Ignifugarea lemnului

1. Necesitatea executării lucrărilor de ignifugare
Conform Normativului de siguranţă la foc P118/1999, fiecare construcţie are un grad de rezistenţă la foc stabilit prin proiectare, în funcţie de riscul de incendiu sau categoria de pericol, de destinaţie, de categoria de importanţă a construcţiei. Acest grad de rezistenţă la foc este caracterizat de elementul cel mai dezavantajos privind comportarea lui la foc. Fiecărui element de construcţie i se stabileşte, prin încercări, o limită de rezistenţă la foc şi o clasă de combustibilitate. Materialele de construcţii se clasifică, din punct de vedere al comportării la foc şi al aportului pe care îl au la iniţierea şi dezvoltarea incendiului, în doua grupe:
• •

materiale incombustibile – cele care nu ard, nu se aprind, nu se termo-degradează sub influenţa temperaturilor înalte, notate cu CO; materiale combustibile – cele care se aprind, ard sau se degradează sub influenţa temperaturii înalte.

Materialele combustibile se împart după modul cum se inflamează, în patru clase de combustibilitate:
• • • •

C 1 – practic neinflamabile; C 2 – dificil inflamabile; C 3 – mediu inflamabile; C 4 – uşor inflamabile.

Una din condiţiile esenţiale de protecţie la foc este limitarea utilizării materialelor combustibile care se aprind uşor, propagă focul şi aduc un aport mare la dezvoltarea incendiilor. Prin normele specifice fiecărei activităţi se impune utilizarea materialelor combustibile numai din clasa C 1 şi C 2 de combustibilitate. Deoarece materialele de construcţii din lemn, plastice şi textile fac parte din clasa C 4 de combustibilitate, este necesar a li se îmbunătăţi comportarea la foc. Acest lucru se obţine prin tratarea la suprafaţă sau în masa materialelor, cu substanţe inhibitoare de flacără care pot întârzia aprinderea materialului şi pot reduce viteza de propagare a incendiului. Limita de rezistenta la foc este durata de timp până la care elementul îşi pierde capacitatea de rezistenţă la foc într-un incendiu standard. Una din condiţiile esenţiale de protecţie la foc, este limitarea utilizării materialelor combustibile care se aprind uşor, propagă focul şi aduc un aport mare la dezvoltarea incendiilor. Prin normele specifice fiecărei activităţi se impune utilizarea materialelor combustibile numai din clasa C 1 si C 2 de combustibilitate. Deoarece materialele de construcţii din lemn, plastice şi textile fac parte din clasa C 4 de combustibilitate, este necesar a li se îmbunătăţi comportarea la foc. Acest lucru se obţine prin tratarea la suprafaţă sau în masa materialelor, cu substanţe inhibitoare de flacără care pot întârzia aprinderea materialului şi pot reduce viteza de propagare a incendiului.

Ignifugarea materialelor şi produselor combustibile ESTE RECOMANDATĂ la: • • • • • construcţiile noi. fără a se ajunge la faza de ardere generalizată. construcţiile provizorii combustibile pentru ateliere. Procedeul de îmbunătăţire a comportării la foc a materialelor combustibile se numeşte IGNIFUGARE . formarea unei bariere pentru flăcări. investitorii sau proprietarii pot solicita ignifugarea şi în alte situaţii. Ignifugarea nu exclude şi alte măsuri de protecţie la foc. O ignifugare corect executată. poate îmbunătăţi gradul de rezistenţă la foc a unei clădiri. depozite. întreţinută în timp.a. realizarea unor elemente de construcţie. jucând rolul de barieră.. precum şi periodic. instalaţii de stins incendii. la modificarea sau schimbarea destinaţiei sau a condiţiilor de utilizare a celor existente. în focarul iniţial. cum sunt tavane. O ignifugare corect executată poate localiza un incendiu. descompunerea în gaze inerte care diluează amestecul combustibil. IGNIFUGAREA NU SE RECOMANDA LA: • • • materiale combustibile care sunt în contact permanent cu atmosfera umedă (peste 70% umiditate). finisate. mobilierul. prin limitarea aprinderii şi arderii în continuare a materialelor de construcţii. proiectantul fiind singurul cu atribuţii şi drepturi de a alege substanţa. tâmplăria interioară şi exterioară. împrejurimile. reducerea cantităţilor de distilate gudronoase şi favorizarea producerii unui strat de reziduu cărbunos cu mare stabilitate la acţiunea flăcării. ci îi conferă acestuia o comportare la foc îmbunătăţită pe o anumită perioadă de timp sau posibilitatea de a nu arde atunci când se îndepărtează sursa de căldura. pardoselile. tratamente termice şi acustice interioare. sau poate prelungi faza de ardere lentă. NU SE IGNIFUGHEAZA: . închideri sau mascări finisaje ş. posibilitatea unei intervenţii din interior. suprafeţe aparente ale materialelor şi produselor din lemn. magazii etc. Ignifugarea este una din cerinţele privind siguranţa la foc pentru îmbunătăţirea gradului de rezistenţă la foc a clădirii. Ignifugarea se trece din faza de proiectare. Ignifugarea nu exclude aprinderea şi arderea materialului. ceea ce duce la neafectarea rapidă a structurii de rezistenţă şi totodată. în care se lucrează cu substanţe combustibile sau cu foc deschis. de la gradul V la gradul III şi poate reduce alte măsuri de protecţie care sunt foarte scumpe. cum ar fi: instalaţii de semnalizare. la expirarea perioadei de menţinere a calităţii lucrării de ignifugare specificată de producător. mijloace de prima intervenţie. remize.Substanţele inhibitoare de flacără acţionează prin: • • • • formarea unui strat absorbant al gazelor inflamabile din descompunerea materialelor combustibile.

2.N. • Personalul de execuţie efectiv va fi pregătit şi instruit de către persoana fizică care a obţinut în prealabil un certificat de competenţă.P. cu 30 de zile înainte de începerea lucrării. • Obligaţii pentru executant şi beneficiar.S.S.G.S.S. Ignifugarea materialelor combustibile ale monumentelor istorice sau de arhitectură se stabileşte. materialele textile sunt: • uşor inflamabile: . 2.G. 121/1996.U.• • construcţiile cu destinaţie incompatibilă cu substanţele ignifuge (depozite cereale. Ignifugarea materialelor textile Din punct de vedere al modului de a se aprinde. H.a.3 din Norma tehnica C58-96 si a Art.. La alegerea produsului de ignifugare se va ţine cont de: • • • • • gradul de rezistenţă la foc la care trebuie să ajungă construcţia (stabilit de proiectant). clasa de combustibilitate şi limita de rezistenţă la care trebuie să ajungă materialul combustibil. 212/1997. şi aprobate de inspectorul general al I. finisaj). de la caz la caz. cu beneficiarul (pe faze de lucrări şi la sfârşitul lucrării). 2.1. cu un raport de încercare eliberat de un laborator autorizat. recepţia la terminarea lucrării. Condiţii generale privind produsele ignifuge Pentru ignifugarea materialelor şi elementelor de construcţii combustibile este obligatorie utilizarea numai a produselor avizate de I. Condiţii referitoare la personalul de execuţie Lucrările de ignifugare se execută numai de personalul instruit şi atestat în acest scop conform Legilor nr.C. conform Legii nr. performanţele produsului ce reies din specificaţia tehnică. Beneficiarul lucrării are datoria de a urmări. de proiectant şi de comisia monumentelor istorice. iar conform sistemului de evaluare a conformităţii din România vor avea certificat de conformitate. condiţiile specifice în care este utilizat materialul (în interior sau exterior).3. Ignifugarea materialelor combustibile 2. şi să anunţe I. şi face urmărirea în timp. pe teritoriul căreia lucrează. 1164/1996 şi a procedurilor de atestare elaborate de C.2. indiferent de durata de menţinere a calităţii lucrării de ignifugare. 2. locul elementului în structură (rezistenţă.).U. produse alimentare în vrac s.1. părţile neaparente ale finisajului interior sau ale altor elemente de construcţie respective. conform prevederilor Art. (Obligaţiile şi răspunderile executanţilor de lucrări) din Normativul C 300-94.U. 2. calitatea acesteia.G. 10 aceste produse vor fi agrementate tehnic.I. pe tot parcursul executării lucrării. pe toată durata de garanţie a lucrării. Executantul lucrărilor de ignifugare este obligat să facă dovada calităţii lucrărilor executate: • • vizual.

pulverizarea se face pe dos. iută). aceasta cântărindu-se înainte şi după pulverizare. PAF etc. la determinarea necesarului de soluţie şi ignifugare se adaugă. rezultând cantitatea de substanţă/mp. şi o cantitate aferentă pierderilor.5 mp. prin metodele: • • • imersie si fulardare – aplicate în general materialelor în val. în funcţie de procedeul de aplicare. cu margine. greu inflamabile: o fibră de sticlă. in. textură) şi nu trebuie să le înrăutăţească rezistenţa mecanică şi la radiaţii ultraviolete. se au în vedere următoarele: . se face diferenţa de mase şi se înmulţeşte cu 4. termo-degradare – când se doreşte obţinerea unor produse cu caracteristici precizate (ex. iar la pulverizarea acesteia se va utiliza o doză foarte mică. Soluţiei ignifuge utilizate i se va face o probă de pH (care trebuie sa fie neutru). materiale plastice. cânepă. lână în ţesătură uşoară. îngheţ şi temperaturi prea ridicate. se pulverizează cu soluţie. Consumul specific realizat se verifică astfel: se ia o bucată de material având dimensiunea de 0. pulverizare – aplicată materialelor ce nu pot fi demontate. se face recepţia definitivă a lucrării. Verificarea lucrărilor de ignifugare a materialelor textile se face conform STAS 8025 de către laboratoare autorizate. După primirea buletinelor de încercare. o o o Materialele textile utilizate în construcţii aparţin claselor de combustibilitate C 3 şi C 4 şi se aduc în clasele C 1 şi C 2 prin ignifugare.1. pentru a se putea stabili dispunerea ţesăturii în bătătură şi urzeala (se vor face aproximativ 10 probe) şi va fi însoţit de aceleaşi documente ca şi în cazul ignifugării materialelor combustibile din lemn.4.25 m. ferite de umezeală. Ignifugarea materialelor si produselor din lemn si/sau pe baza de lemn În cazul ignifugării cu produse de suprafaţă a materialelor de tip PAL. Materialul recoltat pentru probe va avea 1.3. Ignifugarea nu trebuie să schime aspectul materialelor (culoare. o lână în ţesătură grea. În calcul.• fibra naturală (bumbac. Depozitarea şi păstrarea produselor ignifuge pentru materialele textile se va face în încăperi uscate. PAL-CON. 2. Ignifugarea prin pulverizare In cazul ignifugării prin pulverizare se ţine cont de compatibilitatea dintre soluţia utilizată şi materialul textil. care trebuie să fie spălat şi curăţat de praf sau alte impurităţi. fibră tip carbon). PFL. Pregătirea probelor se va face numai în prezenţa beneficiarului. 2. când se va trimite laboratorului autorizat pentru verificare. La materialele tip pluş sau catifea.

răzuire etc.4. crăpături. materialul lemnos trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: • • să fie decojit (să nu aibă la suprafaţă coajă). noroi. • STAS 7248 – metoda de propagare a flăcării pe orizontală (cu panou radiant) – utilizată în cazul omologării soluţiilor ignifuge.1 kg/mp. nodurilor. de compatibilitatea suport-produs. vopsea sau impurităţi. o probă este formată din trei eprubete cu dimensiunile 150 x 400 x max. prin periere. astfel încât produsele să nu fie degradate de umiditate (se pot folosi aeroterme). temperatura aerului – minim 10 °C. fisuri etc. fisurilor. Toate se consemnează în procesul-verbal de prelucrare a frontului de lucru. Metode utilizate pentru verificarea lucrărilor de ignifugare : • S. chituirea tuturor crăpăturilor. tratarea cu substanţă a rosturilor (de chertare) şi apoi întocmirea unui proces-verbal de lucrări ascunse./1000 mp.48 min. de temperatura mediului. • uscarea materialelor ignifugate se va realiza în timp cât mai scurt. O proba din trei eprubete cu dimensiunile: 1050 x 220 x max. o maxim 18% – pentru celelalte. 2. Ignifugarea materialelor combustibile se poate face prin următoarele metode: • • • tratament de suprafaţă (pulverizare şi/sau pensulare). 652/1998 – metoda verificării eficacităţii ignifugării prin pierdere de masă.4. prin impregnare (în instalaţii speciale). Condiţiile impuse sunt: • • umiditatea lemnului: o maxim 10% – pentru elementele de finisaj.1. Pentru ignifugarea prin impregnare. Pregătirea suprafeţelor La aplicarea produselor ignifuge de suprafaţă se va avea în vedere: • • • curăţarea suprafeţelor (de praf. Lemnul nu trebuie sa fie putred.. să nu fie tratat în profunzime sau la suprafaţă cu substanţe chimice care să împiedice pătrunderea produsului ignifug în masa materialului. în masa materialului.25 mm. realizat din praf de cretă şi produs ignifug în raport de (1:1) – cantitate de chit reprezintă 0.1. inclusiv protecţii ignifuge anterioare). împreună cu beneficiarul în care se vor specifica operaţiile executate (tratări de rosturi. 2. var.R. respectându-se consumul specific precizat de producător pentru fiecare produs de ignifugare.1. . îmbinărilor şi golurilor existente pe suprafeţele ce se protejează cu chit.• aplicarea se face prin aceleaşi procedee ca şi la lemn masiv (tratare la suprafaţă şi/sau în masa lor). Tratamentul de suprafaţă La preluarea frontului de lucru se va verifica cu atenţie suprafaţa suport ce trebuie ignifugată. prin chituire).

certificat de calitate. Combustibilitatea maselor plastice depinde de gradul de oxidare în care se găsesc elementele din combinaţie. prin descompunerea termică rezultă produse gazoase inflamabile. conform SR 652/98 în care o probă este formată din trei eprubete pentru fiecare 1000 mp. 2. 18).P. În cazul în care substanţa se aplică în două straturi. se împachetează şi sigilează probele – în prezenţa beneficiarului şi se trimit la un laborator acreditat însoţite de: • • • • • comandă fermă. certificat de atestare firmă – copie.1. cu dimensiunile (150 x 400 x max. aceasta împreună cu raportul de încercare vor fi consemnate în cartea tehnică a construcţiei respective.T. putem considera că lucrarea este terminată. se verifică dacă umiditatea eprubetelor tăiate corespunde cu cea a lucrării. temperatura de aprindere şi ardere este foarte joasă. are o combustibilitate foarte mare datorită afinităţii acestor elemente cu oxigenul.). se aplică stratul al doilea. în caz contrar se mai aplică un strat. Exemplu: un material plastic este format din carbon şi hidrogen. se verifică umiditatea şi temperatura aerului (valori: maxim 60% şi minim 10 °C). copie după avizul de expediţie de la producător.L. pag. se calculează consumul specific realizat pe cele două straturi.2. se face diferenţa maselor şi se raportează la suprafaţa acestuia.L. Aplicarea primului strat • • • • • • se verifică umiditatea lemnului (valoare maximă: 18%). . iar consumul specific obţinut este egal sau mai mare decât cel specificat de producător. proces-verbal de recepţie provizorie.2. arderea în sine este rapidă şi însoţită de degajare de căldură radiantă de gaze fierbinţi şi de fum. După primirea raportului de încercare se face recepţia la terminarea lucrării cu întocmirea unui proces-verbal de recepţie calitativă (model M. La terminarea lucrării se întocmeşte un proces-verbal de recepţie provizorie (model în Norma tehnică C 58-96. se face o probă de densitate a produsului ignifug dacă firma are în dotare densimetru. se trece la aplicarea primului strat de soluţie ignifugă pe lucrare şi epruvete şi se face calculul consumului specific realizat astfel: se cântăreşte eprubeta înainte – uscată – şi după aplicarea soluţiei – udă. 48) mm. Aceste caracteristici creează un risc ridicat de pericol pe care îl prezintă utilizarea materialelor plastice. Ignifugarea maselor plastice Materialele plastice sunt substanţe polimerizate organice cu conţinut ridicat de carbon care constituie cauza combustibilităţii lor şi aparţin claselor de combustibilitate C 3 şi C 4 . Arderea materialelor plastice are o serie de trăsături specifice: • • • • • datorită temperaturii se produce o deformare mare.5. Metoda de verificare a eficacităţii ignifugării se bazează pe pierderea de masă.4. cad picături incandescente ce sunt noi focare de incendiu.

ignifugare în masă. făina de mică. o anorganici: sărurile de amoniac. cu degajări mari de căldură. cu evolutie nedeterminata. . forma materialelor plastice. ceea ce duce la favorizarea răspândirii flăcărilor prin crearea de focare noi. polipropilenă. obişnuite ignifuge. Propagarea incendiului depinde foarte mult de forma pieselor din material plastic. făina de roci). extrudat (presat). Exemplu: la un material plastic spongios propagarea este rapidă şi chiar foarte rapidă. schimb de gaze cu mediul inconjurator. prin mijloace aditive – folosirea unor substanţe organice şi anorganice care se adaugă în polimeri. transformari structurale in materialele si elementele de constructii). transfer de caldura. trioxidul de stibiu. Noţiuni despre incendiu Incendiul este un proces complex. Temperaturile de ardere se ridică la aproximativ 1200 oC. structura materialelor plastice. urme de solvenţi (mai ales la materialele spongioase). fibra de sticlă. Metodele de reducere a combustibilităţii materialelor plastice sunt următoarele: • • • prin mijloace chimice reactive – folosirea intervenţiei în molecula monomerului sau polimerului. ipsos. azbest. poliuretan – tratament de ignifugare în masă. fosfaţi. lemn ignifugat etc. Viteza de ardere este mare. Arderea depinde de viteza de descompunere a materialelor plastice şi de faptul că se topesc cu uşurinţă. . • • • pentru PVC. o vopsele: spumante. Ignifugarea maselor plastice cea mai eficientă variantă este prin tratament în masă. poliesteri – se pot aplica tratamente de suprafaţă. Metoda de verificare este conform STAS 7248 – metoda propagării flăcării pe orizontală (panou radiant). Incendiul este un proces de ardere care produce pagube (omenesti si materiale) si care necesita interventie de stingere in scopul intreruperii si lichidarii lui.termo-degradare succesivă. formarea flacarilor. o straturi de protecţie din metal.Combustibilitatea poate fi apreciată funcţie de următorii parametrii: • • • • • • influenţa monomerilor. pentru răşini forme aldehide: .6. greutatea moleculară. 2. sulf etc. compuşi ai fosforului. plastifianţi. o organici: parafine halogenate. Incendiul este definit de urmatoarele elemente: • existenta materialelor combustibile si actiunea unei surse de aprindere. pentru polistiren expandat. vopsele şi straturi de protecţie. incluzand termeni diversi de natura fizica si chimica (reactii de ardere.

dispunerea incaperii in cladire etc. I. posibilitatea de disipare a caldurii si de ventilare a incendiului. V. aria de combustie este limitata la zona focarului. Faza de regresie. deschiderea trapelor. deschiderea usilor). dezvoltarea incendiului este mult accelerata.• • • initierea si dezvoltarea in timp si spatiu a proceselor de ardere scapate de sub control. II. durata ei depinde in primul rand de natura. sarcina termica existenta (cantitatea de material combustibil). dimensiunile flacarii sunt mici in comparatie cu dimensiunile incaperii. flacarile dispar fiind inlocuite de jar si cenusa. Faza de ardere lenta – caracterizata prin urmatoarele: • • • • are o durata extrem de variata (ea poate lipsi sau varia de la cateva minute la cateva ore. zile). Faza de ardere lenta. In dezvoltarea unui incendiu intervin numerosi factori cum ar fi: • • • • • • formasi dimensiunile incaperii. Daca incaperea este inchisa. considera ca in evolutia unui incendiu in interiorul unei incaperi. Arderea este puternica. fara a atinge valori importante. cu temperaturi care variaza mult in timp si spatiu. . ceea ce afecteaza structura de rezistenta a cladirilor. Temperatura scade dar ramane ridicata mult timp. In cazul patrunderii aerului proaspat (exemplu: prin spargerea geamurilor. pozitia si natura materialelor combustibile. totusi. III. rezultand o regresie in dezvoltarea incendiului. locul si modul de initiere a incendiilor. incendiul atingand dezvoltarea maxima. dezvoltarea ulterioara a incendiilor. intervin 5 faze: • • • • • Aparitia focarului initial. care decide. Faza de ardere generalizata (dupa depasirea punctului de �flash-over�). cand temperatura incepe sa scada prin epuizarea combustibilului. Aparitia focarului initial – prima faza din dezvoltarea incendiului care consta in aprinderea materialului combustibil de la o sursa ce are energia de aprindere necesara. Faza de ardere activa. sau neventilate – de intensitate mai redusa si de durata mai lunga). cantitatea si modul de distributie a materialelor combustibile in incapere. fiind eliminata faza de ardere generalizata. cantitatea de aer necesara arderii devine insuficienta. Evolutia incendiului este un fenomen aleatoriu. Faza de ardere generalizata – faza in care ard toate materialele combustibile aflate in incapere. Faza de regresie – ultima faza. necesitatea interventiei organizate in scopul lichidarii lui. Se poate. care poate sa se stinga spontan. Faza de ardere activa – cea mai importanta faza. Datorita acestui fapt nu pot exista doua incendii identice. Regimul de ardere este conditionat de suprafata materialelor combustibile si de dimensiunile deschiderilor (incendiile pot fi ventilate – sunt intense dar de scurta durata. IV. Evolutia incendiului este variatia in timp a parametrilor incendiului pe parcursul manifestarii acestuia. in mare masura. temperatura creste relativ lent. producerea de pierderi materiale si omenesti in urma arderii.

NR. alte unitati. printre atributii se numara si urmatoarele: . viata. Brigazi si grupuri de pompieri. avizarii si autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor. aceasta datorita numerosilor factori. II. De asemenea timpul necesar dezvoltarii unei faze este diferit de la un incendiu la altul. 1492/2004 – privind principiile de organizare. modernizarea sau schimbarea destinatiei celor existente.7. Acte normative ce reglementează activitatea privind siguranţa la foc I. Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila. specializata in prevenirea si managementul situatiilor de urgenta si investita cu atributii de coordonare. functionare si atributiile serviciilor de urgenta profesioniste. Pe plan international se utilizeaza incendiul standard. enumerati mai sus. conditii spatiale si de mediu) care simuleaza un anumit tip de incendiu. prestarea lucrarilor de termoprotectie. se efectueaza de catre persoane juridice atestate de CNSIPC. au obligatia de a permite accesul pompierilor si a persoanelor care acorda ajutor. din dezvoltarea lui pot lipsi unele faze. de interes national. patronul are obligatia sa obtina avizele si autorizatiile de prevenire si stingere a incendiilor. faptele lor. care intervin in caracterizarea unui incendiu. sau a cauzelor unor incendii. se mai utilizeaza si incendii conventionale – care reprezinta o ardere initiata in conditii reproductibile (natura si cantitatea combustibilului. control si acordare a asistentei tehnice in acest domeniu. se supun potrivit legii.Dezvoltarea unui incendiu poate parcurge cele cinci faze sau. inceperea lucrarilor de executie la constructii si la instalatii tehnologice noi. Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta este format din: • • • Inspectoratele judetene. Desfasurarea acestui incendiu se face dupa o curba standard internationala ce reprezinta infasuratoarea tuturor incendiilor cunoscute la data adaptarii acestuia. dezvoltarea. 2. persoanele fizice si juridice care detin cu orice titlu terenuri. HOTARÂREA NR. in conditiile legii. constructii sau instalatii tehnologice.G. Pentru stabilirea unor performante la cladiri. al carui regim termic se desfasoara dupa grafic (ISO 834 – STAS 7771/81). intretinere si reparare a autospecialelor si a altor mijloace tehnice destinate apararii impotriva incendiilor. 307 – LEGEA NR. ORDONANTA NR. obtinut prin incercarea in cuptoare a elementelor de constructii pentru stabilirea limitei de rezistenta la foc. ignifugare. Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta este institutia publica. 212/1997 – O. Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta coordoneaza intreaga activitate si. precum si punerea in functiune a acestora. bunurile si mediul. 114/2000 – privind apararea impotriva incendiilor. stabileste ca: • • • • persoanele fizice si juridice sunt obligate sa respecte in orice imprejurare normele de prevenire si stingere a incendiilor si sa nu primejduiasca prin deciziile.

avizate si agrementate tehnic si care indeplinesc conditiile de calitate. ignifugare. organizeaza cursurile de atestare a persoanelor fizice si atestarea persoanelor juridice ce desfasoara activitati in domeniul apararii impotriva incendiilor (termoprotectie. Comportarea la foc – a constructiilor si a instalatiilor. etanseitate la fum si la flacari. H. Stabilitatea la foc – a constructiilor si instalatiilor sau a compartimentelor de incendiu reprezinta caracteristica globala. intretinere si reparare a autospecialelor. III. NORMELE GENERALE DE PREVENIRE SI STINGEREA INCENDIILOR APROBATE PRIN O. precum si a celor de verificare. ridicat (mare). in ansamblu sau a unor parti componente este determinata de contributia la foc a elementelor materialelor si substantelor combustibile utilizate. de a-si pastra. omologare si fabricare a mijloacelor tehnice destinate apararii impotriva incendiilor si avizeaza folosirea celor provenite din import. Rezistenta la foc – proprietatea unui element de constructie sau a unei structuri. gaze fierbinti si produse nocive. utilajelor. verificare si intretinere autospeciale si alte mijloace tehnice).I. Comportarea la foc.G. Caile de acces. in anumite imprejurari. Niveluri: redus (mic). in acelasi timp si spatiu. 1. rezistenta fatadelor si acoperisurilor la propagarea focului. Riscul de incendiu – criteriul de performanta care reprezinta probabilitatea globala de izbucnire a incendiilor. IV. instalatiilor si a altor mijloace tehnice destinate prevenirii si stingerii incendiilor. Stabilitate la foc. verificare si incarcare stingatoare. autorizeaza si acrediteaza laboratoare si poligoane de incercari la foc. verificare. 775 DIN 1998 Este obligatorie utilizarea numai a mijloacelor tehnice PSI omologate.G. determinata de interactiunea proprietatilor specifice materialelor si substantelor combustibile. in raport cu rezistenta la foc asigurata. Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila. �i� ca acesta atesta persoanele fizice si juridice pentru prestarea lucrarilor de termoprotectie si ignifugare. intre momentul . evacuare si interventie. pe o durata determinata stabilitatea. exprimata in unitati de timp (ore. intr-o incercare la foc standardizata.• • elaboreaza conditii tehnice general obligatorii de proiectare. NR.M. Preintampinarea propagarii incendiilor in functie de: degajarile de fum. etanseitatea la foc si/sau alta functiune specializata. cu sursele potentiale de aprindere. 259/2005 – privind functionarea Centrului National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila prevede la pct. Criterii de performanta privind siguranta la foc si principalii factori de determinare a acestora: • • • • • • • • • • Riscul de incendiu. 2. in baza H. intretinere instalatii de semnalizare si de stins incendii. 4. 3. minute). Rezistenta la foc. 259/2005. propagarea flacarilor si a fumului. De asemenea Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila este laborator acreditat de catre RENAR pentru efectuarea incercarilor la foc. potrivit legii. mediu (mijlociu).

proceduri si mijloace. cat si cerintele obligatorii pentru realizarea si mentinerea pe intreaga durata de existenta a constructiilor. verificatorilor de proiecte. 2. Caile de acces. realizate. momentul in care structura de rezistenta respectiva isi pierde capacitatea portanta si se prabuseste ca urmare a actiunii si a efectelor incendiului. sanatatea oamenilor. expertilor tehnici precum si autoritatilor publice si asociatiilor profesionale de profil. Se separa de celelalte spatii prin elemente de constructie cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii in conditii de siguranta a cailor respective pe timpul incendiului si se prevad cu instalatii sau sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti.G. Izolatia termica. Siguranta in exploatare. Cerintele esentiale la care trebuie sa raspunda o constructie. instructiuni tehnice. LEGEA NR. proiectantilor. Toate acestea stabilesc de obicei conditii minime de calitate. astfel incat sa asigure evacuarea persoanelor precum si circulatia si orientarea rapida a fortelor de interventie. Igiena. in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite. precum si modul de determinare si verificare ale acestora. V. 3. 399/95. 5. responsabilitati. aptitudinile de utilizare. Sistemul calitatii in constructii cuprinde ansamblul structurilor organizatorice. refacerea si protectia mediului. Certificarea de conformitate se face de catre organisme de certificare. dimensionate. La lucrarile de constructii se interzice folosirea de produse fara certificarea calitatii lor. Calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor Certificarea calitatii produselor se efectueaza prin grija producatorului. La baza legii sta H . utilizatorilor.G. evacuare. interventie • • Ale constructiilor si instalatiilor de orice categorie. Protectia impotriva zgomotului. de depozitare. regulamente. executia si exploatarea constructiilor. Activitatea de agrementare in constructii este condusa si coordonata de . avizare a reglementarilor este stipulat in H. Reglementari tehnice in constructii – care se stabilesc prin regulamente si proceduri normative. trebuie astfel stabilite. 10/1995 – privind calitatea in constructii instituie atat sistemul calitatii. Agrementul tehnic se va solicita de catre producator. alcatuite si marcate. fabricantilor si furnizorilor de produse pentru constructii. 766/1997 . STAS-uri si au ca obiect conceptia. conditii de fabricare. dispuse. utilizatori sau agenti economici cu activitate de comert. de punere in opera si de intretinere a acestora. proprietarilor. Agremente tehnice pentru noi produse si procedee Agrementele tehnice stabilesc. care concura la realizarea calitatii: Sistemul calitatii se compune din: 1. Regulamentul de elaborare. sunt: • • • • • • Rezistenta si stabilitate.G. hidrofuga si de economia de energie. 766/1997 care stabileste regulamentul privind certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii . Siguranta la foc. de transport. Obligatiile respectarii cerintelor de calitate revin investitorilor. in conditiile prevazute de H. executantilor.izbucnirii incendiului si. cercetatorilor. calculele.

Receptia constructiilor – constituie certificarea realizarii constructiei in conformitate cu documentatia tehnica si cu documentele cuprinse in cartea tehnica. Receptia se executa in doua etape: • • receptia la terminarea lucrarilor. receptia finala la expirarea perioadei de garantie. confirmarea metrologica si utilizarea echipamentelor de masurare. Verificarea proiectelor.G. 5.G. a executarii constructiilor conform H.G. capitolul B – Documentatia privind executia.G. • • • lucrarilor si expertizarea proiectelor si verificarea proiectelor – verificatori. 8. jurnal de evenimente. Activitatea metrologica in constructii Conform Regulamentului privind activitatea de metrologie in constructii din H. Regulamentul de efectuare a receptiei si de intocmire a cartii tehnice este stipulat in H.P.L. stabilit de catre H. 766/1997 si are obligatia de a efectua urmarirea curenta cu completarea la zi a capitolului D si punctului 6 din cartea . 273/1994 . 766/1997 . capitolul D – Documentatia privind exploatarea. 707/1997 ).G.catre comisia de agrement tehnic in constructii. Conducerea si asigurarea calitatii in constructii Agentii economici care executa lucrari de constructii.T. Secretariatul comisiei de agrement tehnic este asigurat de catre M. 766/1997 functie de categoria de importanta a constructiilor sau de complexitatea si de importanta unor lucrari. repararea.L. verificarea executiei – investitori – diriginti si responsabili cu executia.G. expertize tehnice. asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor cuprinse in modelul de asigurare a calitatii. 925/95. Prin autorizarea laboratoarelor se confera acestora dreptul sa emita documente recunoscute de organismele de control a sistemului de calitate. 6. Cartea tehnica a constructiei va cuprinde: • • • • • • fise de date sintetice. 4. intretinerea si urmarirea in timp. 7. capitolul C – Documentatia privind receptia. 9. Acreditarea recunoaste competenta laboratoarelor pe plan national si international (laboratoarele de incercari la foc vor fi autorizate sau acreditate in conformitate cu Legea 121/96 si Regulamentul de autorizare si acreditare a laboratoarelor nr. 766/1997 prin aceasta componenta a sistemului calitatii se asigura administrarea. capitolul A – Documentatia privind proiectarea. Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in activitatea de constructii Aceasta activitate este stipulata in H. Comportarea in exploatare si interventie in timp – urmarirea in timp se executa de catre utilizator in conformitate cu Regulamentul aprobat prin H.

Efectuarea cererii pentru urmarirea speciala (unde este cazul). verificarilor si reparatiilor.L. Respectarea proiectelor si a detaliilor de executie. instructiunilor tehnice de lucru privind executare.P. inlocuirea cu acordul proiectantului a produselor si procedeelor care nu indeplinesc nivelul de calitate stabilit. OBLIGATIILE PROIECTANTULUI • • • • • • Precizarea in proiect a categoriei de importanta a constructiei.. 10. Controlul de stat al calitatii Se executa de catre Inspectia de stat in constructii. Asigurarea detaliilor de executie cu respectarea reglementarilor tehnice si luarea tuturor masurilor pentru realizarea sigurantei la foc. 273/1994. 272/1994 si H. Asigura respectarea in executie a proiectelor.I. in conformitate cu H. avizele. Obtine acordurile.T. demontare si demolare a constructiilor si se desfasoara in conformitate cu H. Elaborarea caietelor de sarcini. . urbanism si amenajare teritoriala. Inceperea lucrarilor de constructie dupa obtinerea autorizatiei de constructie si a celorlalte avize prevazute de lege. VI.L.constructiei intocmita conform H. Intocmeste cartea tehnica.G. Prezentarea proiectelor pentru verificarea specialistilor verificatori stabiliti de investitor. gestionarea probelor martor pe timpul executiei. Utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si procedeelor certificate sau agrementate tehnic. – C 300 – pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestuia. Asigura receptia lucrarilor. Efectuarea urmaririi curente in timp. NORMATIV DE P. Evaluarea riscului de incendiu si intocmirea scenariului de siguranta la foc. OBLIGATIILE EXECUTANTULUI • • • • • • • Sa respecte prevederile normativului de PSI pe timpul lucrarilor de constructie. Sa anunte grupul de pompieri cu 30 zile inaintea inceperii lucrarilor de constructie. Sa anunte grupul de pompieri cu trei zile inainte de terminarea lucrarilor.S. autorizatiile prevazute de lege. 266/1994 . 11. OBLIGATIILE UTILIZATORULUI • • • • Utilizarea conform cu instructiunile de exploatare. Post-utilizarea constructiilor – cuprinde activitatea de dezafectare. exploatare.G. intretinerea precum si proiectele de urmarire in timp. Stabilesc prin proiect fazele determinante de executie si participa la verificarea acestora. OBLIGATII SI RASPUNDERI OBLIGATIILE INVESTITORULUI • • • • • • Stabileste nivelul calitatii. Efectuarea la timp a intretinerii. lucrari publice. 70/1996. Asigura verificarea proiectelor prin verificatori atestati de M. Durata de viata a constructiei se stabileste conform H.G. 766/1997. Receptionarea numai a cladirilor terminate.G.G.

. teritoriale. SR 7248 – 99 – metoda de determinare a propagarii flacarii pe suprafata materialelor. cu 30 de zile inainte despre inceperea lucrarilor precum si cu 3 zile inainte de darea in exploatare. PENTRU LUCRARI DE IGNIFUGARE • • • • • • • Norma tehnica C58 – 96 – privind ignifugarea materialelor combustibile.S.Obligatiile executantului : • • Sa aduca la cunostinta I. Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente – C56 – 85. Instructiuni de utilizare a produsului. SR ISO 4828 partile 1-6 – conditii generale pentru vopsitorii.U. SR 652 – 98 – verificarea eficacitatii ignifugarii. Sa utilizeze in executia lucrarilor numai produse si procedee prevazute in proiect certificare sau pentru care exista agremente tehnice. Standardul de firma pentru produse.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful