CAPITOLUL I

1.1. IMPORTANŢA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A CREŞTERII PORCINELOR IN ROMANIA
Între ramurile zootehnice,creşterea porcinelor ocupă locul al II-lea după specia bovine. Produsul principal care se obţine de la porcine este carnea,mult solicitată şi apreciată de consumatori,datorită valorii ei hrănitoare,suculenţei şi frăgezimii,uşurinţei cu care se prepară într-un bogat sortiment de preparate culinare,posibilitaţii de conservare sub diferite forme şi pe timp îndelungat,etc. Prin conţinutul său superior de proteine si grăsimi,valoarea sa energetică(exprimată in Kcal/kg) este superioară celorlalte specii :2700 Kcal.-la carnea de porc ;1600 Kcal.-la carnea de taurine ;1400 Kcal.-la carnea de ovine ;1050 Kcal.-la carnea de pasăre ;750 Kcal.-la un ou de 50 grame,etc. De la porcine se mai obţine şi grăsimea animală,precum si o serie de produse secundare,cum ar fi :piei,oase,copite,păr,gunoi,etc. Creşterea • porcinelor preyintă şi unele particularităţi biologice economice,dintre care enumerăm : Prolificitate şi precocitate ridicată(anual de la o scroafă se pot obţine peste 20 de purcei,iar după circa 9 luni scrofiţele se pot folosi la reproducţie) ; • • • Productivitatea pe animal matcă superioară(1,5 -2 tone carne in viu/scroafă/an); Randament la sacrificare ridicat(75-75%); Consum specific de furaje redus(pentru obţinerea unui kg spor de creştere in greutate vie sunt necesare circa 5 U.N.- în sistem gospodăresc,respectiv 2,5-3 U.N.- in sistem industrial); • Adaptabilitate ridicată la condiţiile creşterii intensive;

1

Valorifică superior majoritatea produselor secundare obţinute in ramurile vegetale,unele reziduuri industriale,precum şi resturile menajere;

Asigură industriei alimentare o valoroasă materie primă(carnea),iar pe piaţa externă constituie o sursă sigură de aport valutar.

Pe langă aceste particularităţi,trebuie evidenţiat şi faptul că in creşterea porcinelor ,consumul de furaje concentrate este foarte mare ,determinând o pondere ridicată a cheltuielilor cu furajele(în medie 75-80%)

Realizări în creşterea porcilor pe plan mondial şi în România
Pe plan mondial,consumul de carne de porc ocupă un loc important în alimentaţia populaţiei.Creşterea cererii de consum pentru carnea de porc este oglindită şi de sporirea efectivului şi a producţiei,care înregistrează ritmuri superioare de creştere. Aastfel,dacă în 1960,pe plan mondial se creşteau 530,5 mil.porcine,în 1990 efectivul de porcine ajunsese la 855,8 mil,capete(+61,3%)iar în 1997-la 923,9 mil.capete. Este de remarcat faptul că,în 1997,China deţinea un efectiv de 452,2 mil.capete,reprezentând 48,94 % din efectivul mondial.Alte ţări mari crescătoare de porcine,însă la diferenţe foarte mari faţă de China,sunt S.U.A.,Brazilia si Germania,a căror efective se încadrau între 24,1 mil.capete(Germania) si 58,3 mil.capete(S.U.A) Este de reţinut şi faptul că,în 1997,primele 10 ţări mari crescătoare de porcine deţineau 73,2% din efectivul mondial (anexă,tab.8.1.)

2

din consumul total de carne.carnea de porc asigură principalele elemente necesare omului şi anume:proteine.raport care este recomandabil sa se apropie de unitate.2(anexa).10% de mono-nesaturaţi si 7-10%de poli-nesaturaţi. Transformările din agricultura României dupa 1990 au afectat şi producţia cărnii de porcine.De aceea se recomandă o echilibrare a acestora in alimentaţie.Pentru carnea de porc valoarea raportului se situează în jurul a 0. Grăsimea de porc este formată din acizi graşi saturaţi şi nesaturaţi. În România carnea de porc reprezintă un produs de bază in alimentaţia şi preferinţele consumatorilor.ea ocupând peste 50% din consumul total de carne.valoare foarte apropiată de cea a cărnii de pasăre şi mult mai bună decât valorile pentru carnea de bovine si ovine.grăsimi.în medie pe glob.tabelul nr 1). Pentru apreciere.trecerea secotrului din proprietatea statului in proprietatea privată s-a resimţit atât cantitativ cât şi calitativ.astfel.Carnea de porc-sursă pentru alimentaţia populaţiei Porcinele au o pondere ridicată în asigurarea producţiei de carne pentru consum.respectiv din totalul de calorii pe zi. Producţia cărnii de porc in România in perioada 2000-2005 este prezentată în tabelul nr.2-0.se consideră suficientă estimarea raportului intre acizii graşi poli-nesaturaţi si acizii graşi saturaţi.Unii dintre acizii graşi sunt beneficiu pentru organismul uman.cea de porc reprezintă peste 40% (anexă.unele săruri minerale şi vitamine.dar. Proteinele din carnea de porc fac parte din „ proteinele complete” care conţin toţi aminoacizii esenţiali şi in proporţii optime şi dau posibilitatea organismului uman să-şi sintetizeze proteinele proprii. 3 .3.iar alţii sunt factori care declanşează sau agravează arteroscleroza.7-10% sa fie reprezentate de acizii saturaţi. În alimentaţia umană.Aceasta variază de la o ţară la alta in funcţie de zona geografică.Acizii nesaturaţi sunt mono si polinesaturaţi.

pe hibridul comercial s-au obţinut valorile prezentate mai jos. ROMSUINTEST PERIŞ S.localizate în primul caz la periferia muşchilor iar în al doilea caz între fibrele musculare.45% Cca.Proporţia lipidelor de structură din ţesutul muscular este destul de ridicată. Din tranşările efectuate la S.40%din produsele lactate. Elementele menţionate evidenţiază nu numai importanţa cărnii de porc ca sursă de proteină ci şi posibilitatea introducerii ei ca parte componentă a unei alimentaţii dietetice.a.constituente ale membranei celulare.Aceste grăsimi denumite şi grăsimi de rezervă se găsesc in celulele adipoase diferenţiate.(1987) compoziţia carcasei la diferitele rase este cea prezentată în tabelul nr.4). Prezenţa in proporţii normale a lipidelor în ţesutul muscular de porc asigură calităţi organoleptice şi de prelucrare corespunzătoare.Din totalul grăsimilor saturate consumate de om.sexul.C.care sunt alcătuite in principal din fosfogliceride din colesterol şi esterii acestuia precum şi din mici cantităţi de sfingolipide.condiţiile de furajare şi întreţinere ş.(anexă.tabelul nr.35% Cca.vârsta.cca. 4 .3(anexă).50% Cca.trebuie menţionată existenţa lipidelor de structură.variind între 20-50% din totalul de lipide din muşchi . După Fortin şi colab.În afara de acestea.60% Cca. Compoziţia în tesut muscular diferă in funcţie de o serie de factori cum ar fi rasa.20% La nivelul ţesutului muscular distingem grăsimea intermusculară şi grăsimea intramusculară.40% Cca . Dupa Catford(1990)procentul de grăsimi saturate în diferite produse este: Produse lactate Grăsime de ovine Grăsime de bovine Grăsime de porc Grăsime de pasăre Ulei de porumb Cca.25% provin din carnea si cca.A.

lungimea corpului 135-150 cm şi masa corporala de 120 şi peste 250 kg.cu păduri de foioase si terenuri agricole de unde îşi pot procura hrana.familia „Suidae”. Dintre aceste trei subfamilii. În urma domesticirii suinelor au suferit modificări spectaculoase atât morfologice cât si fiziologice care diferenţiaza net formele domestice de cele sălbatice.Această formă sălbatică trăieste şi azi în Europa.însă o carne si o grăsime cu miros caracteristic.”Babirusinae”şi „Suinae”.ordinul „Ungulata”.ceea ce face ca mistreţul să constituie un vânat important.subfamilia „Suinae”. „Sus scrofa ferus”sau mistreţul european a dat naştere tuturor raselor primitive de porci din Europa. Familia „Suidae” cuprinde toate formele de suine existente în stare sălbatică sau domestică.subordinul „Paricopitata”.clasa „Mammalia”.specia suine face parte din încrengătura „Vertebrata”.2.genul „Sus”.care este reprezentat prin două specii:”Sus scrofa ferus”(mistreţul european) şi „Sus vittatus”(mistreţul asiatic). Carnea este comestibilă prezentând o serie de caractere organoleptice şi nutritive apreciate.ca o necesitate a omului de a-şi spori resursele de hrană în momentul trecerii de la viaţa de vânător la cea de agricultor.Datorită particularităţilor morfologice si fiziologice se pot deosebi trei subfamilii:”Taiasuinae”.subfamilia „Suinae” a dat naştere porcilor domestici de genul „Sus”. 5 .Aceste însuşiri au fost căpătate în cursul activităţii de selecţie care a urmat necesităţile şi preferinţele oamenilor în anumite perioade.Comparativ cu mistreţul european are talia şi masa corporala mai mici(100-150kg). „Sus vittatus”sau mistreţul asiatic a dat naştere tuturor raselor de suine din Asia.nu s+a produs in mod spontan ci treptat.nordul Africii si vestul Asiei preferând yonele de deal şi de stepă.Evoluţia suinelor de la primele forme până la rasele actuale a trecut prin trepte diferite strâns legate de modificările condiţiilor de mediu şi de condiţiile de domesticire.Este un animal cu talia de 80-100 cm. BIOLOGIA SUINELOR Din punct de vedere zoologic. Domesticirea suinelor ca proces istoric natural.1.o precocitate mai mare.

În general formele corporale au devenit mai largi si mai adânci cu osatură mai fină şi pielea mai subţire şi mai lipsită de păr.rădăcinoase.crescând ponderea pieselor anatomice mai căutate pe piaţă sau de către procesatori. Intestinul porcului are o lungime de 22-25 m.om(de 7 ori) pe de o parte şi bovine (de 21 ori) şi ovine (de 28 ori).reprezentând de 14 ori lungimea corpului.pe de altă parte. Aceste modificări ale insuşirilor porcului domestic continuă şi in ziua de azi şi trebuie să menţionăm că în comparaţie cu efectivele din anii 1950 porcul actual are cu 50% mai puţină grăsime in carcasă iar cantitatea de carne din carcasă a crescut de la 50 kg la 68 kg(la 100 kg greutate in viu).Sub aspect morfofoziologic tubul difestiv este aproape unic în seria animalelor de fermă.gastrică.prezenţa incisivilor pe ambele maxilare îi permite să consume alături de nutreţurile combinate şi nutreţuri verzi.2 fătări pe an în medie prolificitatea crescând de asemenea până la 10-12 purcei pe fătare.se prefigurează pentru porcul viitorului o altă dispunere a cărnii pe zone anatomice.spre deosebire de rumegătoare. Digestia(bucală.Alungirea intestinului măreşte puterea de asimilare şi permite organismului să se adapteze celor mai variate regimuri alimentare.intestinul s-a mărit în lungime(raportul între lungimea stomacului şi a intestinului este de 1/9 la porcul sălbatic şi de 1/13 la porcul domestic). A crescut numărul glandelor mamare de la 6-8 la 12-16 ceea ce a permis alăptarea unui numar mai mare de purcei iar activitatea sexuală s-a modificat de la animale monoestrice la animale poliestrice.cu posibilitatea de a se obţine 2-2.precum şi specializarea în producţia de carne pentru măcelărie sau pentru preparate. 6 . Mai mult decât atât.Această lungime îl clasează între carnivore(de 5 ori lungimea corporală). Ca un efect favorabil al domesticirii. Porcul spre deosebire de alte specii de fermă se prezintă cu o formulă dentară deosebită.este foarte bine adaptat pentru folosirea concentratelor şi într-o măsură mai mică şi a altor furaje.Aparatul digestiv al porcului.intestinală)prezintă importante particularităţiaspecte ce au permis într-o oarecare măsură industrializarea exploatării lui.

îndeosebi în cele mari producătoare de porumb.Substanţele de balast.tabelul ).a sporurilor medii zilnice.alimentaţia prin cantitatea şi calitatea ei.100-1.plus potenţialul productiv ridicat fac ca această specie să fie exploatată în foarte multe ţări.vitamine.Granulaţia nutreţurilor combinate influenţează de asemenea viteza de tranzit. O altă caracteristică biologică. Creşterea prolificităţii pe cap de scroafă. bine echilibrate din punct de vedere calitativ(energie. 7 .săruri mineral) şi la instinctul de a se comporta în concordanţă cu această dezvoltare intensă.Valoarea economică a porcului constă în aptitudinea acestuia de a produce în principal carne şi grăsime.la vârsta de 6-7 luni acesta poate atimge greutatea corporală de 90-100 kg.ceea ce condiţionează în mod deosebit reţinerea azotului şi frecvenţa ulcerelor gastroesofagiene. Dacă la fătare un purcel cântăreşte în jur de 1. Dacă raportul dintre volumul intestinului şi greutatea corporală determină în mod firesc tranzitul.situând hibridarea pe primul loc s-a reuşit în ultimii ani o spectaculoasă sporire a producţiei de carne de porc.îl influenţeză în mod diferit. Această creştere rapidă a porcului duce la necesitatea de a consuma cantităţi mari de hrană.proteină. Toate aceste particularităţi biologice.pe care se bazează de fapt exploatarea intensiv-industrială.cele celulozice duc la accelerarea tranzitului digestiv.Folosin în mod stiinţific factorii ameliorării omului a reuşit într-un timp relativ scurt să mărească cu aproape 35-40% potenţialul productiv al acestei specii(anexa.300. Astfel.scăderea procentului de grăsime în favoarea procentului de carne în carcasă sunt câteva din domeniile de investigaţie ştiinţifică. La cele prezentate se mai adaugă prolificitatea si policiclitatea căldurilorcaracteristici biologice de bază pentru exploatarea industrială.existând încă certe posibilităţi de mărire.o constituie ritmul de creştere rapid pe care îl înregistreză porcii de-a lungul perioadei de creştere pentru carne.atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ.Durata atât a tranzitului digestiv cât şi a celui intestinal este diferit-fiind influenşat atât în vârstă cât şi de alimentaţie.

Indiferent însă de factorii ameliorării abordaţi.cap lung şi îngust cu profil drept şi rât ascuţit. Suinele primitive din Asia Aceste forme primitive trăiesc şi astăzi în partea de est si sud-est a continentului asiatic. Suine primitive de talie mică cu urechi scurte.ceea ce a dat naştere la noi tipuri de suine. Rasele de suine În urma procesului de domesticire.În majoritate sunt suine cu talie mică spre mijlocie. Cea de-a doua categorie include porcul autohton din Polonia şi Ucraina.purtând denumiri diferite în funcţie de ţara în care se găseau şi se caracterizează prin masă corporală mare.fome corporale largi.prin procesul de ameliorare şi selecţie rasele perfecţionate. Prima formă a fost răspândită în nordul şi centrul Europei.Au o bună rezistenţă organică şi se preteză foarte bine la păşunat.trunchi cilindric. Rasele de formaţie veche 8 .au avut loc o serie de modificări ale însuşirilor morfologice si fiziologice.aşa cum s-a arătat.Porcul de Bavaria precum şi Porcul Stocli din ţara noastră.160-180 kg. Suinele primitive din Europa Aceste forme sunt mai omogene decât cele asiatice şi se pot grupa în: • • Suine primitive de talie mare şi cu urechi lungi. Ca reprezentant al acestor rase primitive menţionăm Porcul chinezesc cu mască.de culoare neagră sau bălţată.cap mic cu profil uşor concav.urechi lungi atârnânde.din care au rezultat rasele primitive şi ulterior.contribuind in mod deosebit la îmbunătăţirea prolificităţii şi precocităţii.care a avut un rol important în procesul de formare a unor rase europene.de gradul de concentrare şi specializare a efectivelor de porci.şi nu se deosebesc mult de forma sălbatica „Sus vittatus”.membre scurte.totul trebuie canalizat spre calitatea produsului finit:”carcasa de porc de calitate superioară”.

etc.randamente la tăiere mai mici şi nu mai corespund cerinţelor şi tehnologiilor moderne. Din cea de-a doua categorie cel mai tipic reprezentant este rasa Mangaliţa. Criterii economice Conform acestora rasele de suine au fost clasificate în funcţie de capacitatea lor productivă.Marele Alb.etc.talie.in: • • • Rase primitive.etc) Criterii morfo-productive În funcţie de aceste criterii.Romagnolă. Rase ameliorate.Smajadova din Bulgaria.a. Cele mai importnate sunt criteriile economice şi tipul morfo-productiv.care grupează rasele cu însuşiri productive superioare(Landrace.din aceasta grupa mai făcînd parte şi rasa Şişka din Iugoslavia.de aceea aceste rase vechi mai sunt cunoscute şi sub denumirea de Grupa raselor romane(din ţările mediteraneene) şi Grupa raselor cu părul creţ(din ţările balcanice).Locul de formare a acestor rase a fost teritoriul Imperiului Roman.rasele se grupeaza în: 9 . Rase perfectionate.indiferent de culoare. Principalele rase şi populaţii de suine din România Datorită apariţiei unui număr foarte mare de rase.rasa albaneză.animalele fiind apropriate de primii porci rezultaţi în urma domesticirii(Stocli sau Băltăreţu). Datorită faptului că suinele de formaţie veche au în general producţii mai reduse.fiind păstrate numai nişte nuclee pentru băncile genetice in vederea unor încrucişari de intoarcere sau transformare a raselor moderne.s-a simtit nevoia clasificării lor.aria de răspândire şi numărul lor sunt într-o continuă restrângere.Mora.Cinta.care posedă însuşiri productive medii(Basna). Din prima grupă menţionăm ca rase care mai sunt întâlnite şi astăzi rasa Napolitană.utilizându-se pentru aceasta diferite criterii.ş.

rasele pot fi clasificate în rase indigene(locale).. Principalele rase de interes economic din Romania sunt reprezentate de rasele perfecţionate importante. Rase mixte.urechile sunt de mărime mijlocie.Pietrain.• • • Rase pentru carne.a căror producţie la sacrificare este în favoarea grăsimii având doar 45-50%carne în carcasă(Mangaliţa). Însuşirile valoroase precum şi marea capacitate de aclimatizare au determinat răspândirea ei în toată lumea devenind o rasă amelioratoare universală.larg.Basna.capul este potrivit de mare.Membrele sunt puternice.cu un procent mai redus de carne în carcasă(50-55%) şi strat mai mare de grăsime(Basna).Albul de Banat şi Albul de Ruşeţu.etc).Mangaliţă.o viteză de creştere mai redusă şi strat de grăsime mai mare. 10 .aduse din alte ţări.rasa Marele Alb a fost importată din Anglia înainte de 1900 fiind utilizată atât pentru încrucişări de absorbţie pentru rasele indigene cat şi pentru noi creaţii biologice.Pielea şi părul sunt de culoare albă. Rase pentru grăsime.care la sacrificare dau carcase cu un procent ridicat de ţesut muscular.a căror producţie este mixtă.Trunchiul de formă cilindrică are linia superioară dreaptă.formate pe teritoriul ţării noastre şi rase importate.spinarea şi crupa sunt lungi şi largi iar şuncile au o descindere bună. Rasa Marele Alb A fost creată în Anglia.având şi o bună capacitate de alăptare.cu profil uşor concav. Prolificitatea este ridicată obtinându-se în medie 10-11 purcei la fătare iar scroafele sunt bune mame.în Comitatul York.peste 65-70%(Landrace. Din rasele indigene amintim rasa Stocli.robuste şi cu o conformaţie armonioasa.ceea ce face ca să fie necompetitive faţă de cerinţele actuale ale pieţei şi ale tehnologiilor moderne de creştere.rezistente cu o statura bine dezvoltată.purtate drept înainte şi lateral.fiind recunocută oficial în anul 1868 sub numele de Large White. Porcinele din această rasă sunt de talie mare. Di păcate toate aceste rase au însuţiri morfo-productive medii. După provenienţă. În ţara noastră.precum şi de metişii acestora.

Consumul specific este de 2.atât în ceea ce priveşte introducerea la reproducţie cât şi vârsta la sacrificare. ROMSUINTEST PERIŞ au fost următoarele: Rezultatele testării după perfomanţele proprii Greutate 181 zile(kg) Spor mediu zilnic pe viaţă(g) Strat mediu slănină(mm) Procent ţesut muscular(%) Vârsta la 100 kg(zile) Masculi 114 613 13.29 54.0 162 Femele 107 586 15.Capul este lung.urechile mari aplecate în faţă.05 kg furaj pe kg spor.cu o statură fină dar rezistentă.0 56. Porcinele din această rasă sunt de talie mijlocie spre mare. Prolificitatea este în medie de 10. Rezultatele obţinute de aceasta rasă la testarea după performanţe proprii.in cadrului complexului de selecţie al S.pielea este fină. Precocitatea este de asemenea foarte bună.în cadrul complexului de selecţie al S.vârsta introducerii la reproducţie este de 6-8 luni iar greutatea pentru sacrificare este atinsă la vârsta de 7-8 luni cu un consum specific de 2.C.9-3 kg furaj pe kg spor în greutate iar grosimea stratului de slănină la sacrificare de 18-20 mm.Romsuintest Periş au fost următoarele: 11 .5-11 purcei la fătare.C.corpul fiind lung şi sub forma de pară datorită dezvoltării foarte bune a trenului posterior având o conformaţie de ansamblu fină.Precocitatea este bună.de culoare alb-roz cu părul alb.mai scunde dar mai lungi decât cele din rasa Marele Alb. Rezultatele obţinute de la această rasă la testarea după performanţe proprii.93.scroafele sunt mame bune şi au o bună capacitate de alăptare.0 170 Rasa Landrace S-a format în Danemarca în perioada anilor 1850-1900 prin încrucişarea raselor locale cu rasa Marele Alb şi a fost recunoscută oficial ca rasă în anul 1907.membrele sunt potrivit de înalte.

25 54.Membrele sunt potrivit de lungi si rezistente. Prolificitatea este bună.80 166 Femele 105 575 15.10 173 Rasa Duroc S-a format în SUA având la originea sa porcii locali de culoare roşie şi a fost recunoscută ca rasă în anul 1882 sub denumirea de Duroc-Jersey iar din anul 1940 se numeşte simplu Duroc.calitatea carcasei este bună iar calitatea cărnii foarte bună.Rezultatele obţinute de această rasă la testarea după performanţe proprii.rasa Duroc este utilizată în programele de obţinere a metişilor industriali. Animalele din această rasă sunt de talie mijlocie spre mare cu capul mic şi urechi mici şi atârnând înainte.în medie de 8-9 purcei la fătare.cu linia spinării convexă.la staţiunea Gorneşti de unde s-a difuzat şi în alte unităţi de selecţie.iar viteza de creştere mare.71 56.scroafele fiind mame bune.culoarea animalelor este roşcată cu nuante de la roşu deschis până la roşu închis. Precocitatea este foarte bună. Datorită acestor însuşiri.ceea ce asigură o lungime mare a cotletului.pielea este pigmentată.in cadrul complexului de selecşie al S.Rezultatele testării după performanţe proprii Greutate 181 zile(kg) Spor mediu zilnic pe viaţă(g) Spor mediu slănină(mm) Procent ţesut muscular (%) Vârsta la 100 kg(zile) Masculi 113 612 12. La noi în ţară a fost importată pentru prima dată în anul 1968.C Romsuintest Periş au fost următoarele: Rezultatele testării după performanţe proprii Masculi Femele 12 .în special sub formă de vieri terminali.

format în jurul localităţii Pietrain din Belgia între anii 1920-1950. Prolificitatea este bună.9-10 purcei pe fătare.care înconjoară trunchiul în dreptul spetelor.descins până aproape de jaret. Datorită acestor calităţi a fost de asemenea utilizat ca vier terminal pentru producerea hibrizilor comerciali Rasa Pietrain S.0 165 105 583 13.culoarea este bălţată.albă cu pete negre.in medie 8-9 purcei.corpul este cilindric cu linia superioară convexă.şalele şi crupa sunt bine îmbrăcate în musculatură.dar scroafele nu sunt prea bune mame şi au o capacitate de alăptare mai redusă.Este porcul specific de carne .30 57.Greutate 181 zile(kg) Spor mediu zilnic pe viaţă(g) Spor mediu slănină(mm) Procent ţesut muscular (%) Vârsta la 100 kg(zile) 115 628 12.Spinarea. 13 . Membrele sunt scurte.67 56.Capul este mic cu urechi purtate sus.iar purceii sunt sensibili la condiţiile de hrănire şi întreţinere. Animalele din această rasă sunt de talie mijlocie specializate pentru producerea de carne. Viteza de creştere este bună iar consumul specific este de 2.jamboanele globuloase şi descinse până la articulaţia jaretului.cu osatură fină dar rezistentă.7-3 kg furaj pe kg spor.are corpul cilindric.jambonul foarte bine dezvoltat.Culoarea tipică rasei este neagră cu brîu alb. Prolificitatea este în general mai redusă.larg si globulos. La sacrificare dă carcase de bună calitate cu puţină grăsime şi multă carne de calitate superioară şi o mare suprafaţă a ochiului muşchiului.0 171 Rasa Hampshire S-a format în SUA în statul Kentuckz având la origine rasele Essex şi Wessex importate din Anglia.spetele largi şi bine dezvoltate.

în general de culoare albă sau cu diferite pete.C.datorită acestiu fapt apărând adeseori.responsabilă pentru sensibilitatea la stres. Prolificitatea este bună.proportia de carne în carcasă fiind de peste 70%iar ochiul muşchiului având o suprafaţă de peste 40 cm2.exudativă.însă se încearcă în continuare îmbunătăţirea îsuşirilor prin infuzie de Pietrain.scroafele sunt mame bune şi au o capacitate de alăptare bună. Linia sintetică 345-Periş Este o creaţie biologică a Institutului de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Porcinelor-Periş.Duroc şi Hampshire.Calitatea carcasei este foarte bună.având în atenţie evitarea exprimării genei Hal.10.la sacrificare.şi provine din sintetizarea însuşirilor de la rasele Landrace Belgian.în cadrul complexului de selecţie al S.asigurând astfel o cantitate mare de carne de calitate superioară. Este un animal de carne. Romsuintest Periş au fost următoarele: Rezultatele testării după performanţe proprii Masculi Femele 14 .de talie mijlocie spre mare.5-11 purcei pe fătare.iar trenul posterior foarte bine dezvoltat. Calitatea carcasei şi a cărnii situează această linie la un nivel superior celorlalte rase paterne existente în România. Precocitatea şi viteza de creştere sunt bune.cu spinarea dreaptă.Lucrările au început în anul 1975 şi a fost omologat ca rasă în 1988.Corpul este cilindric.atingând greutatea de sacrificare la 180 de zile. Din păcate rasa Pietrain este extrem de sensibilă la stres. Datorită caracterelor pozitive a fost utilizată pe scară largă de către majoritatea companiilor pentru producerea metişilor comerciali. Rezultatele obţinute de această rasă la testarea după performanţe proprii.carnea palidă.

81 55.în functie de scopul dorit.de aceea ne oprim numai la recomandarea făcută celor interesati. Din aceste considerente majoritatea companiilor de selecţie au încercat să creeze diferite tipuri de porc comercial prin încrucişări de hibridare.precum şi a modernizării tehnologiei de creştere şi în final a rentabilizării exploataţiilor de porcine.84 58.mergând de la încrucişări între două rase până la hibrizi multirasiali.direct de la companiile respective.şi de multe ori sunt secrete ale companiilor.0 172 Hibrizii comerciali Ca urmare a cerinţelor pieţei de carne şi preparate.de a se informa precis. Numărul de rase sau linii utilizate precum şi schemele de hibridare diferită. Ceea ce conteaza în final este rezultatul obţinut şi se poate afirma că în prezent pe piaţa românească există deja destui hibrizi comerciali cu calităţi deosebite atât în privinţa performanţelor de creştere cât şi a calităţii carcasei şi a cărnii.între diferite rase.0 166 106 579 14. Descrierea tuturor acestor hibrizi comerciali ar ocupa un spaţiu mult prea mare şi ar interfera cu interesele companiilor.înainte de a lua decizia dacă hibridul respectiv corespunde intereselor sale şi se pretează la condiţiile de exploatare existente în crescătorie CAPITOLUL II 15 .porcul crescut pentru carne trebuie să aibă o mare viteză de creştere cu un consum specific cât mai redus şi să dea la sacrificare carcase şi carne de calitate superioară.Greutate 181 zile(kg) Spor mediu zilnic pe viaţă(g) Spor mediu slănină(mm) Procent ţesut muscular (%) Vârsta la 100 kg(zile) 113 622 11.

1.pubertate precoce(2-4 luni faţă de 6-7 luni la rasele europene).populaţiile au fost grupate în 4 clase: • Rasele mixte din care fac parte populaţiile Marele Alb.La această grupă performanţele de îngrăşare sunt mediocre.Ele sunt adaptate la o exploatare extensivă în condiţii de mediu variate şi defavorabile.Bazna.dar majoritatea sunt rase locale. • Rasele specializate în producţia de carne precum Pietrain.Ele prezintă valori ridicate atât pentru performanţele de reproducţie cât şi pentru cele de creştere(îngrăşare)şi carcasă.din această grupă fac parte rasele Mangaliţa.Aceste rase se caracterizează prin performanţe de reproducţie moderate şi foarte bune de creştere şi carcasă. • Rasele specializate în performanţele de reproducţie.sporul mediu zilnic şi ţesutul muscular sunt inferioare raselor Marele Alb şi Landrace cu aproximativ 100 g şi respectiv 18%.a. • Rasele locale sunt o grupă importantă dar în continuu regres.Băltăreţul ş.Duroc.Jianxing) care au performanţe de reproducţie excepţionale:prolificitatea 13-16 purcei pe fătare.Hampshire şi unele linii create după anul 1970.La aceste rase performanţele de reproducţie.Landrace.Landrace Belgian. Pentru o clasificare a utilizării acestora. În ţara noastră. 16 .Din această grupă fac parte rasele chinezeşti(Meishan.de îngrăşare şi carcasă sunt la un nivel mediu.RASELE DE PORCINE 2.CLASIFICAREA RASELOR DE PORCINE În lume există un număr foarte mare de rase (aproximativ 350).

Danemarca(1955). De aceea este considerată ca una din rasele cu rol ameliorator universal.2.o hrănire abundentă şi o selecţie riguroasă. Se creşte cu rezultate bune în sistemul intensiv-industrial cât şi în sistemul gospodăresc.2. Se utilizează în încrucişări cu rasa Landrace pentru producerea de femele F1 precum şi ca vier terminal în unele programe de hibridare.Ulterior s-au făcut importuri din URSS.cât şi în cazul diferitelor încrucişări.1956.Fiind o rasă consolidată din punct de vedere genetic îşi transmite fidel caracterele la descendenţi.Polonia.atât în cazul creşterii în rasă pură.1958).Anglia.1931. CARACTERISTICILE MORFO-PRODUCTIVE ALE RASELOR DE PORCINE Rasa Marele Alb Este o rasă formată în Anglia.Importuri masive s-au făcut după anul 1900(1922. În ţara noastră a fost importată din Anglia în repetate rânduri.pe baya porcilor locali cu urechi lungi.încă înainte de anul 1900.utilizându-se încrucişări multiple. 17 .

Anglia. Rasa Duroc 18 .unele populaţii se folosesc în încrucişări cu Hampshire sau Duroc pentru producerea de vieri F1.în perioada 1850-1907 prin încrucişarea porcinelor locale cu rase albe.De asemenea.În anul 1907 a fost recunoscut ca rasă.în special cu rasa Marele Alb.tabelul 5).Produşii rezultaţi. Se creşte în rasă pură în unităţile de elită şi în încrucişări cu Marele Alb pentru obţinerea de femele F1.Polonia şi Franţa. În ţara nostră primele importuri s-au făcut în anul 1956 din Canada.Rasa Landrace Rasa de porci formată în Danemarca.Suedia.hrăniţi în principal cu lapte ecremat şi orz.iar după anul 1970 s-au importat reproducători şi din Danemarca(1955).Performanţele de reproducţie sunt bune (anexă.au fost supuşi unei selecţii riguroase în care s-a urmărit lungimea corpului.îmbunătăţirea precocităţii şi reducerea proporţiei de grăsime în carcasă.dezvoltarea trenului posterior.

Treptat s-a răspândit în majoritatea ţărilor crescătoare de porci.a devenit cea mai răspândită rasă de porci din SUA. Performanţele de reproducţie sunt reprezentate în tabelul 5(anexă).valorifică bine furajele.prolificitate şi precocitate bune.produce carcase de calitate superioară şi este rezistentă la condiţiile de mediu pretându-se la diferite sisteme de creştere.La noi s-a importat pentru prima oara în anul 1968.Se creşte în rasă curată şi se utilizează în încrucşări atât ca vier terminal cât şi pentru producerea vierului metis F1(D x H) Rasa Hampshire 19 .Datorită faptului că are o conformaţie corporală armonioasă .

(LR x H).Formată în SUA în statul Kentucky.fiind recunoscută în anul 1904. Scopul l-a constituit reunirea unor patrimonii ereditare.fiind apreciată pentru calitatea superioară a carcaselor (strat subţire de slănină).utilizabile în 20 .În ţara noastră a fost importată pentru prima dată în 1968. Rasa Hampshire se creşte în rasă pură şi se utilizează ca vier terminal în încrucişare trirasială.viteză de creştere) şi reţinerea lor prin selecţie în generaţii succesive în vederea realizării unei linii paterne.s-a răspândit destul de repede. Rasa Linia Sintetică-345 Periş Linia Sintetică-345 Periş reprezintă una dintre modalităţile de utilizare a diversităţii genetice a raselor de porcine existente pe plan mondial în scopul valorificării efectelor de heterozis şi complementaritate între rase.cât şi pentru producerea de vieri F1(D x H).Deşi este o rasă mai nouă.detrerminate în mare măsură aditiv(proporţie de carne în carcasă.

urechi nu prea mari Performanţele de reproducţie sunt prezentate în tabelul Duroc(cod 4).încrucişări terminale şi adaptate la condiţiile de exploatare industrială prin valorificarea vigorii hibride.36.ceea ce a şi detreminat renunţarea la creşterea în rasă curată.talie şi lungime mijlocii spre mari.5 % Hampshire 5(anexă). Începând cu generaţia a III-a a fost practicată numai împerecherea „în sine”.A evidenţiază următoarele cote de participare a raselor în structura Liniei Sintetice: 56% Landrace belgian.calitate superioară a cărnii.cu viteză bună de creştere.cap mic. Selecţia s-a efectuat exclusiv pe baza performanţelor proprii de creştere şi carcasă până la generaţia a IV-a . • Hampshire(cod 5).prezentând însă o rezistenţă scăzută la stres şi un comportament mai puţin corespunzător la exploatarea de tip industrial. ROMSUINTEST PERIŞ S.prezentând însă o grosime mai mare a slăninii pe 21 . Animalele din Linia Sintetică-345 Periş sunt în general de culoare albă(uneori cu pete).când s-a inclus şi criteriul de culoare pentru obţinerea de porci albi.5% Durocşi 7.rezistenţă la stres. • spinare. Ţinând seama de obiectivele menţionate.caracterizată prin proporţie mare de carne în jambon şi cotlet.cu un procent ridicat de carne în carcasă şi consum specific redus.precum şi încrucişări de întoarcere spre rasele iniţiale până la generaţia a II –a în cazul indivizilor la care caracterele urmărite nu au fost suficient evidenţiate. Lucrările au fost iniţiate din anul 1975.C.pentru formarea liniei sintetice au fost studiate şi utilizate următoarele rase: • Landrace Belgian(cod 3).ceea ce a determinat scăderea efectivelor din această rasă. Studiile efectuate pe 400 de scroafe-matcă şi 60 vieri din cadrul Complexului I Selecţie al S.ajungându-se la izolare reproductivă completă.Au fost practicate mai întâi încrucişări reciproce urmate de împerecheri „în sine” între produşii selecţionaţi pentru scopul propus.prezentând insă o viteză scăzută de creşter şi unele probleme sub aspectul reproducţiei în condiţii de exploatare industrială.

constituşie robustă şi sunt bine adaptate la condiţiile de exploatare industrială. Hibridul Perhib Performanţe de creştere şi carcasa ale hibridului Perhib 2 Rezultatele la sacrificare pe colaterali la LSP 2000.jamboane foarte bine dezvoltate.aplomburi corecte.memebre solide. Încadrarea carcaselor obţinute în sistemul SEUROP a scos în evidenţa ca peste 58% din carcase au un procent de ţesut muscular mai mare de 55%. 22 .atârnând înainte. au arătat ca procentul de ţesut muscular depăşeşte 56% pentru vieruşi.

cu o constituţie fină spre robustă.gros şi bine îmbrăcat cu muşchi.gâtul este scurt. 23 .urechile sunt mici.din care se înţarcă în medie 7-8 purcei.Reproducătorii din această populaţie sunt puşi la dispoziţie fermierilor competitive.la fel şi culoarea părului.larg.Pielea este potrivit de groasă .A făcut parte din efectivele de porcine întreţinute în rasă curată.de culoare albă.cu aplomburi corecte .Capul este scurt. interesaţi în obţinerea unor hibrizi cu performanţe Rasa Yorkshire Este o rasă americană care are la origine rasa Marele Alb.purtate în sus şi înainte .solide.Prolificitatea de 10-12 purcei.Abdomenul este drept.cu 12-14 sfârcuri bine evidenţiate şi simetrice.Este o rasă maternă.Se prezintă ca o rasă de talie mijlocie spre mare.Membrele sunt potrivit de lungi .

iar iarna se îndeseşte cu subpăr.Gâtul este scurt şi gros.cu un rât lung.Urechile sunt de mărime mijlocie.Membrele sunt de mărime mijlocie.aplecate în faţă.Capul este de mărime potrivită.cu un corp relativ scurt.lucru ce generează călcătura de urs.baris.cu şunci slab dezvoltate.Prolificitatea este de 5-6 purcei.Se întâlnesc 5 varietăţi de culoare:blondă.Spinarea potrivit de lungă.cu o chişiţă lungă.foarte adânc.Rasa Mangaliţa Mangaliţa este singura populaţie din ţara noastră specializată pentru producţia de grăsime.spre scurte.Părul este prezent şi pe suprafaţa urechilor.cilindric.roşi.profil drept.Coastele sunt foarte arcuite.teşită.aşezate aproape în plan vertical.larg.Crupa este scurtă.Prezintă o talie mijlocie.largă şi uşor convexă. 24 .piept de rândunică.părul este lung.neagră.Carnea se pretează foarte bine pentru fabricarea salamurilor(ex:Salamul de Sibiu).ondulat.Carcasele sunt bogate în ţesut gras.capacitatea de alăptare înregistrează valori sub 25 kg.

Hampshire.de obicei purtate înainte.adânc.uşor este convexă.cu urechi de mărime mijlocie.dar bine legat pe trunchi.Crupa teşită.Prezintă un trunchi de lungime mijlocie.Carcasele sunt bogate în ţesut gras.cu o robă asemănătoare raselor Wessex.Sattelschwein.cu un profil uşor concav.cu o bandă în zona greabănului.memebrelor anterioare.Membrele de mărime mijlocie.uneori este uşor larg.cu o spinare de largă.Pieptul dreaptă.Abdomenul drept.Capul este mic.înscriind această populaţie în grupa raselor cu producţii mixte.cilindric. 25 .Prolificitatea este în medie de 9-10 purcei.neagră.Rasa Bazna Bazna este o populaţie de talie mijlocie.Gâtul este scurt.rezistente şi cu aplomburi corecte.capacitatea de alăptare este de 30-35 kg.potrivit larg.din care reuşeşte să înţarce 7-8 capete.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful