Dreptul femeii la vot

La sfâr itul secolului XIX, dou treimi din b rba ii adul i aveau dreptul de vot la alegerile parlamentare. Femeile, ca i pu c ria ii, pacien ii clinicilor de psihiatrie i cei mai s raci b rba ii nu aveau dreptul de vot. Prima femeie care a votat în alegeri parlamentare a fost Lily Maxwell din Manchester, în 1867. Dar, acesta nu a fost decât o sc pare legal , în nici un caz o evolu ie a gândirii. Din cauza faptului c doamna Maxwell era pl titoare de taxe a fost plasat în registrul electoral din gre eal , ceea ce a însemnat c î i putea exprima votul în Manchester. În timpul alegerilor generale, din anul urm tor, gre eala a fost îndreptat i votul femeilor a fost declarat ilegal. În 1880, parlamentul Insulei Man a devenit primul parlament care a sanc ionat votul femeilor cu câteva excep ii: v duvele i doamnele în vârst nec s torite i cu avere imobiliar puteau s - i manifeste dorin ele electorale prin vot i s participe la alegerile generale din 1881. În 1883, Noua Zeeland devine prima ar în care s-a admis f r restric ii votul femeilor, iar primul stat european a fost Finlanda în 1907. În anul 1903, Emeline Pankhurst i fiicele acesteia Christabel, Silvia i Adella au fondat în Manchester Consiliul Feminin Social i Politic (CFSP). Lozinca CFSP era ÄAc iune, nu cuvinte´. Familia Pankhurst împreun cu acele persoane care le-au sus inut, au fost ferm hot râ i s ob in cu orice pre dreptul de vot. Au dezvoltat noi strategii, organizându- i sus in torii întrun grup de presiune, mergând la mar uri de protest, chiar legându-se cu lan uri de gardurile cl dirilor publice pentru a- i populariza cauza. În 1918, dup o campanie lung i înver unat , femeilor cu vârste de peste 30 de ani li s-a dat dreptul la vot în Anglia. În 1920, fiecare femeie britanic cu vârsta de peste 21 de ani prime te dreptul la vot. În Statele Unite, sufragiul feminin a fost prev zut în mod serios pentru prima oar în Declara ia general cu privire la drepturile femeilor(1848), elaborat de c tre Elisabeth Cady Stanton, Lucretia Mott i altele. Mai târziu, în 1890, doua organiza ii, Asocia ia Na ional a Femeilor Sufragiste i Asocia ia Femeilor Americane Sufragiste, s-au unificat în Asocia ia Na ional American a Femeilor Sufragiste. Mi carea i-a concentrat toate eforturile asupra ob inerii dreptului de vot ca atare. Câteva state i regiuni (începând cu Wyoming în anul 1869) au garantat dreptul de vot femeilor în limitele hotarelor acestora. În anul 1913, când în 12 dintre aceste state deja existau legi cu privire la dreptul de vot al femeilor, Partidul Na ional al Femeilor, condus de c tre Allice Pol i Lucy Barns, a hot rât s aplice dreptul de vot al femeilor recent emancipate, luptând pentru adoptarea legii corespunz toare de c tre legisla ia de stat. În anul 1920, e asigurat dreptul de vot tuturor femeilor din SUA. Primul R zboi Mondial i urm rile acestuia au accelerat emanciparea femeilor în rile europene i nu numai. În timpul r zboiului, femeile au luat asupra lor rolul b rba ilor din cas i au demonstrat c nu sunt chiar atât de slabe i neajutorate De fapt, acestea i-au con tientizat poten ialul i au început s revendice drepturi echitabile i egale. În perioada anilor 1914-1939

femeile din 28 de ri au ob inut drepturi de vot egale cu ale b rba ilor, sau dreptul de vot la alegerile na ionale. Printre aceste ri au fost i Rusia Sovietic (1917), Canada (1918), Germania, Australia, Polonia i Cehoslovacia (1919), SUA i Ungaria (1920), Marea Britanie (1918 i 1920), Birma ± în prezent Mayanmar (1922), Ecuador (1929), Africa de Sud (1930), Brazilia, Uruguay i Thailanda (1932), Turcia i Cuba ( 1934) i Insulele Filipine (1937). În unele dintre aceste ri femeilor le-a fost conferit dreptul de vot pentru alegerile municipale sau alte alegeri locale, posibil pentru alegerile provinciale; i numai dup aceasta le-a fost conferit dreptul de vot la alegerile na ionale. Al Doilea R zboi Mondial, le-a adus dreptul de vot femeilor din alte ri ± Italia, România, Iugoslavia i China. Precum i celor din India, în anul 1949, i Pakistan, în anul 1956. Spre sfâr itul anilor 1960, femeile din peste o sut de ri au primit drept de vot, în timp ce în Elve ia femeile nu aveau dreptul de vot pe deplin asigurat pân în anul 1971, iar în Siria pân în anul 1973. Situa ia femeilor s-a ameliorat treptat datorit modific rilor constitu iilor na ionale i prin elaborarea unor declara ii i documente interna ionale. În multe ri au fost desfiin ate limit rile juridice, astfel încat femeile au c p tat acces la educa ie, la sistemul sanitar i au putut sa participe via a politic . Prima femeie parlamentar a fost aleas în Finlanda în 1907, iar prima femeie ministru a fost în 1917 Aleksandra Kollontai din Rusia, apoi, în 1924, ea devenind prima femeie ambasador. Ast zi, cele care lupt pentru drepturile femeilor încearc s vin în întâmpinarea întregii diversit i de necesit i feminine care rezult atât din multitudinea de tradi ii culturale cât i din diferitele realit i socio-economice i politice. Din pricina nivelului de dezvoltare diferit, femeile din rile industriale occidentale au ales s pun cu totul alte accente în lupta împotriva discrimin rii decât femeile din rile în curs de dezvoltare i din statele dictatoriale. Feministele din rile industriale occidentale i-au îndreptat la început aten ia asupra drepturilor politice i civile. Cele din rile în curs de dezvoltare i-au pus baza pe dobândirea de drepturi (economice) egale i a solidarit ii. În timp ce femeile occidentale de ast zi se intereseaz ast zi mai ales de modurile în care poate fi ob inut un consens între statutul de mam i cel de femeie activ cu o slujb i de desfiin area statutului preferen ial al b rba ilor în domeniul social i profesional, femeile din majoritatea celorlalte ri lupt înc pentru ob inerea dreptului la educa ie elementar , la participare la via a public i la protejare a vie ii i trupurilor lor. O misiune important a mi c rii feministe de ast zi este impunerea drepturilor femeii ca o component stabil a drepturilor universale ale omului i popoarelor. Drepturile femeii trebuie s se ridice deasupra tradi iilor religioase i culturale. Mai mult, trebuie s se aplice sanc iuni interna ionale împotriva statelor care nu respect drepturile femeii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful