UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.I.M., Secţia I.S.

NGINERIE TEHNOLOGICA

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 1

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.I.M., Secţia I.S. NGINERIE TEHNOLOGICA

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 2

CUPRINS

1. DESCRIERE MATRITA ...........................................................................................................4 1.1. Clasificarea matritelor ..........................................................................................................4 1.2. Forma si elementele matriţei de injectat...............................................................................4 1.2.1. Construcţia şi funcţionarea matritei de injectat.......................................................6 1.2.2. Dimensiuni ale matritei de injectat si ale piesei obtinute..................................... 10 1.2.3. Răcirea matritelor de injectat................................................................................11 1.3. Materiale utilizate pentru confectionarea matritelor de injectie mase plastice ..................14 1.4. Aplicatii ale matritei de injectie..........................................................................................20 1.4.1.Construcţia matriţelor pentru deformare plastică la cald.......................................20 1.4.2. Prelucrarea prin injectie........................................................................................21 1.4.3. Conditiile de formare. ..........................................................................................23 1.5. Uzura matritelor de injectie................................................................................................24 2. TEHNOLOGIA DE INCARCARE PRIN SUDARE...............................................................26 2.1. Procedura de reconditionare a matritelor din aluminiu prin sudura...................................26 2.2. Procedeul de sudare WIG/TIG...........................................................................................34 2.3. Tehnologia de reconditionare prin sudare a matritelor din aliaje de aluminiu prin procedeul de sudare WIG/TIG.........................................................................................48 3. INSTALATIA DE AUTOMATIZARE A PROCESULUI DE INCARCARE PRIN SUDARE PROCEDEUL WIG/TIG..............................................................................................................51 3.1. Automatizarea si robotizarea.............................................................................................51 3.2. Variante constructive.........................................................................................................58 3.3. Proiectarea elementelor constructive principale................................................................61 4. DEFECTE SI REMEDIERI.....................................................................................................67 4.1. Categorii de defecte............................................................................................................67 4.2. Formarea porilor si incluziunilor.......................................................................................68 4.3. Procese de fisurare a aluminiului.......................................................................................70 4.4. Lipsa de topire....................................................................................................................72 4.5. Controlul nedistructiv al încărcării sudate .........................................................................75 4.6. Controlul distructiv............................................................................................................76 5. STUDIUL TEHNICO-ECONOMIC.........................................................................................77

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.I.M., Secţia I.S.

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 3

5.1. Calculul economic al operaţiilor pregătitoare în vederea încărcării prin sudare................77 NGINERIE TEHNOLOGICA 5.2. Calculul economic comparativ al procedeelor de sudare utilizate.....................................78 5.3. Calculul economic al operaţiilor pregătitoare efectuate după încărcarea prin sudare........79 6. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA OPERATIILE DE SUDARE.....................................................................................................................................80 6.1. Norme de tehnica securitatii muncii la operatiile de sudare............................................. 80 6.2. Radiaţii şi corpuri străine degajate în procesul de sudură.................................................81 6.3. Calitatea aerului în atelierul de sudură...............................................................................82 Bibliografie.................................................................................................................................84 Anexe...........................................................................................................................................85

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.I.M., Secţia I.S. NGINERIE TEHNOLOGICA

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 4

1. Descriere matrita

Introducere
Matritele sunt unelte ce contin o cavitate ce reprezinta negativul piesei ce se produce. Termenul provine din cuvantul german Matrize. Matritele pentru formarea pieselor din mase plastice se folosesc la obtinerea acestora prin mentinerea in forma dorita a topiturii pana la solidificarea acesteia. Matritele sunt componente ale unor sisteme complexe de producere a pieselor din mase plastice sau compozite avand la randul lor o structura complexa. In general matritele sunt montate pe masinile de termoformare care executa ciclurile de productie specifice. Masinile de termoformare au rolul de inchidere/deschidere matrite, aplicarea de presiune pe durata umplerii cavitatii cu materialul polimeric in stare topita; mentinerea presiunii pana la solidificarea topiturii urmata de extragerea piesei din cavitate. Inchidere si deschiderea precum si mentinerea sub presiune pe parcursul injectiei si racirii se realizeaza pin sisteme hidraulice. In functie de tipul materialului injectat poate fi necesara preincalzirea matritei iar pentru o solidificare mai rapida se efectueaza racirea acesteia. Incalzirea se poate realiza electric, cu ulei incalzit sau gaze fierbiniti iar racirea se poate efectua cu apa sau alte solutii refrigeratoare.

1.1. Clasificarea matritelor
Din punct de vedere al sistemului de injectat, matriţele se pot clasifica în următoarele categorii: - cu injectare directă, cu culee normală (pentru matriţele de in jectat cu un cuib); - cu injectare folosind culee normală, cu canale de distribuţie (pentru matriţele de injectat cu mai multe cuiburi); - cu injectare punctiformă directă; - cu injectare punctiformă şi cu canale de distribuţie încălzite (pentru matriţe de injectat cu mai multe cuiburi) ; - cu sisteme de injectare speciale ca, de exemplu: cu injectare inelară, cu canal tunel, cu injectare peliculară, cu injectare în mai multe puncte, cu canale izolate etc. Clasificarea matriţelor de injectat în raport cu sistemul de aruncare ţine seama în general de configuraţia piesei, distingându-se în principal trei forme de bază: - piese de formă geometrică simplă, fără părţi umbrite (conicităţi inverse), ca, de exemplu: pahare, găleţi, castroane, tăvi, cutii simple etc;

cu bacuri. 5 . cu aruncare hidraulică sau cu sisteme combinate.1. distingându-se următoarele categorii: cu deschidere normală.1. a şi b) şi anume: . .matriţe de injectat.M.I. de exemplu: şuruburi. capace cu NGINERIE TEHNOLOGICA filet exterior. matriţele de injectat cu aruncare mecanică pot fi: cu ştifturi de aruncare. . se deosebesc două tipuri de matriţe de injectat (fig. Fig.matriţe de injectat cu orificiu de umplere a cavităţii.1. Secţia I. 1. piese pentru articole tehnice şi de uz gospodăresc. matriţele pentru injectarea materialelor termoplastice se clasifică în matriţe de injectat cu aruncare mecanică.S. butoane cu forme speciale etc. a). b).matriţă de injectare. Matriţele de injectat materiale termoplastice pot lucra pe maşini orizontale (cazul cel mai frecvent). cu deşurubare. perpendicular pe planul de separaţie (fig. cu orificiul de umplere a cavităţii în planul de separaţie (fig.piese cu părţi umbrite exterioare ca. corpuri şi carcase pentru jucării. 2. 1. verticale sau pe maşini cu unitate de injectare rabatabilă la 90°. .1. cu aruncătoare tubulare. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.1. Tipuri de matriţe de injectat 1. cu placă dezbrăcătoare. Din punctul de vedere al sistemului de aruncare adoptat. Matriţele de injectat se mai pot clasifica în funcţie de soluţia constructivă adoptată pentru sistemul de deschidere..UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. dopuri filetate. de exemplu: capace cu filet interior. cu aruncare pneumatică. cu mai multe planuri de separaţie.piese cu părţi umbrite interioare ca.1.capul de injectare al maşinii. În principal. La rândul lor. cu aruncare în trepte sau cu aruncătoare speciale.

este prezentată o matriţă de injectat cu un singur cuib care cuprinde elemente constructive caracteristice acestui ansamblu.. 1. Elementele componente ale matriţei de injectat.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. Matrita descrisa mai jos in figura 1. Extragerea pieselor din matrita se face manual. În fig. este o matrita simpla.4. etc. si 1. 1. Matriţa de injecţie poate fi impărţită in două semimatriţe: superioara si inferioara. de tipul maşinii de injectat.2. Semimatrita superioara Semimatrita inferioara Fig. 2. Traseul de curgere a polimerului in corpul matritei incepe cu duza si continua prin canalul principal cu cavitatea matritei care este partea principala a traseului de curgere a polimerului.M. 1.I.3. Secţia I. Construcţia şi funcţionarea matritei de injectat. Cele doua semimatrite se mentin in pozitiile impuse de procesul tehnologic (fetele paralele. Forma si elementele matriţei de injectat. Matrita are o parte fixa asezata spre agregatul de injectie si o parte mobila actionata de mecanismul de inchidere-deschidere. există o mare varietate constructivă de matriţe de injectat. În funcţie de forma geometrică a piesei. de natura şi caracteristicile materialului plastic. Cu cat forma piesei de injectat este mai complexa cu atat si constructia matritei se complica devenind mai dificil de construit si mai costisitoare.1. miscare de translatie verticala sau orizontala in functie de pozitia agregatului de injectie) prin intermediul unor piese de ghidare si deplasare. Piesele de ghidare sunt formate din coloanele de ghidaj.S.2. . PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. 6 NGINERIE TEHNOLOGICA 1. locasurile acestora si bucsile interschimbabile in caz de uzura.2.

6-semimatrita inferioara. Centrarea se face cu ajutorul unui inel de centrare 14 practicat in semimatrita superioara. 7 Cavitatile sunt dimensional mai mari decat dimensiunea piesei astfel incat dupa contractia NGINERIE TEHNOLOGICA la racire. 8-circuit de racire. 5. 4-degajare. 1 2 14 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Fig. aceasta sa ajunga la dimensiunile proiectate. . 7-garnitura de cauciuc.S.. respectiv semimatrita inferioara. 12-epruvete. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. 10-distribuitor. 1.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. 2-duza. Matriţă din aluminiu pentru injectat materiale plastice.M.3. 3-canal conic.I. 13-degajare. 1-semimatrita superioara. 11-piesa injectata. Fixarea matriţei pe platourile maşinii de injectat mase plastice se realizează cu ajutorul degajarilor 4 si 13 practicate in semimatrita superioara. Secţia I. Matriţa de injectat se montează pe platourile de prindere ale maşinii de injectat prin intermediul a două plăci de prindere care se fixează cu ajutorul unor bride sau şuruburi de fixare. 9-canal.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. 8-circuit de racire. Piesa injectată. sunt prezentate cele doua corpuri ce formeaza semimatrita inferioara. 9-canal. Desen de ansamblu matrita aluminiu 1-semimatrita superioara. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. existand un canal de garnitura practicat in corpul inferior. rămâne solidară cu partea mobilă a semimatriţei superioare împreună cu canalul de injectare de unde se indeparteaza manual. 11-piesa injectata. 7-garnitura de cauciuc.5.M. In figura 1. intre ele circuland un lichid de racire sub presiune. Piesa injectată 11 se formează în cuibul format de semimatrita superioara 1 şi partea superioara a semimatritei inferioare. ca urmare a răcirii plăcilor matriţei. 15-surub de strangere. rezultand o crestere a randamentului procesului de turnare prin scurtarea timpului de racire si deasemeni cresterea calitatii produsului injectat caracterizata de o structura uniforma rezultata in urma acestei raciri uniforme. lichid ce asigura o racire rapida si uniforma pe toata suprafata de contact a semimatritei inferioare cu piesa injectata din plastic. prin canalul 9 si distribuitorul 10.S. 1 14 2 3 4 5 16 6 15 12 8 7 13 9 10 11 Fig. întărită ca urmare a contracţiei pe semimatrita superioara 1. Etansarea intre cele doua corpuri ale semimatritei inferioare se face cu ajutorul garniturii de cauciuc 7. Semimatrita inferioara este compusa din doua corpuri. 5 si 6. Fixarea celor doua corpuri se face cu ajutorul a patru suruburi 15. 12-epruvete.I.4. prin intermediul circuitului de răcire 8 alimentat prin stuturile 16. După întărirea materialului plastic în matriţă. 1. 10-distribuitor. 14-inel de centrare.. 6-semimatrita inferioara. Secţia I. 8 Materialul NGINERIE TEHNOLOGICA maşinii de injectat ajunge în duza 2 a matriţei de plastic topit din duza injectat şi apoi prin intermediul canalului conic 3 de injectare la cuibul matriţei. 4-degajare. 16-stut-uri alimentare. 5. 3-canal conic. matriţa se deschide. evacuare lichid de racire. 2-duza. 13-degajare. .

PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. In figura 1..UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.6. . pentru obtinerea a doua epruvete necesare ulterior studierii proprietatilor si caracteristicilor pieselor turnate fara ca acestea sa fie distruse.S. Piesa injectata Epruveta Fig 1. Practic aceste epruvete contin acelasi material injectat si sunt elaborate in aceleasi conditii ca si piesa propriu-zisa. se prezinta o imagine a acestei piese si a epruvetelor atasate. iar cea de-a doua este mobila si se deplaseaza in sensul de inchidere sau deschidere al matritei. 1. Secţia I. Semimatrita inferioara alcatuita din doua corpuri. In subansamblul de inchidere al matritei .I. 9 Cuibul format intre TEHNOLOGICA NGINERIE cele doua semimatrite contine pe langa spatiul de formare a piesei injectate si doua cavitati suplimentare 12.6. Forta de inchidere a matritei trebuie sa fie mai mare cu 10-30% decat forta de distantiere exercitata de presiunea topiturii din matrita. una din semimatrite este fixata de batiu. hidromecanic sau hidraulic.5. Inchiderea se face cu mecanisme actionate mecanic.M. Fig. Piesa injectata de care sunt atasate cele doua epruvete.

PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Centrarea şi conducerea interioară a matriţelor de injectat asigură obţinerea pieselor cu o precizie corespunzătoare. astfel încât cele două părţi ale matriţei să poată fi montate numai într-o singură poziţie evitându-se deteriorarea lor din cauza montării greşite pe platourile de prindere ale maşinii de injectat. În toate cazurile. platoul de prindere mobil. Secţia I. În vederea asigurării poziţiei corecte ale celor două jumătăţi în aşa fel încât. Pe parcursul desfăşurării ciclului de injectare conducerea matriţei de injectat centrată se asigură de către coloanele de ghidare ale maşinii pe care se deplasează. Mecanismul de inchidere actionat hidraulic este caracteristic fortelor de inchidere mari si platanelor mobile cu curse mari. matriţele se prevăd cu flanşe sau inele de centrare fixate în plăcile de prindere ale matriţei de injectat. . Inelul de centrare din placa de prindere a părţii mobile formează un ajustaj cu joc cu platoul de prindere al maşinii de injectat..S. respectiv bucşe de ghidare. pentru obtinerea unei piese cu aspectul unui pahar conic si a doua epruvete ce vor fi obtinute din acelasi material cu piesa injectata. inaltimea totala a celor trei corpuri este de 140mm. la montarea lor pe platourile de prindere ale maşinii de injectat. una dintre coloane se execută cu un diametru diferit de al celorlalte. Mecanismele hidromecanice de actionare sunt indicate la matritele cu cursa platanului relativ mica. mai ales.I.7. întrucât centrarea matriţei este asigurată de inelul de centrare montat în placa de prindere din partea duzei. realizându-se.a) si b). Ansamblul matritei are urmatoarele dimensiuni: diametrul este de Ø200mm.2. In circuitul hidraulic se gasesc doua sisteme de presiune: unul de joasa presiune. În cazul nostru. cu ajutorul coloanelor montate în partea fixă şi a bucşelor de ghidare. inelul de centrare se practică numai în placa de prindere din partea duzei.M. duza matriţei să fie perfect centrică cu duza capului de injectare a maşinii. se practică două. În raport cu mărimea (greutatea) şi forma geometrică a matriţelor de injectat. 10 Mecanismele de inchidere actionate mecanic sunt folosite. folosit la deplasarea platanelor si altul de inalta presiune utilizat la inchiderea matritelor. la masinile de NGINERIE TEHNOLOGICA injectie de capacitate mica si medie. trei sau patru coloane. Dimensiuni ale matritei de injectat si ale piesei obtinute Matrita descrisa in continuare in cazul nostru particular este o matrita simpla pentru injectia maselor plastice. prin intermediul bucşelor de ghidare.2. fixate în partea mobilă a matriţei. cu un singur cuib. 1.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. respectiv in aceleasi conditii de temperatura si presiune figura 1.

50mm. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Răcirea matritelor de injectat.5mm. pana la baza ei. grosimea peretelui piesei obtinute prin injectie este de 4mm. Aceasta . Practica a dovedit că procesul de injectare poate să se desfăşoare în condiţii optime numai atunci când temperatura matriţei este staţionară şi controlată.M.32mm.S. printre care temperatura matriţei la injectare este unul dintre cei mai importanţi. Unghiul conului format de cele doua diametre este de 30º.I.1. de latime 20mm pentru manipulare si fixare in suportul masinii de injectat. In partea superioara este frezata o calota sferica cu raza de 35mm in care se fixeaza duza de injectie. ce coincide cu cuibul propriu-zis al matritei.38mm iar inaltimea 47. Semimatrita inferioara fiind formata din cele doua corpuri.3. 1.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. a)Ansamblu matrita injectie. La o distanta de 15mm de planul superior sunt frezate doua degajari paralelipipedice Fig. Secţia I.7. Calitatea pieselor injectate din materiale termoplastice depinde de o serie de parametri tehnologici. diametrul exterior maxim fiind de Ø200mm. Pe suprafata superioara este frezat un canal de centrare paralelipipedic de diametru exterior Ø125mm.4º pentru a nu reduce viteza de inaintare a materialului plastic topit. cuibul de turnare. locul unde se va forma piesa. Semimatrita superioara are o inaltime de 92. Aceasta calota sferica se continua cu un canal de injectare conic cu unghiul negativ de 2. b)Semimatrita inferioara. latimea de 8mm si adancimea de 6mm. In acest canal va intra un inel de centrare ce va asigura centrarea intre matrita si masina de injectat. intre acestea sunt practicate un numar de 9 canale de Ø8mm asezate in stea si care sunt alimentate de la pompa masinii de injectat cu lichid de racire prin intermediul unor stuturi G1/4” si apoi prin canale de Ø8.2. 11 Dimensiunile piesei TEHNOLOGICA NGINERIE ce se obtin prin injectie cu ajutorul acestei matrite sunt: diametrul superior Ø94. diametrul inferior Ø39..50mm.

Curgerea acestor materiale depinde. de temperatura matriţei.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. fie automat. trebuie facute calcule exacte la dimensionarea sistemului de răcire al matriţei de injectat. cu care sunt dotate maşinile de injectat moderne.canalele de circulaţie trebuie plasate cât mai aproape de piesă (de cuibul matriţei).M. presiunea de injectare. Se pot stabili deasemeni principii generale de care trebuie să se ţină cont la proiectarea sistemelor de răcire a matriţelor : .S. Semimatrita superioara. În schimb. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.8. Reglarea temperaturii de răcire a matriţei se realizează prin modificarea corespunzătoare a debitului sau vitezei lichidului de răcire.. Fig. canalele de circulaţie trebuie amplasate la distanţe egale faţă de suprafeţele piesei injectate iar în cazul pieselor cu grosime de perete variabilă.în cazul pieselor cu grosimea pereţilor constantă. Răcirea pieselor injectate se realizează prin răcirea matriţei de injectat cu aju torul unui sistem de canale de răcire. sistemul de injectare. prin manevrarea robineţilor la intrarea lichidului. 1. Secţia I. distanţele dintre canalele de circulaţie şi suprafeţele respective ale piesei trebuie să fie în raport invers cu grosimile pereţilor piesei. temperatura matriţei de injectat trebuie corelată cu o serie de alţi factori. . 12 presupune existenţa în matriţă a unei reţele prin care să circule un mediu de încălzire-răcire NGINERIE TEHNOLOGICA destinat reglării temperaturii matriţei.I. ca de exemplu: temperatura de injectare. Pentru injectarea corectă a pieselor de formă geometrică diferită. secţiunea reţelei de injectare etc. . fie manual. din materiale termoplastice având căldură specifică diferită. în mare măsură.secţiunea canalelor de circulaţie a mediului de răcire trebuie să fie proporţională cu grosimea pereţilor piesei injectate. folosind un lichid de răcire. . răcirea corespunzătoare a matriţelor de injectare trebuie asigurată în toate cazurile pentru obţinerea unor piese injectate cu contracţii minime şi pentru scurtarea duratei ciclului de injectare. Din cauza numărului mare de factori variabili şi a complexităţii procesului. cu ajutorul sistemului de reglare a debitului de lichid.

numărul schimbărilor de direcţie ale circuitului de răcire trebuie să fie cât mai mic posibil pentru a asigura curgerea cât mai uşoară a lichidului de răcire. Semimatrita inferioara alcatuita din doua corpuri intre care circula lichidul de racire. figura 1. Secţia I. . .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. semimatrita inferiora este alcatuita din doua corpuri. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.9.distanţa NGINERIEcanalele de circulaţie trebuie stabilită în aşa fel încât să se dintre TEHNOLOGICA realizeze o temperatură uniformă pe toate suprafeţele active ale matriţei.temperatura medie a matritei determina viteza de racire a topiturii. 5°C. 13 .lungimea circuitului de răcire a matriţei trebuie să fie cât mai mică pentru ca diferenţa de temperatură între ieşirea şi intrarea apei de răcire să nu depăşească 3 .S.temperatura matritei stabileste durata ciclului de injectie. intre ele existand o retea de canale prin care circula lichidul de racire.soluţiile constructive adoptate la proiectarea sistemelor de răcire ale matriţelor de injectare trebuie să asigure etanşarea perfectă a circuitului de răcire. calitatea pieselor devine necorespunzatoare. .9. . Acest principiu ajuta la intocmirea bilantului energetic si la stabilirea consumului de agenti de incalzire si de racire.constanta parametrilor de temperatura ai matritei asigura o calitate uniforma a produselor injectate. .I. Prin reglajul temperaturilor matritei se intelege mentinerea temperaturii in cavitatea ei la doua paliere: unul corespunzand stadiului de injectie (temperatura mai ridicata. caldura consumata pentru topirea polimerului este preluata de agentul de racire care circula in matrita si scade temperatura topituri. . Asa cum am mai precizat. 1. La sistemul de incalzire si de reglare a temperaturii . Matrita are un regim de temperatura deosebit de important. . deoarece: . Fig. apropiata de cea a topiturii) si altul corespunzator stadiului de racire (temperatura scazuta pentru extragerea piesei din matrita fara deformarea acesteia). .. o temperatura mai scazuta mareste productivitatea masinii dar sub o anumita valoare.M.

40-1. Se vor prezenta cateva din cele mai uzuale materiale precum si cele mai importante proprietati fizico-mecanice ala acestora: Marcile P20 / W1. 14 NGINERIE TEHNOLOGICA 1.30-0.2311 / W1. Materiale utilizate pentru confectionarea matritelor de injectie mase plastice Alegerea materialelor pentru confectionarea matritelor este un criteriu esential in asigurarea calitatii pieslor produse prin injectie.28-0.60-1.2738 fac parte din familia de oteluri utilizate frecvent pentru constructia de matrite de injectie si au duritati tipice in intervalul 29-33 HRC distribuite in mod uniform in sectiune. Din aceste materiale se pot confectiona matrite de injectie cu dimensiuni variabile pana la dimensiuni mari si foarte mari. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Compozitia chimica tipica a otelurilor utilizate in constructia matritelor.posibilitatile tehnice de masinare a materialului respective efectuarea de tratamente termice/termochimice pre respectiv postmasinare. .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. Prezinta o sudabilitate foarte buna ceea ce permite reconditionarea usoara sau dupa caz repararea unui defect prin incarcare prin sudarea respectiv masinare.M. . .dimensiunea pieselor de injectat.1.2312 / W1. cat si al coroziunii. Este binecunoscut faptul ca matritele sunt scule supuse intens uzurii atat prin efectul conjugat al presiunii la injectie/impachetare si a ciclurilor termice repetate.asiguarea unui grad ridicat de repetabilitate a geometriei pieselor injectate precum si incadrarea in campul de tolerante specificat. .30 %Mn 0.costurile de material si manopera.I.55 %S 0. Acestor oteluri li se poate aplica suplimentar pentru imbunatatirea duritatii suprafetei un tratament termochimic de nitrocarburare.030<= Tab.90 %Mo 0.. Compozitia chimica tipica a otelurilor utilizate in constructia matritelor este data in tabelul 1.1. 1. Secţia I.030<= %P 0.50 %Cr 1. Cateva din cele mai importante criterii de selectie a materialelor pentru confectionarea matritelor de injectie sunt: . %C 0. Se preteaza foarte bine la lustruire ceea ce permite obtinerea unei calitati foarte bune a pieselor cu suprafete de clasa A.S.40 %Si 0. 3.

2714 au duritati de pana la 400 HB.S. In acest caz se recomanda efectuarea unui tratament termic de calire urmata de o revenire dupa cum urmeaza: . Geometria cavitatii ramane in campul de tolerante specificat pentru serii mari chiar si in cazul injectarii de materiale compozite (polimeri armati cu fibre) gradul de abraziune este mult ridicat fata de injectia cu topituri formate doar din materiale polimerice. Data fiind compozitia si proprietatile fizico mecanice a acestor marci de otel ele se pot utiliza si in aplicatii de matritare piese metalice.9 J Fig 1.M.0% Modulul de eleasticitate = 205GPa Rezilienta KCU = 27. 15 Rezistenta la rupere Rt = 965-1030 MPa Rezistenta la Alungire Rm = 827-862 MPa Alungirea la rupere A = 20.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. In mod normal nu sunt necesare tratamente termice pre sau post prelucrare prin aschiere a cavitatii in materialul de baza. Transformarea austenitei la racire continua.1-33. In cazul in care in timpul exploatarii se ating temperaturi de pana la 550°C proprietatile mecanice pot fi alterate.2711 / W1. NGINERIE TEHNOLOGICA PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.I.10. Secţia I.. Acestea se preteaza foarte bine pentru confectionarea de matrite de dimensiuni mari care implica presiuni ridicate de injectie si de impachetare a structurii polimerice. Marcile de otel W1. Sunt recomandate pentru serii marii de piese injectate respectiv pentru geometrii complexe cu pereti subtiri in cavitate.

PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. EN AW 7022 T651.efectuarea unei reveniri inalte in functie de duritatea dorita.M. 6082 / E30. prototipuri . ulei sau aer in functie de grosimea si geometria matritei. Secţia I. . EN AW 7019 T66. EN AW 6082 T651. 7020 / HE17. 5754 matrite pentru cauciuc. EN AW 6061 T651.racire in apa.I. EN AW 7075 T651. 6063 / HE9. . LM5. imbatranit : EN AW 2017 T451. .aluminiu forjat pentru matrite: . Ca materiale neferoase pentru confectionarea de matrite se utilizeaza duraluminiul: .LM6.1050A. .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.aluminiu turnat: . calit.laminat in placi de grosimi standardizate ( 40-220mm) de calitate. LM25. 16 .. aplicatii mecanice AM 4 ~ 5083 . Presiune bari 1500 1000 500 0 0 PROCESE 100 200 Temperatura ºC 300 Presiune bari 1500 AM1 1000 500 0 0 7075-AM2 PROCESE AM4 2017-AM3 300 100 200 Temperatura ºC AM 1 ~ 7022 injectie mase plastice (PET+uri) AM 2 ~ 7075 matrita de suflare la temp + presiuni joase AM 3 ~ 2017 . revenit.S. 6061 / HE20. 6063A. ALUMEC 79 si 89.austenitizare peste TEHNOLOGICA AC3 la aproximativ 900°C cu mentinere de 1 ora/ 25 NGINERIE punctul critic mm de sectiune. . 6082 matrite pt talpi incaltaminte.

nu este recomandat pentru sudarea elementelor supuse la tensiuni mecanice foarte mari. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Sudabilitate TIG/MIG Aliaj de sudura Posibila AA 5183 AA 5356 Prin rezistenta Prelucrarea mecanica Buna Excelenta Tratamente de suprafata Anodizarea tehnica Anodizarea decorativa Polizarea Cromarea chimica Nichelarea chimica Tab. mase plastice. talpi de încaltaminte etc. In cazul nostru se foloseste aliajul CERTAL EN AW – 7022 / Al Zn5 Mg3 Cu.2. Aliajul de aluminiu tip CERTAL a fost creat pentru a asigura.2. O scadere a rezistentei mecanice se poate constata în zona sudata. cu respectarea stricta a standardelor.M. de aceea este recomandat pentru masini unelte / aplicatii industriale ce includ matrite de injectie pentru flacoane din plastic. 1. s-au obtinut NGINERIE TEHNOLOGICA aliaje ce satisfac cerintele utilizatorilor atat din punct de vedere calitativ cat si al carateristicilor excelente a materialelor. stabilitate în forma si forta superioara placilor de aluminiu. Caracteristici tehnologice..I. ce necesita o rezistenta mecanica ridicata. sunt date metodele de prelucrare ale acestui aliaj. Secţia I. Aceste caracteristici ale aliajelor de duraluminiu sunt prezentate in graficele ce urmeaza. 17 Printr-o tehnologie precisa de elaborare. In tabelul 1. cât si piese de rezistenta pentru masini unelte (mecanisme de ghidare. Buna Neadecvata Excelenta Buna Buna . suporturi pentru scule etc.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.S.

0.2 [MPa] 460 460 420 400 A50 [%] 8 7 6 6 Tab.3. Minime (Stare T 651/EN 485-2) Grosimea (mm) (de la .4. sunt enumerate caracteristicile mecanice ale unor aliaje de aluminiu obtinute prin laminare.4.. Caracteristicile mecanice ale aliajului EN AW 7022.. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. pentru comparatie cu caracteristicile mecanice ale aliajului de aluminiu ales. Compozitia chimica a aliajului EN AW 7022. Secţia I.1 0.2 Ti +Zr max.2 Tab. pana la) 8 25 100 25 100 140 Rm [MPa] 555 550 545 Rp0. pana la) 12.40 Mg 2.5 Cu 0. . si a caracteristicilor mecanice. Datorita caracteristicilor excelente de prelucrabilitate prin aschiere.M. 1.3. 18 CompozitiaNGINERIE TEHNOLOGICA chimica si caracteristicile mecanice sunt date in tabelele 1.5 Fe max.. 0.7 Cr 0. 0. Compozitie chimica (%) Si max.2 [MPa] 495 495 490 A50 [%] 9 8 7 170 165 165 HB Rp0.I.3 Zn 4.3 5. se obtine o economie la prelucrare de 40 % din acest aliaj (comparativ cu un otel de acelasi dimensiuni).UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S..1 0. In tabelul 1.5 1 Mn 0.5.S.5 25 50 100 25 50 100 140 Rm [MPa] 540 530 500 490 Tipice Grosimea (mm) (de la .. 1.6 3. si 1.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. Secţia I. Caracteristicile mecanice ale aliajelor de aluminiu.M.1.I..5. NGINERIE TEHNOLOGICA PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. 19 Tab. .S.

20 NGINERIE matritei de 1. Constructia matritelor pentru producerea de mase plastice se realizeaza in ateliere specializate care au in dotare o serie de echipamente de prelucrari mecanice si electrochimice specifice.5 … 0.4. Matriţele utilizate pentru deformări plastice la cald sunt scule intens solicitate mecanic şi termic. . .1.Electroeroziune. . Având în vedere importanţa durabilităţii matriţelor care influenţează calitatea şi costul pieselor produse se recomandă ca materialul din care se execută matriţele să asigure anumite proprietăţi.tenacitate ridicată la cald.I. . Secţia I. printre care cele mai importante sunt : . care pot produce în materialul matriţei tensiunii cu valori egale până la 200 daN/mm2. având parametrii severi de exploatare ca: . pentru evitarea fisurărilor superficiale sau chiar a ruperilor de material în timpul exploatării. Principalele metode de prelucare a metalelor in constructia matritelor sunt urmatoarele: .Prelucrari mecanice.S. 1. . .Electroplacarea.Eroziunea chimica sau fotogravura. .Deformarea plastica / Stantarea.variaţii alternative de temperatură la suprafaţa activă a matriţei care poate atinge valori egale cu 0.. Unele ateliere executa si livreaza intreg ansamblul matritei.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.M. deformabilitate cât mai scăzută şi rezistenţă ridicată la uzură şi oxidare pentru păstrarea stabilităţii dimensionale a cavităţilor matriţei. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.sarcini dinamice repetate. Dat fiind faptul ca materialele pentru confectionarea matritelor sunt aliaje de aluminiu sau oteluri de scule tratate termic ce prezinta o duritate ridicata sunt necesare o serie de operatii complexe pentru realizarea unor matrite de calitate. .Debitarea. care creşte în decursul exploatării datorită măririi rugozităţii superficiale a matriţei. Aplicatii aleTEHNOLOGICA injectie. Construcţia matriţelor pentru deformare plastică la cald.rezistenţă crescută la oboseală şi la şocuri termice.6 din temperatura de matriţare. . 4. fara insa a prelucra cavitatile.Lustruirea. .o intensă frecare abrazivă la cald între suprafeţele matriţei şi semifabricat.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. 21 . vor fi reliefate conditiile de formare.. Firmele producătoare au obţinut materiale noi. . este introdus. . materialul este mentinut sub presiune si intarit prin racire in cazul termoplastelor si prin incalzire in cazul polimerilor termoreactivi. sub presiune. .M. Operatiile sunt automate.introducerea topiturii.4.I.scoaterea produsului injectat. Definirea procesului de injectie. Dupa umplerea matritei. . electrotehnice si electronice etc. influenta acestora asupra calitatii produselor finite si unele particularitati ale injectarii rasinilor termorigide. iar masinile au randament ridicat. sub presiune. in interiorul matritei. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. . Prelucrarea prin injectie.valorile punctelor critice ale transformărilor de fază cât mai mari pentru microstructura NGINERIE TEHNOLOGICA suprafeţei matriţei.inchiderea matritei. în contact cu piesa caldă sau să nu fie influenţată termic. Avantajele formarii prin injectie consta in posibilitatea obtinerii unor obiecte cu forme complicate si marimi diferite. Secţia I. . fiind dificil de conceput o ramura industriala sau domeniul de activitate economica sau umana fara a se folosi produsele tehnicii de injectie a polimerilor. Procedeul foarte raspândit îndeosebi in ultimii 15-20 ani.deschiderea matritei. dintr-o gama foarte larga de polimeri. In cele ce urmeaza vor fi prezentate notiuni de definire a procesului de injectie. Formarea prin injectie este un proces ciclic. intr-o matrita de formare.incalzirea si topirea acestuia in cilindrul masinii. prelucrarea polimerilor prin injectie ofera piese si repere industriei constructiilor de masini.. 1.dozarea materialului.prelucrabilitate prin aşchiere şi călibilitate bună iar materialul să fie cât mai ieftin. adus in stare de curgere. la care predomină anumite proprietăţi având performanţe maxime în detrimentul celorlalte proprietăţi. Prelucrarea prin injectie reprezinta procesul tehnologic prin care materialul pe baza de compusi macromoleculari.solidificarea si racirea topiturii. pentru ca preţul de cost al unei matriţe să fie minim. . . În realitate încă nu s-au elaborat materiale care să întrunească toate aceste calităţi.S.2. fiecare ciclu cuprinde operatiile: .

I. B – masina de plastifiere – injectie cu melc-piston. 6 – torpila. In cilindru este introdusa o cantitate de polimer din care se pot realiza mai multe injectari ( varianta a si c din fig. 9 – mecanism de inchidere a matritei. se dozeaza (in cazul masinilor cu piston) cu mecanismul 10 in cilindrul 2 unde.S. Secţia I. 10 – dozator de materie prima. Acesta. cu melc-piston sau cu extruder auxiliar de preplastifiere. 1. sub forma de granule sau pulbere. 1. 4 – piston. solidificarea topiturii si evacuarea produsului finit sunt operatii ce se realizeaza in matrita propriu-zisa si cu mecanismele ei de actionare. 5 – melc. Fluxul tehnologic al masinilor redate in figura 1. 22 Operatiile de dozareTEHNOLOGICA NGINERIE a materialului.) este o masina de injectie cu piston. Fig..11.) sau una singura (varianta b). incepe cu alimentarea polimerului.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. 3 – mecanism de actionare al melcului. la o temperatura mai mare decat temperatura de inmuiere a polimerului si la o presiune relativ mare (800 – 2500 daN/cm2). 8 – matrita. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. 1. sub influenta caldurii. C – masina de injectie cu melc si piston 1 – palnie de alimentare. 2 – cilindru. se topeste (cu rezistentele electrice 7).11.11.M. . Tipuri de masini de injectie: A – masina de plastifiere – injectie cu piston. se introduse in palnia de alimentare 1. Agregatul de plastifiere (fig. de topire a acestuia si de introducere a topiri in matrita. 7 – sistem de incalzire. se realizeaza de catre masina de plastifiere.11. Operatiile de inchidere a matritei. Materialul topit este expulzat in matrita 8. Ultima varianta a agregatului de plastifiere este asemanatoare principal cu o masina de injectie cu melc si acumulator.

-regimul presiunilor. Principalii factori care determina procesul de formare a polimerilor termoplastici prin injectie sunt: -proprietatile chimice. 1. Spatiul liber se umple. care injecteaza topitura in matrita 8. In faza ulterioara. b) utilizeaza pistonul sub forma de melc (melc-piston).. -durata necesara formarii. Materialul acumulat obliga melcul sa se retraga pana ce cantitatea de polimer inmagazinat corespunde volumului piesei injectate. a) este folosita la obtinerea articolelor de dimensiuni mici (sub 1000 g). produsul este expulzat si se reia ciclul de fabricatie. c). din cauza ca in acest sistem produsul se incalzeste si se omogenizeaza greu.11. 23 Fluiditatea NGINERIE TEHNOLOGICA la masina cu piston. Torpila poate fi incalzita separat sau prin aripioarele metalice de prindere pe cilindru. Proprietatile chimice si termodinamice ale polimerilor sunt determinate pentru desfasurarea procesului de injectie. . Dupa racirea materialului. cu polimer topit pentru a se respecta dimensiunile geometrice ale produsului finit.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. de o torpila 6. pentru scaderea brusca atemperaturii polimerului injectat.4. -regimul temperaturilor. umplerea se realizeaza prin mentinerea presiunii create de piston sau melc un anumit tip dupa injectarea polimerului. Pentru cantitati mai mari de polimer injectat se apeleaza atat la agregatul de plastifiere cu melc cat si la injectie cu piston (fig. in continuare. fizice si de curgere ale amestecului termoplastic in conditiile specifice procesului de injectie.11. dispozitivul de plastifiere este o masina de extrudare cu functionare intermitenta. Presiunea are si scopul de a impiedica curgerea inversa a topiturii din matrita in cilindru. Ca urmare. Practic. Conditiile de formare. pentru a se putea elibera obiectul format.M. 1.I. matrita se deschide. polimerul se contracta rapid si puternic si astfel apare un spatiu liber intre obiect si peretii matritei. Ea are prezatute canale de circulatie a unui agent de racire (de obicei apa). amestecul topit sa vina in contact intim cu peretii calzi ai cilindrului. melcul functioneaza ca un piston.3. In acest caz. in care polimerul plastifiat se acumuleaza in apropierea orificiului de injectie. 1. Masina de injectie cu piston si torpila (fig. Secţia I.S. care forteaza polierului este marita. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Matrita 8 este constrita din doua jumatati. 1.11. O constructie mai noua (fig.

Uzura suprafeţelor metalice este un fenomen complex determinat de un număr mare de factori şi condiţii. Matrita este subansamblul cel mai supus uzurii datorita vitezelor mari a curgerii topiturii prin canalele de alimentare cuiburi. In tabelul 1.I.. ducând astfel la o funcţionare necorespunzătoare a maşinilor şi utilajelor şi în ultimă instanţă la scoaterea din uz a acestora. Astfel. temperatură).UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. 5. Intervenţia concomitentă a compoziţiei sau naturii materialelor în contact. . a regimurilor ciclice de incalzire-racire. a calităţii ungerii şi lubrifiantului fac ca uzura suprafeţelor metalice să apară ca o consecinţă a unor mecanisme diferite a căror acţiune se suprapun. Matritele sunt piese costisitoare ( in functie de dimensiuni si complexitate). a socurilor mecanice si termice repetate etc. cromare dura etc. sau indirect. a presiunilor foarte mari (de ordinul zecilor de bari). In timpul functionarii unei matrite. Secţia I.M.S. erodare obtinuta prin nitrurare. se creeaza conditia amortizarii investitiei in costurile de material si fabricare ale matritei si repartizarea unei cote de amortizare cat mai mici pe piesa injectata. regimurile de lucru. precizia de lucru a maşinilor şi utilajelor. partile active (placile de formare. este prezentata durata de viata a unor matrite. carburare. cinematica funcţională. capacitatea portantă a organelor de maşini. Metalele si aliajele din care se construiesc matritele au rezistente mecanice mari iar suprafetele de lucru sunt uzinate astfel incat sa prezinte o rezistenta maxima la corodare. poansonul) pot fi inlocuite sau rectificate pe masura uzurii lor si a iesirii din tolerantele dimensionale impuse. a proprietăţilor mecanice. stabilita in functie de greutatea pieselor injectate si de calitatea materialelor de constructie ale matritei. carbonitrurare. a parametrilor funcţionali (sarcină. Generalităţi Procesul de frecare dintre suprafeţele de contact a pieselor metalice are ca efect pierderea de energie (manifestată prin pierderea de căldură) şi uzura fizică (manifestată prin desprinderi de material şi modificări ale stării iniţiale a acestor suprafeţe).6. Pentru anumite condiţii de temperatură pot interveni simultan şi modificări structurale ale straturilor superficiale. In practica se urmareste realizarea unui numar cat mai mare de cicluri de functionare pentru seriile mari pe aceiasi matrita. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. a calităţii suprafeţelor. 24 NGINERIE TEHNOLOGICA 1. Pierderile de material au consecinţă în modificarea dimensiunilor şi formei geometrice a suprafeţei de contact. viteză. Uzura matritelor de injectie. Toate acestea influenţează direct.

Secţia I. Defectiuni curente ale matritelor de injectie si remedierea acestora. Se inlocuiesc garniturile de etansare rupte Se inlocuiesc garniturile de etansare rupte. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.M. se inlocuiesc piesele uzate Se rectifica placile de prindere. Se inlocuiesc cuiburile (pastilele) de formare.I. In tabelul 1. se rectifica bolturile vechi si se stabilesc noile dimensiuni ale bucselor. respectanduse paralelismul intre suprafetele de prindere.7. Durabilitatea matritelor de formare prin injectie. Griparea bolturilor Se inlocuiesc piesele uzate.S. 25 NGINERIE TEHNOLOGICA fata de numarul de injectii la tipuri de otel Capacitatea Durabilitatea de injectie. Se alezeaza gaurile pentru aruncatoarele din placa postaruncatoare si placa de formare.7. Se incarca prin sudura si se rectifica placile de formare in domeniul tolerantelor admise pentru produs. Lungirea perioade de functionare a matritei depinde si de intretinerea acesteia in timpul functionarii precum si de evitarea aparitiei defectiunilor fatorate operarii necorespunzatoare a masinii de injectie. Uzura sau ruperea aruncatoarelor Placa de prindere prezinta lovituri pe suprafata de asezare Uzura placilor de formare a cuiburilor Ruperea garniturilor de etansare la sistemul de racire al matritelor Ruperea racordurilor de admisie sau evacuare a apei de racire Tabelul 1.. sunt enumerate cateva din cele mai des intalnite defectiuni mecanice in practica. Se inlocuiesc racordurile de racire rupte. pentru placa de formare [cm3] necalit calit calit si cromat 1-40 20-125 125-250 >250 60 000 40 000 25 000 20 000 120 000 75 000 50 000 35 000 180 000 120 000 80 000 60 000 Tabelul 1. Prin durata de timp se intelege numarul de piese injectate intre doua rectificari succesive ale placilor de formare.6. dupa bolturile rectificate.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. Se inlocuiesc placile de formare. .

Procedura de reconditionare a matritelor din aluminiu prin sudura.. lovite sau cu defectiuni. Tehnologia de incarcare prin sudare. In cazul nostru se discuta despre o matrita cu marginile uzate ce trebuie reconditionata. matrite pentru formarea de covoare. Fig.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. matrite pentru injectie. a talpilor pentru incaltaminte. matrite pentru profile extrudate. dispozitive si accesorii pentru fixare.M. pentru robotica. Identificarea materialului matritelor din aliaje de aluminiu In zilele noastre aluminiul si aliajele sale devin din ce in ce mai folosite in productia de matrite de turnare sau a altor tipuri de matrite. scule de uz general. culori si combinatii: aluminiul poate fi acoperit cu un strat dur de crom care ii da o duritate de 80 HRC si o finisare a suprafetei . matrite pentru prototype. celule de incarcare. Aceasta procedura este o descriere pe scurt a tehnologiei de reconditionare prin sudura a matritelor din aliaj de aluminiu uzate. Secţia I.S. Repararea marginilor uzate. Material: aliaj de aluminiu Majoritatea matritelor sunt din aliaje de aluminiu desi exista matrite din otel si alte metale.1. Exista de asemenea multe tipuri de aliaje de aluminiu folosite la fabricarea matritelor de aceea este foarte important sa aflam toate informatiile si caracteristicile referitoare la aceste aliaje. procedeul WIG/TIG 2.I. matrite pentru turnare in vid. 2. Aluminiul poate fi elaborat si folosit sub diverse aspecte. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. 26 NGINERIE TEHNOLOGICA 2.1. Acestea includ: matrite pentru injectie profile laminate. matrite pentru spuma. matrite pentru turnarea cauciucului. Indepartarea oxizilor de pe suprafata si depunerea prin sudare.

6082 / HE30. 6063A. figura 2. Pregatirea Se indeparteaza toti oxizii si alte materiale ce contamineaza suprafata matritei inainte de a incepe sudarea propriu zisa. LM5. apoi se reconditioneaza prin sudare.M.2 (a) (b) Sectiunea A-A Se indeparteaza stratul contaminat de la suprafata rupturii matritei si se curata cu un solvent. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Mai jos descrierea crapaturilor. 2. Iata cateva exemple de aliaje de aluminiu: Aluminiu forjat pentru matrite: . poate fi rosu TEHNOLOGICA verde sau poate arata ca otelul turnat pentru ca poate NGINERIE stralucitor sau avea incluse insertii de otel. Margine uzata Fig. ALUMEC 79 si 89..UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. 6063 / HE9. LM25.I. 7020 / HE17. . De obicei aluminiul si aliajele sale sunt destul de usor de recunoscut. Secţia I.3 (a). Aluminiu turnat: . 27 ca de oglinda. 6061 / HE20. figura 2. figura 2.LM6.S.3 (b). O singura trecere cu sudura este in general suficienta pentru acest tip de reparatie dar problema principala este aceea de a reduce crapaturile si porii din ambele parti ale cordonului de sudura.1050A.2. Ruptura matritei din aluminiu nu pot fi taiata curat si in totalitate din cauza marginilor uzate si neregulate.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.I.M., Secţia I.S. NGINERIE TEHNOLOGICA

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 28

Fig. 2.3 (a) Sectiunea A-A (subliniata mai sus) dupa pregatire

(b) Sudura executata

(c) Sectiunea B-B

Adancituri Adancituri (zonele mai joase din preajma sudurilor) sunt inevitabile la folosirea procedeelor de sudura standard dar in cazul folosirii procedeului de sudura TIG aparitia acestora poate fi minimizata. Adanciturile pot fi o problema majora in cazul reconditionarii matritelor pentru turnarea materialelor plastice in special cand matrita trebuie sudata si este in conformitate cu toleranta originala, deci materialul original nu mai poate fi indepartat, figura 2.4.

Repararea matritei dupa prelucrare adancitura

Fig. 2.4 (a)

(b) Vedere din directia A

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.I.M., Secţia I.S. NGINERIE TEHNOLOGICA

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 29

Pentru a micsora zona de adancituri in timpul procesului de sudare TIG trebuie redus amperajul curentului pentru a trasa una sau doua linii fine de sudura, figura 2.5.

Linii fine de sudura

Adancituri minime

Fig. 2.5.
(a) Sectiunea B-B din fig.6.19 inainte de sudura (b) Siruri fine de sudura in primul strat (c) Reconditionarea completa prin sudura.

Motivul pentru care este cel mai bine sa se faca un prim sir de suduri fine la inceput este acela de a avea o suprafata curata, fara alte contaminari. De asemeni este mai usor apoi sa se depuna straturi de sudura mai groase peste cele subtiri si nu invers.

Repararea adanciturilor Daca aveti o matrita ce a fost reparata si prelucrata la toleranta initiala dar nu poate fi acceptata pentru ca prezinta adancituri la marginile prelucrarilor atunci intreaga suprafata va trebui reconditionata din nou, figura 2.6.
Zona reparata * zona adanciturii Cordoane mici de sudura

Fig. 2.6.
(a) sectiune prin B-B din fig. 6.19 (b) (b) secventa finala pentru reparatia completa.

Daca exista siguranta ca suprafata sudata nu se va desprinde in momentul prelucrarii atunci se incarca cu sudura doar zona adanciturilor, figura 2.7.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.I.M., Secţia I.S. NGINERIE TEHNOLOGICA

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 30

Zona reparata

* zona adanciturii

Cordoane mici de sudura

Fig. 2.7.
(a) sectiune prin B-B din fig. 6.19 (b) dupa sudura dar neprelucrata complet (b) repararea doar a adanciturilor.

Cu ajutorul cordoanelor fine de sudura si un pic de practica este posibila reducerea adanciturilor la 0.05 sau 0.075mm.

Crapaturi ascunse (crestaturi) Acestea creeaza probleme mult mai mari decat rupturile pentru ca sunt mai dificil de tinut sub control, figura 2.8.
Crapaturi de fiecare parte a sudurii

Fig. 2.8 (a) Se face o sectiune a matritei reconditionate;

(b) Vedere din directia A

Desi suprafata matritei a fost curatata nelasand nici o patrundere, crapaturile totusi raman de fiecare parte a cordonului de sudura. Acestea pot fi eliminate prin tehnica tragerii, figura 2.9. Inainte de a incepe ultima trecere a sudurii de reparatie, se curata foarte atent suprafata cu o perie de sarma. Se incepe ultima trecere de la centru si se sudeaza spre margine pana cand se ajunge la marginea exterioara a scobiturii si se acopera crapaturile existente, figura 2.9 (a).

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.I.M., Secţia I.S. NGINERIE TEHNOLOGICA

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 31

Fig. 2.9.
(a) Sudarea dinspre centrul spre marginea scobiturii (b) Pozitionarea vergelei inapoi in baia topita si reducerea amperajului

(c) Cand baia topita devine plastica se trage vergeaua peste marginea nesudata.

(d) Se intrerupe arcul si se trage vergeaua spre exterior cat timp baia este plastica.

Se aseaza vergeaua de adaos in baia topita si se reduce amperajul (b). Pentru aceasta tehnica este mai usor daca se foloseste o pedala pentru a reduce panta de amperaj a sursei. Se tine vergeaua metalica in baia topita pana cand aceasta se raceste si devine plastica asemenea sticlei topite, se trage vergeaua peste marginea matritei (c), se intrerupe arcul si se trage vergeaua spre exterior atat timp cat capatul acesteia este in stare plastica (d). Apoi se reia procedeul la fel pentru cealalta jumatate a matritei. Acest procedeu de sudura este foarte complicat de manevrat si pentru sudori experimentati dar cu mai mult antrenament se poate pune in practica.

Preinspectie vizuala
O inspectie vizuala este in general suficienta pentru acest tip de reconditionare prin sudura. Se poate folosi si o inspectie cu solutii colorate penetrante daca se considera necesar acest lucru.

Procesul de sudura: WIG/TIG (curent alternativ, AC)
Cel mai uzual procedeu de sudura pentru acest tip de reconditionare este WIG/TIG in curent alternativ.

Secţia I. standard de sarma de adaos pentru aluminiu 11 5356.2 mm. diametre: 1. In acest moment incep sa apara problemele: varful de tungsten se dezintegreaza generand incapacitatea materialului de adaos de a ajunge in baia topita din cauza arcului prea puternic ce spulbera metalul topit. Preincalzirea aluminiului si a aliajelor acestuia Este foarte important sa nu se permita depasirea temperaturii de 180ºC a matritei de aluminiu pentru ca peste aceasta temperature aliajul de aluminiu incepe sa-si piarda din proprietati si sa devina mai moale. Acest lucru va ridica temperatura din baia de metal topit fara a fi necesara cresterea curentului de sudura. desi chiar si la acest metal se reduce riscul crapaturilor prin preincalzire. Cand se preincalzeste aluminiul este foarte important ca temperatura sa nu depaseasca 180°C pentru ca aluminiul va incepe sa piarda din proprietatile sale initiale daca va fi supus unor temperaturi mai mari devenind moale. O preincalzire este necesara pentru a usura procesul de sudura. Aluminiul pur este un bun conducator din punct de vedere termic deci absoarbe foarte repede caldura generata de arcul electric dand senzatia ca procesul de sudare se efectueaza la o intensitate a curentului insuficienta ce nu reuseste sa topeasca metalul. Amestecul de gaze este foarte important in cazul sudurii sectiunilor mari de material de baza. Compozitie chimica: 5% Mg.I. Reactia naturala a acestui fapt este de a mari amperajul curentului de sudura pentru a obtine baia topita de metal.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. Sarma de adaos pentru sudura TIG. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag..S.6 mm. Micsorarea preincalzirii aluminiului Un ajutor pentru mentinerea preincalzirii la minimum a aluminiului consta in schimbarea argonului cu un amestec de gaze argon/heliu sau heliu/argon. Material de adaos: 5356 (NG6) Se foloseste sarma tip 5356 (NG6). .4 mm si 3. 2. Pentru a preintampina acest lucru este necesar ca materialul de baza sa fie preincalzit pentru a reduce pierderea de temperatura din baia de metal topit.M. In general preincalzirile sunt introduse in tehnologiile de sudare pentru a reduce riscul aparitiei crapaturilor in urma aplicarii sudurii dar nu si in cazul aluminiului. 32 NGINERIE TEHNOLOGICA Preincalzirea la temperatura de 100-150 ºC Aluminiul este un foarte bun conducator termic ceea ce face foarte dificila sudarea la temperature ambianta datorita disiparii foarte repede a caldurii din zona de sudare.

33 Aceasta sarma de adaos este destinata sudurii aliajelor de aluminiu cu un continut mai NGINERIE TEHNOLOGICA mare de 3% Mg si este considerata adecvata pentru reconditionarea prin sudare a matritelor ce vor fi eloxate ulterior.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.1. Este folosita in general la sudura aliajelor de aluminiu obtinute prin forjare si nu prin turnare. Secţia I. Inspectie finala: vizuala O inspectie vizuala este de ajuns pentru a fi siguri ca este suficient material de adaos metalic pentru a acoperi reparatia si pentru a observa eventualele crapaturi sau pori dupa operatia de sudare. vezi Tabelul 2..M.0 A356. Tabelul 2. in special la aliajele dure din care se confectioneaza matrite.0 Sarma de adaos 4043 5356 4043 4043 4043 4043 4043 Gazul folosit: argon Pentru ca reconditionarea se face pe o suprafata deschisa si materialul a fost preincalzit la 100 º C argonul este cea mai buna solutie pentru protejarea cordonului de sudura.S.I. . Aluminiu extrudat 1050A/1B 6061/HE20 6063/HE9 6082/HE30 7004 7020/HE17 7075 Alumec 79/89 Sarma de adaos 4043 Oricare Oricare Oricare 5356 5356 5356 5356 Aluminiu turnat LM2 LM5 LM6 LM18 LM25 356.1. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Racirea: aer Aluminiul de obicei nu crapa in timpul racirii asa ca matrita poate fi racita in aer liber la temperature ambianta.

la realizarea îmbinării dintre două materiale subţiri nu este necesara folosirea de material de adaos.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. Schema procedeului de sudare WIG/TIG Sudarea manuală WIG/TIG este adeseori considerată ca fiind cel mai dificil procedeu de sudare utilizat în industrie. permiţând arcului sa se aprindă când distanţa dintre electrod şi piesa de sudat este de aproape 1.S. Materialul de adaos este introdus manual în baia de metal topit (dacă este necesar). Fig. TAGS sau GTAW (USA). Procedeul de sudare WIG/TIG Introducere Sudura in mediu protector de gaz cu electrod din tungsten (wolfram) este o procedura de sudura in care caldura necesara sudurii este furnizata de arcul electric ce se produce intre electrodul nefuzibil si piesa de sudat . Secţia I. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Pentru a aprinde arcul electric este nevoie de un generator de înaltă frecvenţă care sa creeze o cale a curentului de sudare prin gazul de protecţie. deoarece majoritatea aplicaţiilor necesita ca sudorul sa aducă cu o mână material de adaos în baia de metal topit iar cu cealaltă mână să manevreze pistoletul. WIG/TIG necesita ca operatorul sa folosească ambele mâini.10. mărimea acesteia depinzând de mărimea electrodului şi de densitatea de curent. Abrevierile sunt: WIG. 2. Deoarece sudorul trebuie să menţină o lungime mică a arcului electric.5 . O altă metoda de aprindere a arcului electric se poate face prin metoda „touch arc” sau „lift arc” însă prin aceasta metoda se pot contamina atât electrodul cât şi sudura. 2.3mm.I. 34 NGINERIE TEHNOLOGICA 2.. TIG. 2.M. . sudorul înclina pistoletul până la aproximativ 10-15° faţă de verticală.10. totuşi. Spre deosebire de celelalte procedee. Procedeul este ilustrat in Fig. În timp ce menţine constantă lungimea arcului. este necesara o atenţie sporită şi o bună îndemânare pentru a preveni contactul dintre electrod şi piesele de sudat. Odată aprins arcul electric sudorul mişcă pistoletul circular pentru a forma baia de metal topit.

35 Sudorii adesea dezvolta o tehnica rapida de mişcare a pistoletului şi de aducere de NGINERIE TEHNOLOGICA material de adaos în baia de metal topit. -materialul de adaos sub forma de vergele 6. -unitate de racire cu apa1. adeseori se intampina greutati in penetrarea la colturi sau in radacini foarte fine.S. . Procedeul WIG/TIG este folosit in special la piese din aluminiu de gabarit mic.11. Principiul procesului de sudura Echipamentul de baza pentru procedeul de sudura WIG/TIG este format din: -aparatul de sudura (generator sau sursa de curent) 2.2. Când procesul de sudare este aproape finalizat. Pentru sudura majoritatii materialelor metalice procesul conventional WIG/TIG foloseste un curent continuu (CC) cu electrodul conectat la polul negativ al sursei de curent. cu grosimi pana la 6mm. -torta port-electrod cu cablu de sudura 4. intensitatea arcului este treptat redusă pentru a permite solidificarea craterului final şi a preveni apariţia fisurilor la capătul îmbinării sudate. -cleste de masa cu cablu de masa. Puterea de penetrare in materialul de baza este mai scazuta decat la procedeul MIG.I.se realizeaza topirea locala a materialului de baza si a materialului de adaos. O caracteristica suplimentara a procesului de sudare cu gaz protector este aceea ca cea mai mare parte a energiei termice este generata la polul pozitiv. -butelie gaz inert cu regulator de presiune 3. Recomandari de pregatiri in vederea sudarii cu procedeul WIG/TIG sunt date in tabelul 2. Sudura in aceasta polaritate nu indeparteaza suficient oxizii de la suprafata metalului de baza. Secţia I. Electrodul nefuzibil este fabricat din tungsten (wolfram) sau dintr-un aliaj ce contine tungsten. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.. Baia de sudura este protejata de un gaz inert ce este adus in zona de sudura prin intermediul tortei port -electrod. -cu material de adaos.M. Sudura WIG/TIG poate fi: -fara material de adaos-se realizeaza topirea locala a materialelor ce urmeaza a fi sudate. Sunt necesare viteze mai reduse de sudura si mai putin material de adaos decat la sudura de tip MAG facand ca acest procedeu sa fie mai eficient din punct de vedere al costurilor.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. Un echipament tipic pentru sudura WIG/TIG este ilustrat in figura 2.

S. Preincalzirea poate fi necesara. (b) Daca nu este folosit un suport de fixare se sudeaza o linie de etansare.. 36 NGINERIE TEHNOLOGICA Tabelul 2.6mm Pregatirea rosturilor Observatii Flansele trebuie folosite doar cand suprafetele sunt apropiate dar sudura este impracticabila.4mm (b) Over 6. Sudarea manuala a aluminiului prin procedeul WIG/TIG se face in curent alternativ (AC) iar indepartarea peliculei de oxizi are loc pe durata a jumatate de ciclu pozitiv a electrodului iar racirea electrodului si penetrarea in baia topita pe cealalta jumatate de ciclu negativ a electrodului de unda sinusoidala de curent alternativ. 12. Se sudeaza o linie de etansare inainte de a se suda pe partea inferioara. Sudarea WIG/TIG cu electrodul conectat la polul pozitiv duce la supraincalzirea si topirea electrodului de tungsten. (a) 4.8mm In cazul in care un suport de fixare nu poate fi utilizat se recomanda sudarea din ambele parti.7mm (a) Se sudeaza o linie de etansare inainte de a se suda pe partea inferioara.4mm (a) Daca nu este folosit un suport de fixare este o practica buna in a se suda o linie de etansare. Recomandari de pregatiri in vederea sudarii cu procedeul WIG/TIG Grosime (mm) Intre 0.2.4-12.I. 9. Este necesara o singura trecere.8-6.9mm si 1.8mm 6.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. 3.M.7mm Pregatirea pentru sudura cap la cap folosind tehnica operatorului dublu. 4.5mm (b) Daca nu este folosit un suport de fixare se sudeaza o linie de etansare. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. . Preincalzirea poate fi necesara. Secţia I.

000-15.M. . Sudura manuala WIG/TIG. Pentru a realiza reaprinderea instantanee a arcului se aplica acestuia o frecventa inalta (HF) si o tensiune foarte ridicata (9. Fig.S. Aluminiul este un foarte slab emitator de electroni ceea ce inseamna ca este foarte dificil sa se reaprinda arcul in jumatatea de ciclu cat timp electrodul este alimentat la polul pozitiv.2. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.2. Tensiunea de reaprindere Varfuri de frecventa inalta Tensiunea arcului Tensiunea minima a arcului Curentul de sudura Tensiunea circuitului deschis Fig.I. ceea ce necesita aparitia acestuia de 100 de ori pe secunda.3..).UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.000V) acoperind astfel deficitul arcului printr-o descarcare continua.2. Aceasta decalare ionizeaza gazul permitand o reaprindere a arcului cu o intarziere minima (Fig. cand curentul arcului trece prin zero. la o sursa de alimentare cu frecventa de 50Hz. Curentul de inalta frecventa (HF) si efectul sau asupra curentului si tensiunii. 37 Arcul este NGINERIE TEHNOLOGICA stins si reaprins la fiecare jumatate de ciclu. Secţia I.11.12. de doua ori la fiecare ciclu de putere. Acest lucru este foarte important in jumatatea de ciclu a curentului pozitiv pe electrod.

.M. Acest lucru este denumit rectificare partiala si poate conduce in cele din urma la rectificarea totala in cazul in care fluxul de curent nu trece in jumatatea de ciclu pozitiva. Curentul de inalta frecventa HF actioneaza continuu cand arcul este aprins in procesul AC-TIG. actiunea de curatare se pierde si o componenta directa a curentului se poate produce in circuitul secundar al sursei ducand in final la supraincalzire a transformatorului.13. Sursa de sudura WIG/TIG cu generator de curenti alternativi cu unda de forma patrata pentru sudarea aluminiului.13. Surse de putere cu unde de forma patrata.I.S. . Arcul devine instabil. Secţia I. Acest lucru este prevenit in vechile surse de curent prin generarea unui curent de opozitie de la bateriile de acumulatori iar la sursele moderne prin introducerea unor condensatoare de blocaj in sursele de putere ale circuitului. O importanta atentionare legata de acesti curenti de inalta frecventa (HF): pot influenta functionarea aparatelor electrice si electronice din vecinatatea acestora cauzand defectiuni serioase circuitelor de comanda si control ale robotilor si ale masinilor cu comanda numerica. In cazul folosirii acestor curenti de inalta frecventa trebuiesc luate precautii adecvate pentru prevenirea defectiunilor prin folosirea scuturilor la echipamente electrice si a circuitelor electronice. Majoritatea echipamentelor moderne folosesc circuite statice puternice capabile sa furnizeze curenti alternativi cu unda sub forma patrata fata de cea sinusoidala a echipamentelor vechi.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. 38 Daca exista intarzieri in reaprinderea arcului atunci fluxurile de curent in jumatatea pozitiva a NGINERIE TEHNOLOGICA ciclului vor fi mai mici decat in jumatatea negativa. afectand functionarea chiar si a telefoanelor si a retelelor de calculatoare. 2. figura 2. Fig. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. poate chiar folosirea unei cutii de protectie Faraday.

deteriorand cicuitele. Marind frecventa. . 39 Aceste surse de alimentare pot fi reglate variind frecventa de alternare a undelor si a NGINERIE TEHNOLOGICA balansului intre curentul pozitiv si cel negativ prin scurtarea sau extinderea duratei de timp a jumatatii de ciclu pozitive sau negative. permitand astfel viteze mari de sudura si reducerea deformatiilor. Fig.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. Polarizarea undei de forma patrata mai mult spre jumatatea ciclului pozitiv al electrodului va reduce patrunderea. utila atunci cand se sudeaza materiale subtiri. Secţia I. O alta diferenta foarte importanta intre sursele de alimentare vechi si cele cu unitati cu invertor este aceea ca ciclul de unda de forma patrata al curentului alternativ trece prin zero mult mai repede decat la un curent alternativ sinusoidal.. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.2. Curentul de sudare poate trece de la o sursa la alta. Cresterea portiunii de ciclu cu electrod negativ va genera rezultate similare de crestere a patrunderii si a vitezei de sudura desi efectul de curatare catodica va fi redus. gravate sau pe metalul de adaos. Cu toate acestea frecventa inalta este totusi necesara pentru initierea arcului astfel ca un risc minim ramane.I. Panoul de comanda la sursele de alimentare pentru sudura WIG/TIG Sursele de alimentare cu invertor sunt capabile de asemenea sa depaseasca o problema intampinata atunci cand se folosesc doua arcuri apropiate. va largi profilul rostului de sudura. Pentru eliminarea riscurilor de a deteriora echipamentele electronice sensibile este posibila pentru stabilizarea arcului renuntarea la continuitatea frecventei inalte HF.M. Cele mai recente surse de sudura bazate pe unitati cu invertor asigura un grad ridicat de control prin ajustarea timpului de ciclu negativ de la 50% la 90%. Lipsa de continuitate a frecventei inalte poate duce la o instabilitate a arcului pe suprafete foarte curate.14. rezulta prin concentrarea arcului o crestere a patrunderii.S. Cu echipamentele foarte vechi cele doua arcuri se contopeau.

3.17. Gamele tipice de curent in functie de grosimea pieselor de sudat pentru sudura cap al cap sunt prezentate in Fig. Cateva suduri tipice cu procedeul AC-TIG sunt ilustrate in figura 2. Argonul ofera un cordon de sudura lat.15.16. Gazul preferat pentru sudarea cu procedeul WIG/TIG in curent alternativ AC este argonul..UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. Gazul protector.S..M. si figura 2. de adancime redusa dar cu aspect argintiu stralucitor. Cea mai usoara aprindere a arcului electric si cel mai mai stabil arc se realizeaza de asemenea in mediu protector de argon. iar pentru sudura suprapusa sunt prezentate in Fig. Exemple de suduri efectuate prin procedeul AC-TIG .15.18.2.2. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. se gasesc parametrii de sudare recomandati la sudarea in gaz protector argon prin pocedeul AC-TIG. Fig. 2. Secţia I. In tabelul 2. 40 Sursele de NGINERIE TEHNOLOGICA forma patrata au in continuare un avantaj in reducerea alimentare cu unde de fenomenului de “improscare” a particulelor din electrodul de tungsten in baia de metal topit. Reducerea portiunii cand electrodul este pozitiv va reduce supraincalzirea acestuia eliminand fenomenul de improscare. desi poate fi folosit si heliul sau combinatia argon-heliu.I.

. creste puterea de penetrare in materialul de baza dar aprinderea arcului devine dificila si deasemeni afecteaza in mod negativ stabilitatea acestuia. Gamele tipice de parametrii la sudarea WIG/TIG prin suprapunere 1. Pentru alte pozitii este necesara o reducere de 10% a curentului de sudare. 2.S. Cateva din sursele moderne de alimentare sunt echipate cu instalatii de incepere a procesului de sudare cu gaz protector argon si cand arcul devine stabil se face o schimbare automata la sudura cu heliu.16.2.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. .17. NGINERIE TEHNOLOGICA PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.2. Imbinari sudate WIG/TIG Treceri Vergea Viteza mm mm/min GROSIME MATERIAL (mm) CURENTUL DE SUDARE (A) Fig. 41 GROSIME MATERIAL (mm) CURENTUL DE SUDARE (A) Fig.I. Gamele tipice de curent in functie de grosimea materialului de sudat Folosind heliu ca si gaz protector se mareste tensiunea arcului prin efectul de constrangere al acestuia. Peste aceasta grosime procedeul WIG/TIG este rareori folosit din motive economice.M. Grosimea este limitata la 10mm. Secţia I. Conditiile de mai jos sunt pentru sudura in pozitie orizontala.

4 6.5 6.8 6.5 2 2.2 3.7 12.S.2 3.8 4.7 12.2 1.5 9.6 2.2 3. Suduri cap la cap si suprapuse efectuate cu procedeul WIG/TIG cu gaz protector argon.8 0. Heliu este mai scump de 5-6 ori decat argonul si nu are deloc actiune de curatare a arcului.5 9.8 0. Adaugarea de argon la heliu creste stabilitatea arcului si actiunea acestuia.7 12.4 2.7 12.M.5 3.5 2..7 16 cap la cap cap la cap cap la cap suprapunere cap la cap cap la cap suprapunere cap la cap suprapunere cap la cap suprapunere 70V cap la cap suprapunere 70V cap la cap 70V cap la cap suprapunere fara fara 0.4 3.7 12.8 4. .18.8 180 175 1. Din aceste motive 100% heliu pur este foarte rar folosit la sudura manuala AC-TIG.2.5 9. PROIECT DE DIPLOMĂ Numar treceri 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 Diametrul sarmei(mm) 1.7 12. 42 NGINERIE TEHNOLOGICA Tabelul 2.4 2. Secţia I.8 1.6 250 240 fara 320 290 fara fara 340 350 370 Fig.8 160 170 140 0.8 4.2 5 5 6. uneori greu de indepartat chiar si cu peria de sarma. Grosimea (mm) 0. Viteza de sudare si puterea de patrundere vor fi mai mici decat in cazul folosirii de heliu pur dar mai buna decat in cazul argonului.5 1.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.I.2 3.8 4.2 4.4 Viteza_sudare (mm/min) 300 400 470 250 380 300 250 300 300 200 250 150 250 165 180 250 Pag.5 8 10 10 Tipul_imbinarii Rostul (mm) Curentul (A) 55 100 130 100 Diametrul diuzei 9.2 3.5 9.5 9. Parametrii sugerati pentru sudura cu gaz protector argon.3.7 12.5 12. In anumite cazuri folosirea de heliu poate avea ca rezultat aparitia funinginei in cusatura sudata si pe suprafata acesteia.5 9.

Exista o mare varietate de torte cu electrod de tungsten pentru sudarea WIG/TIG in functie de curentii de sudare. Pentru controlul debitului sunt adesea folosite “bobine” tip masurare flux atasate regulatorului de presiune. Majoritatea tortelor moderne. pentru curenti de sudare de pana la 200A sunt racite cu apa. dand posibilitatea .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. Cea mai buna solutie ar fi monitorizarea debitului de gaz direct in diuza. Pre-fluxul este folosit pentru a curata furtunele si diuza si pentru a proteja electrodul atunci cand arcul este initiat.2. figura 2. sunt prevazute in maner cu dispozitive de ajustare a curentului de sudare. depinzand de grosimea materialului de sudat.19. Tortele de sudare.19. Orice restrictie intre bobina de masurare si diuza inseamna ca debitul nu va putea fi reglat corect. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Debitmetrele sunt calibrate pentru un anume tip de gaz si vor da valori eronate la folosirea altui tip de gaz sau in cazul amestecurilor de gaze. De acest lucru trebuie tinut cont atunci cand se folosesc amestecuri heliu-argon. Debitul de gaz este important in asigurarea protectiei cu gaz adecvate. Mentinand fluxul de gaz protector la terminarea sudarii este necesar pentru protejarea atat a baii de sudura cat si a electrodului impotriva oxidarii si deasemeni pentru racirea acestora. de la cateva zeci de amperi pana la 450 A. cabluri si furtune. Cel mai folosit amestec este cel de 25% heliu si 75% argon.. Butelii de gaz protector si regulator de presiune.M.20. colorate fiind dupa tipul gazului continut precum si un regulator de presiune.I. aceeasi apa care se foloseste si la racirea cablurilor de putere. 43 Este posibil controlul latimii baii si a patrunderii acesteia variind procentul de argon in NGINERIE TEHNOLOGICA amestecul de gaze.S. Secţia I. Toate tortele dar in special cele mai usoare. Fig. In figura 2. sunt prezentate diferite tipuri de butelii de gaz protector. Sursele de alimentare sunt prevazute cu sisteme de control atat al pre-fluxului cat si postfluxului gazului de protectie.

Este recomandat sa se foloseasca un dispozitiv de focalizare a jetului de gaz fixat de duza tortei. Acestia cuprind atat cei din tungsten pur cat si aliajele acestuia cu thoriu (ThO2) sau cu zirconiu (ZrO2). Evaluarea marimii tortelor pentru curent continuu pozitic (DC-positiv) si aamperajului curentului trebuie re-evaluate in cazul folosirii curentului alternativ AC. Electrozii de tungsten.M. Cele mai multe torte pot fi echipate cu diuze pentru gaz metalice sau ceramice.S. 44 folosirii variantelor mai subtiri si mai flexibile.I. Supraincalzirea diuzei arzatorului poate topi NGINERIE TEHNOLOGICA brazarile de la articulatiile acestuia sau tubul de plastic si invelisurile de protectie ale cablurilor de putere de aceea marimea tortei trebuie aleasa corespunzator in functie de curentul folosit in procesul de sudare.20.2. Beneficiul acestui dispozitiv de focalizare este ilustrat in figura 2.. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Exista o multitudine de tipuri de electrozi pentru procedeul de sudare WIG/TIG. in functie de grosimea materialului de sudat si a debitului de gaz.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.4.. Diferite tipuri de torte moderne. Acestea prezinta totusi dezavantajul usurintei deteriorarii prin lovire decat cele metalice.21. Dimensiunile duzelor sunt date in tabelul 2. acestea din urma fiind cele mai folosite. . Fig. Secţia I.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. Este important sa se mentina . deci rezista la curenti deintensitate mai mare si nu apare fenomenul de faramitare a electrodului in timpul procesului de sudare. Recent se folosesc si alte metale alcaline rare cum ar fi cesiu.M. care maresc si mai mult durata de functionare a electrodului si se reduc radiatiile generate la ascutirea electrozilor cu continut de thor.5 5.5 21 Fig.2 16.4.6 7 8 12 Debitul de gaz protector Heliu (l/min) 7.5 12. Grosime material (mm) Pana la 1 1-3 3-5 5-9 9-12 Peste 12 Diametrul duzei de gaz protector (mm) 9.5 11.5 16 25 Debitul de gaz protector Argon (l/min) 3. Demonstrarea curgerii laminare prin folosirea unui dispozitiv de focalizare.I. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.2.4 4.S.5 9. stabilitatea NGINERIE TEHNOLOGICA acestuia precum si prelungirea timpului de utilizare a electrodului. Tabelul 2. Electrozii aliati cu zirconiu sunt preferati in sudura AC-TIG pentru ca au un punct de topire mai ridicat. 45 Acesti compusi sunt adaugati pentru a imbunatati caracteristicile initiale ale arcului. ceriu si lanthan..5 9. Secţia I. Varful electrodului trebuie sa aiba o forma semisferica in timpul procesului de sudare. Dimensiunile duzelor tortelor in fuctie de grosimea materialului de sudat si adebitului de gaz.5 12.8 14.21.

M. 46 aceasta forma pentru a avea TEHNOLOGICA Varful electrodului trebuie usor redus pana se ajunge la NGINERIE un arc stabil.3mm pana la 6. Tabelul 2.. este util in cazul procedeului de sudare cu unda de forma patrata AC-TIG cu unda echilibrata. Ascutirea este aratata in figura 2.23. Electrozii sunt disponibil in diametre incepand de la 0. Forma recomandata a electrodului de tungsten. Acest lucru permite formarea rotunjirii varfului electrodului.S. Aceasta extensie este utila daca accesul diuzei este restrictionat din cauza agatarii partii ceramice de componenta de sudat. Secţia I.4mm. prezentat in figura 2. .22.5. Recomandarile privind diametrul electrozilor si a curentilor pentru sudura sunt date in tabelul 2.4 Curentul (A) 20-50 50-80 80-160 160-225 225-330 330-400 400-550 Electrodul nu trebuie sa depaseasca marginea duzei cu mai mult de 6mm desi acesta poate iesi pana la 10mm in cazul folosirii unui dispozitiv de focalizare a gazului de protectie. formarea varfului ascutit. Folosirea unui electrod prea mic comparativ cu cel necesar va duce la supraincalzirea acestuia si chiar la topirea lui rezultand contaminarea baii topite cu tungsten. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Inainte ca procesul de sudare sa fie initiat este recomandat sa se preincalzeasca electrodul prin formarea unui arc pe o bucata de reziduu de aluminiu. Tabelul 2.5.22.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.6 2. Recomandarile privind diametrul electrozilor si a curentilor pentru sudura Diametrul electrodului de tungsten (mm) 1 1.2.5.I.2 4 5 6. Fig.4 3. Daca varful este contaminat sau deteriorat acesta trebuie reascutit si pregatit ca mai inainte. Folosirea unui electrod prea mare duce la instabilitatea arcului si la obtinerea unei bai topite foarte lata. verificarea electrodului in functionarea corecta precum si usurarea reaprinderii arcului pe piesa de sudat.

Daca se foloseste o unda sinusoidala de echilibru a curentului atunci aceasta valoare trebuie redusa cu aproximativ 25%.2.15. Electrozi din tungsten pentru sudura WIG/TIG. Secţia I.I.S. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag..UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.M. 47 In cazul in NGINERIE TEHNOLOGICA care curendul este predispus la o proportie mai mare a componentei pozitive valoarea acestuia trebuie redusa cu o valoare corespunzatoare valorii de dezechilibru a formei de unda.14. Fig 2. . Ascutirea electrodului de tungsten Fig.

Tehnologia de reconditionare prin sudare a matritelor din aliaje de aluminiu prin procedeul de sudare WIG/TIG Procedee de reconditionare Procedeele de reconditionare a matritelor prin sudare se folosesc în scopul depunerilor de material pentru compensarea uzurilor. 0. cu denivelari crescând volumul prelucrarilor mecanice ulterioare.straturile depuse prin sudare pot avea grosimi variabile. . de cele mai multe ori.7% Al.S.operatiile pregatitoare ale suprafetelor nu sunt complicate.nu necesita utilaje complexe.5%Cu.I. reducându-se la simple spalari si degresari.2%Ti+Zr. 48 NGINERIE TEHNOLOGICA 2. acestea vor fi supuse unor tratamente termice.3%Cr. 3. a recuperarii matritelor cu fisuri.4%Mn. Aceasta procedura este o descriere pe scurt a tehnologiei de reconditionare prin sudura prin procedeul WIG/TIG a matritelor din aliaj de aluminiu uzate. eficiente si au un cost redus. În comparatie cu alte procedee de reconditionare. In cazul nostru se foloseste aliajul CERTAL EN AW-7022 /Al Zn5 Mg3 Cu. WPS.pot fi reconditionate piese care înglobeaza o mare valoare de manopera si material. 5.stratul depus este neuniform. procedeele prin sudare prezinta însa si unele dezavantaje: .5%Si. 0. Etapele de reconditionare prin sudare a matritelor A. Secţia I. 0. 0. dupa reconditionare.. diferenta de 88.sunt productive. . . .M. Identificarea marcii aliajului de aluminiu din care este confectionata matrita Cunoasterea marcii sau a compozitiei chimice a aliajului este hotaratoare pentru alegerea corecta de inginerul sudor a materialului de adaos si a regimului de sudare. complicate.temperaturile ridicate realizate în cusaturi în timpul sudarii modifica structura materialului de baza al piesei. Compozitia chimica a acestui aliaj de aluminiu este urmatoarea: 0. In cazul nostru se discuta despre o matrita cu fisuri ce trebuie reconditionata. crapaturi sau sparturi. in vederea intocmirii specificatiei procedurii de sudare.4345. DIN 3. putându-se mecaniza si automatiza.2%Zn. 0.3. . de aceea.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. lovite sau cu defectiuni. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. costisitoare.7%Mg.5% Fe. Aceste procedee au urmatoarele avantaje: . .

Pentru limitarea propagarii fisurii se dau gauri cu diametrul Ø3-4mm si adancime suficienta pentru a fi la acelasi nivel cu fisura. dar se recomanda sa se efectueze examinarea cu lichide penetrante. Se indeparteaza stratul contaminat de la suprafata rupturii matritei si se curata cu un solvent apoi se reconditioneaza prin sudare.6mm.stabilitatea la temperatura ~175 ºC.2mm. caracteristic unei fisuri. . Secţia I. B. . .rezistenta la rupere Rm=480-540 N/mm². identificarea traseului fisurii se poate efectua vizual.forta de deformare 72000 N/mm².76 kg/dm³.conductivitatea electrica 18-22 m/Ωmm.alungire A50=7-13%. Aceasta sarma de adaos este destinata sudurii aliajelor de aluminiu cu un continut mai mare de 3% Mg si este considerata adecvata pentru reconditionarea prin sudare a matritelor. Pe traseul fisurii se adanceste cu o freza sau cu un disc abraziv formandu-se un rost in forma de U cu adancimea de 3-4mm si latimea de 1. cu diametrul d= Ø3.S. 49 Caracteristicile mecanice ale aliajului de aluminiu EN AW. in ambele capete ale acesteia si ale ramificatiilor daca acestea exista. Alegerea materialului de adaos pentru sudare Se foloseste sarma tip 5356 (NG6).7022 /Al Zn5 Mg3 Cu in NGINERIE TEHNOLOGICA starea T 651/EN 485-2 sunt: . . .M.3-1. dar fara detasare de material. Pregatirea rostului pentru sudare Se indeparteaza toti oxizii si alte materiale ce contamineaza suprafata matritei inainte de a incepe sudarea propriu zisa.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. D. C.rezistenta la alungire Rp02=390-450 N/mm². .densitatea 2. Rupturile matritei din aluminiu nu pot fi taiate curat si in totalitate din cauza marginilor uzate si neregulate. .conductibilitatea termica 1. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.I. . cu lupa cu factor de marire X5 pana la X10. .coeficient de dilatare termica 23. Identificarea si marcarea traseului fisurii In cazul in care defectul are un aspect liniar sau ramificat.duritatea Brinell HB=125-160 HB. Se alege varianta de sudare directa pe fisura. .6 10-6/ºC.. conform standard de sarma de adaos pentru aluminiu 11 5356. compozitie chimica: 5% Mg. pe traseul acesteia.7 W/cmºC.

NGINERIE E.M. pentru acoperirea unei fisuri de lungine ~80mm. . F. orizontala cap la cap. sursa de sudare va fi un invertor pentru sudare WIG in curent alternativ.. Diametrul electrodului de wolfram va fi de Ø3. Nu trebuie depasita temperatura de 180ºC. . Sudarea WIG se va executa in curent alternativ AC. . in starea T651/EN 485-2 iar materialul de adaos MA fiind sub forma de sarma tip 5356 (NG6) Ø3. Pentru ca reconditionarea se face pe o suprafata deschisa si materialul a fost preincalzit la 120 º C argonul este cea mai buna solutie pentru protejarea la radacina si a cordonului de sudura. O preincalzire este necesara pentru a usura procesul de sudura.numarul de treceri: 1. debitul de gaz protector fiind de 7-8 l/min. pozitia de sudare PA.intensitatea curentului de sudare: 200A. .diametrul duzei: Ø12. 300mm/min.S. Procedeul de sudare va fi 141 WIG.2mm iar diametrul duzei va fi de Ø12.debitul gazului de protectie: 7-8l/min. . cu o adancime de 3-4mm (adancimea rostului) si o latime a rostului de 1.6mm.2mm. se alege varianta de sudare dintr-o parte cu protectie de gaz inert la radacina. Controlul reconditionarii prin sudare Examinarea vizuala a cordonului de sudare aplicat pe matrita eventual cu ajutorul unor lupe cu factor de marire X5 urmata de examinarea suprafetei cu lichide penetrante.8. Se va folosi asadar o preincalzire a matritei la temperatura de 120-150ºC.2mm. materialul de baza MB fiind aliajul de aluminiu EN AW-7022 /Al Zn5 Mg3 Cu.5mm. Gazul de protectie va fi argon tip 4. .5mm. . . intr-o incinta ferita de curenti de aer si nu se va efectua tratament termic dupa sudare. Secţia I. o singura trecere.viteza de sudare vs. Imediat dupa sudare trebuie sa se asigure conditii pentru o racire lenta. .diametrul sarmei de adaos: Ø3.lungimea arcului electric: 4-6mm.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. in aer.2mm. Aluminiul este un foarte bun conducator termic ceea ce face foarte dificila sudarea la temperatura ambianta datorita disiparii foarte repede a caldurii din zona de sudare.I.temperatura de preincalzire: 120-150ºC. Sudarea WIG TEHNOLOGICA PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. in forma de U. 50 In cazul prezentat in continuare. Valorile parametrilor de sudare vor fi: .diametru electrod de wolfram: Ø3.

prin faptul că anumite caracteristici ale produsului rezultă permanent cu valori ce nu aparţin intervalelor propuse. Aşadar. După efectuarea unei noi transformări asupra produsului omul se reinformează.. există o permanentă legătură. procedeul WIG/TIG Introducere Concomitent cu continua evoluţie a proceselor de mecanizare. Într-un proces tehnologic mecanizat. De aceea. utilizând încărcarea prin sudare. automatizare şi robotizare. deci se informează. lucrarea de faţă îşi propune stabilirea posibilităţilor optime de mărire a durabilităţii în exploatare a matriţelor pentru turnarea maselor plastice la cald. Apoi utilajul.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. execută transformarea materiei prime sau a semifabricatului în alt semifabricat sau produs finit. Instalatia de automatizare a procesului de incarcare prin sudare. omul este nemijlocit legat de procesul de fabricaţiei în care intervenţiile sale fizice şi intelectuale sunt absolut necesare. îndeplinind funcţia de comandă. La procesele mecanizate. Odată încheiată transformarea. Ea este evidenţiată de funcţionarea incorectă a utilajului şi de informarea cantitativă. Informarea calitativă se referă la starea utilajului în timpul transformării şi după aceasta.S. omul efectuează controlul produsului obţinut. Omul introduce parametrii tehnologici şi pune în funcţiune utilajul. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. într-un proces mecanizat el execută o succesiune de comenzi şi informări.I. cu mărirea preciziei dimensionale şi cu reducerea consumurilor specifice de materiale şi energie care în final conduc la micşorarea preţurilor de cost. omul comandă oprirea utilajului şi efectuează controlul stării acestuia. În acest caz. asistat de om. între om şi utilaj. Informarea este cantitativă şi calitativă. valorile măsurate şi mărimea reglării . în strânsă corelaţie cu creşterea continuă a calităţii produselor. Secţia I. Când ele nu se înscriu în intervalele stabilite în proiect. dar între limite admise. Informarea cantitativă se realizează prin măsurări ale valorilor caracteristicilor produsului rezultat.M. 3. deci efectuează o nouă reglare urmată de o altă comandă a utilajului. 51 NGINERIE TEHNOLOGICA 3. omul modifică valorile iniţiale ale parametrilor regimului de lucru. Automatizarea si robotizarea Automatizarea proceselor tehnologice.1.

omul se situează la un nivel superior. Mijloacele tehnice folosite formează echipamentul de automatizare şi sunt dispositive şi aparate care îndeplinesc funcţii specializate: ► informare cantitativă.. Principalele mărimi perturbatoare sunt cele de sarcină. EA şi subsistemul procesului de automatizat.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. ► reglare a valorilor parametrilor care acţionează în instalaţie. productivitatea şi calitatea dorite. ► informare calitativă. adică. prin semnalizarea optică selectivă şi acustică colectivă asupra stării de funcţionare sau nefuncţionare a unor utilaje şi a desfăşurării anormale a procesului tehnologic. forţe şi momente.ce se cumulează la ieşire cu acţiunea comenzii şi care se pot controla şi parametrice. . Pa .I. Pb . ► comandă. prin măsurarea parametrilor regimului de lucru introduşi şi a valorilor caracteristicilor produselor rezultate din proces. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. proiectează şi implementează echipamente şi soluţii care vor asigura producţia. Ansamblul format din procesul de automatizat şi mijloacele tehnice ce realizează automatizarea acestuia constituie sistemul automat.S. 52 sunt influenţate deNGINERIE TEHNOLOGICA de starea fizică şi psihică momentană a omului. care au stat la baza construcţiei sale. Pentru gradul de calificare şi eliminarea acestor influenţe şi creşterea vitezei de execuţie a măsurării şi reglării. Într-un sistem automat. care nu se pot controla conducând la modificări structurale. Secţia I. Echipamentul de automatizare asigură desfăşurarea procesului după anumite legi. în condiţii normale sau după remedierea unei avarii. Sistemul automat se poate reprezenta ca fiind format din două subsisteme: subsistemul echipamentului de automatizare. asigurând pornirea de la distanţă a unor utilaje. mărimile de intrare în procesul automatizat sunt mărimi de execuţie sau comandă determinate de echipamentul de automatizare şi mărimi perturbatoare. Mărimile perturbatoare sunt aditive. care urmăreşte asigurarea tuturor condiţiilor de desfăşurare a acestora fără intervenţia nemijlocită a operatorului uman. care ar determina oprirea parţială sau totală a procesului tehnologic. ► protecţie prin blocarea sau oprirea funcţionării utilajelor atunci când unii parametrii depăşesc valorile prestabilite. În cazul automatizării. exterioare sistemului automat. s-a conceput automatizarea proceselor tehnologice. ► transformare a caracteristicilor măsurate în mărimi fizice compatibile cu alte mărimi fizice din sistem şi care pot fi transmise la distanţă. PA. deoarece concepe. ceea ce necesită luarea de măsuri urgente pentru prevenirea defecţiunilor tehnice.M.

1. care se numeşte şi mărime de referinţă. Sistem automat cu structură închisă În cazul structurii deschise. Sistemul automat cu cale de reacţie este cel mai folosit la automatizarea proceselor tehnologice industriale şi se numeşte sistem de reglare automată (SRA). o mărime impusă prin program. mărimea de execuţie. mj . Mărimea ri se numeşte semnal de reacţie sau mărime de reacţie. cât şi funcţie de mărimea de ieşire din procesul automatizat.S. sistemul automat poate fi: ► cu structură deschisă sau cu cale deschisă: Fig. atât funcţie de mărimea de referinţă xi. care este o mărime de performanţă.3.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. reprezentată de mărimea de intrare. este elaborată folosind numai mărimea de intrare xI. trebuie să existe o componentă a echipamentului de automatizare care compară mărimea impusă prin program. cu mărimea de la ieşire. Echipamentul EA2 are rol informaţional. de a transmite la intrarea echipamentului EA1 informaţii despre evoluţia mărimii de calitate. Sistem automat cu structură deschisă ► cu structură închisă sau cu cale de reacţie: Fig. . numită şi mărime de calitate. care reprezintă valoarea unei caracteristici a produsului fabricat prin procesul respectiv. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.3.2. Secţia I.. Scopul său este de a realiza la ieşirea sistemului automat.M. La structura cu cale de reacţie acţiunea de comandă se elaborează.I. Pentru aceasta. 53 În funcţie de modulTEHNOLOGICA NGINERIE în care echipamentul de automatizare îşi elaborează acţiunea de comandă a procesului automatizat.

►după numărul variabilelor de intrare sau ieşire în sisteme monovariabile şi sisteme multivariabile.adaptor. regulatorul automat şi traductorul. 54 Schema generală a unui sistem de reglare automată este: NGINERIE TEHNOLOGICA Fig. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. u. D .S .S.3.regulator automat propriu-zis. m. ER . cu care acţionează asupra procesului de automatizat. Secţia I. .servomotor.element de comparaţie. ► după natura semnalelor prelucrate în sisteme cu acţionare continuă şi sisteme cu acţionare discretă sau mărimi discontinue care sunt cu impulsuri modulate sau numerice. ce este transmisă elementului de reglare. Elementul de execuţie asigură legătura dintre regulatorul automat şi procesul de automatizat acţionând direct asupra acestuia din urmă. Elementele de execuţie se clasifică după: ►natura energiei utilizate pentru realizarea funcţiei de acţionare în elemente de execuţie pneumatice. Sistemele automate se clasifică după: ► cantitatea de informaţii în sisteme cu informaţii complete şi sisteme cu informaţii incomplete sau adaptive. Sistemele automate liniare variabile în timp pot fi omogene şi neomogene. hidraulice şi electrice.M. ► după relaţia funcţională dintre mărimea de intrare şi cea de ieşire în sisteme liniare (variabile în timp sau invariabile) şi sisteme neliniare. El este format din servomotor şi elementul de reglare. pe care o transformă într-o mărime intermediară. Schema sistemului de reglare automată EC . Servomotorul primeşte de la regulator mărimea de comandă.I..detector sau aparat de măsură. Principalele elemente ale echipamentului de automatizare sunt elementul de execuţie.element de reglare.A . 3. RA . care o converteşte în mărimea de execuţie.

Elementele cu acţionare electrică sunt cu acţionare continuă şi discontinuă. Ele au viteză de răspuns mare. Prin intermediul lui se culeg informaţii asupra evoluţiei procesului automatizat care se transmit elementului de comparaţie ce reprezintă intrarea regulatorului automat.S. Cele cu acţionare continuă sunt motoare electrice de current continuu şi motoare monofazate. cu piston cu simplu şi dublu efect şi cu palete. Organele de reglare ale elementelor de execuţie pot fi mecanice şi electrice. Pentru sistemele pneumatice acest semnal este un . o deplasare. precizie ridicată. au viteză de răspuns mare.M. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. 55 ► modul de acţionare în elemente de execuţie cu acţiune continuă. mecanic etc. liniaritate bună pe un domeniu mare. Elementele de execuţie se aleg în funcţie de tipul procesului tehnologic. iar mărimea de ieşire un debit. construcţie simplă. Traductorul măsoară şi transformă mărimea de ieşire a procesului automatizat într-o mărime comparabilă cu cea de la intrarea regulatorului automat. Ele se folosesc pentru procese lente. Secţia I. ► relaţia dintre mărimea de execuţie şi mărimea de comandă în elemente cu acţiune integrală şi elemente cu acţiune proporţională. Traductoarele folosite în sistemele unificate sunt alcătuite din două părţi: elementul sensibil sau detectorul şi adaptorul. Adaptorul preia acest semnal şi îl transformă într-unul unificat acceptat de către regulator. bipoziţională şi de tip NGINERIE TEHNOLOGICA pas cu pas. pneumatic. liniaritate pe un domeniu mare. Traductoarele pot măsura mărimi de calitate continue şi discontinue. Elementul sensibil sesizează direct mărimea tehnologică şi generează la ieşire un semnal electric.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. caracteristica statică a acestuia şi caracteristica fluidului introdus sau evacuat din instalaţia tehnologică. între mărimea de comandă şi abatere. Mărimea de intrare a acestor elemente este o mărime mecanică. Legea de dependenţă între mărimea de calitate şi cea de referinţă este asigurată de dependenţa realizată de regulator. prin construcţie. Elementele cu acţionare pneumatică sunt cu membrană. Elementele cu acţionare discontinuă sunt cu electromagneţi şi cu motoare pas cu pas. generând o mărime analogică sau numerică. viteza de acţionare se poate regla şi dezvoltă forţe şi cupluri mari. bifazate şi trifazate şi motoare cu rotor disc. Cele mai frecvente sunt robinetele de reglare a unor debite de fluid.I. Regulatorul automat este elementul cel mai important al unui sistem de reglare automat. Elementele cu acţionare hidraulică sunt cu piston cu simplu şi dublu efect.. deoarece elaborează algoritmul de reglare a procesului în funcţie de abaterea ε primită de la elementul de comparaţie şi acţionează asupra elementului de execuţie pentru anularea ei.

montaj. Potrivit generaţiei roboţilor industriali. ► scăderea timpului întreruperilor producţiei datorate defectării utilajului. scule. vopsire. prafului. cu mai multe grade de libertate. acelaşi procent trebuie să fie şi pentru cheltuielile cu piesele de schimb.M. ► creşterea gradului de încărcare a maşinilor. Eficienţa roboţilor cere ca toate cheltuielile de întreţinere profilactică şi de reparaţii pe un an să nu depăşească 10% din costul robotului. cu atât eficienţa economică este mai mare. Efectul economic al introducerii roboţilor industriali într-un process tehnologic este determinat şi de frecvenţa schimbării nomenclaturii pieselor. de percepţie. Pentru operaţiile de producţie. 56 curent de aer cu NGINERIE TEHNOLOGICA 1 bar (domeniu internaţional). aerosolilor. Pentru realizarea acestor funcţii. deoarece aceste volume de producţie necesită cheltuieli de producţie mari. Robotizarea proceselor tehnologice Roboţii industriali sunt automate cu utilizare universală sau specială. Introducerea roboţilor industriali în procesele industriale determină: ► eliberarea muncitorului de munca monotonă şi reducerea suprasolicitării acestuia din cauza căldurii. pe toată perioada de funcţionare a robotului. aceştia îndeplinesc una sau mai multe din funcţiile de executare. substanţelor nocive. Mişcările roboţilor industriali trebuie să fie programabile şi conduse de un calculator. turnare. de comunicare şi de decizie.2 ÷ electronice. ► mărirea rentabilităţii producţiei. datorită siguranţei ridicate în funcţionare. care totuşi nu trebuie făcută în bloc. ► creşterea securităţii muncii. roboţii industriali sunt eficienţi în producţia de serie mică şi medie. ale căror posibilităţi de lucru se realizează cu ajutorul unui braţ sau mai multor braţe ce sunt prevăzute la capete cu mecanisme articulate. dispozitive de măsurat sau alte mijloace de producţie şi pot efectua operaţii de comandă.S. roboţii prezintă: . 4 ÷ 20 mA etc. În cazul unor operaţii cu condiţii grele de lucru. un curent electric continuu cu intensitatea de 2 ÷ 10 mA..UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. roboţii industriali sunt eficienţi şi în cazul producţiei de serie mare. Secţia I. ► scăderea stocurilor de piese semifabricate cu aproximativ 90%.I. de manipulare şi de producţie. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. cum sunt cele de sudare. dar limitat la serie medie. iar pentru sistemele presiunea de 0.. Cu cât frecvenţa este mai mică şi volumul de producţie mai mare. Ei se pot dota cu dispozitive de apucat. în cazul roboţilor el se situează sub 2% din timpul total al unei perioade. În medie. Pe măsură ce microelectronica se dezvoltă se ajunge la introducerea roboţilor industriali şi manipulatoarelor în condiţiile automatizării producţiei.

Manipulatoarele sunt construite în coordonate carteziene (fig. Motoarele folosite sunt motoare electrice pas cu pas şi motoare de current continuu cu rotor plat. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.M. în timp ce acţionarea hidraulică necesită două conversii: transformarea energiei electromotoare în energie hidraulică şi a acesteia în energie mecanică.3. Manipulatoarele şi roboţii au o construcţie modulară care permite schimbarea rapidă a destinaţiei lor.) şi sferice (fig.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. 3.): Fig.I. Pentru adaptarea vitezelor la operaţiile de îndeplinit.S.5. aproape nulă. Robot în coordonate sferice . 3.) iar roboţii în coordonate cilindrice (fig..4.5.6. hidraulice şi electrice. Acţionarea pneumatică prezintă dezavantajul că pentru forţe şi presiuni mari nu asigură o încărcare uniformă ce influenţează negativ asupra preciziei mişcărilor. 57 ► sistem mecanic. prin care robotul comunică cu mediul şi se adaptează la acesta. Aceste motoare au timp de răspuns scurt şi o gamă mare de viteze. Manipulator în coordonate carteziene Fig. NGINERIE TEHNOLOGICA ► sistem de acţionare al celui mecanic.3.3. deoarece asigură precizia mişcărilor datorită compresibilităţii foarte mici.6. Robot în coordonate cilindrice Fig. Acest tip de acţionare se foloseşte pentru roboţii programabili. Acţionarea electrică este cea mai utilizată datorită posibilităţilor de reglare uşoară şi a simplei conversii în energie mecanică. Fiecare parte constructivă formează un modul cu acţionare independentă. Este folosită pentru acţionarea manipulatoarelor destinate transferului pieselor uşoare. cu ajutorul căruia efectuează anumite mişcări.4. Acţionarea hidraulică este folosită pentru forţe şi presiuni mari. Secţia I. ► sistem senzorial. Sistemele de acţionare ale roboţilor sunt pneumatice.3. motoarele sunt cuplate cu un reductor.

Variante constructive Clasificarea robotilor industriali Actualmente sunt sute de tipuri de roboti industriali. înlocuirea lor cu piese noi măreşte mult cheltuielile de întreţinere a utilajelor. Roboţii industriali sunt utilizaţi pentru încărcarea prin sudare a pieselor uzate în vederea recondiţionării. Sudarea este o metodă de asamblare nedemontabilă a pieselor metalice şi se poate executa prin mai multe procedee din care fac parte sudarea prin puncte . arborilor în trepte. Una din cele mai largi utilizări ale lor este la operaţia de sudare. manşoanelor.1% 30% 8.01 4% 0. NGINERIE TEHNOLOGICA Domenii de utilizare a roboţilor PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. osiilor. 58 Roboţii industriali pentru producţie se folosesc cu precădere la sudare. De obicei.10 45% >10 12% . vopsire montaj şi manipulare în diferite sectoare industriale. 3. turnare. sudarea cu arc electric.1 .1 30% 1 .I.0. sau cu tehnologie de prelucrare complicată. piesele recondiţionate sunt mari.7% 17.. precum roţile dinţate. C – Conturare Dupa numarul miscarilor independente (grade de libertate) <2 3 4 5 6 9.pozitionare. Generatia Miscari Controlul deplasarii Memoria Relatiile cu mediul 1 P Limitator < 100 secvente 2 P+C Traductor de pozitie < 1000 secvente Inerblocari externe (evitarea coliziunii) Decizii simple Senzori complecsi Inteligenta artificiala (invatare) 3 C Traductor si siteme de Comanda adaptive Capacitatea de decizie si adaptare P. Secţia I.01 . Utilizatorul intampina adesea greutati in alegerea tipului de robot adecvat sau a efectuarii unor comparatii intre mai muti roboti industriali potrivit unei anumite aplicatii tehnologice. butucilor roţilor.4% Volumul de lucru (m3) 0.M.3% 33.5% <0. care se aplică mai ales pieselor executate din materiale cu proprietăţi fizico – mecanice şi chimice superioare.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.S. sudarea de incarcare si metalizarea.1 9% >7 1. 2. deoarece. arborilor canelaţi. de tipul arborilor cotiţi.

.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.deplasarea centrului de grutate (se realizeaza din rotatii si translatii simple).5 33% <0. Facand referire la un sistem de coordonate cartezian se pot separa miscarile in doua categorii: .10 15% 13% Dupa precizia robotilor 0.1 14% 0.1 25% 1-3 26% >3 2% Manipularea unui corp in spatiu consta in modificarea pozitiei acestuia.1 .50 45% >50 22% Pag.Polare.0. . PROIECT DE DIPLOMĂ 10 .Sferice.S.I.. Tipuri de roboti industriali . 59 <1 5% Sarcina utila (pe careTEHNOLOGICA NGINERIE o poate transporta robotul) 1-5 5 . . .5 . Secţia I.Cartezene.Cilindrice.M.pozitionari in jurul centrului de greutate (numai rotatii) Robotii industriali se clasifica astfel dupa sitemul de coordonate in care acestia lucreaza: .

NGINERIE robot industrial.I.M. Secţia I. Schema bloc a unuiTEHNOLOGICA PROIECT DE DIPLOMĂ Pag..S. 60 .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.

. Comanda acestor motoare este realizata din panoul de comanda (9).. Pistoletul se cupleaza la o instalatie de sudare WIG ce este descrisa mai jos.7. 8-plan-saiba cu 4 bacuri. 61 NGINERIE TEHNOLOGICA 3. 6-suport. 3-cale rulare axa OY.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.7. Fixarea matritelor ce urmeaza a fi reconditionate pe masa instalatiei se face cu ajutorul plan-saibei cu patru bacuri (8). Instalatie de de incarcare prin sudare in doua coordonate carteziene: 1-ansamblu structura suport. Instalatia proiectata este destinata incarcarii prin sudare a matritelor uzate sau cu defectiuni rezultate in urma utilizarii acestora.M. Pe aceasta din urma culiseaza suportul (6) pentru fixarea pistoletului de sudura (7). 9-panou de comanda. 3.S.3. Secţia I.5-motoare de cc. Instalatia lucreaza in coordonate plane X-Y avand posibilitatea de pozitionare a suportului pistoletului in orice punct de pe suprafata de lucru. Pe partile laterale se afla fixate cele doua cai de rulare (2) pentru axa OX pe care culiseaza axa OY (3). Proiectarea elementelor constructive principale.3. Fig. 7-pistolet de sudura. 4. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Proiectarea instalatiei de sudare de incarcare in coordonate plane. Ansamblu structura suport (1) are patru picioare consolidate prin patru suporti. 2-cai rulare axa OX. Instalatia are la baza o configuratie de tip masa de pozitionare avand structura prezentata in fig.I. Deplasarea pe cele doua axe este asigurata prin actionarea celor doua motoare de curent continuu (4) si (5).

. Alegerea otelurilor pentru ansamblele sudate se face tinand seama de rezistenta acestora si comportarea la sudare.4. Viteza de sudare: vs = 40÷80 m/min. Caracteristicile mecanice ale otelului OL37 sunt: Limita de curgere: Rp=230 N/mm2. S 0. etc. Clasa de calitate poate fi: 1.65%. Alungirea la rupere: A%=22%. Mn 0. Actionarea bacurilor plan-saibei se poate face hidraulic sau pneumatic dar in cazul nostru se face manual. 1b. Cursa pe OY: 700mm. In cazul nostru intregul ansamblu este confectionat din otel OL37.I. In constructia de masini cel mai des se folosesc otelurile. Heidenhein. NGINERIE TEHNOLOGICA PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Fixarea matritelor se face cu ajutorul unei plan-saibe cu patru bacuri Fig.4. Compozitia chimica a acestui otel este: C 0.25%. stabilitatea locala si generala a formei precum si rezistenta la uzura si la coroziune in mediul de lucru. Actionarea instalatiei pe ambele axe se face cu ajutorul motoarelor pas cu pas de curent continuu. 1a. consolidate cu ajutorul unor suporti. P 0. Alegerea materialului pentru executia ansamblelor de masini statice se face prin analiza solicitarilor la care sunt supuse.M. Comanda se face de la panoul de comanda si se realizeaza printr-un sistem de comanda numerica similar cu cel folosit la masinile unelte CNC: Siemens. Greutatea maxima a matritei ce poate fi reconditionata: 40kg. Proiectarea ansablului suport structura Acest ansamblu este practic un ansamblu tip masa cu patru picioare. Rezistenta la tractiune: Rm=360÷440 N/mm2. Dimensiune maxima matrita: Ø420mm sau latura maxima de lungime 420mm. . Mitsubischi. Fanuc.065%.S.065%. Fig. rezistenta mecanica.3.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. rigiditatea.2. 62 Principalele caracteristici ale instalatiei sunt: Cursa pe OX: 1000mm.a. Secţia I.

S. Cele patru picioare au o inaltime de 420mm si sunt confectionate din teava cu profil dreptunghiular 60x30x5mm. Aceste placi pot fi prevazute cu gauri pentru introducerea suruburilor de fixare in pardoseala de beton.M. a. Proiectarea plan-saibei pentru fixarea matritelor Fixarea matritelor ce urmeaza a fi reconditionate prin sudare sau metalizare se face cu ajutorul plan-saibei cu patru bacuri din Fig.8.. Intregul ansablu suport este rigidizat prin suduri de colt si longitudinale pe ambele parti ale pieselor in contact. Dimensiunile placii de baza ale ansamblului suport sunt: 1004x1093x10mm. Consolidarea celor patru picioare se face cu ajutorul unor suporti sudati de forma unor bride pozitionate la 90º. din tabla de grosime 5mm. Fig.I.9. Secţia I. 4-suport bac. Plan-saiba pentru fixarea matritelor: 1-corp. 3-brida. in functie de solicitarile la care este expusa plan-saiba si mediul de lucru.b.Ansamblu suport structura b. Detaliu suport rigidizare.3.8. . Materialul din care se executa plan-saiba poate fi otel sau fonta. Cele patru picioare au deasemenea sudate talpi de asezare cu dimensiunile 87x70x15mm pentru o mai buna stabilitate pe suprafata de beton a pardoselii. 2-surub.3.3. Fig. NGINERIE TEHNOLOGICA PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.3. 63 Fig.9.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.

Fig. constructiv plan-saiba se compune din: corp plan-saiba 1. Deasemeni se pot adauga inca patru bacuri suplimentare in caz de necesitate in cele patru canale disponibile. .M.3.v. Fig.a. Fig.d..S.10. Secţia I. D.10. Brida Suportul universal pentru bacuri transforma miscarea de rotatie a surubului in miscare de translatie.11. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Surubul b.I.p. Plan-saiba se fixeaza de ansamblul suport cu ajutorul a opt suruburi.3.b. 3.Fig. In cazuri exceptionale pot fi folosite si bacuri reversibile dar in acest caz forta de strangere este mai mica. Cele patru bacuri dispuse la 90º pot fi reglate independent sau simultan. Suport bac universal.3. 64 Diametrul exterior al plan-saibei este de Ø600mm iar diametrul maxim de lucru este de NGINERIE TEHNOLOGICA Ø420mm sau lungimea laturii de 420mm. Brida universala are rolul de a tine in contact filetul surubului cu partea inferioara a suportului universal pentru bacuri.10. necesara strangerii matritei intre bacuri.3. Forta de strangere este intre 50N si 150kN.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.Fig.11. surub 2. brida 3 si suport bac universal 4.a. Surubul are un filet trapezoidal cu un singur inceput si asigura transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie. Pe acesta se fixeaza bacurile cu ajutorul a doua suruburi.

Forme si tipuri de bacuri.12. Fig.12. calit sau doar cementat la suprafata. Acest bac este confectionat din otel 16MnCr5. S-a ales sistemul cu suport universal pentru bacuri si bacurile separat tocmai pentru a se putea folosi o gama mai larga de tipuri si forme de bacuri. Varianta constructivă prezentată reprezintă o parte componentă a unui echipament pentru sudare WIG mecanizată. Este o varianta foarte economica pentru faptul ca se poate monta si demonta foarte repede si se poate folosi la o multitudine de tipuri de matrite.3.I.M. .S.3.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.13. Bac universal reversibil Echipament de sudare WIG mecanizată Conducerea capului de sudare se realizează cuplându-se la instalaţia propriu zisă un cap de sudura special. Fig. Fig.13.3.14. Fig 3. NGINERIE Proiectarea bacurilor TEHNOLOGICA PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.. In cazul nostru vom folosi un bac universal ce poate strange atat pe interior cat si pe exterior (reversibil) Fig. Secţia I. Acest echipament purtător al capului de sudare conţine mecanisme care realizează viteza de avans si viteza de sudare. Corelat cu poziţia capului pentru sudare trebuie dispus un mecanism care să asigure avansul mecanizat al materialului de adaos.3. 65 Bacurile pot fi de mai multe forme si tipuri in functie de forma matritei si de pozitia de prindere a acesteia.

fiind prevăzute tot o dată cu instrumente digitale pentru măsurarea diferiţilor parametri şi cu înregistratoare pentru obţinerea documentelor privind nerespectarea tehnologiei prescrise. 7-mecanism de pozitionare Capul de sudare 1 este prins cu un colier in suportul 2. 4-suport. La acţionarea rozetei filetate 6 se modifică poziţia capătului tubului 5 iar suportul 2 se poate înclina faţă de 4. Secţia I. NGINERIE TEHNOLOGICA PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.3. blocarea realizându-se cu un şurub.I. Pe suportul 4 se montează dispozitivul 3 pentru avansul sârmei electrod compus din electromotor reductor şi două perechi de role.14. 6-rozeta filetata. Mecanismul de poziţionare 7 asigură poziţia relativă corectă a sârmei faţă de electrodul de wolfram pentru ca topirea să se facă într-un mediu protector.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. Soluţia permite modificarea unghiului de înclinare a electrodului faţă de planul cusăturii. Suportul 4 se fixează pe echipamentul propriu-zis pentru sudare. 3-dispozitiv avans sarma. El poate fi acţionat de un mecanism de pendulare cu excentric. .M. 2-suport. 66 2 4 4 1 5 6 7 Fig. capul de sudare şi sârma electrod executând oscilaţii pe direcţie transversală faţă de rostul îmbinării. Prin tija de susţinere se reglează poziţia pe verticală.. 5-tub flexibil.S. Asemenea instalaţii specializate cuprind de asemenea un modul de comandă ce asigură analiza parametrilor pentru diferite secvenţe de sudare. Ghidarea sârmei electrod este asigurată de tubul flexibil 5. Cap de sudura WIG special: 1-capul de sudare.

fisurile si lipsa de topire. . acestea afecteaza integritatea si fiabilitatea imbinarii datorita capacitatii de propagare si de accelerare a ruperii. In functie de consecintele acestora asupra rezistentei si fiabilitatii imbinarii sudate.imperfectiuni volumice. Categorii de defecte. procedeele de sudare prin topire.I.. 4. 67 Factorii determinanti in producerea defectelor la sudarea prin procedeul WIG/TIG a aliajelor de aluminiu sunt: suflurile sau porii.stratul de oxizi de suprafata.S. Se insista asupre fenomenului fisurarii la cald. inconvenient tipic procesului de sudare a aluminiului si a aliajelor sale. proprietatiile fizice defavorabile. atat in ceea ce priveste conducerea procesului de sudare. cuprinzand o larga diversitate. crestaturile marginale. cu un potential de afectare arezistentei imbinarii mai ales la solicitari variabile (oboseala). La nivelul tehnologiilor actuale.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.imperfectiuni de forma si suprafata. NGINERIE TEHNOLOGICA 4. la sudarea aluminiului si a aliajelor sale. fenomenul de formare al porilor la sudarea in impulsuri de curent. Acest fapt impune o severitate superioara. temperatura de topire si greutatea specifica. incluse in sectiunea imbinarii sau deschise la suprafata cum sunt fisurile. cum sunt porii si incluziunile solide. . Defecte si remedieri PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. a aparitiei comportarii fragile in intervalul lichidus-solidus si a conditiilor impuse vitezei de racire pentru evitarea fenomenului. cat si in ceea ce priveste aplicarea masurilor de prevenire si de evitare a cauzelor. Se analizeaza. Comparandu-se aceste limite (care de fapt departajeaza imperfectiunile de defecte) cu cele tolerate la imbinariile otelurilor sudate prin topire.imperfectiuni plane. lipsa de topire. acestea afecteaza rezistenta imbinarii aproximativ proportional cu aria dislocata in sectiunea de rezistenta. imperfectiunile sau defectele se clasifica astfel: . limitele imperfectiunilor sunt tolerate pentru trei niveluri de acceptare. dar si perturbatii in conducerea procesului tehnologic. . pot provoca defecte de tipul porilor si incluziunilor. . sau la coroziune. cele mai uzuale procedee de realizare a imbinarilor sudate. incluziunile. se constata o delimitare mult mai stricta la aproape toate categoriile de defecte. In prezent. de asemenea.M.1. induc inca o diversitate mare de imperfectiuni. Secţia I. superioare aluminiului. nepatrunderile. cuprinse in sectiunea imbinarii.

Principalele surse de absorbtie a hidrogenului in baia de sudura.7cm³/100g.folosirea unui arc prea lung.M. . Formarea porilor (suflurilor) si a incluziunilor. a solubilitatii. .S. In cazul sudarii MIG cu viteze ridicate si la grosimi mari. care poseda un potential ridicat de evolutie. . A. . Aceasta conduce la precipitarea hidrogenului sub forma unor microcavitati gazoase. in special a hidrogenului. 68 NGINERIE TEHNOLOGICA 4. ca urmare a scaderii. asupra susceptibilitatii de formare a porilor. . pe de o parte de valoarea scazuta a coeficientului de difuziune a hidrogenului. Fortele induse in procesul de formare a microcavitatilor de hidrogen si chiar de azot determina un mecanism de desprindere din locul de formare si de miscare ascensionala spre suprafata baii. In aluminiul lichid. Cantitatea de pori depinde de presiune baii si de viteza de formare a germenilor de cristalizare.excesul de hidrogen din baie provenit din impuritatile gazelor de protectie.I.intervalul foarte restrans al temperaturii de solidificare.. Cum aluminiul are un domeniu foarte ingust de transformare lichidus-solidus. pe cata vreme in aluminiul solidificat numai 0. La aliajele de Al-Mg se formeaza pelicula de Al2O3MgO capabila de o absorbtie si mai intensa a umiditatii. Pentru intelegerea influentei exercitate de proprietatile fizice ale aliajelor de aluminiu percum conductibilitatea electrica si termica. Eliminarea hidrogenuluidizolvat este impiedicata. In cazul procedeului de sudare WIG. odata cu racirea baii. Principala cauza de formare a porilor este hidrogenul. sunt: . .viteze mari de racire.coeficientul ridicat de conductibilitate electrica si termica a aluminiului. la temperatura de fuziune se dezvolta o cantitate de hidrogen de circa 0. porii raman inclusi in masa de aliaj. Porii (suflurile) se formeaza prin degazarea necorespunzatoare a baii de sudura. chiar si in cazul vitezelor mijlocii de racire. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. procesul de degajare nu este asigurat in toate situatiile. iar pe de alta parte de pelicula de Al2O3.saltul de solubilitate a hidrogenului din jurul temperaturii de 660ºC. dar si intervalul temperaturii de solidificare. pe baza reactiei: 2 Al + 3H2O → Al2O3 + 6H. precum si tendinta de marire a .2. Solubilitatea hidrogenului in aluminiu scade de aproximativ 20 de ori pe masura solidificarii. se pun in evidenta tendinta de micsorare a conductivitatii electrice si termice pe masura cresterii gradului de aliere. .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.036cm³/100g.vaporii de apa din mediul atmosferic si cantitatea de umiditate continuta in materialul de adaos. porii ramanand inclusi.depunerea unor straturi prea groase. unde baia de sudura se solidifica mai lent porii pot ajunge mai usor la suprafata. Secţia I.

Pelicula de oxid este neutra din punct de vedere chimic avand un pH de 4÷8. Fluxurile se utilizeaza la sudarea oxigaz a aluminiului si la sudarea cu arc electric descoperit. la sudarea in impulsuri se micsoreaza duratele de mentinere a picaturii in domeniul fierbinte al arcului electric. evitandu-se vaporizarea acestuia. . Distrugerea si indepartarea peliculei impune utilizarea polaritatii pozitive la sudarea MIG sau sudarea WIG in curent alternativ. 69 intervalului temperaturilor de solidificare. procedee si grosimi.conditiile de preluare ale gazelor in baia metalica pot fi imbunatatite prin micsorarea diametrului picaturii si prin marirea suprafetei si a temperaturii picaturii de metal. avand o greutate specifica superioara aluminiului lichid. indepartarea peliculei de oxid se realizeaza prin intermediul efectului de curatire al arcului electric. sunt selectate. in timpul solidificarii. Datorita temperaturii de topire ridicate (2050 ºC) a acestui oxid – aproximativ de trei ori temperatura de topire a aluminiului – arcul electric nu poate realiza topirea stratului. care face posibila strapungerea si apoi indepartarea stratului de oxid. oxizii de aluminiu. care vin in contact cu aerul. pe toate suprafetele pieselor din aluminiu. In vederea micsorarii vitezei de racire.prin reducerea lungimii arcului electric.S. care realizeaza topirea peliculei si transformarea acesteia intr-un strat de zgura usoara. La sudarea in mediul de gaz protector. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Incluziunile se formeaza in procesul reactiilor de reducere din baia metalica. Perdeaua de gaz protector impiedica o noua formare sau ingrosare a stratului de oxid.01-3)µm. care se ridica la suprafata.M. Actiunea de curatire electrica se explica prin accelerarea ionilor pozitivi de gaz din arc. raman inclusi. astfel incat marginile rostului sudurii se pot topi fara a rezulta insa o imbinare sudata. datorita energiei cinetice a acestora.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. Valori orientative pentru temperatura. prin folosirea procedeului de sudare cu impulsuri de curent. Principalele cauze ale defectului sunt: . . O crestere a temperaturii arcului duce la favorizarea formarii peliculei de oxid si ingrosarea acesteia. Secţia I. respectiv durata de preincalzire. Ca urmare a racirii. se recomanda preincalzirea pieselor. Este important ca elementul care indeplineste rolul de dizolvare a oxidului sa-si pastreze proprietatile si la temperatura de sudare.oferirea unor conditii superioare de degazare a baii metalice prin vibrarea baii in ritmul frecventei pulsurilor de curent. Efecte benefice pot fi obtinute astfel: . B.. pe tipuri de aliaje de aluminiu. Datorita afinitatii mari a aluminiului fata de oxigen si a instabilitatii aluminiului fata de fenomenul de coroziune. se formeaza un strat de oxizi de grosime foarte mica (0. Tendinta de formare a porilor poate fi micsorata simtitor . cu ajutorul fluxurilor (clorizi si fluorizi). Acesta din urma tendinta poate fi corelata in buna NGINERIE TEHNOLOGICA masura si cu susceptibilitatea de formare a porilor.I. Ea poate fi indepartata prin curatare chimica.

Aceasta incluziune se produce in urma sudarii cu un arc prea scurt. .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. . formata anterior. fiind astfel de 4 ori mai mare decat in cazul otelurilor carbon. astfel incat sa fie posibil contactul intre duza si baia metalica.diferenta mare de greutate specifica 3. De regula ele sunt localizate intercristalin.diferenta mare intre temperatura ridicata de topire a oxidului Al2O3 si cea a aluminiului NGINERIE TEHNOLOGICA sau a aliajelor acestuia. care se formeaza in timpul cristalizarii.. Alte cauze care contribuie la marirea probabilitatii de producere a incluziunilor sunt: numarul mare de straturi. Incluziunile tipice de nivel microscopic sunt carburile de siliciu de tip α si β. La acestea se adauga coeficientii mari de dilatare. Fisurile la cald se clasifica in: -fisuri de cristalizare sau de solidificare. Un alt tip de incluziune in baia de aluminiu este cuprul. cantitatea mare de caldura.S.7g/cmm3la aluminiu.h. Tendinta de fisurare la cald poate fi observata la acele materiale. Carbura α este cubica si se poate interpune la racire peste carbura de tip β. Fisurile la cald reprezinta discontinuitati micro si macroscopice de material in baia metalica sau in zona influentata termic. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Incluziunile de cupru se produc destul de frecvent la sudarea radacinii imbinarilor de colt. care in cursul racirii baii de sudura provoaca tensiuni de intindere mari.grd. 4. in special la sudarea prin topire (de exemplu Cu sau Pb).M. Unele elemente de aliere favorizeaza tendinta de fisurare la cald pe parcursul procesului de racire. ajungand sa faca contact cu placa de sustinere. Secţia I.structurii grosolane.9g/cm3 la Al2O3 si 2. Acestea fiind polimorfe pot cristaliza la racire in diferite moduri.fisuri de supraincalzire localizate pe linia de fuziune (ZIT) sau in apropierea acesteia. Specificarea fenomenului de fisurare si in special la cald a aluminiului si a aliajelor sale este legata de conductivitatea termica deosebita. Procesul de fisurare (in special la cald) a aluminiului. mai ales in situatia in care radacina este exagerat patrunsa. Incluziunile de W sunt specifice sudarii WIG si se formeaza in cursul aprinderii arcului. Incluziunile specifice aluminiului sunt oxizii. care se plaseaza in functie de elementele de aliere in limitele 129-220Kcal/m. Fisurile de cristalizare se datoreaza in principal: .I. acces dificil la rost si pozitia defectuoasa a capului de sudare. . localizate in cusatura. 70 .3. Ele provin datorita unei acoperiri necorespunzatoare a baii metalice cu gaz de protectie sau prin prezenta unor curenti de aer. Alte elemente de aliere ca Mg si Si favorizeaza tendinta de fisurare la cald numai in domeniul continutului critic. care la limitele cristalelor prezinta faze cu temperaturi de topire scazute.

Eutecticul este alcatuit din solutii solide de Al si faze intermetalice tip α de Al8Mg5 in cazul aliajelor Al-Mg. . care folosesc elemente de aliere ce largesc practic intervalul de cristalizare. .S. si fazele intermetalice mentionate. poate fi realizata deci prin urmatoarele doua cai: .formarii eutecticilor usor fuzibili.85%. .micsorarea componentei vitezei de deformatie prin inducerea suplimentara de tensiuni de compresiune prin incalzire locala (preincalzire) in imediata vecinatate din spatele pistoletului de sudare.alegerea unor materiale de baza cu sudabilitate superioara. Secţia I. rezistenta la fisurare scade sensibil. ceea ce explica nivelul ridicat al tensiunilor interne. . stiut fiind faptul ca la trecerea din faza lichida in faza solida. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. 71 . urmatorii factori actioneaza defavorabil pentru integritatea imbinarii.utilizarea unei energii liniare exagerate.folosirea rosturilor unilaterale si exagerat dechise la piese de grosime medie-mare. Fisurile de supraincalzire sunt generate de tensiuni interne. aluminiul isi micsoreaza volumul (se contracta) cu 6.I. Contractia liniara in intervalul de temperaturi 660ºC .. Evitarea fenomenului de fisurare la cald guvernat de tensiuni si deformatii induse la solidificarea baii. Si si Cu. Dintre acestea se mentioneaza: .introducerea controlata de energie in piesa (alegerea unei lungimi corespunzatoare a arcului electric si optimizarea energiei liniare).marirea vitezei de racire milocita de o alegere coresounzatoare a parametrilor de sudare.folosirea unui numar mare de straturi. 20ºC este de 1. produse la solidificarea baii.. NGINERIE TEHNOLOGICA Probabilitatea cea mai mare in formarea fisurilor de cristalizare o ofera aliajele eutectice obtinute prin alierea aluminiului cu Mg. exista mai multe posibilitati de a minimiza sau de a impiedica tendinta la fisurare.. . Conditiile de fisurare sub influenta tensiunilor-deformatiilor produse la racire. Din acest punct de vedere . . . . sau tip β de CuAl2 in cazul aliajelor de Al-Cu. . este slaba. unde in cursul racirii se formeaza dendrite. In functie de cauzele de producere a fisurilor.ingradirea accesului cu o lungime corespunzatoare a arcului electric.alegerea unui material de adaos cu un grad mai ridicat de aliere. Fenomenul de fisurare la cald gaseste conditii favorabile si in cazul sudarii unor piese de mare rigiditate.5%. Legatura dintre solutia solida de aluminiu.M. pot fi studiate luand in consideratie variatia proprietatilor mecanice la limita comportarii fragile a aliajelor de aluminiu durificabile. facilitand producerea de fisuri.folosirea unei ordini de sudare neadecvate. La aliajele de Al-Mg si Al-Mg-Cu.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.

determinat metalurgic. se cauta folosirea unor aliaje cu continut mai ridicat de Mn. in schimb mareste tendinta de fisurarea la cald.S. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. care are loc similar cu recoacerea.folosirea unui rost ingust sau cu o deschidere insuficienta.5Mn. cand fisurile se localizeaza preferential la marginea baii sudate. 72 . . Influenta caldurii generate in procesul de sudare se manifesta in special asupra zonei influentate termic. Ca urmare. ca element de aliere a aluminiului. Dependenta susceptibilitatii de fisurare la cald a aliajelor de aluminiu este data de gradul de aliere cu Si si Mg.5. urmata de calire. trebuie utilizate materiale de adaos in care elementele de aliere cu domeniu critic de aparitie a fisurarii la cald sunt in continut ridicat. ca apoi sa cada progresiv pe masura maririi continutului de Si si Mg.4. pentru reducerea pericolului de fisurare la cald. Ea creste la nivele scazute de de aliere. AlMg3. In aceste cazuri se recurge de regula la recoacerea de punere in solutie. Cele mai favorabile aliaje de aluminiu din punct de vedere al tendintei de fisurare sunt acelea care contin zirconiu.pozitia neadecvata de sudare si de orientare a pistoletului de sudare. AlMgMn. in zona influentata termic are loc o dedurificare datorita maririi precipitatelor. AlMg4.. In contrast cu aceasta.folosirea unor parametrii de sudare necorespunzatori. AlCu si AiZnMg.controlarea temperaturii piesei (micsorarea temperaturii piesei la grosimi mici. La aliajele durificabile la rece cum sunt: AlMgSi.35-0. Cum in acest caz nu prea sunt posibilitati de refacere a ZIT.I. dar esential diferit la aliajele ecruisabile la rece fata de cele neecruisabile. gradul de fisurabilitate in cusatura scade in domeniul (0-0. Cuprul. La aliajele nedurificabile la rece cum sunt: Al99.4)% Cu. Tendinta de fisurare a aliajelor cu continut de cupru reprezinta un salt in zona (0.2%. Ele permit obtinerea de imbinari cu o granulatie mai fina si totodata marirea intervalului de cristalizare. . moi si in special semidure.4)% Cu.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. . conduce la imbunatatirea caracteristicilor de rezistenta. Lipsa de topire. 4. Secţia I. Continutul acestor elemente in imbinarea sudata trebuie sa se pastreze si dupa solidificarea baii in afara domeniului critic. fie o reomogenizare a structurii. La aliajele de aluminiu lipsa de topire poate rezulta din urmatoarele cauze: .masuri constructive in vederea reducerii tensiunilor remanente. AlMn. respectiv NGINERIE TEHNOLOGICA preincalzirea piesei la grosimi mari). in cursul sudarii se produce o inmuiere prin procesul de recristalizare.M. Continutul maxim de Cu ce poate fi admis in aliajele de aluminiu fara a se periclita siguranta in raport cu fenomenul de fisurare se considera 0. .

manganul si mai ales cuprul prezinta o importanta majora. Controlul calităţii încărcării prin sudare se realizează în trei etape.neindepartarea oxizilor cu temperatura de topire foarte ridicata. solubilitatea scazuta a hidrogenului si un interval de temperatura de solidificare foarte ingust. in care capacitatea de deformare plastica prezinta un aslt negativ. mai exigente comparativ cu imbinarile sudate la oteluri. starea de prelucrare a metalului de bază ce se studiază (laminat. turnat. Concluzii. altfel acesta este depus pe materialul de baza rece. reprezinta principalii factori. Controlul calităţii îmbinării (depunerii) prin sudură. La imbinarile de colt si mai ales in cazul unor diferente mari de grosime. compoziţia chimică. Atât materialele de bază cât şi materialele de adaos trebuie să fie însoţite de certificate de calitate.. NGINERIE TEHNOLOGICA . tratat termic etc. Ca urmare. 73 . PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. sârmei – electrod sau electrozilor.). Factorul metalurgic.S. . În etapa I se realizează controlul calităţii materialelor ce intră în procesul de sudare. 4.arc electric prea lung. cele mai frecvente locatii ale acestui defect se afla in zona de incepere a cusaturii. care induc imperfectiuni si defecte la sudarea aliajelor de aluminiu. Se verifică caracteristicile. cat si in alegerea materialelor de adaos. compoziţia chimică şi umiditatea gazului de protecţie (dacă sunt conform prescripţiilor termice). . Ca urmare.M.diametrul electrodului de W prea mare. forjat. . Puterea arcului electric trebuie reglata independent de sarma electrod pentru a incalzi zona inaintea depunerii materialului de adaos. se impune o examinare atenta a acestor aspecte. parametrii regimurilor de sudare devin mai restrictivi. La sudarea WIG . Se verifică starea şi caracteristicile vergelelor. Secţia I. . atat in alegerea materialelor de baza.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.pozitia necorespunzatoare a pistoletului. iar criteriile de admisibilitate a imperfectiunilor. in vederea obtinerii unei calitati corespunzatoare a imbinarilor.lipsa preincalzirii materialului de baza.I. Conductibilitatea termica ridicata.5. in speta continutul principalelor elemente de aliere precum siliciul. lipsa de topire se localizeaza la radacina si se datoreaza urmatoarelor cauze. Tendinta de fisurare in prezenta acestor elemente prezinta salturi importante la depasirea anumitor continuturi periclitand integritatea imbinarii.

Controlul de punere în evidenţă al defectelor interne se poate realiza şi cu ultrasunete. 74 Înainte de NGINERIEse verifică felul cum au fost pregătite muchiile active. Controlul de punere în evidenţă al defectelor interne se face cu raze X şi γ. cu ochiul liber sau cu lupa. deschiderea rostului . Prezenţa defectului este pusă în evidenţă de orientarea pulberii după forma defectului la locul respectiv. de asemenea. Se urmăreşte ca valoarea parametrilor de sudare să se încadreze în prescripţii. În acest fel incluziunile. Pe suprafaţa sudurii se presară o pulbere de fier care este orientată după liniile câmpului magnetic. Controlul de punere în evidenţă a defectelor interne cu ajutorul fluxului magnetic.M.controlul vizual. cum se manevrează electrodul. se creează un câmp magnetic. respectiv dacă dimensiunile elementelor rostului de sudare se înscriu în prescripţiile tehnice. În etapa a-II-a se realizează controlul în timpul sudării de încărcare. Controlul nedistructiv al încărcării sudate cuprinde: . Defectul în interiorul sudurii apare pe un ecran sub forma unor curbe de mărime proporţională cu mărimea şi poziţia defectului. Fisurile sub rândul de sudură.6. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Controlul priveşte şi modul cum se efectuează cusătura sudată după fiecare trecere. 4.S. fără dificultăţi. lipsa de material. . între aceştia. în vederea sudare TEHNOLOGICA sudării. nepătrunderile şi porii sunt uşor de pus în evidenţă. cratere. neobservabile cu ochiul liber şi constă în : curăţirea suprafeţei de contact cu degresat . Intensitatea curentului este de 300A pentru o distanţă de 100mm sau de 1000A pentru o distanţă de 250mm între electrozi. perpendicularitatea. Crăpăturile şi fisurile longitudinale se determină.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. Secţia I. care constă în aplicarea unui curent electric între doi electrozi fixaţi pe sudură. fisuri. În etapa a-III-a se realizează controlul îmbinării sudate. Controlul cu lichide penetrante se aplică numai pentru defecte de suprafaţă.controlul dimensional : cu ajutorul şublerului pentru sudură se controlează : supraînălţarea depunerii. . 5-10 minute) se curăţă lichidul de pe suprafaţa sudurii . revărsări sau şanţuri marginale .I. unghiul rostului de depunere. prin sudură. pe suprafaţa sudurii se aplică lichidul penetrant care pătrunde în fisurile ce nu se văd cu ochiul liber . Nu se va omite nici controlul privind curăţirea de zgură a sudurilor. după un timp (cca. prin care se controlează aspectul şi uniformitatea depunerii.. microfisurile sunt mai greu de determinat.

. în zona influenţată termic şi în metalul de bază.7. ZIT şi metalul de bază înainte de tratamentul termic şi după acesta.S.încercări mecanice pentru a verifica caracteristicile fizice şi mecanice ale încărcării prin sudare respectiv în cusătură. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. 4. pune în NGINERIE TEHNOLOGICA evidenţă existenţa fisurii. prin examinarea unor probe prelevate din cusătura sudată a epruvetei. Se verifică structura de sudură. Secţia I. 75 - se depune un strat de developant care. Analiza chimică se execută pe metal extras din cusătura sudată şi din metalul de bază. prin absorbirea lichidului penetrant. Controlul distructiv. Pentru acesta se pregătesc epruvete din acelaşi material ca şi cel supus încărcării.M. În acest mod se poate stabili dacă compoziţia chimică a electrodului a fost bine aleasă. Acestea sunt supuse următoarelor metode de cercetare: . .analiza metalografică cu microscopul metalografic..UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.I.

1.S.. frezare : C1 . C c = C 3 · Nt . preîncălzire : C4 . Nt : Nt = tp+tb+ta+tdt+tdo+ton în care : Nt – normă tehnică . ta – timp auxiliar . tb l n s i . Cr= C2 · Nt . . ton=4% · tb . curăţare . tdt=2.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. tdo – timp de deservire organizată . . tdt – timp de deservire tehnică .n – turaţia [rot/s] .5% · tb . Norme tehnice pentru frezare.I. ton – timp de odihnă şi necesităţi fireşti.l – lungimea parcursă de sculă [mm]. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. tp – timp de pregătire. Acest calcul este valabil pentru toate procedeele de sudare utilizate la încărcarea matriţei din aluminiu şi constă din: operaţiile necesare: frezare rectificare curăţare preîncălzire. tb – timp de bază . Secţia I. curăţire : C3 . unde : . Calculul economic al operaţiilor pregătitoare în vederea încărcării prin sudare. rectificare. încheiere . pentru : Cf= C1 · Nt . Studiul tehnico-economic 5.M. tdo=2% · tb . rectificare : C2 . - costul manoperei. .s – avansul [mm/min]. 76 NGINERIE TEHNOLOGICA 5.

sârmă : din oţel VCrW85 sau PP-3H2V8 . La procedeul WIG scade curentul de sudare faţa de varianta MIG/MAG de asemenea scade debitul gazului protector dar prezintă o serie de dezavantaje economice ca: degradarea electrozilor de wolfram. dar din punct de vedere al costului este cea mai nerentabilă din cele trei procedee.05·106 J/m.45 m/min . La sudarea MIG/MAG : Is= 290 310 A . Diametrul materialului de adaos dN1A=4 mm . Secţia I. Se constată în urma analizei celor trei procedee . În cazul sudării cu arc electric şi electrozi înveliţi pentru un diametru al electrodului de = 3..I. o creştere a productivităţii în varianta de încărcare MIG/MAG .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. costul total al operaţiilor pregătitoare Ct1: Ct1 = Cf + Cr +Cc + Cp + Cn . tensiunea arcului Ua=24 26V.25mm. . Debitul gazului protector QAr = 9 [l/min] .S. Ua=26 28V . PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.2. Materialul de adaos: sârmă din oţel VCrW85 sau sârmă PP-3H2V8. viteza de sudare Vs=0. q/V=0. unde : Cn =5% din valoarea producţiei şi reprezintă cheltuielile pentru utilaj şi sculă (uzare. Procedeul de încărcare prin sudare cu arc electric şi electrozi înveliţi rămâne varianta „tradiţională” pentru comoditatea şi economicitatea. Ua=18 20V . electrodul Castolin 6806. pe când la sudarea MIG/MAG sârma este trefilată şi se livrează în colaci ceea ce reprezintă un avantaj . 5.97·106 J/m. Vs=0. întreţinere). utilizând ca Is=150 160A .12 m/min . energia liniară q/V=1. La sudarea WIG : Is= 80 250A . ce constă într-o depunere uniformă a materialului de adaos în comparaţie cu procedeul WIG şi cu arc electric. 77 Cp=NGINERIE TEHNOLOGICA C 4 · Nt . Debitul gazului protector QAr= 15 l/min. cu diametrul ds= 3mm.96·106 J/m . Calculul economic comparativ al procedeelor de sudare utilizate Considerăm că prin toate procedeele de încărcare prin sudare s-a depus un singur cordon de sudură.18 m/min. Vs=0. De aceea se recomandă doar în cazul de producţie de serie mare. Ua=24 26V . confecţionarea vergelelor din oţel VCrW85 prin debitarea sau forjarea liberă. cu electrozi înveliţi. curentul de sudare Is = 110 200A. reprezintă parametrii de sudare.M. q/V=0.

De asemenea scade şi productivitatea. Ct2= Cc + Cr + Ccl + Crev + Cco + Cv + Cn . călirea . ` C6 N t . Cc Cr C cl ` C1 N t . rectificarea sudurii . în care toţi indicii au semnificaţiile de la punctul 6. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Secţia I. control . întreţinere). 3 ` revenire : C 4 . Norme tehnice pentru operaţiile de mai sus : Nt= tp + tb + ta + tdt+ tdo + ton . . ` verificare : C 6 . Calculul economic al operaţiilor pregătitoare efectuate după încărcarea prin sudare Operaţiile necesare : curăţarea zgurii . rectificare : C ` .S. 5. 78 deci curenţii relativi mici de sudare. Costul manoperei pentru : ` curăţare : C 1 . Notă: Se efectuează pentru toate procedeele de sudare recomandate în proiect.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. Costul total va fi : Ct = Ct1 + Ct2 .I. 2 călire : C ` . ` C5 N t .3. unde Cn= 5% din valoarea producţiei şi reprezintă cheltuielile pentru utilaje şi scule (uzare. revenirea .. C` N t . C rev C co Cv ` C4 N t .M. verificare . 3 Costul total al operaţiilor pregătitoare Ct2 . 2 C` N t . iar numărul defectelor de NGINERIE TEHNOLOGICA structură pot creşte. ` control : C 5 .1. deşi depunerea este neuniformă.

.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.sudorii trebuie să cunoască modul de manipulare al utilajului de sudare. Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa. să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare. pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari. lucrătorii au următoarele obligaţii: . persoană.să nu procedeze la scoaterea din funcţiune. suferite . cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. uneltele. 79 NGINERIE TEHNOLOGICA 6. aparatura. echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie. în domeniul său de activitate.M.să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii . astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană.să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. . să coopereze. în special ale maşinilor. după utilizare. în scopul realizării obiectivelor prezentate. atât timp cât este necesar. aparaturii. În mod deosebit.S. pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate. pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor. substanţele periculoase.1. precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului. . la modificarea. Norme de tehnica securitatii muncii la operatiile de sudare In vederea eludarii efectelor nocive asupra personalului de deservire in atelierele de sudura se recomanda respectarea cu strictete a unor masuri minimale de protectie individuala si sociala. atât timp cât este necesar. cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele . instalaţiilor tehnice şi clădirilor. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. uneltelor.I. schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii.să utilizeze corect maşinile. procesul tehnologic si normele de protecţia muncii. şi să utilizeze corect aceste dispozitive. să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de precum şi de orice deficienţă a propria sistemelor de protecţie. Secţia I. . Norme de tehnica securitatii muncii 6. .să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi.

În cazul radiaţiei în domeniul vizibil. În cazul radiaţiei în ultraviolet. Aceste sticle în funcţie de puterea arcului sunt numerotate cu cifre care indică gradul de închidere a culorii. potrivit activităţilor pe care aceştia le desfăşoară. apariţia cataractei. în mod obligatoriu sudorul trebuie să fie dotat cu echipament de protecţie. Pentru membrele superioare se impune protecţia mâinilor cu mănuşi termoizolante de protecţie. datorate efectelor fotochimice ale luminii albastre. sudorul trebuie să utilizeze încălţăminte de securitate cu armătura.I.sudor.. şi celorlalţi participanţi la procesul de muncă. În timpul lucrului arcul electric produce stropi de metal lichid. În aceste condiţii.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. emană radiaţii ultraviolete şi infraroşii. Pentru protejarea ochilor se folosesc măştile de cap sau de mână cu ecrane din sticlă colorată. colorată verde sau roşu închis. Manevrarea pieselor sudate Pentru protecţia membrelor inferioare.M. consecinţele acestora fiind diferite în funcţie de distanţa de sursa de producere sau de natura radiaţiei. 80 în - muncă şi măsurile NGINERIE TEHNOLOGICA acestora. corespunzător condiţiilor de lucru. la vârf cu placa de oţel. care în cazul lovirii să protejeze picioarele sudorului împotriva leziunilor. strălucirea radiaţiei de sudare trebuie luată în considerare la protecţia operatorului uman . iritaţii. lăcrimări ale ochilor şi dureri de cap. Protecţia se realizează prin următoarele: . Arcul electric produce o lumină puternică. 6. În cazul radiaţiei în infraroşu pot aparea leziuni ale retinei (arsuri). după caz. din piele. Secţia I. efectele pot fi de tipul leziunilor retinei. să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari. Masca este prevăzută cu o fereastră în care se introduce o sticlă filtrantă. aceste radiaţii pot provoca conjunctivite inflamatorii. PROIECT DE DIPLOMĂ de aplicare a Pag. existând posibilitatea aparirţiei cataractei şi a fluorescentei cristalinului. Radiaţii şi corpuri străine degajate în procesul de sudură Datorită efectelor sale. care pot provoca arsuri ale hainelor sau ale mâinilor. Normele de tehnica securităţii în muncă prevăd valori limită ale expunerii la radiaţia optică în cazul proceselor de sudare. care au acţiune vătămătoare asupra ochilor şi pielii. protecţia unor particule metalice solidificării sau încă în stare incandescentă pot provoca arsuri grave.2. arsuri ale corneei. Efectele radiaţiei acţionează asupra pielii şi ochilor.S. Obligaţiile prevăzute mai sus se aplică. În timpul procesului de sudură.

metan. incandescente în nici o zonă a sa). 6. oxigen. impermeabil din pânză groasă. 81 .compoziţia metalului de bază şi preîncălzirea lui în vederea sudurii. oxiacetilenă.procesul de sudură utilizat. La un contact indelungat cu aceste noxe se recomanda folosirea mastilor si filtrelor. Calitatea aerului în atelierul de sudură. .încălţăminte de protecţie având botul armat. . . cadmiu. heliu. precum şi randamentul electrodului.S. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. etc. particulele proiectate. Manevrarea defectuoasă a pieselor grele şi foarte grele pentru a putea fi sudate în orice poziţie poate conduce la apariţia unor afecţiuni cum sunt hernia şi lombago. foarte toxice.3.debitul şi compozitia gazului protector. . Astfel. Secţia I. Parametrii ce influenţează debitul emis şi compozitia chimică a noxelor de la locurile de munca de sudură sunt: . . dioxid de carbon. urme de solvenţi. cum ar fi: zinc.I. Pentru transportul pieselor se vor folosi podurile rulante iar mânuirea lor se va face cu cabluri.M. plumb. compactă.echipamentul de lucru (salopetă. se va evita respirarea directa deasupra zonei de lucru. propan. .prezenţa pe suprafaţa metalului de bază a unor grăsimi. Calitatea aerului este dependentă de specificul procedeului de sudura folosit – noxele ce apar în procesul de sudură sunt constituite din emanaţii de gaze: .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. hidrogen. butan. viteza de sudare..prezenţa unor elemente de acoperire a materialului de bază. ce acoperă NGINERIE TEHNOLOGICA perfect fiecare segment al corpului si nu permite acumularea corpurilor. . .gaz de protecţie: argon. unde se degaja gaze si noxe nocive. intensitatea tensională – lungimea arcului de sudare. .şort. Totodata se recomanda aerisirea intensiva a zonei de lucru si a incaperii.gaz încălzit de la sudarea oxigaz.mască de sudură în conformitate cu NTSM.parametrii regimului de sudură. compoziţia şi diametrul electrodului. jambiere şi mănuşi de piele .

Ghidlevici.I. Editura Tehnica – Bucuresti 1975.Mecanizarea si automatizarea proceselor sudate.Echipamente pentru sudare. Editura didactică şi pedagogică Bucureşti. NGINERIE TEHNOLOGICA PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. Nicolae Trif.Album de matrite pentru materiale plastice. Ianculescu M. Editura Tehnica Bucuresti 1974.M. V.. taiere si lipire. Anghelea.Construcţia şi tehnologia executării ştanţelor şi matritelor.Matrite de injectat in exemple. Secţia I.Ghidul lucrarilor de sudare. . Nicolae Trif . A. Tancou Titus . si colectiv .Robotizarea proceselor de sudare.Reconditionarea si remanierea produselor sudate.Darea .Handbook of mold. Popovici. Biro A. Busuioc Dumitru. . 1982 V. Salagean . I. 2006. Editura didactică şi pedagogică Bucureşti. 82 Bibliografie Nicolae Trif . .Etinghof . Editura didactică şi pedagogică Bucureşti. Iovanas .Voicu Ioan Safta .. Editura Tehnica Bucuresti 1974. 1989.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S. R. Ioan Seres. Editura William Andrew 1999. Ioan Seres . robotizarea proceselor de sudare. Ionescu. Voicu Ionel Safta. automatizarea. Editura Scrisul Romanesc.Proiectarea matritelor pentru produse injectate din materiale plastice. Editura Imprimeriei de Vest – Oradea. Editura Sudura Timisoara 2001.Automatizarea proceselor de sudare. Editura Tehnica –Bucuresti 1987.Sudarea robotizata cu arc electric.Mecanizarea. T. 1984. Ion Seres . Editura Imprimeriei de Vest – Oradea 1999. V. Editura Lux Libris 2003.Automatizarea proceselor de sudare.Tehnologia sudării prin topire.S..Defectoscopie nedistructiva industriala. Nicolae Joni . Radu Iovanas. Universitatea din Brasov. Miclaus Ilie.Sudarea în medii de gaze protectoare. Rosenthal I. N. Steve Thompson ..D. Editura Lux Libris 2005. Universitatea Braşov. Daniela M. Muscel. Craiova 1984. Scorobeţiu L. Micloşi si colectiv .Matrite de injectat. Popovici si colectiv . Editura Lux Libris 1996 Nicolae Trif. tool and die repair welding. Vass E. 1986. Nicolae Joni . Editura Universitatii Transilvania din Brasov. 1965.

bare-aluminiu.php.de. www. www.com/index_english.ro. www.XVII .M.isim.I.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV Facultatea S.famielectronic.ro/ro_robotisudura.kemppi.ro/home.6/2007. . 83 Revista Sudura Nr.ro.S.euralliage. NGINERIE TEHNOLOGICA Revista sudura Nr.ro. www.schunk. Secţia I.welding-consulting.esab. www.htm. www.6/2009. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag. www. www.com.XIX ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful