1

CUPRINS

CAP 1

Potențialul turistic al județului Hunedoara................................................

3 12 14 16 19 21 30 31

1.1. Clasament preliminar................................................................................... 1.2. Resurse hidromo............................................................................................ 1.3. Resurse litomo................................................................................................ 1.4. Resurse antropomo........................................................................................ 1.5. Resurse fitomo............................................................................................... CAP 2. Clasament final al județului Hunedoara..................................................... Bibliografie.....................................................................................................

2

CAPITOLUL I POTENŢIALUL TURISTIC AL JUDEŢULUI HUNEDOARA

Prezentarea judetului Hunedoara Scurt istoric Primele așezări omenești din Ținutul Hunedoarei datează încă din Paleolitic, în urmă cu zeci de mii de ani. Din Neolitic sunt numeroase urmele culturii "Starcevo-Criș", cultură străveche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. Cultura "Turdaș" este reprezentată de cele mai întinse urme de locuire (la Valea Nandrului, lângă Hunedoara, cca. 10 ha.). Această cultură a folosit probabil pentru prima dată scrierea, cu peste o mie de ani înaintea Sumerienilor. Au urmat apoi culturile "Petrești" (cu 4500-5000 de ani în urmă) și "Coțofeni" (perioadă în care s-a extras și prelucrat pentru prima dată cuprul și aurul), apoi "Epoca de bronz", "Epoca Fierului" și - în sfârșit - "Epoca Dacă". Toate aceste culturi au lăsat urme ca nicăieri în altă parte a lumii. Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac și complexul de fortificații din jurul muntelui sfânt (Kogaionon) se aflau în Munții Orăștie, în apropiere de prezenta localitate Grădiște, lângă Hunedoara. În secolul XIII, Hunedoara devine un comitat, iar în secolele ce urmează au loc multe lupte pentru evitarea cuceririi de către populațiile vecine (printre acestea se numără luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara, răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, revoluția de la 1848 și lupta pentru unirea cu România. Pozitie geograficã Județul Hunedoara este localizat în partea central-vestică a României, si este încadrat de judeţele : Alba la nord-est şi est, Vâlcea la sud-est, Gorj în sud, Caraş-Severin şi Timiş în vest, Arad în vest şi nord-vest și este așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei , Râul Mare, Crișul Alb, și Jiul. Depresiunile întinse ale Hațegului și Zarandului se află pe teritoriul județului. Judetul este traversat de paralela de 46° latitudine nordică şi de meridianul de 23° longitudine estică. Relieful judeţului este variat, predominant muntos, cu înălţimi ce coboară de la 2500 m în sud (Munţii Retezat şi Parâng) la 200 m în Valea Mureşului. Între masivele din sud ale munţilor Retezat, Parâng şi Surianu şi cele din nord ale munţilor Poiana Ruscă şi Apuseni (Metalici) se găsesc depresiuni cu şesuri şi terase înalte, iar de-a lungul Mureşului se află o zonă depresionară mai largă. Principalul râu care străbate judeţul este Mureşul, care are ca afluenţi importanţi Streiul, Râu Mare şi Cerna. O notă specifică în hidrografia judeţului o conferă cele peste 80 de lacuri glaciare din Retezat. Clima judeţului este temperat3

Dupa sex.555) 5. la intrarea acestuia în culoarul Deva-Zam-Lipova. Temperatura medie anuală variază între 6.871) 1.318 locuitori.4% sunt de religie romano-catolica (21.9 locuitori/kmp. densitatea populatiei fiind de 68. 7 oraşe şi 55 comune.0% de religie greco .2% maghiari (25. În judeţ există 7 municipii.8% (417.7% sunt barbati (237.9% in mediul urban.8° C (Petroşani) şi 9.1% in mediul rural .562) 1.6°C (Hunedoara). pe Valea Mureşului. Reşedinţa judeţului Hunedoara este municipiul Deva.continentală cu o etajare evidentă pe verticală (de la şes spre climatul alpin). Dupa nationalitate romanii reprezinta: 92.3% baptisti (6.3% sunt femei (249.433) 2.4% penticostali (16.945) sunt de religie ortodoxa 4. aşezat la poalele Cetăţii Deva (ultima ramificaţie a munţilor Poiana Ruscă). la 1 iulie 2008 era de 468. din totalul populatiei: 48.281) 4 . din totalul populatiei: 85. 24.3% alte nationalitati Dupa religie.332) 1.4% germani 0.7% din totalul populatiei (451.catolica (4.820).7% alte religii nedeclarate si atei (8.330) 1.295) 51. 75.4% tigani 0. Populaţia judeţului Hunedoara.4% de religie reformata (11. Populaţia din mediul urban reprezintă 76% dintre locuitori. iar cea rurală 24%.690) 3.

Boiu. Bucureșci. Iezerul Mare. Băcâia. Baștea. Geoagiu. Ribița. Certeju de Sus. a energiei electrice. Bulzeștii de Sus. Baru. Valea Mureșului. obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Ținutul Pădurenilor. General Berthelot. Dobra. Brănișca. Bejan. Sarmizegetusa. Boz. 7 orașe. Arănieș. Beriu. Bărăștii Hațegului. Bârcea Mică. a materialelor de construcție. Basarabasa. Brad. Teliucu Inferior. Valea Jiului. Almașu Mic. Sălașu de Sus. Aninoasa. Streiul cu Râul Mare şi Cerna. istoric) conferă județului Hunedoara un potențial turistic remarcabil. Boșorod. Almașu Mic de Munte. Răchitova. Balșa. Rapoltu Mare. Banpotoc. Împărțire administrativă: județul este compus din 7 municipii. Bârcea Mare. Barza. lacurile de origine glaciară : Bucura. Lăpugiu de Jos. Lelese. Bârsău. Țara Zarandului. Slăveiul. Cerbăl. Crișcior. Almașu Sec. Blăjeni. Comune: Baia de Criș. Balșa. Șoimuș. Vața de Jos. Băița. Orașe: Aninoasa. Balomir. Batiz. Almășel Alun (Boșorod). Baru. Bercu. Boiu de Jos. Orastie. Orăștioara de Sus. Turdaș. Judeţul este străbătut de râul Mureş şi principalii săi afluenţi. Hidrografie: Râurile principale au peste 500 km lungime şi pe întreaga suprafaţă a judeţului se găsesc peste 80 de lacuri glaciare. Brad. Petrosani. Vețel. Băcia. Boița. Municipii: Deva(resedinta de judet). chimica. Bocșa Mare. Vulcan. Blăjeni-Vulcan. Bozeș. Zone etnografice Frumusețea și varietatea cadrului natural. Buceș. Bobaia. 55 de comune și 476 de localități. Hărău. Bretea Română. Beriu. Archia. Zăvoaiele. Romos. Bălata. Almaș-Săliște. precum şi cursurile superioare ale Jiului şi Crişului Alb. 5 . Calan. Aici se extrag minereuri auroargentifere. Bejan-Târnăvița. Ilia. Pui. Haţeg. Băcia. etnografic. Petrila. Ghelari. Aurel Vlaicu. Burjuc. Uricani. Lupeni. Bărăștii Iliei. Râu de Mori. Bănița. Boia. Simeria. precum și bogăția elementelor cu caracter cultural (artistic. Tomești. Carjiți. Țara Hațegului. Boiu de Sus. Bobâlna. Bacea. Băița. Băiești. Boșorod. Santamaria-Orlea. Gurasada. Bățălar. Zănoaga. Pestișu Mic. Bunila. Totești. Baia de Criș. Zam Lista localitatilor din judetul Hunedoara: Abucea. Bănița. Barbura. tăul Porţii. Lunca Cernii de Jos. în Valea Jiului) . Birtin Blăjeni. cărbuni (în special huilă. Toplița. Luncoiu de Jos. Tot aici se găsesc stațiunile cu ape termale de la Geoagiu și Călan. Bârzii. Alun (Bunila). Gălcescu. de mobilă. Hunedoara. Ardeu. Mărtinești.RESURSE Județul Hunedoara este bogat în resurse minerale. Vălișoara. Boholt. Bocșa Mică. Baldovin. Boș. Alte industrii bine reprezentate sunt cea constructoare de mașini. Vorța. Bătrâna. Densuș. Bătrâna.

Ciopeia. Dâncu Mare. Ciula Mică. Dobroț. Bretea Streiului. Grohoțele. Grid . Godinești. Homorod. Brădățel. Orăștie. Deva. Covragiu. Cioclovina. Hațeg. Bulzeștii de Sus. Dealu Babii. Luncoiu de Sus. Curechiu. Livadia. Ohaba de sub Piatră. Crăguiș. Lăpugiu de Jos. Berthelot. Cărăstău. Dâlja Mică. Ocolișu Mare. Mermezeu-Văleni. Nucșoara. HobițaGrădiște. Hărțăgani. Dobra. Ludeștii de Jos. Ohaba-Ponor. Fărcădin. Gothatea. Cucuiș. Ciungu Mare. Luncoiu de Jos. Măgureni. Leșnic. Fintoag. Hășdău. Fizești. Luncani. Clopotiva. Bunești. Glodghilești. Bucium. Cerișor. Ostrovel. Goleș. Orăștioara de Jos. Coroiești. Ostrovu Mic. Bujoru. Coaja. Densuș. Mănerău. Dumbrava de Jos. Cârnești. Jieț. Nădăștia de Jos. Muncelu Mic. Fața Roșie. Dupăpiatră. Cutin. Hobița. Căinelu de Sus. Făgețel. Ciulpăz. Negoiu. Burjuc. Câmpuri-Surduc. OhabaSibișel. Hondol. Brotuna. Chimindia. Jiu-Paroșeni. Dăbâca. Dâncu Mic. Căstău. Ohaba. Dudești. Galați. Câmpuri de Sus. Ciula Mare. Cârjiți. Brâznic. Buceș. Ocișor. Ilia. Cozia. Măceu. Căinelu de Jos. Hățăgel. Muncelu Mare. Crișcior. Lăsău. Federi. Meria Merișor (Bănița). Certeju de Sus. Cuieș. Holdea. Gurasada. Ormindea. Ociu. Fizeș. General. Silvașului. Mărtinești. Ohaba Streiului. Dealu Mare. Lăpugiu de Sus. Bunila. Hășdat. Merișor (Bucureșci). Dealu Mic. Giurgești. Costești. Grohot. Bulzeștii de Jos. Iscroni. Fornădia. Brășeu. Măgura. Dragu-Brad. Chitid.Grind. Dâlja Mare. Bretea Mureșană. Geoagiu-Băi. Govăjdia. Ciungani. Izvoarele. Nădăștia de Sus. Nandru. Cinciș-Cerna. Mesteacăn (Brad). Curpenii. Câmpu lui Neag. Brănișca. Mesteacăn (Răchitova). Lunca (Baia de Criș). Ostrov. Furcșoara. Ghelari. Cărpiniș. Căoi. Măgura-Toplița. Gânțaga. Luncșoara. Nălațvad. Cerbăl. Mihăiești. Nojag. Ciumița. Mălăiești. Merișoru de Munte.Brazi. Mihăileni. Oprișești. Feregi. Ludeștii de Sus. Hărău. Breazova. Folt. Groș. Cimpa. Cristur. Lunca Cernii de Jos. Chișcădaga. Bretea Română. Lunca (Băița). Dumbrava. Groșuri. Cernișoara Florese. Dănulești. Călan. Livezi. Dumbrava de Sus. Buceș-Vulcan. Gura Bordului. Crăciunești. Mintia. Crivadia. Dumbrăvița. Lunca Cernii de Sus. Cărmăzănești. Orăștioara de Sus. Leauț. Mosoru. Ocolișu Mic. Gelmar. Căzănești. 6 . Geoagiu. Costești-Deal. Copaci. Gotești. Cerbia. Livada. Obârșa. Criș. Gialacuta. Lupeni. Căbești. Bucium-Orlea. Bretelin. Grădiștea de Munte. Lăpușnic. Micănești. Dumești. Cosești. Lelese. Mada. Cigmău. Chergheș. Jeledinți. Călanu Mic. Fântâna. Crișan. Herepeia. Căraci. Galbina. Criva. Deleni. Hunedoara. Bucureșci.

Tămășești. Țebea. Stretea. Petros. Turmaș. Pui. Roșcani. Peștera (Sălașu de Sus). Suseni. Valea Arsului. Peștera (Băița). Vălișoara (Balșa). Stăuini. Tomnatec. Vica. Peșteana. Răchitova. Poienița Tomii. Panc-Săliște. Poienița. Toplița. Săcămaș. Stănculești. Poieni (Densuș). Sarmizegetusa. Vaidei. Sântandrei. Ulieș. Stâncești. Valea Mare de Criș. Valea de Brazi. Simeria. Rapolțel. Tătărăști. Reț. în timpul răscoalei lui Horea. Tirici. Slătinioara. Stănija. Poieni (Beriu). Teiu. Vărmaga. Prihodiște (Vața de Jos). Târnăvița. Romoșel. Tarnița. Poiana Răchițelii. Runcu Mic. Vața de Sus. Vălișoara. Petreni. Simeria Veche. Sântămăria de Piatră. Rusești. Râu Mic. Reea. Valea Babii. Sălciva. Ulm. Tâmpa. Runcșor. Ursici. Sibișel (Beriu). Piatra. Vadu Dobrii. Sereca. Valea Poienii. Răscoala. Aceasta este aşezată pe dealul la poalele căruia se întinde oraşul Deva. Păucinești. Popești. Râpaș. Păclișa. Subcetate. Șesuri. Ruda. Râu de Mori. Unciuc. Strei. Vălari. Toplița Mureșului. Valea Nandrului. Sibișel (Râu de Mori). Tiulești. Zam. Șerel. Turdaș. Pricaz. Sălătruc. Streisângeorgiu. Plopi. Trestia. Vâlcelele Bune. Țărățel. Spini. Magna Curia a dobândit o înfăţişare prevalent baroca în sec. Zdrapți. Ștei. Silvașu de Sus. Teliucu Inferior. Văleni (Baia de Criș). Sohodol. Valea Bradului. Șteia. Techereu. Rădulești. Potingani. Târsa. Ribicioara. Vața de Jos. Ribița. Păuliș. Stoieneasa. Peștișu Mare. Văleni (Geoagiu). Sulighete. Tisa. Astăzi. Romos. Visca. Cetatea Devei este o ruină. Ruși. Sălașu de Sus. Valea Lupului. Totia. Uricani. Valea Dâljii. Teliucu Superior. Vadu. Peștera (Petroșani). În anul 1784. Sânpetru. Tătărăștii de Criș. Petrești. Rișculița. Tămășasa. Peștenița. Petroșani. Săcel. Totești. Uibărești. Stejărel. Șăulești. stăpânii cetăţii au opus rezistenţă atacurilor iobagilor şi minerilor din Munţii Apuseni. Târnava de Criș. Vorța. Pișchinți. Săliștioara. Valea Lungă. Tuștea. construit în secolul XVI. Vâlcele. Prăvăleni. Săcărâmb. Răcăștia. Transformat de Gabriel Bethlen în 1621. când i s-a adăugat o scară monumentală dispre parc şi un balcon. în urma unei explozii produse în anul 1849 în magazia cu praf de puşcă a fortăreţei. Pestișu Mic. Plop. Silvașu de Jos.Panc. Sâncrai. Săliște. Uric. Rișca. Târnava. Sântuhalm. Rovina (Bucureșci). Valea. Poiana. Strei-Săcel. Vâlceluța Vețel. Roșia. Sălașu de Jos. Sârbi. Runcu Mare. Obiective turistice importante: Cetatea Devei este construită pe un deal vulcanic de pe teritoriul oraşului Deva. Râu Alb. Vălioara. Uroi. Tomești. Renghet. Plai. cu aspect de bastion. Pogănești. Ponor. 7 . Râu Bărbat. Stâncești-Ohaba. Zăvoi. Prihodiște (Boșorod). Ea datează din anul 1269. Paroș. Ruda-Brad. Socet. Petrila. Șoimuș. Poienița Voinii. Răchițaua. XVIII. Păulești. Podele. Valea Sângeorgiului. Sântămăria-Orlea. Rapoltu Mare. Pojoga. Rușor. Rovina (Brănișca). Sub dealul cetăţii se află Palatul Magna Curia (azi sediul Muzeului Civilizatei Dacice şi Romane). Ticera. Voia.

Munţii RETEZAT. la 1. Este o zonă de o frumuseţe deosebită. judeţul Hunedoara. plante şi copaci protejaţi de lege. toate situate în zona centrală a masivului. Astfel. situată la o distanţă de 40 de km de Sarmizegetusa Regia. Biserica. La 3 km de Haţeg se află Castelul de la Nalati. În masivul Retezat sunt numeroase trasee alpine. înconjurat de un parc unde puteţi întâlni vechi monumete din Ulpia Traiană Sarmizegetusa. Sarmizegetusa Regia ( cea regească). A fost creat cu peste 250 de ani în urmă. aproape de Hunedoara. A fost capitala Daciei romane. Obiectiv turistic de importanţă naţională. când au fost plantate aici numeroase specii aduse din diferite colţuri ale lumii (China. cuprinzând şase citadele. Castelul şi biserica reformată din SANTAMARIE-ORLEA. bambusul. construită în secolul XIII. La 13 km de Haţeg. Ruinele oraşului antic constituie azi obiectul unui complex arheologic în localitatea Sarmizegetusa. pe drumul spre Topliţa. Din Haţeg. Primul cuptor a fost construit în Toplita. ea reprezintă unul din cele mai importante aşezăminte religioase ortodoxe din Transilvania. care în anul 1962 a fost strămutat pe un deal din apropiere pentru a putea lua naştere lacul de acumulare. Japonia. coniferul oriental. Prima atestare în documente datează din secolul XIII şi a fost rezidenţa prinţilor şi lorzilor. Parcul Dendrologic SIMERIA. care includ vârfurile Peleaga. S-au aclimatizat perfect: magnolia. Turnul Porţii sau crestele Stânişoară şi Pintenul Slaveiului. Localitatea HAŢEG. Este aşezat la 8 km de municipiul Hunedoara. Lacul CINCIS. America de Sud). arborele de plută. Furnalul GOVAJDIA. Cetatea de pe Dealul Gradistei este cea mai mare dintre fortificaţiile dacice. Biserică de la DENSUŞ. Bucura.Mănăstirea PRISLOP. cu piatră luată din ruinele Romane din Ulpia Traiană Sarmizegetusa. în anul 1750. se află o biserică construită în secolul XIII. Judele Mare. ULPIA TRAIANĂ SARMIZEGETUSA. Fondată în anul 1404. care atrage numeroşi turişti. fiind construit în anul 1806. este un adevărat monument în arta parcurilor. a fost capitala Daciei preromane. Parcul Naţional Retezat găzduieşte animale. Al doilea cuptor înalt industrial din lume pentru extragerea de fier. fiind situat pe vatra satului cu acelaşi nume. judeţul 8 . a fost pentru totdeauna înghiţit de ape. păstrează încă picturile şi elementele arhitecturale gotice originale. turiştii pot merge în excursii în Munţii Retezat. eucaliptul. capitala Daciei. este situată în apropierea satului Silvasu de Sus din judeţul Hunedoara. un sat cu o existenţă de peste 1000 de ani (menţionat încă din 1360). Ambele cuptoare pot fi vizitate şi astăzi. Lacul are o suprafaţă de 867 ha şi o poveste deosebită.200 de metri înălţime. De aproape şapte secole. Aflată pe vârful unei stânci. fortăreaţa a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munţii Orastiei. situată în satul Grădiştea Muncelului. Ruinele de la SARMIZEGETUSA REGIA.

monede. în formă de lingură. diverse materiale de construcţie. În 1952. Staţiune cu izvor mineral.Comuna Baia de . Gorunul a devenit legendar pentru romani şi a fost ocrotit prin lege până în anul 2005. Părâng şi Surianu. Lângă acest gorun (aflat în cimitirul satului) este îngropat Avram Iancu. Localitatea a fost întemeiată în secolul XIV. Cetatea din Costeşti (la 18 km de Orăştie). În Orăştie se poate vizita Muzeul de Artă Folclorică (obiecte din lemn. amfiteatrul. cu aproape 2000 de ani în urmă. membrane de telefon. capii răscoalei s-au întâlnit la Tebea cu ţăranii răzvrătiţi. Este o importanta zonă turistică. VALEA JIULUI. un magneton. MUZEUL MEMORIAL AUREL VLAICU. deschisă tot timpul anului. Pereţii din piatră ai cetăţii Blidaru (la 4 km de Orăştie). Geoagiu Băi. Monumentul Palia. Existenţa acestei aşezări este atestată prin mărturiile cioplite în piatră. situată la o altitudine de 300 m. ŢARA ZARANDULUI Deva . Cetatea (din secolul XV).Crişan Deva 9 . în care se putea face baie în ape termale. construcţiile de cult s. Horea le-a vorbit de pe o creangă a gorunului secular. ca monumente epigrafice şi sculpturale. Localitatea CĂLAN. se găseşte “Gorunul lui Horea”. Valea Jiului este înconjurată de Munţii Retezat. când purta denumirea de Aquae. unelte. Orăştie reprezintă punctul de plecare pentru cetăţile Dacice: Sarmizegetuza Regia. aduse la suprafaţă prin săpături sistematice sunt: zidurile oraşului. Este cunoscută încă din timpul romanilor. sub numele de Germisara.Comuna Baia de Criş ( sat Ţebea ) . în locul numit Panteonul Moţilor. Casa adăposteşte o colecţie de obiecte legate de activitatea de aviator şi inventator a lui Aurel Vlaicu (1882 1913).Brad . Localitatea TEBEA. În data de 24 octombrie 1784. a fost înfiinţat de Muzeul Judeţean Hunedoara. în casa în care a trăit Aurel Vlaicu şi familia sa. obiecte de uz casnic. Burebista şi Decebal. rezidenţa de formare pentru regii poporului dac. precum şi un bogat material arheologic documentar.Ribiţa . Aici.a. Localitatea ORĂŞTIE. palatul Augustalilor. Aici se află Muzeul de Aur care înfăţişează un istoric al mineritului în România şi prezintă piese arheologice ce datează din vremea romanilor. când a fost distrus de un traznet. Numele maghiar Kalán desemnează adâncitură dintr-o stâncă. Biserica Reformată (din secolul XII). Catedrala Ortodoxă. sarcofage. un cazan cu aburi construit de Vlaicu. Prima atestare documentara este din anul 1387. în special pentru iubitorii muntelui. forumul. schiţele de proiect referitoare la invenţii personale. icoane pictate pe sticla. Colecţia cuprinde: un gramofon. ca staţiune de tratament cu ape termale. transformat ad – hoc în tribună. Localitatea BRAD. costume tradiţionale vechi). Obiectivele turistice ale Sarmizegetusei.Hunedoara. din perioada Daciei romane.

Se spunea că inscripţia de pe zidul fântânii înseamnă "Apă ai. alături de capela zidită tot în perioada lui Iancu de Hunedoara. în apropiere de Brad) este casa în care s-a născut. "Dodecaedrul”. se poate urca pe dealul cetăţii cu o modernă instalaţie de telegondolă. A fost ridicat în secolul XV de către Iancu Hunedoara. castelul cunoaşte. numit şi Castelul Huniazilor sau Cetatea Hunedoara.cunoscut şi sub numele de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane. mănăstire de călugări reînfiinţata în 1991. Unele dintre ele. biserica. în urma unei explozii produse la pulberărie. Pot fi admirate relicvele descoperite în depozitul fosilifer de dinozaurieni din zona Haţeg CASTELUL DE LA HUNEDOARA Castelul Corvinilor. cu tradiţie bimilenară în mineritul aurifer. Muzeul de istorie. 2) este unic în Europa. în perioada 1891 – 1899 într-un pavilion al Societăţii Mica” Brad. str. Înfăţişează un istoric al mineritului în zonă. se află o fântână adâncă de 30 de metri. este cel mai important monument de arhitectură gotică din Transilvania. Muzeul de istorie (B-dul 1 Decembrie. inima n-ai”. pe locul unei vechi întărituri. în timpul acestuia. În faţa ei e amplasat un bust al eroului." 10 . Obiective turistice importante: Muzeul Aurului. Casa memorială Crişan (satul Crişan. conţinutul descifrat de specialişti este: "Cel care a scris această inscripţie este Hasan.Preţios izvor documentar şi artistic pentru istoria Transilvaniei. 39) . Muzeul Aurului (Muzeul Mineralogic Brad. iar în 1912 a fost completat cu exponate de aur nativ şi alte minerale. ansamblul format din cimitirul în care este înmormântat Avram Iancu. monument istoric. unul din cei trei conducători ai răscoalei de la 1784. ŢEBEA . Gorunul lui Horea şi cimitirul eroilor din cele două Războaie Mondiale. Din 2006. În realitate. Casa memorială Crişan. stăpânii nu s-au ţinut de cuvânt. când au terminat fântâna. Muzeul de Ştiinţe ale Naturii. nr. datorită exponatelor de valoare excepţională din antichitatea daco-romană. Biserica “Sf. A fost înfiinţat în 1882. însemnate transformări. cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Muzeul de Ştiinţe ale Naturii – adăpostit într-o aripă a Palatului “Magna Curia”. în cetatea de lângă biserică.XIV. Conform legendelor. care trăieşte ca rob la ghiauri. a fost timp de multe secole una din cele mai importante cetăţi de pe valea Mureşului. Independenţei. dezvelit în 1922. Gheorghe Crişan. DEVA – este municipiul reşedinţă a judeţului Hunedoara. nr. A fost distrusă în 1849. CRIŞAN. Nicolae “din Ribiţa este construită din piatră brută şi datează de la sfârşitul sec. ca "Şopârlă de aur”. această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci. A fost amenajat iniţial. iar din 1938 este adăpostit în Palatul “Magna Curia”. în 1733. Obiective turistice importante: Cetatea. Dar după 15 ani de trudă. Cetatea . pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaşti. construcţie în stil baroc din secolul XVII.Mănăstirea Crişan. Fiind una dintre cele mai mari şi vestite proprietăţi ale lui Iancu de Hunedoara. "Harta României” sau "Cerceii de aur” sunt unicate în lume. În curtea castelului. RIBIŢA.lângă şosea se afla "Panteonul Moţilor”.construită în secolul XIII pe vârful unui con vulcanic.BRAD– oraş minier. "Până lui Eminescu”.

. 39 pensiuni. 22 vile. 43 de cabane şi 7 tabere de elevi.În județul Hunedoara există aproximativ 142 de unităţi de cazare turistică din care: 20 hoteluri. 7 hanuri. 1 hostel. 1 motel. 2 complexe turistice. 11 .

Clasamentul preliminar LOCALITĂŢI JUDEŢUL HUNEDOARA: 7 municipii. 7 orase. Localităţi Aninoasa Baia de Criş Balşa Baru Băcia Băiţa Băniţa Bătrâna Beriu Blăjeni Boşorod Brad Brănişca Bretea Română Buceş Bucureşci Bulzeştii de Sus Bunila Burjuc Călan Cârjiţi Cerbăl Certeju de Sus Densuş Deva Dobra General Berthelot Geoagiu Ghelari Gurasada Haţeg Hărău Hunedoara Ilia Lăpugiu de Jos Lelese Lunca Cernii de Ap ă 1 1 0 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 1 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Acce s 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Co m 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Me d 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Ec 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 12 Cult 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 MP LP 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Ser Tur 1 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 1 0 1 1 0 1 1 0 0 1 Izv 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1 1 1 0 0 1 0 0 1 1 1 1 1 0 1 Rez 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 1 1 0 0 0 Mon 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 0 0 1 1 1 0 1 0 1 Total 8 8 6 8 7 9 6 9 7 8 6 11 7 6 11 7 10 6 6 9 8 6 8 10 11 8 6 11 7 8 11 9 11 10 9 7 10 . 55 comune.

Jos Luncoiu de Jos Lupeni Mărtineşti Orăştie Orăştioara de Sus Pestişu Mic Petrila Petroşani Pui Rapoltu Mare Răchitova Râu de Mori Ribiţa Romos Sarmizegetu sa Sălaşu de Sus SântămăriaOrlea Simeria Şoimuş Teliucu Inferior Tomeşti Topliţa Toteşti Turdaş Uricani Vața de Jos Vălişoara Vorţa Vulcan Zam 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 0 1 0 0 1 1 0 1 1 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1 1 0 0 1 0 1 0 1 1 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 1 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 7 7 7 11 9 7 9 10 7 10 6 10 11 6 11 8 3 10 8 6 7 9 6 7 7 11 8 7 9 10 13 .

Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 Localitate Deva Brad Hunedoara Simeria Lupeni Orastie Petrosani Vulcan Aninoasa Calan Geoagiu Petrila Uricani Baia de Cris Balsa Banita Baru Bacia Baita Batrana Beriu Blajeni Bosorog Branisca Bretea Romana Buces Bulzesti Bucuresci Bulzestii de Sus Bunila Burjuc Cerbal Certeju de Sus Carjiti Criscior Densus Dobra General Berthelot Ghelari Gurasada Rauri Mures Mures Cerna Mures Jiul de Vest Gradistea Jiul de Est Jiu.Resurse hidromo Nr. Merisoara Strei Geoagiu Jiul de Est Jiu de Vest Crisul Alb Geoagiu Jigureasa Barusor Strei Caian Dobra Orastia Crisul Alb Luncanilor Mures Strei Buces Bucuresci Uibaresti Nadrab Mures Cerbal Certej Cristur Bucuresci Poienii Dobra Paraul de Camp Teus Mures Apa termala Apa minerala Lacuri Total 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Apa termala Lacul Cincis 14 2 1 .

41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 Harau Ilia Lapugiu de Jos Lelesa Lunca Cernii de Jos Luncoiu de jos Martinesti Orastioara de Sus Pestisu Mic Pui Rapoltu Mare Rachitova Ribita Rau de Mori Romos Sarmisegetuza Salasu de Sus SantamarieOrlea Soimus Teliucu Inferior Tomesti Toplita Totesti Turdas Vata de jos Valisoara Vetel Vorta Zam Mures Mures Nadrab Cerna Luncoiu Feredou Orastia Cerna Strei Mures Rachitova Crisul Alb Raul Mare Romos Rausor Salas Strei Soimus Grovajdia Obarsa Cerna Rau Mare Mures Vata Fornadie Mures Sarbi Mures apa minerala 2 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Lacul Cincis Lacul Cincis 2 1 2 1 1 1 1 1 1 1 15 .

Arhangheli Mihail şi Gavriil Cetatea Orastiei Cetăţile dacice din Munţii Orastiei Biserica Reformată Cetatea din Costeşti Biserica Evanghelică 15 16 .PUNCTAJ LITOMO Oraş/ Localitate Deva Monumente Castelul Magna Curia Cetatea Deva Pedestra lui Decebal Teatrul Dramaturgic Sinagogă(Biserică Evreiască) Manstirea Franciscană Statuia ecvestră a lui Decebal Statuia împăratului Traian Monumentul comemorativ David Ferenc Castelul Corvinestilor Catedrala Ortodoxă Gara din Brad Muzee Muzeul de istorie Muzeul de Ştiinţe ale Naturii Rezervaţii Pădurea Bejan Pădurea Căprioară Punctaj 13 Hunedoara 2 Brad Muzeul Aurului Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Zarandeana Brad Muzeul de Arta Folclorică Muzeul de Etnografie şi arta populară Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane 3 Orăştie Biserica Ortodoxă Sf.

Sfântul Nicolae Bustul lui Aurel Vlaicu Bustul lui Decebal Bustul lui Nicolae Olahus Capul de lup dacic Statuia lui Burebista Peştera Bolii Biserica fortificată Vulcan Petroşani Vulcan Aninoasa Geoagiu Băi Muzeul Mineritului 2 1 1 7 Mina Muzeul din Aninoasa Staţiunea turistică Geoagiu Băi Termele Romane Cheile Mazii Peştera Cigmaului Castrul Roman Grota Haiducilor Capela Romanică Castelul de la Nalati Biserică de la Densuş Cascada Jiet Haţeg Rezervaţia de Zimbri Rezervaţia Naturală Cheile Jietului Parcul dendrologic Simeria 3 Petrila 2 Simeria 1 Tebea Aurel Vlaicu Panteonul Moţilor Monumentul eroilor neamului Casa memorială Aurel Vlaicu Mănăstirea Crişan Muzeul memorial Aurel Vlaicu 1 3 Crişan Casa Memorială Crişan 17 2 .

Sintamarie -Orlea Castelul Candestilor Biserica Reformată Sfânta Fecioară Maria Cetatea Colţ Mănăstirea Prislop Expoziţia memorială Silviu Dragomir Muzeul de Arheologie Sarmisegetuza Panteonul Moţilor şi Gorunul lui Horea Monumetul Biserica Ortodoxă Biserică din Stanija Biserica Ortodoxă Joseni Biserica Ortodoxă Suseni Biserică de lemn Strajă Crucea Eroilor ''Cetatuia" Cetatea Blidaru 2 Rău de Mori Silvasu de Sus Gurasada Sarmiseget uza Baia de Criş Bozes Buceş Homorod 1 1 1 1 1 1 1 2 Strajă 2 Costeşti Blidaru 1 1 18 .

Festivaluri Total 2 Deva Teatru de artă Deva. Casa de cultură Drăgan Muntean Cetatea Deva. Comemorare Maria Cioncan. Nedeia Sânzienelor. Corul BÂLEA BOAR al Casei de Cultură. Toamna muzicală hunedoreană. Cinematografu l Cultural Lupeni. Asociaţia artiştilor plastici MARCEL OLINESCU al Case de Cultură. Tradiţii şi folclor Ansamblul folcloric DOINA CRIŞULUI al Casei de Cultură. Muzeul de etnografie Brad. Toamna Lupeneana 14 20 Septembrie. Hora Unirii. Cetatea Hunedoara 2 Hunedoara Casa de Cultură. Clubul copiilor şi elevilor Hunedoara Zilele municipiului. Muzeul civilizaţiei dacice şi romane.Resursele antropomo Localitate Brad Arte vizuale Artizanat Locuri şi clădiri istorice Casa memorială Crişan "Muzeul aurului" din Brad. Ziua Mânerului. Biblioteca clubului 19 Palatul Cultural 3 . Muzeul de ştiinţe ale naturii Castelul Corvinilor. Galeria de Arte. 3 Lupeni Galeria de arta "Iosif Tellman". Nunta de Aur Drumul Crucii Vinerea Mare.

Lupeni Ziua Adolescentului. Cetatea Orăştiei. Ziua Recoltei. Cinema Petroşani. Ziua Eroilor Neamului.m. Muzeul de Etnografie şi artă populară.sindicatului e. 3 Petroşani Club Cinema 3D. "Maialul" orăştian. Biserica Ortodoxă "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil". Casa de cultura Petroşani 20 . Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Cupa Veteranilor. Festivalul folcloric "Tudorică Muntean" 1 Orăştie Muzeul de Etnografie şi Artă populară. O sărbătoare de suflet şi apreciere. Sărbătoarea Dacilor.

M-ții Metaliferi Peșteri Săpături arheologice Punctul Gura Voinii. căprioară. gorun.vulpea. scoruş Rezervația naturală "Peștera Tecuri" 6 21 . iepurele lup. Fagul. şerpi. Punctul La Ptincuri si Rabita. cârtiţă. Pestera Ioanei Peștera Tecuri Punctul Piatra Cetății Lupul. cuc. pin. nevăstuică. molidul Cheile Mada 4 pruni. iepurele. carpenul. bufniţă. conifer. salcâmul. cireşul sălbatic. stejar Rezervații Punctaj 4 Balșa M-ții Apuseni Bănița M-ții Băniței Baru M-ții Șureanului Peștera Bolii. porc mistreţ. plop tremurător. vulpea. pisica sălbatică Lupul. fazan. meri. cerul. mistreţul. veveriţă. cerb. şoarece de câmp. frasin Cheile Crivadei 6 Citadelele Dacice fag. langa Fantana Borchii Păduri Animale sălbatice lupul. cerb. căprioară Flora Fag. fag. căprioară. gorunul. iepurele. iepure. mistreţul. paltin de munte. molid. pitpalac. căprioară.Resurse Fitomo Nr Crt Baia de Criș Munți M-ții Bihor. arici. vipera cu corn. viezurele. vulpe. mesteacăn. dihor.

salcâm. Muntele Vâlcan Pestera „Biserica Dracului” . cireş. Peștera Pietrelor. fag. pin 4 Peştera lui Bindea Peştera Găurile Peștera Reti Descoperiri monetare fag. carpen. cioara. dihorul. molid. mistreţ. cerbul. molid. Rezervația Flora Naturală Băi Grosuri 4 6 Buceș M-ții Bihor. iepurele. cerb carpatin. salcâm. vulpi. graurul. iepurele. iepuri. M-ții Apuseni. cireş fag. viezurele si nevastuica Brad. vulpea. pin negru. mistreţul. paltin de munte. vulpea. iepurele. căprioară. 22 arinul. pin negru Codrii Seculari. veveriţă. salcâm. jder. salcâm. cireş. ursul brun. uliul. foioasele 2 . cerbul. căprioara. M-ții Zărandului M-ții Bihor. M-ții Poiana Ruscăi M-tele Bătrâna Punctul Palota căprioara. molid. râs iepure. Peștera „Huda Dracului” Padurea de la Cornitel. Mtele Găina. iepure. pin Rezervația naturală Muntele Vulcan 6 Bucureșci porcul mistreţ. Baraje artificiale 5 Beriu Blăjeni M-ții Poiana Ruscăi. cucul. porc mistreţ ciocănitoarea. vulpea. nevăstuica caprioara. coţofana. lup. M-ții Apuseni Brad. salcia. lupul.Băcia Bătrâna M-ții Sebeşului. brad. viezurele. lupul. sturzul. piţigoiul. lupul. Padurea de la Mihaileni Molid. rasul. cireş. frasin Rezervația naturală Muntele Vulcan. căprioare. codobatura.

fag. capră neagră. căprioara Stejar. M-ții Șureanului M-ții Sacarâmb. frasinul. cerbi carpatini. dihorul. iepurele. M-ții Vulcan Peștera Cizmei. mistreţ. Rezervația carpen. fag. carpen. mistreţul. stejar. urs. M-ții Barandului M-ții Parâng. căprioară. Poiana Mărului Peștera Nandru Peştera Geoagiu lupul. fag. Slivuţ Punctul Grădiştea. brad. fazani. carpenul Stejar. M-ții Apuseni Muntele Mic. lupi. cea hallstattiană şi medieval timpurie Zimbri. Rezervatia Naturala Comarnic 4 Aninoasa 5 Călan Geoagiu Hațeg M-ții Poiana Rusca. Bulzeștii de Jos M-ții Bihor. cireşi sălbatici 3 Punctul Pădurea Câmpul Mare.vulpea. lopătari. Peştera Bulzului ruinele caselor boiereşti ale marelui agă Pârvu Vlădescu Situl de la Călan Pădurea Slăniculu i. fag. 5 stejar.urşi. Stejar. lupul. conifere. căprioara lupul. mesteacan de zimbri. mistreţul.vulpea. iepurele Gorun. fragmente ceramice neolitic târziu. vulpea. epoca bronzului. brad. fag. Parcul Național Retezat 6 23 .

Luzan. vulpi. Rezervația forestieră "Pădurea Uricani" 4 6 fag . Peșterile Arcada. cerbi carpatini. Pădurea Uricani Deva M-ții Poiana Rusca. ierunca. Rezervația Naturală "Arboretum ul Simeria" Parcul Național Retezat. paltinul de munte. coţofene. păuni. coţofene. cer. Dealul gorun. pădurea de la cocoşul de munte. pinul. bufniţe. sturzul de piatră. lariţa Uricani M-ții Vâlcan. jderul de pădure porumbei sălbatici. fazani Fag. corbul. găinuşa de munte. lariţa. frasinul. vrăbii. râsul. stejar. sturzul de piatră. molidul. ierunca.Petrila M-ții Sureanu Aur din Bz DHa A Simeria M-ții Apuseni. prepeliţe. bradul. carpenul. M-ții Apuseni Pesterile Arcada Ruinele Cetății Deva pădurile Finicuri. Mții Retezat cocoşul de munte. căprioare. cerbul. mierla gulerată. ciocănitoarea neagră. 7 . pinul. corbul. ciori. ursul brun. dar se gaseste şi paltin. 24 bradul. ursul brun. M-ții Zarandului. Peștera M-ții Retezat Adâncă. cerbul. cuci. paltinul de munte. mesteacăn. mistreţi. pinul. ciocănitori. Jepi. mesteacănul Rezervațiile naturale “Cheile Jiețului” și "Cheile Taia" 5 Fag. mierla gulerată. uliu. bradul. ciocănitoarea neagră. râsul. Cetății jugastru. lariţa. mesteacănul Rezervația Naturală Măgura Uroiului. carpenul. molidul. piţigoi. carpen. jderul de pădure lupi. găinuşa de munte. frasinul. garnita. molidul.

rândunici. brad salcia. ciutele. salcâm. Punctul X5 Petroșani masivul Parâng. liliac stejar. socul. arinul. 2 Fag. măceşul stejar. rasul mistreţ. dihorul. gorun. macrisul iepurelui. gorun. nuc. capriorul. lastunul mare sudic. conifer. răchita. floarea pastelui. privighetori. cuci. plop. tei. mistretul. molid. rândunici. ciuboticacucului. raţa salbatică ciocârlii. cer. rugul de zmeură. rugul de mure. crucea voinicului. pin. meseacănul. grauri. capra neagra. lup. brad Rezervația naturală “Pădurea Chizid” 4 Orăștie M-ții Orăștie. fag. fag. grauri. vulpea. ciocarlia urecheata 25 Fag. coţofene pisica salbatica. raţa salbatică. rândunici. iepurele sălbatic frasin. măceşul 5 4 Rezervația naturală “Piatra Crinului” 4 . vipera cu corn. căpriorul. veveriţă. ulm. socul. stejarul. vipera neagră privighetori. vulpe. privighetori. plopul. Mine şi cariere ciocârlii. cireşi sălbatici. veverita. leurda. liliacul. "Dealul Bemilor X8". hiocei. lupul. alunul.Piatra Colţ Brad Hunedoara Munții Poiana Ruscă Lupeni M-ții Vâlcan Cheile Taia. presura barboasa. artar.

brad. pasuni si fanete Rezervația naturală “Cheile Ribicioarei și Uibăreștilor 6 Fag. rasul Iepurele de camp.pisici salbatice. huhurezi. ghinţura galbenă . ciocanitori lupi. broasca.dihori . caprioare. carpen .veverite.veverite. trifor. hiocei. alunul. carpen. coada soricelului gorun. jderi . Fag. gorun.fag.dihori. căpriorul. salamandra. ursi . veveriţă. meseacănul. carpen.curpen. Calcarele de la Fata Fetei 5 26 . papucul doamnei. cartita. mistretul. broasca. fragi. Rezervația Naturală Muntele Vulcan 4 2 Geoparcul Dinozaurilo r Ţara Haţegului. dihorul. jderi . bufnite. caprioara. plop. serpi.Vulcan M-ții Vâlcan. nevastuica. huhurezi. molid. Urme de dinozauri pitici în Ţara Haţegului Paduri de foioase si conifere Ribita Muntii Bihorului Pestera Cismei Rau de mori Muntii Retezat padurile de foioase :f ag. aninul. nevastuica. ursi . corbi. carpen. lup. floarea de colţ. iepurele. bufnite. salcia. vulpe. Paduri de foioase si conifere Lupul. lupi. 6 Paduri de foioase. ulii. frăsinet cu mojdrean Cetatea Colt. liliac. ciocanitori stejar. artarul. ciori. dihorul. liliacul.carpen. paius. vidre. fag. serpi Rapoltul mare Rachitova Muntii Poiana Ruscai. cartita. viezurele. stejarul. molid. vulpea. pasuni si fanete.diverse esente tari. soimi. molid. nevastuici.salc am. M-ții Apuseni mistreţ. salamandra. pin.salcia.

soarecele de camp. ulm de munte. neghina.Sarmizeget usa Muntii orastiei Muntii Retezat Pestera Cioclovin a. pasuni si fanete. loboda stejarul. soimi. cerbul. garnita. afin. vulpea. starcii. căpriorul. jneapăn. aninul. carpenul. frasinul. coada soricelului tufărişuri de smirdar.artarul. Pestera Ohaba Ponor Ruinele fortaretei dacice Paduri de fag. coada soricelului. aninul. lupul. carpenul. cocoşul de munte. cartita. rozatoare mici. salcamul. râsul. artarul. berzele. harciogii. frăsinet cu mojdrean . ulii. ulmul.Nicolae ”. 27 Soimus Paduri de foioase. papucul doamnei. 6 Santmariaorlea Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru. veveriţa Salasu de sus Peştera de calcar din satul Peştera Ruinele unei curți fortificate Paduri de fag.. jugastrul. Calcarele din Dealul 4 . salcia. stejarisuri gorunul. veverita. carpen. pisica sălbatică.pisici salbatice. salcia. căpriorul. netisorul.Sf. gainusele de balta. mistretul. plop. respectiv. ursul. paltin. caprioare. Paduri de foioase lupul. brad nevastuici. ursul. veveriţa. 5 Biserica . ghinţura galbenă . mustarul de camp. ienupăr Rezervatia naturala Ulpia Traiana Sarmizegetu sa 7 Cetatea feudală Mihăileşti cu turn donjon. cerul. caprioara. ariciul astele salbatice. vidre. teiul. Cetatea Feudală Sălaşul de Sus Castelul Santamaria Orlea. râsul. fagul.fag. iepurele. soarecii. . dihorul. Castelul Kendeffy. frasin cerbul. iepurele Paduri de foioase.

brad si molid 28 si fageturi. paduri de soparle.cer corbul. salcâm. viezuri. fazanul Situl Paduri de Cerb. cocosului. lupul. vulpea . bursuc.jderi. castanul potarnichile. fag. ciocănitoarea.tei. carpen.mesteacăn. privighetoarea( mai ales în pâlcurile din jurul satelor ). veverita. alun. pisica salbatica si porcul mistret Paduri de iepurele. amestec carpatin. căprioara ( Tătăuş) . gaiţa. ulm. cucul. mistret.arin. ghinda. Plantatii de arheologic foioase: vulpe. 5 . comestibil vulpea. parsul. pisica sălbatică. capriorul. Situl fag. lupi. plopul. jderul de copac. cerb Pasuni si pajisti. parsul de esente moi. Paduri de Ursul brun. jugastru. plop. paduri de conifere Magura 3 5 Ruinele furnalului de la Toplita. Pajiştile şi foioase mistreţul şi fâneţele. de ienupari. fazan. veveriţe. viezurele. fag. corn. prepelitele si arinul. gorun. coada calului. lup. porc castani. arbori cu Dumbrăviţa. rasul.ciocârlia. tufisuri de fag. salcia. mistret.Teliucu inferior Tomesti Muntii Poiana Ruscai Toplita Muntii Poiana Ruscai iepurii de camp. porc maracini. ierburi hidrofile: arheologic paduri de piciorul Peştera cu apă rasinoase.

iepuri de camp Pasuni si pajisti. fagul. plop. urmele Drumului roman Situl arheologic de la Turdas brad si molid. alun. Fazani. veverita. Biserica de garnita. bursuc. brad. tei. cerul. Paclisa. lup. Vetelsalcâm. 6 29 . salcam. mesteacan stejarul. fag. cartita. jugastru.tei. lup. la Godinesti frasin. vulpe. ulm. artar. iepuri de camp Paduri de foioase si paduri de conifere Cerb. fazan.arin. mistret. lemn din teiul. corn. plop. Stejar. caprioare. iepuri de camp 5 Zam Muntii Poiana Rusca Peştera Mare Godineşti Padure de foioase Jder de copac. Valisoara carpenul. nuc 5 Valisoara Muntii Metaliferi Vetel Vestigiile castrului roman Micia Paduri de foioase Cerb. ulmul. tufisuri lemn din de ienupari. Calcarele de carpen. porc mistret. vulpe. Biserica de maracini. ulm. Paduri de brad si molid salamandre. salcamul. vulpe. . Vulcez plop. fag Fag. molid Pasuni si pajisti. gorun.Totesti Muntii Retezat si Poiana Ruscai Turdas Mezeinisa. zambrul 5 Fazani. fazan. stejar.

66 3.66 1 0.66 0.66 3.33 3 7.66 0.33 2.33 6 15.66 2.33 3.33 5.66 0.66 0. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Oraş/ Municipiu Aninoasa Brad Călan Deva Geoagiu Haţeg Hunedoara Lupeni Orăştie Petroşani Petrilă Simeria Uricani Vulcan Punctaj preliminar 8 11 9 11 11 11 11 7 11 10 9 10 7 9 Punctaj general 2.66 0.66 2 7.32 2.66 5.32 31 .66 0.66 Potenţial Turistic 0.66 2 2.32 5.66 2.Clasament final al județului Hunedoara Nr.32 3.66 Coeficie nt 1 2 1 2 1 1 1 2 2 2 1 1 1 2 TOTAL 2.32 2 15.66 3.66 2 2.33 3. Crt.66 1 1 1 1 0.66 2.

ghidinfoturism.ro.cjhunedoara.e-deva.atractii-turistice. 11) http://www.ro 3) -http://www.turistik.gazetavaiijiului.turistinfo.ro 5) -http://www.conacularchia.obiective-turistice.ro 7) -http://www.cnh.Bibliografie 1) -Consiliu Județean Hunedoara 2) -http://www.ro 8) -http://www.ro 4) -http://www.ro 6) -http://www.ro 31 . 12) http://www.ro.com/ 10) http://www.ro/ 13) http://carta. 9) http://www.ro.prefecturahunedoara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful