4/18/2011

FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI
GÂNDIREA ŞI REZOLVAREA DE PROBLEME

Gândirea
În mod simplu, gândirea poate fi definită ca activitatea mentală sau cognitivă de manipulare a simbolurilor. Este în mod curent acceptat că pentru fiin a umană, gândirea implică în mod necesar limbajul şi poate implica de asemenea manipularea de imagini mentale (Richardson, 1983).

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU CATEDRA DE PSIHOLOGIE

Gândire şi limbaj
O problemă de fond în acest domeniu este aceea a rolului limbajului în perceperea de către fiin a umană a mediului înconjurător. Benjamin Lee Whorf (1956) consideră că limbajul observatorului influen ează în mod determinat modul în care acesta percepe realitatea. El a lansat ipoteza relativită ii lingvistice, care afirmă că modul în care se produc experien ele despre lume ale fiecărei persoane depinde de limbajul acesteia. Whorf argumentează cu cercetări făcute asupra limbii eschimoşilor, care con ine, de exemplu, un număr important de cuvinte pentru a defini zăpada de diferite calită i. Aceste diferen ieri le permit eschimoşilor să aleagă şi să comunice care este cea mai potrivită zăpadă pentru construc ia unui iglu şi care este cea mai potrivită pentru săniuş. Whorf concluzionează că datorită relativită ii lingvistice, gândirea eschimoşilor despre zăpadă este mult mai complexă decât a noastră.

Gândire şi limbaj
Pullman & Martin (1990) au reanalizat comparativ limbajul eschimoşilor şi al altor popoare şi afirmă că, de fapt , aceştia nu au mai multe cuvinte pentru a defini zăpada decât alte culturi. O serie de alte cercetări pun sub semnul întrebării ipoteza relativită ii lingvistice a lui Whorf şi mai ales o premisă adiacentă a acesteia după care limbajul generează gândirea.

Formarea conceptelor
Conceptul = un număr de obiecte, fiin e sau
evenimente care au unul sau mai multe caracteristici, proprietă i comune şi care sunt tratate ca fiind egale între ele, omogene, datorită existen ei acelor caracteristici sau proprietă i comune. Conceptele ne ajută să clasificăm componentele lumii înconjurătoare, fie că sunt lucruri, fie că sunt fiin e sau evenimente.

Formarea conceptelor
Conceptele se pot clasifica după modul lor de formare în concepte naturale şi concepte formale/sistematice. Conceptele naturale
sunt cele cu care operăm în via a de zi cu zi. se bazează pe experien a repetată cu obiectele, fiin ele sau evenimentele. includ obiecte, fiin e, evenimente care au caracteristici direct observabile comune. Formarea lor este importantă pentru că
• cresc capacitatea noastră de memorare • cresc capacitatea de a avea reac ii rapide şi adaptate la situa ii care presupun prezen a unor obiecte, fiin e, evenimente care sunt identificate ca apar inând sferei unui concept cunoscut

1

în care există cel pu in o alternativă validă pentru apartenen a la o categorie . se construieşte un schelet care a fost denumit prototip. pentru a lăsa creierului posibilitatea să “clocească” o solu ie neconven ională .Eleanor Rosch (1978) sugerează că în via a de zi cu zi conceptele sunt învă ate mai degrabă prin exemplificare decât prin aplicarea unor reguli logic univoce. Rezolvarea de probelme presupune trecerea generică prin mai multe stadii. Dacă corespunde. Rezolvarea de probleme Considerăm în termeni generali că avem de a face cu o problemă ori de câte ori subiectul se află într-o situa ie fa ă de care nu dispune de un comportament adaptat şi instantaneu. dacă nu se repetă paşii 1-4 până la găsirea unei solu ii adecvate sau până la abandon. 1956). TEORIA PROTOTIPURILOR sau a EXEMPLIFICĂRII . oamenii au deschis capota şi au căutat defecte vizibile sau au încercat să repare defectul pur şi simplu mişcând de diferite componente sau înlocuindu-le fără o regulă anume. fără ca acesta să poată aduce dovezi sau argumente logice în favoarea ei. Prezen a unei probleme din punct de vedere psihologic este semnalată de existen a unui obstacol între subiect şi scopul sau obiectivul său. 1925). şi anume : 1. Rezolvarea concretă de probleme Rezolvarea de probleme este influen ată de un mare număr de factori. dar pare pu in adaptată pentru situa iile naturale. Psihologii nu pot explica natura şi mecanismele intui iei. noi am lansa ipoteze asupra caracteristicilor definitorii unui concept.teorii Teoria învă ării centrează procesul de rezolvare de probleme pe modelul învă ării bazate pe încercare şi eroare. dotat cu inteligen ă. atunci y şi dacă y atunci x Teorii ale formării conceptelor TEORIA ASOCIERII STIMUL RĂSPUNS. Modul în care fiin a umană rezolvă probleme de diferite tipuri constituie un domeniu de interes al cercetării psihologice. motiva ia pentru rezolvarea ei. Astfel. care au forma defini ională dacă x. pe care le testăm în diferite situa ii. TEORIA TESTĂRII IPOTEZELOR ( Jerome Bruner. Apoi. Teoriile bazate pe intui ie invocă în genereal următoarele stadii : 1. comunică prin limbaj etc. lansată de Clark Hull în 1920. Teoria se validează în special în situa ii experimentale sau create artificial. începe după trecerea în revistă a tuturor posibilită ilor şi declararea lor drept neadecvate. în care obiectele sunt incluse pe baza unei reguli unice de tipul toate x sunt… 2. Rezolvarea de probleme . problema este rezolvată. lansează ipoteza că fiin a umană înva ă să asocieze un anumit tip de răspuns particular (conceptul) cu o varietate de stimuli care definesc conceptul. în care obiectele trebuie să aibă simultan două sau mai multe atribute 3. atunci y 5. concepte conjunctive. Acestea sunt definite sau numite diferit de diferitele curente şi orientări din psihologie. de exemplu măr. STADIUL DE VERIFICARE este cel în care solu ia găsită la pasul 3 este verificată. Unii psihologi recomandă somnul ca pe o alternativă viabilă pentru incuba ie: 3. mai ales din perspectivă cognitivistă. concepte bicondi ionale. concepte disjunctive. pentru a apar ine unui concept. STADIUL DE ILUMINARE/INTUI IE. Unul dintre primii sus inători ai teoriei a fost Edward Thorndike. fiind definite din punct de vedere al caracteristicilor sau atributelor. Una dintre uneltele a cărei prezen ă este obligatorie în rezolvarea de probleme este limbajul. cu toate caracteristicile sale : biped. bărbat sau femeie. în care apare “fenomenul ahaaa!!!!”.4/18/2011 Formarea conceptelor Conceptele formale sunt formate după reguli clare şi univoce. Prin aplicarea repetată a unor exemplificări. 2. Este momentul în care este necesar ca problema să fie temporar abandonată ca obiectiv. dar existen a ei este indubitabilă. STADIUL DE INCUBA IE. 4. exprimată prin prezen a operatorului sau. “uneltele” disponibile pentru rezolvare etc. de exemplu aliment. În mod cinematografic. STADIUL PREPARATOR. explică formarea conceptelor prin aplicarea unei strategii bazate pe lansarea de ipoteze şi testarea lor empirică. concepte condi ionale. concepte afirmative.teorii Teoria intui iei sus inută în special de gestaltişti (Wolfgang Kohler. Astfel. Numim intui ie procesul psihic prin care o cunoaştere sau o credin ă nouă apare în sfera cognitivă a unui subiect. viziune: atunci când ne aflăm în fa a unei probleme care pare fără solu ie experimentăm stări de frustrare accentuată. Teoria ar putea explica consistent modul în românii ce au autoturisme Dacia au învă at să le repare: rămaşi în pană. dintr-o dată vedem problema în termeni cu totul diferi i şi solu ia apare în mod firesc. care au forma dacă x. în unele cazuri. noi am învă a să asociem conceptul om de exemplu. 2 . care a experimentat–o cu ajutorul pisicilor care erau puse în situa ia de a învă a prin încercări şi erori repetate să scape dintrun labirint. faza este reprezentată de un bec care se aprinde. Regulile de formare a conceptelor stabilesc clar ce caracteristici şi atribute trebuie să aibă un obiect. Teoria explică rezolvarea problemelor în special în cazurile în care informa ii relevante sau proceduri de rezolvare nu sunt disponibile sau cunoscute. în care problema este studiată cu aten ie şi se colectează informa ii care vor fi folosite în rezolvarea ei. Prototipurile pot fi cercetate experimental prin prezentarea unei serii de exemple unui grup experimental şi înregistrarea prototipurilor identificate de către participan i. Rezolvarea de probleme . cuvântul cheie fiind iluminare: 4. Solso (1988) distinge tipologic 5 tipuri de concepte formale. printre care perceperea problemei.

scade. cu atât tendin a de a-l folosi pentru func ionalită i noi. D . T. în contexte comune. dar poate bloca rezolvarea problemei dacă situa ia numai pare similară. Probleme în rezolvarea de probleme Folosirea repetată a unui obiect pentru o anumită func ionalitate crează fixa ia func ională. C. E .4/18/2011 Probleme în rezolvarea de probleme Rezolvarea frecventă a unui tip de probleme poate îngreuna găsirea răspunsului adaptat la o situa ie nouă. De exemplu. scade. Probleme în rezolvarea de probleme Folosirea repetată a unui obiect pentru o anumită func ionalitate crează fixa ia func ională. Cu cât un obiect este mai mult folosit pentru o anumită func ionalitate. Fixa ia func ională blochează în general capacitatea de a proiecta folosirea unui obiect pentru func ionalită i noi. Cu cât un obiect este mai mult folosit pentru o anumită func ionalitate. Seturile mentale fac ca solu ia să fie găsită în timp scurt dacă situa ia este similară cu cea care a creat setul. în contexte comune.…(regula=consoane în ordine alfabetică)…F este de aşteptat ca acesta să aibă dificultă i în completarea unui şir de tipul D. dezvoltat prin experien e practice individuale. Acestea reprezintă modalită i fixate de răspuns pentru o anumită situa ie tipică. care este un set mintal de tip special.…(regula =vocale în ordine alfabetică)…O B. dezvoltat prin experien e practice individuale. 3 . cu atât tendin a de a-l folosi pentru func ionalită i noi. C . dacă unui subiect i se cere să completeze în mod repetat şiruri de tipul A. care este un set mintal de tip special. datorită formării seturilor mentale. P. I . Fixa ia func ională blochează în general capacitatea de a proiecta folosirea unui obiect pentru func ionalită i noi.