fig.. T). .0 2 V 3 ) S " < • • 0..010.12) [/n AU n-e .u<t> U0 „ =1 nţc.4 0 n .06 0.02 0..02 R..2 -- n i 3-S — — 5 n=l ri o noal tern curta m=2 dubla alternantei O 0.' 0. (3..01 0.07 <R|'b 1 2 1 0 2 N S s s o Ls z ^ n° u 35< n ^ u ^ m =1 M=£ monoal'ternan ţ o dubl ă ţa oltefnan 4 =0 0.01 0.17 0.1 Factorul de ondulatie pentru montajul monoalternanta este (v.02 Rf/nR c Fig. n .

3. în prima etapa se calculează tensiunea continua C/0 si pulsaţiile A U la bornele lui Ct la fel ca la schema cu „filtru-capacitate" cu C = Cl si rezistenta de sarcina R + Rf . 3. •f .19.160 Măsurări electronice iar pentru dubla alternanta: 7C-29 (3.15 ) m (f>RC2 f (m = l pentru monoalternanta si m = 2 pentru dubla alternanta).13 ) Formulele de mai sus sunt valabile pentru valori mai mici ale lui 6 (C mare. calculul se face în doua etape.R A U = R R+R . Redresor non< sau dubi alternantă AU Fig.19 în a doua etapa se calculează U0 si AC/ cu relaţiile: „• «R ef . m coC (3.18 In cazul redresorului cu filtru în TC.14) (3. ca cel din figura 3. uC -t) Fig. pulsaţii mici).

21.21 Aw. respectiv ILm . K=\RL dat pune în evidenta influenta rezistentei de sarcina.20 Limitele de variaţie (valoare minima. Ai. iar R0 cât mai mica. este aceea din figura 3. Variaţiile mărimilor electrice se notează cu Au. 3.coeficientul de stabilizare: s =M> Au0 A/L=0 (3. cu tensiunea de intrare si respectiv curentul de sarcina este descrisa de următorii parametri: ..2. privit de la bornele de ieşire.20) sunt tensiunea si curentul de intrare (u. Este de dorit ca S sa fie cât mai mare. Valorile nominale se notează cu litere mari. AiL . ILM . maxima) pentru tensiunea de intrare si curentul de sarcina se notează UIm . l "o =—— Ai. ^ 1 AUQ j |R. 3.17) Schema echivalenta a stabilizatorului. STABILIZATOARE DE TENSIUNE Parametrii unui stabilizator de tensiune (fig 3.Surse de alimentare 16 1 3.16 ) definit la curent de sarcina constant.. notat cu K si definit prin: A n. . A « 0 Fig. 1i i i \ Pi .Au0. z/). Variaţia incrementala a tensiunii stabilizate u0. h n Stabilizator de tensiune Y 1 \ O' Fig. UIM . tensiunea de ieşire (w0) si curentul de sarcina iL prin sarcina RL.=0 (3. Un alt coeficient de stabilizare. rezistenta la ieşire: r .

)• . P e n t r u m ă s u r a r e z i s t e n t e i i n t e a nset a b i l i z a t o r u l u i d e t e n s i u n e . Calculul dinamic (de semnal mic) al lui S se poate face cu ieşirea stabilizatorului pusa în gol. ).2 2 .23 &. Fv=- (3. (3. Pentru determinarea factorului de stabilizare. . notat cu Fv si definit prin: AU. = IL\R -I.. n o t a t a c u a r R: s i d e f in ita p rin : Z •tu R -ist U . Randamentul stabilizatorului este dat de relaţia: [/ „/.162 Măsurări electronice Se vede ca poate fi calculat punând R L ^°° în expresia lui K . se foloseşte montajul indicat în figura 3.. unde A/L este data de diferenţa celor doua indicaţii ale ampermetrului A pentru doua valori diferite. P ro te ja re a su rse i se fa c e p rin lim ita re a c u re n tu lu i la o v a lo a re fix a .21 ) R. a şa c u m se a ra ta în curentului d iag ram a d in fig u ra 3 . iar variaţia de curent este data de cele doua indicaţii ale ampermetrului AL.2 2 (d rea p ta 'întoarcerea* î n t r e r u p t a ) . R. a şa c u m se v e d e în fig u ra 3 . e v e n tu a l Un p ro g ra m ab ila . S biliza a ta re E x ista si carac teristic i cu /tensiunii lim ita re „ p rin în to a rc e re " . Variaţia de tensiune AC/ L este indicata de voltmetrul V pentru doua valori diferite ale tensiunii de intrare (U.si U\): AU L =V L -V 2 =V\ U .c u re n a L ita a / im re tu lu i d e ie şire .19) C ara cte ris tic a d e ieşire a u n u i stab iliza to r d e ten s iu n e este a p ro x im a tiv o riz o n ta la.23J). î = l Trr â- (3. 3.=const. si U\ (A/£ = /£|£/ -ILu. RL si RL .2 2 M0 = O ~ ~ *L ='-s e (v a lo a re a c u re n tu lu i is c d e p i n d e d e s c h e m a m o n t a j u l u i ) .20) A/t se foloseşte montajul reprezentat în schema din figura 3. P r i n „ î n t o a r c e r e a " c u curentului ren tu lui se înţe lege o m icşora re a —K l u i i L ( c u r e n t u( lk i e ş i r e ) a s t f e l c a : sc F ig.-V\ v \.la C/.ale sarcinii (M.

3. Stabilizatorul parametric în schema din figura 3. .2.* — ^ Sursa de tensiune etalon Kete a °\ U~ U- Reţea L «L J Reţea 3. "L —»- Fig. curentul maxim (determinat de puterea disipată maxim admisibila). .Surse de alimentare AU. 3. curentul minim.24^?).a dioda stabilizatoare de tensiune (dioda Zener) este exploatata în porţiunea caracteristicii în care tensiunea la borne este aproximativ constanta (fig.1.24. coeficientul de variaţie al tensiunii cu temperatura si rezistenta dinamica Re.24 Parametrii diodei sunt: tensiunea nominala standardizata. 163 /~ ^ Stabilizator de tensiune năsurat (\ i l .

alegerea diodei se face în primul rând pe criterii de coeficient de temperatura sau rezistenta dinamica. . 3. tensiunea stabilizata este mai mare decât tensiunea pe dioda Zener folosita ca element de referinţa. Stabilizatoare electronice cu tranzistoare Se realizează după o schema ca cea din figura 3. Pentru U z > 6 V se pot pune în serie cu dioda Zener una sau mai multe diode pn deschise. Schema din figura 3. unde tranzistorul TI amplifica diferenţa între un eşantion al tensiunii de ieşire si tensiunea de referinţa. 3. este indicata în figura 3. în acest mod se reduce efectul variaţiei tensiunii de intrare. pentru a asigura compensarea termica în jurul unui anumit curent de lucru. Variaţia coeficientului de temperatura a în funcţie de tensiunea de stabilizare U.2.27. Concomitent.26 în schema următoare din figura 3. DZ2.25 Ultimele doua mărimi depind de curentul de lucru I L .164 Măsurări electronice 10 5 O a a/grcD -5 -10 ~Â 10 14 18 Fig. Fig. Ca urmare.25.28 este reprezentata schema bloc a stabilizatorului cu element de control (reglaj) serie. ce are repetor pe emitor (cu tranzistorul 7) intercalat între dioda Zener si sarcina. culeasă la bornele diodei DZ. 3. în figura 3.29 este o schema de baza. R2 si R3.2. în schemele cu reacţie se asigura o stabilizare mai buna.26. acest amplific ator de curent permite stabilizarea la variaţii ale curentului de sarcina mult mai mari decât variaţiile de curent admise de dioda Zener. dioda Zener DZl este polarizata de generatorul de curent format de 7| .

29 . 3. 3. 3.27 Fig.28 Fig.Surse de alimentare 16 5 Fig.

ca cea din figura 3.31 unde catodul diodei este la poFig.2.32.30 Variaţiile curentului prin 7\ se transmit însă diodei DZ.166 Măsurări electronice Fig. Tensiunea de referinţa apare la ieşire amplificata: (3.31 tenţial constant. care este. în fapt. R2. 3. deci a tensiunii de referinţa. în aceeaşi schema se arata si utilizarea unei perechi Darlington pe post de tranzistor de control. HZ- 3. Stabilizatoare de tensiune cu amplificator operaţional Se realizează după schema din figura 3. în acest caz dioda de referinţa este încărcata doar de curentul de baza al tranzistorului T\B. O alta ameliorare a schemei consta în "prestabilizarea" alimentarii tranzistorului amplificator. Reacţia negativa de tensiune serie se aplica prin divizorul R\. atunci când stabilizatorul funcţionează corect si C/0 este constanta. 3. Aceasta se poate realiza printr-un generator de curent ca în figura 3. care utilizează un amplificator diferenţial (cu tranzistoarele TIA si T\B) ca detector si amplificator de eroare.3. Din acest motiv se prefera o alta schema.22 ) . un amplificator cu reacţie negativa. la care amplificarea în bucla deschisa este foarte mare. provocând modificarea nedorita a punctului de funcţionare.30.

32 Sursa de referinţa lucrează practic în gol. Sursa ELX 422 este prevăzuta cu separare galvanica atât între reţea si bornele de alimentare ale traductorului.P. a doua tranzistoare de separare TI. Demodularea este de tip asincron. 3. cât si între ieşirea traductorului si intrarea aparatelor secundare. Protecţia la scurtcircuit este realizata prin rezistenta RI de limitare a curentului si prin siguranţe fuzibile.1. Rezistenta de ieşire este si ea micşorată prin reacţie.33. Schema bloc a sursei ELX 422 este aceea din figura 3. în scopul înlesnirii aplicaţiilor practice. T2 si a transformatorului 7>2. Curentul din circuitul traductorului este modulat cu ajutorul oscilatorului O. 3.3. rezistente cu pelicula metalica etc. 3. în continuare. Sursa individuala cu separare galvanica ELX 422 Sursa este un element auxiliar de automatizare din cadrul sistemului electronic unificat.3. cu tranzistoare cu silic iu.Surse de alimentare 16 7 R l R 2 Fig. adică nu este necesar ca . fiind destinata pentru alimentarea traductoarelor electronice care funcţionează în conexiune bifilara.G. se face o prezentare a surselor din sistemul unificat SEROM si a altor doua surse care sunt utilizate în mod curent si în laboratoarele de electronica. Ploieşti. Curentul maxim al sursei de alimentare a circuitului de intrare pentru o rezistenta de maximum 1200 ohmi este între 4 si 20 mA. EXEMPLE DE SURSE DE ALIMENTARE în cadrul acestui subcapitol sunt prezentate câteva dintre sursele de alimentare utilizate în laboratorul de Măsurări electronice din U. Sursa este realizata cu componente electronice de mare fiabilitate. deoarece amplificatorul are o impedanta de intrare foarte mare. ceea ce este necesar pentru separarea galvanica a acestora. Transformatorul de reţea Trl are doua înfăşurări secundare: una pentru alimentarea circuitului de intrare si alta pentru alimentarea circuitului de ieşire.

în cazul în care este necesara o separare galvanica între distribuitoare.33 Pentru alimentarea amplificatorului operaţional cu tensiune stabilizata se foloseşte un circuit integrat CI de tipul A 78C 20. este fixata prin standarde. prevăzut cu reacţie negativa. stabilita în funcţie de sarcina traductorului si de condiţiile de mediu în care funcţionează acesta. realizata printr-un circuit integrat uA 732. Sursa ELX 422 are protecţie intrinseca. Curentul furnizat la ieşire permite alimentarea prin distribuitoare până la 50 de traductoare. T4. realizata cu un tranzistor T4 si un condensator C. Sursa de alimentare multipla ELX 423 Aceasta sursa are la ieşire o tensiune minima de 25 V c. Semnalul de la ieşirea demodulatorului este aplicat unui amplificator operaţional a. de pe care se transmite la ieşire un semnal unificat de tensiune.168 Măsurări electronice blocul sa fie sensibil la faza semnalului de intrare. iar în cazul sursei ELX 422 este asigurata cu sase diode Zener pe circuitul de ieşire din sursa. Aceasta tensiune minima. 3. sursa si traductoare se pot introduce separatoare galvanice sau se foloseşte o sursa cu separator galvanic. si un curent maxim de l A. Are la baza o schema clasica de stabilizator de tensiune.c. Ieşire Tr. Demodularea se realizează cu tranzistoarele T3. 3. pentru curentul maxim de 20 mA în circuitul de alimentare al traductorului TR. fata de masa electrica a circuitului de ieşire. . deoarece asigura o tensiune minima.2.3.2 Fig.

34.34 Pentru modulare se foloseşte un oscilator alimentat de la borna de alimentare de + 24 V fata de punctul de masa generala. Prin aceasta se asigura o separare galvanica a circuitelor intrare/ieşire ale unui aparat de circuitele reţelei de alimentare. iar demodularea în mod identic cu tranzistorul T2. . si demodulat. 3. semnalul de intrare este modulat. Ieşir Tr. Modularea semnalului de intrare se face prin comanda joncţiunii baza colector a tranzistorului TI. Pentru liniarizarea caracteristicii statice ieşire-intrare s-a introdus o reacţie negativa prin intermediul rezistentei Rc din circuitul colectorului tranzistorului T3. Prin folosirea transformatorului de separare Trl circuitul de intrare este separat galvanic de circuitul de ieşire. Schema acestui separator galvanic este prezentata în figura 3. Pentru modulare si demodulare sunt folosite înfăşurări separate ale transformatorului 7>2. conectat la ieşirea oscilatorului electronic. Separarea galvanica a circuitelor de intrare de circuitele de ieşire si separarea galvanica a circuitelor de alimentare de circuitele intrare/ieşire sunt probleme rezolvate prin utilizarea unui separator galvanic ELX 251 care este un ele ment auxiliar în sistemul unificat electronic. circuitul de intrare este separat galvanic fata de punctul de masa al bornei ob alimentare. amplificat în c. . Prin utilizarea transformatorului 7>2.l •24V e Fig.separarea galvanica a circuitelor de intrare de circuitele de ieşire ale unui aparat. Aceasta măsura de precauţie este necesara pentru localizarea efectului unei defecţiuni la un singur aparat.a. Aceasta măsura de precauţie este necesara pentru a preveni deteriorarea mai multor aparate în cazul conectării greşite a unei tensiuni de alimentare mai mari.Surse de alimentare 16 9 Problema separării galvanice include doua aspecte: . Se observa ca pentru separarea circuitului de intrare de circuitul de ieşire.separarea galvanica a circuitelor reţelei de alimentare de schemele aparatelor de automatizare.

atunci când un traductor prezintă un scurtcircuit este necesara o semnalizare optica. una principala si^una secundara. 3. . Saturarea tranzistorului 7\ determina aprinderea lămpii de semnalizare D3 (un LED) si saturarea tranzistoarelor T3 si T4.c. este preluat de borna plus a alimentarii si un punct al rezistentei de colector Rc.3. max. însă alimentarea unui traductor uneori trebuie efectuata cu protecţie individuala la scurtcircuit si.4. în c. un releu R2o comuta alimentarea distribuitorului de la o sursa secundara. Sursa multipla cu separare galvanica ELX 424 Aceasta sursa da o tensiune minima de 24 V c. l A. c. Pe fiecare linie de alimentare a unui traductor este montata o siguranţa HI. în plus. La apariţia unui curent mai mare de 50 mA. alimentate de la puncte diferite ale reţelei de curent alternativ.3.170 ___________________________________________________Măsurări electronice Tensiunea de reacţie este modulata cu ajutorul tranzistorului T4. care este un amplificator operaţional în regim de amplificare-inversare. ELX 424 cu separatoare galvanice. tranzistorul TI este blocat. ceea ce provoacă anclansarea releului R0 de semnalizare.35 este prezentata schema simplificata a distribuitorului ELX 425. în figura 3. având o schema clasica) si ELX 422. Când în linia de alimentare a traductorului TRl nu exista un scurtcircuit. câte o rezistenta reglabila Rs si câte o rezistenta fixa R2. Soluţiile adoptate în construcţia sursei multiple cu separare galvanica sunt identice cu cele descrise în prezentarea surselor ELX 423 si a separatorului galvanic ELX 251. si însumată cu tensiunea de intrare modulata prin intermediul transformatorului de separare Trl. în cazul căderii sursei principale. prevăzut cu o protecţie prin dioda (D5) a tranzistorului T4. Se foloseşte o schema simpla pentru convertorul de tensiune . 3. ceea ce sursa ELX 425 le are realizate. prin contactul normal deschis K2. în desen fiind prezentate numai doua. Distribuitor pentru alimentarea traductoarelor ELPX 425 Pentru alimentarea traductoarelor se folosesc sursele electronice ELX 423 (care dau 37 V. folosind oscilaţii de aceeaşi frecventa ca la modulare-demodulare.3. Din punctul de vedere al capacităţii sursei de alimentare se pot folosi 5 distribuitoare care ar putea alimenta până la 5 grupe de câte 10 traductoare. Semnalul de ieşire. în unele scheme de alimentare a traductoarelor se folosesc doua surse de alimentare. pentru un număr de maximum doua traductoare montate în conexiune bifilara.curent ieşire deoarece puterea semnalului este asigurata de amplificatorul electronic A. tranzistorul se saturează. Rezistenta reglabila serveşte pentru adaptarea alimentarii unui traductor la rezistenta de linie. Aceasta serveşte pentru alimentarea a 10 traductoare.

.. Tensiunea Ui serveşte pentru alimentarea pe doua fire a traductorului TR. fiind montata separat sau în interiorul unor aparate. R^ si stabilizata (R^.. ca de exemplu înregistratoarele electronice.. în funcţie de varianta utilizata se introduce sau se scoate suntul care conectează modulul auxiliar. Pentru alimentarea cu + 15 V a acestui convertor tensiune -curent se foloseşte o redresare în dubla alternanta (D 3. la care măsurarea se face prin alimentarea traductoarelor după sistemul "cu doua fire". C2. Alimentarea cu . D4). 3.35 Distribuitoarele pentru alimentarea traductoarelor sunt prevăzute si cu comutatoare individuale pentru fiecare traductor. 3. 10 mA. Rezistenta de linie RVi serveşte pentru stabilirea zeroului fals în funcţie de lungimea liniei. în funcţie de valoarea mărimii măsurate va rezulta un semnal unificat de ieşire în domeniul 4 .36.36).15 V se obţine prin etajul grupului de stabilizare R9. Pentru aceasta semnalul 4 .. .. care împreuna formează un convertor de tensiune . 20 mA trece în rezistentele R3 si RV3 si cu ajutorul amplificatorului operaţional Al si a tranzistorului T. 3.3. Tensiunea din secundarul Tr\ este redresata în dubla alternanta (Di. Rezistentele reglabile RV2 si RV3 servesc pentru stabilirea gamei de variaţie a curentului. se obţine un semnal unificat de curent 2 . în vederea obţinerii si a unui semnal de ieşire în domeniul 2 . 10 mA. D6. 20 mA. D5). Sursa de alimentare FE 100 Aceasta sursa de alimentare se foloseşte pentru alimentarea traductoarelor în sistemul 'pe doua fire" (fig...5. filtrata (Ci. ceea ce simplifica operaţiile de întreţinere. Sursa de alimentare FE 100 este specifica sistemului electronic de elemente de automatizare. D2). care poate avea o rezistenta variabila. filtrare (C3) si stabilizare (Rio.Surse de alimentare 17 1 Fig. D7). Sursa de alimentare în varianta FE 100B este prevăzuta cu un modul încadrat punctat pe figura 3.curent.

36 3.tensiunea de alimentare de la reţea este aplicata unui transformator (77? l) care furnizează în secundar tensiunea de alimentare pentru puntea redresoare comandata (PRC) ce asigura o cădere de tensiune constanta pe elementul de reglaj serie (ERS) independent de condiţiile de ieşire. Puntea redresoare comandata este formata din diode si tiristoare ale căror unghiuri de aprindere (deschidere) sunt controlate de un amplificator comparator si oscilator autoblocat (BCT). iar tensiunea continua este filtrata de grupul LC.37): .elementul de reglaj serie (ERS) menţine sau reglează tensiunea si curentul de ieşire m concordanta cu comenzile impuse de operator prin reglajele principale Pv (tensiune constanta) si Pc (curent constant). Principiul de funcţionare al sursei este următorul (v.3. Sursa stabilizata 30 V . fig.6. Acest element de reglaj serie este comandat de către amplificatorul comparator de tensiune (4CC7) când sursa lucrează în modul de lucru tensiune constanta. Ea este realizata după o schema de principiu care asigura concomitent performante superioare si randament ridicat.172 Măsurări electronice +o — 4eOnA TR Fig. sau (circuit SAU) de amplificatorul comparator de curent (ACi si AC2) când sursa lucrează în modul de lucru curent constant.15 A tip 1-4115 Sursa stabilizata 30 V . 3.15 A tip 1-4115 este un aparat electronic utilizat în laboratoarele electronice pentru testări. 3. . . prin intermediul amplificatorului de comanda.

Reglajul tensiunii de ieşire. 3.. aparatul dispune de un afisaj numeric cu 3 cifre (comutatoare dinamice). . + 5. Sursa se alimentează de la reţeaua de c.. Sursa stabilizata de tensiune continua (7.7.Surse de alimentare 17 3 TR2 AC. de 220 V / 50 Hz si funcţionează după schema bloc din figura 3. S) cu ajutorul celor doua LED-uri Lt si Z^. se face în mod continuu cu ajutorul unor potenţiometre plasate pe panoul frontal.38. .3. al curentului limita si al nivelului de acţionare a protecţiei la supratensiune.pentru alimentarea tuturor elementelor din schema se folosesc tensiuni stabilizate ( + 12 V . iar modul de lucru în care operează sursa este afişat prin doua diode LED.a. Pentru o citire mai exacta a tensiunii de ieşire. furnizate de stabilizatorul tensiunii de referinţa (STR) alimentat dintr-un transformator de reţea TR2.5 V si curenţi între O si 2 A. Valoarea tensiunii de ieşire si a curentului de ieşire se citesc simultan pe doua instrumente amplasate pe panoul frontal. .5 V / 2 A) tip 1-4103 Sursa stabilizata de tensiune continua 1-4103 este un aparat de laborator destinat în principal alimentarii montajelor electronice cuprinzând circuite integrate logice care necesita pentru alimentare tensiuni continue cuprinse între O si 7. 6 V. -<ACUHSAU h J Fig.37 De asemenea circuitul SAU da semnalele pentru circuitul care semnalizează modul de lucru (C.6 V).protecţia la supratensiune este realizata cu un tiristor comandat de un circuit (CST) la care pragul de anclansare este stabilit cu un potentiometru aflat pe panoul sursei (Pst). 3.

daca se impun valorile Ui pentru tensiunea de ieşire si /i pentru curentul limita. Ea poate avea ca punct de funcţionare oricare din punctele interioare dreptunghiului din planul (U. prin intermediul amplificatorului de comanda A C2. Semnalul obţinut la ieşirea acestuia modifica rezistenta echivalenta a elementului de reglaj serie ERS (comanda fiind în funcţie fie de curent. Ieşirile lor se aplica printr-un circuit 'SAU" la intrarea amplificatorului de comanda ACI. La depăşirea unei anumite valori de prag. fie de tensiune). Protecţia la supratensiune este de tip "Crowbar" si funcţionează astfel: o tensiune proporţionala cu valoarea tensiunii de ieşire se aplica la intrarea unui amplificator diferenţial comparator ADC. sursa îşi alege singura modul de funcţionare (în regim de "generator de tensiune constanta" sau de "generator de curent limitat").38 Tensiunea de alimentare de la reţea este aplicata unui transformator Tr. în acest fel. furnizate de stabilizatorul tensiunilor de . care furnizează.5 V si 7 = 2 A. semnalul de la ieşirea amplificatorului diferenţial comanda declanşarea elementului de scurtcircuitare ESC plasat în paralel pe ieşirea sursei. Se observa ca. 3. o rezistenta de sarcina determina funcţionarea sursei în regim de generator de curent limitat. I) mărginit de axele de coordonate si de dreptele U = 7. Tensiunea nestabilizata de la ieşirea redresorului Red l este înseriata cu elementul de reglaj serie ERS si cu o rezistenta serie RS pentru sesizarea curentului care trece prin sarcina. doua tensiuni de alimentare pentru redresoarele Red l si Red 2. în funcţie de valoarea rezistentei de sarcina de la ieşire.174 Măsurări electronice +5V O -IOV Fig. Pentru alimentarea tuturor elementelor din schema-bloc se folosesc tensiunile stabilizate de + 5 V si -10 V. prin cele doua înfăşurări secundare. Amplificatoarele diferenţiale ADU si ADI primesc la intrare semnale proporţionale respectiv cu tensiunea si curentul de la ieşirea sursei.

butoane pentru acţionarea potentiometrelor de reglaj: Up .pentru programarea din exterior a curentului (care.pentru co mutarea instrumentului de măsurat la măsurarea tensiunii sau a curentului.pentru sesizarea la distanta ("remonte sensing").aparatul de măsurat indicator cu scala (O . (72). 3. \ .doua lămpi: LI si LI . (73) .. în cazul funcţionarii normale. Aparatul a fost conceput pentru a lucra în interior. .pentru curent. Aspectul exterior al aparatului © SURSĂ STABILIZATĂ O-7..pentru conectarea sarcinii.pentru indicarea regimului de funcţionare al sursei: "generator de curent limitat". (t/2)..doua borne (+ S) si (.curentul limitat. 7. . în cazul funcţionarii normale. .S) . res pectiv "generator de tensiune constanta". Panoul din spate cuprinde: .trei borne: (Ui).reglajul nivelului protecţiei la supratensiune si respectiv.pentru programarea din exterior a curentului (care.39. sunt scurtcircuitate). (C/3) . .o borna de masa. dimensiunile de gabarit reduse (100 x 160 x 240 mm) oferă posibilitatea plasării lui pe mesele de lucru.comutatorul K 2 . Panoul frontal cuprinde: . în apropierea circuitelor care urmează sa fie alimentate. Fig. sunt scurtcircuitate).trei borne: (/O.Surse de alimentare 17 5 referinţa STR alimentat de la redresorul Red 2.5) V pentru tensiune si VA (O .5 V 2A este indicat în figura 3..o siguranţa pentru intrarea reţelei (Fi ). conectarea si deconectarea tensiunii de la reţea. . .doua borne: ( + ) si (-) .39 .o siguranţa pentru curentul în sarcina (F2). PI . . 2) A . P2 (cu întreruptorul KI) .tensiunea de ieşire. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful