CAPITOLUL IV PROIECTAREA PRELIMINARA A UNEI INSTALATII DE PUNTE: INSTALATIA DE GAZ INERT Arderea poate avea loc daca sunt

indeplinite cele trei conditii (triunghiul de foc) : exista un material combustibil , exista oxigen in cantitate suficienta pentru a intretine arderea , si exista o sursa de aprindere . O sursa de aprindere poate initia arderea numai in cazul in care concentratia amestecului gazos se situeaza intre anumite limite , numite limite de inflamabilitate (sau explozie) . Rezultatul este o crestere brusca a temperaturii si presiunii . Materialul inflamabil (respectiv insasi marfa !) nu poate fi inlaturat din triunghiul focului ; sursele de aprindere existente la bord pot fi reduse (dar nu eliminate in totalitate !) ; in schimb cel de al treilea element al triunghiului , si anume oxigenul , poate fi redus cantitativ pana sub limita la care sa poate intretine arderea (se urmareste reducerea la minim a perioadelor in care concentratia gazelor combustibile din atmosfera tancului se situeaza intre limitele de explozie ) . Acest lucru se realizeaza prin utilizarea sistemului de gaz inert , sistem a carui principala menire este de a elimina riscul de foc si explozie pe tancurile petroliere si de produse chimice . Pentru prevenirea si stingerea incendiilor se pot folosi si alte gaze inerte , cum ar fi cele rare : heliu (He) , neon (Ne) , argon (Ar) , Cripton (Kr) insa aceste gaze sunt foarte scumpe si nu se justifica economic utilizarea lor pentru inertarea tancurilor . Un alt gaz folosit insa din motive economice doar la inertarea tancurilor care transporta gaze lichefiate , este azotul pur (N2) Desi sistemul de gaz inert a fost folosit inca din 1925 pe nave petroliere in SUA , de abia dupa 1963 navele noi au inceput sa fie dotate cu aceasta instalatie si din punct de vedere legal ,din 1 mai 1985 apare obligativitatea petrolierelor mai mari de 20000 tdw de a fi dotate cu instalatie de gaz inert . Prin Protocolul SOLAS 1978 si apoi prin Amendamentele din 1981 si 1983 se aduc noi precizari privind proiectarea , functionarea , intretinerea , verificarea etc a sistemelor de gaz inert destinate atat tancurilor petroliere , cat si tancurilor de produse chimice in vrac . Definitii Combustibil (sau inflamabil) (referitor la un lichid, amestec gazos sau alt material)- capabil de a se aprinde sau arde . In cazul tancurilor ce transporta produse petroliere , substantele inflamabile sunt hidrocarburi. Domeniu de explozie (interval de inflamabilitate) ± domeniul de concentratii ale substantelor inflamabile in amestecul format de acestea (daca sunt gazoase) sau vaporii acestora cu aerul , domeniu situat intre limita inferioara de inflamabilitate (explozie) si limita superioara de inflamabilitate (explozie). Acest amestec gazos este inflamabil. Limita inferioara de inflamabilitate (de explozie)(Lower flammable limit LFL sau Lower Explosive Limit LEL) ± concentratia gazelor inflamabile in amestecul format de acestea cu aerul sub care substanta inflamabila (care arde) este in cantitate insuficienta pentru a putea intretine sau propaga arderea . Limita superioara de inflamabilitate (de explozie) (Upper Flammable Limit UFL sau Upper Explosive Limit UEL) ± concentratia gazelor inflamabile in amestecul format de acestea cu aerul peste care exista insuficient aer (deci insuficient oxigen) pentru a intretine sau propaga arderea. Conditii inerte (Inert Conditions) referitoare la atmosfera din tancuri ± situatie in care in atmosfera tancului concentratia oxigenului este mai mica sau egala cu 8% vol , conditii realizate prin introducerea unui gaz inert ; in aceste conditii amestecul gazos nu poate initia sau propaga arderea Gaz Inert (Inert Gas) ± un gaz care este chimic inactiv si care este incapabil de a reactiona cu alte substante sau de a permite desfasurarea oricarei reactii chimice . Gazul inert folosit pentru prevenirea incendiilor in tancuri este o substanta gazoasa sau un amestec de gaze , 1

-

-

-

-

-

de aceea pentru a obtine o ardere cat mai buna trebuie sa se asigure : . Din aceasta categorie fac parte cele mai multe sortimente de titei . Pentru determinarea in laborator a temperaturii de inflamabilitate se folosesc aparate cu vas inchis (closed cup) sau cu vas deschis (open cup). care contin insuficient oxigen pentru a intretine arderea substantelor inflamabile (hidrocarburilor) Sistem de gaz inert (Inert Gas System) ± o instalatie de gaz inert impreuna cu sistemul de distributie al gazului inert . comprimarea . continutul de oxigen poate fi controlat automat si mentinut strict intre anumite limite . Cand se folosesc gazele de evacuare de la caldarile principale sau auxiliare se poate ontine . in conditii determinate si la presiune 760 torri (mm Hg) . Presiune reala de vapori (True Vapour Pressure) ± presiunea absoluta exercitata de gazele produse prin evaporarea unui lichid .5-2. benzinele ) Produse petroliere nevolatile (Non-volatile petroleum) ± titei sau derivate ale acestuia ce au un punct de inflamabilitate mai mare de 600C. In aceasta categorie intra combustibili reziduali si combustibili distilati folositi in motoarele Diesel . in general . Arderea combustibililor marini si in special a celor reziduali are loc cu tendinta de formare de funingine . determinata in conditii standard . .8 C 0 (100 F) si la un raport volumetric 4 : 1 (citirea manometrului se face dupa de 20 minute) Temperatura (punctul) de inflamabilitate (Flashpoint) ± temperatura cea mai scazuta la care . pentru a realiza acest lucru vascozitatea combustibilului trebuie sa fie suficient de redusa 2 . Este presiunea maxima a vaporilor ce poate fi atinsa la temperatura respectiva Presiunea de vapori Reid (Reid Vapour Pressure) ± presiunea vaporilor in echilibru cu 0 lichidul . in mod uzual 1. Aceste lichide produc . In cazul in care instalatia de gaz inert lucreaza cu un generator independent . lichidul elibereaza suficienti vapori pentru a forma un amestec cu aerul ce se aprinde de la o flacara deschisa .1 TIPURI DE SISTEME DE GAZ INERT In toate cazurile de obtinere a gazului inert . 4. pentru a proteja tancurile de suprapresiune sau de vid excesiv Gaz petrolier (Petroleum Gas) ± amestecul de substante gazoase degajate de titei sau de produsele petroliere obtinute din titei . pentru a avea o suprafata de evaporare si ardere cat mai mare . la echilibru . starea de echilibru si raportul gaz/lichid este efectiv zero .- - - - - - - - - cum ar fi gazele de evacuare (ardere) . acesta rezulta prin arderea unui combustibil . determinat cu aparat cu vas inchis . Calitatea gazului va depinde atat de natura combustibilului cat si de conditiile de ardere . transport si manipulare . atunci cand se atinge . un gaz inert cu un continut de oxigen sub 5% vol. valvulele si armaturile ce folosesc la distributia gazului inert in cargotancuri si la evacuarea gazului in atmosfera . determinat cu aparatul cu vas inchis . supravegherea si controlul debitarii gazului inert spre cargotancuri Sistem de distributie al gazului inert (Inert Gas Distribution System) ± toate conductele .5% vol si in mod normal nu va depasi niciodata limita de 5% din volum . alchil de plumb etc. depinde de modul cum este controlata arderea si de gradul de incarcare al caldarilor . Presiunea de vapori Reid a acestor produse este sub 0. Este format in principal din hidrocarburi dar poate contine si alte gaze ca : hidrogen sulfurat . concentratii ale amestecurilor gazoase ce se situeaza sub limitele lor inferioare de inflamabilitate . la temperatura de 37. combustibili pentru turboreactoare . La exprimarea temperaturii de inflamabilitate se va preciza obligatoriu tipul de aparat cu care s-a facut determinarea . la temperatura respectiva .o pulverizare cat mai fina . mijloacele de prevenire a patrunderii gazelor din cargotancuri in sala masinilor . Produse petroliere volatile (Volatile petroleum) ± titei sau produse obtinute din titei ce au un punct de inflamabilitate sub 600C . cu aparatul Reid .007 bar si din acest motiv nu este uzual masurata si evidentiata in buletinul de analiza . racire . instrumentele de masura fixe si portabile si aparatele de control Instalatia de gaz inert (Inert Gas Plant) ± toate echipamentele special instalate pentru producerea . la temperaturile obisnuite de depozitare .

gazele inerte .2. acesti compusi se afla in proportie mica in gazul inert . cat si pentru neutralizarea apelor de spalare (care devin puternic acide producand coroziune si poluarea mediului la deversarea peste bord) in unele instalatii se folosesc pentru absorbtie solutii de carbonat de sodiu (in urma reactiei de neutralizare vor rezulta sulfiti si sulfati de sodiu . Temperatura gazului nu trebuie sa depeseasca cu mai mult de 50 C temperatura apei de mare folosita in scrubber . Eliminarea lor se face prin dizolvare in apa de mare . cenusa .5% din ele pot fi eliminate daca dimensiunile lor sunt mai mari de 0. sunt nedorite deoarece se pot depune in conducte sau ventilatoare sau pe scaunele valvulelor .N2 diferenta 4. CO nu poate fi redus sub 1000 ppm. Compozitia aproximativa a unui gaz inert obtinut din ardere este : . nevatamatori pentru mediu).2METODE DE INLOCUIRE A GAZELOR DIN TANCURILE DE MARFA Exista trei operatiuni in care se impune inlocuirea gazelor existente din tancurile de marfa cu altele : .001 mm. proces ce are loc in epuratorul de gaze (scrubber) . oxizi de azot (NO si NO2) .purjare ± introducerea de gaz inert suplimentar in scopul reducerii continutului de hidrocarburi sub o anumita limita (daca se urmareste degazarea tancurilor .un amestec cat mai omogen aer/combustibil o vaporizare cat mai eficienta obtinuta prin recircularea gazelor fierbinti in zona conului de pulverizare si prin preincalzirea aerului introdus in focar . atunci purjarea se va face pana la obtinerea unei concentratii de hidrocarburi sub 1%) .5% pentru celelalte surse de gaz inert . dupa spalare vor fi uscate si racite.CO2 intre 13. si in mai mica masura SO3 (trioxid de sulf) . Pentru a putea fi trimise in sistemul de distributie .degazarea tancurilor ± se introduce aer proaspat pana la indepartarea tuturor gazelor de hidrocarburi si atingerea unei concentratii de oxigen de 21 % . substante minerale si compusi organo-metalici . Desi toxici . Monoxidul de azot (NO) si dioxidul de azot (NO2 ) nu se pot elimina din gazul inert . La temperatura de 150C se poate elimina pana la 99% din cantitatea de oxizi de sulf continuta in gazele de ardere .SO2 mai putin de 150 ppm (dupa scrubber) . Solidele .5 si 15% vol . acizi puternici care ataca metalele producand corodarea severa a instalatiilor .O2 in concentratie de 3-4% (max 5%) pentru gazele provenite de caldari si poate ajunge pana la 0. Impuritatile solide pot fi in proportie de 500 mg/m3 dar peste 98.inertarea ± introducerea de gaz inert in scopul obtinerii unei atmosfere inerte . sub forma de cenusa sau funingine . Prin oxidarea acestora se formeaza SO2 (dioxod de sulf) .un exces de aer 10-20% mentinut la valoarea cea mai mica la care arderea are loc fara fum Combustibilii marini contin pe langa hidrocarburi si compusi cu alte elemente : compusi cu sulf . compusi cu azot . Pentru eliminarea avansata a oxizilor sulfului . Ele acumuleaza umiditate si devin corozive . La un exces mic de aer se formeaza si monoxid de carbon (CO) ± gaz toxic care la 1500-2000 ppm produce intoxicatii iar la 4000 ppm provoaca moarte rapid . ponderea cae mai mare avand-o monoxidul de azot care este mai putin toxic . inlocuirea gazului existent in tancuri se poate realiza prin dilutie sau prin dislocuire.1Cerinte impuse instalatiilor de gaz inert - 3 . De regula sunt necesare 3-5 schimburi de volum complete pentru a atinge conditia de gas free In toate situatiile de mai sus . Oxizii sulfului reactioneaza cu apa rezultand acid sulfuros si acid sulfuric . (vezi Spalarea tancurilor ± Operatii de gas free + fig 2) 4.

sa poata purja tancurile inainte de degazare . Tipuri de scrubbere : . 2. supapa de presiune/vacuum (P/V valve)(valvula plaman) 10. scrubber (curatitorul de gaze/absorber) 3. curatirii tancurilor .sa fie capabila sa inerteze toate tancurile goale .cu pulverizarea apei ± au doua variante constructive : cele care folosesc duze pentru pulverizarea apei si cele care folosesc placi sau conducte perforate . Scrubberul trebuie prevazut cu cu aparatura de masura comanda si alarma pentru : 4 .cu talere ± in acest tip de scrubber gazele care circula de jos in sus prin clopote sunt obligate sa barboteze prin lichid . valvula de izolare de pe punte (isolation valve) 9. de la motoarele auxiliare sau de la un generator de gaz inert . valvula regulatoare de presiune (pressure regulating valve) 6.trebuie sa fie in conditii inerte tot timpul . supapa hidraulica (inchizatorul hidraulic)(deck seal) 7. sursa de gaz de ardere (flue gas source) (gaz obtinut prin ardere) 2. magistrala de gaz inert(IG main line) + ramificatiile pe fiecare cargotanc (IG branches) 11.2COMPONENTA SISTEMULUI DE GAZ INERT OBTINUT DIN GAZE DE ARDERE Principial .cu umplutura ± la acest tip talerele sunt inlocuite cu unul sau mai multe straturi de umplutura .sa functioneze pe toata durata descarcarii . demister (deumidificator/uscator) 4. un sistem de gaz inert (v. debalastarii . atmosfera din tanc trebuie purjata cu gaz inert pana cand concentratia hidrocarburilor trece sub linia de dilutie critica cu aer (HC<5%) .Destinatia principala a instalatiei de gaz inert o constituie protectia tancurilor de marfa impotriva incendiilor si exploziilor .combinate ± folosesc doua sau mai multe trepte de prelucrare a gazelor si au o eficienta sporita atat in eliminarea oxizilor de sulf cat si a impuritatilor solide . cuartz sau materiale plastice .2. Aceste absorbere au in general eficienta scazuta la indepartarea particulelor solide . valvula unisens (non return valve) 8.fig 5) este compus din : 1. cu exceptia situatiilor cand este necesara degazarea tancurilor in vederea inspectiei sau lucrului in tanc . aceasta insemnand ca inainte de a se trece la introducerea aerului . spalarii cu titei . Prin absorbtie unul sau mai multi dintre componentii unui amestec gazos se separa prin dizolvarea intr-un lichid) dioxidul de sulf din gazele de ardere . cosul de aerisire prova (mast riser) 1.sa mareasca presiunea in tancuri atunci cand pe timpul voiajului apare aceasta necesitate 4. Navele prevazute cu instalatie de gaz inert : . . calculate ca talere echivalente .trecerea de la atmosfera inerta la conditia de gas free trebuie sa se faca fara a se traversa domeniul de inflamabilitate . cenusa) . Umplutura poate fi piatra . de catre lichid a particulelor solide . mai exact HC<2% Cerinte impuse instalatiilor de gaz inert : . de racire a gazelor si de eliminare a impuritatilor solide (funingine. Sursa de gaze de ardere : gazele de ardere se pot obtine de la una din caldarinele navei . bazata pe solubilitatea gazului lichid . In instalatiile de gaz inert de la bordul navelor lichidul absorbant este apa de mare ingeneral dar pot fi si alte lichide care insa implica cheltuieli mai mari . Scrubberul : are rolul de a absorbi (absorbtia fiind operatiunea de difuziune-transfer de masa. . ventilatoare pentru livrare gaz inert spre coverta (IG blowers) 5. O mai buna separare a acestora se obtine in scrubberul centrifugal (tip JAKO) . pe fiecare taler avand loc absorbtia oxizilor de sulf si antrenarea . valvulele de izolare ale fiecarui cargotanc 12. In plus se asigura o reducere a coroziunii si o crestere a capacitatii de pompare .intre o faza gazoasa si o faza lichida .

valvule de recirculare a gazului inert spre scrubber . Ventilatoarele ± au rolul de a prelua gazul inert si a-l transmite mai departe catre tancurile de marfa . SE va deschide pentru inspectie generala la fiecare12 luni 7. Supapele hidraulice trebuie astfel dimensionate incat presiunea coloanei de lichid sa nu fie mai mica decat presiunea de deschidere a valvulei presvacuum . 3. scrubber etc).scurgeri . Deumidificatorul (demister) ± are rolul de a usca gazul ³curatat´ iesit din scrubber dar care prezinta un grad de umezeala in urma procesului de curatare 4. Valvula poate fi actionata si manual si trebuie sa fie prevazuta cu mijloace de indicare a pozitiilor inchis si deschis . Caracteristicile presiune/volum ale ventilatoarelor sunt determinate de cerintele maxime ale sistemului astfel incat in orice situatie de descarcare si cu toate pierderile de presiune din intregul sistem de gaz inert . Supapa hidrulica trebuie prevazuta cu gura de vizitare si vizoare rezistente la soc (eventual sticla de nivel) pentru a observa nivelul apei in timpul functionarii instalatiei de gaz inert . Aceasta valvula se va deschide pentru inspectie cel putin o data la 12 luni (dar nu mai mult de 18 luni) - 5 . conectate la tubulatura de efluent a scrubberului . Supapa hidraulica blocheaza intoarcerea gazelor din tancuri chiar si atunci cand instalatia de gaz inert nu functioneaza (motiv pentru care alimentarea cu apa nu va fi intrerupta decat in cazul necesitatii unei inspectii) . Valvula unisens (non return valve) ± este primul dispozitiv automat care impiedica circulatia inversa a gazelor . Valvula se va demonta si verifica inainte de urcarea pe doc sau cand este posibil . Exista trei tipuri de supape hidraulice : tip umed . atunci cand lucreaza la presiuni scazute . SOLAS prevede ca scrubberul trebuie sa raceasca gazele si sa elimine oxizii de sulf si impuritatile in proportie de 98% . SOLAS ± debitul ventilatoarelor trebuie sa fie 125% din capacitatea maxima de descarcare a navei . Valvula regulatoare de presiune ± are urmatoarele roluri : de a regla debitul de gaz in magistrala de gaz inert in functie de cerinte si de a preveni reintoarcerea gazelor din tancuri in situatia in care ar aparea vre-o defectiune la ventilatoare . pentru evitarea supraincalzirii sau pentru reglarea debitului . Presiunea din instalatie fiind scazuta valvula trebuie sa opuna o rezistenta mica . Supapa hidraulica (inchizatorul hidraulic) (v. sa se mentina in tancuri o presiune minima de 200 mmH2 O . dinspre cargotancuri spre ventilatoare .fig 1) ± impreuna cu valvula unisens actioneaza ca sisteme automate de prevenire a curgerii inverse a gazelor (dinspre tancurile de marfa spre ventilatoare. 5.guri de inspectie . Pozitionarea corecta a clapetului se verifica la cel mult 6 luni 6. tip semi uscat si tip uscat . Ventilatoarele sunt prevazute cu : . cand ambele ventilatoare functioneaza Ventilatoarele trebuie sa functioneze lin . Deschiderea scrubberului pentru inspectie interna se va face la urcarea pe doc .controlul presiunii apei de racire controlul nivelului apei in absorber controlul temperaturii gazelor De notat ca dupa oprirea instalatiei de gaz inert . pompa scrubberului etc dar si in situatia in care instalatia de gaz inert fuctioneaza corect dar au aparut defectiuni la supapa hidraulica si/sau valvula unisens si presiunea gazului in tanc depaseste presiunea de iesire a ventilatoarelor . pentru fiecare camera . Se vor verifica in timpul functionarii iar dupa oprire se vor spala cu apa . fara vibratii anormale . Din acest motiv partile mobile trebuie sa fie usoare iar sectiunea de trecere a gazelor cat mai mare . La fiecare sase luni se va face inspectia interna prin deschiderea capacelor iar revizia generala va avea loc o data la doi ani .sistem de spalare cu apa dulce a partilor interioare .in situatia in care s-au oprit ventilatoarele si supapa hidraulica nu are destul tump pentru umplerea cu apa . apa trebuie sa mai circule in scrubber pentru o perioada de inca cel putin o ora pentru a curata resturile corozive din interior.

3.2 Alarme pentru generatorul de gaz inert 1. de a preveni intoarcerea gazelor din tancuri spre ventilatoare . Valvula de izolare de pe punte ± are rolul de a deschide distributia de gaz inert spre magistrala de pe coverta sau . 9.4ALTE PREVEDERI SOLAS .fig 3) . 4.-avarie ventilatoare 5. scaunele acestor valvule pot fi afectate pana la a nu mai realiza inchiderea etansa .-alarma alimentare cu energie 3. Valvulele de izolare ale tancurilor sunt de tip ³fluture´ .-continut crescut de oxigen 6.-nivel minim in deck seal (supapa hidraulica) 8.-presiune /debit scazut apa in scrubber 2. Debitul posibil de deversat prin supapa trebuie sa fie cel putin egal cu debitul maxim al ventilatoarelor instalatiei de gaz inert .5.3ALARME SI AUTOMATIZARI CONFORM SOLAS ± REG 62 4. ( valoarea la suprapresiune trebuie sa fie mai mica decat presiunea de incercare a tancurilor de marfa si ±700 mmH2O pentru vacuum) . Aceasta valvula se va demonta pentru inspectie la cel mult 12 luni . Volumul de lichid necesar se calculeaza in functie de conditiile de presiune impuse si de densitatea lichidului . Depasire continut oxigen ± actionare asupra valvulei izolatoare de pe punte si oprirea operarii 4.-avaria sistemului de alimentare cu energie a valvulei regulatoare de presiune si a sistemului de inregistrare al calitatii gazului inert 7. Magistrala de gaz inert se poate conecta cu magistrala de marfa prin intermediul a doua valvule sau cele doua flanse (de la tubulatura de marfa si cea de gaz inert) sunt inchise prin flanse oarbe si in cazul in care este nevoie se face legatura dintre cele doua linii prin intermediul unor ³mosoare´ (tronsoane de legatura).3.-insuficient combustibil 2.3.3. 750C-Stop) 4.3.3. Supapa este prevazuta cu sticla de nivel si robinet de drenare .3 Inchiderea automata pentru ventilatoare si valvula regulatoare de presiune 4.-nivel maxim apa in scrubber 3.6 Alarmele montate in spatiile instalatiilor si in camera control incarcare (CCR) 4.are rolul de a proteja cargotancurile in cazul in care in acestes apare presiune excesiva sau se creeaza vid.-temperatura maxima gaz inert (650C. E recomandabil ca periodic sa se desfaca unadoua valvule si sa li se verifice conditia . 6 . prin inchidere (pe timpul voiajului) .-alarma alimentare sisteme de automatizare 4. 11.-presiune maxima gaz inert 4.1 Alarme vizuale si auditive 1.-presiune minima gaz inert (100 mmH2 O) 9. 10.alarma . In cazul in care oxizii de sulf nu sunt indepartati in mod corespunzator in scrubber .3.3.Navele prevazute cu instalatie fixa de gaz inert trebuie sa fie dotate cu sistem de ulaj inchis .7 Alarma nivel apa in supapa hidraulica (deck seal) atunci cand nu se opereaza GI 4. Magistrala de gaz inert ± prin intermediul ramificatiilor distribuie gazul inert In fiecare tanc.8. Supapa de presiune / vacuum (v.4 Defectarea ventilatoarelor de gaz inert 4.8 Oprirea automata a pompelor de marfa la presiune minima GI 4. Lichidul folosit poate fi un ulei mineral sau un amestec apa dulce/glicol (antigel).

S etc . omul isi pierde cunostinta fulgerator si se va produce moartea prin asfixie . O data cu scaderea procentului de oxi en sub 21% . Alti compusi ai gazului inert prezinta de asemenea pericol pentru organismul uman . N2 .5T X T TE Z L E T Gazul i t prezi ta peri l pentru om datorita faptului ca in loc de oxi en exi ta alte elemente precum C .4.monoxidul de carbon (CO) este periculos avand valoarea de treapta 200 ppm si in concentratie produce asfixie chimica prin reducerea oxigenului din sange si formare a carboxihemoglobinei (se formeaza cheaguri de sange care vor bloca vasele sanguine) . devine mai greoaie si mai profunda insa omul nu simte lipsa decat atunci cand e prea tarziu (sub 14-15%). In cazul in care continutul de oxigen se afla sub 10% .dioxidul de sulf (SO2) e periculos si toxic si reactioneaza cu apa rezultand acid sulfuros si in final acid sulfuric . 4.monoxidul de azot (NO) ± este un gaz incolor cu miros slab avand valoarea de treapta (TLV) de 25 ppm .dioxidul de carbon (CO2) are TLV 50 ppm si in concentratie produce asfixie mecanica   Fig. Astfel : . respiratia omului se accelereaza .1 Supapa hidraulica tip umed 7 .dioxidul de azot (NO2) este mult mai periculos avand valoarea de treapta de 5 ppm !! Dioxidul de azot reactioneaza in contact cu apa rezultand acizi nitrici si nitrati .

4. 4.Fig 4.4 Schema a unui sistem automat de control presiune 8 .3 Supapa presvacuum ± modul de functionare Fig.2 Dilutia cu aer a atmosferei din cargotanc Fig.

4.Fig.5 Schema a instalatiei de gaz inert 9 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful