PALEOGRAFIA

În anul 862 sau 863 împ ratul bizantin Manuil primea c solie de la cneazul Moraviei Rostislav.Solia avea o important deosebit pentru soart Moraviei din care cauza era condus de nepotul lui Rostislav i urma ul la tron Sveatopolk.Ace tia au transmis împ ratului rug mintea de a trimite în Moravia misionari care ar propavadui i ar ine slujbele biserice ti într-o limb în eleas de popula ia morava în locul celei latine,de care se foloseau fe ele biserice ti germane.Solii declarau c moravii s-au dezis de pagânism i se in acum de cre tinism , dar la moment nu aveau înv tor care le-ar putea arat adev rat credin a cre tin într-o limb în eleas de ei. Statul Morav , constituit la 830, era supus unor mari presiuni din partea germanilor.Anume din aceast cauz delega ia este trimis în Bizan , astfel incercandu-se o contrapondere unei eventuale coali ii germano-bulg re. Pe de alt parte , trimiterea unor misionari în Moravia coincidea i cu interesele Imperiului Bizantin , care î i dorea extinderea influen ei sale asupra slavilor vestici. Din aceast cauz Împ ratul Manuil i Patriarhul Fotie au salutat ini iativa lui Rostislav i au trimis în Moravia pe înv atul Constantin Filosoful i pe fratele acestuia Metodiu.Alegerea acestora nu a fost deloc întâmpl toare.Metodiu de mai mul i ani a fost guvernator al regiunilor slave din imperiu(undeva în zona Macedoniei) i avea experien de lucru cu popula ia.Constantin , la rândul lui a c p tat o instruire aleas i era un mare om de tiin ,fiind supranumit în izvoarele scrise"Filosoful". Înc din tinere e Constantin s-a ar tat a fi un înfl c rat ap r tor al cre tinismului ortodox.Fiind un iconodul convins , ob ine renume în timpul disputelor iconoclaste , prin victoria str lucit asupra conduc torului partidei iconoclaste , prin victoria str lucit asupra conduc torului partidei iconoclaste-fostul patriarj Arie.Totodat acesta era i un misionar cu experien .La începutul anilor ''50 pe malurile râului Bregalnita Constantin converte te la cre tinism bulg rii , iar apoi Asia Mic se remarc în disputele cu înv a ii sarazini.În anii '60 întreprinde o c l torie în hanatul Kazar unde în scurt timp înv a limb iudaic veche. La revenire din hanatul Kazar Constantin începe activitatea de elaborare a alfabetului slav i traducerea c r ilor biserice ti în limba slav .Din m rturiile documentare existente acest lucru a început într-adev r înainte de venirea soliei morave la Constantinopol.Era imposibil c într-un timp atât de scurt între numirea lui Constantin ef al misiunii i plecarea la Moravia s fie elaborat un sistem grafic practic nou , acel vechi slav , i s mai fie tradus o serie de c r i necesare pentru efectuarea slujbelor biserice ti.Mai mult chiar îns i traducerea necesit o munc enorm , deoarece limba slav aflat în uz cotidian , acum trebuia adaptat la o func ie noua-s acopere traducerea textelor literar-liturgice grece ti. Conform informa iilor suplimentare Constantin , cu ajutorul lui Metrodiu , a tradus în slav principalele c r i de uz biserice ti , cum ar fi Evanghelia,Apostolul,Psaltirea precum i o serie de pasaje luate din slujba bisericeasc .

În 1782 Josef Dobrowsky lanseaz ipotez c scrisul glagolitic a fost creat de c tre c lug rii croa i în secolul al XIII-lea. În c l toria lor ace tia au s vâr it o serie de opriri de lung durat . ace tia instruiesc 50 de ucenici din rândul popula iei locale . În Vene ia înv atul grec duce o disput aprins cu reprezentatntii dogmatici conform c ruia serviciul divin i scrierea bisericeasc pot s se petreac numai în trei limbi-în care a fost scris vechea literatur cre tin -iudaic veche . Constantin nu s-a mai întors la Roma deoarece s-a îmboln vit . fra ii Constantin i Metodiu s-au aflat în Moravia timp de 40 de luni. Dup eliberarea sa Metodiu î i p streaz titlul de episcop i se reîntoarce în Moravia unde locuie te din 873. fratele înv atului grec-care avea o influen a deosebit în rândurile popula iei. Constantin i Metodiu au fost întâlni i festiv de c tre înaltele fe e biserice ti. luând numele de Chiril-nume cu care a i fost canonizat de biserica cre tin .Frisch . trecând prin Panonia la rug mintea cneazului Cotelea .Cu pu in înainte de moarte. Racki socotea c unele litere glagolitice au fost luate din alfabetele:fenician . Fr.Pap a recunoscut limb slav în scriere i liturghie .Jum tate de secol mai târziu Durych a emis ipotez conform c reia glagolitica î i are originea în cursiv greac . înv ându-i limb slav i C r ile Sfinte. Pap Adrian al ÎI-lea a încercat s .În acest r stimp ei s-au ciocnit de o opozi ie dur din partea preo ilor germani .Din aceast cauza Constantin i Metodiu sunt nevoi i s întreprind o c l torie la Roma pentru a ob ine sprijinul Papei. însu i papa s vâr ind în una din aceste biserici o liturghie asupra c r ilor biserice ti scrise în limba slav . constituie în Panonia i Moravia o episcopie slav în fruntea c ruia este numit Metodiu . c rezultat Metodiu fiind intemninat pe o perioad de 2 ani i jum tate. iar ucenicii acestora au fost hirotoniti c preo i. A a . împreun cu ucenicii s i î i continu activitatea . sus inând c numai în aceast limb se pot ine slujbele biserice ti.Indecursul câtorva zile din porunc lui Adrian al ÎI-lea în bisericile din Roma serviciul divin s-a dus în limba slav . Constantin i Metodiu primind de la acesta sus inerea în oper lor .În ultimii ani de via (Metodiu moare în anul 885) acesta . La baza textelor româno-slave i româno-chirilice stau alfabetele glagolitic i chirilic. se întoarce în Panonia unde î i continu activitatea. murind la 14 februarie 869 la vârst de 42 de ani. tiut fiind influen a lor în rândurile slavilor . p rere preluat preluat i de al i savan i. Cea mai veche teorie cu privire la la originea glagoliticii este exprimat înc din 1727 de c tre J.Prin intermediul acestor înv a i . iar înv atul rus Vsevolod Miller eviden iaz o influen a sasanita pe care Chiril o cuno tea înc din timpul c l toriei f cute la kazari. latin i greaca.Acest lucru nu -a împiedicat îns pe preo ii latino-germani s unelteasc împotriva acestuia .Pap .Conform Vie ii lui Constantin .Constantin s-a c lug rit . grec i albanez .i înt reasc autoritatea în aceast zon .Nomocanonul i Patericul.i extind i el autoritatea asupra acestui popr. dorind s .Problem originii i vechimii acestor alfabete a preocupat i continu s -i preocupe pe înv a ii slavi ti. . traducând practic toat Biblia(în afar de c r ile Macabeilor). Leopold Gheitler sus ine c alfabetul glagolitic deriv din cel albanez . Metodiu la rândul lui . La Roma . care promovau politic de introducere în biseric a limbii latine .

una veche . Aceast teorie. Alfabetul chirilic a schimbat complet aspectul scrierii glagolitice atât prin înlocuirea celor mai multe caractere . i alt noua sau liturgic care î i începe existen a de la anul 600.scriptio continu -uzul paleografic urmând celui epigrafic. Grafia greac cunoa te dou tipuri de scriere uncial . care sus ine c glagolitica este o stilizare a cursivei minuscule bizantine. ci numai în copii ulterioare de la sfâr itul secolului al X-lea i mai ales din secolul al XI-lea . prin grefemele uncialei liturgice cât i prin transformear configura iilor ea literelor glagolitice pe care le-a p strat. atunci problem privind scrierea chirilic nu ridica mari probleme cu toate c unii savan i au încercat s modifice lucrurile.Dup cum s-a constatat mai sus .Primul tip de scriere are drept indicii literele mari p trate . J. Texte slave vechi Primele texte slave au fost traduse din greac de Chiril i Metodiu i de ucenicii lor începând cu a dou jum tate a secolului al IX-lea . s-a încet enit în slavistic . toate de aproape aceea i în l ime i l ime . Compara ia sistematic a grafiei glagolitice cu cea cursiv bizantin l-a f cut pe paleograful englez Isaac Tylor s confirme c alfabetul glagolitic î i are originea în cursiva minuscul bizantin noua . p rere acceptat practic de to ii speciali tii în domeniu. celor slave . 4.Acest proces de stilizare i substituire a decurs destul de repede i s-a extins i asupra textelor manuscrise. alfabetul glagolitic este primordial celui chirilic. Aceste texte din p cate nu sau p strat în original .Dup cum presupun speciali tii în domeniu substituirea grefemelor grece ti . rotunde i patrulatere de pe pergament.cunoscut sub denumirea de Taylor-Jagic .Alfabetul chirilic Dac problematica legat de alfabetul i scrierea glagolitica este complicat i complex . I. care în grafia capital . monumental sau lapidar sunt drepte i ascu ite fa de cele p trate . Jagic . Vorbind despre originea scrierii chirilice . I. E. deoarece este mult mai u or de a grav litere cu tr s turi drepte decât litere ce au forme ovale.Dobrowsky .A Istrin care au promovat ideea c alfabetul chirilic a fost creat înaintea alfabetului glagolitic. f r s specifice cine este autorul.De ad ugat i faptul c în uncial veche toate cuvintele sunt scrise nedesp r it . adic glagolitice prin stilizarea greaca a literelor slave a avut loc ini ial în inscrip ii . la ea aderând majoritatea speciali tilor în paleografie. De aici putem conchide c texte vechi .Abich vede originea glagoliticului în scrierea georgian . consider c scrisul chirilic a ap rut înc înainte de de sfâr itul secolului IX .Totu i au existat o serie de cercet tori paleografi c : Johann Frisch . 3. care a existat pân aproximativ în anul 600 . s-a sus inut c izvorul alfabetului chirilic este grafia uncial greaca de tip nou sau liturgic . iar Moise Gaster adaug la p rerea respectiv influen a scrisului armean.R. deci mai târzii cu aproximativ 150-200 de ani. Paleografa Vera Ivanova . p rere dezvoltat ulterior de I. bine echilibrate . Karski i V. Sreznevski . bazându-se pe grafia din primul sfert al secolului al IX-lea a sigiliului singhelului bulgar Gheorghe c lug r .Taylor . V. în epoc numit chirilo-metodiana.

inspirându-se în afar de alfabetul glagolitic i de cele grec i latin.lea .bizantin scris cur ) i incluse în Irmologhionul sau în anii 1511 . Pava ( Cântece de cântece a lui Eustatie de la Putna în Studii i Materiale de istorie medie . pergamentul este practic înl turat .1515. Trebuie de remarcat îns c unele dintre ele .1978 . . apoi în cea greaca i latin . Cât prive te perioad de folosire a pergamentului c suport grafic putem afirm c acesta a durat practic tot Evul Mediu. 335-337) Eustatie a utilizat cinci alfabete criptice. conform m rturiilor istorice i lingvistice . folosit în scrierea egiptean . 1962 . Damian P. Buc. Primul alfabet este constituit din litere chirilice i se nume te alfabet tarabaric sau litoreic simplu. Al treilea alfabet este cifric. Odat cu apari ia hârtiei . Scrierea slavo-roman .din greco. . ei fiindu-i specific pergamentul . În el literele se exprim prin valoarea numeric . îns . 5. precum i grafeme din alfabetul glagolitic. p. Criptografia slavo-român În paleografia slavo-român cele mai cunoscute opere criptografice sunt cele peste 70 de criptograme . create de protopsaltul Eustatie (numite de el filtele . s-au p strat copii ulterioare secolului al XI-lea ccea ce diminueaz importan a lor. V . fiind folosit numai pentru cele mai importante acte i manuscrise luxoase. pe urm cea româno-chirilic nu au folosit niciodat acest material .lea. Concomitent Eustatie a creat forme ductice . Conform cercet rilor istoricului român R . vol. Din textele paleografice slavo-române sistemul criptat a fost preluat de manuscrisele i documentele româno-chirilice. Suportul grafiei 1. iar în Rusia în secolul al XV . p. Este necesar de men ionat c folosirea pielii c suport grafic a însemnat un progres considerabil în evolu ia scrisului. Prin compara ie în Serbia i Bulgaria acest lucru are loc în secolul al XIV . 279-280) criptogramele din textele paleografice româno-slave cunosc 4 alfabete. Bogdan ( Paleografia româno-slav . Bogdan arat c trecerea la scrierea actelor pe hârtie în rile Române s-a finisat în a dou jum tate a secolului al XVII-lea. El a folosit litere chirilice din diferite alfabete criptice . Pergamentul Este cunoscut faptul c printre primele materiale folosite ca suport grafic a fost Cyreus papyrus .Conform clasific rii istoricului Damian P. iar ulterior hârtia.plant ce cre tea în delta Nilului .slave sunt acele texte care au fost scrise în perioad secolelor IX-XI. Al doilea alfabet criptic are cheie în alfabetul grecesc. Cele f r valoare cifrica î i p streaz valoarea lor fonetic normal .

De multe ori palimpsestele erau folosite pentru fabricarea unor falsuri . Introducerea hârtiei a avut un rol deosebit în evolu ia scrisului deoarece a reprezentat un material ieftin i accesibil în compara ie cu pergamentul.Acest tip de hârtie este cel mai vechi cunoscut. Se cunosc la momentual actual trei etape ale evolu ii hârtiei: 1) hârtia bombicina. 3) hârtia din cânep .2. Palimpsestele Cre terea num rului de acte scrise . . Hârtia bombicina Numele de bombicina provine de la persanul pambuk de unde grecescul vamvakion iar de aici latinul bambax . În primul caz textul de pe pergament se sp la cu un produs chimic înscriindu-se ulterior textul nou.1. Este necesar de subliniat c metodele actuale ne permit restabilirea textului ini ial de pe pergament . din secolul al ÎI -lea. bambacium . introducandu-se textul necesar printre rândurile r zuite. din care cauza i cronologic pot fi subîmp r ite foarte greu. precum i durabilitatea suportului grafic care îl avea pergamentul face posibil folosirea repetat a acestuia pentru scrierea actelor i a manuscriselor. numit hârtie (din greaca hartis . 3. pergamentul de pe care a fost ters textul ini ial i apoi a fost scris un nou text poart denumirea de palimpsest ( din greaca palimpsistos sau palipsistos . este o inven ie chinez . 2) hârtia filigranat . Începând cu secolul al XII-lea aceast se folosea pe larg în Bizan . Semnele filigranice ini iale au o configura ie grafica simpl se întrebuin au un timp îndelungat f r s se modifice . Hârtia cu filigran Filigranul (din francez la filigrane) deriv de la latinul filum i granum (primul act cu filigran fiind datat cu 1271. De obicei unui astfel d procedeu erau supuse e pergamentele care se invecheau sau fa de care se pierdea interesul. care prin intermediul arabilor spanioli i sud . Din punct de vedere cantitativ paleografia latin cunoa te mult mai multe palimpseste decât cea slavo-român i româno-chirilic . fapt ce ne duce la acumularea unor date istorice noi. În paleografie . din latin carta ). cunoscându-se îns i o serie de originale în acest sens drept exemplu servind Pomelnicul de la m n stirea Bistri a. ceea ce înseamn r zuit din nou). Considera ii generale Materia vegetal . Hârtia. 3. Italia i Spania.bumbac. În cel de-al doilea caz textul se r zuia cu un obiect metalic ascu it . preg tit printr-o tehnic neperfec ionat fiind u or recunoscut dup înf i area s .italieniajunge în Europa înc în epoc cruciadelor. pre ul destul de ridicat al pergamentului . 3.2. Ob inerea palimpsestelor avea loc prin dou metode. C i alte semne studiate de paleografie a evoluat diferit din care cauza are o important paleografica diferit . în sau lâna f r filigran.

Ea putea fi de origine vegetal . albastr . 4. În afar de cerneal de culoare neagr la scrierea actelor slave române i româno-slave se mai foloseau i cerneluri de culoare galben . Cerneala La scrierea actelor i manuscriselor slavo-române i româno-chirilice cel mai des s-a folosit cerneal de culoare neagr .3 Hârtia f r filigrana Pe lâng hârtia filigranat au existat i o serie de acte i manuscrise atât în Europa cât i pe teritoriul rilor Române la care s-a folosit hârtia f r filigrana. 4. în rile Române era utilizat în cazul scrierii unor manuscrise de lux care aveau o destina ie special . începuturile de paragrafe. iar în manuscrise . însemn rile. Materialul i modul de producere este identic ca i pentru producerea hârtiei filigranate . .chinovarul.3 Solu ia de aur i argint Scrierea par ial cu aur. indica ii privind ordinea lecturii.2 Chinovarul Un loc aparte în scrierea slavo-roman . din funingime . mai rar cu argint. Asemenea metod de scriere c p ta o popularitate deosebit pe teritoriul românesc mai ales în perioad de influen a neobizantina i occidental (secolele XV. verde care aveau diferite nuan e.frontispiciile. preparat din diferite plante. 4. semn turile domne ti. ob inându-se cerneal ferogalica. Solu ii utilizate pentru scriere 4. Drept exemple de acest gen pot servi dou tetraevangheliare din secolele XVI . i româno-chirilic îl ocup scrierea cu cerneal ro ie De obicei cu chinovar se scriau monogramele domnului.3. notele.1. precum i dou acte din timpul lui Vasile Lupu. prin combinarea cu alte substan e sau din diferite substan e feroase. Pentru producerea cernelei se foloseau diferite metode.XVI ).XVII descoperite de c tre Iatimirski. invoca ia simbolic . cauzele care au dus îns la omiterea filigranei nu sunt cunoscute. semnele de punctua ie.

4. De fapt.Aurul i argintul putea fi folosit pentru scriere sub form de folii sau cea lichid . mai rar de leb d sau p un. devenind mai elastic . dupa cum tim. 4. De obicei aceste vopsele erau preparate de c tre me teri dup re ete speciale.4 Lichidul pentru redresarea scrisului. In unele cazuri nisipul aurit era presurat pe lacune din text completate ulterior de domnul rii. În afar de nisipul simplu se mai utiliza si nisipul aurit. pana a dep it perioada de scriere chirilic . -se devenind. . acuarelele sau culorile de ap .5 Nisipul În paleografia slavo-româna si româno-chirilica in calitate de sugativa era folosit nisipul. pana ini ial era supus unei prelucr ri termice ce ducea la cura irea acesteia de pieli i de eliminarea gr similor. Aceasta a necesitat prepararea dup anumite re ete a unui lichid special. grefemul de aur era suprapus pe un lichid lipicios cu care era prelucrat ini ial locul din manuscris destinat pentru acesta. folosindu pân târziu. De obicei acesta se aplica pe isc litura domneasc sau pe cea a marelui logof t.1 Pana Cel mai raspandit instrument care s-a utilizat în scrierea slavo-român si româno-chirilic a fost pana. lacune inten ionat l sate de scrib. vopselele Din cauza p str rii indelungate a actelor. Pentru a putea fi utilizat în procesul scrierii. De obicei nisipul se p stra intr-un vas cu un capac g urit prin care era distribuit uniform pe pagin . De obicei pentru scriere se folosea pana de gâsca. .preluate din c r i de pictur de import. 5. Ustensile grafice 5. . În primul caz. pentru trasareachenarelor sau pentru executarea unor miniaturi. Dupa aceasta penei i se aplica o serie de t ieturi piezi e de însu i scriptor astfel încât s poata fi folosita pentru scriere. scrisul pierdea din propriet ile sale deseori textul devenind ilizibil.cu ajutorul unor instrumente speciale. Folosirea acuarelei în scrierea actelor slavo-române i româno-chirilice este destul de rar pentru redarea monogramei domne ti. simbolul cuno tin ei de carte. care restabilea textul scris.Vopseaua se întrebuin a pentru redarea unor texte biserice ti ce explicau anumite scene ale picturilor de pe fa adele bisericilor. Acesta era întrebuin at pentru a nu permite cernelei sa fug pe hârtie sau pergament.

Cercat rile de ultim or au demonstrat c exist o leg tur strâns între sistemul de liniere i modul de scriere a actelor. fiind bine închis pentru a nu se v rsa.5. Cele de sticl erau c lim ri de birou. metal. 5. De obicei cu acest instrument se inciyau diferite inscrip ii pe cruci de piatr . când acesta efectua diferite inscrip ii pe tablouri murale biserice ti.4 Dalta Dalta este instrumentul de scris pe suprafe e dure. evapora sau îngro a.3 Pensula Pensula( din germana pinsel ) avea o utilizare mai limitat .7 Linia i haragul Atât actele cât i manuscrisele ini ial se liniau. De obicei coala de pergament sau hârtie se liniau una in dou coloane. cu tr s turi specifice care se deosebesc de scrierea pe pergament sau hârtie. Linierea se f cea cu linia i cu un l n i or.6 Cu itul Cu itul face parte la fel din ustensilele grafice medievale nelipsit unei persoane care era ocupat cu scrierea. rareori pentru scrierea cu chinovar. 5. Cu itul era utilizat i pentru t ierea colilor de hârtie dup un anumit format ce urmau s constituie un manuscris. iar din 1803 cu cel de o el. a fost un alt instrument de scris folosit în Evul Mediu românesc. semnele linierii pe unele documente p strându-se pâna ast zi. astfel încât clasificarea sistemelor de liniere permite datarea actelor i documentelor care nu au an. . iar cele de metal se purtau la brâu. De obicei acesta era confec ionat din trestie de lemn de c tre întocmitorul actului i se folosea pentru scrierea textului.lea. Pensula devenea un instrument indispensabil al zugravului. era folosit pentru p strarea diferitelor cerneluri. Tot cu ajutorul cu itului se efectua r zuirea unor cuvinte sau litere gre ite in con inutul sau a manuscrisului. C limara de obicei era înso it de un vas special care de asemenea putea fi plasat pe birou sau purtat la brâu.5 C limara C limara. condeiul de lemn este substituit cu cel de fier.2 Condeiul Condeiul. Pensula era folosit în exclusivitate câns se lucra în aur sau argint. În Europa în secolul al XVIII . pisanii ale bisericilor. De obicei aceasta se întrebuin a pentru decorarea diferitelor manuscrise. cum ar fi piatra sau fierul. 5. C limarile se confec ionau din diferite materiale: sticl . al scrierii pe materiale tari. 5. În rile Române el începe s fie folosit de la mijlocul secolului al XIX lea. din latin calamaria. În acela i timp în dependen de volum existau c lim ri mici si mari. În primul rând acesta era folosit pentru ascu irea penelor. 5. în latin calamus . în care se p strau penele. precum i alte inscrip ii. ceramic . Este un instrument al epigrafiei.