MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII GRUP SCOLAR « GEORGE EMIL PALADE » SCOALA POSTLICEALA DE STAT – CONSTANTA

Lucrare de diploma
PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI CU CIROZA HEPATICA ATROFICA LAENNEC

Coordonator : Stanciu Maria Indrumator : Ruxanda Matilda

Absolvent : Mirica Elena

Constanta 2005

Referat.clopotel.ro

« Numai o viata scurta ne este acordata si fiecare ar trebui sa-si puna intrebarea : - cum as putea sa-mi investesc puterile mele astfel incat sa aduca cel mai mare folos ? - cum as putea face mai mult pentru slava lui Dumnezeu si pentru folosul semenilor mei ? caci viata numai atunci are valoare cand e folosita pentru atingerea acestor scopuri. »

Referat.clopotel.ro

CUPRINS I Notiuni de antomie si fiziologie a ficatului I.1 Anatomia ficatului I.2. Histologia ficatului II. Fiziologia ficatului II.1. Functia biliara II.2. Functia antitoxica II.3. Functia de depozit II.4. Functia de sinteza II.5. Functia de coagulare II.6. Functiile metabolice ale ficatului III. Ciroza hepatica Laennec III.1. Definitie III.2. Etiopatogenie III.2.1. Factori toxici – alcoolul III.2.2. Factori infectiosi III.2.3. Factori dietetici, nutritionali si carentiali III.2.4. Factori ai terenului (endogeni) III.2.5. Glandele endocrine III.2.6. Factori imunologici III.2.7. Factorii staza biliara si sanguina IV. Clasificarea cirozelor V. Histogeneza si anatomia patologica generala a cirozelor VI. Fiziopatologia cirozelor VI.1. Tulburari circulatorii intra si extra hepatice VI.2. Staza si hipertensiunea portala, ascita VII. Forme clinice – simptomatologie – debut VII.1 Perioada preascitica VII.2. Perioada ascitica :
Referat.clopotel.ro

modificari endocrine ; modificari hematologice ; tulburari de coagulare ; tulburari nervoase ; tulburari cardio-vasculare ; perturbari renale ; splenomegalie ; modificari digestive. VIII. Examenul obiectiv al ficatului VIII.1. Metode fizice de explorare a ficatului VIII.1.1. Inspectia generala VIII.1.2. Palparea VIII.1.3. Percutia VIII.2. Metode biologice de explorare a ficatului VIII.2.1. Explorari morfologice – punctia biopsica hepatica VIII.2.2. Explorari functionale – laparoscopia VIII.2.3. Examene de laborator VIII.2.4. Explorari vasculare – spleno-portografia I X. Diagnosticul cirozelor IX.1. Diagnosticul pozitiv IX.2. Diagnosticul diferential X. Evolutie si complicatii X.1 Evolutia cirozelor x.2. Complicatiile cirozelor X.2.1. Hemoragiile digestive X.2.2. Trombozele si tromboflebitele portale X.2.3. Encefalopatia hepato-portala X.2.4. Coma hepatica X.2.5. Infectii intercurente XI. Tratamentul cirozelor XI.1. Tratament medical. Dieta XI.2. Tratament chirurgical XI.3. Tratamentul complicatiilor XI.3.1. Tratamentul cirozei hepatice compensate XI.3.2. Tratamentul cirozei hepatice decompensate XI.4. Profilaxia cirozelor XII. Prognosticul XIII. Rolul asistentei medicale in ingrijirea unui bolnav cu ciroza hepatica XIII. Plan general de ingrijire pentru pacientul cu ciroza hepatica XIV. Dosare de ingrijire – ingrijirea bolnavilor cu ciroza hepatica -

Referat.clopotel.ro

lobul stang.2. XVI. XV. ANATOMIA FICATULUI Ficatul este cea mai mare glanda a aparatului digestiv.3. viscerala.1.v a solutiei de Glucoza 5% Administrarea i.3. aceste santuri delimiteaza lobul drept.2.ro . Ficatul are doua fete : una superioara convexa si alta inferioara plana. Cazul III. Este alcatuit din doi lobi inegali. XV. Fise tehnice de lucru pe cazuri concrete Efectuarea punctiei abdominale Administrarea i. Pe fata inferioara se observa doua santuri sagitale si un sant transversal de aspectul literei « H ».1. XVI. de consistenta ferma. XVI. mai ascutita. Este situat in loja subdiafragmatica (hepatica) in hipocondrul drept. lobul patrat ventral si lobul Spiegel dorsal.000. Fata superioara e limitata prin doua margini : una posterioara mai groasa si alta anterioara. XVI.clopotel. organ intraperitoneal plin.1.XV. Cazul II.000ui Bibliografie I. Cazul I.m a Penicilinei G 4. cel drept fiind de circa 6 ori mai mare decat cel stang. Referat. Ficatul cantareste la adult 1200-1500g cu vasele golite. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A FICATULUI I.

al doilea invelis e capsula Glisson care acopera ficatul si intra la nivelul hilului in interiorul organului. pancreatic colienali cu limfa colectata de pe fata inferioara si din limfaticele septurilor intrahepatice. este aderent direct la diafragm . segmentele fiind despartite printr-un tesut conjunctiv densificat. Vasele limfatice se aduna intr-o retea subseroasa care ajunge la ganglionii sternali. limfatice si nervoase. Nervii ficatului provin din plexul hepatic alcatuit din fibre simpatice care ies din ganglionul celiac si din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi vagi. septuri fibroase care constituie suportul conjunctiv al elementelor vasculare. I. prin care patrund nervii si vasele ficatului si ies canalele hepatice. care aduce sangele arterial si de vena porta care aduce sangele venos functional. mediastinali anteriori. de-a lungul vaselor si cailor biliare. Ficatul are doua invelisuri : un invelis seros pendinte de seroasa peritoneala. constituie ceea ce se numeste structura mezodermica a ficatului. In santul transversal se afla hilul ficatului.2. de la hil spre interiorul ficatului.Hearey a descris noua segmente cu vascularizatie si topografie biliara independenta. biliare si limfatice ale organului. care inveleste tot ficatul. Sangele pleaca de la ficat prin venele suprahepatice care colecteaza tot sangele din acest organ si se varsa in vena cava inferioara. Vascularizatia ficatului este asigurata de artera hepatica. care reprezinta suportul celulelor hepatice. alcatuind pedunculul hepatic. Elementele conjunctive provenite din capsula impreuna cu trama reticulara. biliare.clopotel.ro . HISTOLOGIA FICATULUI Capsula ficatului este alcatuita din tesut conjunctiv si elastic. In afara de aceasta mai exista si structura endoteliala alcatuita din celule hepatice. Referat. Din capsula pornesc.

intre ele se situeaza zona a doua cu hepatocite care fac schimburi de glicogen intre zone . In ochiurile acestei retele se gasesc cordoanele hepatocelulare alcatuite din doua randuri de celule cu dispozitie radiara (Remock). intre ele fiind canaliculul biliar care la periferie se indreapta spre sinus. O grupare de 2-3 acini tributari unei venule axiale alcatuieste un acin complex. care se intretaie intre ele . canalele biliare si nervii. iar pe celelalte fete vine in contact cu 2-3 canalicule biliare.Lobului i se atribuie o forma hexagonala avand in centru vena centrolobulara la care ajung venulele din reteaua perilobulara. iar 3 acini complecsi si cativa acini simpli realizeaza un conglomerat de acini. Intre hepatocite si sinus se situeaza spatiile Diesse . atinge maximul in 4-5 zile si se termina in 14 zile. hepatocitele situate la periferia acinului formeaza zona a treia (celule adaptate functiei de depozit) .clopotel. fiind indeplinite la nivelul hepatocitului. Conform schemei lui Eppingere se vorbea de cordoane hepatocelulare dispuse in doua randuri . la incrucisari fiind vasele. La unirea mai multor lobuli se formeaza spatiile Kiernan. In acest fel hepatocitul este scaldat pe 2-3 fete de sinusoide. II. Hepatocitele dispuse in apropiere de ramura terminala a venulei porte axiale formeaza zona intai de hepatocite .ro . dispuse in jurul unei venule porte (vena axiala). Hepatocitul emite vilozitati mai mici si mai rare catre canaliculul biliar. Potrivit conceptiei acinoase exista lamele unicelulare . Cercetarile recente arata ca unitatea morfofunctionala a ficatului este acinul hepatic alcatuit dintr-o masa informa de hepatocite. FIZIOLOGIA FICATULUI Ficatul are o mare capacitate de regenerare demonstrata prin faptul ca dupa o hepatectomie partiala regenerarea incepe dupa 24 de ore. in acest fel hepatocitului i se atribuie doi poli : unul vascular si altul biliar. Referat. Functiile ficatului sunt multiple. in care sunt asezate vasele sanguine si limfatice.

K). D. in absorbtia vitaminelor liposolubile (A. in transformarea vitamineiB2 in carboxilaza. in procesul de sintetizare a protrombinei cu ajutorul vitaminei K. Bila se varsa in intestin in cantitate de 600-1000ml in 24 ore. de exemplu (actiunea de sulfoconjugare). cu rol important in digestia si absorbtiagrasimilor. B12. B2. in absorbtia fierului si calciului alimentar. FUNCTIA BILIARA Functia biliara comporta secretia si excretia bilei. colesterol . FUNCTIA ANTITOXICA Functia antitoxica consta in faptul ca ficatul dispune de activitati prin care substantele toxice de oxigenare exogena.1. Ea contine 97% apa si urmatorii componenti principali : saruri biliare .II.2. saruri anorganice. Referat. lecitina .3. pigmenti biliari . II. K. D. ca si acelea rezultate din metabolismele endogene.ro . E. El intervine in convertirea carotenilor in vitamina A. Aceasta functie este realizata de ficat cu ajutorul proceselor de coagulare a acestor substante cu sulful. FUNCTIA DE DEPOZIT Ficatul este un important depozit de vitamine : A. sunt transformate in substante mai putin toxice.clopotel. in conjugarea vitaminei B2 pentru formarea fermentului galben respirator. II.

FUNCTIILE METABOLICE ALE FICATULUI Functiile metabolice ale ficatului se exercita in metabolismul glucidic. In metabolismul glucidic.clopotel.II. In metabolismul proteic ficatul are functie proteinoformatoare si de echilibru proteic. 70% din alfa-globuline. Sintetizeaza albumina. Tot aici este sintetizata si heparina. protrombina sunt sintetizati in ficat. Referat.4. protidic si mineral. 50% din beta-globuline. asigurand rezerve de glucoza si mentinerea hemostaziei glicemice . FUNCTIA DE SINTEZA Sinteza fermentilor necesari proceselor vitale e indeplinita intr-o foarte mare masura de ficat. FUNCTIA DE COAGULARE O parte dintre factorii care intervin in procesul de coagulare sunt sintetizati in ficat. La nevoie fabrica glucoza din proteine si grasimi (gliconeogeneza). o substanta anticoagulanta. Astfel fibrinogenul. Fermentii sunt complexe macro-moleculare legate de grupari active .6.ro .5. II. iar sinteza lor reprezinta o activitate laborioasa a hepatocituluisi necesita integritatea anatomica si functionala a ficatului . Metabolismul glucidic hepatic este insulinodependent. II. protrombina si fibrinogen. ficatul intervine in fosforilarea si polimerizarea glucidelor in glicogen.

biologic prin alterarea severa a sindroamelor de activare mezenchimala. actioneaza prin depozitarea fierului si a cuprului si intervine in reaparitia apei si a electrolitilor (ionii de Na. caracterizata morfologic prin dezorganizarea arhitectonicii hepatice datorita metaplaziei tesutului conjunctiv care formeaza benzi de scleroza ce inconjoara sau fragmenteaza lobulii fiind determinata de distructia hepatocitara si de regenerarea nodulara.clopotel. in sinteza lipoproteinelor. CIROZA HEPATICA ATROFICA LAENNEC III.ro . de hipertensiunea portala si de insuficienta hepatocitara.In metabolismul lipidelor intervine in absorbtia grasimilor si in fosforilarea lor. Cl. prin posibilitatea exacerbarii sindromului excretobiliar si a aceluia de hepatoliza. clinic prin stadii avansate de insuficienta hepatica. in sinteza de esterificare a colesterolului. III. K) in organism. In metabolismul mineral. DEFINITIE Ciroza hepatica este o suferinta cronica cu evolutie progresiva. insotite de semnele de hipertensiune portala. Referat. fosfolipidelor si trigliceridelor.1.

cu leziuni de gastroenterita cronica. de digestie si de absorbtie. Referat. TBC. joaca cu siguranta un rol important in geneza cirozelor. cu tulburari de apetit. de secretie. Factorii infectiosi Rolul cirogen al hepatitelor acute virotice apare tot mai evident dezvoltarii ulterioare a procesului cirotic. sub forma de bauturi alcoolice tari si mai ales cand e consumat pe nemancate. II. Factorii toxici – alcoolul Alcoolul ingerat sub forma diverselor bauturi alcoolice.2. stari care se pot numi precirotice.III. hipertiroidism.1. Cirozele sunt precedate totdeauna de o hepatita subacuta sau cronica sau de o distrofie hepatica necrotica.2. sarac in glicogen in aceasta perioada a zilei rezista mai putin la actiunea toxica directa asupra lui.clopotel.ro . ETIOPATOGENIA II. calea indirecta a alcoolismului cronic. ca si atunci cand se asociaza alti factori hepatotoxici sau cand puterea de rezistenta a ficatului este scazuta (lues. joaca un rol important in producerea cirozei. inanitie) .2. ca aperitiv.2. la care se adauga deseori diete insuficiente si dezechilibrate. Ficatul. Actiunea alcoolului se adauga astfel la carente in proteine si vitamine necesare troficitatii hepatice. Actiunea nociva a alcoolului asupra ficatului se exercita pe doua cai : calea directa asupra tesutului hepatic cand este consumat in cantitate crescuta.

si alti factori care impiedica vindecarea lor.clopotel. Ficatul « de foame » e un ficat gras. De asemenea sunt supuse cronicizarii si transformarii in ciroza hepatitele epidemice cu forme clinice prelungite. dispepsii intestinale. II. steatoze hepatice si ciroze. de asemenea.Evolueaza spre ciroza in special formele de hepatita epidemica cu o atrofie a ficatului in care scleroza apare ca un proces cicatricial. Cirozele copiilor sud-africani sau pelagra copiilor din Camerun sau Africa de Sud apar in special datorita alimentatiei predominant glucidica (in special cu porumb). trec printr-o faza initiala de steatoza. Dietele dezechilibrate carentate in factori lipotropi produc. tot mai mult. Referat. s-au putut obtine scleroze hepatice prin diete bogate in grasimi sau sarace in proteine. repaus insuficient. formele sclerogene. formele cu recadere. Avitaminozele favorizeaza cronicizarea hepatitelor inflamatorii ca si scleroza ficatului. nutritionali si carentiali Experimental. face sa dispara infiltratia grasa a ficatului si opreste evolutia proceselor inflamatorii si sclerogene.2. fie dupa o perioada de latenta de cateva luni sau ani. Corectarea dietelor cirogene prin diete normale. joaca un rol important. Infiltratia grasa accentuata si prelungita conduce la degenerari celulare si fibroza difuza pericelulara. saraca in proteine si vitamine. pe langa intensitatea leziunilor din faza acuta. tulburarile nutritionale si carentiale au fost descrise .3. drept cauze ale unor ciroze. La om. infectii intercurente. Trecerea procesului anatomic de la o hepatita acuta la hepatita cronica si ciroza a putut fi urmarita prin biopsii hepatice. Aceste ciroze produse prin diete dezechilibrate si carentate. vaccinari.ro . sau le agraveaza : eforturi fizice in convalescenta. Factori dietetici. abateri alimentare. In cronicizarea hepatitei acute si evolutia ei spre ciroza. Evolutia acestor forme spre ciroza are loc fie in directa continuare a procesului acut.

Factori ai terenului (endogeni) In unele ciroze fara cauze evidente cirogene in antecedente. sau in cirozele survenind la persoane cu anumite tipuri morfologice. disparitia libidoului si ginecomastia din cursul cirozelor atrofice la barbat. depilatia. pot uza si fragiliza ficatul. III. de asemenea tipul musculos-atletic s-ar gasi mai frecvent la cirotici.ro . In cirozele comune se cunosc mai multe tulburari endocrine tireoovariene din cauza etilica a femeii ca si atrofia testiculara. In legatura cu interventia glandelor endocrine in ciroze s-au citat si unele ciroze in antecedentele carora se gasesc simptome de hiparfoliculinism. chisturi ovariene.5. miofibroame uterine . III. au fost invocati factori constitutionali. Astfel. Hipertiroidismul a fost considerat ca factor cirogen in unele cazuri de gusa tireotoxica cu ciroza.Cirozele alcoolicilor recunosc cauze nutritionale asociate la alterarile digestive produse de alcool. cel putin in anumite ciroze. schimband in acelasi timp reactia organismului fata de diversi factori hepato-toxici.4. Glandele endocrine Rolul glandelor endocrine in aparitia si dezvoltarea cirozelor este inca incomplet elucidat.2. dar exista deja un material clinic si experimental. Cercetatorii au descris tipul hipotiroidian sclerogen frecvent la cirotici si care ar favoriza aparitia bolii.2. Referat. defecte mari dietetice sau carente multiple in copilarie. S-a descris o ciroza hepatica familiala la copii cu icter cronic si scleroza ficatului si care ar tine de factori ereditari greu precizabili. care pledeaza pentru interventia lor.clopotel.

Factorul staza venoasa produce ciroza numai in asociatie cu alti factori infectiosi. Staza biliara din icterele mecanice cronice duce frecvent la fibroza ficatului. Cauzele cirozei sunt multiple si variate. Din aceasta analiza a cauzelor cirozei.clopotel. Acestor copii Rh pozitiv l-i se transmit de la mama isoimunizine anti Rh. reiese faptul ca nu exista factori cu actiune specific cirogena. Numerosi agenti nocivi. Referat.6. III.ro .7. producandu-se o boala hemolitica grava. care ar conduce lent spre ciroza hepatica. In ultimul timp s-au observat mai ales sindroame hemolitice asociate cu ciroze. care produc in ficat o staza venoasa si in fazele tardive. scleroza organului. toxici sau nutritionali. fapt care-i face pe unii autori sa puna problema existentei cirozelor de origine sanguina. pot deveni cirogeni daca actioneaza lent si indelungat asupra ficatului. care sa realizeze ciroza prin actiunea lor izolata.2. Factori imunologici Recent au intrat in discutia cauzelor cirozelor factorii de ordin imunologic.2.III. Factorii staza biliara si sanguina Sunt cunoscute cirozele cardiace si cirozele din mediastinopericarditele tuberculoase constructive. mai precis apar legaturi dintre boala hemolitica perinatala si unele ciroze ale copilariei. variati prin natura lor.

ciroza post necrotica (post hepatitica) – in care rolul principal il detine hepatita virala acuta si hepatita cronica activa.ciroza biliara – poate fi.hipertrofica Hnot – Gilbert .clopotel. . .ciroza alcoolica (ciroza portala sau grasa) – prezinta doua variante: .IV . CLASIFICAREA CIROZELOR Din punct de vedere etiopatogenetic deosebim urmatoarele tipuri de ciroza hepatica: .ro . . Referat.atrofica Laennec .

clopotel.galben-ruginie. ANATOMIA PATOLOGICA A CIROZELOR Majoritatea cirozelor incep prin hepatomegalie si sfarsesc prin atrofie hepatica.secundara. de obicei verde-brun – in cirozele biliare .ro . V. .- . Culoarea ficatului variaza dupa tipul de ciroza: . Referat. ciroza cardiaca carentiala si splenogena (Banti). ciroza din hemocromatoza si din boala willson. Hepatomegalia apare datorita hiperplaziei conjunctive plus proceselor de regenerare. cand aceste procese inceteaza se produce atrofia hepatica.primitiva.

noduli de regenerare - VI. Suprafata poate fi regulata. Pe masura ce leziunile infiltrative si degenerative devin mai importante.1. circulatia intralobulara scade din ce in ce mai mult. Referat. neocanalicule biliare degenerescente si necroze ale hepatocitelor. procesele inflama-torii si degenerative comprima capilarele sinusoidale intralobulare.rosiatica – in hemocromatoza. fie glandulara (ciroza micronodulara) sau neregulata . cu noduli de dimensiuni variate (ciroza macronodulara) Capsula Glisson este ingropata si prezinta noduli.ro . Microscopic se constata compromiterea structurii hepatice prin benzi de tesut conjunctiv care fragmenteaza lobulii. Se vad insule de celule plasmocitare si limfocite. TULBURARI CIRCULATORII INTRA SI EXTRA HEPATICE La nivelul ficatului. ajungand in fazele avansate de scleroza a ficatului la o circulatie ce nu mai reprezinta decat ¼ sau chiar mai putin din circulatia normala intralobulara. iar circulatia sanguina scade in interiorul lobului. FIZIOPATOLOGIA CIROZELOR VI.clopotel. intr-o prima perioada a evolutiei. Fibrele de colagen sunt mai mult sau mai putin mature.

este reprezentata mai mult de sange arterial. cat si prin progresiunea sclerozei perilobulare. intreg patul vascular hepatic sufera o diminuare treptata. Din cauza reducerii patului vascular hepatic si a debitului sanguin prin ficat. care se dilata treptat si permite trecerea unei cantitati mai crescute de sange portal. se instaleaza o staza si ulterior un grad de hipertensiune in circulatia portala subhepatica. care distrug arhitectura lobului. ajungand in cirozele avansate ca 75% din intreaga circulatie hepatica sa fie de origine arteriala (normal 25%). sangele circula doar in proportie de 20% prin lobul.clopotel. uneori chiar sporite. Aparitia sindromului de hipertensiune portala depinde de amploarea anastomozelor porto-cave preexistente si de timpul pe care acestea il au la dispozitie pentru dilatarea lor. iar restul de 80% ocoleste lobulul.ro . ASCITA Staza si hipertensiunea portala raman insa mult timp la valori moderate prin compensarile circulatorii care au loc la nivelul anastomozelor porto-cave profunde si superficiale. prin marirea debitului arterei hepatice si extensia patului arterial. prin presiunea sa. Referat. Sangele arterial.La cirotici. In acelasi timp. STAZA SI HIPERTENSIUNEA PORTALA. De la un moment dat al evolutiei cirozei hepatice.2. care creste in volum si devine un depozit al sangelui portal. In aceste conditii debitul sanguin hepatic scade suferind in primul rand circulatia prin vasele portale. atat prin leziunile degenerativ-necrotice. Ia nastere astfel splenomegalia congestiva din primele faze ale cirozei portale. mai trece inca in cantitati normale. VI. circulatia intrahepatica.Hipertensiunea portala este de asemenea amortizata prin dilatarea sinusoidelor splinei. . in aceasta faza avansata de scleroza. Din ce in ce. care poate scade pana la 1/3 din debitul normal. mecanismele de compensare ale hipertensiunii portale sunt depasite si presiunea in sistemul port creste pana la valori de 40-50mmHg (normal 5-6mmHg). .

sau .hiposerinemia. descarcarea presiunii nervoase portale este aratata de scaderea de volum a splinei. Dintre acestia cei mai importanti sunt : . fatigabilitate. gingivoragii. Din cauza hipertensiunii portale si in special in conditiile unor salturi bruste ale tensiunii nervoase la care iau parte fie tromboze venoase fie tulburari vasomotorii. Dilatarea anastomozelor este maxima si se evidentiaza prin circulatia subcutanata abdominala.ro . dupa capacitatea functionala si numarul anastomozelor porto-cave de care dispune. cu oliguria consecutiva. de la care transudarea plasmei devine posibila si apare ascita (proces de acumulare a serozitatii transudate in cavitatea peritoneului).1. Referat.retentia de sodiu. menometroragii. .aspectul de sindrom asteno-nevrotic (anxietate. somnolenta. VII. hematemeze sau melene.Acest moment variaza de la un bolnav la altul.dispepsie biliara (inapetenta. insomnie) .fenomene hemoragipare (epistaxis. cresterea permeabilitatii capilare . FORME CLINICE – SIMPTOMATOLOGIE – DEBUT VII. balonari postprandiale. In patogenia ascitei iau parte si alti factori in afara de hipertensiunea portala. venele dilatate din peretele digestiv se rup si se produc hemoragiile digestive. Primele semne sunt : . eruptii purpurice).clopotel. intoleranta la alcool) . Staza si dilatarea retelei capilare subperitoneale atinge de asemenea valori crescute. PERIOADA PREASCITICA Debutul poate sa fie asimptomatic sau necaracteristic. prin distensia pachetelor varicoase hemoroidale si esofagiene. sau . greturi. In aceste cazuri.

prima manifestare fiind o hemoragie digestiva superioara sau diagnosticul este pus cu ocazia unei interventii chirurgicale. de hipersplenism. renale si hematologice. ascita. cu suprafata regulata sau granuloasa. Mucoasa linguala si cea jugala sunt carminate. • Stelutele vasculare apar in parte superioara a toracelui (decolteu) mai frecvent la cei cu hipertensiune portala. de consistenta crescuta pana la duritate. Deseori splenomegalia e insotita de semne hematologice.Uneori boala evolueaza timp indelungat fara nici un semn. are un caracter permanent . In perioada de stare pe langa manifestarile amintite se constata prezenta unor semne la nivelul mucoaselor si al tegumentelor. ficatul este mare la inceput pentru ca ulterior sa se micsoreze pana la disparitie sub rebordul costal .ro . Chiar in cazurile atrofice. in altele. hidroperitoneu si perturbari cardio-vasculare. PERIOADA ASCITICA ASCITA-deriva de la cuvantul grecesc “askos” sac sau burduf si reprezinta acumularea de lichid in cavitatea peritoneala. de consistenta crescuta de regula nedureroasa.clopotel. trombocitopenie . de gradele II-III. dand aspectul de eritroza palmara. Tegumentele eminentelor tinere si hipotenare sunt rosii. cum sunt cirozele biliare.2. • Ficatul este marit de volum in 80% din cazuri. edeme. Este de volum variabil. anemie. mai rar cu macronoduli. leucopenie. • Splenomegalia este reprezentata 80-90% din cazuri. Referat. Se pot intalni si eruptii purpurice . VII. modificari endocrine si nervoase. cu marginea ascutita. ca semn de prabusire prin necroza hepatocitara. • Icterul survine episodic in unele crize. modificari hepatice si splenice.

• Ascita apare frecvent ca semn de insotire a bolii. ea putand fi intalnita in orice forma de ciroza.te prezenta de regula in ciroza atrofica Laennec de origine etilica. a unei astenii excesive sau a unei stari de neliniste cu insomnie.• Hipertensiunea portala se manifesta la inceput prin meteorism si prin aparitia circulatiei colaterale externe si interne (varice esofagiene) . • Modificari endocrine sunt totdeauna prezente. • Modificarile de coagulare se datoresc atat sintezei deficitare a factorilor de coagulare cat si excesului de fibrinoliza . Leucopenia este provocata de hipersplenism. cand se reface foarte usor . Pe parcurs pot sa revina sau sa capete o intensitate mai mare. • Modificari hematologice . • Hidrotoraxul drept poate fi intalnit in 3-4% din ciroze . Referat. in ciroze se instaleaza destul de repede o insuficienta gonadica : scaderea libidoului. De multe ori prezenta unor somnolente. amenoree. moi si cand sunt neinfluentate de tratament. constituie un element sumbru pentru prognostic .atrofie testiculara. infertilitate . Rolul hormonului antidiuretic. uneori dupa cum am vazut. de obicei insotitoare ale ascitei. pot fi semne premonitorii pentru drama hepatica ce va urma.anemia este un semn care nu lipseste din cursul evolutiei cirozelor. impotenta sexuala. retrohipofizar si al aldosteronului. • Modificari nervoase se intalnesc in tot cursul evolutiei cirozei. Ele pot fi temporar reversibile . ginecomastia.clopotel.ro . • Edemele apar in faze mai avansate. Sunt albe. Trombocitopenia are la origine atat hipersplenismul cat si un deficit de megacoriogeneza . chiar ca fenomen de debut.

cand apare. Constipatia se intalneste intr-o faza. deseori scade. • Modificari digestive – apetitul este capricios. Scaunele apar decolorate in unele perioade ale bolii. VIII. • Splenomegalia din ciroza hepatica este rezultatul distensiei mecanice a splinei. deseori dureroasa. Referat.clopotel. uneori se pierde complet. Aceleasi circuite arteriovenoase la care se adauga tulburari de ventilatie si hipertensiune pulmonara secundara.Inspectia .Palparea . sunt responsabile de instalarea cirozei . este ca o expresie a necrozei sau inflamatiei hepatice sau a unor afectiuni supraadaugate. VIII.• Modificari cardio-vasculare – hipervolemia din ciroze poate sa duca la deschiderea iunor anastomoze arterio-venoase (sunturi) provocand stelutele vasculare si eritroza. . Febra.1. Acestea din urma orienteaza asupra capacitatii functionale a ficatului. EXAMENUL OBIECTIV AL FICATULUI Pentru explorarea obiectiva a ficatului se folosesc metode fizice si probe de laborator. cu acumulare de sange si ingrosarea capsulei splenice. balonarea epigastrica postprandiala devine intens jenanta. apoi diareea se instaleaza pentru cateva saptamani.METODE FIZICE DE EXPLORARE A FICATULUI Explorarea fizica a ficatului consta in metodele de investigatie cunoscute : .ro .

1 Inspectia generala Inspectia generala furnizeaza elemente pentru diagnostic si prognostic. Bolnavul are « abdomen de batracian » cand se afla in clinostatism si « abdomen in desaga » cand se afla in ortostatism. a consistentei.functionale . bolnavii apar emaciati mai ales la fata si la extremitati. Uneori se pot observa elemente purpurice pe tegumente. hipertermia intalnindu-se in multe boli ale ficatului.2 Palparea E principala metoda de examinare a ficatului.vasculare. Ea pune in evidenta o eventuala hepatomegalie. VIII.1.2. La mucoase si tegumente se urmareste coloratia icterica.1. VIII.3. furnizeaza date asupra marimii ficatului.clopotel. Inspectia abdominala arata deseori o crestere in volum si prezenta unei bogate circulatii colaterale. Referat. METODE BIOLOGICE DE EXPLORARE A FICATULUI Metodele biologice de explorare a ficatului sunt : . VIII. bombarea ombilicului. a suprafetei. Cercetarea temperaturii e obligatorie. Percutia Percutia este necesara pentru a stabili corect dimensiunile ficatului.morfologice .- Percutia.ro . Starea de nutritie este alterata. . . La pometii obrajilor se pot vedea retele venoase. Se executa in decubit dorsal si apoi in ortostatism.1. a mobilitatii si a sensibilitatii sale la presiune. VIII.

5%). La bolnavii la care ficatul depaseste arcul costal e preferabil ca punctia sa se faca direct prin peretele abdominal. locul de electie al punctiei este in al IX-lea spatiu intercostal. clorura de calciu si un hemostatic prescris de medic. Tegumentele vor fi bine dezinfectate si se va face o anestezie locala cu Procaina 2% sau cu Novocaina 2%. cu indicele de protrombina sub 60% . pe linia axiala anterioara.03%-0. In celelalte cazuri. in stare de imobilitate respiratorie se introduce rapid trocarul prin perete pana in ficat. Este o explorare atraumatica.2. La nivelul locului de punctie se aplica o punga cu gheata iar bolnavul ramane culcat 1-2 ore in decubit lateral. Se roaga bolnavul sa faca un expir prelungit si in aceasta pozitie. un numar de trombocite sub 900. se adapteaza la trocar o seringa de 10-20cm3 cu care se realizeaza aspiratia in timp ce se retrage trocarul. eventual avand asezata sub torace o perna sau un sul pentru a-i largi spatiul intercostal. dupa care va fi asezat pe spate. in zona de matitate. ficatul de staza . banuiala de chist hidatic sau abces hepatic . Contraindicatiile punctiei hepatice sunt : sindroame hemoragipare. Punctia se face cu acul Menghini. El va lua o masa usoara (lichide) la 2-3 ore dupa punctie si va manca mai consistent seara. cu accidente rare (1.5%) si cu o mortalitate foarte scazuta (0. Se fac cateva miscari de rotatie pentru a sectiona un fragment de ficat. a timpului Quick si a numarului de trombocite. Bolnavul este asezat in decubit lateral stang. Explorari morfologice : punctia biopsica hepatica Punctia biopsica hepatica este una dintre cele mai utile mijloace de diagnostic cu conditia ca leziunile sa fie cat mai difuze. Referat. Inaintea punctiei se face o clisma evacuatoare si se administreaza o injectie cu Mialgin.ro . Se va face o determinare prealabila a timpului de sangerare si coagulare. Locul in care se face punctia este variabil.000/mmcub . explicandu-i-se necesitatea si lipsa de pericol a punctiei. Cu 1-2 zile inainte se administreaza bolnavului vitamina K si C. Bolnavul va pastra repausul la pat 24 de ore timp in care se va controla pulsul si tensiunea arteriala. Se va pregati bolnavul psihic.1.clopotel.VIII.

2. Laparoscopia poate pune in evidenta aspectul caracteristic al ficatului cirotic si metastazele hepatice de la suprafata. punctia altor organe (colon. neoplasme primitive sau secundare.2. .ro . Examenele de laborator Referat. hemoragia in pleura sau peritoneu .3. Prin acesta se introduce instrumentul optic (laparoscopul) cu care se poate examina ficatul si vezicula biliara. prin obstructie. Tehnica : sub anestezie locala in regiunea hipocondrului drept se practica un pneumoperitoneu si se incizeaza apoi peretele abdominal anterior cu un trocar. VIII. Biopsia hepatica are valoare diagnostica pentru: . rinichi). Explorari functionale – laparoscopia Laparoscopia da indicatii pretioase cu privire la aspectul macroscopic al ficatului si veziculei biliare in afectiunea hepato-biliara. Scintigrafia este o metoda care aduce informatii asupra tesuturilor ficatului cu ajutorul elementelor radioactive.2.brun-verde in icterul prin obstructie . Aspectul ficatului apare deosebit in diverse afectiuni : . VIII.face distinctia intre ciroza. pleurezia. Complicatiile care pot surveni sunt : hemoragia prin plaga de punctie. . amiloidaza. Fragmentul de ficat extras este spalat cu o solutie clorurata izotonica si apoi fixat si pregatit pentru examenul histopatologic.- icter de lunga durata.precizarea diagnosticului etiopatogenetic al unui icter (hemolitic.clopotel. prin hepatita). .brun-deschis in icterul prin hepatite .normal in icterul hemolitic.

ro .Hiposerinemia este caracteristica. . . . scade in ciroze colinesteraza si cresc uneori fosfatazele alcaline. . . chiar in afara fazelor de icter clinic.Leucopenia este de asemenea frecventa mai ales in formele splenomegalice. . atingand valori de 2g% si chiar mai mici. Tendinta la refacere a serinelor este foarte scazuta. . .Hipervolemia de peste 10% e deseori gasita in cirozele Laennec. dupa care tehnica originala Moc Legen arata in mod normal valori de 0-4 unitati.Bilirubina serica este frecvent crescuta. . o stare de anemie moderata.Sinteza acidului hipuric e deficitara.Colesterolul sanguin scade treptat.Testele de disproteinemie. in special fractiunea esterificata cunoaste mari scaderi.Protrombina este scazuta in fazele avansate ca si fibrinogenul. de tip diabetic.a) in sange : Ca indice de culoare normala. mai ales dupa mai multe evacuari ale ascitei. Creste mai frecvent bilirubina directa dar in unele ciroze cresterea priveste fractiunea indirecta.Hipoglicemia bazala e frecventa. Dintre fermentii in legatura cu activitatea ficatului. Raportul serine/globuline este de obicei inversat. mai ales in cirozele biliare Referat. . Globulinele sunt normale sau deseori crescute. .Proteinele plasmatice scad in faza preascitica si ating scaderi importante in faza ascitica. Gross si reactia cu sulfat de codamin dau rezultate intens pozitive si paralele cu starea clinica.Testul tolerantei galactozei este pozitiv. in special reactiile Takata-Ara. .Lipidele plasmatice arata valori normale iar probele de incarcare cu grasimi (1g de untdelemn/kilocorp) indica o scadere a functiei de fosforilare a grasimilor.In ultimul timp majoritatea clinicienilor se multumesc cu reactia de turbiditate cu tymol.Trombocitopenia nu este rara.clopotel. iar curba hiperglicemiei provocate este inalta si alungita. . . se gaseste in majoritatea cirozelor in faze mai avansate .

VIII.Dozarile de vitamina A si B arata valori scazute in plasma prin eficienta etapei metabolice hepatice a acestor vitamine. Mucoasa gurii apare rosie-uscata si bolnavii au o sete accentuata.In fazele de agravare apar albuminurie moderata si cilindrurie. La examenul radiologic se constata varice esofagiene.4. .2. Testul eliminarii bromsulfaminei (BSP) devine aproape totdeauna pozitiv..ro . deseori absent sau inlocuit prin anorexie. Perioada casectica se instaleaza dupa 18-24 de luni de la aparitia ascitei. tirozina) ca martori ai unei mari insuficiente hepatice. In fazele avansate bila coledociana si cea hepatica apar galben-palide. apetitul este foarte scazut.clopotel. Eliminarile lor urinare sunt crescute. .Eliminarea 17-cetosteroizilor este scazuta prin insuficienta inactivare a corticoizilor androgeni de catre ficatul uzat.In formele grave se pot gasi acizi aminati ( leucina. indicand o scadere a parenchimului hepatic secretor. Acest test constituie un bun indiciu asupra activitatii si volumului parenchimului hepatic – in cirozele fara icter. c) in bila : In bila nu se observa tulburari particulare in legatura cu procesul cirotic. indicator al hipertensiunii portale. Referat. slab concentrate din cauza functiei biliare insuficiente. b) in urina : Se gaseste frecvent o crestere a urobilinogenului si uneori prezenta de bilirubina. Explorari vasculare – spleno-portografia Spleno-portografia poate furniza date despre vascularizatia intrahepatica si poate decela o tromboza spleno-portala. . In aceasta perioada.

Denutritia determina o topire a masei musculare. Epistaxisul devine frecvent si deseori apar sindroame hemoragice cu purpura. DIAGNOSTICUL POZITIV Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe anamneza. Starea umorala arata aceleasi tulburari de insuficienta hepatica din perioada precedenta. Controlul insuficient al sfincterelor si coma hepatica se instaleaza dupa cateva zile sau saptamani. Starea de astenie este accentuata. Referat. amenintand apropierea comei. Apare uscare fesiera. hemoragii gingivale. agravata adesea si cu adaugarea unei stari de acidoza. echimoze.1. DIAGNOSTICUL CIROZELOR IX. Subicterul este totdeauna prezent. cu aspect scheletic al toracelui si membrelor. IX. Apare treptat si stare de indiferenta si somnolenta. scularea din pat sau mersul devin aproape imposibile.] Moartea in ciroza Laennec are loc in coma hepatica prin complicatii hemoragice sau infectioase. tablou clinic si pe investigatiile paraclinice. uneori face loc la o coloratie icterica a conjunctivelor si tegumentelor. totdeauna aproape ireversibile.clopotel.ro .

in 1-2 ani. In cazurile de ascita. Precizarea o va face insa punctia hepatica. Cirozele ascitogene evolueaza mai rapid. Referat. Un diagnostic diferential care trebuie facut cu atentie este acela cu hepatita cronica agresiva si cu hepatita cronica cirogena. dupa predominenta simptomelor. ascita din decompensarile cardiace repetate. IX.5g%. cu timpul de injumatatire sub 10 minute. chistul hidatic . In hepatita cronica exista semne de rezerve functionale hepatice: albu-minuria ramane peste 3.1 EVOLUTIA CIROZELOR Evolutia cirozelor este progresiva. peritonita carcinomatoasa . aratand in hepatite pastrarea arhitectonicii hepatice. de 5-10-15 ani. de acestea depinzand in mare masura atitudinea terapeutica. indicele de protrombina peste 50% . ascita din simfiza pericardica. hipertensiunea portala este fara reflux.2. BSP peste 6% . sifilisul hepatic. Cirozele biliare au o evolutie mai indelungata.Diagnosticul cirozelor trebuie sa precizeze atat forma clinica a bolii cat si stadiul ei evolutiv. diagnosticul diferential va fi facut cu : peritonita tuberculoasa . DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL Va fi deosebit de la caz la caz. diagnosticul diferential se face cu : neoplasmul hepatic . X.clopotel. EVOLUTIE SI COMPLICATII X. Cand exista numai hepatomegalie.ro .

prin ruperea dilatatiilor venoase din plexul submucos.clopotel. Hemoragiile nazale.2. X. in majoritatea cazurilor . Hemoragiile digestive Hemoragiile digestive. X. coma hepatica.2. administrarea unor medicamente in mod intempestiv. 10-15% din cirotici mor prin hemoragie masiva. accidentele trombotice portale imbraca doua forme : Referat. Dupa hemoragiile mari. mai rar in alte regiuni. insuficienta renala sau infectii intercurente. COMPLICATIILE CIROZELOR X.ro . la 20-30% din cazuri.2. Hemoragiile sunt deseori urmate de icter sau ascita. Ele sunt favorizate de staza portala. atat in perioada preascitica cat si in perioada ascitica. de resorbtiile toxice si bacteriene de la nivelul intestinului. gingivale sau cutanate. a comei hepatice sau prin declansarea unei hemoragii digestive.2. Ele au tendinta la recidiva. survin relativ frecvent in cursul cirozei. Sfarsitul letal survine prin hemoragii digestive masive. hematemeza sau melena. prin encefalopatie portala. Hemoragiile tin de un grad de fragilitate capilara si de o tendinta hemoragipara pe care le au ciroticii si care sunt generate in primul rand de o insuficienta hepatica avansata. Uneori hemoragiile digestive au loc “in panza” la nivelul capilarelor mucoasei.Greselile de regim alimentar. Hemoragia are loc. la nivelul peretelui gastric sau al esofagului inferior. splina scade in volum. Barbatii fac mai des hematemeze decat femeile. sunt deseori abundente si uneori rapid mortale. dar mai des in faza terminala.1. paracentezele repetate pot fi cauze care grabesc evolutia prin instalarea encefalopatiei portale. Clinic. indeosebi pneumonie. constituie simptome obisnuite in cursul cirozei si nu devin complicatii decat atunci cand sangerarea este repetata si drenanta. Trombozele si tromboflebitele portale Trombozele si tromboflebitele din cursul cirozei Laennec survin in toate fazele evolutiei.

Cauza encefalopatiei o constituie intoxicarea sistemului nervos central cu substante care rezulta din degradarea proteinelor intestinale si care nu au putut fi metabolizate de ficat. O pareza accentuata intestinala. urmate la scurt interval de hematemeze sau melene masive. tulburari de vorbire. Un rol important il detine NH3De asemenea intervin pierderile de electroliti (Na+. jena sau durere in hipocondrul drept. Ascita apare rapid sau creste brusc.3. In lichid apar elemente inflamatorii – granulocite si pozitivarea reactiei Rivalta. de o alimentatie cu proteine in exces. K-) X. de disbacterii intestinale sau de administrarea unor medicamente ca : clorura de amoniu. o forma grava. Encefalopatia hepato-portala Se caracterizeaza prin tulburarea starii de constienta.o forma putin zgomotoasa tradusa printr-o stare subfebrila prelungita. X.ro . Febra se instaleaza in zilele urmatoare. Bolnavii ajung intr-o stare de colaps circulator si deseori sucomba dapa cateva zile de evolutie.2. delir (« dementa hepatica »).4. Coma hepatica Referat. arata infarctele produse de tromboza. in cateva ore si e declansata de hemoragii digestive. cu debut brusc prin dureri in abdomenul superior.2. agitatie psihomotorie. usoara pareza intestinala si printr-o refacere mai rapida a lichidului de ascita. Aspectul ascitei devine deseori hemoragic.clopotel. metionina. insomnie urmata de somnolenta pana la pierderea cunostintei. Se instaleaza de obicei rapid. necesitand evacuarea la scurt interval . Concomitent constatam tremuraturi ca bataile de aripi (flapping tremor). Evolutia lor este relativ benigna si cadeaza in cateva saptamani dupa un tratament cu antibiotice . Aceste tulburari decurg dintr-o tromboza partiala a trunchiului port sau din tromboza unor ramuri intrahepatice portale.

diureza scazuta. adesea febra si icter. Problema cancerizarii cirozei nu se pune ca o complicatie. . In cursul comei se constata hemoragii. XI.Evolutia este frecvent fatala. tulburari psihice polimorfe.2.5. X. scade diureza. abuz de alcool.ro . tulburari neurologice extrapiramidale. stimularea regenerarii hepatice si prevenirea complicatiilor. combaterea procesului inflamator si a reactiilor imunologice in exces. coma poate fi declansata (rar) de anumiti factori: efort fizic. medicamente . TRATAMENTUL CIROZELOR Tratamentul cirozelor urmareste suprimarea cauzelor. Referat.stafilococii . interventii chirurgicale. Cele mai frecvente sunt : pneumoniile acute . in encefalopatia hepatoportala si in cazurile cu hiperaldo-steronism secundar (cu tulburari electrolitice). apare somnolenta. Infectiile intercurente Infectiile intercurente sunt complicatii frecvente si de o gravitate deosebita in ciroze. In insuficienta hepatica cronica. Inainte de aparitia comei se accentueaza rapid sindromul cutanat. hemoragii digestive .Coma hepatica din ciroze poate aparea in cadrul insuficientei hepatice cronice terminale.clopotel. apar tulburarile psihice apoi se instaleaza coma. infectii intercurente . ele constituind de multe ori cauza sfarsitului. de obicei prin trecerea spre coma hepatica. erizipel.

Lipidele vor fi limitate la 60-80g/zi fiind preferate cele de origine vegetala. imunodepresoare. Repausul este obligatoriu in pat in cirozele decompensate. ascita si colostaza.1.clopotel. Restrictiile vor fi alcoolul. repausul va fi relativ pana la 14h/zi si cate o luna in repaus complet la pat. Nu se va administra cortizon in cazurile de tromboza portala. condimentarile iritante. afumaturile. 2. Corticoterapia cu actiune antiinflamatoare.Se recomanda spitalizari la 4-5 luni si in cursul decompensarilor. Glucidele in cantitate de 400g/zi. Tratamentul patogenic Tratamentul patogenic vizeaza combaterea inflamatiilor si a proceselor imunologice si stimularea regenerarii hepatice. In cazurile cu ascita se va reduce aportul de lichide. Pentru stimularea regenerarii hepatocitare se prescriu extracte hepatice concentrate. sosurile cu rantas. In cele compensate. conservele. are indicatii in cirozele cu hipersplenism. bine purificate cu vitaminele B1.5g/kilocorp/zi. Litrison. C si E si preparate ca Mecopar. B2. aportul fiind redus in cazurile cu encefalopatie portala. TRATAMENTUL MEDICAL – DIETA 1. regimul alimentar va tine seama de diebetul coexistent. Purinor. B12. branzeturile fermentate. Referat.ro . Se vor interzice prajelile. In caz de hemocromatoza. Proteinele vor fi date 1. iar regimul va fi hiposodat. diuretica si de stimulare a apetitului . Asigurarea dietei Dieta trebuie sa asigure un regim alimentar complet si bogat in vitamine. mezelurile. Terapia imunodepresiva nu este recomandabila in ciroze. XI.

cu albumina umana. se scot cantitati de maxim 2-3 litri.ro . Paracenteza nu se recomanda. Pentru a obtine o buna diureza trebuie corectata hipovolemia prin perfuzii cu solutii hipertonice de Glucoza. Nefrix. Se va face numai de necesitate. 3. bogata in vitamina K prin sucuri de fructe. in cazul coexistentei luesului se va face tratament cu penicilina .In sindroamele hemoragipare se administreaza vitamina K sub controlul indicelui de protrombina.ciroticul suportand bine sangele si greu anemia. Dintre diureticele folosite in tratamentul ascitei sunt de preferat Triemteren 30mg/zi. 4. Tratamentul etiologic Se adreseaza afectiunilor responsabile de aparitia cirozelor.2. Tratamentul ascitei Dieta va fi hiposodata. Amilorid 30mg/zi. in hemocromatoza se va incerca eliminarea fierului in exces prin emisii repetate de sange . Astfel : in cirozele biliare cu obstacol extrahepatic se va trece la indepartarea obstacolului. in infectiile cailor biliare se vor face tratamente cu antibiotice conform antibiogramei . Furosemid. cu Manitol la nevoie. XI. se pot face transfuzii cu sange. TRATAMENTUL CHIRURGICAL Referat. daca ascita jeneaza functiile cardio-respiratorii.clopotel. fructe uscate si cu usoara restrictie de lichide. cu masa eritrocitara. Ufrix. Se folosesc cu mult succes spironolactonele (aldactone). Clinostatismul este un factor important pentru imbunatatirea diurezei. in degenerescenta hepato-lenticulara se va face tratament conform indicatiilor medicului specialist.

hemoragiile digestive.Tratamentul chirurgical este un tratament de necesitate. Tratamentul cirozei hepatice decompensate Decompensarea apare dupa boli intercurente. echilibrata.clopotel. Splenectomia este indicata in primul stadiu al cirozei de tipbantian si in hipersplenismul sever. Alcoolul va fi suprimat definitiv. XI. substituienti plasmatici (Dextran) uneori aplicarea Referat. encefalopatie portala si coma hepatica. el influentand nefavorabil evolutia bolii. anemie.25mg/kgcorp) cu citostatice (4mg in 24 ore) urmareste efectul favorabil si reduce riscul. anabolizante (Naposim.2. hemoragii digestive. In ciroza post necrotica e indicata corticoterapia (Prednison 0. de varice gastrice se fac tot de necesitate si cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare. interventii chirurgicale.3 TRATAMENTUL COMPLICATIILOR XI. Alimentatia trebuie sa fie bogata (2500-3000 calorii). sindrom de insuficienta hepatica. boli infectioase.3. Anastomozele porto-cave cauta sa suprime hipertensiunea portala. cu aport de proteine 1. Madiol). micsorandu-se dozele treptat si imunosupresoare (Ozotioprina-Imuran 100-200mg/zi). Ligaturi vasculare de varice esofagiene. Tratamentul vizeaza sindrom edematos.1. • Tratamentul hemoragiei digestive – se face cu perfuzii de sange izo grup. Se vor administra suplimente vitaminice C si B. izo Rh.51mg/kgcorp).ro . toate folosite cu prudenta. Asocierea Prednisonului (0. oral sau parenteral.3. Tratamentul cirozei hepatice compensate Se vor evita eforturile fizice mari. XI. nu se face profilactic.5-2g/kgcorp (in absenta encefalopatiei portale) si cu aport normal de glucide si lipide cu acizi grasi nesaturati.

Regim hipoproteic.sondei cu baloane Legstoken-Blockmore. suprimarea proteinelor si reintroducerea lor dupa revenirea cunostintei ( cate 10-20g/zi . iar pentru prevenirea encefalopatiei portale. In cazurile extreme se face ligatura varicelor. secundara hemoragiei se recomanda clisma evacuatoare.4. Regimul alimentar prevede un aport echilibrat de lichide. alcoolul. presupune un ansamblu de masuri care se adreseaza factorului etiologic.clopotel. a rezervei alcaline. igiena bolnavului si a rufariei. K+ in sange si urina. tulburari hidroelectrolitice severe sau insuficienta hepatica grava. a unei dozari la 3 zile a bilirubinei. Se vor adauga 0. • Tratamentul comei hepatice provocata de hiperamoniemie. Pentru scaderea amoniogenezei se combate constipatia cu laxative. Referat.5g Na /zi si 1.5g K la fiecare litru de solutie glucozata. administrare de Neomicina 4-6g/zi. In cazuri deosebite se administreaza lactoza. abuzuri medicamentoase. XI. retrohipofiza. dozarea la 1-2 zile a NaCL. daca bolnavul inghite se dau sucuri indulcite. Foarte importante sunt masurile de inghitire : aerisirea camerei. pana la 200ml/zi. acid glutamic sau clorhidrat de arginina in perfuzie endovenoasa. PROFILAXIA CIROZELOR Profilaxia consta in tratamentul corect al hepatitei epidemice si cronice cu dispensarizare indelungata.2 pana la 0. hemostatice. daca nu glucoza 20% pe sonda sau 33% pe cateter intravenos. flora protolitica cu Neomicina 3-4g/zi sau Tetraciclina 23g/zi. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului. Tratamentul comei hepatice necesita in primul rand masuri de control si igieno-dietetice : inregistrarea temperaturii si a pulsului la 4-6 ore.ro . examen zilnic general. Se vor combate factorii care pot imbolnavi ficatul: alimentatia dezechilibrata.

iar peste 75% mor in acest interval. Prognosticul depinde de gradul insuficientei hepato-celulare. In ceea ce priveste prognosticul imediat. PROGNOSTICUL CIROZELOR Prognosticul indepartat al cirozelor este totdeauna sever. neoplasm si sindrom hepatorenal. afectiuni obstructive ale cailor biliare extrahepatice. mai ales peritonita bacteriana spontana. In ciroza hepatica decompensata numai 21% din bolnavi supravietuiesc 6 ani. infectiile.clopotel. O hemoragie din varicele esofagiene este urmata de coma hepatica daca insuficienta hepatica este importanta dar poate fi bine suportata daca functia hepatica este buna. stimularea regenerarii hepatice si prevenirea complicatiilor. rectocolita. diabetul. ce duc in final la insuficienta hepatica. XIII. Moartea in ciroza hepatica se produce in 30% din cazuri prin hemoragie din varicele esofagiene . ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU CIROZA HEPATICA Ciroza hepatica se datoreste unor procese degenerative ale parenchimului hepatic. dieta sau diuretice. O terapia corecta poate frana evolutia unei ciroze hepatice decompensate. in 25% din cazuri prin coma hepatica.ro .Se vor trata la timp si corect bolile care favorizeaza hepatopatiile cronice : litiaza biliara. ulcerul. hepatita etilica ). Prognosticul mai bun au cazurile in care decompensarea este precipitata de un factor reversibil ( hemoragie. In tratamentul cirozelor se va urmari suprimarea. XII. Referat. este mai bun in cazurile in care ascita cedeaza rapid la repaus. Bolnavii la care apare ascita au doar 40% sanse de a trai 2 ani. sifilisul. combaterea proceselor inflamatorii si reactiilor imunologice in exces. iar restul prin alte complicatii .

Se interzic afumaturile.ro . aportul fiind redus in cefalopatia portala. repausul va fi relativ. • Supravegherea bolnavului si efectuarea recoltarilor pentru examenele de laborator – asistenta medicala va urmari cu atentie : Referat. poate provoca recidive sau agravare (pacientii nu se vor ridica din pat fara recomandarea medicului. in special cele de origine vegetala care in ciroza biliara pot creste pana la 120g/zi sub forma de ulei. alcoolul. INGRIJIREA BOLNAVULUI CU CIROZA HEPATICA Pentru supravegherea atenta a bolnavului cu ciroza hepatica.5g/kgcorp. • Asigurarea dietei – alimentatia se va face in doze mici. In cirozele compensate. dictata de volumul ascitei. ciroza este catalogata ca o boala a intregului organism.1. afectiunea interesand sistemele metabolice.Deoarece boala se prezinta ca o suferinta distructiva a tesutului conjunctiv hepatic. Dieta trebuie sa asigure un regim alimentar complet. asistenta medicala va avea in vadere urmatoarele obiective: • asigurarea repausului fizic si psihic – in parioada acuta a bolii. cate o luna repaus complet la pat. pacientii vor fi convinsi cu mult tact si amabilitate de catre asistenta medicala. Pozitia cea mai buna care asigura buna irigare a ficatului este decubitul dorsal. Repausul va fi obligatoriu la pat – in cirozele decompensate. pacientul trebuie lasat sa-si aleaga singur pozitia cea mai comoda. de 14 ore pe zi. bogat in vitamine. Proteinele se vor da in proportie de 1. vor respecta cu strictete pericolele de mobilizare zilnica. vor evita lecturile sau studiile mai dificile). care va gatui celulele ficatului. branzeturile. unorale si endocrine in totalitatea lor. iar lipidele limitate la 60-80g/zi. In cirozele ascitogene. XIII. mezelurile. conservele. Glucidele se vor da in cantitate de 400g/zi. In ascita se reduce aportul de lichide si regimul va fi hiposodat. dese. sa respecte repausul absolut fizic si psihic pentru ca o activitate intensa atat psihic cat si fizic. pentru favorizarea drenajului biliar permanent.clopotel.

culoarea urinei. Se va trata insuficienta hepatica prin Glucoza hipertonica33% intravenos. respiratie. asociata cu un regim desodat si perfuzii de plasma. timpul Quick. punctie biopsica. antianemice (fier. se va practica o paracenteza. timpi de sagerare. Testosteron) ceea ce duce la o regenerare hepato-celulara. Vitaminele B. examene radiologice. In caz de complicatii asistenta va actina in modul urmator. In ultimul timp castiga teren terapia cortizonice asociate cu anabolizante (Superprednol. si mercuriale (Movurit. urmarind prescriptiile medicului : in hemoragiile digestive superioare se aplica gheata pe abdomen. Venostat).C. tote acestea pentru combaterea hipertensiunii portale (ascitei). La indicatia medicului. La nevoie. culoarea scaunelor.ro . tensiune arteriala. Mecopar. spironolactone (Aldactona). • Administrarea medicatiei conform recomandarilor medicului – se va face tratamentul etiologic adresat afectiunilor responsabile de producerea cirozelor. asistenta medicala.clopotel. examen sumar de urina. exercitand fenomene de compresiune pe alte organe si vase. Asistenta medicala pregateste toate materialele necesare si recolteaza produsele biopatologice pentru examenele de laborator prescrise :hemoleucograma. greutatea corporala. Asistenta medicala masoara. daca lichidul de ascita este in tensiune. ionograma urinara etc. hemostatice (Adrenostazin. pruritul. vitamina B12). aparitia edemelor. cantitatea.E. probe de disproteinurie. fibrinogen. timp de coagulare. va administra bolnavului cu ciroza hepatica diuretice de tipul hidroclorotiazidei (Nefrix). ionograma sanguina. Tonozit. factori hipotropi (Colison.remperatura. Salygram). Referat. culoarea sclerelor si tegumentelor. Litrison) hepatoprotectoare (Purinor). punctie abdominala. noteaza si interpreteaza valorile functiilor vitale : puls. aportul de lichide. Asistenta pregateste pacientul si materialele necesare pentru sondaje. temperatura si la orice modificare va avertiza medicul. modificarile de comportament. din grupul furosemidelor (Furantril). Trombina. laparoscopie etc.

• Asigurarea igienei bolnavului si prevenirea infectiilor – bolnavii cu ciroza hepatica fiind sensibili la infectii nu vor fi asezati in saloane cu bolnavii cu angine. tutun. pentru a evita leziunile tegumentare – in prurit prin grataj. microtransfuzii. tegumementele. Prognosticul bolii este sever in actualul stadiu al terapiei nu se poate vorbi de vindecari • - Educatia sanitara a bolnavului cu ciroza hepatica. culoarea sclerelor. iar chirurgical : ligatura arterei gastroepiploice drepte sau anastomoze porto-cave tronculare . modificarile de comportament. temperatura). Asistenta medicala va sfatui si va da explicatii bolnavului pe toata perioada spitalizarii si la externare. sa respecte cu strictete dieta – regim hiposodat . anticoagulante. Deoarece bolnavii cu afectiuni hepato-biliare pot avea etiologie infectioasa. cafea sau alte toxine .tamponamente prin esofagoscop ale varicelor rupte. Gustul amar va fi indepartat prin toaleta cavitatii bucale. in eventualitatea unei tromboze si tromboflebite portale se vor administra antibiotice. biopsica. sa nu consume alcool. stafilococii cutanate. lichid de ascita). fiind sensibila. urina. Referat. puls. tensiune arteriala. greutatea. Se recolteaza produse pentru examenele de laborator (sange. Unghiile vor fi taiate scurt. Pielea edematiata necesita atentie deosebita. aportul de lichide. (sub controlul timpului de protrombina). se va tine cont de prevenirea infectiilor intraspitalicesti. Se pregateste bolnavul pentru examene radiologice.clopotel. laparoscopie. infactii pulmonare. Se va face educatie sanitara.ro . cum trebuie sa respecte toate recomandarile : sa respecte cu strictete odihna (repausul impus) . Asistenta va urmari functiile vitale (respiratie. urinei. Se urmareste culoarea scaunelor. edemele. punctie abdominala.

– terapeutic – ca metoda de tratament.sa se observe cu atentie si la orice modificare spontana sa ia legatura cu medicul de familie sau cu medicul specialist . sa accepte dispensarizarea si sa se prezinte periodic la control. FISA TEHNICA DE LUCRU Efectuarea PUNCTIEI ABDOMINALE pacientei ……………. cu diagnosticul de ciroza hepatica decompensata SCOP – explorator – pentru precizarea diagnosticului. Referat.ro .clopotel.

stabilirea locului punctiei 4.ajuta la folosirea tavita medicala. aleza. lui 2.pentru a usura asistentei la punctie aproape de marginea patului . comprese sterile manusi sterile. decubit lateral stang . 1. . 2. musama.MATERIALE NECESARE : - tava medicala.dului de ascita. novocaina pentru anestezie locala . . judicioasa a timpu1. ..este necesara colaborarea cu pacienta.norme de respectare a asepsiei si antisepsiei. trocar cu diametrul de 3-4mm cu mandren ascutit si bont.pregatirea materialelor. ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA GESTURILOR 1. 4.pentru reusita tehnicii.pentru a respecta intimitatea pacientei .efectuarea tehnicii 3.1 se dezinfecteaza regiunea punctiei (fosa iliaca stanga) ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA ACTIUNILOR 5.1 asistenta aduce bolnava cat mai . necesitatea efectuarii tehnicii . seringi sterile. rul pentru efectuarea punctiei .1 se explica bolnavului pozitia de .clopotel.3 se face anestezie locala cu novocaina 1% . 2.1 se anunta bolnava si i se explica . .pentru prevenirea accidentelor.2 se transporta langa patul bolnavei.participarea 5.1 se asaza materialele enumerate pe. leucoplast . instrumentelor necesare 2.ro . Referat. scurgerea lichi5.2 se izoleaza patul cu paravan . 3.pregatirea fizica si psihica . tinctura de iod pentru dezinfectie locala. vas pentru colectarea lichidului.2 asistenta ofera medicului troca.

1 se strang materialele folosite si .3 se efectueaza punctia 6. tectia muncii. cu diagnosticul de ciroza hepatica decompensata SCOP – explorator .1 se retrage trocarul daca nu mai curge lichid 6. 500ml in perfuzie. 7.1 se aplica un tampon steril. 7. 7.6.2 asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.1 se introduce lichidul in recipiente sterile care se eticheteaza.pregatirea materialelor pentru laborator 8. Referat.ro . pacientei ………….clopotel.3 se noteaza punctia in foaia de observatie 8.norme de prose arunca la cos .supravegherea bolnavei 7. FISA TEHNICA DE LUCRU Administrarea intra-venoasa a solutiei de Glucoza 5%.2 se transporta la laborator . 8.reorganizarea locului de munca 5. mentinut cu leucoplast pe orificiul punctiei..

rate pe tava medicala. leucoplast ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA GESTURILOR 4. ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA GESTURILOR 1.pentru reusita tehnicii .2 se transporta in apropierea bolnavei 2. 3.2 se intrerupe perfuzia inainte .efectuarea tehnicii 1.5 se fixeaza acul cu benzi de .norme obligatorii de respectare a asepsiei si antisepsiei . perfuzor steril . foarfeca. .1 asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.pentru prevenirea vena pentru aspirare .pentru abordarea unei vene bune .1 se atentioneaza bolnava sa nu . administrarii paravenoase .pregatirea fizica si psihica 3. tava medicala. solutie de Glucoza 5%. 1.clopotel. ca acul sa iasa din vena .– terapeutic. alcool medicinal .3 se efectueaza punctia venoasa.1 se anunta bolnava si i se explica necesitatea efectuarii tehnicii. 2. 4. . Referat.creaza siguranta.4 se verifica pozitia acului in . 3.pentru folosirea judicioasa a timpului . .este necesara colaborarea cu pacienta.se previne embolia de golirea completa a flacogazoasa .2 se asaza bolnava in decubit dorsal cu bratul in extensie. leucoplast. MATERIALE NECESARE : - stativ .exista posibilitatea miste mana . apoi se dezinfecteaza cu alcool medicinal . vata.supravegherea bolnavei 4.2 se evalueaza calitatea venelor.1 se asaza materialele enume. 3. 3. 3.ro . garou.pregatirea materialelor si instrumentelor necesare 2.

o miscare rapida si sigura .. cu diagnosticul de ciroza hepatica decompensata SCOP – terapeutic.4 se comprima locul injectarii cu un tampon.000. 4..ro . FISA TEHNICA DE LUCRU Administrarea intra-musculara a Penicilinei G 4.5.previne durerea.3 se scoate acul din vena printr. Referat.norme de protectia si se arunca la cos . 4. 5. 5. muncii.1 se strang materialele folosite .clopotel.3 asistenta se spala pe maini cu apa curenta si sapun.2 se noteaza efectuarea perfuziei in foaia de observatie . 5.000ui/24ore pacientei ………….reorganizarea locului de munca nului .

.norme de respectare curenta si sapun si se dezinfeca asepsiei si teaza cu alcool medicinal . 3.respectarea efectua injectia . 3.pregatirea materialelor 2. 3. gazoase .pentru a nu patrun- Referat.este necesara colaborarea cu pacienta. 2.1 asistenta se spala pe maini cu apa .efectuarea tehnicii 3.ro . 3. 2. antisepsiei . 1. vata .3 se aspira solutia din flacon . tavita renala. ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA GESTURILOR 3.pozitionarea corecta ajuta la reusita tehnicii si prevenirea accidentelor.pentru pregatirea judicioasa a timpului . 3. flacoane cu penicilina G .prevenirea emboliei schimba acul .pregatirea fizica si psihica 1.1 se anunta bolnava si i se explica necesitatea efectuarii tehnicii . alcool medicinal .2 se transporta langa patul bolnavului.1 se pregatesc pe o tava medicala materialele.6 se inteapa si se verifica pozitia .MATERIALE NECESARE : seringi sterile.2 se injecteaza solventul in flacon apoi se agita flaconul pentru dizolvare .efectuarea tehnicii . ser fiziologic . .5 se dezinfecteaza locul unde se va .2 se asaza bolnava in decubit ventral . 3. Locul de electie – regiunea supero externa fesiera ( cadranul IV ) - ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA GESTURILOR 1.4 se elimina aerul din seringa si se .clopotel. normelor de asepsie si antisepsie .

de intr-un vas de sange .supravegherea 4. muncii. 3.8 se scoate acul si se maseaza usor .acului prin aspiratie .creeaza starea de bolnavei starea bolnavei.7 se injecteaza lichidul .favorizeaza circulacu un tampon cu alcool tia locala in vederea accelerarii resorbtiei. BIBLIOGRAFIE Referat.1 se strang materialele folosite si se .1 se supravegheaza faciesul si .clopotel.ro .2 asistenta se spala pe maini cu apa curenta si sapun. siguranta pentru pacienta 5. 4.reorganizarea 5. 3. 5.norme de protectia locului de munca arunca la cos .

II………………Redactia L.clopotel.. Bucuresti Referat.Redactia Florea Voinea si Cristina Suta Editura Ex.ro .MANUAL DE MEDICINA INTERNA ……. Ponto C-ta 1999 ACTUALITATI IN MEDICINA INTERNA…V. Bucuresti URGENTE MEDICALE…………………….Redactia Corneliu Borundel Editura All 2000 MEDICINA INTERNA vol.Redactia Carol Mozes Editura Medicala. Bucuresti 2002 TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI……. Gherasim Editura Medicala. Nicolaescu Editura Medicala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful