CURS PEISAGISTICA

MATERIAL RECAPITULATIV – P t a II Partea II-a
Ptr. Pt Examen

Peisagistica

conf. dr. arh. Cerasella Craciun
Coordonator Sectia Proiectarea si Planificarea Peisajului, Facultatea de Urbanism Director Master: “Peisaj si Teritoriu”, Facultatea de Urbanism Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti

GRADINILE IN EVUL MEDIU
•GRADINILE BIZANTINE •GRADINILE EUROPEI OCCIDENTALE - GRADINILE MONAHALE - GRADINILE LOCUINTELOR MEDIEVALE •GRADINILE ISLAMICE si GRADINILE ARABE DIN SPANIA i

Folosind toate elemente din natură, gradina se supunea • astronomiei (inceputului anului corespundea cu trezirea la viata a gradinii) -Februarie - sarbatoarea Prunului Inflorit – “C l care i f t gheata” F b i b t P l i I fl it “Cel infrunta h t ” -Martie – luna florilor de piersic; Aprilie – sarbatoarea ciresului japonez g j ( j p p -Mai- sarbatoarea glicinelor Fuji (muntele Fujiiama / dupa numele celei mai vechi familii “camp de glicine”); Iunie – stanjeneii; iulie – lotusi; august si septembrie– hibiscus; Octombrie – crizanteme (emblema multor imparati japonezi); noiembrie si decembrie – camelia si floarea de ceai g p ţ -reguli compoziţionale si sensuri simbolice • munţi, coline • un lac cu insule, un pârâu cu cascadă • stânci colţuroase, pietre rotunjite • nisip, pietriş • arbori şi arbuşti, arbuşti • florile erau folosite diferenţiat, fie pentru reconstituirea unui peisaj complet la o scară redusă, fie pentru crearea anumitor scene de peisaj: grădină montană, grădină de muşchi, grădină aridă. aridă

• Multe din grădinile japoneze, prin aranjamentul apelor şi rocilor, sugerează
peisajul ţării, constituit din insule cu munţi şi oceanul care le înconjoară. • Î grădinile mari erau prezente şi elemente construite: În • poduri • pavilioane •l t lanterne d piatră( după modelul corean) de i t ă( d ă d l l ) • ansambluri decorative din coloane de lemn •Anumite grădini erau concepute pentru ceremonialul ritual al ceaiului; mai mici şi mai intime acestea sunt alcătuite din mai multe secţiuni pe care vizitatorul le intime, secţiuni, parcurge succesiv. Decorul mai sobru şi special constituit pentru a induce starea spirituală pregătitoare ceremoniei cuprinde: • plante sempervirescente • roci / pietre rituale (in grupuri de 3,5,7,10) • garduri • porţi interioare • în ultima secţiune este amplasat pavilionul tradiţional Tematica: - “Gradina de rau” – pietre si cascade - “Valurile marii” – nisip greblat Valurile marii - “Iarba de mlastina” – pietre plate si vegetatie acvatica

gradina Kara San Sui . G – stilul intermediar.Forma superioara de realizare – Gradina Kara San Sui – Ryoaanji= suprafata dreptunghiulara acoperita cu nisip greblat.1. gradinii iluzorii . gradina daimionilor (aristocrati feudali). Gyo 2. Gradina Shibumi (gradina bogat ornamentata)– propune lux si rafinamentul Tipuri de gradini specifice: gradina t Ti id di i ifi di templului. gradina palatului.Gradina-schita So – alaturi de celelalte doua trepte de manifestare. cu un grup de 3 pietre ce se unesc sub forma de triunghi. gradina miniaturala.proclama in spirit zen budist simplitatea ca norma estetica . cercul nu lipseste – este eul contemplatorului care prin meditatie se identifica cu gradina si devine un tot un microcosmos) – este tipul ideal al tot. care se regasesc in toate artele japoneze: S Shin – stilul maret. gradina Bon Chei. gradina ceremoniei l l i di l t l i di i i ceaiului. Gradina Cha No Yu (gradina austera) .

munte). omul se detasa ca sa fie apt de a participa la ceremonial .f b ) forme rotunjite. azalee.legata de cultul religios arbuşti modelaţi prin tundere (camelii. mase de arbuşti supuse tunderii simbolizează f i b li ă formele valurilor mării sau peisaje l l il ă ii i j colinare. simbolica. gradat.verde Preotul budist zen Soami – sec 15 – creatorul sec. iubirea si intelegerea fata de oameni si lucruri) – compozitie care cuprindea trei zone: o zona de acces. pana in pavilion era lent. prin engawa . ovalizate. t jit li t t j t combinate în variate compoziţii volumetrice. un pavilion cu engawa Cha Se Ki unde se oficia ritualul ceaiunlui. pe aleile cu pietre la pas.rosu. o gradina.argint. sugerează elemente inerte ale peisajului (roci. prin gradina. drumul strabatut de la intrare. gradinii Kara San Sui (“Peisajul apei secate”) la Kyoto – apareau pavilioane destinate ceremoniei ceaiului (practica zen budista . buxus) . Gradina pavilioanelor:aur.• • • • • vegetaţia era perfect integrată peisajului. echilibrul. etajate.tip exercitiu prin care se dobandea linistea linistea.

plante – p p palmieri. p pauni. ramuri de pini . pini. cai. folosind oglinzi. fructe reprezentate in maniera elenistica • Se folosesc ca ornamente: ghirlande.GRADINILE BIZANTINE: • Gradinile palatelor se evidentiau printr-un fast exacerbat. curmali. flori. sisteme hidraulice • Gradinile erau menite sa stimuleze toate simturile (vederea auzul (vederea. in incercarea de a manifesta puterea su e u u ce ca ea a es a pute ea suvernului • Aveau tendinta de a artificializa decorul. inconjurate de ziduri – in general din marmura •Vegetatie luxurianta g •Bazine inconjurate de statui •Sculpturi decorate •Fantani rotunde cu coloane din marmura sau piatra colorata •Amenajari hidrauluice • Odata cu mutarea statuilor care intruchipau divinitati. gradina tinde catre decorativ si artificial f • Apar numeroase mozaicuri si picturi. vulturi. auzul. mirosul) si starneau surpriza si admiratia COMPOZITIE: COMPOZITIE •De forma patrata. lei. in interiorul bazilicilor. p porumbei. intruchipand pasari – pelicani. animale – leoparzi. arbori auriti. lebede.

vii. livezi . care se refera la curtea deschisa monastica.complex de gradini sau parc de loisir si petrecere a timpului liber •Wood /forestry – padurea parc W d /f t d •Kitchen garden – gradina cu plante aromate .folosite in bucatarie •Paradise – termen folosit initial la planul Manastirii St. pasuni. decorative) t d ti ) •Hortus Conclusus – gradina inchisa (termen folosit in alegoriile religioase) g ) •Pleasaunce – gradina placerilor . de obicei fructiferi •Herber – gradina d i b i ( f H b di de ierburi (parfumate. paduri.•Termeni Tehnici utilizati in peisagistica in perioada Medievala: •Orchard – gradina sau loc din gradina. Gall. plantat cu copaci. unde florile devin singura decoratie ornamentala a manastirilor care in general aveau o imagine sobra •Nu exista insa o clara demarcatie a acestor tipologii de gradini •Gradinile abatiilor aveau de asemenea: campuri.

fantanilor decorative. ci si din ierburi arbusti Galerii. elementelor sculpturale si statuare) . Renasterii) – decorate prin intermediul caderilor de apa. mecanismelor hidraulice. nuiele sau tip urna (si pentru prelungirea perioadei de inflorire. grote Amenajari florale decorative si partere florale de tip “broderie florala”. sapate in dealuri si stanci sau grote artificiale (in perioada stanci.plantari masive i grupuri i l t i i in i introduse plantarile in ghivece. ghivece sau containere tip urna) Pavilioane pentru banchete (petreceri in aer liber) Grote naturale.era realizat nu numai din arbusti. jardiniere si containere de ceramica. ele erau introduse in interior) Tema Labirintului (provenea de la un exercitiu militar care trebuia parcurs de tinerii romani in timpul unor sarbatori si festivale).• • • • - doua tehnici peisagistice in amenajarile forestiere. pergole. de paduri sau masive plantate – “pollarding”/taierea varfurilor si “coppicing” / realizarea de cranguri . picturilor. prin impartirea unei forme rectangulare in patru sectoare (mai tarziu in doua sectoare) Uneori mini-gradini realizate din pietre naturale colorate Preocupare pentru marcarea intrarii (cu acelasi tip de vegetatie uneori in vegetatie.

arhitectură. care ulterior şi-a creat propria artă clasică a grădinilor. -reluarea idealurilor antichităţii clasice.Cele dintâi creaţii ale Renaşterii în arta grădinilor (secolul al XV lea) s au XV-lea) s-au datorat Principilor De Medici (Vilele Medici de la Carregi şi Fiesole) şi a peisagistilor aflaţi în serviciul acestora. . desprinzându-se treptat de modelele Evului Mediu -grădinile europene au evoluat în direcţia reconsiderării realizărilor antice greco-romane si reînvierea tradiţiilor acestora. . arte. .Din Italia. noile concepţii au fost preluate în Franţa. artişti şi teoreticieni. ţ.Italia (sec XV. -Maniera italiană ca şi cea franceză au revoluţionat grădinile Europei. -s-a manifestat şi în domeniul artei grădinilor. XV XVI). culminând apoi în timpul secolului al XVI lea XVI-lea. transpuse apoi în realizări concrete. manifestandu-se în toate domeniile – litere. p p -această nouă orientare a apărut întâi în regiunea Florenţei (Toscana). ş ş . ca urmare a activităţii unor literaţi.XVI) de unde a iradiat in restul Europei Leagănul (sec. creânduse adevărate mode si stiluri in peisagistica. promovată de umanişti în cursul secolului al XV-lea. ţ. ştiinţe. Europei. arhitecţi. -Leagănul Renaşterii .ARTA GRADINII IN RENASTERE si MANIERISM -mare înflorire a culturii şi civilizaţiei europene.

. • susţinute de ziduri ornamentate • legate prin scări şi rampe. de meditatie.Gradini amenajate in terase succesive.Compozitii in unghi drept .Pardoseala = pietris . lamai. etc. persistente – pin. odihna. buxus.Panta – arbusti nefasonati Gradina inchisa. . chiparos. relaxare.Vase cu arbori / arbusti exotici – laur.Axul principal marcat si prelucrat minutios.Terasa superioara – Parterul Italienesc : Labirint din garduri vii fasonate prin prelucrare si taieri. zona d di ti t ( d it i l de odihna.Principii de amenajare a grădinilor in Renaştere: • simetria. stejar meridional. interiorizare Culoare sobra (verde) fara flori. potocali . secreta. specii (verde). arbusti fasonabili (tisa.Axele secundare – sustinute de elemente de arta (sculpturi) . mirt) . forme geometrice regulate (vila se afla de obicei in partea superioara) p p ) . la inaltimi variabile .Compartimentari in zone functionale distincte (zona de servit ceaiul. . • organizarea arhitecturală a spaţiilor • legătura dintre cladire şi grădină • elementele decorative construite • prezenţa sculpturilor • utilizarea vegetaţiei tunse • teren cu relief în pantă sau accidentat • amenajare în terase succesive • forme geometrice regulate.

curbe de nivel miscate – Palatul si gradina sunt un ansamblu integrat – In gradina se folosesc aceleasi principii ca si in arhitectura – Textele si tratatele dezbat nu numai problema horticulturii ca domeniu al agriculturii.ITALIA – Petrarca a relansat tema virgiliana a “frumusetii provinciei si naturii” in general. – Renasterea aduce conceptia gradinii ca “a treia natura” – se dezvolta puternic arta gradinilor – Gradina geometrica. care dezvolta premisele artei peisajului – utilizarea intensa a apei – f t i arteziene. scenografice – teatre de vegetatie.Villa Doria Pamphili (Roma). teatre de apa (jocuri hidraulice si muzicale) EXEMPLE: .RENASTERE SI MANIERISM . Villa Aldobrandini. cascade sau “scari de apa” Secolul XVII – incepe influenta stilului baroc .Se mentine echilibrul si simetria compozitiei . d tili i t i fantani t i l dirijate t de-a lungul aleilor.Gradini de dimensiuni mari – parcuri . subordonata vilei si arhitecturii resedintelor nobiliare suburbane– din jurul Romei din locurile unde existau vechile vile romane Romei. Gradinile Boboli (Florenta – Palatul Pitti).Efecte pitoresti. Villa Garzoni . canale di ij t pe pante.Collodi .Apar liniile curbe . ci si problema artei gradinilor. – Teren in panta.

lea. Villa Lante (Bagnaia) – Vignola. • susţinute de ziduri ornamentate • legate prin scări şi rampe.La începutul secolului al XVI. la Villa Lante. grădinile au fost amenajate în terase succesive: la Villa d`Este. Gradina Belvedere (Vatican) – Bramante Villa Caprarola (Palatul Farnese). prin proiectarea grădinilor de la Villa Madama lângă Roma. Grădina palatului Farnese (Caparola). Bramante. au iniţiat principiile arhitecturale urmate şi apoi dezvoltate în creaţiile lor de către ţ p p ş p ţ numeroşi arhitecţi si peisagisti. • clădirea principală (palatul. • delimitate de ziduri. l Vill L la Villa Medici. • cu forme geometrice regulate. • fiind amplasate în cele mai multe cazuri pe terenuri cu relief în pantă sau accidentat. . prin sistematizarea grădinii Belvedere de la Vatican şi apoi Rafael. vila) participă la ordonarea generală a compoziţiei. Villa Medici (Roma) .Vignola ( ) g Villa d’Este (Tivoli) – Pirro Ligorio.Ammannati Grădini: • cu suprafeţe nu prea mari mari. Din epoca Renaşterii secolului al XVI-lea se păstreză şi astăzi unele din cele mai frumoase realizări în arta grădinilor: EXEMPLE: Villa Madama (Roma) – Raffael.

 vase ornamentale. fântâni. 3 tipuri de perspective: Descendenta – de la vila catre gradina Ascendenta . cascade.  statui. bazine cu jocuri de apă. . care încântă prin jocul de volume.  canale.  balustrade. către alte elemente care captează interesul vizitatorului şi aduc varietate decorului.Sistematizarea etajată este subordonată : unei axe principale de perspectivă în sensul descendent al pantei.catre vila Indepartata – depaseste nivelul gradinii. borduri tunse vii  arbuşti modelaţi în forme geometrice . ziduri verzi  garduri vii. este indreptata catre marele peisaj Vegetaţia este tratată de asemenea arhitectural subordonându-se compoziţiei tratată. Statuile şi fântânile. axe secundare de perspectivă sunt dirijate de-a lungul aleilor rectilinii. arhitectural.alcătuiesc un decor armonios organizat. geometrice:  arbori plantaţi în linie. parapete ornamentale cu vasce şi statui. sunt l i lt i t legate d reprezentarea alegorică a unor mituri t de t l i ă it i antice. de l fâ tâ il d cele mai multe ori.  în lungul axei şi pe terase se desfăşoară partere decorate cu : g ş p ş p desene din buxus şi forme tunse. asemenea.

C ti tili t t d Cu timpul aceste canale au d l t l devenit una di t it dintre trasaturile parcurilor franceze ale Renasterii . pentru drenare. spatiul gradinii s-a largit dar in multe cazuri s-au pastrat canalele.interes crescut pentru spiritul antic .GRADINILE IN RENASTERE – FRANTA NASTEREA STILULUI GEOMETRIC FRANCEZ CARACTERISTICI GENERALE .au imbogatit si diversificat ornamentatia cu fantani de marmura si modelele de partere Pana atunci gradinile erau in incinta castelelor si s-au dezvoltat in spatele zidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensive Dupa disparitia fortificatiilor. capatand o functie decorativa. dar in acelasi timp si una utiliatra. astfel incat relieful era . mai putin accentuat si chiar plan .terasarea terenului – cu diferente mici de nivel.

capatand o functie decorativa. Cu timpul aceste canale au devenit una dintre trasaturile parcurilor franceze ale Renasterii CARACTERISTICI: Coeziune intre cladire si gradina Sistematizarea compozitiei in functie de un ax dominat de o alee centrala Modelarea terenului in terase largi g Partere decorate cu flori Canalele ca elemente ale compozitiei Exemple: AMBOISE – PRIMA GRADINA FRANCEZA DIN RENASTERE Gradina Castelului BLOIS GRADINA Castelului GAILLON GRADINA Castelului FONTAINEBLEAU . dar in acelasi timp si una utiliatra. spatiul gradinii s-a largit dar in multe cazuri s-au pastrat canalele.CARACTERISTICI GENERALE Schimbarea de la stilul medieval s-a produs in a doua jumatate a secolului al XVI-lea Pana atunci gradinile erau in incinta castelelor si s-au dezvoltat in spatele zidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensive Dupa disparitia fortificatiilor. pentru drenare.

pana in momentul definirii . America. • Momentul inceperii stilului renascentist englez este legat de numele lui Tudor (14851503) si de stilul architectural adoptat de el. imitand animale si chiar oameni (preluare a stilului particular olandez). Andre Mollet. in gradinile romane. p . olandez) Influente ale altor stiluri • Ideile aplicate la gradinile renascentiste au fost preluate din Italia si Franta (in mod special de la teritoriile stapanite de ducii de Burgundia). p p j . Salomon de Caus • Gradini aferente palatelor . • Arhitectii peisageri reprezentativi: Inigo Jones. House. care erau aduse in fiecare zi din India. inchise intre ziduri. de o importanta majora: Nonesuch. Hampton Court.cel mai vechi parc existent. iar primele exemple semnificative de gradini sunt cele aferente palatelor: Nonsuch Packwood House si mai tarziu Nonsuch. in mod particular. ierburi si fructe. avand radacini.o faimoasa gradina stiintifica) GRADINILE ENGLEZE IN RENASTERE. Theobalds. Wimbledon • Gradina individuala reprezentativa: Wilton APARITIA HORTICULTURII si a ARTEI HORTICOLE • coincide cu perioada domniei Reginii Elizabeth I -gradinile au fost foarte mult imbogatite prin introducerea de noi plante. Parcul St James . Insulele Canare • tot in aceasta perioada au aparut si gradinile botanice personale pentru cresterea plantelor medicinale (exemplu cea a lui John Gerard de la Holborn . unde se punea problema transformarii gradinii monastice intr-o gradina a placerii. cu vegetatie fasonata in diferite forme. au mers paralel cu celelalte gradini europene.gradinii peisagere. • In perioada renascentista inca dominau gradinile de tip medieval.

Ch Bl i G ill Chenonceaux – t terasare cu diferente mici d dif t i i de nivel (relief mai plat) – Valea Loirei – zona foarte impadurita – parcuri de vanatoare – a determinat defrisarea unor suprafete mari in f f care s-au amenajat parcurile castelelor – Gradina Franceza – dominatie totala asupra naturii. imbogatite la nivel decorativ – Primele gradini – castelele de pe Valea Loirei . Blois. Gaillon. capetele de perspectiva – toate fiind articulate cu constructia care domina ansamblul.• GRADINA IN BAROC GRADINILE CLASICE FRANCEZE – Preluarea elementelor geometrice ale gradinilor italiene italiene. partere florale. boschetele. Mansart. le Notre – Tratat du jardinage selon le principes de la nature et de l’art) – Sunt utilizate ca mijloace de compozitie: axul central.Amboise. . are loc progresul geometriei si perspectivei ( Boyceau. formele patrate.

spectacole • Decorativismul cu influente orientale (de tip “covor oriental”) – desene colorate din flori . continuare a spatiului arhitectural in spatiul gradinii • Axele se intersecteaza in piete circulare sau elipsoidale (piete stelate) – element reluat de urbanismul Haussmanian – Rond Point / Place d’Etoile) • Stil complet artificial – parcuri foarte scumpe. necesita intretinerea permanenta. dificila. • PROTOTIPUL GRADINII FRANCEZE: PARCUL VERSAILLE • Influente ulterioare in istoria gradinilor: Schonbrun.mozaicuri • Geometria este imbogatita cu linia curba • Terase putin denivelate • Sistem de axe ce deschid perspective • Puternica legatura intre arhitectura si gradina – acelasi mod de gandire. Parcul Petrodvoret.CARACTERISTICI: • Parc pentru promenada. festivitati. Hampton Court .

PIETE STELATE . CU DIFERENTE DE NIVEL MICI TERASAT. •SIMETRIE FATA DE AXE •GEOMETRIE •AMENAJARE GRADATA •ALEI RECTILINII IERARHIZATE.CARACTERISTICI PRINCIPALE • TRATAREA ARHITECTURALA A COMPOZITIEI •DESFASURAREA PE SPATII VASTE •AXA DOMINANTA CENTRALA SUSTINUTA DE UN CANAL DE APA •AXE SECUNDARE PERPENDICULARE PE CEA PRINCIPALA •TEREN TERASAT.

SaintCloud. Versailles. Chantilly.LE NOTRE – FIGURA REMARCANTA A EPOCII • Cel mai important peisagist francez al perioadei baroce • Principii compozitionale  Stabilirea unor proportii mari ale compozitiei  Stabilirea perspectivei dominante  Ordonarea gradinii dupa norme arhitecturale  M d l Modelarea terenului t l i  Modelarea unor volume mari vegetale. Sceaux si gradinile Tuilleries. cat si prin varietate  Suprafete plane de apa – bazine si canale • Realizari: Parcurile castelor Vaux-le-Vicomte. constituite din arbori pozitionati geometric  R li Realizarea unei unitati de ansamblu atat prin preluarea id ti a i it ti d bl t t i l identica unor elemente. Saint-Germain-en Laye . Fontainbleau.

caracteristic secolului al XVI-lea t i ti l l i l XVI l • trasee rectilinii sunt îmbinate cu linii ample. după criterii ortogonale.GRADINA BAROC . curbe .Italia •Principii: P i i ii • simetria • organizarea arhitecturală a spaţiilor • legătura dintre clădire şi grădină • elementele decorative construite • prezenţa sculpturilor • utilizarea vegetaţiei tunse •t teren cu relief în pantă sau accidentat li f î tă id t t • amenajare în terase succesive • cu forme geometrice regulate • susţinute de ziduri ornamentate • legate prin scări şi rampe g p ş p • compoziţia arhitecturală.cu atenuarea schematismului rigid.

compoziţii arhitecturale în care se asociază statui. înnobilat de numeroase opere de artă. peisagist Borromeo Count Carlo III Gradinile G di il sunt i t impresionante prin unitatea şi armonia de ansamblu.arh. reflectând gustul pentru bogăţia decorului şi pentru efectele pitoreşti şi scenografice specifice epocii baroce. amenajată în 9 terase) . fântânile cu stânci şi „ teatrele de apă”. Maderno Carlo grădinile Boboli (ale palatului Pitti din Florenţa) . peisagist Capponi Family grădina vilei Garzoni ( Collodi) . muzicale) integrate într-o construcţie decorativă cu nişe (având de obicei şi funcţia de zid de sprijin). • Au apărut grotele artificiale. • Dimensiunile grădinilor s-au mărit. roci şi apă în mişcare (jocuri hidraulice şi muzicale). Acestei perioade îi aparţin numeroase creaţii. • Formele geometrice mai sobre ale decorului vechilor grădini au cedat locul elementelor ornamentale cu contururi mai dulci. ceea ce a contribuit la o bună legătură cu peisajul ambiant.arh. peisajul exterior participând în măsură mai mare la S au organizarea compoziţiei. printre care: g grădina Vilei Doria Pamphili (Roma) p ( ) grădina Vilei Aldobrandini( Frascatii).arh. tinzând către transformarea în parcuri. •Şi ornamentaţia grădinilor au apărut schimbări.• S-a renunţat la excesiva disciplinare a arborilor lăsându-i să se dezvolte liber. mai sinuoase. precum şi prin i t i it t i i d bl i i strălucirea şi varietatea decorului. peisagist Garzoni Romano Isola Bella (insulă în lacul Maggiore . .arh. peisagist Tribolo Niccola grădina vilei Gamberaia (lângă Florenţa) .arh. • S-au multiplicat liniile vizuale.

VII. SEZONUL FOARTE CALD. ACELE “AZULEJOS” ADUSE DE ARABI IN EUROPA. DENUMITE “ALEGRETES”. PASARI SAU ARABESCURI IN CULORI VII. INCAT ELE DETERMINAU SPECIFICUL UNEI GRADINI • EPOCA BAROCA ESTE EPOCA PRIVILEGIATA A GRADINII 24 EUROPENE . CA SA SUPLINEASCA LIPSA FLORILOR IN GRADINA IN GRADINA. ACESTE AZULEJOS AU FOST APOI DECORATE CU FLORI. BAZINELOR TERASATE • IN SPATELE SURSEI DE APA SE AFLA DE OBICEI O CLADIRE AFLA. SAU UN PERETE ACOPERIT CU CERAMICA COLORATA. CU COLORATA. ATAT DE IMPORTANTA ERA MANIERA IN CARE SE FOLOSEAU CA PIESE DE DÉCOR ACESTE AZULEJOS. INTALNIM TEME SPECIFICE PORTUGHEZE. “ALEGRETES”. PRECUM CEA A PORTUGHEZE.Portugalia avea in secolul XVII – UN PROFIL INDIVIDUAL • NU CULTIVA GRADINILE – PATIO • IN MICILE GRADINI INTERIOARE. AZULEJOS” LA INCEPUT SIMPLE.

GRADINILE IN SEC XVIII.aduna la un loc parcuri.fara compozitie . lacuri. constructii . poveste) • Reapare ideea de minimalizare • Se constituie in Anglia – stilul liber/peisagist englezesc •suprafetele devin . arh BRIDGEMAN contrazice unghiul drept ►alea de promenada Crearea unei zone libere Parterul inlocuit cu o pajiste Contrazicerea unor semne de limbaj Se desfinteaza ingradirea – plantatia este lasata libera 25 . mister.XIX– STILUL NEOCLASIC SI ROMANTIC •Inceputurile stilului liber peisagist • Idea de intoarcere la anumite valori mistice • Aparitia stilului romantic (natura.o percepere a elementelor Primul gest de ordonare a acestui stil se presupune a fi parcul Stowe structura pentagon (dupa structura miedievala ca de cetate) arh.mari si neleimitate Inceputul catre trecerea – STILUL LIBER I t l t t Castelul Howard .inceputul sec 18 .

INSALUBRITATEA ORASULUI) → PROMOVAREA PARCULUI “PLAMANUL VERDE AL ORASULUI”Apare parcul public – secolul al XIX lea (ex: Parc Buttes Chaumont – in NE Frantei) . dar cu atenuarea regularitatii schemelor clasice: absenta parterelor. IN FORMA NATURALA . impus de traditiile medievale si de d modelele renasterii si a b d l l t ii i baracului.care a i iti t acste modificari.3m .DEZVOLTAREA INDUSTRIALA PUTERNICA (POLUARE. crearea de ritmuri numai aparent naturale.TRASEUL ALEILOR DEVINE MAI INGUST.volumetrie.EX: IAZ. •Planurile i t Pl il intocmite d arhitectul englez Bridgeman. marirea l i t t in i tunderii b il i spatiului prin eliminarea zidurilor de incinta si inlocuirea lor cu santuri. cu pastrarea axei centrale dominante. introducerea d poteci neregulat serpuitoare.APA FOLOSITA IN MISCARE. CRIKET) . contrast •Gradiile englezesti – compozitie p g p peisagistica libera.•Stilul liber opereaza cu contraste.INTRODUCEREA UNOR ACTIVITATI SPORTIVE (GOLF. HELESTEU 26 . SECOLUL XIX INSEAMNA O RAFINARE A STILULUI . grupari libere ale vegetatiei. absenta canalelor si. bazata p conservarea unor g pe portiuni autentice de padure. fiecare element vegetal . conservarea sau amenajarea de denivelari ale terenului si combinarea cu vaste suprafete de gazon. a constat i suprimarea t d ii arborilor. inlocuite cu simple covoare verzi. permitand astfel legarea de peisajul inconjurator . AJUNGE LA 2 . in care arhitectul intervine prin trasarea de alei. cursuri d de t i l t it i de apa. mai t i i t d b t l l i i tarziu. MINIGOLF. special plantat si ingrijit •Incercarea de schimbare a aspectului formal al gradinii. it de hit t l l B id initiat t difi i reprezinta o etapa de tranzitie.

si occident – America – influente in arta – gradinile chinezesti. Rousseau – La nouvelle Heloise. exactitatii – predispozitie spre visare.• STILUL LIBER – GRADINILE PEISAGERE ENGLEZE • Se dezvolta in a doua jumatate a secolului 18 – intr un context intr-un generat de puternice schimbari produse pe parcursul inceputului de secol: – Extinderi catre orient – China.J. emotie . John Milton – Paradisul pierdut – Pictura de peisaj – Claude Lorrain – Politica – monarhia este inlaturata – se deschid alte orizonturi • Contextul favorizeaza ROMANTISMUL – reactie impotriva p rigiditatii.J. – confucianism) – Aparitia industriei – se promoveaza alte tipuri de peisaje – Curente filosofice noi – aduc in discutie dragostea fata de natura – Blaise Pascal – Literatura – dorinta intoarcerii catre natura . filosofie (ex.

necontrolat Alterneaza zonele de lumina puternica cu zone de umbra intensa Plantatia majora – fluida.• Stilul liber – promoveaza NATURA. textura Elementele decorative sunt romantice – obeliscuri. lumina. P t l d i Parcurile Bl h i si Ch t il Blenheim i Chatsworth – arhitectul B th hit t l Brown – St James Park. Kensington Gardens – lant de gradini si spatii publice din centrul Londrei – Micul Trianon – Versailles . Green Park. Teren denivelat. contraste de lumina si culori – Utilizarea apei – helestee. grote. induce EMOTII – spatiu ce contine mesaje. poduri. volumetrie – – – – – • Exemple: – Parcul Stowe – arhitectul englez Kent – a eliminat formele regulate. simboluri • PRINCIPII COMPOZITIONALE: Contrazic axialitatea. a aranjat terenul in scene romantice – cu chioscuri. Hyde Park. vegetatie acvatica – Se mizeaza pe efecte – culoare. realizeaza SCENOGRAFII. talie. apa curgatoare. pagode. temple. continua Inserarea de grupuri vegetale decorative – colorit. arcuri de triumf – Contururi estompate. ruine.

Bois de Boulogne. Monceau. Buttes – Chaumont.SECOLUL XIX – observatii teoretice asupra efectelor si principiilor compozitionale – Se dezvolta gradinile botanice. – Central Parc – New York – aparitia orasului industrial democratic (Haussmann – Paris) . amenajari de tipul rozariilor – Are loc o rafinare a stilului – Contextul: tripla revolutie – industriala. urbana. Bois de Vincennes – Paris g – Parcul tete d’Or – Lyon – proiectat de fratii Buhler. – Perioada parcurilor urbane – Parcurile Montsouris. democratica – Tendinte: • O noua configuratie a spatiului public in relatie cu spatiul privat • Noua arta urbana include realizarea de gradini si parcuri publice • Dezvoltarea interesului pentru o arta a gradinilor private.

TRASATURILE COMPOZITIONALE ALE GRADINII PEISAGERE:  REZUMAND ESENTIALUL. IN CARE ELEMENTELE NATURALE SI CELE CONSTRUITE SUNT IMBINATE IN PEISAJE CU CARACTER NATURAL  EXCLUDE SIMETRIA SI ECHIVALENTA. OC . INTERVENINDU-SE MODIFICARI DE DETALIU. C PANTE LINE. 30 . GROTE . IMPLANTAREA DE ROCI. CASCADE. CONCAVIZAREA PELUZELOR (VALONAMENTE) ETC. SUPRAINALTAREA COLINELOR.  PENTRU IMPRESIA DE NATURALETE. CREAREA DE O . DUPA MODELELE OFERITE DE NATURA VARIAT NATURA. SU CO O . UNITATEA REALIZANDU-SE PRIN EHILIBRAREA SI COMPENSAREA ELEMENTELOR COMPONENTE  IMPRESIA GENERALA ESTE ARANJAMENTUL PITORESC SAU NEREGULARITATEA CU ASPECT NATURAL. INTRODUCEREA ROCILOR IN COMPOZITIE. PENTRU REALIZAREA ARMONIEI FORMELOR TERENULUI SAU PENTRU CREAREA UNOR EFECTE PEISAGISTICE PITORESTI – ADANCIREA VAILOR. REUNIND ADESEA IN ACELASI TERITORIU ELEMENTE DE PEISAJ PE CARE NATURA LE REALIZEAZA DISPARAT  SOLUTIA DE AMENAJARE SE ADAPTEAZA CONFIGURATIEI NATURALE A TERENULUI: TERENULUI RELIEFUL ESTE IN LINII MARI RESPECTAT INTERVENINDU SE NUMAI CU RESPECTAT. PRIN CREAREA DE MASE DE ROCI. STILUL PEISAGER AL GRADINILOR SE CARACTERIZEAZA PRIN COMPOZITIA LIBERA. SE FACE IN TERENURI CU RELIEF VARIAT.

PAVILIOANE RUSTICE. ACESTEA SE INTEGREAZA PEISAJELOR CREATE. UNEORI RUINE. RUSTICE. ELE SUNT ARMONIZATE CU FORMELE RELIEFULUI SI CU VEGETATIA. ZIDURI. ELE URMEAZA FORMELE RELIEFULUI SI SUNT ASTFEL AMPLASATE INCAT NU SE SUPRAPUN CU LINIILE DE PERSPECTIVA ( SPRE DEOSEBIRE DE STILUL CLASIC. CONTURAND ARII LARGI. UNDE DESENUL ALEILOR SE IMPUNE PREGNANT IN CADRUL VIZUAL)  IN GRADINILE PEISAGERE CONSTRUCTIILE DECORATIVE SUNT FOLOSITE IN NUMAR MAI MIC SI INTOTDEAUNA IN ARMONIE CU PEISAJUL CREAT: PODURI. CHIOSCURI. COMPLETANDU-LE IMPRIMANDU LE TRASATURI: ROMANTICE.  VEGETATIA ARBORESCENTA ESTE ASTFEL ORDONATA INCAT CREAZA LINII DE VEDERE INTERESANTE CATRE DIFERITE ZONE ALE PARCULUI SI CATRE PEISAJUL EXTERIOR  ALEILE AU TRASEU LIBER. 31 . PALCURI. APELE NATURALE SAU CREATE ASEMENEA CELOR NATURALE – LACURI. CASCADE – OCUPA UN LOC IMPORTANT IN COMPOZITIE. . IMPREJURIMI CU CARACTER RUSTIC.  PLANTATIILE RESPECTA FORMELE NATURALE DE CRESTERE A VEGETATIEI SI GRUPARILE NATURALE: MASE CU CONTURUL NEREGULAT. CREATE FARA OSTENTATIE COMPLETANDU LE SI IMPRIMANDU-LE ANUMITE OSTENTATIE. SCARI. MICI TEMPLE SI UNELE MONUMENTE EVOCATOARE ALE GLORIEI TRECUTULUI ANTIC. RAURI. FANTANI. ECHILIBRAND COVOARELE INTINSE ALE PELUZELOR INIERBATE. PITORESTI. PARAIE. DESENAT IN LINII SINUOASE. EXEMPLARE SOLITAERE DE ARBORI SI DE ARBUSTI SUNT DISPUSE CU MULTA VARIETATE IN PLANURI SUCCESIVE.

mixt (eclectic) in arta gradinilor • reuneşte caracteristicile grădinilor rectangulare şi a celor t t i ti il ădi il t l i l peisagere • a apărut ca urmare a cerinţelor epocii fără a putea fi atribuit unui epocii. MONCEAU . a dus la îmbinarea celor două metode de compoziţie în cadrul aceluiaşi parc • iniţial aceste transformări n s a s dat într-o compo iţie unitară. la Paris: BAGATELLE. • transformarea peisageră a unor vechi amenajări clasice cărora nu li s-a putut schimba în totalitate caracterul.STILUL MODERN . creator anume. nu s-au sudat într o compoziţie nitară dar au trezit interesul pentru posibilităţile mai variate pe care le oferea o astfel de asociere • primele amenajări mixte s-au făcut în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Franţa.

peisageră liberă restul amsamblului . amenajare geometrică centrele de compoziţie Intrările  zonele situate în lungul unor axe principale de perspectivă unele inserţii importante de alei spaţiile din vecinătatea clădirilor se amenajează geometric manieră liberă. alcătuind un ansamblu unitar. numit şi stil compozit. se caracterizează prin:  rezolvarea unor zone ale parcului sau grădini în stil geometric şi a altora în stil natural cu tranziţii natural.Stilul mixt.CARACTERISTICI . armonioase între ele.

 între zonele cu rezolvări stilistice diferite nu există o diferenţiere netă în toate aspectele compoziţionale  îmbinând unele elemente comune amenajărilor peisagere  sectoarele tratate regulat se leagă firesc şi armonios de cele libere.  ordonarea compoziţie într-o manieă mai simplă. de o parte şi de alta a parterelor. . Astfel. grupuri şi exemplare izolate repartizate în mod echilibrat. dar nesimetric. ansamblurile de partere. decorate cu rabate de flori şi bazine geometrice pot fi încadrate de peluze în care vegetaţia arborescentă este dispusă liber: masive cu liziera neregulată.

 un parc mixt poate avea mai multă atractivitate. . mai ales în cazul suprafeţelor vaste. moduri iţi tili ti ă f ă d d i diferite de asociere a elementelor de construire a peisajului  unitatea compoziţiei se realizează prin : modalităţile de organizare spaţială  modelările de relief  aranjamentul plantaţiilor. prin:  varietatea scenelor de peisaj în care se p îmbina deopotrivă aspecte p j pot p p ale ordinii estetice geometrice( până la exprimarea caracterului arhitectural) şi aspecte pitoreşti sau romantice  succesiunea zonelor d t i l de tranziţie stilistică oferă.  stilul til l mixt permite o mai mare libertate a soluţiilor i t  el se adaptează mai bine cerinţelor de amenajare a parcurilor publice multifuncţionale  cuprinde numeroase dotări şi sistematizări secundare. de asemenea. cu o mare capacitate de primire a vizitatorilor vaste vizitatorilor.

tratarea geometrică este mai substanţială la scuaruri şi mai g g diminuată la parcuri( peste 20 ha) unde caracterul peisager poate ocupa până la 60-70% din totalul suprafeţei. În general. pentru tratarea geometrică care:  poate asigura monumentalitatea  pune mai mult în valoare construcţiile( ce ocupă cel mai adesea tocmai partea centrală a ansamblului) permite p o e transversale largi pe e profile a s e sa e a g necesare accesului la echipamentele pentru spectacole  manifestări sportive p  expoziţionale. nu a f t l ădi il b til l ti fost utilizat foarte mult în secolul XX .Caracteristica ce defineşte noul mod de amenajare a grădinii  optarea în zonele reprezentative şi în cele destinate marelui public.cu sute sau mii de vizitatori  platforme generoase în faţa clădirilor semnificative ale parcului sau în jurul unor obiective decorative majore ca lucrările de artă monumentală sau fântânile-spectacol. De ţi t t i faptul ă în D reţinut este şi f t l că î cazul grădinilor urbane. stilul geometric.

g p ţ .tratarea liberă : părăseste centrul major de interes al compoziţiei  organizarea circulaţiei  a spaţiilor funcţionale  natura este de tot mai puţin prelucrată sau chiar acuzată( prin sistematizarea verticală. dit ţi Preluând din cele două stiluri asociate într-o singură compoziţie. p p ţ p )  unde perspectivele lungi sunt evitate  unde construcţiile nu mai au amploare şi sunt reduse ca număr  unde se crează ambianţa adecvată pentru plimbarea solitară  evadarea din urban şi cotidian  contemplaţie  meditaţie. dispunerea suprafeţelor de apă) . elementele decorative dezvolta o gama variata de posibilităţi.

”naturalul” EXEMPLE 1. CIMBRONE GARDEN-ITALIA 7. 1 BAGATELLE GARDEN PARIS GARDEN-PARIS 2. Alton Towers Garden 6. PARC HAMBURG-WINTERHUDE 4. paleta cromatică a florilor atinge cota maximă (ocupând partere. VILLA EPHRUSSI – Coasta de Azur 8. bulingrine. p ş ş g  în partea de primire reprezentativă. “pitorescul”. se va urmări în schimb.Vegetalul  se supune şi el aceloraşi reguli. cu predilecţie. PARC MONCEAU-PARIS 3. succesiuni de terase)  arbuşti şi arbori sunt aleşi d ă ofertele decorative b ti i b i t l i după f t l d ti  posibilităţile de prelucrare a coroanei p p  se acuză perspective  se crează fundaluri (pentru construcţii sau sculptură)  se caută ritmuri si armonii in mineral/vegetal  în zonele destinate evadării din urban. THE OLD ZOO GARDEN-ANGLIA 10. Brodsworth Hall and Gardens 5. PECKOVER GARDEN-ANGLIA . 8 CARMEN DE LOS MARTIRES SPANIA MARTIRES-SPANIA 9.

Parcul VILLETTE. ptr a utiliza “plante netraditionale”. ptr a transforma ceva in altceva (ex: un paviment intr o fantana). Gradina InstitutuluiWhitehead. “ jardin de Tarot” -Niki de S “Le Saint-Phalle 5.PARC 1 PARC ANDRE CITROEN Allain Provost Gilles Clement CITROENProvost. GRADINI POSTMODERNE 1. 2.Cardasis Dean 7. Martha Schwartz 8.arh. “Durfee garden”. PARIS-Bernard Tschumi 4.pentru a amplasa “poezia de beton”. intr-o •transforma o idee intr-o compozitie structurala de factura postmoderna •Din punct de vedere geometric.Cardasis Dean 6. “A plastic garden”. Albert KAHN Garden-Paris 3. Gradina resedintei DICKENSON-arh. postmodernismul este asociat cu geometric deconstructivismul geometric. Martha Schwartz . •Gradina este utilizata pentru a experimenta cu noi materiale si noi geometrii p p g . atipice.•GRADINA POSTMODERNA incurajeaza pe proprietarii de gradini sa descompuna gandirea lor preconceputa si sa creeze in noi moduri / conceptuale. pentru a: “construi o camera de sticla”.

sarbatoarea Prunului Inflorit – “Cel care infrunta gheata” Februarie Cel gheata -Martie – luna florilor de piersic. aridă .Gradina Japoneza Folosind toate elemente din natură. pietriş • arbori şi arbuşti. Octombrie – crizanteme (emblema multor imparati japonezi). pietre rotunjite • nisip. august si septembrie– hibiscus. fie pentru reconstituirea unui peisaj complet la o scară redusă. arbuşti • florile erau folosite diferenţiat. noiembrie si decembrie – camelia si floarea de ceai -reguli compoziţionale si sensuri simbolice • munţi.sarbatoarea glicinelor Fuji (muntele Fujiiama / dupa numele celei mai vechi familii “camp de glicine”). gradina se supunea • astronomiei (inceputului anului corespundea cu trezirea la viata a gradinii) -Februarie . un pârâu cu cascadă • stânci colţuroase. Iunie – stanjeneii. iulie – lotusi. grădină aridă. coline • un lac cu insule. grădină de muşchi. Aprilie – sarbatoarea ciresului japonez -Mai. fie pentru crearea anumitor scene de peisaj: grădină montană.

10) • garduri • porţi interioare • în ultima secţiune este amplasat pavilionul tradiţional Tematica: . parcurge succesiv. secţiuni. constituit din insule cu munţi şi oceanul care le înconjoară.5.“Valurile marii” – nisip greblat Valurile marii . prin aranjamentul apelor şi rocilor. mai mici şi mai intime acestea sunt alcătuite din mai multe secţiuni pe care vizitatorul le intime.“Iarba de mlastina” – pietre plate si vegetatie acvatica .• Multe din grădinile japoneze.7. sugerează peisajul ţării. • Î grădinile mari erau prezente şi elemente construite: În • poduri • pavilioane •l t lanterne d piatră( după modelul corean) de i t ă( d ă d l l ) • ansambluri decorative din coloane de lemn •Anumite grădini erau concepute pentru ceremonialul ritual al ceaiului.“Gradina de rau” – pietre si cascade . Decorul mai sobru şi special constituit pentru a induce starea spirituală pregătitoare ceremoniei cuprinde: • plante sempervirescente • roci / pietre rituale (in grupuri de 3.

1.Gradina-schita So – alaturi de celelalte doua trepte de manifestare.proclama in spirit zen budist simplitatea ca norma estetica . gradina daimionilor (aristocrati feudali). Gradina Cha No Yu (gradina austera) . care se regasesc in toate artele japoneze: S Shin – stilul maret. gradina Kara San Sui . gradina Bon Chei.Forma superioara de realizare – Gradina Kara San Sui – Ryoaanji= suprafata dreptunghiulara acoperita cu nisip greblat. G – stilul intermediar. gradina ceremoniei l l i di l t l i di i i ceaiului. Gradina Shibumi (gradina bogat ornamentata)– propune lux si rafinamentul Tipuri de gradini specifice: gradina t Ti id di i ifi di templului. gradina miniaturala. gradina palatului. Gyo 2. gradinii iluzorii . cu un grup de 3 pietre ce se unesc sub forma de triunghi. cercul nu lipseste – este eul contemplatorului care prin meditatie se identifica cu gradina si devine un tot un microcosmos) – este tipul ideal al tot.

arbuşti de ceai.verde Preotul budist zen Soami – sec. etajate. ienuperi. mase de arbuşti supuse tunderii simbolizează formele valurilor mării sau peisaje colinare. fac parte din decorul vegetal tradiţional alături de numeroase specii de flori.tip exercitiu prin care se dobandea linistea. bambus. munte).argint. iubirea si intelegerea fata de oameni si lucruri) – compozitie care cuprindea trei zone: o zona de acces. o gradina. pana in pavilion era lent. combinate în variate compoziţii volumetrice. omul se detasa ca sa fie apt de a participa la ceremonial . azalee. azalee. un pavilion cu engawa Cha Se Ki unde se oficia ritualul ceaiunlui. prin engawa di l il i t la i . pe aleile cu pietre l pas. ovalizate. gradat.rosu. 15 – creatorul gradinii Kara San Sui (“Peisajul apei secate”) la Kyoto – apareau pavilioane destinate ceremoniei ceaiului (practica zen budista . cireşi japonezi.forme rotunjite. pini. camelii. sugerează elemente inerte ale peisajului (roci. p j Gradina pavilioanelor:aur. muşchi. drumul strabatut de la intrare. legaţi de cultul religios. echilibrul. buxus) . În Î aranjamentul spaţial al grădinilor s-au j t l ţi l l ădi il introdus arbuşti modelaţi prin tundere (camelii. prin gradina. ferigi.• • • • • În grădinile japoneze. vegetaţia era perfect integrată peisajului.

In cetati – formatiuni urbane feudale – gradinile ocupau suprafete mici si aveau in special caracter utilitar. .Mici gradini decorative se gaseau pe langa locuintele boierilor. TIPOLOGII: -Gradina monastica -Gradina palatelor/castelelor p -Gradini de conace/mosii .ISTORIA GRADINII IN ROMANIA -obiecte de cult si podoabe ce stau marturii ale culturii plantelor ornamentale pe teritoriul Romaniei inca din epoca dominatiei romane. -Gradul de dezvoltare al artei gradinilor rezulta si din modul lor complex de amenajare. mestesugarilor instariti si pe langa manastiri. din suprafata intinsa pe care o cuprindeau adeseori din diversitatea sortimentelor de adeseori. cu containere si ghivece la balcoane si ferestre ferestre. s-au s-au dezvoltat. a severitatii cu care erau pazite. . dar si estetic.sec al XVI lea gradinile s au inmultit si s au dezvoltat Scrierile vremii semnaleaza la XVI-lea. . -inca din 1552 sunt introduse “sanctiuni” pentru protectia spatiilor verzi in Transilvania. Acestea erau aranjate in forme dreptunghiulare. sau ale vechii civilizatii grecesti din coloniile d l M l iil de la Marea N Neagra. Alba Iulia o gradina amenajata in terase si decorata cu plante ornamentale. nobililor. plante folosite.

GRADINA BANULUI NICOLAE BRANCOVEANU. GRADINA BOIERULUI VACARESCU. GRADINA BLANDUZIEI (GAGEL. HERASCA. G GRADINA CU DUZI. TINERETULUI. GRADINA CU TEI PARCURI si GRADINI: CISMIGIU. CAROL. GIAFER). GRADINA ZUGRAVULUI. etc . GRADINA UNION. GRADINA UNIVERSITATII GRADINA UNIVERSALA. GRADINA MAVROCORDATILOR GRADINA MAVROGHENI GRADINA MAVROCORDATILOR. TITAN. VENUS TINERETULUI TITAN VENUS. GRADINA DOMNEASCA. GRADINA OTETELESEANU. GRADINA BARATIEI. GRADINA SPIREA. IOANID. MAVROGHENI.“GRADINI PIERDUTE” – MUNCIPIUL BUCURESTI GRADINA RASCA. C GRADINA LUI MATEI. GRADINA SUTU. GRADINA STAVRI. GRADINA CU CAI (GAEFER. GRADINA FRUNZARESTI. GRADINA RUDENILOR. HERASTRAU. EDISON).

Parc. Didactica si Pedagogica. 1978 III44TEMPUS Martin Jennifer L’art des Etats-Unis. 1967 L 2 Costescu. Deutsche Verlags-Anstalt. The Landscape We See. George. Parcuri si gradini in Romania. Vol II: Gradini si Ghetari. Champ Vallon. Berlin. L art Etats Unis Paris Mazenod. Carmazinu. Seyssel.BIBLIOGRAFIE – PEISAGISTICĂ . Paris. Site. Ernst Wasmuth Tubingen 1982 Wasmuth. Rosario. Meridiane. Stiintifica si Enciclopedica. Peisajul ca scop. villette. Scrieri despre arta. Paris. Jan. Cărti Biblioteca UAUIM III14TEMPUS Pigeat.1962 I 5486 Cacovschi. Peisaj natural. Citadelles & Mazenod 1992 Martin.Marguerite. E & FN Spon.14 Promenades dans Prague Begedis Editions Universitaires 1988 Coster 14 Prague. III13TEMPUS Nitschke. Buc. 1969 . Rica. Stiintifica si Enciclopedica. Relating Architecture to Landscape. II 3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera. Apropos de …8 – 1988/89. The Architectural Press Ltd. 1979 III 3204 The Edwardian Garden. Tehnica. Peter Joseph Lenne. Ed. NY. Tubingen. Gunter. Townscape. Das Gesamtwerk des Gartenarchitekten und Stadteplaners. Amelia. V. Buc. Ecole Politechnique de Lausanne. Bucuresti. 1991 I 2413 Charageat. Conrad. Carmazinu. Adrian. Gordon. Gartenkunst und Landschaftgestaltung in Japan. Un capitol de arta europeana. Jean Paul. Paris. Stuttgart. Arhitectura ca mijloc: O reacreditare a lemnului ( Licente ). Gerhard. dr. II 38 DBI Plumptre. McGraw – Hill Book Company. Ed.Presses Universitaires de France. 1988/89 I 9722 Birksted. Lausanne. Ed. 1988 II 2123 Simonds. Garrett.L’Art des jardins. 1989 I 1907 Cullen. 1958 I 9077 Coster. Meridiane. Begedis. 1987 I 8588 Aubry. peisaj uman.Wasergarten. Peisajul estetic vitalizant. Frederic. architectures. Ed. paysage et implantation. Tehnica. Berlin. 1993 ). Buc. 1990 I 27 DBI Rode Auguste. Peisajul estetic vitalizant. Ed. Buc I 5486.Editions Universitaires. 1987 I 9238 Preservation of the european arhitectural heritage (g p g (gardens of historic interes). Darmstadt. Benedikt Taschen Verlag Gmbh & Co KG. Buc. I 8321 Pavel.1999 Spon 1999 II 2484 Eckbo. 1989 III 3003 Vaisseau de pierres. John Ormsbee. Koln. Der Engliche Garten zu Worlitz. 1995 II 44 DBI Hinz. Londra. UAUIM. Buc.ville. 1994 II 39 DBI Wiese. Ed. 1978 I 8581 Assunto. Ed. Vol I : Filosofia gradinii si filosofia in gradina. Londra. Parcs et jardin contemporain. 1961 II 165 Marcus. V. Jennifer.Note de curs – conf dr arh Cerasella Craciun conf.Georg Olms Verlag. Arhitectura peisajului. Cacovschi. arh. Buc. Le jardin Japonais.

Mirton. Ed. Nori et Sandra . Ed. M. Pearson . Bucuresti . Henry. Buc. Dagmar. Carmazinu. Ed. Orasul vazut ca supermarket fata in fata cu arhitectura peisajului [Li l t k tf t i f t hit t i j l i [Licente]. 1983 CAR L 163 NIC . Henry. EDP. tectu a peisagera.Eckbo. Le Lecons du Jardin Zen.Istoria gradinilor si parcurilor. elements construits. New York : McGraw .Cacovschi.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Larcher. . Henry. Peisajul estetic vitalizant.Spatiile verzi in sistematizarea teritoriului si a localitatilor. Ed.. Nori et Sandra . 1958 Muja. Ailincai. Gardens of historic interest III 3724 Le Jardin II 2484 The Landscape We See II 3904 Spaţii verzi II 5472 Amenagement des espaces verts III 1923 Der grose Gartenkatalog II 5676 Grădina de locuit II 3635 Arboricultura ornamentală şi arhitectura peisageră ş p g I 5733 Espaces verts et urbanisme III 3003 Parc-Ville Villete II 3245 Sites et Sitologie III 1733 Handbook of urban landscape I 3306 Environmental design I 9597 Ecologie urbaine III 3724 Conran. Arhitectura peisagera. A. Vladimir. Sculptures in Landscape III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe II 5680 Borja. Timisoara. I Rotterdam : Elsevier Publishing Company. Sculptures in Landscape III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe II 5680 Borja...Ed. Henry. Elena .Ni l Vl di i C d d b Nicula.Floricultura. A. R. Bucuresti.Booth. Elena. 1984 Preda. Bucuresti : Editura Stiintifica si Enciclopedica. Sculptures with the landscape II 165 Parcuri şi grădini din România I 9722 Relating architecture to landscape I 9238 Preservation of the European Cultural heritage. Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain. Norman K. espace et illusion II 5678 How. Dan. espace et illusion CAR II 5094 BOO . Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain. Pavel. Terence . composition. Lavoisier.F. Le jardin – une surse inepuisable d'inspiration II 5677 Pope .. Cod de bare vs fi d i b O fir de iarba. Paris.F.Hill Carti editate in lb romana Iliescu.A. 2001 II 5472 .Arhitectura pe sage a. Bucuresti. Gardening with water H J iO h W lf G d i ith t I 3169 Jardin privees Modernes III 3723 Henry Moore. 1973 Selaru. B t ] Bucuresti : U i ti Universitatea de it t d Arhitectura si Urbanism " Ion Mincu ".2003 Marcus. 1998 Sonea. Bucuresti.. Amenagement des espaces verts urbains et du pazsage rural. 1998 escu.Bucuresti.Tec & Doc. Pearson . 1973 II 3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera. d Ce es. S. Le jardin – une surse inepuisable d'inspiration II 5677 Pope ..Arhitectura peisagera.L.Flori cultivate in gradina.The Landscape We See. Histoire. 003 Iliescu.N. Wolfgang.Parcuri si gradini din Romania. V. Dan. Basic elements of Landscape Architectural Design. 1978 CAR II 2484 ECK . James si Ochme.Arboricultura ornamentala. Selaru. Ed. Grand.. Didactica si Pedagogica.Ceres. Bucuresti. Terence .V.. Jean-Luc. III 3723 Moore. Ceres. Le Lecons du Jardin Zen. 1979 III 3724 Conran.Ceres. 2002 CAR I 5486 CAC . Ed. Buc. ed. Tehnica.M. Ceres.1979 Visoiu. Garrett. 1995 I 4224 Preda.Palade. III 3723 Moore.. Ceres..

BIANUALA DE ARHITECTURA Bucuresti. Arte. (FAR XXI). Nr. Articol: “GRADINI DISPARUTE”. 2009 Volume 66 (2).32-33). Editura Universitară "Ion Mincu". Rubrica „Bucuresti in Context European”. in Numarul Tematic: A-Ritmii si E-proportii. STRUCTURA SI CONFIGURATIE IN ORAS. 2009 Articol “BUCURESTIUL. Sectiunea Publicatii. Bucuresti. in numarul tematic Bucuresti – 550 ani. Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862). in Horticulture . RECIPIENT SI GENERATOR DE PEISAJE DESTRUCTURATE SI DESTRUCTURANTE”.Carti. Anul XV. Studii si cercetari stiintifice de arhitectura si urbanism. 2008 (lucrare selectionata de un juriu international la BAB . color). Cluj Napoca. Rubrica „Studiul de Caz. 2 / februarie 2009. Serie Noua. 2009. Arhitectura. nr.90-93). Bucuresti. IN ANALELE ARHITECTURII. g ). ELEMENT DE COEZIUNE AL VIEŢII COMUNITARE.19 iulie 2009 07 27 DESCOPERA BUCURESTI” http://www. ISSN 1844 766X.880-885. Cercetarea Gradinilor disparute din Muncipiul Bucuresti” (pag 82-84). Articol: ‘’REZONANTA. Articol: “MACROSCAPE”.2/februarie 2009.3/septembrie 2009. alb-negru). antropic şi cultural. ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257). in Horticulture . prezentata in expozitia organizata la Teatrul National Bucuresti. in Sectiunea „Bucuresti Metropola a Sec XXI”. ( O G S (366 pagini in Format A5. 2010.880 885. (pag. nr. (in curs de aparitie 2011) Carte – Libraria UAUIM – subsol sau Biblioteca uAUIM:’’METABOLISMUL URBAN...1/2009. Editura Universitara “ ) “Ion Mincu”. ianuarie – februarie 2008. 2009 Articol: „ORASUL DURABIL SI PEISAJUL”. in Sectiunea „Bucuresti Metropola a Sec XXI”. Arte. alaturi de prof. Bucuresti. Galeria ¾. in revista Forumul Academic Roman (FAR XXI). ISSN 1844 766X.. ARHITEXT. in numarul tematic Bucuresti – 550 ani.cerasellacraciun. FUNCTIE. Serie Noua. capitole din carti. format A5. (pag. pag. nr. Capitolul: “CONTURAREA UNUI MODEL DE ANALIZA SI diagnosticare de tip neconvenţional” (pag. postat pe http://www stopco2 ro . g j Sarbu si Gabriel Pascariu. MNAC.05/2008. INALTIME. in revista Forumului Academic Roman. ACCENT. Bucuresti. . Design. RAPOARTE.869-879. editie ingrijita de Catalin Ţ Ţ Ţ ( p g. Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862). Design.. 2009 ISSN 2067 – 4252 (Cod CNCSIS: 257) Articol “METHODES OF ANALYSIS. in Numarul Tematic: Mobilitate Virtuala ARHITEXT. Bucureşti. REPER SI RITM URBAN’’. 15 octombrie -15 noiembrie 2008) Carte – Libraria UAUIM : „ARTA IN SPATIUL PEISAGISTIC. Articol “DESCOPERA GRADINILE PIERDUTE DIN BUCURESTI”. in Analele Arhitecturii. . Ancu Dinca).Trecut si Prezent”. în lucrarea “PREOCUPĂRI RECENTE ÎN PLANIFICAREA SPAŢIALĂ. Studiu de Caz: Arta Murală şi Tehnica de Artă Graffiti/Stencil. in publicatia g .58). ISBN 978-973-1884-14-1(Cod C CS S S (C CNCSIS: 257). Editura Universitară “Ion Mincu”. DIAGNOSIS AND THERAPY IN THE HUMAN SETTLEMENTS’ LANDSCAPE”.TRANSFORMARE ŞI METAMORFOZĂ ÎN METABOLISMUL URBAN“..Bulletin of University of Agricultural Sciences and pag. pag.” (Editie coordonata). (125 pagini in Format A5. 2008 Articol: “MOBILITATEA . O ABORDARE NECONVENTIONALA A ORGANISMULUI URBAN’’. Veterinary Medicine. Editura Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”. Electronic ISSN 1843-5394. (pag. Arhitectura. (pag. SPRE CONFLUENTA TENDINŢELOR EUROPENE CU PRIORITĂŢI NAŢIONALE” (366 pag. nr. Electronic ISSN 1843-5394 Articol “UNCONVENTIONAL SOLUTIONS TO NEUTRALIZE THE EFFECT OF INFRASTRUCTURE ON THE HUMAN METABOLISM METABOLISM” (coautor. Bucuresti. din Revista Urbanismul. ISBN 978-973-1884-44-8. . Nr. 2009 Volume 66 (2). color)..3/septembrie 2009.Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine. 288-304).nr. „Proiectul GRADINI PIERDUTE. Peisajul . ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257). ( Argument. articole – CERASELLA CRACIUN – www. B l ) 978 973 1884 44 8 Bucureşti 2009 ti Articol: „PEISAJUL SI CRIZA ECOLOGICĂ A ORAŞULUI”.83-85).ro 19 2009-07-27 SANATATE SI PATOLOGIE URBANA” (pag 79-82).ro • • • • • • • • • • • • • • • • • Carte – Libraria UAUIM : “Culegere de documente legislative în domeniul peisajului natural. Anul XV.01-02. în amenajarea teritoriului şi în urbanism”. din Revista Urbanismul.stopco2. Cluj Napoca. ISBN 978-973-1884-83-7. 2008. . ISBN 978-973-1884-07-3 (Cod CNCSIS: 257). DISTANTA.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful