SEC AL XIX_LEA_EPOCA MODERNA La inceputul secolului XIX au avut loc importante transformari.

Activata de procesul din ce in ce mai intens de descompunere a feudalismului, formarea reletiilor capitaliste si mersul societatii pe cai noi au fost ajutate de contactul viu si permanent pe care paturile sociale in transformarea din acea epoca l-au avut cu ideile si cultura din tarile capitaliste.Tarile romane avusesera o economie predominant naturala.Produsele agricole de aici au sporit interesul marilor puteri europene. Faptul acesta a prilejuit o afluenta de oameni de afaceri straini.Totodata capitalurile acumulate de latifundiari in urma exportului de grane, cerandu-se fructificate au inceput sa apara unele intrepinderi manufacturiere si industriale.Concomitent impletite cu aceste transformari economicosociale patrundeu ideile revolutiei burgheze din Franta, care, corespunzand unor teluri ale paturilor sociale ale negustorilor si micii boierimi -burghezia in formare--,erau lesne adaptate realitatilor locale.Astfel in 1821 In Revolutia condusa de Tudor Vladimirescu se inlatura regimul fanariot.Dupa pacea de la Adrianopol(1829) Moldova si Tara Romaneasca au capatat un fel de Constitutie in “Regulamentele organice” fapt ce a contribuit la organizarea administrativa si astfel sau creat conditii necesare dezvoltarii economice.In cadrul acestor transformari se constata in ce priveste preocuparile artistice o crestere simtitoare a interesului acordat artei profane in detrimentul celei ecleziastice. SECOLUL AL XIX-LEA 1.Cadrul istoric general a fost marcat de contextul politic diferit al proviinciilor romanesti.Transilvania a facut parte, pana la primul razboi mondial, din imperiul austromaghiar, in timp ce Tara Romaneasca si Moldova au urmat calea desprinderii de suzeranitatea otomana prin perioada guvernarii rusesti si a Regulamentelor Organice, a unirii principatelor si a Razboiului de independenta.Proclamarea regetului Romaniei, in 1881, prin care a debutat o perioada de mare stabilitate politica,fapt care a avut influente favorabile asupra dezvoltarii economice. -modernizarea treptata, a societatii,s-a bazat (sub puternica influenta occidentala) pe formarea structurilor capitaliste, pe elaborarea legislatiei statului burghez, pe cresterea economica, in special cea industriala etc. In consecinta,in mediul urban se modifica semnificativ componenta populatiei, odata cu sporirea profesiunilor eminamente urbane. 2.Transformarea teritoriului: aparitia si extinderea rapida dupa 1860 a retelei de cale ferata, care a condus la urbanizarea unor teritorii si la scaderea rolului teritorial a unor importante localitati de pana atunci. Dezvoltarea accentuata a transportului pe Dunare in urma pacii de la Adrianopol si a infiintarii Comisiei Europene a Dunarii - si maritim, prin cresterea importantei portului Constanta. 3.Modernizarea urbana revine administratiilor locale, eligibile: principalul instrument al dezvoltarii urbane sunt diferitele reglementari urbanistice si arhitecturale si, imediat dupa 1900, planurile de sistematizare (Timisoara,Brasov,Bucuresti).Modelele urbanistice aplicate sunt cele occidentale, in Vechiul Regat, si cele central-europene ( ca pana atunci ), in Transilvania. 4.Categorii de interventii urbanistice: -orase noi si restructurarea radicala a celor existente: porturile dunarene, din perioada regulamentara pina in anii `50. Exemple de orase noi (T.Magurele, T.Severin, Oltenita etc. ) si de resrtucturare ale fostelor raiale (Giurgiu, Braila).Caracteristicile planurilor si importanta lor pentru urbanismul romanesc. -extinderea oraselor existente: semnificative sunt exemplele de extinderi regulate, prin parcelari de diferiteb dimensiuni: Galati, Cinstanta, Predeal. -transformarea oraselor existente

1

-modificari/rectificari ale tramei stradale: alinierea strazilor si raportarea cladirilor la acestea: trasarea a unor noi axe moderne de circulatie (bulevardele bucurestene) si aplicarea parytiala a modelului haussmannian -modificarea parcelarului - adaptarea (prin dimensiuni pentru functii urbane: parcelarea marilor proprietati funciare - aparitia cartierelor (parcurilor), bazate pe modelul fizic al oraselor-gradina, insotite de reguli de constructie (parcul Filipescu,Parcul Ioanid din Bucuresti), ca si a primelor cartiere de locuinte ieftine. -unificarea organismului urban (zona intra-muros cu cea extra-muros), prin demolarea fortificatiilor in orasele din transilvania: aplicarea limitata, partiala, a principiilor ringului vienez. Exemple: Timisoara, Brasov, Sibiu, Cluj. -amenajarea spatiilor publice de agrement (parcuri gradini); imbinarea principiilor clasice de compozitie cu cele peisagere. Exemple. -modificarea imaginii urbane, prin inlocurea partiala a fondului construit anterior , prin arhitectura de factura occidentala a secolului al XIX-lea si prin ordonarea fronturilor stradale; 5.Programe de arhitectura -aparitia si consacrarea unor noi programe de arhitectura,in concordanta cu noua civilizatie urbana; categorii de echipamente publice: cladiri pentru invatamant, pentru cultura, administretie,institutii bancare, piete si hale alimentare etc., si exemplificare. -locuinta societatii burgeze: ideea de comfort modern; aparitia a unor noi tipologii a locuintei; de la resedinta nobilara la imobilul de raport - in cazul Bucurestiului. -independeta relativa a programelor fata de curentele arhitecturale. 6.Principalele orientari stilistice -contextul cultural: orientarea din ce in ce mai accentuata spre civilizatia si cultura europeana; modernizarea a fost sinonima cu occidentalizarea. Apartenenta Traansilvaniei,a Banatului si a Bucovinei la sfera de influenta culturala centraleuropeana a asigurat o asimilare fireasca a arhitecturii secolului al XIX-lea.In Tara Romaneasca si Moldova a avut loc insa o mutatie radicala, arhitecturile occidentale reprezentand un import. Acest transfer cultural a fost falicitat de: -prezenta arhitectilor straini (stabiliti temporar sau definitiv in Romania), veniti in special din Franta, dar si din Germania,Austria si Italia. -formarea primilor arhitecti romani in scolile din strainatate -infiintarea,in 1891, a scolii de arhitectura din Bucuresti, dupa modelul invatamantului practicat la Ecole des Beaux Arts din Paris. SECOLUL AL XIX-LEA 3.Modernizarea urbana revine administratiilor locale, eligibile: principalul instrument al dezvoltarii urbane sunt diferitele reglementari urbanistice si arhitecturale si, imediat dupa 1900, planurile de sistematizare (Timisoara,Brasov,Bucuresti).Modelele urbanistice aplicate sunt cele occidentale, in Vechiul Regat, si cele central-europene ( ca pana atunci ), in Transilvania. 4.Categorii de interventii urbanistice: -orase noi si restructurarea radicala a celor existente: porturile dunarene, din perioada regulamentara pina in anii `50. Exemple de orase noi (T.Magurele, T.Severin, Oltenita etc. ) si de resrtucturare ale fostelor raiale (Giurgiu, Braila).Caracteristicile planurilor si importanta lor pentru urbanismul romanesc. -extinderea oraselor existente: semnificative sunt exemplele de extinderi regulate, prin parcelari de diferiteb dimensiuni: Galati, Cinstanta, Predeal. -transformarea oraselor existente -modificari/rectificari ale tramei stradale: alinierea strazilor si raportarea cladirilor la acestea: trasarea a unor noi axe moderne de circulatie (bulevardele bucurestene) si aplicarea parytiala a modelului haussmannian

2

-etape ale arhitecturii si urbanismului: a.Iasi -categorii de operatii urbanistice: localitati noi (statiuni maritime) si cartiere in orasele existente. partiala. analiza unor exemple de planuri de sistematizare: Sibiu. pentru cultura. episodul arhitecturii realismului socialist (prima parte a anilor `50) c.evolutia simultana si divergenta cu acestea. 5. si exemplificare.aparitia cartierelor (parcurilor). -importanta planurilor de sistematizare in comparatie cu interventiile propriu zise. determinate. a principiilor ringului vienez. a politicii statului (si a pcr) si a curentelor epocii. ARHITECTURA SI URBANISMUL DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL 2. aparitia a unor noi tipologii a locuintei.institutii bancare.Alexandru Zamphiropol. imbinarea principiilor clasice de compozitie cu cele peisagere. prelungirea. insotite de reguli de constructie (parcul Filipescu. ca si a primelor cartiere de locuinte ieftine. -unificarea organismului urban (zona intra-muros cu cea extra-muros).in concordanta cu noua civilizatie urbana. administretie. piete si hale alimentare etc. Exemple: Timisoara. si evolutia ei in urmatoarele doua decenii . b. -amenajarea spatiilor publice de agrement (parcuri gradini). bazate pe modelul fizic al oraselor-gradina. de la resedinta nobilara la imobilul de raport .a culturii arhitecturale interbelice.Bucuresti. spre sfarsitul anilor `50. Brasov. arhitectura “functionalista”. -independeta relativa a programelor fata de curentele arhitecturale. Duliu Marcu.-modificarea parcelarului .Evolutia arhitecturii si urbanismului a fost rezultanta influentei. CULTURA ARHITECTURALA A PERIOADEI INTERBELICE 4. -locuinta societatii burgeze: ideea de comfort modern. Interventia totala a politicului a avut loc prin hotararile cc al pcr si a consiliului de ministri din 1952.cea mai fertila perioada a arhitecturii romanesti postbelice d.in cazul Bucurestiului. -amenejarea teritoriului: protectie pentru amenajarea litoralului si a vaii Prahovei.”Superurbanismul”.Urbanismul 3 . prin demolarea fortificatiilor in orasele din transilvania: aplicarea limitata.dupa 1977. prin limbajul rationalist si cautarile unei arhitecturi de factura nationala. Cluj.”dezghetul” anilor `60 si inceputul anilor `70. prin inlocurea partiala a fondului construit anterior .Alte contributii teoretice: Ion Davidescu. -etape principale ale evolutiei politice:cucerirea si consolidarea puterii politice. infiintarea Institutului de Arhitectura (dupa o perioada de functionare ca facultate a Politehnicii) si a tuturor structurilor organizatorice a domeniului. prin arhitectura de factura occidentala a secolului al XIX-lea si prin ordonarea fronturilor stradale. proiecte si interventii in zonele centrale: amenajari de spatii publice urbane.adaptarea (prin dimensiuni pentru functii urbane: parcelarea marilor proprietati funciare .in anii `50 . -teoria urbanismului: importanta lui Cincinat Sfintescu .“Urbanistica generala si speciala”. 3.revenirea la regimul totalitar absolut pana in 1989. Exemple.variante ale postmodernului si recrudescenta arhitecturii clasicizante ca expresie a regimului totalitar. perioada stalinista. prin care s-a decis reconstructia socialista a oraselor. -modificarea imaginii urbane.Parcul Ioanid din Bucuresti).Urbanismul si evolutia oraselor: -cadrul legislativ: prezenta problemelor de sistemetizare in legile administrative: “Instructiunile si normele pentru intocmirea planurilor de sistemetizare” din 1939. categorii de echipamente publice: cladiri pentru invatamant.legislatia locuintei.. Sibiu.Programe de arhitectura -aparitia si consacrarea unor noi programe de arhitectura.

bulevard amplu.-trama –orasele fortificate renastere sec 18. POT. cu acces dinstre este la inceput.tesut nou putin mai regulat cu functiuni noi. piata mare a fost ocupata de cladirii 80% pe tot conturul -drobeta turnu severin. ritmat cu piete. modificarea parcelarului. 1900 3 km de dunaree. legea strazilor din 1976 si recuperarea spatiului strazii. 1832 plan rus prost.practica profesionala: disparitia de facto a dreptului la proprietatea funciara urbana a facilitat difuzarea principiilor Chartei de la Atena.turnu fortificat de mircea cel batran. radial. pastreaza proprietatile existente pentru a nu avea probleme cu proprietarii. aplicate in ansambluri urbanistice de dimensiuni mai mari sau mai mici. calarari 2.extinderea planificata a oraselor 3.studiile de sistematizare teritoriala. 1. latime const. -gara langa calea grivitei.Relatia de modernizare si distrugere.dezvotarea spontana.mici ansambluri de locuit sau de dotari.trama regulata-regularitate absoluta a parcelarului. caracterul sumar al schitei de sistematizare.) noi strazi-bulevardele sec 19 .pe dunaree. insule triunghiulare. ...Planul de sistematizare apare la inceputul anilor 60`.. Orasele din romania Interventii de modernizare 1. zone verzi cu strazi secundare pe margini. Sec 200 piata circulara devine dreptunghi cu blocuri -braila-1789. orase noi-restructurare radicala de pe dunaree -turnu magurele. -galati. -platforma la 10m peste nivelul dunarii nu e deschis srpre dunaree (mal ocupat de depozite) 3.succesiunea tipurilor de interventii urbanistice: completari de fronturi. Diferenta principiilor urbanistice fata de cele anterioare (bazate pe mica proprietate si pe parcelare) produce o ruptura radicala a morfologiei urbane. 1834 se pastreaza fortificatia circulara duplata de o strada. proiectarea unor spatii publice. amenajarea litoralului . . – parcelata nou. restructurarea unor artere importante ale oraselor.. linie dreapta pespectiva lunga.cateva axe care duc spre parc (radiale). aproape de guriile dunarii. Piata cu turn turcesc.orasele din lungul dunarii-unele restructurate complet +orase noi 2. neregulate. parcelare spre estul garii. plan de expropiere 4 .-segregare sociala a populatiei. marile ansambluri de locuit realizate la periferia localitatilor sau in zonele slab construite-caracteristicile urbanistice ale acestora. in interiorul localitatilor sau la extinderile acestora.cvartatele staliniste. extindere partial planificata 1895-99 zona gara de nord si spitatlul militar -ateliere cfr-1930 palat cfr.1828-predeal4.1830-extindre imensa-constanta. oras extins pe contur . regularizarea traseelor existente (segmente lungi cu arce de cerc la racorduri. tipul de arhitectura a fatadei spre strada-modificare lenta a contextului urban. interventiile asupra centrelor (istorice) ale oraselor.5 ziduri de fortificati. -ploiesti-leaga gara de sud de zona veche. . 1910 parcul restrans ocupat cu cladir. orase restructurate radical –giurgiu si braila -giurgiu. rezultata din aditionare. citadela turc. sec 19 trama regulata.zona verde a devenit construita. vechi si noi.transformarea –modificarea tramei stradale. functioneaza max si acum. transformarea oraselor existente -modernizarea tramei stradale. Pe fluviu (regulata)+ a doua fortificatie. spatii publice de agrement efect dupa 1860-retrageri.Exemplificari pentru toate categoriile. .relief particular. calafat.retorica monumentalului. oltenita.2 corpuri ale scolii de poduri si sosele.teoria urbanismului .

-Tara Romaneasca si Moldova.are perspectiva dramatica asupra trecutelor arhitecturi ale civilizatiilor europene (greaca si romana) -a aparut ca reactie vehementa la baroc. 1. bazata pe niste canoane verificabile 5 . utilizand un numar redus de elemente esentiale. are loc o evolutie similara: intr-o prima faza formele clasice au fost aplicate doar la exterior. schematism evident al proiectelor -forme si volume primare-elementare-cubul.In general clasicismul in Transilvania recurge la o simplitate si austeritate extreme.arh peisagist francez -bucuresti1868-70 ww1. -Transilvania. case domnesti si boieresti) au constituit domeniul principal de manifestare al clasicismului. in Moldova elemente inspirate din antichitatea clasica se gasesc in plastica decorativa a bisericii Golia din Iasi si la toate bisericile ce urmasera acest model.in Tara Romaneasca stilul brancovenesc preluase o parte din principiile compozitionale si elemente de plastica decorativa caracteristice renasterii si barocului -patrunderea clasicismului reflecta in mod pregnant lupta dintre vechi si nou -De foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi evidentiate prin aceste volume simple – fapt premergator gindirii moderne in arhitectura oana Rationalitatea – exprimarea prin geometrie. asociindu-se o noua acceptiune a frumosului (simplitatea si rigoarea expresiei clasice) . romane si grecesti -s-a bazat pe ratiune . ingineri si constructori straini deprinsi cu formele arhitecturii clasice -clasicismul nu a aparut in tarile romane pe un teren total nepregatit : in Transilvania stilurile renasterii si barocului s-au succedat ca si in celelalte tari europene .pentru bulevard -craiova. bulevardele nu traveseaza zona istorica dens construita ci leaga zone importante noi de centru orasului. s-a situat departe de optiunea formala clara si de dezbaterea doctrinara. irationale -cerinta mare de constructori instruiti a determinat venirea si stabilirea in tarile romane a unui numar relativ mare de arhitecti . -O noua expresie plastica ce se vrea ceva de tip stiintific. el a avut un caracter “aplicativ”. In ambele cazuri. sobrietate in contrast cu barocul ce urmarea realizarea unor efecte tari . pentru ca apoi sa aiba loc si transformarea planimetrica.mare claritate a structurii -simplificarea planurilor. sfera. conditie la o . kalina ·-clasicismul a fost considerat in toate tarile Europei stilul revolutiilor burgheze in opozitie cu barocul care a reprezentat conceptiile paturii feudale conducatoare. a unei emotivitati exagerate .a statelor absolutiste si a bisericii catolice -clasicismul s-a inspirat din elementele arhitecturii clasice . .programatic.cu noi cerinte functionale. activ in prima jumatate al secolului al XIX-lea. Bisericile si resedintele ample (palate.CLASICISMUL a. forme cu multe curburi contorsionate .legata si de desteptarea sentimentului istoricitatii (latinismul Scolii Ardelene si elenismul Academiilor domnesti din Bucuresti si Iasi) . volume simple asamblate(premergator gandirii moderne).Clasicismul -principalele caracteristici ale arhitecturii neo-clasice europene -clasicismul din Romania. prisma. simplitate .

reflexiile arh neoclasice n-au fost isotite de o experienta importanta.Gheorghe de la manastirea Neamt si Sf.pronaos realizandu-se unificarea spatiului interior intr-o compozitie unitara -volumul dominant . ci simplificare lenta. Plumbuita si Radu Voda .Gheorghe avea la interior forma bine precizata a unui trilob -boltile naosului si pronaosului erau construite dupa sistemul boltilor moldovenesti de arce piezise dispuse etajat -fatada apuseana cu intrarea . cu absidele eliptice.clara -primele manifestari – nu ca negare a barocului. productia e una pragmatica. conceptia spatiala si structurile au fost realizate in spiritul tehnicii traditionale locale . elementele clasice afectand plastica decorativa s-a realizat o sinteza organica si originala intre traditie si inovatie ilustrata de bisericile Sf.clopotnite si la biserica Sf. treptata – tendinta spre o exprimare austera -moldova – influente occidentale indirecte prin Polonia si Rusia – provincia unde s-a dezv cel mai mult clasicismul -desteptarea constiintei nationale – (clasicism si romantism) – 2 expresii complet diferite luate ca stindard al acestei idei continuare kalina Biserici: -la inceput forma planurilor .Botosani .-in Romania. incoronati cu cate un fronton triunghiular -este incoronata cu un acoperis in forma de bulb ridicat pe o baza octogonala -formele clasicismului au fost transpuse si la refacerea unor biserici si clopotnite mai vechi : Vacaresti . un pronaos foarte ingust boltit cilindric si un naos trilobat .la determinarea formelor de plan si a solutiilor spatiale cat si la elaborarea elementelor de plastica arhitecturala si decorativa -doua tipuri net diferentiate : tipul central si tipul longitudinal -bisericile de tip central .se renunta la succesiunea naos . acoperit cu o larga cupola -acestui volum ii sunt alipite doua corpuri secundare : o absida pentru altar la est si un portic sau vestibul la vest -biserica Rotunda (Letcani) . nu studii -clasicismul-burghezia urmarea o expresie simpla. cladirile sunt construite. Niculae din satul Trifesti .prima cladire de acest tip ce ni s-a pastrat -asamblaj de volume primare intersectate -cilindru(naos)+paralelipiped(fronton clasic)+cubulet (clopotnita peste fronton) -decoratie austera(pilastri doar sugerati) -colonada dura la intrare 6 .cilindru cu baza circulara sau usor eliptica .Iasi .plan lung compus dintr-un exonartex patrat acoperit cu o calota sferica turtita . Gheorghe Nou -cele mai importante si reprezentative biserici sunt cele in care principiile clasicismului au fost aplicate cu mai multa stiinta si mai consecvent .Neamt -amandoua bisericile pastreaza in interior succesiunea traditionala ortodoxa -biserica Sf. decrosul dreptunghiular in care se inscriau absidele laterale si curbura larga a absidei altarului erau puse in evidenta de ordonante formate din cate patru coloane angajate -cele din fata intrarii si cele laterale erau incoronate cu frontoane triunghiulare -biserica Ruset . acoperit cu bolti relativ plate -absidele laterale sunt cuprinse in masa de zidarie a unor rezalite dreptunghiulare decorate fiecare cu cate 4 coloane neoionice neangajate si incoronate cu frontoane triunghiulare -clopotnita ridicata deasupra pronaosului cu care face corp comun -este decorata pe fiecare fata cu doua perechi de pilastri ce incadreaza o fereastra .

are un caracter exotic . dupa modelul ruso-ucrainean -4 turnuri dispuse in fila . proscomidia si diaconiconul .-plan circular cu ziduri groase in masa carora sunt sapate catre interior absidele laterale de traseu curb -in partea dinspre est cilindrul este intrerupt de un lat arc triumfal care se continua cu absida altarului ce este cuprinsa intr-un semicilindru scund alipit cilindrului central -la vest .2 travei acoperite fiecare cu cate o cupola -planul reaminteste de formula traditionala a naosului si pronaosului -fatada apuseana .ilustreaza conceptia arhitecturala bazata pe ideea tratarii unitare a spatiului interior -biserica .2 deasupra celor doua cupole si 2 seasupra altarului si vestibulului Arhitectura civila -putem distinge 2 categorii de palate si case boieresti : -prima categorie ce apartine perioadei de inceput .contine incaperile de locuit dispuse simetric pe de-o parte si alta a unei largi sali mediane -foisorul traditional cu scara exterioara este inlocuit cu o intrare acoperita . geometrie riguroasa -goluri ordonate. alipit fatadei si dispus in ax -scara a fost mutata in interior 7 .se pastreaza vechea structura a casei boieresti pamantene cu doua caturi -parterul este folosit de obicei pentru dependinte -etajul .un mic vestibul precedat de un portic compus din 4 coloane ionice deasupra caruia se afla clopotnita -biserica Teiul-Doamnei . al coloanelor si al arcadelor -invelitoarea bisericii .Spiridon .cele mai reprezentative : Sf.forma usor eliptica . si doua catre apus in care se afla scarile ce duc la cafas -edificiul este acoperit cu o cupola care ia nastere direct de pe zidurile cilindrului si se opreste in centru intr-un inel circular pe care se inalta o turla -intrarea dinspre vest este evidentiata de doua perechi de coloane dorice incoronate cu un fronton triunghiular -bisericile de tip longitudinal .plan asemanator cu al bisericii Sf. pilastri angajati pe lateral -circul int in holul central.Spiridon -turn de acces pe soclu viguros(piatra bruta). si la vest . cuprinde o singura nava incadrata de doua mici anexe : la est altarul incadrat de proscomidie si diaconicon . cele din mijloc fiind legate printr-o arcada in plin cintru -fatadele laterale . iar in sens longitudinal de 2 puternice bolti semicilindrice -compozitional .Spiridon si biserica manastirii Frumoasa -biserica Sf. biserica cu fronton palladio fara abs lat.intrarea este precedata de un inalt portic doric cu fronton triunghiular format din 4 coloane . arc cu boltari si arc superior cu col ionice si clopotnita capiforma.Bucuresti . un vestibul cu un mic depozit si o scara ce conduce la cafas -nava este incoronata in mijloc de o larga turla ce se sprijina direct pe peretii exteriori . biserica reprezinta o solutie originala rezultata din imbinarea celor doua tipuri structurale -biserica manastirii Frumoasa . compusa simetric in raport cu cele doua axe principale .un portic cu parter si etaj format din 2 ordine suprapuse . pile de zidarii care avanseaza -sistemul de boltire . incadrat de 4 nise semicirculare dispuse doua catre rasarit .o compozitie mult mai clara a tipului central -planul .decorate cu ajutorul pilastrilor .

2 laterale si simetrice si unul pe fatada principala -cele laterale corespund saloanelor iar cel central contine un pasaj boltit la parter si marcheaza intrarea -Tara Romaneasca . la etaj ionic cu piedestal -casa marelui logofat Dinicu Golescu .palatul domnesc al lui Grigore Ghica al 4-lea -cel mai pretios exemplar de arhitectura neoclasica -volumul cladirii . baza opaca.fost palat domnesc . cuprinde ferestre dreptunghiulare prinse intr-un parament de bosaje -registrul superior . din 1860 universitate ·-contine un subsol partial .casa marelui vistiernic Alecu Bals .conceputa in acelasi gen -a doua categorie de locuinte concepute in spiritul clasicismului . decorate cu pilastrii corintici si frize cu palmete .Bucuresti .corpul central se incheie cu o absida cu trei laturi -scara de onoare cu 3 rampe ocupa partea din fund a salii mediane -salonul cel mare de la etaj se prelungeste peste pasajul boltit al intrarii -dupa transformarea in spital salonul a fost transformat in paraclis -la aceste exemple plinurile domina in raportul cu golurile in spiritul traditiei locale -Tara Romaneasca .palatele domnesti si casele boieresti -construite dupa planuri noi . un parter usor inaltat si un etaj -elementul dominant il constituie corpul central iesit din linia fatadei -cuprinde pasajul boltit al intrarii peste care se prelungeste la etaj salonul mare -palatul Cantacuzino-Pascani . mai dezvoltate . fronton triunghiular. diferite ca dispozitie si organizare spatiala decat primele -unele cladiri sunt compuse dintr-un volum prismatic compact -incaperile sunt dispuse pe 2 etaje in jurul unui mare hol central -Moldova .Universitatea veche din Iasi .Iasi .palatul lui Mihai Sturza din Iasi 8 .plan de forma patrata -are trei rezalite .cladirile au intrarea marcata de un rezalit incoronat de un fronton triunghiular -casa Kretulescu (Muzeul literaturii romane) .rezalitul care marcheaza intrarea este decorat cu 2 ordine suprapuse de pilastrii clasici -la parter doric scund . mai scund . bosaj greu -casa Vasile Ruset (Muzeul de stiinte naturale) . in axul careia se gaseste la parter intrarea . are ferestre inalte cu partea superioara in semicerc incadrate de arce in plin cintru sprijinite pe imposte -pavilioanele de colt . sunt incoronate cu frontoane triunghiulare -alte palate au planul in forma de U -in unele cazuri corpul principal este dispus pe latura din fund si este precedat de o curte de onoare .constructie ampla de plan dreptunghiular -camerele si saloanelor ambelor etaje sunt dispuse pe de o parte si alta a unei lungi sali mediane -fatada principala este dominata de un corp central proeminent ce corespunde celor 2 mari saloane -pe fatada coloane angajate.prisma de sectiune dreptunghiulara ce cuprinde 2 etaje -camerele sunt dispuse simetric la parter si la etaj in jurul unui hol central si a unui scurt coridor longitudinal -simetria planurilor este transpusa si pe fatada principala -motivul central este pus in evidenta de un usor decros .-este pastrat foisorul inchis de pe fatada opusa fiind tratat ca o incapere iesita din linia fatadei -Moldova . mai dezvoltat . marcata la etaj de o larga arcada incadrata de 2 goluri dreptunghiulare si de un altorelief reprezentand o teorie de nimfe -fatadele sunt divizate orizontal in 2 registre : registrul corespunzator parterului .

la inceput sub forma unui baroc simplificat ·-acest nou stil . vechea universitate din Bucuresti -intre 1912 -1914 i s-a adaugat . eliptice si scunde ·-palatul Toldalaghi-Korda .clasicismul apare in jurul anului 1800 . la intersectia C. cu 3 etaje -intrarea principala . Vicoria cu Bd. cunoscut si ca „empire” . multe randuri de loje .Cluj Napoca . balustrade de piatra ajurate compuse din motive simple sub forma de lant ·-palatul Teleki .sfarsitul sec 18 ·-fatade relativ severe .palatul Academiei .edificiul cel mai important al Tarii Romanesti -edificiu generos era construit dupa moda teatrului italian -cuprindea un parter spatios . foyer Alexandru Orascu -cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania -cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 – 1868 -actualul Hotel Bulevard.corpul principal este dispus catre strada . Elisabeta -Biserica Metropolitana de la Iasi -S-a format in germania -Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta ahr disparuse in occident -arhitect Alexandru Orascu .palatul administrativ din Iasi si palatul Stirbei (Muzeu de arta populara) . il intalnim in mod special la Cluj si Sibiu ·-s-a renuntat la formele teatrale ale modenaturii barocului ·-realizarile au a infatisare linistita dar festiva ·-vocabular decorativ .pilastrii folositi in formele unui ordin colosal .-alt caz . un etaj -cuprindea o lunga aripa centrala cu doua etaje incheiata la ambele capete cu pavilioane mai inalte .Cluj Napoca . dispusa in mijlocul corpului central era marcata de un corp decrosat ce era decorat cu 6 coloane ionice ridicate deasupra unui subasment .un usor decros ce pune in evidenta pasajul boltit al intrarii ·-decrosul se continua in sus si se prelungeste cu un turnulet deasupra etajului 3 ·-formele sobre aveau sa fie inlocuite sau imbogatite in unele edificii publice cu elemente apartinand renasterii . in mod criticabil .Primaria din Cluj 9 . coloane ce apartin ordinelor ionic sau compozit divizand fatadele in travee . ancadramente simple de ferestre cu profile putine .aripa cu intrarea are etajul degajat de o colonada de stil compozit cu piedestale si balustrada ajurata ·-una din aripile laterale .biserica Domnita Balasa din Bucuresti ·-Transilvania . incoronate cu un fronton triunghiular decorat cu un amplu basorelief ·-hotelul Bulevard din Bucuresti ·-hotelul Carol din Constanta ·-a terminat marea biserica a Mitropoliei din Iasi ·-fatada cinematografului Bucuresti ·-impreuna cu Carol Benis . divizate in 2 registre ritmate de 2 siruri neantrerupte de ferestre ·-ferestrele de la parter sunt incadrate cu pilastri si bosaje mari ·-cele de la etaj .Bucuresti -acestuia din urma i s-au adaugat mai tarziu un turn pe coltul din nord motivul central cu cariatide -Teatrul national din Bucuresti .doua profile orizontale ce subliniaza separatia intre cele 3 etaje ·-rame foarte simple ale ferestrelorin mijlocul fatadei principale .suprapunere de arcade robuste .cu pilastrii gracili corintici ·-curtea interioara .doua ripi cu capetele rasfrante in unghi in jurul unei curti interioare patrate ·-clasicismul s-a manifestat sub aspectul unei simplitati impresionante ·-fostul colegiu reformat .

-Sentimentul naturii –romantici au descoperit natura foarte diversa. foarte prezenta-orientare engleza a amenajarilor peisagere-fara geometrizarea ei. creneluri .cautarea trecutului -gandirea romantica primatul imaginatiei individuale. Recuperarea trecutului (altul decat cel al antichitatii) a condus la descoperirea valentelor arhitecturii gotice. refuzul oricarei dogme -arhitecti romantici le intereseaza mai putin forma. in majoritatea cazurilor.din cea gotica ·-bolti pe arce de ogiva . Sensibilitatea individuala singura judecata de estetica. Arhitecti romantici creau cladirea ca opera sa se adreseze sufletului-opera sa fie expresia creatorului. in directia utilizarii cu prepondernta a fragmentului gotic.Konrad Schwink -expresie clasicizanta si esenta medievala(4 turnulete pe lateral).ROMANTISMUL b. elemente gotice la exterior-tamplarie cu ancadramente clasice (goluri rotunde) si romantice (machiculiuri) ·-planul .de forma dreptunghiulara este compus simetric in raport cu 2 axe perpendiculare una pe pe alta 10 . geniul creator. turnulete de colt ·-Tara Romaneasca . arce si arcade frante la cheie . libertatea absoluta de creatie.casa Zsombory din Cluj ·-arhitectura religioasa . cautarea expresivitatii si a caracterului operei (in defavoarea frumosului).Romantismul -Arhitectura a fost reflexul marilor ideii romanice: originalitatea si afirmarea geniului creator individual.nu exprima sentimentul artistului.·-arhitectura de locuinte . foarte vie. -Frumosul e plan secundar in favoarea artistului. fara insa ca arhitecturile romnice sa se identifice cu neogoticul. kalina ·-a aparut la inceputul secolului 19 in apusul Europei ca reactie a ideologie fuedale in epoca revolutiilor burgheze -au aparut cam in aceasi perioada cu clasicismul-2 directii foarte diferite dar cu aaceasi punct d epornire la ambele. intentia si importanta sentimentului.catedrala romano-catolica din Satu-Mare ·-cuprinde o nava unica flancata pe de o parte si alta de cate 2 nise inalte si adanci ·-in mijloc un transept cu bratele rotunjite sub forma unor abside laterale este incoronat cu o monumentala cupola ·-fatada principala este precedata de o colonada formata din 6 coloane corintice cu antablament si fronton triunghiular ·-fatada a fost incadrata ulterior cu 2 turnuri 2.una din cele mai importante cladiri in stil clasic .romantismul a refuzat violenta prezentei unui canon care limiteaza expresia personala a artistului. simetric pe doua axe. de neuitat. nu apreciaza frumosul ci caracterul -Ce exprima opera-caracterul operei -a fost inspirat din arhitectura si artele evului mediu (redescoperire) ·-in Moldova si Tara Romaneasca s-a facut apel la arhitecti si mesteri straini ·-s-a caracterizat prin preluarea in mod necritic a unor elemente constructive si decorative din arhitecturile feudale .primul edificiu conceput in spiritul unui romantism primar este palatul Sutu ( Muzeul de istorie ) . -Realizarile din romani se inscriu.intr-o compozitie in care acesta isi pierde conotatia originala. s-au concentrat la sensul diferit de cel neoclasic (forme diferite) -refuzul oricarei canon artistic -conditia artistului de creator-arhitectul este persoana unica. doua mari saloane laterale si 2 trnulete medievalepe axul secundar. a pitorescului etc.

ca prima aplicare a metodei experimentale in arhitectura.clasificarea acestora si.Doderer si Schultz ·-cladirea „Carul cu bere” . tamplaria originala . in trei momente distincte: alegerea unor monumente al trecutului si demontarea lor in elemente componente. coerent in partile sale. dar bine proportionate ·-fatadele ne infatiseaza toata gama motivelor caracteristice stilului ·-Transilvania . -arhitectura eclectica a fost in relatie directa cu academiile de arhitectura si.Scopul operativ . machiculiuri. prinse intre calcane ·-la parter . implicit. 11 . cazarma Copou din Iasi ·-casa Liebrecht si Filipescu (Casa universitarilor) . -patrunderea eclectismului in Romania (atat in Transilvania cat si in Vechiul Regat0. baroc ·-arhitecti .de factura clasicizanta ·-braul de teacota .·-la fiecare cat sunt dispuse 4 salonase octogonale dispuse in capetele laturilor inguste .exemplul cel mai caracteristic de astfel de arhitectura -plan riguros simetric. apoi.Zigfrid Kofkinski ·-Palatul culturii din Iasi . prin celebrul sau tratat. arsenalul armatei din Dealul Spirii din Bucuresti . Julien Guadet a propus o viziune unificata a teoriei si practicii. doua cate doua pe de o parte si alta a cate unui salon oval ·-salonasele formeaza mici iesituri din planul dreptunghiular ce se exprima in fatadele laterale ca niste turnulete de citadela ·-nu difera ca organizare functionala de cladirile clasiciste cu acelasi program ·-elemente de detaliu . palatul domnitorului AICuza de la Ruginoasa (Iasi) .I. inteles ca incercare de verificare obiectiva a produsului artistic si ca metoda de invatare. tamplarii gotice vegetale. o metoda de lucru bazta pe utilizarea nediferentiata a exemplelor oferite de istorie. Procedeul eclectic consta.Berindei ·-la sfarsitul secolului 19 s-a dezvoltat un nou tip de cladire de comert . de formatie mai degraba populara ·-erau construite pe parcele inguste de teren .ECLECTISMUL c.forme neogotice ·-fostul spital militar din Bucuresti . renastere .crearea unui obiect arhitectural nou fata de cele anterioare. in concordanta cu spiritul pozitivist al secolului.arhitecti : Anton Kagerbauer ·-aripa apuseana a palatului de la Bontida (Cluj) . fatada puternic vibrata (umbra foarte jucata).D. Cea mai importanta academie a fost Ecole des Beaux Arts de la Paris. bosaje si rame de ferestre . cu academismul. creneluri. ·-planul . in arhitectura.sir de magazine combinate cu locuinte colective sau hoteluri ·-realizate de mesteri modesti . remontarea lor dupa principii istorice (compozitie stilistica) sau dupa tipologii caracteristice destinatiei. rozase. XIX.de forma dreptunghiulara cuprinde la parter un mare hol median ce degaja o serie de saloane si camere ·-demisol si parter inaltat ·-fatadele . col terminate cu creneluri poligonale.Eclectismul a contribuit la largirea campului de observare si analiza. primaria din Cluj-Napoca ·-romantismul de scoala germana .castelul Peles de la Sinaia ·-imbinari fantastice de elemente gotice .spatii amenajate pentru comert si un gang boltit ce conducea intr-o curte adanca marginita de 2 sau 3 laturi de constructii ·-la etaje se insirau locuintele accesibile prin coridoare lungi inchise cu geamlac ·-acest nou element de arhitectura imprima un caracter vitrat ·-aducea o doza de insalubritate locuintelor care nu erau iluminate sau aerisite direct 3.foarte incarcate .Eclectismul -curent cultural care cuprinde cele mai importante manifestari arhitecturale ale sec.profile .

un limbaj de consum. birouri .Eclecticismul a devenit.numele provine de la cuvantul eclego-a alege. cu mare rapiditate. la cladirile clasice sa se gaseasca elemente aplicate din egipt. care au marcat decisiv configuratia oraselor.Albet Galleron ·-construit in spiritul eclectismului de scoala franceza ·-vestibulul si sala centrala .Analiza unor exemple cu semnalarea referintelor istorice.un aspect determinant al arhitecturii din secolul 19. -descopera o imensa lume a formelor de ex. -scopul. obiect perfect-noi opere de arhitectura. pana la locuintele modeste de serie.arh. -fantezia cratoare ete suficienta pentru aceea operatie eclectiva sa devine opera de arta -se desfasoara in trei etape:descompunerea unor monumnete ale trecutului. industria si justitia ·-Ateneul Roman . comertul .stil neoclasic francez ·-corpul central ce marcheaza intrarea este pus in evidenta pe inaltimea ambelor etaje de o ordonanta de 4 coloane corintiene ·-fatadele principale ale pavilioanelor de colt sunt decorate cu 4 coloane ionice angajate ·-intre cele 2 coloane din margine se gasesc in nise special amenajate statui ce reprezinta agricultura . kalina -ultimele decenii ale secolului 19 au fost caracteristice eclectismului .crearea unui obiect nou in raport cu cele vechi. lipsit de erori. prin urmare. 12 . baroc. -ecliectismul pune sub semnul intrebari ansamblu de canoane folosite pana atunci. lista acestor elemente descompuse.arh. arta americi latine. clasicismul francez interesat si de arta africi. rearanjarea acesto elemente dupa reguli noi sau dupa fantezia craetoare ale arhitectului. arta asiatica.spre sfarsitul secolului.vestiare . parter si doua etaje ·-palatul este compus in raport cu o axa perpendiculara pe fatada principala ·-centrul compozitiei este ocupat de un hol monumental in jurul caruia se desfasoara . -deschidere spre cultura umana -eclictismul a extins toate epocile ale arhitecturii de la evul mediu. la renastere.de forma rotunda ·-intrarea este precedata si pusa in evidenta de un portic monumental format din 6 coloane de ordin ionic grec incununate cu un fronton triunghiular ·-centrul compozitiei il formeaza rotonda de la parter si marea sala de concerte si conferinte de la etaj in jurul carora sunt dispuse diferite alte incaperi . a coincis cu o perioada de crestere economica si. in forma de patrat cele 4 aripi cu birouri si sali de sedinte ·-fatadele . a constructorilor sau a proprietarilor insisi. sistem de principii incepe sa fie subred. aflat la indemana arhitectilor (romani si straini). Od mene Eclectism. de la cele mai reprezentative constructii administrative. Aceasta situatie explica imensa cantitate de cladiri eclectice. in special academismul de scoala franceza ·-arhitectii acelei perioade au fost in mod special francezi si romani educati in scoli franceze ·-cele mai importante cladiri au fost ridicate in Bucuresti ·-cu acest prilej s-a modificat si vechea retea stradala prin taierea principalelor bulevarde care constituie astazi cele doua magistrale nord-sus si est-vest ·-imobilul Bancii Nationale . bazat pe tendinta sistematica de a alege constient fragmente din structuri apartinand unor civilizatii anterioare si de a le recompune. de avant constructiv. Cassien Bernard si Albert Galleron ·-situat pe un teren cuprins intre 4 strazi si dispus cu fatada principala catre strada Lipscani ·-subsol inalt . ce domina arhitectura Europei acelui timp .

si Arad(1913) -Arh.Antonescu ·-Magazinul Orfeu-Bucuresti 13 .A Ballu ·-mari dimensiuni. tehnica de constructie.Cuza din Iasi-Arh.esteformat din trei aripi ce inchid o frumoasa curte de onoare ·-fatadele bine proportionate ·-elementele de detaliu-soclul.Paul Gottereau ·-Teatrul National din Iasi-Arh Fellner si Helmer ·-Palatul postei centrale(azi Muzeul de Istorie) si Palatul Marii Adunari Nationale-Arh Dimitrie Maimarolu ·-In Transilvania domneste aceeasi orientare stilistica ·-teatrele din Cluj si Oradea-Arh. arc extrem de mare la intarrea in cladir (clasicism francez).conceputa in forme pure.punere in opera desavarsita ·-intrarea se face printr-o monumentala arcada in plin cintru sprijinita de doua coloane compozite ·-volum echilibrat.Louis Blanc ·-marea casa fosta a lui Dinu Mihail din Craiova-Arh.Este usor decrosat si mai inalt decat aripile laterale formand astfel dominanta intregii compozitii. cupola + 2 exedre.P.arh.Arh. Louis Blanc ·-arhitectura de stil renastere franceza ·-subsol inalt si doua caturi.Kolman Rimanoczy jun.Este angajat de 6 pilastrii robusti incadrati de 2 ante.cornisa.Paul Gottereau -4 turnuri de colt acelasi tip de cupola. ·-Palatul de justitie . ·-la interior se remarca prin cele 2 scari de marmura si prin arhitectura bogata a vastei sali a “pasilor pierduti” care ocupa aproape un sfert din suprafata construita si intregul volum al corpului central ·-Palatul Ministerului Agriculturii . Louis Blanc ·-forme mai de graba eclectice ·-fatada principala este tratata sub forma unui parter inalt ·-intrarea principala este marcata de un portic format din 4 coloane ionice incoronate cu un fronton triunghiular ·-Palatul Casei de Economii si Consemnatiuni-Arh.Daniel Renard ·-Cazinoul din Sinaia-Arh.portalul intrarii principale. ·-materiale de buna calitate. sprijinirea cupolei=complet independenta (stalpi metalici pana la fundatii).ramele ferestrelorrealizate din piatra faltuita care se detaseaza pe un parament din caramida aparenta ·-Palatul Institutului de Medicina si Farmacie-Arh.Ludovic Szantary ·-Monumente ce apartin “artei noi”(Art Nouveau) ·-Cazinoul din Constanta-Arh. invartite fiecare in jurul cite unui masiv pilon ·-acoperirea se face cu o cupola bogat si variat decorata. Feller si Helmer ·-Universitatea din Cluj(1872) si cladirile consiliilor populare din Oradea(1899-1904)arh.cupola centrala=iluminator imens.valoroase detalii realizate din piatra faltuita ·-la parter un mare hol de jur imprejurul cariua se afla ghisee si birouri ·-o scara monumentala dispusa in axa intrarii conduce la etaj care este rezervat administratiei ·-Alte constructii din tara ·-aripa nordica a paltului Universitatii A.sali de concerte mai mici ·-intrarea se face printr-un mare vestibul dublat de un inel circular compus din 12 coloane de zidarie ·-4 scari monumentale.I.specifice arhitecturii de stil Renastere franceze ·-fatada aliniata la fosta strada de pe cheiul drept al dambovitei ·-corpul central marcheaza intrarea si este construit din piatra faltuita.

nu poare fii alta decat aceea a cautarii unor forme noi sprijinite pe traditii autohtone.insotita de bun gust in potrivirea proportiilor.clara. specifica. ca si sursele principale ale acesteia: vechea arhitectura culta si arhitectura populara.Premise -arhitectura neo-romaneasca se inscrie in miscarea romanmtizmului european. la mijlocul secolului.Gustave Eiffel). care.hotelul Traian din Iasi(1880-1882-schelet metalicing. kalina -noutati in domeniul constructiilor de genul celor care pot fi numite oarecum moderne au aparut doar sporadic:moara Asan(1853-schelet metalic si sticla).TeodorAman.Ion Andreescu.Dupa doi ani pleaca la Paris si obtine in 1884 diploma de arhitect la “Ecole des Beaux-Arts” cerceteaza tip de un an cateva manastiri si case vechi de tip popular si realizeaza proiectul primei sale lucrarii stil popular: casa Lahovary(1886) ea reprezinta o prelucrare novatoare a unor elemente si forme specifice vechii arhitecturi romanesti distributie rationala a incaperilor in legatura cu functia lor . a dominat intregul secol al XIX-lea.Ion Creanga. in plan piesa principala o reprezinta holul spatios in jurul caruia sunt distribuite 14 .Teophil Bradeau) afirmarea specificului national este curentul cel mai interesant datorita caruia s-a facut un pas inainte pe drumul eliberarii de sub tutele atotputernica a academismului Scolii de bele-arte din Paris.ci in primul rand.liceul si studiile superioare in Bucuresti.El sustinea crearea unei arhitecturi noi:arhitectii ”au trebuinta a patrunde in spiritul arhitectural al vietii.Studiase si cativa ani Scoala de bele-arte si pictura. in general. -precursori:Alexandru Odobescu si Dimitrie Berindei. noua orientare a fost initiata si promovata de Alexandru Odobescu. obtine in 1875 titlul de inginer al Scolii de poduri si sosele. de redesteptare a spiritului si a identitatii nationale.in cazul particular al romaniei. a sec al XIX-lea in mai toate tarile europene. nu numai in sfera ideologiilor artistice .ARHITECTURA NEO-ROMANEASCA -pana la primul razboi mondial 1.cat si a caracterului cosmopolit al artelor.socotind ca singura cale spre o creatie artistica proprie .in dozarea decoratiei si in armonizarea culorilor.au trebuinta de a trage din popor ideea unei arhitecturi noua" in a doua jumatate a veacului dupa unirea principatelor(1859) a existat o puternica miscare culturala care isi avea la baza tezaurul bogat al culturii populare.Nicolae Grigorescu. formatia profesionala: nascut in1851 la Focsani. care afirma.Vechile creatii au influentat opere remarcabile ale lui Vasile Alexandri. pe aceea a politicului.idei bazate pe exaltarea in arta ca si in politica a sentimentului si a traditiilor nationale.reactia la restaurarile lui Lecomte de Nouy si prima lege pentru protectia monumentelor.Oamenii de cultura progresisti au pledat impotriva stilurilor bazate pe prelucrarea eclectica a arhitecturilor istorice.Mihai Eminescu. In privinta arhitecturii nu mai era vorba de recuperarea istoriei. Ion Mincu este primul arhitect care a incercat sa opuna eclectismului cosmopolit al arhitecturii acelei vremi opere noi in ale caror forme se afirmau trasaturi specifice nationale.hala din Piata Unirii(1865-1870-schelet metalic). ci pe aceea nationala. -sporirea interesului pentru monumentele istorice si pentru protejarea lor. necesitatea unei arhitecturi romanesti.hotelul Athenee Palace(1912-schelet beton armat-Arh. curentul a fost un reflex al ideilor ce au circulat in a doua jum.studii elementare in orasul natal.materiale si tehnici constructive traditionale plastica arhitecturala.

A sudiat si el la Scoala de belle arte din Paris el s-a distins pe trei planuri conjugate:in invatamant.colonada curtii interioare cu toata decoratia sa .Palatul Administrativ din Craiova(1912-1913) si Banca Marmorosch-Blank(1915-1923).Fatadele sunt divizate in registre orizontale cu braie. plastica arhitecturala miscata si o mare dar echilibrata bogatie de décor cu rolul de a evidentia partile superioare ale fatadelor.Impreuna cu altii au pus bazele unei sanatoase traditii stiintifice de restaurare.In partea din fund a curtii se afla un mic amfiteatru.lintourile ferestrelor si lantul continuu de arcusoare sprijinite pe console de teracota smaltuite verde de sub streasina.La etaj se afla internatul curtea interioara este marginita la parter de o suita continua de arcade trilobate in acolada . a facut si o serie de locuinte cu calitati plastice incontestabile-case foste:Oprea Soare.Printre acestea . are elemente traditionale caracteristice caselor populare de deal si locuintelor boieresti..Antim planul forma dreptunghiulara compus din 4 aripi cu parter si etaj fiecare. circulatia si accesele la toate incaperile se fac printr-o suita de coridoare largi care inconjoara curtea interioara.Ion C.Malaxa precum si conacul boieresc de la Stefanesti N.sprijinite pe colonete de piatra. cladiri:Palatul Primariei Capitalei(1906-1910).precum si de tendinta de a le monumentaliza .Plastica acestor cladiri se caracterizeaza prin interpretarea unor elemente ale vechii arhitecturi:pridvoare.exterioara ce e acoperita de o mare poala a invelitorii a carei panta urmareste pe cea a scarii in partea opusa foisorului apare o loggie in cpmpozitia careia apar ca niste replici usor schimbate ale foisorului ornamente florale de faianta colorata cat si arcadele Scoala centrala de fete(1890) are la baza o conceptie clasica care aminteste de imaginea si formele regulate.Fatada principala are 3 elemente majore distincte:un corp cuntral cu intrarea si doua pavilioane de colt.incaperile. accentul este pus pe foisorul de la etaj la care urca o scara monumentala.Liniile simple si suprafetele netede ale fatadelor sunt inviorate de cateva profile si accente. prin aceste trei lucrari importante Ion Mincu reprezinta un pionier in slujba afirmarii specificului national in arhitectura. a fost membru al Comisiunii monumentelor istorice 15 .Ghica Budesti(1869-1863)-nascut la Iasi a urmat si el in cele din urma Ecole des Beaux Arts si devine in 1901 arhitect.. Petre Antonescu -nascut 1873 Rimnicul Sarat.ancadramente de ferestre si usi.pentru a aduce cladirile la scara.Deasemenea bow-window-urile de la etajul pavilioanelor de colt amintesc de musarabieurile turcesti. simetrice a unor ansambluri manastiresti de la sfarsitul sec XVII si inceputul sec XVIII:Hurez .in domeniul conservarii si restaurarii monumentelor si in arhitectura.El da caracter si scara cladirii.Bratianu.usor decrosate asezate in prelungirea aripilor laterale. fatadele sunt impartite un doua registre prin intermediul unui brau plasat la nivelul planseului dintre parter si etaj.Zidul de deasupra arcadelor este tapisat cu ornamente florale realizate din ceramica colorata.dispuse simetric in jurul unor curti interioare.loggii. “Bufetul de la sosea”(1892) a fost realiza t dupa planurile pentru un pavilion romanesc (restaurant) destinat expozitiei internationale de la Paris unde nu a putut fii executat.apoi pe fatada principala braul median facut din faianta policroma . infatada principala elementul dominant este un peron de acces acoperit tratat sub forma unui pridvor de casa boiereasca.

numar foarte redus de cladiri publice:spitalul de pe strada Polizu(Bucuresti).Arhitectura moderna a. Cristofi Cerchez(1872-1955)-nascut Bolintinul de Sus studiaza arhitectura la Milano. deseori.Sinaia) In Transilvania Jacob Deszo si Komor Marcel-Primaria si Palatul Culturii din Targu Mures si cladirea “Vulturul Negru” din Oradea Kos Karoly-muzeul local din Sfantu Gheorghe. exemple semnificative. Protagonisti si realizari importante. statul.biserica din Valenii de Munte. Principalii beneficiari: intelectualitatea cu deschidere culturala.si case particulare in Ploiesti .Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala(inceput in 1912). in mai mica masura.Stevastopol din Bucuresti.Bucuresti . dupa 1935. arhitecturi diferite.A fost perioada cu cea mai mare varietate de orientari si cautari stilistice. ca prima faza a modernitatii. Schimbarea de atitudine fata de sursele traditionale de inspiratie: de la arheologia decorativa spre semnificatiile profunde ale arhitecturii populare.Dupa 1939 au fost facute doar trei dintre aripi . corespondente ale acestuia cu ideologia perioadei.stil oficial.Cantacuzino in aceasta modificare de optica. Acestea si in deosebi fatada principala cu cele doua impunatoare pavilioane de colt amintesc de arhitectura feudala din Moldova si Tara Romaneasca.Clavel).Arhitectii au practicat.Scoala primara Zoe Scorteanu(Ploiesti) a facut in schimb numeroase locuinte majoritatea in Bucuresti: vila Minovici.apoi fosta casa Candiano Popescu fatadele cladirilor sale sunt pe de-o parte dotate cu foisoare si logii in care materialul dominant este lemnul. Arhitectura moderna devine insa rapid 16 . Afost conceput initial cu 4 aripi dispuse simetric in jurul unei mari curti centrale. EPOCA CONTEMPORANA .M.s-a remarcat prin lucrarile biroului de arhitectura pe care il conducea plastica arhitecturala a acestor lucrari s-a adresat cu precadere arhitecturii muntenesti(autor Al.Cu elemente prelucrate de aici s-au realizata fatadele Universitatii de Arhitectura din Bucuresti. arhitecti exemple. Constantin Iontzu(Casa corpului didactic din Bucuresti.Principale curente: -permanenta arhitecturii clasicizante: prelungiri ale eclectismului si.Asimilarea -circulatia ideilor si contactele cu mediile avangardiste europene:importanta lui Marcel Iancu si a revistei “Contimporanul”(in perioada 1924-1930). rolul decisiv al lui G. -arhitectura moderna arhitectura neo-romaneasca. existand diferente notabile intre Vechiul Regat si teoriile alipite dupa primul razboi mondial.SPECIFIC NATIONAL SI EXPERIENTE MODERNE (1918-1944 . Arhitectura neo-romaneasca . Alte caldiri:Liceul din Ramnicu Valcea.Curentele arhitecturale.Apar si motive vegetale facute din stuc. manifestari ale clasicismului modern. Caracteristici principale. -arhitectura Art-Deco.biserica greco-catolica de pe strada Polona si propria sa cas de pe str. diferite societati si institutii si.iar pe de alta parte sunt divizate in panouri incadrate de pilastri cu capiteluri florale.PERIOADA INTERBELICA) 5.si ale corpului nou adaugat paltului de la Cotroceni. Grigore Cerchez(1851-1927) . -climatul cultural general al societatii romanesti: noua arhitectura este asimilata noului spirit al epocii. 6.

Influentele celorlalte curente arhitecturale.D. hale alimentare.Noua orientare a prezentat insa . Traianescu) Apartamentele sunt de 2-3 camere cu dependinte economice si confort redus. cu unul sau doua caturi si pivnita. N. faleza de la Eforie Nord etc. Clucerului.Sub impulsul acestei orientari care intelegea frumosul prin excesul de forme si podoabe. specific ideologiei varfurilor burgheziei. -difuzarea arhitecturii moderne . b.Fatadele sunt puse in evidenta fie prin foisoare pitoresti cu scari exreioare si parament de piatra cioplita combinata cu fasii orizontale de caramida aparenta. locuintele sociale etc. Const. fie printr-o plastica arhitecturala bogata in elemente traditionalerealizte din piatra naturala fatuita si marmura.cu palatele institutiilor burgheze simagzinele luxoase . de factura moderna.Arhitectura celor mai multe locuinte de acest gen vadeste insa tendinta catre un exces de forme si elemente decorative fara a fi cerute de vreo functiune anume:balconase inguste si “bow-window- 17 . un traditionalism cu nuante exagerate. in domeniu urbanistic s-au creat cartiere noi de locuinte (cartierele Dorobanti.Urmeaza o serie de edificii administrative(majoritatea cladiri ale Ministerului de Finante) si imobile de birouri apartinand unor societati particulare.de regula imperecheate si dispuse simetric(arh.pe alocuri.un nou limbaj de consum. sanatorii. Magheru si cartierul Vatra Luminoasa din Bucuresti.Principale caracteristici: -o nou interpretare functionala si spatiala a programelor de arhitectura. alaturi de arhitectura neo-romaneasca.s-a ajuns la o arhitectura emfatica care se indeparta din ce in ce mai mult de opera inaintasilor.Deasemenea s-au construi multe biserici romanesti in provinciile aflate pana in 1918 sub autoritate straina. Varietatea repertoriului formal concretizata prin realizarile diferitilor arhitecti.Cristalizarea apartamentului si a imobilului de raport modern in Bucuresti.recurge la elemente traditionale prelucrate. curentul stilistic care a dominat arhitectura acestei perioade a fost o continuare a celui national din perioada anterioara.si cu periferiile intinse cu un caracter aproape rural.Balcescu si a Caii Grivitei de la nivelul Garii de Nord in sus.Fenomenul imbogatirilor partiale s-a reflectat si in arhitectura . -modificarea radicala a imaginii urbane. si planul tributar traditiei compozitionale academiste. c) casa de raport cu mai multe apartamente. Socolescu. fragmente urbane unitare (bd.S-a inregistrat astfel cresterea apreciabila a bunastarii clasei dominante si accentuarea discrepantei dintre aceasta si clasa oamenilor nevoiasi. Plastica arhitecturala in linii mari echilibrata si simpla.cu parter si etaj. cladiri de birouri. b) vila burgheza comfortabila.Intre 1922-1928 s-a ajuns la o stabilizare vremelnica si partiala a capitalismului.) s-a inceput degajarea si largirea actualului Bd.I. -incepind din anul 1922 potentialul economic al tarii a inregistrat cresteri treptate. -expresia plastica si spatiul interior.echilibrata si functionala.Atentia acordata detaliului.favorizata de boom-ul economic al deceniului 4 . economica. programele impuse acestei perioade au fost relativ reduse: a) casa modesta. Principalii exponenti.) si importanta lor in noua configuratie estetica. in absenta discursului critic: raportul dintre fatada si volumetria. totusi cerintele economiei si ale programului care au impus o limitare a plasticii decorative dar mai ales maiestria unora dintre arhitecti au dus la realizarea unor cladiri valoroase astfel in domeniul locuintelor . Iotzu si Popper.Aceste vile au incaperile stranse compact intr-o compozitie simpla.a fost diferita in regiunile tarii:centre mai importante. printre locuintele de tip vila se remarca cele datorate arhitectilor Toma T.Linariei etc.scoli. considerabile.Filantropia.casele economice tip. Limitele de asimilare a gandirii moderne.

cambinate cu elemente ale arhitecturii moldovenesti. G. Alte cladiri cu infatisari specific autohton sunt: Palatul Patriarhiei din Bucuresti(1932-1936 .Ploiesti. Elefterie Nou din Bucuresti (Arh.dar contine si unele elemente cu totul straine arhitecturii traditionale romanesti anuntand astfel intrucatva sensul unei noi directii ce avea sa apara. Apare aici interpretarea unor forme de arhitectura veche munteneasca.prof Nicolae Nenciulescu.I-a determinat o anume directie ramura ei cea mai solicitat a fost cea a locuintelor in care au fost investite o buna parte a capitalurilor retrase din bancile falimentare.Un exemplu ar putea fii Banca Marmorosch-Blank (Arh. al XVII.Iotzu) are in compozitia fatadelor unele forme “modernizate” de factura clasica .Arh.racordate in unghi obtuz.adesea greoaie. anii 1929-1933 au fost tulburati de o grava criza economica.Una din putinele opere valoroase este catedrala ortodoxa din Timisoara Arh. inegale . Tendinta aceasta vadita de impodobire a fatadelor si a interioarelor fara a tine seama de functie este din pacate una din trasaturile caracteristice negative ale arhitecturii romanesti din aceasta perioada.Toma T.a specificului national in arhitectura s-a impus cu mai mult succes a fost insa acele al locuintelor izolate care apar in Bucuresti. fier forjat .O alta astfel de catedrala este cea din Cluj (Arh.Simotta). V. Gh.Pomponiu si Arh.Const. la cladirile inalte de birouri se incearca de asemenea aplicarea stilului neoromanesc.C. Astfel: Catedrala ortodoxa de la Alba Iulia ( Arh. in primii ani ai celui de-al 4-lea deceniu existau pe de o parte ramineri categorice pe pozitiile unui clasicism inghetat(Palatul Republicii.Arh.Smarandescu) .P.Acest lucru a avut efect asupra modului in care s-a desfasurat arhitectura . formele ei interioare) si biserica Sf.prin intermediul unui pavilion de colt.Campina si mai ales in regiunile deluroase sau pe litoral (Arhitecti:Const.Iotzu) in domeniu arhitecturii civile sunt rare cladirile reusite in care s-a incercat implementarea stilului neo-romanesc. Iontzu)-birouri la parter si trei etaje de apartamente.Cele doua fatade catre strada.Traianescu (mai ales pt.Se observa caracterul monumental al unicei sale fatade realizata din piatra fatuita .Restul paramentului fatadelor este din caramida aparenta. Petre Antonescu) domeniul in care ideea afirmarii .Petre Antonescu).Iorga” (Arh.Simotta).ornamente de ipsos aplicate pe fatade si acoperisuri inalte si jucate.parter plus 5 etaje ultimul mansardat.Petre Antonescu) .A.I.cladire Bibliotecii universitare din Iasi -Arh.cu loggii si foisoare multiple a fost aplicata si cladirilor de locuit cu mai multe niveluri. dintre imobilele cu apartamente de locuit se remarca vasta cladire pentru salariatii Bancii Nationale( Arh.D. marmura .Formula plastica a balcoanelor scoase in “porte-a-faux”.de data aceasta in spirit modern .Rosetti (Arh. Socolescu.uri”.Cristinel).G.”loggii” cu colonete din zidarie. Const.Iotzu. Stefanescu) este o pastisa a unor forme de arhitectura religioasa din prima jumatate a sec.Astfel imobilul (fost Astra Romana) din Piata C.Iotzu) iar pe de alta parte sintetizari ale principiilor clasicismului(Facultatea de drept . excesele cele mai mari apar la numeroasele biserici ridicate in Transilvania in aceasta perioada.cladirea Institutului de Istorie “N.colonete si ornamente a imprimat cladirii un caracter in mare masura artificial.granit.unele prefabricate. O alta cladire ce se impune prin tinuta sobra este “Casa Alba” din Craiova(Arh.Const.Parterul robust si tratat ca un subasment si realizat din piatra cioplita si rostiuta.Petre Antonescu) In acelasi timp s-au facut primii pasi spre formele unei arhitecturi net moderne care avea 18 . Astfel Ministerul Justitiei(1929-1932 .Plastica monumentala si de detaliu sunt de buna calitate reusindu-se adaptarea judicioasa a formelor vechii arhitecturi pamantene la o cladire de mari dimensiuni cu 4 niveluri.Arh Const.Astfel datorita economiilor a aparut o sensibila tendinta de simplificare a formelor de expresie arhitecturala. Apare aici o tendinta de monumentalizare fortata si un exces de elemente de detaliu. Solutia “legarii” fatadelor cu ciubuce si imbogatirea lor cu “loggii”.Astfel de cladiri sunt palatul ”Vama Postei” si cladirile Ministerului de Finante.

Edificiul este compus din doua aripi cu cate 7 etaje care prind intre ele o mare sala de cinematograf de 1200 locuri. proportionate. 19 .De la primele manifestari curentul modernist a intrat insa in conflict cu mai vechiul curent traditional.sustinut de doi puternici piloni. Experienta profesionala aprofundata.A mai facut o serie de locuinte particulare: casa dr. fabr Faur.M. Aceste lucruri au determinat folosirea noilor materiale de constructie:fier . volume clare si puternice. Brasov (G. Afimarea acestei noi orientari a fost legata de campania de constructii initiata dupa criza economica. orientarea realista.fostele uzine de avioane I. Ele sunt de un larg confort si au pardoseli de marmura. cele mai numeroase cladiri care apartin arhitecturii civile moderne sunt cladirile de locuit : vila izolata .de parchet superior. Palatul Cultural/Cernauti lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu -1927 – vila dr Petru Groza – 2 benzi.iar la etaj la etaj camerele de locuit cu toate anexele necesare. cu gradina in jur si avand de regula la parter cateva incareri de primire. sala de spectacol.Henriette Delavrancea-Gibory. Lucrarile de finisaj erau executate cu grija . Octav Doicescu. Halele obor. precum si adoptarea unei metode juste de creatie au dat totusi arhitectilor cu o cultura aleasa posibilitatea sa realizeze fie in spirit net modern.Tot el alaturi de H. adesea cu: placaje de piatra.R.Balcescu. El s-a impus dupa construirea imobilului ARO (1931) care astazi este Patria.Apoi cladirea fostei sucursale a uzinelor Ford (Arh. fereastra orizontala.sa domine ultimii 8-9 ani dinainte de cel de-al doilea razboi mondial. fie in forme traditionale modernizate opere valoroase. paris. arh Art Deco -1930 – 1935 – modernism pur – cladirea Aro de pe Magheru -1936 – 1943 – relatii cu Malaxa – volume foarte simple. care avea insa multi sustinatori.nr. circulatii si camerele principale -imobilul Aro – magazine la parter. marcata de piloni monumentali si urmata de o alee marcata cu pomi. Horia Creanga (1892-1943).beton-armat. Hotelul Aro Brasov.fabrici de vagoane.instalatii bogate etc. sotie arh Lucia Creanga Arh noua – simplitate.53.solutie care rezolva ingenios si accesul la cinematograf. gustul superior si aristocratic al liniei drepte Perioade:-1929 – tatoneaza piata si gustul clientilor.hale vaste cu mari deschideri prevazute cu schelete robuste de rezistenta .complexul uzinei metalurgice de la Colibasi(Arh.A. Intrarea lucratorilor este larg tratata.Georgescu a facut hotelul Carpati (fost ARO) din Brasov. precise.pardoseli de marmora.Duiliu Marcu.o sala de luat masa nu dependintele ei. Studii Bucuresti. Horia Creanga. Uzinele Malaxa ale caror planuri au fost marite de Arh.Em. Octav Doicescu) cadrul celorlalte ramuri ale arhitecturii trasaturile specifice modernismului au aparut sporadic. locuinte.Miclescu).sisteme speciale de iluminat etc.P.In primul rand redresarea activitatilor industriale a prilejuit executarea unor importante cladiri menite sa adaposteasca procesele de fabricatie din diferite ramuri industriale:uzine metalurgice.un birou cu anexe.Cantacuzino) .Erau mai totdeauna retrase de la strada .a fost initiatorul arhitecturii moderne.de parchet ales si de gresie. Astfel de arhitecti erau :Horia Creanga. Tot Creanga a proiectat si fabrica de tevi si otelaria(azi republeca).usi exterioare bogate din fier forjat etc. imobilele izolate sau grupate pe strazi cu regim inchis.Halele se disting prin bunele proportii si prin tehnica ingrijita a lucrului .Petru Groza din Deva. sala de conferinte. Acesta are doua intrari cu cate doua apartamente la palier a cate 3 si 4 camere. sticla si s-a trecut la adoptarea unor plastici arhitecturale noi simple in perfecta concordanta cu caracterul propriu al materialelor folosite. Se remarca prin linia orizontala a fatadelor si prin contrastul dintre aceasta orizontala shi turnul de colt masiv. de gresie. Realizari: Uzinele foste “Astra Vagoane” din Brasov.H.inclusiv a paramentului de caramida aparenta.trei imobile mai importante in Bucuresti precum si cateva imobile cu magazine la parter si apartamente la etaje dintre care unul mai important Bdul N.

fotoliu gen Rietveld -vila fuchs 1927 – ferestre si parapet de factura navala (hublouri) 20 .Campulung.> cat tamplaria.pereti ingusti . Craiova. servant. f vitrata in spate.Bacau. caramida aparenta singurul material --inteprinderea Republica Duiliu Marcu (1886-1966). segregare a functiunilor in benzi. Brasov . sus spital -art deco – parter cu piatra neagra -realizat – parter retras si in umbra -benzi orizontale -vila Miclescu -vila Bunescu 1932 living pe 2 niveluri cu supanta. desene. plin.initial experimentase procedeele si formele academismului de scoala franceza(casa particulara) si apoi pe acelea ale arhitecturii de forme nationel (Caminul studentesc si Teatrul National din Timisoara) apoi s-a alaturat cu convingere modernismului. 1922-23 se intoarce. Exemple de lucrari -1926 – vila pt tatal lui.Deasemenea a realizat o serie de edificii Bucurestene cu caracter administrativ: cladirea Comitetului de Stat al Planificarii. Biblioteca Academiei. fara lumina electrica. Studiile si planurile de sistematizari si zonificari au ramas insa in cele din urama de cele mai multe ori ingropate in arhivele primariilor orasele continuand sa se dezvolte la voia intamplarii. Cluj. a fost pictata -vila pentru pictorul Daniel – pictata ext + dormitor. artist plastic-pictor. La fel de neglijate au fost si lucrarile edilitare. la dist de un an -vatra luminoasa.terasa cu piscina -vila Cantacuzino-inalt. cat ili interesa expresia plastica a interiorului si a exteriorului.jos. cea mai mare parte a orasului a ramas fara pavaje. Marcel Iancu-1907 infiinteaza miscarea dadaista inpreuna cu Tristan Tzara. vitralii. 1930 – 1939 colaborarea cu Malaxa -fatade pure. infiinteaza revista Contemporanul impreuna cu Ion Vinea. Malaxa pe Magheru. servit -bd Dacia – mici decrosuri nefunctionale. Ministerul Afacerilor Externe. intrare in sticla -bl Lahovari – langa cel al lui GM Cantacuzino.copertina subtire peste ultimul nivel -cladirea Aro pe calea Victoriei – continuitate spre crt int. simple. grafician. mobilierul (uneori). finanteaza singur Contemporanul. Academia Militara. Astfel activitatea urbanistica a dat putine rezultate concrete pozitive. grafiti aplicate pe cladiri.Astfel a realizat cateva locuinte particulare (Casa Busila) si precum si blocuri cu apartamente.birouri. absolvent unor studii complexe de arhitectura. fara canale. Sfantu Gheorghe. Acesta are in plan o forma dreptungiulara simetrica desfasurandu-se in jurul a doua curti interioare. utiliza culoarea cu multa forta (tencuiala colorata acoperita de alti proprietari).marginesc la parter un portic. loc tip -1937.A aparut “legea pentru organizarea administratiei locale” din 1929 care prevedea obligativitatea pentru centrele urbane si balneoclimaterice sa-si intocmeasca planurile pe 10 ani. vitrine pe colt -halele Obor spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta.Astfel s-a inceput studiul si redactarea planurilor de sistematizare pentru multe orase: Bucuresti. Chiar in Bucuresti cu exceptia catorva artere principale si cartiere de vile.baza retrasa.Deasemenea tot el a realizat si Palatul Ministerului Transporturilor(1937-1945) lucrari in domeniul urbanismului-Dezvoltarea industriei si a comertului dupa primul razboi mondial au atras catre orase mana de lucru fapt care a dus la o crestere simtitoare a acestora. -arhitectura: nu-l interesa o rezolvare a planului clara si rationala.legati prin arcade .Fatada principala lunga de 100 de metri bine proportionata simpla placata cu marmura de Ruschita este precedata pe toata inaltimea de un sir de stalpi care . fara apa.

are loc industrializarea fortata a economiei. relatia arhitectului cu autoritatea statului. acestia devin functionari ai statului in institute de proiectare. anexe -vila sotiei. inaltime mare pt un cartier de vie ARHITECTURA SI URBANISMUL DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL Contextul: -schimbarea regimului politic: disparitia statului democratic . Intreaga economie este dirijata centralizat. bovindouri si balcoane -sanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mies -locuinta Milita Petrascu – atelier vitrat cu 2 niveluri.ideologia comunista domina integral societatea. vizibil de la supanta dormitor -imobilul Gold – trepte identice cu rafturile.posibilitatile de creatie urbanistica si arhitecturala.-strand Kiseleff – vestisre simple -cladirea Chapier – terasa pe colt la ultimul ivel. 21 . umbra -vila Chihaiescu. bar sub scara -vila Juster – pe colt. et 1 2 duplex. iar statul totalitar devine proprietarul aproape absolut al tuturor domeniilor economiei (nationalizarea din 1848.astfel. simetrica -vila Iluta – raumplan. p garaje. -efectele asupra arhitecturii si urbanismului: . primul mob de bucatarie modern -imob pt soc Bazaltin – birouri si turn locuinta.este desfiintata libera practica a arhitectilor. terasa solar. colectivizarea agriculturii din 1962). in mod sever. controlindu-se si limitandu-se.

restructurarea unor artere importante ale oraselor.dupa 1977. terenul. un interes aparte il reprezinta atitudinea arhitectilor pirn 22 . elaborarea proiectului.Urbanismul . prin care s-a decis reconstructia socialista a oraselor. b. incercari de iesire din constrangerile politice. -exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului urban este simbolica. economice si profesionale impuse. -etape ale arhitecturii si urbanismului: a. marile ansambluri de locuit realizate la periferia localitatilor sau in zonele slab construite-caracteristicile urbanistice ale acestora. Interventia totala a politicului a avut loc prin hotararile cc al pcr si a consiliului de ministri din 1952.studiile de sistematizare teritoriala. -etape principale ale evolutiei politice:cucerirea si consolidarea puterii politice.Planul de sistematizare apare la inceputul anilor 60`.Evolutia arhitecturii si urbanismului a fost rezultanta influentei. 3. executia.cvartatele staliniste. legea strazilor din 1976 si recuperarea spatiului strazii. amenajarea litoralului . perioada stalinista. au trebuit sa raspunda unor solicitari de proiectare venite exclusiv din partea statului. libertatea de creatie a arhitectilor s-a redus drastic. Arhitecti. iar investitia particulara devine nesemnificativa.S-au creat astfel premisele proiectarii si realizarii unor investitii urbanistice de foarte mari dimensiuni.revenirea la regimul totalitar absolut pana in 1989.Relatia de modernizare si distrugere. prelungirea.evolutia simultana si divergenta cu acestea. finantarea. deveniti angajati ai statuliu. In acest sens.in anii `50 . . prin limbajul rationalist si cautarile unei arhitecturi de factura nationala.Exemplificari pentru toate categoriile.mici ansambluri de locuit sau de dotari.”dezghetul” anilor `60 si inceputul anilor `70. ARHITECTURA DUPA 1950 Transformarile politice care au avut loc dupa terminarea celui de al doilea razboi mondial au condus la modificarea fundamentala a conditiilor de practica a profesiunii. aplicate in ansambluri urbanistice de dimensiuni mai mari sau mai mici. Diferenta principiilor urbanistice fata de cele anterioare (bazate pe mica proprietate si pe parcelare) produce o ruptura radicala a morfologiei urbane. deseori. a politicii statului (si a pcr) si a curentelor epocii. in interiorul localitatilor sau la extinderile acestora.teoria urbanismului . interventiile asupra centrelor (istorice) ale oraselor. infiintarea Institutului de Arhitectura (dupa o perioada de functionare ca facultate a Politehnicii) si a tuturor structurilor organizatorice a domeniului.Dirijarea investitiilor s-a facut dupa un program strict centralizat.variante ale postmodernului si recrudescenta arhitecturii clasicizante ca expresie a regimului totalitar.a culturii arhitecturale interbelice. -statul a dispus de toate verigile actului de constructie :intocmirea temei .cea mai fertila perioada a arhitecturii romanesti postbelice d. spre sfarsitul anilor `50. In aceste conditi. si evolutia ei in urmatoarele doua decenii .succesiunea tipurilor de interventii urbanistice: completari de fronturi.politica de industrializare fortata a avut drept consecinta cresterea rapida a populatiei urbane (cu mari dificultati de acomodare la modul de viata urban)..impulsionarea dezvoltarii oraselor. caracterul sumar al schitei de sistematizare. realizarea unor numeroase noi zone industriale. arhitectura “functionalista”. 2. determinate. in institute de proiectare judetene sau apartinand unor ministere.retorica monumentalului. episodul arhitecturii realismului socialist (prima parte a anilor `50) c. sporirea necesarului de locuinte (spatii de cazare0 si a dotarilor colective.practica profesionala: disparitia de facto a dreptului la proprietatea funciara urbana a facilitat difuzarea principiilor Chartei de la Atena. existand insa.

cei mai multi arhitecti accepta interventiiloe in zonele vechi (alti fac studii secioase de istorie urbana) Exemple : -zona balta alba. dispar laturile dar scara e corecta -realism socialist. incercare de a forma o politica nationala. nu a participat la dezbaterea pentru centrul civic Cezar Lazarescu-presedinte UAR si rector UAUIM. gradinite. de elaborare a unei arhitecturi nationale orasenesti. 23 . este expulzat. arhitectura monumentala -opera romana. prieten cu dej. un moment de o insemnatate deosebita il consituie perioada moderna de formare a oraselor. se inscrie inainte de razboi in partidul.cvartale p+4. inerventii la scara ampla asupra unori structuri urbane constituite in timp indelungat. ansamblu facut de Tiberiu Nica (arh. se distrug centrele a peste 25 de localitati. Interbelic). nare nici cultura nici talentul lui alifanti. face studii privind bis din lemn. -casa poporului nu e simbolul intregii arhitecturii postbelce -rasturnarea valorilor anterioare -ideologia comunista a determinat total arhitectura -statul a devenit proprietarul absolut al economiei (nationalizarea din 1943-prorietate privata si micul comert. relatia cu zonele mici si vechi (burghezo-mosiereste)interventii violente.1943-1950 perspectiva stalinista(dura dpdv uman). executii mizerabile) -evolutia urb si arh. -1952-politica nu influenteaz arhitectura prea mult. Mircea Alifanti. fiindca am repeta greselile comunistilor de a sterge toate constructiile regimului burghezo-mosieresc. trame mari care nu sunt compatibile cu ceea ce este vechi si valoros.dezghet-rupere oarecum de URSS. materiale proaste. adept al comunismului.1970-1990-regim foarte autoritar arhtectura-diferenta dintre “produse de serie”-proiect tip de imobil de locuit. si case taranesti -module-proces de industrializare (capacitatea executiei) -echipamenete publice-hoteluri(acelasi hotel alta fatada) si case ai culturii de acelasi gen. De la oana Sa nu cadem in greseala de a condamna tot ce s-a construit atunci. “produse speciale”-locuinte de lux. centralizarea sistemului economic(industrializare fortata) -toate regiunile sa fie la fel de dezvoltate -orasele cresc sau apar altele noi(victoria. 1952-cooperativizarea agriculturii. figura centrala a acestei perioade. Mincu este. face litoralul.octav doicescuIn dezvoltarea istorica a arhitecturii in Romania. antreprize de constructie) -arhitecti devin functionari ai statului si trebie sa urmeze indicatiile politice (suprafete mici. intr-o forma existentacu scara corecta (bucuresti noi. vatra luminoasa.p+5 terenul din mijloc liber sau cu crese. 1960-1970. fara indoiala.onesti) -proprietatea statului asupra terenului urban(sau chiar daca nu era proprietare putea sa dispune de el) -posibilitatea construiri marilor ansambluri -statul a tinut in mana toate fazele proiectarii si executiei (institute de proeictate. cacademia militara).proiectarea constructiilor sau a micilor ansabluri amplasate in partile vechi ale oraselor. care n-au necesitat.sediul administrativ din baia mare 1970 (parea ca este acolo dintotdeauna).

unde terminase Academia de Belle Arte ca arhitect diplomat al guvernului francez profesiunea de arhitect. care isi vrea operele mai evident. care vor determina originalitatea scolii romanesti de arhitectura. Ion Mincu intelectual sensibil si profund legat de idealurile generatiei sale. In raport cu incepaturile miscarii urbanistice care marcheaza transformarea tirgului feudal in oras. mai ales admira si indrageste insasi bogatie de forme si idei a artei populare.se pareau anonime. Gotter erau care fusesera invitati sa realizeze mari edificii ale capitalei si ale altor orase importante ale tarii. contrare ideilor sale drespre armonie si simplitate in care el reuneste principiile arhitecturii clasice cu 24 . in opozitia principala a mai multor curente. Era firesc ca in aceasta perioada sa se fi apelat la bogatul vocabular de rezolvari spatiale. unde asemenea edificii isi facusera mai de mult aparitia. iar statutul social al arhitectului facuse saltul hotaritor. Definirea acestor curente si tendinte ce se infrunta pe tarinul arhitecturii orasenesti la sfarsitul secolului XIX-lea in Romania. inainte de a pleca la Paris. studiase si practicase. si mai activ integrate in valorile culturii nationale. constructive si decorative.Personalitatea lui Ion Mincu se contureaza in cadrul perioadei de formare a arhitecturii moderne romanesti. integrandu-l cu drepturi depline in randurile intelecualitatii. plecase la Paris cu imaginea frumusetilor romanesti gandind probabil ca si arhitectura ca modalitate artistica poate servi idealului national ca si pictura sau literatura. fara prea multa convingere. Ion Mincu s-a indreptat catre arhitectura pentru ca dorea sa construiasca altceva decat lucrari ingineresti. El nu putea fi strain de preocuparile arhitectilor din alte tari al Europei. arhitectura romaneasca moderna a pasit pe calea unei afirmari originale tirziu si cu multe ezitari. pe care le cunoscuse fie in timpul studiilor sale la Paris. Pe la 1884. In scoala de Belle. fie in calatorii. El era in primul rind un intelectual roman constient de obligatiile sale fata de cultura nationala. care. cand Ion Mincu s-a intors de la Paris. Dorinta de a face “mai mult” sau “altceva” vine in acelasi timp dintr-un crez de intelectual patriot. era totusi destul de bine conturata. Acest proces de rapida transformarii in Romania celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea pare sa fi constat in coexistenta si intr-o masura. ingineria civila. oferite de alte parti ale Europei. el admira si iubeste poezia si pictura romaneasca. Conservator si traditionalist prin educatie ca si prin temperament Mincu se va tine departe de excesele modelor ca si de inovatiile prea revolutionare. Galleron. ne va ajuta sa ne apropiem mai mult de opera lui Ion Mincu. fie chiar in tara datorita activitatii unor Ballu.arte el a absorbit deopotriva principiile compozitiei clasice ca si tezele rationalistfunctionaliste ale lui Guadet.

dar constituie 25 . O lupta dusa cu societatea din jur. am observa ca o parte inportanta este alcatuita din locuinte de tipul vilei sau locuintei reprezentative ale unor familii bogate. Edificiul atat de cunoscut aproape emblematic pentru opera lui Ion Mincu. intr-o viata sobra. Cateva din lucrarile care ar fi reprezentate probabil operele sale de capetenie au ramas numai in stadiul de proiect Ospelul Comunal. O lupta in care biruintele sunt la fel de valoroase si insructive ca si infringerile. Porticul este alcatuit din colonete din lemn in care strunjirea si decorul sculptat al stilpilor si balustradelor includ in aspectul general romanesc detalii de factura clasica italieneasca. In opera sa a cuprins insa o gama foarte variata de domenii de la desenul de mobilier. dispuse cu economie deasupra ferestrelor ingemanate sum strasina foisorului ca si butonii de ceramica in timpanele arcadelor. Operele de arhitectura Lucrarile lui Mincu sunt putin numeroase. Un exemplu ar fi Casa Lahovary terminata 1886 s-a impus de la inceput atentiei oamenilor de arta prin aceea ca era prima incercare de a realiza o arhitectura inspirata din traditia nationala. in care o inalta exigenta morala ne apare dublata de un ascutit simt al nuantelor si umorului. careia umbra foisorului ii adauga o nota de intimitate. Accentul central realizat print-o ingenioasa mutatie a foisorului vechilor case de deal . Mincu ne ofera imaginea unei lupte continui dintre luciditate. Teatrul National din Iasi si cartierul de vile denumit “Cetatea romaneasca” ale carora desene. intr-o activitate de aproape 30 de ani el a realizat mai putin de 15 lucrari. adica prmaria . si cu el insusi. ofciala si sa abordeze problema inovatiei cu o exigenta antica deosebita . casa Lahovary inspira monumentalitatea simpla a arhitecturi taranesti. Acesta atitudine il ajuta sa se tina deoparte de arh. traditionalul plan cu tinda si camerepe o parte si celalta se exprima in fatada principala printr-o simetrie clasica. Daca ar fi sa incercam o grupare sistematica a operei lui Mincu. rationalism. intr-un peron acoperit cu acces carosabil. al Bufetului de pe sosea Kiseleffii . si care face din acest mare precursor o figura singulara in istoria arhitecturi romanesti.cele ale arhitecturii populare. de altfel s-au pierdut. Frizele decorative din caramida de inspiratie italiana. Un volum compact exprimand un plan simplu . punand-o in special pe terenul solid al determinarilor functionale. nu urmeaza cronologic casei Lahovary. In linii mari . Intr-o opera relativ putin ampla intr-o remarcabila activitate teoretica. credinta in geniul artistic popular pe deoparte si nationalismul vulgar sau cosmopolitismul eclectic de alta. intr-o neobosita activitate pentru intemeierea scolii si miscarii nationaqle de arhitectura. la monumentalul funerar si restaurarea monumentelor istorice. invioreaza cu um pigment cromatic masa calma a fatadelor toarte simple.

imediat dupa casa Lahovary . in timp ce relatia dinamica a volumelor “Bufetului” ne introduce intro lume vioaie si pitoreasca de asimetrii colorate. Separatia neta interior-exterior necesara in casa de oras a unui patrician pentru care “locuinta sa e castelul lui”. culoarea calda. din care prima este azi Casa sciitorilor “Mihail Sadoveanu” iar a doua Clubul Sindical al Ministerului Metalurgiei si al Constructiilor de masini. in timp ce modalitatile structural decorative ale ceramicei si lemnul aparent. ceea ce a reprezentat probabil un cadru fix al compozitiei de ansamblu. Motivul foisorului cu arcade in acolada e realizat de aceasta data ca element dominat. ca o apoteoza a spatiului curb si care singura ar fi de ajuns pentru a da masura puterii de creatie a unui mare architect. poarta amprenta unui indragostit al pitorescului senzual care incalzeste si insufleteste intreaga opera a lui Mincu. experimetate la casa Lahovary. bronzului. Cele doua resedinte de lux.reluarea ideilor chitate in prima sa lucrare prin acumularea de noi experiente si surse de inspiratie. e inlocuita de bufet cu o formula noua deosebit de moderna pe care Mincu o infuieste si o extrapoleaza din sursele populare . Le apropie insa nu numai vecinatatea. sufrageria cu sumbre lambriuri si deschisa printr-o veriera. ci mai ales faptul ca ambele apartin perioadei de inceput a carierei de arhitect a lui Mincu. intr-o compozitie asimetrica. transcris si parafrazat in mii de variante. prin 26 . e adevarat foarte radicala. la mica distanta una de alta. La casa Monteoru vom remarca holul central pe trei nivele. capata o amploare decisiva. ancadramente. lambriurilor si tapiseriilor. Tipul de plan. dar intr-o maniera cu totul opusa acesteia. Si pretutindeni. fiind realizate intre 1887 si 1889. ornamentelor aurite. asemena lucrari puteau . Casa Lahovary aduce din arhitectura taraneasca ritmul echilibrat al unei clasicitati patriarhale. balustrade. De altfel trebuie sa precizam ca la casa Monteoru avem de a face cu o reconstructie. si pe care un portic de intrare o atenueaza in spiritul ospitalitati traditionale romanesti. de forme si cu ornamentatii pe cit de variate pe atit de abundente in modelaje ca si in culoare. fiind aici cu atit mai semnificativ cu cit. plafoane. scara amplificata de vasta oglinda pe podest. spre gradina. O cercetare mai atenta a celor doua edificii ne pune in prezenta unui Mincu interpretvirtuoz. nu se pun intrebari si nu se dau raspunsuri. dispozitia spatiilor interioare. totul a fost de mult scris. Nici una din lucrari nu poarta pecetea contradictiilor chinuitoare ale creqtiei. compozitia fatadelor si intregul arsenal de forme decorative. Mincu pare ca se desfasoara intr-un divertisment cu variatiuni pe o tema data. dar mai ales acea scara a carei spirala fastuoasa culmineaza in rotonda cu splendide arcade. Eliberat de tensiunea cautarii nouluk. cu straluciri discrete a stucurilor. La casa Vernescu ne retin atentia plafoanele in casete si chesoane. se afla situate pe Calea Victoriei. pardoseli.

fiecare la rindul sau fiind compus cu cite trei axe. astazi sediul Filialei Academiei R. Doua aripi secundare. subliniata de acoperirea lor independenta cu cite un acoperis boltit. indica intentia clara de a fi fost concepute ca un fel de turnuri de calaj.S. care acuza holul de intrare si sala de consiliu de la etaj. cu un corp principal in lungul bulevardului care purta pe atunci numele de “Calea Domneasca”. imaginatia si autenticul simt al compozitiei cu care el va aborda fiecare din operele sale. inchid intre ele o curte posterioara de factura strict utilitara. Arhitectura monumentala Palatul administrativ din Galati astazi sediul Comitetului Minicipiului Galati si al Consiliului Popular al Municipiului Galati. marind astel potentialul expresiv al materialului. Banca Comertului din Craiova . ocnite is chiar ciorcirlani ce orneaza coama acoperisului. Doua registre mari . mai strinse in corpurile extreme. Fatadele corpului principal. abia dupa moartea lui.R. se completeaza cu detalii create de Mincu in spiritul unor forme ale arhitecturii traditionale: butoni. terminata pe baza desenelor din 1906 ale lui Mincu. Decrosarea usoara a volumelor la extremitati. dupa o schema curenta in arhitectura palatelor Renasterii franceze. sa alunece in platitudini academice sau in pompierism. Desi necaracteristice pentru conceptia stilistica a lui Mincu. mai scunde si multa mai modest ornate. cuprinzind. cele doua resedinte de pe Calea Victoriei ramin pe deplin edificatoare pentru virtuozitatea.este o lucrare postuma. care. pe atunci. acolade. Ea reprezinta al doilea edificiu public de factura monumentala. Partitionarea in registre orizontale pune in evidenta etajul iar in fatada principala 27 . sunt placate cu o piatra galbuie si desenate in trasaturi viguroase. fiind artera principala a orasului portuar. Impresia de incertitudine si chiar de oarecare monotonie se accentueaza prin simetria nediferentiata a axelor verticale: fatada e impartita in trei segmente. prin pozitia sa urbanistica. sala consiliului si cabinetele oficiale. prezentind o compozitie mai inchegata si mai echilibrata decit Palatul Administrativ din Galati. poate nu intimplatoare intr-un oras care. insuficient distincte. se suprapun intr-o egalitate confuza pe care decorul bogat al “etajului nobil” nu reuseste s-o anihileze total. Aceasta cladire centrala a Craiovei oferqa privirilor un volum bine proportionat.insasi natura lor . e lipsit de o perspectiva frontala. Decorul acestei fatade in care golurile inalte ale etajului termintate cu arce de virf de lance ca si coronamentul crenelat aduc o sugestie venetiana. primul incaperile parterului si mezzaninului si al doilea marile sali de receptie. ale carui fatade laterale sustin ca inaltime si tratare plastica fatada corpului principal orientat catre piata. mai largi in corpul central. a compus pe un plan simetric. discuri . era principalul port al Romaniei.

subliniind monumentalitatea corpului central . suprainaltati peste cornise cu turnulete-lanternouri. interpretari diferite si contraversate.orizontalitatea e intrerupta de cei patru piloni pe toata inaltimea cladirii. poarta pecetea lui Mincu.Ancadramentele ferestrelor. cu alte posibilitati tehnice. pretuind opera lui Mincu esenta ei de patriotism si de framintare inovatoare. cornisa. in special a celor de la etaju. 28 . Opera si conceptiile lui Mincu au cunoscut. acoperisurile repezi incununate de creste de ciocirlani. precum se vede. cu alte conceptii estetice arhitectii zilelor noastre. al carui rol in arhitectura moderna romineasca este deosebit de insemnat. Mincu ne apare azi ca un inaintas. In ciuda limitelor sale istorice. In alte conditii sociale. lucarnele si lanternourile. decorul emblematic cu piese de bronz si desenul viguros si cursiv al tuturor detaliilor. se straduiesc sa realizeze arhitectura romaneasca a zilelor noastre.

29 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful