Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

ŞCOALA POSTLICEALĂ ,,LOUIS PASTEUR’’ DEJ Localitatea DEJ, judeţul CLUJ

PROIECT
EXAMENUL DE ABSOLVIRE A ŞCOLII POSTLICEALE Calificarea profesională: Asistent medical generalist

Profesor îndrumător: As.med.pr. RACZ ILDIKO

Absolvent: MUREŞAN V. CORINA

2010

Tema proiectului pentru examenul de absolvire:

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU CIROZA HEPATICA

2

Jurământul asistenţilor medicali generalişti:

“În numele Vieţii şi al onoarei, jur să îmi exercit profesia cu demnitate, să respect fiinţa umană şi drepturile sale şi să păstrez secretul profesinal. Jur că nu voi îngădui să se interpună între datoria mea şi pacient consideraţii de naţionalitate, rasă, religie, apartenenţă politică sau stare socială. Voi păstra respectul deplin pentru viaţa umană chir sub ameninţare şi nu voi utiliza cunoştinţele mele medicale contrar legilor umanităţii. Fac acest jurământ în mod solemn şi liber !’’

3

............................................ pag.................................... 6 -Scop si Motivatie ........................................... pag............. pag................................................................................. pag.............. pag............. 10 -Simptomatologie ............................. 10 -Epidemiologie ... 15 5.....Ciroza hepatica ........ pag............ 13 -Prognostic ....... pag............. pag.. pag..................................... pag............................................................. 30 Anexa 1 .............................. pag............................ 19 ........................... pag............. 33 4 ..................... 24 Concluzii . 8 4..... Capitolul 4 .......... pag................. pag...................... pag.... Notiuni de anatomie si fiziologie a ficatului .......................... 8 -Fiziologia ficatului ................................................ 7 3.............. 14 -Dietoterapie ........................... pag.... 10 -Definitie ........ pag......................................................................... 31 Anexa 2 ........ 17 ........................... 14 -Tratament ......... pag..................Studiu de caz 1 ........................................................................................................ Introducere ................................................... pag..................................................CUPRINS 1......... Capitolul 3................ pag.Studiu de caz 2 ............................................................................................... Capitolul 2........... 10 -Etiologie ................................................................................................................................................................. 10 -Evolutie ... 12 -Complicatii .............................Metode de lucru ... pag.............................. 8 -Anatomia ficatului ................................................................................. pag................. Capitolul 1.............. 32 Anexa 3 ............................. pag............ 29 Bibliografie ...................

14.2.2. 5. 14.Elaboreaza planul de ingrijire.Aplica tehnici de comunicare orala.1.1.4.3.1. 2.Comunica pe internet.4. 25. 25.5. 18.Administreaza medicamente.Urmareste evolutia bolnavului dupa administrare.Aplica procesul de ingrijire.Utilizeaza sistemul de operare windous.Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. 18. 3.Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire.Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului digestiv. 5 . 2.4.Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului.Identifica problemele de dependenta.5.Descrie elementele de fiziologie ale corpului uman.2.3.Analizeaza nevoile fundamentale specefice fiintei umane. 16.1.Elaboreaza strategii pentru o comunicare eficienta. 25.Pregateste pacienrul pentru tehnici si investigatii. 25. 14. 25.5.Aplica interventiile proprii si delegate planificate.5. 2.2.COMPETENTE 1.

sunt factori etiologici. O temeinica pregatire profesionala.CAPITOLUL I INTRODUCERE O buna stare de sanatate este un drept impresciptibil al omului.Incidenta imbolnavirilor este destul de mare. in plina activitate “secerand” ca o adevarata epidemie de oameni de care societatea se disperseaza cu dificultate. Sunt profund recunoscatoare Asistentei Principale Racz Ildiko pentru sprijinul permanent si indrumarile pe care mi le-a oferit in realizarea acestui studiu. Afirmand ca cresterea bolilor digestive este o amenintare pe care o cunoaste modul actual de viata al omului modern. Sarcina de baza ca si cadru tehnic specializat in munca medico-sanitara este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa de a-si mentine sau redobandi sanatatea. atat de cotidian astazi. Sanatatea omului este cel mai relevant drept pentru care acesta aspira. sa aiba capacitatea de a evalua in mod cat mai rapid si mai practic situatiile. 6 . pentru a da curs cu promptitudine. teoretica si practica imbinata cu o tinuta adecvata si completa cu devotament fata de bolnav asigura reusita in practicarea acestei meserii. Pentru eficienta maxima. Datorita unei explicatii stiintifice si tehnice din ultimii ani. solicitudine si constiinciozitate a rolului sau de ajutor al medicului. rolul asistentei medicale a devenit din ce in ce mai complex.asistenta medicala trebuie sa-si cunoasca bine indatoririle. prin indeplinire sau competenta. Nu de mica importanta este faptul ca stressul si nu numai. actiunii sale. nu spunem nimic nou. Elementul particular este ca mortalitatea prin boli digestive nu cresc paralel cu inaintarea in varsta ci cuprind un cerc din ce in ce mai mare de oameni de varsta tanara.

7 . SCOP SI MOTIVATIE Am ales aceasta tema deoarece afectiunile hepatice reprezinta o pondere insemnata in patologia digestiva la noi in tara. In cadrul acestei boli cunoscandu-se factorii favorizanti si respectandu-se tratamentul medicamentos si igienico-dietetic se poate spune ca pacientii pot sa-si desfasoare o viata cvasinormala. despre tratament si dieta. reprezentand un procent ridicat de morbiditate si mortalitate. alcoolica. metabolica.De asemenea doresc sa multumesc intregului colectiv din sectia de gastroenterologie al Spitalului Municipal Dej care m-a ajutat in munca de cercetare clinica si mi-a impartasit cu generozitate din bogata experienta profesionala. Scopul lucrarii consta in imbogatirea cunostintelor mele de medicina interna. pentru ca aceasta sa-mi fie utila in viitoarea activitate profesionala. Prin studierea acestor cazuri am ajuns la o intelegere si cunoastere a fiintei umane si a modului in care se pot initia si intretine relatii interpersonale cooperante bazate pe respect intre membrii echipei de ingrijire si cel ingrijit. Multumesc tuturor acelora ce mi-au fost aproape si m-au sustinut in realizarea acestui studiu. Vreau sa cunosc cat mai bine modul in care pacientii cu ciroza hepatica sunt informati despre factorii care pot agrava boala. mai ales la barbati. Ciroza hepatica reprezinta stadiul avansat al tuturor bolilor hepatice de cauza virala. in ciuda progreselor facute in plan de diagnostic si tratament. De aceea doresc sa evaluez utilitatea materialelor informative cu rol educativ in realizarea unui control cat mai bun al bolii.

a vitaminelor. degradare si depozitare a substantelor energetice si plastice. 2. iar cea aferenta este asigurata de sistemul venelor suprahepatice.CAPITOLUL II NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOPATOLOGIA FICATULUI 1.de culoare rosie bruna si de consistenta moderat elastica. Unitatea morfologica microstructurala hepatica este lobul hepatic. la nivelul sau efectuandu-se peste o mie de procese chimice.masa ce poate inmagazina 1500 ml sange. Ficatul reprezinta un veritabil laborator al organismului. Masa celulara hepatica totala la un individ normal este estimata la circa 300 de miliarde de celule. 8 . a apei si electrolitilor. lobul patrat si lobul Spigel. separati prin spatii porte si centrati pe vene centrolobulare. denumite clasic lobuli.cu o greutate de 1200-1500 gr. care este constituit din cordoane hepatocitare radiare separate de o retea de capilare sinusoide care converg dinspre spatiile porte periferice spre vena centrolobulara.ANATOMIA FICATULUI Ficatul este organul cel mai voluminos si mai complex din punct de vedere metabolic al organismului. Suprafata ficatului este neteda. Circulatia hepatica aferenta este asigurata de sistemul arterei hepatice si de vena porta.FIZIOLOGIA FICATULUI Ficatul are un rol fundamental in procesele metabolice de sinteza. Diferite santuri si scizuri de pe suprafata ficatului delimiteaza mai multi lobi: lobul drept si stang. Este constituit din numeroase unitati functionale microscopice.

ciroticii utilizeaza imediat glucidele alimentare datorita capacitatii reduse de a le stoca in ficat si apoi mobilizeaza energia din trigliceride. eliberarea energiei pentru sinteze si pentru detoxifierea unor produsi endogeni sau exogeni. corpi cetonici. a jeun. glucoza. Dupa mancare insa. Metabolismul glucidic este influentat pe mai multe cai la nivelul ficatului. cat si restabilirea nivelului normal al glicemiei. in asigurarea metabolismului protidic. hormoni. Ficatul retine o parte de aminoacizi necesari sintezei proteinelor proprii. cand acesta scade.)Metabolismul aminoacizilor • • urogeneza – cresterea amoniacului seric reflecta afectarea ciclului urogenetic si apar cirozele decompensate cu encefalopatie hepatica. Tulburari ale metabolismului lipidelor • • colesterolul-valori scazute apar in cirozele decompensate si in comele hepatice. Ficatul este cel mai important organ in mentinerea constanta a glicemiei. Tulburari ale metabolismului glucidic Exploararea principala se face prin testul tolerantei la galactoza. fosfolipidele cresc mai mult decat colesterolul.Contributia ficatului la metabolismul protidic este suverana. 9 . conversia galactozei si fructozei in glucoza. care reflecta functia hepatocelulara. o alta parte pentru sinteza aminoacizilor neesentiali. formarea glucozei din produsi neglucidici. restul aminoacizilor fiind transformati in cetoacizi. La nivelul ficatului ajung majoritatea aminoacizilor rezultati din digestia proreinelor alimentare si absorbiti la nivelul tractului gastro-intestinal. energia furnizata de glucide scade mult. In absenta functiilor hepatice. Depunerea glucozei sub forma de glicogen in ficat asigura atat indepartarea excesului de glucoza. prin captarea si sinteza locala a diferitelor fractiuni lipidice. supravietuirea nu eate posibila. aici avand loc:depunerea glicogenului. Tulburari ale metabolismului proteinelor a. La cirotici. sinteza proteica –scaderea concentratiei serice a acestora reflecta de regula diminuarea functiei hepatice. catabolizarea acestora sau incorporarea in lipoproteine. Ficatul are un rol de mare importanta in metabolismul lipidic. fosfolipidele-in hepatile cronice.

• trigliceridele-cresc in hepatitele acute si icterele obstructive. CAPITOLUL III.ciroza este a treia cauza de deces in tarile industrializate. scaderea nivelului economic. 10 . dar procentul lor este in scadere. De asemenea. asa numitele ciroze criptogenetice. iar acum asistam la faza finala a acesteia si mai ales la consecintele ei. Rifampicina sunt considerati cirogeni. Din punct de vedere etiopatogenetic deosebim urmatoarele tipuri de ciroza: • • • ciroza alcoolica cu cele doua variante: atrofica (Laennec) si hipertrofica (Hnot-Gilbert: ciroza post-necrotica (post hepatitica). anumiti agenti terapeutici ca Methotrexatul. In insuficienta hepatocelulara si mai ales in ciroze apar tulburari in metabolizarea hepatica a medicamentelor.galactozemia. valori scazute intalnindu-se in ciroze si coma hepatica. CIROZA HEPATICA DEFINITIE Ciroza hepatica reprezinta o dezorganizare a arhitecturii hepatice normale datorita formarii nodulilor de regenerare. ciroza biliara-care poate fi primitiva si secundara. EPIDEMIOLOGIE La o populatie intre 45-46 ani. In tara noastra numarul cazurilor depistate cu virus hepatic C respectiv ciroza hepatica sunt in continua crestere din cauza cresterii consumului de alcool la o populatie cu varsta tot mai mica si respectiv. alcoolului si hormonilor. Se pare ca in urma cu 10-15 ani a existat o adevarata pandemie de hepatita C. ETIOLOGIE Principalii factori etiologici sunt virusurile hepatice si alcoolul.dar si anumite cauze metabolice care includ hemocromatoza. Tulburari ale functiei de detoxifiere Ficatul reprezinta sediul major al metabolizarii medicamentelor. boala Wilson. Amiodarona. Un numar de cazuri raman fara o cauza bine stabilita. dupa bolile cardiovasculare si cancer.inconjurati de tesut fibros.

hidrotorax. pana la duritate. cu semnificatie mai pregnanta la barbati. Ficatul este marit de volum in 80% din cazuri. de consistenta crescuta.• • • • ciroza din hemocromatoza. de volum variabil. de consistenta crescuta. 11 . fenomene hemoragipare: epistaxix. Deseori splenomegalia este insotita de semne hematologice de hipersplenism:anemie. gingivoragii. SIMPTOMATOLOGIE Debutul poate fi asimptomatic sau necaracteristic. leucopenie. modificari endocrine si nervoase. Primele semne care apar pot fi: • • • • • • • • anxietate. fatigabilitate. somnolenta. Splenomegalia-este prezenta in 80-90% din cazuri. pe langa manifestarile amintite mai sus se constata prezenta unor semne la nivelul mucoaselor si al tegumentelor. ciroza carentiala ciroza splenogena (Banti). Tulburarile de coagulare se datoreaza in special deficitului de sinteza a factorilor de coagulare. ascita. coloratia bruna a tegumentelor membrelor inferioare.leuncockia sau bombarea acestora sunt frecvent intalnite. El este insotit de urini colurice si de prurit. precum si tulburari cardiovasculare.cu marginea ascutita. renale si hematologice. In perioada de stare. de regula nedureroasa. mai rar cu macronoduli. ciroza cardiaca. edeme. eruptii purpurice. cu suprafata regulata sau fin granuloasa. intoleranta la alcool. Pot apare stelute vasculare. insomnie dispepsie biliara “gura rea”. greturi. Hipertensiunea portala-se manifesta la inceput prin meteorism si prin aparitia circulatiei externe si interne. Rubeoza palmara. dispuse mai ales pe torace. modificari hepatice si splenice. La examenul obiectiv se constata icterul prezent de timpuriu in ciroza biliara si in fazele finale sau de acutizare in cirozele postnecrotice sau alcoolice. inapetenta.

adesea fiind asimptomatica. cianoza si degete hipocratice. Ulcerul gastric sau duodenal-se datoreaza tulburarilor de metabolizare gastrica dar poate si reducerii rezistentei mucoase. Hematologic-se constata tulburari de coagulare.de obicei ca insotitoare ale ascitei. Atrofia musculara-in deosebi la membre ea este caracteristica. Sindromul Zieve-apare la alcoolici. b). moi si cand sunt neinfluentate de tratament. dureri abdominale.evidentiata pe flancuri sau “in cap de meduza”.stadiul compensat-sarac in simptome. Este o forma clinica aparte si complexa caracterizata prin hiperglicemie si anemie hemolitica. Clinic se manifesta prin febra. Tulburarile nervoase-se intalnesc in tot cursul evolutiei cirozei.La femei se constata tulburari de ciclu pana la amenoree. Afectarea pulmonara-caracterizata prin dispnee. Sistemul osteoarticular-prezinta sinovite. 12 . a petesiilor sau a echimozelor. decompensarea poate fi vasculara si parenchimatoasa. diareea sunt mai adesea urmarea consumului de alcool si efectele acestuia asupra tractului digestiv decat ciroza. EVOLUTIE In evolutia cirozei hepatice exista doua stadii: a). a hipotensiunii. De multe ori prezenta unei somnolente. Litiaza biliara-este frecvent intalnita la cirotici. dar mai ales la cirozele alcoolice.stadiul decompensat-cu simptomatologie zgomotoasa. La examenul abdomenului se constata circulatia colaterala porto-cava sau cavo-cava. a miocardiopatiei toxice.Sindromul dispeptic-greturile. periombilical.Toate acestea determina aparitia sangerarilor sub forma epistaxisului. Encefalopatia hepatica-este reflectarea afectarii cerebrale ca urmare a perturbarii grave a functiei hepatice. constituie un element sumbru pentru pronostic. in faze mai avansate.trombocitopenie si cresterea fibrinolizei. In cadrul cirozei hepatice este intalnit frecvent diabetul zaharat. Edemele-apar mai tarziu. bombarea unghiilor si periostita. a unei astenii excesive sau o stare de neliniste cu insomnie pot fi semne premonitorii pentru drama hepatica ce va urma. Neuropatia periferica-este prezenta in cazul pacientilor cu ciroza de etiologie alcoolica dar si la ciroticii de alte etiologii.in prezenta ascitei realizand aspectul de “paianjen”. Sunt albe. hepatomegalie. Sistemul cardio-vascular-este afectat prin aparitia colectiilor pericardice. uneori chiar ca fenomen de debut.

cancerul hepatic. fatigabilitate. pirozis. Semnele fizice cele mai importante sunt hepatomegalia cu consistenta crescuta. chiliform. astenie. COMPLICATIILE CIROZELOR HEPATICE MARILE SINDROAME SINDROMUL ICTERIC Icterul reprezinta colorarea in galben a sclerelor. hipotrifia musculara. ciroza hepatica. care apare la subiectii cu tulburari severe ale functiei hepatice. inapetenta.Decompensarea vasculara se manifesta prin instalarea ascitei si accentuarea splenomegaliei. Tulburarea starii de constienta imbraca o scara foarte larga. bolnavul devine constient de distensia abdominala si acuza senzatie de plenitudine si disconfort. sub tensiune. Cauze foarte variate pot determina aparitia icterului: icterul familial. ASCITA Este o acumulare de lichid in cavitatea peritoneala. greata. pierdere in greutate si subfebrilitate. agitatie. SPLENOMEGALIA SI HIPERPLENISMUL 13 . ENCEFALOPATIA HEPATICA Este o suferinta cerebrala metabolica. neliniste. splenomegalia. apatie. tegumentelor si mucoaselor ca urmare a depunerii bilirubinei. ascita. eritroza palmara si plantara. modificari ale afectivitatii. in special daca abdomenul este destins. de la confuzie usoara pana la dezorientare si coma. stelute vasculare. serohemoragic sau chiar gelatinos. Bolnavii prezinta modificari de comportament. durere franca sau dispnee. pot produce anorexie. Frecvent apar semne de slabiciune. chilos. Cantitatile mari de ascita. dar pe masura ce aceasta creste. litiaza coledociana. potential reversibila. fara alteratii structurale cerebrale notabile.Cantitatile mici de ascita pot fi asimptomatice. Lichidul poate fi seros. hemoroizi. hepatita acuta medicamentoasa.

proteinele vor fi date in proportie de 1. HIPERTENSIUNEA PORTALA Este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii in teritoriul venos insotita de deschiderea unor colaterale porto-sistemice. SINDROMUL HEPATO-RENAL Este o complicatie relativ rara a unor afectiuni hepatice. 14 este obligatoriu la pat in cirozele decompensate.5 g/kgcorp/zi. prin staza vasculara sau prin procese infiltrativeproliferative. cianoza. citopenie sangvina periferica. oprirea evolutiei. prevenirea complicatiilor si tratamentul sistematizat.Splenomegalia este de obicei rasunetul unei serii de afectiuni asupra acestui organ. Repausul • • • Dieta • • • trebuie sa asigure un regim alimentar complet si bogat in vitamine. sangerari la nivelul tubului digestiv. degete hipocratice si are ca substrat desaturarea in O2 a sangelui arterial. mentinerea starii de compensare. Hipersplenismul este un sindrom caracterizat prin splenomegalie. se impune pensionarea pacientilor cu ciroze decompensate sau compensate. ascita si splenomegalie. hiperventilatie. SINDROMUL HEPATO-PULMONAR Se exprima clinic prin dispnee. hiperplazia medulara a liniilor celulare periferice. TRATAMENTUL CIROZELOR HEPATICE Tratamentul vizeaza indepartarea agentului etiologic. PROGNOSTICUL CIROZELOR HEPATICE Exista mari diferente de supravietuire intre cirozele compensate si decompensate. in cirozele compensate repausul va fi relativ. prevenirea decompensarilor. prin cresterea functiei de sechestrare si fagocitoza. care consta in aparitia unei insuficiente renale acute prerenale. In ceea ce priveste prognosticul imediat el este mai bun in cazurile in care ascita cedeaza rapid la repaus dieta sau diuretice. pana la 14 ore pe zi. Prognosticul indepartat al cirozelor este intotdeauna sever.. glucidele se recomanda in cantitate de 400g/zi. Se recomanda spitalizari la 4-5 luni si in cursul decompensarilor. . aportul fiind redus in caz de encefalopatie.

alimentatia bogata in calorii 2500-3000 calorii. vitamina K. sindromul de insuficienta hepatica. fructe uscate si cu usoara restrictie de lichide. plus tratament special al comei hepatice. Tratamentul prevede tratamentul general aplicat cu orice forma de coma. dieta echilibrata cu aport suficient de proteine. encefalopatia portala si coma hepatica. iar regimul va fi hiposodat. In cazul in care exista pericolul iminentei unei come hepatice.• lipidele vor fi limitate la 60-80 g/zi. se va 15 .alimentatiei ii va reveni o importanta deosebita.fier. TRATAMENTUL HEMORAGIEI DIGESTIVE: Se face cu sange izogrup./hgcorp. TRATAMENTUL CIROZEI HEPATICE DECOMPENSATE Tratamentul vizeaza sindromul edematos. In modul de preparare culinara se vor interzice prajelile. Alcoolul va fi suprimat definitiv. examen zilnic general. care trebuie corectata. plasma in hemoragii difuze. acid folic. Se vor administra suplimente vitaminice C si B. hemostatice.acid folic.cu aport de proteine. sosurile cu rantas. TRATAMENTUL ANEMIEI Se realizeaza cu perfuzii de sange. Furosemid 40 mg. bogat in potasiu.In cazuri extreme se fece legatura de varice. regim desodat..oral sau parenteral. TRATAMENUL COMEI HEPATICE Inregistrarea temperaturii si a pulsului la 4-6 ore. TRATAMENTUL ENCEFALOPATIEI PORTALE Se reduc proteinele sub 1 gr. B6 si B12. DIETOTERAPIA IN CIROZELE HEPATICE Fiind vorba de o afectiune cronica grava. TRATAMENTUL CIROZEI HEPATICE COMPENSATE Se vor evita eforturile fizice mari. Se combate constipatia cu laxative. diuretice osmolitice. fiind preferate cele de origine vegetala. corticoterapie si diuretice tiazinice. TRATAMENTUL SINDROMULUI EDEMATOS Repaus la pat. TRATAMENTUL SINDROMULUI DE INSUFICIENTA HEPATICA Repaus la pat.corticoterapie si uneori splenectomie.In majoritatea cazurilor. In cazurile cu ascita se va reduce aportul de lichide. hemoragiile digestive.ciroticii sunt bolnavii care prezinta concomitent o denutritie de diverse grade. In infectiile cailor biliare se vor face tratamente cu antibiotice sub indicatia antibiogramei. anemia.

iar daca nu este satisfacator se va completa cu preparate medicamentoase vitaminice. Alimentele permise: • • • • • carne slaba de pasare sau de vita. restrictie de lichide. De obicei pacientul prezinta o marcata denutritie proteica. Se va suplimenta alimentatia cu vitamine sau saruri minerale. bogat in proteine si glucide si moderat in lipide. consum adecvat de energie. In aceasta situatie trebuie sa realizeze un aport caloric suficient. proaspete. paine fara sare. Aportul de vitamine va fi asigurat prin dieta. 16 . reducerea aportului de sare. care concura la producerea edemelor. branza desodata. frumos prezentate. diete usoare. gemuri preparate in casa fara consarvant. Alimentatia ciroticului vizeaza: • • • • • restrictionarea proteinelor si alegerea corecta a tipului de proteine. In ciroza hepatica o dieta sricta se impune atunci cand apar semnele encefalopatiei hepatice sau ascitei. deserturile:fructe.pacientul prezinta tulburari metabolice complexe si hormonale. In ciroza decompensata. O importanta deosebita in tratamentul cirozei hepatice o reprezinta dieta. administrarea de aminoacizi. cu ascita si edeme.restrange aportul de proteine. unt sau ulei proaspat.. servite la ore regulate. Mesele vor fi frecvente si de volum redus pentru a nu incarca stomacul.veche de o zi. legume cu celuloza fina.

Am avut in studiu 5 pacienti cu ciroza hepatica in sectia cu paturi a Spitalului Municipal Dej in perioada ianuariemai 2010. analiza si interpretarea datelor. evaluarea.Astfel am realizat “profilul pacientului”. planificarea ingrijirilor. Sursele de informatii au fost 17 .CAPITOLUL IV METODE DE LUCRU FOLOSITE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU CIROZA HEPATICA Pentru a sudia cat mai minutios particularitatile evolutive si terapeutice ale cirozei am considerat ideala desfasurarea acestui studiu intro sectie de gastroenterologie. Procesul de nursing contine cinci etape pe care le-am parcurs in intregime si anume: • • • • • culegerea datelor. In urmarirea cazurilor am folosit metode de lucru descrise de Virginia Henderson. Nu am intervenit in conduita terapeutica aplicata pacientilor. date despre modul de viata. realizarea interventiilor si aplicarea lor. Culegerea datelor le-am obtinut de la bolnavi prin interviu. asupra suferintei actuale si despre satisfacerea nevoilor fundamentale. Din interviu am obtinut date referitoare la bolnav.

foaia de observatie si biletele de iesire anterioare. Prin interventii autonome am pozitionat bolnavii in pat intr-o pozitie odihnitoare. Observarea pacientului a fost elementul principal pe care l-am folosit in culegerea datelor. explorari functionale. familia. A urmat bilantul independentei/dependentei si am recunoscut prioritatile de ingrijire. i-am invatat tehnici de relaxare Am invatat bolnavul sa-si exprime problema lui. examene uzuale de laborator. membrii echipei de ingrijire. La ambii pacienti rezultatele au fost satisfacatoare si au parasit spitalul in stare ameliorata. mediu si lung. Ultima etapa a procesului de ingrijire a fost evaluarea bolnavului. Am urmarit alimentatia bolnavului. La indicatia medicului am facut recoltari de sange. examene radiologice si endoscopie. Obiectivele le-am fixat pe termen scurt. fisa medicala. scrisori medicale. Ea s-a facut cu regularitate la diverse intervale. Am urmarit greutatea corporala a bolnavului. am ajutat la toaleta zilnica a bolnavului. Am ajutat asistenta de salon la efectuarea tratamentului.bolnavii. Am insotit bolnavul la diferite invesigatii si am facut educatie sanitara. 18 . Am formulat diagnosticul de ingrijire si am planificat interventiile autonome.Paralel am inclus si examenul sistemelor si aparatelor prin: • • • • examenul fizic. urina si materii fecale. Am monitorizat functiile vitale si le-am trecut in foaia de temperatura.

NATIONALITATE:romana 6.ANTECEDENTE MEDICALE:colecistectomie cu transfuzie in urma cu 45 de ani 9. etiologie virus C. meteorism abdominal. 2. Cardiopatie Ischemica. decompensat vascular.OCUPATIA:pensionara 5. meteorism abdominal.VARSTA:79 ani 4.CAZUL 1 1. 2 copii casatoriti 8.2010 MOTIVELE INTERNARII: cresterea in volum a abdomenului. edeme ale membrelor inferioare. S.DATA INTERNARII:01. ale membrelor inferioare.NUMELE SI PRENUMELE:Sz.03. astenie. 19 . astenie la o pacienta cu antecedente personale patologice de transfuzie. DIAGNOSTC MDICAL: Ciroza hepatica.AHC:fara importanta 10.SEX:feminin 3.STARE CIVILA:vaduva.LIMBA VORBITA:romana 7. ISTORICUL BOLII: Boala actuala a debutat brusc de o saptamana prin cresterea in volum a abdomenului.

1 poz 12-15 CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE 1.v. Ambele hemitorace se destind ritmic.4 R > 1. Cavitate bucala cu dentitie completa.=100/60 mmHg.. Reflex de deglutitie prezent. calde. Ingerarea alimentelor nu satisface nevoile organismului Urina-4-5 mictiuni/zi.usturime 20 3./min. Astenie fizica. colorate.. Oboseala. Extremitatile uscate.9 neg R 0..9-1 echivoc Timp Quick 23. cu glucoza 5 %-100 ml.9-1 echivoc Ac Hcv Poz R > 1.A. Frecventa respiratorie R=17 r. Hidratare parenterala perfuzie i. Frecventa pulsului P=82 batai/min.ser fiziologic 500 ml..9 neg R 0. solutie Ringer 500 ml.1 poz R < 0.A ELIMINA 2 A SE ALIMENTA SI HIDRATA .A RESPIRA • • • • • • • • • • • • • • Dificultate de respiratie..ANALIZE DE LBORATOR: NUMEANALIZA Ag HBs REZULTAT Neg INTERVAL BIOLOGIC R< 0. Mucoasa bucala fara leziuni. T.fara senzatie de durere.

A DORMI.-culoare galben deschis • Scaun-inainte de internare pacienta avea 1 scaun/zi de obicei dimineata. Are un aspect exterior ingrijit (par tuns scurt. 4. Dimineata se plange ca nu este odihnita.si 2 bai/saptamana. Pacienta se imbraca si se dezbraca singura.A EVITA PERICOLELE • • • Neliniste fata de diagnostic si tratament. Prefera o temperatura ambianta 18-20° C. unghii taiate scurt) 9. Temperatura corpului in axila:D=36° C. S=37° C La domiciliu pacienta face dus in fiecare seara.A SE MISCA. Anxietate moderata cauzata de medicatie.A-SI PROTEJA TEGUMENTELE .A SE IMBRACA SI DEZBRACA • • • • • • • Se schimba ori de cate ori lenjeria se pateaza. Pacienta prezinta dificultati de acomodare la conditiile de spital in ceea ce priveste somnul. • • Doarme in pozitie de decubit dorsal si lateral. prezinta dificultati in a readormi. defecatie spontana -in prezent bolnava este constipata. adoarme greu.A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE 8. 6.Adoarme in cursul zilei la amiaza.scimbarile de pozitie sunt dureroase. Pacienta solicita sa fie ajutata sa se intoarca in decubit lateral stang si drept.A PASTRA O BUNA POSTURA • • • • • Pacienta sta in pat in pozitie de decubit dorsal dar cu dificultate. 21 5. se trezeste la cel mai mic zgomot.A SE ODIHNI 7. fara ajutor. prezinta un somn agitat. adormind repede. Restrangerea mobilitatii Pacienta se culca acasa in jurul orei 23. Absenta activitatii fizice. Respecta repausul impus de regimul alimentar. Este ordonata si curata. urechi cu pavilioane curate.A FI CURAT. curat.

vorbire.V. Anterior spitalizarii ducea o viata sociala normala..10. 11.urmareste emisiunile politice.A INVATA • Pacienta doreste sa acumuleze noi cunostinte despre afectiunea sa. despre sfaturile care i se dau de catre personalul medical si de ingrijire. Se antreneaza in discutii cu cei din jur. Plan de ingrijire al bolnavei Sz. 14. economice. Crede in puterea divina de vindecare. Este credincioasa. S. • Asculta radioul. Nu prezinta dificultati de auz. Nu acuza plictiseala. Pacienta este de religie ortodoxa.A SE REALIZA 13. Pacienta se acomodeaza greu cu mediul spitalicesc.A ACTIONA DUPA CREDINTELE SALE SI VLORILE SALE 12. Comunica cu familia. Comunica cu ceilalti pacienti. cu Ciroza hepatica 22 . Ii place sa afle tot ce este nou. dar merge rar la biserica.A COMUNICA • • • • • • • • • • • • Pacienta vorbeste limba romana.A SE RECREA • Ii place sa se uite la T.

in Administrez antipiretice:paracetamol. la intervale regulate de timp.A dormi. INTERVENTII AUTONOME Pentru ca pacienta sa respire liber pe nas voi umezi aerul din salon. OBIECTIVE Pacienta sa prezinte o respiratie cu frecventa normala. Starea generala a bolnavei s-a imbunatatit.A respira PROBLEMA PACIENTULUI Dificultate in a respira datorita durerii si anxietatii manifestate prin dispnee. TA. 4. semnele de deshidratare. Alterarea integritatii fizice si psihice datorita efectului bolii manifestata prin durere. apetitul.nu prezinta semne de deshidratare. Incalzesc pacienta in caz de frisoane. Dificultate in a se odihni datorita anxietatii. 5. Pacienta prezinta o stare buna si colaboreaza activ. Sa nu prezinte escare de decubit. manifestate prin adinamie. Administrez pe cale parenterala solutii perfuzabile prescrise de medic. . masaj). 3. durerii si dispneei manifestata prin insomnie. Supraveghez pulsul. 2. Nu prezinta escare de decubit. Efectuez masaj pe regiunile predispuse la escare. asigur o temperatura adecvata. Deficit de volum lichidian datorita transpiratiilor reci.dispneea se reduce. Pacienta nu prezinta modificari ale curbei termice. scaunul. neliniste.senzat ie de “moarte iminenta” din cauza lipsei de cunoastere a bolii manifestata prin agitatie si teama. bradipnee.A se misca si a avea o buna postura Pacienta sa-si recapete independenta de miscare. Port discutii linistitoare si incurajatoare cu bolnava. Pozitionarea bolnavului intr-o parte care sa ajute respiratia. Respect orele de somn ale bolnavei.a se odihni Pacienta sa aiba un somn odihnitor din punct de vedere calitativ si cantitativ. greutatea corporala.o educ cu privire la mentinereea unui mod de viata sanatos. 6. limitarea miscarilor. Pacienta prezinta un somn odihnitor. EVALUARE In urma interventiilor pacienta respira mai usor.increder ea in personalul medical. se deplaseaza fara ajutor. Proces inflamator datorita focarului de necroza manifestat prin Pacienta sa prezinte o stare buna generala. aerisesc salonul. Folosesc metode de relaxare pasiva (terapie muzicala.NEVOIA AFECTATA 1. Voi scimba pozitia bolnavei in pat la fiecare 2 ore.A se alimenta. Linistesc bolnava cu privire la starea sa.A-si mentine temperatura corpului in linite normale Pacienta sa prezinte o temperatura in parametrii normali. Fac bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele eliminate. 23 cantitati mici. INTERVENTII DELEGATE Administrez oxigen pe masca bronhodilatatoare si antialgice la indicatia medicului. Administrez la indicatia medicului somnifere. a se hidrata Pacienta sa fie echilibrata volemic in decurs de 2-3 zile. frica. Pacienta este echilibrata volemic.A evita pericolele Anxietate.Administrez lichide usor caldute.

9 neg .Boala Alzheimer.meteorism abdominal.Ulcer.AHC:fara semne clinice 10.nu suporta sa manance prajeli.senzatie de “foame dureroasa” nocturna. 2.OCUPATIA:pensionar 5.LIMBA VORBITA:romana 7.CAUL 2 1. ANALIZE DE LABORATOR: NUME ANALIZA Ag HBs REZULTAT neg 24 INTERVAL BIOLOGIC R < 0.AIT recent.DATA INTERNARII:01.P.Cardiopatie ischemica gr.castraveti murati.Ciroza hepatica.epistaxis. ISTORICUL BOLII:Boala a debutat insidios de aproximativ 1 an prin dureri epigastrice a jeune.Boala Alzheimer.03. IV BAV gr.senzatie de ‘foame dureroasa’ nocturna.sincopa recenta.HTA.2010 MOTIVELE INTERNARII:Bolnavul s-a prezentat la spital pentru dureri epigastrice predominant a jeune.are 3 copii si 4 nepoti.epistaxis la un pacient cu sincopa recenta.ANTECEDENTE MEDICALE:HTA.meteorism abdominal.VARSTA:78 de ani 4. DIAGNOSTIC MEDICAL:Sindrom dispeptic. 9.NATIONALITATE:roman 6.AIT recent. I.afumaturi.Ciroza hepatica cu hipersplenism.SEX:masculin 3.NUMELE SI PRENUMELE:V.STARE CIVILA:casatorit. 8.Ateroscleroza stanga cerebrala.

Apetitul este normal.A PASTRA O BUNA POSTURA 5.varsaturi-dimineata.A SE ODIHNI .A DORMI. Durata somnului este de circa 5 ore/noapte.1 poz R < 0.A ELIMINA 4. Varsaturi apoase matinale 4/zi si 1/noaptea. Transpiratie minima la plici.servseste 3 mese/zi.9 neg R 0. Adoarme greu.R 0. Dentitie buna conform varstei./min. Mucoasa bucala faringiana fara leziuni. Pacientul este mai putin activ.0 12-15 CULEGEREA DE DATE PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE 1. Puls ritmic=778 batai/min.7 R > 1.se trezeste in cursul noptii. Frecventa respiratorie R=15 r.9-1.=130/70 mmHg.A RESPIRA • • • • • • • • • • • • • • • • • • Se destind ambele hemitorace ritmic..A SE MISCA. 25 2. Actiune sinergica si coordonata a aparatului locomotor si muscular. Limba incarcata dimineata.. Scaun prezent la 3 zile.00 19.1 echivoc 80. Reflex de deglutitie prezent.1 echivoc Ac HCv MCV Timp Quck poz 106.0-94.9-1. Masticatie buna.A SE ALIMENTA SI HIDRATA 3. Prezinta greturi. T.A.

A COMUNICA 11.tuns scurt. Unghiile taiate scurt. Are dorinta sa fie ajutat sa se relaxeze.dar calduta cu transpiratie minima.fara ajutor. Este onest si are incredere in dreptatea si iertarea lui Dumnezeu. Comunica cu ceilalti pacienti.tratament. Este anxios din cauza situatiei:internare.vizioneaza diverse programe.A SE IMBRACA SI DEZBRACA 7.A-SI PROTEJA TEGUMENTELE 9.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Se plange ca nu se poate odihni corespunzator. Dorinta si interesul de independenta.A SE REALIZA 13.A ACTIONA DUPA CREDINTELE SALE SI VALORILE SALE 12. Pacientul se spala zilnic.2° C. S=36. de religie ortodoxa. Bolnavul isi petrece timpul liber in mod placut. Nas cu secretii minime. 6.citeste. Este receptiv la ceea ce este nou.A FI CURAT.A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE 8. Pacientul colaboreaza cu cei din jur. Temperatura corpului masurata in axila:D=36. Urechi cu configuratie normala. Integritate fizica si psihica.curate.A INVATA 26 .A SE RECREA 14.7° C.A EVITA PERICOLELE 10.curate Par curat. Poarta haine curate potrivite staturii si anotimpului. Debit verbal normal. Pielea este usor palida. Pacientul este un barbat credincios. Are capacitatea fizica si psihica de a se imbraca si dezbraca singur.

P.Plan de ingrijire Nursing al bolnavului V. cu Ciroza hepatica 27 .

Administrez tratamentul tranchilizant prescris de medic. Asigur pozitia semisezanda in repaus absolut la pat a bolnavului.A comunica Alterarea imaginii de sine. 3.A respira PROBLEMA PACIENTULUI Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestate prin dispnee. comportamentul pacientului. spasmolitice. Pacientul poate sa-si exprime sentimentele si emotiile.s tressului manifestat prin insomnie. pulsul. 28 mijloace de comunicare conform posibilitatilor sale. 5. simptomatice. Mobilizez pacientul la 2 ore. vasodilatatoare. temperatura din 2 in 2 ore. OBIECTIVE Pacientul sa fie echilibrat circulator si respirator. nevoile. Urmaresc efectul medicamentelor.oboseala .anxiolitic e. 6.NEVOIA AFECTATA 1. EVALUARE Pacientul este echilibrat circulator si respirator.A evita pericolele Perturbarea imaginii de sine. sedative Administrez medicatia prescrisa: antidepresive.Efectuez masaj al membrelor timp de 10 minute. Se va favoriza odihna din timpul zilei prin creearea unui climat de liniste. INTERVENTII AUTONOME Supraveghez TA. respiratia. fermenti digestivi. INTERVENTII DELEGATE Asigur pozitia semisezanda pentru favorizarea respiratiei.anxietatii. . Administrez la indicatia medicului laxative.Observ si notez functiile vitale si vegetative. Urmaresc si notez in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor. Pacientul prezinta in somn odihnitor. Alterarea mobilitatii fizice legate de deficitul motor si senzorial manifestata prin impotenta functionala. Pacientul sa exprime sentimente pozitive legat de imaginea de sine in 5-6 zile.perioada somn-odihna. Invat pacientul sa tuseasca. antimicrobiene. hipotensoare.A dormi. 2. Pacientul reuseste sa realizeze obiectivele impuse deveninid mai optimist.A se misca si a avea o buna postura Pacientul sa-si recapete independenta de miscare afectata relativ. Pacientul sa atinga un grad maxim de autonomie in Invat bolnavul sa utilizeze Pacientul are o stare de bine fizic si psihic. Ofer pacientului o cana cu lapte cald inainte de culcare. Se vor administra sedative la indicatia medicului. Pacientul are tranzit intestinal prezent. Administrez tratament medicamentos la indicatia medicului.A elimina Constipatia Pacientul sa poata elimina.transpirat ii reci. tranchilizante. diuretice. Administrez medicatia prescrisa:tonice cardiace. a se odihni Pacientul sa beneficieze de confortul fizic si psihic pentru a se odihni. 4. Creez un mediu optim pentru ca pacientul sa-si poata exprima emotiile. Dificultatea in a dormi si a se odihni datorita durerii. sa expectoreze si sa colecteze sputa. Nu au aparut complicatii.Supravegez miscarile active ale bolnavului. Recomand alimente bogate in reziduri. hipotensiune arteriala.

CONCLUZII Ciroza hepatica este definita ca o distructie avansata a celulelor hepatice metabolic active si inlocuirea acestora cu tesut conjunctiv inactive. toti etilicii dezvolta steatoza hepatica.C si consumul de alcool sunt cele mai frecvente cauze de ciroza hepatica.dar nu toti fac ciroza. Pana la ora actuala nu exista dovezi ca ciroza hepatica poate fi ameliorata sau tratata.Exista importante dovezi epidemiologice care arata ca prevalenta cirozei se coreleaza cu cantitatea de alcool consumata. incapabil sa indeplineasca functia celulelor hepatice.Rolul alcoolului in etiologia cirozei este bine stabilit. ciroza hepatica.In faza in care este diagnosticata. Infectia cronica cu virusurile hepatice B. aceasta nu mai este prea mult reversibila. De regula.Unii nu depasesc stadiile 29 .

M. II. encefalopatie hepatica si deteriorare progresiva a testelor de laborator si a starii generale a bolnavului. Pacientul in cursul spitalizarii trebuie sa dobandeasca notiuni de educatie sanitara in ceea ce priveste prevenirea cirozei hepatice. 2003 4.I si II. Regimurile carentate in proteine si vitamine ca si cele hiperlipidice.Aparat digestiv.vol. edeme.Rodica Ghiuru. 2001 2. Editura Junimea. Editura Teora. Aceasta activitate face parte din activitatile proprii ale asistentei medicale care va suplini in acest caz lipsa de cunostinte ale pacientului.2003 5. Covic-Curs de Medicina interna. BIBLIOGRAFIE: 1. sangerari din varice esofagiene.. Editura Viata M edicala Romaneasca. 2004 3. nu exista ascita sau encefalopatie hepatica. vol. Editura Medicala Nationala Bucuresti. Anca Trifan. premergatoare cirozei alcoolice. am concluzionat ca prin acordarea unei terapii prompte si eficiente. A. gingivoragii.M. steatofibroza. Bucuresti. Bolnavul poate fi asimptomatic si sa nu existe modificari ale probelor de laborator. Reusita acestei activitati depinde in mare masura de puterea de convingere a asistentei. ascita.Grigorescu-Tratat de Hepatologie. Editura Medicala Nationala Bucuresti. scaderi in greutate.Harrison-Principii de Medicina Interna editia 14. evolutia bolii a fost favorabila si treptat pacientii au reusit sa se integreze in societate.. Participand la ingrijirile celor doi pacienti prezenti cu ciroza hepatica. Formele compensate in care functia de detoxifiere a ficatului este adecvata.Titirica-Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali.. epistaxis. recapatandu-si independenta.de steatoza. prin lipsa factorilor de coagulare. Formele decompensate se caracterizeaza prin icter.L. de dragostea ei fata de oameni. 2003 30 . exacerbeaza hepatotoxicitatea alcoolului.Grigorescu-Tratat de Gastroenterologie.

O.C.-Diagnosticul si tratamentul bolilor interne vol.-Ghid de ecografie abdominala.S.1998. Editura Medicala Bucuresti. Bucuresti. C. Editura Medicala Bucuresti.Gluhovschi.6. Rebedea-Boli infectioase.-Tratat elementar de medicina interna. 12. 2007 8. Editura Medicala. 1974 9.-Tehnica ingrijirii bolnavului.Suteanu.Ramniceanu. 2000 7.1999 10. Editura Medicala Buuresti. ANEXA 1 31 .(I si II). 1974. Editura Viata Romaneasca. R.Borundel. Editura Dacia Cluj.Fodor.Mozes-Tehnici de ingrijire a bolnavilor. Gh.I.-Prognosticul bolilor interne..1978 11. Editura Medicala Bucuresti.

ANEXA 2 32 .

ANEXA 3 33 .

34 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful