1…ÎNMULŢIREA GENERATIVA A PLANTELOR LEMNOASE Particularităţile înmulţirii generative Inmulţirea generativa a plantelor lemnoase -din sămânţa.

Reproducerea sexuata - condiţionată de atingerea de către plante a etapei maturităţii (când suni capabile sa produca organe fructifere) Reproducerea generativa -avantajul faţa de multiplicarea vegetativa ca îmbogăţeşte continuu zestrea ereditara de la o generaţie la alta Reproducerea sexuata - calea cea mai uşoară şi sigură de înmulţire pentru majoritatea speciilor forestiere. La speciile cu periodicitate mare de fructificaţie şi longevitate biologică redusă a seminţelor (de exemplu speciile de cvercinee) dezvoltate şi aplicate tehnologiile neconvenţionale bazate pe multiplicarea vegetativa a speciilor respective. Pt producerea materialului de plantat prin multiplicare sexuata -tehnologii diferenţiate de lucru cu numeroase variante de aplicare: -tehnologia semănăturilor in câmp. -tehnologia solar-repicaj. -tehnologia producerii containerizate a materialului de plantat, cu numeroase variante de aplicare. Lucrarea prin care se încorporează în sol organele de înmulţire generativă (seminţele sau fructele) se numeşte semănat. -pregătirea patului germinativ -iniţierea germinarii seminţelor. In cazul tehnologiei semanaturilor in câmp: -patul germinativ- - stratul de pământ (gros de 5-10 cm) de la suprafaţa solului lucrat în care se asigură condiţii optime pentru semănat, încolţirca seminţelor, răsărirea şi creşterea plantulelor etc. -prin pregătirea patului germinativ - nivelarea terenului, restabilirea afanării normale a solului, conservarea apei în sol prin distrugerea capilarităţii la suprafata acestuia, combaterea buruienilor. Calitatea patului germinativ -grosimea acestuia, gradul de marunţire a solului şi prin lipsa buruienilor. Adâncimea optimă (grosimea patului germinativ) variază de la specie la specie şi este indicat să fie cu 1-2 cm mai mare decât adâncimea de încorporare a seminţelor în patul de germinaţie. Gradul de măruntire a solului trebuie să atingă un nivel la care bulgării cu dimensiuni de pană la 5 cm să nu reprezinte mai mult de 5-7%. Lipsa buruienilor la suprafaţa solului şi pe adâncimea patului germinativ -calitatea corespunzătoare pentru semănat, iar seminţele găsesc condiţii omogene de umiditate, temperatură şi aerisire, putându-se asigura o răsărire relativ uniformă a plantelor. In cazul tehnologiilor în care semănătura se execută în condiţii artificializate de mediu din spaţii adăpostite: -patul germinativ este realizat din componente, care singure sau combinate înlătură în bună parte numeroasele imperfecţiuni ale solului. -pentru scurtarea germinării seminţelor şi răsărirea uniformă a plantulelor -materialului seminologic este indicat să fie supus înainte de semanare unor tratamente de pregătire: obligatorii (stratificarea sau forţarea) sau facultative (umectarea, prerefrigerarea, stratificarea de scurtă durată, tratamente cu biostimulenţi fizici şi chimici etc.). -unele categorii de seminţe sau fructe sunt supuse operaţiilor de drajare sau preîncolţire. Drajarea - acoperirea seminţelor cu o peliculă, de regulă din material organic (clei de bentonită), pentru uniformizarea mărimii şi realizarea unor forme rotunjite, cu coeficient mare de friabilitate, care să permită mecanizarea operaţiei de semănat. Preîncollirea - la speciile la care în procesul de germinare-răsărire seminţele au tendinţa formării unei înrădăcinări pivotante profunde (speciile de cvercince), ciupindu-se vârful radiculei înainte de semănare. ______________________________________ 2…Instalarea culturilor de puieti pe cale generativă Metode de semănat partea I In pepiniere forestiere metodele de semănat diferă în fcţie de particularităţile tehnologiilor adoptate în scopul producerii materialului de plantat. In condiţii naturale de mediu semănătura poate fi executată: -la strat sau la tăria (în funcţie de denumirea unităţii de cultură), -prin imprăstiere sau în rânduri (după modul de distribuire a seminţelor la suprafaţa unităţii de cultură), -cu execuţie manuală sau mecanizata a operaţiei de semănat. Semanatul la strat- se aplică în câmpul de cultură când se cultiva specii forestiere mai delicate, ai căror puieţi reclamă o protecţie prin umbrire şi o execuţie a lucrărilor de îngrijire fara tasarea solului. -indicat în regiuni cu climate mai umede şi reci, unde straturile înălţate, asigurând drenajul natural al excesului de apă, înlesnesc aerisirea şi încălzirea mai bună a solului în profunzime. -stratul, cu lăţimea de cel mult 1,20 m, limitează mecanizarea procesului tehnologic de producţie. -indicat şi utilizat în pepinierele mici, volante, amplasate în regiunea de munte. Semanatul la tarla -înlesneşte mecanizarea maximă a lucrărilor de instalare şi îngrijire a culturilor. -preferat şi larg aplicat în pepinierele permanente, îndeosebi mijlocii şi mari, mai ales când se produc puieţi de foioase. _______________________________________

3…Instalarea culturilor de puieti pe cale generativă Metode de semănat parteaII Semănatul prin împrastiere:-seminţele sunt distribuite mai mult sau mai puţin uniform pe toată suprafaţa unităţii de cultură. -se foloseşte complet spaţiul de nutriţie şi producţia de puieţi la unitatea de suprafaţă este maximă. -seminţele sunt dispersate pe suprafaţa de cultură cu mâna sau cu ajutorul unor semănători speciale, acţionate manual. -seminţele semănate la suprafaţă sau până la 0,5 cm adâncime, se pot amesteca in prealabil cu nisip sau humus de litiera pentru a putea fi cat mai uniform distribuite. -după împrăştiere, suprafaţa de cultură se tasează uşor pentru a crea contactul necesar între sămânţa şi pământ. -când seminţele se îngroapă la o adâncime mai mare de 0.5 cm, impraştierea se face pe suprafaţa de cultură uşor tăvalugită în prealabil pentru nivelare, iar pentru acoperire se cerne un strat de humus de litieră, compost sau nisip, care nu permite formarea crustei. -semănăturile prin impraştiere - mai puţin indicate in câmpul de cultură al pepinierei deoarece prezintă numeroase dezavantaje: -nu permit întreţinerea raţională a solului şi nici folosirea mijloacelor mecanizate de lucru -buruienile pot fi înlăturate numai manual prin plivit, iar smulgerea lor deranjează puieţii, când solul este uscat. -la desimea mare a culturilor rezultate, afanarea solului e practic imposibilă. -numărul mare de puieţi ce poate fi obţinut la unitatea de suprafaţă nu e intotdeauna dublat de o calitate corespunzatoare a acestuia. In câmpul de cultură, metoda semănatului prin împrastiere ar putea fi adoptată cel mult pentru speciile mai puţin pretenţioase, cu creştere rapidă, ai căror puieţi devin apţi de plantat după un singur sezon de vegetaţie. _______________________________________ 4…Instalarea culturilor de puieti pe cale generativă Metode de semănat partea III Semănatul în rânduri: -presupune încorporarea seminţelor în şănţuleţe numite rigole, practicate în suprafaţa de cultură. -puieţii răsar în rânduri în aşa fel orânduite şi distanţate încât fac posibilă mecanizarea largă a lucrărilor de îngrijire a culturilor. Modul de dispunere spaţială a rândunlor sub raportul distanţelor dintre ele este redat prin schema de cultură. Distanţarea rândurilor - condiţionată de rapiditatea de creştere a puietilor speciilor cultivate, durata de cultura în pepinieră (vârsta puieţilor), fertilitatea solului şi de gradul de mecanizare a producţie. In câmpul de cultură al pepinierei, în cazul semănăturilor la strat, când întreţinerea solului se execută manual - schema rândurilor echidistante la intervale egale de 1520 cm la răşinoase şi 33 cm la speciile foioase. La tarla –randuri la distante egale de 30-40cm, sau grupate in benzi pentru a inlesni folosirea mijloacelor mecanizate la executarea lucrarilor. Distanta dintre randurile grupate poate fi de 1425cm, iar intervalul dintre benzi de 40 - 60 cm. Lungimea totală a rândurilor pe unitatea de suprafaţa (hectar): a) pentru schema rândurilor echidistante: L=10000/d b)pentru schema randurilor grupate: L=(10000*n)/d1+(n-1)*d2 în care: L-lungimea totală a rândurilor la ha [m]; d-intervalul intre rândurile echidistante [m], nnumarul rândurilor grupate; d1-distanta mare, dintre benzi [m], d2-distanţa mica, dintre rândurile unei benzi [m]. Semănăturile in rânduri grupate sunt cele mai indicate in cazul culturilor la tarla, deoarece permit mecanizarea larga a procesului de producţie. _______________________________________ 5…Instalarea culturilor de puieti pe cale generativă Metode de semănat partea IV Semănatul manual în rânduri presupune:marcarea şi săparea rigolelor, -semănarea propriu-zisă, -acoperirea seminţelor şi tasarea solului. Rigolele trebuie sa aibă aceeaşi adâncime şi acelaşi profil pe toata suprafaţa lor, având în secţiune forma triunghiulară sau dreptunghiulară, cu o deschidere la suprafaţă de 3 - 5 cm. Semănatul manual -cel mult pentru culturi instalate pe suprafeţe restrânse, la strat (în câmp sau solarii) şi pentru seminţe aripate, umectate sau preincolţite, care nu pot fi distribuite cu semănători mecanice. Semanatul mecanizat în rânduri prezintă avantajul că toate operaţiile specifice de încorporare a seminţelor în sol se execută concomitent. Folosirea maşinilor de semănat: -posibilitatea de a regla cantitatea de seminţe care se seamănă -asigură o economie de seminţe de 15-20%. -se asigura o distribuire uniformă a seminţelor si încorporarea in sol la o anumită adâncime reglabilă. Indiferent de particularităţile lor constructive, toate maşinile de semănat (semănătorile) au următoarele părţi componente principale: coşul de alimentare, aparatul distribuitor, tuburile de conducere a seminţelor şi brazdarele, care sapă rigolele. In spatiile adapostite semănarea se face pe paturi de germinaţie constituite din alte componente decât solul. Paturile germinative se amenajează în straturi dispuse în lungul spaţiului adăpostit, unde seminţele sunt distribuite cu mâna prin împrăştiere, putând fi obţinuţi la unitatea de suprafaţă (mp) între 1000- 2000 de puieţi apţi de repicat. Este recomandabil ca şi în spaţii cu mediu controlat să se adopte metoda semănării in rânduri echidistante: dispuse în paralel, transversal pe strat), distanţate la 3-5 cm, în funcţie de rapiditatea de creştere a plantulelor -puieţi aparţinând diverselor specii cultivate. Distribuirea in rânduri permite mecanizarea executării operaţiei de semănat prin utilizarea masinilor de semanat actionate manual. _______________________________________

6…Epoca şi adâncimea de semănat Partea I Epoca de semanat -intervalul de timp în care se pot executa semănăturile, prin încorporarea seminţelor în patul de germinaţie la adâncimea optima, care diferă de la specie la specie în funcţie de particularităţile morobiologice ale seminţelor. Pentru culturile din câmpul pepinierei se deosebesc două epoci principale de semănat • toamna şi primăvara şi una secundară -vara. Semanatul de toamnă -avantaje: -puieţii răsar primăvara următoare mai devreme şi uniform, beneficiază de un sezon de vegetaţie relativ mai lung şi, ca urmare, cresc viguros, realizând dimensiuni mai mari. -exclude păstrarea costisitoare a seminţelor unor specii peste iarnă (stejar, fag, castan, brad). Semănăturile de toamnă sunt f puţin indicate, datorita multiplelor dezavantaje: -Peste iarnă, seminţele pot fi consumate de rozătoare sau distruse de gerurile excesive. -Puieţii răsăriţi primăvara devreme sunt frecvent surprinşi şi vătămaţi de îngheţurile târzii. -Seminţele cu perioadă scurtă de germinare, semănate devreme în toamnele lungi şi călduroase ajung să încolţească şi chiar să răsară, sporind pericolul de vătămare prin îngheţ şi degerare. La semănăturile de toamnă se recurge uneori în cazul speciilor ale căror seminţe necesită stratificarea pentru semănatul de primăvară sau atunci când fructele se recoltează în pârgă. Semănatul de primăvară: este preferat pentru aproape toate speciile forestiere, datorită avantajelor multiple pe care le prezintă: -executate după topirea zăpezilor, în momentul când în sol se realizează mediul favorabil germinării, semănăturile de primăvară răsar întrun timp mai scurt, uniform, şi în procent mai mare. -puieţii beneficiază de umiditatea şi temperatura de primăvară şi din prima jumătate a verii, având la dispoziţie un sezon suficient de lung pentru creşterea lor normală şi lignificarca completă până la apariţia îngheţurilor timpurii. Primăvara, semănatul “la timp” sau “la momentul optim" - atunci când solul este suficient de zvântat dar reavăn, iar temperatura la adâncimea de încorporare a seminţelor este de 5 -7° C. Seminţele forestiere se seamănă în câmp cu 10 - 15 zile mai devreme fată de ultimul îngheţ de primăvara care se produce în jurul datei de 20 mai. ______________________________________ 7…Epoca şi adâncimea de semănat Partea II Semănatul de vara -foarte rar aplicat şi numai pentru un număr restrâns de specii forestiere. Se pot semăna la începutul verii seminţele de ulm, plop, salcie, care ajung la maturaţie şi se recoltează în această perioadă. Există posibilitatea semănări in iulie-august a unor seminţe cu perioadă lungă de germinare (sâmburoase), pentru a evita stratificarea. In solarii şi răsadniţei semănatul se realizează mult mai devreme decât în câmpul de cultură, primăvara timpuriu sau uneori chiar la sfârşitul iernii, prelungind astfel sensibil perioada de creştere a puieţilor. In sere climatizate semănatul poate fi efectuat în orice anotimp. Reuşita culturilor în câmp este în mare măsură condiţionată de adâncimea de incorporare a seminţelor în sol prin semănat. La stabilirea adâncimii de semănat trebuie să se ţină seama în primul rând de mărimea seminţei, respectiv de cantitatea substanţelor nutritive acumulate. Seminţele mari, cu un conţinut bogat de substanţe nutritive şi deci cu o putere de străbatere ridicată a plantulelor rezultate, se seamănă întotdeauna mai adânc în sol, nivel la care factorii ecopedologici (umiditate, temperatură, aer) se menţin mai multă vreme la valori favorabile procesului de germinarerăsărire. In cazul seminţelor mici semănate prea adânc, germenii nu pot străbate stratul de pământ care îi acoperă şi, ca urmare, nu răsar sau răsar în proporţie redusă şi cu multă întârziere. Există pentru fiecare specie o anumită adâncime de semanat care asigură plantelor cele mai bune condiţii de parcurgere a fazelor de creştere, de la încolţire până la răsărire. Seminţele foarte mici (de plop, salcie, anin, tuia etc.) se seamănă practic neîngropate sau, cel mult, acoperite cu un strat subţire (0,3 - 0,5 cm) de pământ sau nisip. La adâncime mică, de 1.0-l.5 cm se seamănă seminţele de molid, pin, larice şi altele cu o mărime aproximativ egală. Seminţele mari, ca cele de stejar, castan, nuc, se seamănă mai adânc, la 6-8 cm. La aceeaşi specie, adâncimea optimă de semănat se stabileşte ţinând seama în plus de condiţiile climatice, natura şi starea de pregătire a solului, epoca de semănat. Pentru culturile de puieţi din spaţii adăpostite, unde semănătura se face în condiţii ameliorate de mediu, adâncimea de încorporare a seminţelor în patul de germinare este semnificativ mai mică. La stabilirea adâncimii de semănat trebuie să se aibă în vedere că factorii ecopedologici care determină procesul de germinare-răsărire au valori diferite pe profilul de sol. _______________________________________

8…Desimea culturilor şi norma de semănat Rentabilitatea în exploatare a unei pepiniere se apreciază prin numărul de puieţi obţinuţi la unitatea de suprafaţă (mp, ha). Desimea - foarte importantă: -într-o cultură prea deasă se obţin puieţi cu sistemul radicelar slab dezvoltat, tulpini firave (înalte şi subţiri), frecvent atinse de etiolare. -într-o cultură prea rară, datorită relativei izolări de creştere şi dezvoltare, fiecare puiet realizează alungiri reduse în înălţime, puieţii având tendinţa de creştere laterală mai accentuată a ramurilor coroanei, iar calitatea materialului de plantat obţinut este nesatisfăcătoare. Puieţii speciilor forestiere cresc şi se dezvoltă armonios în măsura în care li se asigură desimea optimă în culturile instalate. Desimea optimă diferă în funcţie de specie, faza de creştere o puietilor, sortimentul de puieti dorit de conditiile staţionale generale şi particularităţile locale ale terenului unde, este amplasata pepiniera. Trebuie cunoscut pe specii spaţiului minim de nutritie necesar fiecărui puiet, în diferite faze de creştere şi în funcţie de condiţiile staţionnle existente. In practică, spaţiul de nutriţie se asimilează convenţional cu suprafaţa de nutriţie (suprafaţa ce revine unui puiet), iar desimea culturilor se exprima prin numărul de puieţi la metrul de rând, în cazul semănăturilor în rigole, sau la metrul pătrat, când semănatul s-a făcut prin împrăştiere. La stejar pedunculat, suprafaţa de nutriţie pentru un puiet este de 225 cm2 în stepă şi de 110 - 150 cm2 în zona forestieră, iar desimea optimă este de 15 - 20, respectiv 22 - 30 puieţi la metrul de rând. La gorun - suprafaţa de nutriţie de aproximativ 110 cm2 şi la o desime de 35 exemplare la metrul de rând. Salcâmul, deşi considerat mai puţin exigent - o suprafaţă de nutriţie de 145-225 cm2, la o desime de 15-23 puieţi la metrul de rând. Speciile răşinoase sunt în general mai puţin pretenţioase, ceea ce permite realizarea unor desimi mai mari. Molidul necesită o suprafaţa de nutriţie pentru un puiet de 20 cm2, iar pinul silvestru de numai 11 cm2, ambele specii crescând normal la o desime de 70 -80 exemplare la metrul de rând. Pentru cele mai multe specii răşinoase: 70-80 puieţi la m de rând iar la foioase: 20 - 30 puieţi la metrul de rând. Desimea optimă trebuie să fie asigurată de la instalarea culturii. Această condiţie se realizează prin stabilirea judicioasă a normei de semanat, care reprezintă cantitatea minimă de seminţe exprimată în grame sau număr de seminţe, ce se seamănă la metrul de rigolă sau metrul patrat, pentru a obţine la răsărire desimea optimă, corespunzătoare acestei faze de creştere. q=(M1000*n)/1000*1+[1+(100-V)/V] q- norma de semănat [g]; n-numărul optim de puieţi la răsărire [buc/mp sau m de rând]; M1000 - masa a 1000 seminţe [g]; V- valoarea culturală a sem [%], In cazul când se cunoaşte procentul capacităţii de răsărire în sol (R), norma de seminare se calculează si mai precis cu formula: q=(10*M1000*N)/P*R In spaţii adăpostite, este de aşteptat ca din fiecare sămânţa germinabilă să se obţină un puiet. In acest caz, poate fi respectată strict norma de semănat rezultată din calcul. In câmpul de cultură al pepinierei, dat fiind caracterul fluctuant al factorilor determinanţi în procesul de germinarc-răsărire, apare frecvent necesară folosirea unor cantităţi sporite de seminţe faţă de cele rezultate din calcul. ______________________________________ 9…Producerea puieţilor în recipiente ParteaI în ultimele decenii, utilizarea puieţilor cu rădăcini protejate în lucrarile de împăduriri a cunoscut o amploare deosebita pe plan mondial, îndeosebi in emisfera nordică. In pepinierele forestiere din Scandinavia şi Am de Nord, peste 60% din producţia de puieţi o reprezintă puieţii cu rădăcini protejate. Asemenea puieti se obţin din seminţe sau butaşi în diverse tipuri de recipiente (containere - de unde provine şi denumirea de puteţi containerizati), putându-se planta împreună cu acestea sau numai cu balul de material care îmbracă sistemul radicelar (după extragerea din recipiente, înainte de plantare). Utilizarea puieţilor cu rădăcini protejate în lucrările de împăduriri prezintă numeroase avantaje în comparaţie cu puieţii cu rădăcini nude: -se evită vătămările mecanice şi fiziologice de care suferă în mod obişnuit puieţii cu rădăcini nude în timpul procesului de transplantare. -puieţii cu rădăcini protejate se prind uşor după plantare şi cresc într-un ritm mult mai susţinut decât puieţii cu rădăcini nude, putând fi plantaţi mai devreme şi într-un interval mai lung de timp decât aceştia -sporeşte gradul de reuşită a plantaţiilor executate în staţiuni cu condiţii de vegetaţie grele (staţiuni extreme), fiind deseori singura soluţie pentru instalarea vegetaţiei forestiere în asemenea situaţii. -uniformitatea dimensiunilor şi formei balului de material (sau recipientelor) în care se află sistemul radicelar al puieţilor uşurează manipularea şi transportul puieţilor şi permite mecanizarea parţială sau integrală a procesului de plantare. Tipurile de recipiente (containere) şi tehnologiile de cultură s-au diversificat şi au evoluat considerabil iar gradul de mecanizare şi automatizare a diverselor faze ale procesului de producere a puieţilor cu rădăcini protejate a crescut continuu, ajungându-se în prezent la procese de producţie complet mecanizate sau automatizate. Costurile de producţie ale puieţilor cu rădăcini protejate sunt mai ridcate decât în cazul puieţilor cu rădăcini nude. Datorită posibilităţii mecanizării operaţiei de plantare, costurilor mai mici asociate lucrărilor de îngrijire şi atingerea într-un timp mai scurt a reuşitei definitive în culturile instalate în multe situaţii producerea puieţilor cu rădăcini protejate este justificată. Procedee pentru producerea puieţilor cu rădăcini protejate se diferentiaza în primul rând după tipul de recipient folosit si mediul nutritiv utilizat. _______________________________________

10…Producerea puieţilor în recipiente ParteaII Clasificarea recipientelor după modalitatea de plantare, recipientele se împart în: -recipiente care se plantează odata cu puietul si -recipiente recuperabile in care pitielii se extrag înainte de plantare. Recipientele care se plantează odată cu puietul se grupează la rândul lor în două categorii: -1)recipiente care fac corp comun cu mediul în care se dezvoltă rădăcinile puieţilor (materiale biodegradabile cum ar fi turba presata, fibra de lemn etc.) -de exemplu, recipientele Jiffy - 2) recipiente biodegradabile sau expandabile care se umplu cu mediul în care se dezvoltă rădăcinile puietilor - construite din diverse materiale plastice sau hârtie specială. Semănarea se face în mediul cu care se umplu aceste recipiente iar după plantare, recipientele fie se desfac (crapă) sub presiunea exercitată de rădicmile puietului (de exemplu, recipientele Ontario sau Walter) fie se descompun în sol (de exemplu, recipientele Paperpot). Recipientele recuperabile din care puiefii se extrag înainte de plantare sunt cele mai răspândite în practica curentă a producerii puieţilor cu rădăcini protejate. Din punct de vedere constructiv se împart în următoarele categorii: -(1) recipiente individuale:- pot fi aşezate separat (de exemplu, ghivece din plastic sau lut ars) sau pe cadre care permit manipularea simultană a mai multor recipiente -(2) recipiente bloc, cu număr difent de unităţi (cavităţi) individualizate prin pereţi; - sunt construite din plastic rigid, având mai multe unităţi (celule, cavităţi) de formă tronconică sau trunchi de piramidă (pentru a putea extrage uşor puieţii cu balul de material în care se găsesc rădăcinile) care formează împreună un bloc de formă paralelipipedică. Pentru a stimula formarea unui sistem radicelar corespunzător şi a se evita spiralarea rădăcinilor, fiecare cavitate prezintă nervuri longitudinale (de exemplu, recipientele Hiko) sau fante laterale (de exemplu, recipientele Plant system 80). - (3) recipiente tip "copertă": -sunt alcătuite din folii de plastic profilat prin turnare care prin suprapunere (în mod asemănător închiderii coperţilor unei cărţi) formează un set de cavităţi (celule) individuale de forma unui trunchi de piramidă. Mai multe asemenea seturi sunt aşezate într-un cadru de plastic dur, care permite manipularea uşoară a mai multor recipiente (de exemplu, recipientele S/L Rootrainer) -(4) recipiente sub forma unor tăvi sau cutii (în care sunt cultivaţi mai mulţi puieti) -sunt construite din diverse materiale (în general plastic) şi permit creşterea în acelaşi recipient a mai multor puieţi (de exemplu, recipientele Vapo), care ulterior se extrag cu un bal de formă paralelipipedică. -(5) minirecipiente:-sunt de dim mici, fiind construite din materiale plastice şi având diverse forme (tronconice sau trunchi de piramidă). După semănare, puieţii sunt ţinuţi in aceste minirecipiente o perioadă scurtă de timp (de obicei câteva luni) după care sunt transplantaţi cu balul de pământ în recipiente mai mari sau in câmpul pepinierei. _______________________________________ 11..Producerea puieţilor în recipiente ParteaIII Caracteristicile recipientelor: din punct de verede constructiv: -caract care influenţează creşterea si dezvoltarea puietilor in pepiniera -caracteristici care influenteaza manipularea şi transportul puieţilor. Mărimea recipientelor: in cazul puieţilor de talie mici, volumul recipientelor variază intre 40 şi 500 cm3 (putând atinge însă volume mult mai mari în cazul puicţilor de talie mare). Diametrul (sau latura bazei) în partea superioara a recipientelor vaziaza de obicei intre 2-14 cm iar înălţimea de la 5 la 30-40 cm. Forma: în secţiune orizontală recipientele pot fi circulare, pătrate, dreptunchiulare, hexagonale etc. în cazul recipientelor din care puieţii se extrag înainte de plantare, este foarte important ca diametrul (latura) să scadă treptat din partea superioară spre cea inferioară (obţinându-se astfel forme tronconicc sau trunchiuri de piramidă). Spatierea recipientelor (distanţa dintre acestea şi modul de aşezare) variază cu specia şi vârsta puieţilor. Deşi, în general se remarcă o creştere a calităţii puieţilor odată cu mărirea distanţei dintre recipiente, la spaţierea acestora trebuie avute în vedere şi considerente de ordin economic. Forma pereţilor interiori ai recipientelor: prevederea unor nervuri longitudinale (cca 2 mm înălţime) pe pereţii interiori ai recipientelor care să oprească spiralarea (forţând rădăcinile să crească în jos) sau prin realizarea de fante longitudinale, astfel că rădăcinile în contact cu aerul îşi opresc creşterea laterala. Pentru umplerea recipientelor se folosesc diverse materiale. Iniţial, aceste materiale îndeplineau atât rolul de suport fizic cât si cel de mediu nutritiv pentru rădăcinile puieţilor (diverse amestecuri în combinatii variate de turbă, nisip, humus, compost, mrarniţă, vermiculit). In ultimii ani, odată cu mecanizarea lucrărilor şi administrarea substanţelor nutritive prin sistemul de irigare, materialele pentru umplerea recipientelor servesc doar ca suport fizic pentru rădăcinile puieţilor (pe lunga un suport fizic, acestea trebuie să asigure condiţii optime de umiditate şi aeraţie rădăcinilor puieţilor, cele mai folosite materiale fiind turba slab acidă şi amestecurile de turbă cu vermiculit sau nisip). Principalele faze de lucru ale procesului de producţie a puieţilor cu rădăcini protejate sunt: -umplerea recipientelor cu materialul fizic (sau nutritiv), -semănarea seminţelor, aşezarea recipientelor în spaţii adăpostite (de obicei cu mediu controlat), -lucrări de îngrijire a puieţilor (administrarea de substanţe nutritive, irigare, combaterea buruienilor), -fortificarea puieţilor (de obicei, prin scoaterea puieţilor din spaţiile adăpostite în câmpul pepinierei) şi -scosul puieţilor din recipiente (în cazul recipientelor refolosibile, scosul puieţilor se poate face în pepinieră; pentru transport fiind ambalaţi în baxuri de carton, sau direct în terenul de împădurit). La majoritatea procedeelor pentru producerea puieţilor cu rădăcini protejate tehnologiile de lucru cu succesiunea în execuţie a fazelor menţionate sunt mecanizate sau chiar automatizate.

motiv pentru care lujerul butaşului se obţine prin smulgere de pe ramura purtătoare.Pentru perioada de înrădăcinare butaşii de vară. Ca şi la butaşii lignificaţi. Dintre factorii de mediu în timpul înrădăcinării importanţă deosebita prezintă apa sau relaţiile cu apa. Prin multiplicarea vegetativă rezultă indivizi genetic identici cu planta donor (mamă. Baza lujerilor se detaşează de ramura purtătoare cu o bucată de lemn.nelignificaţi prezintă avantajul că poate fi extinsa practic la toate speciile foioase şi răsinoase. datorită uniformităţii excesive. prin umectare turba îşi măreşte volumul. Recipientele sunt reutilizabile. fapt care duce la scumpirea materialului de plantat. independente. fund integral mecanizat (procedeul a fost conceput iniţial în Japonia pentru sectorul legumicol). Dacă în primele faze de înrădăcinare şi creştere porţiunea de tulpină rămâne nedetaşată de planta mamă.In condiţii de ceaţă artificială. fară însă a se depăşi nişte limite admisibile de umiditatea în substratul de butăşire pentru evitarea putrezirii bazei butaşului încorporat în patul amenajat pentru înrădăcinare. mai ales dacă se folosesc substanţe stimulatoare pentru iniţierea inradacininarii. La sfârşitul ciclului de producţie. Secţiunea de la baza butasului se execută cu 2-3 cm sub punctul de inserţie a mugurelul axilar.Baza butaşilor se introduce pe adâncimea dc 2-3cm la foioase şi până la 5cm^la răşinoase. platanul etc. iar după semănare. altoire şi marcotaj) şi culturi de tesuturi si celule in vitro (metode ale ingineriei genetice) _______________________________________ Consideratii generale Butăşirca este modalitatea cea mai răspândită de multiplicare vegetativă a speciilor forestiere. secţiunea superioară se aplică deasupra unui mugure axilar. sub forma unor pastile cilindrice (îmbrăcate într-o plasă de tifon care rezistă la degradare 6-12 luni) cu diametrul de circa 2 cm. Artificial. După semănare şi aşezarea în spaţii adăpostite. când este cazul. S-a constatat că. De aceea. partea aeriana a butaşilor se acoperă cu o peliculă de apă care are efect benefic adiţional. la altele mai grea sau practic imposibilă. cu atât conţinutul in substanţe nutritive de rezervă este mai bogat şi butasii se înrădăcinează mai viguros.Distanţa de sădire a butaşilor este de 410cm pe rând si intre rânduri. Modalităţile de butăşire se diferenţiază în raport cu natura morfo-anatomică a organului din care se prelevează butaşii. Numărul celulelor dintr-un bloc variază de la 6 la 135 (cu volume cuprinse între 1300 si 13 cm3). perpendicular pe ax. în grosime de 3-4cm . creşterea tulpinii. activitatea de restituţie începe întotdeauna cu formarea rădăcinilor. Procesul de restituţie la butaşii de tulpină sau de rădăcina este supus fenomenului de polaritate. _______________________________________ 14…Butasirea Partea I 15…Butasirea Partea II 16…Butasirea Partea III 17…Butasirea Partea IV . de regulă. De aceea. Aceste recipiente se aşează în tăvi. pl lemnoase se regen vegetativ din muguri preventivi (donninzi) sau adventivi. Referitor la calitatea luminii. prin umectare îşi măresc volumul (asigurandu-se un spaţiu corespunzător dezvoltării rădăcinilor puieţilor). In timpul iernii. Celulele sunt grupate în blocuri de 40-1400 exemplare (în fcţie de mărime). Se folosesc butaşi cu grosimi de min 5 mm pt butasiri in spaţii adăpostite şi de minimum 10 mm pt culturi in camp. pres utiliz unor recipiente din turbă presată şi uscată. clonele de plopi euramericani regenerate repetat prin butăşire pierd vigoarea de creştere. La răşinoase butaşii se confecţionează numai din vârful lujerilor.1. astfel încât se obţin 96 de puieţi cu bal de material (turbă) de formă paralelipipedică (5x5x8 cm). tehnologia înmulţirii cu butaşi de tulpină nelignificaţi (de vara). cele mai multe rădăcini pornesc din aşa-numitele rudimente radicelare (începuturi sau primordii de rădăcini). Indivizii obţinuţi pe cale vegetativă dintrun ortet se numesc rameţi. întotdeauna într-un sol bine mobilizat si afanat pe adâncimea de cel puţin 40 cm.Prin utilizarea de instalaţii perfecţionate de udare se asigură în permanenţă o umiditate relativă a atmosferei în spaţii protejate 95-100%. care. capacitatea de butăşire este determinată de factori endogeni şi exogen: în procesul de formare a rădăcinilor adventive şi a lăstarilor la butaşi un rol foarte important îl are balanţa hormonala existenţi in planta donor sau chiar in partea din care se confecţionează butaşul în momentul prelevării. aceasta poartă denumirea de marcota. Prin folosirea materialului de plantat multiplicat de la aceeaşi clonă se ajunge la culturi forestiere care. In mod natural. aceştia putând fi de tulpină. iar după semănarea seminţelor (1-2 seminţe în fiecare celulă) recipientele se aşează pe tăvi în spaţii adăpostite. specie. în general. ulterior. ajungând la circa 5 cm în diametru şi până la 10 cm în înălţime.0. Picea pungens var. se degradeaza. din care va porni lăstarul. folosind această categorie de butaşi se multiplică uşor pe scară de producţie direct in câmpul de cultură al pepinierei. Butaşul reprezintă o porţiune oarecare de tulpină. Butaşii de rădăcină se folosesc mai rar şi numai pentru speciile lemnoase care drajoneaza uşor (tei plop alb. Este esenţial pentru înrădăcinare ca butaşii să-şi păstreze turgescenţa. cu puţin timp înainte de plantare. pentru a se asigura materiale cu însuşiri biologice superioare şi cu identitate genetică cunoscută se înfiinţează culturi specializate pentru butaşi (culturi de plante mamă). In raport cu starea fiziologică a părţilor de plantă din care se confecţionează. Pentru butăşiri in câmp se folosesc butaşi lignificaţi cu lungimea 20-30 cm in raport cu textura şi gradul de afănare a solului. pentru a reduce cat mai mult suprafta de calusare. sunt mult mai expuse la atacuri de dăunători decât culturile obţinute din material heterozigot provenit din seminţe. care se formează pe lujeri cu puţin timp înainte de lignificarea lor. La răşinoase. plopii euramericani şi indigeni (cu excepţia plopului tremurător). In general. Extragerea puieţilor din recipiente se poate face fie în pepiniera (mecanizat). cu scopul de a păstra mugurele terminal. potrivit căruia planta. regenerând astfel o noua planta. din care. Se înregistrează diferente in ceea ce priveşte capacitatea de înrădăcinare a butaşilor confecţionaţi din diferite părţi ale lujerului. se sădesc în sere sau răsadniţe. unde pretenţiile lor faţă de factorii ecologici pot fi mai uşor asigurate.Auxinele influenţeaza formarea rădăcinilor. Când butaşii se înrădăcinează in condiţii deosebit de favorabile (în sere sau răsadniţe) lungimea lor poate fi mult mai mica 5-12 cm. Recipientele Paperpot sunt confecţionate din hârtie specială. butaşul cuprinde în întregime remura (lujerul) de vârf. beta-indolilbutilic. fapt ce ii conferă acestuia capacitatea ca din el sa refacă intregul organism. în care se sădesc butaşii. In soluri foarte bine afânate se poate recurge la plantarea butaşilor prin infigerea lor directă în pământ.. butaşii de vară trebuie să aiba(5. aproape fară excepţie. Ea poate fi aplicată în orice etapă de dezvoltare a plantei mamă. Substratul de înrădăcinare influenţează nu numai procentul de butaşi înrădăcinaţi. cu perspective tot mai largi de utilizare. de rădăcină şi chiar de frunze. Speciile care elaboreaza in mod natural suficienta auxina oferă butaşi cu capacitate ridicată de înrădăcinare. pe lângă optimizarea umidităţii relative a atmosferei. asexuată. Prin plantare butaşii se ingroapă complet in pământ cu 1-2 cm sub nivelul solului. respectiv drajoni.Frunzele din partea superioară a butaşului se păstrează pentru a completa. Butaşii de tulpină lignificaţi se confecţionează din părţile mijlocii şi de bază ale lujerilor sau lăstarilor în vârstă de un an recoltaţi de la plante-mamă tinere stadial şi cu însuşiri fenotipice superioare. alternând cu temperaturi nocturne de aproximativ 15° C. In pepinierele mecanizate se recurge frecvent la scheme de cultură în rânduri grupate. in silvicultura.4 . care să evite zdrelirea sau strivirea ţesuturilor. distanţa de plantare este redusa. la temperatura de 4-5° C. pentru a cupnnde în întregime zona de aglomerare a rudimentelor radicelare. speciile de arbori şi arbuşti pot fi înmulţite vegetativ prin butaşi. capacitatea de înrădăcinare descrescnd spre vârful lujerilor. In acest caz. Distribuţia lor inegală se remarcă şi pe lungimea internodurilor. se formează rădăcini adventive. de preferinţa nu mult timp înainte de butaşire. Practic. din care se separă treptat elemente de conducere. lujerii pot fi recoltaţi când ei sunt încă destul de elastici şi la îndoire nu se rup. Inrădăcinarea are loc cu atât mai uşor cu cat exemplarul mamă sau organul vegetativ din care se recoltează butasul este mai tanar calendaristic şi stadial. cununiţă. Indiferent insa de modul in care are loc. asemănător unor faguri. Ele se umplu cu turbă. liliac. la baza intenodului. poate fi naturală sau provocată. fără să formeze rădăcini La speciile foioase. De exemplu. indiferent de organul vegetativ din care provin. distanţa între rânduri este de 25. _______________________________________ 13…ÎNMULŢIREA VEGETATIVA A PLANTELOR LEMNOASE Particularităţile înmulţirii vegetative La plantele superioare sistemul vegetativ de reproducere se bazează pe independenţa fiziologica a fiecărui organ sau fracţiuni de organ vegetativ. în strat de 6-8 cm grosime.Inmulţirea vegetativa. se recomandă păstrarea lujerilor iar confecţionarea butaşilor din ei să se facă primăvara. Secţionarea butaşilor lignificaţi se face la ambele capete. La înfiinţarea plantajelor de clone pentru producţia de seminţe ameliorate se recurge mai frecvent la inmultirea vegetativa prin altoire -majoritatea formelor decorative ale speciilor lemnoase nu pot fi transmise descendenţilor decât prin restituţie. pentru butăşirea în câmp se folosesc maşini speciale de plantat butaşi. fie la locul de plantare. butaşii. formează rădăcini la capătul inferior din punct de vedere morfologic şi tulpini la capătul opus. iar dimensiunile cele mai uzuale ale blocurilor sunt cuprinse intre 355x238x140 mm şi 348x211x49 mm. In pepinierele in care lucrările sunt mecanizate. La speciile repede crescătoare (plopi euramericam) distanţa duitre rânduri este de 1. legaţi în mănunchiuri. La început apare ca un ţesut parenchimatic.Producerea puieţilor în recipiente ParteaIV Procedeul Paperpot utilizat pentru prima dată în pepinierele forestiere din Finlanda. Recipientele Hiko sunt confecţionate din plastic dur. lujerii pot fi recoltaţi numai după ce ţesuturile lor sunt suficient dezvoltate. _______________________________________ Butasirea cu butasi de tulpina nelignificati Inmulţirea vegetativă din butaşi de vară. condiţiile de vegetaţie şi tehnica de butăşire aplicata. La această categorie de butaşi rădăcinile pornesc şi se formează din calus dar mai ales din rudimente radicelare. căderea frunzelor si a fructelor si activitatea celulelor cambiale.Butaşii se confecţionează în a doua jumatate a verii din lujeri crescuţi în sezonul respectiv aflaţi spre mijlocul fenofazei a treia de creştere vegetativă (încetinirea şi încetarea alungirii lujerului). nediferenţiat. In ultima vreme. ca in cazul înmulţirii generative. gros de circa 20 cm în care se execută butăşirea. glauca şi Abies concolor pierd culoarea caracteristică a acelor prin înmulţirea din sămânţă. puieţii rezultaţi repicânduse in câmpul de cultură al pepinierei. Deasupra se asterne nisip de textură mijlocie. Plantarea butaşilor in câmp se execută toamna sau primăvara. în condiţii favorabile. butaşii pot fi: -lignificafi sau de iarna (recoltaţi în repausul vegetativ al plantei). iar totalitatea lor alcătuieşte o colna. Căluşul reprezintă un ţesut nou ce se formează pe seama substanţelor de rezervă pentru cicatrizarea secţiunilor. unde fertilizarea se asigură prin stropiri fine cu îngrăşăminte chimice solubililizate. la secţionarea butaşilor se folosesc unelte tăietoare foarte bine ascuţite. descendenţele regenerate vegetativ moştenesc mai fidel însuşirile individuale ale arborilor de la care provin.Pentru reuşita înrădăcinării butaşilor verzi. se pare că radiaţiile de la sfârşitul spectrului (portocaliu-roşu) favorizează înrădăcinarea butaşilor mai mult decât zona albastră . in care ventilarea şi controlul umidilăţii şi temperaturii se realizeaza automat în incinta de butasire. Procedeul Jiffy. astfel ca lungimea lui variază în limite largi. -la baza înmulţirii vegetative stă şi capacitatea de transmitere a însuşirilor morfologice şi a caracterelor stadiale pe care le are planta mamă. varsta şi stadialitatea plantei mamă sau a organului vegetativ de la care provin. sălcioară şi alte specii arborescente). Caract calitative princip ale butaşilor lignificaţi sunt lungimea şi grosimea. Avantajele multiplicării vegetative: -regenerarea vegetativă nu este legată de formarea unor organe speciale de reproducere. în condiţii favorabile de umiditate. unde căluşul se dezvolta viguros şi formează mai mulţi muguri adventivi . Secţionarea butaşului la bază printr-o tăietură netedă reduce capacitatea de formare a căluşului şi a rădăcinilor. înmulţirea vegetativă nu poate fi aplicată cu uşurinţă deocamdată decât la puţine specii destinate lucrărilor obişnuite de împădurire. deficitul substanţelor nutritive. presupune utilizarea unor recipiente sub forma unor tăvi de plastic de dimensiuni 60x40x8 cm în care se amplasează un strat de turbă uscată şi presată (cu înălţimea de circa l cm) în care sunt amplasate sub o formă regulată 96 de orificii (la distanţe de 5x5 cm) pentru semănarea seminţelor. La noi. se păstrează în beciuri sau depozite speciale.20 cm. durata de viaţă a acestora fiind de 10-20 de ani. procesul fiind mecanizat. fiind utilizat în prezent în foarte multe ţări. Butaşii rezultaţi din lujerii recoltaţi prea devreme putrezesc în condiţii de umiditate şi căldură. de numai 5-6 cm . un cambiu propriu şi muguri de creştere. conceput în Finlanda. Cele mai multe şi mai active rudimente radicelare sunt concentrate spre baza lujerilor. Procedeul Hiko a fost conceput în Suedia. Extragerea puieţilor cu balul (calupul) de turbă se face prin tăierea stratului de turbă pe două direcţii perpendiculare (respectiv paralele cu laturile tăvii de plastic). sălciile (cu excepţia celei căpreşti). într-un mediu de înrădăcinare special amenajat.4m si între butaşi pe rând de 0. Inmulţirea vegetativă aplicată pe scară de producţie prezintă unele neajunsuri. obţinute pe cale naturală sau ca rezultat al unor mutaţii provocate artificial.7 m. iar reproducerea generativă este dificilă. -nelignificati sau de vară (recoltaţi în plin sezon de vegetaţie). Distanţa de plantare a butaşilor in câmp depinde de mărimea puieţilor de obţinut si de mijloacele folosite la întreţinerea solului. La unele specii lemnoase forestiere înrădăcinarea butaşilor de tulpină lignificaţi este uşoară. Biostimulatori cei mai activi in procesul de înrădăcinare a butaşilor sunt acizii beta-indolili acetic. iar pentru a reduce suprafaţa de transpiraţie se taie jumătate din limbul lor. moderat viguros. Materialul din care se confecţionează butaşii trebuie să aibă identitate cunoscută şi să fie liber de viroze şi recomandabil. La fel.La majoritatea speciilor înrădăcinarea butaşilor se realizează uşor şi rapid la temperaturi diurne cuprinse intre 21-27º C. care în partea superioară prezintă un mic orificiu în care se amplasează sămanta.0 . aceasta se realizează "întotdeauna fara reducere cromozomială. tratarea artificială a butaşilor cu biostimulalori naturali sau sintetici inlesneste imnultirea prin butaşire a plantelor lemnoase.6 cm lungime şi 3-4 muguri axilari. cunoscuta si sub denumirea de restitutie. combinarea mai multor materiale dă rezultate mai bune decât substratul de butăşire alcătuit dintr-un singur material. La cele mai multe specii lemnoase înrădăcinarea butaşilor nu este posibilă decât în spaţii adăpostite. Acestea sunt umplute cu turbă umectaţi iar semănarea seminţelor se face mecanizat (1-2 seminţe/celulă).Lumina (intensitatea şi calitatea ei. In răsadniţe sau în cutii plasate în sere. ca şi fotoperioada) este un factor important ca sursă de energie pentru fotosinleză. Ca urmare. pri asimilaţie clorofiliană. unde se ţin până cănd capătă dimensiunile necesare plantării. Butaşii reprezintă fragmente de organe vegetative detaşate de pe planta mamă. butaşii lignificaţi se confecţionează cu călcâi sau cârlig. în spaţiile adăpostite unde se instalează culturile trebuie asigurate condiţii speciale de mediu. Butaşii mai lungi pot fi aşezaţi oblic şi este foarte important să se asigure contactul strâns intre pământ şi toată suprafaţa butaşului. fără să fi ajuns la lignificare. in partea superioară a internodului. în totalitatea ei cât şi fragmente din ea. In practica producerii materialului de plantat pentru împăduriri se aplică la scara de producţie tehnologia multiplicării din butaşi de tulpină lignificati (de iarna) şi. inhibarea mugurilor laterali. care separată de planta mamă şi pusă în condiţii favorabile se înrădăcinează si dezvoltă un nou organism.Pentru butaşii de răşinoase. puietul se plantează împreună cu recipientul de hârtie care.25 cm grosime. rădacină şi chiar frunză.Pentru confecţionarea butaşilor de vară. mediul de înrădăcinar se pregăteşte la bază dintrun amestec de turbă şi pământ de ţelină în proporţie de2:1. obişnuit in poziţia verticală. dacă procedeul nu provoacă zdrelirea cojii şi ruperea mugurilor. Inradacinarea butaşilor este condiţională in egala măsură de vârsta si stadialitatea plantelor mama sau a organelor vegetative de la care provin. formaţi pe tulpini sau rădăcini. prin reducerea temperaturii acestora şi implicit a pierderilor de apă prin transpiraţie. din care iau naştere lăstari. caracterele ornamentale ale speciilor de biota se perpetuează uşor prin butaşire. astfel că sub raport genetic înmulţirea vegetativă este o multiplicare asigurată prin mitoză. regenerând astfel plante noi.12.40 cm şi între butaşi pe rând de 10 .In spaţii adăpostite se urmăreşte numai înrădăcinarea butaşilor nelignificaţi. Butaşii lignificaţi confecţionaţi din partea bazală a lujerilor au procente mai mari de prindere. Lujerii folosiţi la confecţionarea butaşilor se recoltează toamna după căderea frunzelor sau primăvara până la intrarea in vegetaţie. dar şi calitatea sistemului de înrădăcinare format. Secţiunea de la capătul inferior se execută oblic pentru a spori suprafaţa de formare a căluşului.La aceşti butaşi activitatea de restitutie începe prin formarea căluşului în care se dezvoltă mugurii adventivi. La unele specii arbustive. în schimb. Până la plantare şi mai ales în timpul iernii. Plantarea butaşilor se execută manual cu plantatorul sau la şanţ. Mai aglomerate se găsesc în regiunea mugurilor axilari. Când butaşul de tulpină se grefeaza pe o altă plantă şi concreste cu ţesuturile gazdei se numeşte altoi. Cu cât valorile acestor dimensiuni sunt mai mari. Creşterea şi formarea rădăcinilor la asemenea butaşi are loc pe seama substanţelor nutritive de rezervă pe care le conţin. metoda reproducerii vegetative este frecvent aplicată pentru păstrarea unor caractere valoroase ale arborilor sau pentru înmulţirea unor exemplare cu însuşiri deosebite. perioada optimă de recoltare este scurtă. fiind constituite din mai multe celule tronconice (pereţii interiori fiind prevăzuţi cu nervuri longitudinale pentru evitarea spiralării rădăcinilor) unite într-un bloc de formă paralelipipedică. La speciile ai căror butaşi lignificaţi se înrădăcinează uşor. indiferent de specie. ajungând până la 15-20 cm. In general.Butaşii de foioase se sădesc obişnuit într-un strat gros de 10-15cm alcătuit din nisip curat sau amestecai în proporţie egală cu turba. prin altoire. citochininele. cea inferioară.Rezultatele cele mai bune în procesul de înrădăcinare se obţin în spaţii adăpostite echipate cu instalaţii de producere a cetii artificiale. Citochininele sunt implicate in cersterea si diferentierea celulelor iar giberelinele stimuleaza cu deosebire alungirea tulpinelor. peste care se pune praf din cărbune de lemn. pe un suport alcătuit din litieră de foioase se aşterne un strat de pământ vegetal amestecat cu nisip în proporţii de 2:1. temp şi aerisire formează rădăcini şi tulpini proprii. cap de clonă sau ortet). conceput recent tot în Finlanda. In toate cazurile. materialul biologic de reproducere reprezentat din butaşi. care se aşează pe un suport de pământ nutriliv de 15 . indispensabil pentru cresterea tulpinii. îngropaţi in nisip umed. Cu toate aceste multiple avantaje. se multiplică numai pe cale vegetativă. secţiunea se executa cu 1-2cm deasupra unui mugure axilar. -la înmulţirea vegetativa se recurge şi in cazul unor specii care nu produc seminţe (plopi euramericani) sau fructifica rar.pt a obţine butaşi cu călcâi. La capatul superior al butaşului. care rezistă la degradare in mediu umed pună la 9 luni şi au forma unor celule hexagonale (2-15 cin în diametru şi 5-13 cm înălţime) care sunt lipite între ele cu un clei solubil în apa. Procedeul Vapo. Iniţierea înrădăcinării este stimulată de diferite clase de stimulatori şi regulatori de creştere precum auxinele. marcote şi altoaie. De aceea. _______________________________________ Butasirea cu butaşi de tulpină lignificati La butaşii lignificaţi. Intensitatea cu care se manifestă capacitatea de înrădăcinare a butaşilor depinde de natura lor. Multiplicarea pe cale vegetativă a speciilor lemnoase se poate realiza printr-o gamă foarte largă de metode care pot fi însă grupate în două mari categorii: metode convenţionale (butăşire. singurii generatori de rădăcini.

In verderea instalarii culturilor se recurge la pregatirea solului cat mai buna prin care se urmareste eliminarea buruienilor. Marcotajul prin aplecare se poate executa in trei variante: simplu. să se afle un mugure axilar. Oxigenul este necesar pentru producerea ţesuturilor de calus. In cazul puietilor utilizati in plantaje de clone si cei ornamentali se formeaza exemplare cu trunchi scurt si coroana de diferite forme. uşor curbată la partea superioară. inghetul si dezghetul determina desosarea puietilor. când coaja portaloiului se dezlipeşte uşor. cu diametrul de cel mult 8-15 mm şi numai atunci când ambii parteneri au aceeaşi grosime. întrucât permite să se obţină. bacterii. despicătură. alcătuind materialul apt de plantat. Pt unele specii arbustive decorative (liliac. la speciile forestiere este frecvent fenomenul de respingere a grefei ca urmare a incompatibilităţii între parteneri. ______________________________________ 22…Repicajul Partea I Imp. in mod analog se execută tăietura şi la baza butaşului altoi. cu ajutorul unui brazadar. Taierile in vas se recomanda la cvercinee si la foioase precum Pam si Ci. Altoirea in ochi crescând se execută după ce seva a început să circule. Epoca de executare a repicajului este dupa intrarea in repausul vegetativ(toamna) si inainte de intrare in vegetatie(primavara). ramurile de pe care se desprind mugurii se recoltează în ziua altoirii. cu asigurarea continuităţii ţesuturilor cu aceeaşi structură anatomo-morfologică. călin. indiferent de condiţiile de mediu din timpul altoirii. Schema de repicat reglementeaza distantele dintre puiti pe rand si dist dintre randuri. In vederea introducerii ochiului sub coaja portaltoiului. cum ar fi: larice japonez pe larice european. Butaşii de rădăcina mai scurţi pot fi incorporaţi în sol la adâncimea de 5-6 cm. Uneori. Cu cat unghiul de insertie al ramurii pe tulpina este mai mic cu atat cresterea este mai intensa. cea transversală de 5-10 mm şi cea longitudinală de 3-4 cm. Până toamna. Altoiul. se face o tăietură piezişă de 4-5 ori mai lungă decât grosimea altoiului. Altoirea prin apropiere laterală (alipire) presupune alipirea a două ramuri sau două tulpini de puieţi după ce. iar pentru a evita pătrunderea apei şi aerului la suprafeţele de contact tăieturile se ung cu mastic. La semanat se urmareste ca desimea sa fie optima in toate fazele de crestere. După epoca in care se execută. ramurile sunt forţate să formeze rădăcini şi tulpini pe toată lungimea îngropată şi nu numai la bază ca în cazul marcotajului prin musuroire. Efectuarea operaţiei de altoit într-un timp scurt. uşor de aplicat. Daunatori abiotici: temperatura. In vederea altoirii. Palamida poate sa produca intr-un sezon de vegetatie un numar mare de seminte de ordinul zecilor de milioane. in scopul concreşterii lor şi formarii unui singur organism. in prealabil. Altoirea în despicătură partea I se execută cu puţin înainte de pornirea vegetaţiei. La puietii destinati impaduririi nu se aplica taieri de formare a tulpinii. Este o metodă puţin folosită în silvicultură. si celor din plantatiile de clone. pentru a forma rădăcini şi tulpini. Are avantajul ca suprafata rănilor deschise e mai mica. Se introduce apoi pana altoiului in lăcaşul facut sub coaja porlaltoiului. Altoirea cu ramură detasata are numeroase procedee şi variante de aplicare (copulaţie. si sub un unghi de 45º. cresc luxuriant. rezultate slabe s-au obţinut la foioase la cvercinee. iar cu ocazia detaşării lor de planta-mamă se vopsesc capetele dinspre tulpină. In acest mod se obţine materialul de plantat necesar înfiinţării plantajelor de clone şi se conservă o serie de caractere specifice plantelor lemnoase decorative. şi ca urmare. dar si cu rezultate mai slabe. Desimea culturilor optima la rasarirea plantulelor datorita cesterii puietilor spatiul de nutritie devine insuficient si ca urmare ar trebui sa se recurga la rarire. pe tulpina portaitoiului la 8-10 cm deasupra coletului se execută o incizie longitudinală. Marcotajul prin musuroire presupune cultivarea plantelor mamă în secţii speciale ale pepinierelor (marcotiere) la distanţe convenabile şi receparea lor când au dezvoltarea necesară.dar si cei obt din butasi nelignificati in spatii adapostite unde sa asigurat inradacinarea. In timpul verii. pt realizarea de coroane elagat-rarite trebuie sa se intervina cu lucrari care sa tina seama de legile de crestere a speciei. Rezultate bune s-au obţinut de asemenea prin altoiri de Pinus cembra pe P. Pentru altoire se folosesc muguri de pe ramuri crescute in anul precedent. De aceea pentru reglarea cresterii se practica tutorarea acestor ramuri. In cazul plantajului de clone este de dorit ca dimensiunile sa fie reduse. Seceta solului poate aparea si atunci cand apa e suficienta dar s-a administarat cant mari de ingrasaminte minerale. Pentru altoirea speciilor lemnoase. se muşuroiesc treptat până la înălţimea de 20-30 cm. Când altoiul şi portaltoiul sunt stadial maturi nu exişta urmări care să modifice ereditatea. In cazul unor terenuri in care exista pericolul stagnarii maselor de aer rece la inaltimi reduse deasupra solului este recomandabil ca inaltimea sa se mareasca la 1. Reinstalarea are loc pe seama vegetatiei erbacee. cu scopul formării căluşului şi a mugurilor adventivi.insa in practica nu se recurge la aceasta. Butaşii se confecţionează toamna târziu. Particularitatea metodet consta in faptul că la formarea noului organism participa doi parteneri.se pierde intreaga cultura. dar cu deosebire a ţesuturilor cambiale (generatoare) ale altoiului cu portaltoiul. In cazul altoirilor de tipul heterogrefa (parteneri aparţinând unor specii sau chiar genuri diferite). De asemenea. butasii introducându-se vertical în stratul de nisip. La capătul portaltoiului retezat se executa longitudinal o scobitură triedrica de 2-5 cm lungime. globuloase sau piramidale. folosindu-se muguri formaţi in cursul aceleiaşi veri. oculaţia poate fi de primăvară sau in ochi crescând şi de vară sau în ochi dormind. portaltoiul la locul de grefare a altoiului trebuind să fie de 8-12 mm grosime. Baza butaşului-altoi capătă prin tăieturi forma piramidal-triunghiulară de marime potrivita. realizarea secţiunilor necesare (pe altoi şi portaltoi) netede şi printr-o singură manevră a briceagului de altoit cu lamă bine ascuţită conferă şanse ridicate de concreştere. In toate sistemele şi procedeele de altoire folosite este deosebit de important ca ţesuturile identice din altoi şi portaltoi să se apropie cât mai strâns posibil. care diferă de precedenta prin aceea că. se foloseşte în cazul unor portaltoi mai vârstnici uniţi si cu grosimea mult mai mare decât a altoiului. Marcotajul clasic presupune îngroparea parţială sau totală în sol la adâncimea de 15-18 cm a ramurilor (marcotelor) unei plante mamă. chiar dacă nu există incompatibilitate între parteneri. ciuperci. pe porţiunea acoperită cu pământ se formeaza rădăcini adventive. obligatoriu la lucrarile de baza. De aceea. Tulpinile rezultate se individualizează cu fragmente din marcota înrădăcinată şi alcătuiesc materialul de plantat. ca şi conservarea forrmelor pletoase. in silvicultura. fasonate la bază sub formă de pană. procedeul de altoire in ochi crescând poate fi aplicat cu succes la specii forestiere repede crescătoare (plop. pe partea opusă tăieturii. Retezarea se face manula utilizand o cazma cu lama dreapta. pt a regla unghiul de insertie. Aşa este cazul transmiterii la descendenţi a culorii argintii a acelor de Abies concolor şi Picea pungens var. Ofilirea poate avea loc ca urmare a seectei atmosferice. La locul ales pentru altoire se practică o tăietură lungă de 4-5 cm prin care se desprinde coaja de liber şi spre baza un strat de lemn. Temperaturile f ridicate din sez de vegetatiei determina arsura la colet a puietilor. paltin. _____________________________________ Bazele biologice ale multiplicării prin altoire Dintre metodele de multiplicare vegetativa. folosite pe scara largă in arhitectura spaţiilor verzi. viguroase pt a rezista mai bine pe solurile inundabile din lunci. Aceste lucrari se aplica puietilor ornamentali. In spatiile adapostite se altoieste exemplarul cu altoia datorita. Capătul retezat al portaltoiului se despică în sens diametral pe ax pe o adâncime de 4-5 cm. Altoirea în ochi dormind se executa frecvent în luna august. fag. muşuroiul se înlătură şi marcotele înrădăcinate se taie de la nivelul cioatei. după încetarea creşterii (care la rădăcină durează mai mult decât la tulpină) sau primăvara cât mai devreme posibil. Portaltoiul se scurtează printr-o tăietură oblică la nivelul şi în partea opusă unui mugure. >> Altoirea cu mugure detaşat (in ochi) este procedeul care foloseşte drept altoi un mugure (ochi) detaşat de ramura purtătoare cu o placă de coajă şi puţin lemn. Marcotajul prin aplecare este folosit la speciile arbustive ornamentale care au rămuri lungi si flexibile. in seră sau teren deschis. lăstarii. salcâm). In toate sistemele de altoire concresterea partenerilor este cu atât mai uşoară cu cât partenerii utilizaţi sunt mai apropiaţi sub raport sistematic. pe măsură ce cresc. Buruienile instalate consuma apa. care după îmbinare permite nu numai o suprapunere perfectă a zonelor generatoare ci si o stabilitate mai bună a butaşului >>Altoirea în despicătură este un procedeu simplu. cu grosimi de 1-2 cm. Pentru oculaţie. de pe fiecare ramură. de la 4 la 32° C. Marcotajul simplu presupune îngroparea ramurii pe treimea mijlocie din lungimea ei. provocând lastarirea plantei-mamâ prin recepare.Butăsirea cu butaşi de rădăcina Această metodă de înmulţire vegetativă se bazează pe capacitatea radacinilor. Taierile in vas constau in: ramurile de ord I dupa ce au atins o lungime considerabila li se reteaza varful pana la 1/3 din lungime. apoi dupa ce aceste ramuri de ord 2 au crescut se poate aplica din nou o retezare a varfului. Tehnica de altoire este extrem de importantă în realizarea sudurii "mire altoi şi portaltoi. >>Altoirea in fanta laterala este procedeul frecvent aplicat la răşinoase cultivate in câmp. Executarea repicajului In vederea executarii repicajului unitatea de cultura este supusa la lucrari de pregatire a solului. pe suprafaţa secţiunilor oblice se execută în plus o limbă (la altoi) si un lăcaş (la portaltoi). horticultura şi nu in ultimul rând. De multe ori in cazul semanaturilor in camp datorita desimii mari a culturilor multi puieti nu intrunesc cond impuse de stas pt a fi apti de plantat. Totodată. pentru a forma un pinten pe care se va sprijini capătul inferior al altoiului. Este bine ca tăietura longitudinală să treacă puţin deasupra celei transversale. In faza tineretii aalungirea sustinuta se realizeaza in treimea superioara atat a tulpinii cat si a ramurilor. subst nutritive daca nu sunt combatute. din care lăstarii pornesc abia în primăvara anului următor. aplicând tehnica folosit la butasii lignificati. portaltoiul in vârstă de 2-3 ani trebuie să aibă diametrul de 6-8 mm. Reuşita altoirii este influenţată de numeroşi factori de ordin biologic şi tehnic. altoirea este un mijloc de înmulţire şi in acelaşi timp. in practica se recurge la repicajul cu plantatorul si repicajul la sant. in timpul deplasarii agregatului. pt evitarea formarii pivotului f dezvoltat se recomanda ca retezarea lui sa se faca inafara sezonului de vegetatie. sub formă de butaş cu 2-3 muguri. In cazul in care se repica puieti de talie mica nu ests bine sa se faca toamna. altoiul se detaşează de planta mamă printr-o tăietură practicată sub punctul de sudură. Actiunile nefavorabile se inreg la puietii de 1cm. in cazul executiei mecanizate pt intretinerea solului se adopta scheme de benzi 5-6randuri in benzi . In cazul tehnologiei solarrepicaj se adopta de 20-25cm. se leagă strâns cu rafie şi se unge cu mastic atât in locul altoirii cât şi capetele altoiului şi portalioiului. Frecvent se recomanda ca in timpul ciclului de productie sa se aplice taieri la nivelul radacinii obtinand astefl un sist radicelar bogat cu volum redus. confecţionat la răşinoase din vârful ramurii. lăsând afară circa l cm din capatul superior. Aceasta crusta trebuie inlaturata prin lucrari specifice. astfel puietii se scot usor din sol fara sa se vateme. Desfundarea este de dorit sa fie adanca. Daunatori biotici: buruieni. Seceta solului apare cand provizia apei din sol e apropiata de coef de ofilire. care exista in imediata vecinatate a pepinierei.iar dupa prindere se transplanteza in campul deschis. se leagă cu bumbac parafinat sau rafie şi se unge cu mastic. crescând in schimb rata de deshidratare a celulelor. In această despicătură se introduc de o parte şi de alta două altoaie-butasi. La foioase altoirile se execută in câmp în condiţii naturale de mediu. Pentru a stimula formarea rădăcinilor. pentru a şti care este partea lor morfologic superioară. Temp ridicate din timpul variii insotite de lipsa de precipitatii duce la seceta cand evaporatia apei e mai mare decat capacitatea de absorbtie din sol a puietilor. La marcotajul prin aplecare. _______________________________________ 20…Altoirea ParteaIII Metode de altoire si tehnica de execuţie Altoirea în despicătură partea 2-a >>Altoirea in triangulatie e procedeul potrivit pt portaltoii mai groşi. Altoirea constă in operatia de imbibare (grefare) artificială a unei fracţiuni detaşate de pe planta-mamă cu o alta planta care poseda rădăcini.20-1. la ambii parteneri s-a înlăturat scoarţa si un strat de lemn pe porţiunea de sudură. Aceştia pot fi asiguraţi în număr mare. care conduce la apartitia ramiicatiei. situate aproape de suprafaţa solului. când seva circulă şi permite dezlipirea cojii. Acest procedeu de altoire poate fi aplicat primăvara înainte sau după pornirea vegetaţiei. lăstarii porniţi din muguri altoiţi nu ajung până toamna să se lignifice suficient. de care trebuie si se ţină seama cănd butaşii se plantează în poziţie verticala sau oblică. Mecanizarea nu se face pana langa tulpinile puietilor ci se lasa o banda de protectie de 5cm intr-o parte si-n alta de tulpina. modificând baza ereditară. Pe partea opusă mugurelui de la bază. Ingheturile tarzii si timpurii produc de asemenea paguba in randul puietilor. sunt aduse prin aplecare în poziţie orizontală. fiziologic unitar. înrădăcinarea marcotelor poate fi stimulată prin vătămarea mecanică a ramurilor înainte de îngropare. După căderea frunzelor. _______________________________________ 24…Ingrijirea culturilor din pepiniere Part I Daunatorii culturilor din pepiniere culturile din pepiniere sunt expuse la actiuni favorabile dar si nefavorabile a factorilor de mediu. Dacă provin de la indivizi diferiti dar de la aceeaşi specie operaţia se numeşte homogrefa iar dacă aparţin la specii sau genuri diferite este o heterogrefa. Necesita repicaj puietii de rasinoase obtinuti in solarii. Se plantează in poziţie verticala sau oblică. Temp optima din spatiile adapostite trebuie sa fie de 21-27ºC iar cea nocturna sa alterneze. Este recomandabila repicarea de primavara. Restituţia la butaşii de rădăcina se obţine totdeauna mai uşor in răsadnite. pentru a se încadra perfect in scobitura portaltoiului. care se pierd prin multiplicare generativa. In primul sezon de vegetatie dupa repicare se inregistreaza cresteri foarte reduse. In cazul rasinoaselor atat pt puietii de talie mica cat si pt cei de talie semimijlocie se recomanda ca toaletarea radacinilor sa se faca tot toamna. Marcotajul chinezesc este mult mai eficient decât celelalte procedee de marcotaj prin aplecare. se fasonează la bază sub formă de pană simplă care se suprapune peste tăietura făcută pe portaltoi. La rasinoase se realizeaza in mod natural coroane elagat-rarite. La cvercinee. se leagă şi se unge cu mastic (ceară de altoit). In cazul coroanelor se urmareste ca la rasinoase dist intre verticile sa fie de 30-50cm. marcotajul merită să fie aplicat deoarece prezintă avantajul că oferă. pe seama gunoiului de grajd. Prin urmare. pentru a uşura dezlipirea cojii şi introducerea ochiului. Este esenţial în concreşterca partenerilor ca polaritatea altoiului să coincidă cu cea a port altoiului. aparţinând speciilor care drajonează uşor. se numeşte altoi sau epibiot. Acest sistem de înmulţire se deosebeşte de marcotajul prin musuroire prin aceea că ramurile in loc să rămână în poziţia iniţială. >>Altoirea laterala in placaj e indicată la specii ruşinoase. între ei apar influenţe reciproce şi in acest caz componentul mai puternic va imprima caracterele sale celui mai slab. care contine seminte de buruieni nedistruse. coroana sa inceapa de la 80-90 cm fata de sol. în poziţie orizontala. in cazul semenaturilor de toamna. Nu se recomandă când portaltoiul depăşeşte in grosime 7-8 cm. triangulaţie. Lucrari de formare a tulpinii. reduce cantitatea de lumina. în silvicultură. Partenerul stadial bătrân va influenţa baza ereditară a partenerului tânăr. si cand puietii sunt in stare de plantula. In cazul cvercineelor este recomandabil ca semanarea sa se faca cu ghinda preincoltita la care se reteaza varful radicelului. Cioatele se acoperă cu pământ pentru a înlesni lăstărirea. Se face repicaj si la puietii ornamentali folositi in spatii verzi. în general.Butaşii au lungimi de 5-10 cm şi se confecţionează din rădăcini secundare. altoirea cu lujeri detaşaţi şi altoirea cu mugure detaşat. Pe linia tăieturii. In spatele brazdarului exista un tavalug care preseaza pamantul langa radacina. până în toamna primului an. Vârful rămas afară se palisează de un tutore. crusta solului. După îmbinare. deoarece nu asigură producţii mari de puieţi şi nu permite mecanizarea lucrărilor. Executia repicajului se poate face si mecanizat cu masina de repicat care realizeaza santuri in care se vor ingropa radacinile puietilor. lemn câinesc. placaj lateral). pe porţiunea îngropată a ramurii se execută o incizie longitudinală sau mai multe incizii inelare. care pot fi folosiţi adeseori direct în plantaţii. succesul altoirii este condiţionat de fenomenul polarităţii. în vederea altoirii sub coajă. In cazul altoirilor de secii rasinoase se recurge la repicaj. Partenerul ce după altoire formează suportul de rădăcini care asigură fixarea în sol şi nutriţia minerală se numeşte portaltoi (hipobiot). cu ceva mai jos de nivelul acestuia. De asemenea. procentul de prindere variind foarte mult. un număr mare de marcote. La altoirea unor specii cu muguri mari se recomandă tăietura in cruce pentru a da posibilitatea aşezării ochiului la intersecţia inciziilor. dupa distrugerea lor in cultura de puieti. impiedica schimbul de gaze dintre sol si atmosfera. Cand se procedeaza la o multiplicare generativa la speciile adapostite este necesar o a doua operatie de transplantare dintr-o unitate de cultura in alta amenajata in spatiul deschis al pepinierei in vederea asigurarii spatiului necesar de nutritie. permite ca prin îndoirea repetată să se obţină mai multe porţiuni îngropate şi neîngropate. la baza lăstarilor. După prindere. zona de altoire se leagă cu rafie. Acest procedeu de altoire se execută primăvara. mai mulţi puieţt înrădăcinaţi. Distanta de introducere a cazmalei in sol fata de puieti e de 15 cm. Umiditatea trebuie sa fie mare. Dimensionarea lungimii se poate realiza si prin retezarea ramurii pana la 2/3 din lungimea ei. pot provoca inghetarea semintelor. Altoirea in tringulatie se executa primăvara înainte de pornirea vegetaţiei. deoarece la rădăcini se manifesta fenomenul polarităţii. Buruienile revin. Crusta solului apare in urma unor precipitatii abundente care nu poate absorbi atat de repede apa si rezultand crusta carte impiedica rasarirea. ______________________________________ 18…Altoirea Partea I 19…Altoirea ParteaII . De altfel. aplicabil la plantele cu ramuri foarte lungi. având ca rol principal fotosinteza şi sinteza substanţelor organice. se execută pe lujerul terminal al portaltoiului sau la 10-12 cm deasupra coletului. Cele mai bune rezultate se obţin prin marcotarca unor lăstari tineri de 1-2 ani. Altoiul se confecţionează dintr-o ramura de un an. insecte. viticultură. scumpie. La speciile de rasinoase care nu au nevoie de un spatiu de nutritie prea mare distanta dintre puieti este de 5 cm. şerpuitor sau în serpentină şi chinezesc. Gerurile puternice din timpul iernii. strobus. care vor determina intensificarea producerii de organe fructifere.dupa aceste grupe randuri se lasa o suprafata mai mare libera de 50cm pt rotile utilajelor folosite. Sunt semnalate insă şi unele rezultate promiţătoare. După îmbinare. Atunci când cei doi parteneri apartin aceluiaşi individ se vorbeşte de aşa-zisa autogrefa. dar în general producţia de calus creşte direct proporţional cu temperatura. Cele mai frecvent utilizate in sectorul silvic se pot grupa dupa unele particularităţi comune in 3 categorii: altoirea prin apropiere (alipire). accelerarea diviziunii celulare având loc prin intensificarea procesului de respiraţie. La răşinoase altoirile se efectuează de regulă in condiţii controlate de mediu (sere) pe portaltoi crescuţi in vase de vegetaţie.40 m in cazul plantajelor de seminte. umiditate şi oxigenare din timpul şi imediat după altoire. Siguranţa concreşterii este sporită atunci când este asigurată o diferenţă însemnată a concentraţiei sucului celular in favoarea altoiului. in silvicultură se utilizează de regulă portaltoaie tinere obţinute din sământa. >>Altoirea in copulatie poate fi executată la port altoi tineri. Marcotajul şerpuitor (sau in serpentină). portaltoiul se retează la înălţimea dorită iar tăietura se netezeşte. )______________________________________ 23… Repicajul Partea II Lucrari speciale de formare a puietiulor in sectia repicaj se executa asupra radacini tulpinii si coroanei. la sp de rasinoase cu cresteri reduse dist dintre puieti e de 6 cm. iar la foioase dist dintre ramurile de schelet sa fie de 20-40cm. La altoiri de tip homogrefă reuşita variază semnificativ în raport cu specia. pe tulpina acestuia din urmă se execută două incizii sub forma literei T. se execută frecvent si cu rezultate bune altoiri de tipul homogrefelor (parteneri aparţinând aceleiaşi specii). o metodă importanta de realizare a unor copii vegetative din exemplare valoroase sub raportul obiectivelor urmărite pnn strategia de ameliorare a arborilor speciilor forestiere. _______________________________________ Metode de altoire si tehnica de execuţie In practica mondiala se cunosc astăzi peste 200 de. de a forma muguri adventivi şi de a dezvolta din ei rădăcini şi tulpini. La locul de grefare a altoiului. anin negru pe anin alb şi invers. 21…Marcotajul diferă de butăşire prin faptul că lujerii sau lăstarii incorporaţi în sol nu se detaşează de planta mamă în timpul înrădăcinării. altoirea este demult cunoscută şi larg explicata in pomicultura. >>Altoirea sub coajă. când ambii parteneri sunt tineri din punct de vedere stadial. Umiditatea aerului sub punctul de saturaţie inhibă formarea calusului. Se are în vedere ca la altoi. Partea de organ vegetativ care după concreşterea cu portaltoiului formeaza principalele organe aeriene ale noului organism. si necesitatea repicajului Randamentul in exploatare al unei pepiniere se apreciaza prin nr de puieti apti de plantat la incheierea ciclului de prod pe unitatea de suprafata. In practică se aplică frecvent marcotajul clasic prin muşuroire şi prin aplecare. iar la speciile de rasinoase repede crescatoare (pin strob) distanta dintre puieti e de 7 cm. formând un lăcaş in care să poata fi executată altoirea. in acest scop se aleg plante-mamă cât mai tinere din punct de vedere calendaristic şi stadial. măceş etc. fire de bumbac sau material plastic. iar dintre răşinoase la molid. precipitatiile. Dimpotrivă. se cicatrizează uşor şi altoiul se sudeaza mai bine. Coaja portaltoiului de sub secţiune se dezlipeşte cu o pană de lemn. care va duce la o coroana cu aparat foliar bogat si sanatos.deoareca datorita inghetului si dezghetului se produce desosarea si daca primavara nu se intervine pt a se acoperi rad dezgolite.). puieţi bine dezvoltaţi cu rădăcini bogate. Totuşi. la reuşita altoirii contribuie suprapunerea perfectă a suprafeţelor de contact între parteneri. precum şi îndemânarea (arta) operatorului. salcie. coaja împreună cu liberul se desprinde de lemn şi sub ea se introduce baza altoiului fasonată in formă de pană. glauca.Dezgroparea rădăcinilor începe de la colet. în nisip reavăn. si a vegetatiei nedorite. Există o variantă perfecţionată de altoire in copulaţie. Influenţe însemnate asupra concreşterii partenerilor exercita condiţiile de temperatură. Temperatura optimă diferă de la specie la specie. Puietii de Sa sau Pl necesita taieri de formare a unor tulpini ingrosate la baza. Pentru păstrare (când este cazul) butaşii se ţin la adăpost. după care cele două secţiuni egale se suprapun pentru sudura. metode de altoire. apare o ofilire a acestora.

______________________________________ 27…Administrarea erbicidelor trebuie sa se conoasca f bine insusirile substantei: persistenta= per in care erbicidelel isi fac efectul. puternic toxice. In ultimele decenii pe langa combaterea mecanica se utilizeaza si combaterea chimica cu dif subst chimice numite fitocide. Pepinierele permanente cu terenurile expuse la insolatie trebuie sa recurga la panouri de umbrire din nuiele. Impaduririle propriuzise si reimpaduririle sunt metodele de instalare cele mai rapide a unui arboret. Puietii obt din samanta sunt de talie mica atat pt rasinoase cat si pt foioase. Statiunile de bonitate inferioara cu nr redus de specii se compenseaza cu nr mai mare de exemplare ce trebuie sa se instaleze la unitatea de suprafata. Metode de irigare -prin revarsare. Solutia e utilizarea acelorasi specii din vechiul arboret doar pt instalare o atentie deosebita se acorda componentei edafice.se iau in consid alte specii decat cele in care a avut loc derivarea. calitatea productiei lasa de dorit.principiul functionalitatii. formarea capilaritaii solului.respectiv se apeleaza la speciile care realizeaza ecosisteme forestiere in imediata vecinatate a terenului de impadurit. Efecte nocive remanente => si ca urmare a descompunerii substantei in sol. in masura in care aceste dereglari nu depasesc niste praguri critice proprii fiecarui ecosistem. Combaterea chimica a buruienilor. In situatii in care trebuie sa se utilizeze puiti cu radacini protejate cand este vorba de campul deschis al pepinierei scosul se executa cu cazmale cilindrice sau dreptunghiulare. Nu trebuie sa pliseasca mulcirea in cazul pepinierelor din campie cand caderea zapezii poate sa intarzie si se poate produce digerarea semintelor. Ele definesc o multitudine de functii. cianomida de calciu. Culturi cu rol de protectie impotriva eroziunilor de teren in prezent zonele cu terenuri degradabile care nu mai pot fi refacute decat prin vegetatie lemnoasa. se reduce pericolul de insolatie. Mulcirea de iarna are rol de a proteja semintele impotriva degerarii si in cazul puietilor impotriva desosarii. Cu prilejul inventarierii se ia tot al 10lea rand in considerare facandu-se masuratori asupra lor. Ca regula trebuie sa se reinstaleze arborete cu o structura compozitionala corespunzatoare. In cazul puietilor de talie mare se sapa un sant circular. Primul principiu vizeaza alegerea speciei a. Pe langa aceste situatii in cuprinsul fondului forestier exista numeroase situatii in care regenerarea nu se face satisfacatoare decat pe cale artificiala: tratamentul taierilor rase se aplica acolo unde se intervine integral cu lucrari de impadurire pe cale artificiala (la molidisuri si pinete). moderat toxice-verde. Lungimea radacinii este de: 20. Speciile de marimea I cu temperament de lumina trebuiesc asociate cu sp de talia 2 si 3-a. ce inteleneste solul. Se examineaza radacini la puieti de talie mica. dealuri). Pasila se executa manual sau mecanizat.salcie.a)completari-interventia artificiala pt desavarsirea padurii in cazul existentei unor semintisuri naturale. pe ambalaj se precizeaza culoarea in fucntie de grad de toxicitate: erbicide extrem toxice=banda neagra. Trebuie sa se recurga in acest sens la o cartare stationala in urma careia sa se aleaga lista cea mai viabila a speciilor de plantat. semintele fiind apoi diseminate. Scosul poate fi facut manual sau mecanizat. care se batatoreste dupa care se aseaza un alt rand de manunchiuri de puieti. In pepinierele mari pot exista spatii speciale de pastrare realizate sub nivelul solului. in cazul arboretelor cu consistenta mult subnormala acestea afecteaza mult productia. puternic toxice. H-gros sol umezit prin irigare Gv. a speciilor locale din vegetatia lemnoasa. In cazul puietilor de talie mica de rasinoase si foioase in STAS se da un singur parametru: iam la colet. lemn energetic. Instalarea presupune niste tehnologii simplificate. De aceea toamna se recomanda o desfundare adanaca a solului pentru a inmagazina o cant cat mai mare de apa. Pentru a nu vatama semintele in cazul prasilei oarbe se recomanda la semanare sa se utilizeze si seminte de plante agricole care rasar repede si marcheaza randul.se i-au in consid speciile care au alc vechiul arboret. Prasitul se executa ori de cate ori exista buruieni. unde inchiderea pe verticala duce la o buna rectitudine si la un bun elegaj a exemplarelor valoroase. Asemenea arborete se caract printr-o intelenire a solului si imposibilitatea regen naturale din samanta (arborete din zona de campie. silvostepa. Manual se exectua cu sape de dif dimensiuni. Persistenta absoluta. La semanaturile prin imprastiere se utilizeaza pt scos furca de otel cu dinti in 5 in 5 cm. Important ca in fazele de inceput exemplarele constituite fac fata individual vicisitudinilor vremii si contribuie la inchiderea masivului ca o cond de stare proprie padurii cand se declanseaza mecanisme de autoreglare si autoprotectie. Cele sistemice patrund in corpul plantelor prin aparatul foliar. In pepiniera pastrarea se face la sant. In cazul in care se doreste sa se infiinteze ecosistem cu rol de protectie se va adopt amestecul de specii.i. -la adapost:instalarea se face prin deschiderea de culoare sau ochiuri in arborete in care se doreste substituirea sau refacerea arboretelor. Ca regula plivitul se realizeaza dupa prasit. pulberi.-principiu compatibilitatii dintre specii. la culturile de un an si 2-3 prasile la culturile de 2 ani. Umbrirea culturilor odata cu umbrirea se inreg si alte efecte pozitive: o umiditate mai ridicata decat in atmosfera. Pastrarea la sant se face pe o durata scurta de timp. in care s-a aplicat aceeasi tehnologie de producere a puietilor. Instalarea poate fi facuta:-sub adapost:se apeleaza la metoda semanaturilor directe si dupa aplicarea taierilor definitive se intervine cu completari prin plantatii. Perioada de regenerare ajunge la circa 10ani in cazul interventiilor in doua reprize si circa 15 ani in cazul interventiei in 3 reprize. dar aici sunt create de conditiile pt asigurarea mediului intern necesar instalarii unei generatii. in regiune de dealuri la sf lunii iulie. Prasila se executa numai intre randurile de puieti. Erbicidele sistemice hormonale: 2. Recoltarea puietilor se face conform planului de cultura stabilit la nivelul fiecarei sectii de cultura. Inlaturarea in cazul semanaturilor a stratului se face mai intai in lungul rigolelor. Aceste lucrari se fac numai pana in faza nuielis-desis. Aceasta norma(Q) este data de formula: Q=100 H Gv (CP) . Daca evapotranspiratia e > cant de apa absorbita de plante acestea au de suferit. La speciile cu temperament de umbra o noua interventie se face dupa 4-6 ani de la insamantare. Pt a preveni vatamarea radacinilor puietilor se lasa cate o banda de protectie de 5 cm de o parte si de alta a randului. lemn de mina.arboretele afectate afecteaza statiuni de bonitate cel putin mijlocie. in bazinele raurilor care alimenteaza marile acumulari de apa. In cazul arboretelor derivate e necesar sa se utilizeze pentru speciile principale puieti de talie mijlocie pentru a face fata lastarisului rezultat in urma exploatarii. Apa ajunge sub presiune in conducte perforate situate la o adancime in sol mai mare decat adancimea maxima de mobilizare a solului prin desfundare. In masura in care sunt create conditiile necesare semintelor pt germinare acestea dau nastere plantulelor si puietilor. Tendinta e de dereglare a ecosistemului. Semintele se utilizeaza cele selectionate si ameliorate genetic obtinute cu costuri destul de mari si sunt utilizate ca material multiplicare. In urma observatiilor si masuratorilor se stabileste numarul de puieti apti la m/rand. Irigari nu se fac in per pranzului. In cazul sp cu temp de lumina odata cu inaintarea in varsta exista tendinta de luminare care favorizeaza instalarea paturii erbacee. de ingrijire a prescriptiilor termice ar insemna ca toti puitetii sa fie apti de plantat. o umectare de jos in sus. Transportul puietilor nu trebuie sa se faca in zilele cu temp prea ridicata pt a evita incingerea. In cazul cult din pepiniere ciclul de productie fiind de 2 ani urmat de un an de ameliorare.c)substituirea. Umbrirea se pote realiza cu mijloace difirite:cu frunzare. Suprafata culoarelor sau ochiurilor trebuie sa fie 50 la suta din totalul suprafetei de regenerat . ca lemn de cherestea. Motivul orientarii pe directia E-V este de a asigura adapostul noilor culturi de catre arboretul din S impotriva insolatiei. Sortarea puietilor trebuie sa se faca in spatii adapostite pentru a feri radacinile puietilor de razele solare si de curentii de aer. in aceasta situatie trebuie sa se intervina pe cale artificiala pt crearea unor ecosisteme care sa-si indeplineasca functiile specifice. cerintele ecologice ale sp luate in considerare sa fie cat mai deplin satisfacute de conditiile pedoclimatice ale terenurilor de impadurit. pt crearea de culturi forestiere cu caracter de protectie. Aceasta actiune se numeste impadurire. Tot diam la colet se da si pt puietii de talie semimijlocie. In regiunile de dealuri. Pe langa aceste sortimente in cadrul lucrarilor cu caracter de refacere si de substituire(Go. Dupa epoca de administrare: erbicide preemergente se aplica inaintea de aparitia buruienilor si postemergente se aplica dupa aparitia buruienilor. apa din precititatii se infiltreaza treptat. seminte si butasi. Recoltarea de toamna e necesara cand tereneul trebuie eliberat pt infiintarea noii culturi in toamna respectiva. Plecand de la acest principiu. In cazul speciilor cu temperament de lumina se intervine la 2-3 ani dupa instalarea puietilor.latimea culoarelor se adopta in functie de inaltimea medie a arboretului . Pe langa arboretele derivate putem avea substituiri care tehnologic se identifica cu refacerile. Orice ecosistem e expus conditiilor de mediu. Pt unele specii ca cele cu temperament pronuntat de umbra Br. iar apoi se dizloca balul de pamant din parte inferioara.se introduc direct in sol. lungimea dupa nevoie. Extrem toxice cu DL 50 > 1000 mg/kg. adica padurea din grupa a 2-a se vor alege specii care ajung la mari dimensiuni. rasina. -prin picurare. In cazul puietilor de telie mijlocie realizarea de manunchiuri se face pana la 5-10 exemplare in manunchi. mecanizat prasila se executa cu cultivatorul. Orice ecosistem forestier trece prin mai multe faze si etape de dezvoltare.erbicidul dupa administrare isi conserva structura chimica initiala. acestea revin dupa un timp relativ scurt la caracterizarea structurii consistentei normala= echilibru ecologic de stare intre componentele ecosistemului. Trebuie prasile mai multe in per mai activa a sez de veget. carbonati. Norma de udat=cant de apa data in mc/ha care trebuie administrata la o singura repriza. La puietii de talie mijlocie pe langa diam la colet se da si inaltimea tulpinii si lungimea radacinii. acid arsenic. Tineretul se instaleaza in locul arborilor varstnici care au disparut. adancimea santului mai mare decat lungimea max a radacinii. Orientarea culoarelor trebuie sa fie pe directia E-V in cazul terenului plan si slab inclinat si pe curbele de nivel in cazul terenului in panta. Erbicide de contact anorganice: sulfatul de potasiu. La exploatabilitate se obtine lemn de mari dimensiuni valorificabil ca lemn de furnir prin debitare. Dupa deranjamentele provocate la procesele fiziologice: asupra procesului de fotosinteza: asupra proc de respiratie. derivati uree. Si in padurile cultivate se realizeaza regenerarea. Cand exista puieti materilalul se dispune intre ramdurile de puieti. pres o retea f bogata de tevi ale caror terminale sa ajunga la randurile de puieti. Solul ales pt pastrare trebuie sa fie un sol ferit de insolatie. _______________________________________ 26…Combaterea mecanica a buruienilor ia afanarea solului combaterea mecanica se face prin aplicarea a 2 operatii: prasila si plivitul. Dupa modul de actiune a erbicidelor pot fi: sistemice si de contact. In acest caz interventiile au caracter ecologic si chiar daca se aplica ciclul redus de productie exista tendinta luminarii. In toamna precedenta recoltarii se face o evaluare. Dupa incarcarea in mijlocul de transport se recomanda acoperirea cu un strat de paie a puietilor si apoi o prelata. Nu e recomandat sa se administreze pe suprafata integrala si numai intre randuri.albastra. Pastrarea ambalarea si transportul puietilor de la recolatrea puietilor pana la plantare e necesar pastrarea lor.trestie.in arboretele derivate e indicat sa se intervina etapizat. astfel deosebim regenerarea mixta.se obt puieti din butasi lignificati pt clonele de plop. Conditiile care trebuiesc indeplinite de puieti sunt date in stas potrivit caruia sunt stabilite urmatoarele sortimente de puieti folositi in lucrari de impaduriri: a) puieti de talie mica cu radacini nude b) puieti de talie semimijlocie cu radacini nude – se realizeaza numai pt rasinoase si se folosesc in regenerari naturale de foioase. la puietii de talie mare folositi in sp verzi distanta santului fata de tulpina sa fie la o distanta de 8 ori diamentrul la colet. La noi clasificarea fitocidelorm s-a facut de specialistul Niculae Sarpe. la pepinierele mici din zona de munte. Intre randuri frecvent materilalul utilizat ramane intr-un strat subtire indeplinind rolul de strat protector de vara. P nu trebuie sa ajunga la plafonul critic cand plantele resimt lipsa de apa. _______________________________________ 29…Sortarea puietilor daca s-au aplicat toate lucr de instalare. Interventia pe cale artificiala presupune aducerea de catre om a materialului de impadurit care e rezultatul unor actiuni de selectie si ameliorare a materialului distribuit de om in cuprinsul terenului. Daca aplicarea se face postemergent se solubilizeaza substanta si se aplica prin stropire asupra organelor aeriene. Acest principiu poate fi satisfacut in urma promovarii in cultura a noilor ecosisteme.iar la cele cu temperament de umbra 5-6 ani. radus toxice. La ambalare se recurge in cazul transportului pe distante mari _______________________________________ Ecosistemele forestiere sunt cunoscute ca fiind cele mai complexe. Pt o pastrare mai lunga se apeleaza tot la pastrarea la sant dar la o adancime mai mare acoperindu-se cu pamant nu numai radacinile ci si 2/3 din tulpina. Pt instalare trebuie sa se recurga la o pregatire a terenului tinand seama de folosinta anterioara a terenului. _______________________________________ 28…Recoltarea materialului de plantat Scosul puietulor(recoltarea) proc de productie a puietilor se finalizeaza cu procesul de recoltare. Dupa cativa ani in acest caz se intervine cu lucrari de completare. Nu se fac amestecuri cu specii ce au cerinte opuse de vegetatie. ______________________________________ 30…Necesitatea si importanta impaduririlor 32…Materiale de impadurire si modalitati de instalare 34…Criterii de alegere a speciilor pentru infiintarea unei culturi forestiere nominalizarea speciilor care compun ecosistemul se recurge la . La transport puietii trebuie mentiinuti cu radacinile intr-un start bine umectat de muschi. si se apreciaza starea generala clasificandu-se puietii in: puieti apti de plantat. P-provizia momentana de apa a solului. Perioada de regenerare pe cale artificiala dureaza la cvercinee 3-4 ani. Infiintarea de monoculturi se face doar in cazul culturilor specializate cu specii repede crescatoare pt obtinerea de celuloza. Noua generatie se instaleaza de regula in valuri. cele de contact afecteaza organele cu care erbicidul intra in contact. si prin transpiratia vegetatiei. Pe langa lemnul de mari dim se obtine de-a lungul ciclului de productie lemn de constructie. La culturile instalate in randuri scosul se face cu ajutorul cazmalei: se face un sant ceva mai adanac decat lungumea randului langa randul de puieti iar apoi din aprtea celalalta a randului se inpinge randul in santul alaturat. Instalarea vegetatiei forestiere sub forma de perdele pentru ameliorarea climatului. in afara zonei forestiere pentru a atenua procesele de aridizare si pentru a combate procesele de desertificare in S-V si S-E tarii. 33…Alegerea si asocierea speciilor pt culturi forestiere Principii privind alegerea speciilor In alegerea speciilor se tine cont de cateva principii esentiale:-principiul ecologic. diviziunea celulara si cresterea radacinilor. sulfatul de NH4 . Impaduriri propriu-zise in terenuri lipsite de vegetatie lemnoasa care in trecut au fost ocupate cu paduri. coline. cea mai utilizata la noi. dar pt exercitarea acestora trebuie asigurata perenitatea culturilor. Erbicidele sistemice nehormonale: triazine.b)pt cateva specii se utilizeaza ca material de multiplicare fragmente de organe:butasi.la prima interventie . _______________________________________ 31…Clasific lucrarilor de impaduriri Este necesara interventia cu lucrari de impadurrire atat sub rap climatic dar tinand cont si de modul in care a fost ocupat terenul anterior. se asigura stabilitatea agregatelor din sol. Productia totala de puieti apti de plantat se obtine imnultind nr de puieti apti de plantat la m de rand cu numarul de randuri de la nivelul suprafetei cu aceeasi specie. pt obtinerea nuielelor pt impletituri. Se utilizeaza sortimente diferite:a)puitii obt in pepiniera pe cale generativa. Transportul sa se faca dimineata sau noaptea.dar prezinta numai o imp locala . La acest strat de vara se recomanda pe langa mat ramas sa se foloseasca benzi de folie de polietilena.25… Ingrijirea cult din pepiniere PartII Mulcirea culturilor prin mulcire se intelege operatia de acoperire a solului cu diverse materiale de natura organica in scopul protejarii culturilor de puieti indiferent de faza de evolutie in care se afla cultura. Umbrirea trebuie sa inceteze in regiunea de campie cu 30 august. moderat toxice DL 50 =50-200mg/kg si redus toxice cu DL50 <50mg/kg.4DB. Umbrirea e necesara puietilor cu temperament de umbra. coline si munte se aplica 3-4 prasile. Pt a verifica pe langa diam la colet lungimea radacinii si inalt tulpinii se folosesc sabloane. paie. exemplare din plafonul dominant. si granulata. Rolul stratului protector de vara e multiplu: impiedica formare crustei. In multe situatii se aplica o prasila oarba cu rol de afanare a solului si distrugerea crustei chiar daca nu si-a facut aparitia buruienile. Doza variaza in functie de textura solului si de contiutul in humus. si le degradeaza procesele fiziologice.arboretele alc din specii aflate in arealul natural. litiera. Instalarea veget forestiere pentru ameliorarea climatului din jurul localitatilor. cu DL 50=200-1000 mg/kg. Arborete cu structura care se abate de la echilibrul ecologic (arborete derivate.se urmareste refacerea tipului natural fundamental de padure. In luncile raurilor inundabile se utiliz butasi multianuali sau fasonati.-principiul diversitatii compozitionale. Solul are latimea de 1 m. Dupa gradul de toxicitate care se da in fctie de DL 50 (doza letala 50%) = cant de subst toxica in mg care trebuie administrata pt a omori jumatate dintr-o populatie vie de animale.greutatea volumetrica a solului C-capacit de camp pt apa solului. bordeie de pastrare. deci toti puietii ar trebui sa corespunda stasului. O alta clasif in functie de selectivitate: erbicide selective si neselective. Odata cu evolutia ecosistemului in etapa maturitatii arb form org fructifere. Uneori pt pastrare de lunga durata pt a evita intrarea in vegetatie a puietilor se recomanda ca dupa saparea santului pe fundului acestuia sa se bata un start de zapada peste care se pun radacinile puietilor si se acopera cu pamant. impletituri. la puietii de talie semimijlocie lungimea radacinii e de min 30. Ordinea de prezentare evidentiaza si imp aplicarii lor in practica. teiusuri) interventia omului conduce la crearea culturilor forestiere: padure artificiala= ecosistem forestier artificial. Pe randul de puieti cambaterea buruienilor se face numai manual prin plivit. Scosul puietilor trebuie sa se faca in cond optime pt ca vatamarile la nivelul radacinilor sa fie cat mai mici. Lista speciilor de instalat e mai mare sau mai mica in corelatie cu bonitatea statiunii in care doreste sa se faca instalarea. La alegerea speciilor pt instalarea culturilor se adopta speciile de la care se poate recolta ceva.diclorfenoxibutilic. este evident ca efectul de remanenta dispare. Principiul al 2-lea subliniaza faptul ca padurile noastre sunt impartite in 2 grupe. ______________________________________ Se recurge la puieti. adancimea de lucru poate ajunge pana la 10 cm. la foioase se folosesc cu radacini nude iar la rasinoase obligatoriu cu radacini protejate. Intrucat la noi plantatiile se fac primavara si recoltarea puietilor se face in acest anotimp. ceva mai adanc decat lungimea max a radacinii. si puieti inapti de plantat. Pt completari in regenerarea naturala de foioase se recomanda sortimentul de talie semimijlocie. In pepinierele de munte nu s-ar recomnada strat protector de vara pt a reduce temp din sol. care diminueaza pierderile de apa prin evapotranspiratie. Cum nu in toate situatiile tratamentele conduc la rezultate satisfacatoare. protejeaza in cazul grindinii. S-a ajuns la peste 300 subst fitocide. 30.rosie. Materilalu resp se asterne la suprafata terenulu intr-un start de 8-10cm grosime in cazul in care cultura e in stadiul de semanatura stratul e uniform. Se impune interventia omului pentru a regla aceasta regenerare. In cazul arboretelor dezechilibrate sub rap ecologic ca cele in care se manifesta feomenul de uscare anormala a arborilor.daca apar goluri in arboret. Pmin=Co+(C-Co)/2 Co-coeficient de ofilire. -prin submersiune. adica sa nu contina mai mult de 1 g saruri / litru si la administrare apa sa aiba o temp egala sau apropiata cu temp mediului la ora de irigare. In cazul zilelor cu nebulozitate ridicata este recomandabil sa se ridice umbrarele. mecanizat scosul puietilor se face cu ajutorul unui plug special. Insa aceasta e o stare ideala care nu poate fi realizata.St pedunculat)se recomanda utilizarea sortimentului de talie mijlocie. Butasii lignificati pot fi utilizati. Pt a preveni efectul negativ a secetelor trebuie sa se administreze apa suplimentara prin irigatii. pentru a realiza o buna inchidere si sa creeze conditie cat mai bune de vegetatie. La instalarea Br si Fa se recurge la mai multe interventii prin semanare directa la adapostul padurii mature. La plivit se recurge la culturile in spatii adapostite. Odata cu inchiderea masivului ecosistemele au tendinta de maximizare a functionalitatii si de amplificare a legaturilor si intensificare a acestor legaturi intre diferite componente ale ecosistemului. la culturile cu butasi nelignificati. 2. La repicaj se face o sortare a materialului de repicat si se asigura un spatiu optim de nutritie.cu productii mici si lemn de slaba calitate. Pana la caderea zapezii pentru pastrarea de lunga durata puetii sunt pastrati la sant de scurat durata. Recoltarea se face la incheierea ciclului de productie stabilit in repausul vegetativ. De accea e indicat introducerea de specii arbustive. Reimpaduriri :a)reimpaduriri tipice=propriuzise-un ecosistem aflat la echilibru ecologic . Instalarea culturilor indiferent de metoda se poate face intr-o singura repriza sau in mai multe.in cazul cand se intervine in doua etape. carpinete. Stratul protector de iarna se mentine pana primavara la intrarea in sez de veget. Mulcirea de iarna: se face cu gunoi de ferma. In cazul culturilor amestecate de-a lungul evolutiei se ajunge la competitia dintre specii cu eliminarea celor mai putin adaptate. Culturi cu rol hidrologic: de regularizare a apei. Au fost utilizate subst anorganice care au dat rezultate nesatisfacatoare. Peretele dinspre sud a santului se taluzeaza la 45º si pe acest perete se aseaza un prim rand de mancunchiuri de puieti peste care se pune un strat de pamant de 10cm. persistena agronomica= intervalul de timp in care erbicidul isi face efectul pe o per mai lunga de timp decat perioada pe care s-a aplicat. daca intereseaza cantitatea de material lemnos. In cazul padurilor virgine schimbarea de generatie are loc cu continuitate. Erbicidele de contact organice: diquatul si paraquatul. Acest proces de schimbare a generatiilor= proces de regenerare.Fa se recomanda utilizarea semintelor la instalare noilor culturi sub adapostul arboretului. Interventiile pe cale artificiala sunt necesare in tot cuprinsul fondului forestier: pentru satisfacerea nivelului de lemn cantitativ si calitativ. sau prin sistaemul radicelar. Impaduriri partiale-in viitorul ecosistem se promoveaza speciile din vegetatia anterioara. Pe langa precipitatiile lichide si solide se adauga apa din panza freatica din care se pierde o anumita cantitate prin evapotranspiratie directa. Irigarea culturilor din pepiniera productia de puieti din pepiniera depinde de cant de aprovizionarea cu apa si substante nutritive. Caracterul acestei lucrari este de reconstructie ecologica. In cazul acestor specii trebuie umbrire pe intreaga per a cicluluide productie. Erbicidele au fost incercate pe la inceputul secolului trecut. Prezinta avantaje prin crearea unei ploi artificiale si umectarea atmosferei. Regenerarea nu e in toate situatiile realizata in totalitate pe cale artificiala. c) puieti de talie mijlocie.b)ameliorari-interventia vizeaza ameliorarea structurii arboretelor afectate de degradare. Dupa modul de preparare si comercializare: solutii sau emulsii. In cazul pepinierelor mici sa recurs la umbrare vii formate din speci ierbacee cu talie mare. Neajunsul principal al startului de vara e ca impiedica lucrarile de afanare a solului. si orientarea santului pe directia N-S. 25. remanenta=intervalul in care se face simtit efectul toxic inafara sez de veget.se recurge la butasi in cazul infiintarii unor culturi specializate:infiintarea de rachitarii. Pt administrarea apei suplimantare trebuie sa existe o sursa de apa in apropiere. Clasificare erbicidelor>> O prima clsficicare in fctie de comp chimica: erbicide anorganice si organice. Pot fi fitocide utilizate pt combaterea plantelor erbacee( erbicide) sau pt combaterea plantelor lemnoase nedorite (arboricide).4Ddiclorfenoxiacetic. -sunt necorespunzataore economic. se diminueaza efectul de supraincalzire a solului. Trebuie ca speciile utilizate dese apeland la criterii de ordin stational.b)refaceri-vizeaza arborete necoresp sub rap economic. muschi. Apa pt irigatii trebuie sa fie potabila. –prin aspersiune. triozoli. Pentru a preveni competitia dintre specii la realizarea amestecurilor se va recurge la biogrupe.

C)desimea initiala a culturilor in cazul semenaturilor directe aceasta e de cca 10000puieti / ha. grupe 100-400mp si palcuri >400mp. Acesta e recomandata in zone cu fenomen de eroziune. -in cazul in care terenul e infestat cu vegetatie erbacee de carantina se recurge la mentinerea terenului cu ogor negru sau ocupat cu plante prasitoare timp de un an. de drenaj catre colectorul cel mai apropiat. facandu-l receptiv pentru seminte respectiv puieti. Pentru aplicarea procedeului solul trebuie desfundat. _______________________________________ 41…Instalarea culturilor forestiere prin plantatii Necesitatea si importanta plantatilor in cazul plantatilor materialul de impadurit e constituit din puieti. 9-lunci si Delta Dunarii. ______________________________________ 36…Scheme de impadurire prin schema de impadurire se urmareste sa se precizeze modul de amplasare pe teren a speciilor din compozitia de impadurire. Culturile forestiere rezultate prin plantatii sunt mai rezistente decat cele rezultate prin semanaturi directe. La plantatii se utilizeaza puieti produsi in pepiniera. Prin aceasta unire rezulta forme de patrat. Primul criteriu e cel mai usor si mai des aplicat la noi si presupune luarea in considerare a compozitiei tipurilor fundamentale de padure. la campie se recomanda o desime de 60007000 puieti la ha. Executia manuala conform normelor trebuie sa realizeze o plantare a 450 puieti pe zi. cu intervalul intre randuri de la 1-2 m. e) inlaturarea apelor in exces. Pentru mocirlire puietii se introduc intr-o galeata cu amestec de apa si humus.8m. maruntit si nivelat. Ultimul control annual se face toamna cand se constata ca s-a atins conditia pt reusita definitiva. Coborand altitudinal indeosebi in etajele de vegetatie cu specii de cvercinee trebuie ca in compozitia de impadurire sa fie prevazute specii cu potential productiv mai scazut de talia a 2-a si a 3-a care sa favorizeze cresterea si dezvoltarea speciilor principale. Plantarea puietilor mecanizat se face cu masina de plantat compusa din: brazdar cu dubla cormana.3 criterii de alegere: criteriul tipologic. Aratura la cormana= impartirea terenului pe 5-7 postate orientate pe linia de scurgere a pei in exces iar aratura incepe pe linia mediana. _______________________________________ 37…Pregatirea terenului si a solului pentru impadurire. Asocierea se poate face in benzi alterne. _______________________________________ Instalarea artificiala a culturilor forestiere se realizeaza in conditii f variata de teren. d) curatirea de pietre si grohotis– pt a efectua desfundarea solului trebuie sa se faca anticipat scarificarea cu scarificatoare. diferenta constant din faptul ca la impaduririle prin semanaturi directe se folosesc seminte de la specia dorita si aceste seminte au fost selectionate genetic. dealuri. O rationalizare a subst de semanat se obtine prin semanaturi in tablii sau vetre. esista pericolul spalarii solului de pe seminte sau acoperirii plantulelor cu aluviuni. In etapa a 2-a se iau in considerare toate impaduririle indiferent de natura lucrarilor de impadurire. sunt desosati. Forma gropilor poate fi circulara sau prismatica. Aceste specii se numesc sp secundare si vor realiza al 2-lea plafon al arboretului care va avea rol important in ajutorarea. De la instalare pana la inchiderea masivului culturile sunt supuse unor verificari sitematice si tinand seama de modul de evolutie se adopta lucrari de ingrijire specifice. nici in statiunile de bonitate superioara. mijlocii 60x80cm. dreptunghi si paralelogram. In luncile raurilor are loc o acumulare de materie organica care se descompune in conditii anaerobe. In final se precizeaza ce lucrari s-au aplicat de la instalare pana la reusita. Perioada de adaptare a plantatilor depinde de terenul in care s-a facut impadurirea. gropile fiind sapate cu cateva zile mai inainte.2 m. Se recomanda aceasta metoda la sp cu temp de umbra (brad. exces provenit din precip e recomandat ca profilul de la supraf solului sa fie convex. Dimensiune gropilor se coreleaza si cu conditiile concrete ale terenului de impadurire. Nu se recomanda semeneturi directe in treimea superioara si in treimea inferioara a versantului. Comp de impadurire se coreleaza cu compozitia de regenerare. Pregatirea in banzi inguste e recomandata in lucrari de substituiri in arboretele derivate cu specii de amestec. De regula solul isi pastreaza insusirile tipic forestiere. Comp tel se urmareste sa se atinga la varsta exploatabilitatii. de executie a acestor lucrari acestea au un caracter auxiliar. ultimul in toamna care precede iarna in care s-a efectuat taierea definitiva. parcurgerea terenului cu grape. La distriubuirea semintelor trbuie adoptata schema de semanat. Trebuie sa se balizeze terenul. Pregatirea solului pe intreaga suprafat se face in rec\giune de campie. Particularitati ale pregatirii solului – in regiunea de campie vegetatia erbacee care s-a instlat concura cu plantele lemnoase la rezerva de apa. latimea fasiei era de 20m. Fasiile pot fi late.e necesara acolo unde apa rezultata din topirea zapezilor sau din alte motive balteste la suprafata si impiedica instalarea vegetatia lemnoasa. Faza poate dura de la 2-3 luni la lungimea unui sezon de vegetatie. grebla mecanica. Plantarea cu cazmaua se realizeaza in mod asem cu cea executata cu plantatorul. Prima faza difera ca si continut si durata de metoda de impadurire: prin semanaturi directe si plantatii.zona montana si premontana. iar daca nici asa nu se poate departaja se recurge la importanta economica. volumul lucrarilor si cheltuielile. tehnica de mobilizare este manuala cu casmaua. de forma aerodinamica a semintelor. Cand distanta pana la colector e f mare se recurge la saparea de puturi de drenaj a caror adancime se coreleaza ca adancime la care se gaseste stratul de prundis ce permite drenarea. Orice cultura forestiera dupa instalare parcurge obligatoriu 2 etape: faza de adaptare si faza de crestere individuala. _______________________________________ 38…Lucrarea solului pe toata suprafata pt instalarea culturilor forestiere indiferent de materialul de impadurire folosit solul trebuie pregatit anticipat pentru ameliorarea insusirilor lui fizice. Lucrari de pregatire a terenului pentru impadurit 39…Lucrarea partiala a solului pentru impaduriri in cuprinsul fondului nostru forestier lucrarea partiala a solului e cea mai frecventa atat din considerente economice cat si din considerente culturale. Saparea mecanica a gropilor se recomanda in luncile inundabile unde se folosesc puieti de talie mare. Criteriul stational e mai dificil pt ca trebuie analizati o serie de factori precum cond edafice. erodate. graparea se face primavara inainte de executarea lucrarii de impadurire indiferent daca desfundarea s-a facut toamna sau primavara. La executia manuala se recomanda separarea pamantului bun de la suprafata gropii pentru a fi pus pe fundul gropii. Prin plantatii se pot aduce unele prejudicii viitoarelor culturi. Trebuie avut grija sa nu ramana pungi de aer in lungul radacinilor. Datorita pierderilor se adopta norme de semanat mult supradimensionate. pt desfundarea in profunzime se foloseste subsolierul. c)Inlaturarea veget lemnoase. A) modul de asociere –>>grupata : in cazul speciilor principale. In primavara puietii din straturi vor fi scosi si plantati in terenul de impadurit. avand astefl un caracter de pepiniera volanta. Nu se recomanda la Fr deoarece exista pericolul infurcirii radacinii. Completarile se fac in primavara urmatoare urmatoare dupa controlul efectuat toamna.-se face pe suprafete regulate patrat sau dreptunghi. La grupele ecologice se dau cel putin 2 variante de compozitii de regenerare. Saparea gropilor se poate face manual sau mecanizat. Ori de cate ori e posibil desfundarea sa se faca toamna. Biogrupele dupa marime pot fi: buchete <100 mp. 44. fag) instalarea sub adapost. sau in biogrupe. Terasele pot fi cu platforma mai mica de 1. puieti de talie mica cu radacina nuda. –semanaturi directe in randuri constau in faptul ca semintele sunt dispuse in lungul unor rigole a caror lungime se coreleaza cu marimea semintelor. Cand pregatirea e partiala distanta intre randuri va fi de 0. care rastoarna brazda si intr-o parte si in alta. La recepare se apeleaza si in cazul puietilor care au suferit vatamarilor in urma taierilor definitive. 45…Receptia tehnico-financiara a culturilorprima verificare la care sunt supuse culturile e receptia tehnico-financiara executata de echipe special intocmite. Pregatirea in banzi late se aplica in zona de campie forestiera si silvostepa pentru a exclude posibilitatea extragerii cioatelor. d)pregatirea in tablii. de aceea exista o a 3-a categorie de specii numita sp de protectie si amelioarare a solului. Se adopta cicluri sensibil mai scurte decat ciclurile normale. Plantarea puietilor trebuie facuta cu intreg sistemul radicelar. La o tablie de 2x2 m se instaleaza 5 puieti de talie mijlocie apartinand speciilor principale. brazdele intorcandu-se in interiorul postatei. In solurile gleizate datorita solului slab structurat e recomandat folosirea solului de imprumut bogat. e)pregatirea solului in vetre – solul e pregatit pe suprafete regulate dreptunghiulare mici 40x60cm. B)dispozitivul de instalare =forma geometrica la care se ajunge prin unirea a 2 cate 2 puieti de pe randuri alaturate. In fanta se introduce puietul. Dispozitivul in paralelogram se foloseste in zone cu conditii extreme. cazmaua si sape forestiera. In zonele deficitare in apa puietii se planteaza in cavitati.dupa exploatarea padurii se instaleaza f rapid o vegetatie erbacee cu cerstere luxurianta. Compozitia de impadurire cea mai complexa e in zona de campie care este constituita din toate cele 3 categorii de specii. Astfel de situati se intalnesc in zone de dealuri inalte si munte. Specii principale de amestec sunt mai multe tot de talia I. in primul sezon rece puietii au dimensiuni reduse. tamburi tronconici. indigene sau exotice in conditii stationale f diverse si urmarirea acestora prin observatii pentru a vedea comportamentul lor. Plantarea manuala se face cu plantatorul. Eliminarea se face manual cu toporul sub colet sau mecanizat cu ajutorul defrisatoarelor care pot executa si scoaterea cioatelor ci diam <60cm pt speciile de esenta usoara si pana la 40 cm pt sp de esenta tare. coasa si mai frecvent secera. Operatia de desfundare se realizeaza cu plugul. In terenurile mlastinoase. respectiv prin ponderea in suprafata.Evaluarea reusitei instalarii culturilor forestiere Dinamica dezvoltariiculturilor in primii ani O cultura forestiera se considera incheiata numai dupa ce aceasta ajunge la inchiderea generalizata a masivului. desimea si modul de amplasare a semintisului pe teren. In acest caz se mareste distanta dintre randuri si se micsoreaza distanta dintre puieti pe rand putand fi astfel respectata desimea data. Dupa aceasta vegetatie erbacee se instaleaza zmeurul si murul. rezista la concurenta plantelor erbacee. Cu ocazia controlului se stabileste comp pe specii. >>amestec intim in cazul sp secundare si a speciilor pentru protectia si ameliorarea solului. Datorita dimensiunii puietii sunt mai putin afectati de insolatie. In bazele acestui document unitatea amenajistica se radiaza din fondul de impadurire si se trece in procesul de productie. In cazul acesta se merge pe infiintarea de monoculturi. Speciile principale= specii care se coreleaza cu compozitia tel in ponderea care a avut-o la instalare si prin aceste specii se atinge telul de gospodarire urmarit. In cazul rasinoaselor se recomanda ca dupa plantare sa se micsoreze supraf ap foliar. 3)Rarirea culturilor intervine in cazul folosirii unei cantitati prea mari de seminte si consta in smulgerea puietilor in cazul foioaselor respectiv prin retezare la rasinoase. Datele obtinute se raporteaza la datele obtinute cu prilejul receptiei. Cu prilejul receptiei se parcurge santierul de impadurit pentru a se vedea daca desimea e corespunzatoare. Daca pierderile sunt mai mari 80%. randurile echidistante se adopta cand pregatirea solului se face pe toata suprafata. Latimea fasiei e conditionata de inaltimea de zbor a aparatului. Cele 3 criterii de alegere a speciilor se regasesc corelate la alcatuirea grupelor ecologice intocmite pentru fondul nostru forestier cu compozitia de regenerare. Se adopta randuri echidistante. Cand avem 2 specii cu aceeasi pondere va fi declarata de baza cea cu productivitate mai mare. Pentru realizarea unui contact mai starns intre sol si radacina e necesar ca acesta sa fie umed.7-1m. Modul de amplasare poate fi dat tabelar sau grafic. Daca plantarea s-a facut corect starea fiziologica e normala. Se impune in arborete derivate. Este necesara pentru a se evita eliminarea acesteia dupa inchiderea masivului. Terasele sunt dispuse in lungul liniilor de nivel. Dispozitivul in dreptunghi se foloseste in regiunea de deal si de munte dar si in zona de campie la lucrari cu caracter de refaceri sau substituiri. apoi se niveleaza terenul. cel mai frecvent la infiintarea monoculturilor din luncile inundabile. Orice lucrare care se executa potrivit lucrarilor stabilite din proiect 1…ÎNMULŢIREA GENERATIVA A PLANTELOR LEMNOASE Particularităţile înmulţirii generative . stational. In reg de campie sau a luncilor unde avem de a face cu fenomene de inmlastinare trebuie sa se elimine cat mai rapid apele de exces prin saparea de santuri. Completarile se executa in masura in care cu prilejul contolului annual al culturilor din toamna calificativului reusitei este inferior calificativului impus. Metoda Specht consta in aceea ca in cuprinsul terenului de impadurit se amenajeaza niste straturi cu latimea de 0. Se utilizeaza pt inlaturarea vegetatiei erbacee.se impune in zona cu roci stratificate. Trebuie sa se alpice operatiile de baza: desfundare si grapare. Pt rezultate cat mai bune se recomanda sa se recurga la o pregatire partiala a solului. Se pot mecaniza fazele de lucru ale operatiilor. In faza de adapatre are loc refacerea sistemului radicelar al puietilor. Se adopta in regiune de deal si munte iar desimea este de 2x1m.2 m = terase late. Intre terase se recurge la plantare in vetre. iar conditiile climatice deficitare in precipitatii de aici determina necesitatea pregatirii pe intragega suprafata marind capacit de absorbtie si conservare a aapie in sol. de pseudogleizare puietii se planteaza mai adanc. De asemenea se recomanda in regen nat de Fa care a fost supus unui pasunat intens. Plantarea cu sapa forestiera: se realizeaza o deschidere oblica in sol unde se introduce puietul. Pe o platforma se instaleaza 1-2 randuri de puieti cu o densitate mare inchizandu-se in scurt timpla starea de masiv. Pt atingerea reusitei definitive se aplica 2 categorii de lucrari. Dezavantaje: degerarea semintelor. complet decapate. Reglarea desimii in culturi forestiere De la inceputul infiintarii culturii se stabileste o desime optima. Tot la semanaturile directe se recurge si la speciile care au seminte mari care se incorporeaza in sol la o adancime mai mare. Numai dupa inchiderea masivului puietii trec de la existenta individuala a convietuirea in comun. Dispozitivul neregulat se adopta in regiuni de munte cu teren accidentat. Controlul se face in supraf de proba amplasate cu prilajul receptiei tehnicofinanciare. In zonele de coline. Retezarea trebuie facuta cu unelte bine ascutite care sa realizeze o sectiune neteda perpendiculara pe axa tulpinii. Lucrarea solului in principiu trebuie facuta pe intreaga suprafata in masura in care terenul permite adica inclinarea e mai mica de 12 grade si aceasta nu necesita obligatoriu defrisarea de vegetatie anterioara. Adancimea de desfundare este de peste 50cm. Groapa trebuie sa fie ceva mai mare decat marimea sistemului radicelar. In cazul puietilor de talie mare groapa de plantare e ceva mai mare decat balotul de pamant al puietului. in care se vor executa rigole dispuse la 0. iar inaltimea de zbor 40-70m. Lucrarile de impadurire se considera total compromise. In vederea plantarii se utilizeaza aceleasi dimensiuni si tipuri de cazmale cu care au fost scosi puietii. La plantare e de dorit ca radacina sa ajunga in aceeasi pozitie in care s-a format. Se adopta dist intre cuiburi coresp distantei optime dintre puieti. perioada de adaptare e de 1-2 luni. Semintele unor asemenea specii prezinta o longevitate biologica redusa. Aceste specii sunt specii de talia I si se impart in 2 subcategorii: de baza si de amestec. Verificarea se face in cuprinsul unor suprafete provizorii. Trebuie evitata rasucirea radacinilor sau incalcirea lor. Dupa acest timp se instaleaza vegetatia forestiera dar se recomanda sa fie instalata in cultura agricola care se mentine inca 2-3 ani asigurand o oarecare umbrire.zona de campie. si cu platforma mai mare de 1. Si aici se recurge la ogorul ocupat cu culturi intercalate. Dispozitivul in patrat se recomanda in cazul in speciilor repede crescatoare. Indiferent de natura lucrarilor de pregatire a terenului. In cazul rasinoaselor conditia reusitei definitive e ca talia puietilor plantati sa fie de 1-1. Dupa distribuirea semintelor se recurge la greble. se evita dispunerea pe linia de cea mai mare panta a randului de puieti. La noi in 1953 s-a aplicat semanaturi directe din avion. b)curatirea de vegetatie erbacee. Aceste specii sunt constituite din arbusti. Desimea de 45005000 de puieti la ha se foloseste in regiunea de deal. – semanaturi directe in cuiburi distribuirea semintelor se face pe mici suprafete cu profil concav numite culmi a caror diametru poate ajunge la 40cm. Schema de impadurire trebuie sa rezolve 3 probleme esentiale. Neajunsul la executia mecanica e imbosibilitatea separarii pamantului bun. Revizuirile se executa in primavara dupa primul sezon de vegetatiesi cond extreme si in primavara urmatoare. de 23 m si inguste de 0. Protectivitatea plantarii cu planatorul e de 800-1000 puieti/zi. compozitia de impadurit poate fi alcatuita numai din specii principale. Prin defrisare se elimina si o parte a sistemului radicelar.33m una de cealalta. in cazul excesului de umiditate din sol. Totusi in cuprinsul fondului forestier au fost si vor mai fi instalate culturi specializate pentru producerea de lemn cu anumite insusiri. Prin acumularea supraf de proba trebuie sa reprezinte cel putin 4% din suprafata terenului de impad. lucrari numite de formare a coroanei. Se completeaza procesul varbal care se numeste proces verbal de receptie definitiva. 300mp la santierele cuprinse 1020ha si 400mp la santierele de peste 200ha. instalarea in raduri se instaleaza si in cazul pregatirii partiale a solului in tablii patrate. ______________________________________ 35…Compozitii de impadurire structura compozitionala a unei culturi forestiere e precizata de compozitia de impadurire care nominalizeaza prin simboluri speciile ce vor alcatui viitoarea biocenoza si ponderea fiecarei specii. Plantatorul are forma unui baston ascutit la un capat si care se infige in sol si prin deplasare circulara se realiz fanta. prezenta sau absenta apei freatice si accesibilitatea ei. de acum se poate pregati solul. Specia principala de baza e sp preponderenta prin numarul de puieti. Cand cultura a ajuns in pragul realizarii starii de masiv se spune ca respectiva cultura a realizat reusita definitiva. _______________________________________ 40…Instalarea culturilor forestiere prin semanaturi directe Consideratii generale privind semanaturile directe semanaturile directe presupune distribuirea semintelor cat mai uniform la suprafata terenului destinat impaduririi cu sau fara incorporarea acestora in sol. _______________________________________ trebuie receptionate. 2)Completarile sunt lucrari de ingrijire in cazul in care puietii disparuti din diferite cauze sunt inlocuiti prin plantare de o noua serie de puieti. cuiburile se amenajeaza in cuprinsul vetrelor. evapotranspiratia numaifiind asa de mare. consumarea acestora de rozatoare. terase se intervine si aici cu pregatirea solului pe intreaga suprafata. In practica personalul de teren trebuie sa faca observ permanente in ceea ce priveste reusita regenerarii si sa adopte lucrarile necesare ingrijirii si conducerii noilor plantule catre formarea unui nou arboret. 42…Plantarea puietilor cu radacina nuda in gropi e proc cel mai larg folosit in instalarea culturilor forestiere. In unele situatii trebuie efectuate completarii si in cazul calificativului f bun pt regenerare cand puietii sunt grupati. Consumul de seminte e cel mai mic in comp cu celelalte metode de semanaturi directe. Pt completari se recomanda sa se utilizeze puieti de acelasi fel si sp. Au fost alcatuite 117 grupe ecologice la nivelul fondului forestier al nostru: 38. Acest criteriu nu poate fi luat in considerare pentru a alege cat mai bine speciile indicate in conditii stationale atat de diferite. 38zona de dealuri 21. Dintre lucrarile de pregatire a terenului amintim: a) curatirea terenului de resturile de exploataretrebuie facuta de cei care au facut exploatarea. La semanaturile directe are loc germinarea si rasarirea plantulelor care prin acumulare de biomasa fac dovada ca pot valorifica potentialul energetic natural al terenului in care a fost infiintata cultura. dupa care plantatorul se introduce oblic in sol la o adancime ceva mai mare decat lungimea maxima a radacinii si se deplaseaza lateral inchizand fanta. Aria supraf de proba in care se face receptia e de 100mp la santierele< 3ha. pentru a avea loc un contact mai bun intre seminte si particuluele de sol. elegarea speciilor principale. au inradacinare slaba. Se recurge la saparea de santuri catre colectorul cel mai apropiat. Aceste observatii ar trebui sa se faca de-a lungul unui ciclu de productie pentru ca rezultatele sa fie cat mai concludente si pentru a nu avea parte de surprize. pe zapada. E recomandat sa se recurga la criteriul experimental ce presupune instalarea de specii nelocale. Radacinile puietilor sunt incorporate in terenul destinat impaduririi. Desfundarea se face pana la orizontul B. Dupa saparea cavitatilor pentru a nu se surpa peretii se asigura cu impletituri de nuiele. In caz plantatilor datele obtinute cu ocazia receptiei sunt date de raportarea rezultatelor controalelor ulterioare. Dupa aceasta scarificare se inlatura resturile de radacini rupte sau pietre scoase la suprafata.3m e de minim 8cm. experimantal. si mari 80x100cm. La plantare trebuie acoperite radacinile puietilor cu 2-3 cm deasupra coletului pentru ca in urma tasarii pamantului radacina sa nu ramana afara ______________________________________. Randurile pot fi continue sau intrerupte. In silvostepa si in zona forestiera de campie externa se adopta cea mai mare desime de pana la 10000puieti la ha. Se fac gramezi numite martoane.. in toamnele calduroase prelungite se poate ca semintele sa germineze si sa rasara fiind surprinse de sez rece care ii elimina. Planatrea se face cu pamant de la suprafata si nu de la fundul cavitatii. a)pregatirea solului in fasii (benzi alterne) benzile se orienteaza pe directia E-V iar in cazul terenurilor in panta in lungul curbelor de nivel. Controlul anual al culturilor forestiere abiectul controlul constituie toate impaduririle indiferent de modalitatea de instalare dar care in evolutie nu au atins stadiul reusitei definitive. climatul local in cadrul climatului regional. Controlul acesta se face in 2 etape tinand seama de modalitatea de instalare.7-1 m. Pt aplicarea metodei semanaturilor in unele tari sunt folosite avioane pt imprastierea semintelor. Daca se constata o distribuite neuniforma a semintisului cu ocazia ultimului control se recomanda schitarea parcelei cu modul grupat de amplasare a semintisului. 1)revizuirea culturilor 2)completari 3)rarirea culturilor sau depresaj(nu e o lucrare obligatorie) 1)Revizuirea e recomandata a se aplica cat mai devreme si urmareste remedierea unor stricaciuni din timpul sezonului de iarna. se recurge la mocirlirea radacinilor inainte de plantare. Avantaje ale semanaturilor directe: puietii rezultati cresc si se dezvolta pana la disparitia arborilor in acelasi loc in care a avut loc germinarea si rasarirea. 43…Plantarea puietilor cu radaicin nuda in despicatura Acest procedeu se preteaza la mecanizare. 11-dunele de nisip. rectilinii sau paralele. Exista pericolul intelenirii in aceste zone. Se aplica la fosiase cu capacit de regenerare vegetativa. iar in zonele cu deficit profilul sa fie concav. la salciile sectionate sau plopi euroamericani se considera reusita definitiva cand diametrul la 1. pentru conditii de regenerare bune si f bune. Se scoate sapa si pamantul se preseaza pe radacina puitului. La nivelul fondului forestier se urmareste infiintarea de culturi amestecte mai ales daca se adopta cicluri lungi de productie pentru culturile nou infiintate. ele se executa pt a facilita executarea lucrarilor de pregatire a solului. cu latuira de 1m. Distanta dintre acestea se coreleaza cu distanta dintre randurile de puieti. 46…Ingrijirea culturilor Receparea puietilor prin recepare se inetelge taierea tulpinii puietilor de la nivelul solului pt a preveni niste defectiuni aparute la puieti. Pe baza raportului se calculeaza procentul de mentinere a puietilor.se face partial urmarindu-se eliminarea semintisului neutilizabil sau a altor exemplare de arbusti. Se realizeaza o fanta in sol unde se introduc radacinile puietilor iar apoi se preseaza pamantul din lateral pe radacinile puietilor.2 m=terase inguste. Groapa de plantare se coreleaza cu forma si dimensiunile sistemului radicelar a puietilor. ladite cu puieti. Puietii s-au crescut in recipiente degradabile sau recuperabile in care sa pus pamant bogat in subst nutritive in care s-a dezvoltat sist radicelar. Tabliile au dimensiunile de la 1x1m pana la 2x3m. Se recomanda in cazul semintelor de dim mici. daca nu s-a facut ei vor fi penalizati si executarea curatirii va fi facuta de unitatea silvica. dar cu dubla cormana. impingerea. Aceasta metoda se apropie f mult de regen din samanta. b)aratura la cormana – coame de brazda (biloane) se realizeaza cu pluguri monobrazdare c)pregatirea in terase. de sortimentul de puieti si de particularitatile silvobiologice ale speciei. Dispozitivul Chincons rezulta prin unirea a 2 puieti de pe un rand cu un alt puiet de pe un rand alaturat rezultand un triunghi echilateral. Productivitatea la saparea mecanizata e de 50-150 gropi / ora la un diam 40-120cm. latimea trebuie sa se coreleze cu distantele dintre randurile de puieti intrucat ne aflam in regiunea de campie si se adopta desimi mari se supradimensioneaza distanta dintre randuri micsorandu-se distanta pe rand. Pentru a executa corect desfundarea solului se recomanda sa se parcurga anticipat terenul cu freze de sol care maruntesc resturile acumulate perimitand apoi desfundarea. In cazul culturilor instalate in cond de deficit de precipitatii si cu sezon de seceta se impune aceasta lucrare de recepare. Procedee in practica:semanaturi directe prin imprastiere-consta in distribuirea cat mai uniforma a semintelor la suprafata solului fara incorporare. Completarile se fac pana la un procent de mentinere de cel putin 20%. grapat. Radacinile nu trebuie sa ajunga indoit in despicatura sau sa se rasuceasca dupa introducerea in sol. In cazul arborilor de dimensiuni mai mari decat cele mentionate extragerea cioatelor se face manual f rar si mecanizat cu utliaje speciale de scos cioate. 200mp la santierele cuprinse intre 3-10ha. Semanaturile directe se recomanda a se face primavara cat mai din timp la suprafata. in zona de silvostepa. in cazul in care ne gasim in fond forestier si terenurile de impadurit ocupate cu vegetatie lemnoasa. Plantarea puietilor cu radacina protejata s-a realizat in cazul unor terenuri degradate. An de an se fac aceste verificari. In cazul plantatiilor aceasta depinde de categ de teren de impadurit. Datorita numeroaselor dezavantaje aceasta metoda de impadurire se aplica pe 5-7% din suprafata fondului forestier. In prima etapa controlul vizeaza culturile obtinute prin semanaturi directe efectuate sub adapost.

Producerea puieţilor în recipiente ParteaIII Caracteristicile recipientelor 12. si necesitatea repicajului Executarea repicajului 23… Repicajul Partea II Lucrari speciale de formare a puietiulor in sectia repicaj 24…Ingrijirea culturilor din pepiniere Part I Daunatorii culturilor din pepiniere 25… Ingrijirea cult din pepiniere PartII Mulcirea culturilor Umbrirea culturilor 26…Combaterea mecanica a buruienilor ia afanarea solului Combaterea chimica a buruienilor.Producerea puieţilor în recipiente ParteaIV Procedeul Paperpot ..Evaluarea reusitei instalarii culturilor forestiere Dinamica dezvoltariiculturilor in primii ani 45…Receptia tehnico-financiara a culturilor Controlul anual al culturilor forestiere 46…Ingrijirea culturilor Receparea puietilor Reglarea desimii in culturi forestiere .2…Instalarea culturilor de puieti pe cale generativă Metode de semănat partea I Semanatul la strat Semanatul la tarla 3…Instalarea culturilor de puieti pe cale generativă Metode de semănat parteaII Semănatul prin împrastiere 4…Instalarea culturilor de puieti pe cale generativă Metode de semănat partea III Semănatul în rânduri: 5…Instalarea culturilor de puieti pe cale generativă Metode de semănat partea IV Semănatul manual în rânduri 6…Epoca şi adâncimea de semănat Partea I Epoca de semanat Semanatul de toamnă Semănatul de primăvară 7…Epoca şi adâncimea de semănat Partea II Semănatul de vara 8…Desimea culturilor şi norma de semănat 9…Producerea puieţilor în recipiente ParteaI 10…Producerea puieţilor în recipiente ParteaII Clasificarea recipientelor 11.Jiffy. Clasificare erbicidelor 27…Administrarea erbicidelor Irigarea culturilor din pepiniera 28…Recoltarea materialului de plantat Scosul puietulor(recoltarea) 29…Sortarea puietilor Pastrarea ambalarea si transportul puietilor 30…Necesitatea si importanta impaduririlor 31…Clasific lucrarilor de impaduriri 32…Materiale de impadurire si modalitati de instalare 33…Alegerea si asocierea speciilor pt culturi forestiere Principii privind alegerea speciilor 34…Criterii de alegere a speciilor 35…Compozitii de impadurire 36…Scheme de impadurire 37…Pregatirea terenului si a solului pentru impadurire. Vapo... Hiko 13…ÎNMULŢIREA VEGETATIVA A PLANTELOR LEMNOASE Particularităţile înmulţirii vegetative 14…Butasirea Partea I Consideratii generale 15…Butasirea Partea II Butasirea cu butaşi de tulpină lignificati 16…Butasirea Partea III Butasirea cu butasi de tulpina nelignificati 17…Butasirea Partea IV Butăsirea cu butaşi de rădăcina 18…Altoirea Partea I Bazele biologice ale multiplicării prin altoire 19…Altoirea ParteaII Metode de altoire si tehnica de execuţie Altoirea prin apropiere laterală Altoirea cu ramură detasata Altoirea în despicătură partea I 20…Altoirea ParteaIII Metode de altoire si tehnica de execuţie Altoirea în despicătură partea 2-a 21…Marcotajul 22…Repicajul Partea I Imp. Lucrari de pregatire a terenului pentru impadurit 38…Lucrarea solului pe toata suprafata 39…Lucrarea partiala a solului pentru impaduriri 40…Instalarea culturilor forestiere prin semanaturi directe Consideratii generale privind semanaturile directe 41…Instalarea culturilor forestiere prin plantatii Necesitatea si importanta plantatilor 42…Plantarea puietilor cu radacina nuda in gropi 43…Plantarea puietilor cu radaicin nuda in despicatura Plantarea puietilor cu radacina protejata 44.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful