You are on page 1of 288

MIHAIL STURDZA

T R Ă D A R E A CÂRMUITORILOR
\
Editor:
Gabriel ă
Tehnoredactarea ă
Cristian Negoi
© Criterion Publishing
P.O. Box 930698
Norcross, GA, 30093. USA
Tel/Fax: 678-376-1117
E-mail:
origininet@netscape.net
Adresa WEB:
www.origini.go.ro
Library of Congress Preassigned
Control Number: 2002116622
ISBN: 1887304606
Bun de tipar: 20.01.2003
Printed in Romania
I
\
I
\
- - -- - -- - - - - --- ----- -- -- --- ----- ------- ---.---- --._- .._----- --- --_._----------._--_._--------,-----
\
MIHAIL STURDZA
".,
TRADAREA
A
CARMUITORILOR
Traducere din limba e n g l e z ă de
VAL STANTON
CRITERJON
PUBUSHING
2003
4 MIHAIL STURDZA
ă
Volumul Betrayal by Rulers scris. de
Michel Sturdza a ă în anul 1976 în
edituraWestem Islands, Belmont Massachu-
setts 02178, ISBN: 0-88279-122-2.
ţ editurii
Cu fiecare an ce trece vedem din ce în ce mai mult cum noul zeu al Americii
secolului 20 a devenit Progresul, iar sacerdotullui este Pragmatismul ş ş la
altarul Modernismului. Principiul de ă al acestui nou ă este "scopul ă
mijloacele" .
Nu tot ce e nou este ă ă dar nici nu este în mod automat ă bun.
Dar am acceptat atât de ş dogma ă tot ce e nou e mai bun decât tot ce e vechi,
ş ă orice schimbare e în spre bine, încât am sacrificat pe altarul Progresului aproape
toate valorile noastre morale, politice ş sociale. Mai mult, am acceptat drept ţ
lucruri care de fapt sunt ţ modem = nou = schimbare = progres = ă ă ţ
ş am acceptat drept bun, sau cel ţ justificabil, tot ce este necesar pentru a produce
ă
Papa Leo XIII, om de mare ţ ă care nu era deloc ţ avertizat
ş secolului XIX ă cel mai mare pericol pentru ţ ă ş
pentru ş îl constitue ceeace el a numit Modernismul-, o erezie sau un fel de
a gândi mult mai ă ş mult mai periculos decât marxismul.
Nu ă în ă introducere o ă ă sau ă a
Modernismului. Dorim mai ă ă ă cititorul pentru teoria evident ş ă
ă in restul ă Noi credem ă o examinare ă a Modernismului va
, ,
ajuta la acceptarea ţ din ă carte. Deasemenea îi cerem cititorului ă
examineze unele din convingerile moderniste pe cate le-a adoptat ş ă ă ă le
poate reconcilia cu ţ lui fundamentale.
ă unii ă Modernismul este antiteza medievalismului sau
feudalismului. Teologii moderni ă ă este un om de tip medieval oricine
ă faptul ă am transformat bisericile în ţ pentru mase. Sociologii
moderni ne spun ă ideea ă ţ private este o idee ă ă ţ ţ modemi
ă ă toate ţ religioase sunt ţ care ă din întunecatul ev
6 MIHAIL STURDZA
mediu. Dar cum era medievalismul, sau sistemul feudal de· care ş ş
ţ ă ă ne scape?
Sistemul feudal a fost o dezvoltare ă ă din ă ş imperiului
roman ş ă multor popoare noi în Europa ă Perioada sa de formare
a durat 400 de ani (400 - 800 A.D.). A fost un sistem viabil, care s-a schimbat, a
crescut ş s-a maturizat în cei peste 1000 de ani în care a domnit ă ă rival. ă ţ de
ă ale ă ţ feudale erau familia, biserica ă ş ş mai târziu ţ
ş ş ă ş vasta majoritate a: oamenilor ă în ă ă ă Puterea
. de a guverna urca de la ş formând o ă ă cu regele la vârf. Puterea
ă efectiv ă cu cât urca mai sus în ă Într-un fel regele era un
ă ţ Autoritatea lui se ă la încercarea de a ă intacte ţ
regatului ş de a ţ în general ordine în interiorul lor. Rolul guvernului era
aproape total negativ - ş anume ă protejeze oamenii de dezordine ă ş de atac
extern.
Impozitele, ă în ă se bazau pe acest rol protector. Cea mai mare parte
din venitul personal al regelui provenea de la propriile lui ş ş ă ş nu
din impozite directe. ă cum ar fi construirea de drumuri, poduri ş porturi le
ă întreprinrleri private. ă erau grupuri de profesori care ş închiriau
ă ş era ă ţ (când erau ă ţ de ţ individuali. De operele de binefacere
se ocupau ţ religioase cu ajutorul ţ lor individuale. Operele de
ă - unele dintre ele au fost cele mai mari opere de ă produse de omenire - erau
deasemenea ţ de ă particulari. Europa era în evul mediu o societate
cu mult mai multe ă ţ decât crede lumea în general. ă lui Renric al
VIII-lea ş Ludovic' al XIV-lea de a centraliza guvernul au constituit ţ ş
contraveneau sistemului feudal.
Sistemul nu era perfect - ă nici o ţ ă nu este ă dar ş
a atins scopul. În ă lui nu vom invoca marile opere de ă ă ă
dramaturgie ş poezie. pe care le-a produs. Dar vom ă ş cum ţ Statelor
Unite ale Americii ă cu ă ă cu maturitatea medievalismului
ş ă ţ cele mai puternic anti-comuniste ş mai cu ă occidentale azi în
lume, sunt cele mai strâns legate de feudalism - prin ţ
Desigur, în evul mediu oamenii erau ţ ţ de multe pericole serioase, de
musulmani ş mai târziu de mongoli, de ă ş de foamete, ş de multe ă ă ş
ă mai mari sau mai mici. S-a lansat un atac minor asupra ă ţ feudale
care a avut repercusiuni grave mult mai târziu. Acesta a fost atacul cavalerilor Templieri.
ă ca un ordin militar care servea în ţ ă ă ordinul Templierilor a fost corupt
în decursul anilor din punct de vedere moral, politic ş financiar. ş în Europa
cavalerii Templieri au ă doctrina unei ş ţ secrete care, ziceau ei, va crea
o lume ă Acest secret cerea distrugerea bisericii, a tronului ş a ă ţ
private. Guvernul francez a suprimat în cele din ă ordinul ş l-a ars pe rug pe
Ă 7
ă ă Jacques de Molay. Poate ă totul s-ar fi ş aici, decât ă amintirea
cavalerilor ş a secretului lor a durat mai mult decât a durat ordinul lor.
Pe la începutul secolului XVII un factor important în ţ Europei a fost
extinderea ţ ş averea ă Multele ă în modul ţ ă în
centrele puterii ş în ţ au atacat serios sistemul medieval care a putut contracara
în parte. Dar ţ factori pe care îi vom discuta· mai jos i-auIacut ă rezolvarea
tuturor problemelor.
Concomitent cu extinderea averilor s-a extins ş ş ţ - în epoca luminilor. Din
nefericire, în multe cazuriiluminismul a fost mai mult factice decât real. ă
explozie a ş ţ a adus cu sine proliferarea a numeroase ă ţ secrete, care toate
ţ ă cunosc lucruri ascunse. Majoritatea acestor grupuri nu erau nocive, ş
aveau ţ ateiste, antimonarhice, ş egalitare. Dar au ă terenul pentru toate
teoriile naive despre perfectibilitatea omului ş felul în care îl corupe societatea.
Rezultatul acestei faze ă mai mult ridicol decât periculos: de exemplu, cucoane
aristocratice se costumau în ă ţ ş îngrijeau oi parfumate. Dar ideea ă principalele
obstacole în calea ă unei h,lmi perfecte le constituiau religia, tronul ş
proprietatea ă a devenit larg ă Mai mult, ă amintirea cavalerilor
Templieri, o ă ţ ă de mc.rala general ă ş care ş îndrepta eforturile în
spre a crea o lume ă cu orice ţ
Un profesor de drept canonic de la universitatea unui mic ş din Bavaria,
Ingolstadt, a combinat ideile utopice ale ultimilor zeci de ani cu conceptul organizatoric
al cavalierilor Templieri, formând un ordin cu mult mai evoluat decât cele dinaintea
lui ş cu mult mai periculos. În acel an s-au ă simultan pe data de 1 mai ordinul
Illuminatilor ş epoca modernismului. Adam Weishaupt, fondatorul Illuminatilor, era
pe cât de ă organizator pe atât de amoral. Sistemul lui organizatoric era constituit
din niveluri ascendente ş la fiecare nivel ţ ţ credeau ă au ajuns la vârf. La
început li se spunea membrilor ă scopul ordinului era de a ţ omul instruindu-
i pe ă ă ţ în ţ ă a iluminismului. La un nivel supe-
rior li se spunea ţ ţ ă pentru ţ omului, orice mijloc de care este
nevoie este scuzabil. La vârf era un mic grup de oameni total ţ de scrupule care
ş ă scopul final al ordinului era ă subjuge ţ oamenii ş toate ţ sub
ă lor ă Ordinul ă la toate nivelurile ă cele mai mari rele
din lume sunt religia, guvernul ţ familia, proprietatea ă ş ţ
individuale. Ordinul era secret ş era foarte bine organizat. Dezertorii erau ţ ă ţ
cu moartea; membrii care ă loiali erau mereu ţ în carierele lor de
ă ţ membri.
Acest ordin a ş repede ă infiltreze ş ă ă ă francmasoneria din
ţ ş din Germania pe care le-a folosit ca instrumentele primului ă mare succes,
ş anume ţ ă Acea mare tragedie a ă în mare ă ă caracterul
Illuminatilor: în numele ă ţ ă ţ ş ă ţ ordinul a instaurat în ţ
8 MIHAIL STURDZA
cea mai ă tiranie pe care a cunoscut-o Europa ă Apoi în numele
ţ ă ţ ş arogat dreptul de a face tot ce ziceau ei ă
este spre binele poporului, indiferent de ce dorea poporul.
Illuminati au încercat ă preieie prea ă putere ş prea repede ş în cele din
ă au pierdut ţ ş ă cu aceasta prima lor încercare de a ă întreaga
lume. Dar au ă ţ trei lucruri foarte importante: 1) nu se poate ţ control glo-
bal decât în mod gradat cu ă 2) fiecare ţ de conspiratori poate profita
în mod individual în ă ă spre puterea ă 3) ă faci apellagândirea
ă ai tot atâtea dezavantaje cât ş avantaje- e mai avantajos ă faci apel la ş ţ ă
ă .
Nu putem ă într-un ţ ş de restrâns ă Illuminati au existat în continuare
ă 1810, dar dovezile ă Bazându-ne pe ţ ce ne stau la ă
ă o ă privire asupra ă ţ ordinului în secolul XIX ş la începutul
secolului XX.
Pe scurt, ordinul a încercat ă preia puterea În societate în mod deschis ş violent
la început; apoi ş schimbat tactica ş s-a ă ă încorporeze societatea. A infiltrat
încet ş cu ă toate straturile ă ţ Nu mai ă ă ş noii ere
sunt religia, guvernul ş ţ Zicea mai ă ă acestea sunt ţ
respectabile, dar care au mare nevoie ă fie modernizate. Au nevoie ă fie puse de
acord cu ţ An de an, în sute de feluri, ordinul ă ă ă sunt
necesare, ă sunt bune - chiar ă sunt ă doar de dragul ă ş ordinul
preda ă ţ o ă mare ţ ă iluminatul ş ce e mai bine pentru mase ş are
dreptul ă ş ă vederile asupra lor indiferent de ă lor.
Din ţ ă Illuminati au tras concluzia ă e periculos atât pentru
scopurile ordinului cât ş pentru ă starea membrilor ă ca ş ă fie prea strâns
ţ de ţ pe ţ ă De atunci încoace au aplicat strategia dublului atac: ţ ţ
ă la vârf, ţ de ă la ă Societatea ă urma ă fie
ă ş ă între saloanele celor puternici ş scursorile mahalalelor. Aceste
ă aspecte erau ţ departe unul de ă dar nu erau disparate; ambele erau
parte ă a unei singure arme. ă ă a avut succes ş era ă
pentru ă trebuia ă instaurarea unei noi morale în ă ă ă cu distrugerea
ă a ordinii existente.
Oricât de ă era modernismul Illuminatilor pentru cei care· se pretindeau
intelectuali, era prea ţ sau chiar deloc ă ă pentru majoritatea mai ă a
ţ Ordinul ş ă ă preia puterea într-un anumit domeniu are nevoie de
un ă mare de ţ ca s-o ţ ă Mai mult, "intelectualii" ţ totdeauna
au avut o ţ aproape ă pentru acte de ţ ă ţ dintre cei ţ ţ
ş elementul criminal nu era doar de moment, era ă
La început ordinul a folosit anarhismul drept unul dintre ţ cu care ă
stranguleze societatea. În 1848 l-au înlocuit cu comunismul, ca ă ă din nou la
Ă 9
anarhism în 1880, ş în cele din ă ă se ă pentru comunism ă 1890. Cel
mai important rol pe care l-a jucat Lenin în ţ s-ar putea ă fie faptul ă a
ă ă comunismul este cea mai ă ă pentru distrugerea ă ţ existente.
ă ne ă la ce au ă ţ de ă în secolul XIX - fie comuniste fie
anarhiste - nu vedem decât o serie de ş Dar ă ne ă la ă care
au avut loc în structura de ă a ă americane ş europene cu scopul presupus
de a salva ţ de la ţ vedem cu totul alte rezulalte. ă ţ ă
a ă ţ îndase pe care a ă Marx a fost ă ca un ă s-a acceptat
ş ă ţ dintre clase nu pot fi ă ă valorile ţ - religia,
proprietatea ă ş ţ contrazic scopurilor Clasei muncitoare, ş ă nu
se poate salva societatea de ă ei de ă "muncitori" decât ă guvernul
o face ă fie ă cu scopurile moderne ale proletariatului. ş cu ţ ă asta s-
a întâmplat. Nu se ş ă cum s-a întâmplat.
N-'a fost greu de·creat ă mentalitate. ·În toate ţ ă barbari
care ş ă "la ă ocazia ă practice violul,jaful ş furtul; deasemenea, în toate
ă ţ ă un element criminal obscur care ş tot ş de mult ă ă
tot ce este· considerat valoros de ă oamenii ţ În fond, pentru a organiza
ş derbedei ca ă formeze o ţ ă nu e nevoie decât de bani ş ă fie într-o oarecare
ă ă ţ de puterea ă a ă ţ ş de ş ceva au putut face rost Illumi-
nati.
Cât de ş se poate realiza acest lucru s-a ă în Anglia pe vremea lui Marx.
Engels ă banii ş partidul liberal britanic îi ferea pe ţ de ă cât
era nevoie. A trebuit un efort mai mare ş mai îndelungat pentru infiltrarea elitei; dar
cum ă cu ă ă literatura, muzica ş filozofia, Illuminati puteau ă ş
îmbrace ţ cu straiele intelectualismului. Apoi opunând de ă aceste ă
extreme au putut progresa la ambele niveluri.
În occident existau în fiecare ţ ă mici grupuri care propagau exact aceste iclei ş
este ă ce strâns erau ţ membrii acestor grupuri între ei; de exemplu
ţ Judah Benjamin- August Belmont - Rorace Greeley - Charles Dana.
ă ă a contribuit mai mult la crearea ţ lui Karl Marx ca un mare
sociolog ş reformator decât oricine altcineva cu ţ ş Engels. ş
intelectuali "respectabili" nu erau totdeauna ţ la vremea lor, dar ă sunt
ţ ca ş ţ care au avertizat societatea de pericolele ce îi stau înainte
ă nu se fac reforme, cu toate ă aceste persoane aveau ă strânse - chiar îi
promovau - pe exact acei ţ pe care ziceau ei ă îi combat în unicul mod
posibil.
În realitate, ţ dintre cele ă ţ ale ţ era ş a ă doar o
ţ ă de ă Ideile fundamentale ale ş ş ale ş sunt
identice. ş ş pe la ş secolului XIX lumea credea în general ă modernismul
oferea o ţ ă ţ ă de comunism (alternativa de a te sinucide ca nu fii
10 MIHAIL STURDZA
omorât). ţ dintre primii ţ ai modernismului erau pigmei mintali care ă
o ţ ă care ă transforme în ş intelectuali. ţ erau politicieni ş profesori
ţ de ă care vedeau în modernism un mijloc de a ţ putere ş avere. Dar
un grup mic de ţ ţ conspirativi ş ă atât modernismul cât ş comunismul sunt
instrumente pentru a se ţ puterea ă asupra întregii lumi.
De la începutul secolului XX, sub ă de ş ţ ţ constituit un
factor dominant în ţ ce conduc societatea ale Americii ş Cea mai mare
parte dintre cei care erau ţ ţ în gândire de ă ţ ţ nu era propriu zis
conspiratori dar le erau ţ ţ la fel de utili de ca ş cum ar fi fost conspiratori.
Un naiv tipic din 1910 credea în ă ţ ă a:oamenilor - nu
într-un sens spiritual ci ca rezultatul general al unei ţ oarbe necreatoare - ă ţ
unui ş de furnici .. El credea ă clasa de mijloc era ă din intermediari
exploatatori ai unei ă ţ în care ar trebui ă se ă ş ă muncitorii ş ă ă
elita claselor de sus. El considera ă ţ trebuie ă fie un proces prin care tineretul
este format conform valorilor ordinii noi, progresiste, ă ă morala ş ţ învechite
ale trecutului. Acest naiv ar fi numit un astfel de sistem politic o ţ ă
ş socialismul ar fi fost un cuvânt mult prea vulgar. ş ar fi fost de acord din ă
inima ă se ă ţ de tineri americani pentru a se garanta ţ în lume.
Nu este o ţ ă ci este o tragedie faptul ă un ţ de om îi ă ă lui
Woodrow Wilson, ci este o tragedie. ă acestea erau vederile lui Wilson, ale celor
de care era înconjurat, ale celor care îl sprijineau, ş chiar ale ţ lui politici.
Ce este greu de ţ la Teddy Roosevelt nu este atât conceptul lui despre ţ
- care e rareori ă când e ă - ci faptul ă elitismullui nu se baza pe ţ
de sânge ci pe o ţ ă atotdominatoare care are deviza "eu. ş ce e mai bine
pentru ă
Din 1910 încoace, politicienii americani ş europeni au avut atitudinea ş
convingerea ă ei ş ce este mai bine pentru popor indiferent ce ă are poporul.
Bine ţ ă aceasta este puterea pe care Illuminati ş ă Este oare o ţ ă
faptul ă ă atitudine este ş de ă ă din 1910 încoace, sau este rezul tatul
unei ţ conspirative? Poate ă ar fi posibil ă dovedim validitatea teoriei
conspirative despre istorie, sau poate ă nu; dar o astfel de posibilitate trebuie cel
ţ ă
Unul din argumentele împotriva teoriei conspirative este faptul ă prea le
ş pe toate; faptul ă conspiratorii ş ă mereu ş nu pierd ă În
"realitate nu este ş ţ ă a pierdut în 1800 ş a pierdut"din nou în
1914.
În 1914 ţ ţ avea frâiele puterii în ă în ţ mari din lume. În aproape
toate ţ ă printre muncitori se ă idei radicale, ş izbucnise un ă mondial
convenabil de la care ne puteam ş ă ă ultimele vestigii ale vechii ordini.
ă el urma ă ă ţ ş zorile Noii Ordini. În stfuctlj.ra ă care se
Ă CÂRMUlTORILOR 11
dezintegra ă de jos se ridicau ş cele de sus se coborau, formând o ţ ă Acest
lucru poate fi ilustrat, de exemplu, prin felul în care ţ lui Wilson tot timpul
îi ş pe ţ Dar ţ nu s-a ă ţ
Acest faptu nu este ă la ă ă pentru ă în Rusia unde ea a fost ă
ă ţ a avutun succes monstruos, ş a avut deasemenea o domnie ă
ş ă în Ungaria. În alte ă ţ avantgarda a ş în ă - dar ă
muncitorii au abandonat-o. Dintr-un motiv sau altul tocmai în perioada în care
radicalismul ajunsese la cele mai înalte culmi ă ţ ă muncitorii nil
au mai fost radicali. Dar desigur "revolta ă a continuat.
Dar Noua Lume nu s-a ă la nivelul ă ş orice ţ ă ă s-ar putea
ş acolo a ă ă C"ij înfrângerea republicii ş de ă Franco
în Spania. În mod ironic..,.. ş semnificativ - în Spania s-a luptat împotriva ţ
de la nivel înalt cu rnai ţ succes. ă unei lungi perioade de pace ş protejare
a întreprinderii private pe care a adus-o Franco în Spania, dintr-o ţ ă ă ă ă
Spania s-a ridicat la rangul unei ţ ă industriale importante - cam a zecea în lume. Dar
pe ă ă ce ş în prosperitate se ş din ce în ce mai mult spre stânga. ă
Spania are ă diplomatice sau consulare cu China ş Iugoslavia, România,
Polonia, Germania de Est, Ungaria ş Bulgaria. Înregistrând un succes împotriva
ţ de ă Spania este literalmente ă în socialismul global- împotriva
ţ poporului ei ş a principiilor lui Francisco Franco (1).
Încercarea de a provoca o ă ă a ş lame,ntabil ş în ciuda
zecilor de ani de ţ ţ ţ erau destul de practici ş pragmatici ca ă ş dea-- -'----.--
seama de acest lucru ă au avut ă unele iluzii în acest sens). ţ
de ă - ş ş prietenii lor ă ş - urmau ă fie utili într-o ă mult
mai ă ă cauzeze într-o ă tot mai ă o ă ş a ă ţ organizate
ş deasemeni ă ă drept pretext pentru distrugerea ei ă ş ă Pe
ruinele ţ urma ă se ă Noua Ordine ă ă de
ţ minore ş ă ţ maselor cu mintea ă care se vor ă la
locul lor "potrivit" unde vor fi sclavii ă în lumea aceasta a ş de
furnici.
Când aveau loc ţ de ă ş ă sperau ă ă succes prin
subversiune ş ă ş sunt ş în subversiune ş ţ ă
în orice ţ când au vrut cu tot dinadinsul s-o ă Dar ă lor succese
în acest domeniu le-au repurtat acolo unde s-au putut baza pe ajutorul ş ţ
ş ţ în ţ importante. Propaganda ă a ş ca ţ
dar a ş lamentabil în încercarea de a convinge o mare parte din ţ despre
binefacerile comunismului. În chemarea sa la ţ în ă ţ subversive (în
sens restrâns) ş în ă propagandistic, comunismul a ş ş ş ş
ă o treime din ţ întregii lumi ş lumea ă s..:a resemnat ă
acceptând ă puhoiul ş pare ă fie sorgintea viitoare.
12 MIHAIL STURDZA
Asta ne aduce înapoi la teza ă ş anume ă comunismul în sine nu este
decât o ă ă de un ş mult mai mortal: Illuminismul sau Modernismul.
ş ă ă a ă ă în fiecare ţ ş al ţ noastre ş aproape cu
ţ o' ă în general, majoritatea americanilor nu se simt bine în modernism ş
nu-l ă cu ă Dar fac ţ "intelectualii", ş cei ş de putere.
Acceptând pe deplin modemismul cu toate ţ lui acest mic dar puternic
grup are un foarte mare avantaj asupra "maselor". ă nu ă rai sau iad; ă
omul nu este decât un antropoid foarte dezvoltat ă ă suflet; ă vechea ordine nu era
decât "modul de ţ ă stupid al maselor ş ă nu ă nimic absolut -
atunci ce e bine ş ce e ă Ce poate ă ă elita? Pentru ea orice poate ă creeze
o ordine ă în care ă ş ă ă locul ş în care ă domine estejustificat.
Ş în asta ă tragedia secolului XX. ă ce ă teza de ă a
modernismului ă nu ă valori absolute ş ă orice schimbare este ă în sine,
devenim orbi ş surzi la ţ inevitabile ale propriei noastre ş ă Cerem
ă fim ţ ă ş acum ă trei sferturi de secol de duplicitate, vânzare ş
ă în timp ce ţ ş ordinea ă care au fost cândva mari se ă ş
în mod evident în ruine în jurul nostru, noi ă ă ă o ţ pentru aceste
ă - orice ţ decât cea mai ă aceea ă ă ş -
politici, sociali, academici, fiananciari ş ş - ne-au tradat pentru ca ă instaureze
o ordine ă ă pe care noi n-o dorim ş care nu ne place. Cum altfel
putem explica dezintegrarea imperiului britanic, anarhia care ş în biserica
ă ş distrugerea ă ă ş ă a Statelor Unite?
Chiar în titlul ă ţ sale ă ţ de ă ţ Sturdza aduce o ă
foarte ă chiar ă Dar erezia lui se ă împotriva acelei pseudoreligii
infecte, demoralizatoare, care a înlocuit moralitatea ş ţ ţ ş pe
care am acceptat-o aproape ţ ă într-o ă ă mai mare sau mai ă O privire
ă ă asupra primelor trei sferturi din tristul nostru secol face ca vederile
ţ ă fie ă de verosimile.
În 1914 ţ Europei nu erau oameni ş Ei au putut vedea clar ă un
ă de asemenea amploare ca cel pe care îl provocau nu putea ă se termine altfel
decât cu ruina imperiilor austro-ungar ş rusesc ş cu ă Europa ă în mod
ireversibil. Dar din punctul de vedere modernist, progresist, acest lucru era desigur
dezirabil.Wilson ş ă intrarea Americii în ă nu putea ă ă nici un folos
ţ pe care jurase s-a ă Dar urma ă contribuie la "salvgardarea ţ
în lume" - o ţ care atât Wilson cât ş House ş Frankfurter ş cu ţ ă
era împotriva ă ţ ţ europene (2) .
. ă primul ă mondial- ş ă ce Wilson garantase o Rusie ş ă cu
ajutorul Germaniei, Angliei ş ţ -la Versailles ţ au avut ă ca ă nu
existe nici o ş ă de pace ă ş refacere ă în Europa. Refacerea care a
avut loc a fost ă într-o mare depresiune de ă cei a ă ţ era
Ă CÂRMUITORILOR 13
tocmai ă evite o astfel de calamitate (3). Acest dezastru produs prin ţ ă cu
ţ ă a slujit apoi drept pretext pentru ă ş ă ţ ţ ă
milioane de oameni au îndurat ţ dara ă ş cauza "progresului" - a
ă
Din ce în ce mai mult devine evident ă cel de al doilea ă mondial ar fi putut
fi evitat, ş ă ă responsabili ai lumii nu ilUmai ă nu au ă nimic pentru
a evita acel holocaust, dar mai mult l-au cauzat cu buna ş ţ ă Sunt ă
ă pe care le-a ă acest ă în lume. Distrugerea ţ de familie a
zdrobit unitatea ă ş apus bazele pentru o laxitate ă larg ă ă S-a
instaurat ferm ţ Morala ţ ă a primit o ă aproape
ă ă nu chiar total ă ţ ă a fost ă sau de ă
socialismul de stat sau de ă capitalismul de stat - ă ţ ale ş monede.
Aceste rezultate erau previzibile ş ă ă ă vederile multora dintre
ă omenirii dinainte de ă nu putem ă credem decât ă Roosevelt,
Churchill, De Gaulle ş Stalin cu ţ ă doreau ă ţ ă tocmai aceste rezultate.
Este oare neverosimil prin urmare faptul ă ş oameni fantastic de puternici au
creat aceste rezultate în mod deliberat? ă scopul ă mijloacele, ce ţ ă
are pierderea a ă sau a unei duzini sau a ă zeci de milioane de ţ De la
ă încoace am ă cum ă Marii Britanii au transformat Anglia într-
o putere de mâna a treia. Am ă cum ierarhia celei mai mari ţ religioase
din lume s-a ă ş ca ă ă ă ş am ă cum Statele Unite au trimis
79.000 de ţ americani ă ă în ă ă pe care ă lor nu
aveau nici o ţ ă le ş cum au ţ uciderea a sute de mii de copii
ă ţ cum se ş criminalii ş cum se ă statul. Am devenit cu ţ
teribil de moderni.
În ă carte ţ Sturdza ă o relatare ă ş ă cu ă a secolului
care a devenit tragicul secol al XX-lea. ţ se ă pe vastele lui ş ţ în
ceeace ş afacerile ţ pentru a prezenta o teorie care este desigur
ş Dar ă teoria lui este ă - ş el aduce ample dovezi despre
corectitudinea ei - atunci este cu mult în avantajul nostru ă fim ş ţ ş ă ne
pierdem ţ de sine, mai ă decât ă ne ă drumul pe o traectorie
care în orice caz devine din ce în ce mai ţ ă ş ne duce la o sclavie
ă
ă întotdeauna cel ţ o ă de ă ş de ţ ă care ă ş din
ă ş din ş ă oricât ar fi el. de ş ă dar din ş
de sine ş din iluzii ş nu ă ş decât orbire, disperare ş blestem. Am pierdut
deja mult ş poate în mod irecuperabil, dar ă mai avem timp ă ă o mare parte
din patrimoniul nostru, ă vedem cu luciditate ă ă ţ ş ă ne
ă curajul ă ă pentru convingerile noastre.
Thomas J. H aas
14 MIHAIL STURDZA
1. Trebuie ă ţ ă în ă Spaniei ş a generalisimului Franco ă
atunci când americanii, britanicii, canadienii, francezii sau ţ ă liberalismul
din Spania, avem un exemplu clasic al celor care ă paiul din ochiul vecinului ş nu
ă bâma din ochiul lor.
2. Europa a cunoscut ă forme de ţ ţ ţ franceze
ş ceea ce a ajuns ă fie numit ţ ă Prima ă mai ă sau s-
a transformat rapid într-o ă "a proletariatului" ca în Rusia sau a fost ă
de ă o ţ ţ ă ca în Spania. ţ ă mai ţ
ă ş cu caracter fabianistic, a durat mai mult ş a racut ca Europa ă fie aproape
de neguvemat, ducând-o la o ă ă Ambele forme de ţ
sunt neeuropene ş sunt sortite ş
3. Vezi Percy L. Greaves. Jr, Understanding the Dollar Crises (Vermont, Mass;
Westem Islands, 1973), capitolul 6.
Introducere
ă ar fi ă ă în cât mai ţ cuvinte perioada politicii externe
occidentale ă între Pearl Harbor ş turul ş Nixon la Peking ş la
Moscova, n-am putea ă un nume mai potrivit decât cel de perioada ă ă
ă - ă au fost ă popoarele, ţ ş principiile pe care ş
ă ar fi trebuit ă le apere.
Amintim doar câteva elemente din ă ă ă ani de zile ş
Roosevelt ş ă ă poporul în ţ lui la gura ţ în repetate
rânduri americancelor ă el ă ă nu la va trimite ţ ş fiii ă lupte
într-un ă purtat de ţ ş în tot acest ă prin ţ lui ă cu
Churchill, ă tocmai un astfel de ă ş ş ă poporul ş a ă ţ
armate americane al ă comandant suprem era ă în sensul criminal al
cuvântului) organizând tragedia de la Pearl Harbor, a ă istorie o ş cu ţ
ă
Când a izbucnit ă ş ţ din nou poporul pretinzând ă trimitea tineretul
american ă ă ă lupte ş ă ă în ă ă ţ ş ă ţ atunci
când principalul lui scop era ă salveze Rusia ă ş lumea ă aceste
ţ ale opresiunii ş ă ţ de la distrugerea ă
ă britanici ş francezi ş ă ţ ă Polonia,când au
ademenit-o prin promisiune false pe care ş ă nu le vor putea îndeplini ă
ă ă propunerile foarte rezonabile germane de rezolvare ş ă a problemei
Danzigului ş a ă condamnând astfel Polonia ca ţ ă
la moarte.
Churchill ş ă poporul atunci când - fiind agentul ţ Ascunse în al
ă serviciu se ă în cele din ă ă se înroleze -l-a împins într-un ă pe
care poporul nu-l dorea, care nu era nicidecum în interesul britanic, ş despre care el
ş foarte bine ă va aduce ă sine ă ş imperiului britanic. ş ş ă ş ă
16
MIHAIL STURDZA
poporul cu ţ ş atunci când declara temerar ă "nu de aceea a devenit
primul ministru al regelui pentru ca ă ă ă lichidarea imperiului britanic."
ş Truman a aruncat ultima ă de ă peste groapa principiilor
ă ş anihilate la Teheran ş Ialta atunci când"a ă ş nenorocitul popor chinez
ă de popoarele celor unsprezece ţ europene pe care predecesorul ă le
aruncase deja în ă Molohului comunist. Ş în continuare a ă ş ă celor
400.000 de americani care au murit în cel de al doilea ă mondial crezând, ş
cum credeau ş camarazii lor care le-au ţ ă ă pentru cele patru
ă ţ ş nu pentru extinderea imperiului comunist în Europa ş în Asia.
Caracteristica acestei epoci o constituie ţ flagrante dintre ţ
ş spusele ă ş ale celor care se doreau ă ş ţ pe care
le aveau deja atunci când ă aceste ţ ă câteva exemple clasice:
În mod ferm ş solemn, generalul De Gaulle le-a promis francezilor ş arabilor
din Algeria ş a promis armatei franceze, de a ă sprijin avea nevoie ca ă ă la
putere, ă Algeria va fi întotdeauna un teritoriu francez ş ă milioanele de arabi care
au ă ş cauzei ţ vor fi întotdeauna ă ţ francezi. Dar ă ce
a. fost adus la putere de ă generalii francezi, i-a dat pe marea majoritate a arabilor
algerieni care erau loiali ţ pe mâna unei ă ţ insurgente ş sângeroase, i-a
ţ pe ţ francezii din Algeria ă ă ă ă patria ş ă pe care îl ă
de cinci ţ iar împotriva ă militari pe care îi ă ă a impus
ţ care în unele cazuri au fost chiar pedeapsa cu moartea.
În repetate rânduri ş Eisenhower a asigurat poporul american ă pentru
securitatea Americii un element ţ îl constituie spiritul de ţ ă al ţ
captive, ş a încurajat aceste ţ ă ş ă ţ vii ş active. Dar în
momentul cel mai critic, cu cele mai mari ş de succes, a dat tocmai acestor ţ
o ă de moarte.
Nici un politician american nu a perorat mai vehement împotriva ş
Chinei ş ş împotriva admiterii ei în ţ Unite decât Richard Nixon în scrierile
ş ă lui pe când era· candidat la ş ţ în 1968. Ş tocmai el a fost acel
ş care a surprins ş zguduit lumea prin vizita lui ă la Peking, ş care
a adus China ş la ţ Unite, astfel abandonând China ţ ă ă
ş ei ş dând o ă Japoniei, care era cel mai puternic aliat al propriei lui
ţ ă în Extremul Orient ş în Pacific. Acest lucru, ă cu retragerea ă a
trupelor americane din Vietnam, era tocmai ce ş dorea ş ă ţ ă de la el.
În ş campanie ă candidatul Richard Nixon a promis ă va ţ
ş va garanta superioritatea arsenalului nuclear american asupra celui al Uniunii
Sovietice. Ca ş de la formula" ă ţ Nixon a trecut la formula
ă ţ apoi la formula ţ ş a ajuns în cele din ă la formula lui
Kissinger a unei lalte atomice - reducerea ă care urma ă garanteze o
ă superioritate ă ă
Ă CÂRMUITORILOR 17
În ă duplicitate ş ş ă ă ă de ş Statelor
Unite ă ă tuturor ţ ă membre în ţ Unite, care au ţ
diplomatice ş prietenoase cu regimurile comuniste sângeroase ş tiranice din Europa
ş din Asia. ş în aceste regimuri unicul drept ă ţ este dreptul de a vota pentru
ţ guivernului - un guvern care nu a fost ă ales; ş se ă
ş ţ Rodeziei, se ă Rodezia, Africa ă ş
Republica Sud ă din ă ă legile lor electorale nu corepund exact modelului
democratic modern.
ş ş al Statelor Unite ,a recomandat China ş ţ sclaviei
universale, ca "o ţ ă ă ă pentru orice turist american" - ş într-una din primele
sale ţ administrative a rupt orice ţ chiar cele consulare, cu Rodezia. Dar a
ţ ţ ţ la nivel. de cu guverne teroriste ca cel din
Burundi, unde numai într-o ă ă ă au fost ţ 100.000 de oameni din totalul
ţ de ă milioane ş ă de ă armatele guvernului pentru simplul
motiv ă ă parte dintr.,o minoritate ă ă
Analele politicii externe americane de ă ă sunt pline de cazuri similare
în care ţ ă ş ale celor ce se vor ă nu sunt demne de
crezare ă cum nu este nici sinceritatea atitudinii lor. Nu pare rezonabil ă ne
ă ă vreun fel de masochism intelectual i-a ă pe ţ ş ţ americani
de ă ă ş pe ţ secretarii lor de stat ă caute cu tot dinadinsul ă ş ă
ţ ă sunt ţ ş ş ţ ă pare mai logic ă
credem ă sunt ţ de ş ţ ă a ă identitate pare ă fie ă ă de
faptul ă oricare ar fi ideile politice pe care le ă ş ă ş oricare ar
fi principiile pe care le ă ca ă ş ţ ă sau ă ş ţ ă ţ ă ce se
ă ţ în ă ţ atitudinile ş ţ lor au fost întotdeauna favorabile
cauzei comuniste.
Un alt indiciu despre originea ş caracterul acestei ţ care îi supune ne este dat
de ceeace se ş - din opere scrise, din ţ ţ la ă sau la întruniri
publice - despre indivizii pe care Roosevelt ş ş lui i-au ales, sau au fost ţ
ă accepte, ca mentori ş consilieri în problemele de ă ă ă ă
doar pe ţ ca Hopkins, Acheson, Dulles, ţ Rostow, McGeorge Bundy (care
sub ş Johnson deja ţ ţ ş ţ lui Henry Kissinger) ş ş
Henry Kissinger - ţ sunt apostolii ş filozofii, ş ţ securitate
prin concesii ş retragere, ă prin capitulare ă cedarea în ţ ă agresiunii -
ş inevitabil fiind Marea Contopire, Guvernul Mondial pentru care ţ
Unite sunt doar o ă ă
ş nu este oare fascinant ă ă ă ă din 1919 într-un roman ă uitat,
colonelul House, cel care i-a ajutat lui Wilson ă ş dea seama ă ţ ş ă
a fost cel mai bun lucru pentru Rusia, descrisese deja aproape în termeni identici cu
cei ţ de ş ă ă "con topire ă ă modelul marxist în
-
18 MIHAIL STURDZA
spre care Suntem ş cu ţ ş în care nu numai numele lui Dumnezeu, dar ă ş
Dumnezeu va fi eliminat ş înlocuit?
În ă carte ne referim la evenimente mai ă ş mai recente ă
ă nimic nu poate opri acest galop în spre distrugere ă vreme popoarele lumii
libere, ş în special poporul american, ă ă ş ţ destinul ş destinul
ţ viitoare ş de ă
ă ă cititor
Pentru o mai ă ţ a ş de evenimente discutate în aceste pagini ş
a raporturilor dintre ele, ă cititorul ă consulte frecvent tabelul cronologic
care ă
ţ ă
Despre istoria ş ă ş celui de al doilea ă mondial s-au scris
ă tomuri, intrând în cele mai bizare ă cu multe ă ţ ţ
pentru ţ cataclismului, dar foarte ţ ă ă ă un aspect
care a schimbat radical ţ ă ş a afectat dramatic ţ ă ţ
ş Ce motiv strategic sau politic a determinat ţ aliate occidentale ă ă
ţ ţ ş apoi ă ă ă musculatura ă a monstrului ş
Armata ă în ultimele ei ore de zvârcolire s-a retras ă ă opunere în ţ armatelor
americane ş britanice, încercând cu disperare ă ă ă puhoiul barbarilor din
ă ă Dar armata ă a ş ţ la râul Elba ş a ş cu ă
avansul ş în Europa. A fost oare o ţ ă de moment, sau cursul
unui plan ă cu ţ a ă finalitate se întrevede în ţ Unite ş
programul globalist care ă ţ tuturor statelor inclusiv a Statelor
Unite, gazda ş originatoarea acestei ţ Viitorul omenirii este mai nesigur ca
oricând. Efectul ţ dintre ă ţ ş ă este tot mai puternic, iar
neîncrederea ţ în ţ mincinoase ale politicienilor sau în efortul de
dezinformare a mass mediei ş mereu. Cartea ţ Sturdza Betrayal by Rul-
ers ă ă în 1976 ă la multe ă incomode celor care au ă lumea
ă ş ş ă ă de ă
Fost ministru de externe al României, ţ Sturdza a servit în corpul diplo-
matic timp de ă de ani, ţ de serviciul militar din timpul primului
ă mondial în care a luptat ca artilerist apoi ca ş unei ţ blindate ş de o
ă în care a fost prefectul Transilvaniei. Ca diplomat a fost ş la Durazzo
(Albania), Atena, Berna, Budapesta, Viena ş Washington, ş a fost ministru
ţ la Riga, Helsinki ş Copenhaga. ă un schimb violent de idei cu
regele Carol II privind politica României, a fost ţ ă ă ă ă serviciul diplo-
matic ă la izbucnirea celui de al doilea ă mondial, când a fost numit ministru
20 MIHAIL STURDZA
de externe ă abdicarea lui Carol. În 1945, ă cotropirea României de hoardele
sovietice, ţ Sturdza a continuat ă ă ă ministrul de externe al guvernului
român din exil. ţ lui ă ţ bazate pe ţ directe cu ă
popoarelor ş o ţ ă a ă de ă culise face cartea sa ă
pentru a ţ nu numai un trecut zbuciumat care putea fi evitat, dar ş posibilul
calvar care ne ă în ţ ă ă ă ă ă în somnul ţ
VALSTANTON
I
Marionete mânuite de un necunoscut,
ţ utili ş ţ la fel
ă mea este ă printre ei [printre ţ sovietelor ] erau relativ ţ
ş dar erau teribil de ţ din cei care ă ţ statului,
care vor ă ă binele, ş prost informati ş ţ la fel, ţ ş erau de fapt
marionete mânui te de un necunoscut.
Zic «necunoscut». Îi avem pe Alger Hiss ş Dexter White ş alte câteva nume
care ies la ă acum; ei sunt marionetele acestor oameni. Aceasta este cu ţ ă
ă mea ş de aceea sunt ş de alarmat.
Ambasadorul Spruille Braden, depunând in ţ unui comitet de cercetare al
Senatului.
Furia comunismului nu s-a limitat la masacrarea a mii de episcopi, ţ ă ă
ş ă ă ţ i-a ă pe ţ cei care ş dedicat ţ claselor muncitoare ş
celor ă Ş majoritatea victimelor au fost laici din toate clasele ş straturile so-
ciale. Chiar în momentul de ţ ă sunt ş aproape zilnic ţ dintre ei pentru
simplul motiv ă sunt buni ş sau cel ţ se opun comunismului ateu. Ş
ă distrugere ă are loc cu o ă ş o barbarie pe care n-am fi crezut-o ă
în era ă
ţ oamenii cu ă ţ oamenii de stat care ş cunosc ă ţ
trebuie ă se ă la gândul ă ceea ce a avut loc in Spania se poate repeta
mâine in alte ţ ă civilizate. "[S-a repetat dej a în toate ţ ă ă ă bestiei comuniste
la Teheran ş lalta, ş în China - MS].
ţ sa Papa Pius XII in Enciclica Divini Redemptoris (1937).
ţ ă ă cu Rusia ă a ă ş comunismul în întreaga
lume, ş a ă libertatea de la milioane de oameni. ş mai ă a fost faptul ă am fost
22
MIHAIL STURDZA
blânzi ş am cedat la laIta zece natiuni unei sclavii nelimitate.
,
Herbert Hoover. cuvântare ţ ă la 80 de ani.
Mai curând sau mai târziu, noi cei liberi care am fost ţ pentru a deveni
sclavi vom fi ş în calea monstrului comunist. ă nu ne facem iluzii cu privire la
asta. Asupra ă este ş ţ ă la moarte care a fost deja ţ ă pentru
popoarele libere ale acelor ţ ă care sunt ă înrobite de Rusia ă
Cardinalul Francis Spellman, arhiepiscopul New York-ului.
Vorbind în numele sutelor de milioane de prizonieri din imensele ă de
concentrare comuniste, vom încerca în ă carte ă ă ă ă numai o schimbare
ă în atitudinea Statelor Unite ş a celorlaltor puteri occidentale ţ ă de
Rusia ă ş China ş pot salva ţ libere de soarta la care au fost
condamnate sute de milioane de ţ ş la Teheran ş laIta ş de ă misiunea
Marshall în China.
ş suntem ş ă vederile noastre sunt ă ă ă atâta
ţ ă ţ ă ş ă ne punem ş întrebarea ă tragedia care a
lovit ţ ă România, nu ne ţ ă judecata când apreciem ă ş
ţ ă pericolului la care sunt expuse ultimele bastioane ale ă ţ ş ţ
De aceea am încercat un sentiment de ş când am ă ă temerile
noastre sunt ă ă ş ş ţ pe care le propunem sunt acceptate de ă persoane
extrem de competente cu ă responsabilitate pe care ne vom permite ă le ă
adesea cu pasaje lungi în decursul acestei ă ţ Dar este ciudat, chiar uimitor, faptul
ă ţ ş deciziile unora dintre aceste persoane, când au fost confruntate direct
cu agresiunea ă rareori reflectau temerile lor exprimate atât de elocvent. Cel
mai adesea au sugestiile celora pe care ambasadorul Spruille Braden i-a numit
«marionetele mA ite de un necunoscut» ş pe care Maurice Pijade, ministrul de ex-
terne al lui Tito, 1 ,umit ţ utili». Uneori, ca în cazul misiunii Marshall în
China, aceste deciziî"'w mers chiar ă acolo ă unde le cereau indivizi care
ţ unor ţ despre care, ă cum s-a afirmat în Senatul Statelor Unite,
se ş ă erau ţ pentru ţ ă
Prima ocazie de a zdrobi comunismul când ă era în ă lui sângeros,
ş de a salva astfel ţ ă de pericolele la care este ă ă a fost
ă în 1918, ă mai ales faptului ă ş Wilson a urmat sfatul
unora de tipul lui Pijade ş al altor conspiratori din vremea aceea. Lumea ă a avut
o ă ocazie când în 1941 Germania, ă în luptele din ţ care nu ă
pentru ea decât un episod nedorit ş periculos de neavenit, a executat un stânga împrejur
militar ş ş aruncat toate ţ împotriva Uniunii Sovietice. Într-o cuvântare ţ
la aniversarea a 80 de ani, Herbert Hoover a ă clar care ar fi trebuit ă fie la
------------------
23
vremea aceea ţ Statelor Unite. ş a ă de state în general, ă ei ş
ar fi dat seama de imensa lor responsabilitate ş ă ar fifost liberi ă ţ în
ţ ă
M-am opus ş am protestat la fiecare pas împotriva politicii ce ne-a condus la cel
de al doilea ă mondial. Mai ales în iunie 1941, când Marea Britanie era ă de
invazia ă ă Hitler fusese deturnat ca ă atace pe Stalin, am insistat ă
ă ar fi cea mai ă ă din întreaga istorie ca noi ă ă ajutor guvernului
sovietic. Am insistat ă ar trebui ă ă ă ş doi dictatori ă se epuizeze reciproc.
Am spus ă rezultatul ajutorului nostru va fi extinderea comunismului în întreaga
lume. Am insistat ă ne ţ deoparte ă va veni vremea când vom putea aduce o
pace ă în lume. Nu regret nimic, ă ţ au dovedit ă aveam dreptate.
Faptul ă gluma ă a avut ş loc, în ciuda avertismentelor lui Hoo-
ver ş a ţ multor alte ă ţ patriotice bine informate, se ş mai
ales ţ pe care a avut-o o ţ eficace de ţ ţ ş ş ţ
ş ţ în ţ cheie în fiecare ţ ş în posturi de conducere în lumea
ă pentru care ă ş comunismului în întreaga lume» nu este ceva de
ce ă ţ fie ă ci este tocmai scopul muncii lor de zi cu zi.
ţ ş ţ ş ţ ş ş ţ ai ţ care au determinat
deciziile ş Roosevelt ş ale lui Churchill la raita ş Teheran, ş cele ale
ş Truman când l-a trimis pe generalul Marshall în China, sunt de multe
feluri ş categorii.
Desigur, cei mai ţ ş sunt ş ţ ş ţ ale
ă ă ţ pot fi ş ă de ă serviciile de ţ ale ă ţ ă
Apoi vin ţ ţ spionii, sabotorii, ţ în ă ţ ţ sau ţ
de încredere. ş sunt ş uneori ş s-a întâmplat chiar ca unii ă ş ă pe
scaunul electric când au ajuns în ţ uilUi ă inflexibil, sau când executarea
lor servea ca ă ă ţ publicului de la faptele rele ale unor ţ mai
ţ Cel mai adesea au ă cu o ţ ă ş ă (ca de exemplu Alger Hiss
ş Klaus Fuchs), sau chiar cu o admonestare ă de ţ (cade exemplu
Robert J, Oppenheimer), în ţ de rangul ă ţ cu care aveau ă
Marionetele mânuite de un necunoscut îi includ ş pe politicieni la fiecare
nivel legislativ, administrativ sau judiciar, care, dorind ă se ă ş pot fi ş
ă ă ă cea mai ă ă de a se bucura în continuare de beneficiile materiale
ş prestigiul ţ lor, este ă adopte ş ă urmeze o linie ă ş indivizi
uneori ş ă se ă pe ei ş ş de ţ ă pe care s-au ă ă
le ă în aplicare.
Tot din marionete fac parte ş victimele unei ciudate ă ţ cerebrale, o
ă a zilelor noastre ale ă ravagii par ă fie la fel de incurabile ca cele ale unei
24 MIHAIL STURDZA
anumite boli venerice. A explodat ş s-a ă ş printre intelectualii, oamenii de
ş ţ ă ş educatorii ţ de ă John Dewey, ş ş sunt mentorii ţ
care se ă ş ai celor care cad într-o ă ş vor face ă ţ ă ă de sânge
ţ ce va veni (1). ă ş ţ ei sunt, ă cu mafia mass-
mediei intens ă ş ă ă de la scopul ei ş cu ş ţ ă
ă cea mai ţ ă ă a ţ mondiale comuniste.
Este atât de mare puterea de ă disimulare, ş denaturare a tuturor
mijloacelor moderne de ă a ş inclusiv catedrele universitare, amvonul
. bisericesc, ş tribunalul, încât prin ţ lor ă ş destul de ă în
timp, aceste mijloace au aproape întotdeauna succes în seducerea opiniei publice,
indiferent ă ideile ş faptele pe care le ă sunt juste sau strâmbe, ă
sau mincinoase, ş indiferent cât de ă este dreptatea celor pe care s-au ă
ă ă la ă
Aceasta este ţ de care se plângea Papa Pius XII într-o scrisoare ă
periodicului Semaine Sociale Franfaise la data de 21 iulie 1955 în care scria:
ţ ă a presei, radioului ş televiziunii ş ş ă fascineze
ş ţ individului. ă ă ca el ă ş dea seama îi ă cu încetul universul
mintal ş îi ă atitudini care sunt considerate apoi spontane. Face presiuni
asupra tineretului, care este ş ţ ajunge în ţ ă ă ş nici cei mai
ţ oameni, ş sunt mai bine ţ nu ă acestui atac.
Alte epoci n-au cunoscut pericolul creat astfel de ă cooperarea ş complicitatea
aproape ă a mijloacelor de informare. Europenii de pe vremea lui Aetius ş
Charles Martell nu se bazau pe ziarul de ţ ă pe Walter Lippmann, pe doamna
Roosevelt, pe lordul Russel sau pe profesorii Einstein ş Toynbee, sau pe Institutul
Carnegie (al ă director e Alger Hiss) sau pe Institutul de ţ în Pacific
(reprezentat de Owen Lattimore), care ă le ă când ţ lor, familiile lor, sau
persoana lor se ă în pericol, ş cât de mare e pricolul. Ei puteau ă interpreteze
singuri faptele sau ş pe care le aflau direct din vorbele vestitorilor. Nu erau
ţ de la ş afirma propria ă printr-un întreg sistem de ţ filtrate
ş «analize» ţ Iar ă primeau ţ cu mai ă ă ş
pericolul venea cu mai ă ă decât vine azi în zilele rachetelor nucleare.
Pericolul care ţ ă occidentul ă este mai mare decât cel care îl
ţ din partea huni lor ş sarazinilor. Ş costul a crescut prin acumularea de
ţ ş progres dealungul secolelor. ă nu au fost mai necesare decât
acum turnurile înalte de ă ş paznicii cu voce de stentor. Dar ce vedem ă se ă
în ă ă ă e ă din toate ă ţ se fac eforturi stranii de a se minimaliza atât
ţ cât ş ţ pericolului comunist, de a-i ascunde caracterul, chiar de a-
i nega ţ
Ă 25
De exemplu profesorul Toynbee, un istoric «recunoscut ă pretutindeni
ca o somitate în domeniul lui», ă ă ne ă ă ă o atitudine de
ă ş pe ei ă ă ă care, ă ţ actuale, ne ţ ă ă ă
de ţ ă înrobite ş de sabia lui Damocles care ă deasupra ţ ă care ă sunt
libere.
Un reporter care i-a luat interviul lui Toynbee l-a întrebat «Ce ţ ă s-ar
întâmpla ă printr-o ă ă una dintre marile puteri ar ş ă le ă
pe celelalte»? Distinsul profesor a ă ă el nu e îngrijorat: «Cea mai ă
ă a imperiilor din trecut care au fost ţ prin lovituri decisive este
faptul ă nu au durat mult. Imperiul antic roman ş cel chinez, de exemplu, s-au ă ş
pentru ă s-au condamnat singure la moarte chiar prin faptul prin care ş început
ţ Au murit de ş întârziat, cum moare uneori un pacient la spital de ş
unei ţ ş
Orice cititor care ă poate ă ş ă ce a ă ţ la liceu, nu este
nici prea c()nvins nici prea încurajat de exemplele profesorului Toynbee. Imperiul
roman în cel mai restrâns sens al ţ sale a durat 500 de ani, iar imperiul chinez
a durat de zece ori mai mult.
Ş domnul Nehru ş Clement Attlee au ă ă de-a lungul ş de-a latul
imperiului comunist, udat de sângele a milioane de oameni, plin de duhoarea
ă ş a ă de sclavi ş de ă ţ ă în care ă plângerile
milioanelor de ţ ţ în ţ ş nu au auzit ş nu au ţ nimic. Amândoi au
vorbit în termenii cei mai laudativi despre regimurile din ţ ă pe care le-au vizitat.
Zâmbind pe sub ţ ă domnul Nehru a informat publicul ă el nu a ă nici o
ă de fier. Domnul Attlee a ă la Hong Kong ă ce îl vizitase pe Mao, cel
care a ucis atâtea milioane, ş a ă plin de voie ă ă comentariu: «Nu
erau ş nu erau ş nu erau prostituate, totul a fost ă
ă Douglas de la Curtea ă a Statelor Unite s-a întors ş el din
Rusia ă cu impresii foarte favorabile. A admirat în special felul cum se face
dreptate în tribunalele sovietice.
Ş ă ă pe unul dintre dezinformatorii minori care ş ă cu atâta
ş ţ ă scrierile publicate în ă ţ reviste, ş ziare:
Poate ă cultura Rusiei nu e la fel ca a ă dar principala ă ă între
Uniunea ă ş lumea ă este faptul ă ambele ţ oameni care în
majoritatea lor doresc ă ă pericolul agresiunii din lume ş nu doresc nimic
altceva decât pace ş libertate ...
Participarea Rusiei Sovietice în cel de al doilea ă mondial i-a adus în
fine la realitate. pe cei care atâta vreme au vorbit despre ă ţ de 170 de
milioane de oameni de ă ar fi fost o ţ de teorii comuniste sau o mare
sperietoare ş ă
26 MIHAIL STURDZA
Pare interesant citatul de mai sus, concluzia ă ţ lui G. Sacher They Wanted
to Sleep in the Kremlin, pentru ă ă carte a ă cu o ţ ă ă ă
ă de lan Masaryk, ministrul de externe cehosIovac, care, ă cum ş ă
lumea, a fost invitat ă ă pe ă de la etajul cinci la Praga când sperietoarea
ă intrase în acel ş doar câteva luni înainte ca ş lui, ş ş
ă ă de o moarte la fel de ţ ă
Cineva numit Briberg, membru al Parlamentului britanic, a afirmat ă
comunismul este «o erezie ş ă John Foster Dulles, ş el mare teolog, zicea ă
comunismul este «un program economic de ţ ă care se ă
pe alocuri cu mesajul social al ş ca de exemplu în interesul declarat
pentru cei ţ ş ţ cu privire la egalitatea ă
Episcopul unei anumite bisericifoarte respectabile ş exprimat ă ă
«comunismul pune ş problema ă ţ de a studia ş ţ teoriile ş
practicile sale astfel încât ei ă ă ţ cu privire la care elemente ale lui contrazic
viziunii ş despre oameni ... ş care elemente sunt ă ţ juste cu privire la
ordinea ă ş ă ă
Doamna Eleanor Roosevelt care cu ţ ă citise ultimele amintiri de ă
ale lui Winston Churchill ş deci ş despre faptul ă Stalin a recunoscut ă lichidase
zece milioane de ţ ă în lupta pentru colectivizare, a scris de la Moscova în 1957
într-o ă a ei care ă în câteva duzini de ziare ş reviste ă guvernul ş
.«a avut oarecari ă ţ cu ţ ă când a încercat ă ă sistemul ă
colective. Reportajul ei era plin de cuvinte afectuoase pentru prietenii ei din Kremlin.
ş ă diferite ă ş ş dezinformatori care aduc un mesaj fals sunt ş de
recunoscut printr-o ă ă ă ă ţ ă ă ignore ă milioane
de victime ale ă cadavre sunt ă în calea ă ă nume. Asta ă mai
mult decât orice altceva cât de ă este preocuparea prietenilor comunismului
pentru cei ţ ş cât de necesar este pentru ă ţ ş «sa-i ţ ă
teoriile ş practicile».
Masacrul de la Katyn este un exemplu tipic al acestei amnezii colective ş
permanente.
(1) Totdeauna au existat intelectuali ş ţ mintali de tipul acesta. În
timpul marilor ă din Rusia ă Bernard Shaw ş ă simpatia ă
pentru ă ă ş ş îndrepta ă ţ sarcastice împotriva victimelor acestora. Într-o
scrisoare ă profesorul Einstein cerea lumii pe vremea teroarei celei mai
groaznice în ţ ă ocupate de soviete ă adopte «atitudinea lui Gandhi» ţ ă de ţ
ş crimele Kremlinului. Mai târziu eruditul profesor i-a ţ cu tot prestigiul ă
pe cei care au refuzat ă ă în ţ Comitetului de Investigare a Senatului Statelor
Unite ă au conspirat sau nu împotriva ă ţ ţ ă care le acordase lor, ca ş
ş profesorului Einstein, cea mai ă ospitalitate.
Ă 27
Victime tipice ale acestei ţ sunt cei doi autori catolici ş de la
Academia ă Maritain ş Mauriac care pe vremea ă civil din Spania
s-au aliat cu ş a mii de ţ ă ă ş ă ă ţ Trebuie ă includem în
ş categorie pe ducesa de Atholl ş catedralei din Canterbury care au
vizitat ă Spania ă timp'-qe Cinci zile ş au revenit la Londra aducând
ţ ă «ei n-au ă nici o ţ a religiei acolo».
,:" ".
2
De la Katyn la ţ ă
ă ş sunt ş ă ă nu distrug sistemul nostru, proprii
lor ş ajungând ă ţ ă binefacerile ş ş pe care le ă libertatea, vor
. respinge comunismul ş vor izgoni pe dictatorii lor din ţ în care ţ puterea ...
Pentru distrugerea ă ţ oamenilor ş pentru ă lumii, ş folosesc
orice ă ă subversiunea, mita, ţ atacul militar.
Trebuie ă ţ ă acestei ţ ă cu curaj ş fermitate. ă nu privim cu
ochi clari ş ă ă ţ ă care ne ă în ţ ă ş ă nu ă cu un
plan dinamic problemele pe care le ţ ne vom pierde ş de americani.
Sistemul de stat ţ de ă ţ ş va dispare. ţ ă de la
Washington ă la acea zi ă nu va fi decât o ă ă în istorie.
- Generalul Dwight D. Eisenhower într-o cuvântare ă ţ de la.
universitatea Columbia, citat de Alan Taylor În What Eisenhower Thinks.
ă vreme ă capitalismul ş socialismul [comunismul] nu putem avea pace.
În cele din ă sau unul sau altul vor ă - se va cânta prohodul sau pentru
Republica ă sau pentru capitalismul mondial. Avem azi doar o ă în
ă ...
Vom ă o ă ca ă ă omenirea ă la cel mai jos nivel de ţ ă
prin teroare ă în timpul ă va fi ă orice ă a ţ
orice ă orice ă Numai în acest fel vom ş s-o ă în
instrumentul acela pasiv ş ă care ne este necesar pentru a instaura ţ
ă
- Lenin (opere complete, ţ ă
La începutul lui aprilie 1945 Sikorski a venit ă ă la casa cu ă
10. [NT ş ţ primului ministru al Marii Britanii]. Mi-a spus ă are dovezi ă
Ă 29
guvernul sovietic a asasinat 15.000 de ţ polonezi ş ţ prizonieri pe care îi
ţ ş ă i"a înmonnântat în gropi imense în ă mai ales aproape de
Avea o ă ă de dovezi. I"am spus: ă sunt ţ orice ai face tot ă
aduci înapoi».
- Winston Churchill în Hirtge of Fate.
ţ cu care ţ ţ polonezi au continuat ă ă dovezi despre
ă ă poveste de la Katyn ş ă ă ţ asupra ei, este foarte
ş ă ă o privim ş ş este imposibil ă ă ă se ă
un fel de ţ în felul în care se ţ ă memoria acestei crime.
- Profesorul Samuel L. Sharpe de la universitatea Harvard, în White Eagle on
RedField.
Greu de ă un cinism ca cel al politicianului ş o ş ca cea a scribului
de la Harvard din citatele de pe pagina ă Crima la care se ă ambii nu e
vreun masacru al unor milioane de ă mitologici care ar fi avut loc la Babilon, ci
este masacrul a 15.000 de ţ ş ă ă ţ de ă paznicii lor în Europa în
timpul celui de al doilea ă mondial.
Citatele din Winston Churchill, acel maestru al cuvântului scris, sunt
întotdeauna atât de interesante încât nu credem ă ne facem ţ ă le ă pe
lung pe cele ce ă din nou din cartea lui· The Hinge of F ate.
Când Hitler a luat Rusia prin surprindere prin invazia sa din 22 iunie 1941,
raporturile dintre Rusia ş Polonia schimbat peste noapte. Au devenit aliate.
Generalul Anders ş ţ generali polonezi, care ă atunci ă ţ ţ în închisori
ş în ţ grele, care au inclus ă acum au ă ţ ă ţ ţ
cu prietenie, ş li s-au dat posturi înalte în annata ă pe care o recrutau sovieticii
ca ă lupte împotriva invadatorilor gennani. Polonezii care ă de mult ş ţ
cu privire la soarta unui mare ă de ţ din trei ă de prizonieri, au cerut ca
ş ă fie ţ pentru ca ei ă se ă încadra în noua ă ă unde
ar fi fost un ajutor de ţ Au fost ţ cam 400 de ţ din alte ă ţ ale
Rusiei, dar n-a putut fi ă nici unul care ă ă din acele ă ce ă de
acum sub ţ ă La ă repetate ale polonezilor cu privire la
camarazii lor de ă nu s-a putut da nici un ă ă polonezi, care de
acum aveau contacte cu multe ă ţ sovietice .... ş dat seama în numeroase
ocazii ă ţ sovietici erau ţ de aceasta ...
Când în, cele din ă generalul Sikorski a venit «cu o ă ă de dovezi»
ă arate domnului Churchill ă 15.000 de ţ ş ţ polonezi, floarea
tineretului eroic polonez, elita ş piatra de temelie a unei întregi ţ ă
ţ de ă sovietici printr-o ţ ă ă precedent în analele ă annate,
30 MIHAIL STURDZA
primul ministru britanic a primit ş cu cel mai ă ş calm. Dar desigur ă
guvernul polonez din Londra nu a putut fi determinat ă adopte ă atitudine
ă (Cam ş polonezii!). Domnul Churchill ă
ă ă ă informeze guvernul britanic de ţ sale, cabinetul polonez din
Londra a emis un comunicat la 17 aprilie prin care ţ ă se adresase Crucii ş
ţ din ţ pentru ca aceasta ă ă o ţ la Katyncare ă ă
o ţ la ţ locului....
La 13 aprilie emisiunile de radio germane au acuzat în mod public guvernul
sovietic de asasinarea a 14.000 de polonezi din cele trei ă de prizonieri ş a
propus ă ţ o ă ţ ă la ţ locului despre soarta lor. Nu e de
mirarare ă guvernul polonez a ă acest plan pe placul ă dar Crucea ş
ţ ă a ţ de la Geneva ă ea nu poate ă ţ nici o ă cu
privire la ţ germane ă nu ş din partea sovietelor o ţ
ă ca s-o ă .
Am dori ă ă amintirile lui Churchill care uneori sunt în mod
convenabil neclare. ă guvernul german a cerut ca Crucea ş ă ă o
ă ă Crucea ş ţ ă a cerut ă se ă o cerere
ă din partea ă Dar acea parte ă era în mod logic ş legal
ă de ă acuzatoarea care era Polonia, în confruntare cu Germania, a
ă ă ţ cu privire la crima în chestiune era foarte mult ă în acel
moment. Nu a fost Crucea ş cea care este de ă ă i-a fost ă Poloniei
ă cerere foarte ă ş foarte ă ci a fost Anthony Eden cel care s-a
ridicat în Camera Comunelor ş i-a pretins cu ţ ă guvernului Polonez ă înceteze
ă mai ă ă se ă o ancheta cu privire la acest caz ... sau în caz contrar va trage
ţ
Nu trebuie ă ă ă cititorului nici o ă cu privire la propria ă a
lui Churchill despre identitatea asasinilor de la Katyn. În memoriile lui Churchill
ă ă pasaj:
Când au fost ţ ţ la Niirnberg .... n-a fost ţ ă uciderea
polonezilor la Katyn în actul de acuzare împotriva lui Goring ş a ţ
Guvernele victorioase în ă au decis ă ă ă ă ş
crima de la Katyn nu a fost ă ă Guvernul sovietic nu s-a folosit de
ocazie ca ă ş ă ă ţ ş ă arate în mod concludent ă vina este a
guvernului german, ş unii dintre principalii membri ai acestuia erau pe banca
ţ ţ sub ţ ă de condamnare la moarte .... În deciza ă a ţ
ţ de la Niirnberg; nu s-a ţ Katyn în capitolul care se ă de
felul în care a tratat Germania ţ ă prizonierii de ă
Ă 31
La infamul proces de la Niirnberg, asasinii de la Katyn ş ocupau locurile
confortabile printre ă acelui simulacru de ă Colegii lor occidentali
desigur ă ca ş WiIiston Churchill, ş ă perfect de bine seama de ă ţ lor;
ş acest fapt ă destul de bine cât de cinstite au fost acele proceduri, acea
ă ş toate persoanele care au ţ ă participe la acea ă ă
ţ occidentali în nici un caz nu puteau ă protesteze împotriva acestei
ă ţ obscene, ă în acele clipe tocmai Comandamentul Occidental autorizat
de guvernele occidentale îi ă ş îi preda sovietelor ca ă ă ca pe cei de la
Katyn pe mai mult de 300.000 de ţ din armata lui Vlas.ov, ă astfel regulile
ă ş ţ de la Geneva(l).
Pe ă ţ despre tragedia de la Katyn pe care o transmisese ambasada
ă din Washington Departamel1tului de Stat, ş Roosevelt ş
colaboratorii lui aveau la ţ lor raportul unui ţ american, colonelul VaI1
Vliet, care fusese martor când s-a descoperit câmpulasasinatelor de la Katyn ş când
s-au dezgropat, ă ş identificat cadavrele. ţ raportului colonelului Van
Vliet din dosarele oficiale a fost numai una din multele ă ş ş ş ale
acelei baghete magice care într-un fel sau altul a ş ă suprime ş de 'multe dovezi
documentare ţ pentru securitatea Americii (2).
Din momentul în care guvernul rus, cel britanic ş cel american au început ă
ă tot ce le ă în ţ ă ca ă împiedice ă se ă alte anchete cu privire la
masacrul de la Katyn - din momentul în care Tribunalul ţ de la Niirnberg
a decis ă «trebuie ă ă ă - nici un om de ă ţ ă nu putea
ă aibe ă ă decât cea la care s-a ajuns cu ş ani mai târziu; ă încheierea
celei mai complete ă de ă comitetul Congresului Statelor Unite care a
anchetat povestea Katynului. Comitetul s-a convins ă nu ţ au fost asasinii dela
Katyn ci tocmai ţ pe care oamenii de stat occidentali îi ă ă le fie ţ
în stabilirea unei lumi de ţ ă ş ă - ş ţ care conform propriilor
lor ă erau responsabili pentru uciderea a peste 30 de milioane dintre ă ţ
lor.
ţ va ş cu o victorie ă a comunismului. ă nu ne ă
ă cei din Kremlin au ţ complet la strategia lor de ă ă de a ţ în
cele din urma un univers comunist, ş nu mai cred în doctrina lor ă pentru ş ţ
scopurile totul le este permis, inclusiv ş ă ş ă atunci trebuie ă
ă faptul ă ţ ă de ţ ă ş ă ă ă Statelor
Unite ş celorlaltor ţ libere ale lumii li se va ă ă existe numai ă când
comunismul va ş ă le submineze din interior sau ă le ă prin agresiune din
ă
- Senatorul William F. KilOwland, Într-o cuvântare ţ ă în Senatul Statelor
Unite, 15 noiembrie 1954.
32 MIHAIL STURDZA
Pentru ca ă explice publicului - ş poate ş propriilor lor ş ţ -
ţ dintre oferta Kremlinului de ţ ă ş ă ş politica sa de
reînarmare ă ş agresivitate ă pe care o ţ în ţ ă europene
ocupate, oamenii de stat occidentali s-au decis ă ă ă Uniunea ă Cu
ă se temea de un asediu, ş au invocat ă ţ ă ca ă ş explice propria
atitudine ă în ţ ţ ă militare comuniste. ă ţ ă în mod
evident ş ă a occidentalilor a oferit sovietelor o ocazie ţ ă pe care au ş
s-o ă pe deplin, ă cum cu ţ ă ş pe viitor vor ş s-o ă
Pe baza acestei «temeri» sovietice imaginare Sir Winston Churchill a oferit
sovietelor noi ţ «la care aveau dreptul ă se ş ş Adlai Stevenson a
declarat ă ă occidentul ă ş o ţ ş ă cu Moscovâ «trebuie
ă fie ă ă ş dea nu numai ă ă ş doi oameni de stat, ca ş ţ ţ
din Washington ş Londra ă ă cele unsprezece ţ ă europene pe care guvernele
lor ă Uniunii Sovietice ă le ocupe ş ă le ă chipurile ca state \
tampon, nu erau suficiente ca ă ş ă temerile Kremlinului de un atac ă
din partea ţ
Avea oare Rusia ă vreun motiv real ă fie ă pentru securitatea
ei de ţ puterilor occidentale, fostele ei aliate, când ş inaugurat imediat ă
cel de al doilea ă mondial politica de anexiune ş înrobire?
ă cum a remarcat domnul Bullit, care fusese mai de mult cel mai bun
prieten al Moscovei, ş au remarcat ş ţ care au studiat ţ ă din
timpul ă ş de ă ă în timpul conflictului armat dintre soviete ş
Germania, puterile occidentale ar fi putut în orice moment ă se ă de ţ
ă ă a Rusiei ca s-o ţ ă se conformeze cu aproape orice ţ ă în
schimbul ă ajutorului lor. Astfel ar fi putu ă ţ ă ca Rusia ă ă se
conformeze principiului moral pentru care chipurile ă ş ă sute de
mii ţ tinere, ş ar fi putut ă asigure securitatea lumii ă ă N-au racut-o.
ă Rusiei sovietice i s-a dat ă ă în toate ţ ă vecine pe
care le atacase ă ă fi fost ă în 1939 - inclusiv Polonia care astfel a fost a
doua ă ă ă de ă cei care pretindeau ă au luptat pentru libertatea ei. Mai
mult, ş le-au fost ă în plus Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Albania
ş Germania la ă ă de râul Elba; ş în final i s-a ă lumii ţ ă ş
ă ă de izolarea Berlinului în teritoriul sovietic ş ă ţ a ă
capitale, Berlinul ş Viena, în zone de «est» ş «vest».
Deabea se terminase ă când sovietele au ă cum ţ americane
sunt reîmbarcate; cum celelalte armate occidentale sunt demobilizate de ă cum
proviziile ş materialul militar sunt ă ş în toate ţ cum mii de avioane
americane sunt incinerate în ţ ţ Vienei; cum flotele sunt puse la ă -
cum ă puterea occidentului este ă practic la zero de ţ ă cu o ţ
ă ă care ş mai mare decât oricare alta cefusese ă ă
în întreaga lume.
Ă CÂRMUITORILOR 33
Apoi au ă cum occidentul ă uneori chiar ă a protesta formal
ă orice provocare, orice ă a contractelor; cum a ă cortina de fier
peste ţ ă ş cum a fost ă prin ă ş teroare dictatura ă
în toate aceste ţ ă cum s-a continuat ocuparea ă a Austriei; cum a fost ă
Cehoslovacia; ş blocada: Berlinului. Toate acestea pe vremea când monopolul Statelor
Unite asupra armelor atomice le-ar fi permis puterilor occidentale orice gest autoritar
necesar pentru a ţ sovietele ă ă la o ţ
Cum occidentul nua racut niciun astfel de gest ş nici ă nu a obiectatla
aceste ţ n-a mai existat în mintea sovietelor nici un dubiu despe ţ sale
ş .. ş desigur nici în ţ oamenilor de stat occidentali nu putea ă existe nici
un dubiu cu privire la faptul ă nu de ă ci din contra, pentru ă aveau certitudinea
ă nu aveau de ce ă se ă auriscat sovietele ş cum au riscat prin ă lor
repetate.
Nici chinezii ş nu au fost mai sinceri decât sovietele când au pretins
ă ţ ă în CQrea a reprezentat pentru ei o ţ cu privire la
securitatea lor. Ei au ă cum a fost abandonat Ciang Kai ş de ă ţ ă au
ă cum generalissimului i s-a ă victoria ş cum întreaga ă le-a fost ă
lor în mod deliberat prin ş ţ complicilor lor din ă occidental. De fapt au
ş ca trupele americane ă fie în mod ş retrase ş ca secretarul de stat
Acheson ă declare ă Corea era «în afara perimetrului de ă a Statelor Unite»
înainte de a le da servitorilor lor coreeni semnalul de atac.
În fond n-ar trebui decât ă ă o privire asupra ă ţ lumii ca ă ţ
cât de total absurd este ă vorbim despre orice pericol de «încercuire» pentru imperiul
comunist care ă tot globul. Cu ţ unei borduri de ţ ă practic dezarmate,
acest imperiu se întinde de la Pacific la Atlantic, ocupând patru cincimi din ă
continente. Include mai mult de un miliard de locuitori ş resurse imense, exploatate
ş neexploatate, ş ţ pe aceste ă continente singura ţ ă ă ă de a
fi ă în ă
Pe aceste baze geopolitice precare ş vulcanice a fost ă lumea
ţ ş ă de ă puterile occidentale.
(1) Pentru cei care s-ar putea îndoi ă ă predare a prizonieri lor de ă
în mod evident ţ ă fie victimele unui supra ă de tip Katyn, a fost în
ă ţ a unor reguli vechi ş bine stabilite, le reamintim cazul
prizonierilor de ă nordcoreeni ş chinezi ţ de ă trupele aliate, când comanda
ţ a refuzat pe ă dreptate ă predea ş ţ ş ş o
dezbatere ă de luni de zile pentru a le asigura dreptul de alegere. Mai mult,
aproximativ un milion de ţ civili din ţ ă ocupate de ş care au fost
deasemeni ţ cu ţ sovietelor de ă generalul Eisenhower ş ă ţ
34 MIHAIL STURDZA
sale, într-o ţ ă sub codul «Keehaul», n-au avut o ă mai ă
decât ţ lui Vlasov.
(2) Timp de patru ani ţ s-a dispus de dovezi care ă justifice arestarea lui
Klaus Fuchs ş a bandei lui de spioni înainte de a se permite FBI-ului ă ţ
Sub secretarul de stat Berle avusese în mâinile lui în anul 1939 un raport complet
despre grupul de ţ ş Ware care îi includea pe Alger Hiss, Dexter-White
ş ţ A ă ş nu s-a luat nici o ţ pe bazele lui ă când ş
Nixon nu a luat problema în ă în 1953. Este bine cunoscut faimosul ă al lui
. Roosevelt când Berle i-a înmânat raportul despre grupul Ware: «Ce naiba! Nu ş ă
unii dintre cei mai buni prieteni ai mei sunt ş
3
ă cum ă Moscova: Berlin ş Viena
Sufocarea ă ţ oanienilor la o ţ care a fost cândva ă ... are ţ
mult mai vaste ş efecte mai mari asupra viitorului ei decât distrugerea ă
centrelor industriale ş mijloacelor de transport.
Mâini harnice pot ă ă un ş mai bun dintr':o ă ă de ruine;
dar din pierderea ă ţ nu pot ă rezulte decât ţ de ă lupte îndârjite ş
opresiune ă . .
Nici nu putem ă ă ă ş cum a spus recent profesorul Lyman Bryson
de la Teacher-s College: «Sunt mai mari lucruri pe lume decât pacea». Prin acele
lucruri mai mari el s-a referit la idealurile, ţ ş ţ omenirii: acele
lucruri ale ş ale spiritului pe care oamenii mari din istorie le-au ţ mai
mult decât ă ş ţ
ă ă aceste valori, pacea este o ţ ă ă Mai bine· ă ă un
ă cu anihilare ă decât ă ne ă pentru o pace care ar însemna
distrugerea ă a ideilor ş idealurilor ă ţ
- Generalul Dwight D. Eisenhower, cuvântare ă ţ lui de la
universitatea Columbia, citat în Alan Taylor What Eisenhower
Vreau ă ă refer la un aspect final al politicii noastre. Noi credem, ş cum
credea Abraham Lincoln, ă ţ ă de ţ ă nu promite numai
libertate locuitorilor din ă ţ ă ci promite ţ pentru întreaga lume pentru
toate timpurile viitoare.
ă o treime din specia ă este sub jugul îngrozitor al dictaturii
comuniste. Dar noi nu ă ă acest lucru nu poate fi schimbat.
Noi ş ă ă o ă ţ a oamenilor printre cele 800 de
milioane asupra ă ş comunismul ţ
Asta se ş din înrobirea ţ de ă suprimarea religiei ş a ţ
individuale, ş umilirea ţ ă în ţ ă satelite.
36 MIHAIL STURDZA
Eliberarea vine în general din interior, ă ţ în mod constant ţ
din exterior. Asta facem noi în multe feluri.
- Secretarul de stat John Foster Dulles într-o cuvântare ţ ă la radio ş
televiziune la 29 noiembrie 1954.
Divizarea Europei ... a început atunci când ţ ă care se limitase
ţ la Uniunea ă s-a întins asupraunei ţ vaste care acum include
o treime din specia ă .
. Am ă amintesc aici pactul de ajutor reciproc pe care l-a încheiat Uniunea
ă cu Estonia, Letonia, ş Lituania.
Ce au ă ţ imediat Estonia, Letonia, ş Lituania a continuat ă se întâmple,
ş eu spun ă a creat diviziunea la care s-a referit ministrul afacerilor de externe.
Este o diviziune între cei care au fost ţ ş cei care nu vor ă fie
ţ
- Secretarul de stat John Foster Dulles la ţ de la Berlin din 1953.
La baza multelor iluzii cu care au plecat ţ occidentali de la Potsdam era
convingerea lor ă au ajuns la o ţ ă cu Uniunea ă cu privire la
unificare Germaniei. Vor afla ă ă atitudinea ă ă de soviete cu
privire la multe probleme, când în realitate nu aveau nici o ţ ă cedeze nici
ă o ă izvora din ă surse: (1) faptul ă la acel moment ţ occidentale
ă ocupau pe deplin câmpurile de ă din Europa ş (2) faptul ă din fericire
Statele Unite erau unicele posesoare ale bombei atomice. Vor afla în viitor ceeace
Brejnev ş cu formidabila putere ă în numele ă vorbea el, le vor impune
ă accepte cu docilitate: ş ă ă ţ ă ă ce a fost ă ş
ă este ă
ă vedem cum toate puterile occidentale pretind ă se ă de stabilizarea
. ă a ă ţ Germaniei, ş cum a fost ă de Moscova ş cum a acceptat-o
domnul Willy Brandt, ş l-am auzit pe domnul Debre, ministrul de externe al
ş Pompidou, declarând ă ă stabilizare, ă cu stabilizarea
celorlaltor frontiere ale Europei ă ă va fi cea mai ă ţ pentru pace,
ordine ş prosperitate pe acel continent. Aceasta a fost o manifestare a ă
vertiginoase a ă ţ occidentului ş a instinctului de ţ începând cu
toamna anului 1954 când cei trei ţ occidentali ă Uniunea ă la o
ţ ă la Berlin. Acolo pricipalul pinct la ordinea de zi ar fi trebuit ă fie la cererea
lor reunificarea unei Germanii care atunci se ă în fierbere ă ă su-
bite a milioane de ţ - acolo unde revolta ă a muncitorilor din Berlinul de
Est fusese ă ş ă de tancurile sovietice.
ţ occidentali ă reunificarea acelei ţ ă dezmembrate prin alegeri
libere garantate printr-un control ţ ă ţ de la Potsdam sovieticii
ă la propunerea ţ propria lor contrapropunere: ş anume ă aibe loc o
Ă CÂRMUITORILOR 37
ţ ă între cele ă Gennanii cu privire la necesitatea ş ă ţ
unuireferend popular.
Acum, ca un rezultat a ceea ce ă în timpul blocadei Berlinului,
sovieticii erau ş ă puterile occidentale nu vor mai ă ă ă mai
ă ţ pe continentul european ş au venit la Berlin ă ţ ă ş un
ă brutal ş definitiv: NICIODATA!
Aceasta era. ţ în care aflat secretarul de stat John Foster Dulles,
ministrul afacerilor externe britanic Anthony Eden ş Georges Bidault, ministrul
afacerilor externe francez, când întrunit cu colegul lor sovietic Viaceslav
tov în Berlinul care fusese ă ţ atât de arbitrar. .
Lealitatea lui Georges Bidault ţ ă de colegii ă occidentali în timpul
ţ de la Berlin din 1953 nu a schimbat cu nimic faptul ă la vremea aceea nu
numai cei o ă cinicizeci de ţ ş din parlamentul francez ci ş
majoritatea publicului francez erau convin ş ă o ă ţ ă ar fi
fost mai ă pentru un aranjament european ţ tor decât o apropiere
ă Chiar ş acum, în ţ de ă DeGaulle, nu e sigur ă putea efectua
o schimbare în mentalitatea ă cu privire la ţ ă a pericolului
ş a unei Gennanii remilitarizate, ă ă vreo provocare ă ca de exemplu
aterizarea a vreo ş divizii aeropurtate ş pe timp de noapte în regiunea Saint
ş Fontainebleau.
În ceea ce ş Marea Britanie, unde ambele partide se ă în mod
ă pe ă Kremlin ş pe ă banda de la Peking, acolo opinia ă
ţ ă timp de ani de zile de un ş nuclear continuu deloc iluzoriu, nu
fi pennislui Anthony Eden ă sprijine mai mult decât a ă discursurile teoretice
ale domnului Dulles, chiar ă ar fi dorit ă ă atitudinile ar
fi fost altele în ţ ş Marea Britanie, domnul Dulles ar fi putut poate ă încerce ă
încheie ţ mod care ar fi ă prestigiul ţ al Rusiei
sovietice. În schimb ă întâlnire din 1953 dat Kremlinului o autoritate de care
nu se bucurase ă Înainte, ş pe care a de atunci încoace
mod care a fost puternic ţ în toate întâlnirile diplomatice ulterioare.
La ţ de la Berlin Rusia ă nu numai ă a izbutit ă amâne
organizarea unei ă ă comune europene, dar a izbutit ş ă plaseze pe cei care se
opuneau la reînannarea Gennaniei în ţ ş în alte ţ ă în ţ cea mai ă
ca ă asigure o ă amânare - amânare care a provocat o schimbare ă în
opinia ă ă cu privire la necesitatea pentru o ţ ă ă ţ ă
La Berlin, Rusia ă cedat nimic cu privire la reunificarea Germaniei, ci
ă a pus noi ţ inacceptabile care au ă practic ă orice
ţ a acestui subiect pe viitor, încurajând astfel în vaste cercuri politice din
Gennania de Vest ideea unei negocieri directe cu Moscova.
Argumentând pentru extinderea ţ cu lumea ă Harold
38 MIHAIL STURDZA
Stassen a declarat: «Nu pot ă accept acea idee ă ă ori de câte ori un comunist
ă cu oameni liberi care ş despre ce e vorba, comunistul va repurta toate
victoriile». Chiar ă nu ă în considerare ţ ă orice victorie ă
ş ă de un negociator sovietic va sprijini în mod direct sau indirect planurile
agresive ale ţ ă sale, frumoasa ă a domnlui Stassen ă ş la ă
întrebare: când au plecat ă sovietele de la vreo reuniune ţ ă ă ă
repurteze toate victoriile? În mod evident ă înainte de ţ de la Berlin.
Cum s-ar putea astfel explica ă la data ţ de la Berlin ş erau deja
ă incontestabili ai unei treimi din ţ lumii, ş ă ş ă ă ă nu
numai ă ci chiar ş visurile cuceritorilor de la Alexandru la Napoleon, ă ă ă
întâmpine absolut niciun fel de ţ ă de la acei «oameni liberi ş
despre ce e vorba» ?
Ni s-a spus ă la Berlin a fost «altceva». Unii au primit rezultatele ţ
cu ă entuziasm. Am auzit de la Sir Winston Churchill, într-o cuvântare ţ ă
în Camera Comunelor, ă la Berlin a avut loc
.... 0 ţ ă foarte ă care a restabilit bunul nume al acestor
ţ ... S-a fixat o ţ ă pentru care ă ă nu ă nici o ţ ă
întâlnirea dintre China ş ş Statele Unite ... ţ nu a fost nici pe departe un
in succes sau un dezastru, de fapt a ă discutarea tuturor acelor probleme mult mai
ţ ă decât fusese înainte ... Cu cât avem maj mult ţ dincolo de
cortina de fier cu atât cresc ş de a ă ă din ce în ce mai confortabil... Mai
bine ă ne ă zece ani decât ă se ă ă ţ ă ţ de ă
Ne ă câte milioane de ţ ş ar fi fost ţ ă Winston
Churchill ş politicienii care gândeau la fel ca el ar fi ă aceea ş ă ş
ţ ă când a fost ă Germaniei ţ ţ o provincie ă ă
de trei milioane ş ă de ţ - care urau ţ ă ă ă ă
ţ ţ ă i se ă de ă puterile ă în primul ă mondial, ă
se în picioare ţ ă ă ş însu ş principiul de autodeterminare
proclamat de ă Ne ă de câte tragedii ar fi fost ţ ă lumea ă
Winston· Churchill ş ş politicieni ar fi venit la ş cu sfaturile lor bune,
când Germania a cerut Poloniei ă ţ un coridor de un kilometru care
ă lege ă ţ din trupul ei ă ţ ş la Versailles.
Drept principalul beneficiu care a rezultat de la ţ de la Berlin este
ţ ă o mare relaxare a tensiunii ţ ă vreme imperiul comunist
ş ţ ţ ă ă ş ă asupra a 139 de milioane de
europeni ş peste 700 de milioane de asiatici, orice ă relaxare a tensiunii
ţ este ca ş o relaxare a tensiunii dintre ţ ş ţ ş - care în mod
evident este o binefacere numai pentru ţ
Ă CÂRMUITORILOR 39
S-a întâmpinat ă la Berlin nu s-a augmentat starea de fapt a cuceriri lor
sovietice. Asta riu este ă S-au întâmplat lucruri la Berlin care urmau ă aibe
ţ grele asupra eforturilor racuteîn toate negocierile viitoare occidentale. În
cele din ă au ţ puterile occidentale ă ş abandoneze prietenii ş ţ de pe
malurilePacificului, ţ agresiunii ş ţ comuniste.
La Berlin, Rusia ă pentru prima ă a declarat categoric tuturor celor
care aveau urechi de auzit ş care nu refuzau ă ţ ă ă au ocupat definitiv
Germania de Est, ş ă nici ă trupele occidentale s-ar retrage de pe teritoriul
Germaniei ea nu ar ţ în schimb la oreunificare a Germaniei decât ă
comunizarea întregii Germanii era ă de ă acela' ş fel de alegeri pe care le
ţ Uniunea ă în toate ţ ă care îi ă predate la Ialta.
Puterile occidentale au primit ă ă ă ă ţ în mod
ă Nu au condamnat sovietele ş nici nu au adresat victimelor despotismului
comunist cuvinte încurajatoare care ă le dea ţ ă în ţ ă
ă de ţ celor patru puteri ş în ţ ă a domnului
Dulles, puterile occidentale s-au ă foarte mult ă ş ă între ele ş în mod
egal responsabilitatea pentru nereu ş ta ţ
N-am ş ă îndeplinim ţ pe care ş le ă pe noi ţ în
întreaga lume ... S-ar ă ă ş ă este de ş ă încât fi putut
nicicum ă prin mijloacele negocierilor diplomatice.
Mai mult, ca ă justifice sfertul de responsabilitate a Rusiei sovietice pentru
ş ţ ţ occidentale i-au acordat beneficiile ce ă din
propria ei ă ş anume ă ţ trupelor sale în cele unsprezece ţ ă europene nu
se datora îndeplinirii visului lui Lenin despre ţ ă ş imperialismului
sovietic, ci unei temeri mai mult sau mai ţ legitime de agresiune din partea
inamicului. Printr-un consens general ş plin de ţ domnul Molotov a
primit ş ă ă de a ţ discursul de ă bun ă colegii ă fapt care
i-a dat ultimul cuvânt în ţ ş a eliminat orice efect cât de mic pe care l-ar' fi
putut avea asupra publicului care ascultase unele din ă ă ce ă
spuse în timpul dezbaterilor.
Ar fi fost greu ă exonereze complet pe gangsterii de la Kremlin, dar ş
nu se puteau în mod ţ ş la eforturi mai mari în ă ţ decât au
racut ţ occidentale la Berlin cu ţ lor ă de a «relaxa tensiunea».
În curând sovietele urmau ă ă atât în Europa cât ş în Asia roadele acestei noi
ă ţ a lor.
ă o ţ ă ă ă ţ ă se va ă din ce
în te mai mult atât printre ţ captive cât ş printre cele libere convingerea ă
oricât de ă ar fi ţ ă ă în diverse discursuri, oamenii de
40 MIHAIL STURDZA
stat occidentali ş bazau politica - în cel mai bun caz - pe nejustificata ă ţ a
Europei ş a lumii din prezent. Nu a fost «cea mai ă parte a ţ de la
Berlin «faptul ă în mod decisiva fost o ş ă ş cuma zis ziarulLondon Times.
Mai ă ea a condus puterile occidentale un pas înainte pe drumul ă
politice În Europa ş În Asia, ca un preludiu sau un substitut pentru capitularea pe
câmpul de ă
Înainte de a ă ă Berlinul cei patru ş de externe s-au ă ă se
ă din nou la Viena, de data aceasta ca ş ă ă ţ ă a Austriei
în Europa de ă ă Soarta acestei ţ ă danubiene ş a capitalei sale fusese foarte
ă ă cu cea a Germaniei ş a Berlinului ă terminarea ă Aceasta
a doua întrunire nu a avut loc decât În mai 1955. Atunci, ă O ani lungi de ţ
de ă trupele aliate, ţ prin tacticile de întârziere sovietice, Austria a fost
ă în mod ţ ş i s .. au redat ţ de ă primul ă mondial.
În ă de plata unui imens tribut pe care au putut ă ă sovietele de la acea ţ ă
ă de ă contravenind ţ tratatelor de pace, acele ţ
inc1udeau acceptarea ţ de a fi ă numai de guverne «democratice»; de
a nu tolera ţ «fasciste» pe teritoriul ă de a nu reedita ă ţ
realipirii; de a ă ă ş de a ţ doar o ţ ă ă ca ă
ş apere neutralitatea. Bine ţ Rusia ă ă a singura ă ă
judece cât de «democratice» sunt guvernele Austriei ş cât de «fasciste» sunt
ţ ei politice.
Unele evenimente importante mai recente ne vor da ocazia ă ă
mai· târziu problemele îmbinate ale ă Austriei ş ale ceea ce este numit
pactul de la ş ă aici doar pe scurt acea ocazie pentru ca ă ă ă ă
retragerea trupelor sovietice din Austria - la care Moscova era ă prin tratatele
pe care le ă - nu însemna abandonarea ă Moscovei de a nu ţ
ă la vreun teritoriu pe care l-a ocupat sau îl ă ă retragerea i-
a ajutat ă legalizeze ă ă nici un protest din partea puterilor occidentale ţ
ţ ş ţ sale ş ţ ă europene: Polonia, Germania de Est, România,
Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria ş Albania.
Tratatele de pace din 10 februarie 1947 explicau ţ trupelor sovietice
atât în România cât ş În Ungaria prin necesitatea comandamentului sovietic de a
avea acces deschis ş sigur la rezervele sale pentru trupele de ţ ă din
Austria. ă evacuarea Austriei ă necesitate n-a mai existat. În ţ ă
teritoriul român ş cel ungar ar fi trebuit ă fie evacuat ă evacuarea Austriei,
confonn tratatelor de pace. Pentru a ă de ă ţ au fost ţ la
ş de ă guvernul sovietic ţ ale guvernelor ă ale ş
ţ ă ş mai sus, ş la 14 mai 1955, cu 24 de ore înainte de deschiderea ţ
de la Viena, lumea a luat ş ţ ă de faptul ă se semnase o ţ de ă
ă pactul de la ş între Uniunea ă România, Ungaria ş celelate
Ă CÂRMUITORILOR 41
cinci ţ ă satelite, care transforma o ţ ă ş ă într-o ă ţ ă
ă Astfel, argumenta Moscova, tratatele din 1947 nu mai erau în vigoare.
ă repetatele apeluri ş promisiuni racute de ă oamenii de stat occidentali
ţ înrobite ar fi ţ un gram de sinceritate, întrunirea de la Viena oferea
ocazia ă care nu se va mai repeta ă de a le traduce în ţ ă Acceptând
ă ă protesteze stratagema pactului de la ş ş refuzând ă ş exercite
drepturile la Viena, puterile occidentale în mod deliberat au ţ ă ş exercite
drepturile mai târziu - ă cum s-a dovedit cu ţ ă în timpul celor ă
ţ de la Geneva ţ în 1956. Popoarele României ş Ungariei au fost astfel
condamnate la o prelungire ă a chinuri lor lor ş la noi tragedii ţ Cel
ţ în ceea ce ş aceste ă ţ ă ţ de la Viena n-a fost decât o ă
confirmare a celor de la Teheran ş lalta.
Un alt aspect descurajant al cuvintelor ministrului de externe sovietic a fost
faptul ă s-a repetat ţ ă regimului comunist chinez ca una dintre
ş zisele «cinci mari puteri» care au ă ţ de amploare ă pentru
stabilirea ă
Acest ă al comunismului sovietic a comis o agresiune ă în Corea
pentru care a fost condamnat în mod formal de ă ţ Unite. ă
activ agresiune împotriva ş Cambogiei ...
Acest agresor dovedit este ţ pe care Uniunea ă ş ales-o ă
i fie ă ş ă în ă sa pentru pace ....
Vreau ă spun aici pe ş ş ă ă nici un echivoc ceea ce ministrul sovietic
ş deja, ş anume ă Statele Unite nu vor fi de acord ă se ă într-o ţ ă
a celor cinci puteri cu agresorii ş chinezi pentru scopul de a discuta în general
pacea în lume.
Secretarul de stat John Foster Dulles la ţ de la Berlin.
o ă ă ă ă la ţ de la Berlin - unde se presupunea
ă principala ă era ţ Europei - a fost un acord ca ţ ă se
ă cât de curând posibil la Geneva ca ă discute problemele Orientului
ă Nu a fost aceasta ultima ă ă s-a convocat o întâlnire ţ ă
ă pentru·a discuta unificarea Germaniei ş afaceri eruopene în general care
ă se încheie ă a se lua nici o ă cu privire la continentul european, dar cu
ă foarte importante privitoare la Asia.
În acel moment problemele Orientului ă izvorau toate din ş
ă cele ă agresiuni comuniste,· una în Corea, ă în Indochina. Când
ş Tniman s-a ă ă se ă atacului comunist împotriba guvernului
de la Seul, a racut-o în numele ţ Unite, care ă cu ţ ă
tuturor membrilor consiliului de securitate, inclusiv Rusia ă ă întreaga Coree
42 MIHAIL STURDZA
era sub ă ţ Unite. ş Truman nu a ă ceeea ce urmau
ă ă succesorii lui când s-a opus unei alte agresiuni comuniste în Asia de Sud-Est.
El nu a informat inamicul în mod solemn ş repetat ă generalii ş trupele Statelor
Unite nu aveau voie ă ş ă în care ă ş ă lupte. Dar a !acut
tot ce i-a stat în ţ ă ca ă impiedice victoria ă ş când generalul MacAr-
thur, în ciuda tuturor tertipuri lor pe care le-au ă împotriva lui civilii din birourile
Departamentului de Stat, Pentagonul, Casa ă ş ţ Unite, a ş aplicând
una dintre cele mai ă ţ ş ă ţ din istoria ă ă ă
inamicul dincolo de râul Ialu ş ă elibereze întreaga Coree(ceea ce însemna victoria
ă ş Truman a fost acel care a dat ordinele dezastruoase restrictive
care l-au ţ pe general ă execute o retragere ă cedând înapoi inamicului
tot ceea ce fusese ş cu sacrificiul atâtor ţ ă din Corea a fost de fapt
primul razboi care nu trebuia ş ş nu a fost ţ ca atare.
În ceeace ş ă din Indochina, deja la Berlin era ş de ă
ă acceptând începerea negocierilor cu ş comunist la Geneva, înaintea unei
ă a focului ă ş . autentice, se provoca un dezastru militar ş o
ă ă - care au avut loc la Dien Bien Fu ş la ţ cocktail-
ui!on>.
Din nou sovietele au ie ş t dintr-o ţ ţ ă ă în
toate ţ ă este ă contrat ă exprimate de domnul Stassen, nu
ă refuzi ă ţ cu sovietele ş cu slugoii lor este defetism, ci mai ă ă
ţ în repetate rânduri ă fii prins în cursa acestor ţ ş ă ş
umilitoare.
/
. ă cum ă ş la
ş arme pentru ş
N-o ă ă ă ă fie· ţ oamenii pentru ca ă ă ă
astfel ş imaginare pentru noi. Mai târziu am ă cer Congresului ă mi se
ă într-o ţ ă în care se va ă clar ă acest guvern nu ş
niCi un fel de acorduri Încheiate Îl1 ţ secrete în trecut cu guverne ă care
au permis acest fel deînrobire;
- ş DWight D. Eisenhower în cuvântarea sa despre starea ţ
din2februarie 1953.
Guvernul Statelor Unite se opune ă ţ care ar putea consolida
prestigiul ţ al comunismului chinez ş capaCitatea sa de ş promova
scopurile de noi cuceriri în ţ cu sovietele ...
Nu vom face nimic ce ar putea ă interesele chinezilbr ş ţ lor de a
rezista ţ comuniste. ă am ş China ă ş ă i-am acorda
acestui agresor ţ un loc într-o ţ al ă scop este ţ
ă în lume, cu ţ ă putem spune ă acest lucru ar avea efecte dezastruoase
asupra ţ Unite însele ş asupra cauzei ă ţ pretutindeni.
- Walter S. Roberston, secretar de stat adjunct, ţ ă ă presei,februarie
1953.
«Aici totul este formidabil!»
- Generalul de Castries, ţ ă cu ţ lui din Dien Bien Fu.
ă unei ţ ă libere cu 14 milioane de locuitori, ş mari moderne, un
sistem întins de ă ferate ş ş ş mari ă ţ naturale a fost ă cu sânge
rece imperiului comunist Ia Geneva în 1953 ă în picioare ţ ă a
44 MIHAIL STURDZA
ţ sale. Ca la Panmunjon, s-a repetat crima de la Ialta, ş crima prin care
marea ă cu toate popoarele ei, ţ ei, arta ei, ţ ei, ţ ei,
a fost ă ă ş ă ă lor ş de ă
ţ dintre noi nu ne-am întrebat cu inima ă de ă ş ţ ă ă
nu cumva lndochina nu a marcat un alt pas înainte pe hidosul drum al retragerii ş
ă ă Ialta, ă Corea, sau ă nu cumva ă ă de la Bien Dien Fu nu se
va dovedi a fi ţ de ă a unei ă subite politice ş militare, o
ă ă ă ca cea de pe Mama, nu numai pentru Asia ci pentru întreaga lume!
Perspectivele erau foarte încurajatoare. În spatele ş lor de la Dien Bien
Fu era mai mult decât o ţ ă ă ă ş bine ă Erau semne ş simboluri
care inspirau. Cele mai bune trupe ale ţ luptau ă la ă cu cei mai buni
ţ ai Europei, Legiunea ă ă sub comanda celui mai bun corp ţ care a
fost ă produs în acea ţ ă de ă ţ sub un ă ă al
ă nume ş a ă ă ă readucea în minte ă gloria ş ă ţ
ă ş florile unei ţ nemuritoare, dar aproape uitate. Cei mai viteji dintre
viteji ţ din ţ ă europene captive se confruntau acolo cu ţ opresorilor
ş ţ (1).
Ideile tactice ş strategice pe care s-a bazat bastionul de la Dien Bien Fu erau
ă ţ dar solide. Inamicul trebuia ţ ă abandoneze tactica de ă la care
se pricepea foarte bine, ş ă ş concentreze trupele împotriva unei ţ majore.
ă ă concentrare ar fi fost ă ca o ă ă ţ Dien Bien
Fu, s-ar fi lansat împotriva ţ comasate ale inamicului efortul comun al unei
puternice coloane de salvare provenite de pe teritoriul Laosului, al unor eventuale
ş din ă ş ă ţ ş mai ales, ale unei ţ aeriene cea mai ă ce
putea fi ţ ă Dar ă de acest sprijin tactic ş strategic, ă ţ de Ia Dien
Bien Fu ar fi fost cea mai ş ă ă pentru o ţ ă ă din cauza ă ă
la care este ş ă ş a topografiei împrejurimilor ei.
ă ce s-a întâmplat:
1. Tot timpul ţ de Ia Dien Bien Fu ă înalte ă ţ civile
franceze de la Comite de Ia Defense Nationale transmiteau inamicului toate cele mai
importante ţ despre deciziile ş indeciziile guvernului francez ş despre
conflictele dintre guvern ş comandamentul militar cu privire la chestiuni strategice ş
politice. În ă fie zis, ş ţ care a descoperit acest act de ă a fost
arestat cu promptitudine ş apoi ă din slujba sa (2).
2. Coloana de salvare n-a ţ ă permisiunea ă ă din ă ş
bivuacuri, pentru ă politicienii francezi au descoperit ă aceasta ar fi fost «un gest
ostil incompatibil cu negocierile de pace de la Geneva».
3. Guvernul britanic a refuzat categoric ă participe în proiectata ţ
ă ă ş din motive care nu pot fi ţ pe deplin, guvernul Statelor
Unite nu s-a putut decide ă ţ singur (3).
Ă CÂRMUITORILOR 45
Marea Britanie nu se interesa decât de ce beneficii politice ar pute ţ
protejata sa China ş din ţ din Indochina. Ea nu vedea în ţ de la
Geneva ş în dezastrul de la Dien Bien Fu decât un mijloc de a reuni Statele Unite ş
China ş În ţ toate partidele politice aveau o majoritate care ţ deja la
imperiul asiatic al ţ ş ţ erau acele grupuri în - ă de ă care mai
ţ au ă gata pentru timpurile periculoase ce vor urma ă ă atitudinea
ţ ă ă de «eroism mai presus de toate}).
ă este ă acordul de a se întâlni cu Vietminh-ul ş China ş la Geneva
înainte ş nu ă încetarea focului deja însenina acceptarea înfrângerii. DI Dulles
ş acest lucru; de aceea nu era prea dispus ă participe la negocieri, Presupunem ă
a Îacut-o ca ă fie consecvent în politica sa ă de cooperare cu puterile europene.
Sir ArithonyEden avea dreptate când zicea ă Geneva nu a fost un nou
- Munchen. ă Munchen Winston ş tridentui împotriva
Germaniei, ş chemase propriul popor ş prietenii americani la arme. ă Geneva
domnul Eden ş îndrepta cu frenezie umbrela ţ ă în spre Washington cerându-
i ă ă ş ş agresiva ă ş în sânul ţ Unite - de dragul
ă ţ ă ţ Hong Kong-ului ş sentimentelor ş ale domnului
Nehru. ţ ş mari ţ ai ă gradate, ţ patronii ş servitorii
ţ se puteau felicita pe ă dreptate. Geneva adusese lumea
ă exact acolo unde doreau ei - un mare pas mai aproape de acceptarea ă a
programului lor de sinucidere.
Imediat ă Geneva, Dag Hammarskjold, secretarul general al ţ
Unite, s-a ă ă ă la Peking cu ă ă în ă ă una dintre cele mai
ş ă a legii ţ ş a contractelor semnate de ă China ş
Cel mai descurajator lucru este ţ cu care puterile occidentale au cedat
întotdeauna la ş cu prizonierii. În timpuri din trecut, când demnitatea ţ ă
ş principii morale solide ă determinau raporturile dintre state, acest abominabil
mijloc de constrângere ar fi dus la ostracizarea ă guvern care ar fi ă ă
I ă ă orice nou grup de prizonieri ţ indiferent ă ă
ţ legal sau ilegal, este ă prin concesii importante, ca cele stoarse de la
ş Adenauerin schimbul a 10.000 de ţ germani -care nu erau decât o
parte din ă total de prizop.ieri de ă pe care sovieticii îi ă ă în ţ ă
tocmai pentru eventualitatea unor astfel de ş
--Nu ş in ce ă ă gestul domului Hammarskjold trebuie atribuit ă
lui anume pentru aviatorii americani ţ ca «spioni» in tribunale ale Chinei
ş la diferite perioade de inchisoare, ş în ce ă ă trebuie atribuit ţ lui de
a aduce China ş ţ ş mai aproape de ş ţ Unite. Dar ă
este ă ă din ş tineri americani mai ş ă ă -fie ă ă ţ din
închisori chineze ani de zile ă ă ă domnului HammiuskjOId - ă ă ă mai
ţ ă sutele de ţ americani ş miile de ţ sudcoreenidespre al ă asasinat
46 MIHAIL STURDZA
atât în Departamentul de Stat american cât ş în presa ă ă regula a fost de
a se ă ă ă care nu a fost ă ă ă
Îndoielile noastre despre motivele domnului Hammarskjold se ă pe
faptul ă din vizita lui ă a izvorât seria de negocieri, atât deschise cât ş
secrete, care au culminat la Geneva printr-o ţ ă a ambasadorilor între Statele
Unite ş China ş ă mai târziu la ş ă ţ ă a devenit
o ţ ş un substitut discret al ţ diplomatice ş
Departamentul nostru este de ă ă orice ţ la ţ
economic» contribuie adesea direct ş aproape întotdeauna indirect la « ţ
militar al ă ţ ă ..
- Secretarul ă ă Charles E. Wilson într-o scrisoare ă Senatul Statelor
Unite cu privire la ţ cu-Rusia ă din 28 martie 1953.
ţ cu blocul comunist ar putea promova cu timpul o oarecare ţ
de ă care în cele din ă va contribui la pacea în lume.
- Secretarul ă ă Wilson, într-o ţ în ţ Senatului Statelor Unite cu
privire la ţ cu Rusia ă din 18 ianuaire 1955.
ă dai sprijin ş ajutor ş pe timp de ă în general este considerat
a fi ă ş este pedepsit ca atare. În prezent [în 1976 când a ă cartea] Statele
Unite nu se ă în ă cu Rusia ă dar nu ă nici o ă ă trebuie
considerat a fi un inamic ţ acel guvern care, ă cum a spus ş ş
Eisenhower, ş orice mijloc posibil - subversiunea, mita, ţ atacul
militar" - ca ă ă sistemul american, ş ă ţ ă lui trebuie întâmpinate
cu "curaj ş fermitate", ş cum a cerut generalul Eisenhower.
Cum pot fi reconciliate ă atitudine ă ă ă ă de
ş ş creditele pe ă ă ş ajutorul economic masiv care au fost date de
ţ lui Eisenhoweracelora al ă scop declarat a fost ş a ă ă
transforme "realizarea ă de la Washington ă la ziua ţ doar într-
o ă ă în istorie?"
Nu ă ar fi dus ă ă aceste ţ ă care ă în trecut prospere,
active ş fericite, unele dintre ele ă grânarele ţ ale Europei de "unt"
(prin ţ cu "armamentul"), de materii prime ş de ţ de ă ă ă de
ă din Rusia este pe deplin rezultatul ă în economia ă ş cea a
ţ ă sate li te, a tuturor mijloacelor de ţ a tuturor energiilor, a tuturor
resurselor financiare - atât cele interne cât ş cele ţ prin ţ cu lumea
ă - asupra producerii de ceeace se poate numi "armament", sau asupra
ţ ă ş creierii de utilaje necesar pentru producerea lui ..
În orice caz nu ţ înrobite sunt cele care primesc ajutorul economic
cerut de ă diversele guverne comuniste, ş cum argumentau unii politicieni
Ă CÂRMUITORILOR 47
fIlantropi, ci regimurile comuniste însele. De orice ă ar fi ajutorul oferit sovietelor
ş slugilor lor de ă naivul occident, chiar ă ar consta doar din chiftele de prisos,
în cele din ă va fi convertit în ă ş teribilele arme fabricate de ă cei
ce primesc ajutorul în scopul ă celor ce l-au donat.
Este de asemeni absurd ş necinstit din partea ă ţ ă
necomuniste ă ă munca ş inventivitateapopoarelor lor, care sunt în mare
ă ă anti-comuniste, pentru ca ă ajute sovietelor ă demonstreze unui public igno-
. rant ş naiv ă doctrinele economice ş sociale comuniste sunt o' ţ ţ ă
ă ş ă ă ş nu sunt ceeace de fapt sunt, ă o nebunie - un blestem
pentru clasa muncitoare ş o ţ pentru omenire.
Marea tragedie a ţ ă înrobite este realitatea ă în ciuda ţ ş
promisiunilor sale elocvente, occidentul a abandonat orice ţ ă ar avea ţ
ă le ajute,jie chia prin 111ijloace ş ă scape din iadul în care au fost azvâr1ite la
Teheran ş la lalta. ş ă oare care ar putea fi aceste mijloace ş când
ă ş ţ care a fost în cel mai mare grad ă pentru Teheran ş lalta
ă ă ă sovietele din ă ţ lor economice cu tot zeJul, ajutându-le ă ..
ţ ă superioritatea ă ă ş ă posesiunile, ş ă ş consolidezeprestigiul
ş ţ în Europa, în Asia ş în Întreaga lume? .
Am fost ţ când l-am auzit la câteva zile ă tragicul ş al revoltei
din Ungaria pe domnulbulles asigurând sovietele în umi din ţ lui de ă
periodice ă sistemul «cordonului sanitar» nu va fi ă folosit de ă Statele
Unite «din ă ă are un caracter agresiv» (4). «Cordonul sanitar», ă cum ă
foarte clar numele lui, nu a fost ă de ă ă ci a avut scopul ă fie o
ă ă ă de ă ă ă ş ă împotriva celui mai mare
pericol pe care l-a înfruntat ă ţ ă ţ la ă
ă ă de securitate a permis în principal comunismului ă ş ă
ţ asupra a peste o treime din ţ lumii ş a creiat marasmul de pericole
ş ă ţ în care se zbate ă lumea ă A ţ formal ş în mod public
dinainte la folosirea unui mijloc de ă atât de eficace este o mare ş ă ă
care ă cât de mult a uitat ţ ă ş cât de ţ a ă ţ
ă favorizare ş ă a inamicului comun va priva în cele din ă
puterile occidentale de ceea ce Eisenhower a numit «cel mai bun obstacol În calea
ă ţ sovietice», de cea mai ă ă care mai ă în mâinile puterilor
occidentale.
«Nici cele maimândre ţ spune profesorul Horowitz de la universitatea
din Cracovia, «nu pot rezista pe vecie ă dispare ţ de a ă de jugul Rusiei
sovietice .... De aceea este ş de grozav de important ca occidentul ă ă vie
ă ţ ă ă arate ţ captive ă nu au fost abandonate. Singura ă
ă este ă vedem cum milioane de oameni care, ş sunt prizonierii sovietelor,
sunt ă ă pentru libertate, sunt ş cu încetul prin disperare».
48 MIHAIL STURDZA
(1) Peste o mie de legionari ă ţ prizonieri de ă ş la Dien Bien Fu
au fost ţ cu ţ în ţ ă de origine din spatele cortinei de fier, ă
ţ de ţ ca ă fie ţ sau· ţ în închisoare pe termene
ş Diversele comitete ţ au protestat la ţ Unite ş la guvernele
aliate, dar nu s-a luat ă nici o ă ă de ă ţ responsabile în favoarea
acestor ă eroici.
(2) În procesul care a urmat la mai mult de un an ă aceea, un general francez,
" fost comandant al ţ franceze din Indochina, a informat curtea ă ţ
pe care le primea de la guvernul ă erau totdeauna cunoscute inamicului .. ş
lucru se întâmplase în timpul ă din Corea, ă cum ni s-a spus de ă
sursele cele mai autorizate.
(3) Britanicii vor avea ocazia ă ă ş abandonat aliatul "când ă trei
ani ă cum Statele Unite ş Rusia ă se Unesc împotriva lor în problema
Suezului.
(4) Georges Clemenceau, acel viguros politician francez, a propus la ş
primului ă mondial politica «cordonului sanitar» sau «sârmei ghimpate» ca un
mijloc de ă a ţ occidentale împotriva pericolului comunist. Politica a
fost de ă ă ş sub Wilson Statele Unite nu au aderat la ea ă ă
ceeace ă guvernele occidentale,este ă «schimbul liber de
bunuri, persoane ş idei» între lumea ă ş ţ ă care au fost 'ocupate de ciuma
ă
Pericolul de moarte de care nu neferim
ţ Statelor Unite vor vedea cum ţ dupa ţ este ţ în
ţ lor ş când ş vor da în fine seama ca aceasta politica va duce în mod inevitabil la
ţ în care ţ noastra va deveni un DienBien Fu continental într-o lume totalitara
comunista, ş ca noi sa ş într-:-o astfel de lupta va fi atât de redusa ş lumea
sovietica va fi atât de extinsa încât aceasta va fi pregatita pentru o confruntare definitiva
cunoi. în timp ce noi vom avea de ales Între capitulare sau moarte.
- Senatorul William F. Knowland, Într-o cuvântare în ţ Senatului american,
cu trei mii ,înainte de primul' Sputpik.
, A sosit catastrofa proorocita acum un secol. în toate elementele sale ţ
este rezultatul unii scop bine definit
, ş ca cei mai ţ dintre noi vom nega cu spaima ca aceasta distrugere a tot
ce s-a construit timp de secole trebuie sa fie ţ ş cum a, fost pregatita ş
ţ ca rezultatul unui efort ş Dar acesta este adevarul. Acest efort a
început cu Karl,Marx ş cu ţ de profesie ,ai ţ sale.
-,Oswald Spengler, în Jahre der Entscheidung.
Daca Marea Britanie ş Statele Unite ş vor juca rolul care Jerevine.
ţ ş ş cum <> ş se va scufunda ş va dispare.
- ş Lord Aiexanderal Tunisiei. '
Mai demult ş la iveala în retorica comunista ţ agresive, ale
comunismului stib forma de aluzii la inevitabilele ţ europene sau mondiale
pentru victoria carora trebuia militat pentru ca ţ comunismul. «Ne
50 MIHAILSTURDZA
bazam toate ţ pe faptul ca ţ noastra va da ş unei ţ
europene. Daca popoarele Europei nu se ridica ca sa zdrobeasca imperialismul, fara
nici o indoiala noi vom ţ Sau va stârni ţ rusa vârtejul luptei în occi-
dent, sau ş din toate ţ vor sugruma ţ noastra,» spunea ţ la
26 octombrie 1917 în ţ Congresului SO,vietelor întregii Rusii. În iulie 1921 Lenin a
declarat: «Ne era clar ca fara sprijinutuild ţ mondiale ţ era
imposibila victoria revoltei proletare. ş înainte de ţ ş deasemenea
dupa ea, gândul nostru era: va începe o ţ în alte ţ în ţ capitaliste mai
. dezvoltate - sau în caz contrar va trebui sa pierim». . " .' .. , ...
_,,-,.'. .•. , ......... "" .... _ ,"_ •.•
Dupa Teheran ş Ia:Ita; dupamisitmeaMarshall în China; dupa Carea ş Dien
Bien Fu, dupa stralucitele realizari în domeniul atomic ş al rachetelor ale sovietelor
ş impresionanta ş a ţ lor militare în general, dupa Berlin, Geneva,
Paris ş Viena, dupa oribilul succes al propagandei ş ţ comuniste în special pe .
continentul american, conducatorii sovietici nu mai gândesc în termenii alegerii între
ţ ş moarte atunci când vorbesc despre «stârnirea vârtejului luptei»
împotriva unicului ş care mai este înca capabil sa se opuna scoPlll!1i neclintit al
cortiunismulu(ae ţ globala. . ,.' ' . . .' " '. '
" Este foarte ţ probâbilun atac nuclear global comunist pdnsurprindere
împotrivaStatelor Unite - ş nu este iinposibil în anumite ţ mult mai
probabil casovietele ş vor ţ nuclear ş eventualsijp,erioritatealoÎ,
ă ca 'un mijlocpen1lanennie ş tacut dar indubitabilîÎÎ
diplomatice speculând ţ înainte de 'a recurge la lllCrU pe
_," •••••••• :. _ ...... .- •• T o,. ,'--'" ...••... r: .... , !,. :r." -""
face numai tând-v<Wd6nsldi;:ra ca a SOSIt momentul sa ş cat este,
• ._. O": i " " '1 " .-•. ..t } h, o," C •• ,./
de neajutorata ultima mare putere necomunista Ş ă ş finala.
Nu avem nevoie de un glob de cristal casa prezicem 1,op aceasta
ţ putere:nl'ilitelfa 'comunista: ş
deja instaurata, în Europa ş în Orientul Mijlociu ţ
urttle:3suflt . ţ '., avansate ş uiiUe-
privilegiate' arputea:'sa ş 'sale ;:";',' ",,\,':::,:', .. :,
;-; \Oata' fiind' ă ' superiOtltatea -rdijeÎof ţ ţ
ţ s(}vietic; 'nuHe' =probabil: ca vor considera: net:esat"sa' .\se"tOfoseasca "de;
armamentul lor nuclear, strategic'sau ţ al
ţ Vor prefera s-o mentina ca o ţ ca un puternic d«:: presiune
ş interzicereîrilpotriva unei 'posibile ţ nl;acleare dIn în
apararea:propriiloftrupediri Europa ş 'a ţ J:.' ,i':'; o" " - 'i,'
Pregatirea occidentului ar trebui sa includa:'· ,., '. 'i, ,-
1. Un efort maxim al tuturor tarilor europene libere în ceea ce ş ţ
armate ş armamentul. .
2. ţ unei indiscutabile ţ în ce ş ţ aeriene ş
capacitatea de lansare balistica nucleara din punct de Vedere atât tactic cât ş strategic, '
atât calitativ cât ş cantitativ;
..... 51
·3. Realizarea ;inteligenta a :unui iprogram' morala ş Organizare
materiala a ţ populare de ţ din spatele cortinei
mai eficace ş desigur cel mai ieftin mod de a compensa pentru dezastruoasa
superioritate numerica aarmatelbrso"ietiCe. .
,Dintre'aceste trei ţ numai celei dea doua i :s211 ţ ă ş
aceasta nufuaipâna îllmomentulîn care, ţ ţ
. apararii McNamara ş consilierul spetial WalfW. Rbstow au hlatprqbleirta îri proprilior
lor' mâirii· cutezultâtrif dezastruos pecareU' Ş ;'cu ţ '. ce' ş
ţ 'a
i
trUpe16r, 'astaiilucrutile se'gasesc pta'Ctk în ş ţ
care erau la ţ de la Paris din 1954, ş ţ negocierilor Hintre ş
cu ţ ca va ţ ţ mai mult decât oricând, daca ramâne neschimbata.
. . . :, În ceea ş ă ş ca
swit ş Ocaiie:].,; fâpt'l;e
Eisehbower: ş :perSciarie'compeferite' ş 'bine? 'considerat·· a fi
una dintre celemai'hunearine diharsena'Iuloccidentâl- ă
în istorie ca ţ de resort din Statele Unite, mai ales în ţ
lui Eisenhower,' au facut tbtce le.::astat·lri ţ casa ajute;guveriiului sovietic ş
ţ lui sa zdrobeasca aceste ţ ş sa demoleze ' .
Mai ă ş rrejt.lstificata'bJforie în care se
complac ţ ţ Este
faptul profocoalele'de la Londra ş Pânsdiri 1'954 ă o ţ
nu asupra expansiunii ţ lumii liberepe cohtirieîitril eur6pean;c::i
pentruliiiii tatea: lor;' fâl'asaaibe' loc o 'liriritâre' coiesinirizatoarc:f de partea sovietica;
AceSteprotocorueriu' ă niriiic altceva decât un
la himeâ:necomtinistâ,·· adica' <fvict6rie 'de ; pniri1i'ang(pe "câlnpul'de: 1(1:pta
diplomatic unde sovietele nici macar nu au fost prezente. "i> ", .' o:.'. .. ,:'.
,.,. € pentru
organizarea ;apiitârii lor comfliie:par' sa fieccaiaCterizate:prii'î'ideealfij{â' de.ârestrânge
ţ pe cât mai mult posibil ş de a întârzia prestarea lor, ş mI pfih ş
ţ unei cât: miu 'mari ţ îilceFma'i'scurt"tHnp posibil .din
ţ ş curti desigur ar fi ţ
ş în parte din simpla apatie occidentala, dar în parte ş din ţ de a împiedeca
astfel:o restabilire
J
t1lripurie ş ţ darE pe Vremea lui
Aâeriatier:îiicaod6reafetvenfguvemufdehfBdtfu (1);". "
..... ,;, ·c;AIri'fi ş Ia ş 'nCcoildraîii '1954 e
mai bun' decâtriimic;<laca. iinediatdUpa acest efortdureros'pllterile'ocCidenta:le n11 ar
fi fost cuprinse deodiltadeo ă ţ
. a avut loctcicmaiîn·niomenrul în care ţ Etiropeilibere erâu'liIilitâte contractual
la un nivel ridicol care a:deveuit în mod inevitabil ş înca'baza oricarei ţ
ulteri6are despre: dezamrare dintre est ş veSt.
------------------------ ---- ------------------
52
MIHAIL STURDZA
Deja în acel moment David Lawrence, acel publicist ş ziarist clar vazator ş
independent, observa:
ş ne ofera un pistol cu care sa ne sinucidem. Ne asigura ca nici unul din
ţ nu ţ praf de ş - ca arma nu ţ ţ oarbe pe care sa
le folosim ca sa sarbatorim ţ ş Dar nu ş nimic despre celelalte
ţ Bomba urmeaza sa fie ascunsa În spatele cortinei de fier ş sa fie lansata
impotriva noastra într-un razboi atomic dupa ce ne-am distrus toate armele atomice ş
ne-am dezagregat armatele. -_ Ce -ruleta se incearca a se juca cu cea mai putemica
ţ din lume!
Dintre diversele sugestii facute în 1955 Ia San Francisco ca raspuns Ia gambitul
sovietic cu privire la dezarmare numai cel al Australiei, care cerea o analiza preliminara
a secretariatului ţ Unite cu privire la ţ existenta a armamentelor ş a
atitudinilor politice respective ale marilor puteri, parea sa demonstreze ş ţ unui
«pericol in viitoD>.
O astfel de analiza daca ar fi fost întreprins a în mod cinstit ar fi dezvaluit
ş urmatoarele:
1. Ca ţ terestre ale puterilor comuniste deja aveau o superioritate
zdrobitoare pe cele doua continente pe care ar putea avea lor un conflict.
2. Ca doua oceane ş trei sute pâna la patru sute de submarine sovietice se
interpuneau intre aceste continente ş armatele Statelor Unite.
3. Ca în plus ţ comuniste aveau avantajul ţ interne pe
ambele aceste continente ş ca eficacitatea lor va fi mult sporita de noile cai ferate
strategice care se aflau atun.ci în. ţ rapida în China, Siberia, Turchestan ş
Germania de Est (2).
4. Ca atât Rusia sovietica cât ş China ş au în trecutul lor acte de agresiune,
subversiune, teroare ş incalcarea tratatelor cum rareori-sau poate niciodata nu s-au
mai vazut în istorie; ş
5. Ca ambele aceste puteri au în toate tarile din lumea libera putemicecoloane
a cincea, deghizate în partide ş fronturicom\lniste, care apar în cele mai ş
locuri.
Un raport oficial despre acest material politic ş statistic ş le-ar fi
dezvahiit la milioane de cetateni din America ş Europa ş poate ş guvernelor lor, ca
este o nebunie sa ţ chiar ş la o ş sau o bomba înainte de a ţ o reducere
controlata în mod indubi,tabil a ţ armate ale Rusiei ş Chinei ş în ş
masura cu reducerea deja acceptata de puterile occidentale prin protocoalele de la
Londra ş Paris, ş înainte dea se ţ o evacuare completa din partea Rusiei sovietice
a incursiuni lor strategice pe care le ţ în Emopa cu ţ vadit agresive.
Nu trebuie sa ne miram de aceea carnult regretatul domn ş a protestat
------ _.- -
Ă 53
imediat spunând ca propunerea australiana era «foarte riscanta» ş ca Uniunea Sovietica
nu se va considera obligata de catre o astfel de analiza. Dar de ce i s-au alaturat
ţ Statelor Unite, Marii Britanii ş ţ ş «mari temeri»
despre aceasta analiza de care se temea Kremlinul ş de rriult?
ţ vigilenta acasa, trebuie sa sprijinim intensificarea ţ de
libertate în ţ satelite din spatele cortinei de fier. Aceste tari sunt în ograda sovietica;
câta vreme popoarelor lor li se ş ca lumea dinafara nu le-a uitat - numai
atâta vreme vor constitui ele o piedica puternica în calea agresiunii sovietice.
- ş Dwiglzt D. Eisenlzower intr-un mesaj difuzat de radio Europa
Libera 'la 6februarie 1955.
Mai este un alt aspect al-oricarei ţ despre dezarmare cu puterea care a-
ocupat ş subjugat unsprezece ţ Daca este neglijat, acest aspect ar putea
sa anuleze valoarea a ceea ce puterile occidentale mai au probabil inca ca cel mai
mare atu militar al lor, acum ca Moscova ţ ţ cu «arma absoluta»
deasupra capetelor lumii libere ţ unora ca Fuchs, ţ Rosenberg, Pon-
tecorvo, Oppenheimer ş ţ prietenii ş ţ lor), ş nu invers.
Ceea ce nu au ş sa faca înca erorile ţ utili», pacatele ş
cinicii, cei ca Pilat din Pont, ludele care calatoreau ş cele care stateau acasa - adica sa
ucida spiritul de ţ ş revolta ş ţ unui miliard de prizonieri - ar putea
sa realizeze cu ş ţ inca un pas ş in problema dezarmarii. Ca sa aibe loc acel
pas ş al puterilor occidentale s-au straduit sovietele cu asiduitate înca de la
acordurile de la Viena_din 1955.
Nu este de conceput nici un pact de dezarmare fara un fel oarecare de
angajament de neagresiune sau de securitate colectiva. Uiiastfel de angajament implica
mai mult decât o acceptare de fapt a ţ existente ale ţ interesate. Caror
frontiere din Europa le va asigura proectata ţ de dezarmare securitatea inerenta
in astfel de acorduri? O va face pentru celehotarite la Teheran ş lalta? Aceasta ar
interzice orice ajutor dinafara dat ţ din spatele acestor ţ sau chiar
orice încurajare a spiritului de ţ ş revolta impotriva ţ ş tiraniei
comuniste. ş ar fi o lovitura mortala data ţ de libertate» pe care ş
Eisenhower a considerat-o a fio piedica puternica în calea ţ sovietice.
Dezarmarea înainte de a fi eliberata Europa captiva ar însemna pur ş simplu
evitarea problemei eliberarii, ş condamnarea a unsprezece ţ europene la:
închisoarea fara de ş în iadulcomunist, eternizând astfel infamia de Ta raIta. În
cele din urma ţ despre dezarmare duse astazi sunt rezultatul unei ş
sovietice pe tabla de ş a ţ Unite facuta în 1955 tocmaI în acest scop.
Daca occidentul a crezut ca din motive politice ş psihologice nu putea sa lase
propunerea sovietica fara raspuns ar fi trebuit mai degraba sa dea un raspuns care sa
54 MlHAIL·STURDZA
fie în anuonie cu ţ curaj oase ş hotarîte ale celei mai înalte autoritati din
occident, în special ale conducatorilor americani. Sau au fost toate acele ţ pur
ş simplu ş politice, o batjocorire ş a ţ dezolarii ş ţ
unei treimi din omenire?
E bine sa se lucreze la o ţ despre dezarmare dar sa se stipuleze în
mod clar ca ea nu va fi niciodata înfaptuita ş prevederile ei nu vor fi îndeplinite pâna
când sovietele nu vor evacua pe deplin zonele europene invadate, ş pâna când nu au
avut loc alegeri libere sub control strict ţ în ţ care sunt acum
captive.
Acesta ar fi cel mai bun mod de a se verifica sinceritatea sovietelor ş de a se
dezvalui adevaratele lor ţ Aceasta ocazie nu se va mai prezenta dupa ce ţ
americane au fost retrase dincolo de Atlantic ş Pacific. Statele libere de pe malurile
Europei ş Asiei vor fi atuncilasate sa înfrunte mamutul comunist doar cu ţ lor
armate proprii lipsite de ajutor ş în mod tragic insuficiente. Aceasta este ţ în
spre care va fi în mod inevitabil condusa lumea daca dezarmarea continua sa fie
negociata în termenii ş de Moscova.
o astfel de limitare impusa utilizarii f011elor militare disponibile pentru a
respinge un atac inamic este fara precedent atât în istoria noastra proprie cât ş în
istoria omenirii, pe câte ş
- Generalul Douglas MacArthur vorbind în ţ Congresului.
Intri în razboi ca sa îl ş Nu intri în razboi ca sa stai pe loc ş sa-l pierzi,
ş noua ni s-a cerut sa-l pierdem. Nu ni s-a permis sa-l ş
- Generalul George Stratemeyer vorbind în ţ Congresului.
Convingerea mea proprie este ca trebuie ca s-a transmis inamicului ţ
venind din partea unor înalte ţ diplomatice ca nu vom ataca bazele de dincolo
de Ialu.
- Generalul JamesVan Fleetvorbind în ţ Congresului.
S-a spus ca nu a fost niciodata libertatea cea care a fost aparata în Europa ş în
Asia nici în timpul ş nici dupa cel de al doilea razboi mondial ci a fost comunismul ş
destinul sau, ş ca ceea ce este numit razboi rece, sau îngradire, sau pacificare, în
realitate nu a fost numai ţ ş ci a fost colaborare ş complicitate cu
ţ comunista. În general la aceasta ţ se obiecteaza ca în Europa s-a
luptat ş s-a demolat blocada Berlinului, ş în Asia Corea de Sud a fost aparata în mod
victorios, ş ca în ambele cazuri aceasta s-a facut printr-un efort de colaborare anti-
comunista.
Ă CÂRMUITOIULOR 55
În 1948 diviziile sovietice au interzis accesul legal al ţ la Berlin venind
dinspre vest ca sa testeze rabdarea puterilor occidentale la vremea când aceste puteri
aveau monopolul armelor nucleare. Kremlinul a ţ raspunsul pe care îl dorea.
Washingtonul, Londra ş Parisul pus de acord ca acesta era un moment când
. ţ trebuia sa i se opuna tot ţ pentru a descuraja noi manifestari de huliganism
ţ care puteau fi ş mai periculoase. Dimpotriva; coloana de tancuri ş unitati
motorizate pe care le pregatise generalul Lucius Clay pentru ca sa ţ trecerea
spre Berlin a fost demolata cu graba. Apoi timp de un an îndelungat lumea a vazut
spectacolul jalnic cum Berlinul era aprovizionat ş i se furnizau toate cele necesare
ţ - chiar pâna ş carbunele ş apa efort dureros ş costisitor aerian care
era de admirat dIn punct de vedere tehnic, dar care din pounct de vedere militar a fost
o mare înfrângere a ţ Fara îndoiala ca rezultatul acestei aventuri a Berlinului
le-a confinnat conducatorilor· de la Kremlin ţ potsaîndrazneasca mult mai .
mult decât aceasta blocada, ş i:-a hotarit sa ş afacerea coreana în anul urmator.
Nu trebuie sa fim ş în eroare de catre ţ annata a ţ
Unite în Coreea -:c- o ţ în care dupa cum ş toata lumea Statele Unite au
jucat rolul principal. Ar fi o ş sa o consideram drept cel ţ un exemplu de
ţ a occidentului la expansiunea comunista. Ce a fost remarcabil la aceasta
ţ a fost faptul ca, confonn Cartei ţ Unite, nu ar fi putut fi aprobata
de catre Consiliul de Securitate decât datorita ţ deliberate a lui Iacob Malik de
la sesiunea în care s-a hotarit aceasta ţ Delegatul sovietic ar fi putut ş
foloseasca «veto-ul» daca aceasta ţ ar fi fost cât de cât contrara planurilor ş
intereselor sovietice. Seria de evenimente care au unnat au aratat câtadreptate a avut
Kremlinul sa lase Statele Unite ş pe ţ ţ din ţ coreeana ş
angajeze trupele ş prestigiul în ceea ce unna sa devina primul razboi din istorie în' .. '
care li s-a interzis generalilor sa-l ş -primul razboi în care inamicul era informat
dinainte de limitarile paralizante impuse strategiei ş tacticilor adversarului sau.
. . Trygve Lie, la vremea aceea secretar general al ţ Unite, ne spune în
memoriile sale ca l-a invitat personal pe domnul Malik sa participe la sesiunea'
Consiliului de Securitate la care Rusiei sovietice ar fi putut bloca orice
decizie nedorita ş ca domnul Malik a declarat chicotind ca nu îl intereseaza. ş
domnul Lie considera aceasta doar o posibiltate, convingerea noastra este ca Moscova
nu a fost nici surprinsa ş nici speriata de ţ ţ Unite de a sprijini decizia
ş Truman sa porneasca lupta în Coreea.
Moscova ş ţ ş ţ prietenilor ei, ş a prietenilor «refonnei
agrare» a lui Mao din Statele Unite, din Marea Britanie ş din Secretariatul ţ
Unite. ş dinainte ca conflictul caruia Statele Unite urma sa-i dedice cele mai bune
elemente din ţ lor de lupta - iar Rusia sovietica nici macar un singur batalion -
se va tennina din punct de vedere militar ş politic cu o victorie pentru imperiul
comunist.
56 MIHAIL STURDZA
În mod natural prima idee a generalului MacArthur, atunci când i s-a ţ
comanda trupelor ţ Unite opunându-se agresiunii Nordcoreene, a fost sa se
asigure de colaborarea militara a generalisimului Ciang Kai ş Trupele taiwaneze
erau de cea mai buna calitate ca luptatori, din toate punctele de vedere erau chiarla
ţ locului, ş ţ pe care o constituiau prin simpla lor debarcare în China
continentala, sub ţ irezistibila a marinei Statelor Unite, ar fi fost deajuns ca
sa-l împiedice pe Mao ş trimita diviziile în Coreea de Nord. Mai mult, nu ar fi
putut exista nici o ţ politica la participarea trupelor lui Ciang în ţ
annate ale ţ Unite, caci China ţ ca ş toate celelalte tari care au
luptat ulterior în Coreea, era membra nu numai a Adunarii ţ Unite ci ş a
Consiliului de Securitate. Cu toate acestea, ş Truman s-a opus categoric la
proiectul generalului MacArthur ş astfel a dat frâu liber navalei a nenumarate divizii
ale Chinei ş pe-câmpul de lupta coreean. Fara adausul acestui nou inamic, agresiunea
ar fi putut fi înfrânta ş Coreea ar fi putu fi unificata, ş cum o prevedeau tratatele
existente, cu minima varsare de sânge.
Alte limitari paralizante au fost impuse cu ţ comandamentului Statelor
Unite de catre secretariatul ţ Unite - în care prin ceea ce se ş o
ţ de onoare» ţ de subsecretar pentru afacerile politice ş de securitate
ale consiliului o ţ întotdeauna un comunist - sau de catre afiliatele sale din
Departamentul de Stat, sau de catre conducatorii ţ care au dictat de la ţ
ş încoace fiecare pas din ţ atitudinii lumii libere ţ ţ
comunista.
Confrrmând acuzele generalului MacArthur, ale generalului· Stratemeyer ş
ale generalului Van Eleet, generalul Mark Clark a declarat în ţ Senatului Statelor
Unite: «Cred ca inamicul ş desigur ca noi nu vom lansa o ofensiva totala. Cred ca
era sigur ca nu îl vom bombarda dincolo de râul lalu ş nu vom ataca bazele de unde
ş extragea puterea sa continue razboiul.... Nu mi s-a pennissa bombardez numeroasele
poduri peste râul lalu pe care inamicul ş revarsa în mod constant camioanele; ţ
ş ş
Ca raspuns la cererea insistenta a generalilor sa li se permita cel ţ sa
distruga podurile daca nu sa bombardeze concentrarile de trupe chineze dincolo de
râu, ş ş civilii ş ţ Departamentul de Stat, la
Pentagon, la Casa Alba ş în Secretariatul ţ Unite, ş gramada de indivizi
dezgustatori împotriva carora s-a luptat senatorul Joe McCarthy pâna la moartea lui
prematura - au dat în fine aceasta permisiune dar numai cu o ţ ca bombardierele
sa zboare în spre poduri de-a ş ş nu dealungul, cu alte cuvinte sa bombardeze
râul ş nu podurile însele.
Razboiul din Coreea nu a fost o încercare deliberata ş victorioasa de a se·
opune expansiunii continue a comunismului. Dimpotriva, a avut efectUl de a diminua
prestigiul ş ţ ultimei reale puteri necomuniste care mai exista, în Asia ş în
Ă CÂRMUITORILOR S7
toata lumea), de a spori în mod considerabil prestigiul inamicului, ş de a contribui
exact la ţ haotica ş anarhica care constituia principalul scop al fondatorilor
ş ai ţ Unite - ceea ce era, credeau ei, un stagiu necesar în ţ
lumii orwelliene visate de ei.
Admiterea Chinei ş în ţ Unite ar distruge ţ ca instru-
ment eficient de dreptate ş libertate ş pace în lume. Ar face ca atât textul cât ş
ţ lor sa fie o bataie de joc ....
Admiterea Chinei comuniste ar reprezenta abandonarea unei cincimi din toate
ţ umane de pe planeta asta sclaviei comuniste. Nu vom face acest lucru.
Preocuparea noastra ca prizonierii de razboi ş sa aibe libera alegere
a fost destul de mare pentru ca sa amânam ţ coreean luni de zile.
Cum am putea sa acceptam pentru 550 de milioane de chinezi sclavia pe care
am refuzat-o pentru 15.000 de prizonieri de razboi?
În ochii ş o astfel de ţ nu ar fi numai reprobabila din punct de
vedere moral, ar fi o miopie ş o nebunie. .
. Cei mai puternici ţ pe care îi avem împotriva comunismului sunt popoarele
oprimate care îl traiesc ş care îi C1JllOSC adevarata ţ ş domnul Atlee prefera sa
negocieze cu asupritorii. Statele Unite nu pot sa participe la aceasta. Pentru ţ
dintre noi aceasta ar însemna o tradare pe care nici Dumnezeu, nici oamenii, nici
istoria nu ar ierta-o niciodata.
- Deputatul Walter H. Judd, raspunzând domnului Arlee în US News & World
Report.
Trygve Liea luat o ţ foarte energica împotriva agresiunii nordcoreene
în primele luni ale conflictului. Era de ţ acest lucru, caci Coreea în totalitatea ei
. era ş înca sub obladuirea ţ Unite ş unificarea Coreei de Nord ş de Sud
fusese decretata unanim de catre· Consiliul de· Securitate, în care Rusia sovietica a
votat cu restul. Responsabilitatea ţ Unite prin urmare nu ar fi putut fi definita
mai indubitabil. Dar secretarul general al ţ Unite ş inversat atitudinea
complet atunci când China ş care a fost întotdeauna favorita Natiunilor Unite.;...
ţ cu ţ misterioase ş trimis diviziile peste râul Ialu.
Secretariatul ţ Unite a fost acela care, împreuna cu elementele
comuniste din Departamentul de·Stat ş din Ministerul Afacerilor Externe britanic, a
impus cu ţ armatei ţ Unite restrângerile fatale care i-au rapit Americii ş
ţ bine meritata victorie, ş a salvat China comunista de la un ţ com-
plet creind un refugiu inviolabil pentru ţ ei concentrate. Reprezentantul militar
sovietic; care în structura ţ Unite ocupa permanent ceea ce de fapt este
departamentul de ţ ş ţ militare, a fost acela prin care inamicul a fost
informat regulat chiar înaintea generalilor americani de fiecare ş pe care ş
generali aveau sau nu aveau permisiunea s-o ă
58 MIHAIL STURDZA
Domnul Lie a sprijinit cu toata greutatea ţ manevra domnulqi
Malik. Scopurile reprezentantului sovietic ş ale prietenilor lui de la ţ Unite
erau urmatoarele: 1) un ţ care sa salveze China ş de la posiblitatea unui
dezastru ca cel de la Incion, ş 2) negocieri care sa augmenteze statura internationala
a Chinei ş Domnul Lie a cooperat; China ş a fost invitata în incinta ţ
Unite ş astfel a început mascarada prelungita ş sinistra care a pus China ş în mod
. definitiv pe harta politica a lumii.
Pe baza mandatului ţ Unite asupra Coreei ş pe linia legendei ca
. ţ Unite erau acelea care luptau în Coreea împotriva agresiunii comuniste,
domnul Lie ar fi trebuit sa faca toate eforturile posibile ca sa ţ deschisa problema
reunificarii Coreei. Dar el a facut exact contrariul, ş pe lânga faptul ca i-a salvat pe
agresorii asiatici de la o înfrângere care ar fi fost probabil ireparabila, a contribuit la
crearea unui revoltator precedent al politicii de a taia copilul în doua [ NNjudecata lui
Solomon], care urma sa fie ulterior aplicata în Vietnam ş care tinde sa fie aplicata
din ce În ce mai mult ş pe continentul european.
ţ ţ Unite ar fi trebuit într-adevar sa traverseze râul lalu ca sa
înfrânga un agresor care il traversase. Cât despre incapacitatea ţ a
impune o ţ politica, contrar ţ domnului Lie, ele facusera atunci tocmai
acest lucru în problema Palestinei, ş deasemenea ordonasera sa aibe loc un plebiscit
- care este o ţ politica - în problema ş Mai mult putem repeta ca în
ş zisele lor ţ antiimperialiste - cum ar fi cazul provinciilor portugheze din
Africa, sau Congo, sau Rodezia - ţ Unite au încercat ş încearca sa impuna
solutionari politice nu numai în probleme cu caracter ţ ci, încalcând în
mod flagrant propria lor carta, în probleme total interne. ţ
Poate cea mai deplorabila trasatura a ţ ţ Unite în conflictul
din Coreea, care eclipseaza toate celelalte probleme, este faptul ca adevaratul vinovat,
Rusia sovietica. nu a fost nici macar acuzata, ş ş mai ţ provocata ş înfruntata ş
pedepsita în vreun mod oarecare. Dimpotriva, a fost invitata atât personal cât ş prin
persoana ţ ei, laPanmunjon ş la Geneva pentru negocierile de încetare a
focului ş ţ cu privire la Coreea ş Indochina, ş acolo a luat loc în ţ victimelor
ei în calitate de arbitru ş judecator al propriilor ei crime.
ş Truman a dat o ţ foarte edificatoare a acestui straniu
procedeu în memoriile sale. Ne ş ca în timpul unei vizite grabite la Washing-
ton, imediat dupa ţ Chinei ş în Coreea, primul ministru Atlee i-a spus ca
nu exista nici un dubiu ca Rusia sovietica era adevarata instigatoare a acestui act
insolent, dar ca era imposibil sa se ia masuri pe baza acestei premise, «caci aceasta ar
însemna ş ţ (3). Nu poate exista o mai buna confirmare a
faptului ca Rusia sovietica ş ţ ei au avut în ţ Unite ceea mai buna
ţ ş ţ pentru ţ lor ilegale, ş aceasta nu numai în afacerea
Coreei ci în toate întâmplarile care constituie ţ tragediei mondiale de astazi.
Ă 59
(l) Negocierile începute la Londra au dus la acordul de la Paris din 28 octombrie
1954 prin care Germania a fost recunoscuta ca stat suveran, a fost admisa în NATO, ş
i s-a permis sa se reînarmeze pâna la un anumit punct specific.
(2) La ş anului 1954 capitalul ş tehnicienii sovietici construisera o noua
cale ferata importanta din punct de vedere stratetic între China ş ş Vietminh, care
se îndrepta spre Indochlna, Laos, Cambogia, Tailanda ş Birmania. Exact în acel mo-
ment Marea Britanie se gândea ş abandoneze bazele navale din Singapore ş Ceilon.
(3) Fiindca trimisese în Coreea o divizie britanica a carei comportare eroica pe
câmpul de lupta îi ş o ţ puternica în negocieri, domnul Atlee ş
deasemenea un vot autoritar în luarea deciziilor. Dupa cum vedem nu a pregetat sa-l
foloseasca în favoarea prietenilor sai de la Moscova ş Peking.Fie ca este vorba de
domnul Atlee sau de domnul Lie, ş întotdeauna vor proteja în mod fundamental
interesele Tatucului.
v
6
Bationul tiraniei
Am criticat ă de azi a ţ Unite pentru ă îi ă Rusiei
sovietice o cutie de ţ ă pentru propaganda ei , dar ş pentru ă ă mea este
ă ele nu sunt capabile ă rezolve cele mai multe din problemele lumii sau ă ş ă
propriile decizii.
Ş apoi faptul ă sunt ş în ţ asta deasemenea ă ş ocazia
ca literalmente mii din spionii lor ă ne observe ţ ţ fiind în munca ă
de ş ă ş evanghelia lor ş
În ceea ce ş ţ ă ţ Unite ă Statelor Unite o ă
ă orice ţ care ţ ţ Unite are ş ocazie ... ş
par ă se ă mai bine la asta decât noi sau oricare ă ţ E firesc ă fie ş
pentru ă cinstea nu face parte din politica ţ ă ă ş cum face parte
dintr-a ă Astfel ei pot ţ ş o fac în mod repetat.
- Generalul Mark Clark, într-un interviu dat revistei US News & Wor1d Report.
În prezent ţ Unite ţ ă ă ă o ă ă a puterilor
totalitare. ă dau o decizie în favoarea lor, ele fac presiuni ca ă se aplice decizia.
ă dau o decizie în defavoarea lor, ele ă decizia de ă nici nu ar fi existat.
Aceasta este în mod evident o ţ care ă însele bazele ă ţ
ţ Unite.
- Reverendul Lelai'ld B: Henry observator la ţ Unite din partea bisericilor
episcopale, Într-o scrisoare ă New York Times. octombrie 1957.
Kennan a prezis cu mare precizie cursul pe care l-a urmat de fapt politica
ă ă efortul constant de a infiltra, dezorganiza ş paraliza occidentul prin
armele ascunse ale ţ comuniste ţ ş de a exploata fiecare
Ă CÂRMUITORILOR 61
succes ţ astfel prin presiunile ţ sovietice la nivel oficial. Kennan a
prezis ă ş vor participa oficial în ţ ţ ă în care ei ă o ocazie
de a extinde puterea ă inhibând sau diluând puterea altora. În ţ Unite
Moscova nu vede" un mecanism pentru o societate ă ă ş ă
ă pe interesele reciproce ş scopurile tuturor ţ ci o ă în care pot fi
ă te cu rezultat favorabil scopurile ei ţ mai sus.
- Jarlles V. Forrestal, în Jurnalul lui Forrestal
S-a afirmat ă ţ Unite ă cel ţ o ă ă pentru
ţ ă ă lor ă ţ ş ă ţ ş ă este cel mai bun loc posibil în care
se poate exercita presiune ă asupra acelora care contravin legilor naturale ş
ţ
În ceea ce ş presiunea ă pe care se presupune ă ţ Unite
vor putea s-o exercite asupra sovietelor ş a ţ lor, ă ă unul dintre
cele mai monstruoase cazuri de ă ă ă cazul celor 28.000 de copii
ş din ţ ă ţ lor în timpul atacului comunist asupra Greciei. ă
Trygve Lie ş exprimat personal ţ ă de Stalin dezaprobarea pentru aceste metode
barbare, dar nu a mers mai departe ş nu a pus greutatea ţ Unite ă de
protestul ă ă doisprezece ani, numai 1.700 de copii ă ţ ş ţ pe
care ă ţ "lor deabea îi mai puteau ş au fost ş ă de guvernele
comuniste.
Nu numai ă nu s-a exercitat nici o presiune asupra guvernelor satelite care
au participat la ă ă ă dar ţ Unite au acceptat patru dintre ele
ă ă ă ă nici o încercare de a utiliza ă ă ocazie ca mai întâi ă
ţ pe gangsterii ş ă cedeze prada lor. ş nici cererea ă ş polonez
Gomulka pentru un împrumut de 500 de milioane de dolari nu a fost ă ca un
instrumnet pentru acel scop. ş nu s-a auzit absolut nimic despre acel subiect venind
din partea doamnei Roosevelt ş a Comisiei Drepturilor Omului unde era ea ş ă
În cartea sa War or Peace John Foster Dulles ş exprimat ă ă ţ
Rusiei sovietice ş a unora dintre guvernele ei satelite la ţ Unite deja ş
deosebirea dintre -bine ş ă Concluzia domnului Dulles este ă de dragul
ă ţ este necesar ă fie ţ la ţ Unite chiar ş ţ unor
guverne «care nu ne plac»; Dar, evident, criteriul care ar trebui ă se aplice unui
aspirant care ş ă ă membru în ţ Unite nu este ă ne place» sau
«displace». Criteriul corect ar trebui ă fie ă acea ţ ă în mod cinstit ş
cu ţ contractele semnate ş principiile pe care ţ Unite se presupune ă
le ă
Articolul 45 al cartei ţ ă membria numai pentru «state
iubitoare de pace care sunt dispuse ă ş respecte ţ Articolul 55 prevede:
62
MIHAIL STURDZA
ţ Unite vor promova ... respectul universal ş aplicarea drepturilor omului ş
ă ţ fundamentale pentru ţ ă ă deosebire.» Articolul 56 ă ţ membrii
se ă la ţ comune ş separate în cooperare cu ţ pentru realizarea
scopului afirmat în articolul 55.»
Rusia ă ş guvernele satelite deja se aflau în ă stare de
ă a tuturor prevederilor articolului 55 chiar în momentul în care au fost ad-
mise, prin structura ă ş ă pe care o aveau ş prin istoria ă a regimurilor
lor teroriste. În plus, ă ce au fost admise au ă prin ă ă noi ş flagrante
atât în domeniul ţ cât ş în cel intern ă nu pot fi considerate a ţ
categoriei de guverne descrise în articoul45, sau a fi unele dintre cele care erau dispuse
ă se conformeze în mod cinstit prevederilor articolului 56. Era acesta un motiv de a
admite ă ş mai ţ viitori ţ care vor ă angajamentele ş legea
ă ş ţ ă ş cum ă domnul Dulles, sau este mai ă
acesta un motiv pentru a lua în considerare aducerea sub acuzare, pedepsirea ş
eventuala expui zare a acelora care deja ă ş
ă ă ă pe ş ă ă ai ă ţ cu orice ţ ă ş ă
sistemul la nivelul mai redus ş mai realist al ţ Este ă ă în comunitatea
ţ se ă un fel de ţ ă a publicului onest cu criminalii, dar ţ
ţ ă a acestei ţ este ca criminalii ă fie ţ ş ă fie ţ
pentru comiterea delictelor lor de ă ţ ş ţ Care ar fi ţ ă
ş ă a unei ţ ă în carecriminalilor li se ă locuri în cele mai înalte tribunale,
ş ă participe în conducerea ţ ţ ş sub pretextul ă acest lucru ar face
ca ţ în totalitatea ei ă fie mai bine ă în tribunale ş în ţ Oare
nu ar fi acest lucru considerat a fi dincolo de limitele extreme ale moralei ş ă ţ
mintale?
Domnul Lie ş ţ au ă aluzii ă ă China ş ar fi fost ă în
ţ Unite nu ar fi avut loc agresiunea din Coreea ş ă aviatorii americani
ţ drept spioni de ă China ş Sunt deasemenea victimele regretatei ei
ţ din forumul ţ Dar oare tripla membrie a Rusiei sovietice în
ţ Unite a împiedecat-o ă violeze Cehoslovacia ş ă ş ă ocuparea
ă ş tirania atroce în unsprezece ţ ă europene, sau a oprit-o oare dela ţ a
mii de japonezi, ţ italieni ş ţ prizonieri de ă ca ostateci?
ă ă primului deceniu de ţ ă a ţ Unite de la San Fran-
cisco din 1955 a oferit o ocazie ă pentru un ţ al ă ţ lor. Adunarea
ă ar fi putut ă examineze comportarea tuturor membrilor ei în ultimii zece
ani. Ar fi putut ă judece cazul special al sovietelor ş al tuturor ă prevederilor
Cartei de ă Dar nici unul dintre ţ lumii libere nu a ă
ă ă vreo aluzie la ultragiile ş crimele Rusiei sovietice, ă de ţ Chinei
ţ care aufost ţ ş ş la ă cu severitate de ă ş
ă
Ă CÂRMUITORILOR 63
Prima ţ ă de la San Francisco din 1945 absolvise sovietele de toate
crimele lor ă la acea ă adunarea din 1955 a repetat acea absolvire pentru
ă zece ani.
Sosise momentul ă trecem la fapte, astfel încât i-am spus (lui Stalin): « ă ne
ă afacerile în Balcani ... ă nu ne contrazicem pentru lucruri ă În ceea
ce ş Marea Britanie ş Rusia, cum ar fi ă ţ avea voi ţ în România
90 % ş noi ă avem 90% din putere în Grecia ş ă fie cam 50% în Iugoslavia»? În
timp ce se traducea aceasta am scris pe o ă de ă de hârtie:
Romania: Rusia 90 % ţ 10 % .
Grecia: Marea Britanie 90 % Rusia 10 %
Iugoslavia: 50 - 50 %
Ungaria: 50 - 50 %
Bulgaria: Rusia 75% ţ 25 %
Am împins-o în spre Stalin care tocmai auzise traducerea. A urmat o ă
ă Apoi a scos un creion ş a bifat ă hârtia pe care apoi mi-a împins-o înapoi.
Totul s"'"a stabilit în mai ă vreme decât mi-a luat povestirea faptului. ...
Apoi a urmat o ă ă Hârtia cu ă creionate ă mijlocul
mesei. La ş am spus: «N-o ă ă cam cinic faptul ă am rezolvat problema
asta, destinul milioanelor de oameni într-o ă ş de ş ă ă ardem hârtia»
«Nu, ă a spus Stalin.
- Winston Churchillîn Triumph and Tragedy.
Ce ă ţ Unite pentru milionale de oameni înrobiti dintre cortina
de fier ş cea de bambus?
Aceasta nu e o întrebare ă ă se presupune ă acest ş
ţ a fost creat ă asigure securitatea ş libertatea ţ ş nu pentru
gratificarea unui aparat extrem de numeros de ţ o ă ă ţ ă
care se ă de privilegii ş ă ţ rezervate mai demult pentru ş de state ş
ambasadorii lor, care ă salarii neimpozabile egale uneori cu fostele venituri
ale regilor ş care se ă de ţ augmentarea acestor apanaje
somptuoase cu ţ ă compromis sau expedient.
ş nici nu este ă întrebarea ă acele milioane de prizonieri ai tiranilor
ş ar putea fi la o ă ş ă ultima ă într-o ă de rezultatul
ă vor depinde atât ţ ţ Unite cât ş identitatea acelora care vor fi
beneficiarii privilegiilor ş ă ţ lor în noua ordine ă a lumii ce va
ă vie.
Popoarele captive din Europa ş Asia nu au ambasadori, observatori sau
ţ la ţ Unite, nu au guverne ca ă ş exprime temerile, necazurile ş
64
MIHAILSTURDZA
ţ ş ă ş descrie ţ Cei care pretind ă le ă în ă ş
capitalele lumii sunt saltimbanci ş impostori politici, ş ş asupritorii acelora
ale ă interese pretind ă le ă ă De aceea vom încerca ă vorbim în numele
ţ ş ţ din ă comuniste. ă ă pare unor ă ţ din
lumea ă prea brutal, ă ş imagineze ei propria lor ţ ă sub ţ ă ş
apoi ă ă ce ă ar avea despre o ţ ă ş ă în New Delhi
sau în ă parte, ale ă ă ţ se ă în spre consolidarea ţ lor
'nenorocite sub lozinca «o ă lume e unica lume» sau «nu ă ă ă
decât pacea» sau vreo ă ă de ş ă ă
Examinându-i activitatea - ş lipsa de activitate - ei ar vedea ă ţ
Unite au ş ă ţ ă un fel de pace în întreaga lume, ă cum le place ă
ă ţ lor, dar aceasta nu a fost pacea ş cum a fost ea ţ ă în
ultimii 2000 de ani ai erei noastre, ci un ţ ă de un anumit grup de
ţ pentru ele în schimbul înrobirii, chinurilor, sângelui ş sudorii ş lacrimilor a
peste un miliard de ţ ş vândute în mod deliberat ă fie sclave comunismului
ţ Iar ă expresia «în mod deliberat» pare ă ă ne reamintim ă
instrumentele de la Ialta au fost semnate de ă Churchill ş Roosevelt ă multe
luni de tratative între întâlnirile de la Quebec ş Teheran, ş ă ă multe ţ a
fost ă China de ă ţ lui Truman ă ei ş de ă
Nu se poate aduce nici un argument contrar.
«Trebuie ă ai ţ o mare ţ ă pentru ă ai fost printre
fondatorii ţ Unite», i-a spus Trygve Lie ş lui Stalin, ă cum citim
în Memoriile lui, în decursul primei lui intrevederi in calitate de secretar general al
ţ Unite cu tiranul asiatic. ş la ţ pe care o ă Carta
tuturor celor ţ Se ă intrebarea la care ţ !acea aluzie domnul
Lie. Desigur ă nu la aceia ţ sub ă de procente lui Stalin de ă Winston
Churchill, alt fondator al ţ Unite" Carta despre care Stalin i-a declarat
domnului Lie ă era «un insturment destul de bun», !acea ţ ă tuturor ă ţ
ţ ale politicii ă ş scopurilor bine fixate ale Rusiei sovietice. Cum au
putut ţ lumii libere ă fie atât de orbi încât ă accepte la San Francisco un
text care îi punea la cheremul celor mai mari agresori, celor maicruzi asupritori, în
ceea ce ş ţ cu care putea fi ă ă pacea?
«Când o ă ă ă trecutul?» l-a întrebat Sir Walter Fletcher pe domnul
Attlee în Camera Comunelor când domnul Attlee s-a reîntors din vizita lui de la Peking.
«Când cadavrele sunt calde ă În cazul primirii Rusiei ş în noua ţ
ă la San Francisco în 1945, cadavrele mai aveau ă ţ ă ş ar fi putut fi
salvate cu ş ţ ă ă în acel moment chiar sovietele ş impuneau guvernele
ă în Polonia, Ungaria, România, Bulgaria, Iugoslavia ş Albania ş
ă ă sute de mii de estonieni, lituanieni, letoni, polonezi, români ş ţ din
ţ lor de ş ă Chiar în acel moment ele pretindeau unei Suedii speriate ă le
Ă CÂRMUITORILOR 65
livreze câteva sute de ă ţ ai statelor baltice care se ă acolo la ş
ă pentru ca ă execute imediat. Singua lor ă fusese faptul ă ă
ă ş elibereze ţ ă din ghiarele ş ale sovietelor. Cum guvernul suedez nu a '
avut nici un fel de sprijin din partea puterilor occidentale la San Francisco ca ă se
ă la ceea ce era un ultimatumsovietic în spatele ă ă ţ
armate sovietice, s-a ţ obligat ă ă ţ sovietice ă aresteze ş oameni
a ă ă era ă pe ă suedez. ş profund de scenele de disperare
de nedescris la care a dat ş ă ţ ă rege Gustav i-a telegrafiat
direct lui Stalin cerându-i ă trateze ş prizonieri cu îndurare. Stalin a ă pe
ş ă ş nu meritau nici un fel de tratament special.
Tot în timpul ţ de la San Francisco guvernul sovietic a aruncat în
ţ pe vitejii ţ polonezi care ă ţ ă ă din ă lor
subterane prin false promisiuni sovietice ş prin sfaturile ş ale guvernelor
Statelor Unite ş Marii Britanii. Crezând promisiunile Moscoveide ă trecere,
oamenii de stat occidentali l-au ă pe generalul Sileski ş pe ă ş ă ă ă
din ă ş ă ă la Londra pentru ţ care ă ă la o ţ cu
comitetul de la Lublin instituit de Kremlin. Sovietele i-:au arestat imediat pe generalul
Sileski ş pe ă ş lui ş i-au condamnat la zece ani ă ă Dl Eden ş
secretarul de stat Stettinius, ţ vag responsabili de treaba asta, l-au ţ ă
pe domnul Molotov ă vor întrerupe ţ de la San Francisco ă la eliberarea
ţ lor polonezi. ş nu au ţ Generalul Sileski ş mai ţ dintre
ă ş lui au murit în închisoare. Dar ţ de la San Francisco nu a fost
ă (1).
ă San Francisco, nici un membru al ţ Unite care acceptase ă ă
ă protesteze ca Rusia ă ă fie unul din fondatorii acestora nu mai putea ă
argumenteze în mod logic împotriva faptului ă Rusia nu era ş nu fusese nici ă la
semnarea Cartei o ţ ă iubitore de pace ş care ă legile. ă lege ş de fapt,
articolul 4 al Cartei a ţ ş a acoperit toate crimeleRusiei, inclusiv acelea pe
care le comitea împotriva ţ ş împotriva oamenilor chiar în momentul în care
semna Carta.
Uniunea ă avea ţ ă ă ţ ă pe care o avea
nu putea fi ă atât prin tripla ei membrie în Adunarea ţ Unite cât ş
prin dreptul de veto în Consiliul de Securitate, care îi ă controlul asupra
ă membri ei. ă de fapt admiterea ă noui membru putea fi oricând
ă folosindu-se veto-ul, ă aceasta era ă o ă
dar niCi un veto venind de la un alt membru al consiliului nu putea împiedeca ă nu fie
ţ ă ţ ă ţ ai unui guvern legitim ş ţ atât în consiliu
cât ş în adunare cu ţ care ă un guvern comunist impus unei ţ ă necomuniste
sau în mod direct de ă ţ armate sovietice sau printr-o ţ ă de
soviete. Aceasta din ă era ă o decizie ă ă ă
66
MIHAIL STURDZA
ă a ă posibil ca ţ care reprezentau guvernul cehoslovac al lui ş
ş Masaryk ă fie ţ prin ţ care îi reprezentau pe asasinii celor doi oameni de
stat.
Carta nu ţ în mod precis o ă de 'expulzare, ş publicarea
documentelor de la lalta ne ă ă Roosevelt ş Churchill i-au garantat lui Stalin ă
nu se va mai repeta episodul de la Geneva din ianuarie 1940, când Rusia ă a
fost ă din Liga ţ ş ă pentru agresiunea ei împotriva
Finlandei. Dar desigur ă ă ţ se aplica numai la Rusia ă ş nu ş
. orice ă ţ ă a ă expuI zare putea fi ă chiar de soviete. ţ Unite ş cu
sanctuarul pe care l-au oferit sovietelor le-au permis acestora mai mult decât orice alt
ă se ţ ă în Europa într-o ă stare de agresiune, violând întocmai
ţ a ă îndeplinire se presupunea ă o cerea Carta. Într-o stare ă a
afacerilor ţ ocuparea ă a unsprezece ţ ă europene de mult nu ar fi
fost permisa. Sovietele nu ar fi ă ă ă dea lovitura lor de stat în
Cehoslovacia în 1948 în afara ţ Unite. Ele nu ar fi ă ă ă
prov<;>ace ă din Coreea ş ă declare deschis ş cu ş ă ă Coreea
de Nord ş China ş chiar împotriva ţ ţ Unite, ă regulele
Consiliului de Securitate ş simpatia secretariatului ţ Unite pentru China
ş nu le-ar fi dat ţ împotriva ă ţ ă din partea puterilor
occidentale.
Rusia ă ş complicii ei au beneficiat mai mult decât oricare alt mem-
bru de publicitatea ş platforma de ă pe care le ă ţ Unite. Chiar
ă ţ ţ ă satelite nu ar fi ş vorbitori ş ţ brutali ş ţ ş cum
sunt, ă ş ţ lor în ţ ă ar constitui o ă victorie de
prestigiu pentru comunism. De aceea ă ţ ă ă o ă ă
ă moralului milioanelor de victime ale comunismului din ţ ă înrobite europene
ş din Asia.
Pentru aceste milioane, simbioza de neconceput dintre ţ ţ
libere ş puternice cu cei ai tiranilor lor, fraternizarea, maratonurile oratori ce, amestecul
de invective ş de ş lipsit de sens ş de demnitate, tot aranjamentul acesta
fraudulos trebuie ă ă ş unei ă adânci ş care în cele din ă e
ă
Pentru aceste milioane, ţ Unite concepute la Quebec ş lalta, unde
Alger Hiss a fost principalul consilier occidental în ă ă ă ă
la San Francisco, unde ş spion sovietic a fost secretarul general al ţ ş
ă la adunarea de la Londra, unde el i-a fost ş sunt întocmai ceea ce
ă ii lui Alger Hiss ţ ă ă din ele: bastionul politic al tiraniei.
Ă CÂRMUITORILOR 67
(1) Guvernul sovietic promisese ă se va pune la ţ lui Sikorski ş a
ă ş lui un avion. Avionul a fost ă pus la ţ lor, dar i-a dus la
Moscova, nu la libertate.
j
7
Atu-ul irosit
ţ Deoarece este nedrept din punct de vedere moral ca Statele Unite
ă ţ ă ţ diplomatice cu ceata de ţ ţ din Kremlin, care
prin furt ş ţ ă ă au înrobit o treime din ţ oamenii din lume; ş deoarece
avantgarda acestei cete de ţ ă ş ă cu ă ţ ş unor misiuni
«diplomatice» în Statele Unite ş în alte ţ ă din lumea ă sunt de fapt cuiburi de
spioni, de ă ţ ă de ă ş de sabotaj; de aceea Senatul se ţ ă în
sensul ă guvernul Statelor Unite ar trebui ă ă ţ diplomatice cu pretinsele
. guverne ale ţ ă care au fost înrobite de pretinsul guvern al Rusiei sovietice.
- ţ ă în Congres de senatorii William Je12ller ş Pat McCarra12.
Uniunea ă nu le interzice polonezilor ă ă ă polonez
din sadism, ş nici nu ş un imens nou ş al ţ (în Polonia) pentru ca
ă ă ă Polonia. Ambele aceste ţ pot fi ţ ca parte dintr-un plan
central sovietic.
Acest plan are patru ă ţ
1. Crearea unei ţ militare ă ă Acesta este motivul pentru
care Rusia ă vrea ă ia ă ş ţ de la Polonia ş alte ţ captive.
2. Asimilarea ţ captive. Din aceasta decurge lupta ă ca ă
ş sufletele captivilor, fapt care ă ar fi încununat de succes ar transforma
imperiul comunist în cel mai mare imperiu din lume.
3. O perdea de fum ă care îi ă ă ţ ş prin care ş ă
timp.
4. Un efort intens de cucerirea lumii prin ă ş prin coloana a
ă ă ă ă un foc. Probabil ă aceasta este cheia întregului plan.
- Profesroul Mark S. Korowitz într-un interviu dat revistei Life.
Ă CÂRMUITORILOR 69
Nu cred ă toate aceste probleme care au fost când va atât de intens ă
ar trebui ă fie complet uitate ă În vremurile haotice în care ă nu o ă ajungem
ă cu uitarea. ă ş tot ce a fost din memorie ă ă ţ politica
ţ Nu trebuie uitat nimic. ă trebuie ă ă cu sinceritate motivele
pentru care s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Numai ş vom putea pricepe pericolul
universal pe care viitorul ni-l pune în ă
- Ham Grimm în Warum, Woher, Wohin.
ă ă ş ă lui Rans Grimm. Pentru a ă cu ţ ă din haosul aparent
de necontrolat ş din zbuciumul în care ă ă trebuie întâi ă ne ă seama cum
am fost ş aici unde suntem acum.
Primul pas pe calea ă ă înlumea ă -lumea în care erau
cunoscute ţ ă capacitatea ă ă ş spiritualitatea ş ă
- a fost abandonarea ş ă ţ ţ ruse care au luptat împotriva bestiei
ă ă nume la ş primului ă mondial ş la începutul ţ ş
Uimitoarea ă ă a acestei ă ă a fost ă amiralului Kolciak,
comandantul suprem al acestor ţ de ă un general francez care l-a predat
inamicului comunist. De atunci incoace filozofia care a guvernat politica ă
ţ ă de ă putere ă (care, ţ ă acestei ă ă a cucerit în fine l!eea
ce a fost cândva Rusia) a fost, exprimat succint, ă salveze ş ă ajute comunismul în
Europa ş Asia ş ă paralizeze ş ă lupte împotriva tuturor ţ materiale, morale
ş spirituale care se opun acestuia.
ă cum ş de just a remarcat Winston Churchill în memoriile sale despre
primul ă mondial, Germania era puterea ă care avea cea mai ă ţ
ş era poate singura putere ă ă ă ă apere continentul
împotriva atacului monstrului comunist. Japonia era singura putere ă ă se
ă atacurilor lui în Asia. Am face un rezumat corect al politiciiocciden-
tale de ă primul ă mondial ă am spune ă de la vremea ă ă unei
structuri organizate de ş asupra celor ă continente încoace, cel mai im-
portant scop al acestei politici pare ă fi fost demolarea acestor ă bastioane
anticomuniste în Europa ş în Asia, ş ă ă ă ă acesta a fost ş cel mai impor-
tant rezultat. Am insulta ţ cititorului ă am vorbi aici despre ă
Danzigului sau despre coridorul lui, sau despre vreo ă în Europa sau în orice
ă parte pentru libertate ş pentru dreptul de autodeterminare, sau alte baliverne
ă ă în ă ă cu ă care s-au ş prin înmânarea de ă puterile
occidentale, ş în mod special de ă Statele Unite, a întregii Polonii, a zece alte ţ ă
europene, ş a întregii Chine cu frivolitate ş sânge rece celor mai ţ ă ş barbari
tirani (1).
-- - -- --------------- ---
70
MIHAIL STURDZA
Invitarea Rusiei sovietice - ă cu luni înainte guvernul jasponez îi înrnânase
propunerile sale de pace - în ultimul moment ă participe la ă din Asia,
ă cu incredibila misiune Marshall din China, ar trebui ă fie dovezi suficiente
care ă confirme tuturor celor care ă mai au nevoie de dovezi ă ă o ţ ă
ă total ă expansiunii teritoriale ş politice a comunismului, la ale
ă ă argumente sau ţ ă ă occidentali în general ş în
special ă Statelor Unite nu au putut rezista.
Nici chiar ă sovietici, de la Lenin ă la cei de azi. nu au ţ
. ă secrete ţ ş metodele lor, ă cum nici ş anaconda nu face
nici un secret când se apropie de un iepure fascinat, sau lupul deghizat în ă nu
ă nici un secret când vorbea cu ţ ş Bulganin ş ş proclamau
necesitatea ş avantajele coexistentei ş în ş discursuri în care salutau
comunismului ş extinderea lui de la ţ ă la ţ ă ş în ş discursuri
ambii se felicitau pentru noul spirit de ţ în ţ ţ ş le
reaminteau ă lor ş ă «nu ă nici o ă de ă ă este
ă ă burgheziei prin ţ ă în unele din ţ ă capitalsite». Concesia
lor era numai ă în alte ţ ă victoria comunismlui putea fi ă ă ă ţ ă sau
cu un minim de ţ ă Uimitorul ş deplorabilul ă este ă guvernele occiden-
tale au ajutat comunismului ă ş realizeze planurile prin ambele metode examinate
de ă sovietici: prin ţ ă ca în Coreea ş Indochina, ş prin ă
ş ţ ş infiltrare ă în centrele de ă administrative, juridice,
economice, ţ ş spirituale, ca în Statele Unite ă
Au ă in ciuda protestelor ţ militari ş ale ţ care se
opune au, . furnizând industriei grele sovietice toate ă ş utilajele necesare
ă de tancuri, artilerie, avioane, armament greu, furnale, echipament radar,
catapulte pentru navele port-avion, rachete dirijate ş reactoare atomice ca cele folosite
pe Nautilus, ş uneori, ca de exemplu în cazul Iugoslaviei; furnizând cel mai bun
armament produs în Statele Unite.
ă din spusele senatorului McClellan din Senatul Statelor Unite la data de
23 februarie 1956:
Pot ă spun acestei ă - ş ş ă colegii mei vor adeveri ă ţ
- ă este ş cât de ă este ţ de ă cei ă Ddepartamentul ă ă le
cere sfaturi ş ă cu privire la materialele strategice. Vedem pe ţ lor cât
sunt de ţ sunt foarte ţ ă se ă astfel de lucruri. În particular ne-
o spun ă ă ezitare. Dar când sunt în ţ comitetului, sau pe banca martorilor ş ş
lor sunt ş ei acolo - sub astfel de constrângeri sunt un pic mai ţ ş putem
ă citim acest mesaj pe ţ lor. Ei ne spun ă ce s-a întâmplat e aproape tragic.
La fel de tragic ş la fel de ă este faptul ă administratii succesive au
ajutat sovietelor ă ş ă ă victorii în Statele Unite infiltrând aparatul de stat.
Ă 71
Au racut-o ş o fac ţ ţ de neiertat cu care s-au ţ cele mai
ţ posturi în serviciile administrative, externe, de ţ ş tehnice
secrete, unor ă ţ dubioase, unor ă ş de drum ş unor ş ţ
Au racut-o ş o fac prin ridiculizarea, combaterea ş persecutarea ă - uneori
ă la monnânt ş dincolo de monnânt - a unor ţ americani ţ ş ţ
ca senatorul Joseph R. McCarthy, care au încercat ş în unele cazuri mai norocoase
ă mai ă ă elimine aceste elemente periculoase din ţ ă a Americii.
ă ă a acestor proceduri ş care va duce Statele Unite la punctul
de unde, nu mai ă întoarcere pe drumul spre robia ă probabil ş mai mult
decât puterea ă ă a imperiului sovietic, a fost abandonarea tineretului
Americii la toate nivelurile ţ capriciilor ţ ş succesorilor lui John
Dewey care l-au corupt.
'Doar printr-o ă ambiguitate ă s-ar putea obiecta atunci când
noi ă tennenul de ţ ş lui John Dewey ş discipolilor ă Oricine
în mod ş ă comunismului ă ş ă scopurile într-o ţ ă ă
este în mod evident un agent comunist, chiar ă nu este ă pentru aceasta ş nu
ţ nici pe ţ ă ş nici clandestin partidului comunist. Nici un grup de intelectuali
din nici o ţ ă nu a racut mai mult decât John Dewey ş ă ţ lui discipoli din
câmpul ţ de la ă ţ ă la ş ţ ă ţ ca ă ă în Statele
Unite acel tip de om necesar pentru înrobirea unei ă ţ ţ de ă
ţ doctrinele, ş modul de ţ ă marxist, ă ă fie nevoie de un ă de
cucerire ş cu un ă minim de ă ţ
John Dewey a acceptat ă caracterizare a sa în mod implicit când ş dat
osteneala ă organizeze ş ă prezideze la simulacrul de ă din Mexico City la
care ţ a fost declarat «nevinovat» de ţ comunist. I-a declarat unui
grup de admiratori la ş spectacolului ă ă nu ar fi contribuit ă ţ ţ
lui ţ de ă ă ar fi repudiat «toate principiile care i-au guvernat ţ
ţ tineretului american a fost ţ ă unor astfel de ţ în ortodoxie
ă în scopuri comuniste ş în metodele optime de a le preda.
Este ă faptul ă atât sub ţ ţ cât ş sub cele
ale republicani lor departamentele afectate ale guvennnului nu au încercat ă
ă contracareze ă ţ acestor ţ educatori, ci ă i-au ajutat prin
luare sau neluare de ă Astfel am ă - ţ doar câteva ă
izolate - cum se interzice copiilor ă se roage la ş ă chiar ă se ă în mod
voluntar, în particular ş în pauze; cum este descurajat sau suprimat ă de
ţ ă ş cum un profesor negru patriot a fost admonestat cu severitate de ă
Departamentul de ă ă ş al Bunei ă pentru ă i-a cerut unui elev ă scrie pe
ă «fie ca Dumnezeu ă binecuvânteze ţ mea, Statele Unite».
72 MIHAIL STURDZA
În cartea mea [War or Peace] pe care am scris-o acum ş ani, îmi exprimam
ţ ă va veni vremea când ă ţ ca Problemele Lenillismului a lui Stalin, care
ă «stalinismul» nu vor mai fi acceptate ca o «Biblie» în Uniunea ă
ş ă ă s-ar ţ acel rezultat, ar ă mult probabilitatea ca ţ ş
rivalitatea dintre ţ ă noastre ă ă la un ă
- Secretarul de stat John Foster Dulles într-o ţ ă ă presei în iulie
1956.
În ş carte, War or Peace, domnul Dulles a scris deasemenea cu mai
ţ optimism ş cu mai ă previziune ă
. . ... Comunismul sovietic are avantajul ofensivei. Nu are a se teme de nici o
ă nici în ă ş nici în ă rece. Poate ă ă partea
ş a lumii, ş timpul ş locul ofensivei ş ş ă ş poate consolida
ş pe îndelete ...
În ă aliniate prezint cât de veridic pot doctrina ş metodele
comunismului sovietic ... ş ă ă repetate eforturi de a ţ ă acestea sunt
«lucruri vechi» ş «demodate», ă comunismul sovietic s-a schimbat, ă nu mai ă
ă ă lumea ş nu mai ş metode frauduloase, de penetrare ă ş
ă ţ ă Dar ă mea este ă cei care spun ş ş fac iluzii.
Nu putem ghici ce fapte l-au determinat pe domnul Dulles ca la ş ani ă
ce a scris aceste rânduri remarcabil de lucide ă ş schimbe complet ă despre
scopurile ş metodele comunismului. ş se dovedise ă fie în Ucraina un ş
la fel de zelos ca oricare alt membru al echipei lui Stalin, ş nici ţ lui Bulganin
nu era mai ă Antecedentele domnului Dulles ş ale ş Eisenhower atât
cu ş cât ş cu Bulganin la vremea diverselor întâlniri diplomatice au ă ă
ş din ă erau la fel de ţ ă ţ ş inflexibili ca ş negociatorii lui
Stalin, ş ă ş mai brutali. Acest lucru a fost foarte evident la Paris, când ş
Eisenhower a trebuit ă plece de ă în Portugalia ţ de o ploaie de invective de
ale lui ş A fost evident când ş ă ş memorabila ţ la
ţ Unite, când ş subliniat cuvintele ă în ă cu tocul pantofului.
Domnul Dulles ar fi trebuit ă ş ă ş ă sub succesorii lui Stalin, în timpul
ţ lui Eisenhower, Rusia ă ă ă ă un ultimatum
nuclear Marii Britanii ş ţ ş începuse ă transforme Cuba într-o colonie ş
ă ţ ă ă un lucru pe care Stalin, care tergiversa, probabil nu l-ar fi riscat
ă
Domnul Dulles ş atât predecesorii cât ş succesorii lui din Departamentul de
Stat ş colegii lui din toate capitalele occidentale, aveau un acord tacit ă cea mai ă
ă de a ş îndeplini ţ ţ ă de patriile lor, ţ ă de lumea ă în
care ă ş ţ ă de sutele de milioane de oameni care prin ţ lor ă
Ă CÂRMUITORILOR 73
ţ în ghiarele monstrului comunist, era ă accepte acea teorie care contravenea
faptelor ş tuturor ţ pe care ei le aveau, ş anume teoria ă comunismul o
ă mai moale atât în ţ sale mesianice ş cuceritoare, cât ş în crudul
despotism cu care asupresc popoarele pe care le subjugase.
Mai ă un alt aspect al acestei perverse respingeri a unui ă orbitor în
ă de cel pur etic. Ea are deasemenea ţ politice ş militare, pline de cel
mai mare pericol ţ Sovietele au latitudinea ă ţ când vor ş ă ş
consolideze ş le în largul lor nu numai în domeniul propagandei ş a ă
rece ci, ă cum a observat ş de bine domnul Dulles, ş în chestiuni militare.
În istoria ă cel care dorea ă agreseze rareori, sau ă n-a
ş ă ş încheie ă militare ş ă ş asigure superioritatea ă în ă
în care o dorise ţ Sau era surprins de evenimente, sau era ţ ă se ţ ă
cu o superioritate ă nu ă Din cauza politicii de ş - de ş
face iluzii» ca ă folosim expresia mai ă a domnului Dulles - ă de
oamenii de stat occidentali, Uniunea ă a primit ş a avut ţ ă va avea
tot timpul care îi era necesar ca ă ş ţ ă ă într-un grad
care nu fusese ă atins înainte de nici un alt agresor în istoria banditismului
ţ
Dean Acheson, unul dintre oamenii de stat occidentali care au uitat ă în
ţ Unite ş la toate ţ ţ la care a fost ă Rusia
ă ş pe trupurile ă ţ ş ă ş ale unui mare ă de ţ care
au fost cândva libere, a scris în US News & World Report:
ă o ţ ă pe care Statele Unite ş ţ lor nu o pot lua - ţ
agresiunii. Politica unei ţ nu poate include agresiunea. Ar viola cele mai
adânci convingeri morale ale popoarelor care sunt în cele din urma arbitrii politicii, ş
profundullor ş ţ ă de pace, dreptate ş lege.
ţ domnului Acheson ar fi corect ă nu s-ar baza pe date absolut
ş Agresiunea Rusiei sovietice împotriva Europei începuse deja în 1939 ş a
sporit în mod constant de atunci încoace. ţ pe care a creat-o nu are nimic de a
face cu «pacea ş dreptatea ş legea» ş a violat de mult «cele mai adânci convingeri
morale ale popoarelom, chiar ă nu le-a violat pe cele ale unor politicieni ţ
sau subjugati. Orice ţ ă ă de puterile occidentale cu privire la continuile
ultragii ţ lansate de puterile comuniste - între altele violarea Cehoslovaciei
în 1948, blocada Berlinului, agresiunea din Coreea, agresiunea din lndochina - ar fi
fost perfect ă din punct de vedere moral ş legal chiar ă ar fi constituit un
atac total în vreun loc pe care ă ă un guvern democratic, ş cum se temea
domnul Acheson.
74 MIHAIL STURDZA
De fapt ă în 1949, când lumea a aflat ă ă unor ă ţ ascunse,
ă te ă în mister, sovietele ă ă explodeze o ă ă în tundra
ă puterile occidentale ar fi trebuit ă le ă un ultimatum pe termen scurt,
pe baza ă de arme atomice pe care la vremea aceea Statele Unite le aveau ş
sovietele nu le aveau. Ar fi trebuit ă ă retragerea ă a ţ sovietice
dincolo de frontierele Uniunii Sovietice din 1939, frontierele care ă înainte
de agresiunea lor ă împotriva tuturor vecinilor lor din 1939- 1940. Ar fi
trebuit ă ă ă ă loc o ţ ă ă la ă viitoare ale rezervelor
. de arme atonice care ă fie ă ţ vizând pentru viitor distrugerea
ă a tuturor bombelor existente ş tot sub control ţ interzicerea viitoare
a posesiunii de astfel de arme.
Prin faptul ă nu au cerut acestea atunci sau curând ă aceea, puterile occi-
dentale au permis ă ă o ă de ş nuclear ă ş permanent din partea
sovietelor care de atunci încoace a dominat toate negocierile dintre Est ş Vest ş a
limitat ţ Vestului la ă ă ţ ale comunismului exact la: limitele
dorite de ţ ă chiar în ţ ă «anticomuniste»
din Coreea ş Vietnam, care nu era ă ă fie ş Supunerea aceasta la
ş a devenit cu încetul norma ţ politice mondiale. Este în fiecare an mai mare,
paralel cu ş ă a prestigiului, ţ ş puterii politice a comunismului
în lume. Va duce în mod inevitabil ţ ă la o ă ă prin
debandade politice ş militare succesive, prin subversiune ă sau pur ş simplu
prin ă ş apatie ă - ă ultimul atu pe care îl ţ ă ă fie
irosit ă ş de recuperare prin incapacitate, ş sau ă
ă cum a ă ş de just ş Eisenhower - care a fost ş primul
ca ă uite aceasta- acest ultim atu era ş ă ă fie ă ă vreme ţ
militar al formidabilei puteri explozive acumulate în toate ţ captive între
cortina de fier ş cea de bambus, în toate popoarele uitate, inclusiv ş poporul J,"US
ş poporul chinez.
(1) La ă ş anului 1919, înainte ca generalul Janin ă ă pe amiralul
Kolciak, guvernul japonez se oferise ă ă trupe japoneze în Siberia care ă ia
parte la lupta împotriva ţ ş sub comanda ă ă din Vladivos-
tok. Guvernul francez ş cel britanic, ă în mod ă anticomuniste, au acceptat
propunerea ă ş Wilson a fost cel care i s-a opus, salvând comunismul
de la acest pericol timpuriu.
În 1925 un grup de ţ ă format din membri în Parlamentul britanic, condus
de domnii Anthony Eden ş John Simon ş sprijinit de domnul Weekam-Stead ş ţ
ţ ţ ai ţ ascunse, au cerut ă fie ă ţ ţ ă anglo-
ă racând uz de argumentul ă scopul acestei ţ totdeauna fusese ă se
Ă 75
ă ţ Rusiei imperiale ş ă acest lucru nu mai era necesar împotriva Rusiei
comuniste. Churchill mai Întâi s-a opus Ia abrogarea tratatului anglo-japonez spunând
ă ar fi o calamitate nu numai pentru imperiul britanic ci pentru Întreaga lume. Cu
toate acestea, a votat pentru abrogare, explicând ă ţ celor mai bune ţ
«Între cele ă ţ ă de ă ă era mai ă decât orice altceva - ceea
ce ă în mod clar care era sursa presiunilor care se ă asupra guvernului
britanic în ă ă
8
ţ uitate: ce credeau ş ce propuneau ele
La aceasta s-ar putea observa ă guvernul nostru ar face mai bine ă ţ
la ă de a face târguri cu ă ă ş ş ă se concentreze în schimb
asupra unor planuri cum ă ă la popoarele din spatele cortinei de fier.
Ele pot elibera lumea.
Atunci ş numai atunci va fi pace.
Nu vom ţ pacea participând la ţ sau ă tratate cu clici de
oameni ă Nu-i putem convinge prin ă ţ putem ă ă avem acces la
sursa puterii lor. Tot ceea ce ş prestigiul ă ă contribuie la ş
ş descurajarea popoarelor care sunt înrobite.
Cele ă sute de milioane de oameni din Rusia ă cele o ă zece
milioane din ţ ă îrobite ş cele ş sute de milioane din China ş pot ă în
orice moment orice ă sau grup care ă puterea.
- David Lawrence scrie în US News & World Report.
Sunt multe ă de ţ în Rusia. ă ţ ă ă în
toate ţ ă satelite ş în Ucraina. Avem nevoie în primul rând de ţ mai multe
ş mai bune. În ş timp ar trebui ă ă o ă ă care ă ins-
pire, cu ş efect psihologic ca cel al manifestului comunist. Apoi putem ă ne
ă de ă
Ar fi fatal ă ă ă ă o ţ ă Dar ţ ă dai
celor ţ ţ o ţ ă ă de eliberare ş libertate în viitor. Se poate afla exact
care sunt problemele locale cele mai utile, ş care sunt indivizii cei mai ţ ă ţ
ă ă partea ă a ă rece. Comunismul are succes numai
ca o ţ ă nu este un concept de guvernate încununat de succes. Rusia este un
ş care are stomacul foarte sensibil la otrava ă De aceea ţ se ă în
Ă CÂRMUITORILOR 77
mâinile noastre: ă punem un strop de arsenic ţ în supa monstrului.
- Generalul J. F. Fuller, într-un interviu dat revistei US News & World Report.
ţ voie ă ă asigur de aceasta: noi nu ă masa de ţ ă a
fi un loc la care ă ţ ă la principiile noastre ....
Popoarele înrobite trebuie ă ş ă nu sunt uitate, ă nu suntem ş ă
ă ă ţ o iluzorie securitate pentru noi print-un târg încheiat cu ă
lor care ă le confirme captivitatea.
- Secretarul de stat John Foster Dulles, într-o ţ din 1956 prin care in-
forma un comitet al Camerei ţ despre cotropirea statelor baltice de
ă Rusia ă
ă ne reamintim ă ă ţ ş Eisenhower în mesajul
ă despre starea ţ din 2 februarie 1953, ş de la Radio Europa ă din 8
februarie 1956. Ele sunt perfect de acord cu cele ale secretarului ă de stat citate pe
pagina ă
Aceste ţ înalte ş categorice trebuie comparate cu comportarea ş
deciziile persoanelor importante care le-au ă ă dorim ă ă o privire
ţ ă asupra ş pe care o mai are ă occidentul ă nu lase ca ultimul atu pe
care îl mai are în ă ă fie irosit de ă proprii ă oameni de stat, sau chiar ă fie
strecurat în mâneca inamicului, cu sau ă ă ţ O astfel de ţ ne va
revela ă ă destinul Statelor Unite ş ale lumii vestice depinde de ş fel de
persoane ca cele care au ocupat Casa ă din timpul lui Roosevelt încoace, acest atu
va fi cu ţ ă aruncat la gunoi nefolosit.
Am ă cu ă ş ţ ă a trecut domnul Dulles de la promisiunile sale
solemne ă popoarelor înrobite la teoriile sale despre «comunismul ţ care
i-au permis ă uite tot ce spusese despre cum nu vom ţ la principiile noastre la
masa ţ Cât despre ş Eisenhower nu putem uita rolul pe care 1-
. a jucat în ă celor 300 de mii de ţ ş ţ din armata lui Vlasov, ţ
ă ă lor, ş apoi în ţ «Keelhaul». ş ă ă ţ generalului
ă ă în ţ unui comitet senatorial, ă chiar ş acei ă ţ ş care ă
cu vitejie ş ţ ă de partea puterilor occidentale au fost ş purtând ă
uniformele lor americane sau britanice, ş ţ caraulilor sovietici doar la simpla
cerere a Moscovei - ă cum ă ă ţ
Senatorul WELKER. - Domnule general ai cunoscut un domn numit Tinio?
Generalul ALMOND. - Da domnule. Tinio era un nomad din regiunea
Turchestanului .,. Avea o ă de partizani. Ceata lui Tinio era o ă a lui proprie.
A venit în Italia ş s-a ă unuia din regimentele mele. A devenit un foarte capabil
78
MIHAILSTURDZA
ă de patrule. De multe ori, ş nu numai ă a ocupat un sector al frontului
în ţ Apenini....Cred ă i-am dat un certificat de merit, doar ca ă ne ă ă
ş ţ - Dar într-o zi ă terminarea ă m-a chestionat generalul
McNamey pentru ă ni se ă o cerere de la o misiune ă care venise în
Italia ... Cererea în mod special suna «N-a fost un turchestan pe nume Tiniolucrând cu
un grup în sectorul nostru?» Am ă imediat ă Tinio era foarte speriat ă se interesau
sovietele de el.... Mi s-a cerut apoi ă predau ş Am ă pe deplin convins
ca asta insemna cu certitudine moartea lui ş a celor din grupul ă
Senatorul WELKER. - ţ este permis ă ne spui cine ţ dat ordinul ă
predai pe acest domn ş
Generalul ALMOND.- Ei bine, ă îmi aduc aminte ş ă este o ă
cred ă era o ă ă pe care o urmam ş cred ă atunci când ni s-a ordonat ă
ă acel grup a fost o chestie de ă
E ş de adus ă la ă reticent al generalului Almond. El a
primit ordinul ă predea pe Tinio ş oamenii lui misiunii sovietice de la generalul
McNamey. Desigur, generalul McNamey transmitea un ordin de ă primit de la
generalul Eisenhower, comandantul suprem al ţ aliate. Generalul Eisenhower
nu ş fi asumat responsabilitatea de a emite o ă cu caracter pur politic ş nu
militar, ă ă ă ă ordine de la ă ţ mai înalte din Washigton. La vremea
aceea Harry S. Truman era ş Statelor Unite ş comandantul suprem al ţ
lor armate, iar Edward R. Stettinius era secretarul lui de stat.
Deciziile luate la Washington cu privire la Tinio, sau la armata lui Vlasov, sau
la ţ «Keelhaub>, erau foarte probabil împlinirea unora dintre acordurile obscene
încheiate pe sub ă între Roosevelt ş Stalin la Teheran ş Ialta. Dar nici ş
Truman nu i-ar fi ă prea mult de soarta lui Tinio ă la rândul ă ş acest ş
a jertfi! 700 de milioane de chinezi pe altarul Molohului comunist, întrecând acordurile
de la Ialta ş Teheran printr-o ţ ă pentru care ă nimeni nu a dat -
ş nimeni nici nu a cerut - vreo ţ
Reprezentantul în Congres Albert· H. Bosch a cerut ă ă se creeze un
comitet selectiv care ă investigheze «repatrierea ţ ă a prizonierilor de ă
ş ş a «civililor din ţ ă eliberate care au fost ş ţ ţ sau
au murit în ă de ă ţ ă din Siberia.» Domnii William F. Buckley, James
Bumham, Julius Epstein, Arthur Bliss Lane, Isaac Don Levine, Eugene Lyons, Pa-
trick Scanlan ş William Schlamm, al ă nume ne face ă ă reamintim, au
sprijinit ţ lui Bosch ş au cerut ca Congresul ă ia ă favorabile acestei
ţ ţ no 137) ă de el prin care cerea ă se ă un astfel
de comitet. Acest lucru ă nu a fost ă
Amintirea acestui tratament barbar aplicat civlilor ş militarilor care erau cu
ţ ţ din oribila ă ă nu putea ă fie în ă ă ă încurajeze
Ă 79
prea mult pe cei în care oamenii de stat occidentali ă ă ă ă ă
ă ţ de libertate. ă este ă ă ţ din spatele cortinei de
fier, cele despre care David Lawrence putea ă ă ă ă ă exagereze ă «ar putea
elibera omenirea», cei din est, ţ uitate, nu aveau nevoie ă li se ă
ţ de libertate. Aceasta nu murise ă ş cum au dovedit-o ă înainte
de revolta de la Budapesta prin revoltele spontane ale muncitorilor din Germania de
Est ş din Polonia, ş prin lunga ă ă din ţ României, care a durat
ă la ş anului 1954 ş s-a terminat cu ultima ă ă din ţ
Vrancei ş cu prinderea ş executarea în ă a sute de oameni.
Astfel, problema nu se pune ă aceste popoare ş ă ţ de
libertate ci mai ă ă oamenii de stat occidentali care ca ş Eisehower
par ă se fi convertit ă la ă erau sau nu sinceri în ă ş în
promisiunile pe care le implicau - sau ă erau sinceri, ă aveau libertatea ă
ţ conform propriilor ţ ş instinctului lor de autoconservare. Din nou,
ă a fost dat în momentul revoltei ungare împotriva asupritorilor sovietici.
Dar înainte de asta s-a ă foarte clar la Ialta, la ă lui Mihailovici ş prin
misiunea Marshall ă ş astfel ă ă ă pe cât posibil bunul lor nume)
ş ă nu aveau ă libertate.
Roosevelt ş Churchill nu ă mai ă libertate ă ă ceea ce ei
ă lumii prin Carta NATO-ului decât avea ş Truman ă se
conformeze principiilor Cartei ţ Unite. Ei nu ă mai ă libertate
decât avea ş Eisenhower de a nu ă ţ pe care le trezise când
asigurase ţ captive ă nu erau uitate ş le incitase la ă pentru libertate.
Oricare ar fi fost centrul de ă de la care primeau ordine aceste peroSoane
importante, trebuie ă era ş centru care comanda atitudinea, ă ş
cererile din ă unde aceste directive ş ţ ă ă fie primite întotdeauna
înainte de a le primi ă ş politicienii. Când era vorba de popoarele din
estul Europei, popoarele pe care ş Eisenhower pretindea ă nu le-a uitat,
ă înainte de revolta de la Budapesta, citind' The New York TImes, The New York
Herald Tribune, Washilltoll Post, ş revistele Newsweek ş Tzme din acea ă a
jurnalisticii americane care este în mod irevocabil ă de numele lui Walter Lippman,
se vede ă aceste directive ţ un efort ţ de a implanta în publicul american
ă idei: (1)
1. ă sovietele aveau dreptul ă ă ă toate ţ pe care le ocupau
sau controlau din punct de vedere militar în Europa de Est, ca fiind necesare pentru
. securitatea lor;
2. ă ordinea ş pacea ă ţ în acea parte a continentului numai
ţ ă sovietice, ş deci nu era în interesul puterilor occidentale s-o ă
pe aceasta cu nimic altceva;
3. ă toate persoanele sau grupele de persoane din interiorul sau afara ţ ă
80 MIHAIL STURDZA .
înrobite care încercau ă ă cizma ă de pe beregata lor, erau ş huligani
incorigibili sau ş ş ă ţ ş
4. ă în orice caz regimurile comuniste se ă peste tot ş noii
ă ş erau cu totul altfel de oameni decât cei de pe vremea lui Lenin
ş Stalin.
În mod evident ş Eisenhower a ţ în criza de la Budapesta
conform acestui gen de directive. Acest gen de directive a determinat atitudinea ţ ă
de tragica ă a popoarelor uitate ă de ă ţ ş ţ Statelor Unite de
la Truman la Richard Nixon - care a dansat hora la ş cu ă ă ş
Trebuie ă ne ă ă ţ ă ă pentru pace ne-a adus
într-o ţ ă trebuie ă ne îndoim eforturile pentru a corecta ă
ş ă Trebuie ă ne ă
ă persoane care pretind ă nu trebuie ă ne ă ă ş într-un antagonism
de idei....dar acest ailtagonism ă deja. Tocmai din acest conflict de idei morale ş
spirituale ă ş cea mai mare parte a puterii ţ ă libere.
De multe ori era cât pe aci ă se ă în trecut lumina progresului ş ţ
cu demnitatea ş bucuriile ei ... Sunt ş convins ă ne-am situat destul de mult
deasupra barbariei ca s-o putem învinge ş respinge. Asta vom face în cele din ă
Dar cu cât ş mai mult cu atât ne va fi mai greu.
Este oare acesta un îndemn la ă Eu ţ ă unica ţ pentru pace
este - zidirea ă ş ă a ţ noastre.
- Winston Churchill într-un mesajradiodijuzat ă poporul american. (2).
ă ţ din Budapesta ş ă ce ă puterilor occidentale
au dat toate dovezile de faptul ă le ă de soarta unei treimi din omenire înrobite,
mai ă oare ceva din acea valoare ţ ă pe care o reprezenta cândva
dorul de libertate al acelor milioane de oameni pentru occident în confruntarea lui cu
comunismul?
Singurul ă ţ este ă ă valoare scade pe ă ă ce trec anii,
cu ş unor noi ţ ă ă ce au venit regimurile comuniste la putere
în ţ ă lor respective - care curând vor consta numai din oameni care nici ă nu
au cunoscut pe nimeni care s-a ă înainte de acea ă Alte lucruri care trebuie
deasemeni luate în considerare sunt ţ foarte ă pe care a ş în
decursul anilor corpul ţ ca o ă ă abolirea ţ ă ă care fusese
puternicul stâlp conservator ş ţ al ă ţ ţ ş mai presus de
orice -: amara ă de care ă toate ţ uitate ca rezultat al ă ă ţ
de care s-au bucurat uzurpatorii ş tiranii ş din partea Statelor Unite ş a altor
guverne occidentale.
Ă CÂRMUITORILOR 81
. Dar în clipa de ţ ă acea valoare ă ă De aceea nu ă ă ă ă ce
credeau ş propuneau ţ captive, «cei din est», cum îi numea New York Tzmes
la vremea când ce credeau ş propuneau ele ă mai aveau o ş ă ă fie auzit în
capitalele occidentale. Nu ă s-o facem, pentru ă ş ţ au fost
exprimate ş ş propunerei au fost ă de ă oameni de stat ş legislatori
americani, a ă integritate, ţ ă ş previziune sunt recunoscute, ş care anterior
nu ţ ă ţ din care se puteau lua decizii la Washington sau nu le-au ţ
destul de ă vreme.
Cei din est credeau ă a atribui atitudinea ă ş ă de compromis a
Uniunii Sovietice unei ă despre propria .ei securitate este un lucru ş de
ridicol încât nici nu ă
ă i se dea ă Rusia ă avea ş de ţ motive de ţ cu
occidentul încât a trebuit ă se ă departe în Coreea, în lndochina, Australia,
Antarctica ş Marea Caraibilor ca ă le caute. Cei din est credeau ca ş cardinalul
Spellman ă ceea ce este ă lumea ă «se ă ş sub ş condamnare la
moarte care a fost deja ă ţ ă din spatele cortinei de fieo>. ş credeau ca lordul
Alexander din Tunis ă ă puterile occidentale ă ă joace rolul care li se impune,
ţ ş ă ş cum a fost ea ă în istorie timp de 2000 de ani se va
scufunda ş va ă
Ei credeau ă ideea ă a lumii comuniste nu s-a schimbat de pe vremea lui
Lenin ş nu se va schimba ă Ei credeau ca generalul George Patton ă «nici o
ă ă nici un Buda cel viu nu poate întoarce comunismul de la ă lui
de a cuceri lumea ş de a o refasona ă propriul lui model ă
Ei credeau ă ceea ce era descris ca ţ ă ş ă nu ă altceva decât
ă ă Rusiei sovietice ă ţ ă acel grad de superioritate ă ş acea cantitate
de armament ţ care sunt necesare pentru a da un ultimatum irezistibil sau
un atac total irezistibil lumii necomuniste.
Ei nu credeau ă un astfel de ultimatum va avea în mod necesar o ă
ă ş ă Ei credeau ă mai ă va avea loc pe ă ş în mod gradat,
ţ o ţ ă partea ă occidentali care ă salvaze
ţ De fapt ei credeau ă ş nuclear sovietic, ultimatumul ascuns, deja
fusese factorul predominant în diversele acorduri ş negocieri dintre est ş vest.
Ei credeau ă o ă ă a acestei politici de ş urma ă fie o
propunere ă cu privire la dezarmare ş retragerea ă a ţ armate,
implicând retragerea ţ americane din Europa, stagnarea ţ NATO-ului la
nu mai mult decât nivelul lor nesemnificativ din vremea aceea ş chiar mai ţ ş
definirea unei linii de ţ care ar ş ş legaliza ă ă
asupra teritoriilor ocupate ilegal sau controlate militar.
Ei credeau ă Statele Unite ar trebui ă interpreteze atitudinea ţ lor
europeni din momentele de ă ca fiind ă ă cu cea a unui om ă care
ă sau scrie familiei lui sau ţ cu pistolul în ă
82 MIHAILSTURDZA
Ei credeau ă un timp "destul de îndelungat ş sovietic s-a bazat pe o
cacialma. ă oarecare ţ ă cu privire la ă raport dintre ţ aeriene
ş depozitele nucleare opuse, ş ă teama "de ţ ţ în ţ ă ocupate sau
chiar în Ucraina ş alte ă ţ ale Rusiei, ar fi împiedecat ca ă aibe loc ţ militare
sovietice de mare ă ş ă puterile occidentale ar fi trebuit ă se prevaleze de
ă ţ ă ca ă provoace o confruntare, ă nuvroiau ă fie ă
o confruntare într-un moment ales de ă soviete.
Ei credeau ca ş ş Eisenhower ă puterile occidentale ar fi trebuit
" ă încurajeze ţ de libertate în ţ ă ocupate, ş ă «numai atâta vreme cât exista
ă ţ ă ă popoarele înrobite un obstacol posibil în calea agresiunii
sovietice». Dar ei considerau ă umilitoarele ş ă ş ţ cu gangsterii de
la Kremlin, schimburile de vizite de prietenie între acei gangsteri ş oamenii de stat
occidentali, schimburile de ţ ş profesori între ţ ă necomuniste ş cele
comuniste, ş falsa ă de securitate ă astfel, toate acestea erau în ţ
ă cu ţ ş
Ei credeau ă tulburând economia ă de ă a Rusiei sovietice ş
ruinându-i prestigiul în Europa, Asia ş Africa de Nord ar fi însemnat deja ă
din victoria puterilor occidentale, ş nu puteau ţ de ce acele puteri, ş în special
Statele Unite, continuau ă ă pentru soviete o industrie grea ş tehnologie,
ă consolideze economia ă ş ă augmenteze prestigiul sovietic ş cum
ă ă o ă între cele ă ă mondiale.
Ei credeau ă numai punându-se ă nefastului monopol nuclear de la
Washington ş Moscova ş construindu-se o superioritate ă zdrobitoare
ă ă ş ă ă ă ţ de toate puterile occidentale, inclusiv S"pania, ă CU
exploziva putere de ă care ă mai exista în spatele cortinei de fier, ar putea
Uniunea ă fi ă ă ş ă structura ă bazelenuc1eare,
navale ş de submarine, ă la malurile Atlanticului.
ş ă ce propuneau ţ uitate:
1. ă fie ţ ă bastioane nucleare noi independente, cu tot ajutorul
tehnic ş financiar necesar pe care îl puteau oferi Statele Unite - unul în grija NArO-
ului ş puterilor asociate NArO-ului din Europa, ş ă în grija grupului de ţ
din Australia ş Noua ă - pentru a contracara efectele ş nuclear sovietic
de la acea vreme, al ă succes se datora în mod principal faptului ă nu trebuie ă
fie îndreptat decât împotriva unei singure puteri nucleare comparabile cu a ş
2. Ca fiecare din guvernele asociate cu NAIO, inclusiv Germania, ă ş ridice
ă ă la ş nivel în mod ă cu ţ sa ca acea
ţ ă de ă ţ acea ă ţ ă ă
3. ă fie ajutat Ciang Kai ş ă ş ă ş ă ş ţ ă o ţ ă ă
care ă aibe dimensiunile ş calitatea care ă ă ă joace întotdeauna în orice
conflict din OrientUl ă rolul decisiv pe care l-ar fi putut juca în Coreea ă
Ă CÂRMUITORILOR 83
propunerile generalul MacArthur nu ar fi fost respinse de ă ciracii Owen-Lattimore
din Departamentul de Stat ş de ă ş Truman.
4. ă fie echipate ş instruite, ş cum prevedea ă comitetului Kersten,
ă ţ militare ţ compuse din cei ţ din ţ ă dominate de ş
din Europa ş Asia, fiecare sub propriul ei steag ţ ca fiind stimulantul cel mai
încurajator pentru ţ lor din spatele cortinei de fier ş de bambus.
5. ţ lumii libere ă se prevaleze de prima ocazie ă ă de
comportarea ţ ă a Rusiei sovietice pentru ca ă ă ţ diplomatice
cu Kremlinul ş ă este cazul ă ă ă chiar ş ţ de bunuri ş persoane
între lumea ă ş imperiul comunist. .
6. ă fie ă popoarelor din Uniunea ă o ţ în care ă se
exprime compasiunea lumii libere pentru ţ lor crude ş îndelungate, dar În
care ă le avertizeze de ţ serioase pe care le-ar avea orice ţ ă
a guvermnului lor ţ ă de o ă care nu era decât ă ă de ă
ă ţ agresive ş subversive ale ă lor.
7. ă fie ă o ă ţ ţ înrobite, asigurându-le ă
Rusia ă nu va fi ă în sânul ţ civilizate ă vreme ş ţ
ţ în ţ ă pe care le ă sau ă ş ilegal, ş ă când nu le restituie
completa libertate de alegere ş autodeterminare.
ă aceste propuneri ar fi fost îndeplinite ă vreme monopolul atomic
american nu avea rival ş spiritul de ă din spatele cortinei de fier se afla la
nivelul ă maxim, chiar ş aceste sugestii ar fi putu ă ă ă visului comunist de
cucerire a lumii. Dar ş o revizuire ă a politicii de ă ş retragere a Statelor
Unite ş al puterilor europene occidentale ă ar mai putea ă ş avansul pierdut
ş ă reînvie ă ă a revoltei în sânul ţ captive.
Câteva ţ cu privire la lalta ş ceea ce i-a urmat ne vor permite ă
vedem ă ă ş de ă cei care fac pelerinaj la Peking ş la Moscova,
se deosebesc ă cu mult de cei care s-au întâlnit cu Stalin în paradisul din
Crimea cu treizeci de ani în ă
1. ţ lui Walter Lippman ţ de linia ă a devenit ş de
ă încât în cele din ă proprii lui patroni i-au cerut ă ş transfere ţ
unui jurnalist care avea ş idei dar era mai subtil.
2. ă emisiune a fost ă de ă domnul Churchill la 10 octombrie
1938, imediat ă Miinchen, ca un protest la decizia care cu ă ţ
promitea ca cele trei milioane ş ă de germani ă se ă conform ţ
lor unanime cu ţ ă îi ţ ş de care ă ţ în mod
arbitrar. ţ domnului Churchill era deci ă impiedice ţ ş ă a
problemei Danzigului ş coridorul care îi fusese propus Poloniei de ă Germania.
ă ă ă ă se ş foarte bine ă când 120 de milioane de
-----------------------------
84
MIHAIL STURDZA
europeni se ă cu disperare în ghiarele ş ale regimurilor comuniste ă
le·au fost date ă în ciuda ţ lor unanime, de ă Franklin D. Roosevelt ş
Winston Churchill, care ă ă totul despre «lumina progresului ş a
ţ demnitatea ş bucuriile ei», chiar ş pentru poporul polonez.
9
[alta ă
ă nu ne mai îndoim-
De la Malta la lalta
ă nu ezite nimeni!
- Winstoll Churchill Îmr-Ull vers adresat lui Roosevelt În Documentele de la lalta.
Nu este ţ mea ă lalta a fost o întâmplare ă La lalta a emanat
ţ de ţ ţ mai bune.
- Alger Hiss, tocmai ş din Închisoare într-o ţ ă ţ ă ca invitat de
onoare la universitatea Princeton.
Rezultatele ţ deja ne ă ă la lalta sovietele au ă mai mari
concesii decât li s-au !acut sovietelor. Acordurile care au fost încheiate între
ş Roosevelt, primul ministru Churchill ş ş Stalin, în totalitatea
lor au fost un triumf diplomatic al Statelor Unite ş Marii Britanii.
ţ lui Hiss a fost ă ă în tot timpul convorbirilor dela
Dumbarton Oaks, în timpul ţ de la lalta, ş la prima întrunire a ţ
Unite de la Londra.
- Edward R. Stettinius În Roosevelt and the Russians.
E probabil ă ă în istoria omenirii ă nu se fi ă atâta bunei ă
ţ ca la ţ la nivel înalt care au avut loc în timpul ă la
Casablanca, Cairo, Teheran, !alta ş Potsdam.
- Sisley Huddleston în Popular Diplomacy and War.
86
MIHAIL STURDZA
Suntem destUl de ţ ca ă ne ă seama ă ş ă cei mai mari oameni
adesea ţ ă ţ ţ într-un fel sau altul mai ă decât la bunul lor plac. Dar
analiza ă de ce anume l-a ţ pe Roosevelt n-a ajuns prea departe. Putem
spune: aici John L.Lewis a ă presiuni, dincolo se vede mâna lui Harry Hopkins,
pentru ă este responsabil vicleanul Ickes ş ş mai departe. Dar ţ prea
ţ ce i-a ţ pe Ickes, Hopkins ş Lewis. Nu ş aproape nimic despre ţ
care i-au împins pe Roosevelt Ş anturajul ă Ceea ce ă ă ă nu am
ţ epoca.
- Jerald H. Johnsoll, într-un articol din AthlanticMonthly.
Privirea clar ă ă ă de Jerald Johnson asupra unuia din ă
fundamentale ale vremurilor noastre ă ţ cu atât mai mult cu cât el fusese
un mare admirator al lui Wilson ş Roosevelt, care ă cu Winston Churchill
erau prototipuri de oameni de stat ţ de acele ţ misterioase pe ţ le-a
ă Disraeli în romanul ă Endymion.
Acel ă fundamental este ă de la ţ ă încoace, ş cu ă
ă ă de la ţ ş ă încoace, acele ţ au lucrat neobosit ca
ă elimine printr-un proces normal sau extraordinar, prin viclenie sau ţ ă prin
rebeliune sau ă orice ă de guvern ş orice ă al poporului despre
care credeau ă nu îl aveau destul de sigur în subordonarea lor. ş mai este ă ş
ă mai aproape de timpurile noatre, timpurile ţ de la Teheran ş Ialta în
care plutim ă eliminarea ă ă care ar putea ă nu se conformeze, ş
a ă regim nealiniat, a fost din totdeauna regula ă la puterile occidentale.
Roosevelt i-a scris cândva lui Churchill: «Ce ă este ă ă ş în epoca
ta.» ă ă ă ţ de la Ialta a fost pentru cei doi ă un punct
culminant al ă pe care ei au muncit cu atâta ă ă o ă pe lume. Ulterior
a devenit simbolul ă în care s-a scufundat occidentul timp de o ă de
secol; unicul ă care conform ţ ş nu poate fi iertat; ă împotriva
Spiritului Sfânt, împotriva ă cu care ii fost binecuvântat omul de ă
ţ ă ă de a ş ă ş de a-l ignora în ţ noastre. În acest caz
anume, de a ş ă comunismul este ţ ă este chiar ş ă ş a-l
accepta ca pe un prieten.
'. Ialta, Livadia, Korei! ă înalte, ă de ă amintiri despre ă ţ
Secretarul de stat Stettinius ne spune cu ă uimire ă la Livadia i s-a dat
ă baie a ţ asasinate. În ă ş zarva acelor ţ blestemate, ţ
din ş trei sute de domni occidentali care zburdau acolo unde ă ă ş ă
ă ţ ş ă ă ş adus aminte cu o ă de ş în timpul ă ţ
de fantomele gazdelor din trecut?
Ă 87
Cu ţ ă nu Franklin Delano Roosevelt. ă unul din biografii lui,
el i s-a adresat reginei exilate Wilhelmina a ţ ă de Jos folosindu-i numele de botez,
doar ş ca ă dea o ţ de democratie. Sau poate Winston Churchill- acel mare
senior, acel istoric, acel poet, a ă el uneori privind cu ochii ş în acele ţ
parfumate din Taurida siluetele svelte ale ţ care era ă primar ş ă leit cu
iubitul lui rege, ş a tragicei ţ zâmbetele ş ale tinerelor mari ducese, care
deja erau zâmbetele martiriului lor; pe ă în bratele ş cazac - ţ
ă ă ţ ş la un ă ţ de ş ă de mâna gazdelor lui de ă .' .
Apoi anii îngrozitori care au urmat, crucificarea unui întreg popor - trei zeci
de milioane de victime în primii ani ai ţ ş Apoi ă a lui
. Churchill împotriva bestiei ă ă nume, ş în final acea ă la Moscova când i-a cerut
lui Stalin ă ierte pentru aceea (1).
Oare ce se schimbase în comportarea bestiei între timp ca ă justifice acea
cerere de iertare ş faptul ă Churchill ş Roosevelt ă acum la Ialta ca ă ă
bazele politice ş morale pentru «o lume ă ş mai ă în colaborare cu ă
ă ă de Dumnezeu,cei mai mari ş în ă ţ în istorie?
În straturile de deasupra a acestei mereu crescânde piramide de victime erau
cadavrele celor 15.000 de ofiteri polonezi ţ La fel de proaspete în mintea lui
Roosevelt ş Churchill erau ă ă ş ţ populatiilor din ţ ă Baltice,
din Polonia (acel aliat credincios), ş din teritoriul ocupat românesc. ă noi ţ
suntem ţ de ă de a.fi uitat aceste orori se cuvine ă ă ş
ţ din ţ a doar o parte din ceea ce Churchill ş Roosevelt ş perfect de
bine atunci când simulau o ţ ă ă la IaIta.
Din Comunism andthe COllscience ofthe Worldde Fulton J. Sheen:
Când sovieticii au cotropit Lituania a început imediat dezmembrarea ţ de
familie pe ă ă În ă de concentrare de la Vartuja, care se afla la ţ
râurilor Peciora ş Usa în zona ă din Uralii de nord, sunt 60 de mii de letoni,
150 de mii de lituanieni,50 de mii de estoni care ă în mine ş ore pe zi ş cei
care ă sub norma ă de sistemul stahanovist trebuie ă se ţ ă
cu 340 de grame de pâine ă pe zi.
în ă de concentrare din Bâconia, din republica Komi, pe malul oceanului
arctic, se ă polonezi ş lituanieni ţ ş ţ special» (septpole,nski), care nu au .
fost ţ formal de nimic. Se ă la trei ş ă ţ ş ă ă la
ş seara sub supravegherea ţ EVD. Noaptea dorm pe jos pe scânduri de lemn.
În minele de aur dealungul râului Kolian trudesc sub bici peste un milion de
prizonieri polonezi. Când generalul Sikorski, defunctul prim ministru al Poloniei, a
intervenit pentru polonezi, Stalin i-a ă «La ceprotestezi? Am acolo 12 milioane
de ş
"
10-.....
'.
88 MIHAIL STURDZA
ă citim cu ţ ă poveste care a fost ă de mii de ori în
statele Baltice, în Germania de Est, în Polonia ş în România, pe vremea când ă
a ă state ş ă cu suita lor ă de zel ă ţ lumea între ei ş
anticrist la Ialta cea ă ş ă ne ă ă ă locul Nataliei, al lui Temus, al
Vandeskei, sau chiar al ă din ă poveste ă ă ă în cartea
Dark Side oJtTze Moon(autor anonim, Faber & Faber, Londra):
Povestind cum s-a ă ţ de locurile ei natale iubite, Natalia ă cum
. s-a sculat dis de ţ ă ă ă ca ă ş ă ţ care pleca la ş
unde avea ceva treburi. ă ce a muls vaca, s-a ă ă se culce din nou ş ă
ă ă dospea pâinea. În timp ce punea un cearceafla ă ca ă ă întuneric
în ă l-a ă pe ţ ei întorcându-se ţ de patru ă ţ Au intrat în ă
ş ţ i-a zâmbit ei ş copiilor cu o ţ ă ă de mort. Copii erau de ş ş patru
ani, Temus, un ă ş Vandeska, fata.
ă o ă ţ a casei, familiei i s-a poruncit ă plece. ă
ş mama cum începe ă copHi au izbucnit într-o jale ă ă ţ de
. ţ ş picioarele ei ş rugând-o ă nu plece. Când au ă ă nu aveau nici un
rezultat ş ă ea era'deja în ă ţ ă s-au urcat cu ă ş ei în ă ţ ă «târându-se spre
mine ca ş viermi», zice ea, peste boccelele ş bagajele pe care ş ea.
Când au ajuns la ă ă a fost ă ţ de ei ş suit in alt vagon. Mama
spera din tot sufletul ă plece trenul noaptea ă calea ă ducea pe ă un deal
scund chiar pe ă casa ei ş ea spera ca copiii ă nu mai ă ă ca ă
nu mai ă din nou ă durerea lor. .
Din nefericire trenu!a plecat întimpul zilei. Când a ă casa lor în câmpul
lor vizual au ă vecinii ş ţ membri ai familiei cum ă pe ş ş preotul
parohiei cu crucifixul în ă Când s-a apropiat trenul el a ridicat crucifixul sus ca
ă ă cei din primul vagon. ţ s-a bucurat la gândul ă ţ ei care era în acea
parte a trenului va primi binecuvântarea. Crucifixul ă În soare. Când au ă
clar în câmpul vizualhomul casei, livada ş copacii, Temus a strigat cu o voce ă
ă ă livada ă balta ă Ghierba ă [vaca1 ş De ce
trebuie ă ă
Dezmembrarea ă a famiilor a fost ş a ă metoda ş ă o
ş Pasajul de mai jos este extras dintr-un ordin emis ă ă ţ NKVD-
ului ţ de J.A.Svettenham în cartea sa Tragedy ofthe Baltic States:
Având în vedere faptul ă trebuie ţ ş ă ţ ţ în ă speciale un
mare ă de ţ ş ă ţ de deportare atât a membrilor familiilor
deportate Cât ş a capetelor acelor familii trebuie ă simultan, ă ă caei ă fie
ţ ţ ă ă ă fie ă ţ ţ ă ţ capii familiHor în vagoane
speciale ă pentru ei la ţ de îmbarcare.
Ă CÂRMUITORILOR 89
Nu ar fi întru totul corect ă am spune ă Roosevelt ş Churchill au scris la
lalta legea lumii care va ă vie în colaborare cu indivizii care au ă ş de ă
cruzime ş ţ ă la ţ ş ţ omenirii. Acea lege fusese de fapt
ă dinainte, în proectata ă a ţ Unite - ă de ţ ş ă
modelul ţ sovietice. Prin urmare ţ un amestec abil de pri)1cipii liberale
cu ă ţ necesare care ă ă ă fie neglijate sau violate acele principii,
ă cum o cerea cazul ş o dictau interesele comuniste.
Oamenii de stat occidentali au acceptat acest proiect ş cum le-a fost prezentat
de domnul Stettinius - care fusese anume ales de ă ţ ascunse ca ă fie un
secretar de stat nimerit pentru o astfel de ţ - ş de ă prietenii lui, Alger Hiss
ş Harry Hopkins. ă care au fost introduse ulterior sau au fost lipsite de
ţ ă sau au fost deasemenea de ţ ă
Nu trebuie ă ă ă prea departe numele principalilor ţ în elaborarea
textului cartei ţ Unite - care era doar o prefigurare a codexului final al
înrobirii comuniste a lumii. Numele pot fi ă într-o ţ ă a
Departamentului de Stat din 1950 ă Post War Foreign Policy PreparatiollS,
1939-1945 [Preparative pentru politica ă de ă ă 1939-1945]. Ce e
interesant la lista asta e ă cu ţ unuia singur ţ cei ţ ţ în ea au fost
ţ de atunci încoace ca ţ ş unii dintre ei cu renume ţ
ţ dintre ei mai ţ notorii; ş unii au fost ţ ş ţ pentru spionaj sau
ă ş ţ au fost ţ de aceasta (2).
Unul dintre lucrurile care constituie ş lumii în care ă ă
ţ de la lalta este faptul ă nici unul din guvernele ă li s-a ă ă
guverneze în Statele Unite sau în orice ă ţ ă ă nu a ă ă ă
ă ă de originea ă a cartei ţ Unite sau faptul ă ţ membrii
de ă ai corpului permanent ţ Unite sunt ş au fost dintotdeauna ş
notorii (poate cu ţ lui Dag Hammarskj6ld, care era legat cu alte ţ ş nici
nu a luat în ă comportarea ă ş ă a membrilor ă Generale,
sau faptul evident ă ă ă este cel mai eficace instrument care a fost ă
conceput pentru a ţ cucerirea lumii ă ă a fi nevoie de ă
Nici un alt ş de stat sau ministru al afacerilor externe nu a ă ş ş de mult
în ţ ă ca generalul DeGaulle în protestele lui pur retorice !acute într-
o ţ de ă la 3 septembrie 1969:
Având în vedere actuala ţ ă a ţ ţ Unite, având
în vedere curentele frenetice ş himerice care o ă în vâltoare ş starea de
ă ă în picioar a propriei sale carte, nu-i vom ş nici un drept
de decizie sau de ţ
Desigur nu mai trebuie ă amintim ă ţ ţ nu au fost ă
90 MIHAIL STURDZA
conforme cu aceaste ţ ă nici ă în cazul agresiunii ţ
Unite împotriva provinciei lipsite de ă Katanga - care fusese tocmai evenimentul
la care se ă protestul.
Domnule ş ş au cedat ş de mult la ţ asta încât nu cred
ă trebuie ă ă Britanicii n-au decât ă nu fie de acord ă vor.
Domnule ş ş propun ă ţ ă ă chestiune este foarte
ă ş ă ş ă cei trei ş de externe trebuie ă înainteze o propunere
prin care ă se ă la un acord cu privire la dezmembrarea Germaniei la o ă
ă
- Harry Hopkins în notele ă cu creionul ă ş Roosevelt în
timpul ţ de la Ialta.
Acestea nu sunt decât ă din ş de note ă cu creionul prin care
Harry Hopkins dirija fiecare ţ ă ă de ă ş Statelor Unite la
ţ de la lalta. Hopkins, Hiss ş ţ lor din delegatiile occidentale ş din
cea ă au putut astfel ă dicteze deciziile finale ale ţ ş cum o ă ă
înainte de aceasta la Quebec ş la Dumbarton Oaks.
lalta a fost doar o ţ ă pe drumul urmat de politica Statelor Unite
ă din primii ani ai ţ ş ă ă în general ă de
consilieri ş ş ş în mod misterios - de la colonelul House la Kissinger - a
adus lumea la epoca ţ puterilor comuniste, ş a ă ca Rusia ă ş
China ş ă fie singurele ă în cel de al doilea ă mondial. ş a înlocuit
deasemenea imperiiJe ordonate ş progresiste europene în toate ă ţ lumii cu mari
zone de ş haos, în care lupte interne permanente ş sângeroase ş chiar masacre
a milioane de oameni sunt lucruri ş de banale încât presa deabia le ă
Este evident ă ă ţ publicate din documentele de la lalte nu ţ nici pe
departe întreaga istorie.
În mesajul lui ă Congres despre starea ţ din 1953, ş
Eisenhower a ţ ă va cere Congresului la o ă ă ă i se ă Într-
o ţ ă care ă clarifice faptul ă guvernul nu ş nici un fel de
angajament sau ţ ă din trecut care ă ă acest fel de înrobire [de
felul impus la lalta ţ ă satelite ]». Un membru laburist al parlamentului, P. Ziliakus,
l-a întrebat imediat pe sir Anthony Eden care era atunci primul ministru britanic ă
la Geneva el va actiona în ţ sale cu ţ sovietici «conform
, '.
principiului ţ Unite care ă dreptul la ţ ă pentru fiecare
ţ ă Eden i-a ă ă ă domnul Ziliakus «face aluzie la anumite ţ ă satelite,
nu trebuie ă se uite ă Marea Britanie ş Statele Unite au ă anumite promisiuni [la
Ialta] care ar trebui respectate.» Puterea de angajare a unora din acele promisiuni pare
ă fi fost ă de ă ş Eisenhower când a ă acea ţ în ţ
Congresului.
Ă CÂRMUITORILOR 91
Publicul a fost informat ulterior ă nu exista nimica scris cu privire la unele
din promisiunile ă ă ţ sovietice la lalta ş mai târziu laSan Francisco, care
ă ă sub forma a ceea ce s-ar putea numi «pe cuvânt de onoare». ş a fost
cu promisiunea ă ă de domnul Stettinius, secretar de. stat la vremea aceea,
omologului ă sovietic la San Francisco: ă postul al doilea ca ţ ă în ţ
Unite, cel de subsecretar general pentru· problemele politice ş ale consiliului de
securitate, va fi întotdeauna ocupat de un comunist. Acest ţ ş la
ţ Unite munca pe care o îndeplinesc atât secretarul ă ă cât ş directorul
CIA ţ ă de Spionaj] în guvernul Statelor Unite. ă ă ă ă acestui
aranjament interesant îi poate fi atribuit faptul ă ţ ţ supremi ai Statelor
Unite din Coreea ş ţ ţ supremi ai ţ din Inddchina s-au plâns ă
ţ ş ordinele pe care le primeau de la guvernele lor ă mai întâi
transmise inamicului).
Reflectând matur asupra atitudinilor ş ă ţ pennanent pro-comuniste
ale persoanelor alese ă fie consilierii principali ai ultimilor ş ş ţ ai Statelor
Unite, ş ale membrilor personalului ţ Unite care provin din partea Statelor
Unite, ar trebui ă ne ă ă dreptul de a alege ş consilieri ş ş
ţ ai ţ Unite, nu a fost ş el restrâns, cel ţ ţ prin ceva
ţ ă ă ă la !alta sau mai târziu.
Conform documentelor publicate ş ă cum s-a confirmat prin evenimente
ulterioare, la lalta s-au decis ă 1. ca Germania ă fie ă ş
ă la zero din punct de vedere politic ş n1Îlitar; 2. unsprezece ţ ă europene ă fie
predate ţ comuniste; 3. ă nu fie ă ă ă în mod serios hegemonia
ă asupra restului continentului, ceea ce este o stare de fapt; 4. Rusiei sovietice
ă i se acorde statutul de putere ă în Asia, ş nu luase parte la ă ţ
de acolo; ş 5. ă i se acorde acesteia beneficiul unei membrii privilegiate în noua
ţ ă
Cu privire la Europa, Harry Hopkins - acea ă ă ă ă ă de
ă ă de puteri nefaste din umbrele unui necunoscut blestemat-
transmsese la Quebec ă din 1943 ă document, zi când ă ă «dintr-
o ă ă ă evident de la generalul Marshall:
ţ de ă ă a Rusiei va fi ă Germania fiind ă nu
mai ă în Europa nici o putere care ă se ă teribilei ei ţ E ă ă
Marea Britanie ş în ă o ţ de ţ ă ţ ă de Rusia care ar
putea fi ă pentru echilibrarea puterii în Europa. ş nici acolo ea nu va putea ă
se ă Rusiei decât numai ă mai are ş alt sprijin.
Din cele de mai sus concluzia este ă ... ă ă ă ă Rusia va
domina Europa ă înfrângerea Axei este ţ ă ă ş ă ţ cu
ea ţ cât mai ş
92· ...
MIHAIL STURDZA
Harry Hopkins, sau mai bine zis puterile pe care le reprezenta, deja ă ă
la vremea aceea bazat pe premise false ş absolut ş ă ă Europa trebuia
ă ţ Rusiei sovietice; ş este revelator ă vedem numele generalului
Marshall, care cu ţ ani mai târziu va înmâna China imperiului comunist, legat ş
de 4cest proect de capitulare ă victorie.
c. Premisele erau false pentru ă ş chiar ă la vremea ţ de
la ţ Rusiei sovietice pe câmpul de ă fusese foarte ă Posibilitatea
ş ţ ă ei depindea în întregime de Statele Unite ş Marea Britanie.
, La ş ă ş pe ţ ă ş pe moarte care se ă între soviete ş Germania, atât
demografia cât ş factorii economici ţ din Europa favorizau în mare ă ă
ă Puterile occidentale, afectate infinit mai ţ de efortul ă
decât fusese Rusia ă atât din punct de vedere militar cât ş economic, la vremea
aceea ar fi putut ă ţ în mod ă raportul de ţ ă ă între Europa
ă ş cea ă de ă ă
ă Europei împotriva ă întreprinderi militare sovietice ar fi putut
fi ă stabilindu...;se ă ă un program pentru ţ în Europa a ţ
americane ş britanice care se aflau pe acel continent în timpul ţ de la Ialta,
ă vreme ca ă ă ţ ş restului din Europa ă ă ş
ă ţ militare ş industriale ca ă ă nivelul de dinainte· de
ă Nu numai Polonia ă ş regatul Serbiei, ţ ş ar fi trebuit
ş în acest program, ci ş ţ ă care tehnic ă adversarele puterilor occiden-
tale numai din ă ă acele puteri erau aliate cu Rusia ă Chiar ş Germania
ş Italia înfrânte ar fi putut ă ă parte din ă de ă cel ţ în ă
în care privea ţ lor industrial. în ceea ce ş ţ ş autoritatea
sovietelor Europa imediat ă ă ş . acelea ar fi putut fi stabilite de ă
puterile occdentale prin planul general al ţ lor militare, ş extinzându-se atât
cât era nevoie teritoriul pe care se ă ă ă ocupe ele ş în loc ă cedeze în
mod gratuit armatelor sovietice. .
Dar ţ împotriva unei Europe libere ş în favoarea unei lumi comuniste
ţ deja la Quebec, cu adoptarea planului Morgenthau - Dexter-White pentru
Germania. Tot la Quebec s-a luat ă ă se ă avansul armatelor puterilor
occidentale la râul Elba, ş ă lase doar ţ înfometate, dezai11iate ş înrobite ca un
vestigiu al bastionului anticomunist în Europa de Est.
Memorandumul de la Quebec a fost acceptat ş ă cu ţ de ă
Roosevelt ş Churchill în 1943 ş desigur ă istoria are dreptul ă întrebe ce i-a obligat
s-o ă Cordell Hull, fost secretar de stat în guvemullui Roosevelt, care a fost
înlocuit cu domnul Stettinius atunci când a devenit ţ ă ascultarea ă de ă
lui Hopkins ş Hiss, ne ş în memoriile sale ă chiar înainte de plecarea sa la
Quebec Roosevelt l-a informat ă nu o ă aibe nevoie de el acolo. Aceasta a fost în
sine o ă ă de luat în ă cea de a se dispensa de secretarul ă de stat la
\
Ă CÂRMUITORILOR 93
o astfel de întâlnire ă unde sovietele erau reprezentate în ţ ă ă A
fost cu atât mai ă cu cât, în locul secretarului ă de stat pentru acele
ă decisive cu acei duri negociatori ai Kremlinului, Roosevelt luat cu sine
pe Henry Morgenthau Jr, Alger Hiss ş Harry Dexter-White. Ciudat grup de colaboratori
care ă apere interesele Americii lui Washington ş Lincoln în. cea mai mare ă
ă a timpurilor noastre.
Secretarul de stat Hull ne mai ş ă ă ce Roosevelt s-a reîntors la
Washington secretarul de ă Henry Stimson i-a citit uluit ţ cheie din
Memorandul de la Quebec, spunând ş a fost în mod sincer uluit auzind
aceste ţ ş a spus ă idee nu a avut cum de putut semna cu ţ
lui».
În 1945 domnul Churchill a scris cu·dramatism într-o scrisoare ă secretarul
afacerilor externe Anthony Eden, care Se afla pe atunci la întâlnirea de organizare a
ţ Unite de la San Francisco:
Retragerea ă a armatelor Statelor Unite ş britanice) ă la liniile de
ţ care au fost aranjate cu ş la Quebec ar fi un eveniment care ă ar avea
loc ar fi· unul dintre cele mai triste din istorie. ă aceea, ă ce teritoriul va fi
ocupat de ă ş Polonia va fi complet ă ş ă adânc între ţ ă
ocupate de ş Teritoriile sub ă ă ar fnclude ţ ă Baltice, întreaga
Germanie ă la linia de ţ întreaga Cehoslovacie, mare parte din Austria,
întreaga Iugoslavie, Ungaria, România ş Bulgaria!
Puteau oare oamenii de stat occidentali ă se scuze spunând ă la Quebec au
fost ţ prin surprindere de ă omologii lor sovietici sau chiar de ă propria lor
ă Desigur ă nu! Aceste ţ politice ş militare despre care ş
Statelor Unite a declarat ă n-avea idee cum de le-a putut ă ş despre care primul
ministrul al Marii Britanii zicea ă îndeplinirea lor ar reprezenta o tragedie ă
erau practic identice cu acelea pe care le-au ă la lalta cei doi ă ă ce
ă asupra lor timp de doi ani.
Complexul aproape paranoic de cesari atât al comandantului suprem american
cât ş al celui britanic nu poate explica îndestul rolul ă pe careI-au jucat ei în
ceea ce am descrie, ă nu ne-ar fi ă ă comitem un sacrilegiu, ca cea de a doua
cea mai mare ă din istorie. Atât Churchill cât ş Roosevelt erau oameni de
ţ ă ţ ă ş ţ din ţ ă Ei ş ă omul în a ă putere
ă abandonau unsprezece ţ la Ialta, era ş care numai cu ţ ani
înainte, în timpul marelui ă din anii 1937-1939 în care multe milioane de victime
ş pierdut ţ ordonase ă ă loc pe tot cuprinsul imperiului sovietic ţ
de oameni în ă ca ă umple cotele, indiferent cine. ( 3).
Roosevelt, Churchill, Truman, Marshall, Stettinius, Hopkins ş Dexter-White
94
MIHAIL STURDZA
nu mai sunt, dar marea ţ în favoarea unei lumi comuniste ă ă în
cadrul ţ libere prin ă lor captivi ş prin ţ ş ţ ş
ş ţ ai inamicului din interiorul lor- care sunt educatorii ţ de la catedrele
ş amvoanele lor ş mass media ă În joc nu mai sunt Europa ş Orientul
ă care se ă ă sunt practic cucerite, ci Statele Unite, restul Americilor,
ş toate ă ţ care nu sunt ă comuniste din alte continente, în special acelea în
care rasa ă ă nu s-a scuturat cu ş de sarcinile ş ă ţ pe care
ţ le-a ş pe umerii ei.
(1) Ş i-am spus (lui Stalin): -M-ai iertat-? ş Stalin zice- a spus
interpretul Pavlov, ă toate acelea ţ de trecut, ş trecutul ţ lui Dumnezeu-»-
Memoriile din cel de al doi/ea ă mondial ale lui Churchill.
(2) ă lista acelor persoane ă în the Review of the News la 27 octombrie
1971: Aiger Hiss, Harry Dexter-White, VirginiusFrank Coe, NoeI Field, Lawrence
Duggan, Henry Wadleigh, John Carter Vincent, David Weintraub, Nathan Silvermaster,
Harold Glasser, Victor Perlo, Irving Kaplan, Solomon Adler, Abraham G. Silverman,
William L. Ullman, William H. Taylor. Singura ţ a fost Dean Acheson.
(3) În cartea sa Stalin Robert Payne ă ă ă ă cu
multe altele trimise ă ţ NKVD-ului din provincii: NKVD, Frullze.- Vi se
ă ă ţ 10.000 de ş ai poporului. (semnat) ş
10
De la Mihailovici laCiang Kai Ş
S-a ă un monstru în lumea ă ă ţ ş ţ ţ
dar ă indurarea ei, fanatismul religiei dar ă ă Dumnezeu, fanatismul pasiunilor ş
poftelor umane dar ă ă nici un alt ideal decât împlinirea lor ....
Ne ă în ţ unei ă subumane care ar reduce ţ mari, mai
mult, întreaga omenire la starea unor termite. Sau poate este vorba de bacilul unui
cancer care se ă ş ş se întinde peste untrup înfometat, prosperând prin procesul
care ă ş distruge victima sa ...
Singurul meu regret este ă Europa ş Statele Unite nu au ă un efort mai
ă ca ă salveze poporul rus de la groaznica ă care l-a cuprins acum.
- Winston Churchill, în The Daily Telegraph, 14 decembrie 1930.
Cu ajutorul ă totale a actualei clase ă în întreaga ă
victoria ă va întâmpina tot ş de ţ ă ţ ă ca ş în Rusia.
Puterea ă nu ş de dreptate sau libertate. Se bazeaza În întregime pe
distrugerea ţ individuale.
Noi suntem ă Datoria ă este ă fim total ţ ţ ă
ă ă noastre, cea mai mare cruzime este un merit.
- Nicolai Lenin, Opere Complete, ţ ă voi 25 .
. Cauza Uniunii Societice este cauza tineretului în întreaga lume.
ă cu Uniunea ă ă ă Statele Unite ş cu Marea Britanie
vor stabili ş garanta ţ lumii.
- ş Franklin D. Roosevelt într-o cuvântare ă tineretul american,
3 septembire 1942.
96
MIHAIL STURDZA
ă aceea i-am ă domnului Churchill celelalte puncte deja ţ
în raportul meu ş anume faptul ă ă ă mea partizanii [gherilele lui Tito], cu
sau ă ă ajutorul nostru, ar putea forma ă ă factorul politic decisiv în Iugoslavia,
ş ă pe de ă parte Tito ş cu ţ ă ai ş ă erau ş pe ţ ă ş
în mod notoriu ş ă regimul pe care se ă ă instaureze urma ă fie ă ă
ă ă modelul sovietic, cu o ă ţ în spre Uniunea ă
Primul ministru a ă îndoieli lor mele cu ă cuvinte:
«Ai ţ ă te ş în Iugoslavia ă razboi»? «Nu, domnule ministru»
i-am ă în mod natural.
«Nici eu» a spus el. «Prin urmare cu cât ne ă dumneata· ş cu mine
mai ţ de forma de guvern pe care sunt pe cale s-o instaureze iugoslavii, cu atât
mai bine va fi pentru noi ţ
- Generalul Fitzroy- Maclean, în Diplomat and Franc-Tireur.
Memoriile generalului Fitzroy Maclean sunt un document la fel de jenant
pentru istoricii ă pentru ţ libertate ş dreptate», ca ş faimoasa
foaie de hârtie pe care domnul Churchill a pecetluit într-un mod cinic dintr-o ă ă
de condei - ca ă folosim propria lui expresie - soarta a milioane de oameni oferi ţ
bestiei ă ă nume.
Domnul Churchill nu a fost cinstit ţ ă de subordonatul ă când a pretins ă
îi este indiferent ce ă de guvern erau pe cale ă instaureze iugoslavii. ş el ş
Roosevelt ă ă deja ă se ă folosind întreaga lor ţ ă la restaurarea
monarhiei în Iugoslavia ş ă sacrifice pe Mihailovici lui Tito. De aceea nu îl vom
alege pe domnul Churchill, care ne-a povestit mai demult ţ indignare istoiria ă ă
amiralului Ko1ciak, ă fie cel care ă ne ă istoria generalului Mihailovici,
comandantul suprem ş ministrul de ă iugoslav. ă ă ă pe ş
AUenbrook ă ni-l prezinte, cel care i s-a adresat ă astfel:
În numele statului major general imperial, nu pot ă ă ă cea de a 24-a
aniversare a ă Sârbilor, ţ ş Sloveni1or într-un singur regat ă ă ă
exprim ă pentru minunata realizare a armatei iugoslave. Nu ă refer numai
la ţ care s-au ă rândurilor armatei noastre în Orientul Apropiat, ci ş la
ş cetnici de sub comanda ă care ă zi ş noapte în cele mai
grele ţ de ă ţ ă sunt convins ă în curând va veni ziua când toate
ţ ă vor putea fi unite într-o Iugoslavie ă ziua când ş
împotriva ă ă ă ă la ă va fi zdrobit pentru totdeauna.
-----
Ă CÂRMUITORILOR 97
Cu ş ocazie generalul DeGaulle scria:
Acest erou legendar, simbolul celui mai pur patriotism ş celor mai înalte
ţ militare, acest general nu a încetat nicicând ă lupte pe ă patriei ocupate.
A luptat ă ă întrerupere împotriva invadatorului ă ş ă care va aduce
eliberarea patriei lui ş a întregii lunii.
ş ă ce a avut de spus generalul Eisenhower:
ţ armate americane ş ă ţ de anne,- vitezele ă ţ militare de
sub eminenta ă conducere, care ă cu devotament total ş cu sacrificii
ca ă ă ş din patria ă ş pentru cauza ă a
ţ Unite. Fie ca ă ă ă fie ă de succes deplin.
În cartea sa Roosevelt and the Russians, Eduard Stettinius, fost secretar de
stat, ne ş ă regele Petru ş cu iugoslavii din Londra ă ţ
«sau poate chiar ţ ţ chiar înainte de ă ă de acord cu instaurarea unui
guvern în care Tito ă fie primul ministru, ministrul de ă ş primul regent într-o
ţ ă ă din trei persoane. De fapt la vremea când el ă de acord cu Stalin
la o ţ ă ă ş ă asupra poporului iugoslav, în care un sfert ă fie sub controlul
Marii Britanii ş trei sferturi sub al sovietelor, Winston Churchill deja îl oferi se pe
eroul iugoslav Mihailovici ş cu ţ lui Molohului comunist. Nu ş putea imagina ă
acel patriot ardent ş mândru va accepta o astfel de umilire ţ ă ă ă ă ş cheme
din nou poporul la arme.
E ş de ţ de ce Rusia ă a acordat o ţ ă ş de mare
posesiunii bastionului iugoslav ă ş celui de al doilea ă mondial. Pentru
ş motiv alocase Hitler 40 de divizii din toate ţ pe care le avea frontului din
Balcani. Avansarea în ă a armatelor de-a latul Europei la est de linia Fiume-
Gratz-Bratislava, sau în sens contrar, la vest Nistru, nu putea ă fie ă ă ă ă se
neutralizeze în prealabil flancul Balcanic. De ce s-a ă domnul Churchill - care
fusese cândva ş de tulburat de pericolul unei victorii comuniste în Europa, «mai
mult în întreaga lume» - ă ajute planurilor de ă ă ale cuceritorilor sovietici
în ă ă ă care nu era nicidecum ă de ţ ă ş de ce i
s-a ă aliatului ă britanic ş Roosevelt, cel care cândva proclamase
lumii întregi prin radio într'-una din «convorbirile lui la gura focului» ă ă rege
Petre va deveni un al doilea Petru cel Mare, indicându-i brutal «dragului lui Petre» ă
în cele din ă Tito ş nu Petru cel Mare va domni în Iugoslavia?
Cinismul ş brutalitatea cu care Churchill ş Roosevelt au ţ la orice
ţ de prietenie ş sprijin pentru ţ lor polonezi ă campania din Italia au
fost cu ă ă explicate printr-o necesitate ă ă dar nu s-au putut
98 MIHAIL STURDZA
ă argumente ă ă pentru ă lor ă a poporului iugoslav ş
abandonarea generalului Mihailovici în mâinile ş lui ş 'Generalul
avea 300.000 de ţ intreprizi ş ţ cetnicii lui, care se opunea celor
40.000 de partizani ţ ai lui Tito. Era adorat ş ascultat de întreaga ţ
ă ş fidelitatea lui ţ ă de cauza ă nu fusese ă ă la ă
cel ţ nu înainte de campania de calomnii ă de câteva ziare britanice într-o
încercare de a se justitifica dinainte ceea ce a ă oribil ş de nejustificat.
ă Maurice Vitou era un ţ britanic prins în Creta de ţ care a
. evadat ulterior ş s-a ă ţ generalului Mihailovici. ă dintr-un articol
pe care l.:a scris pentru revista World Reviewdin august 1945:
Tito trebuia ă anihileze pe Mihailovici ca ă ş instaureze dictatura. ă
Mihailovoici este ă ă atunci întregul popor sârb este ş elIa fel de' ă ă ă
poporul sârb este ă ă atunci ş eu sunt un ă ă ş ca atare sunt gata ă fiu
judecat în ţ unui tribunal britanic.
Un alt ofiter britanic care a luptat cu cetnicii lui Mihailovici, maiorul Fred
Harold Grey, a scris în ă din noiembrie 1945 al ş magazin:
ă Mihailovici ş cetnicii lui sunt ă ă atunci sunt mândru ă fiu ş eu
considert ca atare, ş consider ă este cea mai mare onoare ă am dreptul ă ă ă
companiei acelor ţ viteji.
În septembrie 1943 comandamentul american, uimit ş îngrijorat de anumite
zvonuri care circulau, l-a trimis pe colonelul A. B.Seitz la cartierul general al lui
Mihailovici ca ă cerceteze veridicitatea zvonurilor, dintre care majoritatea erau de
origine ă Contactul oficial cu trupele lui Mihailovici fusese ă atunci un
monopol ă cu gelozie al comandamentului britanic.
Brigadierul Armstrong, ş misiunii militare britanice pe ă armata
generalului Mihailovici l-a informat imediat pe ţ american ă nu putea ă dea
ţ ă cu generalul iugoslav decât cu permisiunea lui Armstrong, ş numai în ţ
unui ţ britanic, colonelul Bailey. În ciuda faptului ă atât generalul Mihailovici
cât ş colonelul Seitz vorbeau fluent ţ ş au fost ţ ă converseze în
ă ş ă în timp ce colonelul Baîley ă pe interpretul. S-ar ă ă judecarea
lui Mihailovici de ă un tribunal comunist se ă deja, ş sub supraveghere
ă
În cartea sa Hoax or Hero, colonelul Seitz scrie:
Mi s-a interzis ă ă adresez generalului Mihailovici în ţ ş Toate
rapoartele mele trebuiau ă ă prin cenzura generalului Armstrong.
Ă CÂRMUITORILOR 99
În ciuda tuturor obstacolelor pe care le-a ridicat misiunea ă ă
colonelul Seitz s-a dovedit ş un observator foarte acut ş abil. A ş ă descopere
tot ceea ce britanicii nu vroiau ca el ă ş S-a întors cu dovezi documentare ă de
fiecare ă când trupele generalului Mihailovici îi atacau pe ţ erau ele atacate
din spate de ă partizanii lui Tito. Tehnica propagandei britanice a fost foarte ă
Conform celor spuse de colonelul Seitz, fiecare victorie a trupelor cetnicilor a fost
ă de ă radioulBBC gherilelor lui Tito. Colonelul Seitz ş ă
generalul Artnstrong a fost personal de ţ ă la luptele crâncene date de trupele
generalului Mihailovici pentri recucerirea ş ş ş Gazco de la ţ ş a
ă cu ochii lui cum mii din ţ lui Mihailovici au murit eroic. Dar în ş
ă la BBC se descria cu ţ ă de detalii «magnifica comportare a trupelor lui
Tito la ă ă pentru ş ş Gazco.»
În februarie 1944 coma dantui suprem al ţ germane care luptau în
Iugoslavia i-a ă generalului Mihailovici o ă ş va retrage trupele din Balcani
ş se va retrage în plus ş din Austria ş Ungaria, ă comandamentul ţ occi-
dentale era de acord ă ocupe imediat zonele evacuate. ă propunere care nu
putea fi ă ă decât cu aprobarea Berlinului a fost ă cu ă de ă puterile
occidentale care i-au cerut generalului Mihailovici ă ă generalului german ă
ă ş ă ă La 16 septembrie 1944 comandantul german din Iugoslavia
s-a oferit ă se predea imediat generalului Mihailovici. Dar a cerut ă fie ă la
ceremonie o unitate ă o ţ care ă cum credea el ar fi ă clar ă
nu se preda ş Generalul Mihailovici ş colonelul MacDowell. reprezentantul
armatei Statelor Unite. au cerut imediat înaltului comandament aliat din Italia ă ă
o ă ş ă ă Guvernul sovietic ş cel britanic s-au opus cererii americane
ş iugoslave. A fost trimis în schimb ă la Moscova Tito. din insula ă
unde se refugiase sub ţ britanici1or. S-a reîntors ţ de divizii motorizate ş
blindate sovietice, care au intrat atunci pe teritoriul iugoslav violând ţ de la
Teheran dintre ş Roosevelt, primul ministru Churchill ş Stalin. Diviziile
acelea nu au venit ă lupte împotriva ţ ci ca ă ajute pe Tito ă ş ă
adversarii iugoslavi. Domnul Churchill a Înscenat repede O capitulare ă ă
pentru Tito în Italia. ş regatul ş al Iugoslaviei a fostpredat prin ă ţ
comuniste.
Generalul Mihailovici a fost prins în cartierul ă general din ţ de un
mare ă de gherile de ale lui Tito, folosind avioane ce purtau insignii britanice.
înarmate cu cuvinte de ordine britanice-iugoslave, ş ă în uniforme britanice.
Mihailovici a fost ş de un pluton al gherilelor la 24 iulie 1946 ă un proces
comunist.
Cu trei zile înainte de a se termina procesul lui Mihailovici. ziarul London
7imes declara într-un editorial ă Mihailovici meritase pedeapsa ă pentru
contactele lui secrete cu ş Astfel eroului iugoslav i s-a ă ultima ş ă de
100 MIHAIL STURDZA
ţ ă care se bazase pe posibilitatea ă Tito ş banda lui s-ar fi putut feri de a provoca
indignarea nu numai a publicului britanic ci ş a întregii lumi civilizate.
Generalul Mihailovici a fost lichidat ş cum fusese lichidat înaintea lui
generalul polonez Sikorski în accidentul de avion care cu ţ ă a fost cel mai
ciudat din toate câte au avut loc. ş doi oameni au fost ă ţ pentru ă prestigiul
ş ă ţ lor constituiau cel mai serios impediment pentru ă ţ ă lor
respective ţ comuniste de ă puterile occidentale - o ă ă ă cu
ani înainte de ă ţ misterioase din spatele lor, cele care ă guvernele,
. ş ţ ş primii ş (1).
Dar de fapt nu a fost ă un ă civil. ă cum au dovedit
evenimentele, a fost de la început un ă ţ comunist. Uniunea ă
a dat ajutor decisiv ş dar Statele Unite au ţ înapoi ţ guverului
chinez atunci când erau ă ş ă pe ş în ă ţ
Uniunea ă le-a dat ţ ei enormele depozite de ţ
capturate în Manciuria, plus mii de tone de ţ americane sosite din Pacific la
Vladivostoc, presupunându-se ă pentru Rusia, ca ă fie folosite în ă împotriva
Japoniei. Prin contrast, Statele Unite au pus un embargo pe aprovizionarea ţ
lor, în care au fost incluse ţ de calibru 300 pentru ş americane de calibru
300 care ă mai înainte date celor mai bune diviziichineze. Prin aceasta Statele
Unite au dezarmat cele mai bune trupe chineze.
ă ce a explicat motivele pentru care trebuie ă ă ţ ş ă China ă
domnul Attlee s-a ă opus ă de sprijin acelora pe care britancii îi ă
a fi nedemocratici.
- Reprezentantul Walter H. Judd, ă domnului Altlee în US News & World
Report.
Într-un raport racut parlamentului britanic ă o întâlnire cu ş
Eisenhower în Jamaica, domnul Churchill a explicat ă ei ă ş despre astfel
de ă ţ incomode» ca Ciang Kai ş ş Syngman Rhee. Este evident deci ă
nu ş în ă ca Stalin, Mao ş Tito erau ţ ca indezirabili ca ă
de ă laburistul Clement Attlee ş de ă Winston Churchill, ş partidului
conservator ş marele ă pentru libertate - ci ă ţ care au Încercat ă ş salveze
. ţ de tirania comunismului.
Vorbind despre ţ ă care în numele ă ţ a ă ă 300.000
de francezi ş l-a înlocuit pe cel mai bun rege al ţ cu tirani ca Robespierre ş
Saint Juste, Napoleon a spus: «La liberte ne fut qu-un pretexte» (Libertatea nu a fost
decât un pretext). Comportarea ă americani ş britanici ţ ă de unsprezece
ţ europene ş ţ ă de poporul chinez ă cel de al doilea ă mondial este o
ă destul de ă ă în ciuda a ceea ce publicitatea ă a transformat în
Ă 101
ă istoric, se poate aplica ş ă ş zisului ă de eliberare» din
Europa ş din Asia.
Pentru ca ă ne adâncim ţ ă ă ce are de spus generalul
elaire Lee Chennault despre misiunea· Marshall ş despre «eliberarea» Chinei în
cartea sa Wayof a Warrior. ă carte este un monument ridicat ţ eroismului
ş ă ţ americane ş ar trebui ă fie ă în mod obligatoriu de fiecare elev
din Statele Unite,.dar a fost în schimb ă in cele mai multe biblioteci publice.
Reducând la elementele de ă ă ce a ă misiunea Marshall în China:
A impus cu ţ un ţ la vremea când ţ guvernului central erau
ş ă Când în mod natural generalisimul s-a opus ă sprijine o ă care
însemna dezastru militar pentru ţ lui, Marshall a ă presiuni ă maniera lui
Stilwell ă cursul ă ajutor militar american inclusiv surplusul de ă care
fusese deja ă ş ă de ă chineji ....
La nord de Hancow circa 200.000 de trupe ale guvernului ă 70.000
de ş ş ă o ă ă de exterminare. ş au ă
apel la Marshall pe baza ţ propus ş s-au aranjat lucrurile astfel ca ă înceteze
lupta în timp ce ş au ş în ş din ă ş s-au dus în provincia ş
de unde cam ă un an a început o mare ă ă Cam 100.000 de trupe
comuniste erau încercuite de ţ guvernlui pe râul de Est aproape de Canton.
Echipa ţ lui a ţ eliberarea lor ş a permis ş ă ă ş ă ă
ţ ă la golful Dias unde s-au îmbarcat pe jonci ş au navigat la ş ....
La începutul anului 1946 o ă a guvernului a capturat Kalganul ş a
închis ă prinzând în ă un milion de ş chinezi. Marshall a depus
mari eforturi ca ă determine pe generalisim ă ă ă Kaldan pentru .
ş ş Generalisimul a cedat în cele din ă ş ş s-au ă în
Manciuria. Apoi ş au ă ţ ş au fortificat ă Kalgan.
ă un an armatele guvernului chinez au trebuit ă lupte într-o campanie ă
ca ă ş ă ... Trupele care au ă ş ă protejate de ţ
ţ creat de americani prin ă Kalgan au fost acelea care s-au reîntors
înarmate cu arme japoneze ş americane) ş care au ş ă ă decisive din
Manciuria în vara anului 1947.
Generalul Marshall ex.ecuta desigur ordinele ş respecta ţ emise
de la Casa ă ş cum ă la vremea celeilalte «zile a infamiei». Dar ţ
oare de data aceasta ş Statelor Unite din proprie ţ ă sau mai ă
sub presiunea unor ţ externe irezistibile, ş cum o ă ş Roosevelt
înaintea lui atât în timpul cât ş ă dezastrul de la Pearl Harbor?
Istoria ţ Chinei ş este destul de ă ă ca ă putem spune
despre ea ă ă nici o posibilitate de contrazicere: a fost în întregime sub controlul unui
102
MIHAIL STURDZA
grup de indivizi dintre care unii erau membri ţ ai ţ comuniste,
în timp ce restul se aflau sub acuza de neloialitate ş ă ţ de spionaj; ş nu au
fost ă ş de fapt în ţ tribunalelor Statelor Unite pentru acele acuze.
ţ acelor oameni, sau mai ă a ţ pe care le slujeau, asupra ă
ş Truman cu privire la problemele Asiei pare ă fi fost ă ş ă
ă ă ce a fost ă China ş în ţ Unite ş a fost expulzat de acolo
aliatul credincios Ciang Kai ş - ambele acte organizate cu ţ ă în întregime de
ş Richard Nixon - ş examinând cu ţ ă evenimente cunoscute din
trecut, ne este posibil ă ă ă politica în Asia a acestor ţ ş nu a
fost ă ă de ă ţ care i-au urmat lui Truman, ş ă a
triumfat în cele din ă sub ş Nixon, ă ă supravegheri a
doctorului Kissinger.
Cartierul general american al acestor operatori ş era la: vremea aceea
la Institutul pentru ţ din Pacific, o ţ ă ţ ă din ţ ă
de ţ scutite de impozite Rockefeller ş Carnegie. Unul dintre membrii
institutului ş directorul periodicului ă Pacific Affairs a fost Owen Lattimore, fost
profesor la universitatea Johns Hopkins, fost director adjunct pentru ţ din
Pacific la biroul de ţ de ă ş consilier pentru problemele Pacificului la
Departamentul de Stat.
Institutul pentru ţ din Pacific ă aproape total presa ă
ă ş ţ ca Collier-s ş Saturday Evenillg Post contribuiau la dezinformarea
publicului american prin campanii masive în favoare ş chinezi, ă ş
atacuri calomnioase împotriva guvernului lui Ciang Kai ş ş a ţ lui annate.
Institutul ş prietenii lui ş ă ă infiltreze Departamentul de Stat, pe atunci sub
conducerea lui DeanAcheson, ş Departamentul Trezoreriei unde agentul sovietic
Harry Dexter-White era secretar adjunct ş Solomon AdIer, alt agent comunist, era
reprezentantul Trezoreriei pe ă guvernul lui Ciang Kai ş
Ce le-a ă misiunea Marshall ţ armate ale Chinei ţ i-a
ă echipa Dexter-White-Solomon Adier economiei ei, distrugând moneda ă
ş provocând o ţ ă ă ş seama de pericolul unei monede care nu
poate fi ă generalisimul ceruse ş primise de la Senatul Statelor Unite ă
împrumuturi, unul de 250 de milioane de dolari ş ă de 500 de milioane. Folosind
toate tacticile de împiedecare pe care le puteau imagina ş ă libertatea pe care le-
o ă politica ă a ţ lui Roosevelt ş Truman, White ş Adler
au ă ca guvernul generalisimului ă ă în patru ani numai 27 de milioane
de dolari din primul împrumut ş nici un ban din cel de al doilea.
Principalii membri ai bandei de ş care îl sprijineau pe anti-
americanul Lattimore ş ă ţ lui legate de Institului pentru ţ din Pacific
din Departamentul de Stat erau John Stewart Service, John Carter Vincent, ş John
Davies. Sub-comitetul Senatului pentru securitatea ă a ă ă Lattimore a fost
--------
Ă CÂRMUITORILOR 103
«un instrument ş al ţ sovietice» ş în ă de aceasta l-a acuzat de
aproximativ patruzeci de delicte de sperjur. Printr-un fel ciudat de hocus-pocus judiciar
nu a fost adus în ţ ă ţ pentru nici unul dintre ele. În faimosul proces de
spionaj Amerasia, John Stewart Service care fusese arestat de ă FBI ca agent
sovietic, a recunoscut ă i-a înmânat documente secrete lui Philip Jaffe, un spion
sovietic; dar tot prin ceva hocus-pocus a fost reabilitat ş i s-a dat o ă
ă ă pentru ă fusese ă temporar din slujba de la guvern ă
constituia un risc de securitate. ş dezonoare ş ş «reabilitare» le-au fost
date lui John Carter Vincent ş John Davies. ţ trei il ă cu ţ ă pe generalul
Stilwell, pe ă care ă ş ţ în timpul ţ militare din Birmania ş
China (2).
ă ce a avut de spus generalul patrick Hurley, fostul ambasador american în
China, despre Stilwell ş prietenii lui ţ în ţ unui comitet de ţ a
Senatului:
ţ generalului· Stilwell în China este ă în istorie în mod
irevocabil de ţ pentru ă guvernului ţ pentru a instaura în
locul lui un guvern comunist ş ă ă ş ă parte, ş nu poate fi ă
din celula sau aparatura ă care exista la vremea aceea în guvern la Washing-
ton.
ş Truman, care în calitatea sa de comandant suprem al ţ
armate americane ar fi putut ă ă imediat toate ă ţ de ă pe frontul
asiatic, generalul Hurley i-a scris:
Am cerut ă fie ţ ş care se opuneau politicii americane în teatrul
de ă chinez. ş ţ de profesie au fost ţ la Washington ş au
fost ţ în diviziile din Departamentul de Stat pentru Extremul Orient ş pentru
China ca superiorii mei ierarhici. Unul dintre ş ş pe care i-am eliberat din
ţ au fost ţ ca consilieri pe ă comandantul suprem din Asia:
În raportul ă din 1953 cu privire la sprijinul financiar pe care îl dau ţ
scutite de impozit multor ă ţ anti-americane, comitetul specialazi dezmembrat
Cox-Reece al Camerei ţ scrie cu privire la ţ Chinei ş ş
Institutul pentru ţ din Pacific: «Pierderea Chinei în favoarea ş s-ar
putea ă fi fost cel mai tragic eveniment al istoriei noastre». ă ă ă
propriile lor cuvinte generalul MacArthur ş Generalul Chennault erau evident de
ş ă ..
104
MIHAIL STURDZA
ă îndoiesc serios ă Rusia va începe ceva mai mult decât înghionteli de
ă în Europa ă nu ş consolidat flancul asiatic. Potopul de activitate din Europa
ă în mare ă ă din sondaje ale politicii americane ...
Deci aceasta este miza pentru care se duce jocul în China. ă flancul asiatic
al Rusiei va fi asigurat ş ţ ă ă va fi ă dincolo de un stadiu
critic,atunci va fi deschis drumul pentru ă ţ noi ş puternice în Europa.
- Generalul Claire Lee Chennault în Way of a Fighter.
Le vine ciudat de greu unora ă ş dea seama ă conspiratorii ş s-au
decis ă ş ă în Asia jocul pentru cucerirea ă ... ă ă pierdem ă cu
comunismul în Asia, este ă ă Europei.
- Generalul Douglas MacArthur într-o scrisoare ă reprezentantul Joseph W.
Martin.
La aceste avertismente serioase din partea a doi ţ ţ in
problemele militare ş politice ale Asiei va ă un consilier venetic educat la
Harvard, ă ă el ş sau ă ă pe ţ ă (1) la vremea aceea nici generalul
MacArthur ş nici generalul Chennault nu puteau ă ş dea seama de ruptura tot mai
ă dintre Moscova ş Peking ş ă (2) ă amândoi ar fi deasemeni de ă ă
China ş poate fi ş ă de partea ă ca ă contracareze ţ
Rusiei sovietice. Noi credem ă ă amândoi generalii ar fi râs de aceste sugestii
lipsite de ţ ă Ei ş foarte bine ă certurile dintre cele ă mari puteri
comuniste se ă în principal la chestiuni de ă ă ş chestiuni de
ă ş anume, care este cel mai bun mod de a lichida lumea ă ş cum
poate fi lacut acest lucru mai rapid. ş ei ş deasemenea ş ă cele ă mari puteri
comuniste se vor alia întotdeauna atunci când este periclitat comunismul sau vreo
ţ ă în orice parte a lumii, ş cum au dovedit-o Coreea ş Vietnamul.
Era inevitabil ca ş ă liberali ş ş ţ ş printre noi
ă se prevaleze de astfel de certuri de familie între soviete ş Mao, ş cum au lacut-o
în cazul lui Tito ş Stalin, ca ă ne ă ă ne ţ în ţ ă cu privire la pericolul
comunist, seducând astfel Statele Unite ă ş ă ă ţ Nu ă ţ ă
prea mare ţ Chinei ş cu privire la Siberia. Expansiunea chinezilor s-a
îndreptat întotdeauna în spre sud, ş în acea ţ se face ă presiune din partea
Chinei. Apoi, «Lebensraum-ul» spre care tind chinezii a avut întotdeauna un caracter
industrial ş comercial ş s-a aflat în regiuni dens populate, ă cum se vede din
exemplul coloniilor lor ţ ă ă de pe fiecare continent, ş din fiecare ş mare
- ş cele mai bune terenuri de ă ale ş sunt printre ţ de
oameni, nu în tundra pustie.
În raporturi diplomatice normale, în general este un factor necunoscut cât de
departe este dispus adverarul ă ă cu concesiile sale. Dar în aproape toate
Ă CÂRMUITORILOR 105
negocierile dintre est ş vest de ă ă sovietele au fost ţ de ă ă
ţ pe ţ ă între adversarii lor, ţ deschise în parlament ş în ă
caracterul general defetist al politicii occidentale, ş anumite canale de informare foarte
speciale, i-au informat întotdeauna dinainte de limitele ţ occidentului, ş
negocierile au început în mod inevitabil de acolo. ş Chinei ş i-a fost prezentat
într-o ă a ei ă foarte ă un târg ă ş mai bun în decembrie 1954
prin Tratatul de ă ă între Statele Unite ş China ţ ă ă ă nici o
ă înainte dea se începe orice negocieri, ş deci ă ă orice posibilitate de
compensare din partea Pekingului, Washingtonull-a ţ pe Ciang Kai ş ă evacueze
arhipelagul Tachen, ş astfel l-a ă ţ pe ţ ă pe generalisim o victorie ă ş
ă pe care in mod normal China ş ar fi putut s- o ţ ă numai prin negocieri
lungi ş grele sau printr-o victorie ă
ş ă de ă ă în ţ armate ş printre ţ ă aU ă ca anul
1954 ă fie cel mai greu an pentru guvernul de la Peking. ş în ţ ă cel mai
favorabil pentru o ă debarcare ţ ă ş o recucerirea Chinei continentale
de ă ţ generalisimului. Din ş punct de vedere, grupul insulelor din nor
d era aproape la fel de important ca ş grupul Quemoi. Tachen ă terenurilejoase
ale coastei Cekiang în care se deschide valea râului ţ râul ş ş ş
duce direct la Nanking prin Kiangsu, care este una dintre cele mai populate provincii
ale Chinei. Kiangsu a fost întotdeauna în mod special ă cauzei generalisimului,
ş acolo ar fi ă din ă Chinei gherilele ţ cu miile.
Abandonarea insule lor din nord nu putea ă ă pentru oamenii Chinei
continentale decât o ă ţ adânc ă Însemna ă lumea
ă a predat definitiv 700 de milioane de chinezi asupritorilor lor ş
ş ă flota din Pacific a Statelor Unite din jurul Formozei (Taiwan) se afla acolo nu ca
ă protejeze regimul lui Ciang Kai ş ci ca ă împiedice pe generalisim ă încerce
ă mult ş debarcare. ş ă mai exista vreo ă despre aceasta,
secretarul de stat Dulles a risipit-o când a declarat iritat unui grup de ş care ii
cereau insistent ţ ă ş guvernului de la Peking va avea loc «în
momentul în care ă ş va coincide cu interesele Statelor Unite».
La vremeea aceea Richard Nixon era ş în guvernul în care John
Foster Dulles era secretar de stat. ş liberali ş ă opiniei publice de
ă ş în ceea ce ş ţ false ş ş ă pretind ă ă un
contrast între politica ă a ş Nixon ş politica ă anti-
ă li lui Dulles. ţ ă a ş ă este acum, cum a fost·
întotdeauna în ţ ă ă ă ă ţ ă a ţ
ţ pro-comuniste, ş ţ pe care a avut-o aceasta asupra politicii
externe americane de la începutul epocii lui Roosevelt încoace, atât sub ţ
Democrate cât ş sub cele Republicane.
ă este ă din momentul ă lui Ciang Kai ş ş a poporului
106 MIHAIL STURDZA
chinez ş universal de ă tre ţ ş Truman ă la
pelerinajul obscen al ş Nixon la Peking, politica Washingtonului în Asia
a fost dintotdeauna ş Printre altele la ă ă ţ (I) interzicerea
ca generalul MacArthur ă ă ţ armate ale lui Ciang Kai ş pentru o
debarcare ă chiar, care ar fi imobilizat diviziile chineze ş (2) interzicerea
ca ţ generalii care au luptat în Coreea ă ş ă (3) începerea ă
ţ de eliberare ale lui Ciang Kai ş prin ş zisul Tratat de ţ ă ă
din 1953; (4) invitarea Chinei ş ă fie printre negociatori la ţ de la Geneva;
(5) negocierile prelungite ş ş cu ţ lui Mao la Geneva ş la
ş interzicerea ca generalii americani ă ş ă în Vietnam; ş (7)
inhibarea din nou a 500 de mii de trupe de lupte ale lui Ciangcare ţ de marina
ş ţ ă a Statelor Unite nu numai ă ar fi asigurat victoria în Vietnam dar ar fi
putut deasemenea, ca o ţ ă ă cauzeze ă ş ţ ş în China.
ă ă a culminat cu admiterea Chinei ş la ţ Unite, de .
mult ă ă ş expulzarea Chinei ţ atât din adunare cât ş din consiliu.
(1) Credem ă a mai existat ă un motiv pentru ţ ţ ă prin care
generalul Mihailovici a fost ă în mormânt. Nu din sadism ci conform unei strategii
bine definite. ţ Ascunse nu ă ă pe un om sau un grup de oameni care
au putut ă pericliteze cu ă principalul lor scop. Mihailovici o ă ţ
ş sprijinind propunerile de capitulare germane, care ar fi putut foarte bine ă ă
ă ă ţ dintre germani ş ţ occidentali înainte de a se realiza anihilarea
Germaniei ca putere ă - cu toate ă ţ periculoase pe care le-ar fi creat
un astfel de acord prematur pentru soviete. S-ar putea ca RudolfHess, care cu ţ ă
este cel mai ţ ă dintre ţ ă ţ chiar judecând ă
standardele ă de la Niimberg, ă fie ă închis la Spandau pentru un motiv
ă ă ca ultimul încarcerat dintre «criminalii de ă - ş foarte probabil ă
ă în celula lui. ă ne amintim ă Hess a fost deasemenea ă unei propuneri
de pace premature ş neavenite.
(2). La 12 februarie 1973, ţ ş <<vechi ă ai Chinei» ş ţ
ca ă folosim terminologia din Newsweek, au fost ă ă ţ ţ ş ţ de 300
de colegi ţ la un «festin de reabilitare» organizat de ă American Foreign
Service Association ţ ă pentru Serviciile Externe]. În ţ ă
ţ vorbitorilor ş a revistei Newsweek a fost ă «cum pot ş
oameni fi ţ de ă de loialitate sau chiar ă când ceea ce au ă ei cu
ţ ani în ă este exact ceea ce au ă ş realizat ş ţ Truman ş Nixon -
ş ceea ce au fost înclinate ă ă toate ţ de atunci ă ă
Il
Când teama a fost doar un pretext
Dar prietenilor ş le este ş de ă ă se va întâmpla ceva!
Eu zic: ă facem ceva pentru care inamicul ă aibe ă
- Syngman Rhee în US News & World Report
ă guvernul ar avea dovezi reale ă o ţ ş ă avioanele,
vapoarele, astfel încât ă ă lansa un atac nuclear masiv, ar trebui ă înarmeze
imediat avioanele ş bateriile noastre, ă lanseze vapoarele noastre, ă ă lanseze
un atac sau ă protejeze propriul nostru teritoriu ş apoi ă ţ ş ţ
ă ă nu ş ă atacul ă în 72 sau 24 de ore, ne vom ţ ă ţ ţ ă
ă imediat. Eventualul ş atunci ar trebui sau ă ş lanseze atacul sau ă se
conformeze.
Astfel am avea cel ţ ş egale.
- ă W. D. Fulleston în The Influence of Power on Foreign Affairs.
Cred ă în trecut eram ţ ă ă ă politica ă ţ ă de soviete ă fie
ţ ă de ă
ă ă mea, majoritatea celor care au petrecut un timp acolo [în Uniunea
ă în ultimii 1? sau 20 de ani, trebuie ă ş dat seama ă având în vedere
teribila ă pe care ş o au de purtat, ei nu sunt în ă ă ă provoace militar
lumea ă Cred ă în trecut ar fi trebuit ş pe viitor ar trebui ă ne ă
politica ă în mod total lipsit de teama de care ar fi ţ ş Poate ă
este ţ ă ţ supraestimezi inamicul, dar eu cred ă am dat peste bord cu asta.
- Generalul l.R. Dean în US News & World Report.
108 MIHAlLSTURDZA
. Teama a fost ă ca un pretext de ă cei care au dictat politica ă
a Americii ă 1alta ă în momentul când a devenit posibil s-o invoce ca un motiv
posibil pentru ultimii ş diplomatici în spre capitularea ă ă -
Interzicerea Testelor Nucleare ş Tratatul de Neproliferare; înlocuirea Chinei
ţ cu China ş la ţ Unite; ratificarea ţ ă de ă Germani a
tratatelor de la Moscova ş de la ş ş în fine lalta ă care a avut loc la
Moscova unde au acceptat-o ş Nbmn ş domnul Kissinger ă ă nici o
ţ sau ţ
Politica ă ă ţ ă de ă ă ă de la Moscova ă în
1955 de ă generalul Dean, ş ă întotdeauna de ă ă
americani bine informati, loiali ş liberi, ar fi trebuit ă constituie în orice ă
politica guvernului unei puteri m()ndiale de statura Statelor Unite. Este o ă care
ar fi asigurat pacea în lume, ă ă ă fie nevoie ă ă ă pentru ea la fiecare ă
ţ ă ă incursiune ş ă provocare din partea lumii comuniste cu noi cO!1cesii,
noi retrageri, ş noi ă ă ă ă de la 1955 încoace ţ ă ă a
Uniunii Sovietice, atât ă cât ş ţ ă a creat o ţ în care teama
poate fi ă ca o ţ mai mUlt sau mai ţ ă care ă explice
astfel de evenimente ă ş ă ca cele din The Bay ofPigs [Cuba] ş
ă lui Ciang Kai ş ă ă ă nu aceasta a fost ţ în intervalul dintre
Potsdam ş dezmembrarea ă ţ americane de a da prima ă în 1962, sub
ţ ş Kennedy.
Cu toate acestea, istoria ă ă în acest interval au avut loc ă ă a
Poloniei; asasinarea lui Mihailovici ş vânzarea regatului Iugoslaviei ş a Cehoslovaciei
imperiului comunist; ă a Berlinului; predare întregii Chine comunismului;
primul ă care nu trebuia ş în Coreea; permisiunea ş Eisen-
hower ă ă revoltei ungurilor împotriva tiraniei comuniste cu cruzime
de ă soviete; sprijinirea ultimatumului sovietic adresat Marii Britanii ş ţ
prin mobilizarea celei de a ş flote a Statelor Unite; înfrângerea de la Dien Bien Fu
ş înmânarea a ă din Indochina cu cele 14 milioane de locuitori ai ei imperiului
comunist; ş ţ de la Geneva unde ş au ă sau au ţ tot ce
au dorit.
ş Roosevelt ă propria sa ţ pentru atitudinea lui
aprobatoare ţ ă de ţ lui Stalin la Quebec, Teheran ş IaIta. Nu a fost de ă
O. ă într-un articol de al lui Forrest Davies în Saturday Evening Post de la 1
septembrie 1945, care a fost ă personal de ă ş cu ţ înainte de
moartea sa:
La Teheran ş a ă în cea mai mare ă ă ă lui
ă ă ă înroleze Uniunea ă într-o colaborare ă ş de ă
voie ... Pot ă spun ă ă ă este în centrul ă ţ lui plan. în tot timpul
Ă CÂRMUlTORILOR
109
sesiunilor urma ă ă orice efort ca ă ă ţ lui Stalin în favoarea acestui
scop.
Politica ş ţ ă de Rusia, ş nu a fost ă ă în mod
explicit, a fost ă din diverse unghiuri .... ă presupunem ă în ciuda tuturor
concesiilor, Moscova se va dovedi ă ă atunci ce ă ne ă atitudinea lui
Roosevelt ă Uniunea ă nu va captura Polonia, Finlanda, Balcanii ş chiar
Germania ş cum a fost cazul cu statele baltice?
Jucând cea mai ă ă pe care a jucat-o vreodata un om de stat,
ş a pariat ă Uniunea ă are nevoie de pace ş este ă ă o
cunpere colaborând cu occidentul.
Ce nu i-a spus ş Roosevelt domnului Davies (dar ce reiese din
documentele date ă ţ este ă atunci când a avut loc ţ de la Teheran
el deja ceda se ţ lui Stalin ă domine nu numai statele Baltice ci ş Polonia,
România, Ungaria ş Balcanii, cu o ă ţ ca aceste concesii demente ă fie
ţ secret ă ă alegerile ţ iminente din Statele Unite. ţ
lui ă la ă ă asasinare de ţ ş ă ţ ale oamenilor ă în
mod serios ţ ş prin aceasta ş acceptabilitatea scuzelor ş
În ceea ce îl ş pe domnul Churchill, în scrierile lui am ă doar un
singur efort scurt ş nebulos de a explica de ce a fost ş de generos cu ţ ş libertatea
altor popoare. Acesta are loc atunci când, povestind cum Stalin i-a recunoscut ă
lichidase 10 milioane de ţ ă pentru ca ă ş ă colhozurile ş politica de
colectivizare a agriculturii, el ă cu sagacitate:
Când îmi revin aceste imagini îmi reamintesc de ciudata impresie pe care am
avut-o în acel moment, de milioane de ă ţ ş femei care au fost ş ş de pe ţ
ă sau ţ pentru totdeauna.
ă ă ă ă va veni o ţ care nu va ş de ţ lor, dar care
va avea mai ă mâncare ş va binecuvânta numele lui Stalin (1).
ă un motiv pe care Roosevelt - dar desigur ă nu ş Churchill - I-ar fi
putut invoca pentru ca ă explice colaborarea lui cu ş în ă Stalin: ura lor
ă pentru imperiul britanic, pentru toate imperiile europene în general, ş poate
pentru tot ce este european. De aceea este greu ă credem ă sunt sincere ţ
pe care i le-a dat ş Roosevelt lui Forrest Davies pentru concesiile masive
pe care i le-a ă lui Stalin. ş ă tot ceee ce a avut loc în ţ ţ ă de la
ţ de la Potsdam încoace ş a demonstrat ă politica ă nu poate fi
ă ş a demonstrat caracterul ş al ţ comuniste, este imposibil
ă credem ă ţ de a-l atrage pe Stalin sau pe ă ş în general
de partea ţ ă faptul ă politica de capitulare a lui Roosevelt a fost
110 MIHAIL STURDZA
ă de ă succesorii lui. Poate oare fi ă ă ă a
celor ce s-au întrunit la Ialta prin argumentul «temerii» oferit de ei, prin dilema lor de
a «ceda sau pieri»? Noi credem ă ă ţ este la fel de ă
Când a plecat din Berlin la Moscova în 1945 ca ă aranjexe ă cu
colegul ă Molotov dubla ş ă a «alegerilor libere» în ţ ă ocupate de
ş secretarul de stat James Byrnes ş luat ă bun de la ş care îl
ţ ă la aeroport ridicând solemn mâna ş exclamând: «O ă lume ă sau
nici un fel de lume»! Este exact ş ă ă ş ş ă generatoare de
. teroare pe care a folosit-o ş Nixon în 1 februarie 1972 înainte de a pleca la
Peking ă cu perechea sa Kissinger, când a exclamat la un dejun religios: ă
ă ă în pace, sau ă murim ă
În 1945. Statele Unite aveau arme atomice ş lumea ă nu le avea.
ţ Statelor Unite, cele britanice ş cele franceze, care ă afectate de eforturile·
ă de zece ori mai ţ decât ţ sovietice ş cu maxina lor capacitate de
ă aproape ă se aflau ă în Europa ş dominau ţ acolo. În sprijinul
acestor ţ exista un aparat industrial formidabil, ă vreme efortul de ă sovietic
depinsese de ani de zile aproape în întregime de aprovizionarea din occident. Desigur
ţ ă ă a fost cu totul alta în 1972. Cum poate ş ă
ă ă la ă ţ atât de diferite?
Nu poate! ş de fiecare ă când trebuie ă o ă retragere, un alt
pelerinaj ca cel de la Canossa [NT unde ă Henrich IV s-a umilit în ţ
adversarului ă avem în ţ ochilor ş mister, ş imposibilitate de a ă
vreun ă la ă întrebare uluitoare în ă de faptul ă ă
occidentali, indiferent ă ţ grupului liberal sau celui conservator, doreau
sau erau ş
ă ă impulsul lumii comuniste spre expansiune sau ţ Asta este
ă chiar atunci când Moscova nu are ţ ă ş ă ă ă ş
ă ţ ş indiferent ă ă luate sunt sau nu un pas ireversibil înainte
pe drumul pierzaniei.
Sunt lucruri mai rele decât ă atomic. Brutalizarea trupului, degradarea
ă a ţ deformarea chinuitoare a sufletului ş a ă ţ care sunt
rezultatele ă ă creerului de ă ş ş inevitabila ă ă ă
ş ă aunei ţ care ă ă pacea e mai ă decât principiile, sunt
mult mai rele decât ă atomic ... ă atomic ar putea ă Însemne o moarte
ă ă ă ă o moarte ă ş ă a mai mult decât
partea ă a omului.
- Hanson W. Baldwin, redactorlil ţ militare la New York Times.
Ă 111
Majoritatea celor 200 de milioane de americani poate ă nu vor declara atât
de categoric cum a lacut-o maiorul Balwin ă ei ă moartea ă mai ă
decât tot ceea ce ar însemna ţ ă asupra ţ ă lor. ş sUntem siguri
ă ş majoritate ar lupta ca ă ă o astfel de calamitate chiar cu riscul
propriilor lor ţ ceea ce ă cam ş lucru. Dar este oare ţ ş cum
ne este ea insistent ă în forma asta ă de ă camarila· falsei dileme
ă sau mori»?
Legitimitatea argumentului «temerilor» trebuie ă sub toate aspectele
ă dintre est ş vest: efectivul militar; armamentul ţ ş nuclear;
capacitatea primului atac; bazele militare pe teritoriu ă capacitatea ă
economisirea sau risipirea de ţ ţ sau pierderea ă ţ ţ gradul
de infiltrare ă în ş ă ţ occidentale ş în ţ
ţ occidentale, ş printre ă ţ de vârsta ă ş ce a mai ă
din posibilitatea dea folosi ceea ce ş Eisenhower numi se cea mai ă
ă în calea ă ţ sovietice.
ă ă cu obiectivitate ă sub toate aspectele ş mai sus, o astfel
de verificare ar ă ă din imboldul unei ţ irezistibile, politica Statelor Unite, ca
ă a lumii occidentale, a fost ă ă se orienteze ţ ă de ţ ă
ă în spre a împinge lumea din era falsei dileme într-o ă ă în care trebuie
ă ă fie ă alegerea între «O ă lume ă sau nici un fel de lume»,
între ţ la un imperiu comunist sau anihilarea ă între a fi ş sau a
fi mort. Cu alte cuvinte, va ă ă in intervalul de la ţ de la lalta ă la
ţ lui Nixon la Peking ş la Moscova ă ă nu a abandonat ă
scopul ei imuabil fixat deja de ş Roosevelt când a predat ţ
comuniste toate acele ă ţ ale Europei de care dispunea în acel moment, ş de ă
ş Truman când a lacut ş lucru cu China - ş ca ă mergem ş mai mult
înapoi, de ă ş Wilson ş consilierii ă când au ă ă Rusia trebuie
ă fie ă
Cam la zece ani ă ş primului ă mondial, industria grea,
tehnologia ş ţ Statelor Unite au fost acelea care au contribuit la construirea
industriei grele a Rusiei ş ş prin aceasta a industriei ei a armamentului ş a
ţ ei de ă Mai recent, ă în care la ă ă ă a
contribuit munca clasei muncitoare americane ă cu ţ contribuabilii americani
a fost ă clar de ă refuzul lui Harold Stassen de a da Senatului Statelor
Unite o ă cu ă ţ le ş natura obiectelor exportate în Rusia ă printr-o
ă ţ ă a «materialelor nestrategice» - pe baza ciudatului argu-
ment ă acea ă era un document ţ De atunci încoace noi ă au
ş practic ţ dintre ce este ş ce nu este strategic, ş Iugoslavia ă
care este un ş ţ a primit cele mai bune materiale pe care le poate furniza
industria Statelor Unite în valoare de miliarde de dolari pentru ţ ei de sol ş
112
MIHAIL STURDZA
. aeriene. De când au fost stabilite noi raporturi ş între Washington ş Peking,
trebuie ă ne ş ă la un fluviu de «materiale nestrategice» ş de credite de ă
ă ă ă spre vest [spre China], carepeasemenea va ajuta acelui ş de
ţ îngrozitor de mari din Asia ă ş ridice ţ militar, prestigiul ş
ţ
Citind jurnalul maiorului Jordan (From Major iordan Diaries) dispare orice
ă cu privire la felul în care a început echiparea de ă cu putere ă a
ţ sovietice. Maiorul Jordan a fost cel care dirija din postul lui din Montana în
timpul ultimului an al celui de al doilea ă mondial tranzitul ă între Statele
Unite ş Rusia ă Intrigat de enormele ă de mai multe tone fiecare care
ă ă spre Moscova cu eticheta ă ă astfel încât nu erau ă
. supuse unei reale ă maiorul Jordan a cerut ţ de la Washington.
Cei de la Washington, unde la vremea aceea echipa Hopkins - Dexter-White -
Morgenthau dictau legile, i-au ordonat imediat ă lase «valizele diplomatice» ă ă
ă ă ă fie inspectate ş ă nu se mai ă ele.
ş curiozitatea, ş ă ă ă oarecare îngrijorare ă în cele din
ă au fost mai puternice decât disciplina ş maiorul Jordan ş cu colaboratorii lui
militari au ă în ş fel încât au comis o violare ă ce nu putea fi ă
a acelor grele valize diplomatice. Ce aU ă i-a ă mai ţ ca oricând. Acele ă
imense erau pline de ceea ce ei au numit ă Una sau ă dintre ele ţ
deasemena ş ă de planuri ş Mai târziu au ţ ă ceea fusese
transmis sovietelor cu ajutorul lor erau tone de. material de fuziune ş planurile
ş ale proectului Manhattan, care era la vremea aceea o activitate ă
ă Astfel de ş ţ în prealabil ar explica ţ care ar fi fost
altfel uimitoare a lui Stalin când a fost informat la Potsdam de bombardarea ă
de la ş ş Nagasaki.
Timp de ţ ani decisivi ă ţ de la Potsdam, ş chiar ş ă
prima explozie ă ă Statele Unite ş puterile occidentale erau în cea mai
ă ţ ă ca ă ţ ă piept sovietelor in orice confruntare fie ă
fie ă Ar fi putut ă se prevaleze de ă ţ ă pentru ca într-
ă ă ă lumea de libertate ş dreptate care fusese în mod mincinos ă
atunci când milioane de ţ ş au fostazvârlite în ă ă a
inutilului al doilea ă mondial. Dar nu s-a ă nimic. ş Truman a
urmat sfatul lui Bernard Baruch ă ş cu ă marea contopire a celor ă
Lumi.
Procesele verbale ale ă Senatului ş ţ Comisiei pentru
Enrgia ă ne ă clar cum ş prin cine Statele Unite ş ă lumea ă
ă cu ele, au pierdut ulterior avantajul deloc neglijabil care ar fi decurs în
raporturile cu Rusia ă dintr-un monopol prelungit asupra bombei cu hidrogen.
«Eroul» celui de al doilea capitol din istoria furtului hegemoniei atomice a fost
Ă 113
profesorul 1. Robert Oppenheimer ă desigur cu protectorii ş patronii lui din
trei ţ În ciuda binecunoscutelor lui ă comuniste, Oppenheimer fusese
numit ă fie ş ş ţ al proectului bombei atomice în timpul celui de al doilea
ă ş a avut ă putere asupra ă ulterioare ale armelor
nucleare ă în decembrie 1953. ţ fratele, amanta ş prietenii lui intimi erau
ş notorii. El ş ă anual sume mari de bani partidului comunist. S-a
prevalat de postul lui pentru ca ă întârzie cu ani producerea bombei cu hidrogen în
laboratoarele Statelor Unite, ş foarte bine ă sovietele se ă ă avanseze cu
acest proect. Când în cele din urma ă ţ FBI-ului ş plângerilor
ţ lui de la Los Alamos, Oppenheimer a fost adus în ţ unui comitet
senatorial de ţ s-a retras accesul la proiecte secrete din cauza «dovezilor
de defecte fundamentale din caracterul ă din cauza ă ă lui cu ş
notorii-erau mult dincolo de limitele tolerabile ale ţ ş rezervei» ş din cauza
ă «se prevalase de postul ă de încredere pe care îl avea pentru ca ă se ă
ă bombei cu hidrogen».
În timpul ţ Oppenheimer a recunoscut ă cu ani înainte un agent
comunist numit Haakon Chevalier îl informase de ţ unei ţ de spioni care
încerca ă ă cât mai multe ţ posibil despre dezvoltarea armelor atomice
în Statele Unite, ş îl invitase ă participe la ă ţ ei. Oppenheimer a ţ în
timpul ţ ă el refuzase propunerile lui Chevalier. ş s-a stabilit ă
ş timp de ani de zile de ţ acelei ţ de spioni ş nu spusese nici un
cuvânt despre ea ă ţ de securitate ale Statelor Unite. S-a dovedit ş a fost
recunoscut de Oppenheimer faptul ă ă propunerile criminale ale lui Chevalier,
Oppenheimer a ă raporturile ş cu el întâlnindu-se cu elin general în
ă ă Oppenheimer a recunoscut ş ă în timpul ă se ă vinovat de
sperjur de ş ori când era chestionat de ţ de securitate ai Statelor Unite.
Chiar numai aceste fapte ar fi trebuit ă ă în ţ tribunalului ş în cele din ă
ă dea ş ă ca ţ Rosenberg.
Julius ş Ethel Rosenberg au fost ţ ca spioni. Trebuie ă prietenii lui
Oppenheimer erau foarte puternici ă nu a fost pedepsit decât cu retragerea accesului
la acte secrete, ş pentru aceasta a fost imediat recompensat cu numirea în cel mai
dorit ş mai bine ă post din lumea ă ă - cel de director al
Institutului de Cercetarea ă la Universitatea Princeton, ţ a ţ
Ford (2).
ă ce a fost ă Oppenheimer din conducerea de la Los Alamos, a
început cu ă energie ţ de producere a bombei cu hidrogen sub
supravegherea profesorului Edward Teller ş ă elementelor patriotice din Con-
gres, din guvern ş din lumea ă a fost recuperat timpul pierdut ş Statele Unite
ş lumea ă au fost ţ de calamitatea de a avea de înfruntat o lume ă
ca unica posesoare a ceea ce ş ă este arma ă La ă ş celei de a doua
114
MIHAIL STURDZA
ţ a ş Eisenhower se putea afirma ă totalul ţ al Statelor
Unite (în termenii tonajului, mijloacelor de lansare; bazelor aeriene, submarine ş
balistice; ş ţ ă era apreciat de ţ a fi în raportul de patru la unu
ţ ă de cel al sovietelor. Dar aici a început un nou capitol în istoria hegemoniei nucleare
pierdute.
Acest capitol, capitolul Rostow, nu ă ca ş povestea ·lui Oppenheimer
interesul unuj roman de spionaj ş contraspionaj ă aici superioritatea ă
ş ă ă cu ţ de securitate ş avantajele generale politice pe care
. le aducea ea cu sine, a fost ă in mod voluntar, oficial ş pe ţ ă Acest lucru a fost
ă prin dezmembrarea ţ de ă ă a Statelor Unite, abandonarea bazelor
de rachete ş bombardiere din Europa ş din Orientul Mijlociu, eliminarea
bombardierelor B-70, retragerea rachetelor Thor ş Jupiter (cele mai mari impedimente)
din Europa, ş permisiunea ă în mod deliberat sovietelor, care au fost chiar
invitate, ă ş ă armamentul nuclear la nivel de egalitate cu cel al Statelor Unite.
Când a fost ales - sau acceptat - Walt W. Rostow ca consilier intim al ţ
Kennedy, ei ş deja, din ă lui publicate, vederile lui despre politica
ă ş puterea ă ş ă el era ă ca Statele Unite ă ă capacitatea
primei lovituri. ş ă el milita pentru ideea ca ă ş capacitatea celei de a doua
lovituri, instrumentul de retaliere, ă fie ă de «un sistem de armament mai
ţ avansat» decât cel pe care îl avea de fapt, pentru ca nu cumva ă «sperie»
Kremlinul. Ei ş ă Rostow era de ă ă Statele Unite trebuie ă se dezarmeze
total, ş ă ă ceea ce ă ţ lor armate «sub controlul ţ efectiv»
a unei ţ mondiale federalizate, ş ă el milita pentru «reducerea ş eventual
eliminarea ă ţ militare ţ cu ţ celor necesare pentru ţ
ordinei interne ş pentru o ţ ă ţ ă ţ ă Cu alte cuvinte ei ş
ă ţ de patriotism,. de mândrie ţ ă sau chiar de ţ ă ţ ă erau
total ă modului de a gândi ş de a ţ al domnului Rostow.
ş Rostow a fost cel pe care l-au ales atunci când ş ă
ales John Kennedy s-a ă chiar înainte de a lua în posesiune Casa ă ă ă
un reprezentant la Moscova ca ă participe la una din ţ notorii pro-comuniste
de tip Pugwash [NT serie de ţ despre dezarmare ş alte teme globaliste la
care au participat oameni de ş ţ ă din ă lumea, cu simpatii comuniste), ş ă ia
contactul imediat cu ă ţ sovietice cu privire la armament ş dezarmare. Rostow
s-a întors ca ă al ă propuneri din partea ă ş ţ «Politica
ă exclude un atac ă împotriva sovietelor. De aceea întreaga ă
capacitate de ă ă este -an lux inutil. ţ ţ la ea, ş astfel se va face un
mare pas înainte în spre o ţ ă între cele ă ţ ă ale noastre». Aceasta
fusese ce visa Rostow. Kennedy a ă ţ ş imediat ideea, ş secretarul ă ă
McNamara s-a angajat cu entuziasm ă o execute.
Noua ă - care ă ş ă ă politica ă ş ă
Ă CÂRMUITORILOR
115
ă era ca cel mai bun mijloc de a ţ ţ ş ă cu Rusia ă
ş de a pacifica lumea ă ă ă era ă ă sovietele ă ă ă nu erau într-
o ţ de inferioritate ă De aceea era evident ă ce trebuia ă era ă le
lase ă ă din ă Statele Unite în ceea ce ş ţ ă ş chiar ă le
ajute s-o ă reducând nivelul de ă al Americii. Pentru a realiza ă ă
ă ţ de arme nucleare ş programul de lansare ale Americii au fost
reduse, ş sunt ţ cu mult chiar sub nivelul de paritate cu puterea mereu
ă a Rusiei sovietice în ceeace ş megatonajul total, rachetele de ă
mijlocie, ă ş ş centrelor industriale, rachetele care pot fi lansate din
ţ ş mai ales bombele nucleare foarte puternice care ar fi factorul decisiv în orice
confruntare ă în care Statele Unite nu erau (cum prin ţ nu puteau fi) cei
care atacau.
Vasili ţ era ş individ care cu unsprezece ani mai târziu va trata
cu omogul intelectual ş politic al lui Rostow, profesorul Henry Kissinger, când acest
nou dictator al politicii externe a Statelor Unite a venit la Moscova, ţ de
ş Statelor Unite. Aici vizitatorii, în colaborare cu colegii lor sovietici, au
luat toate ă necesare pentru ca nu cumva ă se repare ă ă Statelor Unite
ş ă ţ lumii libere în timpul ţ lui Kennedy, Johnson ş Nixon
ă cumva un nou fel de ă ar ă cândva în Casa ă
Vreau ă ă reamintesc, ş prin aceasta ă reafirm ţ ă ă Spania
este poate singura ţ ă care nu a recunoscut ţ ce ă ş din abandonarea
popoarelor Europei ă ă în mâinile Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, ş
care ă ş necesitatea de a restitui libertatea acelor popoare care sunt înrobite
tiraniei ş afirmând aceasta ă nici un fel de ţ În acest scop ă
ă este ă tactica de ţ ş reconciliere, care face ca popoarele occi-
dentale ă fie vinovate de o ţ ă ş o iresponsabilitate la care nu vrem ă
ă
- Generalisimul Francisco Franco, Într-o cuvântare ă Parlamenul Spaniei,
16mai 1953.
Cu trei luni înainte ş Eisenhower exprimase în ă ă mai mare
sau mai ă ş idei ca generalul Franco cu privire la soarta ţ captive.
În cuvântarea sa despre starea ţ din februarie 1953 a spus ă poporul Statelor
Unite «nu va aproba ă popoarelor ca ă negocieze astfel ş
imaginare pentru sine». Dar când a sosit momentul ă ş dea arama pe ţ ă ş ă
demonstreze sinceritatea sentimentelor exprimate, cei doi ă s-au comportat
în mod mult diferit.
Când ţ unguri s-au ridicat împotriva asupritorilor lor ş
generalul Freanco a permis ă fie ţ ă imediat o linie de aprovizionare ă de
116
MIHAIL STURDZA
la baze din Spania, ca ă ă eroici lor tineri ă annele ş ţ de care
aveau o nevoie atât de ă Generalul Eisenhower ă a ă din toate
puterile presiuni asupra guvernului de la Bonn ţ ă ţ ă ă pennisiunea
pe caTe o ă deja ca avioanele spaniole ă aterizeze pe sol gennan pentru
alimentarea cu combustibilul de care aveau nevoie.
Ne-am fi putut ş de la cei în care avea încredere lumea ă ţ ă
cel ţ ca ei ă ă ş ă ţ ă elementele defensive ş ofensive ă sunt
ş pe care le ţ deja. ă ă ă ţ ş ţ ţ fac parte
din aceste elemente ş ă cum a observat ş generalul Eisenhower, cele 120 de
milioane de europeni înrobiti cu ţ lor exploziv nu erau dintre cele mai
neglijabile elemente. Cu toate acestea, contrar angajamentelor ce ş le-au luat în mod
repetat, ş împotriva intereselor propriilor lor ţ ă indivizii cu ă ţ din
Statele Unite nu au demonstrat ă vreo preocupare ă pentru valoarea ă
ş ă ă de ţ captive. Din contra, cu fiecare ocazie au ă
totul pentru ca ă ş ă ă pe care le-ar fi putut avea Kremlinul cu
privire la posibilitatea vreunei ă a ţ asuprite, ş ă asigure ă o astfel
de ă ă nu ă în planurile politice ş militare occidentale.
Putem oare atribui ţ ă sau ă
politici americani, ă interzicere auto ă de a folosi în mod diplomatic sau
militar arma de care se tem sovietele cel mai mult, ş care pentru ţ europeni
ă cel mai simplu ş mai ieftin mod de a compensa tragica lor inferioritate în
ceea ce ş ţ ă Ne vine greu ă nu vedem în ă atitudine
manifestarea unei ţ de ă ă ă tuturor intereselor ţ al
ă pricipal scop ă este izolarea Statelor Unite într-o lume ă cu toate ţ
sale ă sau dizolvate ş cu pierderea prietenilor. Înlocuirea regimului prietenos ş
ordonat al lui Batista cu un regim comunist în Cuba este doar una din ă
dovezi de ţ ş activitatea unei astfel de ţ dominatoare.
ţ sau chiar ţ ţ ă comuniste din interior a fost
întotdeuana ă de cele mai înalte ă ţ federale, atât sub guvernele democrate
cât ş sub cele republicane, în ciuda avertismentelor documentate din partea FBI-
ului, care este principala ţ de securitate ă a statului. Acele ă ţ nu
puteau decât ă nege ă ă o asftel de ţ ă nu sunt dispuse ă explice
rolul pe care l-au jucat tot timpul plasând în cele mai sensibile arii din guvern -
departamentul de stat, serviciul afacerilor externe, sectorul civil din Pentagon, ş chiar
unele ţ de securitate - ă ş de drum notorii sau chiar ş pe ţ ă
Ar trebui ă explice deasemenea ş furia cu care au persecutat ş ă acele
ă ţ patriotice, militare ş civile care i-au ţ pe prietenii ş ş
au încercat ă ş din locurile lor ascunse. ş Statelor Unite a fost
acela - ş generalul Eisenhower - care cu ajutorul ă ţ senatorilor Statelor
Unite i-a dat lovitura ă senatorul Joseph R. McCarthy, ă martirul,
Ă CÂRMUITORILOR 117
bastionul de neînlocuit împotriva ă comuniste a ţ ă lui din interior prin
il!filtrarea ţ aparatului judiciar ş a aparatului legislativ, prin subjugarea
aparatului executiv ş în cele din ă la nevoie prin subversiune pe ţ ă
ş ţ care ş dat ă osteneala ă ca ă ă pe
Joe McCarthy l-a adus ş pe Fidel Castro în Cuba. Acesta este un fapt tipic care ă
cât de doritoare ă colaboreze cu ţ ă ţ ă au fost
întotdeauna birourile care luau decizii în guvernul american. Doi ambasadori americani
în Cuba, Arthur Gardner ş Earl T. Smith, au fost ţ pentru ă îl sprijineau pe
Batista care era un anti-comunist, bun administrator ş prieten al Statelor Unite, ş îl
înfierau pe Fidel Castro ca pe un comunist, ceea ce era. Wiiliam A. Wieland a fost cel
care, de la biroul lui din Departamentul de Stat, a realizat aceste ă ă
ş Eisenhower îl numise pe Wieland ca ş al diviziei Caraibilor în ciuda
ţ furtunoase ale fostului ş al lui Wieland, ambasadorul William Paley,
care ş simpatiile pro-comuniste ş ă comuniste ale fostului ă
subaltern. ţ ai ambasadei americane din Mexico City îl ă direct
pe Milton Eisenhower, principalul consilier al fratelui ă în probleme latino-americane,
despre ă identitate a lui ş despre faptul ă Wieland nu era demn de
încredere. Serviciile de ţ militare ş FBI-ul ă Casa ă ş
Departamentul de Stat cu 18 luni înainte de a prelua Castro puterea ă Wieland era
periculos pentru securitate. Roy Rubottom, ş lui Wieland la Departamentul de
Stat, ş ă din timpul revoltei din Bogota ă era comunist Castro. Nimic altceva
decât ţ unei ţ dominantepro-comuniste în cele mai înalte sfere politice
nu poate explica de ce în ciuda tuturor ţ existente Wieland a continuat ă
ş ă postul ş de ce a triumfat politica lui în Cuba. ă eforturilor ş intrigilor
lui, ş unei campanii masive lansate de ă mass-media ă ţ
Eisenhower a plasat un embargo asupra armelor ş ţ livrate lui Batista, chiar
ş asupra acelora pe care le ă se (se ă aici tratamentul aplicat lui Ciang Kai
ş Castro între timp era aprovizionat în mod clandestin cu arme din ţ ă Iara
de care nu ar fi putut ă ă ă pe Batista.
A existat ă o ă în Statele Unite când nici un pericol comunist
nule ţ ţ ş ţ Deciziile luate ş ă ţ tolerate de ă
guvernul american ş de ă Curtea ă de la prima ţ a lui
F.D.Roosevelt încoace au promovat ş pericolului ş i-au facilitat ş ă
la ţ lui de ă
Decizii administratie ş judiciare au ă ca:
1. Partidul comunist ă ă voie ă activeze in Statele Unite.
2. A fost ă ţ ca membrii partidului comunist ă se înregistreze ca
ţ ai unei ţ ă ă
. 3. Spioni ş ca Judith Coplon ş ţ au fost ţ ş ş în libertate
sub cele mai ridicole pretexte de ă
118 MIHAIL STURDZA
4. Au fost inventate toate ţ juduciare posibile pentru criminalii
ş ş în ţ tribunalelor, în ş ă ă încât aproape în fiecare caz în care
erau ţ ş Curtea ă a da.t decizii împotriva procuraturii ş în
favoarea indivizilor ţ
5. Legile care interzic subminarea au fost invalidate în state de ă ţ
federale.
6. Au fost împiedecate ş ş ă ţ ă dea ă ă ţ ă ş
profesorii care refuzau ă ă ă sub ă ă erau sau nu membri ai
. ţ comuniste.
7. Departamentelor guvernului li s-a interzis ă predea comitetelor de
ţ ale Congresului dosarele de securitate ale ţ federali, care ă
cerute pentru a identifica persoanele numite sau promovate în ciuda avertismentelor
FBI-ului ş în ciuda rapoartelor negative de securitate cu privire la ele.
8. A fost ă vehicularea propagandei comuniste prin ş Statelor Unite,
care fusese ă înainte.
9. A fost ş este ş ă pennis ă intre zilnic în Statele Unite tone de ă
ă din ţ ă
10. Contrar intereselor ă ţ militare ş publice, ş în ciuda multor
ţ ă cusute de ţ diplomatici sovietici din Washington ş de la
ţ Unite, guvernul a pennis stabilirea de consulate sovietice în ă ţ
multiplicând centrele de ă ţ ş spionaj comunist.
II.Departe de ş folosi puterea de a emite pemlise pentru radio ş televiziune
pentru a contracara dezinfonnarea ş interpretarea ş în sens pro-comunist de
ă ş ă ă guvernul a pennis acestor ă importante canale de ş
se se ă ă companii antiamericane ş ă campanii de denigrare a
ă politici patriotici ş a ţ annate.
În ultima ă munca ă ş ă de corupere a tineretului
american - care ă acum a avut succes doar ţ a fost ă ş împotriva
moralului ş ţ ţ annate, ă ă ă provoace ţ la care ne-am fi ş
din partea birourilor guvernamentale responsabile, ş cel mai adesea cu ajutorul lor.
ă natura copilului ş facem ă fie greu de ţ cele mai bune rezultate
etice ă introducem copilul prea brusc Într-un ă de studii specializate, ca cititul,
scrisul, geografia, etc., ă ă ţ cu ţ lui ă .... ă centru de ţ
al obiectelor predate la ş ă nu sunt ş ţ nici geografia, ci ă ţ sociale
proprii ale copilului.
- John Dewey în My Pedagogic Creed
Nu ţ ă faci ş din ş
Ă 119
Sistemul progresist a ă în toate straturile pâna jos la primele clase
elementare ca ă ă ă copiii Americii pentru rolul lor de ş ş
ai viitorului. Grupul ş nu copilul induividual este chintesenta progresivismului. Copilul
trebuie ă ă ă totdeauna ă face parte din grup. Trebuie ă ă gândirea de
grup ş ă ţ de grup.
- Rosalie Gordon în What HappenedtoOur Schools.
Tot prin decizii administrative ş cu buna ş ţ ă a ş indiferent de
ce partid politic era la putere, a fost înlocuit sistemul american ţ de ţ
ţ unui prQces incet ş poate ireversibil, prin sistemul pragmaic al lui Dewey
guvernat de o filozofie atee, ă ă ă
John Dewey ş discipolii ă Willian H. Kilpatrick, George Counts ş Harold
Rugg erau ă pe ţ ă ai pricipiilor marxiste ş admiratori ai modului de
ţ ă din Rusia ă unde credeau ei ă «se ă ă noi principii de bine ş
ă Conform pedagogiei pragmatice, scopul educatiei în ţ de ă ţ ă
nu este ă ţ ci mai ă construirea unui nou tip de om pentru o ă orânduire
ă ă ţ individuale ş ţ de caracter dintre elevi sunt un
impediment, nu o valoare în acest fel de ş Copiii ţ de ţ
sunt la fel de ă pentru educatori ca ş copiii ţ mintal. Ce e impor-
tant e conformitatea, uniformitatea, omogenitatea grupului de ţ o configurare
ă a ţ de ţ ş a lumii de ţ a utopiei marxiste. Nu are nici
o ţ ă ă absolventul de liceu la universitate cu ă ţ la citit ş la
folositul unui ţ ă a ă ă actioneze ş ă ă ă cu grupul.
Filozofia ă care ă sistemul de ă ţ ă american de ă
ş care a contribuit la formarea modului de a gândi a milioane de americani, nu este
numai ateu, este antiteistic. ă valoarea ă a ă principiu moral, a
ă a ă ideal, a ă canon de ţ ş armonie. Religia,
patriotismul, ă de familie, onoarea, eroismul, devotamentul imuabil ţ ă de o
ă dreapta, sunt ă ă ş ţ preistorice care nu au ce ă în Lumea Ce Va ă Vie.
ă lucrare ă ş ă ă cu ă a ţ moderne este ă unul
dintre cele mai importante aspecte ale ţ comuniste ţ
Când a devenit evident ă clasa muncitoare ă ă ă ţ
ei crescânde se emancipase cu încetul de sub ţ ş ideologia ă a fost
ales tineretul american ca cel mai important grup din ţ care trebuia cucerit.
Putem ţ motivele operatorilor ţ ş din ţ unora ca Dewey-
ş Marcuse-Aptheker-Angela Davis, dar de ce au fost ei ţ cu tot
dinadinsul de ă guvernele americane pentru a ă ă ş ă ei lucrau cu
atâta asidui tate?
120
MIHAIL STURDZA
Deciziile guvernamentale au ă ca:
1. ă ţ pedagogice, pepiniere de ş ş ş organizat
programa ă filozofia ş ă ţ în ă conformitate cu filozofia . lui
Dewey.
2. Discipolii lui John Dewey au avut voie ă ă manualele ş
astfel Încât ă «creeze milionede noi ţ individuale ş ă le sudezeîntr-o ă
minte ă
3. Când ă unei ţ ostile din partea publicului unele dintre manualele
. astfel revizuite au fost retrase din bibliotecile ş au fost înlocuite cu asiduitate
cu altele care ă într-un mod mai subtil ş scop: ă ă ă ţ
noii ţ pentru o lume în care întreaga ţ a individului ă fie sub controlul
guvernului.
4; ţ lectura obligatorie, biblioteca ş ţ în grup, toate
acestea au scopul ă fixeze în mintea elevului din clasele elementare ă la ultimele
clase de ·liceu convingerea despre ţ a ceea ce este ţ asupra a
ceea ce este ţ ş necesitateâ ă ca guvernul mondial unic ă
ă în cele din ă toate guvernele ţ
5. Profesori ă din ţ ă comuniste ă ă voie ă predea în ă ţ
americane obiecte delicate cum sunt istoria, ş ţ sociale ş economia.
6. Conform sistemului de schimburi economice, tineri americani sunt ş
în Uniunea ă ş pot fi ş curând în China ş ca ă fie ţ cum
trebuie, ş tineri ş sovietici, ţ în ţ sunt ţ ă ş
ă ş propaganda în ă ţ americane.
Nu e nevoie decât de o plimbare în jurul ă unei ă ţ sau pe
ă ă ş universitar din Statele Unite ca ă se reveleze transformarea
ă ş ă a unui sector tot mai mâre al tineretului american, ă de 35 de
ani de ţ ă ă de guvern. ă ă ă pe unul din admiratorii ei
ţ James A. Michener, care a ţ ţ de încheierea ţ la
universitatea de stat Kent la 12 decembrie 1970, cam la un an ă ţ
ţ ş anti-militariste care s-au terminat atât de tragic cu moartea a patru ţ
ă descrie ă minoritate ă ă ţ ă ă adesea ă ă
Domnul Michener se descrie pe sine ş ca unul care subscrie la unele din
principiile modului de gândire ş de ţ ă american de stil vechi, care, ne ş
el, se caracteriza prin ţ ă în Dumnezeu, patriotism, respect pentru ă ţ
în ă muncii cinstite ş sanctitatea ă respect pentru cei mai în
ă ş o ă care ă monogamia, un fel ţ de a se ă
ş de a se exprima, ş forme ţ în ă ş în ă ă ce ş descris
ă le, el ă astfel:
Ă CÂRMUITORILOR 121
Noul mod de ţ ă respinge aproape fiecare principiu indicat mai sus ş astfel
este un atac împotriva a tot ceeace ţ ă cel mai ă .. ţ care au
mentinut organizarea în societate în mod ţ nu mai sunt respectate, sunt respinse
scopurile care au permis ţ umane individuale ă activeze în cadrul
ă ţ ş nu mai este recunoscut afi pricipala ţ ă .. .În noul mod
de ţ ă nu mai este loc pentru patriotism ... Respectul pentru ă a fost înlocuit cu
ţ Simbolurile vechi ale patriotismului, cum sunt drapelele, ei le respimg cu
ă ă sunt ţ spre filozifie, cu ţ ă sunt ş ş cu ţ ă
ă sunt ţ
ţ dintre ei, în special fetele, resping ă ă ţ ă ş pot s-o
accepte de la 30 de ani în sus ă ce au ă cu ş tineri când erau de 20 de
anL.Nu se ţ ă ă castitatea ş virginitatea este o ţ ă ... Se
ţ ă la ă ţ ă de câte ori e posibil ş ă fii curat nu mai e o virtute.
Când trec prin ş în grupuri îi sperie pe ă ţ mai sobri, ă li se par
a fi incarnarea ţ ş asta sunt într-un sens.
. Domnul Michener a uitat ă ţ acele ă periodice de tineri
ş fete,uneori cu sutele de mii, care ar putea fi ţ cu ţ ă cu ă de
câini hoinari uneori, ă principala lor ţ ar fi copula ţ a în ă ş nu consumul
În ă de narcotice ş halucinogene.
ş tineri, ş veridic de domnul Michener în discursul de încheierea
ţ pe care chiar ei i-au cerut ă ţ ă - ş ţ ş ş
ă ai drapelului, care cu o zi înainte de tragedia de la universitatea de stat
Kent ă ă foc unei ă din complexul universitar în care erau birouri militare
erau de ş ă ca ţ tineri americani care ă cu vitejie în ă ă
mondiale ş în ă ă care nu trebuiau ş în Asia, pentru patria lor ş
pentru idealurile pe care credeau ei ă le ă ţ lor. Astfel de ă nu au
loc de la sine. Au nevoie de o planificare ţ ă un efort ţ timp de ani de
zile care ă ă întreaga ţ ă cadre abundente (care în acest caz nu puteau fi
formate decât din mafia ă ş complicitatea persoanelor din cele mai înalte
cercuri guvernamentale, ă ă care nu putea fi ă continuitatea ă a
ă ţ de subversiune.
S-a spus cu oarecare dreptate ă cele ă ă care nu trebuiau ş
din Coreea ş Vietnam în care milioane de tineri americani au fost ş ă lupte în
ţ ş restrictii ă ă precedent în istoria ă sunt cauza pentru ţ unei
ţ de ţ ş rebeli. Trebuie ă ne ă în mod foarte serios ă de
fapt aceste ă ă dirijate în mod stupid nu au fost inventate în mod diabolic la
cel mai secret post de ă al ţ cu singurul scop de a produce la ă
. acea ţ de ţ ş dezertori.
122
MIHAIL STURDZA
(1) Domnul Churchill care nu era prost ş era el ş un fermier plin de zel, ar
fi trebuit ă ş Agricultura ă nu a fost ă o ă ă ţ
intensive, ş munca sclavilor ş mai ţ ţ de ă sistemul de ferme
individuale din cordonul de nord al Europei centrale, în regiuni care în mod natural
. sunt mai ţ fertile decât majoritatea terenurilor agricole din Rusia, a dovedit din
ţ ă acest lucru.
. La începutul primului ă mondial Rusia deja ţ ţ ă care
avusese loc în Marea Britanie la mijlocul secolului anterior, trecând de la agricultura
pentru strictul necesar la agricultura ă Colectivizarea agriculturii a stopat
ă ţ ă ş ă ă timp de peste o ă de secol, în ciuda
unor eforturi ă ă de ş ă ce a ă ş ţ ă cu porcii ă ţ
cu porumb din Iowa. Sub taml Nicolae II ă reforma ă a lui Stolâpin, arpoape
80% din terenul agrar al Rusiei trecuse în mâinile ţ ă La aceea Rusia
era grânarullumii. ă cu sistemul de ă agricole colective, este ţ ă ă
importe milioane de tone de . grâu din acele ţ ă în care, ă cum foarte bine ş
domnul Churchill, nici un fermier nu este întâi expropriat apoi asasinat pentru ca
ţ lui ă ă ce mânca.
(2). Povestea lui Oppenheimer are un epilog. La numai câteva zile ă asasinarea
ş Kennedy, ş Johnson a ă necesar, mai mult, urgent, ca
prim gest public al ă ă cheme pe profesorul Oppenheimer la Casa Alba ş ă
înmâneze cu propriile lui mâini ţ un cec de 50.000 de dolari, ş zisul
«premiu Fermi» care îi fusese conferit profesorului de o ă ţ din acelea scutite
de impozit.
12
Drumul cu cocktailuri
La Geneva am deschis drumul cocktail-urilor (Martini road). Sper ă o ă ă ă
todeauna la fel.
-Nikolai Bulganin ă ă
ă anumite persoane ş închipuie ă încrederea ă în victoria marxim-
leninismului este o violare a spiritului de la .Geneva, evident ă ele au o idee ş ă
despre spiritul de la Geneva. Ele trebuie ă ş ă ă pentru totdeauna ă
noi n-am ţ ă ş nu vom ţ la lupta pentru victoria comunismului.
- Nikita ş intr-o cunvântare in ţ Sovietului Suprem, 29 decembrie
1955.
Este foarte probabil ca ş ă ofere cu ă ă cuvinte agreabile
în schimbul posesiunii pennanente a ţ ă pe care le-au ă ţ ş în plus a unei
ş ca ă ă America ă le salveze din nou sistemul de la ă ş
Prieteni ţ ai ş sunt ţ de felul în care ş se
vor folosi de vorbele bune pe care le-a avut de spus domnul Eisenhower despre
ă ş Se ş ă ca cel ţ aceste vorbe ă fie folosite ca ă
ă milioane de oameni ţ ţ prizonieri de ă ş ă ă Statelor
Unite ş pierd interesul pentru ceea ce li se ă lor.
- David Lawrence în US New & World Report.
La Geneva scopul fundamental al guvernului sovietic va fi ă ne legene intr-
un somn de moarte, în timp ce ş ţ ă bombardierele intercontinentale ş
rachetele baIistice) de care are nevoie pentru ca ă ne anihileze printr-un atac ă
Ei ă ă ă ă pe ş dispus ă refuze ă ă în ţ ă ă
urâte ale ţ ş predispus ă amâne ziua ă ş ă ă ca Ludovic al XV-lea
124
MIHAIL STURDZA
spunându-i lui Foster Dulles care face pe madame de Pompadour: «Apres moi le
deluge).
- William C. Bullitt în revista Newsweek.
Arta ă a ţ care nu trebuie ă ş a fost ţ ă
înainte de cea a ă care nu trebuie ş ă ţ de la Quebec,
Teheran ş IaIta a fost de fapt ă în mod consecvent de ă negociatorii
. occidentali în raporturile lor cu omologii lor din ă ă Ea ă din ignorarea tuturor
elementelor unei ţ de ţ ă ă din întâmplare ţ o astfel de ţ ş din
cedarea dinainte ă ă nici o ţ a tuturor atu-uri lor preliminare care ar fi
putut servi drept pârghii sau instrumente diplomatice de ţ astfel încât ă
ş dezarmat politic in ţ momentului ă
Henry Kissinger a ă recent notorietate acestei arte, când ş
Nixon a permis ca lupta Americii de a ţ China lui Ciang în ţ Unite ă
ă de abea ă partida lui de. ping pong ş pilgrimajul lui la Peking, care a
informat pe ă lumea ă Statele Unite se ă ă ă sprijine admiterea Chinei
ş În prealabil delegatul Statelor Unite la ţ Unite declarase ă Statele Unite
se vor supune ă ă ţ cu privire la eliminarea lui Ciang. Dar la vremea sa
lui John Foster Dulles nu-Î era ă acest fel progresist dea negocia, ş este evident
ă cu un astfel de secretar de stat ş Eisenhower nu a avut nevoie de un
paznic ca Hopkins, Rostow sau Kissinger.
Înainte de a pleca la Geneva pe data de 16 iulie 1955 ca ă participe la ţ
«la nivel înalt» la care Statele Unite, Marea Britanie, ţ ă Rusia ă
domnul Dulles a ţ principalele punct de pe ordinea de zi a ţ la o
ţ ă de ă de la Casa ă .
Ş cel ţ va institui un nou. proces de ţ a unora din cele mai mari
probleme ca de exemplu: (1) unificarea Germaniei, (2) problema nivelului de înarmare,
(3) problema ţ ă satelite, (4) problema ă de comunismul ţ care
este o ă ă ă în lumea ă
William Bullitt, fost ambasador al Statelor Unite în Uniunea ă ş
David Lawrence, unul dintre cei mai ţ ş mai bine informati ş ai zilei -
ă cu ţ cei care ă ă în ţ ă negocierea cu sovietele
întotdeauna a însemnat avansarea cu mai ţ ş în spre ţ ă ă
- au ă înfrângerea Americii ş a lumii occidentale în toate punctele ţ
pe ordinea de zi a domnului Dulles. Rezultatele ţ de la nivel înalt de la
Genevadin 1955, ş rezultatele ţ ş afacerilor externe care a urmat
în ş ş au îndeplinit pe deplin aceste previziuni pesimiste.
Ă CÂRMUITORILOR 125
Ce a ă ţ ă de la Geneva cu privire la unificare Germaniei pe care
se presupunea ă o promova? De fapt a ă primii ş în spre politica ă cu
17 ani mai târziu sub regimul lui Nixon-Kissinger, când s-au uzat toate mijloacele
existente de ţ ca ă forteze parlamentul de la Bonn ă ratifice cele ă
tratate care ş dezmembrarea Germaniei ca fiind ă - ş cum ă
Morgenthau la Quebec ş Harry Hopkins la Ialta în notele lui ă Roosevelt scrise
cu creionul. ..
ţ occidentali le ă interlocutorilor lor sovietici un text
complet al ţ pentru ş de externe care erau ă ţ cu traducerea
. în ţ ă a deciziilor ce urmau ă fie luate la ţ de la nivel înalt. Acest text
stipula ă ă ambiguitate prioritatea problemei ă Germaniei ţ ă de cea a
ă ţ colective - prevedere foarte ă pentru ă astfel orice chestiune
ă de dezarmare, limitarea efectivului militar, retragerea trupelor, etc. devenea
dependenta de reunificarea ă a Germaniei de Vest ş de Est. ă
sovietici care nu ă ă nici o ţ ă ă Germania ă
decât numai sub un regim comunist, s-au opus acelui text ă era decisiv, ş au
propus o ă formulare care nu specifica nici o prioritate în discutarea acelor ă
probleme. În ciuda avertismentelor unora dintre consilierii lor, oamenii de stat
occidentali au acceptat textul sovietic; ş ă un prim schimb de vederi cu privire la
reunificarea Gennaniei, ţ sovietici pur ş simplu au refuzat ă se mai ă
la acel subiect.
Deatunci, nu s-a mai ă nici o corelare ă între securitatea. ă
ş unificarea Gennaniei în timpul negocierilor dintre est ş vest, ş ă [la vremea
când a fost ă cartea în 1973] acest subiect stânjenitor este complet ignorat, ă
sprijinului pe care îl ă Washingtonul ţ ale lui Willy Brandt.
Primul ministru Adenauer, ferm pe ţ ă dezmembrarea de ă
Germaniei era. o ţ ă care trebuie ă cât mai curând posibil, a .
refuzat întotdeauna ă ă raporturi diplomatice cu acele ţ ă ale de
Est, inclusiv cu Rusia ă care ă ţ diplomatici de la
guvernul (est-german) de la Spandau. Oamenii de stat occidentali ţ la Geneva
l-au convins pe domnul Adenauer ă accepte o ţ ă viziteze Moscova, lucru pe
care ă atunci refuzase ă ă La Moscova a fost fortat ă cumpere eliberarea a
10.000 de prizonieri de ă germani, ţ ţ în ţ ă de ă ă de la Katyn
tocmai pentru acel scop - priri ţ de a trimite un ambasador vest german în
Uniunea ă Acest -lucru a fost o pierdere ă pentru ideea ă ţ
Germaniei.
În problema ă puncte de discordie au fost atunci ca ş acum. (1)
nivelurile respective ale fortelor armate, (2) retragerea ă (3) limitarea,
interzicerea sau distrugerea armelor atomice, (4) crearea unei zone tampon
demilitarizate, ş (5) controlul.
126 . MIHAILSTURnU"· .
Sovietele ş putut ă se ă .'
patru puncte, Oricare ar fi' fost propoftiarle ă ţ .
tive,Rusia ă ar fi fostprincipalul,beIlefiCiar;.Îll moineÎ1tulîrtcheierii \lnei
ţ cu privire laefectivulniiltar(un' mOlllentcare ş fixat: ă .
Moscova) ş cam un deceniu ă ţ ă ă ..
ş tineretul instrUit în' ţ paramilitare;arfifost ă ă
ă ă formeze' sub conducerea unui corp ţ ", djviziide"
ă cam' de ş ţ ' - ă ţ ă
ă ă care ţ ."<>' ........ : .' •.
Sovieteleseaflau într-o ţ avantajoasa cuprlvite'lao ţ
de retragere ă care se referea înprindpal ă a trupelor
americane ş sovietice. O retragere ă a trupelor ş ţ cate
. ă nu fie o ş ă sau din Europa ş ă Ain
putea vorbi despre o retragere ă aStatelot Unite ş â ă
. sovietele ar avea oarecari trupe 'de retras de pe teritoriul Statelor Unite; ă
ş retrage ţ ş armamentUl dinCuba; În 1955 ş ţ
ă retragerea ă chiar ă ar fi ă corect de ă ş pentru
ei ar fi însemnat pur ş simplu ă se ă în spatele unei linii peste care puteau ă ş
reverse diviziile în orice moment, ş cum au Iacut':o când au avut prilejul în Coreea,
Laos, Vietnam ş Cehoslovacia. Pentru Statele Unite; a însemnat ş mai ă ş
ă retragerea dincolo de un ocean, printr-o ţ în mod garantat ă
ă spiritului crescând de defetism,antimilitarist ş rebeliune din ţ ă la a ă
proliferare au contribuit ş de abundent ultimele ţ din Washington
ă ţ lor ş prin oporrunismullorelectoraL . '. ".
În ceea ce ş ă ş ă ă
fostde acord ă ă în ea ţ ă ă ă ş Germania de Vest. O
astfel de ă ar fi ă de orice mijloace de ă ă sau ă ş ar ti
ă intrigilor ş subversiuni10r comuniste,. facilitând o:solutidnarea problemei'
ă Germaniei foarte ă pentru ş '. . '.
. ş cu privire la un subiect au fost neclintite: au refuzat orice
sistem de control propus de occident Problema ţ ă a fost ş este o
parte ţ ă a problemei ă
'din punct devedere calitativ sau cantitativ; un subiect care ă domina negocierile
cu privire la dezarmare. . .' . ..' , ". .
Dintretoate proiectele de control luate în considerare înainte de ţ de
la Geneva, planul lui Bernard Baruch, care prevedea-control direct personal nelimitat
în timp ş ţ ar fi trebuit ă fie ş ar trebui ă ă fie unicul acceptabil penttu
puterile occidentale, ş acestea ar trebui ă insiste ca el ă fie adoptat înainte de a
ţ Ia orice limitare sau reducerea ă ţ lor defensivec<?nfruntate de un
inamic care a proclamat cu voce tare ş a demonstrat adesea (ca în criza rachetelor din
... _--_._---------------- ----------------
Ă CÂRMUITORILOR 127
Cuba) ă ş ă face parte din doctrina sa. Planul Baruch a fost abandonat de
ă Statele Unite ş de ă alte guverne occidentale ă presiunilor din partea
partidelor lor care vor pacea cu orice ţ «Nu-ui sovietic» în problemele controlului
a fost acceptat în principiu de ă occident, chiar ş în probleme de ţ celor
ca tonajul nuclear, rachetele supramegatoane, noile utilaje pentru rachete, metodele
de lansare, ş ă ţ ş felul de baze de lansare.
Punctele principale ale planului de control al lui Stassen propus de ă Statele
Unite la Geneva sunt ă
(l) Schimburi de planuri ş ş orice ţ de stabilimentul militar între
cele ă grupuri de puteri.
(2) Observatori la sol, ţ ş ţ la puncte de ţ fixe.
(3) ş aeriene ă de cei care ă ă fie dirijate ş
supraveghiate de ţ ai ţ ă inspectate, în mod complementar la eforurile
observatorilor din posturi.
În ciuda ă ţ ei - ă ă ă ă dinainte toate ţ
Kremlinului la orice investigare ă ă ă pe teritoriul rus - sovietele au respins
ă propunere. De atunci încoace, toate ţ vestului în ţ controlului
au· fost abandonate una ă alta. Consilierii ş ţ ş ai ş au
fost activi la fiecare stagiu al acestei ă a ă ţ ţ fundamentale.
Ei au decis ă ă aeriene ş în ţ constitueun control suficient. În ţ
despre securitate ş dezarmare de la Helsinki, Viena ş Geneva, sovietele au mers ă
acolo încât au permis ă se instaleze pe teritoriul Rusiei ş dispozitive miraculoase
care se presupune ă ă pe o ă ă orice obiect, eveniment sau stare
ă explozii experimentale în aer sau subsol ş ţ ş ă ţ de stocuri
de rachete sau materiale nucleare. ţ occidentali ă ă aceste dispozitive
sunt un factor de informare important. ş poate ă ar fi putut fi ş ă sovieteleîn
ţ lor n-ar fi ă ă aceste cutii de control trebuie ă fie întâi examinate
de ă proprii lor oameni înainte de a fi supuse controlului celeilalte ă ţ Se poate
prevedea ă prima ţ de dezarmare care va fi ă cu astfel de ţ
nesigure de executare ă probabil ă la fel cu ţ la care s-a ajuns la
Moscova în timpul ă ă lui Nixon-Kissinger, va trata doar zone restrânse ale
problemei pentru ca ă creeze un precedent ă ă ă alarmeze prea inult.
Aici la Geneva unii ţ zic de o ă ă ă ă rolul acestei ţ a
fost ă ă statlls qUO-lll pe baza a ceea ce ă ă cu un echilibru de ţ
militare ş a unei temeri comune de un ă nuclear. Ei presupun ă pentru a se
realiza aceasta occidentul trebuie ă accepte o Gennanie ă ...
Astfel ă occidentali pot ă ă ţ lor ă au ă tot ce
le-a stat în ţ ă Astfel ţ de azi din Europa ar putea fi ă ca un lucru
nedorit inevitabil.
- New York Times, reportaj de la Geneva, 2 noiembrie 1955.
128 MIHAIL STURDZA
Al treilea punct pe ordinea de zi a ţ ţ ă de domnul Dulles în
ţ presei înainte dea pleca la Geneva era problema a ceea ce el a numit ţ ă
satelite» prin care se referea desigur la ţ captive.
Cum au fost ă ţ ţ Statelor Unite la ţ de la «nivel
înalte» ă trateze ă ă De la un ş al Statelor Unite ş secretarul
ă de stat care se ă adesea ş în mod categoric ă sunt în favoarea ca aceste
ţ ă ş ş ţ ă ne-am fi putut ş la o ţ ă
în ă ă în ţ interlocutorilor lor sovietici - o ţ în ţ ă cu
. superioritatea ă ă ş ă de care Statele Unite ă se bucura la
acea vreme.
În realitate ă ă nici nu a fost ă deloc; ţ ă
nu a permis acest lucru. ă de o ă aluzie în discursul de deschidere al
ş Eisenhower, cele trei puteri occidentale nici ă nu au ă ă
sugereze cu seriozitate discutarea ţ captive, sau a comunismului ţ
despre care domnul Dulles declarase ă era «o ă ă ă în ă lumea». La
prima lui ţ ă a acestor ă probleme, atât de importante pentru securitatea
propriei lui ţ ă ş atât de intim legate de principiile pe care se presupunea ă occidentul
le ă ă ş Eisenhower a fost întrerupt nepoliticos de ă ţ sovietici.
Nici cu acea ocazie n-a putut ă ş ş ă mai mult decât o putuse în
faimoasa sa ţ cu ş Jukov la Potsdam despre meritele comunismului,
sau decât o va putea face câteva luni mai târziu când ş îl va izgoni din Paris.
ă cum a raportat Bulganin acest episod Sovietului Suprem la Moscoova:
ţ sovietici au refuzat ă discute ţ din ţ ă Europei de Est, sau
problema comunismului ţ
Este bine ş ă în acele ţ ă au fost instaurate regimuri populare ş
democratice chiar de ă popor pe baza liberei lor ţ
În ceea ce ş problema comunismului ţ care este ă ş
de ă unii ca un fel de sperietoare, noi am reamintit ă ţ la Geneva a
fost ă pentru discutarea problemelor ţ ş nu pentru a se vorbi
despre ă ţ vreunui partid politic din vreo ţ ă sau despre raportllriledintre
diverse partide.
Cam peste un an, la o ţ ă de ă din 1956, domnul Dulles a emis
câteva ţ edificatoare despre acel subiect:
Întrebare - Domnule, nu ş ă ă faptul ă ţ acestui guvern,
judecând ă ceea ce ţ ă despre regiunile satelite, este ă problema
este în ţ ă o ă ă ă ă noi nu suntem ă ţ ă negociem
cu Rusia ă despre ţ ţ ă satelite?
Ă 129
DI Dulles - Ei bine, sovieticii întotdeauna plasat pe pozitia ă aceasta
este o ă pe care ei o pot rezolva, ş nu este o ă pe care ei sunt ş
s-o discute cu noi. ă ţ ă la întâlnireade la nivel înalt de la Geneva,
ş Eisenhower a ridicat ă ă în discursul ă ş Bulganin care
prezida a spus în ă ă :»Aceasta este o ă pe care o s-o ă noi
ş ş nu permitem ă fie ă cu nimeni altcineva».
Deci, asta e ă lor. ă în orice moment Uniunea ă ş de
la noi o exprimare mai ă a vederilor noastre, vom fi întotdeauna ş ă le-
o oferim.
ă ă ă atitudine ă cu ţ curaj oase ale
ş Eisenhower citate la paginile 11,21, 33 ş 50 ă pentru cules pag 11

mijlocul cap V] ale acestei ă ţ ş ale secretarului de stat Dulles la paginile 80 ş 168
ă ă cules pag 80 citat din mijlocul cap VII, pag 168 citat la ş acestui
capitol]. S-a întâmplat oare între timp ceva ce ă explice ă ă schimbare de
atitudine cu privire la tragedia popoarelorînrobite la ă ţ ă li s-a ă
ă ţ ă posturi de conducere în Statele Unite de la ş celui de al doilea ă
mondial încoace? Nu s-a întâmplat nimic. Parerea ă este ă în nici o ă nu ar
fi putut acele ă ţ ă ţ mai fenn decât au Îacut-o; ă oricare ar fi fost
ţ lor ş instinctele lor de ă ţ ai Statelor Unite, nu ar fi putut ă procedeze
altfel, pentru ă dintr-un motiv pe care nu vom încerca ă ă aici, ei nu
aveau libertatea ă ă ceea ce ar fi dorit ă ă ă spunem doar ă trebuiau ă
asculte de ţ ă al ă ajutor activ, sau tratament favorabil, ei nu ar fi putut
ă ă ă sau ă ă ă la putere.
Vorbim despre acei ă politici americani despre care e greu de crezut
ă nu au ţ un spasm patriotic, un impuls de a se justifica pe ei ş ş când în
repetate rânduri ă ca interesele lumii comunuiste ă ă prioritate în ţ celor ale
propriilor lor ţ ă Nu ne referim Ia ţ ş ş ă ş de drum care îi
supravegheau întotdeauna, ci chiar la ă
Nici ş Kennedy nu a fost mai liber decât ş Eisenhower
când l-a trimis pe Rostow la Moscova ă ă ă ă cu ă ţ sovietice
ce putere de atac trebuie ă ă ţ de ă americane; sau când i-a trimis acolo
pe Averell Harriman ş pe William Foster, incluzând în ţ lor ă
monstruozitate:
Indiferent ă ş sau nu acest lucru, tragem un imens folos din
capacitatea statului ţ sovietic de a ţ ş ş pacea printre cei peste
200 de milioane de ş ş multele milioane în plus din statele satelite. ă ş
imperiului comunist rus ă ă ă ă ar duce la eliberare, dar ar fi cu mult
mai ă pentru ordinea în lume decât a fost dezmembrarea imperiului austro-
ungar.
130 ,MIHAIL STURDZA
Ş cum poate fi considerat ş Nixon liber, când ş repudiat atâtea
din propriile lui ţ categorice verbale ş scrise? Când în repetate rânduri
ţ ă cu privire la politica Statelor Unite în Europa ş Asia în conformitate cu
filo:?:ofia lui Henry Kissinger ă cu ani în ă în ă ţ ş articole pe care
ş avusese ocazia ă le ă
Suntem ş de asemeni ă domnul Dulles nua crezut ă ă la
Geneva va putea ţ conform înaltelor ţ pe care le-a ă în, ţ unui
comitet al Camerei ţ
Dar ţ voie ă ă asigur ă noi nu ă ă masa ţ este
locul la care ă ţ ă la principiile noastre.
Popoarele înrobite trebuie ă ş ă nu au fost uitate, ş ă noi nu suntem
ş ă ă ă o securitate iluzoriepentru noi printr-un târg cu ă lor care le-
ar confirma înrobirea.
Credem mai ă ă înainte de a pleca din Washington ă când le vorbea
ş despre «comunismul ţ ca o ă ş a trecut de la formula
«popoarelor înrobite» la cea a ţ ă satelite», domnul Dulles deja ş ă
retragerea de la ţ ş de externe de la Geneva care i-a urmat ţ
de la nivel înalt, în spre sanctuarullui Tito ş ţ ş a «comunismului
ţ
Revista Newsweek ne-a dat o ţ ă pentru docilitatea
ă occidentali la Geneva:
ă ce se ascunde în spatele acestei ciudate ă ş ă ţ de la
Geneva] a ţ oficiale despre eliberarea ţ sovietelor.
Studii de ţ recente ă ă ţ ă satelite pot avea o mai mare valoare
pentru occident ş cum sunt acum decât ă ar fi libere.
ş trebuie ă aibe gamizoane în ţ ă satelite ş deasemeni ă le sprijine
economic in mare ă ă - o ă care ar fi ă ă ă eliberare.
Nu ş ă a fost în realitate unde la vremea aceea Allan Dulles
era ş cel care era responsabil pentru ă ţ Dar Dumnezeu cu mila
pentru o ţ ă ai ă ă sunt ţ de ă astfel de surse de ţ
Din punct de vedere economic, ţ ă satelite ţ sovietele, ş suntjefuite
ă la os de ă ele. Din punct de vedere militar ă ce acele ţ ă au fost eliberate,
pericolul pentru Europa de Vest ş pentru Statele Unite) se va ă cam cu 1.600
de km de malurile Atlanticului. Ş ţ captive nu ă comandamentul
sovietic decât atâta vreme cât spiritul lor de ţ ă este ţ viu prin ţ
ă - ş cum atât de bine a observat ş Eisenhower. Aceste popoare
din Europa ş din Asia nu sunt ş de proaste încât ă nu observe când au fost abandonate
definitiv; ş ce s-ar putea întâmpla în Europa ş ca rezultat al acestei ş ţ ar
putea ă ă chiar ş CIA-ul.

---
13
ă ă cortina de fier - .chipurile
Desigur ă dorim o Germanie ă ş ă dar nu cu ţ unei Polonii,
Cehoslovacii, Românii, Bulgarii, Letonii, Estonii, Lituanii ş Albanii înrobite penna-
nent.
Principalul obiectiv sovietic este ă ă un zid neutru în Europa de Est,
de la Austria prin Germania ă la ţ ă scandinave în nord .... Aceasta ă cu
pactul de securitate ă va acorda ş de Jacto a controlului comunist
[va acorda ş de jure; ş de Jacto a fost ă la Ialta] asupra
statelor satelite. Ţ ă vor proteja trupul ţ comuniste. Între timp
tentacolele ei vor avea libertatea de ş în Orientul Mijlociu· ş ă ş
deasemenea în ş America ă
- Senatorul William F. Knowland, vorbind ţ Senatului 28 octombrie 1955.
ă ş ş ă joc de noi când a respins ideea ă ă este ţ
pentru victoria comunismului pe ce se ă oare?
ă este desigur ă ş se ş ă ca noi ă fim ţ chiar de noi
ş El ă ă noi americanii putem fi ş de nas în spre o preocupare ş de
mare pentru drepturile ă ţ ş ale ă ş de drum, ale profesorilor supraliberali,
ş ale oamenilor de ş ţ ă ş încât vom ignora ş prezenta activitate a
structurii ş printre noi.
ş ş ă cu ă o ă ai ă eroi sunt cei care ă de
primul amendament», o ă unde se ă vederile «notabililoD> care au declarat
recent ă este ultragios ă zici de partidul comunist ă este o ţ ş unde
lumea poate fi ă ă atace «colonialismul» ţ ei în timp ce trece cu vederea
sistemul care ă în statul sovietic ş ţ lui. - Este oare ş
ă cu drumul nutrind astfel de ţ ş proclamându-Ie cu ă ă
- Editorial în Saturday Evening Post 7 decembrie 1955.
132 MIHAIL STURDZA
Desigur ă ă nu îi este necesar Uniunii Sovietice ă ă ei pot
ă ţ ă ceea ce doresc de la occident ă ă ă lanseze nici ă o ă ă
ă
Strategii de la Kremlin ă foarte abil. ă sovietele pot ă ă occidentul
ă accepte ca Moscova ă controleze Europa pentru totdeauna, ş Peiping-ul ă do-
mine Asia, ş ă ş pot ă ţ ă ţ deschis deasemenea cu materiale
strategice, atunci vor repurta ă ă ă mai mare triumf din ă istoria, ţ
cel mai ieftin.
- Dqvid.J.,(lJv,r:enqeJn US, ţ & Worl,dReport.
::- \'::" ·."i"\ ..ft .' .. ,-. "" .,'" : .
La Viena, cu ă luni înainte de ţ de la Geneva, puterile occidentale
ţ ă deja ă sacrifice definitiv ţ europene înrobite. Când s-a ă
domnul Dulles ă a ridicat problema ţ ă satelite la ţ la nivel înalt, ş
deasemenea când s-a ă ş Eisenhower ă intervine în favoarea lor,
ă ă ş ş cu secretarul ă de stat deja
ă ă ţ ă ă a teritoriilor Europei ca la un fapt
indisputabil.
Ş ă ă ă trebui mai ă ă ă acele evenimente
. deplorabile. ă se ă tehnica ă ă a ă ă deghizate în realizare
.. ă împotriva ţ ă ţ ş a ţ chiar ş a lumii libere inclusiv a
Statelor5Unite- ţ înrobite care deja au fost condamnate. ş
politicieni ţ ă cu'consilierii lor periculos de ş ă la Helsinki,
·.Geneva,:Viena, ş Moscova. Dar ă nu este.totul pierdut; ă mai ă
oarecare ş ă ă ă totul, ş ă mai ă ţ ă care ar putea s-o
ă
Tratatele de pace impuse României ş Ungariei în 1947 i-au permis Rusiei
ă militar aceste ă ţ ă ă vreme trupele sovietice ă în
Austria. Motivul invocat a fost necesitatea dea ţ liniile de aprovizionare deschise
ţ din Austria. Prin termenii ţ de la Viena
dintre ţ Unite, Marea Britanie, ţ ş Uniunea ă Rusia se obligase
. ă teritoriubaustriac jmediat ă ratificarea acestui nou instrument
diplomatic . .conform logicii ş în virtutea termenilor tratatelor de pace, dreptul Rusiei
sovietice de a ocupa România ş Ungaria a încetat ă existe în ziua în care a fost
.' ş teritorilor române ş ungare ar fi trebuit ă
·unneze..imediat ă
ă 1955, patru zile ă ce s-a încheiat
ţ în ă nu li s-a reamintit
ă ţ occidentale ,nici ă ă ce ţ aveau, astfel
ş ţ de ă voie la dreptul de ale reamintisovietelordespre
acest lucru ulterior. ă fost ş aranJamentului: la 14 mai sovietele
Ă CÂRMUITORILOR 133
ţ ă ă se semnase la ş - de ă ele, Albania, Bulgaria, Cehoslovacia,
Ungaria, Polonia, România ş Germania de Est - un pact al ă termeni le permitea
ă ă ă ţ trupelor sovietice în oricare din aceste ş ţ ă avea loc prin
ţ ă de ă voie al acelei ţ ă ca o ţ ă a tratatului de ă
ă
Acceptând ulterior la Viena ţ unui bloc constituit în mod liber Care urma
ă fie recunoscut de acum înainte în tac1alele ţ drept ţ Tratatului
de la ş Puterile occidentale au ţ pentru totdeauna la dreptul de a
protesta impotriva ţ ş ă trupelor sovietice în oricare .din;tre cele
ş ţ ă ş prin aceasta au pus pecete pe infamia de la Ialta. Prin ş gest au creat
ş pus la ţ ş ş ţ unei detente false ş a ţ
frauduloase, un instrument perfect de dezarmare ă ş ă în confruntarea cu
un inamic înarmat ă în ţ cu cele mai moderne arme ş care se ă cu ţ
lui de expansiune ş cucerire. Numele acestuia este Pactul Reciproc dintre NArO ş
Puterile de la ş ş constituie cea mai mare ş ă ă care a fost
ă ă împotriva ţ ă libere de ă ă ă acestea
le-au ă încrederea lor. Pericolul este cu atât mai mare ş dezastrul.este cu atât mai
iminent pentru ă ă ţ de la Viena ş Geneva, ş sub presiunea ş
ţ neidentificate, NATO a degenerat încet de la o ţ de ă ă
la o ţ ă de civili care ă ă în ă cu ş ă ai
occidentului care sunt în momentul de ţ ă pe cale de a pierde ă prin negocieri
la Bonn ş la Moscova ultimele ş de ţ sau de ş a ă ţ ţ
orice parte a Europei. Se face un efort pentru a se crea un fapt împlinit înainte ca ă
ă avea loc în Statele Unite sau în orice ă parte vreo ş ă a
vechii mândrii ţ ş a instinctului de autoconservare.
S-au spus multe despre «spiritul de Geneva». Acest spirit a ş cu cel
de la Ialta. Dar ă ă ş la Geneva -la ţ de la nivel înalt ş la ţ
ş de externe care i-a urmat- ar putea cu ş mai ţ ă dreptate fi descris doar
ca ă ş ă ă în zece ani ce s-au scurs între întâlnirile din Crimea ş
cele din ţ ă occidentali ă ă ocazii ş anume prin
prima violare a Cehoslovaciei, atacul împotriva Greciei, blocada ă
din Indochian ş Coreea, ş comportarea în general a Uniunii Sovietice ş a
comunismului în Germania de Este, Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Albania ş
Iugoslavia) ă descopere ă ţ ale Kremlinului, duplicitatea politicii
sale, ş cruzimea ă domina ţ comuniste.
Se poate spune mai degraba ă la Geneva ă mai era prezent ceva din spiritul
misiunii Marshall în China. ă primele contacte paradiplomatice dintre Statele
Unite ş guvernul de laPeking au fost aranjate la Geneva în 1955. Începând de la
nivelul consular acolo, au crescut la ş devenind contacte la nivel de ambasadori,
ş au dus încetul cu încetul atât sub ţ republicane cât ş sub cele democrate,
la infama ă ă ă la Peking ş în final la ă Chinei ţ
134
MIHAIL STURDZA
ă ş nici ţ nici Marea Britanie nu au ă la ţ la
nivel înalt ă
sprijine nici ă cu un cuvânt aluzia ă a ş Eisenhower la
problema ţ ş ă ă a dominat ţ
ş afacerilor externe, ş domnul Dulles a trebuit ă plece de la acea ţ ă
ş ă se refugieze în Iugoslavia pentru ca ă ă ceva despre «libertate».
Oricât de ă ar fi ă alegerea satrapiei lui Tito ca un loc din care ă se
discute «libera alegere» ş ţ a fost o ţ ă din punctul de vedere al
domnului Dulles. I;'a permis ă ă dspre «ridicarea cortinei de fier» - doar
vorbea din Iugoslavia, nu? - ş în ş timp ă ă bazele teoriei «comunismului
ţ care a fost inventat în mod special pentru ca ă elibereze pe ş ţ ş
secretarii destat ai Statelor Unite de amintirea stânjenitoare a ceea ce ă ei
declara anterior despre înrobirea popoarelor Europei de Est ş despre tirania Moscovei.
ă cu acceptarea ă ţ unei ţ liber ţ între ş ţ
europene cunoscute ca grupul de la ş ă teorie ă ă unul din
principalii stâlpi ai politicii occidentale ţ ă de Uniunea ă
Domnul Dulles era prea bine informat pentru ca ă ă ă ă ă
ă ă a lui putea ă ă ă inimile ţ înrobite. ă pe de ă parte
dorea ca printr-o ă ă ă augmenteze ş zisa dezbinare dintre Moscova ş
Belgrad, atunci trebuie ă a fost surprins în mod ă de ă ţ ă a
lui ş ş Tito ş de ă comunicatul guvernului iugoslav de ă plecarea lui.
Pentru ca ă «rectifice comentariile contradictorii în presa ă în urma vizitei
domnului Dulles», guvernul iugoslav a ţ ă « atitudinea Iugoslaviei ţ ă de
ţ ă din Europa de Est fusese deja ă în luna iunie a anului trecut printr-o
ţ ă ă de ă ş Tito ş primul ministru sovietic Nikolai
Bulganin care cerea ă nu ă loc ţ ş cerea pentru fiecare ţ ă libertatea ă
ş ă propriul ei sistem specific.»
Numai cu ajutorul guvernelor american ş britanic, care au deschis calea diviziilor
de tancuri sovietice, a putut Tito ă ş ă regimul lui comunist asupra poporului
iugoslav prin unul din cele mai mari masacre de ţ ă din timpurile
moderne. Prin urmare domnul Dulles ş înainte de a pleca în ă ă lui din Balcani
care era ţ dintre ţ lui Tito despre «libera alegere» ş ţ ş
ţ pe care ă noi ă o ă domnul Dulles ş acestor cuvinte ...
ă dar nu suntem nici pe departe siguri!
Mai mult, ca program economic de ţ ă comunismul are puncte
de ţ ă cu mesajul social al ş ca de exemplu în preocuparea lui
ă cu cei ţ de privilegii ş în insistenta lui cu privire la egalitatea ă ... Nici
socialismul de stat, nici ţ ă nu ă un sistem economic perfect; fiecare
poate ă ţ din ţ celuilalt. Sistemul de ţ ă ă ă nu a dovedit ă
Ă CÂRMUITORILOR 135
poate ă asigure în mod constant ţ ş lipsa de ş ... Socialismu1.sovietic s-
a schimbat mult, ţ ales prl:\1 ţ ă ţ accent lUai mare pe motivarea prin
ş personal.
- John Foster J)ulles, fost ş al. Consiliului Federal al Bisericilor, în
raportul bianual al acestui c()nsiliu scris de ă domnul Dulles în 1946.
Cjtând ţ de mai su!) a domnului Dulles în cartea sa None Dare Call It
Treasoll (*), John A. Stormer face ţ ă ă ea ţ dintre
primele ţ ă despre posibilitatea contopirii a.cestor ă sisteme, cel
comunist ş cel necomunist. Într-un material scris de el ariterior tot pentl1lConsiliul
Federal al Bisericilor, domnul Dulles ă «un guvern mondial, o limitare
ă ş ă ă ţ ţ ş controlul ţ al tuturor ţ
armate ş navale.)) ş care l-a ales mai târziu pe domnul Dulles ă fi,e
secretar de stat ş desigur ideile lui Dulles despre comunism ş ţ ă
ţ ă
Nu credem ă ajuns secretar de stat domnul Dulles ş revizuit opi:\1iile, filozofia
ş idealurile pe care le avusese când era ş Consiliului Federal al Bisericilor
în 1946. ă credem ă aceste idealuri ş ă filozofie i-a guvernat politica
în timpul întregii lui durate în Departamentul de Stat, ş ă ţ cei care au avut slujba
lui în acel departament de atunci încoace ş ă ţ cei ţ în ţ oficiale la
riivelulla care se iau deciziile, inclusiv ş ţ Statelor Unite de la Roosevelt la
Nixon, au ţ ş mod de gândire ş s-au comportat întotdeauna în
ţ ă în ciuda ă lor publice ş ă ş manevrelor lor tactice
care induc în eroare. Aproape ţ dintre ei au. ţ deasemenea ş ţ
puternice, în parte secrete ş ţ din ş în mod misterios: Consiliul
pentru ţ Externe (Council on Foreign Relations).
Nu putem crede ă doar din ă întâmplare s-a nimerit ca cei ce ă
marea contopire [între comunism ş restul lumii] ş un singur guvern mondial ă oCllpe
aproape toate ţ înalte din guvern timp de opt ţ ţ ne spune
cu ţ ă ă aceste persoane au fost alese ă ş ocupe ţ sau pe baza ă
lor bine cunoscute sau pe baza ă ţ lor în care se putea avea încredere.
Foster Dulles fiind secretar de stat, fratele lui Allen fiind ş la CIA ţ
ă de ţ Secrete 1 ş Earl Warren fiind ă suprem al Statelor
Unite, ţ trei ţ de ă ş Eisenhower, trei dintre cele mai impor-
tante instrumente de control ş ţ în politica ă ş ă ă se aflau
în grija unora care aveau ş idei. ă îi ă ca fiind partizani tipici ai
contopirii, ca ş cei care ă atâtea arii importante ale ţ politice americane,
ne punem întrebarea: erau oare ei sinceri în pretinsa lor ţ cu privire Ia
cele ă moduri de ţ ă pentru a ă con topire se ă au ei,sau oare în secret
favorizau ş ă ă propulseze ţ comunismului în lume?
136 MIHAIL STURDZA
Credem ă ă reiese din rezultatele politicii acestor opt ţ în
domeniul ă ă externe ş interne împotriva ă ţ ş ă comunismului.
ă Berlin, unde la întrebarea cu privire la unificarea Germaniei Molotov a
ă ă ş ă ţ de la Geneva la nivel înalt cu privire la
Asia, unde s-a demonstrat ă sovietele nu acceptau decât victoria lor ă
ă - ă toate acestea de ce au acceptat ţ occidentali la ţ de
la Geneva ă fie ă ţ ş de externe cu gangsterii de la Kremlin
în ş ş cu ş palavre sterile ş umilitoare?
Pentru a se explica ă întâlnire ş atâtea multe alte întâlniri oratorice inutile
sau lipsite de succes cu ţ ş în diferite ş ale lumii ş la ţ
Unite, s-a argumentat ă acele întâlniri ofereau o ocazie ă pentru a se face
unele cereri drepte ş logice din partea occidentului, ş au reprezentat deasemena un
efort inteligent pentru a face Rusia ă ă accepte «un schimb liber de idei,
ţ ş persoane».
Cu privire la ocazia de a face chiar ş cea mai ă dintre cererile puterilor
occidentale; ă citim din New York Times cât de ă a fost ă ş ă atât la
întâlIiirea de la nivel înalt cât ş la cea a ş externe:
Ultima ă de ţ ă într-o realizare ă la ţ de la Geneva s-
a evaporta drept rezultat al unei ă a impasului existent cu privire la ultimul
punct de pe ordinea de zi, ş anume ridicarea cortinei de fier ... ă cum au ă
ş de externe occidentali ă ă ă la baza toturer celorlalter
probleme, pentru ă este în cele din ă cheia ă
De ce au acceptat mai întâi ţ la ţ de la nivel înalt ş apoi ş
lor de externe, mijloacele insolente prin care oamenii de la Kremlin îi împiedeca ca ă
ă cât de liber ş ă ar fi dorit despre ceea ce ă era «cheia
ă creind astfel un precedent care ă mai ă toate întâlnirile dintre est ş
vest?
În ceea ce ş ţ de a face sovietele ă accepte «un schimb liber de
idei, ţ ş persoane», era ă pieirii de la bun început, pentru simplul motiv
ă propaganda ă ş spionajul comunist sunt deja atât de puternic dezvoltate
în ţ ă necomuniste, ţ ş sunt atât de ş ş ă ţ subver-
sive comuniste au fost atât de mult facilitate de atitudinea în care se complace
occidentul. Oamenilor de stat occidentali le ă ă prea ţ de oferit, sau chiar
nimica, în schimbul dreptului de ş aduna propriile ţ de ş propaga
propriile idei, ş de ş face propria ă sau chiar de a ă oarecare
activitate ă - în sânul ţ din imperiul comunist. Fiecare carte, ficare
ziar, fiecare ă de ă ă în Uniunea ă poate fi ţ ă
ă ş ă ş ă în Statele Unite. Fiecare ă ş de drum, fiecare om de
)
Ă CÂRMUITORILOR
ş ţ ă comunist, fiecare ă ă ă din ă ţ ş ţ
din ţ scutite de impozit ş din birourile redactorilor de ziare, poate ă ţ
pe ţ ă sau într-un fel mai subtil la difuzarea doctrinei comuniste în Statele
Un raport al judiciar al Senatului Statelor Unite din
ă ă la vremea aceea ă distribuite în Statele Unite peste un
reviste, ă ţ ş alte materiale ă comuniste, 2.275 de filme ş 25.000 de, ţ
patefon sovietice. ă ă legalizarea distribuirii propagandei
ş Statelor Unite ş ă alte ă în mod deliberat pro-comuniste ţ ţ ţ
sunt responsabile atât ramura ă cât ş ramura ă a statului,
ă este ă în Statele Unite cu miile de tone anual. ş ş ţ
Unite poate fi acela care o aduce la ş ta ş la ş la care merg copiii
ţ unor ă legislative, executive ş judiciare la fel de anti-americane, ţ ţ ţ
ş numita ţ ă educarea ă ţ (sensitivity training)
ş ă de corupere a sufletelor ş ţ americanilor. du;;
La un an ă evenimentele de la Budapesta ţ de televiziune ţ ţ
Broadcasting System a difuzat un program televizat de o ă ă P9P"my.;lqi
american pe ă ş ş ca un ţ din topor, sincer ş cu inima ş ş
ţ acestuia ă repete ă ă contrazicere toate balivemele propagandei
comuniste, inclusiv ţ ă poporul ,ungur ş toate popoarele din
de fier nu au decât o ă mare ţ ă ş ă pentru
. lor impuse de soviete. ,Era evident ă ă care i s-au adresat ă ţ
dinainte ş ă aprobarea lui ş Cel care i-a luat interviul, Ş
ceremonios ş respectuos, nu a pus nici una din multiplele ă la ţ
le,.ar fi putut da glas cu atâta ş ţ ă -ca de exemplu: ă lucrurile erau
ş de dulci în spatele cortinei de fierdece a trebuit ă ş ă diviziile de tanql!fÎi
bompardierele în Ungaria ca ă ă ş o ţ De ce au fugit zeci de PlHrM
unguri din ţ lor? De ce sunt toate guvernele satelite ţ ă ş ă
fronti,erele ă ă un exod general?
Interviul lui ş a fost un triumf unic pentru propaganda ş prestigiul
ş este evident ă a fost aranjat în mod special ă contracareze dinainte ţ
raportului ţ Unite despre ă ţ le sovietice din Ungaria. ă
ă a dictatorului sovietic în ţ publicului unei ţ ă libere Ş
demoralizatoare ş descurajatoare cu atât mai mult cu cât ă lumea ş ă
în Statele Unite ş în alte ţ ă ă ă guvernul Statelor Unite s-ar fi opus ţ
publicitate ă compania de radioteleviziunne nu ar fi putut ă dea Ş
oare nu sunt c.uvenite oarecari ţ pentru faptul ă ş putea ă ş prezinte
cu mai ă liJ:>ertate vederile Într-un studio de televiziune din Statele
puteau oamenii de stat occidentali ă ş le prezinte pe ale lor la ţ la
de la Geneva? 'lE :mn
A
138 MIHAIL STURDZA
În ceea ce ş tranzitul de persoane prin cortina de fier, în 1957 am fost
informati ă în numai 12 'luni, 1.040 de ţ ş 17.000 de persoane au trecut
ţ Rusiei în ambele ţ cu ţ desigur fiind ţ ş fiind sub controlul
strict al guvernului sovietic. Cine au fost beneficiarii acestui schimb important? La
c'ongresul comunist de la Moscova din 1956 au participat 56 de ţ comuniste
ă dintre care numai 13 erau din ţ ă cu guverne comuniste, în timp ce 43 erau
ale partidelor comuniste din ţ ă necomuniste, care veneau la Mecca ă ca ă
ş reînvigoreze ardoarea ş ă ş ă ţ Ca o ă ă evenimentele
de la Budapesta nu au afectat cu nimic aprecierea Departamentului de Stat cu privire
la cât sunt de dezirabile contactele dintre lumea ă ş tineretul american, 160
de ă ţ ş fete americane au primit ţ ă participe la ş zisul «festival mon-
dial al tineretului» de la Moscova din august 1957. Jurnale de ă ţ îi ă cum
trec în pas de ă prin ţ asasinilor tineretului ungur salutând cu pumnul ridicat
sub steagul american. De atunci încoace participarea tineretului Statelor Unite ş al
altor ţ ă libere la festivaluri ă ă la Viena, Helsinki ş alte ş - toate fiind
ţ de ă organizate de ă ş a devenit o ă ş bisericile
s-au ă acestei mascarade macabre.
L-am auzit pe un ă de la Curtea ă a Statelor Unite cum ă o
ă în' Rusia ă ş exprima admiratia pentru metodele ş ş
ţ sovietice. Ş l-am auzit pe un fost ministru de externe francez cum ă o ă
ă din acestea ş declara ă Rusia ă «ar trebui ă ă drept
model pentru puterile occidentale pentru felul inteligent ş uman în care ş ă
ţ ă ţ neruse». Este asta ţ ă cretinism, sau ce este? ă nu am ă în
presa ă vreo expresie de ţ sau chiar de ţ a feiului de a trata
ş a ţ lumii libere, venind de la niciunul din ş pelerini sovietici care
sunt ţ cu ţ deschise de autoritAtile americane. Pe de ă parte, printre
rapoartele lungi ş abundente ale ş occidentali care au ă ă în Rusia
ă nu am ă nici unul care ă dea o apreciere ă ş ă de ă ţ
a ş ziselor ă în felul. de a trata ş în politica ă ă moartea lui
Stalin - cu ţ unor rapoarte remarcabile ale Margueritei Higgins care a murit
timpuriu. Aproape toate rapoartele celelalte ascund o ţ ă ă ş ă
de a prezenta Rusia ă ca pe o ţ ă mai mult sau mai ţ ă ş pe
gangsterii de la Kremlin ca pe ş tipi cu totul simpatici ş afabili. Un reporter entuziast
ă a mers ă acolo încât ă compare farmecul bulbosului Malenkov cu farmecul
micului lord Fountleroy.
Ideea adesea ă ă de dragul unei «mai mari ă ţ Rusia ă ar
accepta un schimb de ţ ş de persoane, sau orice alt schimb politic imaginabil,
cu occidentul, este ă ş imperiul communist au ă securitatea de
care au nevoie, ş au mai ă decât este ă ă pentru lumea ă
ă securitate le-a fost ă În mai multe feluri:
Ă 139
- Întâi de toate prin faptul ă puterile occidentale au fost acelea care cu ţ
unor sacrificii ă ă ă de ţ umane ş de bunuri, au salvat Rusia ă de la
pericolul unei ă totale de ă armatele germane;
- prin faptul ă ă ş celui de al doilea ă mondial, puterile occiden-
tale de ă voie ş ă ă nici o ţ au înmânat lumii comuniste o ţ ă
ă din ţ ă în Asia ş în Europa ş aproximativ un miliard de
ţ ş sporindu-i astfel cu mult ţ economic, politic ş militar;
- prin apatia cu care lumea ă a acceptat de atunci încoace toate ultragiile
ţ ale Rusiei sovietice;
- prin infiltrarea ă a aparatului de stat al Statelor Unite ş al altor ţ ă
necomuniste, ş prin ţ ă ş ă la Casa ă ş la
Departamentul de Stat a unor indivizi de care Kremlinul ş ă nu trebuie ă se ă
deloc, ş de la care se poate ş la multe;
- prin repetatele angajamentele defetiste ale ă Statelor Unite ş prin
ş ă de indivizi ş anti-patriotici, ş ş pro-
ş printre americanii ş europenii tineri de ă ă
- prin starea de aproape ă dezannare a ţ ă europene necomuniste;
- prin aparatura ă ă ă care în mod indisputabil are caracter
ofensiv;
- prin felul defetist în care Statele Unite au dus ă lor care nu trebuia
ş în Coreea ş Vietnam;
- ş prin certitudinea (la care s-a ajuns ca o urmare a evenimentelor din Budapesta
ş a ă flotei a ş a Statelor Unite impotriva ţ lor, a ă
ă ţ de a da prima ă a Statelor Unite ş a ă bazelor din Europa, a
crizei din Cuba ş a ă la Bay of Pigs, a interzicerii testelor nucleare ş a
tratatului de neproliferare ă ş a ă de ă parlamentul de la Bonn a
tratatelor de la ş ş Moscova) ă angajamentul Statelor Unite de a ă Europa
printr-o ă ă în cazul unei agresiuni comuniste nu ă nici cât hârtia
pe care a fost scris.
ă încheierea negocierilor SALT ş de securitate ă de la Moscova în
spiritul «Cartei lui Kissingem ş ă ce ultimul soldat american a ă ă câmpul de
ă din extremul orient, ultima securitate ce i-a mai ă Rusiei sovietice ş lumii
comuniste de cerut va fi ă ă marea contopire între lup ş ţ ţ ă ş
ş cum au visat-o domnul Dulles ş cu Lenin, ş ş cum au ă în mod clan-
destin ă ă poporul american le-a ţ ă ţ sale
ca o ţ ă
«Cauza Uniunii Sovietice este cauza tineretului din întreaga lume» i-a spus
ş Roosevelt, acea mare ă de ţ tineretului american la 3
septembrie 1942.
L__
140 MIHAIL STURDZA
* Titlul NoneDare (ali It Treason este o aluzie la cupletul atribuit lui Sir John
Harington (1561-1612): Treason doth never prosper, what-s the reason? / For ifit
prosper, nonedarecall it treilsonl ă n-are succes ă de ce oare? / ă
ş ş nimeni nu ă ş ă ă ă
14
Prima ă a domnului'Dulles
ş ţ de la Washington
Libeltatea ă ş ă ă de sclavie, la fel de ă de ţ de sine ş
la fel de ă cu propriile ei ă propriul ei materialism ca ş trecut. ă
I ă eu pe fratele meu?» a exclamat Cain cu secole în ă Dar ecoul acelei voci
se aude ă în ă lumea. Oamenii ă ă se închine la idolii ş ai ţ
prost ţ Sunt ă ş ţ de calul troian.
- David Lawrence în US News & World Report.
ă ţ ă ă poporul american nu are nevoie sau are prea
ţ ă nevoie ă fie avert·izat cu privire la ţ ă rece ... Prtncipala
ă a ă va fi, ă nu a ajuns deja ă fie, cum ă ţ ă în frâu
ţ poporului de a lovi în comunism cu tot ce putem, mai ales ă vor mai fi
incidente ca ş Laos-ul... Mândria ă ş nemultumirea de a ţ în
frâu în ă din Coreea a dus la revolta lui MacArthur ş la mccarthyism.
- Senatorul William Fullbrigkt ş comitetului senatorial pentru ţ
externe, Într-un memoriu care ţ directive politice.
ă ş sovietici acuma spun ă e bine ă existe comunism pe ă
ţ ă asta ă perspective favorabile polonezilor, cehilor ş celorlaltor care ar
dori mai ă ă aibe propria lor ă de comunism ţ decât ă asculte de
Moscova.
- Secretarul de stat John Foster Dulles într-o ţ ă de ă din 26 aprilie
1957.
142 MIHAIL STURDZA
ă ă este, ş eu cred ă aceasta este ă tuturor, ă Tito ă o
ţ mult ă cu privire la lumea ă decât ţ ă comuniste care sunt sub
controlul direct al Moscovei. Comunismul ţ ş subordonarea ţ ă de vederile
Moscovei sunt una; comunismul independent e altceva.
- ş Dwight D. Eisenhower într-o ţ ă de ă la 3 octombrie
1957.
Din închisoarea în care fusese azvârlit pentru ă vreme de ă guvernul
. «comunist ţ al lui Josip Broz Tito pentru ă vorbise prea sincer ş deschisese
gura când nu era cazul, Milovan Djilas a demascat minciuna ş Statelor
Unite ş a secretarului lui de stat pe care am citat-o pe pagina ă ă ce a spus
ă ş dictatorului iugoslav:
Statul comunist, fondat prin ţ ă ş ţ ă aflându-se în conflict continuu cu
propriul ă popor, trebuie ă fie militaristic, chiar ă nu ă motive externe.
ă nu este cultul ţ ş de ă ca în ţ ă comuniste. Comunismul ţ
nu ş ş nici nu este capabil ă ă nimic altceva decât tot comunism, ş ceva
îl atrage întotdeauna în mod spontan spre sorgintea lui - în spre Uniunea ă
Nu va putea ă ş dezlege soarta de ceea ce îl ă de celelalte ţ ă ş ş ă comuniste
[sublinierea ă
Djilas, care participase direct la ă violenta ş teroarea cu care a fost instaurat
regimul comunist în Iugoslavia, nu îl critica ci pur ş simplu ă o constatare.
Oare ş Eisenhower ş cu domnul Dulles puteau ă nu ş aceste lucruri,
sau credeau în mod cinstit ă Tito ş cu regimul ă ă de ş ă încât ă
merite nu numai în mod special un tratament politic favorabil, ci ş ajutor militar care
consta din cel mai bun armament pe care îl putea produce industria ă în
valoare de miliarde de dolari, ş sprijin economic cu ă alte miliarde americane?
ă presupunem ă din ă ă au trecut unsprezece ani, ă ş generalul Ei-
senhower uitase masacrele de la Bleiberg ş celelalte ă care au urmat, în ciuda
faptului ă ă ţ responsabilitatea cu înaltul comandament britanic pentru un ă
care pe ă dreptate a fost descris ca fiind de ă de ori mai mare decât cel de
la Katyn (1). Dar în Iugoslavia ă loc cu trei arii înainte de ă ă domnului
Dulles la Brioni evenimente care nu puteau ă ă fi fost uitate de oricine citise
ziarele pe vremea aceea, ş ş mai ţ de persoane ş de bine informate ca ş
ş secretarul ă de stat.
La ş anului 1953, ca ă ă ă încredere putea avea în poporul lui, sau
ca ă ă o ă adversarilor regimului ă - cum o ă Mao cu faimosul lui
discurs despre «o mie de flori» - Tito a conceput ideea unui plebiscit condus de ă
guvern, cerându-Ie iugoslavilor ă ă ă deschis la întrebarea: ş ş sau
Ă CÂRMUITORILOR 143
ateu?» - ceea ce era ş lucru ca ş cum i-ar fi întrebat: ş sau nu ş comunist?».
Optzeci la ă din ă ţ au avut curajul ă ă ă «Suntem ş Numai
patrusprezece la ă au ă ă erau atei, printre ei fiind ţ ţ ţ
civili ş militari ai guvernului. Cruda represiune care a urmat a durat ă la începutul
lui 1955. Printre miile de victime au fost 200 de ţ ş Unul dintre ei, episcopul
Anton ţ a fost ars ca o ţ ă vie ă ce a fost torturat.
Acestui dictator comunist ş acestei Iugoslavii i-a racut o ă de prietenie
doamna Eleanor Roosevelt, imperturbabila ş ă a comitetului ţ Unite
pentru drepturile omului, numai la câteva luni ă ce a avut loc acel ă Acest fel
de comunism ţ îl dorea domnul Dulles pentru «polonezi, cehi ş ţ ş
despre acest fel a remarcat ş Eisenhower ă era «altceva».
Câteva ţ remarcabile raceau ca Iugoslavia ă fie cel mai favorabil
loc în care puterile occidentale ar fi putut opri avansul comunismului în acea parte a
Europei la ş celui de al doilea ă mondial- ă ar fi dorit ă o ă Toate
porturile la Adriatica, de la Trieste la Vallona, se aflau sub controlul de ă al
ţ lor navale. Iugoslavia, ă ă în primul ă mondial, consta din vechiul
regat al Serbiei legat cu ţ ş Slovenia care ă austriece. ţ ei era
ă din ţ ă ă ţ care erau în mod special prosperi în ţ ş Slovenia,
unde de secole ă de ţ ţ austriece. Erau foarte
conservatori ş adversari fanatici ai comunismului. În general erau romano-catolici în
fostele provincii austrice ş ş în regatul vechi, erau ş ţ ş cum
a rei ş dramatic din rezultatul plebiscitului. Erau de asemenea ţ de prim rang
ş au ă de mai multe ori în decursul istoriei cu ă ardoare puteau ă lupte ca ă
ş ş sau ă ş apere ţ ă ă marea ă a occidentului, chiar ă
ar fi trebuit ă se bazeze numai pe propriile lor mijloace ş pe propria putere de ă
armata lui Mihailovici s-ar fi dovedit foarte greu de învins de ă o ţ ă ă
invadatoare. Ş chiar ă înfrângere ar fi putut ă ă pentru ă vreme din fostul
regat al Iugoslaviei cel mai vulnerabil loc .din imperiul comunist european - un cap de
pod pentru trupele occidentale, ă ă occidentali s-ar fi trezit ă
din ţ lor ţ ă de pericolul unei cuceriri a continentului de ă comunism.
Dar ă occidentali au pus ă acestei ţ care era ţ
ş de ă ţ comuniste, mai bine decât ar fi putut s-o ă ş
ş ş Nici torpilarea a ă ă britanice 'în ţ portului Vallona printr-un
dispozitiv iugoslav doi ani ă ş ă nici sprijinul pe care l-a dat Tito
atacului împotriva Greciei ş nici participarea lui în infama ă a copiilor greci, nu
a putut ă determine pe ă occidentali ă considere pe Tito altfel decât ca
pe un aliat. Cu toate acestea, chiar înainte de moartea lui Stalin, ş ă nici un ftI de
rezerve de atunci încoace,în fie·care ă ţ ă ă Tito a luat o
ţ ă cu a sovietelor. A racut-o ă nici o greutate ă singura promisiune
pe care o ă în schimbulabundentului sprijin militar, economic ş moral pe care îl
144 MIHAIL STURDZA
primise din occident era ă se apere ă ar fi ă atacat. În Asia, în Africa, în
Europa, Tito a fost un proponent activ pentru felul de neutralitate al Moscovei, dar
pentru propriile lui ţ înarmate de ă Statele Unite ş alte puteri occidentale, el
nu ş luat nici un fel de angajament de neutralitate. Ş nici nu s-a angajat în nici un
fel ă coopereze cu occidentul într-un conflict european posibil, în care la întrebarea
cine a fost agresorul cu ţ ă se vor primi mai fantastice ă
ă armata lui Tito de tancuri americane ş ţ lui ă foarte ă
ă în America este ă ă în vreun conflict ţ va fi de
partea ă pentru ă ş cum a ă Djilas, ş comunismului în Rusia ar
însemna ş ş lui Tito. Unicul alt mod posibil de a folosi acest armament
formidabil ar fi împotriva ţ iugoslave în vechiul regat sau în ţ
ţ cu ţ armatei a fost mijlocul prin care Tito a ă momentan
de pericolul unei revolte generale în ţ în iarna anilor 1971-72.
Istoria raporturilor Statelor Unite, ş a puterilor occidentale în general, cu Broz
Tito, din momentul în care l-au impus poporului iugoslav ă în momentul în care l-
am ă la televizor ş confortabil într-un imens fotoliu cu picioarele ş
ş o ţ ă de foi în ă în salonul ş Nixon, este istoria unei alte
ă ă ş o ă ă ă libertatea ş dreptatea ş toate celelalte lozinci folosite de
ă occidentali când au condus omenirea în dezastrul de nerecuperat al celui
de al doilea ă mondial, nu au fost decât minciuni.
Milioane de oameni cu sânge, religie ş ţ diferite, au fost incorporate cu
ţ în Uniunea ă ş multe alte milioane au fost absorbite de fapt, chiar ă
nu totdeauna în mod formal, în blocul comunist sovietic. Numai în Europa cam 100
de milioane sunt ţ ă ă împotriva ţ lor pentru glorificarea ş
ş statului comunist sovietic.
- ţ de la Washington, ă de ş Dwight D. Eisenhower
ş primul ministru Anthony Eden, 1 ianuarie 1956.
ş zisa ţ de la Washington - din care am extras citatul de mai sus - nu
ar fi putut fi ţ ă mai solemn nici ă ar fi reprezentat ă gânduri ale
celor doi oameni de stat despre popoarele «absorbite în blocul sovietic» ş ar fi semnalat
începutul unei cruciade,chiar a uneia politice doar, pentru cauza lor.
De fapt atât ş Statelor Unite cât ş primul ministru al Marei Britanii
vorbeau ironic ş lacrimile pe care le ă au erau ă ă lacrimi de crocodil.
Oamenii bine ţ nu au dat mai mare ţ ă acestei ţ de anul nou
decât aceea ă le-au oferit o ţ iluzorie, înainte de a ti ales ş pentru
cel de al doilea termen al ă în Statele Unite, acelei ă ţ din ă care ă
ţ de ă represiunea ă a revoltei muncitorilor din Germania de
Est de ă ţ armate ale Moscovei; apoi diverselor grupuri etnice din Statele
Ă 145
Unite; ş apoi în general marii ţ de ă ţ ţ care în orice ţ ă sunt ţ
în mod natural ă ă în sinceritatea, patriotismul ş ţ nobile ale celor pe
care ş i-au ales drept ă
În acel moment domnul Eden ă o ţ ă de dezarmare ş securitate
ă între puterile occidentale ş Rusia ă - care a fost ă în ţ ă
recent ţ doar de ă ş Nixon ş domnul Kissinger la Moscova, ş
este pe cale de a fi ă ş ă prin negocierile cu privire la SALT. La ş acestei
ţ s-ar legaliza ş perpetua ţ ă pe care o deplângea ţ de la
Washington. În plus ă lumea ş care fusese rolul domnului Eden care jucase
rolul lui Hopkins pe ă Churchill, în negocierile dela Teheran ş Ialta, unde
absorbirea la care se ă referire în ţ fusese ă in unanimitate.
La Viena ş Eisenhower ş cu secretarul ă de stat ă ocazia
ca cel ţ ă ă un protest împotriva fraudei de la ş în ă celor 120
de milioane ţ ă ă pentru glorificarea ş ş statului comunist
sovietic». Nu au ă Nu o ă ă nici la Geneva, înainte de ratificarea ţ
de la Viena.
Mai exista ş o ţ ă uimitoare între ţ din ţ de la
Washington, ş ţ ş imediat ă încheierea ţ de la nivel
înalt ă «promisiunile viitorului sunt mai ă decât au fost ă în ultimii
ani.» Domnul Dulles a ă la fel, ş mai mult chiar, ă ţ ş de
externe, când a spus presei ă occidentul ş prima ă .. Ş tot în ă
ă ă de ş ă ş de azi a Statelor Unite a declarat ă
negocierile de la Moscova dintre Rusia ă ş Henry Kissinger ă «s-a încheiat
era ă ţ
ş Nixon nu a fost mai justificat zicând acestea decât fusese ş
Eisenhower când declarase, ş cum o ă cu o ă înainte de revolta muncitorilor
polonezi din Poznan împotriva tiraniei comuniste, ş cu trei luni înainte de revolta
ţ unguri ş reprimarea ei ă de ă ţ ţ ş ş armate ale
lui ş ă promisiunile viitorului erau mai ă decât oricând. Nu a fost
mai ţ ş ă domnul Dulles când ş ridicat mâna ă semnul victoriei
ă ceea ce el a numit «prima ă care se terminase cu cele trei ţ de la
Geneva - una despre afacerile Orientului ă în 1954, ş celelalte ă în 1955.
ă ă ă domnul Dulles nu avea nici el dreptul ă ă ă
ă din confruntarea occidentului cu ă imperiu comunist «prima
ă ă ă ă a început cu anexarea a unsprezece ţ ă europene ş a
întregii Chine de ă lumea ă cu colaborarea ă a puterilor occiden-
tale. ş ei a fost însemnat de ă explodarea primei bombe atomice sovietice;
ş deoarece de atunci încoace Moscova a avut voie - sau a fost chiar ă ş cum
o ă scandalul Oppenheimer - ă ş dezvolte ă arsenalul nuclear
ş mijloacele de lansare este greu de negat faptul ă sovietele au mai multe motive
146 MIHAIL STURDZA
decât avea domnul Dulles ă ridice pumnul ş victoria, ţ ă prin
neprezentare.
Dar ă nu ă ă nod în ă ă vedem mai bine ă dreptate ar fi putut avea
domnul Dulles cu optimismul lui cu privire la «prima ă Nu 'este aceasta o pierdere
de vreme, ă ne va ajuta ă ne ă seama în ce ă ă ă au
fost ş vor fi ş ţ - sau ă din motive pe care numai ei le ş ş ă
s-au ă ă ş popoarele care le-au ă cu ajutorul mijloacelor de
comunicare în ă care se ă cu privire la avansurile implacabile ale
comunismului.
În perioada care s-a încheiat cu ţ ş pentru afacerile externe de
la Geneva, s-au întâmplat ă
· Trupele Chinei ş înarmate de ă Uniunea ă au ş pentru
lumea ă în mod definit Coreea de Nord cu 12 milioane de locuitori ş ă
din Indochina cu 14 milioane. Au cucerit deasemenea Tibetul, ceea ce le-a pus în
contact direct cu India ş regatele din Himalaia ş le-a permis ă ocupe 'Câteva ă
strategice din Himalaia.
, <<Aranjamentul» din Laos a predat peste ă din ţ ă ţ comuniste
ş a expus ă ă pericolului unui guvern de ţ
'_ '. În timp ce Statele Unite ş ţ lor ş ţ ţ militare sub nivelul
stabilit de ă tennenii ţ în Coreea ş violând în mod flagrant ş
termeni, ş au construit 38 de noi aeroporturi militare ş au adus SOO de noi
bombardiere ş avioane de ă cu propulsie ş 700 de tancuri noi de ultimul model.
Coreea de Nord ş ţ 7S'O.OOOde ţ ţ ş China ş ă ş ţ
diviziile dealungul râului Ialu.
· Japonia, acel ă ă având libera alegere din punct de vedere sentimen-
tal, ezita Între amintirea testamentului politic al generalului Tojo care fusese asasinat
- «Popoare ale Asiei ţ ă împotriva ş comun!» - ş ţ pe care
contactele cu occidentul a avut-o întotdeauna pentru ea. Pentru ca s-o ţ ă în
orbita occidentului va fi nevoie de un efort de obiectivitate foarte ţ probabil ă
ă din partea anumitor cercuri inexplicabHe (care nu pot fi trase la ă care
sunt totdeauna reprezentate în Departamentul de Stat ş la Casa ă
· În Nepal a devenit prim ministru Dr K.I. Singh care fusese exilat anterior pentru
ă ţ sale pro-comuniste ş care se întorsese acum de la Peking unde fusese
oaspete de onoare timp de ani de zile.
· În general perioada la care se refereau ş ş cu domnul Dulles a fost
martora unei ţ ă în raporturile politice, economice, personale ş
doctrinare între ţ ă din Asia ş Africa pe de o parte ş Moscova ş Peking de ă
Întreaga lume ă s-a aliniat cu brio împotriva occidentului «imperialist». În Africa
ă ă ă Mau Mau ţ la Moscova ş la Peking, care ş
ziceau «generalul Rusia» ş «generalul China», ă ş teroare ş distrugere
Ă CÂRMUITORILOR 147
ă Bandele de asasini care bântui au în provinciile Ubangi ş Basuto ş ziceau
ş ş ş gherilele ş care operau în Camerunul francez erau ş de
unul Mayobe, care fusese instruit la Praga, în una din ş speciale pentru agitatorii
africani care ă ă ţ pe vremea lui Lenin (2) .
. În Orientul Mijlociu ă ţ teroriste din Cipru au zdruncinat profund
ţ formale ş raporturile ş dintre Marea Britanie, Grecia ş Turcia,
Transiordania care fusese aliata ă a Marii Britanii, îl concediase în mod
neceremonios pe generalul britanic Glub Pasha, comandantullegiunii arabe. Siria ş
Iracul ş dat ţ ă ca ă se ţ ă n9i centre de ă ş
ţ ă regiune care deja este în ă ă
'În Germania, primul ministru Adenauer, împins de ă prietenii lui occidentali,
a fost ţ ă accepte stabilirea unei ambasade sovietice cu personal numeros la
Bonn - cum se poate ş ghici, ca un prim pas în spre negocieri directe ş separate cu
Moscova ş în cele din ă cu guvernul Germaniei de Est, sub controlul ş ţ
Rusiei sQvietice.
Sentimentul de solidaritate ş securitate cu ţ ă ă nu s-a dezvoltat în mod
favorabil în timpul «primei runde» a domnului Dulles printre membrii NATO-ului ş
CENTO-ului (pactul de la Bagdad al ţ din Orientul Mijlociu). ă
ce a avut loc a fost o agravare ă a ţ de vederi dintre puterile
europene ş Statele Unite. « În ciuda ţ în ciuda ţ care ă ă
constatare, nu ă o ă ă a ţ Marii Britanii ş Statelor Unite» a
spus Christian Pineaud, ministrul de externe francez, înainte de a pleca la Moscova.
Pineaud urma ă fie ă în mod uluitor în momentul loviturii
de ţ ă ă de colonelul Nasser împotriva canalului de Suez.
ţ mare care exista dintre ţ ă a Uniunii Sovietice,
ă patru ani de ă devastator dus pe teritoriul ei, ş cea a fabricilor americane pe
care ş ă le adusese la ţ ă ar fi putut ă ţ ă Uniunea
ă în rolul uneia care pierde, pentru o ă mai ă chiar decât
«prima ă a domnului Dulles. Dar nu a fost ş Am ţ uimitoarea
liberalizare în timpul acelei prime runde a fostelor ţ comerciale dintre Statele
Unite ş Rusia ă Este fascinant ă afli de la Dr. Antony Suttonde la Institutul·
Hoover din cadrul ă ţ Stanford, ca numai ă utilajelor de ă
ă exportate ca fiind materiale nestrategice au putut sovietele ă ş
ă uzinele de ţ de ă cu cel mai modern utilaj cu ani mai
devreme ş desigur cu mult mai bine decât le-ar fi fost posibil altminteri.
ă Statele Unite ş celelalte puteri occidentale nu au ş prima ă a
domnului Dulles din punct de vedere teritorial, politic, economic, sau al ţ ş
prestigiului, ă cum am ă ă a fost cazul, au ş oare în ce ş
ă ă ş securitatea ţ ă ă ar fi putut fi pozitiv, ă prietenii
ş ş ar mai fi crezut ă în certitudinea unei retalieri atomice americane în
148 MIHAIL STURDZA
cazul unui atac ă sovietic împotriva Europei, chiar ş a unuia ă doar cu
arme ţ Dar ţ sunt acei de ambele ă ţ ale cortinei de fier care ş
mai ă ţ în ă certitudine. Întrebat de ă ă ă ar putea ă
Europa în cazul ă nu se vor folosi armele atomice, generalul Loris Norstad,
comandantul suprem al ţ NATO, a ă «În cazul unui ă general
ă este NU». Înainte de ş ă ă postul de ă din Europa, generalul
Gruenthera ă ă este de datoria lui ă avertizeze pe cei ţ spunând ă
se ajunge la o ă ă nu suntem destul de puternici ca ă ţ frontul de
azi în Europa. Trebuie ă ne ă ă ,în spatele frontului în sud-estul ţ
În ţ ă mai sus cu greu am putea discerne promisiunea unui viitor
mai bun pentru cei care ă respectul universal pentru drepturile omului ş
ă ţ fundamentale». Dar sunt ş alte ţ decât cele exprimate prin articolul
55 al Cartei ţ Unite - de exemplu cele ş de domnul Dulles pe când era
ş Consiliului General al Bisericilor, sau cele sugerate de ă domnul Dulles,
ambasadorul Kennan, ş Arthur Sulzberger de la the New York TImes când au conceput
ă formula «comunismului ţ care a devenit ă un articol de ă
al politicii externe americane; ă ă este destul de bine ă sub titlul
«satelitele definitiv captive», într-o recenzie la un articol de domnul Kennan, care a
ă în the New York TImes la 7 mai 1956:
ă Statele Unite se ţ departe ş le ă ş privilegiul ă ţ
ş disimilitudinii lor, domnul Kennan nu vede de ce nu s-ar putea stabilî raporturi
ă ă ş ă ă de ţ ă între Statele Unite ş Uniunea ă ...
ş domnul Kennan ă «nedreptatea ă ă de ă Uniunea
ă împotriva ţ din Europa de Est, el ă ă ă un element
definitiv, la bine ş la ă în ceea ce s-a întâmplat în Europa de Est.
ă ă lui cel mai bun lucru pe care îl pot spera Statele Unite este ca
aceste regimuri comuniste ă evolueze «în spre o ţ de mai mare ţ ă ş
dialog mai deschis cu opinia propriului public» [sublinierea ă
(1). La ş lui mai 1945, peste 300 de ă ţ ţ civili ş militari se
ă pe teritoriul austriac de teroarea ş ă ţ le gherilelor lui Tito ş ale
trupelor sovietice ă le permisese înaltul comandament aliat ă ă ă pe teritoriul
iugoslav, în ciuda unui acord anterior de la Teheran care stipula contrariul. Trupele
britanice, aflate în mod aparent ă sub înaltul comandament aliat, au luat în sarcina
lor aceste mase umane pentru beneficiul lui Tito. Le-au ţ ă ă frontiera înapoi
în Iugoslavia. Ca ă evite o ţ ă ă a ă ţ militare, au folosit ş
truc ca ş cu armata lui VlasQv. ţ au fost ă ţ ţ de trupele lor,. ţ ş li
s-a spus ă vor fi ş în Italia. Au fost ă ţ în camioane militare ş ş direct la
Ă 149
locul unde îi ş comando-urile de exterminare ale lui Tito. Cititorilor care sunt
mai tari de înger ş vor ă ă detaliile a ceea ce s-a întâmplat cu civilii ş militarii
care au fost astfel ţ lui Tito, le ă cartea ă Joseph
Hecimovitch TIto-s Death Marchesa1Uf Extennination Camps. Mormintele comune
identificate ă acum ţ 280.000 de victime.
(2) Trebuie ă ne reamintim, ca ă o ţ ă uluitoare a timpurilor care le
ă ă în Africa ă ş în insulele Pacific1.llui, guvernul Statelor UnÎte a lucrat ş
ă ă ă în ă cu puterile comuniste pentru eliminarea ă
ş ă a elementului european de orQirte ş ţ Acest lucru are loc ş în
regiunile în care se mai ă obiceiurile neolitice ale canibalilor ş ă
de capete. Moise Ciombe, unicul ă din Africa ă care era puternic ş
de ţ ă ş ţ avantajele pe care le putea ţ poporul lui
dintr-o colaborare ş prietenie cu ş ş ă ce fusesc ă ţ
de ei, a fost izgonit din ţ lui printr-un efort combinat al Statelor Unite, ţ
Unite, Rusiei sovietice, Cehoslovaciei ş altor ţ ă comuniste ş socialiste, ş a fost
apoi asasinat.
· Ju J.':?.f11drnG:J ';J[ Ici ;; ",f;
: {:' L: Ţ ă ţ R;e_fl
face concesii ş cu ajutorul ş de ă despre ţ
atomic. Aceasta este numai o parte a complotului pentru un Guvern ş
Occidentul are mai ă putere decât orice ă ă cu hidrogen sau cu co-
balt. Are sau poate ţ sprijinul tuturor acelor ţ din spatele cortinei de fier.
Occidentul trebuie ă ă ă formeze armate ţ în exil, cum a Iacut-
o în timpul ă dar nu ca membre al unei legiuni ă britanice sau americane.
Aceste armate trebuie ă fie sub propriul lor drapel; ă ş ă propriile uniforme ş
ă ş ă propriile state majore independente ....
În plus la acestea, ţ occidentale trebuie ă ofere arme, sprijin ş ajutor
ş ă de ţ ă din spatele cortinei de fier, ş cum au Iacut-o în timpul
ultimului ă pentru ţ ă
- P.J. Huxley-Blyth în BetrayaI.
Nu putem avea pace, sau ă ă securitate ă când imperiu sovietic
hipertrofiac nu ş din interior. Principalele victime, ţ captive, ş vor
aduce ţ ă Ii se poate garanta ajutor ţ din partea lumii libere
- nu numai ajutor diplomatic ş moral - ci ş resurse materiale ş conducere ă
Ce este necesar ă este o decizie ă a Statelor Unite ş a principalilor lor
ţ ă ajute eliberarea popoarelor de sub comunism ... Oamenii ţ ş ţ
din sfera ă trebuie ă afle ă în fine ne-am ă ă facem ă ă cu ei
împotriva ă lor.
- A.S.Spanel, într-un ţ ă din the New York Times.
Când a murit Stalin în 1953, am sperat ă politica ă se va îndulci. Dar
oprimarea ţ ă a revoltei poporului din Ungaria ş Germania de Est, ş din
Ă CÂRMUITORILOR 151
Polonia ă ţ ani, a ă ă noii ă nu aveau nici o ţ ă ă o
ă de pace. ş ş ş era un ă zâmbitor ş oarecum
popular, am ă prea ţ ă în politica lui ţ ă ţ ă de cea a lui
Stalin. El a plantat rachetele intercontinentale în Cuba, fapt care a dus la confruntarea
ă din 1962. Nu am ă nici o ă ă ă nici ă ce echipa Brejnev-
Kosâghin a preluat puterea de la ş în 1964. ă tem ă ş zisa ă este cel·
mai fantastic fel de ă
- Generalul Curtis E. LeMay în America is in Danger.
ă moartea lui Stalin s-a afirmat ă cel de al 24-lea congres comunist ă
primul pas în spre o ă ă ă ă ş în spre o ţ ă
ă ş ă mai ă de modelul democratic occidental, ş ă ă
schimbare în atitudinea ă ş ă Moscova ş ă ş
chiar falimentul sistemului ei de guvernare anterior. Unii ă ş britanici
au mers atât de departe încât au declarat ă noua ţ ă în comportarea ă
ă o ocazie ă de a pune ă ă rece împotriva celui mai bun guvern
pe care l-a avut Rusia ă
Faptul ă Rusia ă a putut ă ă pericolele implicite într-o schimbare
de conducere ă ă ă se deranjeze cu mai mult decât cu un ă minim de ţ
rapide, ş unanimitatea cu care a fost ă o ă ă atitudine - acestea nu
sunt indicii de ă regret sau ş ă acestea constituie dimpotriva ş cum
au dovedit-o evenimentele ulterioare, o ţ ă de ă
încredere în sine ş ă
De fapt nu a avut loc nici o schimbare nici în strategia nici în tactica politicii
sovietice, care Întotdeauna a combinat vorba ş ă cu loviturile puternice.
Sistemul de conducere prin echipe în care ţ lui Eisenhower a pretins ă
vede un indiciu ă se ş atitudinea Kfemlinului, nu a fost o ă ă ă ă în
istoria Uniunii Sovietice. Cea mai ă ă a ei, cea ş ă a fost o
ă de conducere prin ă în decursul ă au fost ă ă milioane. Ş nici
cei care au constituit noul personal al Kremlinului ă moartea lui Stalin nu erau
oameni noi la conducere. Ei erau ş criminali ţ ş ă ş
tirani, care au domnit peste poporul rus ă cu Lenin, ţ ş Stalin, din 1918
încoace (1).
ă ne ă de exemplu pe ş individul ales de ă ţ Eisen-
hower ă fie ă poporului american în carne ş oase ca un exemplu de ă
comunist din felul celor noi ş ţ ţ ă ă de
Comitetul Camerei ţ cu privire la ă ţ Antiamericane ă ă
1. ş care era el ş ucrainian, a fost personal responsabil pentru ideea
de a «elimina» prin înfometare circa 700.000 de ucrainieni ş pentru realizarea planului
pe care îl ţ în 1930.
152
MIHAIL STURDZA
2. În procesele de eliminare din 1936 a supravegheat personal executarea a mii
de oameni.
3. În 1937 fiind ş peste un al doilea masacru din Ucraina, a ă ă
300.000 de oameni în plus.
4. ă ă ş celui de al doUea ă mondial a lichielarea prin
ţ în ă sau ă îl} l&gilre de a ă câteva ş <iernii de
ucrainieni.
Povestea despre îndulcirea sCQPurilor ş metodelor comuniste este, ca ş cea despre
. «comunismul ţ doar un alt alibi, un alt lighean în care ca Pilat din Pont ş
, vor ă mâinile acei dintre ă occidentali care supunându-se unor ordine
pe care nu pot ă le ă ă au acceptat nu numai ţ comunismului de
ă acolo unde deja este suprem, ci ş cuceririle lui viitoare în intreaga lume care
ă ş zice ă
Ofensiva pentru ţ ă cursa în care s-a ă de ă voie ă echipa
Eisenhower-Dulles la cele trei întâlniri de la Geneva, a fost o ă ă ă pe
vremea lui Stalin. ş 'zisele congrese pentru pace ş ă au fost organizate sub
ţ lui Stalin cu colabQrarea ă sau ă a atâtor guverne
necomuniste. Sovietelor li s-a permis întotdeauna ă profite de politica de ţ ă
ş ă la fel ca ş de ţ lor de ţ ă ş agresivitate; ş nu au niciun motiv
ă ş schimbe acea ă ă ă vreme ş fel de ă ă
cancelariile occidentale.
ă ă de tranchilizare nu a fost ă în mod special împotriva
ă americani ş al altor state occidentale, care atât de des se ă ă gata
ă se conformeze ţ Kremlinului ş chiar îl ă ă ş ă ă
ţ A fost ă împotriva publicului american ş occidental care în mod
instinctiv nu avea încredere în pericolul intrinsec care ă în structura ă
ă mereu ă ă Stalin ş succesorii lui puneau accentul pe pace ş
ă ţ între oameniibine ţ ţ într-o ă de ţ pur tactice,
ş chiar ş înainte de revolta de la Budapesta ei ş ă perfect de bine seama ă
scopurile ş cauza lor erau spijinite de cercuri influente în politica ă o ă
pentru a contracara neîncrederea ş teama care ă mai existau printre omenii de
rând, majoritatea ă sunt ţ ţ ..
Obiectivele lor au fost ş ă ă ă
1. ă ă un fals sentiment de ţ ă în occident, ş astfel, cu ajutorul
prietenilor lor din ă opus, ă ă ritmul ă militare ale puterilor
occidentale, în special al acelora ale Statelor Unite - singura ţ ă care ar putea ă dea
de gol cu succes ş ă ş nuclear sau a unui ultimatum nuclear.
2. ă încheie acorduri reciproce de dezarmare în conformitate cu propriile lor
ţ - ceea ce ă ă nu vor exista prevederi pentru un sistem de control
efectiv ş pe baza unui raport de unu la unu, începând de la ţ ă ă
Ă CÂRMUITORILOR 153
ş neatingându-se problema capetelor de rachete nucleare foarte puternice, unde
sovietele au ţ o superioritate ă ă faptului ă au violat primul
acord de interzicere a testelor nucleare ş au vi.olat traducerea în ţ ă a celui de al
doilea de 87 de ori.
3 ă manevreze prin viclenie cât mai multe ţ ă posibile ă intre în ă ă
incluzând în mod special Germania de Vest, ş ă pericliteze ţ ş prieteniile
americane.
4. ă ţ ă sub pretextul pactelor de «neagresiune» sau «securitate ă
ş al altor formule, ş ă a ă ş politice
în Europa ă ş de Est.
5. ă realizeze ruina ş dezintegrarea ţ de ţ ă ş ă care ş
ă ţ în România ş Germania de Est ş urmau ă ş din nou în
curând la Poznan ş Budapesta.
ă nu a avut loc nici o ă între soviete ş lumea ă ă
ă ş celui de al doilea ă mondial. Ceea ce a fost numit ă a fost întotdeauna
o ă ţ a puterilor occidentale sub conducerea ă a Statelor Unite;
o ă abandonare de ţ teritoriale, militare, politice ş morale care au dus în
fiecare caz doar la noi ă noi ţ ş noi ă de fapt create de Uniunea
ă ş de lumea ă
Am ă ş lucruri întâmplându-se mereu ă retragerea trupelor occi-
dentale din Berlin în 1945, ă de repudierea ă de ă soviete a
protocolului de la Londra din 1944 care stabilea ţ reciproce ale acestei retrageri,
ş ă de prima violare a Cehoslovaciei ş de blocada Berlinului. În Asia ă ce
întreaga ă a fost ă ş - ceea ce a fost desigur o concesie ă
- am avut Coreea, Laosul ş Indochina ca exemple detente: În Statele Unite ă
infama ă de la Bay of Pigs, criza rachetelor nucleare ş transformarea Cubei
Într-un bastion militar sovietic, au fost deasemenea prezentate ca ă parte din ş
zisa ă
Cu mult înainte de criza de la Budapesta ş din Suez, opinia ă din Statele
Unite ar fi trebuit ă ş dea seama ă atât sub ă ţ cât ş sub cei
republicani ţ a pierdut ă ă ă în perioada ă rece ş a ţ
ş ă acei ă nu se ă ă dornici ă ă declinul dintr-o
ţ ă de putere, securitate ş ţ ă ş ă ă ş ezitanta ţ
de ţ din Asia de fapt avusese drept scop ă 1 ă ă Maselor le-a fost imposibil
ă ş dea seama ă ă ţ de dezinformare ş de ă a creierului ş a
sufletului, duse de mass media, de clicile academice ş chiar de ă biserici, care au
înregistrat mi progres ş de ă în sânul maselor de americani.
Senatorul Joseph R. McCarthy - ca ă ţ ă doar pe unul ca reprezentant
al celor ţ ă patriotici care au dus o ă ă ş ă pentru
securitatea ş ă patriei lor - a dovedit cu ţ ă ă o astfel de pierdere de
154 MIHAIL STURDZA
ţ ă cu propria ă în ţ prestigiului ş ţ Uniunii Sovietice
mereu crescânde în afacerile lumii nu a avut loc ă ă complicitatea ş
care ocupau ţ importante în guvern. Dar efectele salutare ale eforturilor acestor
americani ă ţ au fost practic neutralizate prin atacurile furioase ale clicii liberale
din mass media ţ ă ş ţ ă ş ale ă ţ senatului Statelor Unite
conduse de ş Eisenhower (2).
Erau trei factori principali defensivi ş ofensivi ai ă ţ militare de partea
lumii libere: (1) avansul Statelor Unite ţ ă de Uniunea ă în ceea ce ş
. armamentul nuclear, (2) solidaritatea dintre puterile occidentale ş (3) ţ
ă a ţ înrobite, inclusiv a poporului rus, de libertate. Nimeni nu
putea ă aprecieze valoarea acestor factori mai bine decât fostul comandant suprem al
tuturor armatelor aliate din Europa, cel care a devenit ulterior ş ş care
insistase cu voce tare asupra ţ de a ă vie ă ţ ă ca un element
ţ al ă ţ americane.
Dar ă incredibil este ă tocmai ş Eisenhower a fost cel care în
decursul a câtorva zile tragice (1) a dat o ă ă ă ţ
tale, tocmai în momentul când Uniunea ă trimitea un ultimatum nuclear ţ
ş Marii Britanii, ă ş în mod brutal scutul nuclear al Statelor Unite care
fusese promis acelor ă ţ ă în cazul unui conflict armat; ş (2) s-a declarat de partea
annatelor asuplitoare împotriva ă ţ ş cea mai ă încurajare
ă ă pentru libertate ar fi putut ă ă fitilul care ă ă mult
ş ţ de explozii printre ţ de sub robia ă
ţ ca întotdeauna, ă ş ş a asigurat ă la. o ţ ă de
ă ă «comunismul va fi înfrânt când vor ă ţ racii ă fluiere». A trebuit ca
ş Statelor Unite ă dea comunismului ţ ă racii nu vor avea ă
fluiere, ă milioanele de vite ş din spatele cortinei de fier nu vor fi ajutate'
ă ă ă din grajdurile lor - o ţ cu atât mai ă cu cât a fost
ă în ţ care ofereau lumii libere poate ultima ocazie ă scape de galera
de sclavi ă a ţ pe care ne-a promis-o Lenin, ş ă ş ţ ă iertarea
ă
De fapt comunismul ă cea mai ă ţ Este un sistem
antisocial în care sunt împletite unele dintr cele mai rele ă ă ale barbariei,
sclavagismului, feudalismului ş ale ă care suge ţ ă în ţ
ă
Prea ţ sunt cei din lumea ă care ă ş pierdut capacitatea pentru
indignare ă împotriva celei mai brutale lipse de omenii atunci când este
ă de ă ş Ne doare dar trebuie ă privim crudul ă în
ţ ă ... Nici o ţ ă nici un popor nici o ş nu poate sta deoparte ă ă
în ă ă Nehru ş Tito nu sunt neutri. Ei sunt ajutoare ş ţ [ai ş
cu fapta ş de fapt, chiar ă nu cu ă ă
- George Meany, ş al AFL-C/O.
Ă CÂRMUITORILOR 155
Au explicat oare ă ţ nucleare relative ale Uniunii Sovietice ş ale Statelor
Unite din 1956, sau vreo ă ţ ă ă subita dezertare a ş
Eisenhower la ă inamic, care este de necrezut chiar ş ă precedentul misiunii
Marshall în China? Sau a ă felul în care a încurajat el diviziile lui ş în
timpul ţ de la Budapesta, ş felul în care a sprijint ultimatumul Kremlinului
dat Marii Britanii ş ţ în afacerea canalului de Suez, ă ă ă ţ
a tuturor ţ Casei Albe de la Franklin Roosevelt încoace în epocala ă
dintre Libertate ş Tiranie pecare o duce omenirea ă
Cu alte cuvinte, avea Moscova în 1956 o superioritate atât de devastatoare asupra
Statelor Unite în putere ă încât Washingtonul nu putea face nimic altceva decât
ă se ă Sau. era raportul dintre Washington ş Moscova de cu totul ă ă
. decât cel antagonistic în a ă ţ ă a fost ă ă lumea ă ă
Orice apreciere a ţ în ceea ce ş puterea ă ş capacitatea
ă dintre Statele Unite ş Uniunea ă trebuie ă ia în considerare faptul
ă printr-un ţ ă unanim sovietelor li s-a acordat avantajul ţ al
ţ care într-un ă nuclear îl ă pe posesorul ă pe drumul spre
victorie. În 1956 ş ţ ani ă aceea, acest avantaj ţ cedat agresorului
probabil era neutralizat de ă ţ ă reciproce. Excluzând
posibilitatea unei ă totale a ă ţ de ă a inamicului din prima ă
Moscova ş ă orice succes ar fi ţ prirttr-un atac ă puterea ă
ă a armelor termonucleare ar ă ţ ă atacate mai multe mijloace decât cele
necesare ca ă ă pe agresor ă ă ă scump victoria, care ar fi fost ă
o victorie ca a luiPirrus. Totul ă ă indice ă armamentul absolut necesita o
victorie ă cam în prima ă În 1956 Uniunea ă era departe de a putea
contempla o astfel de posibilitate, o ţ ă de generalul LeMay - pe
care nimeni nu îl poate acuza de ţ ă ţ ă de securitatea ţ ă sale - când a
declarat în 1961: ă îrtcepem ă ă probabil l-am ş dar spun aceasta
cu mai ţ ă încredere decât·am avut-o în aprilie 1956. Surplusul de putere pe care l-
am avut în trecut dispare foarte rapid».
Pericolul pentru lumea ă ş pentru Statele Unite a început ă ă la
orizont numai în 1961, când Uniunea ă violând acordul de interzicerea testelor
nucleare pe trei ani care fusese acceptat de Washington sub presiunea oamenilor de
ş ţ ă ţ ş ş a consilierilor ş cu diplome de la Harvard, a
ş ă o ă serie de teste în Arctica) ă explodeze dispozitive de 60 de
megatone ş poate chiar de 100 de megatone (3). ţ a devenit ă ş
ă numai atunci când ţ ţ Kennedy, ascultând vreun ordin
obscur, a abolit capacitatea primei lovituri a Statelor Unite, a retras rachetele americane
Minuteman ş Thor din Europa ş a evacuat bazele din Europa ş Orientul Mijlociu, în
schimbul unei ă neverificate temporare a bazei de rachete sovietice din Cuba.
156 MIHAIL STURDZA
În 1956 Statele Unite erau destul de puternice ca ă dea de ş Kremlinului ă
ţ era ă ş ă ă ă ş respecte angajamentele ţ ă de Europa în orice
ă ţ dintre ţ ă ă a estul ş vestului din 1956 ş cea care
s-a dezvoltat sub ţ ş Johnson ş care ă ă ă ă
ce ocazie ă a fost ă pentru ca ţ înrobite ă ş ş libertatea - ş
pentru ca lumea ă ă se scape ă pentru totdeauna de sabia lui Damocles care
ă ă deasupra capului ei - atunci când ş Eisenhower a luat uimitoarea
ă ă suporte dubla ţ de ţ ă a sovietelor de la Budapesta ş din
. conflictul canalului de Suez.
La vremea conjuncturii Budapesta - canalul de Suez, doctrina ă
ă a Statelor Unite ă în ciuda celor din Casa ă ş din
Departamentul de Stat care îl urau pe McCarthy, de ă ţ militari ş civili
ş ţ de responsabilitatea lor, era ă impiedecarea agresiunii reciproce pe ă
de egalitate îi prindea în ă pe cei care nu aveau nici o ţ ă dea prima ă
Ei ţ ă o ă ă impiedecare a agresiunii nucleare în cazul unui adversar
ca Uniunea ă nu putea fi ţ ă decât printr-o capacitate de a da prima
ă care ă fie indubitabil ă Ideea ă ă ă era ă chiar ş în epoca
ă ă nu era legitim ă ş un ş ţ în mod preventiv pentru
ca ă ţ ş era ş ţ ca acel ş ă convins ă ai capacitatea
s-ofaci.
Simpla posesiunea unei ă ţ indisputabile în capacitatea primei lovituri
nu însemna complotarea unui atac subit neprovocat împotriva ă Însemna întâi
de toate ă cu ajutorul serviciilor lor de informare Statele Unite vor putea ă eradicheze
de la început orice agresiune ă ă ă pe ascuns. Însemna deasemenea ă
Statele Unite erau întotdeauna capabile ş ă ă ş respecte angajamentele din
NATO care includeau ă cu arme nucleare în cazul unui atac total sovietic
împotriva Europei, chiar ă acest atac avea loc doar cu ţ ţ
A însemnat toate acestea, atât pentru prieteni cât ş pentru ş ă la primele
zile din noiembrie 1956, când ş Eisenhower, cu ă ţ lui ă ş
ă a luat partea Uniunii Sovietice împotriva ţ lui din NATO, ţ ş
Mare Britanie. Solidaritatea dintre America ş ţ europene occidentale astfel
ă nu a mai fost ă ă Ş ă teribila ă în ceea ce ş
puterea ş prestigiul pe care au suferit-o Statele Unite în ţ lui
Kennedy ş Johnson, a fost ă de un ş comun întâi în spre ţ ă ş
apoi în spre sclavie.
(l) ă câteva din ţ viitorilor ş ş
De la ş ă ş Stalin, milioane de oameni se ă în spre tine
cu cea mai ă dragoste ş ţ ă .... Cel mai mare serviciu pe care l-ai adus a fost
Ă CÂRMUITORILOR 157
lupta ă împotriva ş poporului, ş ţ
ţ ş ş ş etc ... Ai ă unitatea ă ţ ă lui Lenin.»
De la Bulganin: «Numele ă ş Stalin este simbolul a tot ce este avansat ş
progresist.»
Nu ar fi ă o destalinizare nici ţ parte a cortinei de fier unde se ă
lumea ă ă cum o ă ă citate:
De la Churchill: «Va veni o ţ careva binecuvânta numele lui StaliM.
«Stalin este cea mai ă personalitate pe care am întâlnit-o în Rusia.»
De la Truman: «Îmi place unchiul Iosif». «Stalin era un prizonier al biroului
politic ş Bulganin, etc.) care era mult mai dur decât era el.»
De la ambasadorul J. E. Davis, expertul special în problemele sovietice ale lui
Roosevelt: «Ochii lui negri [ai lui Stalin] sunt peste ă ă de blânzi ş binevoitori ....
Copiii doresc ă ş ă în ţ lui, câinii se apropie pe ţ de el.»
De la secretarul de stat Cordell Hull: «Am fost impresionat de Stalin ... Mi-am
zis în sinea mea ă orice american care ar avea personalitatea ş punctul de vedere al
lui Stalin ar putea cu ş ţ ă ă ă în ţ înalte în ţ ă
Nu ş ă aceste lumini ale politicii occidentale se ş pe ei ş ş sau se
ă ă ş ş propriul popor. În orice caz ă ă ţ lui Stalin ă
fiecare întâlnire ă cu unul dintre ei era ş Unul din biografii lui scrie
ă Stalin întotdeauna ş conducea vizitatorul cu foarte ă curtoazie ă la ş ă ş
apoi se ă ş într-un fotoliu cu picioarele ă ş izbucnea într-un râs homeric.
(2).· Puterea de convingere a mass mediei ţ ş ţ este ş de
mare încât ă opinia ă ă este ă ă senatorul McCarthy a fost
dezaprobat de o majoritate a senatului de 67 la 22 pentru ă a adus acuze nedrepte
împotriva unor oameni ţ în timpul anchetei asupra ă ţ subversive
ş ă de ă ă al unor indivizi ş ţ pe care o conducea el. ă
este cu totul altul. Toate eforturile Comitetului de ţ al Senatului nu au putut
dovedi ă vreuna din acuzatiile senatorului ar fi fost ă Ş de aceea, din ă
ă ş Eisenhower ş ţ care îl ă la putere ă ă McCarthy
trebuia condamnat oricum, a fost dezaprobat pentru ă nu a respectat ş a insultat
comitetul în timpul ţ «Insulta» ă pentru care a primit votul de
blam a fost ă întrebare pe care a pus-o senatorul exesperat: «Nu ţ ă îi
ţ pe ş În cuvintele de felicitare adresate de ş Eisenhower
ş comitetului care fusese invitat la Casa ă anume ca ă le ă
votul lor de blam a fost «O ă bine ă ă
(3) Zece ani mai târziu, uitând prima lui ţ ă ş cedând ă ă ă
ş ţ irezistibile din ă ş Nixon a fost de acord ă
ă ă un nou acord de eliminare a testelor nucleare cu ş ş ă notorii,
pe care îl va impune, ă cu un tratat de neproliferare, tuturor ţ ă care au
putut fi convinse ă eforturi îndelungate ă accepte ă ţ ă
16
Marea dezonoare
Ungaria este acum un mare cimitir. Armatele Uniunii Sovietice au comis ţ
ce nu pot fi descrise ... ă ţ femei ş copii sunt ş cu ţ de pe teritoriul
ungar. Sunt ţ zilnic sute de oameni. Ş toate acestea au loc în ţ unei omeniri
indignate care se ă ţ Unite ca singura putere ă ă ă ă
acestor orori ş acestor masacre.
- Emilio Nuiiez Portuendo - în ţ ă ţ Unite CII ţ timp
Înainte ca ţ ascunse din Statele Unite ă predea Cuba, patria ambasa.dorului
Portuendo, comunistului Castro ş ă ă lui ..
Unele dintre premizele de ă ale politicii noastre externe au fost puse la încercare
în realitate ş nu au trecut examenul.
Una din aceste premize a fost angajamentul nostru ţ ă de ţ ţ
din Europa de Est. ă rece a început de la ă ă ş fost dus în mare
ă ă pentru ea. Dar când a început ă se dezintegreze imperiul rus, Statele Unite au
ţ la uzul ţ ş au dat astfel aproape în întregime ă ă Uniunii
Sovietice.
O ă ă a politicii noastre externe a fost ţ puterii Marii Britanii
ş ţ ca membre ale ţ Atlanticului. Dar noi am colaborat cu Uniunea
ă cauzând probabil daune ireparabile ţ Marii Britanii ş ţ în
Orientul Mijlociu ş în lume în general. Indiferent care erau meritele intrinsece ale
ţ lor militare, ă aceasta ă interesul nostru vital era ca ea ă ă un
succes rapid ş deplin.
Politica ă ă a avut cel ţ în ultimii ani premisa ă capacitatea
ă de a ă cu arma ă era ă pentru ca ă ne protejeze interesele
prin mijloace ş Ş ş am fost chiar acum martorii unei subite ş totale ruine
a ţ occidentului la atacul a ceea ce se poate descrie ca un ultimatum rusesc.
Ă CÂRMUITORILOR 159
- Hans Morgenthau, director la Centrul pentru Studii ale Politicii Americane,
Universitatea din Chicago, într-o scrisoare ă the New York Times.
ţ acelor români care deja ţ ă la toate bunurile lor materiale din
lumea aceasta când au ă ă Europa de Vest plecând în ţ lor (unde au fost ş ţ
ca elemente de ă ă cu ţ ă nu a fost un efort rezultat dintr-
un moment de exaltare. ţ lor ş sacrificiul lor a aprins noi ţ în sufletul
unui popor înrobit, condamnat la sclavie de ă un oportunism barbar.
ţ Cu astfel de eroi nu vor capitula ă nu vor pieri ă Viitorul
unei ţ ă victoriile ei, glorii le ei eterne sunt totdeauna fundate pe sacrificiile celor
care au ă pentru Dumnezeu ş pentru patrie. Alexandru ă ş ă ş lui au
dovedit ă ă ă nu ă un alt fel de a înfrânge comunismul decât luptând
împotriva lui cu spada în ă
- Gomez TeUo fn Arriba, 2 decembrie J953.
Americanii de rând de ă au ă prea multe schimburi vesele de vizite,
prea ă ţ ş prea multe ţ de ţ între ş de state sau
politicienii occidentali ş asupritorii ş ă arii ţ din Europe ă ă ă Le
vine greu ă ş ă aminte ă în 1956 mai exista ă un enorm sentiment public de
solidaritate ş responsabilitate ţ ă de ţ ă din sclavia ă le vine greu ă
ţ ă ţ pe care o acordau ţ militari ş politicienii occidentali
ţ exploziv al ţ înrobite ca un element în ă Europei care
compensa periculoasa superioritate ă a ţ sovietice.
Evenimente importante care au avut loc în spatele cortinei de fier chiar înainte
de revolta din Ungaria îi ă pe deplin pe acei care doreau ă se prevaleze de
acest factor militar bine definit în cazul unui conflict armat în Europa. În prima parte
a anului 1954 ş în anii anteriori avusese loc îndelungata ş sângeroasa ţ ă
ă a românilor la tirania ă despre care comandamentul ţ avusese
ţ directe ş continui, ş presa ă cu ţ ziarelor austriece ş
germane, au scris despre ea cu zgârcenie de detalii. Unul dintre cele mai interesante
aspecte despre care s-a scris a fost neostenitul ajutor ş ţ pe care le"-au primit
ţ din partea ţ locale. În 1953 avusese loc rebeliunea din Germania
de Est, care începuse ca o ţ a muncitorilor în Berlinul de est ş s-a terminat
ca o ă ă ă în întregul teritoriu al Germaniei de Est, cuprinzând
peste 200.000 de ţ A fost ă ă ă ă de ă diviziile de tancuri
sovietice. De data asta nu au lipsit ţ ş s-a ă ţ o indignare ă
Dar nici un fel de presiune din partea publicului nu a putut ă detemine guvernele
occidentale sau ţ Unite ă ţ în mod ă (1).
160 MIHA;IL STURDZA
În Iugoslavia în ş an (1953), în ciuda masacrelor memorabile ş lungilor .
ani de teroare, 80 % din ă ţ ă ă ă declare într-un ă oficial ă
erau ş - deci nu ş Apoi cu patru luni înainte de revolta din 1956 a
ţ unguri, a avut loc ă muncitorilor din Poznan, care a zdruncinat timp
de câteva zile bazele regimului comunist în Polonia, ş a fost ă numai prin
ţ ţ ă a armatei sovietice, care a ă sute de ţ ş ă ţ pe
ă ş
În 1956 a mai existat ă o ţ ă ă în favoarea sprijinirii ş
" ă ţ insurgente din teritoriile ocupate de soviete - o ţ ă care
ă nu a ţ administratiei Adenauer în Germania. Ea consta din atitudinea
ă a guvernului de la Bonn ţ ă de Rusia ă care era ş cea a ă
opiniei publice germane, care la vremea aceea era ă puternic ţ ă de ţ
a milioane de ţ germani din provinciile ă ă pierdute ş din ţ ţ
ă ă ă aici un citat destul de lung dintr-un articol despre acest subiect din the
New York Times - care la vremea aceea ducea o campanie pentru «Tito-izarea» Europei
captive ca cel mai bun ă tragedia ă - ă s-a ă
curând ă acest ţ reprezenta ţ principalelor cercuri oficiale americane,
Pentru acestea, în ciuda ţ lor contrarii, ideea ă era anatema în ş
ă ă in care era un blestem pentru scribii ă ţ ai acestei istorii din the New York
«Pravda»:
Aceste elemente din est aveau motive ă ă ă guvernul de la Bonn sprijinea
eforturile lor dea forma o ţ ă între colaboratorii lui Hitler slavi, unguri ş români
cu germanii de est cu scopul de a-i disloca pe ş din Europa de est...
S-au elaborat planuri pentru ă legiune de ă astfel de elemente ca ş
membri ai armatei ruse ai generalului Vlasov care au luptat de partea ş în cel
de al doilea ă mondial, sau a Crucii cu ă ţ ungare, sau a ă de Fier·
ş ş a regimului slav al ă Tisso ...
Aceste grupuri nu au ţ secret ş lor pentru ceea ce ei ă ă
este ţ unui partid· de dreapta sau al· ă în politica Statelor Unite. În
aceste grupuri de estici ă o ă ţ ă ă cum reiese din ă ă
ei au ţ puternici în Statele Unite care, zic ei • au convingerea ă comunismul este
un ş mai real decât fascismul...
ţ ţ ş de aici, care se pare ă sunt pe cale de a primi cel ţ
o ă ţ ă ca prieteni care ă ă ş o ă ă sunt ă ă ţ
fiind ţ de crime de ă Noul birou [biroul german pentru ajutorarea
persoanelor dislocate 1 se. crede ă se va ocupa ă le ă ă fonduri ş locuri de
ă [sublinierea ă

·161
.. ă ă ă ă ă ţ de ă
ţ iscareaacestoi tebC;!liuni
· . ş 4efier: Dar:îrt?ÎIitede ă ă se ă
· Vreo ă ă ţ ă ă ă ă ă momenful·· .'
.. . ă

ă .clat fiind

ţ persoanelorimp licate, aveau valoarea . .
.'. ă Se. ţ ă oireete geognlfice
. ş ă În Germania ş Polonia ă ţ ă zdrobite
ă ă ş ţ ă fie OferiHa timp;
. ă un ă din ţ ă ţ ş ă armatele'
ţ ă rillallcolabotat .' . . . . .'
ţ ă le-a prezentat o ţ total ă celor care, ca ş
· . ă ă ţ libertate îri ţ ă
satelite ş ă de atâtea ori apeluri la ţ ă
.împotriva tîraniei.: ..' .... ,
. ă de ţ în ă de închisori de exterminare ş de
· ţ ş de înjosiii,poporui s-a ridicat ş a luptat pentru libertate sau moarte,
aproape întreaga ţ ă a ţ ă ş a cuprins un sector ă
de mare ţ Budapesta ă ţ publice; ş ţ
• de ra4io,:,erau,Joateîn mâna ţ Statuia lui Stalfua fost ă ă ş ă ă
în ă ţ Aufost deschise mchisorile din ă ţ ca ă elibereze victimele ţ
· comuniste, printre care ş cardinalul' Mindszenty. A' fost fomiat un nou guvern cu
ImreNagy ca ş Armata dat de partea nou14i guvern ş ţ
..... . Când ş ă ţ sovietice la ş ţ de securitate
· ă tras în ţ ţ ă ă Trupele
:. sovietice'au ă ş s-au retras ă ă ă ă prea ă ţ ă unii dintre ei
'. ă ă ţ ţ ă a fost ă membrii ei au fost ţ
.' pe 'loc ţ ă ă ă Consiliile ţ ţ ă ş la 26
· . octombrie ş Nagy a putut ţ popimdui l!:ngar ă Kremlinul acceptase
ă ş ă trupele de pe teritoriul ungal: Ş ă
. din Ungaria ă decâtre guvernul sovietic cu ş
, ţ ă cu care le ă ţ captive din spatele cortinei de fier.
· ··Oare puterile occidentale, oare Statele Unite, se vor decide ă .. ;} ajute pe ţ unguri
. în modieal? Moscova ş ş ş acuma, prin mai multe ţ absolut demne
de' Încredere, ă cel mai mic sprijin deschis occidenta1, ca de exemplu organizarea
, unei . linii de aprovizionare cu' ş munitii,. chiar de ă doar, ş chiar un
cotpdevoluntari cât de mic, ş ca cel care în momentul acela se ă în Spania
lui FrancQ ă ă ă apelurilor disperate ale poporului ungar, ar fi aprins în Polonia
ş România,. ş probabil în Germania de Est ş statele baltice, o ă ă
ă ar fi f<;>st probabil.prohodul ţ sovietice.
162 MIHAIL STURDZA
,.
La 28 octobrie, ş Jukov, comandantul suprem al ţ sovietice, i-a
spus domnului Bohlen, ,ambasadorul american la Moscova:»Ungurii n-au decât ă
· ă ce vor. Nu:-mi ş ă cât negru sub unghie!» Prin aceasta vroia ă ă nu
chiar ce spusese ci m'ai ă ă în lipsa anumitor ă pe care le-a primit
ulterior, prefera ă lase pe unguri ă ă vor decât ă provoace un conflict general
cu· toate ţ sale nefavorabile pentru lumea ă ş aspiratiile ei.
Confirmând declaratia lui Jukov, trupele sovietice de ţ se ă ă în spre
ţ cu România ş Cehoslovacia ş în spatele acestora. Între timp alte divizii
motorizate ş blindate au fost aduse de ă în spre aceste ţ din provincii ş
ă - ceea ce era o ă ă ă lesne de ţ care ţ mai multe
· ă ţ defensive ş ofensive.
În ă amiaza zilei de 4 noiembrie, aceste trupe - o ă de circa 200.000 de
ţ 2.000 de tancuri ş vehicole blindate, au invadat din.nou Ungaria gonind spre'
. Budapesta ş ă ş peste întregul teritoriu ungar. Ce avusese loc între timp
la Washington nu s-a ş pe deplin timp de patru ani ş o parte, anume ţ
guvernului Eisenhower la Madrid ş ·la Bonn, a fost complet ă ă în ziua de
ă de ă ă ă
La 2 noiembrie 1956 o ă ă de ă Departamentul de Stat lui Tito
îi cerea ă ă guvernului sovietic ă asigurare:
Guvernul Statelor Unite nu. ş cu ochi buni guvernele care nu sunt prietenele
Uniunii Sovietice aflate la ţ cu Uniunea ă
ă CUIl1 o ă succesiunea evenimentelor, numai ă a primit ă
ă asigurare ă Statele Unitenu se vor amesteca ca ă ajute pe patriotii
unguri orice s-ar întâmpla în Ungaria, ş aruncat ş care meditase în mod
serios asupra ă ţ ă va fi obligat ă abandoneze Ungaria din punct de vedere
· militar ş ă Se ţ ă cu un guvern al lui lmre Nagy, hoardele înpotriva poporului
ungar,
La vremea aceea în Spania un grup de tineri printre care se aflau fii a patru
membri ai guvernului spaniol, ă folosind avioane ce le ă puse la
ţ de ă persoane neidentificate, o linie ă de alimentare care ă ajute
ă unguri cu armament ş munitii ş eventual cu grupuri de voluntari care ă
. particIpe direct la lupta pentru libertatea Europei. Guvernul Adenauer, solicitat în
mod oficial, acordase acestor doritori de a salva eroicul tineret ungur permisiunea ă
ă unul din aeroporturile germane pentn.l alimentarea ă cu combustibil
ş pentru ă ă ţ ale Guvernul Eisenhower a intervenit imediat
la Madrid ş la Bonn Cu.toate mijloacele de presiune care îi ă la ţ
pretinzând ca guvernul german ă ş ă ţ pe care o ă deja, ş ca
ţ sovietice din Ungaria ă ă ă ţ nestingherite. Guvernul spaniol
Ă 163
ş cel german nu au avut ce face decât ă cedeze ş ă abandoneze ă ţ
ţ ă ş ă
Reprimarea revoltei ungare a fost unul dintre cele mai barbare ă comuniste
la care lumea ă a participat în calitate de spectatori cu ţ ş Ce ar fi
putut ă ă începutul victoriei ă ţ s-a ş cu aproximativ 36.000 de ţ
- ş în ă sau ţ - ş mii de ţ Aproximativ 190.000 de persoane
au fugit din ţ ă circa 38.000 dintre ei fiind ţ în Statele Unite. Acolo nimeni nu
ş nimic despre mesajul ş Eisenhower ă Kremlin sau ţ lui
la Bonn ş la Madrid. Ce au auzit ş ă oamenii a fost diatriba ă a
ambasadorului Lodge la ţ Unite împotriva ororilor ţ sovietice în
Ungaria, ş pe ş Nixon plecând la Viena cu tone de conserve ş ă
ca ă ajute masele de ţ ş ă ă anume pe o cincime din ei.care urmau ă
. fie ţ in Statele Unite printr-un program special de ţ ă pentru ţ
Când Casa ă ş DepartamentuldeStat au prezentat la ţ Unite problema
ă Ungariei de ă ţ sovietice, ş foarte bine ă abandonau poporul
maghiar tragicului lui destin. Richard Nixon nu va uita ţ ă ă Ei-
senhower ş Dulles, când va ă cea mai ş ă modalitate de a-l ă pe Ciang
Ş cel mai credincios aliat al ţ ă sale, ş îl va înlocui la ţ Unite ş în
ţ ă a Statelor Unite cu ş ă ă comunist.
Mai mult, s-ar ă ă ţ cei 38.000 de ţ unguri care au fost ţ
în Statele Unite erau dintre autenticii ă pentru libertate. De fapt, Anna Kethyl,
ă la New York ca una dintre primii ţ ţ care se instituise ă ca
ă de cuvânt pentru eroicii ţ a declarat la o ţ ă de ă
ă de ă «Nu dorim ajutor militar!» Dar ajutorul militar era tocmai ceea
ce ţ unguri doreau, ş pentru ce pledau în acel apel disperat care va ă
vecie în coridoarele istoriei ca un ş amar ă ă ş ă ă ă
ă Iude:
Aceste cuvinte pot fi ultimele din partea ţ Ungariei libere. Popoare ale
lumii, ţ chemarea. ţ nu cu sfaturi, nu cu vorbe, ci cu fapta! Cu ţ
ş arme! Nava ă se ă se stinge lumina, se adâncesc umbrele. ţ
ă ţ o ă ă ţ ă Nu ţ ă acest atac ă al ş
nu va înceta, ă ţ fi voi!
Contraamiralul Ellery W. Stone a spus ă ă ă era ă Benjamin Co-
hen, consilierul Departamentului de Stat, era cel care exercita ţ asupra
subalternilor lui Byrnes care ă ă se cedeze totul Rusiei pentru ca ă se
evite ă A spus ă Freeman Mathews îi spusese ă la ţ care a avut loc
între amiralul Shuirman, Matthews, Dean Acheson ş Benny Cohen, Cohen pledase
ă i se ţ Rusiei Tripolitania ş ă i se ă ă fortifice Dardanelele (2).
- James Forrestal înjumalul ă
164
MIHAIL STURDZA
Comportares guvernului Eisenhower în criza ă în timpul primei ă ă
din noiembrie 1956 a constituit de fapt o avertizare a celor 120 de milioane de prizonieri
est europeni ş a celor 230 de milioane de ş ă ş din ă de concentrare
care fusese cândva Rusia ă contrar a ceea ce ş Eisenhower ş spusese
ş promisese atât de des, nici un ajutor nu le va surveni ă de la unica putere
ă care ar fi putut ă dea, ş ă de aceea ei ar face mai bine ă se resemneze
ă pentru totdeauna la soarta lor ă
ţ astfel, Washingtonul a deposedat în mod arbitrar ţ ă europene
nenucleare, poate pentru totdeauna, de cea mai ă ă pe care o aveau împotriva
aparaturii militare formidabile ş ţ ă sovietice. Este clar ă în Europa ca ş .
în Asia, cea mai mare parte din responsabilitatea pentru situatia ă în care se
ă acum ţ ă ă libere le revine Statelor Unite. Doi ş ţ americani au
cedat în mod ş unsprezece ţ ă europene ş întreaga ă imperiului comunist ..
ă Ungariei, ş ce a avut loc în ş ă ă ă ă pe alt câmp strategic ş
politic, a ridicat din nou în cancelariile europene problema: «Care sunt ţ ş care
sunt ş în ochii anumitor grupuri care iau ă în Casa ă ş în
Departamentul de Stat, atât sub administratiile republicane cât ş sub cele democrate?»
Conformâdu-se întelegerii din 27 iulie 1954, Marea Britanie ş ă ş
retragerea celor 80.000 de militari din zona canalului de Suez în iunie 1956, punând
astfel ă unei ocupatii de 74 de ani ş controlul asupra unei ţ
strategice extrem de importante, pentru care ă aproximativ 4 milioane de lire
sterline guvenului Kedive în 1869. Afacerea Suezului s-ar fi putut ă ş aici, ă ani
de ţ ă nu .ar fi fost ă ă a domnului Dulles de a retrage ajutorul
financiar ş tehnic promis de ă Statele Unite pentru ţ barajului de la
Asuan. ă domnului Dulles nu pare ă fi fost prea ă nu numai din
cauza crizei care a provocat-o la vremea aceea, ci ş din ă ă a deschis permanent
în mai multe feluri, noi ă pentru ţ ă în Orientul Mijlociu ş în ţ ă
arabe pe coastele ă Mediterane, chiar ş mai eficient decât ar fi ă proiectul
lui Benny Cohen.
Decizia ş ă a domnului Dulles i-a iritat cu atât mai mult pe egipteni
pentru ă ş secretarul de stat fusese acela ţ ş promovase proiectul
americano-egiptean de la Asuan. Nasser s-a folosit imediat de pretextul oferit ş la 26
iulie 1958, la cinci ă ă ă ce ultimul soldat britanic ă ă zona canalului
conform ţ a ocupat-o el cu armata, a declarat ă a ţ canalul, ş a
ţ ă profitul generat astfel va fi folosit pentru construirea barajului de la Asuan.
Oamenii de stat francezi ş britanici s-au întrunit ă la Londra. Israelul,
care veghea ş era întotdeauna bine informat, a ă prima ş ş au început
luptele în peninsula Sinai. Când Parisul ş Londra au cerut ă se înceteze focul imediat,
colonelul Nasser a respins ceea ce era de fapt un ultimatum ş ţ ş Marea Britanie
s-au ă ă ă la fapte. Au început prin bombardarea Alexandriei - o ş
Ă CÂRMUITORILOR 165
ă ş nu prea ă ş apoi au început ă debarce trupe în zona canalului
printr-o ţ ă de succes. A fostultima ă ă ţ au readus
puterile europene în aceste ă ţ ale fostelor lor imperii pe care, sub dubla presiune a
propriilor partjde politice de stânga ş a ş zisei «politici anticolonialiste» a Statelor
Unite, le ă ţ ă ş ţ comuniste.
ş anglo- ă ă ă ă a fost o ş de ţ ă dar tot ş fusese
ă lui Nasser de a prelua canalul. În orice caz nu exista nici o ă între
lupta Ungariei pentru propria ei libertate ş ţ ă ş lupta c()lonelului Nasser pentru
ă acordurilor ţ Dar ă ă ţ Statelor Unite ş ale
ţ Unite) ţ ă de atacul nemilos ş de neiertat al ţ armate sovietice
împotriva ă ş a ţ Ungariei, cu ţ ţ ă de ş ă de trupe anglo-
franceze într-o ă ă care tocmai ş de sub controlul britanic cu ţ
precise ale unui acord ţ pe care guvernul lui Nasser îl viola acum.
LUI;nea ă ş prin ce canale guvernul ş Eisenhower a informat
Kremlinul ă nu trebuie ă se ă de vreo ţ a Statelor Unite ă de
invazia trupelor sovietice în Ungaria. Dar nu s-a amintit ă cum au fost sovietele
asigurate ă vor putea trimite unultimatum ţ ş Marii Britanii ă ă ă se ă
ă prin aceasta vor ş imediat ţ ă a tratatului Atlanticului de
Nord, ratificat la 21 iulie 1950 de ă Senatul Statelor Unite: «Un atac armat împotriva
uneia sau mai multora dintre [semnatarele ţ NATO] în Europa ş înAmerica
de Nord va fi considerat a fi· un atac împotriva tuturor». Dar faptele dovedesc ă
sovietele au fost asigurate de aceasta, in mod explicit sau implicit.
. Termenii celor ă note identice trimise la Londra ş la Paris. prin care Moscova
pretindea ă fie retrase imediat trupele care luptau în zona canalului, erau ă ă nici un
dubiu termenii unui ultimatum:
Suntem ferm ă ţ ă zdrobim agresiunea ş ă readucem pacea în Orient
folosind ţ În acest moment cru.cial ă ă ţ ă ţ ă ş ţ
trage de aici concluziile ă
Strategia NATO-ului cerea un ă nuclear din partea Statelor Unite în cazul
unui atac sovietic împotriva unuia dintre statele europene membre, chiar ă acest
atac avea loc doar cu arme ţ În ţ ă cerea ca Statele Unite ă
ă o ţ ă ă în cazul unei ţ ă sovietice, indiferent
ă era ă sau nu, împotriva unuia sau mai multor membri ai NATO-ului.
Departe dea formula o astfel de ţ ca ă la ultimatumul sovietic,
ş Eisenhower l-a sprijinit, nu numai ş în mod public ţ ci
ş dând ordin ă se mobilizeze flota a cincea a Statelor Unite în spirijinul ă
sovietice împotriva ţ ţ lui din NATO, care în acel moment erau angajate
în ă în ţ ţ ă lor egiptene ş în zona canalului.
166
MllIAIL STURDZA
În aceste ţ Marea Britanie, al ă prim test cu bomba de hidrogen nu
avusese ă loc (va avea loc în 1957) ş ţ care în 1956 nici ă ş dezvoltase
ă neglijabila ei ţ ă de atac», nu puteau face altceva decât ă cedeze ş ă se
ă ş cum o ă ă mai persista o ă ă în ţ
inamicului, ale celor care vroiau ă fie neutri, ş ale neutrilor, despre paralizanta
ă ş disensiune din ă ă atunci ă ă poporului ungur în
ţ destinului lui tragic ă de abandonarea Marii Britanii ş a ţ de ă
putemicullor aliat în momentul în care se aflau la ananghie, desigur au ă
. Din nou îl ă pe profesorul Hans Morgenthau, care nu poate fi acuzat nici ă este
belicos, nici ă este extrem de ostil ţ ă de lumea ă
Contribuind la distrugerea puterii Marii Britanii ş ţ ş la periclitarea
intereselor lor, Statele Unite au distrus puterea celor mai tari ş mai de încredere
sprijinitori pe care îi aveau în acea regiune ş în ă lumea. ş ce au ţ în schimb?
Au consolidat puterea ş lor implacabili, ş ă ş ă ş lipsa
lor de program politic vor pierde orice ă ţ ă ar fi putut ă ţ ă temporar din
partea ţ ă arabe opunându-se Marii Britanii ş ţ ....
Vidul politic ş militar creat prin distrugerrea puterii britanice ş franceze în acea
regiune se umple acum, ş di" punct de vedere practic ,a ş umplut, de ă puterea'
celor care sunt ş nu numai ai Marii Britanii ş ai ţ ci ş ai Statelor Unite
[sublinierea ă
ă ă la foarte ţ ţ a profesorului Morgenthau ă Statele
Unite ş ţ Unite ţ atât de rapid ş concomitent cu sovietele atât în
afacerea Ungariei cât ş în afacerea Suezului, au contribuit la ceea ce urma ă ă
ă victorii militare sovietice gratuite, care au avut ţ imense în cele din
ă Au permis astfel ca ţ ţ antisovietice din Europa - ţ de
care Moscova se temea la fel de mu1t ca ş de puterea ă ă ş poate
chiar mai mult - ă fie suprimate prin cele mai barbare metode garantându-le ţ
de opresiune ă nu vor fi trase la ă Într-un caz tipic au dat a ţ
Kremlinului ă ş numita ă ă nu era decât o promisiune ă ă ă
membrilor europeni ai de care Moscova nu trebuia ă fie ă în
ceea ce privea politica ei în Europa.
Nu este ă ă le-ar fi fost imposibil ţ Unite ă ă presiuni reale
asupra ş de la Kremlin în problema Ungariei. În 1946, la propunerea unei
ţ a lui Tito, acel ş în ă Spania ă a fost ă din
ţ Unite sub pretextul ridicol ă ea reprezenta un pericol pentru pacea în lume.
De ce nu a putut fi ă o ţ ă ă împotriva Rusiei sovietice care
de data aceasta ar fi fost pe deplin ă Ce avusese loc în Ungaria era un atac
înarmat ultragios al unui membru al ţ Unite împotriva altui membru, ş
oprimarea ă cu ţ armate ale agresorului tocmai a acelor drepturi garantate
Ă 167
în mod explicit de Carta ţ Unite. ă ar fi fost ă o astfel de ţ
acei membri ai ţ Unite care ă deosebirea între libertate ş sclavie ar fi
putut ă se ă de ţ ă ă ş ă de ă ş ă
formeze poate în ş ş ş ş ă o ă ţ care ă se conformeze
ă ţ Cartei Natiunilor Unite ş ă fie ă ă le aplice. Desig1.l1"
ă nu ar fi putut fi ă ă o o.cazie mai ă ş mai ă decât aceasta pentru a
repudia impostura de la San Francisco. ţ Unite ar fi putUt' cel ţ ă
ă noul guvern al lui Nagy ş ă refuze ş aceluia impus de ă
diviziile de tancuri sovietice. " . '
, ţ generale, ş simultaneitatea revoltei din Ungaria cu ţ
ă în Orientul Mijlociu, aJ,l creat cea mai ă ţ pntru a demasca
impostura ş ă ă înainte ca ea ă ă ă la a deveni ş de
mare ă de ă ă ş cum este azi de ă ţ ă ş ă
pe care URSS-ulle-a ţ între timp. La vremea celor ă crize puterile occiden-
tale aveau în ă ă atu-uri, care au fost pierdute sau minimalizate ulterior:
1. Oroarea ă ş ă ş indignarea provocate de ă ţ
sovietice în Ungaria;
2. ţ ţ ă din sânul ţ Unite ă de exemplul
disperat ş eroic al ungurilor, care - ş cum ş sovieticii ma:ibine decât oricine
altcineva - ar fi putut ajunge la punctul unei explozii la cel mai mic gest de incurajare
venit din partea puterilor occidentale; "
3. Atitudinea Germaniei sub Adenauer la o vreme când programul de ţ al
lui HenryMorgenthau ă nu crease tot dezastrul pe care l-a realizat ulterior în ceea
ce ş moralul tineretului ş ţ armate germane - o atitudine care reprezenta
cu atât mai mult o ţ pentru Moscova din cauza ţ ale
ţ din Germania de Est în spre unificare ş libertate;
4. Indubitabila inferioritate ă ş ă a sovietelor, ă cu puterea
ă ş ă ă înainte de calamitate a ă de Kennedy-MacNamara-
Rostow;
5. Sentimentul de nlândrie ţ ă cu privire la ă ţ ş responsabilitatea
'Americii care la vremea aceea ă mai domina în cercurile legiuitoare ş politice, în
public ş la tineretul Statelor Unite în ciuda îndelungatelor eforturi ale mafiei academice
ş ale ţ ş ai ş - o stare de spirit care a ă în mod tragic la
ţ de azi de yippies ş a celor care ş ard ă la mobilizare, ţ ale
ă ă nu sunt duse pe câmpul de ă ci în camerele comitetelor Senatului
Statelor Unite, în incinta ă ţ ş pe ă ş ş
6. Impresionanta stare ş ă de ţ a unei ă ţ maxime ş a unei
ă ţ comune care ar fi fost ă cu cele trei mari puteri necomuniste ă Statele
Unite ar fi dat de ş sovietelor ă pactul NATO era ă valabil în ceea ce ş
forma ş spiritul lui, ş ă Statele Unite sunt ă ă ţ ă cu toate ţ lor
armate ş cu tot arsenalul lor nuclear.
168 MIHAIL STURDZA
Luarea unei astfel de ţ categorice ar fi implicat un risc desigur, ş cum
o face orice act de curaj. Dar cândvava trebui ă o astfel de ţ ş va fi în
ţ mult mai ţ favorabile ă imensul program nuclear sovietic are vreo
valoare, ă doar ă occidentul este dispus ă fie în cele din ă prins în cursa
ă a ă reciproce, sau a ă reciproce a ă
Între timp, cu Budapesta ş Suezul, solidaritatea occidentului a fost ă ş
este îndoielnic ă va mai putea fi ă pe deplin ă ă afacerea Suezului,
care va fi atitudinea Marii Britanii ş a ţ sau cea a natiunilor mai mici care au
. fost martorele ă Ungariei, în ziua în care un document ă ă celui
transmis la Paris ş la Londra la 5 noiembrie 1956, este pus de ă ambasadorul
sovietic de la Washington pe biroul acelui Kissinger oarecare care la ora aceea va sta
la dreapta ş
1). Oarecari conserve, printre care s-au ţ în mod special conserve cu
spaghetti, au fost trimise de ă ţ particulare familiilor muncitorilor; unele
au ajuns la ţ altele nu.
2). În 1954 Benjamin Cohen, care fusese membru al grupului de consilieri de
încredere ai lui Roosevelt ş ai secretariatului ţ Unite, ş era consilier la
Departamentul de Stat, ă ce s-a consultat cu ă ţ competente» ,publicase
un memorandum despre problema Chinei care a fost foarte ă dethe New York
Times. Acolo el recomanda ca Formoza ă fie ă o ţ ă ă ş ă
. ş ă celelalte ă în starea ei ă fie «incluse în Carta ţ Unite care nu
permitea decât ă ş a astfel de controverse». La vremea aceea, Ca ş
ă singura rezolvare ş ă a problemei chineze de care se temeau Cohen ş
prietenii lui era o debarcare a trupelor lui Ciang pe continent. Kissinger, care era
ş ă este secretar de stat se pare ă a ă dreptul de autor asupra
acestei idei de la Cohen. Sau poate ă ambii ă de ş supraconsilieri?
17
Despre guverne libere ş politicieni liberi
A fost ceva inuman când puterile occidentale au privit cu pasivitate masacrarea
poporului ungar.
Este o nebunie ă ă ţ ă ă de departe cu
oarecare ă ş ă de ţ din ţ ă înrobite ă ă ă ă aceste revolte
patriotice în vreun fel practic. ă atitudinea asta de ă va mai dura ă
vreme, ar putea duce la sinuciderea lumii libere.
Ca ă lupte împotriva comunismului ţ cu oarecari ş de succes,
lumea ă trebuie ă atace în bastionullui central, reprezentat de ă ţ
de ă ş de la Kremlin.
- Amitalul Car/os Penna Botto, în cuvântul de deschidere la cel de al treilea
Congres Anticomunist din America ă
Efectele vor dura ă vreme ă cauza lor. Atâta vreme cât ă baze ferme
pentru comunismul ţ în Rusia ă ş în ţ ă care i-au fost înmânafe,
vor exista deasemenea ţ unei expansiuni doctrinare, ă ţ de penetrare
ş acaparare, ajutorul financiar, noua promovare de agitatori ţ posibilitatea
folosirii de noi tactici ş noi metode.
Este ţ ă lovim inamicul in propriile lui baze, ă ă centrele de difuzare
ale comunismului chiar la sursa lor: ă concluzie nu poate fi ă sub pretextul
ă ar duce la amestecul direct în afacerile interne ale unei ţ ă ă ă activitatea
ş ţ pe care le propune ar putea fi ă ş executate de ă ţ
particulare anticomuniste, beneficiind de ă ţ garantate de ă toate regimurile
democratice.
- (Semnat) Nicolas Mara, reprezentant ungur
Radu Ghenea, reprezentant român
Serge Kokownitzine, reprezentant rus
- Într-un raport la cel de la treilea Congres Anticomunist din America ă
170
MIHAIL STURDZA
Chiar ă vrem sau nu vrem ă admitem, avem beneficii enorme din capacitatea
statului ţ sovietic de a ă ordinea ş ş peste cele peste 200 de
milioane de ş ş multele milioane în plus satelite. ă ş imperiului
comunist rus ar duce ă ă ă ă la libertate; dar ar fi cu mult mai ă
pentru ordinea din lume decât a fost dezmembrarea imperiului austro-ungar în 1918.
- Din ţ Departamentului de Stat date lui Averell Harriman ş William
C. Foster când aufost ş ă negocieze interzicerea testelor nuc/eare
ş tratatul de neproliferare.
Orice ă ă ş ă de ă ţ a principalelor evenimente de
ă cel de al doilea ă mondial ă ă de când a fost ă Carta ţ
Unite de ă 46 de ţ la San Francisco în 1945, la care s-au ă adeziuni
ă nu mai ă ţ ă libere. În locul lor avem ă grupuri de guverne, unul
sub o ă ţ ă ş ă supus unei ă ţ de ă arbitrare
ale Cartei, un codex ţ scris în întregime de ă ţ marxiste
aveau în vedere un viitor guvern mondial. Acest codex este acceptat de guvernele
acestea ca supraimpus peste propriile lor ţ ţ propriile lor ţ
ş ţ
În conformitate cu acest codex ş filozofia lui, a fost arogat pentru ş triburi
neolitice din Africa ă privilegiul de a alege prin vot universal ş secret între un
crocodil, un hipopotam ş o ă Între timp cei care ă peste un miliard de
ţ ş în Europa ş Asia, care nu au fost ş sau votati prin nici un fel de
mijloc de ă ţ pe care pretind ă le ă sunt ţ la ţ
Unite ş toate celelalte reuniuni ţ pe picior de egalitate cu ţ
unor guverne liber alese. Asta a fost exact ce s-a întâmplat imediat ă masacrele de
la Budapesta, când ţ guvernului comunist impus poporului ungur de ă
diviziile de tancuri ale ş Jukov au fost ţ în adunarea ă a
ţ Unite.
Puterile occidentale ş ţ Unite au scris pentru revolta din Ungaria un
epilog la fel de tragic ca ş evenimentul - un epilog care a ă definitiv nu
numai ă oamenii de stat occidentali nu ă ă nici o ţ ă sprijine
ţ popoarelor sacrificate la Ialta spre dobândirea propriei lor ţ ci
ş ă ei considerau orice încercare a victimelor a se elibera ca fiind ă intereselor
puterilor occidentale.
La 12 decembrie 1956, adunarea ţ Unite, ă în fine la indignare
ă a votat o ţ dojenitoare dar absolut ă de ţ cu privire la
ţ trupelor sovietice în Ungaria. Dar din cele 72 de state membre numai 49 au
vrut ă voteze ca ă condamne guvernul sovietic. Membrele necomuniste ale ţ
Unite ş continuat rolul de spectatori la banditismul sovietic pe care ş
ă în ziua în care au acceptat Rusia ă ş ţ ei ca pe ş parteneri
Ă 171
iubitori de pace ş doritori de libertate. Nici în Carta ţ Unite, ş nici în
principiile pe care pretindeau cu ţ ă le ţ ei nu au putut ă nici un motiv
pentru care ă ă în ajutorul unui alt membru care este supus unui atac ş unui
martiriu, în nici un alt fel mai concret decât cerând permisiunea guvernului sovietic ş
noului guvern ungur pe care îl adusese Jukov cu armata lui de tancuri, ă ă
investigatori la ruine ş la câmpurile de ă permisiune care ţ ă a fost
ă pe loc (1).
Primele convoaie de ţ tocmai ă ă Ungaria îndreptându-se în spre
ă de exterminare din Siberia, ş trupurile victimelor represiuniisângeroase ă
atârnau în ă comuniste din Budapesta, când Dag Hammarskjold, secretarul
general al ţ Unite, a ă ă este potrivit ă ă pe domnul de Sienne,
un membru francez al secretariatului, în capitala Ungariei cu oferta unui împrumut
ţ pentru noul guvern ungar. I-a ă ş ă în ş timp lui
Gomulka, primul ministru polonez - la numai câteva zile ă ce acesta din ă
semnase ă cu colegii ă Bulganin ş Ciu En Lai un apel ă toate guvernele
comuniste din Europa ş Asia cerându-Ie ă fie ă cu cea mai mare severitate
orice deviere de la ă linie ă ă modelul din Ungaria.
Într-o cuvântare ţ ă în ţ colegilor ă din NATO la 10 decembrie 1956,
domnul Dulles s-a ă ă le dea sovietelor ă solemne ă puterile occidentale
nu vor sprijini ă nici o ţ ţ ă în ţ ă captive, un angajament la
care celelalte membre ale NATO-ului au subscris imediat. Într-o ţ ă de ă
din 22 aprilie 1957, secretarul de stat a repetat ă promisiune ă ă Kremlinului
în numele guvernului ă
La 23 iulie 1957, opt luni ă ţ trupelor ş Jukov din
Ungaria, ş ă ce felicitase muncitorii unguri pentru ă ă cu ţ sovietici
zdrobi ă revolta ţ în mod evident ş Eisenhower a ă ă
e momentul ă lustrui as ă cumva imaginea armatei sovietice în ţ publicului
american. Astfel a declarat într-o ţ ă de ă ş Jukov ş cu mine
am cooperat foarte strâns. Nu ă ce ă ar fi ă ă dintr-o întâlnire între cei doi
ş ai ă ă Jukov este un comunist declarat dar este un om sincer» (2).
Raportul despre ă ţ comise de ă trupele sovietice în Ungaria, care
fusese cerut Secretariatului de ă majoritatea membrilor ă Generale, nu a
fost publicat decât un an mai târziu, mult prea târziu pentru a fi de vreun real folos ş
nici atunci nu în forma ă La vremea aceea ţ guvernului Kadar
din Ungaria erau deja solid ţ în adunare în locul victimelor lor. Povestea acestui
raport e ca un roman detectiv brutal, în care principala ă ă ă este o moarte
ă dar care se ă ă ă ca ti ă osul ă fie pedepsit; ă cât de departe
erau ş ă ă un secretar general al ţ Unite ş personalul lui ca ă
fie pe placul Kremlinului ş al lumii comuniste în general.
172
MIHAIL STURDZA
Un fost diplomat danez, Povl Bang-Jensen, fusese numit secretar adjunct al
comitetului ţ Unite ă cu raportul despre Ungaria. Bang-Jensen, ca
ţ ţ danezi din ţ lui, fusese propabil ţ mult mai mult de ă
prolificul ţ de salon George Brandes decât de ă Kierkegaard. El era de
faptun «stângist» ă probabil ă nu i s-ar fi oferit o ţ în personalul perma-
nent al ţ Unite ă nu ar fi dat oarecari ţ intelectuale de felul acesta.
Dar era ş un cavaler, un om de onoare ş cu spirit de întreprindere, ş asta i-a
pricinuit ă
Deoarece noul guvern comunist ungur refuza ă accepte vizita unui investigator
al ţ Unite - a refuzat ă ă viza de intrare chiar ş secretarului general
Hammarskjold - Bang-Jensen a trebuit ă ş ă ţ comitetului
ă interogând cât mai ţ posibili din ţ unguri care ă martorii
ţ armatei ş ţ sovietice în timpul ă revoltei, ş în general ai
ă ţ regimului comunist din Ungaria. ţ dintre ş ţ mai aveau
ă familii în Ungaria ş ca ă evite posibilitatea represaliilor comuniste împotriva
rudelor lor, Bang-Jensen a trebuit ă ă informatorilor ă ă nu le va divulga
ă numele. Fiind membru al personalului ţ Unite, el ş foarte bine
ă conform unei ţ între parteneri» secrete, subsecretarul pentru Afacerile
Politice ş ale Consiliului de Securitate (probabil al doilea cel mai important post la
ţ Unite) era întotdeauna un militar comunist, ă alte ţ cheie din struc-
tura ă a ţ Unite erau întotdeauna ocupate de ă ă ţ ţ ă
comuniste sau de ă ţ ş ş ă în ţ ă dând ţ
Unite numele martorilor era ca ş cum le-ar da aceste nume ă ţ ungare ş
sovietice.
În ţ ă Bang-Jensen a refuzat ă comunice numele informatorilor ă
secretariatului atunci când secretarul general HammarskjOld i le-a cerut, pe motivul
ă le ă o promisiune ă ă nu o va face. Din motive ş de el ş doar,
domnul Hammarskjold a insistat ş i-a cerut lui Bang-Jensen ă ă între supunere
ş concediere. Bang-Jensen a ă invitând membrii mai multor ţ la
ţ Unite în apartamentul ă luxos ş arzând în ţ lor acea parte a ţ
care ar fi putut ă ă numele martorilor unor membri prea ş ai personalului
ţ Unite. A fost imediat concediat ţ
Bang-Jensen ar fi putut ă plece atunci în Danemarca ş ă ş reia postul în corpul
diplomatic danez, unde ă ă ă ar activa ă în ţ ă ş în ţ ă ă Nu a
ă pentru ă credea ă el mai avea ceva de ă pentru poporul ungur oprimat,
a ă agonie ş nenorocire ă ţ s-o ă în toate oribilele ei detalii.
Raportul original despre tragedia ă la a ă redactare contribui se
ţ Bang-Jensen, fusese în fine publicat de ă secretariatul ţ Unite
Într-o versiune ă cu viclenie care îi ă astfel ţ ă pe care ar
fi putut s-o aibe asupra opiniei publice americane ş asupra Congresului american. El
Ă CÂRMUITORILOR 173
a cerut cu ţ ă ă fie corectat, ş ş propus ă ţ faptul ă deciziile
secretariatului ţ Unite cu privire la orice ă ă ă erau
pe deplin în mâna ă ţ comuniste ă li se permisese ă infiltreze
personalul permanent al ţ Unite. El spunea ă are doi martori ţ
doi ă ţ sovietici, care erau ş ă ă ă cu privire la acest subiect
în ţ Senatului Statelor Unite ă li se promitea ă vor fi ţ prin statutul de
ţ politici.-
Faptul ă s-a opus ordinelor lui Hammarskjold ş campania sa ă a adus
asupra lui Bang-Jensen toate necazurile ş pentru oricine ă ş ţ ă
comunismul ş ă ă sale. Cum era de ş secretariatul ţ Unite a
ă o autoritate ă care l-a declarat ă este instabil mintal, ă ă ca nici ă
ă examineze (3). ţ ă ă ş doi martori ţ care ă ă
cu privire la ţ ş ţ ă în interiorul secretariatului, el mersese
prea departe. A ă de ă timp de o ă ă ă ă Apoi trupul lui a
fost ă pe o ă din parcul central (Central Park) cu un glonte în cap.
Moartea ă a martorilor tocmai când sunt pe cale ă ă a ajuns ă
fie în ultima vreme un fel de ţ ă De câte ori e posibil, astfel de ţ sunt
prezentate de ă ar fi sinucideri. ţ ă ş s-a procedat ş în cazul lui
Bang-Jensen. Dar familia ş prietenii lui sunt ş ă diplomatul danez a fost întâi
ă ş apoi asasinat. Este un lucru cert ă ă ţ ţ ş nu au ă nici un
efort serios ă afle unde ş petrecuse ultimele zile ale ţ ş ă nu li s-a cerut
un astfel de efort de ă fostul lui patron, secretarul general al ţ Unite, ş
. cum ar fi fost desigur natural.
ă ce a studiat cu ă cazul ţ lui Bang-Jensen, Sub comitetul Senatului
pentru Securitatea ă a fost la fel de ţ convins ca ş familia ş prietenii lui
despre veridicitatea ţ oficiale. A declarat:
Este ă ă acestor raportori ă verdictul de sinucidere s-a bazat pe dovezi
incomplete. ă prea multe argumente solide care dezic sinuciderea, prea multe
ă la care nu s-a ă ă prea multe motive serioase pentru a suspecta o
cauzalitate ă ş posibilitatea unei ţ sovietice.
Asemeni acestui subcomitet senatorial, ş ă cu familia lui, nici noi nu
credem ă Bang-Jensen s-a sinucis. Nu credem pentru ă nu avea motive s-o ă Nu
credem pentru ă ă o ă de oarecari ă ţ financiare în urma concedierii
lui subite, ă o ă foarte ă care i-ar fi permis ă ă ă New
York ş ă ş continue eforturile de a da in vileag aceste ţ periculoase care ţ
în mâna lor ţ Unite, în a ă ă ţ ă crezuse cândva ş acum nu mai
putea ă ă aveau ă interesul ca Bang-Jensen ă ă dar
ar fi o ş ă ă credem ă ş fi riscat în mod frivol proprii lor ţ într-o astfel
de ţ ş ă anumite alte ţ asociate lor, ale ă ă ţ erau mult mai
174
MIHAIL STURDZA
protejate ş care erau cel ţ la fel de interesate ă ă ă ă pe omul care ş
erau gata ă ă treaba asta ă (4).
ţ care s-au ă de Bang-Jensen erau foarte probabil ş care cu doi
ani mai târziu l-au eliminat pe persectorul ă Dag Hammarskjold, când le-a fost
ă ă o întâlnire între acesta ş Moise Ciombe ar putea duce la un acord de ţ
între ţ ţ Unite ş trupele ă ş la un compromis care ar fi privat
ţ guvernului mondial de cea mai mare victorie ă ş prima ei victorie
ă
Este ca o ă ă din plin moralului ţ de ţ ă din lumea
ă Este o ă a ţ inamicilor comunismului ... Ziua în care s-a
ţ ă ţ ţ lui Eisenhower ă ş 1 a fost o zi ă
ş de disperare pentru aproape întreaga ţ a ă ţ ă satelite ş pentru zeci
de milioane din ă ş Rusia. Ce a avut loc în domeniul ş din 1917 încoace este un
ă civil permanent între ă ş cei ă ţ Noi nu am fost doar neutri, ci
prin politica ă tot timpul am luat partea Kremlinului împotriva victimelor lui.
- Eugene Lyons, redactorul revistei Reader-s Digest de punând în ţ Comitetului
Congresului pentru ă ţ Neamericane.
Conformându-se politicii de ţ ă ş ă oamenii de stat occidentali au
evitat Întotdeauna ă ţ guvernul sovietic ş cum ă ă De aceea
uzurpatorii de la Kremlin sunt in ă ă ă continue ă declame ă ă întrerupere
despre libertate ş dreptate, vociferând despre colonialism ş imperialism, ş jucând
rolul de eliberatori, cu ă verosimilitudine ca ă ă un public igorant ş
confuz. Discursurile insolente sovietice nu au primit ă în intâlnirile
ţ în care sunt declamate ă pe care îl ă - un ă în care
ar trebui ă fie consemnate detailat fiecare ţ ă ă fiecare teritoriu ţ fiecare
popor înrobit, ă ă sau masacrat, fiecare ă ş fiecare ă
Între timp fiecare întâlnire ă între ă occidentali ş cei
sovietici ă la grosimea ă ului de uitare care a fost ş peste calvarul sutelor
de milioane de victime ale tiraniei comuniste. «În ultimii 25 de ani», a spus cardinalul
Cushing, «Statele Unite au avut în general o ă de calmare a Rusiei
sovietice ... ă vrem ă ne ă ţ este clar ă trebuie ă punem ă acestui
proces care a atins o ă culme prin invitarea lui Nikita ş ă viziteze Statele
Unite in 1959».
Cardinalul Cushing nu ă peste cal când ă aluzie la faptul ă astfel de
gesturi politice ca ţ ă ş ă viziteze Statele Unite periclitau nu numai
ţ ă a ţ ă ci ş ţ ş ţ ei. O ţ ă este ş o
ţ de ţ ă Când ă puteri care au ă ţ militare mai mult sau mai ţ
egale, sunt într-o confruntare, ţ dintre înfrângere ş victorie într-un conflict
--- ---- _. __ . ----------------_._-- ----
Ă CÂRMUITORILOR 175
annat poate ă ă de la prietenii ş ţ lor; ş un impostor poate uzurpa ţ
ă ă de una dintre ă ţ ă cu toate avantajele pe care le aduce
ea ă sine. Exact asta a ă ş când a proclamat dreptul ţ ă ş ş
iubitoare de dreptate» ca Uniunea ă ş China ş ă sprijine chiar cu armament
ş annate ceea ce el numea ă de eliberare». De acest fel erau ă
limitate în care Statele Unite au ţ în virtutea vreunui acord tacit, ă se angajeze.
în Coreea ş Vietnam, în limitele stricte prescrise de ă inamic -limite care în mod
cert ă nu ţ victoria.
Este ş de ţ indignarea cardinalului Cushing, care la vremea aceea era
ă ă ş ă de marea majoritate a poporului american. ş ş primit ţ
la mai ţ de doi ai de la ă de la Budapesta, în ciuda ă raportului pe
deplin documentat al Comitetului Congresului pentru ă ţ Neamericane despre
cariera lui sângeroase din primele zile ale ţ lui politice. Vizita lui ă a
fost ă prin efortul ţ al ş Eisenhower ş al guvernului
ă ă bage pe acest musafir ă pe gâtuI poporului american, ţ
ă ş debiteze tiradele prin ă ţ de la New York, unde s-a fotografiat cu amicul
ă Nelson Rockefeller ă ţ ş ţ tandru, pâna în California, unde muncitorii i-au
pus ă prea multe ş care prea au mers drept la ţ ă
ă atitudine ş ă a ş Eisenhower ţ ă de Rusia ă
ă ă publicului la vremea evenimentelor din Ungaria, a fost din nou ă în
timpul vizitei lui ş în Statele Unite. ş a mers atât de departe în
efortul lui de a-l prezenta pe ă sovietic ca pe un individ simpatic, ş
încât a pennis ca ţ lui ă fie ţ în poalele ă poporului ucrainian,
încununând acest spectacol jalnic printr-un apel la traditionala ospitalitate ă
cu anuntul: .
Aceasta a fost o ă care ţ ă ş inima, ş cum orice american ar dori ă
ă între proprii ă ţ ş un ă (5).
E ă ă în vremurile bune din trecut pionierii ş ş nu ş întrebau
oaspetele ă de unde vine ş ce ă are, dar acest obicei ă nu ar putea fi
considerat potrivit în cazul lui ş ale ă identitate ş ţ trecute erau bine
cunoscute.
Nu numai ş Eisenhower, dar ţ cei cinci ş ţ ai Statelor Unite
de ă cel de la doilea ă mondial au ă ţ ă de Rusia ă ş lumea
ă ş ă de concesii nelimitate ş ă retragere care a fost
ă ţ de ă ş atacului de la Pearl Harbor. În tot acest ă
de peste un sfert de secol ar fi greu de ă o ă ocazie când ă ă nu
a promovat interesele ţ comuniste ci a fost în avantajul Statelor Unite sau
al lumii necomuniste.
176
MIHAIL STURDZA
S-a avansat cauza comunismului, ş nu cauza ă ţ ş ă ţ
- atunci când tiranilor de la Kremlin li s-a permis ă ă ce vor cu unsprezece
ţ ă europene;
- atunci când 700 de milioane de chinezi au fost ţ lui Mao Ţ Dun ş
neasemuitei lui hoarde de ş în conformitate cu ţ grupului Lattimore
de ţ ş ţ ş aliatul credincios Ciang Kai Ş a fost pentru prima
ă dar nu ş pentru ultima ă ă în mod ş
- atunci când diviziilor de tancuri ale generalului Lucius Clay li s-a interzis ă
ă blocada ă a Berlinului, ş astfel sovietele au fost informate ă puteau
«calca pe ă ă ş american» ă ă ă de represalii, chiar ş pe
ă ă unui ş ale ă ţ armate aveau la vremea aceea monopolul
asupra armelor nucleare, ş care dovedise ă nu va pregeta ă le ă - împotriva
unui adversar anticomunist;
- atunci când politica ş ă ţ americane s-au ă acelora ale ţ
comuniste ca ă ă ţ civilizatoare ă care ţ pacea în
Africa ş Asia - care urma ă fie rapid ă cu anarhie, tiranie, repetate masacre
în ă ş ă ă a milioane de oameni, ş cu ţ ă ca
cea de la Kremlin sau Peking;
- atunci când ţ paralizante inventate în celulele procomuniste din
Departamentul de Stat i-au privat pe generalii ş ţ americane din Coreea de
victoria pe care o cuceri ă cu ţ unor astfel de sudori, lacrimi ş sânge ă ş
vitejesc, ş când ă din ţ ă care fusese ă de tiranii ei
ş le-a fost cu generozitate ă din nou acestora;
- atunci când ă din ţ lndochinei a fost ă la fel, ţ a ceea
ce trebuie ă fie numit ă de la Dien Bien Fu,'
- atunci când comunistul Fidel Castro a fost instaurat la putere în Cuba de ă
Departamentul de Stat cu aprobarea lui Milton Eisenhower, ş atunci când ţ infamei
ă ă de la Bay of Pigs ş marii ş ă a crizei rachetelor care a urmat, Cuba a
fost ă într-o ă ă ă pentru ţ aeriene, submarine ş
nucleare chiar în inima emisferei care fusese cândva ă de ă Statele Unite
în virtutea doctrinei Monroe;
- atunci când, cu sprijin american, sovietic ş cehoslovac ş cu alte eforturi asociate
printre care ş cele ale lui Jawaharlal Nehru, o ă de ţ ai ţ Unite
ă ţ din ş ă cu ş mercenari. un pic mai ş au fost ş
împotriva ţ ş din Katanga ş a ă lor iubit Moise Ciombe,
din cauza ă ţ lui declarate pentru comunism ş a ă lui ş cu
ţ ă europene necomuniste;
- ş atunci când ţ din Vietnamul de Sud, Cambogia ş Laos au fost
abandonate pe câmpul de ă împotriva puterii concentrate a ş comunist,
ă joc de sacrificiul ş eroismul ţ armate americane care ă acolo .
ş de cei 50.000 care au ă pentru ca ă le salveze.
Ă CÂRMUITORILOR
177
Ca ă nu lungim vorba, vom ţ dintre ă cazuri numai acelea
în cate ţ ş actiunile guvernelor amrericane, indiferent ă erau republicane
sau democrate, nu pot fi explicate altfel decât prin ţ de a evita ă ă ă
Moscovei sau Pekingului, sau prin ţ de a ajuta ţ ă ă
ă ş ă scopul suprem. Aceasta din ă este ă ă ă ţ ă lor de
la Teheran ş Ialta, a misiunii Marshal1 din China, ş a interzicerii testelor nucleare ş
a tratatului de neproli ferare (6). Negocierile de la Helsinki cu privire la dezannarea
ă ş la securitate acum ă din nou ă ajute ţ pe ascuns.
Este greu ă atribuim ă ă promovare a cauzei ţ comuniste
ţ de ă ă ţ necomuniste unei lungi serii nenorocoase
de ş de ă pentru ă ş promovare a intereselor comuniste se ă
ş pe plan intern. Acest lucru are loc nu numai în Statele Unite; dar din cauza ţ
preponderente pe care o ă Statele Unite ă în lumea ă are loc acolo.
mai mult decât în orice ă parte, ş cu repercusiuni mai universale.
Un aspect remarcabil a acestei ă a intereselor comuniste ş a ă ţ
comuniste pe plan intern în Statele Unite îl constituie ţ ă (de ă
ş ţ Statelor Unite, de ă cele mai înalte ă ţ federale ş uneori de ă
majoritatea Senatului Statelor Unite, ţ cu glas tare de ă mass media
ă a ţ care au încercat ă ă infiltrarea celor mai importante
ţ ale aparatului de stat de ă indivizi cu vederi comuniste sau de ă ţ
ş Persecutarea ă a reprezentantului Martin Dies, a senatorului Jo-
seph McCarthy, a generalului Edwin Walker, a lui Otto Otepka, ş a multor altora în
timpul ţ lui Roosevelt, Truman, Eisenhower, Kennedy ş Johnson
ă acest lucru.
Tot o decizie ă ă cum ş a ă ca propaganda ă ă
fie ă cu ş ţ ă prin sistemul ş Statelor Unite ă ă vreme fusese
ă cândva, ş ă li se ă câtorva sute de tineri americani, care sunt chiar
ş ă ş completeze· ţ ă în Rusia ă Iugoslavia, Polonia,
Cuba ş alte ţ ă comuniste.
ă ă ţ Departamentului ă ă ă ţ ş Bunei ă atât sub ş ţ
ţ cât ş sub cei republicani, nu ar fi putut fi transformat sistemul de ş
ţ american la toate nivelurile în pepiniere de viitori ă ţ ai lumii, de
zurbagii ş de ă ţ ai unei noi ordini sociale care va aboli
valorile fundamentale spirituale, morale ş intelectuale ţ ă ă ţ
dintre o ţ ă ă ş un umanoid, dintre un ă sau o femeie cu ă ă ă
ş un robot standardizat.
ă ramurii executive atât sub ţ cât ş sub republicani ş
legiuitorii ambelor partide nu se pot ă ţ pe deplin dând vina în întregime pe
ramura ă pentru rolul pe care l-au jucat Curtea ă ş alte tribunale federale
ă în Statele Unite terenul pentru acea ă ordine ă Este ă ă
178
MIHAIL STURDZA
ă deciziilor ţ ale ţ Supreme ale Statelor Unite a fost posibil
ă fie pedepsit un ă ţ ă dintr-o ş ă de stat care i-a cerut unui elev de al ă ă
scrie pe ă «Dumnezeu ă binecuvânteze patria mea, Statele Unite». ă
ş decizii, copiii americani, atât cei albi cât ş cei negri, sunt ă ţ cu
dinadinsul în fiecare zi sub pretextul ă cât mai departe de controlul ş ţ
familiilor lor. ş ă ă ţ Supreme, partidul comunist, care fusese
cândva ilegal, poate acum ţ legal în Statele Unite, ş ţ ş ş
ş ţ ai propriilor lor ţ ă pot ă plece liberi din Statele Unite ş ă se
ă liberi cu ţ ş ordinele pe care le-au primit în ţ ă comuniste.
Curtea ă îi repune în drepturi cu regularitate pe ţ ţ ă pentru
ă de loialitate, ş a anulat toate legile împotriva ă ţ antistatale din toate
statele. Curtea ă aproape întotdeauna ă punctul de vedere comunist
împotriva celui al Statelor Unite, ş ă ţ unor spioni ţ ca Ju-
dith Coplon pe orice pretext de ă care poate fi decelat.
Dar responsabilitatea revine ş ţ care ş urmat unul altuia, republicani
sau ţ ş Congreselor ă pentru ă au umplut Curtea ă
cu politicieni de ă ă ţ ai filozofiei marxiste ş ş ţ
Ş ramura ă nu are nimic de a face cu metodele de ă a creerului ş de
îndoctrinare introduse în ş americane prin directivele departamentelor ramurii
executive. Unele dintre acestea sunt împrumutate direct din sistemul de ş
sovietic, cu scopul evident de a prinde tineretul american în cursa unei noi ordini
ţ ş ţ care nu are nimic de a face cu ţ ş patriotice,
ş ale ţ de familie care au dat ş ă ş puterii poporului american ş i-au
ă ţ Tot ramura ă este aceea ă atât sub ţ
democrate cât ş sub cele republicane, îi revine responsabilitatea pentru lipsa de
ă anarhia ă cu dinadinsul, care este un preludiu premeditat la o
preluare a puterii de ă ş sau de ă o ă de stil comunist.
Cu aprobarea atât a ramurii executive cât ş a celei legislative, puterile executive,
legislative ş judiciare ale guvernului Statelor Unite care îi sunt garantate poporului
american prin ţ sunt transferate în mâna unei structuri ţ a ă
ă de drepturi ş datorii a fost ă de ă un ţ american care s-a dovedit
ulterior ă a fost un spion comunist, ş de ă colaboratorii lui intimi, cu ţ af1ându-
se sub controlul exclusiv al ţ sovietici.
Din nou ramura ă este aceea care, atât sub ţ democrate cât
ş sub cele republicane, este ă pentru ă dirijate de civili pe care
militarilor li se interzice ă le ş în care inamicul comunist ş privilegii ş
sanctuare care îi ă triumful final atât pe câmpul politic cât ş pe cel de ă
Cu aprobarea ş ţ atât republicani cât ş ţ a fost înzestrat
inamicul comunist cu tot sprijinul economic, financiar ş de care avea nevoie
pentru ca ă ş ă concentra eforturile industriale asupra producerii materialului
Ă ·179
de ă folosit de el împotriva ţ americani. În unele cazuri, ca în cel notoriu
al Iugoslaviei comuniste, inamicului i s-a furnizat de fapt cel mai bun material militar
al Statelor Unite,· inclusiv ultimele modele de tancuri, bombardiere, avioane, etc., în
valoare de miliarde de dolari.
Demolarea ă ţ americane de a da prima ă ă ă a se ţ concesii
reciproce de la inamicul comunist, a fost în intregime opera ramurii executive - inclusiv
a consilierilor ş care nu au fost ţ în ţ La fel au fost ş ţ
despre dezarmarea ă în ţ insolente sovietice care ă deja
acceptate, ş anume, ă ă nu va exista Iiici un fel de control <da ţ locului» al
dezarmarii pe teritoriul rus sau pe teritoriile guvernate de ·slugile sovietelor.
Suntem de aceea ţ ă tragem concluzia ă nici unul· dintre ş ă
nu ar fi putut fi ă ţ ă ă ţ ă tuturor ă care i-au urmat lui
Roosevelt la Casa ă ş ş au adus Statele Unite, prin coroziune ă prin
ă prietenilor, prin ajutorarea ş ş prin ţ ă frivole, de la ţ
de ţ ă ş neasemuit prestigiu în care se afla Ia ş celui de al doilea ă
mondial, la ţ în care îl vedem pe ş comandantul suprem al ţ
armate, alergând cu ă ă în ă de la. Peking la Moscova, ş orice fel de
rezolvare a ă din Vietnam. destul de ă ca ă ş asigure realegerea.
Între timp o ă ă care nu fusese ă ă a primit ordinul, sub
presiunea unei ramuri legislative· defetiste, a unei ă ţ de zurbagii, ş a unor
ţ misterioase ascunse, ă abandoneze ă un câmp de ă unde ă
peste de tineri americani ş ă ă ţ ş ţ alte 300.000, ş ă
ă ă ă un aliat credincios ş curajos care lupta pentru libertate ş care a fost astfel
a doua ă ă conchistadorului comunist.
În mintea ă om care nu ă ă ă se ş întrebarea: de ce
cinci ş ţ ai Statelor Unite au ă ă întrerupere ă linie a unei ţ
autoimpuse, care a ă ca o ţ mare, ă ă înfrânta, 200 de
milioane de oameni liberi care se ă singuri, ă ă cu coada între picioare
înaintea ţ armate ale unei ţ ă minuscule guvernate de ş
Sunt la fel de inacceptabile ă ă ă (1) ă ş
ă care s-au ă ş de ţ ş inventivi când ş ă viitorul
politic sau campania ă nu aveau ş ă ă ca ă ă ă prezidau
asupra unei ă a ceea ce fusese cândva America; ş (2) ă au ă anume sau
pur ş simplu din ţ ă Nu putem crede nici una din aceste ţ ă un
singur ă valabil: ş ă nu sunt ş nu au fost ă liberi ă
ţ conform proprUlor lor ţ Deci ceeace ă nu sunt ţ bune
sau visurile pe care le-au putut avea cândva despre ă ş ţ patriei lor, ci
mai ă scopul Puterii Ascunse - ă de unii «Insiders» [cei ţ ţ ă
altora sub diferite titluri ca «bancherii ţ ă ş ş
«Illuminatλ, ă ă ajutorul ă ă probabil nu ar fi ajuns ă ă
180 MIHAIL STURDZA
ocupe posturile de conducere, cu toate beneficiile materiale care ţ acelor posturi,
pentru care ă cu atâta aviditate.
Se dezbate cât este de ă ă Putere ă ş unde anume în Statele
Unite se ă cartierul ei general vizibil sau invizibil. Dar convingerile ş scopurile ei
în domeniul intern ş ţ sunt ş de identificat. Ajunge ă ş coloanele
politice ş articolele de fond zilnice ale marilor ziare americane - the New York Times,
Washington Post, Miami Herald, Boston Globe, Los Angeles Times etc.; ă ţ
comentariile la radio ş televiziune, ă ă ş cu ţ ţ ă
. îndoctrinarea ă ş ă studiate ale întregii mass media, care sunt ş de
evident controlate de la un singur post de ă (7).
ţ o vedere mai ă asupra scopurilor acestei ă ţ conspirative cu
multe nume studiind ţ literare, profesiunile de ţ ă ş ă ţ unor
ţ ca ţ Carnegie pentru Pacea ţ ă ţ Carnegie pentru
Promovarea ă ţ ă Consiliul pentru ţ Externe, Americanii pentru
ţ Democratice, Fondul pentru ă Congresul ă ţ Rasiale,
ţ ţ ă pentru Promovarea Oamenilor de Culoare, Consiliul ţ
Împotriva ă ţ pentru o Societate ă Uniunea pentru
ţ Democratice, Comitetul pentru Eliminarea Comitetului Congresului pentru
ă ţ Neamericane, ş toate celelalte ţ ş ţ ţ indivi:l:i ţ ţ
direct sau indirect de ă marile ţ scutite de impozite, a ă ţ ă este
ă ă prin totala lor supunere la ordinele date de ceea ce trebuie ă numim,
luând în considerare toate elementele, o conspiratie ţ ă ă
O astfel de ţ care poate fi ş ă ă de orice ă ţ american destul
de interesat ă o ă ar ă ă cei ţ ţ de ă marile ţ cu miliardele de
dolari pe care le ă în ş de ă a ţ au ă scopuri:
· Abolirea de facto a ţ Statelor Unite, abrogarea a ce a mai ă din
drepturile ş prerogativele statelor, ş concentrarea tuturor puterilor la Washington în
mâinile ramurii executive;
· Suprimarea sistemului de ţ ă ă [free enterprise];
· Substituirea unui sistem de ş ă ă standarduri
ţ în locul sistemului american vechi ţ pentru a crea un tip de
american conformist standard; .
· Substituirea în locul tribunalelor americane a ă ţ unei ţ ţ
într-o arie mare ş ă a ă ţ judiciare;
· Amalgamarea ă a rasei albe cu cea ă în Statele Unite;
· Substituirea unei simple ţ ţ ş în locul ţ annate americane,
care vor fi reduse la a: constitui doar o parte dintr-o ă ţ ă sub· un
comandament ţ
· Suprimarea, ă este necesar cu ţ a ceea ce a mai ă din structurile de
ţ ă în Africa sau oriunde altundeva;
Ă CÂRMUITORILOR 181
· Înlocuirea dolarului ş a altei monede ţ cu bani «elastici» ş ţ
ţ
· Consolidarea ş ă ţ Unite prin crearea unei armate a ţ
Unite ş prin alte ă adecvate;
· Instaurarea ă a unui stat ţ mondial, construit ă modelul marxist,
prin abolirea ă ţ ţ ş
· Demolarea spiritului de ţ ă ş a mândriei pentru ţ Statelor Unite prin
ă care nu trebuie ş prin ă de dezarmare fals reciproce, prin
campanii antimilitariste, prin încurajarea ţ în cadrul ţ armate, ş
prin alte ţ care ă spiritul ş disciplina ă
Nu este sigur ă oricare dintre aceste obiective ar fi fost aprobate chiar doar de o
minoritate ă a ă americani, dar este sigur ă o foarte mare majoritate
dintre ei ar vota împotriva filozofiei reprezentate prin totalitatea acestor obiective ş
ar vota împotriva ă care o ă sau o ă ca ă le fie directiva
pentru politica ă ş ă ă ş ş Statele Unite au fost conduse în
ţ aceasta pas cu pas în timpul ultimelor zece ţ
Având în vedere formidabila ş ă de publicitate ş ă care le ă la
. ţ cu ă ţ de a forma opinia oferite de marile ţ în valoare de
miliarde de dolari, este ş de ţ cât de mare este ţ care poate fi ă
asupra alegerilor ţ de ă cei ă li se spune ţ ţ Desigur ă ţ ţ
ş au ţ lor cu privire la alegerea unui ă al unui partid sau a unui
candidat la ş ţ dar aceste ţ nu au în vedere partidele politice ca
atare ci mai ă probabilitatea ca acel candidat ă se conformeze filozofiei politice
fundamentale a partidului ă îi ţ Ei ş ă acest lucru este practic identic
în ceeace îi ş atât pe ţ cât ş pe republicani. ţ ţ ă cu
ă numai la ţ a ă integritate ă ş ţ ă de caracter i-ar
emancipa într-un moment de pericol ţ de orice ă politice sau electorale,
ş i-ar face ă asculte numai de propriile lor principii ş propria lor ă Ne putem
ş ă fie ă cu promptitudine ă artileria de minimalizare ş vilificare care
le ă la ă ţ ţ împotriva unui astfel de candidat indiferent din ce partid.
Pericolul în care se ă ă America a fost ă ă din 1936 de ă
acel patriot cinstit dintr-o ă Alfred E. Smith, pe care ţ ţ din zilele acelea I-
au înlocuit cu Franklin Roosevelt la conducerea partidului democrat. Al Smith ş
încheiat astfel ultimul discurs politic:
În încheiere ţ voie ă ă dau acest avertisment solemn. Nu poate exista
decât o ă ă Washington sau Moscova! Nu poate exista decât o ă
ă de ă aerul curat, limpede ş ă al Americii libere, sau
miasma ă mirositoare a Rusiei comuniste.
182
MIHAIL STURDZA
Nu poate fi decât un singur drapel, cel cu pavilionul nostru sau steagul ş al
Uniunii Sovietelor lipsite de Dumnezeu.
ă treizeci ş cinci de ani ş ă ş ţ ş reprezentantul Statelor
Unite Mendel Rivers, ş Comitetului Congresului pentru ţ Armate,
poate cel mai bine informat om din ţ ă cu privire la ă ă ă a
Statelor Unite ş a Rusiei sovietice, a vorbit Congresului ă cum ă intr-un
discurs care urma ă fie ş cuvântarea lui de ă bun:
Domnule ş al Camerei, în cei treizeci de ani în care am fost membru al
acestei ă nu am ă ş ă în ă ă cu mai ă îngrijorare decât
ă pentru viitorul acestei ţ Nu pot ă subliniez destul cât este de ă
ţ ş ş ă ă membri in Congresul Statelor Unite care vor spune ş
ce-i cu asta?» Nu pot decât ă avertizez pe membrii acestei Camere ă suntem la
marginea ă ş nu am fost ă ş de îngrijorat în ţ anii în care am fost
membru al Congresului Statelor Unite.
Nu numai Statele Unite ci întreaga lume a ţ occide;ntale se ă la
marginea ă ă de Mendel Rivers; ş întreaga lume va fi ă în ziua
în care Statele Unite ş ş ă ţ de putere ş prestigiu din trecut. Dar acest
lucru se va putea întâmpla numai atunci când ă ţ americani ş vor alege drept
ă oameni care nu s-au bucurat de sprijinul ă ş în lupta ă
a ţ ă care ă nu ş ă acest sprijin cu ţ ţ ă ţ
lor ş cu ţ instinctelor lor de americani - oameni care ă o ş ţ ă
ă ş nu unul din vechile partide politice, impregnate ş cum sunt de ă
interesele proprii personale ş de grup ale unora, care în primul rând nu au fost ă
ţ de ă ţ
(1) În ş zi - 12 decembrie 1956 - Consiliul de Securitate a votat 9U ă
voturi majoritare pentru ş ă contra ă ă Mongolia, alt satelit sovietic, în
ţ Unite.
Ş ş Consiliu de Securitate, ş adunare, ş secretar general care
se ă cu ţ ş în ţ agresiunii sovietice împotriva Ungariei, nu
au ezitat ă ă o ţ de trupe mercenare împotriva ş Katanga, o ţ ă
ă care se ă împotriva ă ţ ţ ă
În acest atac ţ ilegal, sprijinit de Kremlin ş de ţ lui ş ţ
in mare ă ă de ă Statele Unite, ş ă inoartea sute de victime nevinovate,
africani ş europeni, femei, copii ş ă ţ ţ a început sub ţ lui
Eisenhower, a continuat cu ferocitate ă sub Kennedy ş a culminat sub
ş Johnson cu ă ş asasinarea lui Moise Ciombe, cel mai ţ om
de stat pe carel-a produs ă Africa ă prieten al ţ ă occidentale ş al
ţ occidentale.
Ă 183
(2) Comentând pe marginea ţ ş J. M. Roberts; analistul
ş la Associated Press, a avertizat ă «principalul rezultat al unei vizite a lui
Jukov în Statele Unite adi ă ă ş mai ă lume ă Statele Unite sunt dispuse
ă ă afaceri cu asasinii».
(3) ă ă a devenit ă cum a fost în cazul generalului Walker,
ă din ordinul lui Robert F. ş azvârlit într-o ţ de boli mintale
pentru o ă ă ă
(4) Nu ă nu ar ş sovietele cum ă se ă de proprii lor ţ chiar ş într-o
ţ ă ă ă Generalul Walter Krivitzki a fost «lichidat» în propria ă din hotelul
Mayflower din Washington chiar înainte de ora la care trebuia ă ă ca princi-
pal martor în ţ Comitetului Congresului pentru ă ţ Neamericane.
(5) Citat de John Stormer în None Dare Call It Treason.
(6) Se ă în general ă imensele concesii politice ş teritoriale ă la
Teheran ş laIta au fost motivate de necesitatea de a ş ă ş
Roosevelt ş a explicat ă au fost ă mai ă în ţ de a ş
prietenia Rusiei sovietice ă ă
(7) Controlul ş monopolul aproape total asupra mijloacelor de informare include
ă ţ de ţ deasemenea ă ş ş de ziare în ş
ă ă încât societatea John Birch s-a ă ă ă ş formeze o ţ proprie de
ă în ă ţ pentru distribuirea ă ţ ş pamfletelor antiradicale pe care le
ă
--
18
Chestie de ă
Nu e nevoie ă subliniem extraordinara ţ ă a acestui congres cu privire
la politica ă a partidului comunist al Uniunii Socvietice, la ă ţ
militar, la coeziunea trupelor în jurul partidului, la educarea lor în spiritul marxist-
leninismului, ş ş lor devotament ţ ă de patria ă ţ ă de prietenia
cu ţ ă proletariatului ţ ş la ura lor ţ ă de imperialism ş ţ ă de ţ
ş comup.ismului.
- Krasnaia Zviezda, comentarii despre congresul cadrelor politice ale armatei
din martie 1972, al ş din ultimii cincizeci de ani.
Prin aceasta ă ă ă este pentru binele ţ ca banca de import-export a
Statelor Unite ă garanteze, ă asigure, ă ofere credit, ş ă participe la oferirea
creditului legat de ă sau închirierea ă produse sau servicii direct de
ă sau pentru vânzarea ş închirierea lor ă Uniunea Republicilor Socialiste
Sovietice, în conformitate cu ţ (b) 2 a actului pentru banca de import-export din
1945 cu amendamente.
- Richard Nixon într-o ţ ţ ă 18 octobrie 1972.
ţ din serviciul militar ă n-ar prefera, vorbesc din proprie ţ ă ă
ă un compromis, ă evite un conflict, ă nu se peric1iteze- Aceasta ar ă o cale
ă atunci când ş ţ ă ă ă sau ă ă ă ă dar
acest comportament în cele din ă va duce doar la înfrângerea ă a ţ
ă ţ ş au ţ ă ă lumea. Ei ă orice punct slab din
lumea ă Sunt ş ă ş pentru ca ă ş ţ ă scopurile. De aceea
este ţ ca cei care ă Statele Unite ă ş dea seama ă vom fi ţ
înfrângerii în lupta asta ă ă nu suntem ş ă ă la fel de mult în
ă ă ţ cât sunt ş ş ă ş ca ă o ă
- Richard Nixon, Six Crises.
Ă CÂRMUITORILOR 185
ă un alt fel de neutralitate care nu face deosebire din punct de vedere moral
între lumea ă ş lumea ă Nu avem simpatie pentru acel punct de vedere.
Cum poate cineva considera ă sunt egali cei care cred în demnitatea omului ş în
drepturile fundamentale ale tuturor oamenilor, cu cei care ş ă ş ca pe
ş simple ş Este oare ţ ş lucru ca ş dictatura? libertatea
la fel ca tirania? Lumea ă are defecte, ş le ş ş le deplângem cu ţ
Dar poate oricare din faptele noastre ă fie ă cu istoria comunismului?
- Richard NixOIl, Manila, 4 iulie 1958.
A devenit din ce în ce mai rutinier ca atunci când ne referim la ă ţ ş la
ţ trupelor americane în Extremul Orient (de exemplu în Coreea sau Vietnamul
de Sud) sau la ţ Statelor Unite ţ ă de China ă a lui Ciang Kai ş ă le
ă ca pe ş ţ generoase de solidaritate ţ ă sau de ajutor
dat unor ţ ă mici atacate sau ţ de ă cei doi gigantici huligani ş
sau de ă slugile lor. Rareori sunt ţ chiar ă ţ Statelor Unite
ţ ă de ţ ă Extremului Orient ş ă ţ propriilor lor ă ţ ş interese
ţ ş publicul nu le mai ţ
În ă ă cu ă ţ Washingtonului ţ ă de situatia ă a u.lturor
vecinilor mai mari sau mai mici ai Chinei ş trebuie ă ne reamintim întâi de toate
ă ă nu ar fi fost comportarea atroce a ş Truman ţ ă de lealul aliat
chinez, nu ar exista o ă ş ş ă nu ar fi fost misiunea Marshall, acea ţ ă ar
fi ă o ă ţ ă O mare putere ă care nu ar prezenta nici un pericol
ş nici o ţ pentru vecinii ei ş pentru întreaga lume. Ar fi ă cu ş
ă ţ ş ţ ă cu care a fost ă Formosa sub guvernul
ţ chinez timp de un sfert de secol. Ar fi o ţ ă ă ş ă pentru
produsele ş ă ţ lumii necomuniste, ş un bastion puternic împotriva expansiunii
comuniste în spre oceanul Pacific ş oceanul Indian.
Acesta a fost cel mai fatal caz de ă ă a unui· ş al
Statelor Unite cu privire la grelele sale ă ţ ţ ă de securitatea ţ ă
necomuniste din Asia în general ş ţ ă de Indochina în special; dar nu a fost primul
caz, ş nici nu era ă fie ultimul. ă ţ ă doar câteva alte cazuri:
- ă la Teheran a promisiunii ă de ş Roosevelt lui Ciang
Kai ş ă toate provinciile ocupate de Japonia, inclusiv Manciuria, vor fi restituite
Chinei ş ă Coreea va fi din nou o ţ ă ă ă ş ă
- ţ care nu a fost ă ă ă ă de ş Truman Rusiei
sovietice ă participe ca ă în ă împotriva Japoniei, ă ce Japonia
fusese deja ă -o ţ care a ă în cele din ă lumii comuniste toate
beneficiile victoriei pe care o ă cu atât de mult sânge ş atât de ă ă
trupele americane ale lui MacArthur, cele chineze ş cele aliate;
186
MIHAIL STURDZA
- Absurdele ţ defetiste dictate generalului MacArthur ş succesorHor lui
în Coreea; interzicerea de a se folosi trupele lui Ciang Kai ş smulgerea victoriei
din mâinile generalilor americani în repetate rânduri, cu ţ ă ş
Truman, de ă o ă de ţ ş ă ţ solid în Departamentul
de Stat. ş acceptarea ă de ă ţ Eisenhower-Nixon a unei
Corei divizate;
- Prinderea în ă a trupelor franceze Ia Dien Bien Fu prin neonorarea de
ă acel guvern Eisenhower-Nixon-Dulles a promisiunii unei ţ masive a
. ţ aeriene ale Statelor Unite, ş în ţ ă înmânarea victoriei ă ş
cum a fost în Coreea, prin acceptarea unei lndochine divizate ă ă ca nimeni ă ş dea
osteneala ă consulte sau chiar ă ia în considerare ţ ş ţ ţ care a
fost astfel cu cinism ă ă comuniste;
- Abandonarea insulelor de nord de ă Ciang Kai ş care a· fost ţ la
aceasta de ă ş ţ Eisenhower-Nixon. Acest lucru, ă cu
blocada de fapt a Formosei de ă cea de a ş ă a Statelor Unite, a fost cea
mai ă ţ ă guvernului de. Ia Peking ă ă lui Ciang Kai ş de ă
ş ă parte din politica ă a Statelor Unite cu privire Ia
extremul orient, ă Chinei ţ nu i se va permite ă ă ş debarce trupele
pe continentul asiatic, ş ă va fi cu atât mai ţ ă ă o ă de ă irezistibilele
ţ aeriene ş navale ale Statelor Unite;
- Negocierile între Washington ş Peking la nivel de ambasadori la Geneva ş
ş intreprinse de ă ş ţ Eisenhower-Nixon, ca un preludiu
neândoelnic al pelerinajului Nixon-Kissinger la marele zid chinezesc;
- Strategia de a nu ş ă care includea o ţ ă inamicului ă
va avea sanctuare ş linii de aprovizionare inviolabile, o ţ ă obiectivele
bombardamentelor vor fi predeterminate ş ă te; ş mai mult, ţ ă numai
inamicul va avea voie ă lupte pe teritoriul celeilalte ă ţ beligerante ş ă violeze
zonele neutre de ţ - o asigurare ă pentru prima ă oficial în
Vietnam ca fiind modul stabilit american dea duce ă împotriva atacurilor
comuniste, cel ţ în Asia;
- ş În fine, festivitatea ă de la Peking, lovitura ş ă sub ă
ă nu numai lui Ciang Kai ş ci tuturor ţ ş prietenilor Americii din Extremul
Orient, inclusiv Japonia.
Au fost oare ă ţ Statelor Unite cu privire la Europa ş ţ
ei de ă comunism mai ţ indubitabile decât cele cu privire la Asia? Ar trebui ă
fie suficient ă ne reamintim câteva din ţ mai evidente din întregul
conglomerat al unei politici care, anticipând ş norocos al altor turnee de ping-
pong viitoare, s-ar ă ă a ă din cele ă supraputeri nucleare singurii ţ
într-o lume de asocieri haotice ş ă ambigui de interese:
Ă CÂRMUlTORILOR 187
- Rolul jucat de ă Statele Unite în timpul ţ lui Wilson în
instaurarea ş stabilizarea ă ţ ş în Rusia;
- ţ ă ă ş ă a Statelor Unite în timpul tuturor
ţ atât înainte cât ş ă cel deal doilea ă mondial la dezvoltarea
industriei grele a Rusiei sovietice ş direct sau indirect, a ţ ei de ă
- Rolul ă jucat de ş Roosevelt mai ales la Londra dar ş la
Paris ş la ş în presiunile ă asupra Poloniei ă ca ă ă
propunerile perfect acceptabile ale Germaniei cu privire la coridor ş la Danzig -
furnizând astfel scânteia care ă provoace explozia ce urma ă ş în ă ţ
continentul în cel de al doilea ă mondial; .
- Vinderea ă soviete la Teheran ş la Ialta a unsprezece ţ ă europene, ş
ordinele care au originat direct din Statele Unite ş au fost date armatelor occidentului
cu privire la teritoriile pe care urmau ă le ă ţ sovietice ă le ocupe -în
special cele cu privire la abandonarea ş Praga trupelor lui Stalin ş izolarea
Berlinului ş a Vienei în teritorii ocupate de sovietici;
- Complicitatea Statelor Unite cu gangsterii de la Kremlin în aranjarea de alegeri
de ă care au adus guvernele comuniste la putere în toate ţ ă ocupate de sovietici;
- Comportarea ţ Eisenhower-Nixon în timpul crizelor combinate
ale ă anticomuniste ungare ş ale ă canalului de Suez. Asta le-a dat
sovieticilor o ă ă o ă pe care nu o vor uita ă ă ă
încurajarea ş promisiunile implicite date de ă americani ţ ă înrobite
nu erau decât ă ş ă puterile din pactul NATO ş alte ţ ă europene nu vor
beneficia ă de presupusa ă ă a Statelor Unite, nici chiar în cazul
unui ultimatum nuclear sovietic ă ţ ş
- ă ă ţ cu care Statele Unite s-au ă sovietelor ă presiuni
asupra ţ libere din Europa ş din întreaga lume ca ă se oblige, prin interzicerea
testelor nucleare ş prin tratatul de ă nu încerce ă ă ţ ă o
ţ ă care ă le ă ă reziste la ş sau la atacuri din partea unei
puteri nucleare inamice - ă din partea sovietelor, mâine vor fi atât din a sovietelor
cât ş din a Chinei ş
- ş în ş cutia Pandorei ce a fost ă la Moscova, care este ş mai mult
decât cea ă l,a Peking o ă cu ţ ă Când va fi pe deplin
cunoscut ţ ei, cu ţ ă nu va fi mai ă pentru ţ ş
de la negocierile de la Helsinki, Viena ş Geneva, decât a fost ţ bombei
ş pentru prietenii asiatici ai Washingtonului.
Nu avem nevoie de un mic Metternich care ă ne ă de câte ori au fost neglijate
ă ţ ş angajamentele ţ ă ţ în ţ ţ ă atunci când erau
în joc interesele ţ în special securitatea ţ ă Dar - ă la o parte
întrebarea ă nu cumva în ă ca ş în alte domenii în cele din ă cea mai
ă ă este ă fii cinstit - a ă neexplicat cum ar putea retragerea deja
188
MIHAIL STURDZA
ă ă din Extremul Orient ş inversarea de mult ă ă a ţ americane în
problemele în care se ă sovietele cu Europa, fi în interesul Americii sau în
favoarea ă ţ ei.
Nu ă motiv mai mare de alarmare pentru o· ţ ă ă decât
ţ unei încercuiri economice, politice sau militare. Alarma este cu atât mai
ă atunci când securitatea ţ ă este ţ ă în toate aceste trei feluri. O astfel
de ţ s-a ivit pentru Statele Unite atunci când, sub presiuni ş sub controlul
coloanei a cincea de ţ de care au permis ă fie îriconjurat ş Roo-
sevelt a adus imperiul comunist cu 1.000 de lan mai aproape de Atlantic ş ş
Truman l-a adus chiar ă pe malurile Pacificului.
ş ă ţ la început era ă pentru un ochi neexperimentat,
ea va deveni în mod dureros ă pentru milioane de americani ă cu terminarea
euforiei ţ când vor începe ă ă ţ ireversibile ale ă
din Vietnam, ş ă profunde cauzate în Europa de ă negocierile pentru
securitate ş dezarmare impuse ţ ă libere europene prin presiunile comune ale
Moscovei ş Washingtonului.
ă acest lucru se poate întâmpla Chinei ţ nu avem nici o ţ
ă nu ni se va întâmpla ş ă Sunt sigur ă ă alterare ş schimbare a politicii
Statelor Unite va însemna ă ţ ă ţ Asiei trebuie ă ş ă
acum bazele pentru toate ţ între Statele Unite ş ţ ă lor respective.
- Ferdinand Marcos, ş ă ce ş Nixon a
ţ ă a acceptat ţ lui CiuEn Lai.
Ar fi fost o ş ă ă se ă ă intensificarea bombardamentelor, a ă ş
blocajului porturilor din Vietnamul de Nord, ş prelungirea ţ finale pentru
ţ dintre Kissinger ş Le Duc Thoar reprezenta o ă ă consolidare a
politicii americane cu privire la Asia. ă ş din Asia nu au ă
ă ş ă ei care ă la vizita ă a lui Nixon ş Kissinger la Peking
ă ă ă ă în acordurile bilaterale ş multilaterale pe care le ă
cu Statele Unite.
Nu a fost minarea ş nici bombatdarea cea care i-a adus pe Kissinger ş pe Le
Duc Tho din nou la Paris - ă o ă ă ă de incertitudini dramatice ş ă
reciproce publice - ca ă ş ă ţ pe acordul final care a pus pecetea pe
condamnarea la moarte a ă ţ în. Extremul Orient. A fost mai ă faptul ă
toate ţ nordvietnameze din cele ă puncte ale textului din octombrie
ă de Henry Kissinger cedând omologului ă comunist au fost de fapt
ă prin textul din februarie, folosindu-se doar un limbaj mai diluat ş mai
ambiguu.
Ă CÂRMUITORILOR 189
Deja înainte de ă ă lui Nixon la Peking, un ă de 7.800 de avioane ş
helicoptere americane, reprezentate aproape la egalitate, ă pierdute în ă
din Vietnam, ş 5,5 milioane de tone de explosive ă aruncate pe câmpurile de
ă din Vietnamul de Sud ş pe un ă limitat de obiective din Vietnamul de
Nord, ă ă ca ă ă vreun efect apreciabil asupra ă ţ de atac al inamicului,
reânoit mereu. În ceea ce ş ultimul bombardament masiv pe teritoriul
nordvietnamez care viza întotdeauna ş obiective, ş era prederminat ca totdeauna
de ă civile din Washington, acesta nu a fost decât un alt ş pentru
comandamentul inamicului, care ş exact unde ă stea la ă ş avioanele
ş ţ americani, înzestrate cu multitudinea de rachete SAM de ă soviete. Mai
. mult, inamicul era sigur ă cea mai ă ţ a generalilor Statelor Unite de la
planul de bombardament asupra ă se ţ ă Kissinger ş Le Duc Tho ar fi
imediat ă prin concedierea vinovatului. ă din bombardierele B-52
trimise la ă au ă cascada de avioane ale Statelor Unite doborâte acolo unde
le ş rachetele SAM. Dar în ciuda faptului ă în ă ă "marei crize" a
negocierilor de la Paris, bombardierele au aruncat asupra obiectivelor prescrise cam
de patru ori echivalentul puterii explozive a bombelor atomice de la ş ş Na-
gasaki, Hanoiul s-a plâns de pierderi de câteva sute de ţ doar. Iar în ceea ce ş
efectul ă ş blocajului porturilor nordvietnameze asupra ţ evenimentelor
militare, este deajuns ă ne reamintim ă ţ militare americane ă
ă cantitatea de material de ă furnizat de ă soviete Vietnamului de Nord cu
permisiunea Washingtonului în timpul celor 8 ani ţ plus transporturile
accelerate de cale ă prin teritoriul chinez, ar fi permis comandamentului
nordvietnamez ă ş ţ ă ă ţ militare la ş nivel ă în 1975.
Se ş o întrebare ă ş uluitoare cu privire la minarea ş blocarea
porturilor nordvietnameze prin care inamicul primise mai mult de 80% din armamentul
ş provizii le sale. Chiar de la începutul ţ Statelor Unite în ă ţ din
Vietnam, ă ţ militare ale Statelor Unite de la ţ locului ş cele din Washing-
ton ă cu ţ ă ca ă fie ă enorma superioritate ă ş ă
ă pentru ca ă blocheze aceste linii de aprovizionare ale inamicului. Pe tot
parcurul ţ lui Kennedy ş Johnson ş a primei ţ a lui Nixon,
Casa ă ş Departamentul de Stat se ă unei astfel de ă pe baza teoriei
ă ar putea ă prolifereze ă ţ în mod periculos, extinzându-le în timp ş ţ
provocând o ţ ă sau ă De ce au ă ă ş
Nixon ş cu ţ lui consilieri ă acest pericol nu mai exista, ş ă era foarte ă
minarea ş blocarea? ş de ce au ă ş chiar în acel moment?
La vremea când 500.000 ţ americani luptau ă ş când câteva mii dintre
ei ţ ă erau ă in ţ ă - ş înainte ca ş Nixon ă ă în mod
solemn atât prietenilor cât ş ş atât ă ţ Statelor Unite cât ş lumii, ă
ţ ţ americani vor fi ş ă orice s-ar întâmpla -luarea ş ă
190 MIHAIL STURDZA
ar fi avut drept o victorie ă Acum, cu 500.000 mai ţ ţ ş cu
ţ sudvietnameze ă singure, nu a avut nici o ţ ă ă pentru
a ă rezultatul final al ă
Credem ă ă poate fi ă Într-o carte care a ajuns ă fie biblia pentru
ă care nu trebuie ş ş pentru ţ care nu trebuie ă ş
nimic - cartea profesorului Kissinger Intematiollal Policy and Nuclear Annament pe
care i-o comandase s-o scrie Consiliul pentru Afacerile Externe. Cartea ş o
ă care a fost ă in mod continuu de la blocadaBerlinului ş de la ă
din Coreea încoace, ş anume: in orice confruntare cu inamicul comunist ă ă
mai mult decât ţ permite el sau ş el ă faci. Singura ţ ă pe
care a sugerat-o acest profesor de Ia Harvard este de ă ă pentru ă ţ
orice eroare ă în ă atitudine, de ce ă nu te ţ chiar cu inamicul?
De fapt, de ce ă nu-i ceri permisiunea?
A fost nevoie de Îmbinarea acestor ă ă ţ pline de ţ
creatoare ş ş de condus, ale lui Richard Nixon ş Henry Kissinger - ca ă se
ă în realitate acest mecanism foarte simplu în problema Vietnamului care fusese
ă acum ă ă ă ă ă pentru anumite bombardamente
intensificate ş pentru minare ş blocare a fost ţ ă în timpul vizitei ă a lui
Kissinger la Peking ş la Moscova.Permisiune.a a fost în mod evident ă de
ă Peking ş Moscova ă nu le ă absolut deloc de ă ţ ţ
nordvietnamezi ş ţ pe câmpul de ă sau ă ţ civili ţ în
ş nordvietnameze), dar nu ă ă ă se ă o ţ ă ş ă ă ă se
ă un ţ
. ţ a fost ca ş Nixon ă continue ă ş onoreze promisiunea de a
retrage toate ţ Statelor Unite din Vietnam ş din peninsula lndochinei. Moscova
ş ş foarte bine ă ă retragere va fi ă indiferent ce
mecanisme de disimulare pentru salvarea onoarei ar putea fi adoptate de ă
ş escaladarea bombardamentelor, minare, blocaj, ş ă ă de meciuri
de box spectaculoase ş amicale la negocierile secrete de la Paris, în timp ce în
negocierile publice erau elaborate cu ă ş în mod secret cele 72 de protocoale care
au constituit incredibila monstruozitate de ţ a lui Kisinger-Le Duc Tho. Ei
ş cu ţ - la Washington, Peking ş Moscova - ă ă retragere mai curând
sau mai târziu va ă Vietnamul de Sud, Laosul, Cambogia ş Tailanda ă celor
ă mari puteri comuniste ş ciracilor lor. Pentru moment Moscova ş Pekingul nu
cereau mai mult.
Pe la ă ş ţ Nixon-Kissinger deja ş mai multe despre cât de
mare a fost ţ ă pentru retragerea ă care a ă ca ş
Nixon ă fie nu numai un candidat meritoriu pentrui premiul Nobel pentru pace ci ş
un exemplu de curaj politic ş fennitate ţ ă în ţ ă ă ă ţ
acelora din episoadele cu Bay ofPigs ş rachetele din Cuba. Am aflat ă în acest ţ
Ă 191
pe ă creditele masive ş ă promise, erau incluse ş dezarmarea ă
ş deasemenea retragerea ă din Europa - ş ă de fapt politica ă
Kissinger era exact cea ă de senatorii Fulbright ş Mansfield, doar cu termene
diferite.
În Japonia efectele ţ Nixon-Kissinger la Peking au fost aproape imediate.
ă japonezi de ă ă ă un efort miraculos ţ
ă se ă ă ă uite de ş ş Nagasaki ş de infama spânzurare a
generalilor ş a oamenilor de stat japonezi. ş ă ţ la ceeace ei credeau ă
este o ţ ă ă sub conducerea Statelor Unite. Dar ă
picnicul de la marele zid chinezesc, Eisaku Sato, cel cu ţ ă
cel care fusese responsabil pentru acceptarea drept valide a promisiunilor
Washingtonului ă nu vor avea loc ă importl,lnte în politica ţ ă de China ă ă
consultare ă cu ţ asiatici, a fost ţ ă se ă a fost înlocuit cu
Tanaka, care era un patriot la fel de veritabil ca ş Sato, dar era mai ţ amestecat în
linia ă ă ă Tanaka a trebuit ă adapteze acea linie la faptul
evident ă Henry Kissinger nu era decât un Owen Lattimore care ţ în legalitate,
ş ă succesorul lui din ţ ă de la !alta ş Potsdam, care ă avea frânele
în ă probabil ă va fi la fel.
Tanaka a început ă le anticipând ş lui Kîssinger ş întrerupând
ţ diplomatice ale Japoniei cu guvernul ţ al Chinei din Taiwan - ceeace
era sine qua non pentru stabilirea ţ diplomatice cu Pekingul. Succesorii lui
Tanakavor trebui ă continue ş linie; la fel va trebui ş Marcos al
Filipinelor ş ţ ţ ă asiatici, ş ţ sau prieteni ai Statelor Unite,
de la Coreea de Sud ă la Tailanda ş dincolo de ea. Unii dintre ei o vor face cu
ţ ş ţ japonezilor, ţ mai repede ş chiar cu brutalitate.
Australia ş Noua ă punctele sudice de ţ ă ale liniei de ă
ă din Pacific, s-au ă deasemenea ă ia ă ă ţ
ă ă celor doi Marco Polo contemporani la marele zid chinezesc. Alegerile
generale din decembrie 1972 din ambele ţ ă au adus la putere guverne laburiste. La
Canberra noul prim ministru, domnul Gough Whitlam, care tot timpul campaniei
electorale fusese sprijinit de ă sinistrul Hawke, ş comitetului central al
sindicatelor, o ţ ă ă în primele ă ş patru de ore
ă ce a preluat puterea a luat ă ă
1. L-a numit în cabinetul ă pe comunistul M. Cairn, ă moratoriului
împotriva ă din Vietnam;
2. A eliberat ş ţ ţ care ă din motive de ş ţ ă ş care
ă ş dându-le ţ ă pentru timpul petrecut în închisoare;
3. A ţ anularea timpurie a serviciului militar obligatoriu, ş a trimis la
ă imediat 7.000 din ţ armate;
192
MIHAIL STURDZA
4. A retras ţ australiene din bazele din Singapore ş Malaezia, prologul la
retragerea din SEATO ş din pactul defensiv ANZUC;
5. A închis ambasada ă din Formosa ş stabilit primele contacte cu
China ş în vederea stabilirii de ţ diplomatice; ş .
6. A decis ă la ţ Unite Australia trebuie ă voteze împotriva Rodeziei,
Africii de Sud ş Portugaliei; ş a interzis sosirea pe teritoriul australian a ă
echipe sportive ă ă ă pe ă ă Ultima ă ă e cam ă venind
de la o ţ ă care ă recent interzisese imigrarea italienilor din cauza "tenului lor
. ă ca ă folosim expresia unui membru al parlamentului australian.
ţ pe care a luat-o Noua ă spre stânga ă de ţ
occidentale a fost la fel de ă ca ş a Australiei ş chiar mai ă Ambele ţ ă
probabil se vor ă unui nou bloc economic japonez ş vor pune ă ş .
lor ţ ă de Marea Britanie sau îl vor reduce la o ă formalitate. .
Cei mai ţ ţ dintre prietenii ş ţ din Pacific ai Statelor Unite,
ţ ş ezitând ă nu vor putea rezista ă vreme curentului care îi împinge în
spre Peking, ceea ce din punct de vedere militar va afecta direct toate bazele din
prima linie a ă ă Statelor Unite din Extremul Orient, de la Okinawa ţ ă
ă unei Japonii care e mai mult ă decât ă ă la bazele costisitoare din
Formosa, Filipine ş Tailanda (care ă este ţ ă ă fie în mod inevitabil
ă în unna ă ă definitive a Tailandei negociate de domnul Kissinger în
cea de a opta lui ă la Peking). Este o ţ care fusese ă ă ş ă de
ă generalul MacArthur ş generalul Chennault, dar care cu ţ ă va ă
inimile unei alte categorii de ţ - aceia care ă ţ la voioasa celebrare
de iubire ă ă de 300 de colegi ţ din Statele Unite pentru scursorile bandei
lui Lattimore.
Statele Unite nu vor continua ă nici o zi mai mult decât este necesar
pentru ca ă ajungem la o ţ pe care o ă ă ş ă De
aceea vrem ă ă orice îndoiala cu privire la faptul ă ă ajungem la o
ţ care satisface ţ stipulate de ă ş ă ajungem la o
ţ pe care noi o ă ă nimeni altcineva nu va avea putere de
veto asupra ţ noastre.
-Henry Kissinger vorbind presei în numele Statelor Unite.
ş ă cum o ă ţ ă ă a fost ă la moarte, ă cum o ţ cu
o ţ de 19 milioane de oameni muncitori, ţ ş ă ce au luptat
timp de 14 ani cu un eroism de neasemuit ş ă ă ă pentru dreptul de a ă
liber de ţ îngrozitoare a comunismului, a fost ă de ă ţ care
erau direct responsabili pentru ţ ei ă ş a fost ă Molohului comunist
cu mâinile ă ş
193
În ceea ce ş viitorul Vietnamului nu era nici o ţ ă între ţ
din decembrie pe care ş pus ţ domnii Kissinger ş Le Duc Tho, ş cele 72
de documente semnate la Paris la 26 ianuarie 1973 de ă secretarul de stat William
P. Rogers. Întreaga lume fusese martora ş la care a fost supus poporul
sudvietnamez între decembrie ş ianuarie de ă emisarii Washingtonului, Haig,
Agnew, Kissinger, Sullivan ş ambasadorul BUnker, ş de ă mesajele lui Nixon,
ă când au fost ţ ţ ă cedeze. Astfel întreaga lume a putut vedea ă crezare a
meritat ţ lui Kissinger ă Saigonul era pe deplin de acord cu vederile lui ş
cele a lui Le Duc Iho despre pacea în Vietnam.
Ce ne ş de la început citind textul din ianuarie este profuziunea ă
remarcabila a celor 4.500 de cuvinte ale lui care nu sunt altceva decât ţ pioase,
ă sanctimonioase, ş ţ imaginate. Se vede deasemeni imediat ă toate
ă ţ sunt în favoarea ţ ă a Vietnamului de Nord de a domina
întregul Vietnam ş par ă fie concepute astfel încât ă ă ă ă eforturile
Vietnamului de Sud de ş ţ ţ Îl putem crede pe domnul Kissinger
când spune ă "negociatorii nordvietnamezi sunt cei mai ţ atunci când s-au
ă în cele din ă ă încheie". ş de ce nu ar fi, având un astfel de acord de
încheiere a ă între ei ş Statele Unite ca cel pe care domnul Kissinger, la
vremea aceea un individ ă ă nici o ă sau împuternicire ă l-a acceptat în
numele ţ ă sale?
Preambulul la acord spune ă în Vietnam va fi ă pacea "pe baza
respectului pentru dreptul poporului vietnamez la autodetenninate". Erau ă ţ
evident opuse, cea a Hanoiului ş cea a Saigonului. Cât de departe se întinde dreptul la
autodetenninare al sudvietnamezilor? Ne ă ă articolul 1: "Statele Unite ş
toate celelalte ţ ă [care celelalte ţ ă ă ţ suveranitatea, unitatea
ş integritatea ă a Vietnamului ş cum au fost ele negociate în acordurile cu
privire la Vietnam la ţ de la Geneva din 1954". Asta ă o respingere
ă a tezei lui Thieu ş a poporului lui, care vedeau în mult dorita unire a celor
ă Vietnamuri o uniune a ă state suverane care ă pe picior de egalitate
- nici unul invadat de ă ş ă ă ă ş ă teritoriul ş ş milioane din propria
ţ refugiate în propria lor ţ ă de ă ţ comunîste, de ţ armate ale
inamicului ş de gherilele ş ă ă a lui Thieu a fost ş cea ă de
ă acel guvern al Statelor Unite care a trimis la început trupele americane ă apere
Vietnamul de Sud împotriva agresiunii noidvietnameze.
Agitatorii care se opuneau Vietnamului de Sud ş prieteii comunismului din
întreaga lume au pretins mereu ă Statele Unite ş Vietnamul de Sud ă acordul
de la Geneva din 1954, care ă prevedea alegeri generale în întregul Viet-
nam, ş au presupus ă Vietnamul de Nord ţ pe baza acelor acorduri când a
trecut peste linia de ţ ă este exact invers. Vietnamul de Nord a fost
cel care a violat acordurile de la Genva, care interzise ă orice fel de discriminare
194
MIHAIL STURDZA
sau represiune ş prevdeeau ca ţ ă Vietnamului de Nord ă fie ă
in mod strict uman, la fel cum ă ş articolelel 3 ş 11- ale aranjamentului final
dintre Kissinger ş Le Duc Tho din februarie. Acea ţ a fost supus ă cel mai
atroce tratament, violându-se acea interzicere, ceea ce a provocat migrarea a peste un
milion de nordvietnamezi în Vietnamul de Sud.
Acordurile de la Geneva din 1954 ş 1964 prevedeau ţ ş
inviolabilitatea Laosului ş a Cambogiei. În 1964 Laosul fusese invadat deja de trupe
nordvietnameze ş chineze. Cea mai mare parte din gherile ş materiale de ă care
sprijineau formarea ş continuarea ţ vietcongului au infiltrat Vietnamul de
Nord prin porturile ş teritoriul cambogian. Trupe comuniste ă ă ă
aproape ă din Cambogia. Se va vedea dintr-o privire ă asupra ă ţ
militare a Indochinei din 1973, care ă întinderea teritoriului Cambogiei ş Laosului
ocupate de ă ş pe ă o treime din Vietnamul de Sud pe care îl ă
la vremea aceea, ă ă nici o ă de îndoiala cine a atacat pe cine ş cine a violat, ş cât
de ă de fundament a fost acea ă de autoânjosire ă ş de ş
a ă ţ pe care le-a permis .domnul Kissinger ă fie introduse în termenii
ţ
Agresiunea Vietnamului de Nord ş violarea ă a acordurilor de la
Geneva cu privire la Vietnamul de Sud, Laos ş Cambogia a avut loc cu asentimentul
ş sprijinul Moscovei ş Pekingului. Nici Hanoiul, nici Pekingul, nici Moscova, nu
mai aveau nici un drept ă invoce acordurile de la Geneva ş ă ă impunerea lor.
Când i s-a cerut secretarului de stat William P. Rogers ă semneze de ă ori
ş texte în ă ceremonii diferite, acest lucru a avut scopul de a evita ă ă ă
sentimentele Vietcongului cu privire la guvernul de la Saigon, al ă ţ ă refuza
ă o accepte, ş sentimentele identice ale Saigonului ţ de Vietcong. ş ş acea
ă de ţ paragrafe ş cuvinte ale articolului 17 ale acordului din februarie
stipula ca "cele ă ă ţ sudvietnameze" ă "formeze o comisie ă ă
ă ă i se ţ cele mai delicate ş mai importante prevederi ale acordului
ş ale ă ă trebuiau ă fie luate în mod unanim, ca ş cele ale comisiei
ţ de controL
Articolul 2 stipula ă ţ armate ale celor ă ă ţ sudvietnameze vor
ă pe loc" ş ă "comisia ă ă va determina ce arii vor fi controlate
de-fiecare parte". Deci ce i s-a cerut Saigonului a fost ă ă ă Vietcongul avea
dreptul ă ocupe ş ă administreze ("prin ă ţ de ţ în ă ă ă
cu cel al guvernului legal în acea treime de ţ ă unde, în anumite ă ţ câteva sute
de ş vietcong puneau pe ă zeci de mii de sudvietnamezi, sau unde câteva
sute de ş dominau ţ de mii de oameni (cum au ă la Hue pentru un
timp în 1968) prin tehnica ă ă de mutilare, masacrare ş degradare ă
ă comisie ă ă - care reprezenta atât guvernul legitim de la
Saigon cât ş gherilele infiltrate ş minoritatea ă în ă ă ş ă de
-------------
Ă CÂRMUlTORILOR 195
ă ă care ă ă ţ - se presupunea ă va continua ă controleze cele
mai importante prevederi ale acordului chiar ş ă încheierea ă ţ comisiei
comune militare cvadripartite. Printre sarcinile ei importante, care erau în majoritate
permanente, erau,. reducerea efectivului militar al celor ă ă ţ sudvietnameze" ş
"interzicerea de introducere de trupe ă
Conform articolului 7 "cele ă ă ţ vietnameze Vor avea voie ă ş ă
periodic ţ ş materialele de ă care au fost distruse, stricate, uzate sau
folosite ă încetarea focului". Cu alte cuvinte nu s-a ţ ş de ţ între
guvernul de la Saigon ş guvernul ţ proviziu al ă ţ Vietcongului. Cu
cele 8.500 de.cuvinte ş 23 de articole ale sale, acordul din februarie nu a ă altceva
decât ă ratifice ţ a ă guverne diferite în Vietnamul qe Sud ă ă ce
vor avea loc "alegerile generale în mod autentic libere ş democratice sub supraveghere
ţ ă pe care le prevedea articolul 9.
, Cât de libere ş democratice ar fi putut fi acele alegeri?
Negocierile de la Paris.au avut loc ş au fost încheiate în secret între guvernul
Statelor Unite ş cel al Republicii Democrate Vietnam, ale ă nume sunt singurele
ţ ca fiind "guverne" în acordurile finale. Astfel ele erau principalii
ţ Guvernul Vietnamului de Sud ş conducerea frontului ţ de eliberare
nu au fost ă ţ cu numele în instrumentul de la Paris. Ele erau
considerate doar 9a ă ţ ş tot parcursul textului erau tratate pe picior de
ă egalitate. Ca ă ă descrierea acestui aranjament ş ă
enumerare a ă ţ angajate, trebuie ă ne rearriintim ă Le Duc Tho ă nu s-
a dus sau s-a teântors de la Parîs ă ă ă se ă la Peking sau la Moscova, unde
ş primea ţ finale; ş este foarte greu de crezut ă secretul întâlnirii dintre
Kissinger ş Le Duc Tho a fost la fel' de strict ă ţ ă de Vietcong ca ş ţ ă de
guvernul de la Saigon.
O trecere în ă a ţ impuse de ă acordul de la Paris cu privire la
ţ ă din Vietnam asupra celor ă ă ţ principale - asupra Vietnamului
de Nord, ş asupra Statelor Unite, care încercau ă ajute Vietnamului de Sud
ă ş ă agresorul ş ă ş salveze ţ ş suveranitatea - este extrem
de ă ş are probabil ţ ă ă
Articolele 4, 5 ş 6 cereau ca Statele Unite ş toate celelalte ţ ă aliate cu Statele
Unite ş cu Republica ă ă ş ă de pe teritoriul vietnamez ă cum
se ţ în articolul în primele 60 de zile de la încetarea focului, toate trupele
ş tot personalul asociat cu ţ militare chiar ş cel care se ocupa de programul
de pacificare; ă ş ă tot armamentul, toate ţ ş toate materialele de ă
ş ă ş demoleze toate bazele militare de pe ă Vietnamului. ţ
ă ă nu au fost impuse Vietnamului de Nord, ale ă trupe, ă cum a
explicat Kissinger presei, aveau voie ă ă ă indefinit în Vietnamul de Sud. De fapt
ţ acelor ţ nici ă nu a fost ţ ă în acordul de la Paris - conform
cu postulatul nordvietnamez ă ele nu ar fi existat.
196 MIHAIL STURDZA·
Artcolul 4 specifica ă Statele Unite nu vor continua ţ ă ş nu
vor interveni în treburile interne ale Vietnamului de Sud. O astfel de ţ ă
n-,4a fost ă ă ş celuilalt participant principal. Articolul 15 spune ă ă la
reij;nificare Vietnamul de Nord ş cel de Sud trebuie ă respecte zona de ţ ş
încolo spune ă nu trebuie ă intre în ţ sau blocuri militare, ş nu trebuie ă
ţ ă unor puteri ă ă ţ ă trupe ş baze militare pe teritoriile lor. ă
nu se aplica ă la trupele ş bazele J10rdvietnameze de pe teritoriul
su4vietnamez, ă cum a informat domnul Kissinger presa ş a informat ş
ţ Senatul Statelor Unite .
. Articolul 12 prevedea constituirea unui consiuliu ţ de reconciliere for-
mât din trei segmente egale. Care era acel misterios al treilea segment "egal"? ă
nu ne ş ă trebuie ă a fost acel al treilea partid "neutru" care ca Vietnamul
de Nord ă fie inclus în orice organizare ă ă a Vietnamului de Sud, ş
cu care Saigonul refuza ă trateze. în orice caz acest consiliu din trei segmente egale
a avut sarcina ă organizeze alegerile generale din Vietnamul de Sud sub supraveghere
ţ ă ş cum prevederea articolul 9.
Articolul 9 spune: "Dreptul la autodeterminare al poporului sudvietnamez este
sacru, de necontestat ş va fi respectat de toate ţ ă în continuare: ,,Poporul
va cecide viitorul politic al Vietnamului de Sud prin alegeri generale în mod autentic
libere ş democratice sub supraveghere ţ ă Se ş imediat o întrebare.
Acordul de la Geneva din 1954 fusese tot timpul invocat de ă Vietnamul de Nord,
de ă cercurile pacifiste ş liberale din Statele Unite ş de ă ţ cei care, atât in
Statele Unite cât ş în alte ţ ă vroiau ă ă Statele Unite ş Vietnamul de Sud ă ă
ă ar fi cei care au violat tratatul ş sunt responsabili pentru tragedia din Vietnam. Dar
acordurile de Ia Geneva din 1954 nu prevedeau ă alegerile vor avea loc doar în
Vietnamul de Sud ci prevedeau un plebiscit în întregul Vietnam, o consultare a
intregului popor vietnamez sub supraveghere ţ ă De ce nu a cerut ş acordul
de la Paris deasemenea alegeri generale libere ş democratice în întregul Vietnam,
inclusiv Vietnamul de Nord sub supraveghere ţ ă stipulând astfel pentru
mult încercatul popor vietnamez, ş cum o ceruse articolul!1 pentru Vietnamul de
Sud, beneficiile tuturor acelor ă ţ democratice ţ în acel articol? A fost
un fapt ş ş cinic ă se aplice proviziile de la Geneva din 1954 numai atunci
când ele îi favorizau numai pe acei care le ă tot timpul; ş a fost o ă ă
se ă ă acele acorduri se mai âplicau ş mai erau ă în vigoare.
Trebuie ă ă toate balivernele ş democratice cu care negociatorii
Statelor Unite ş ai Vietnamului de Nord au încercat ă camufleze ă caracter
al acordului de la Paris, ş ă ă o privire asupra ţ actuale în care
urmau ă aibe loc campania ă ş alegerile generale în Vietnamul de Sud ă
li s-ar fi permis ă ă ă loc.
- -
Ă 197
Conform prevederilor fundamentale ale acordului de la Paris toate trupele
americane ar fi plecat cu mult înainte de a avea loc aceste alegeri, abandonând pentru
totdeauna câmpul de ă vietnamez. Dar toate trupele regulate nordvietnameze
ă Washington în ă de 150.000; ă Saigon în ă de 300.000) urmau ă
ă ă ă acolo, ă de trupele regulate ş extraordinare ale guvernului
ţ provizoriu, ă ţ ţ ă arate ca blana ă ă a unui leopard,
fapt care le permitea ă controleze ş ă terorizeze o parte mult mai mare din ţ
decât doar pe cei care locuiau în petecele de teritoriu pe carele ocupau de fapt
nordvietnamezii.
Partea ă nu avea o ă ă care ă o protejeze în mod
activ ă ă cu China ş Cum partea ă era ă de sprijinul
ţ aeriene ale Statelor Unite, cum trupele de ţ nordvietnameze erau ă
Ia ţ locului ş restul ţ nordvietnameze nu erau prea departe în spatele
"inviolabilei" zone de ţ nimic nu garanta ă campania ă nu va fi
altceva decât o ă ă a ă ţ neântrerupte. De data aceasta Vietnamul de Sud
ar fi ajuns în mod garantat ă fie o ă ă ş Statele Unite ar fi ajuns un
partener învins, gata ă înmâneze peste trei miliarde de dolari fostului lor inamic ca
ţ pentru daunele de ă
Conform articolului 18 comisia ţ ă de control (care originar era
ă din ţ ai Poloniei, Ungariei, Canadei ş Indoneziei) urma ă fie
ă pentru supravegherea ţ alegerilor generale din Vietnamul de Sud
ă nu se stipulau nici un fel de alegeri în Vietnamul de Nord). Statele Unite, care
ă unul dintre cei doi principali parteneri la acel acord, nu erau reprezentate în
acea comisie, dar ă principal partener, Vietnamul de Nord, era. Canada ş
Indonezia sunt ţ ă libere, independente" suverane, a ă neutralitate ş ţ
poate fi cel ţ ă Dar Polonia ş Ungaria nu numai ă sunt ţ ă comuniste,
dar sunt ş sub . ţ ă ă a Rusiei sovietice. De aceea ele nu sunt ţ ă
independente ş sunt total dependente' de Moscova în toate aspectele ă ş
deciziilor lor. ţ din trecut cu alte comisii ă la fel ă ă din
Coreea ş ă primul ă din Vietnam nu ne permite ă ă ă vom vedea o
atitudine ă din partea celor doi membri ş sau din partea segmentelor
ungare ş poloneze din colectivul a 1.125 de oameni ă ţ ă ajute comisia la
supraveghere.
Artcolul 9 (c) spune ă ţ ă ă "nu-i vor impune o ţ ă ş nici o
personalitate ă popotului din Vietnamul de Sud". Pe de ă parte articolul 14 îi
cerea Vietnamului de Sud ă fie gata ă ă raporturi diplomatice cu toate
ţ ă ă ă ă ia în considerare sistemul lor politic ş social, ceea ce ă ă
SaigonuI era obligat ă accepte ţ numerosului personal al misiunilor diplomatice
ş consulare ale Chinei ş ş ale Uniunii Sovietice - ş asta desigur înainte de începerea
"alegerilor libere ş democratice". Oare nu a fost aceasta ideea lui Kissinger?
198
MIHAIL STURDZA
Dar chiar ă ne-am fi imaginat împotriva ă ă ţ rezonabile ş a
tuturor ţ din trecut ă va avea loc o consultare a poporului sudvietnamez
. ă în mod drept, cinstit ş ă ă ă ţ de neânvins, am putea oare crede ă ea va
permite poporului ş ă ş ă el ş viitorul politic" ş cum sti-
pula articolul 9? Sau oare aranjamentul Kissinger-Le Duc Tho le-a ă în ş
ă ă libertatea de alegere încât ă consultare a publicului se reduce pur ş
simplu la formula ă iese ţ ş eu, ă iese reversul pierzi tu"?
Sudvietnamezii ă curajos atât de ţ ani tocmai ca ă se apere împotriva
. celei mai mari ă ţ care i se poate întâmpla în zilele noastre ă ă ţ
umane - cucerirea ş ţ ă Statele Unite ş ă trupele ă
ă ă lupte în Extremul Orient tocmai pentru ca ă le ajute ă scape de ă
calamitate ş ă ă agresorii ş care ă acordurile de la Geneva
din 1954 de ă ori - prin tratamentul la care au supus poporul nordvietnamez,
prin invazia Laosului, a Vietnamului de Sud ş a Cambogiei ş prin comportarea lor
ţ ă de ţ ţ ă invadate. ţ oferite poporului sudvietnamez de ă
consultarea aceasta ă ş ă ar fi trebuit de aceea ă ă dreptul
pentru a ă ă au luptat ş au murit eroic 220.000 ă americani ş
sudvietnamezi ş au fost ă ţ ş ţ ă 440.000 pe ă Vietnamului;
dreptul ş ocazia ă ă între libertate ş sclavie. ă ş închipuie cineva ă acea
ocazie le-a fost de fapt ă în acordul confuz încurcat cu atâta ă dintre
Kissinger ş Le Duc Tho, o face numai din ă ca nu l-a citit cu ţ ş nu a
ascultat cu ţ atunci când ş Nixon l-a citit în ţ Senatului Statelor
Unite.
Contopirea obligatorie cu Vietamul de Nord comunist - pe un continent de pe
care orice ţ ă ş ţ ă urma în mod necesar ă ă - a fost
ă în fiecare articol semnificativ al textului de la Paris. ţ capitolului
IV, "exercitarea dreptului la autodeterminare a poporului sudvietnamez", aveau voie
ă fie aplicate numai în cadrul stabilit de ă capitolul V al acordului "reunificarea
Vietnamului ş raporturile dintre Nord ş Sud".
Ca ş în 1954, a fost ă o ţ ă ţ ă ca ă ă
acordul de la Paris ş ă asigure aplicarea lui în general, ş în special ă asigure
;,drepturile fundamentale ale poporului vietnamez ş dreptul poporului sudvietnamez
la autodeterminare". ă ţ absolut contradictorii în aceste ă ă
cum ş orice ă ă Prima ă ţ Hanoiului comunist pe
întregul teritoriu vietnamez. A doua ă dreptul Vietnamului de Sud ă ă ă
ca o ţ ă ş nu sub ţ ă ..
Nu avem nici un motiv ă credem ă ţ ţ ă cu privire la Viet-
nam din 1973 avea ă ia mai mult în considerare drepturile poporului vietnamez la
ă ţ ş de frumos descrise în articolu19 de ă marxist-Ieninistul Le Duc Tho
ş prietenul ă de la Harvard, decât a lacut-o ţ de la Geneva din 1954.
TRADAREACÂRN.ITITTOruLOR 199
ţ ţ de la Paris urma ă ă cinci ţ ă comuniste; ş ţ ă
necomuniste care aveau ă fie reprezentate, inclusiv Statele Unite, ă prin
ă lor oficiali, prin organele lor de informare ş prin partea ă a
"opiniei lor publice", o ă ă o ă ţ ă la îngrozitoarea ţ ă
a ţ din Indochina ş o ă ă ostilitate ţ ă de ă lor - acele
capete obtuze care refuzau ă ă ă "erau deja ţ
Pe scurt, acordul de la Paris din 1973 cu privire la terminarea ă dintre
Statele Unite ş Vietnamul de Nord ş abandonarea ă ş ă a
câmpului de ă din Vietnam de ă ţ armate ale Statelor "Unite în mâinile
inamicului. ă Vietnamul de Sud lamiIa Chinei ş a Uniunii Sovietice ş
Vietnamului de Nord.
ş au fost termeni decapitulare. Însemnau nu numai ş ă
americane în Vietnam dar ş începutul ş ţ prestigiului ş ţ
Statelor Unite, ş pierderea tuturor ţ lor în întreaga Asie. Cei 57.000 de ţ
ai Statelor Unite care au murit degeaba în Vietnam nu sunt singurii ale ă stafii
care bântuie ă ă Washingtonului în jurul Casei Albe, a Capitolului ş a
Departamentului de Stat. ţ camarazii lor care au murit înaintea lor pecâmpurile de
ă asiatice unde credeau ă au fost ş ă apere libertatea ş dreptatea în Asia
sunt ş ei strigoi incomizi care ă În aranjamentul general pentru lndochina care i-
au lacut pe ş Nixon ş pe Kissinger ă ă ca mari ă de pace ai
timpurilor noastre, ş ş nu au uitat de Cambogia ş Laos. Laosul, în care
ambasadorul Statelor Unite dusese o activitate ă la un anumit ş de
ă ă ă ş unde unsprezece generali ş colonei ţ au fost ş ţ pe
loc, a fost obligat ă execute" ă la ultima ă programul ş
Aceasta însemna ă lase ţ ş mai complet în mâinile ş comunist, care o
ă complet ă În Cambogia, unde copii de 13 ş 14" ani ş mame" care ş
purtau sugarul în spinare ş ş în ă alergau ă ă ă ă armatele pe
câmpul de ă neînfrântului Lon NoI i s-a cerut ă cedeze conducerea "unei
ă ţ mai democratice", ş el ă cu poporul lui au fost în cele din ă
ţ unui ş implacabil ş satanic. ă toate acestea pot fi descrise cu
ă ca "o pace ă - ş cum le-a descris ş Nixon - atunci
Kissinger avea dreptate când"a declarat presei ă ă ţ întâmpinate tot timpul nu
ă decât "o chestie de ă E ă ă cuvântul onoare are poate mai
multe ţ în ţ de persoana care îl ş dar cuvântul securitate, aplicat
la securitatea ă a unei ţ nu poate avea decât unul singur. ş nimeni nu
poate pretinde ă securitatea ţ americane nu a fost în mod sever ă de
ă ruina din Vietnam pentru crearea ă sunt responsabili ă americani.
,.!
;r.
19
De la câmpurile de ă din
la epoca lui Rockefeller
Granitele noastre au fost extinse. Au crescut ţ noastre. Noi ă
serviciile publice. în fiecare zi noi ţ dintre ai ş ă în ţ ă ...
Trebuie ă ă ă tot ce am cucerit, ă ne ă ţ cu o energie
feroce, ă ne ă ţ în ş ş sate, ă ă imigrarea ş colonizarea, ş
ă avem ă de armata ă
- David Be Gurion, ţ ă la 10 iunie 1948, în timpul ţ
în ă ţ care au urmat primei ă ţ a Palestinei.
Ar fi o ă ă celui mai elementar principiu de dreptate ă ă victimelor
nevinovate [palestinienilor] dreptul de a se reîntoarce în patria lor în timp ce ţ
evrei sosesc în droaie ş ţ ă ă ă pe ţ arabi Care ă
ă ţ timp de secole în ă ţ ă
- Contele Bernadotte în ultimul ă raport ă ţ Unite, care îl
ă înPalestina ca ă medieze îmreevrei ş arabi, înainte de aji'asasinat de
o ă ă
ş contelui Bemadotte nu au fost ă ţ de ă ă ţ
israeliene; ş nici ţ Unite nu au cerut ă în mod serios ă se cerceteze
moartea emisarului lor. Când unul dintre ţ arabi s-a ridicat în Adunarea
ă ca ă protesteze împotriva acestei ţ reprezentantul,Suediei,
compatriotul contelui Bemadotte, a fost acela care în mod tragicomic l-a admonestat
cu brutalitate ă respecte durerea Suediei".)
E foarte probabil ă se vor face eforturi din partea unor ă ş ca ă
ţ ă de timpuriu de la ă oarecari promisiuini în favoarea programului sionist,
. care împinge imigrarea ă a evreilor în Palestina ş ţ unui stat evreiesc
Ă 201
acolo... Problema Palestinei este ă foarte ă ş ă chestiuni care
ă ş cu mult ţ ă a evreilor din Europa. ă o tensiune ă în
ţ din Orientul Apropiat, în mare ă ă drept rezultat al problemei Palestinei,
ş deoarece avem interese în regiunea aceea. care sunt vitale pentru Statele Unite,
ă ă este ă acest subiect trebuie tratat în totalitatea lui cu cea mai mare
ă ş in vedere ihteresele de ă ale ţ ă noastre.
- Avertisment trimis ş Truman de ă Deparetamentul de Stat cu
trei zile iliaintea memorabilei sale intrevederi cu rabinul Stevell S. Wise de la 20
aprilie 1948.
Am ă cum, începând cu raita ş ş cu misiunea Marshall din China,
120 de milioane de europeni ş 700 de milioane de chinezi au fost ţ în ciuda
protestelor lor disperate, în mâna imperiului comunist, unde s-au ă celor 200 de
milioane de ş care erau deja ţ ă ţ în ă sclavi sovietic.
Roosevelt ş Churchill au fost responsabili pentru ă ă a cauzei lumii
necomuniste la IaIta. Dar un ă american, ş Truman, a fost acela
care a fost singurul responsabil pentru ă a luat întreaga ă cu ţ locuitorii ei din
mâinile aliatului credincios al Statelor Unite, Ciang Kai ş ş a dat-o pe mâna bandei
de asasini ş tirani ai lui Mao ţ Dun, care au fost, sUnt ş vor fi întotdeauna (cel ţ
ă când un Mao american ă la Casa ă ş patriei domnului
Truman.
Tot ş Truman a fost cel care a inaugurat seria de evenimente care,
aruncândcele 120 de milioane de arabi care ă înainte cei mai aprigi ş ai
comunismului în ţ ţ comuniste, ar putea eventual ă completeze cercul
asediu lui lumii libere. ă ă ne reamintim aceste evenimente ă de la
începuturile lor ă la periculosul impas în care ele au adus acum întreaga omenire
ă Înainte de a o face, vrem ă subliniem cu ă emfaza ă cele ce ă
a fi spuse nu au nimic de a face cu antisemitismul dar au foarte mult de a face cu ceea
ce ş de multe ori i-a dat ş acestuia: ş anume cu o minoritate de evrei ţ de
putere ş colaboratorii lor dintre goi lacomi de putere, care în repetate rânduri au
scufundat masele de evrei în cele maijalnice tragedii. ă aceste ă grupuri sunt
pe cale de ş repeta ţ de data aceasta ducând cu sine tot restul lumii în spre
un ş apocaliptic ă ă
Când ă istoria Orientului Mijlociu, trebuie ă avem ă în minte
ţ atât de des ă dintre ă ţ ş din diferite ţ ă ş sionismul
ţ instigatorul aventurii moderne israreliene. ă ţ ă a ă
ă în mod clar ă când, ă un atac terorist israelian împotriva Iordaniei în
1951, patru profesori universitari evrei au protestat în mod public întrebând: "Este
aceasta ţ ă în virtutea ă noi ain crezut ă am fondat statul Israel?
Este acesta oare respectul pentru ţ ă pentru care se declara poporul evreu
202
MIHAIL STURDZA
atunci când ă nu constituia o ţ ă Este acesta modul de a dovedi lumii
ă ţ ă ă ş principiile ă ţ
Accesul public acordat de ă ministerul de externe britanic Ia dosarele sale
ţ înainte de 1918 ă cum s-a dezvoltat ideea ă de la visul
imperial favorit al câtorva indivizi ă la momentul ă ei. În 1916 ţ
ă a Marei Britanii ş a ţ pe câmpul de ă ş pe ă maritime era la cel
mai ă nivel al ei. Acesta a fost anul când Haim Weizmann ş Samuel Landman,
doi ş britanici ţ au ş în cele din ă ă ă ă ţ de
. rigoare britanice ş franceze ă cel mai bun mod, poate unicul mod, de a induce
ş american ă intre în ă era asigurându-se de cooperarea evreilor
ş ş apoi ă mobilizeze ţ lor ă de puternice din America ş din
ă parte în favoarea ţ pe baza unui quid pro quo. Acest plan a fost descris de
ă Samuel Landman în cartea sa Great Eritain, the Jews and Palestille (1).
ţ Balfour din 1917 a fost rezultatul acordului secret din 1916. În ea se
stabilea ă guvernul britanic va asigura ă se va instaura în Palestina o patrie ţ ă
pentru evrei, ă ă ă ă prejuducii drepturilor civile ş religioase ale ă ţ
ş care ă acolo". Ultimul obstacol în calea ă depline a sionismului
cu cauza ţ fost ă ă cu ă regimului ţ ş în ă ş ca
ă la repercusiunile la incidentul Lusitaniei ă cu atâta ă ş
Wilson a ţ ă ş ă ă ă atitudinea de a fi "prea mândm ca ă se ă ă
ş a azvârlit ţ Statelor Unite pe uscat ş pe mare în ă de partea ş
Germaniei.
ă primul ă mondial, Liga ţ ă Marii Britanii un mandat
asupra Palestinei. ă 30 de ani de ă sângeroase cu grupurile de ş
ş Marea Britanie a ţ ă mai ă eforturi ca ă ă ă masive
ilegale ş ş ă reconcilieze promisiunile contradictorii pe care le ă atât
arabilor cât ş evreilor. La 15 mai 1948 a predat ţ Unite mandatul ei asupra
Palestinei. Pe baza ă Comisiei lor Speciale pentru Treburile Palestinei,
ţ Unite deja ă ă (în noiembrie 1947) un plan pentru ă ţ
teritoriului de sub mandat abandonat de ă Marea Britanie în trei zone demografice:
(1) un stat evreiesc cu circa 500.000 de evrei, în mare majoritate ţ ţ ş
un ă aproximativ egal de arabi; (2) un stat arab compus din 725.000 de arabi ş
10.000 de evrei; ş (3) o ă ţ ă care ă ă Ierusalimul ş Bethleemul
ş care ă ţ ă un ă aproximativ egal de evrei ş arabi (100.000).
Este evident ă ţ Unite nu aveau dreptul ă doneze, contravenind ă
ă ţ elementare ş prevederilor fundamentale ale propriilor lor Carte, proprietatea
a sute de mii de arabi ş teritoriul care fusese patria lor timp de mii de ani, ă ă ă
consulte ţ ă Dar la vremea aceea votul arab în Adunarea ă
nu conta prea mult. O astfel de decizie ă nu ar dura nici o zi intr' o ă în care
ţ ă a crescut în mod evident ş în care un protest arab ar fi sustinut de ă
Ă CÂRMUITORILOR 203
"lumea a treia" ş de ă toate ţ ă africane. Israelul a pierdut o ocazie care poate
nu va mai veni ă prin faptul ă nu s-a ţ ă ă ă în limitele geografice
stabilite în noiembrie 1927. În ă ţ ă arabii ş evreii sunt veri etnici. Minoritatea
ă care se afla în Palestina înainte de ţ Balfour din 1917 întotdeauna
ă în ă ţ cu majoritatea ş ă ş cum ă ă întotdeauna
în Africa de Nord ş în fostul imperiu Otoman. Nu exista nici un motiv ineluctabil
pentru care, ă ce trecuse prima ţ ă ă evreilor într-un
teritoriu guvernat de arabi ă nu fi avut loc cu la fel de mult succes cu cât a avut loc în
cazul continentului american ş a celui african (2). ţ unei astfel de ţ
cu ţ ă ar fi costat cu mult mai ţ bani, mai ţ ă disperare, mai ţ
lacrimi, mizerie ş ă de sânge pentru întreaga lume decât patru ă si 0-
niste. Numai pe o astfel de ţ ş posibilitatea ca ea ă aibe loc este foarte
ă ă ă ă ţ unei uri, mânii, ş obsesii de ă atât de mari,
poate ă se bazeze singura ş ă ca lumea ă ă ă ă ş palestinian
cu mijloace ş (3).
Dar nu în felul acesta aveau de gând ş de la Theodore Herzl Ia David
Ben Gurion ş ş Dayan, ă ă suveranitatea IerusaHmului în Orientul
Mijlociu; ş nu acestea erau ţ pe care le vizau ei. ă ş visul lor
romantic, au fost ţ ş de ă puternicii lor sprijinitori americani din
Casa ă ş din Capitol; tuturor ş ţ americani. ş tuturor congreselor
americane de la ţ lui ă ă le revine responsabilitatea ..
ă în special ţ ă de poporul evreu, care sunt acum ş în spre ă una
din tragediile care au ă adesea în istoria sa.
Pe data de 14 mai 1948 Marea Britariie a ţ la mandatul ei asupra Palestinei.
În ş zi ş au proclamat republica Israel; ş la numai 14 minute ă ce a
fost ă ţ ş Truman a recunoscut noua ă Sovietele i-
au urmat pilda ă trei zile. ş ă numai un an de ţ ă ţ ă în mai 1949
Israelul a fost primit în ţ Unite.
ş ţ de ă ă a republicii proclamate de ş de ă
Statele Unite viola promisiunea ă ă în scris de ă predecesorul ş
Truman, Franklin D. Roosevelt, regelui Saud al Arabiei Saudite, ă Statele Unite nu
vor accepta scopurile sioniste de a stabili un stat evreiesc în ţ ă arabe. ş
Tuman ş plasat astfel ţ în mod oficial ş pe ţ ă într-o ţ exclusiv pro-
ă care nu a fost ă ă de ă succesorii lui.
ă terorist sionist împotriva arabilor începuse cu mult înainte de
proclamarea republicii Israel. Bandele care ă vinovate de ambuscadele împotriva
atâtor ţ ş ţ britanici ş de dinamitarea unui hotel din Ierusalim în care au
fost. ucise 99 de persoane, cei mai ţ civili, acum erau înarmate cu arme din
programul de împrumut american pe care le ţ ă in mod misterios. Au· fost
ă ţ împotriva ţ palestiniene. A fost o teroare ă care avea
204 MIHAIL STURDZA
scopul ă cauzeze exodullocuhorilor autohtoni ş ă ă loc pentru ş În iulie
1946, cu aproape doi ani înainte de proclamarea republicii israeliene, au fost ţ
cu frivolitate 250 de ţ ă ă din ei femei ş copii, la Dair Yassin. ă
ă ă au acompaniat fiecare nou progres al sionismului în Palestina. În
octombrie 1956, 15 ţ ă arabi, 14 dintre ei femei cu copii în ţ au fost ş la
Kai Kassprin foc de mitraliere când se întorceau ă de la lucru, de ă ţ
israelieni.
Rezultatul acestui sistem de cucerire a fost ă uimitor ş nu se poate
spune ă ş nu l-au-aplicat cu succes. ă sunt aproximativ 2,7 milioane de
ţ arabi din Palestina, inclusiv 1,6 milioane care de ani de zile duc o ţ ă
ă în ă de corturi murdare; sunt 700 de mii de ţ în diverse ţ ă
arabe; ş 500 de mii sunt ă ş ţ în ă lumea. ş sunt aproape un ă egal de
- evrei în Palestina, dintre care cei mai ţ nu ă niciodata acolo înainte de
primul ă mondial, ă ă ca ţ din Europa, Asia, Africa de Nod ş
America. ţ dintre ei ă exact în ţ ş satele golite de arabii ţ
Se ş întrebarea ă ţ lui Truman ş cele care i-au urmat la
Washington serveau intereselor americane sau le ă mai ă ş interesele
ţ ă asociate cu America în ă lumii libere, când ş ales drept ţ ş
campioni ai intereselor Americii în Orientul Mijlociu ş în ă 2,5 milioane
de evrei ţ recent, ş prin aceasta au împins în mod deliberat toate cele 120 de
milioane de arabi, africani ş asiatici din Orientul Mijlociu, care ă ă ă ţ
de mii de ani în acea parte a lumii ş care îi includ pe proprietarii mal ului golfului
Persic bogat în petrol, în ţ sovietelor (4).
Cum eram de acord cu politica ă a ţ lui Roosevelt cu privire
la Palestina i-am spus rabinului Wise ă voi face tot posibilul ca ă realizez acea
ă Citisem cu ţ ţ BaIfour în care Marea Britanie se angajase la o
patrie a evreilor în Palestina. ă familiarizasem cu istoria problemei, a unei patrii
ş ş cu ţ evreilor ş a arabilor. Eram sceptic, citind întreaga ă
ă la zi, cu privire la unele din vederile ş atitudinile luate de ă ă ţ cu
pantaloni în dungi" din Departamentul de Stat. Mi se ă ă lor nu le ă destul de
mult de ce se ă cu miile de persoane deplasate [evrei] vizate. ă mea era
ă era posibil ă ai în vedere interesele de ă ale ţ ă mele ş în ş timp ă
ţ aceste nefericite victime ale ţ ă ş ă ă o patrie. ş înainte de
plecarea rabinuluiWise i-am clarificat acest lucru.
- Harry S. Truman în Year of Decisions.
ă câte ş ş Trumn nu a ă ă nici un sentiment special
de responsabilitate ţ ă de milioanele de estonieni, letoni, lituaniei, polonezi, ţ
români, unguri ş bulgari care au fost ă ă ţ din patria lor ş ţ cu ţ
în ă de sclavi !lle lui Stalin din Siberia ş din Arctica pentru ca ă fie ţ
Ă CÂRMUITORILOR 205
sau ţ ă de milioanele de ţ ţ din Prusia ş Cehoslovacia, ş prin acordul
de la lalta Statele Unite au fost de fapt un real complice în acel act de ă
barbarie. Mai mult, sub ţ lui Truman ş evident cu ţ ă
ş aproape un milion de ţ europeni neevrei, care erau victimele nu
ale unor ţ din trecut ci ale unor ţ din prezent, au fost ţ cu
brutalitate ş ţ de ă ţ armate americane tiranilor ş ţ de care
ă
De aceea suntem foarte sceptici cu privire la sinceritatea motivelor umanitare pe
care le ă ş Truman ca ă explice ă pe care l-a dat la ţ
rabinului Wise. Credem mai ă cum credea ş Dean Acheson, ă ţ mult
mai vechi ş de ă ă decât orice ţ ă ar fi putut exercita rabinul Wise în
. timpul interviului ă au ă din ş Truman un adept convins al crezului
sionist cu mult înainte de a ţ la ă ă lui de ă ţ ş pentru ca ă intre în
ă Citim despre asta în cartea lui Acheson Present at the Creation:
ţ Balfour care promitea evreilor ocazia de a stabili o patrie în Palestina
îi ă [lui Truman] întotdeauna ă "merge ă în ă cu nobilele principii ale
ş Wilson, în special cu pricipiul ă ş din
ţ ani de ţ cu el ă aceasta era o convingere ă ă in el în
mare parte de ă prietenul lui intim ş fostul lui partener de afaceri, Eddie Jacobson,
un sionist pasionat.
Trebuie notat aici ă citatul din interiorul acestui citat cu privire la principiul
ă este luat direct chiar din cartea ş Truman Years ofTrial
and Hope. ş nu putem decât ă ne ă cum acest principiu "nobil" putea fi invocat
in favoarea ă Palestinei de ă o ţ ă ă ă în bande de
ş ş ulterior în ţ armate regulate, ca ă ă din ţ ă prin ţ ă ş
teroare pe locuitorii autohtoni cu zecile ş sutele de mii.
ă este evident. Domnului Truman nu-i ă cu nimic mai mult de
autodeterminare decât le-a ă la oricare din succesorii lui sau la oricare din
ă europeni ş americani care ă Rusia ă - care violase în
cel mai flagrant ş mai crud mod acest principiu nobil ă la vremea aceea - în
ţ Unite ă cu ţ tiranii ţ care au prosperat sub ţ ă
ş el i-a tratat pe ţ ş tirani ca pe ş interlocutori normali, gazde dragi, ţ
onorati ş prieteni. Rolul jucat de Dean Acheson în "labirintul problemei Palestinei",
ă cum îl ş chiar el în Present at the Creatioll, este ş mai enigmatic - ş în
ş timp mai tipic pentru atitudinea ă a multor ă americani
- decât cel al ş Truman, care ar putea fi poate scuzat în oarecare ă ă
prin totala lui ţ ă despre ţ politice care ă ş cercul restrâns
al problemelor interne ale ţ ă sale. ă cum spune chiar el, domnul Acheson a
206
MIHAIL STURDZA
ă imediat ţ nefericite de ă ă pentru securitatea ş interesele
americane a ă ă simpatiei ş prieteniei lumii arabe; dar el nu a ă ă era
necesar, nici când era subsecretar nici când era secretar de stat, ă se ă unei astfel
de politici eronate. Zice el:
Nu ă ă ş vederile ş cu privire la ţ Palestinei ... ă
de evrei ţ care puteau fi ţ în Palestina ă ă ă ă creieze o ă
ă ă ar fi inadecvat, ş ă transformi ţ într-un stat evreiesc capabil ă
ă un milion sau mai ţ ţ evrei ar agrava enorm problema ă
ş ar periclita nu numai americane ci interesele tuturor ţ ă occidentale
în Orientul Apropiat. De la ă Brandeis, pe care îl veneram, ş de la Felix
Frankfurter, prietenul meu intim, ă ţ ă ţ dar nu ă ă ă ş ţ
ă a evreilor pentru reîntoarcerea în Palestina ş ş diasporei. lnsistând ca
sionismul ă ă o ă a guvernului american, ei ă sentimentelor
lor ă ă totalitatea intereselor americane, ă ă mea. Sionisul era
singurul subiect pe care Felix ş eu îl exclusesem de comun acord din convorbirile
noastre zilnice de mare orizont...
. În ciuda propriilor mele vederi m-am ă cu loialitate ă asigur ă ţ
ş vor fi ţ ş executate, asumându-mi în ă ţ ă un rol mai
mult administrativ decât cel de sfetnic.
Ne-am putea întreba ce ă a fi loial pentru un înalt ţ al guvernului
ş un ă politic, ă nu ă mai înainte de toate a fi loial propriei tale
ţ ă ş deasemenea, ă ş ş nu ar fi fost mai bine slujit de ă
sfetnicul ă ă acesta ş fi ţ ţ arâtând pericolele politicii
ţ nu numai pentru America ci pentru întreaga lume ă ş
ţ posibile ale enormei ă ţ pe care ş asuma ş Tru-
man ă ă ca ă ă nici ă scuza ă a amicului Felix sau a veneratului
ă Brandeis.
ă ţ cu pantaloni în dungi- din Departamentul de Stat aveau dreptate de data
aceasta. În problema Palestinei erau amestecate interese vita:Ie ale Statelor Unite ş ale
lumii necomuniste, fapt care ar fi trebuit ă fie la fel de evident pentru ş
Truman, pentru sfetnicii lui, pentru Congres ş pentru presa ă din zilele acelea
cum a fost pentru toate ţ care au urmat, inclusiv ale lui Richard Nixon ş
Henry Kissinger. Orice ţ serios ar fi ă ă isteria ă care avusese o
ă atât de ă asupra politicii externe americane nu avea nimic de a face
cu sau interesele americane. sau cu cele ale lumii libere la care Statele
Unite ţ ă E greu de spus ă ardoarea ă este ă ă ş ă de
ă publicul american în general. În Statele Unite ş în alte ţ ă democratice, opinia
ă adesea are prea ţ sau nimic de a face cu ă ă ş
presa ş alte mijloace de comunicare departe de a oglindi în mod autentic curentele

Ă CÂRMUITORlLOR
207
opiniei publice, sunt folosite de ă diferite grupuri de ţ ă ca ă creeze ş ă
dirijeze aceste curente. Este foarte probabil ă doar o ţ ă ă ş ş ă
a acestei politici ţ va permite opiniei publice ă se ă ă ş aceasta
ar putea-o face într-o ă zi cu mai ă ţ ă decât se poate imagina acuQ1.
Politica aceasta ă a creiat ş printre puterile din NATO, membrele
ţ de ă ă ă sentimente de ţ
dezorientare, suspiciune ş ă care poate nu vor fi ă invinse. Acest
lucru s-a întâmplat mai ales ă runda de ă ţ din Orientul Mijlociu din 1973.
Celelalte puteri occidentale nu au uitat mobilizarea flotei mediteraneene a Statelor
Unite împotriva ţ ş Marii Britanii în sprijinul unui ultimatum sovietic când
aceste ă puteri au încercat ă ă frâu ţ lui Nasser. ş nici nu pot ierta cu
ş ţ ă Statele Unite pentru ă s-au angajat în aventura alarmei generale a tuturor
bazelor americane ţ ă a lui Kissinger) într-o regiune de mare
interes politic, economic ş strategic european, ă ă ca ele ă fie consultate sau nici
ă avertiza te.
Repetatele victorii israeliene asupra ţ arabe, victorii datorate în întregime
ă militare americane, departe de a fi victorii împotriva ţ unei alte
supraputeri ş cum ar dori ă ne ă ă credem unele înalte ă ţ diplomatice
americane), au ţ o ţ ă ă ş poate ă printre cele
120 de milioane de arabi, cu riscul ca o regiune care ţ ă treimi din re2;ervele
de petrol cunoscute ale lumii ă fie ă Rusiei sovietice; sau ca Statele Unite sa fie
ţ ă ă un ă de felul celui din Vietnam în Orientul Mijlociu pe care
Kremlinul din nou îl va duce prin intermediar, având toate avantajele logistice de
partea sa.
Posibilitatea unei astfel de ţ militare nu trebuie ă cu ş ţ ă
Pacifismul ă politice democratice, liberale, ş ale unui guvern unic mondial
din Statele Unite este un pacifism unilateral (5). ş ş azvârlit ţ în ă
ă mondiale care nu priveau nici un interes american; Ei nu s-ar opune de exemplu
unui ă împotriva Africii de Sud, Rodeziei sau a teritoriilor portugheze din Africa,
ş cum nu s-au opus, ci ă au provocat ş au organizat josnicul ă
împotriva ă Cât despre o ţ ă împotriva lumii arabe, cei mai
ţ ă de cuvânt ai unora din aceste grupuri ş declarat opinia în mod
public. De exemplu Martin Luther King Jr, laureat al premiului Nobel pentru pace, cu
ţ înainte de a muri a cerut ă ă loc o ţ a fortelor navale ale Statelor
Unite care ă ţ strâmtoare Tiran ş ă transporte material de ă în Israel.
Robert F. Kennedy care a fost ulterior asasinat de ă un refugiat comunist arab, a
promis Israelului· ţ ă ă ă la orice caz de nevoie. Fostul
senator Wayne Morse, un "porumbel al ă de frunte, a cerut într-un delir belicos
subit ca ţ navale ale Statelor Unite ă fie trimise "cu stindardul fluturând"
împotriva ă ş de egipteni care blocau liniile de aprovizionare ale Israelului.
208 MIHAIL STURDZA
Vor merge oare ş ş secretarul de stat ai Statelor Unite mai departe în
ă ţ sioniste, ş a frontierelor pe care au decis ă Israelul trebuie ă le
ă decât la starea de ă ă a tuturor ţ annate ale Statelor Unite
- dincolo de care nu mai este decât un singur pas ă la ă Nu ş Dar ă
aceste frontiere includ Ierusalimul, ş cum par ă fi decretat cei de la putere în
ţ lor, orice pace ă care ar putea fi ă va fi, ca ş în Viet-
nam, doar un ţ fragil, ş pericolul de a târî lumea într-un alt ă general
care nu ar fi trebuit ă aibe loc, va persista ă
În ultima ă Ierusalimul este punctul central al problemei Palestinei, punctul
central al întregii probleme a Orientului Mijlociu, ş ar putea deveni cu ş ţ ă
deasemenea punctul central al problemei pâcii în lume. ă pentru sionism Ierusalimul
nu este doar ă o localitate care trebuie ă în statul israelian. Este capitala
ă pentru care a suspinat poporul evreu timp de 2000 de ani, simbolul ţ ş
coeziunii sale, metropola (care va fi în curând ă de milioane de ţ din
Rusia) care deja ă ă dominata sa se va întinde ă la Eufrat.
Ca o ă a statului evreiescIerusalimul nu poate rezista la ă extrem al
unui coridor lung ş îngust înconjurat de ţ ostile. Ca ă fie ă viabil
Ierusalimul :trebuie ă fie buricul statului sionist, sudat în mod larg ş sigur cu restul
teritoriului ă ş cu ş sigure la marea ă ş la marea ş Acest lucru
face ă fie de neconceput o evacuare ă destul de mare a teritoriilor uzurpate
care ă ă întoarcerea celor aproximativ ă milioane de arabi palestinieni
ţ din patria lor.
Dar mai ă ă un alt motiv, la fel de puternic ca ş orice ţ
ă care arabii ă se considere ca fiind în permanent ă cu Israelul
ă vreme Ierusalimul ă în :mâini ş Pentru lumea ă Ierusalimul
are ş ţ ă ş ă pe care o are pentru evrei. Este o a
doua Mecca pentru musulmani. Aici se ă ş moscheea lui Omar spre care converg
mii de pelerini în fiecare an venind din ţ ă ă ca Indonezia ş Filipinele.
(Moscheea lui Omar este sanctuarul pe care un incendiator misterios, despre care
ţ ă a generalului Dayan zice ă ar fi fost de ţ ă a
încercat ă ă dându-i foc în 1957).
ă unii dintre noi au uitat ă Ierusalimul este ş ş sfânt al ş
Henry Kissinger nu a uitat. I:mediat ă importanta lui ă întâlnire cu ş
egiptean Sadat, ş trimis asistentul, pe Joseph J. Sisco, la Roma. Fusese precedat în
ş papei de ă directorul pentru afacerile ş din departamentul
israelian al cultelor, care informase ţ de ş ă ă guvernul ă a decis ă
ă din Ierusalim un ă ş comun spiritual", dar ă din punct de vedere politic va
ă capitala Israelului. Nu ne îndoim ă misiunea lui Sisco a fost ă ă
Vaticanul ă acest aranjament paradoxal era o posibilitate ă
Volumul mereu crescând al ţ ş în Palestina, sprijinit de ă
Ă CÂRMUITORILOR 209
Statele Unite ş expulzarea ă cu ţ a arabilor palestinieni, au fost
. pricipalul motiv pentru atitudinea mereu crescând ă a lumii arabe, ş sunt
cea mai mare ă în calea unei ţ ă ş a tragicei probleme a Orientului
Mijlociu. Astfel stând lucrurile, cum se poate explica ă ş în cel mai periculos mo-
ment al celei mai recente crize din Orientul Mijlociu - când ă arabo-israelian
ă ă se va transforma într-un al treilea ă mondial - aproape întreg senatul
Statelor Unite ş o mare majoritate a Camerei ţ ă cu ă ă ţ
ă sprijine prin voturile lot exodul a cinci milioane de evrei ş din Rusia în Palestina?
Uluit de iresponsabilitatea acestei ţ a ţ ş ai poporului american,
senatorul Fulbright a observat ă majoritatea colegilor lui par ă fie "mai ţ
de interesele Israelului decât de cele ale Statelor Unite".
Dar ar fi o ş ă ă credem ă motivul pro-sionist este singurul sau nici ă
cel mai puternic imbold, în spre o ă ţ ă a Statelor Unite în Orientul
Mijlociu - o ţ pe care sovietele ar putea-o încuraja din propriile lor motive,
ş . a ă ţ nu pot fi decât dezastruoase pentru toate ă ţ interesate; cu
ţ Rusiei ş a comunismului ţ
Un motiv plauzibil pentru un ă violent al crizei din Orientul Mijlociu
ar putea fi ţ de a ă o ţ ă ş ă la problema sursei de energie
despre care s-a ă toba mult prea mult, prin preluarea câmpurilor petrolifere arabe.
Credem ă ă ă pericol pentru pace ă in posibilitatea ca o ă
ă ţ ţ ă ă ă de propriile ei interese ş ţ ai' putea ă
ă din problema sursei de energie un pretext pentru ca ă arunce ţ armate
americane într-o ă în ă ş în Orientul Mijlociu, ă de ţ
incalculabile ş probabil dezastruoase nu numai pentru Statele Unite dar ş pentru
întreaga lume ă
Industria ă ş poporul american sunt ţ în modul cel mai dureros
de aparenta ă ă de petrol ş de distribuirea lui ă ţ
ţ puternicul sistem ţ bancar caracterizat în mod suficient
prin numele lui Rockefeller ş Rothschild, se ă de cu totul alt aspect al problemei
petrolului, unul care va continua ă le preocupe chiar ă nu ar implica ă ţ
arabo-israeliene. Acesta este imensa ă de bani, imensa ă ţ a ă
ţ arabe. Aceasta le pune posibilitatea chinuitoa.re ă un alt sistem bancar ş
financiar ar putea ş ca ă se ă cu cel care de la lupta de la Waterloo încoace
ş exercitat pe ă ţ asupra regilor, guvernelor ş evenimentelor lumii. În
aproape 150 de ani, ziua de azi este prima ă când controlul ascuns asupra destinelor
ţ de ă o minoritate ă s-a ă în ţ ă ţ unei ă
serioase. ă ă ă ă la ă posibilitate s-a referit Nelson Rockefeller în primele
zile din iunie 1973, în timpul unei ţ de ă de la Casa ă (care i-a fost
ă de ă ş Nixon pentru ă ocazie ă Mass
media nu a ă ă este necesar ă ă ă publicitate în jurul ţ lui
210
MIHAIL STURDZA
Rockefeller; dar ă ă textul lor se ă pe biroul ă cancelarii europene ş a
altor ţ ă din lumea ă ă el ţ indicii interesante cu privire la "noua ordine"
pe care Rockefeller ş colegii lui din "comisia pentru decizii critice pentru America"
ar dori s-o ă întregii lumi. Vom cita aici doar câteva din ţ lui cu
privire la ă din Orientul Mijlociu ş cu privire la viitorul apropiat:
ă în viitor ziua, la viteza cu care se ă ş ă lucrurile acum, prin
1980, 1985, când va exista un deficit de schimburi externe de circa 25 de miliarde de
dolari pe an ş cea mai mare parte din acei bani vor fi în mâinile ţ arabe.
Din ă ă în acele regiuni ţ ă este foarte ă ce ă
ă cu toli acei bani? În ce ă ă va fi ă ţ ă prin acest lucru? Putem
ă ne permitem asta? Care sunt ţ pentru securitate? Prin urmare, ce ă
ş ce ă ar trebui ă ă sau ă ă
ă ă ă cu ţ nu numai ţ la care se face aluzie în
ţ lui Rockefeller, ci ş întregul program ascuns (domnul Rockefeller îl ş
"esoteric") de a metamorfoza lumea asta ă ă a ţ fostul guvernator
al New Yorkului ă ş va dedica eforturile din momentul în care ş va da demisia.
ţ lui Rockefeller ă ă fie examinate cu ţ din cauza
formidabilului potential de presiuni, ţ ş ă din partea ţ
paralele a ţ ţ a guvernului mondial ş a comunismului. Toate
aceste ţ - care sunt faze sau ă ale sinistrei secte a Illuminatilor în
ă ă ei ă - sunt totdeauna dispuse ă ş ă ţ având ş
scop sau scopuri diferite, pentru ca ă dea ă o ă ă ă ţ occi-
dentale. Am ă în Katanga cât de rapid, eficient ş brutal pot lucra atunci când sunt
ajutate de ă occidentali ţ de onoare.
(1) Una dintre primele ţ publice a ţ ţ sioniste
ş asupra Casei Albe a fost ţ vechiului tratat de prietenie ş ţ ă
(vechi de peste 70 de ani) dintre Statele Unite ş Rusia ţ ă (1912). La decizia
pentru abrogarea tratatului, grevate de atâtea ţ de mare ţ ă care nu
au fost ă atunci, interesele ţ ale Statelor Unite par ă nu fi fost deloc
luate în considerare.
Aceasta a fost prima victorie a sionismului împotriva Romanovilorîntr-un ă
care urma ă se termine cu asasinarea ţ ş a întregii lui familii la Ekaterinburg.
ţ i-a fost smulsa unui foarte potrivnic ş Taft de ă o ţ
de la B-nai B-rith ă de Jacob Schiff, Louis Marshall ş Adolf Kraus. Într-o
ceremonie ă ş trei ş americani ţ i-au inmânat plictisitului
ş ţ ă ă acelei persoane care în utlimele 12 luni "adusese
cel mai mare serviciu cauzei ş
--------
Ă 211
(2) În districtul Mea Shearim din Ierusalim sunt trei ă la patru mii de evrei
din secta Naturei Karta care sunt ţ fanatici ţ lor ş sunt ţ cu
scrupulozitate de Torah, ş care ă in ţ mult mai bune cu ă ţ lor
arabi decât cu noii ţ la Tel Aviv ş cu ţ lui Dayan. Sunt violent ş
ş se opun ă idei de cucerire, pe care ei o ă ă este ă ă ţ ă
din Torah.
(3) Este greu de apreciat suma ă a sprijinului fiananciar direct ş indirect
care s-a ă din Statele Unite ca ă ajute Israelul ă se instaleze ca un stat
independent ş ă ş realizeze intreprinderile militare. În 1969 acest sprijin era deja
apreciat la aproximativ 4 miliarde de dolari. Legea ajutorului dat Israelului din 18
octombrie 1973 a ă o ţ în plus de 2,2 milîarde pentru ajutor militar
de ţ ă ş l-a autorizat pe ş ca în cele din ă ă ă Israelul de
ţ de a restitui creditele astfel acordate. ă a fost ă drept lege
dovedind ă o majoritate a Senatului Statelor Unite ş a Camerii ţ
aprob au pe deplin caracterul antiarab pe care ş ţ americani l-au dat polictii
americane din Orientul Mijlociu în ultimul sfert de secol.
(4)Nu credem ă trebuie ă facem ţ pentru ţ Eisenhower-
Dulles din 1956. Invazia ă în peninsula Sinai nu a fost decât un apendice la
ţ ă Egiptului. Pentru ş Eisenhower, ş în
special pentru secretarul de stat Dulles, care era un adept fanatic ş chiar un fondator
al ă ţ guvernului mondial, ce trebuie evitat cu orice ţ era reîntorcerea uneia din
fostele puteri coloniale la fostele ei posesiuni africane sau asiatice. Decolonizarea era
un fapt ireversibil atât pentru ţ guvernului mondial cât ş pentru ţ
ă De aici a izvorât ultimatumul simultan sovietic ă Paris ş Londra ş
mobilizarea celei de a opta ă a Statelor Unite împotriva ă militare franco-
britanice a zonei canalului de Suez recent evacuate. ă mobilizare nu a fost
ă împotriva Israelului; Ben Gurion a ţ perfect acest lucru ş ş retras
trupele ş ă ocazie. Între timp domnul Dulles ă subit oferta Statelor
Unite de a ţ ş ingineri barajul de la Assuan pe râul Nil, alienase ş mai mult
lumea ă ş o deschisese larg ţ sovietice.
(5). Este ă ă guverne democratice, liberale aU început ă din
Coreea ş Vietnam. Dar aceste ă se ă ă nu fie ş te, ş oricare au fost
ă ţ ale ţ din spatele deciziilor ţ ale ş Tru-
man ş ale ş Kennedy, rezultatul ambelor ă a fost pur ş simplu
capitularea ("pace ă în Vietnam, ş o retragere ă în mometul unei
victorii certe în Coreea: în total, pierderea prestigiului, ţ ş a prietenilor în
Orientul ă ş în întreaga lume; ă ă ţ ş degradante în ţ ă
cruda pierdere de ţ ş ş pierderi financiare astronomice. Exact ceea ce ar
fi dorit ă ţ ă inamicul comunist din aceste ă ă militare în care
Moscova nu a riscat nici ă un batalion.
20
E rândul Europei: apoi al Statelor Unite
ţ ă despre cum ţ ă descurajarea ă a ajuns ă
ă ă trei dogme de mare ă
(1) ţ ă ă trebuie ă fie ă aproape exclusivsub ă de
«represalii» ca ă la un atac nuclear sovietic - mai ales la o încercare de a ne
dezarma printr-o ă ă
(2) ţ noastre trebuie ă fie concepute ş ă opereze astfel încât aceste
«represalii» ă ă fi rapide ş ă ă fi realizate printr-o ă ă ă
ş mai ales ă Ce s-ar putea întâmpla ă ă nuîi prea ă pe cei
care ă strategia.
(3) «Represaliile» cu care se ţ ă trebuie ă constea din uciderea unei ă ţ
importante din ţ ă Mai mult, ş capacitate de a ucide ţ
ă ti"ebuie ă fie ă guvernului sovietic pentru a elimina principala sa
motivare pentru augmentarea ţ (nucleare) sovietice. Astfel descurajarea este
ă ă ă
Cea de a treia ă ne ă nu numai ă dorim ca ş din Rusia ă
ă ă ţ lipsite de ă ci ş ă fim ş ă ne ţ de la a
ă ş noastre ş chiar ă punem ă ă ţ noastre de a distruge
armele nucleare sovietice.
- Fred Charles În Foreign Affairs ianuarie 1973.
Deabea acum se ă ă în totalitatea lor ţ promisiunii ş
Nixon de a da ă ă un ajutor ă la 3,5 miliarde de dolari Vietnamului de
Nord.
E o ă mai mare decât au dat Statele Unite în ş ani pentru ţ
Japoniei ă cel de al doilea ă mondial. Japonia, ă cu bombe atomice
de ă ori de ă Statele Unite, era o ţ de 75 de milioane prin ţ cu
cele 21 de milioane ale Vietnamului de Nord.
Ă 213
ă ă este de trei ori mai mare decât i-a dat China ş Hanoiului în cei
patru ani de vârf ai ă din Vietnam ş cu o ă de miliard de dolari mai
mult decât le-a dat Rusia ţ ei în ş ă ...
ş crede ă ă Hanoiul poate fi convins ă ş abandoneze suspiciunea
ţ ă de ă ş colaboreze armonios cu alte ţ ă pentru reconstruirea Vietnam ului de
Nord, se va face un pas important înspre o pace ă în Indochina.
- US News & World Report, 12februarie 1973.
Capitularea ă poate fi ă redefinind-o prin termeni politici în loc
de termeni militari - astfel îi vom zice «acomodare ă ...
De ce ă nu ne ă ă credem lucrul acesta ·când cei din Europa, în special cei
din ţ ă membre în NATO, au acceptat în mod clar ş ă
- Phyllis Schlafly ş Admiralul Chester Ward, în Strike From Space.
Tactica ă ş uneori ă a europenilor ă din planuri de
capitulare ... Foarte ţ europeni cred ă o ţ poate fi ă când se sinucide,
sau când începe ţ care ar duce la anihilarea ei ă sau chiar când ş în
mod pasiv ă care ţ o mare probabilitate de a coduce la un astfel de
rezultat...
ă ce am observat eu. Principala fundamentala ă de ă este în Europa
ceea ce noi aici la Hudson numim «capitulare ă sau «acomodare ă
- Herman Kahn în On Escalation.
La începutul a celei de doua ţ a sale, ş Nixon a ţ «o
ă ă pentru o lume ă - probabil ca ă explice anumite ţ fla-
grante între unele dintre propriile sale ţ memorabile cu privire la comunism,
la ororile ş la pericolele lui, ş politica ă a primei sale ţ ă
de vizitele lui fulger la Peking ş Moscova.
El ă în" primul rând ă motive care ă legitimeze ţ ă în mod
recent a avut loc o schimbare ă în ţ ţ ă de ă cel de al
doilea ă mondial: (1) faptul ă blocul comunist, chipurile, nu mai este o entitate
ă ş cum era ă aluzie desigur la ţ care se presupune ă au
ă în ţ chino-sovietice); (2) «detenta» care el ă ă s-a ivit recent între
lumea ă ş cea ă
În ciuda ţ domnului Nixon, faptele conflictului din Vietnam au
demonstrat ă oricât de mare ar fi ţ certurilor chino-sovietice, China ş ş
Uniunea ă vor fi totdeauna ă la ă în orice confruntare ă cu
lumea ă Cât despre "detenta» în care ni se cere ă credem, ea ă numai
în vederile optimiste despre viitor pe care le ţ ş Nixon ş cu consilierul
ă favorit. ă este ă ă nici o ă de ă cel de al doilea
ă mondial, decât poate cea a ă din Coreea, nu a fost ă de mai
214
MffiAIL STURDZA
multe ă ţ ţ ţ ă ş ă ţ subversive comuniste decât perioada
ă Am ă în ea armament nuclear sovietic masiv, a ă cotropire a
Cehoslovaciei, ă le repetate la zidul Berlinului, proclamarea doctrinei Bre-
jnev, ş ă comunist victorios din Vietnam - un ă în care zeci de mii de
ţ americani au fost ţ de armament produs în ă de Rusia ă
ă care Washingtonul a fost obligat de ă eforturile comune politice ş militare
chino-sovietice nu numai ă abandoneze câmpul de ă ci ă accepte ă ă ă
minusculului lui inamic vietnamez miliarde de dolari drept ţ de ă
. ă indisputabil este ă nu a avut loc ă nici o ă ci doar o ă
de ş ă geografic ă ă de ă lumea ă sub conducerea
ă cu ţ unei retrageri continui în ţ ă lor repetate ale lumii
comuniste.
Nu este o ă ă politica ă de ş Nixon ş consilierul ă
favorit. ă ă la Peking, ă lui Ciang ş introducerea Chinei ş în
ţ Unite,. abandonarea tuturor ţ americane în Extremul Orient ă se
va ajunge acolo), acestea au fost doar o continuare a misiunii Marshall în Asia a
ş Truman; a ă care nu trebuia ş din Coreea atât sub Tru-
man cât ş sub Eisenhower; a celor ce s-au întâmplat la Dien Bien Fu; a ă
f0l1ate a insulelor nordice din strâmtoarea Fonnosei; a contactelor ş cu China
ş la nivel de ambasadori la ş Iar ţ ţ ă cu privire la
afacerile Vietnamului care a avut loc recent la Paris, unde Washingtonul ş Hanoiul
ă pe gazdele, nu a fost decât o copie ă a deplorabilei ţ de la
Geneva din 1954 cu ş subiect.
În mod ă ă ă ă lui Nixon ş Kissinger la Moscova din 1971 nu a
fost decât o ă ţ a vizitei lui Walt Rostow, trimisul special al ş
Kennedy ă ales, din 1960 în capitala ă Acolo s-au întâlnit cu ţ cu
ş principal interlocutor, Vasili ţ foarte probabil cu rezultate ă ă
în aranjamentele atât deschise cât ş secrete la care s-a ajuns cu privire la concesiile
«reciproce» în problemele ă ţ SALT din Helsinki, ş ţ
cu privire la securitatea Europei centrale ş la reducerea ă a ţ armate nu
sunt decât continuarea ş ratificarea celor de la Teheran, lalta ş Potsdam.
ă un paradox evident când se ă reducerea ă a ţ armate
(în mod echilibrat sau dezechilibrat) ş dezarmarea ă la ţ la care nu
ă - dupa cum ş ă lumea - decât unul singur care ţ ă înarmat ă în
ţ cu arme atât nucleare cât ş ţ ş de ă parte se ă un grup
ţ de puteri europene mici ş mari a ă posibilitate de ă ă a
fost ă ă la a fi ă prin apatie, demoralizare ă ş
disensiuni interne. O ţ ă a structurii militare din ţ o ţ ă cu peste
50 de milioane de locuitori, cu cea din ţ o ţ ă cu 7 milioane (dar 7 milioane în
care ţ de libertate este ă vie) va ă ă ţ ă din Europa ă sunt
215
ă ă în cazul unui atac sovietic nu ă ă vreo ţ ă ă
ci mai ă ă execute capitularea ă sau ă pe care a
ă Herman Kahn.
Armata micii ţ care are de ă un teritoriu numai a 12 parte din teritoriul
ţ ş care este în mod special favorabil ţ defensive, poate mobiliza în
24 de ore 800.000 de ă ţ (12 divizii, fiecare de câte trei ă plus 23 de ă
independente, în total 59 de ă ţ de ţ În ţ mobilizarea ş concentrarea,
ă structurii ţ militare, sunt una ş ş ţ ă o mobilizare ş
concentrate ă armata ă poate ă numere 900.000 de oameni, numai cu
ţ mai mult decât puterea ţ ă ţ ă în ş divizii ş 14 ă
independente, un total de doar 39 de ă ţ de ţ ţ ă ţ ă este
din punct de vedere calitativ ă celei mai bune ţ aeriene franceze ş din punct
de vedere cantitativ îi este doar cu ţ ă
Cu ţ Spaniei, care nu este ă în sistemul general de ă ă
din cauza sentimentelor politice ultrastângiste din anumite ţ ă membre în NATO,
singura ă putere ă ă care ţ un ă semnificativ de
oameni sub arme este Germania de Vest. Dar ravagiile celor 25 de ani de ţ
conform planului Morgenthau lacute printre germanii care au ă vârsta ă
sunt de ş ă încât valoarea ă a ţ armate germane este ă o
cantitate ă
În aceste ă orice ă cu mintea ă va duce desigur la concluzia
ă în ceeace ş ţ ţ ar fi o nebunie din partea Europei
necomuniste ă ş ă orice element din structura sa ă - ă fiind cu
cele 98 de divizii motorizate, fiecare ă cu 175 de tancuri, cele 21 de divizii
blindate de câte 325 de tancuri fiecare, ş 8 divizii aeropurtate, pe care le ţ
sovieticii Între Urali, Caucaz ş Europa ă ş ă apreciere a puterii sovietice
nu ia în considerare decât ţ terestre; omite ţ naval ş aerian formidabil
al URSS-ului, ş deasemeni ţ armate ale ţ satelite (inclusiv cele înzestrate
în mod generos cu cel mai bun armament modem de ă Statele Unite ş alte ţ ă din
Europa ă - ca de exemplu Iugoslavia lui Tito).
Ar putea oare ţ ţ nucleare americane neutraliza în timpul
negocierilor dintre estUl ş vestul Europei efectul enormei ă ţ numerice a
ţ ţ sovietice? Patru elemente ă ţ nuclear: (1)
ă de rampe de lansare fixe sau mobile; (2) ă de capete nucleare; (3)
megatonajul total; (4) ă ş puterea capetelor nuclare cu spramegatonaj. ă
lumea este de acord ă în ceeace ş primele trei elemente fiecare din cele ă
ă ţ ţ necesarul pentru a anihila ă parte- ă este cazul ă le ă
Este de asemenea bine ş ă sovieticii au construit ă ă lor
experimentale din Arctica (pe care le-au lacut violând primul acord de interzicerea
testelor nucleare) o ă care se ă ă ă are 40 sau 50 de megatone. Aceasta
216
MIHAIL STURDZA
este o ă pe care Statele Ţ nu o au ş pe care nu au puterea ă o ă
ă vreme se ă sub ţ celui de al doilea tratat ţ de
interzicerea testelor nucleare - pe care le-au obligat ş pe celelalte ţ ă necomuniste ă
le accepte. Numai ă de anne ş megatonajul total au fost luate în considerare în
acordul cu privire la limitarea ă a anumitor arme nucleare la care s-a ajuns în
timpul ă ă lui Nixon ş Kissinger la Moscova. Sovieticii au refuzat ă accepte
orice limitare sau orice control cu privire la ă rachetelor individuale. ţ
distrugerii care ar rezulta din explozia uneia dintre aceste arme fantastic de puternice
(o ă are o putere ă ă cu un milion de tone de trinitrotoluen)
este de ă unei provincii întregi. Este foarte posibil ca o ţ ă care are monopolul
asupra capetelor nucleare de supramegatonaj ş se ă ă sovietele au 30 ă
la 60 din acestea), ş o ţ ă care în plus a primit în mod tacit privilegiul initiativei
militare, ar avea capacitatea ă ă print-o ă ă ă orice capacitate
de ă pe care ar fi putut ă se bazeze adversarul ei.
Nu putem ş cu ţ ă ă ă posibilitate poate ă se transforme în
realitate ă nu a avut loc un astfel de atac ă total. Evident, o ţ ă
ă nu e de concepul. Dar efectele morale ş politice chiar a acestei
ă ţ asupra ă se ă sunt suficiente ca ă asigure ă sovietele ş
ţ lor vor participa la orice ţ ă ţ ă înannate cu o ţ ă
În mod practic ă
Putem fi siguri ă ă vreme orice ţ pe ţ ă sau ă dintre est ş
vest a avut loc în ţ unei astfel de ţ acceptate care poate fi ă ca un
ş tacit. Aceasta include ţ cu privire la afacerea rachetelor din Cuba;
tratatul de interzicerea testelor ş de neproliferare ă ş ă a
frontierelor de ă a Germaniei; negocierile pe ţ ă ş secrete care au avut loc la
Peking ş Moscova; interminabilele ţ dintre Kissinger ş Le Duc Tho de la
Paris, ş desigur foarte probabil ş cele cu privire la consolidarea ă ă ş
ă a inamicului prin enorme transporturi de materiale ş prin credite enorme.
Tot în ă ă de ţ ă ă de atitudinea ă a ţ
lui Nixon, s-au confruntat ş se vor confrunta ţ ă din Europa ă cu Rusia
ă ş ţ ei la Helsinki, Viena ş Geneva, în ţ in care sunt în joc
securitatea ş chiar ţ lor.
ă cum ş ideea unei ţ de securitate ă a fost ă
de ă soviete ş ă de ă ş ş Bulganin în 1956. Ideea de a o separa
de negocierile SALT a luat ş tot la sovietici. ă propunerile au fost
primite împotriva ţ ei de ă lumea ă dar în cele din ă cum
Statele Unite promovau ş ele «o ă ă pentru o lume ă sovietele au
ţ atât ţ de Viena cât ş cea de la Helsinki.
La Viena cu ajutorul Statelor Unite au ş ă ă ca puterile NATO-ului ă fie
de acord ă se ă termenul de «reducere ă ă cu termenul
Ă CÂRMUITORlLOR 217
de «reducere ă ă - ş ă se accepte deasemenea ă Ungaria nu face parte din
Europa ă ş deaceea nu este ă ă ş ă annata ţ ă ş nici ţ
annate ă ţ pe teritoriul ungar nu e nevoie ă fie retrase. La Helsinki i s-
a pennis domnului Gromîko ă ă ca Europa ă adopte un nou cod de ă
bazat pe ţ ş suveranitatea ţ ă ş pe «dreptul la ă alegere» a
popoarelor lor. Ne temem ă în cele din ă ş mai importante ş le vor reveni
sovietelor la Geneva sau în orice alt loc unde ar putea avea loc întâlni riie, ă dialogul
dintre est ş vest ă ă fie dirijat de ă ceea ce pare a fi-un directorat comun
între URSS-SUA.
ă la ce se ş ă Moscova de la aceste ţ
1. ă ţ ă ratificarea status quo-ului politic ş geografic european de ă
printr-un document legal ţ semnat de toate ţ ă europene ş de ă
Statele Unite.
2. ă fie- astfel ă -doctrina- Brejnev, legalizând ş ă ţ
ă asupra ţ ă din ă ă Europei ş în mod indirect ă ratifice ţ
Kremlinului ă are dreptul ă sprijine sau ă participe în ă de eliberare», pe
baza teoriei ă libertatea este în pericol ori de câte ori unei ţ comuniste i se
opun ţ ţ
3; ă ă ă ş ă ă cât mai mult posibil fisurile din blocul «celor
ă din Europa».
4. ă elimine participarea ă în ă Europei, care ă ă
planurile ă de expansiune ale Uniunii Sovietice.
5. 'Puterea ă ă ă ţ la nivelul ei de ă
6. ă ă ş ă pentru totdeauna avântul pentru dreptate ş libertate al tuturor
ţ înrobite dintre cortina de fier ş cea de bambus - singura ţ ă ă de
care sovieticii ă se mai tem cu ă
7. ă intensifice, ă ă ă ţ ă ş ă refonneze economia ă care a
fost ă în mod periculos, cu ajutorul capitalului, tehnologiei ş expertizei
occidentale, ă astfel baza ţ ă a ţ viitoare a Rusiei sovietice chiar
împotriva ţ ă care au ajutat-o.
8. ă ă in lumea ă un sentiment ş ă de ţ ă prin
ţ pacifiste echivoce.
Se pune accentul pe numerele 4 ş 6, ă celelalte Kremlinul poate ă considere
pe ă dreptate ă le-a ş deja. ă se vor ivi cu certitudine disensiuni
între puterile occidentale europene; retragerea trupelor americane din Europa este
doar o chestiune de timp. ă afacerile canalului de Suez ş a Budapestei, nimeni nu
mai poate crede ă umbrela ă ă deasupra Europei este o realitate; ş
prea multe grupuri puternice de ţ ă industriale ş financiare, au interes ă
ă ş ă ă afaceri în Rusia ă ş China ş pentru ca ă ă ca
astfel de ţ profitabile ă fie ţ de ţ politice. ş judecând
218
MIHAIL STURDZA
logic, ş ş ratificarea ă ţ politice a Europei de ă fusese deja ţ ă
atunci când puterile din NATO ş alte guverne occidentale au acceptat ţ de a
participa în ş tenneni ş la ş ă cu ţ ş ai ţ
înrobite la ţ preliminare de la Helsinki.
ă acceptate doctrina Brejnev ş dogma ă de eliberare», dezannarea
ă chiar ă ca un element de securitate este un concept total ş
având în vedere fonnidabilele eforturi care au indiscutabil un caracter agresiv, pe care
le-a depus Moscova în ariarachetelor de supramegatonaj, orbitale ş cu multiple capete
nucleare. În aceste ţ se ş întrebarea cât poate fi ă de ş adjectivul
ă legat de retragerea trupelor ş de dezarmare atât pentru ţ ă libere din
Europa cât ş pentru Statele Unite.
Retragerea ă a ţ annate ale Statelor Unite ş ale Rusiei sovietice
este desigur o ă ş mai ă Pentru sovietici ar însemna retragerea în spatele
unei linii ţ pe care ar putea-o ă ş legal revenind ori de câte ori ţ
lor, guvernele satelite, ar putea ă le ă aceasta - ş cum a Iacut-o guvernul
cehoslovac în 1968. Pentru Statele Unite pe de ă parte ar Însemna retragerea dincolo
de Atlantic, ţ în mod garantat ă nu numai din cauza enonnelor
ă ţ logistice dar ş din cauza a ceea ce pare ă fie o ţ ă a
opiniei publice americane în ceea ce ş ţ le americane transoceanice sau
orice alt efort militar.
Printr-o ţ ă ă care nu a fost ă un prim impas a
avut loc la 25 februarie 1973 la ţ despre securitatea Europei centrale de la
Viena, în ă ă cu reducerea ă a ă de trupe ungare. La 25 februarie
Brejnev era la Praga, ă ă lovitura de stat ă din 1948 din acea ţ ă ş
ă sovietici ş cei cehoslovaci se felicitau reciproc cu privire la cooperarea
ă ţ ă a celor ă armate - ă diviziile sovietice erau ă în Cehoslovacia,
unde ă ă ă de la invazia din 1968. Ca o ţ ă ş de data
aceasta tot una bine ă Moscova a decis ca ă ă loc în ş moment în
România manevre militare comune ale ţ ă pactului de la ş
ţ din trecut cu ă lumii occidentale i-a convins de mult pe
ţ de la Kremlin ă atitudinea ă ş ă pe care au adoptat-o ş
ă în materie de ă ţ ă nu se va schimba ă Sovietele
nu au nici o ă ă ă ce au fost luate în considerare, propunerile lor atât cu
privire la reducere cât ş cu privire la retragere vor fi realizate mai curând sau mai
târziu în orice ă ă o doresc ele, ş ă mai curând sau mai târziu ultimii ţ
americani vor fi ş din Europa ş cum vor fi ş ş din Coreea ş din Fonnosa
ş din întreaga Asie de Sud-Est.
Atât de mare era încrederea Kremlinului ă nu are de ce ă se ă de vreo
trezire a ă sau ţ în sânul ţ occidentale de la Viena, încât
generalul Sokolov, primul ministru adjunct al ă ă sovietic, a ă ă e bine ă
Ă CÂRMUITORILOR 219
declare tocmai în timpul ţ ă Uniunea ă trebuie ă se înarmeze ă
în ţ ca ă se apere împotriva agresorilor ş ş ă reafirme dreptul
sovieticilor de a se amesteca în orice ă de eliberare». Brejnev a racut ş
ţ tot în acel moment într-un discurs ţ la Praga cu privire la prerogativa
ă de superioritate asupra ă ţ ă din interiorul ţ lumii comuniste.
Nu a fost nimeni la Viena care ă ă în ă ţ captive ş ă nege
legalitatea frontierelor ţ Cine era acolo care ar fi putut ă o ă Desigur nu
ţ domnului Willy Brandt, care, de necrezut, cu buniI ş ţ ă ş pus
ă pe o serie de tratate care ş ă sunt finale ţ stabilite printr-
o defalcare care redusese Germania la ă din ţ ei ă ş desigur
nu ţ Statelor Unite, al ă guvern sub ş Nixon ă toate
presiunile care le ă în ţ ca ă ă parlamentul german ă ratifice
tratatul conceput de domnul Brandt ş prietenii lui ş ,- ă ce ţ lui
Eisenhower deja ă ă sovietici dreptul de a face tot ce vor cu ţ
pe care le ţ înrobite în spatele unei cortine de fier care mâine poate fi ă pe
Rin sau la Atlantic. ş cu atât mai ţ ar fi putut fi ţ
ş Andrei Greciko, comandantul suprem al armatei sovietice, avusese
comanda ă cu cruzime a ţ anticomuniste a muncitorilor germani din
1953, ş înainte de aceasta, în 1948 a ă ţ poporului cehoslovac la
. invazia ă Deci Greciko a fost invitat cu un scop comun stabilit ş bine definit
de ă guvernul francez într-o ă ă la Paris în ajunul conclavului pan-
european de la Viena. Scopul vizitei a fost ă se ă în numele ţ ş
Rusiei, cele ă aliate în mod traditional anti-germane, limitele care vor fi ă
la ţ de la Viena. ă din schimbul de discursuri intre ministrul francez al
ă ă ş omologul ă sovietic.
Din discursul domnului Debre: «Toate popoarele europene cer ca ţ de
ă ş mai ales ţ dintre diferite state ş cum au rezultat din ş celui
. de al doilea ă mondial, ă ă ă baza ă pe care ne vom construi viitorub>.
Din partea ş sovietic: <<Inviolabilitatea frontierelor care au rezultat din ultimul
ă este o ţ ă pentru ă ă ţ europene».
Nu ş când ş cum a fost autorizat domnul Debre ă ă în numele
«tuturor popoarelor europene» într-o ă atât de ă Dar nu ne îndoim
ă atunci când va sosi momentul guvernele tuturor acestor popoare vor dovedi ş
docilitate care a fost ă la Paris din partea tuturor guvernelor reprezentate la
ţ cu privire la Vietnam.
ă vreme lumea ă a ă în epoca ă preventive ă de
strategul nuclear, Herman Kahn. ş cel ţ începâns cu epoca ă ă domnului
Rostow la Moscova unde a fost trimis de ă ă ales ş John Ken-
nedy, politica de securitate ţ ă a Statelor Unite s-a bazat pe ă dogme:
220
MIHAIL STURDZA
1. Trebuie ă li se ă sovietelor ă ă din ă superioritatea ă
ă La vremea ă ă lui Rostow aceasta era în ţ de 5 la 1, ş mult
timp înainte de aceasta ţ fusese de mult la nimic.
2. Statele Unite trebuie ă se ţ ă de la a ă orice ă împotriva unui
atac nuclear în ş americane.
3. Statele Unite trebuie ă ş degradeze capacitatea de a distruge annele nucleare
sovietice.
ă ă este cea ă ă de domnul Fred Charles ş de
ă Foreign Affairs, «pentru a elimina principala ţ pentru augmentarea.
ţ nucleare sovietice». Ei numesc aceasta descurajare ă Este politica
care a fost ă cel ţ începând cu demolarea ă ţ primei lovituri a Statelor
Unite ş a întregului arsenal de rachete intercontinentale din Europa. Din ă
complex de rachete Thor ş Jupiter nu a mai ă nici una pe continent. Dar în
ş interval de timp, ş mai ales la epoca ă ă la Moscova a lui Nixon ş
Kissinger, sovieticii au ă un efort ş ca ă ă cea mai mare putere ă
ă ş ă din lumea în ă
Ma uit dealungul anilor când eram ă ă ş ă
Îmi amintesc lucrurile ă ce credeam ă le voi face cândva -
ă închin sufletul Domnului Hristos care a venit pe ă ă ă
Ş ă fiu atât de ă pentru ţ mea, patria mea!
Visam ă în zilele amurgului ţ voi tricota în balasoar;
Dar eram tot timpul pe ă ş nu aveam nici un moment de pace .
. Anii au trecut atât de repede, timpul mi-era totdeauna plin
Ajutându-i pe cei dragi ş pe prieteni, oriunde puteam da o ă de ajutor.
Apoi au ă ţ ş în bisericile, ş ş ă noastre,
Ş cu ajutorul lui Dumnezeu am început munca de recuperare a ă ţ
, Când demascam aici un ă ă un altul se ivea în locul lui;
ş am ş ă ă ş mai multe ne ă în ţ ă
Nu ne putem odihni, trebuie ă ă lupta, chiar ţ ş ţ fiind.
Ma uit cu jind la balansoarul meu care ă neocupat.
- Florellce Post.
ă nu s-a manifestat ţ Statelor Unite asupra politicii lumii libere
în mod mai clar ş mai brutal decât ă vizita ă a lui Nixon ş Kissinger la
Peking ş la Moscova. ş ă acea ţ ă nu a ă în mod mai deschis
avansul ţ ă necomuniste, inclusiv ş a Statelor Unite, în spre ţ care se pare
ă fost ă ă de ă ţ ş anume, cimitirul celor ş sau capcana
In care sunt ş ş

Ă 221
ă ă ţ ă cum se ă ş cu carnetul de cecuri în ă
ş cu mapele doldora de contracte, pe urmele lui Nixon, Kissinger ş Rockefeller la
Peking, Moscova, Spandau ş alte capitale comuniste mai mici. ă ne ă ce ar
putea însemna ă ă ţ de oferte ale ţ puternice industriale ş
fmanciare pentru lumea ă în viitor - din punctul de vedere al progresului
economic, al ă ţ financiare, al puterii militare, al noilor ţ al unei noi
hegemonii, ş unei noi expansiuni geografice.
ă este ă ă nu a avut loc o ă ă ă împotriva comunismului
din momentul în care ş Wilson s-a ă ă sprijine Kremlinul împotriva
generalilor ţ ş ş ş în cate amiralul Kolceak, ş ţ poporului
rus împotriva ţ ş a fost predat inamicului de ă generalul francez
Janin. Henry Kissinger nu a spus nimic nou când a declarat presei ă «Statele Unite
nu ar avea nimic de obiectat împotriva unui guvern comunist în întregul Vietnam,
ă un astfel de guvern ar fi instaurat la putere prin mijloace democratice». Domnul
DuUes a spus ş lucru cu ani înainte sub o ţ Eisenhower-Nixon, când
i-a spus lumii ă Statele Unite nu aveau nimic împotriva regimurilor «comuniste
ţ ă din ţ ă est europene. ţ cuvintelor «democratic» ş « ţ
în vocabularul acestor impostori devenise ă deja sub ţ lui Truman, în
timpul alegerilor din ţ ă înrobite, al ă caracter «democratic» ş ţ fusese
garantat de ă secretarul de stat Byrnes.
Teoreticianul Henry Kissinger ş ş Nixon executorul nu ă
nimic nou. George Kennan, John Foster Dulles ş Walt Rostow erau ideologi la fel de
ţ ca domnul Kissinger, ş ţ ş ţ care s-au conformat ş au sprijinit politica
lor ă au fost la fel de ţ ca ş ş Nixon în executarea ă
treptate în ţ Bestiei ă ă Nume, pe ă ş de maniera pe care le-o permiteau
ţ din vremea lor. ş ă îi includem în seria ă de ş ţ ş
consilieri ţ pe ş Wilson cu alter ego-ul ă colonelul House, ş
pe ş Roosevelt cu ş lui mentori, suntem ţ ţ ă mai facem o
ţ foarte ă
Acei consilieri ş cu ă ă de ei nu ţ cu ţ ş
ţ nu aveau ş ă nu erau din ş strat social; ţ în climate
politice diferite; ş ş lor traditional pentru Statele Unite nu era de ş
ă ş ş cu ţ ţ ş cei care sunt ă activi ă ţ ă în ş
ţ ă ă ă ă ia în considerare ţ pe care le aveau pentru
Statele Unite toate ş comise de ă predecesorii lor. ţ au ajutat lumii
comuniste ă ţ ă ă se ă ă ş dezvolte ţ din punct de vedere
economic, industrial ş militar.
ă din surse autorizate ă pentru a da o ţ nu numai celor câtorva
miliarde de dolari promise Hanoiului dar ş a astronomicelor credite oferite Moscovei
ş Pekingului, ş este convins ă ă Hanoiul poate fi convins ă ş
222
MIHAIL STURDZA
acomodeze suspiciunea ţ ă de ă ş ă colaboreze armonios. cu alte ţ ă pentru
reconstruirea Vietnamului de Nord, se va face un pas important în spre o pace ă
în lndochina.
ş Roosevelt a explicat in cuvinte aproape identice de ce îi ă lui
Stalin tot ce ceruse la Teheran ş lalta. ş - trecând de la ţ ă la oameni de stat de
dimensiuni mai mici - Harold Stassen a vorbit la fel explicându-i Senatului de ce s'a
ţ obligat ă augmenteze cantitatea de ă ş utilaje livrate sovietelor, ş ă
liberalizeze ţ care existau asupra felului acelor ă în ş ă ă încât
, el preferase ă evite ă ă Senatului despre aceasta la vremea sa.
Este greu de crezut ă au avut loc o serie ş ă de ş ă de ă
în domeniul ţ ţ Este cu atât mai greu cu cât vedem ă ţ ş
chiar complicitatea ă a acelor ă au încurajat ţ mefitice
care de mult au invadat ş acum ă lumea ă ă ş mijlocele
controlate de informare'a publicului - ş care, ă cum a spus papa Paul VI-lea, au
început ă ă ă chiar ş la Vatican. Nu, nu putem crede ă au avutloc ş de multe
ş toate tinzând în ş ţ În domenii atât de diferite. Nu putem crede
ă cei care le-au comis se aflau cu ţ sub vraja ş iluzii nevinovate. Credem ă
ţ ă responsabili ş ţ de dincoace de cortina de fier ş perfect
de bine ă sprijinul industrial, financiar ş politic acordat lumii comuniste îi era acordat
unui ş ă ş ă a ajutat la consolidarea puterii politice ş ţ
militar ale acelui ş pe care, mai mult, ei ă ă ajute atât în Europa cât ş
în Asia, apropiind astfel din ce în ce mai mult ora irezistibilei ţ
Ş cum nu putem crede deasemenea ă printre elita ă occidentali se
ă sau atât de ţ ş sau atât de ţ ă ă una ă pare ă fie ţ
pentru ă ă a milioanelor ă ş ş de ă cei pe care i-au
ales ca ă le ă ş ă le protejeze. Aceasta este ă ş ă nu sunt
liberi, ci sunt ş direct sau ă ţ unor ţ ă mai ţ puternice, mai mici
sau mai ă - indirect, prin presiunile ţ ă mai mari, unei puteri supreme care nu
are caracter ţ
Ş ce ţ se vor ridica împotriva acestei ţ care este singura
care se ş la fiecare din toate cazurile pe care le-am descris. ă ă o
astfel de supraputere, se va pune întrebarea: ă este într' ă atât de ă
de ce nu ş ajuns deja scopul? ş ă acest scop este ruina ţ noastre occi-
dentale ş înlocuirea ei cu un sistem al ă ă manifestare este lumea ă
de ce uneori a ţ sau a ă ă ţ ă împotriva propriului ă scop fmal,
ş de ce nu ă întotdeauna ţ ă .
ă este ă ceea ce a izbutit de fapt ă putere ă ă realizeze
într'un timp atât de scurt nu s-a ă ş Cei mai ţ ş din zilele dinainte
de primul ă mondial nu ar fi crezut ă este ă harta ă a lumii de
ă sau ă enorme ş fatale din structura opiniei publice mondiale care au
Ă 223
rezultat din cataclismul a ă ţ mondiale. Dar ş în spre stânga (ca
ă folosim terminologia general ă nu a fost ă de o ţ ă din
partea dreptei care deja exista în Statele Unite ş în toate ţ ă necomuniste, ş nici de
ţ unor ă din ţ ţ ş ă ţ (Fotrestal, McCarthy,
McCarran, Taft, printre ţ în Statele Unite. ţ foarte eficace pe care s'au
ă ă ş ă o efectueze împotriva acestui fenomen a fost ă umple cu
încetul locul care ţ dreptei autentice ş ă autentici cu partide
politice de dreapta false ş cu ă ş sau ţ - tocmai aceia care
ă se ă ă participe la ţ SALT, la Viena ş la Geneva. A fost
necesar ca ă fie ă ă doar o ă alegere ă ţ ţ induse în eroare:
ă ă între ă ă ş o ă ă De aici ă simulacrul.de
ă ă boxul cu propria ă în ţ ţ ş ă
care nu trebuie ş din Asia.
Trucul cu "dreapta ă ă nu ar fi avut succes la un public a ă opinie a
evoluat normal ca ă la evenimentele lumii. De aceea a trebuit creat un nou
public educat în mod special care ă neutralizeze cu ţ sa ă ş
ă ă ă ă ireductibil de indivizi normali care sunt destul de ţ ş de
ţ ca ă nu se lase ţ ţ ş ş de nas ă la marginea ă ş chiar ş
dincolo de ea. ă ă a durat destul de mult - prin ţ a durat cât e
nevoie ca ă fie ă o ţ Cu ea au fost ă ţ educatorii bine ţ
din epoca lui John Dewey, apoi ş ţ care de fapt sunt ş din
ţ ziarelor ş din studiouri le de radio ş televiziune, ş ţ de fanatici
care au ă dintr' ă în sânul clerului aproape ă biserici ş
ş Nixon a ţ ă 1974 va fi anul Europei ş domnul Kissinger a
fost de acord. 1973 a fost anul Asiei, al ă politicii - pentru care sunt
responsabili atât ţ cât ş republicanii - care a ţ victorioasa ă
ă ă accepte înfrângerea ş capitularea în Vietnam, ş a ă ca Statele Unite
ă ş abandoneze ţ ţ ţ prietenii ş ţ pe care le avea pe malul Pacificului.
ă se va permite continuarea ş politici, 1974 va fi ă în ş sens
anul Europei, anul ă acelui continent în mâinile molohului comunist. Dar
ceeace ă ş Moscova în negocierile europene de ă este mai mult decât
stabilizarea unei ţ acceptate în politica ă ş în cele din ă
accesul deschis la malurile Atlanticului. Acest lucru, fiind ă ţ ă din
Cuba deja ă ă ar perfecta aproape total încercuirea Statelor Unite. Dar Moscova
ă ş ş dezarmare a ă ş ă a Statelor Unite, în schimbul unei epoci
paradiziace pe care nu o pot garanta decât domnul Kissinger ş ă ţ lui savante.
Aceste ultime rânduri îi sunt adresate ă ţ patriotice ă necorupte a
poporului american de ă ă ţ unei ţ ă care deja a ă în ă de
mizerie ş infamie care se deschide larg ă pentru restul lumii. Nu ă ă ţ ş
mai departe pe drumul ă în spre ş sclavie ă în care a ă deja o
224
MIHAIL STURDZA
treime din omenire. Nu v'au spus ă despre cum este acea sclavie, nici mass
media ă ş nici ă ş de ă Vor face tot posibilul - mergând
ă acolo încât ă joace hora cu asasinul în ă ş - ca ă ă ă ă ţ
ă dincolo de cortina de fier în definitiv nici nu e ş de rea ţ în timp ce pe ascuns
fac tot ce le ă în ţ ă pentru ca ă ă ă pe voi ş pe copiii ş ă ţ
hidoasa contopire ă pe care v'au menit-o.
ţ fost ş ă ţ eliminarea ă ţ primei lovituri a Statelor
Unite, retragerea bazelor Ihor ş Jupiter din Europa, cele ă ă care nu trebuiau
ş din Asia, ş degradarea ţ absolute nucleare a Americii la o
superioritate ă ş apoi la o paritate ă ş în cele din ă practic la o
capitulare ă atât de exact ă de ă strategii revistei Foreigll Affairs,
organul ţ guvernului mondial pro-comunist. Nu ţ acel oracol.
În ă ă din aprilie 1972 ţ ă exact protocolul asupra ă s'a ă de
acord la Moscoa cu ă luni mai târziu cu privire la limitarea ă a armelor
nucleare, ş întreaga filoz()fie care ţ de aceasta.
Nu trebuie ă ţ ultimul pas în ţ aceea, ţ ă doctrinei
de ă ă ă ă ă de ş strategi care, ă ă ă
ă convorbirile cu privire la SALT ş cum au dominat convorbirile ş .acordurile
secrete de Ia Moscova din 1972.
ă este ă patria ă ă vostru, copiii ş tot ce au iubit ş
ă ţ de americani, se ă în pericol de moarte. Dar este ă ş ă mai
ţ ă ă ă mai ţ periclitata ş de libertate, dreptate, ă stare, ş
ţ ă atât în ţ ă cât ş în ă lumea. ţ ţ ă prin aceasta
ţ putere; ş ţ Statelor Unite, ai ă autori au ă ş au ă cu
ţ ă pentru cele mai întunecate conjuncturi, ă ă mijloacele.
Nu trebuie decât ă le ţ
ţ îndemnul curajoasei doamne, autoarea poeziei de la începutul acestor
ultime pagini. ă ţ neocupat balansoarul! ţ ş ă ţ ş ă ţ pe
ă ş de ă ă se elibereze de satana, de ţ ă vicleniile ş
spIendorile lui. ă nu pot sau nu vor ă o ă atunci ţ ţ ă dintre
aceia care, ş Ia putere, ar fi gata ă Înfrunte toate ţ ţ ş ă
redea patria ă lui Dumnezeu ş pe copiii ş ă restituie ă ţ lor!
Epilog
Cazul din Chile ş lumea ă ă
o ă ă a celor ce s-au întâmplat în 1973 în Chile va fi un epilog potrivit
pentru ă carte despre ă ţ ş ă ă
ă ţ ă din America de Sud ne-a oferit spectacolul unei ţ care a
descoperit la timp ă ă ei o mânau pe ascuns în spre o ţ ă
ă ş i-a respins cu ţ ă ş ţ ţ ă aproape ă - ţ
guvernelor, a ţ ş ş chiar a opiniei publice -la ă înfrângere de
ă augur a comunismului ne ă cât de adânc a fost ă organismul lumii
libere de otrava ă ş chiar ă
În primul rând ă ă istoria ă Salvador Allende ş a ţ
sale. A fost ă ş ă de ă mafia ţ ă de dezinformare, care
slujea unui public contaminat de ţ ă pentru tot ce este în favoarea
ă ş marxismului sauanarhismului în lumea ă
Trei ă capitale ă ă fie ă de ă mass-media ş de
ă ţ publice bine orchestrate despre evenimentele din Chile: (1) ă AI-
lende a fost un ă iubit ales de ă majoritatea poporului chilean; (2) ă
Allende nu a fost comunist ci un reformator socialist binevoitor ş iubitor de pace care
nu a folosit ă ţ pentru ca ă ă ă ş comuniste poporului chilean;
ş (3) ă Allende a fost ă de ă o ă de stat ă ă ă
de ă grupuri de ş chileani ş ă ţ desigur de ă CIA.
Revista ţ ă Match, care poate fi ă ă la orice ş de ziare din
Europa, ş informa cititorii într-un editorial lacrimogen care îl ă pe Allende ă
"Allende a fost ales ş cu o majoritate de 39.000 de voturi". Aceasta era
ă ă Acest ă ă doar ţ dintre voturile pe care le-a
primit Allende ş cele pe care le-a primit candidatul partidului ţ unul dintre
cei doi ţ ţ ai lui Allende. Allende nu a fost adus la putere de ă
226
MIHAIL STURDZA
ţ ă a poporului chilean, ş cum erau ţ ă ă americanii ş
europenii. De fapt 64 % din electoratul chilean, ţ nu în unul ci în ă partide
de ţ a votat împotriva lui. Chile a fost ă ţ marxiste cu ajutorul
uneia dintre acele manevre parlamentare murdare care, în atâtea ţ ă democratice,
ă ţ ş ţ electoratului ş cum au fost ele exprimate prin scrutin.
ş zisul partid ş al lui Patricio Alwyn, al fostului ş
Eduardo Frei, ş al renumitului Chanchol, acesta din ă fiind la fel de marxistca ş
partizanii lui Allende, a fost instrumentul victoriei finale a lui Allende. Cum nici unul
dintre cei trei ţ principali la ş ţ nu ţ o majoritate ă în
campania din 1970, prin procesul electoral, conform ţ decizia i-a revenit
Congresului ţ unde cele ă partide de dreapta ţ împreuna cam 60%
din locuri. Partidul ş ş vândut toate voturile ţ marxite, în
schimbul unei vagi promisiuni a lui Allende ă va respecta ţ ş anticipând
anumite avantaje politice viitoare.
Numai partidul ţ sub Arturo Alessandri, a votat conform mandatului
popular. Cei care nu sunt deja ţ cu privire la acest subiect pot extrage o ă
ă ţ ă ă din aceasta: trebuie ă ne ferim de grupuri sau ă ţ politice declarate
conservatoare, ţ sau anticomuniste care ă ce au fost alese sub eticheta
lor de partid care ă încredere, ă adversarii lor ş la preluarea puterii
sau la alte ă Din cauza unei manevre ă ă a Uniunii ş
din Germania, marxistul Wil1y Brandt este ă arbitrul destinului poporului german.
Sub ţ ş ţ din Italia ş a partidului Gaullist din ţ au
crescut partidele comuniste din aceste ă ţ ă ă la ţ fantastice ş ţ
de care se ă ă
ă cum era de ş în ţ ă în care partidul comunist propriu zis este
reprezentat printr-o minoritate ă astfel încât sperietoarea ă
este relativ ă ă ţ este mai ş ă de ă
ă liberali ş conservatori, ş ţ ţ ă este ă mai aproape de
modelul comunist. Dar ea trebuie ă încet ş cu destul îndemânare ca ă nu
provoace o ţ ă ă Am ă o ţ a acestei tehnici în
Statele Unite, atât sub ţ democrate cât ş sub cele republicane. Allende nu
a avut succes din ă ă a încercat ă ş realizeze ă ţ cu o
ă ă ş cu ş ă prea evidente.
Allende era prezentat ş este ă prezentat de ă ă ă lui din ă lumea
ă ca un fel de Kerenski nevinovat, un patriot idealist ş înfocat (presupunând
ă Kerenski a fost ă un astfel de om) care a încercat ă ă "socialismul"
în Chile prin ă ţ ş Dar nu era socialismul spre deosebire de
comunism ceea ce încerca ă ă Allende în Chile, ci ş comunismul marxist-
leninist. ş el ş foarte bine ă nu poate face aceasta ă ă ă ă total uz de ţ ă ş
cum s-a ă în fiecare ţ ă unde ş comunismul ă
----------------------
Ă CÂRMUITORILOR 227
Când Patricio Alwyn, ş partidului ş l-a acuzat pe Allende
ă nu ş ă promisiunea de fi moderat, Allende i-a aruncat în ţ ă ă ă ş
ă "era marxist întâi ş ă aceea ş în Chile" - fapt cu care în mod evident
s-a ferit ă se laude în timpul campaniei sale electorale. ă cum a în
cele din ă cardinalul primat din Chile care fusese în favoarea lui Allende, AUende
se ă ă ş realizeze scopul prin orice mijloace era necesar. Distrugerea ş ruina
bazelor ţ ă parte din acestea, ş noul ş din Chile s-a apucat ă o
ă cu zeI extrem.
ţ ş ş ă a ă de ţ de stat sunt rutiniere în
orice proces de ruinare ă de ş La ă ş regimului lui Allende-erau
cu 50.000 mai ţ ţ de stat decât la Început. Emiterea de bani noi ă ş
-nivelul de 300% în august 1973 ş ş în mod sistematic cu 3% în fiecare ă
ţ de import-export, care fusese pozitiv când a ă Allende în Palazo de la
Moneda, era cu 530 de milioane de dolari negativ la ă ş ţ lui. in
timpul ţ lui datoriile externe au crescut cu 60%;în timp ce ţ
ţ au ă cu 33%. Încursiunile ilegale ale guvernului în sectorul industrial,
agricol, ş al muncii au adus productivitatea ţ ă prin ă subite, la cel mai
ă nivel din istoria statului Chile.
Folosind vorbirea ă ă a tuturor acestor ă ă politici, la începutUl
ţ sale Allende promisese "o ţ ă ă ă ţ ă ă ă ă
ă ţ ă Dar s-a ă ă avertizeze ă "e imposibil ă distrugi ()
ă ă ş ă ă ă ă ă ţ cel ţ unui
-sistem cate ă o ă Cât de ă a fost dezvoltarea sistemului de înlocuire
se vede din ţ pe care a avut-o asupra ţ zilnice ş ă poporului
chiiean.
Cum se ă în fiecare ă de ţ ă ş de ţ ă
ţ ă în sectorul agricol, ţ ş penuria de alimente au crescut ajungândJa
ţ catastrofale. ş lucru s-a întâmplat cu alte ă necesare unei existente
civilizate - ă ă rufe, pantofi, ă hârtie, etc. ţ care s..;a ă
sânul ţ a fost ă de privilegiile speciale acordate anumitor grupuri din
_ clasa muncitoare favorizate de ă ţ marxiste, ş refuzate altora. Acest favoritism
ilegal a creat ţ la majoritatea oamenilor care munceau, în speeialla uniunea
muncitorilor din minele de cupru (mineritul cuprului fiind pricipala industrie din Chile)
ş la uniunea camionagiilor.
Camionagii din Chile 'au fost ţ pentru publicul american -ş european
ca ş ş care ă împotriva unei ţ
progresiste. ă este ă ei sunt în ă de 45.000, ş majoritatea sunt proprietari
fiecare pe un singur camion. Greva lor ă ş tenace a fost ă de faptul
ă li s-a refuzat accesul la depozitele de cauciucuri ş piese de schimb care erau ţ
de ă guvern, ş la care aveau acces liber doar cei dintr-o uniune ă care
--------,--,--,- ----'-,----
228
MIHAIL STURDZA .
erau ţ la ţ marxiste. ă ă a fost unul din factorii pricipali în
înfrângerea ă a lui Allende. .
Dar femeile din Chile au fost acelea care, cu ţ lor ă de
casnice, au început ă poporului împotriva tiraniei marxiste incipiente. Lor li s-
au ă clasele muncitoare, majoritatea ţ ş profesorilor, ţ
ţ ă ş o mare majoritate în ă ţ Armata a fost
ultima care a colaborat cu ele. ă ţ ă aproape în ultimul moment; a
sprijinit cu ţ ă guvernul existent ş s-a opus ţ civile la oprimarea
ă ţ chiar ă fie ă în unele din guvernele fonnate
de Allende sperând ă devieze traiectoria lor ă ă în spre crearea unei
noi Cube în America ă
Marea majoritate a Congresului chilean, Curtea ă ţ inferioare ş
Curtea de Control (Controleria de la Republica) l-au avertizat în repetate rânduri pe
Allende despre cum viola guvernul ă în mod continuu legile ş ţ AUende
a ignorat toate aceste avertismente. ţ armate s-au decis ă ă la fapte numai
când s-a dovedit ă nu exista nici un alt fel de a împiedica ţ ţ ă
ă de la a ă ţ lor la cuceririle sale.
Marea ă a lui Allende era ă ă ţ armate ca ă ş ă
atitudinea pro .. ă cât timp îi va trebui lui ca ă ă în secret o
ă ă cu ajutorul instructorilor din -Cuba ş din alte ţ ă ă ş s-o
înarmeze cu armament sovietic ş cehoslovac, care era introdus prin ă din
ţ ă în ţ ă Încercarea unor ţ ţ guvernamentali ă ţ ţ ţ
impotriva ţ lor a fost ceea ce a determinat pe generali ă ă la fapte împotriva
ţ subversive care ă ă preia puterea prin ş ă sau cu ţ în ă o
ţ ă ă - ş cum ă ă generalii cu succes în Brazilia, BoIivia, ş Uru-
guay.
ţ dintre aceste alte ţ ă sud americane ş Chile era ă în Chile nu a fost
un caz în care majoritatea ţ s-a ă ţ ţ armate, ci' unul în
care. ţ armate s-au ă ţ care ă trei ani de protest ş mânie,
vroia ă scape de oprimarea ă a unui regim marxist.
Din noroc pentru Chile ş prin generalului Pinochet ş a camarazilor
lui, au fost ţ Allende ş partizanii lui de ă necesar pentru a se conforma
unei metode ţ pentru succesul final al unei lovituri de stat comuniste împotriva
unei ţ care ă ă ţ ă fusese ă în Rusia cu complicitatea
lui Kerenski a a puterilor occidentale; în Iugoslavia ă felului în care a fost
ă generalul Mihailovici de ă puterile occidentale; în China ă misiunii
Marshall; în Cub a cu ajutorul Departamentului de Stat al Statelor Unite; dar nu ş în
Spania în ciuda ţ ă ţ ş a sprijinului venit de la Pa-
ris, Londra ş Washington. Metoda era pur ş simplu: ÎNTÂI ă ARMATA!
În asta ă poate principala ă ţ ă ă de ă ă ă din ţ
Ă CÂRMUITORILOR 229
Anzi: o încercare ă de preluarea puterii trebuie întotdeauna ă a fi o
agresiune ă pentru ă întotdeauna ş are baza într-una sau mai multe ţ ă
comuniste, de la care ş ş armamentul, instructorii ş ordinele. De aceea
ţ ţ armate ale ţ ţ nu este doar ă ci este chiar
obligatorie, ă se ă ş eliminarea ă inamicului. Este cu atât mai
ţ ă atunci când guvernul cu ţ sale ţ ş ş serviciile sale de ţ
nu a putut ă împiedice crearea ţ de ă - ş cu atât mai mult atunci când chiar
guvernul se ş ă face parte din complotul comunist împotriva ţ
Diverse ţ ă nu vor beneficia de ă ţ ă trase din Chile ă nu iau în
considerare ă o ă poate fi ă la fel de bine, sau poate chiar mai bine,
educândo ţ de viitori ţ ţ de ă ă ţ injectând lipsa de ă
printre ţ lipsindu-i pe ţ de autoritate, mai mult, tratându-"i ca pe ş ă ţ
de mâna a doua; ş ţ sau chiar sprijinind campanii antiInilitariste (1).
ţ ă ţ ă pierduse pe rând trei redute ţ ă
în America ă întâi Brazilia, apoi Bolivia ş apoi Uruguay, ş în fiecare dintre
ţ subversiunii la un moment dat nu ă departe de o victorie ă
Kremlinul contase pe triumful lui Allende în alegerile ţ din Chile pentru
a compensa acesteînfrângeri ş a restitui prestgiul ş ţ comunismului în America.
Îl ş pe AUende ş nu se îndoia de loialitatea ş capacitatea lui. Credea ă
ţ lui Frei ă în mod suficient clasele muncitoare urbane ş rurale
pentru un ultim pas în spre felul de ţ ă pe deplin comunist. ş desigur ă ş ă
perfect de bine seama de ţ în Chile a 13.000 de ţ din ţ ă latino-americane
din care comunismul fusese izgonit sau în care se lupta împotriva lui. ş erau
ţ ca ă provoace subversiune în Chile ş mai ales de ă agitatori
ş ş ţ în razboiul de ă ţ din Cuba.
ă lui Allende a fost cu atât mai dureros ă la Moscova cu cât era
imposibil ă nu se ă ă fusese rasturnat de ă poporul chilean - clasele muncitoare,
micii antreprenori, ş ş casrucele din ă de mijloc. Moscova ş ă
ţ armate nU ă ă decât ă ă în ultimul moment între ţ
ă ş "armata ă gata de ă a lui Allende, care ar fi fost în mod
inevitabil ă de ă ă ţ de tipul lui Guevara care ar fi ă
de dincolo de Anzi ş dealungul miilor de kilometri de ţ ă în Chile. Astfel ea a
prevenit cu ţ un ă civil ca cel care a fost necesar ă salveze Spania din
ghiarele comunismului.
De data aceasta guvernele democratice occidentale nu au sprijinit atacul comunist
din punct de vedere militar ş financiar ş cum o ă ă în timpul ă civil
din Spania. Dar ţ oficiala ş ă în ţ ă necomuniste în favoarea lui AI-
lende ş a bandei lui a fost mai ă mai ă ş astfel ă mai mult
dezgust ş mai multe temeri decât cea în favoarea lui La Passionaria ş El Campesino
în Spania. În 1936, ă ş ă ţ politice importante, ţ importante
230
MIHAIL STURDZA
ş o mare parte din opinia ă ă erau de partea Spaniei ţ
Regiuni ş grupuri de voluntari ă s-au ă armatei lui Franco împotriva
ă ţ a legiunii americane Abraham Lincoln, ş a altor ţ
marxiste nespaniole. Dar spectacolul pe care l-au dat ţ ă occidentale ă ţ
ă ă ă de succes a ţ armate din Chile a fost de cu
totul de ă ă
În anumite ţ ă occidentale ţ provocate de ă lui Allende ş de
dezastrul comunist din Chile a avut aspectul unui doliu ţ În parlamente s-a
. ţ un moment de ă oameni de stat, intelectuali ţ ş membrii ai clerului
au protestat înmodjalnic Sau cu indignare; ă ă ă ă comunismului
chilean ă se ă gloate isterice pe ă ş din America ş Europa.
Dar cel mai remarcabil ş mai elocvent lucru a fost atitudinea uniform ă
atât a ziarelor de stânga cât ş a celor ş zise de dreapta din ţ ă "burgheze". ă ă
ă ă ceva e putred ş nu numai în Danemarca ci ş în celelalte ţ ă scandinave.
Ca ă contracareze scandaloasa campanie de calomnie ş ş ă ă de
mass-media ţ ă împotriva statului Chile ş a conducerii Jzmta de Goviemo,
s-a luat ă ă se ă ă ţ ş grupuri civice din Chile în turnee .în
capitalele europene. Primirea lor a fost rece în cele mai bune cazuri; în general a fost
ă ş uneori a fost ă
Chilenii vroiau ă informeze pe interlocutorii lor europeni despre ă
fapte: (1) ţ ă ă în care scufundase Allende ş guvernul ă
ţ (2) ilegalitatea faptelor acestora, pe care le comiteau desconsiderând total deciziile
ş ă ţ Supreme ş a Congresului din Chile; (3) instruirea ş inarmarea
ă a unei armate ţ de ă cu ajutorul instructorilor din Cuba
ş din alte ţ ă ă (4) în special ţ ă a faimosului plan al ă
principal component era masacrarea ă militari ş politici în prima zi a
ă puterii de ă ş ş ă real al victimelor în timpul ă
puterii de ă militari.' .
Asta era ce vroiau ă ă publicului din capitalele Europei libere, dar asta era
:ceeace nimeni nu vroia ă ă sau ă ă Prima autoritate ă cu care au
dorit ă intre în ă ă a fost Vaticanul. Dar când cardinalulSilva, episcopul
Santiagoului; a infoimat Sfântul Scaun-de ţ lui de a vizita Vaticanul cu ă
misiune, întâi a fost informat în mod politicos ă vizita lui nu era bine ă Când a
insistat, i s-a permis în cele din ă ă ă la Roma ă o ă de ş în
Germania .
. Un altul dintre pelerinii chileani de prietenie care s-a dus în Europa, în fruntea
unei ţ de ş membri, nu a fost altul decât Leon Villarin, ş Uniunii
Camionagiilor care fusese ă pentru lunga ă ce contribui se atât demult
la ă lui Allende. La Paris Villarin a fost asaltat la hotelul ă de ă un grup de
comando condus de renumitul agitator ţ Alain Krivine, care în ş

Ă CÂRMUlTORILOR
231
ă fusese oaspetele de onoare al unui evenimet la France-Culture, o ţ ă
Ce nu a putut Villarin ă ă clasei muncitoare franceze, a spus mai târziu la Ma-
drid, unde primirea lui a fost ceva mai ă A spus: "În Chile am fost ţ
împotriva comunismului pentru foarte ă vreme".
O ă ţ ă a fost ă de Don Sergio Diez Ursua, senator ş
profesor de drept ţ ş a constat dintr-un membru al ţ Supreme din
Chile, un fost ministru al ţ decanul ţ ţ chile ani ş alti ş
ş Acest grup a ţ o ţ ă de ă în trecere prin Madrid. ş cum se
întâmplase anterior la o întâlnire între ă ş noul ambasador chilean care Cl:ease
precedent, ţ de ţ ai presei ă au bombardat vizitatorii chileani
cu ă ţ ostile ş provocatoare, în ciuda faptului ă ţ ă
dinainte Cartea ă a noului guvem chilean, în care toate ă controversate
erau ă pc larg-cu documente.
Nefiind prea bine ţ de ă ş spanioli care se aflau deasemenea
la ş unii dintre care participau ş ei la bombardare, ş chileani au fost
ţ ă se apere dintr-o ţ ă la ă ş cellllai bun lucru pe care
l-au putut face a fost ă ă ca lumea cei ţ ă ia în considerare ţ celor
spuse de ei.
ş ţ ai celor mai larg ă ziare ş reviste din America
ş Europa ă ă ă ă reprezentau destul de bine sectoarele opiniei publice din
ţ ă lor respective - sau mai bine zis ale opiniei pe care marea industrie ţ ă
de ş ş ă o creeze în acele ţ ă Era evident ă cei mai ţ dintre ei, în ciuda
a tot qe li se spusese ş tot ce ş despre regimul marxist al lui Allende, erau cu totul
de partea lui ş ca ş omologii lor din timpul ă civil din Spania, ar fi primit cu
bucurie înfrângerea ţ ş
Cum putem în ă lumea ă ş a mea explica ă perversiune
ă a logicii elementare, a instinctului de autoconservare, a ţ de pericol
ş ţ ă de ă ş de ă ş de valori morale, atât la indivizi cât ş la
ă ţ umane? Cum putem explica supunerea ă acestor ă ţ
la ordine ş ţ a ă origine ei nu o vor ă ş Care sunt în ă
ţ cu interesele pe care se presupune ă ei le ă ă Ce se ascunde în dosul
ă ă ţ ă ş ă ţ aproape totale a organelor de informare ale lumii atunci
când ş ă ş ă publicul, în mod evident cu un scop unic? ş ce putem
crede despre o ţ ă care se ă afi ă ă drepturilor ş
a prerogativelor ce constituie ţ dintre un om liber ş un sclav, dintre o ţ
ă ş una ă dar care ă ş sub steagul ei albastru cei mai cruzi tirani
ş uzurpatori pe care i-a Cunoscut ă istoria omenirii?
ă o ţ ă ă o ţ a unui guvem mondial, ă
puteri sordide ş organizate pe plan mondial care ă în lumea ă Dar
chiar toate ace!e elemente de ţ ă nu par a fi suficiente pentru ca ă explice
_______ 0 _____ ._--- _._. _______ • ___ 0 _____ 0 •• 0 __ • ____ o ____ o _____ ___ _
232 MIHAIL STURDZA
infamia, ă ş ţ pe care atât de ţ dintre noi le-au acceptat în cele din
ă Trebuie ă existe ceva în spatele acestor ă ceva mai universal, mai
diabolic, mai apropiat de ă în sine, decât oricare dintre cauzele individuale ale
uimirii, ă ş temerilornoastre. E imposibil ă nu ne ă gândulla o lume
ă ş la secta ă ţ ă de ă papii de demult la toate ţ Europei
pentru ă ă exact ş scopuri pe care le vedem atât de aproape de a fi
realizate ă
Ca ş Robert WeIch, vedem în cele ă fotografii a lui Kissinger cu Mao ş a lui
. Rockefeller cu ş ţ cu ţ simbolul ş întruchiparea ă
a acestei puteri malefice imanente de care putem fi ţ numai printr-o trezire
ă ă Credem cu ă în posibilitatea unei astfel de treziri. Poate
ă Chile ne-a dat exemplul ei.
(1) În Statele Unite, un ă ţ ă (Kissinger) ă în ă ţ ă ş
crescut în ă ţ ă sau cineva care a fostavocatul unei ambasade comuniste (Acheson)
pot fi ţ ă fie secretari de stat; un individ care are mari interese financiare în
Rusia ă (Harriman) poate fi numit ambasador la Moscova, ă ă nici un fel de
ă obligatorie. Dar un general american cu orice fel de ă în cariera sa nu
poate fi numit secretar al ă ă decât ă a fost pe lista pensionarilor timp de·l O
ani. Acesta este motivul pentru care nu s-a ă decât un civil la Pentagon, domnul
Stanley R. Resor, care ă "apere" ţ armate americane de o campanie ă de
ponegrire ale ă efecte ă nu au fost ş ă de o ţ ă de impozit
care are ă notorii cu sovieticii.
----- ._-_._------ -------
Cronologie
1943.
28 noiembrie - 1 decembrie - Roosevelt, Churchill ş Stalin se întâlnesc la
Teheran. Toate ţ teritoriale ş politice ale lui Stalin cu privire la Europa-' .. -"'---
ă ă ă sunt acceptate de ă Roosevelt, care cere doar ă -se ă secretul
asupra acestui târg ă ă alegerile ţ din Statele Unite.
1945
7 -llfebruarie - Roosevelt, Churchill ş Stalin se întâlnesc la ţ de la
lalta. ă ruperea continentului în ă Europe, una ă ă ă
Sunt sacrificate ă state aliate, Polonia ş Cehoslovacia.
12 - 30 aprilie - Moare Roosevelt, Mussolini este asasinat ş Hitler se sinucide.
(Churchill, ş zisul "ultim dintre ţ va ă ă destul de mult ca ă ă cum
ă imperiul pe care pretindea ă îl ă ă în momentul în care îl împingea
într-un ă lipsit de sens ă el ş foarte bine ă acel imperiu nu-i va putea
ţ
25 iunie - Se încheie la San Francisco prima întrunire a ţ ţ
Unite, unde a prezidat Alger Hiss ca secretar general provizoriu. Uniunea ă
este ă având trei voturi; ţ membri fondatori au fiecare câte un singur vot.
17 iulie - 2 august - Rusia ă este în mod nelogic ă la ţ de
la Potsdam ă la ă împotriva Japoniei (care fusese deja ă ş
care se oferise cu ă -luni înainte ă negocieze pacea prin intermediul Moscovei).
Se ă izolarea Berlinului în mijlocul unui teritoriu ocupat de sovietici ş
ţ ă asupra a unsprezece ţ europene.
234 MIHAIL STURDZA
8 - 9 august - Bombardarea ă ş ş ă cu bomba ă a ş
ş ş Nagasaki ă în ă 170.000 de ţ ş ă ţ ă ţ ş ţ
pe ţ ă
9 decembrie - Generalul George S. Patton moare în Germania ă un accident
de automobil (ciocnirea Jeepului ă cu un camion greu care ş ă ă de la
o ş de ă tocmai când trecea generalul).
1946.
16 ianuarie - Areloc la Londra Adunarea ă a ţ Unite cu Alger
Hiss ca ş
15 martie -17 iulie ş de ă ă Iosip Broz (Tito) îl ă ş pe
generalul Draja Mihailovici, eroul ă ă Iugoslaviei împotriva invaziei -germane, ş
îl ă ă un proces de ă ţ occidentali impus pe Tito ca ă
al poporului iugoslav ă ă nici un alt scop decât cel de a servi Puterilor Anonime ş
omnipotente care au decis ă o ordine ă ă de Dumnezeu trebuie ă
ă ordinea ş ă care a domnit în lumea ă de 2000 ani).
30 septembrie - Sunt ţ la Nuernberg ş Wilhelm Keitel ş
generalul Jodl. ş Goering se sinucide 3 ore înainte de a fi executat. La Roma
este spânzurat generalul Anton Drostler (acest nou mod a trata generalii ş va fi
aplicat ş pe frontul asiatic).
12 decembrie - La New York sunt elaborate tratatele de pace cu ş zisele ţ ă
satelite" care sunt obligate ă aibe "guverne care nu le sunt ostile sovietelor"; dar nu
se ă ca aceste guverne ă nu fie ostile puterilor occidentale (ulterior zeci de
ă politici din aceste ţ ă ca de exemplu în România Iuliu Maniu, au fost
ţ sau ţ de ă guvernele comuniste pentru ă ă raporturi
de prietenie cu puterile occidentale care ă atunci aliatele Rusiei Sovietice.)
31 decembrie - ş Truman ţ ă ş ă
1947
16 februarie - La Paris se ă tratatele cu ţ ă satelite, care ă
scrise la New York.
15 mai - Congresul american ă ajiItorul economic ş militar p-entru Grecia
ş Turcia pentru ca ă ·le ajute ă lupte împotriva ă ţ subversive comuniste,
care în Grecia iau amploarea unui ă ă civil sprijinit ş alimentat în mod
direct de ă guvernul sovietic ş alte guverne comuniste. Sunt ţ cu ţ mii de
copii greci ş ş în RUSia ă Iugoslavia ş Bulgaria. Împotriva acestui
ultragiu n-au ţ ş protestat în mod oficial nici puterile occidentale ş nici
ţ Unite.

Ă CÂRMUITORILOR 235
5 iunie - Este ţ planul Marshall. Statele Unite vor acorda ajutor economic
acelor ţ ă europene "care sunt dispuse ă ajute în sarcina de ţ
1948.
30 ianuarie - Mahatma Gandhi este ucis de un fanatic ş drept ă peste
100 de membri ai sectei ă îi ţ asasinul sunt ş (Acesta a fost preludiul
la tragedia ţ ă care s-a ă ţ când din India au fost ă
trupele ş ă ţ britanice. Evacuarea a fost ă pe baza ă ţ
ideologie dintre primul ministru Atlee ş ş Nehru, violând toate tratatele
dintre Marea Britanie ş ţ maharadjahii, ş desconsiderând total drepturile ş interesele
ţ musulmane. ă care au unnat ă acea ş ă ş ă
au pricinuit ă ă ţ Indiei aproximativ 5 milioane de ţ ş 30 ă
la 40 de milioane de oameni ă ă ţ din patria lor. ş acestea n-au ş în
India ă ă cum s-a ă recent în Bengal. Dar mass media ă deplasat ă
se ă despre aceste evenimente; sau despre alte tragedii ă ă cu
milioane de victime cauzate în Africa prin abandonarea în mod prematur a ţ
de negri în mâinile propriilor lor ă
25 februarie - ş ş ă în ţ presiunilor partidului comunist
ş ale diviziilor sovietice masate. la ţ Cehoslovaciei· ş ă un guvern
comunist.
i O martie- Se pretinde ă ministrul cehoslovac al afacerilor externe, Jan Masa-
ryk; s-ar fi sinucis ă pe ă Din partea occidentului ş a ţ Unite nu
se vede nici o ţ la lovitura de stat ă de ă Moscova în Cehoslovacia. ţ
Unite ă ă ă nici o ţ ţ noului guvern de la Praga care îi
înlocuiesc pe ţ Cehoslovaciei libere. .
2 aprilie- Începeblocada Berlinului. Sovieticii ă ă lase ă ă trenurile
cu provizii prin teritoriul ocupat de ei. ş Trumart ş primul ministru Atlee
ă generalului Lucius Clay de a ă blocada cu diviziilelui
de tancuri, în momentul.încare monopolul occidentului asupra armamentului atomic
i-ar fi permis acestuia o ţ ă de ţ ă ă de cate nu era legat nici
un risc real. (Prin faimoasa ţ ă ă Berlin în contra blocadei au fost
transportate 2.345.315 de tone de alimente ş ă acest fapt a intratîn istorie de
ca ş cum ar fi fost un triumf occidental asupra ţ Sovietice, când În realitate a
fost un caz de înfrângere aoccidentuluî.) .
20 aprilie -Rabinul Stephen Wise, ş Consiliului de ţ ă Sionist
American, îl ă pe ş Truman.
14 mai - La Tel Aviv este ă republica IsraeluluL ă 15 minute
ş Truman o ş ca un nou stat ş prin ă decizie extraordinar
de ă ş în mod definitiv politica Statelor Unite ţ de poporul arab ş cel
israelian, cu ţ pe care le vedem ă

236 MIHAIL STURDZA
'-".:-..,. ' .. ,.. .
17 mai - Sovietele recunosc Israelul.
28 iunie- Tito este ţ ca fiind dezertor ţ ă de doctrina ă marxist-
ă la un congres comunist ce are loc la Praga. Acesta este începutul ă
doctrinare care are loc între Moscova ş Belgrad ş care a servit drept pretext
ă americani ca ă dea Iugoslaviei comuniste un ajutor de peste trei miliarde
ş ă ş fOJ:'ll1eze o ă a doua ca putere în Europa .
. : .; y ;234ecembrie ţ Hideld Tojoeste spânzUratla Tokio
ă ţ ă de:'pe :Vremea' ă ş ş a
aproxÎl11ativ doispreze generaljjaponezî în alte ă ţ de ă alte'guveme, ă
ş ;tratamentacofdatgeneraliIor germani, ă ă
ţ ă ă ş ă
ă ca ceva. ş nu se mai poate ă în ă istoria ă
timpuri ale Asirienilor).
1949.
18 mai '- Statele Unite ă tratatul NATO semnat la 4 aprilie. Sta:tele Unite,
Canada ş zece ţ ă europene cad de acord asupra faptului ă "ori<;:e atac împotriva
uneia sau mai multora dintre ele în Europa sau în America de Nord va fi considerat
drept un atac împotriva tuturor";
6 august - Secretarul de stat Acheson ă un raport despre China în care ă .
vina peCiang Kai ... ş înfrângerea Chinei ş ţ ă ă se va mai da nici un
ajutor lui Ciang ş clieii lui ţ ă necomtirtiste). ă motiv pentrU·
care armatele lui Ciang s-au ş au f()st'îDftanfe' ş ă ă
atunci,a' f.ost ă ş Tiilman' de â' sa:lva Ţ
ă încercuite ş înfrânte, ă la ulttîrlii(
glonte ţ liiiiCiartg.· ă politidfâ' ţ 0wen
ă ă de ş ă ă ş va fI:'
ă cupla'riliI 'Marshall-ş ă lâ pelerliîtljuH}l! NÎxoi:i' Ş I{;issin.g&fiUt='
Marele Zid chinezesc: ă ă ş
Chinei ţ amintirile genendtihii' Chennault): " '. ,', ,;': :::!: ,:
23 ş ţ ă avutlo<!.o ţ iif
ă ă ă ," ş ţ ani ţ ă Ş '.
, celeIalteputenocCideritâle s;;irr fi putut opune ă ă ş ă ă
ţ ale ş fie ea violarea'unuHtatatsau ţ ă
. au ă ă ci mai ă s-au comportat de ă ar fi fost unic ii
posesori ai acelei arme irezistibile).
7 decembrie - Guvernul Chinei ţ se ă în F ormoza. (Misiunea
MarshaU în China a servit ş scop în Asia ă îi ă ţ de le
Teheran ş Ialta pentru Europa, ş a avut ş ţ
-
Î.nfi
ţ ş

ş ţ

ş ă ş
ă iqsulti.tll:.lnirm uLeI lurn il! 2ITu(s 1'; bnf>:,
ni t ,dF/i ă € Ţ
ţ ă ş Î? lsî2 eh
ni ş .

acestei bombe printr-o serie
ş l:Jiiite]J ţ !? :)siaU Ş -
26 iunie -:- ă ce secretarul de stat Bean ă
ş ă
lui chd:liidin ă ş ă
ş 100 de tancuri fabricate în Uniunea ă ţ ţ americani ce
ă ă ă în Coreade Sud se ă ă eroic. Inamicul ă Seul. ş
îl ă ă pe generalul Douglas MacArthur ă preia comanda. Prima ş a
lui MacArthur este ă ă ţ
Departamentul de stat ş Casa ă se opun din ă acestei idei ş flota a ş
este ă ă împiedice debarcarea trupelor lui Ciang pe teritoriul ciiiBt!i prin
strâmtoarea Formozei. Trupe americane ă la Incion într-o ă de mare
ţ ş
Inamicul se retrage. Este ocupat ş Piongiang (capitala Coreii de Nord). Inami@\il
ş ă ă ă

ă ;iijfisM de'
ă ş
ş ş ţ ţ lâtvecWâ
dem;u-eatie,!uIi.deraarlffimas:pBmi'aSti2i'.hq uo. ş rtU hin: ş fi Wl '101
srirdihrrî smi1q !:IbSfid auq f:; i? !7fWml)·') rrfE1sqs /JOf! l1ib
I? ,s!slnsbiooo hswq hEHl l? 5i?Ol snie!:) iHsbrro
ţ tsm 51:0 EftlJ ,( cQ I nib sn5ÎV El
mamp.f'i ţ ă
ă secrete atomice Uniunii Sovietice. ţ Rosenberg nu erau cu
ă
ţ
ce ă mai ă ă ţ € ă
ţ S1a:tele ş ă i
ş lui; ă ă âbelui de
238
MIHAILSTURDZA.
ani de zile ă ă ă ă nimic la ş ţ ă ă ţ de resort sau chiar colegilor
lui din Los Alamos; ş ă ă ă prieten cu Chevalier ş ă îndemnurile ilegale
ale acestuia, ă se întâlnise de multe ori cu el nu numai în Statele Unite ci ş în Europa).
11 aprilie - ş Truman îi preia generalului MacArthur comanda în
ExtremuI Orient. (MacArthur ă marea ş ă dea ş ă din Corea
când a ajuns la râul Ialu ş a unificat întraga ă sub guvernul de la Seul ş de a ;insista
ă consolideze victoria. Acest lucru nu era conform planurilor conspiratorilor din
Departamentul de Stat ş din ţ ţ nu a ţ
. care sunt regulile ă care nu trebuie ş ş cum a fost el dus ulterior în
Vietnam sub trei ş ţ ş succesorilor lui li s-a permis ă ţ ă comanda numai
ă vreme erau ş ă ţ la victorie).
8 septembrie - Statele Unite ş 48 de alte ţ ă la San Francisco
. tratatul de pace cu Japonia.
19 octombrie - Se încheie formal·· ă dintre Statele Unite ş Germania: .
. ă dintre Germania ş ţ ş Marea Britanie se încheiase la 9 iunie).
1952.
26 mai - Este ă Înalta Comisie pentru Germania.
1953
20 ianuarie - Este inaugurat generalul EiseJIbower al 34-lea ş al Statelor
Unite.
25 ianuarie -18 februarie - Are loc ţ ă de la Berlin (la nivel de ş
de externe) Între Rusia ă (Molotov), Statele Unite (DulJes). Franta (B:idauIt),
ş Marea Britanie (Eden). Principala chestiune la ordinea de· zi este reunificarea
Germaniei. Nici unul dintre ţ nu ă victoria. (Conferinta de la Ber-
· . lin i-a dat Uniunii Sovietice o autoritate pe care nu o avusese ă înainte. Molo-
tov nu a cedat nici un centimetru cu privire la unificarea Germaniei. A ş ă întârzie
din nou organizarea ă ă comune europene ş a pus bazele pentru prima întâlnire
ă dintre China ş ş cele trei mari puteri occidentale. ş deasemenea pentru
Întâlnirea de la Viena din 1955, unde sovietele vor repurta una dintre cele mai ă
· victorii diplomatice alelCir: puterile occidentale au acceptat drept ă ţ pactului
de la ş .
5 martie - Moare Stalin. ă aceasta Kremlinul a îndurat o ă de
· ă ă ş ă în ţ ă înrobite învecinate; dar puterile occidentale sau
nu au putut sau nu au vrut ă se ă de ă ocazie).
. 17 iunie - în Berlinul de est ă 40.000 de ş ţ
se ă într-o ă ţ ă ă la care ă aproximativ 300.000 de
--- ----------------------------------
Ă
239
ţ în ă Gennania de Est. Revolta este ă ş ă cu cruzime de ă tancurile
sovietice. (Puterile occdentale, care la acea vreme aveau o superioritate ă
zdrobitoare asupra sovietelor, ă tot nu au Iacut nimic ca ă profite de ţ ă
a ţ înrobite ale Europei).
12 august - În Uniunea ă ă experimental prima ă cu
hidrogen. -
1954
12 aprilie - Profesorului J. Robert Oppenheimer i se interzice accesul la docu-
mente secrete. (În curând Oppenheimer este recompensat moral ş financiar dându-i-
se unul dintre cele mai jinduite posturi în lumea ă ă la Universitatea
Princeton, cel de director al InstitUtului pentru Studii Avansate)
26 aprilie - 21 iulie - ş de exeterne a 19 ţ printre care ş China
ş se întâlnesc la Geneva cu scopul de a stabili o ă ordine în Indochina, ă
dezastrul de la Dien Bien-Phu (dezastru accelerat de ă neacordarea în ultimul
moment a ajutorului promis de ă ţ aeriene americane ş britanice) ş în unna
deciziei ţ care a unnat, de a abandona peninsula. Vietnameului comunist i se
ă 210.000 km
2
ş 12 milioane de oameni care n-au fost ţ ce ă
ţ ş temeri au ş care au fost ţ impotriva ţ lor în ghiarele celor mai
cruzi satrapi.
8 septembrie - Se ă la Manila tratatul SEATO (pentru Asia de Sud-
Est.) este un pact colectiv de ă între Statele Unite, Marea Britanie, ţ
Australia, Noua ă Filipine, Pachistan ş Tailanda.
28 octombrie - Se ă la Paris un acord între Statele Unite, Marea Britanie
ş ţ ă Gennaniei de Vest libertate ă ă se reinanneze ş perinite ă
intre în NATO.
2 decembrie - Senatul îl ă pe senatorul Joseph R. McCarthy cu 67
pentru 22 contra voturi pentru ă ş "insultat" colegii în timpul ă comisiei
senatoriale cu privire la acuzatiile lui chipurile nedrepte privind ă ţ pro-
comuniste ale unor persoane oficiale ş neoficÎale.
1955
3 martie - Esteratificaftrataml de ă ă între Statele Unite ş China
ţ ă Nu ă decât Fonnoza ş insulele Pescadores; Ciang este ţ ă
evacueze· insulele din nord. Nu se spune în tratat cu nici un cuvânt ă guvernul lui
. Ciang este singurul ă reprezentant al poporului chinez. _
14-15 mai - La ţ de la Viena între puterile de ţ (Statele Unite,
Marea Britanie, ţ ş Rusia ă i se ă statului austriac suveranitatea în
-------------------------
240
MIHAIL STURDZA
cadrul frontierelor sale dinaintea celui de al doilea ă mondial, ş trupele ă
sunt evacuate. Sovieticii stabilesc repede (la 14 mai) pactul de la ş între Ru.sia
ă Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, România ş Germania
de Est, transformând ţ ă ă ă a acestor ţ ă într-o ă ă ţ ă
ă de ţ ă libere. Aceasta îi permite Kremlinului ă evite ţ ă de
tratatele de pa.ce de a evacua Ungaria ş România imediat ă evacuarea Austriei.
10 -23 iulie - La Geneva se întrunesc ş de state din Statele Unite, Marea
Britanie, ţ ş Uniunea ă chipurile ca ă inaugureze o ă de
. destalinizare ş o apropiere între est ş vest. Sovietele ă Bulganin îl întrerupe
brutal pe ş când ţ doar ă ă ţ ţ ă
înrobite. Bulganin le spune interlocutorilor ă occidentali ă pentru totdeauna ă
aceasta este o afacere pur ă - lucru acceptat în mod tacit de ă puterile
occidentale la ă ţ ă de cocktailuri".
20 octombrie - 23 noiembrie - Are loc la Geneva o ă ţ ă de data asta
între ş de externe ale celor patru mari puteri. Nici domnul DuBes nici ţ
doi colegi ai ă occidentali nici ă nu au încercat ă corecteze ş ă a
misiunii ş comisiei lor ă ă la Viena în mai ş la Geneva în iulie. ă domnul
. Dulles prinde ocazia ă de o ă de prietenie pe care i-a ă ş
Tito când a ă ă Geneva ca ă ş declare în mod public doctrina lui despre
;;comunismul ţ Aceasta ă presupusa autenticitate a pactului de la
ş ş ă pe deplin sovietelor ă ă ă în viitoarele negocieri
ce vor avea loc între comunism ş lumea ă
1956
14 - 25 februarie - Are loc la Moscova cel de al 20-1ea congres al partidului
comunist. Se ă oficial destalinizarea, ă cruzimile, etc. Cuvântarea
ă de 72 de ore a lui ş este ă de Departamentul de Stat american
pentru ă publicului din Statele Unite.
28 iunie - La Poznan tancurile sovietice ă ş ă revolta muncitorilor polonezi
împotriva ţ comuniste ş cum ă ş ă revolta. ă din Berlin. ş
destalinizarea are o ă Occidentul pierde o ă ocazie.
26 iulie - ş Nasser din Egipt ă ş ţ ă canalul de
Suez drept ă pentru ă secretarul de stat Dulles ă brusc propunerea
Statelor Unite de a ţ ş construi barajul de la Assuan.
28 octombrie - 4 noiembrie - Ungurii se ă împotriva ţ comuniste.
Au loc lupte la Budapesta; este ă statuia lui Stalin; securitatea ă este
ă ă o ă încercare de ţ trupele sovietice se retrag. ţ
ă ţ timp de 5 zile. Se ă în Spania un pod aerian care ă furnizeze
rebelilor arme ş ţ guvernul lui Adenauer pune la ţ acestui pod un
aeroport german. Sovietele ă ă ş ă diviziile de tancuri pe acest front pentru
Ă CÂRMUITORILOR 241
ă au îndoeli cu privire la ţ Statelor Unite ş se tem de efectul unei ţ pozitive
din partea Statelor Unite asupra ţ oprimate din celelalte zece ţ ă satelite.
În acest moment ş Eisenhower decide ă ţ Kremlinul ă "Statele
Unite nu privesc cu ochi buni la ţ Uniunii Sovietice guverne care ă nu fie
prietenele Uniunii Sovietice". Deasemenea el intervine în mod energic la Madrid ş la
Bonn ă se sisteze proiectul podului aerian. Imediat ă aceasta trupele sovietice se
reîntorc cu tancurile ş ă ş revolta în mod brutaL
29 octombrie - Israelul ă peninsula Sinai. ţ ş Marea Britanie ş
ă trupele în zona canalului de Suez. La Londra ş Paris este primitun ultima-
turn nuclear sovietic. La ordinul ş Eisenhower este ă flota a ş
a Statelor Unite în Marea ă nu împotriva Rusiei Sovietice ci împotriva ţ
ş Marii Britanii, aceste ă foste puteri coloniale care au ă ă se ă
cu ţ armate în: teritorii pe care le--auabandonat.-
1957
25 martie - La Roma se ă acordurile ţ comune europe ş comisiei
atomice europene de ă ţ Germania de Vest, Italia, Belgia, ţ ă de Jos ş
Luxemburg.
14 mai - 4 octombrie - Au loc o serie de ă între aceste ă date:
ă prima ă cu hidrogen ă este ă prima ă
ă ă are loc prima explozie ă în subsolul Statelor Unite;
se zice ă Uniunea ă ă primul satelit al ă !acut de om, Sputnik-
1.
1958.
·15 iulie - Infanteria ă ă este ă în Liban de ă ş
Eisenhower la cererea guvernului libanez (s-ar ă ă Libanul ş Israelul s-au ă
ţ de Republica ă ă dupa asasinarea regelui Feisal II al Iracului ş
proclamarea republicii în Irac. A fost acesta un precedent interesant).
1959
1 ianuarie - Fulgentio Batista, un prieten de încredere al Statelor Unite,. este
înlocuit cu Fidel Castro ca ş al guvernului în Cuba.
16 - 21 septembrie - Nikita Hrusciov este primit triumfal în Statele Unite.
ş Eisenhower îl ă pe acest ă comunist ă este un prieten al
Americii; mai mult, s-ar ă ă este un prieten personal. Primul ministru sovietic
este plimbat ş ă în ă ţ americanilor ţ Muncitorii par ă fie mai
242
MIHAIL STURDZA
sobri ş mai ţ ţ în ţ lor ţ ă de tiranul comunist decât sunt ă
ţ ă dar mass media se ă ş din ă ă ţ ă ş ă Pe ş membri
ai mass mediei ţ ă ureze drum bun la plecare i-a uimit Hrusciov. când le-a
aruncat în ţ ă neuitatele sale cuvinte: ,,0 ă ă ă
1960
4 ianuarie - Se ă tratatul ţ Europene pentru ţ Liber
(cei ş externi) d<: ă Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia ş ţ
J 3 februarie - In ţ se ă primabomb& ă ş prin aceasta
ţ ă în ,.clubul" nuclear ţ
J mai - În Uniunea ă este doborât un avion de ş american U-
2 pilotat de Frailces Gary Powers.
16 mai - La ţ la nivel înalt de la Paris se întrunesc ş de stat din
ţ Marea Britanie, Statele Unite ş Uniunea ă ş se ş de
incidentul avionului U-2 drept pretext pentru ca ă atace pe ş Eisenhower
cu ă bine alese ş ă o astfel de consternare încât ţ este ă
înainte de a fi avut loc.
30 iunie - ă ţ Congo-ului. Primul ministru al acestei
noi ţ este comunistulPatriceLumumba, protejatul Departamentului de Stat ş
al ţ Unite, un fanatic terorist care ă ş albii ş care în ţ ă ş ă
pentru delapidare de fonduri. Sub regimul lui Lumumba începe imediat o orgie de
asasinate ş jafuri în care ă ş ţ armate ş care se extinde în întreaga ţ ă
22 iulie - Vazând ă anarhie ş barbarie, Moise Ciombe, guvernatorul
provinciei Katanga, ă ţ provinciei Katanga ţ ă de guvernul de la
Leopoldville. (Astfel a început tragedia dinCongo, unde vom vedea ţ Unite
atacând o ţ ă ă cu armata ţ Unite violând cel mai fundamental
principiu al propriei sale carte pentru· ca ă ă ă puternicelor cercuri
financiare, scopurile ţ comuniste, ş ţ de mare ă ale
camarilei guvernului mondial).
19 august - Secretarul general al ţ Unite Dag Hammarskjold ă
la Elisabetville cu o ă ă de trupe ale ţ Unite.
1961
3 ianuarie - Statele Unite întrerup ţ diplomatice cu Cuba.
17 ianuarie - Lumumba este asasinat de ă membrii propriului ă guvern -
nu de ă Ciombe ş cum ă ă ne ă mass media.
20 ianuarie - Este inaugurat ş John F. K€mnedy. ă Înainte de
inaugurare imediat ă alegeri Kennedy îi trimisese pe Walt W. Rostow ş 1. Wiesner
------_ ... __ ----- -----
- - -
Ă CÂRMUITORILOR 243
la Moscova de unde ei se ă cu un program de anihilare a ă ţ nucleare
a Statelor Unite ca cea mai ă ţ pentru ţ ş între cele ă puteri
nucleare. Programul începe cu eliminarea ă ţ Statelor Unite de a lovi întâi,
conform sugestiilor pe care le-a ă V. ţ lui Rostow. Statele Unite sunt de
acord ă ş ă toate rachetele IRBM din Europa tocmai când ă ţ
iar în schimb sovietele chipurile urmau ă ş ă armele nucleare din Cuba. Filozofia
"de a ă doar" a lui McNamara ă ă noua ă ă a Statelor
Unite de a ă gradat cu bombardare ă
18 februarie - Consiliul de Securitate îi ă voie lui Hammarskjold ă ă
ţ împotriva guvernului din Katanga.
26 martie - În convorbirile sale cu ă ai Congresului, ş
Kennedy ă de ce Laos-ul nu poate fi ă ă ă sub atacul Chinei ş ş al
Vietnamului de Nord. În ciuda acestor ţ ş promisiuni ferme, Averell Harriman
ş prietenul ă ş ajung la o ţ ş ă pentru Laos; ş ţ Boun
Qum, ş guvernului anticomunist, este ţ prin metoda "misiunii Marshall"
ă accepte în cabinetul ă ş (De atunci încoace instoria Laosului a fost o
serie ă de lupte între ţ ş ş ş neutri în care Statele Unite îi ă
pe neutri ş ş ş ă tot mai mult teren ş tot mai ă putere în fiecare an.
ă politica lui Kissinger în decembrie 1973 ţ ţ ă a fost în cele din
ă ă într-o baie de sânge la Luangprabang).
15 aprilie - Se pretinde ă Iurii Gagarin este primul "cosmonaut" sovietic
propulsat în ă în jurul ă
17 aprilie - 3.300 de ţ cub ani ţ în Statele Unite ă Cuba la
Bay of Pigs. CIA organizase ţ în mod evident cu permisiunea guvermului
Kennedy ş având o promisiuine ă din partea ş a ş Kennedy ă
vor primi sprijin aerian ş naval. Dar imediat ce voluntarii cubanezi ostili lui Castro
au sosit în Cuba ş a dat ordin ca ă nu li se mai dea nici ajutor aerian ş
- nici ajutor naval, ş voluntarii cubanezi sunt ţ
22 - 26 aprilie - Generalii francezi din Algeria se ă împotriva guvernului
de la Paris care se ă ş ă abandoneze Algeria unei ă ţ insurgente. (Algeria
fusese totdeauna ă nu o colonie ci o provincie ă nu numai de ă
francezi ci ş de ă majoritatea algerienilor, care ă ş steagului francez
ş lupta ă cot la cot cu armata ă împotriva unei serii de ţ secesioniste.
DeGaulle promisese generalilor ş poporului algerian ă Algeria nu va fi ă
ă în timpul une vizite la Alger declarase în ţ a peste 100.000 de mii de
algerieni ş ă ţ De acum încolo ţ cei care ţ aici ţ fi pe
deplin francezi!" Generalul DeGaulle a ajuns la putere, întâi ca prim ministru ş apoi
ca ş pe baza acestei promisiuni ş ă presiunilor pe care le-au !acut
generalii asupra ş Coty ş a guvernului ă Cum a ajuns la Champs Elisees
- Casa ă ă - DeGaulle ş negat toate promisiunile pe care le ă
-----._--- ----- .... ---
244
MIHAIL STURDZA
generalilor, poporului francez ş ţ arabe, ş a dat provincia pe mâna
ţ lor, ă atât francezii cât ş arabii ă unor represiuni sângeroase).
12..,..13 august - Se ş zidul de la Berlin ca ă ă exodul ţ
din Germania de Est spre cea de Vest.· (În .1975 zidul era ă acolo ş oamenii erau
ă ş ă ă când încercau ă escaladeze în ciuda numeroaselor acorduri care
au fost ţ între puterile occidentale ş Rusia ă sau. între cele ă
Germanii).
13 septembrie.,.. Trupele ţ Unite· ă Katanga cu ajutorul logistic dat
. de Statele Unite. Au loc· omoruri ş distrugere, dar de data asta ţ nu este
ă de succes. Trupele ţ Unite revin ulterior cu ţ mult mai mari,
ş ucid negrii ş albii ă deosebire. Între timp Dag Hammarskjold se decide ă încerce
ă ă la un compromis cu Ciombe. (Acestlucru nu era prea greu de ă dar s-
ar ă ă n-a convenit poate cercurilor financiare interesate sau poate ţ
guvernului global din ţ Unite sau poate conspiratorilor ş
18 septembrie - Hammarskjold ş ţ cei care ă ă ă cu el sunt
ş într-un accident de avion care a ă ă ţ ă ă în drum spre
Rodezia de Nord unde îl ş Ciombe ca ă ă negocierile. La 3 noiembrie e
înlocuit cu UThant din Birmania, un marxist notoriu care se ă ordinelor
primite de la Moscova ş se ă ă ş ă elimine pe Ciombe cu ţ Acest lucru
este realizat cu ajutorul americanilor sub ţ lui Kennedy.
23-30 oCtombrie - Au loc ă explozii nucleare sovietice de 25 ş de 50
megatone, respectiv de 5 ş de 10 mai puternice decât cea mai ă ă ă
pe care putea s-o ă America la vremea ceea. (Acest succes sovietic a fost realizat
serie de experimente nucleare care violau ţ cu privire la exploziile
nucleare la ţ solului. ţ sunt de ă ă puterea ă a celor mai
mari rachete nucleare sovietice ar fi putut ă ă la 100 de megatone; dar chiar ş
ş filozofia de a: ă la atac în mod gradat numai la a doua ă avea prea
ţ ş de a se dovedi eficace împotriva unei rachete de 50 de megatone).
1962.
20 februarie - Colonelul John H. Glenn este lansat pe ă
18 martie - DeGauIle ă ţ Algeriei, violând în mod flagrant
promisiunile solemne pe care leracuse poporului francez, milioanelor de algerieni
care se considerau ă ţ francezi, ş armatei care îl adusese la putere.
22 octombrie - ţ lui Kennedy admite în fine ă ce negase în
repetate rânduri ă în Cuba s-a construit o putere ă ă ş
ă ordine ă se efectueza ş numita ă a insulei ă când sunt
retrase rachetele nucleare; McNamara îi spune amiralului care ţ comanda: "Este
o ă ă nu una ă fapt marina StatelorUniÎe nu are voie nici
Ă CÂRMUITORILOR
245
ă ă ă un mesaj vreunui vas ă ă ţ ă a ş ş
doar un singur vas din Panama a fost oprit ş cercetat Iacându-se grozav teatru în jurul
acestui uz de ţ ă Când Kennedy a ajuns în fine la o ţ cu Hrusciov, guvernul
american a acceptat drept ă o asigurare din partea ă ţ sovietice ă rachetele
ar fi fost luate de acolo. Din nou a triumfat doctrina Kremlinului de nu permite ă fie
controlat).
23-24 decembrie - Cubanezii ţ prizonieri de ă Castro în timpul ţ
de la Bay ofPigs sunt ă ă ţ cu ă în valoare de 52 de milioane de dolari.
1963.
23 iulie - Statele Unite, Marea Britanie ş Uniunea ă încheie un tratat de
abolire a experimentelor nucleare prin care se ă ă ă experimente numai în
subsol. ă ţ va face ca Statelor Unite ă le ă foarte greu ă ă
arme de un megatonaj atât de mare ca al celor deja produse de ă soviete care
ă o ţ ă de a elimina nucleare. .
1-2 noiembrie - ş Ngo Dinh Diem ş cei doi ţ ai ă ă cu
ţ membri ai guvernului sunt ţ în Vietnamul de Sud într-o ă de stat
ţ ă ă ţ consulare ale Statelor Unite îl predau asasinilor lor pe un
cumnat al ş care se refugiase la consulatul american. (Nu ă nici un
indiciu ă ambasada Statelor Unite din Saigonar fi invocat pentru consulatul Statelor
Unite ş în favoarea refugiatului privilegiul extrateritorial care este în general acordat
între ţ ă prietene).
22 noiembrie - Este asasinat la Dallas ş John F. Kennedy în
ţ care nu au fost ă suficient explicate. În avionul cu care zbura la
Washington vice ş Johnson depune imediat ă de inaugurare.
2 decembrie - J. Robert Oppenheimer este invitat Casa ă pentru ca
ş Johnson ă înmâneze premiul Fermi în valoare de 50.000
3 decembrie- Printr-un vot de 82 pentru ş unul contra, Adunarea ă
ţ Unite ă la ă pentru repatrierea arabilor care ă din Palestina
ă ă din 1947.
26 decembrie - Departamentul ţ ţ ă un transport de un million de
tone de grâu pentru Uniunea ă - iar în comunicat se spune ă aceasta este o
ă de noile ţ de prietenie dintre cele ă ţ ă
1964
2 ianuarie- ş propune Un tratat mondial prin care ă se elimine folosirea
ţ pentru ţ disputelor teritoriale dar ă se ă acordarea de ajutor
în ă de eliberare ţ ă
246
MIHAIL STURDZA
11 ianuarie - Este ă comisia Warren care ă investigheze asasinarea
ş Kennedy. (Astfel investigarea tragediei din Dallas nu se mai ă în
mâinile legii cum e normal ş nici în mâinile unui comitet senatoriat ad hoc care ar fi
putut fi convocat. ă cum a spus chiar ă suprem Warren, acest caz va
ă nerezolvat "cel ţ timp de o ţ
27 ianuarie - ţ ş China ş
17 martie - Casa ă ţ ă ă va spori ajutorul financiar ş militar dat
Vietnamului de Sud.
26 martie - Vorbind în numele Casei Albe ş al Departamenului de Stat secretarul
ă ă McNamara ă ă a Statelor Unite de a ajuta Vietnamul de Sud din
punct de vedere economic ş militar ca ă lupte împotriva ţ comuniste.
Respinge cu ă "retragerea", "neutralizarea" ă de generalul DeGaulle) ş
"pacea cu orice ţ
8 aprilie - Statele Unite ă NATO-ului crearea unei flote cu caracter ş
echpaj ţ în Atlantic. Marea Britanie ă ă idee ca o posibilitate
în viitorul ă ţ o respinge ca fiind o confirmare a monopolului nuclear
al Statelor Unite.
15-16 aprilie - La Manila are loc o ţ ă SEATO despre ţ din Asia
de Sud-Est. ţ propune "neutralizarea" Vietnamului ă ă ă explice cum s,..arrealiza
aceasta ş ă ă ă ia în considerarea amestecul a trei ţ - cele ă Vietnamuri
ş Vietcongul. Cum ă sens al propunerii franceze pare ă fie o neutralizare
sub hegemonia ă membrii asiatici din SEATO, ţ de ă Statele
Unite ş Marea Britanie, se opun cu ă
20 aprilie - Washingtonul ş Moscova emit comunicate simultane cu privire la
ă de a reduce ţ de armament nuclear. (Ulterior chiar ă vizita
ş Nixon la Moscova ş ă acordul la care s-a ajuns acolo cu privire la
producerea ş utilizarea de armament nuclear, Rusia ă ă de ă
ţ acestui armament ă cu experimentele ă în ş ă ă
încât ţ ţ NATO au fost ţ
27 mai - Statele Unite ş Rusia ă ă o ţ ă (Înainte
de aceasta fiecare din aceste ţ ă avusese ţ ă ă doar în capitala
celeilalte. Marele ă de personal sovietic la ambasada din Washington ş la
ţ Unite la New York deja provocase multe incidente. Noua ţ a
amplificat acest ă de peste zece ori).
3 iunie - Vorbind în ţ Academiei ţ de ă a Statelor Unite, ş
Johnson spune ă din punct de vedere militar Statele Unite sunt mai puternice decât
ţ ă a tuturor ţ din istoria lumii", mai puternice decât "orice
adversar sau ţ de adversari". ş ă ă ţ ă uluitoare n-a fost
ă pentru a distruge ci pentru a salva".
12 iunie - Este semnat tratatul de prietenie ş ajutor reciproc între Uniunea



Ă CÂRMUITORILOR
247
ă ş Republica ă ă (Natural ă acest nou intrument diplomatic
nu era necesar decât ca ă reafirme ţ sovietelor în orice negocieri viitoare cu
celelalte trei puteri de ţ cu privire la statutul Berlinului).
20 iunie - ţ trei semnatari a ţ de la Potsdam - Statele Unite, Marea
Britanie ş ţ - au emis o ţ ă cu privire la tratatul de prietenie ş
ajutor reciproc dintre Uniunea ă ş Republica ă ă Cele
puteri occidentale ă ă noul tratat nu ă ţ existente dintre cele
patru puteri semnatare ale tratatului de la Potsdam. Ele ă deasemenea ă guvernul
de la Bonn "fiind singurul guvern german care a fost stabilit în mod liber ş legitim
este ş singurul care poate vorbi în numele poporului german". ă ce Willy Brandt
a ajuns prin ministru în Germania de Vest, puterile occidentale au ă în curând
ocazia ă ă ă ă ă ţ ţ ă ş ă
17 septembrie - Se încheie ţ la Geneva despre dezarmare. Delegatul
sovietic ţ ă ă ă opt luni rezultatele acestei întâlniri sunt egale cu
zero, ş ă proiectul american de a lansa o ă ă ţ ă a împiedecat
adoptarea unui acord de neproliferare a armelor atomice.
1965
23 ianuarie - Sub secretarul de stat al Statelor Unite pentru Asia, William Bundy,
ă ă este de neconceput retragerea trupelor americane din Vietnamul de Sud ş
pare ă ă aluzie la posibilitatea extinderii ă ţ ş în alte
7-8 februarie - ţ aeriene ale Statelor Unite încep ă bombardeze teritoriul
Vietnamului de Nord. Secretarul ă ă McNamara ă ă ă decizie a fost
ă din cauza unor noi ş masive ă de trupe nord vietnameze în Vietnamul de
Sud trecând peste zona ă ş ş ă a ă mai târziu ş
ţ N ixon. Este bine cunoscut faptul ă ţ aeriene nu au oprit ş ă
trupelor pe sol. Infiltrarea de trupe nord vietnameze prin zona ă sau pnll
ş Ho ş Min ar fi putut fi ă cu mult înainte ş ă ar fi putut fi ş
prin debarcarea de trupe americane la nord de zona ă sub ţ
ă a flotei Statelor Unite. Darnici unul dintre cele trei guverne ale Statelor
Unite care au fost implicate în ă din Vietnam nu ă ă ţ
ă ş Campania Statelor Unite din Vietnam nu a fost ă ă de ă
generalii de pe de ă ci de ă civilii ş ţ confortabil în spatele
birouriror lor din Washington).
7-8 aprilie - ă cererii a ş ţ ă nealiniate ă se ă imediat
negocieri de pace cu Hanoiul ă ă ţ prealabile, ş Johnson ă ă
Statele Unite sunt gata ă ş ă ţ armateîn momentul în care Vietnamul de
Sud este asigurat împotriva ă ţ ă
12 mai - Are loc ţ NATO la Londra. Pe ordinea.de zi este problema
-- ..
-
248
MIHAIL STURDZA
celor ă Germanii. Se ă o declaratie ă ă ă ă vreme nu este ă
, .
problema Germaniei pe baza principiului de autodeterminare, ţ în Europa va
ă ă ş nu poate fi ferm ă pacea pe acel continent.
24 iunie - Sunt rupte ţ diplomatice dintre Vietnamul de Sud ş ţ
10 iulie - Un avion american care zbura deasupra unei uzine militare franceze
este ţ ă aterizeze de ă ţ ă ş 175 de fotografii luate de ă
echipaj sunt predate ă ţ franceze.
14 august - La ţ pentru dezarmare de la Geneva delegatul Statelor
. Unite face o propunere pentru mult doritul tratat de neproliferare a armelor nucleare.
Acordul propus ar interzice ă puteri care deja ţ arme nucleare ă le ă
altor ţ ă (Într-o ă ă a tratatului, ţ ă lipsite de ă ă care se
afiliau acestui tratat trebuiau ă se oblige ă nu ă ă armament atomic.
Oricât de ciudat ar ă toate ţ ă indiferent ă aveau sau nu arme nucleare cu
ţ ţ a Israelului, a Indiei ş a Chinei ş s-au afiliat în cele din ă
cedând presiunilor combinate ale Statelor Unite cu Rusia ă la un tratat care le
poate curma ţ ş care în orice caz garanta Rusiei Sovietice ă va avea în
ţ acest suprem instrument diplomatic ş militar: monopolul ş
nuclear).
8 noiembrie - În Adunarea ă se face propunerea de a se admite China
ş în ţ Unite. ţ ţ ă ajunge un simplu vot majoritar. Statele
Unite ş alte membre din SEATO ă ă conform ţ cartei ţ
Unite este ă o majoritate de ă treimi.
1966
1-8 februarie - O cerere a Statelor Unite ca Consiliul de Securitate al ţ
Unite ă ă problema Vietnamului în ordinea de zi nu este ă cordial. Statele
Unite ş ă cu <> majoritate ă iar discutarea problemei este ă sine die.
23 martie - ş DeGaulle ţ ă într-o scrisoare ă ş
Statelor Unite ş ş de state a tuturor membrilor NATO ă ţ se retragre din
. pactul NATO. Dar ţ ă ă ş ţ ă trupele în Germania.
15 aprilie - ă unei propuneri ă de senatorul Mansfield,
ş Johnson ă ă este dispus ă ă negocierile cu China ş
Vietnamul de Nord ş ă ca ţ sa aibe loc în Japonia sau Birmania.
6-15 iunie - La Moscova are loc o întâlnire a ă ţ ă membre îl1
pactul de la ş La ordinea de zi este atitudinea tuturor acestor· ţ ă în orice
negocieri cu puterile membre în NATO. .
18 iunie - Deoarece Vietnamul de Nord nu a ă ofertei de negocieri pe care
o ă la 15 aprilie, ş Johnson ă ă va face ca agresorii ă ş ă ă
mult mai scump agresiunea "la ă (prin care cuvânt în mod evident se referea la
Vietnamul de Nord ş nu la China).
Ă 249
20 iunie - 21 iulie - DeGaulle ă Rusia ă
16 iulie - Primul ministru britanic Harold Wilson ă Moscova. Cere
guvernului sovietic ă se ă Marii Britanii ca ş ş ţ ai ţ de
la Geneva din 1954, ca ă convoace din nou acea ţ ă pentru ca ă ţ
conflictul din Vietnam în mod ş (Guvernul sovietic, care nu avea absolut nici
un interes ă punâ curând ă ă ţ pe care le întâmpinau Statele Unite, a
respins propunerea, pe motiv ă nu putea s-o accepte ă ă ţ ă Hanoiului).
31 august...., Generalul DeGaulle ă Cambogia ş ţ Sihanuc îi face o
primire ă Într-un discurs în ţ a 100.000 de persoane îl ă pe Sihanuc
pentru politica lui de neutralitate ş cere ca Statele Unite ă ş ă ţ armate
unilateral din ă Asia de Sud-Est ă la o ă ă (Neutralizarea peninsulei
Indochina fusese o propunere ă a ş francez. Dar el nu a explicat
ă cum s-ar putea realiza ş ţ ă neutralizare ş cum ar fi putut fi
ţ agresorii ş ă ocupe întreaga ă ă ce deja o mare parte din
ea fusese ă ă retragerea ă a ţ americane. Programul lui
Kissinger de "pace ă a copiat modelul lui DeGaulle).
22 septembrie - Ambasadorul Statelor Unite Arthur Goldberg ă la ţ
Unite ă Statele Unite nu ă o ţ ă a conflictului din Vietnam
ci una ă El zice ă Statele Unite sunt de acord ă inceteze bombardarea
Vietnamului de Nord ă Hanoiul pune mai ţ presiuni la rândul ă
23 septembrie - În Consiliul de Securitate Gromâko respinge în întregime
propunerea lui Goldberg. El zice ă Statele Unite sunt agresoare ş trebuie ă ş ă
trupele ă ă întârziere ş ă ă ţ preahlbile.
7 octombrie - Johnson ş la New York. Propunerile lui de "pace" sunt
ignorate la Kremlin.
23 octombrie - ş Johnson ia parte la ţ de la Manila a puterilor
din SEATO. Vietnamul de Sud se ă gata ă ă ţ ă ă ş ă trupele
de pe teritoriul Vietnamului în momentul în care ţ nu mai este sub ţ
invaziilor ş cuceririi de ă ş ă
31 decembrie - Ambasadorul Goldberg ă propunerilor ă de ă
secretarul general al ţ Unite U Thant. El spune ă ş Johnson este
dispus ă se ă cu ş ţ Vietnamului de Nord ş de Sud în orice mo-
ment.
1967
2 - 5 februarie - ş Hanoiul ă se deja secretul, ş Johnson
face o aluzie doar în ţ ţ lor de ă la faptul ă avusese loc cu o ă
înainte o ţ ă între el ş Ho ş Min care avea drept scop începerea negocierilor.
(Peste câteva zile consilierul special pentru politica ă a ş Walt
250
MIHAIL STURDZA
Rostow, avea ă confirme acest lucru).
10 februarie - La ţ ţ în NATO ţ Statelor Unite
ă textul unei propuneri pentru un pact sovieto-american de neproliferare ă
ă propunere fusese o idee ă ă de guvernul sovietic, care vedea cum un
astfel de fapt îi garanta ă ya avea în ă o ă ă ş ă de ş atomic.
E greu de ţ de ce Statele Unite, care erau pricipalele victime ale acestui ş
favorizau acest pact Pare ă fie din nou o idee de a lui Rostow ş ţ
16 martie - Repre,zentantul Statelor Unite William C. Foster se ă ş la
Geneva; Bonn ş Strassbourg ă calmeze temerile ţ membri dinNATO ş ale
ă ţ europene cu privire la pericolul ă ţ de neproliferare. ţ
ă din Europa,de fapt ţ ă din lumea ă ţ acest
pericol. ş aproape fiecare ţ ă ă a acceptat ă ţ
21 martie - Se admite în mod oficial ă pe data de 2 februarie ş
Johnson îi scrisese o scrisoare ş Ho ş Min prin care propunea începerea
unor negocieri secrete, ş ă ă lui Ho nu fusese deloc pozitiv. Are loc o întâlnire
pe insula Guam între ş Johnson ş generalul Ky. Vietnamul de Sud este
ţ ă accepte ţ unei ţ a vietcongului la negocierile de la Paris.
8 mai - Egiptul ă golful Aqaba. Guvernul de la Cairo cere ă fie retrase
imediat trupele de control ale ţ Unite de pe teritoriul egiptean. Secretarul
general U Thant se ă imediat.
20 11J.ai - La Cairo regele Hussein al' Iordaniei ă ă ş ă trupele sub
comanda Republicii Arabe Unite.
23 mai - Guvernul sovietic ă Israelul ă se ă ş ă invadeze Siria.
5 -10 iunie - ş zisul ă de ş zile se ă cu o victorie ă ă a
Israelului. (De partea arabilor nu ă cu ă decât trupele iordaniene; atacul
prin surprindere nu ă timp celorlalte ă ţ arabe ă organizeze o ţ ă
ă ă ţ aeriene egiptene ă distruse pe sol).
iunie - La consiliul de securitatelndia propune o ţ care cere Israelului
ă se ă din teritoriile ocupate. Ambasadorul Statelor Unite Goldberg se opune
propuneii Indiei pentru ă "asta ar însemna ă ă ţ care a existat înainte
de începerea ă ţ a avut ă ă amâne orice decizie
ă de Consiliul de Securitate în ş fel încât ă ă Israelului ă ş incheie
ţ militare ş ă ă cât mai ţ arabi posibil din teritoriile ocupate).
13 iunie - Rusia ă cere ă se convoace imediat Consiliul de Securitate.
Domnul Goldberg se opune.
13 iunie - Generalul DeGaulle face ă ţ "Noi am spus
guvernului israelian ă nu ă un conflict. ş l-au început. Israelul trebuie ă
se ă din teritoriile ocupate".
29 septelnbrie - Israelul ă ă ocuparea Ierusalimului este ă
Ă CÂRMUITORILOR 251
1968
18 ianuarie - Statele Unite ş Uniunea ă introduc o propunere de
neproliferare ă la ţ pentru dezarmare de la Geneva. ă propunere
ş cu ţ cu privire la interzicerea testelor face ă nu existe decât ă ă
puteri nucleare în lume, dintre care numai una - Rusia ă - ă rachete de
mai multe megatone.
6 - 8 februarie - ă o ţ ă pentru mai ă libertate în
ş au loc la ş ş Cracovia o ă ă ş noi ţ ţ ş
24 martie - Consiliul de Securitate ă Israelul pentru ă se ă ă cu
ţ ă împotriva Iordaniei.
31 martie - ş Johnson ţ ă ă a ordonat ă înceteze bombardarea
Vietnamului de Nord ş ă ă nu va candida în ă alegeri ţ
(Acesta este începutul unei noi ere nu numai în politica ă a Statelor Unite ci în
politica întregii lumi cu privire la confnmtarea dintre est ş vest. Începe o ă în care
lumea ă se apropie cu mai mare ă de o atitudine de ţ ă care se ş ă
pe sine ă ş ş de ă de ţ ă în ţ ă multiple, diverse ş mereu
crescânde ale ţ comuniste. Într-un sens acuma începe lumea lui Kîssinger).
3 aprilie - În urma deciziei ş Johnson ş a ţ secrete ce
avusese loc de la finele anului 1967 între ş ş Ho ş Min, Vietnamulde Nord
decide ă ă ţ la Paris pentru negocieri de pace cu Statele Unite.
21 niai - Consiliul de Securitate cere Israelului ă nu anexeze Ierusalimul la
teritoriile sale.
12 - 20 iulie - În timp ce ă ţ ş sunt sporite în Vietnam,
ş Johnson se ş în Honolulu cu ş Thieu. Vietnamului de
Nord i se cere ă ă ţ de trupe în Vietnamul de Sud ş ă ţ la ţ ă
astfel încât ă se ă începe negocieri serioase.
20 august - Armate sovietice, poloneze, ungare,. est-germane ş bulgare ă
Cehoslovacia. (Desigur ă nu era nevoie de ş divizii ca ă ă ă
al domnului Dubcec. ă ţ de ţ ă era o aluzie pentru Germania de
Vest ş politica Bonn-ului. ş politica Bonn-ului a evoluat ă în ţ ă
de Kremlin, ş cum o ă cei cinci ani care au urmat. Întâi a ă marea ţ ă
a Bonn-ului la semnarea pactului de neproliferare; apoi Dl Brandt a acceptat ţ
impuse la pierderea ă ş a ţ pentru totdeauna la ideea ă
Germaniei).
17 octombrie - Se ajunge la o ţ între Moscova ş Praga cu privire la
ţ "provizorie" de divizii sovietice în Cehoslovacia. (Sunt ă acolo în 1973).·
4 noiembrie - ţ Vietcongului ş la Paris ca ă participe la negocierile
de pace. Vietnamul de Sud nu s-a decis ă ă va participa sau nu. A încetat cu
ă ş bombardarea Vitenamului de Nord. Dar ă ă ţ inamicului
în Vietnamul de Sud.
252
MIHAIL STURDZA
6 noiembrie - Este ales Richard M. Nixon ca ş al Statelor Unite. În
ciuda campaniei ş a mass mediei împotriva lui, candidatul partidului american
independent, guvernatorul George C. Wallace, ţ cam zece milioane de voturi.
(Campania lui ă mai ales ,de simpli ă ţ oameni care muncesc ş mici
antreprenori, a costat câteva sute de mii de dolari. Campania ş ă la alegeri
a costat aproximativ patru zeci de milioane).
5 decembrie - Vietnamul de Sud se ă ă ş în fine ă ă ţ la
ţ de la Paris,.
1969
20 ianuarie:.... Este inaugurat ş Richard M. Nixon.
7 februarie - ă ce ş Nixon a aprobat participarea Statelor Unite
la o ţ ă ă cu privire la Orientul Mijlociu, încep negocierile la New,
York între ţ celor patni mari puteri. Washingtonul ţ ă ă va livra
Israelului cinciiecide avioane de ă de tip phantom.
9 februarie - Israelul decide ă riu va ţ ă la Ierusalim; e posibil ă
ţ cu anumite ţ la regiunea Golan. Ierusalimul va ă o ă de
conflict araba-israelian - ă nu este total ţ
4 martie Noi ă ţ la Berlin. Sovietele nu permit transportul la Berlin nici
ă pe cale ă a membrilor parlamentului de la Bonn pentru alegerea noului
ş al Germaniei de Vest. (Vechiul conflict cu privire la ce fel ş e Berlinul:
e Berlinul ă capitala unei Germanii care va fi ă Moscova ş Spandau zic
ă nu e. Astfel' ş Berlinul era un loc în era posibil ă ă un conflict
violent). , ' ,
8 martie -Între Egipt ş izbucnesc lupte violente aeriene ş de artilerie.
Este ucis generalul Raud, ş Statuluimajor al Republicii Arabe Unite.
26 martie - Israelul ă un raid aerian deasupra Iordaniei. La cererea Iordaniei
se ş Consiliul de Securitate al ţ Unite.
2 aprilie - Consiliul de Securitate ă Israelul pentru atacul ă premeditat
asupra Iordaniei.
25 aprilie - Republica ă ă îl ă pe secretarul general U Thant
ă nu va mai ş linia de încetare a focului ă între Israel ş Egipt.
15 mai - ş Nixon propune o ţ pentru conflictul din Orientul
ă ă an ă fie evacuate din Vietnamul de Sud atât trupele americane
cât ş cele I1ord-vietnameze, ş ă ă loc alegeri libere ă ce s-a încheiat evacuarea.
(Ca toate celelalte propuneri venite din partea ţ ă vestice pentru ţ
conflictului, nici planul ş Nixon nu a avut în vedere faptul ă lumea
ă era ă ă cu ă ş ă ocupe întreaga ă a Indochinei. Mai
mult, nu oferea ş nici un motiv pentru care ei ă fi ţ la acea ţ
Ă 253
pentru ă ei ş foarte bine ă Statele Unite ă ă ă ş repatrieze toate armatele
din Asia de Sud-Est în mod ţ ă la un anumit termen).
8 iunie - ă Vietnamului de Sud ş ai Statelor Unite se întâlnesc pe
insula Midway. Se ţ ă noi repatrieri de trupe americane.
3 iulie - Consiliul de Securitate ă ă luate de Israel pentru modificare
statutului ş Ierusalim.
21 iulie - Armstrong ş Aldrin ajung pe ă ş sunt ă ţ ţ
ai maselor ă de tineri americani - dintre care au murit cu miile în Vietnam - a
ă ţ ă este uneori ă din cauza ă ţ ş ş zgomotoase ale
unei ă ţ aberante).
30 iulie - ş Nixon face o ă ă la Saigon.
1 august - ş ă ş Este primit cu cordialitate
ş ă ţ
18 septembrie - ş Nixon ţ ă noi retrageri de trupe americane din
Vietnam.
29 septembrie - În China ă a treia ă ă
15 octombrie - Sute de mii de americani ă la ţ pentru un ş
numit "moratoriu" în Vietnam.
21 octombrie - ă marxist al partidului social democrat din Germania,
Willy Brandt, este ales cancelarul Germaniei de Vest. (Brandt era un membru al
guvernului de ţ a lui Kurt Kiesinger, ş partidului democrat ş care
pare ă fi cedat locul lui Willy Brandt mai mult sau mai ţ de ă voie, luând în
considerare ceeace el credea ă sunt concesii ce nu pot fi evitate la ţ Rusiei
Sovietice. Kiesinger nu vroia ă ă ă responsabil pentru acele concesii).
llnoie11lbrie - Adunarea ţ Unite respinge admiterea Chinei ş cu 56
de voturi ţ ă de 48, cu 21 de ţ
14 noiembrie - ţ din Washington pentru "un al doilea moratoriu"
devin violente.
15 decembrie - ş Nixon ţ ă o ă retragere de trupe americane
din Vietnam.
22 decembrie - La Helsinki sunt întrerupte negocierile cu privire laSALT (Tratatul
delimitare a armamentului strategic). ă conduse ă ă nici un rezultat din 17
noiembrie. Gerard C. Smith, directorul ţ pentru controlul armelor ş dezarmare
ţ ă ă negocierile vor fi reluate la Viena la 16 aprilie 1970;
1970
18 ianuarie - ă ce trupele generalului Govon, ajutate cu arme ş bani de
Marea Britanie ş Uniunea ă ş cu publicitate de mass media din Statele Unite
ş alte ţ ă occidentale, au masacrat peste un milion de ş din Biafra în Nigeria, ş
254
MIHAIL STURDZA
ă ce probabil ă un milion au fost ă ţ ă ă de foame, secretarul general al
ţ Unite UThant se ş cu Govon în Lagos ca ă discute - nu despre
genocid ci despre ajutorul economic. Generalul Govon ă ă nu va accepta ca
muritorii de foame din Biafra ă ă ajutor ·de la ţ Portugalia, Africa de
Sud ş Rodezia, din ă ă aceste ţ ă au ă simpatie pentru cei din Biafra.
(Tragedia Biafrei - ă ă tragediei din Katanga, dar de ţ ş mai mari
- este o ş pentru puterile occidentale care nu numai ă au ă indiferente la
exterminarea cestui popor african ci în mod efectiv au promovat-o din punct de vedere
material ş politic).
18 ianuarie - Obiectând la avansurile ă de DI Brandt Rusiei Sovietice,
Poloniei ş Germaniei de Est, ă partidului ş democrat Franz Strauss
ă ă scopul comunismului este ă neutralizeze Germania de Vest ş ă
dezorganizeze NATO.
18 ianuarie - ţ aeriene israeliene ă Cairo. Sunt numeroase
victime printre ţ ă
25 ianuarie - ş Nixon ă ă Statele Unite vor continua ă dea
ajutor militar Israehdui ş propune negocieri directe între arabi ş Israel. Asta pur ş
simplu ă negocieri intre ă ş ş Astfel, toate deciziile luate de
Consiliul de Securitate cu privire ţ Israelului de a evacua teritoriile ocupate
vor fi excluse din ţ ş comportarea Israelului nu va mai fi ă ..
3 februarie - La ş încep negocierile între Polonia ş Republica ă
ă
7 fr:bruarie - Noi bombardamente israeliene asupra teritoriului Egiptului ă 70
de ţ ş peste 100 de ă ţ
23 februarie - ş ţ Pompidou face o ă ă în Statele
Unite unde ş Nixon îi face <> primire ă ş francez ş
în ţ Senatului Statelor Unite. La Chicago câteva sute de ţ evrei îi
huiduesc pe el ş pe ţ lui; ţ nu se ă
26 martie - ţ celor patru puteri (Statele Unite, Uniunea ă
ţ ş Anglia) în a ă ă este administrarea Berlinului se întâlnesc pentru
prima ă din anul 1959 ca ă discute statutul ş Nu se dau ă ţ nici un
fel de rezultate.
5 aprilie - Guvernul israelian ă ă ă pe ş
Congresului Mondial Evreiesc ca ă ă în Egipt ă discute cu ş Nas-
ser.
20 aprilie - ş Nixon ţ ă ă ă 150 de mii de ţ americani
se vor Întoarce din Vietnam în anul ă
30 aprilie ş Nixon ă faptul ă câteva mii de ţ americani
au ă în Cambogia, unde deja ă mii de ţ vietnamezi. (Cambogia ţ
Sihanuk nu fusese ă ă în timpul ă din Vietnam, vietcongul
Ă 255
primise tot armamentul ş ă prin Laos ş Cambogia. Logica ă ar fi cerut
ă aibe loc ţ continui ş viguroase în aceste ă ţ ă ca ă se ă perma-
nentcalea Ho ş Min ş continuarea ei din Cambogia, ş ă se blocheze porturile
cambogiene. Nu putea ă aibe nici o ţ ă ă pentru ă încheierii
ă ţ faptul ă s-au trimis ţ în Cambogia ţ ă ei vor ă
acolo doar câteva zile, ş de fapt n-a avut nici o ţ ă
16 mai - Unsprezece ţ ă asiatice ş din Pacific ă într-o ţ ă la
Djakarta, unde s-a discutat conflictul din Vietnam ş pericolul comunismului.
ţ aceasta a avut ţ ă mai ales pentru ă a reinaugurat ţ Japoniei
în ţ generale politice ale ţ ă din Asia). .
21 mai - Domnul Brandt din Germania ă ş domnul Stoph din Germania
de Est s-au întâlnit la Kassel ca ă discute despre posibilitatea de a avea ţ
diplomatice.
21 mai - ă de ă palestinieni ă un autobuz israelian; sunt ş
zece civili printre care ş copii. Au loc imediat represalii israeliene împotriva unui
ă pentru ţ din Liban; sunt ş 30 de civili printre care 21 de copii.
9 -30 iunie - Cele patru mari puteri ă în Berlinul de Vest statutul acelui
ş
1 iulie- David Bruce îl ş pe Henry Cabot Lodge la conducerea ţ
Statelor Unite la intenninabilele negocieri de la Paris cu privire la Vietnam.
11 august - La Moscova cancelarul WiIly Brandt ă ş un tratat prin care
ş ţ europene existente, în special linia Oder-Neisse ca ă între
Polonia ş Germania de Est.
20 septembrie...., ş Nixon ă ă ş în Europa. În drumul lui nu trece
prin ţ dar trece prin Iugoslavia.
6 octombrie:"" ş Pompidou face o ă ă ă în Rusia
ă Înainte de plecare ă ş un tratat prin care se prevede ă Parisul ş
Moscova "se vor consulta cu privire la toate aspectele ţ care ar putea ă
ţ pacea".
4 noiembrie - La Berlin se încheie ă ă nici un rezultat ţ celor patru
mari puteri.
6 noiembrie - Generalul ş bayan ă ă Israelul nu are nici o ţ
ă din promisiunile ă de ă Statele Unite Egiptului cu ocazia ţ
pentru pace a ş Nixon din august, sau izvorâte dintr-un vot majoritar recent
din Adunarea ă a ţ Unite prin care se extindea ţ timp de 90 .
de zile. ş în cele din ă Tel Avivul se ă ă ş ă respecte ţ de 90 de
zile pe care Republica ă ă ş cu Iordania îl ă deja.
7 decembrie - La ş cancelarul Willy Brandt ş primul ministru
Cyrankiewici ă tratatul prin care recunosc definitiv stabilirea ţ occi-
dentale a Poloniei pe râul Oder-Neisse, ş transferul din Germania în Polonia a 108
256 MIHAIL STURDZA
mii de km
2
care ă în trecut teritoriu German. ţ celor 300 de mii de
ţ care au cerut ă li se ă ă ă ă ă teritoriul Poloniei nu a fost ţ ă
de domnul Brandt ca o ţ sine qua non, ş a ă ă ş fusese
ţ ă în timpul negocierilor).
1971
21 ianuarie - La Paris are loc cea de a o suta sesiune ă ş cea de a 128-a
sesiune ă a negocierilor cu privire la Vietnam.
1 februarie - ă ţ sovietice ş din Germania de Est impun o ă
asupra rutelor de acces la Berlinul occidental.
11 februarie - La Geneva se ă de ă patru zeci de ţ ă un tratat cu
privire la denuclearizarea fundului oceanului. ţ ş China nu îl ă
19 februarie '- Membrele pactului de la ş se întrunesc ca ă ă
atitudinea lor ă cu privire la ţ despre securitate ş cooperare în Europa
ce urma ă aibe loc.
15 martie - Sunt reluate la Viena negocierile cu privire la SALT.
17 iunie - La Tokio se ă ş o ţ ca ă se returneze Okinawa, Japoniei.
22 iunie - Senatul ă data pentru retragerea ă a ţ din
lndochina.
1 august - La Paris se ş Congresul ţ al ţ
ş (Anarhismul este o ă a comunismului, ş ca ă ş asume
responsabilitatea comunismul nu îl ă în mod direct).
23 august - La Berlin cele patru mari puteri cad de acord. Acest acord, ca ş
toate celelalte cu privire la ş subiect, nu face altceva decât ă confirme o parte
din drepturile puterilor occidentale în Berlinul aflat sub stare de ţ drepturi
care ă garantate de tratate ş acorduri anterioare ş care ă tot timpul
violate de ă Rusia ă ş slugile ei din Germania de Est.
27 august - Comentând despre zvonurile cu privire la apropierea dintre Statele
Unite ş China ş Ciu EnLai ă ş de la ziarul iugoslav Vejnic ă o
ţ sine qua non pentru o astfel de apropiere este retragerea ă a tuturor ţ
americane din Indochina, Formoza (Taiwan) ş Corea.
16 septembrie - Willy Btandt ş Brejnev se întâlnesc în Crimea ş dau un
comunicat comun în care se ă reciproc pentru ţ lor ă cu privire
la Berlin. Se ă din. nou ţ celor ă Germanii ş stabilitatea
frontierelor lor comune. Din nou se aplica doctrina lui Brandt: ă cu orice ţ
30 septembrie - La Washington se ă ţ între Gromâko ş secretarul
de stat Rogers cu scopul de a reduce riscul unui ă nuclear "accidental" printr-o
mai ă ţ între cele ă guverne.
5 octombrie - Se ţ ă ă Henry Kissinger va pleca în curând la Peking ca ă

Ă CÂRMlJITORILOR 257
ă ultimele ă pentru vizita ş Nixon în China ş (Având în
vedere ţ lui Ciu En Lai ă ziarul iugoslav din 27 august, nu e greu de
ghicit ce fel de aranjamente vor fi acestea).
5 octombrie - Amiralul John S. McCain, comandantul ţ Statelor Unite
din Pacific, spune într-un discurs ţ în Honolulu:' "S-ar putea ca China ă ă
ş ş nuclear atunci când face presiuni asupra vecinilor ă ă ă printr-
o ă ă Uniunea ă prin "insule strategice (pe uscat ş pe ă a
ţ statutul de putere ă spre care tindea de mult". Amiralul ă un avertisment
împotriva retragerii subite a ţ Statelor Unite din Vietnam.
12 octombrie - ş Nixon ţ ă ă va face <> ă la Peking ş apoi la
Moscova. El ă ă aceste vizite nu le face cu scopul dea exploata ţ
eventuale dintre cele ă ţ explicând ă într-un nou ă mondial nimeni nu
ar ş ă ş de aceea "în acest moment nu avem nici o ă ă decât ă
ţ la aceste cuvinte, care au avut loc în Japonia, ş
nam, ă ă ă ţ nu avut darul ă ş ă temerile produse ţ
vizitei ş în China ş
25 octombrie - Adunarea ă a ţ Unite ă ă ă China
ş ca ă ş ă ă China ţ ă
23 noiembrie - China ş ş ă pentru prima ă locul în Consiliul de
Securitate.
24 lwiembrie - La Salisbury, Sir Alec Douglas-Home ş primul ministru al
Rodeziei lan D. Smith ă un acord ca ă ă ă disputei ţ
dintre Marea Britanie ş Rodezia. Acordul cere liberalizarea ă a legilor electorale
din Rodezia ş se ă ş la alte aspecte ale ţ dintre negri ş albi. ă un
dezacord în ultima ţ care cere ca acordul ă fie pe placul "poporului" din
Rodezia.
16 decembrie - Misiunea ţ Unite ă de Jarring reia convorbirile
dintre Egipt ş Israel care ă întrerupte în februarie.
26 decembrie - Este ă bombardarea Vietnamului de Nord.
1972
22 ianuarie - Marea Britanie, Irlanda, Danemarca ş Norvegia sunt primite în
comunitatea ă ă
20 -28 februarie - Nixon ş Ciu En Lai dau un comunicat comun la Peking prin
care Statele Unite recunosc faptul ă TaiwanuLface parte din China ş promit retragerea
ă a trupelor americane din Taiwan ca o ă ă de "normalizare" a ţ dintr
Statele Unite ş China ş ă ş de ţ mondiale are loc ă ă fie
fost ţ sau ţ ţ Statelor Unite, nici ă Japonia, Filipinele sau
chiar Taiwanul.
258
MIHAIL STURDZA
10 martie - ş Lon NoI, ă intens al ţ ţ ă de
agresiunea ă cu orice ţ ajunge la putere în Cambogia ş ia conducerea în
lupta ă a poporului cambogian. ă cum era de ş mass media începe o
campanie ă împotriva lui ă ă simpatia numai pentru agresori.
3 aprilie - ş Nixon ă o lege prin care ă dolarul
pentru prima ă din 1934 încoace. (Aceasta a fost o ă ă de teatru
ţ ă cu ţ aproape la fei de grave ca cele ale ă ă lui la Peking).
16 aprilie - ţ aeriene ale Statelor Unite ă Hanoiul ş
. Haiphongul.
8 mai - Într-un discurs dramatic de 17 minite, ş Nixon ţ ă blocada
ş minarea tuturor porturilor din Vietnamul de Nord. ă s-ar fi luat o astfel de
ă ă atunci când erau 500.000 de ţ americani în Vietnam - ă ă ca inamicul
ă ă ă de la ţ lui Johnson ă Washingtonul nu ă ş
o victorie ă ş de la ţ lui Nixon ă indiferent ă pierd sau sunt
victorioase toate fortele armate americane vor fi retrase de pe câmpulde ă din
Asia înainte de o ă ă - ă din Vietnam s-ar fi terminat cu ani înainte,
ţ ţ a peste 50.000 de americani care au murit, ş ţ 4.200 de ţ ş
personal aerian, 3.706 de avioane, 4.886 de helicoptere, ş mai ţ dolari decât s-au
cheltuir în cel de-al doilea ă mondial. ş s-ar fi încheiat cu victorie, nu cu retragerea
de pe un câmp de ă ă inamicului).
15 mai - Guvernatorul Wallace este ş la Laurel, Maryland. Tocmai bine
ca ă ă din campania ă penru ş ţ (Era singurul ă
politic cunoscut publicului care devenit ş ar fi putut schimba ţ pe care
o ă politica ă ş politica lumii care tind spre un guvern mondial de tip
marxist).
21 mai - Parlamentul german ă tratate cu Rusia ă ş cu Polonia,
stabilind· definitiv ţ ă ă ale Germaniei acolo unde le pusese cel de al
doilea ă mondial ş reducând astfel teritoriul Germaniei la ă din ceea ce
fusese înainte de primul ă mondial.
22-30 mai - ş Nixon ş Kissinger ă Moscova ş ă un
acord de principiu cu privire la limitarea armamentului nuclear. (Acest acord ar putea
fi mai ă numit un acord ă se limiteze limitarea armamentului strategic nulcear,
ă nu ţ nici o prevedere nici cu privire la ă calitative ş nici cu privire
la controlul ă reale ale prevederilor pe care le ţ acordul. Aceste omisiuni
au fost favorabile numai sovietelor).
3 iunie - Se ă ş la Berlin un tratat a patru puteri (de ă ţ Marea
Britanie, Statele Unite ş Uniunea ă cu privire la statutul ş Berlin în
raport cu Spandau (capitala Germaniei de Est) ş cu partea ă de ă soviete a
Berlinului divizat. (A doua zi ă ce a· fost semnat tratatul oameni au fost din nou
ş la zidul infamiei care ă ţ Berlinul).
--------
---------------------
Ă 259
8 iulie - Este informat publicul despre semnarea unui contract prin care se vinde
Uniunii Sovietice cam un sfert din ă recolta ă de grâu. ţ se va ridica
la cam l miliard de dolari, din care 750.000 de milioane sunt pe datorie cu o ă
mai ă decât dobânda ă Mai mult, guvernul va ă ajutoare pentru ca ă
ţ ă ţ grâului la export la un minim garantat, sub ţ de vânzare intern.
Cum negocierile s-au ă pe ascuns (cel ţ de marele public) prin intermediul
unor mari ţ de grâne, sovietele pot ă cumpere grâulla cel mai ă ţ
de la ă americani, cate sunt astfel ş ţ ş în pierdere (cum este întreaga
economie ă ă ei ar fi putut cere un ţ mai mare ă ar fi ş dinainte
de târguI încheiat. Secretarul agriculturii, Earll. Butz, ă ulterior în ţ unui
comitet senatorial ă atunci când se negocia contractul el nu a ş ă sQvietele ă ă
grâul. Secretarul ţ George Schultz, admite ă Statele Unite "au fost ş
ş promite ă acest lucru nu se va mai întâmpla. (E greu de crezut ă astfel de con-
tracte importante între companii private americane ş un guvern' ă n-au fost
remarcate de ă guvernul Statelor Unite. Nimeni n-a fost ş doar fermierii
americani ş poporul american în general, care au trebuit ă ă ă ţ pentiu
acestui cadou gigantic [care s-a ridicat la mai mult de 3 miliarde de dolari în cele ă
luni care au urmat ă grânelor 1 suportând ţ mai ridicate la alimente care
au rezultat din penuria de grâu ş alte cereale ş suportând ş costul direct al creditului
acordat sovietelor ş al ajutorului financiar care ţ ţ grânelor ă la export
în timp ce ş ţ ş vertiginos pe ţ ă Acest târg n-a fost decât o
ă ă pe. altarul ţ cu orice ţ
18 iulie - ş Sadat al Egiptului ţ ă ă a cerut tuturor "consilierilor"
sovietici ă ă ă ă ţ ă ţ ulterioare, ţ consilieri militari
care erau în mod special utili n-au plecat).
17 septembrie - Un comando terorist palestinian ucide 17 ţ israelieni la
jocurile olimpice de la Muenchen.
2-3 octombrie - Andrei Gromâko este oaspetele ş Nixon la Casa
ă ş la Camp David. Se ă documente prin care se traduce în ă ţ
cu privire la limitarea armamentului ă în mai.
21 octombrie - Kissinger ş Le Duc Tho ă la Paris un acord de încetare
il focului.
24 octombrie - ş sud-vietnamez Thieu respinge în mod public acordul
de încetarea focului care fusese semnat de Kissinger ş Le Duc Tho cu trei zile înainte.
În Siria ţ armate aeriene israeliene ă un ă de ţ palestinieni;
sunt ş 65 de oameni, printre care femei ş copii.
31 octombrie - Se deschide la Viena ţ cu oprivire la reducerea ş
retragerea) trupelor din Europa ă Sovietele ă o reducere ă ş
admit doar termenul ă Sovietele ă ă ă ă Ungaria face parte
din Europa ă (fapt care ar obliga Ungaria ă ş ă ţ armate ş Uniunea
260 MIHAIL STURDZA
ă ă ş ă diviziile de tancuri de peteritoriulacesteia) ă puterile occi-
dentale nu admit ă ş peninsula Italiei face parte din Europa ă (E ş <le
ţ ţ sovietelor. Majoritatea celor mai avansate ţ de tancuri pe
care le aveau se ă în Ungaria, îndreptate în spre Italia ş porturile ei mediteraneene.
Dar aceste cereri sovietice nu erau de bun augur pentru succesul ţ ţ ă de
. ţ -sovietice ş ţ ă de'rezerva ă puterile occidentale au
fost ţ ă accepte provizoriu ă Ungaria nu era o ţ ă ă ci o ţ ă ă
ş în ţ ă sovietele nu aveau nici o ţ ă ş ă trupele de pe teritoriul
ei, pici ă ă ă ă
'. J5decembrie - Kissinger care Ia 20 octombrie spusese ă "pacea e ă
ă vina pe Le. Duc Tho pentru ă se întârzie ă se ă Ia o ţ egere ă 19
sesiuni de convorbiri. '
18 decembrie - În mai 1972 generalul John D. LavelIe, comandantul ţ a 7-
a aeriene aStatelor Unite în Vietnam,a fost ă de Ia conducere pentru ă ordonase
ă

loc; bombardamente "preventive" ale ţ S.A.M. din Vietnam. Dar
ţ congresului care investiga ţ armate a decis ă ţ generalului
ţ ,;a fost nu numai ă ci chiar ţ ă ş ă ş generalului LaveIIeau
fost cei care "n-au ţ ţ ă ă din ă ă ei "încercau ă
dirijeze ă de Ia o ţ de 16.000 krn". ă apreciere ar fi fost ş mai
ă ă comitetul ar fi ă Ia cele spuse ş cum o cereau ţ impuse
de ă ş
22 decembrie - Australia ş Noua ă deschid ţ diplomatice cu China
ş
30 decembrie ş Nixon ă încetarea ă bombardamente
în Vietnamul de Nord, ă era clar ă puteau fi reluate negocieri serioase".
Tragicomedia întreruperii negocierilor care al tern au cu bombardamente mai sus de
paralela 20 se ă ş ă în continuare ş atât ă victimelor cât ş distrugerea
unor resurse materiale imposibil de înlocuit ă ă ă (Faptul ă inamicul
ş ă ş Nixon se legase prin promisiunile ă Congresului ş poporului
american ă ă toate trupele Statelor Unite din Vietnam ş din întreaga ă
ă la o ă ă aducea ă sine cu ţ ă faptul ă orice ţ ă
va îndeplini toate ţ inamicului.)
1973
6 ianuarie - Ciu En Lai, ministrul de externe al Chinei ş ă ă "a sosit
momentul sau ă ă repede problema Vietnamului sau ă ă ă
EI ă Statele Unite pentru ,,noi crime de neiertat" ş promite ă continue ajutorul
dat Vietnamului de Nord ă la repurtarea unei victorii depline".
12 ianuarie - ş Nixon ă o ă ţ chinezi Ia Casa ă
Ă CÂRMUITORILOR 261
ş le spune ă ă acum marele zid al ă ţ dintre Statele Unite ş China".
24 ianuarie - Este publîcat textul ţ finale care avea scopul ă ă
ă ă ş ă ă pacea în Vietnam. (Era evident ă ţ nu \Ta realiza
nici unul din aceste scopuri, ă preconiza o retragere ă ş ă a tuturor
ţ armate americane pe o ă ă ş ă ă ă ă preconizeze ş
ţ pentru Vietnamul de Nord). Le Duc Tho ă ş ă ţ este "o foarte
mare victorie" pentru Vietnamul de Nord. Kissinger o ş o ţ "care va
ă demnitatea ş amorul propriu al tuturor celor ţ ţ este ă
la Paris la 27 ianuarie.
27 ianuarie - Secretarul ă ă Melvin ţ ă ă ă imediat
mobilizarea. Domnul Laird spune ă nu se prevede pentru viitor ă mai fie necesare
ă ă semnarea acordului de pace la Paris.
25 februarie - Kissinger promite ă va avea loc o cercetare ă cu privire
la cei 1.300 de americani ţ ă ţ în Asia de Sud-Est. ş Nixon ă
Vietnamul de Nord ă ă acordul de pace în ceea ce ş prizonierii.
10'aprilie - ş Nixon cere Congresului ă ă ă acorde clauza
ţ celei mai favorizate Uniunii Sovietice ă ă lege ă ă de emigrarea
evreilor.
12 aprilie - ă companii americane, Occidental Pettoleum ş ţ
Bechtel, ă un contract cu privire la ă ş ă chimice cu Uniunea ă
despre care se spune ă era în valoare de8 miliarde de dolari.· ,
13 aprilie - ţ ă ă cea de a 600-a sesiune a ţ pentru
dezarmare de la Geneva care se întrunise pentru prima ă în mai .1962.
1 mai - Deoarece trupele nord-vietnameze ş cu vietcongul au violat acordul de
încetare a focului în ş ă ă încât s-a ajuns chiar la ţ reînceperii ă ţ
secretarul de stat adjunct ţ ă Vietnamul de, Nord cu reluarea ţ militare
- o ţ ă ă vietcongul, Vietnamul de Nord, China ş ş Uniunea
ă nu':i dau nici o ţ
3 mai - ş Nixon ă într-o cunvântare ă ă
poporului american ă el nu se opune ca ş ă preia puterea în lndochina
ă o fac prin mijloace ş Ca o ţ pe ă ă Kissinger ş
despre" un proces de ţ în instaurarea comunismului acolo.
4 mai - Kissinger e din nou la Moscova. Se ă despre ţ dintre Statele
Unite ş soviete; limitarea ă posibilitatea unei vizite a lui Brejnev la Washing-
ton; ă din Orientul Mijlociu ş lndochina.
15 mai - Brejnev ă ă Berlinul nu va face ă parte din Germania de
Vest.
21 mai - David Rockefeller deschide o ă a ă Chase Manhattan la
Moscova. E prima ă ă ă în Rusia în peste 50 de ani.
262
MIHAIL STURDZA
30 mai - La Washington se deschise un "birou de ă diplomatice ale Chinei
ş Pekingul ă ă ţ ţ diplomatice ş ă când Statele Unite
nu rup toate ţ diplomatice cu China ţ ă
8 iunie - Se ă un acord de ţ între compania de gaz natural El Paso
ş ministerul ţ exterior al Uniunii Sovietice ca ă ă gaze naturale din
Rusia în Statele Unite. ă guvernul îl ă acest aranjament ă construirea
a 3.200 de km de conducte la un ţ de aproximativ 4 miliarde de dolari.
14-25 iunie - Brejnev ş în Statele Unite pentru o ă de ă zile.
Kissinger spune ă vor avea loc ţ despre "pace într-o lume mai ă
oceanografie, ă schimburi ş ţ ş alte domenii". La un dineu de ă
la Casa ă ş Nixon spune :"Am ă de acord ă în era ă nu
ă ă ă decât o ă a ă Brejnev spune: "Popoarele lumii se
ş ă la multe de la ă ă întâlnire a ă Cred ă este de datoria ă
ă indeplinim aceste ş ă Ziarul Izvestia scrie:" Politica lui Brejnev duce în
mare ă ă la crearea unei ţ care ă faciliteze o intensificare a procesului
ţ în diferitele ă ţ ale lumii ş a ă maselor". Kingbury Smith
de Ia ziarele lui Hearst ă ă în timp ce Rusia ă ă ă ş dezvolte
capacitatea ă ş nu a ţ la realizarea ă comunismului în lume,
"Brejnev vrea ă ş ă acest scop prin alte mijloace decât un ă nuclear cu
Statele Unite". ş vizita lui este o ă ă ă de "apropieri" care se încheie
cu un comunicat comun.
21 iunie - Statele Unite ş sovietele ă un acord de principiu cu privire la
negocieri. viitoare despre ă cantitative ş calitative ale armelor strategice
nucleare. Statele Unite din nou ă în ţ ă ă ţ ă sovietice care exclud
orice ţ ă ş admit ă aibe loc un control doar prin "mijloace tehnice
ţ ca de exempluu fotografii luate din ţ de ă ţ
3-7 iulie - La ţ sovietelor se ă la Helsinki o ţ ă despre
secUritatea ş cooperarea ă Este prima dintr-un grup de ţ cu privire
la pace ş securitate care ă ă aibe ·loc la Helsinki, Viena ş Geneva. Ca ă
promoveze aceste $COpuri ă Gtomâko deschide ţ cu o cuvântare
care ă peste o ă În propunerile lui, include respectul pentru ţ
altor ţ ă ş pentru orânduirea lor ă ş ă Singur Sir Alec Douglas-Home
face o aluzie ă ă ar fi bine ca principiile ă fie ţ de fapte. (Chiar faptul ă
guvernele satelite au fost admise la ţ ca ş cum ar fi fost state independente
ă o victorie pentru interpretarea ă a cuvintelor ţ ă ş
"suveranitate").
22 august - Secretarul de stat Rogers ă Henry Kissinger îi ia locuL
11 septembrie - O . ă de stat ă pune ă regimului marxist al lui
AUende în Chile. (Ca ş în Spania, Brazilia ş Uruguai, armata a fost singura ş ultima
ă a unei ţ ă de ă ei, ă nu dorea ă ş ă ş
ţ ă de Molohul comunist.).
Ă 263
29 septembrie - În timpul unei vizite în Statele Unite, venerabilul primat al
Ungariei, cardinalul Mindszenty(o ă care a suferit multe din partea barbari ei
comuniste), ă un apel din ă ă toate popoarele lumii libere ă nu-i uite
pe cei care ă sub tirania comunismului în spatele cortinei de fier. Cardinalul
spune ă ă aceste popoare nu sunt salvate, vom pieri cu ţ Despre posibilitatea
ţ dintre comunism ş ş cardinalul ă în ă ţ
cu politica de azi a Vaticanului: "Ce are a face Hristos cu satana!" (La mai ţ de
cinci luni ă aceste cuvinte, papa Paul al VI-lea pur ş simplu l-a concediat pe
cardinalul care refuzase ă faciliteze politica Vaticanulu.i de apropiere cu ş
persecutorii bisericii, ş ş în ă Astfel vedem ultimul bastion al lumii libere,
bastionul spiritual, învins de ă diavol; doar un miracol mai poate ă impiedice
distrugerea lui. Chiar Papa Paul al VI-lea a spus ă "miasmele iadului au ă prin
ă ă în ţ Vaticanului" - ş el probabil a dat acestor cuvinte alt sens decât
le ă noi).
7 optombrie - Din nou ş ă în Orientul Mijlociu.
190ctombrie - ş Nixon cere Congresului ă aprobe un ajutor militar
urgent pentrui Israel în valoare de 2,2 miliarde de dolari.
25 octombrie - Într-o scrisoare ă ş Nixon guvernul sovietic
propune trimiterea ă de trupe americane ş sovietice, în Orientul Mijlociu
într-o misiune de pacificare. ş ă printr-un ordin de ă ă
a ţ armate ale Statelor Unite în întreaga lume. Kissinger ă ă aceasta ar
însemna o confruntare cu Uniunea ă ş zice ă alerta ă este "o ţ ă
ă
ri'lOiembrie - Henry Kissinger este din nou la Peking. Îi ă pe ă
Chinei ş ă prietneia cu China "este unul dintre factorii ţ ai politicii ex-
terne americane" ş transmite o ţ din partea ş Nixon ă Ciu En
Lai ca ă viziteze Statele Unite. Ciu En Lai le spune ş ă el nu va accepta
ţ ş ă vreme "clica" lui Ciang ş are ţ la Washing-
ton.
7 - 8 noiembrie - Kissinger face un tur în ţ ă arabe ale Egiptului, Arabiei
Saudite ş Iordaniei.
, 211loiembrie - Kissinger îi ă pe arabi ă ă ei ă embargoul
petrolului, Statele Unite vor trebui ă se ă "ce ă vor trebui ă ia împotriva
acestor lucruri".
6 decembrie - Gerald R. Ford este inaugurat ca vice ş
11 decembrie - Nelson Rockefeller ţ ă ă ş va da demisia ca guvernator al
statului New York pentru ca ă se dedice ă ţ în ă comitete ţ care se
ă de viitorul Americii într-o ă ordine ă
ţ ă
Cartea ţ Mihail Sturdza ă în special perioada ă ă în
aproximativ 1973 dar ş ă evenimentele oarecum cronologic, nu este o
prezentare strict ă a faptelor care au premers ş a celor care au urmat oribil ului
conflict care a mutilat ţ lumii ş a ruinat ţ a miliarde de oameni. ţ
autorului a fost ă demonstreze, în ă ţ ă cum a fost ţ ş ă
ă ă ş ă ş ă ţ pro-comunistede ă cei pe care majoritatea
oamenilor îi priveau, ş unii ă îi mai privesc, cu încredere ş devotament. Cartea
este un semnal de ă prin care ni se atrage ţ ă drept urmare a unor procese
insidioase instigate de ă ramura ă ş ă a guvernelor, în special a
celor care s-au perindat în Statelor Unite ş care au dat tonul pe scena ţ ă
ă ţ ă ţ sunt erodate continuu ş omenirea este ă inexorabil în
spre capcana ă a guvernului mondial unic. Acuza de ă este pe deplin
ă ă ă reiese clar din ţ dintre vorbele ă ale oamenilor
de stat care ş public o filozofie ă ş o demnitate ă pe placul ă
ş rolul jucat în arena ă unde au demonstrat o ă servitudine ţ ă de partida
ă ă Dar exista oare realmente o ă ă
Analiza ă ş ă a teatrului ş zisei ă dintre Est ş Vest în
care sute de mii de oameni ş pierdut ţ ş regiuni întinse au fost devastate de
ţ ă a ş ă moderne de ă ş în special a rolului Statelor
Unite ca partenera ă a ţ Vestului "liber", precum ş analiza germenilor de
degradare ă ş ă ă ţ cu perfidie care rodesc ă în ă lumea,
ă ă de ţ Sturdza la o ă când multe din ţ care au ş la ă
între timp erau inaccesibile, este uimitoare în profunzimea ş spiritul ei profetic. La
vremea când a fost ă cartea, cu ţ ţ - cele mai notabile fiind Ulick
Varange (pe ă nume Francis Parker Yockey) care a ă cu ţ pentru
cartea sa lmperium, Harry Elmer Barnes cu critica lui ă a politicii externe a
Ă CÂRMUITORILOR 265
lui Roosevelt ş a ş ă în Perpetual War for Perpetual Peace, Emmanuel
Josephson care a ă rolul imperiului financiar al lui Rockefeller, Myron Fagan
care se pare ă a avut ş ă de a viziona microfilmul bine dosit al ă ă de la
Ialta ş Teheran unde s-a vândut Europa tiraniei sovietice, ş Gary Allen cu ţ
lui ă ă NOile Dare Call It COl1spiracy - ţ au avut o atât de ă ş ă
ş a culiselor politice ş a scopului final ă de misterioasa ţ ă care ă
în spatele guvernelor, ca ţ Sturdza.EI ajunge la concluzia ă ă o ţ
ş ă toate sacrificiile umane ca urmare a cataclismelor armate sau a ş ă sociale
cu masacrele inerente, au drept scop ţ omenirii pentru a accepta guvernul
mondial unic, ce nu poate fi decât tiranic în ţ ă
ţ ţ ă de ideea unei ţ este ă Ne vine greu ă admitem
ă o lume ă a fost ş este ă în continuare. Din nefericire ă într-o
ă ă în care istoria ă ă de puterea de dezinformare a mass-mediei
corupte ş aservite puterii ascunse; ceea ce trece drept ă este aplicat prin ţ
legii; ă popoarelor sunt ş dintre cei cu loialitate ţ ă de puterea aceasta;
din congrese ş din parlamente, cu ă print-un îndelungat proces de "epurare" au
fost eliminate elementele opuse politicii de sinucidere ţ ă ş ă ţ prin ţ
ă ă falsurile ţ de guvern sau mass media ca fapte reale.
Cine crede ă în istorie lucrurile pur ş simplu se ă trebuie ă asculte cu
ţ pe fostul ş Roosevelt care ş a declarat ă nimic nu se ă
de la sine în ă ci totul este ă
ă ţ de mare autoritate ca Disraeli, ă ă operate în societate
sau felul în care se ă ş ă cursul istoriei de ă luate în secret de ă ţ
ţ care ă în secret din ă ă ţ secrete au existat probabil
de milenii,dar cele mai relevante ş mai destructive, a ă activitate o ţ în
zilele noastre ş care au fost mânate de o ideologie ă comunismului, ş anume
distrugerea statului, a ă ţ private ş a religiei, au ă .În secolul 18, mai
exact la 1 mai 1776 (aceasta este ş data ă ţ regimurilor comuniste; ne ă
ă nu este vorba de ă aniversare, iar ideea ă ă data când au început
ş ă ţ din 1905 este doar o diversiune?) Adam Weishaupt, convertit
la catolicism ş devenit preot iezuit ş profesor launiversitatea din Ingolstadt, a creat,
ă cinci ani de ă ă ca rezultat al unei explozii de ă împotriva ordinului
ţ ş al ş o societate ă ă Illuminati, fiind ţ
ş angajat în acest scop, ă Myron Fagan, de ă familia de bancheri Rothschild
(CDL Report No 209). Scopul acestei ă ţ bazat pe ţ ă a lui
Weishaupt ă moralitatea omului este ă ş ţ lui ă spre bine este
ă de religie ş de stat, era ă schimbe ordinea ă ş ă elimine religia.
ă el, de exemplu, omul fiind un produs al mediului ă ă
pentru un act criminal se ă pe întreaga societate ş nu pe criminal, în total
dezacord cu preceptele biblice ă care scopurile morale sunt atinse prin ţ


266 MIHAIL STURDZA
morale. ă Weishauptscopul ă mijloacele; în propriile lui cuvinte «Nu uita ă
scopul ă mijloacele, ş ă cel ţ pentru a face bine, ar trebui ă utilizeze
toate mijloacele cu care ă ă fac ă (citat de Nesta H. Webster în World
Revolution). Weishaupt era ş împotriva ţ despre care spunea
ă a înlocuit iubirea ă atât ţ ă cât ş cea ţ ă trebuie ă ă
pentru a face din întreaga ă ă o ă ş ă familie, o ţ ă
care ă curentele politice de azi despre o ă lume ă ţ ţ
ţ ordinului Illuminati au fost ă accidental, când curierul care ducea.
ordinele lui Weishaupt prin care îl delega pe Robespierre ă ă ţ ă
a fost lovit de ă ş documentele au intrat în posesia ţ Guvernul Bavarez a
publicat documentele ă asupra curierului omorâtde ă ş a furnizat copii
ş de state ş ă bisericii, dar ţ Illuminatilor, prin puterea
ţ bancare care îi ţ a fost destul de ă ca avertismentul ă fie
ignorat. . ă ă napoleoniene în care atât Napoleon cât ş adversarii lui au
fost ţ ţ din ş ă Illuminati au considerat ă ţ sunt suficient de
epuizate ş demoralizate de ă ş au organizat ceea ce s-a numit Congresul de la
Viena unde au încercat ă creeze o ă a ţ ca o prima încercare de a institui
un guvern mondial. Capetele încoronate, înglodate în datorii, au fost dispuse, sau
ţ ă accepte propunerea, dar ţ Rusiei s-a opus ş încercarea a ş În general
ş ă conspirative au un scop imediat. Illuminati ă au fost ţ pentru o
ă de ă ă
Ordinul Illuminati a fost organizat ca o ă ă cel din vârful
piramidei· ţ puterea ş supraveghea întreaga ţ subalternii ş
ş superiorii dar îi aveau sub comanda lor pe cei din straturile inferioare.
Înteresant ă ă ă este simbolic ă pe bancnota ă de
un dolar, unde vârful piramidei este desprins ş ţ un ochi ă ă (unii îl
ă luciferic), iar la ă estegravat anul 1776 cu ţ ă Novus Ordo
Seclorum (Noua ord.ine ă ă unii, vârful piramidei va fi unit cu restul în
momentul în care guvernul mondial ia ţ ă de jure pentru ă de Jacto ţ
Unite ş arogat din plin ţ ş autoritatea unui guvern suprastatal, ş ă
incursiuni armate în alte state sau ă guvernele ignorându-Ie suveranitatea.
Trebuie ă amintim ă anul 1776 este ş anul în care a luat ţ ţ
ă ă ce s-a ă ă împotriva ţ engleze ş anul înscris pe ă
este atribuit oficial acestui eveniment memorabil. .
Se pare ă prin 1770 Weishaupt a adoptat satanismul ş în viziunea lui, ă
ultimul cataclism social ceeace va ă din omenire se va închina satanei.Weishaupt
admite chiar ş originea ă a cuvântului Illuminati care ă de la ş numele
lui Lucifer ş ă ţ ă luminii". Ş recrutat discipolii dintre cele mai
instruite ş mai influente ă ţ inclusiv din sfera ă utilizând
ţ mita, ş sexual ş orice mijloace de ţ sau ş ă iar ă
__________ ••..• __ .0_0 .•.• -
Ă CÂRMUITORILOR 267
ş în capcana lui, subalternii erau ă ţ prin ş politic ş prin ţ
ţ ă publice, ruinii financiare ş ţ chiar a ţ lor sau a membrilor
familiilor lor. ţ ţ cu ă ţ ţ urmau ă fie ţ ţ
ş ţ în spirit· ţ cu burse speciale ş apoi, evident, ţ in
activitatea ă În mod ă ă în zilele noastre unul dintre ţ care
au profitat de o astfel de ţ ă de la Cecil Rhodes, un adept al
globalismului, a dezonorat pe vecie ţ ş american .. Este vorba de
dezertorul William Jefferson Clinton, sperjur în ţ ă ă ă care ajuns
ş Statelor Unite s-a distins prin comportare ă ş ă ă de
ţ ă Desigur devotamentul lui pentru manipulatorii din ă ă de ce nu a
putut fi ă de la ş ţ când ă ă lui au atins apogeul. David Schipers,
un· avocat de stânga care ă propria lui ă a votat de ă ori pentru Clinton,
a fost invitat ă participe la ţ comisiei ţ Congresului cu
privire la ă ă ş În cartea sa SelI Out ş cu stupoare cum,
ă ce comisia s-a declarat în favoarea ă lui Clinton de la ş ţ
ă ţ cereau ă se ţ ă ş votul Senatului, ş la ţ ă
netelevizate, membrii comisiei au fost ţ de ă reprezentantul Senatului, în
care republicanii erau majoritari, ă nu se va proceda împotriva învinuitului. Ş
comisiei a insistat ş motivând ă ă dovezi ă Clinton a violat cel ţ o
femeie, ă care nici ă nu fusese ă in ţ ă Clinton a ă ă
în continuare ş La începutul secolului pedeapsa în Statele Unite pentru un
astfel de act ă era ă Ne punem întrebarea, pe linia gândurilor
ţ Sturdza, cine ş cu ce metode a putut ţ ţ membri ai Senatului ă
ă cu vederea o ă atât de ă ş mai ales ă ă o ţ ă
Strategia ă de Weishaupt pentru distrugerea orânduirii sociale era infiltrarea
ţ guvernamentale cu membri Illuminati ş cu ţ care au fost ţ
pentru a deveni ţ misiunii de instaurare a guvernului mondial. ţ lui a·
infiltra! lojele masonice de unde sub pretextul operelor de binefacere ş continuat
misiunea de subversiune ş recrutare dediscipoIi. John Robison, profesor de filozofie
ă la Universitatea din Edinburgh, era un mason de rang înalt în ritul ţ
Invitat la o ţ în Europa, a primit o copie a noilor scrieri conspirative ale lui
Weishauptpentru a le studia ş aplica. La ă ani ă a izbucnit ţ ă
care a zguduit Europa cu ă ţ ei de nedescris, cu ateismul militant ş cu
distrugerea tuturor valorilor ţ Robison, ca ă avertizeze lumea, a publicat
cartea Proof of a Conspiracy to Destroy Ali Govemments and Religions în care
ă ă cei ce conspirau aveau un program ş o ă practic identice cu ce s-
a cunoscut mai târziu a fi comunismul. Robison a avertizat ş lojele americane ale
masoneriei ă sunt infiltrate. În ş an, în 1798, David Pappen, ş
ă ţ Harvard, a ţ o prelegere despre ţ Illuminismului în ă ş
religie. Quincy Adams, cel care l-a urmat pe Washington la ş ţ Statelor Unite,
268 MIHAIL STURDZA
a ă întrei scrisori adresate colonelului Stone cum sunt utilizate lojile masonice
din America în scopurile subversive ale Illuminatilor. Scrisorile lui au fost ţ
public în biblioteca Rittenhouse din Philadelphia - iar apoi au ă Care
este ă ă dintre Illuminati ş comunism nu se ş Între epoca lui Weishaupt
ş a celuilalt geniu al ă Karl Marx (1848, an\11 ţ ş ă comuniste),
ă un interval despre care ă nu ş prea multe.
Nu se' ş ă francmasoneria s-a ă ţ de acest cancer, sau ideologia
Illuminatilor ă ă în subsolurile lojilor, dar în mod clar ea ş ă un teren
fertil în occident în mass-media, ă ţ ţ scutite de impozite,
. Departamentul de Stat american ş alte multe ţ de tipul ţ
cu ă ă În 1826 ă William Morgan a decis ă este de datoria lui ă
ă planurile secrete ale masoneriei ş ca urmare a fost judecat în secret ş
condamnat la moarte de ă ţ lui francmasoni. ă a Încercat ă ă în
Canada, dar a fost prins ş Înnecat într-un lac ă cascada Niagarei. F aptula provocat
consternare ş o ţ de membri au ă ă masoneria. Trei ani mai târziu Frances
Wrightdin Anglia a: ţ o serie de ţ în care a amintit ţ Illuminatilor
de a unifica grupurile nihiliste ş ateiste într-o ş ă care se va numi comunism.
În 1834 ă ş ţ ă i-a fost ţ ă lui Giuseppe Mazzini. Acesta
l-a ţ pe generalul american Albert Pike care a fost fascinat de ideea unui guvern
mondial unic ş ulterior a preluat conducerea ţ luci ferice. O minte ă ă
dar ă Pike a lucrat timp de 12 ani la un plan general prin care cu ajutorul a trei
ă mondiale ş câtorva ţ se va atinge scopul final, ă aprecierea lui, în
secolul 20. Loja Marelui Orient l-a repudiat, ş atunci a organizat Ritul Nou Paladin
cu trei consilii supreme, unul în Statele Unite, wIUI în Italia ş altul în Germania, ş l-
a determinat pe Mazzini ă ă alte 23 de consilii subordonate, formând o ţ
ţ ă care a împânzit Europa. Planul lui Pike cerea ca ş ă ş
celelalte ş ă ţ ă se organizeze ş ă provoace trei ă Primul
ă urma ă instaureze comunismul într-o ţ ă ş urma ă fie iscat iritând cele ă
imperii, cel britanic ş cel german. Cel de al doilea ă mondial urma ă ă ă
ş ă ă ţ ă iar cel de al treilea ă mondial urma ă ă un
caracter religios ş ă fie îndreptat împotriva lumii arabe ş condus astfel încât ă
asigure distrugere ă Myron Fagan (CDL Report No 209) ă
scrisoare ă de Albert Pike lui Mazzini la i5 August 1871, scrisoare ă în
ă la British Museum din Londra: "Vom ă ş ş ş ş vom
provoca un cataclism social formidabil care, în ă oroarea lui, va ă ţ
efectul ateismului absOlut, originea ă ă ş a celei mai sângeroase dezordini. ş
apoi, pretutindeni, ă ţ ţ ţ ă se apere singuri împotriva ă ţ mondiale
de ţ îi vor extermina pe acei ă ai ţ ş ţ
ă de ş al ă spirit religios va fi din acel moment ă ă ă
ţ ş conducere, doritoare de un ideal, dar ă ă ă ş unde ă ş reverse ţ
Ă 269
va primi lumina ă prin manifestarea ă a doctrinei pure a lui Lucifer,
ă în ş în ă tuturor, o manifestare care va rezulta dintr-o ş de ţ
ă care va urma distrugerii ş ş ateismului, ă ş
exterminate în ş timp".-
ţ ă din Rusia din 1917 nu a fost o ş a muncitorilor, cum
ni s-a ă ci a fost ţ ă de ă ţ ă ceea ce e o ţ
ă nu a fost ă ă pentru beneficiul muncitorilor. ă cum ă Edward Griffin
în The Creature frorn Jekyll Island, Jacob Schiff, directorul ă Kuhn, Loeb and
Company din New York, a ţ în 1905 Japonia în ă ei împotriva Rusiei;
întreaga ă ă a fost ă ă astfel considerabil puterea ă a
Rusiei. Indirect, ă ă referiri exprese, s-a ajuns la concluzia ă în 1917 tot Jacob Schiff
l-a finantat pe ţ ă ă la bun ş ţ ş ă ă abdicarea ţ
Nicolae al II-lea mii de ş ş ş ş ş au celebrat ă
victorie la Carnegie Hall, iar în ziua ă ziarul New York Timesa publicat o'
ă a lui Jacob Schiffîn care acesta ş exprima regretul ă nu a putut participa
la celebrarea ţ din Rusia "pentru care", zice Schiff, "noi am avut ţ ş
ne-am ă ţ ani". Într-un articol din 1949 publicat în New York Joumal
American (NN titlul revistei este luat ş cum apare în cartea lui E. Griffin), Cholly
Knickerbocker îl ă pe nepotul bancherului Schiff care ă ă bunicul lui a
contribuit cu aproximativ 20 de milioane de dolari pentru triumful ş În
drumul lui spre Petrograd, ţ a fost arestat de ţ ă ca agent german
ca urmare a ţ lui dinainte de plecare, când ţ ă va ă guvernul
provizoriu din Rusia ş va înceta ă cu Germania. Rusia fiind aliata Angliei,
scoaterea ei din ă ţ însemna ă ţ inamice germane. Din nou ţ
misterioase extrem de puterniceI-au determinat pe ş american Wilson ă
ă presiuni considerabile asupra guvernului canadian ca ă elibereze pe ţ
Schiff nu a fost singurul magnat de pe Wall Street care a contribuit la instauraraea
teroarei comuniste. St Louis Dispatch din 1911 a publicat caricatura ă ă de un
ş Robert Minor, în care acesta îl ă pe Karl Marx ţ o carte în ă cu
titlul "Socialismul", înconjurat ş felicitat de figuri zâmbitoare identificate ca fiind
ale lui Rockefeller, Morgan, Teddy Roosevelt ş ţ Iar Statele Unite DU au fost
singura ţ ă unde ă ş au ţ ş monstrului ş În Anglia Lordul
Milner a ajutat ţ cu 21 de milioane de ruble, la care s-"a ă ş ţ
ambasadorului britanic în Rusia, Sir George Buchanan. Statele Unite nu ă în
ă în 1917, ş subminarea regimului ţ oricât era de ă nu putea fi
ă drept un act de ă spre deosebire de ţ ambasadorului britanic
ş ale Lordului Milner. Dar ă lor a ă ă probabil fiind sub scutul
ş ţ misterioase a ă putere ă a contribuit la victoria armatei ş
ă cum a ă ţ M. Sturdza. ă ă ne oprim un moment asupra Lordului
Milner. Acesta, ă cum ă Caroll Quigley în The Anglo-American Establish-
270 MmA.IL STURDZA
ment, a colaborat cu Cecil Rhodes în stabilirea unei ă ţ ,secrete numiteThe Round
Table cu scopul de a prezerva ş extinde imperiul britanic. Societatea era ă pe un
cerc restrâns de ţ ţ care constituia inima structurii, în care o ă avea putere
ă iar în afara acestui grup restrâns exista un alt cerc mai larg numit ţ
sprijinitorilor". ă moartea Milner a preluat ş ă
vreme societatea lui a devenit una din cele mai influente puteri politice ş financiare.
El a recrutat o serie de tineri, în special de la universitatea Oxford, cu care a' format
grupuri de Round Table (mese rotunde); ţ pentru ă ş venit în
principal' de ,la Trustul Rhodes, ă cu ţ de la ţ asociate, cu
fraternitatea ă ţ ă ca Carnegie, Morgan, Rockefelh:r, Lazard Bro-
, '
thers ş ţ ă terminarea primului ă mondial devenise clar peniruel ă era
momentul ă ş ă ţ a ţ în Anglia The Royallnstitute for In- ,,'
temationalAJfairs iar în Statele Unite The Council on F oreign Relations (Consiliul
ţ cu ă ă atât de des pomenit în carte), o ţ ă a companiei lui Mor-
gan, care pe ascuns reprezenta interesele imperiului bancar Rothschîld, Aceste ţ
erau de fapt ş Ligii ţ care nu ş dovedise ă Ş la acest for, ca
bursierRhodes, ş format ş american William Clinton viziunea lui ă
Cartea ţ ţ ă ă perioada dintre cele ă ă
ş actele subversive acoperite'de ă ale ă vestici, care au dus
la ă ş extinderea ţ comuniste în lume. Dar el a scris-o în epoca ş
zisului ă dintre comunism ş lumea ă ă cu ă imperiului
sovietic ş ş ţ miraculos de ă a unei ţ în Rusia care se poate asemui
C\J cele. din vestul Europei, transformare ă în ă parte ş
care s-a ă de epitetul de "imperiul ă atribuise Rusiei ă
cu ă ţ din Berlin, ă cu ă ş celorlaltor republici populare
care gravitau în jurul Moscovei, în, mod legitim ne putem pune întrebarea ă
previziunile ş îngrijorarea ţ Sturdza pentru viitorul negru al omenirii sunt cu
ă întemeiate. ă ă ţ în ă ţ lU,i NewLiesfor Old
ş The Perestroika Deception (publicate în Anglia, unde numele autorului apare ca
Anatolyi Qolitsyn).
ă în Ucraina, ţ urmat academia ă s-a distins'în Jupta împotriva'
trupelor germane la Moscova, ş apoi a fost angajat de KGB, în cadrul ă a urmat
ş ă decontraspionaj; apreciat pentru puterea lui de ă fost delegat
ă ia parte la reorganizarea serviciului de spionaj sovietic. Astfel a avut ocazia dea
participa la întruniri secrete conduse de ă Stalin, Malenkov, ş Brejnev ş
Bulganin, într-:-o ă în care se formula strategia de ă ă a sovietelor;
Fugit în, Statele Unite, ţ lui la ă ş ţ sovietice a fost atât
de ă încât i s-au decernat diverse, medaIii de ă guvernul britanic ş cel
American; Legiuneade Onoare ă de,G.Pompidou nu l8-a decernat din cauza
decesului acestuia ş ă unui nou guvern francez.' Adânc ă al strategiei '
Ă 271
sovietice, ţ a trimis memorii ţ Centrale de Spionaj americane (CIA)
privind dimensiunea noilor ţ ă îndreptate împotriva ţ vestice, care
spre marea lui ă au fost desconsiderate ş a avut dreptate în aproape toate
analizele sale. Strategia de mare ă a partidului comunist, ă el, este ă
creeze ţ ă ă ca un pas ă noilor ţ
ţ aflate în realitate sub. control comunist. ă ă pe plan
ţ ă contactele ş solidaritatea cu ţ vestice în scopul
triumfului comunismului ş completei do mi ă a lumii prin contopirea ţ ă
comuniste cu cele necomuniste.
În 1984, în prima lui carte New Liesfor Old, ţ ă o serie de ţ
privind felul în care se va schimba doar în ţ ă lumea ă ca urmare a
planului formulat care va ă ş ă ţ ă lui Marx ş Lenin. Printre altele a
amintit legalizarea ş ă Solidaritatea din Polonia, "democratizarea" Cehoslovaciei,
ş ă zidului Berlinului, ş a avertizat vestul ă ş în ţ ă lumea ă
va suferi ă de ţ ă chipurile pe linia gândirii politice a ţ ă libere
ş aplaudate de ele, în realitate aceste ă sunt calculate spre avantajul sovietelor,
ş lumea ă va deveni mai ă la perfidia strategiei comuniste. Modul în
care s-au ă ă ţ ă ă excese ş ţ ă (exceptând
România), caracterizat pentru Germania de Est ca "prietenos" chiar, sau "de catifea"
pentru Cehoslovacia, este în ţ cu revoltele pornite de jos, de la mase.
ă au demisionat ă ă ă ă ţ ă ceea ce din nou ă
ţ unui mecanism bine angrenat, cu ă ordonate "de sus". Nici unul
dintre liderii ş nu a ajuns în ţ ţ ă de Erich Honecker, bolnav de
cancer fu ă ă în ciuda ororilor ă ş sub comenzile lor. Lovitura de
teatru a fost superb ă la punct. Gorbaciov care, înainte de "perestroika", proclamase
ş ă ă ă ă ş ă de la marii tirani ţ
ş ş scop final al comunismului, dominarea întregii lumi, ă este ă ş
de ă contribuabilii americani în noua lui ş ţ ă ă Presidio în
California, cea mai mare ă ă din Statele Unite. Ş nu este un simplu invitat
temporar; el este o ă ţ ă ă care ă ş ă ă
într-o ă Ş oare noile guverne din noua ţ ă ş din fostele
ţ ă satelite,care au ă doar economic de parazitismul sovietic ca ă intre sub
ă ţ bancare ţ sunt ele formate din noi elemente
patriotice, sau noii lideri provin din ş ă de gânditori ş ă
teroarea ş abuzurile criminale ale ă sovietice, este greu de conceput ă nici o
ă ţ ă actulamente ă ş ă nu ş exprimat
sentimentele legitime de ostilitate ţ ă de masacrele comise de trupele sovietice, sau
abuzurile criminale ale propriilor lor partide comuniste, care au ă intacte ş la
postul de ă Ş ă cum ă ţ în The Perestroika Deception, "în
ciuda ă ţ ă asupra politicii externe ale statelor din Europa de
Est ă într-o ă ă mai ţ ă
272
MIHAIL STURDZA
România a necesitat o ă ă de ţ ă ş ă pentru a
efectua ţ ă de perestroika lui Gorbaciov, din cauza regimului represiv al
lui ş ă ţ "ca ă fie ă vestului, a fost ă o ţ a
modelului ţ - un scenariu de ţ în acest caz nu pornit -de sus- ci -
dejos-". ă ă lui, într-un regim totalitar în care partidul, securitatea, armata
ă întreaga ţ ă ă ţ se poate efectua printr-un acord secret
elaborat de ă URSS, China ă ş celelalte guverne comuniste ţ seama
de ierarhia ţ ă Ş ţ era bine ă întrucât o ţ în modul cum
s-a !acut ţ la noua ă ă ă de perestroika lui Gorbaciov, ă
ă ş greu de crezut, care au avut loc în celelalte ţ ă
"foste comuniste". ţ ă câteva ţ care ă o ă
ă ă
- Vizita lui Gorbaciov în România în 1987 când probabil s-a stabilit aproximativ
data ţ
- Accesul reporteri lor vestici a fost interzis în zonele unde s-a presupus ă au
început ş ă ş au avut loc ă ţ
- ă ţ ş ş ă erau descrise în presa ă ş ă cu cifre mult
exagerate (peste 60.000 de victime).
- Ciudata îngrijorare a conducerii ţ pentru ţ lui ş care
trebuia arestat dar nu
- Gorbaciov a respins propunerea ş Mitterand de a interveni cu trupe,
o ţ de a restaura doctrina Brejnev, sigur fiind probabil de ş complotului.
- ţ ă a unui embrion de ţ ă perfect încadrat în modelul
de ţ al restului ţ ă fost comuniste. Frontul ă ţ avea ă
cu ambasada ă
- Vizita lui ş în Iran în perioada ă ţ Europei ă ă când
nici un ş de partid ş ă ă ş postul în perioade de ă
- Cel mai semnificativ fapt este ă Iliescu ş ă noii lideri ai României,
sunt ş Iliescu a fost dojenit pentru "liberalism burghez" în 1971 ş "exilat" la
ş ş tot el a avut o ă ă ă cu Gorbaciov, fiind colegi de ţ la
nivelul anului 1950, iar ş ca ă ă o întâlnire dintre ş în timpul
vizitei lui Gorbaciov din 1987, l-a trimis pe Iliescu cu misiune departe de ş
- ă ţ graba cu care noua conducere "s-a ă de oribila securitate
ă ă aceasta era ă ă ă ă ă ă nu numai faptele dar ş ţ
de infiltrare din biserici, intelectualitatea ă etc.
ţ a dat o ă ă a ă la ţ ă ş a ă monolitului
comunist fiind departe de locul ţ Dar comisia ă pentru cercetarea
evenimentelor din decembrie 1989 ă de senatorul Valentin Gabrielescu a
ţ la ţ locului. Audiindu-l pe comandorul Nicolae Radu în 14 iunie 1994,
a scos la ă unele fapte interesante din ă comandorului, care fusese o
Ă CÂRMUITORILOR 273
ă direct ă in ă ţ Stenogramele au fost publicate în Cuvântul
Românesc într-o serie de numere succesive extinse pe aproape un ă în m'ai
2002. Regretabila ţ a domnului comandor Radu în ă complotului
este de ţ cunoscând gravitatea problemelor ş a ă ţ implicate. ă
dânsul ş care a