Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

ŞCOALA POSTLICEALĂ ,,LOUIS PASTEUR’’ DEJ Localitatea DEJ, judeţul CLUJ

PROIECT
EXAMENUL DE ABSOLVIRE A ŞCOLII POSTLICEALE Calificarea profesională: Asistent medical generalist

Profesor îndrumător: As.med.pr. RACZ ILDIKO

Absolvent: MUREŞAN V. CORINA

2010

Tema proiectului pentru examenul de absolvire:

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU CIROZA HEPATICA

2

Jurământul asistenţilor medicali generalişti:

“În numele Vieţii şi al onoarei, jur să îmi exercit profesia cu demnitate, să respect fiinţa umană şi drepturile sale şi să păstrez secretul profesinal. Jur că nu voi îngădui să se interpună între datoria mea şi pacient consideraţii de naţionalitate, rasă, religie, apartenenţă politică sau stare socială. Voi păstra respectul deplin pentru viaţa umană chir sub ameninţare şi nu voi utiliza cunoştinţele mele medicale contrar legilor umanităţii. Fac acest jurământ în mod solemn şi liber !’’

3

............................................................................ 30 Anexa 1 ....... pag.............. 13 -Prognostic ...... Notiuni de anatomie si fiziologie a ficatului ................. pag......................Studiu de caz 2 ........ pag.................................. 14 -Dietoterapie ........................................ 10 -Evolutie .......................... pag.................................................... pag............. pag.......................... pag....................... 15 5.............. 31 Anexa 2 ......... 24 Concluzii ....................................... pag........................................................................................... 10 -Epidemiologie .............................. pag......................................... 10 -Definitie .. 14 -Tratament ........ Capitolul 1.................................................. 29 Bibliografie ...................................................... 12 -Complicatii ................... pag........... 10 -Etiologie .................. 6 -Scop si Motivatie ........... pag..... pag......................................................................................... 19 .... 8 -Fiziologia ficatului .......................CUPRINS 1.........................................Ciroza hepatica ..............Studiu de caz 1 ...................................... pag............................ pag................................... pag.................................................................... pag........................................................ pag...... pag..... 8 4............................... Introducere ................. 32 Anexa 3 .............. Capitolul 3.............................. 33 4 ................. pag.......................................................... Capitolul 4 ........................................ Capitolul 2.............................. 7 3... pag................. 8 -Anatomia ficatului ..................... pag.........Metode de lucru ............................................................. 10 -Simptomatologie .......... 17 ...... pag.................................................. pag.........

2. 25.3.2.Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului digestiv.Urmareste evolutia bolnavului dupa administrare. 25. 14.2.Descrie elementele de fiziologie ale corpului uman.Analizeaza nevoile fundamentale specefice fiintei umane.5.Pregateste pacienrul pentru tehnici si investigatii. 16.2.Aplica tehnici de comunicare orala.Aplica procesul de ingrijire.Aplica interventiile proprii si delegate planificate.4.4.5.Comunica pe internet.4.Elaboreaza strategii pentru o comunicare eficienta.Identifica problemele de dependenta. 2.3. 18.1.1. 25.Administreaza medicamente.5. 25. 5 . 3. 14. 18.Elaboreaza planul de ingrijire.Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului.Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire. 14.1.5.1. 2. 5. 25.COMPETENTE 1. 2.Utilizeaza sistemul de operare windous.

atat de cotidian astazi.asistenta medicala trebuie sa-si cunoasca bine indatoririle.Incidenta imbolnavirilor este destul de mare. Datorita unei explicatii stiintifice si tehnice din ultimii ani. sa aiba capacitatea de a evalua in mod cat mai rapid si mai practic situatiile. teoretica si practica imbinata cu o tinuta adecvata si completa cu devotament fata de bolnav asigura reusita in practicarea acestei meserii. 6 . prin indeplinire sau competenta.CAPITOLUL I INTRODUCERE O buna stare de sanatate este un drept impresciptibil al omului. rolul asistentei medicale a devenit din ce in ce mai complex. Sarcina de baza ca si cadru tehnic specializat in munca medico-sanitara este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa de a-si mentine sau redobandi sanatatea. Sunt profund recunoscatoare Asistentei Principale Racz Ildiko pentru sprijinul permanent si indrumarile pe care mi le-a oferit in realizarea acestui studiu. Pentru eficienta maxima. nu spunem nimic nou. Afirmand ca cresterea bolilor digestive este o amenintare pe care o cunoaste modul actual de viata al omului modern. Sanatatea omului este cel mai relevant drept pentru care acesta aspira. O temeinica pregatire profesionala. Elementul particular este ca mortalitatea prin boli digestive nu cresc paralel cu inaintarea in varsta ci cuprind un cerc din ce in ce mai mare de oameni de varsta tanara. pentru a da curs cu promptitudine. in plina activitate “secerand” ca o adevarata epidemie de oameni de care societatea se disperseaza cu dificultate. solicitudine si constiinciozitate a rolului sau de ajutor al medicului. actiunii sale. Nu de mica importanta este faptul ca stressul si nu numai. sunt factori etiologici.

SCOP SI MOTIVATIE Am ales aceasta tema deoarece afectiunile hepatice reprezinta o pondere insemnata in patologia digestiva la noi in tara. despre tratament si dieta. mai ales la barbati. 7 . alcoolica. pentru ca aceasta sa-mi fie utila in viitoarea activitate profesionala. Ciroza hepatica reprezinta stadiul avansat al tuturor bolilor hepatice de cauza virala. Multumesc tuturor acelora ce mi-au fost aproape si m-au sustinut in realizarea acestui studiu. In cadrul acestei boli cunoscandu-se factorii favorizanti si respectandu-se tratamentul medicamentos si igienico-dietetic se poate spune ca pacientii pot sa-si desfasoare o viata cvasinormala. Prin studierea acestor cazuri am ajuns la o intelegere si cunoastere a fiintei umane si a modului in care se pot initia si intretine relatii interpersonale cooperante bazate pe respect intre membrii echipei de ingrijire si cel ingrijit.De asemenea doresc sa multumesc intregului colectiv din sectia de gastroenterologie al Spitalului Municipal Dej care m-a ajutat in munca de cercetare clinica si mi-a impartasit cu generozitate din bogata experienta profesionala. in ciuda progreselor facute in plan de diagnostic si tratament. reprezentand un procent ridicat de morbiditate si mortalitate. Scopul lucrarii consta in imbogatirea cunostintelor mele de medicina interna. Vreau sa cunosc cat mai bine modul in care pacientii cu ciroza hepatica sunt informati despre factorii care pot agrava boala. metabolica. De aceea doresc sa evaluez utilitatea materialelor informative cu rol educativ in realizarea unui control cat mai bun al bolii.

lobul patrat si lobul Spigel. 2.masa ce poate inmagazina 1500 ml sange.FIZIOLOGIA FICATULUI Ficatul are un rol fundamental in procesele metabolice de sinteza. a apei si electrolitilor. separati prin spatii porte si centrati pe vene centrolobulare. Diferite santuri si scizuri de pe suprafata ficatului delimiteaza mai multi lobi: lobul drept si stang. Unitatea morfologica microstructurala hepatica este lobul hepatic. Este constituit din numeroase unitati functionale microscopice. denumite clasic lobuli. Circulatia hepatica aferenta este asigurata de sistemul arterei hepatice si de vena porta. Masa celulara hepatica totala la un individ normal este estimata la circa 300 de miliarde de celule. la nivelul sau efectuandu-se peste o mie de procese chimice. care este constituit din cordoane hepatocitare radiare separate de o retea de capilare sinusoide care converg dinspre spatiile porte periferice spre vena centrolobulara.de culoare rosie bruna si de consistenta moderat elastica.cu o greutate de 1200-1500 gr. degradare si depozitare a substantelor energetice si plastice. iar cea aferenta este asigurata de sistemul venelor suprahepatice. 8 .ANATOMIA FICATULUI Ficatul este organul cel mai voluminos si mai complex din punct de vedere metabolic al organismului. Suprafata ficatului este neteda. Ficatul reprezinta un veritabil laborator al organismului.CAPITOLUL II NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOPATOLOGIA FICATULUI 1. a vitaminelor.

Ficatul retine o parte de aminoacizi necesari sintezei proteinelor proprii. Tulburari ale metabolismului lipidelor • • colesterolul-valori scazute apar in cirozele decompensate si in comele hepatice. conversia galactozei si fructozei in glucoza. supravietuirea nu eate posibila. fosfolipidele cresc mai mult decat colesterolul. aici avand loc:depunerea glicogenului. in asigurarea metabolismului protidic. eliberarea energiei pentru sinteze si pentru detoxifierea unor produsi endogeni sau exogeni. 9 . a jeun. La nivelul ficatului ajung majoritatea aminoacizilor rezultati din digestia proreinelor alimentare si absorbiti la nivelul tractului gastro-intestinal. In absenta functiilor hepatice. Ficatul este cel mai important organ in mentinerea constanta a glicemiei. glucoza. prin captarea si sinteza locala a diferitelor fractiuni lipidice.ciroticii utilizeaza imediat glucidele alimentare datorita capacitatii reduse de a le stoca in ficat si apoi mobilizeaza energia din trigliceride. Tulburari ale metabolismului glucidic Exploararea principala se face prin testul tolerantei la galactoza. cat si restabilirea nivelului normal al glicemiei. sinteza proteica –scaderea concentratiei serice a acestora reflecta de regula diminuarea functiei hepatice.)Metabolismul aminoacizilor • • urogeneza – cresterea amoniacului seric reflecta afectarea ciclului urogenetic si apar cirozele decompensate cu encefalopatie hepatica. Depunerea glucozei sub forma de glicogen in ficat asigura atat indepartarea excesului de glucoza. catabolizarea acestora sau incorporarea in lipoproteine. Ficatul are un rol de mare importanta in metabolismul lipidic. care reflecta functia hepatocelulara. hormoni. Metabolismul glucidic este influentat pe mai multe cai la nivelul ficatului. fosfolipidele-in hepatile cronice. corpi cetonici. La cirotici. restul aminoacizilor fiind transformati in cetoacizi.Contributia ficatului la metabolismul protidic este suverana. o alta parte pentru sinteza aminoacizilor neesentiali. Dupa mancare insa. formarea glucozei din produsi neglucidici. cand acesta scade. Tulburari ale metabolismului proteinelor a. energia furnizata de glucide scade mult.

Tulburari ale functiei de detoxifiere Ficatul reprezinta sediul major al metabolizarii medicamentelor.• trigliceridele-cresc in hepatitele acute si icterele obstructive. 10 . ETIOLOGIE Principalii factori etiologici sunt virusurile hepatice si alcoolul. In tara noastra numarul cazurilor depistate cu virus hepatic C respectiv ciroza hepatica sunt in continua crestere din cauza cresterii consumului de alcool la o populatie cu varsta tot mai mica si respectiv. ciroza biliara-care poate fi primitiva si secundara. anumiti agenti terapeutici ca Methotrexatul.inconjurati de tesut fibros. valori scazute intalnindu-se in ciroze si coma hepatica.ciroza este a treia cauza de deces in tarile industrializate. scaderea nivelului economic.galactozemia. dar procentul lor este in scadere. CIROZA HEPATICA DEFINITIE Ciroza hepatica reprezinta o dezorganizare a arhitecturii hepatice normale datorita formarii nodulilor de regenerare. dupa bolile cardiovasculare si cancer. De asemenea. Amiodarona. asa numitele ciroze criptogenetice. In insuficienta hepatocelulara si mai ales in ciroze apar tulburari in metabolizarea hepatica a medicamentelor. Un numar de cazuri raman fara o cauza bine stabilita. alcoolului si hormonilor. EPIDEMIOLOGIE La o populatie intre 45-46 ani. boala Wilson. Se pare ca in urma cu 10-15 ani a existat o adevarata pandemie de hepatita C. Din punct de vedere etiopatogenetic deosebim urmatoarele tipuri de ciroza: • • • ciroza alcoolica cu cele doua variante: atrofica (Laennec) si hipertrofica (Hnot-Gilbert: ciroza post-necrotica (post hepatitica). Rifampicina sunt considerati cirogeni.dar si anumite cauze metabolice care includ hemocromatoza. iar acum asistam la faza finala a acesteia si mai ales la consecintele ei. CAPITOLUL III.

modificari endocrine si nervoase. fenomene hemoragipare: epistaxix. eruptii purpurice. cu suprafata regulata sau fin granuloasa. intoleranta la alcool.• • • • ciroza din hemocromatoza. Splenomegalia-este prezenta in 80-90% din cazuri. fatigabilitate. precum si tulburari cardiovasculare. de regula nedureroasa. SIMPTOMATOLOGIE Debutul poate fi asimptomatic sau necaracteristic. ciroza carentiala ciroza splenogena (Banti).leuncockia sau bombarea acestora sunt frecvent intalnite. leucopenie. inapetenta. La examenul obiectiv se constata icterul prezent de timpuriu in ciroza biliara si in fazele finale sau de acutizare in cirozele postnecrotice sau alcoolice. de volum variabil. de consistenta crescuta. coloratia bruna a tegumentelor membrelor inferioare. Rubeoza palmara. insomnie dispepsie biliara “gura rea”. Primele semne care apar pot fi: • • • • • • • • anxietate.cu marginea ascutita. cu semnificatie mai pregnanta la barbati. Hipertensiunea portala-se manifesta la inceput prin meteorism si prin aparitia circulatiei externe si interne. somnolenta. 11 . Deseori splenomegalia este insotita de semne hematologice de hipersplenism:anemie. El este insotit de urini colurice si de prurit. pe langa manifestarile amintite mai sus se constata prezenta unor semne la nivelul mucoaselor si al tegumentelor. Tulburarile de coagulare se datoreaza in special deficitului de sinteza a factorilor de coagulare. mai rar cu macronoduli. Pot apare stelute vasculare. renale si hematologice. hidrotorax. ascita. dispuse mai ales pe torace. edeme. ciroza cardiaca. Ficatul este marit de volum in 80% din cazuri. gingivoragii. In perioada de stare. de consistenta crescuta. pana la duritate. modificari hepatice si splenice. greturi.

stadiul decompensat-cu simptomatologie zgomotoasa. 12 . in faze mai avansate. Atrofia musculara-in deosebi la membre ea este caracteristica. In cadrul cirozei hepatice este intalnit frecvent diabetul zaharat.in prezenta ascitei realizand aspectul de “paianjen”. Sunt albe. Edemele-apar mai tarziu. dar mai ales la cirozele alcoolice.adesea fiind asimptomatica. Litiaza biliara-este frecvent intalnita la cirotici. bombarea unghiilor si periostita.Sindromul dispeptic-greturile. Clinic se manifesta prin febra. Neuropatia periferica-este prezenta in cazul pacientilor cu ciroza de etiologie alcoolica dar si la ciroticii de alte etiologii. Sistemul cardio-vascular-este afectat prin aparitia colectiilor pericardice. Tulburarile nervoase-se intalnesc in tot cursul evolutiei cirozei. a petesiilor sau a echimozelor.de obicei ca insotitoare ale ascitei.trombocitopenie si cresterea fibrinolizei. a hipotensiunii. Ulcerul gastric sau duodenal-se datoreaza tulburarilor de metabolizare gastrica dar poate si reducerii rezistentei mucoase. Sindromul Zieve-apare la alcoolici. Este o forma clinica aparte si complexa caracterizata prin hiperglicemie si anemie hemolitica. Sistemul osteoarticular-prezinta sinovite. moi si cand sunt neinfluentate de tratament. a miocardiopatiei toxice. uneori chiar ca fenomen de debut. periombilical. De multe ori prezenta unei somnolente. decompensarea poate fi vasculara si parenchimatoasa.stadiul compensat-sarac in simptome. constituie un element sumbru pentru pronostic. dureri abdominale. diareea sunt mai adesea urmarea consumului de alcool si efectele acestuia asupra tractului digestiv decat ciroza. Hematologic-se constata tulburari de coagulare. cianoza si degete hipocratice. EVOLUTIE In evolutia cirozei hepatice exista doua stadii: a). La examenul abdomenului se constata circulatia colaterala porto-cava sau cavo-cava.La femei se constata tulburari de ciclu pana la amenoree.Toate acestea determina aparitia sangerarilor sub forma epistaxisului.evidentiata pe flancuri sau “in cap de meduza”. Afectarea pulmonara-caracterizata prin dispnee. a unei astenii excesive sau o stare de neliniste cu insomnie pot fi semne premonitorii pentru drama hepatica ce va urma. Encefalopatia hepatica-este reflectarea afectarii cerebrale ca urmare a perturbarii grave a functiei hepatice. hepatomegalie. b).

SPLENOMEGALIA SI HIPERPLENISMUL 13 . neliniste. care apare la subiectii cu tulburari severe ale functiei hepatice. chiliform. fara alteratii structurale cerebrale notabile. in special daca abdomenul este destins. pirozis. pot produce anorexie. pierdere in greutate si subfebrilitate. potential reversibila.Decompensarea vasculara se manifesta prin instalarea ascitei si accentuarea splenomegaliei. splenomegalia. astenie. Semnele fizice cele mai importante sunt hepatomegalia cu consistenta crescuta. Cauze foarte variate pot determina aparitia icterului: icterul familial. chilos. bolnavul devine constient de distensia abdominala si acuza senzatie de plenitudine si disconfort. Bolnavii prezinta modificari de comportament. greata. de la confuzie usoara pana la dezorientare si coma. ciroza hepatica.Cantitatile mici de ascita pot fi asimptomatice. fatigabilitate. ENCEFALOPATIA HEPATICA Este o suferinta cerebrala metabolica. Cantitatile mari de ascita. apatie. hepatita acuta medicamentoasa. Lichidul poate fi seros. ascita. hipotrifia musculara. COMPLICATIILE CIROZELOR HEPATICE MARILE SINDROAME SINDROMUL ICTERIC Icterul reprezinta colorarea in galben a sclerelor. agitatie. inapetenta. ASCITA Este o acumulare de lichid in cavitatea peritoneala. stelute vasculare. sub tensiune. Tulburarea starii de constienta imbraca o scara foarte larga. tegumentelor si mucoaselor ca urmare a depunerii bilirubinei. dar pe masura ce aceasta creste. modificari ale afectivitatii. hemoroizi. eritroza palmara si plantara. durere franca sau dispnee. litiaza coledociana. cancerul hepatic. serohemoragic sau chiar gelatinos. Frecvent apar semne de slabiciune.

ascita si splenomegalie. glucidele se recomanda in cantitate de 400g/zi. care consta in aparitia unei insuficiente renale acute prerenale. . aportul fiind redus in caz de encefalopatie. SINDROMUL HEPATO-RENAL Este o complicatie relativ rara a unor afectiuni hepatice. prin cresterea functiei de sechestrare si fagocitoza. oprirea evolutiei. mentinerea starii de compensare. hiperplazia medulara a liniilor celulare periferice.Splenomegalia este de obicei rasunetul unei serii de afectiuni asupra acestui organ. In ceea ce priveste prognosticul imediat el este mai bun in cazurile in care ascita cedeaza rapid la repaus dieta sau diuretice. hiperventilatie. se impune pensionarea pacientilor cu ciroze decompensate sau compensate. TRATAMENTUL CIROZELOR HEPATICE Tratamentul vizeaza indepartarea agentului etiologic. Repausul • • • Dieta • • • trebuie sa asigure un regim alimentar complet si bogat in vitamine.5 g/kgcorp/zi. PROGNOSTICUL CIROZELOR HEPATICE Exista mari diferente de supravietuire intre cirozele compensate si decompensate. degete hipocratice si are ca substrat desaturarea in O2 a sangelui arterial. Prognosticul indepartat al cirozelor este intotdeauna sever. prevenirea decompensarilor. cianoza. pana la 14 ore pe zi. proteinele vor fi date in proportie de 1. in cirozele compensate repausul va fi relativ. prevenirea complicatiilor si tratamentul sistematizat. prin staza vasculara sau prin procese infiltrativeproliferative.. Hipersplenismul este un sindrom caracterizat prin splenomegalie. HIPERTENSIUNEA PORTALA Este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii in teritoriul venos insotita de deschiderea unor colaterale porto-sistemice. 14 este obligatoriu la pat in cirozele decompensate. citopenie sangvina periferica. Se recomanda spitalizari la 4-5 luni si in cursul decompensarilor. sangerari la nivelul tubului digestiv. SINDROMUL HEPATO-PULMONAR Se exprima clinic prin dispnee.

TRATAMENUL COMEI HEPATICE Inregistrarea temperaturii si a pulsului la 4-6 ore.fier.oral sau parenteral.cu aport de proteine./hgcorp. TRATAMENTUL ANEMIEI Se realizeaza cu perfuzii de sange. In cazurile cu ascita se va reduce aportul de lichide. bogat in potasiu. alimentatia bogata in calorii 2500-3000 calorii. DIETOTERAPIA IN CIROZELE HEPATICE Fiind vorba de o afectiune cronica grava. encefalopatia portala si coma hepatica. iar regimul va fi hiposodat. B6 si B12. Furosemid 40 mg. plasma in hemoragii difuze. sosurile cu rantas.• lipidele vor fi limitate la 60-80 g/zi. In cazul in care exista pericolul iminentei unei come hepatice.In majoritatea cazurilor. fructe uscate si cu usoara restrictie de lichide.corticoterapie si uneori splenectomie. care trebuie corectata. dieta echilibrata cu aport suficient de proteine. diuretice osmolitice. In infectiile cailor biliare se vor face tratamente cu antibiotice sub indicatia antibiogramei. sindromul de insuficienta hepatica. corticoterapie si diuretice tiazinice.. Se combate constipatia cu laxative.acid folic. TRATAMENTUL SINDROMULUI DE INSUFICIENTA HEPATICA Repaus la pat. anemia. TRATAMENTUL SINDROMULUI EDEMATOS Repaus la pat. Alcoolul va fi suprimat definitiv. Tratamentul prevede tratamentul general aplicat cu orice forma de coma. examen zilnic general. Se vor administra suplimente vitaminice C si B. vitamina K. In modul de preparare culinara se vor interzice prajelile. plus tratament special al comei hepatice. TRATAMENTUL CIROZEI HEPATICE DECOMPENSATE Tratamentul vizeaza sindromul edematos.ciroticii sunt bolnavii care prezinta concomitent o denutritie de diverse grade.In cazuri extreme se fece legatura de varice. acid folic. se va 15 . fiind preferate cele de origine vegetala. hemoragiile digestive. TRATAMENTUL ENCEFALOPATIEI PORTALE Se reduc proteinele sub 1 gr.alimentatiei ii va reveni o importanta deosebita. TRATAMENTUL CIROZEI HEPATICE COMPENSATE Se vor evita eforturile fizice mari. regim desodat. hemostatice. TRATAMENTUL HEMORAGIEI DIGESTIVE: Se face cu sange izogrup.

Aportul de vitamine va fi asigurat prin dieta. diete usoare. care concura la producerea edemelor. bogat in proteine si glucide si moderat in lipide. reducerea aportului de sare. restrictie de lichide. In ciroza hepatica o dieta sricta se impune atunci cand apar semnele encefalopatiei hepatice sau ascitei. paine fara sare. branza desodata. administrarea de aminoacizi.restrange aportul de proteine. deserturile:fructe. servite la ore regulate.. De obicei pacientul prezinta o marcata denutritie proteica. gemuri preparate in casa fara consarvant. In ciroza decompensata. In aceasta situatie trebuie sa realizeze un aport caloric suficient.veche de o zi. cu ascita si edeme. Alimentatia ciroticului vizeaza: • • • • • restrictionarea proteinelor si alegerea corecta a tipului de proteine. O importanta deosebita in tratamentul cirozei hepatice o reprezinta dieta. frumos prezentate. Alimentele permise: • • • • • carne slaba de pasare sau de vita. Mesele vor fi frecvente si de volum redus pentru a nu incarca stomacul.pacientul prezinta tulburari metabolice complexe si hormonale. Se va suplimenta alimentatia cu vitamine sau saruri minerale. unt sau ulei proaspat. consum adecvat de energie. iar daca nu este satisfacator se va completa cu preparate medicamentoase vitaminice. proaspete. 16 . legume cu celuloza fina.

asupra suferintei actuale si despre satisfacerea nevoilor fundamentale. In urmarirea cazurilor am folosit metode de lucru descrise de Virginia Henderson. realizarea interventiilor si aplicarea lor. Nu am intervenit in conduita terapeutica aplicata pacientilor. Culegerea datelor le-am obtinut de la bolnavi prin interviu. planificarea ingrijirilor. Am avut in studiu 5 pacienti cu ciroza hepatica in sectia cu paturi a Spitalului Municipal Dej in perioada ianuariemai 2010. Din interviu am obtinut date referitoare la bolnav. evaluarea. Sursele de informatii au fost 17 . Procesul de nursing contine cinci etape pe care le-am parcurs in intregime si anume: • • • • • culegerea datelor. analiza si interpretarea datelor.CAPITOLUL IV METODE DE LUCRU FOLOSITE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU CIROZA HEPATICA Pentru a sudia cat mai minutios particularitatile evolutive si terapeutice ale cirozei am considerat ideala desfasurarea acestui studiu intro sectie de gastroenterologie.Astfel am realizat “profilul pacientului”. date despre modul de viata.

urina si materii fecale. foaia de observatie si biletele de iesire anterioare.Paralel am inclus si examenul sistemelor si aparatelor prin: • • • • examenul fizic. scrisori medicale.bolnavii. Am formulat diagnosticul de ingrijire si am planificat interventiile autonome. fisa medicala. Am urmarit alimentatia bolnavului. am ajutat la toaleta zilnica a bolnavului. explorari functionale. Am urmarit greutatea corporala a bolnavului. membrii echipei de ingrijire. A urmat bilantul independentei/dependentei si am recunoscut prioritatile de ingrijire. Am insotit bolnavul la diferite invesigatii si am facut educatie sanitara. familia. Prin interventii autonome am pozitionat bolnavii in pat intr-o pozitie odihnitoare. examene uzuale de laborator. Observarea pacientului a fost elementul principal pe care l-am folosit in culegerea datelor. Ultima etapa a procesului de ingrijire a fost evaluarea bolnavului. Ea s-a facut cu regularitate la diverse intervale. examene radiologice si endoscopie. Obiectivele le-am fixat pe termen scurt. mediu si lung. La ambii pacienti rezultatele au fost satisfacatoare si au parasit spitalul in stare ameliorata. Am ajutat asistenta de salon la efectuarea tratamentului. 18 . La indicatia medicului am facut recoltari de sange. i-am invatat tehnici de relaxare Am invatat bolnavul sa-si exprime problema lui. Am monitorizat functiile vitale si le-am trecut in foaia de temperatura.

LIMBA VORBITA:romana 7. ale membrelor inferioare. ISTORICUL BOLII: Boala actuala a debutat brusc de o saptamana prin cresterea in volum a abdomenului.VARSTA:79 ani 4. meteorism abdominal. astenie. decompensat vascular.STARE CIVILA:vaduva. Cardiopatie Ischemica.SEX:feminin 3. edeme ale membrelor inferioare. meteorism abdominal.AHC:fara importanta 10. 2 copii casatoriti 8.NUMELE SI PRENUMELE:Sz.OCUPATIA:pensionara 5. 19 . 2.ANTECEDENTE MEDICALE:colecistectomie cu transfuzie in urma cu 45 de ani 9. S.NATIONALITATE:romana 6.2010 MOTIVELE INTERNARII: cresterea in volum a abdomenului. etiologie virus C. DIAGNOSTC MDICAL: Ciroza hepatica.DATA INTERNARII:01.CAZUL 1 1.03. astenie la o pacienta cu antecedente personale patologice de transfuzie.

1 poz 12-15 CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE 1.=100/60 mmHg.A.. Cavitate bucala cu dentitie completa.. colorate. calde.A RESPIRA • • • • • • • • • • • • • • Dificultate de respiratie. cu glucoza 5 %-100 ml. Frecventa pulsului P=82 batai/min.. Ingerarea alimentelor nu satisface nevoile organismului Urina-4-5 mictiuni/zi.. solutie Ringer 500 ml. Hidratare parenterala perfuzie i. T.9-1 echivoc Ac Hcv Poz R > 1. Extremitatile uscate.4 R > 1.ser fiziologic 500 ml.9 neg R 0. Ambele hemitorace se destind ritmic..A ELIMINA 2 A SE ALIMENTA SI HIDRATA .v. Astenie fizica.9-1 echivoc Timp Quick 23.ANALIZE DE LBORATOR: NUMEANALIZA Ag HBs REZULTAT Neg INTERVAL BIOLOGIC R< 0.1 poz R < 0.usturime 20 3. Oboseala.fara senzatie de durere.9 neg R 0. Reflex de deglutitie prezent./min. Frecventa respiratorie R=17 r. Mucoasa bucala fara leziuni.

unghii taiate scurt) 9. Pacienta solicita sa fie ajutata sa se intoarca in decubit lateral stang si drept. se trezeste la cel mai mic zgomot.A-SI PROTEJA TEGUMENTELE .A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE 8. fara ajutor. • • Doarme in pozitie de decubit dorsal si lateral. adoarme greu.si 2 bai/saptamana. adormind repede. Absenta activitatii fizice.A SE IMBRACA SI DEZBRACA • • • • • • • Se schimba ori de cate ori lenjeria se pateaza. defecatie spontana -in prezent bolnava este constipata.Adoarme in cursul zilei la amiaza.A DORMI. Are un aspect exterior ingrijit (par tuns scurt.A FI CURAT. 21 5. Prefera o temperatura ambianta 18-20° C. prezinta un somn agitat. Este ordonata si curata. prezinta dificultati in a readormi.-culoare galben deschis • Scaun-inainte de internare pacienta avea 1 scaun/zi de obicei dimineata.A PASTRA O BUNA POSTURA • • • • • Pacienta sta in pat in pozitie de decubit dorsal dar cu dificultate. Anxietate moderata cauzata de medicatie.A SE ODIHNI 7. Restrangerea mobilitatii Pacienta se culca acasa in jurul orei 23. curat.A SE MISCA. S=37° C La domiciliu pacienta face dus in fiecare seara. Dimineata se plange ca nu este odihnita. Pacienta se imbraca si se dezbraca singura. 6. Pacienta prezinta dificultati de acomodare la conditiile de spital in ceea ce priveste somnul.A EVITA PERICOLELE • • • Neliniste fata de diagnostic si tratament. Respecta repausul impus de regimul alimentar.scimbarile de pozitie sunt dureroase. 4. Temperatura corpului in axila:D=36° C. urechi cu pavilioane curate.

11. Este credincioasa. Plan de ingrijire al bolnavei Sz. Comunica cu ceilalti pacienti. Anterior spitalizarii ducea o viata sociala normala. Ii place sa afle tot ce este nou.vorbire.A INVATA • Pacienta doreste sa acumuleze noi cunostinte despre afectiunea sa. Crede in puterea divina de vindecare. • Asculta radioul. S.10. Comunica cu familia. dar merge rar la biserica.A SE RECREA • Ii place sa se uite la T. cu Ciroza hepatica 22 .A SE REALIZA 13. 14. economice. Se antreneaza in discutii cu cei din jur.A ACTIONA DUPA CREDINTELE SALE SI VLORILE SALE 12.V. Nu acuza plictiseala. Pacienta este de religie ortodoxa. Nu prezinta dificultati de auz.urmareste emisiunile politice. despre sfaturile care i se dau de catre personalul medical si de ingrijire. Pacienta se acomodeaza greu cu mediul spitalicesc.A COMUNICA • • • • • • • • • • • • Pacienta vorbeste limba romana..

EVALUARE In urma interventiilor pacienta respira mai usor.increder ea in personalul medical. Administrez la indicatia medicului somnifere. a se hidrata Pacienta sa fie echilibrata volemic in decurs de 2-3 zile.nu prezinta semne de deshidratare. frica. limitarea miscarilor. Pacienta prezinta un somn odihnitor. la intervale regulate de timp. 4. .a se odihni Pacienta sa aiba un somn odihnitor din punct de vedere calitativ si cantitativ. masaj). Proces inflamator datorita focarului de necroza manifestat prin Pacienta sa prezinte o stare buna generala. INTERVENTII DELEGATE Administrez oxigen pe masca bronhodilatatoare si antialgice la indicatia medicului. 5. Efectuez masaj pe regiunile predispuse la escare. 2. manifestate prin adinamie.A dormi. Dificultate in a se odihni datorita anxietatii. neliniste.A-si mentine temperatura corpului in linite normale Pacienta sa prezinte o temperatura in parametrii normali. bradipnee. Incalzesc pacienta in caz de frisoane. Sa nu prezinte escare de decubit. Pozitionarea bolnavului intr-o parte care sa ajute respiratia. Pacienta prezinta o stare buna si colaboreaza activ. Folosesc metode de relaxare pasiva (terapie muzicala. INTERVENTII AUTONOME Pentru ca pacienta sa respire liber pe nas voi umezi aerul din salon.senzat ie de “moarte iminenta” din cauza lipsei de cunoastere a bolii manifestata prin agitatie si teama. 6. apetitul. Nu prezinta escare de decubit.Administrez lichide usor caldute.dispneea se reduce.A respira PROBLEMA PACIENTULUI Dificultate in a respira datorita durerii si anxietatii manifestate prin dispnee. Respect orele de somn ale bolnavei. semnele de deshidratare. se deplaseaza fara ajutor. TA. OBIECTIVE Pacienta sa prezinte o respiratie cu frecventa normala. Port discutii linistitoare si incurajatoare cu bolnava. Voi scimba pozitia bolnavei in pat la fiecare 2 ore. 23 cantitati mici. Supraveghez pulsul. Deficit de volum lichidian datorita transpiratiilor reci.NEVOIA AFECTATA 1.o educ cu privire la mentinereea unui mod de viata sanatos. Pacienta nu prezinta modificari ale curbei termice. durerii si dispneei manifestata prin insomnie.A se alimenta. Administrez pe cale parenterala solutii perfuzabile prescrise de medic. asigur o temperatura adecvata.A se misca si a avea o buna postura Pacienta sa-si recapete independenta de miscare. Starea generala a bolnavei s-a imbunatatit. scaunul.A evita pericolele Anxietate. Fac bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele eliminate.in Administrez antipiretice:paracetamol. Linistesc bolnava cu privire la starea sa. greutatea corporala. 3. Alterarea integritatii fizice si psihice datorita efectului bolii manifestata prin durere. aerisesc salonul. Pacienta este echilibrata volemic.

Boala Alzheimer.SEX:masculin 3.DATA INTERNARII:01.CAUL 2 1.Cardiopatie ischemica gr.03.are 3 copii si 4 nepoti.AIT recent.NUMELE SI PRENUMELE:V.9 neg .Ulcer.senzatie de “foame dureroasa” nocturna.P.nu suporta sa manance prajeli.epistaxis la un pacient cu sincopa recenta.2010 MOTIVELE INTERNARII:Bolnavul s-a prezentat la spital pentru dureri epigastrice predominant a jeune.afumaturi.Ateroscleroza stanga cerebrala.OCUPATIA:pensionar 5.NATIONALITATE:roman 6. ANALIZE DE LABORATOR: NUME ANALIZA Ag HBs REZULTAT neg 24 INTERVAL BIOLOGIC R < 0.castraveti murati.ANTECEDENTE MEDICALE:HTA. 2.meteorism abdominal.STARE CIVILA:casatorit. DIAGNOSTIC MEDICAL:Sindrom dispeptic.sincopa recenta.Ciroza hepatica cu hipersplenism.Ciroza hepatica.LIMBA VORBITA:romana 7.meteorism abdominal.AHC:fara semne clinice 10.HTA.VARSTA:78 de ani 4.epistaxis.AIT recent. 9.senzatie de ‘foame dureroasa’ nocturna. 8. I.Boala Alzheimer. IV BAV gr. ISTORICUL BOLII:Boala a debutat insidios de aproximativ 1 an prin dureri epigastrice a jeune.

se trezeste in cursul noptii.0-94.varsaturi-dimineata. Varsaturi apoase matinale 4/zi si 1/noaptea.A.9-1. Scaun prezent la 3 zile. Transpiratie minima la plici.7 R > 1. Masticatie buna.A RESPIRA • • • • • • • • • • • • • • • • • • Se destind ambele hemitorace ritmic. T.A SE MISCA..A ELIMINA 4.1 poz R < 0. Reflex de deglutitie prezent./min.A SE ALIMENTA SI HIDRATA 3.A SE ODIHNI .9-1.9 neg R 0..servseste 3 mese/zi.A DORMI. Apetitul este normal.R 0. Prezinta greturi.A PASTRA O BUNA POSTURA 5. Adoarme greu.00 19. Durata somnului este de circa 5 ore/noapte. Actiune sinergica si coordonata a aparatului locomotor si muscular.1 echivoc 80.0 12-15 CULEGEREA DE DATE PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE 1. Mucoasa bucala faringiana fara leziuni. 25 2. Pacientul este mai putin activ. Limba incarcata dimineata. Puls ritmic=778 batai/min.1 echivoc Ac HCv MCV Timp Quck poz 106.=130/70 mmHg. Dentitie buna conform varstei. Frecventa respiratorie R=15 r.

6. Nas cu secretii minime. Pielea este usor palida. Bolnavul isi petrece timpul liber in mod placut. Are dorinta sa fie ajutat sa se relaxeze. Comunica cu ceilalti pacienti.A FI CURAT. Poarta haine curate potrivite staturii si anotimpului. Integritate fizica si psihica. Este receptiv la ceea ce este nou.dar calduta cu transpiratie minima.A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE 8. Este onest si are incredere in dreptatea si iertarea lui Dumnezeu. S=36.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Se plange ca nu se poate odihni corespunzator. Pacientul este un barbat credincios. Temperatura corpului masurata in axila:D=36.vizioneaza diverse programe. de religie ortodoxa.A-SI PROTEJA TEGUMENTELE 9.citeste.2° C. Pacientul se spala zilnic. Este anxios din cauza situatiei:internare.A SE REALIZA 13.tuns scurt.curate Par curat.A SE IMBRACA SI DEZBRACA 7. Urechi cu configuratie normala.A COMUNICA 11. Pacientul colaboreaza cu cei din jur. Debit verbal normal.7° C.curate. Unghiile taiate scurt.fara ajutor.A SE RECREA 14.A ACTIONA DUPA CREDINTELE SALE SI VALORILE SALE 12.A INVATA 26 .tratament.A EVITA PERICOLELE 10. Are capacitatea fizica si psihica de a se imbraca si dezbraca singur. Dorinta si interesul de independenta.

Plan de ingrijire Nursing al bolnavului V. cu Ciroza hepatica 27 .P.

respiratia.oboseala . hipotensiune arteriala. a se odihni Pacientul sa beneficieze de confortul fizic si psihic pentru a se odihni. sa expectoreze si sa colecteze sputa.anxietatii. INTERVENTII DELEGATE Asigur pozitia semisezanda pentru favorizarea respiratiei. antimicrobiene. Se vor administra sedative la indicatia medicului. diuretice. 4. 5. . Asigur pozitia semisezanda in repaus absolut la pat a bolnavului.Supravegez miscarile active ale bolnavului. Administrez medicatia prescrisa:tonice cardiace. tranchilizante. 6. spasmolitice. Nu au aparut complicatii.transpirat ii reci. 2. pulsul. Pacientul are tranzit intestinal prezent. vasodilatatoare.A respira PROBLEMA PACIENTULUI Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestate prin dispnee. OBIECTIVE Pacientul sa fie echilibrat circulator si respirator. Urmaresc efectul medicamentelor. Pacientul sa atinga un grad maxim de autonomie in Invat bolnavul sa utilizeze Pacientul are o stare de bine fizic si psihic. hipotensoare. Urmaresc si notez in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor.perioada somn-odihna. nevoile. Pacientul sa exprime sentimente pozitive legat de imaginea de sine in 5-6 zile. Creez un mediu optim pentru ca pacientul sa-si poata exprima emotiile. Ofer pacientului o cana cu lapte cald inainte de culcare. Pacientul reuseste sa realizeze obiectivele impuse deveninid mai optimist. 3. fermenti digestivi.Efectuez masaj al membrelor timp de 10 minute. EVALUARE Pacientul este echilibrat circulator si respirator. Administrez tratament medicamentos la indicatia medicului. comportamentul pacientului.A se misca si a avea o buna postura Pacientul sa-si recapete independenta de miscare afectata relativ. Pacientul poate sa-si exprime sentimentele si emotiile.Observ si notez functiile vitale si vegetative. temperatura din 2 in 2 ore.A elimina Constipatia Pacientul sa poata elimina. Pacientul prezinta in somn odihnitor. Recomand alimente bogate in reziduri.anxiolitic e. INTERVENTII AUTONOME Supraveghez TA.A evita pericolele Perturbarea imaginii de sine. 28 mijloace de comunicare conform posibilitatilor sale. sedative Administrez medicatia prescrisa: antidepresive. Administrez la indicatia medicului laxative.NEVOIA AFECTATA 1. simptomatice. Se va favoriza odihna din timpul zilei prin creearea unui climat de liniste.A comunica Alterarea imaginii de sine.s tressului manifestat prin insomnie. Dificultatea in a dormi si a se odihni datorita durerii. Administrez tratamentul tranchilizant prescris de medic.A dormi. Invat pacientul sa tuseasca. Mobilizez pacientul la 2 ore. Alterarea mobilitatii fizice legate de deficitul motor si senzorial manifestata prin impotenta functionala.

Infectia cronica cu virusurile hepatice B.Rolul alcoolului in etiologia cirozei este bine stabilit. De regula.Unii nu depasesc stadiile 29 .CONCLUZII Ciroza hepatica este definita ca o distructie avansata a celulelor hepatice metabolic active si inlocuirea acestora cu tesut conjunctiv inactive.In faza in care este diagnosticata. toti etilicii dezvolta steatoza hepatica.dar nu toti fac ciroza. Pana la ora actuala nu exista dovezi ca ciroza hepatica poate fi ameliorata sau tratata. incapabil sa indeplineasca functia celulelor hepatice.Exista importante dovezi epidemiologice care arata ca prevalenta cirozei se coreleaza cu cantitatea de alcool consumata.C si consumul de alcool sunt cele mai frecvente cauze de ciroza hepatica. aceasta nu mai este prea mult reversibila. ciroza hepatica.

2004 3. Anca Trifan. exacerbeaza hepatotoxicitatea alcoolului. nu exista ascita sau encefalopatie hepatica. am concluzionat ca prin acordarea unei terapii prompte si eficiente.Grigorescu-Tratat de Hepatologie. prin lipsa factorilor de coagulare. Participand la ingrijirile celor doi pacienti prezenti cu ciroza hepatica. II. Editura Junimea.M.Titirica-Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali.Grigorescu-Tratat de Gastroenterologie.Harrison-Principii de Medicina Interna editia 14.Aparat digestiv. Covic-Curs de Medicina interna. scaderi in greutate. Pacientul in cursul spitalizarii trebuie sa dobandeasca notiuni de educatie sanitara in ceea ce priveste prevenirea cirozei hepatice. BIBLIOGRAFIE: 1.. sangerari din varice esofagiene.vol. Editura Teora. A. evolutia bolii a fost favorabila si treptat pacientii au reusit sa se integreze in societate. Editura Medicala Nationala Bucuresti.I si II.L.. Bucuresti. Formele compensate in care functia de detoxifiere a ficatului este adecvata. edeme.de steatoza. 2003 4. encefalopatie hepatica si deteriorare progresiva a testelor de laborator si a starii generale a bolnavului.Rodica Ghiuru. Aceasta activitate face parte din activitatile proprii ale asistentei medicale care va suplini in acest caz lipsa de cunostinte ale pacientului. de dragostea ei fata de oameni. recapatandu-si independenta. Editura Viata M edicala Romaneasca. Formele decompensate se caracterizeaza prin icter. premergatoare cirozei alcoolice. Regimurile carentate in proteine si vitamine ca si cele hiperlipidice. steatofibroza.. Reusita acestei activitati depinde in mare masura de puterea de convingere a asistentei. epistaxis. vol. 2003 30 .M.2003 5. gingivoragii. Bolnavul poate fi asimptomatic si sa nu existe modificari ale probelor de laborator. 2001 2. ascita. Editura Medicala Nationala Bucuresti.

.-Tratat elementar de medicina interna. Editura Dacia Cluj.1998. Editura Medicala Bucuresti. 1974.Mozes-Tehnici de ingrijire a bolnavilor. R. 1974 9.Borundel.Ramniceanu. Bucuresti. 2000 7. Gh.-Diagnosticul si tratamentul bolilor interne vol.1978 11. O.C. Editura Medicala. 2007 8.S. Editura Medicala Bucuresti.Suteanu.6. Editura Medicala Buuresti. ANEXA 1 31 .Gluhovschi.-Ghid de ecografie abdominala.I. Rebedea-Boli infectioase. C.1999 10.Fodor.-Tehnica ingrijirii bolnavului.-Prognosticul bolilor interne. 12. Editura Viata Romaneasca. Editura Medicala Bucuresti.(I si II).

ANEXA 2 32 .

ANEXA 3 33 .

34 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful