EM D

E IV ŢI T C RA LE NST O Ă

INTRODUCERE
Schimbările survenite în ultimii ani în societatea românească au deschis drum unor oportunităţi extraordinare de lărgire a orizonturilor sociale, culturale şi economice. Pentru a putea exploata aceste posibilităţi, este foarte importantă cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională. În domeniul turismului şi al culturii, al relaţiilor economice şi politice internaţionale, stăpânirea limbii italiene s-a dovedit a fi destul de importantă. Acest fapt a fost conştientizat de majoritatea ţărilor din lumea civilizată, limba italiană predându-se încă de la nivelul claselor ciclului primar de studiu. Metoda introdusă de EUROCOR se utilizează de mult timp cu succes în ţările vest-europene şi în Statele Unite, mulţumită accesibilităţii şi atractivităţii prezentării. Cu eforturi relativ mici, se pot obţine în scurt timp rezultate uimitoare. Este suficient să învăţaţi zilnic câte 15 minute, fără a parcurge mai mult de o jumătate de lecţie odată. Esenţiale în asimilarea cunoştinţelor sunt sistematizările şi evaluările periodice, care vă dau posibilitatea de a progresa fără îndoieli şi lacune. Cursul de Limba italiană pentru începători se compune din 40 de lecţii, grupate în 20 de caiete. Patru dintre aceste caiete, prevăzute sistematic pe parcursul studiului, cuprind doar exerciţii, ele constituind un foarte util material pentru evaluarea periodică a modului în care a fost asimilată materia. Pentru fiecare caiet puteţi beneficia de o casetă, ce reprezintă înregistrarea integrală a conţinutului celor două lecţii. Aceste casete au un rol foarte important în deprinderea şi perfecţionarea pronunţiei, ele fiind realizate cu participarea unor vorbitori nativi de limba italiană. Fiecare lecţie tratează un anumit domeniu de interes, tematica cursului acoperind o multitudine de aspecte ce pot fi întâlnite în viaţa cotidiană. O lecţie cuprinde două părţi; la începutul fiecărei părţi a lecţiei se află câteva exerciţii de recapitulare a materiei parcurse, apoi vă este prezentat noul vocabular pentru domeniul pe care îl vizează lecţia şi vă sunt propuse o serie de exerciţii de verificare a acestuia. Pentru o mai bună fixare, cuvintele şi expresiile noi sunt introduse în propoziţii sau scurte texte, de cele mai multe ori dialoguri. Fiecare parte a lecţiei cuprinde, de asemenea, secţiuni de prezentare teoretică a unor importante aspecte gramaticale şi exerciţii corespunzătoare. A doua parte din cea de-a doua lecţie a caietului nu introduce elemente de gramatică sau vocabular noi, aceasta fiind o parte de verificare a cunoştinţelor din întregul caiet. La sfârşitul fiecărei lecţii se găsesc o recapitulare şi o temă pentru acasă, pe care, după rezolvare, o puteţi trimite spre corectare profesorului personal. Faptul că a fost acordată o atenţie deosebită îmbogăţirii vocabularului se reflectă în existenţa unui vocabular sintetic al cuvintelor şi expresiilor nou introduse, aflat la sfârşitul fiecărui modul. Profesorii noştri sunt gata să vă ajute în a face primii paşi în cunoaşterea limbii italiene şi vă aşteaptă să deveniţi cursant EUROCOR. Vă dorim mult succes!

1

2 . fiindu-vă astfel mai uşor să le localizaţi sau să le recapitulaţi. care doreşte să vă familiarizeze cu metoda de studiu EUROCOR. unul de vocabular şi de temă pentru acasă. textul cules cu litere înclinate cuprinde caracteristicile lexicale sau gramaticale specifice limbii italiene. le găsiţi întotdeauna reliefate prin acest semn grafic. precum şi un model de recapitulare. Textul care urmează după semnul „>” tipărit cu roşu (care nu se vede în cazul folosirii filtrului roşu) arată că exerciţiul trebuie rezolvat conform indicaţiei.Pentru a vă uşura învăţarea. Veţi găsi aici fragmente din lecţiile cursului. ea reprezintă jumătate din conţinutul unui caiet de curs. de exemplu trebuie completat un text sau tradusă o propoziţie. pe marginea fiecărei pagini sau în interiorul acesteia am plasat o serie de simboluri grafice. la sfârşitul căruia veţi obţine în plus un certificat de absolvire emis împreună cu Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei. Din punctul de vedere al numărului de pagini. Exerciţiu pentru verificarea materialului lexical şi gramatical însuşit Cuvinte noi 3(21) Problema apărută în acest exerciţiu este tratată şi în lecţia 3. Acestea vor scoate în evidenţă diverse genuri de exerciţii sau secţiunile de gramatică. Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă. exemple de exerciţii. Observaţiile cele mai importante. La nivelul acestui semn. În completarea cursului prin corespondenţă puteţi opta pentru un scurt program de consultaţii faţă în faţă. 21. care se referă la regulile gramaticale sau la pronunţie. la pag.

Numere. Poziţia lui „non” Lecţiile 11-12 Tema: Gramatică: alele compuse. „avere bisogno”. Verbele terminate în „-ere”. Terminaţiile substantivelor şi adjectivelor în funcţie de gen şi număr Lecţiile 3-4 Tema: Gramatică: Timpul liber Folosirea prepoziţiei „di”. Accentul în propoziţie. Pronumele personale la acuzativ (sau în funcţie Voiaj. Viitorul verbelor celor trei conjugări şi cazurile speciale ale conjugării la timpul viitor. Folosirea verbului „piacere – a plăcea”. Derivarea cu prefixele „di-. Verbele modale („volere”. „Cât este ceasul?” Conju- . „di” şi „da”. Formele articulate ale prepoziţiilor „a”. Muncă. Afirmaţia şi negaţia repetată („anche. Formele „i sono. o-”. Folosirea prepoziţiilor „a” şi „in”. Pronunţia. „Per favore” – formulă de politeţe pentru a adresa o rugăminte. „Molto.Programa cursului de Limba italiană pentru începători Lecţiile 1-2 Tema: Gramatică: Familia Accentul. „-gare”. neanche”) Lecţiile 13-14 Tema: Gramatică: de complementul direct). NumerTema: Gramatică: Numerele. Verbele terminate în „-are”. Pluralul substantivelor. Ordinea părţilor de propoziţie. Conjugarea verbelor neregulate Lecţiile 5-6 Tema: Gramatică: La cumpărături. „Quanto”. Patru forme ale pronumelui personal în cazul acuzativ Lecţiile 7-8 Tema: Gramatică: Părţile zilei. Studiu Verbele neregulate. Articolele. Conjugarea verbelor terminate în „-ire”. Numere Pronume posesive. Pronumele personal şi pronumele de politeţe. Naţionalităţi. Dimineaţa Verbele reflexive şi conjugarea lor. in-. Mesele zilei Verbul „venire”. Conjugarea verbelor „tradurre” şi „bere” 3 Cum telefonăm. Lecţiile 9-10 garea verbului „fare”. „potere”). Expresiile „avere voglia”. Negaţia. c’é. Verbele „a fi” şi „avere”. La poştă Folosirea verbului „pensare”. Alimente I Verbe terminate în „-care”. poco” Lecţiile 15-16 Tema: Gramatică: Părţile corpului uman. ci sono” Caiet de exerciţii I Cuprinde două lecţii care verifică noţiunile de vocabular şi de gramatică însuşite în lecţiile 1-8.

Conjugarea lui „rimanere” la prezent şi viitor Lecţiile 19-20 Tema: Gramatică: purilor. Imperfectul verbelor neregulate Lecţiile 27-28 Tema: Gramatică: La restaurant Imperfectul (L’imperfetto). Conjuverbelor neregulate la imperativ Lecţiile 31-32 Tema: Gramatică: Căsătorie. Semne indicatoare Imperativul (L’imperativo). Pronumele relative. Mobilierul Imperativul verbelor reflexive. Numele predicative. 4 . Interzicerea. Modul condiţional (il condizionale). Două grade de comparaţie: pozitiv şi comparativ. Conjugarea verbului „scegliere” Caiet de exerciţii III Cuprinde două lecţii care verifică noţiunile de vocabular şi de gramatică însuşite în lecţiile 17-24. Articolul în faţa anotimScrierea numeralelor. Lecţiile 25-26 Tema: Gramatică: La poştă Imperfectul (L’imperfetto). Folosirea pronumelui personal la acuzativ. Lunile Perfectul compus (il passato prossimo). Lecţiile 17-18 Tema: Gramatică: Călătorie. Verbe conjugate şi cu „essere”. iubire. continuare. Verbele impersonale. Folosirea pronumelui interogativ „quale”. Alimente II. „sapere”. şi cu „avere” Lecţiile 23-24 Tema: Gramatică: La cumpărături. Funcţia substitutivă a cuvântului „tutto”. Numeralele ordinale. continuare. Funcţia substitutivă a pronumelor „ne” şi „ci”. Deosebiri între imperfect şi perfectul compus. Gradul superlativ relativ şi absolut Caiet de exerciţii IV Cuprinde două lecţii care verifică noţiunile de vocabular şi de gramatică însuşite în lecţiile 25-32. tanto. Formarea adverbelor de mod. Viitorul verbelor neregulate. vacanţă Pronunţie. Pronumele „quello”. quanto” Lecţiile 21-22 Tema: Gramatică: În tren şi în avion Perfectul compus. Îmbrăcăminte Articolul partitiv. Verbele modale „dovere”. Folosirea pronumelui „si”. Gerunziul (il gerundio).Caiet de exerciţii II Cuprinde două lecţii care verifică noţiunile de vocabular şi de gramatică însuşite în lecţiile 9-16. „Troppo. Maşina. Folosirea adverbelor „mentre” şi „durante” Lecţiile 29-30 Tema: Gramatică: garea Circulaţia pe autostradă. Verbele conjugate cu „essere”. Pronumele demonstrativ „questo–acesta”. Starea vremii.

signora signore > [siñora] > [siñore] – doamnă – domn „gli”– acest grup de litere îl pronunţaţi corect dacă rostiţi aproape simultan sunetele „l” şi „i” („i” este scurt. figlio famiglia > [filio] > [familia] – fiu – familie În limba italiană există şi consoane duble. care se transcrie [ci]. referitoare la pronunţia cuvintelor în limba italiană şi la câteva noţiuni de gramatică.Începem această lecţie demonstrativă prin prezentarea unor fragmente din lecţia 1. Pronunţia lor corectă cere o durată prelungită a sunetului respectiv şi o articulare unitară a celor două consoane. În faţa consoanelor şi a vocalelor „a”. „o”. fiindcă schimbarea modului de accentuare poate schimba şi înţelesul cuvântului. la mamma il babbo > [la mamma] > [il babbo] 5 – mama – tata. „e”. „u”. „o”. Să începem cu vocalele. se aude slab şi în transcrierea fonetică se notează [gi]. În transcrierea fonetică. „o”. În limba italiană sunt cinci vocale: „a”. Vocalele „e” şi „i” îşi schimbă pronunţia în [ci]. [gi]. Accentul şi notarea lui Fiecare cuvânt italian are o silabă mai sonoră decât celelalte. am marcat grafic vocala din silaba accentuată pritr-o literă îngroşată. [ce]. „o”. „i”. casa città > [caza] > [citta] – casă – oraş „g”– regula este aceeaşi cu cea de mai sus. „u” se pronunţă la fel ca în limba română. Înaintea lui „e” şi „i” pronunţăm de asemenea ca în română: [ge]. fiţi foarte atenţi la poziţia acestei silabe. tăticul . ca în cuvântul românesc „iubire”). Cele mai multe cuvinte se accentuează pe penultima silabă şi în mai mică parte pe ultima silabă sau pe oricare altă silabă. Pronunţia Învăţarea pronunţării sunetelor din limba italiană nu va fi o problemă dificilă: trebuie să reţineţi numai câteva reguli şi puteţi deja citi. Aceeaşi observaţie este valabilă şi pentru grupul „ci”. „u”. Când învăţaţi cuvintele. se prelungeşte. Când grupul „gi” este urmat de vocalele „a”. Consoanele folosite de limba italiană: „c”– în faţa altor consoane şi a vocalelor „a”. „u” se pronunţă la fel ca în limba română. albergo giardino ciao > [albergo] > [giardino] > [ciao] – hotel – grădină – salut! „gn”– pronunţia corectă este cu „g” mut şi „n” moale [ñ] (se pronunţă ca [ni] în româneşte. care se numeşte silabă accentuată sau tonică. în care [i] este scurt). Acestea se pronunţă ca în limba română. atunci „i” din „gi” se pronunţă scurt. deoarece în pronunţarea cuvântului această vocală se articulează mai intens.

la scena l’uscita > [la şşena] > [luşşita] – scena – ieşirea „qu” – se pronunţă ca un „k” + „u”. chiesa. Genul neutru nu există. Articolele sunt de trei feluri: hotărâte. elevul „sc” – se pronunţă de obicei [sc]. ca în limba română. În cazul cuvintelor terminate în „-zione”. Nu există o regulă care să delimiteze strict cele două feluri de pronunţie. ora – mătuşa – unchiul – zero Citiţi şi repetaţi cu voce tare următoarele cuvinte. dar între două vocale se pronunţă [z]. Urmăriţi cu atenţie transcrierea fonetică şi fiţi atenţi la modul de accentuare: casa città albergo giardino signora signore famiglia figlio chiesa macchina > [caza] > [citta] > [albergo] > [giardino] > [siñora] > [siñore] > [familia] > [filio] > [chieza] > [macchina] – casă – oraş – hotel – grădină – doamnă – domn – familie – fiu – biserică – maşină În limba italiană. să vedem articolul nehotărât: 6 .Consoana „s” – se pronunţă de obicei [s]. unde „u” este foarte scurt. substantivele sunt precedate în general de articol şi pot fi masculine şi feminine. De exemplu: casa. la lezione la zia lo zio lo zero > [la leţione] > [la dziia] > [lo dziio] > [lo dzero] – lecţia. nehotărâte şi partitive. il quaderno l’acqua > [il cuaderno] > [laccua] – caietul – apa „cq” este forma dublată a consoanei „q”. pronunţăm totdeauna []]. la scuola la discoteca lo studente > [la scuola] > [la discoteca] > [lo studente] – şcoala – discoteca – studentul. „z” – această consoană poate fi pronunţată în două feluri: ca []] sau [dz]. Pentru început. dar înaintea lui „e” sau „i” se pronunţă [şş] uşor prelungit.

se foloseşte la singular. una [una] – articol nehotărât. se foloseşte la numărul singular înaintea substantivelor de gen masculin sau feminin care încep cu vocală. la singular. înaintea substantivelor de gen masculin. corespunde articolului hotărât „-l” din limba română.un [un] – articol nehotărât. la [la] – articol hotărât. a privi – a iubi – a vizita – a cumpăra 7 . corespunde articolului nehotărât „o” din limba română. Învăţând câteva dintre acestea. se foloseşte înaintea substantivelor de gen feminin. care încep cu o consoană sau cu o vocală. la singular. vom reuşi să formulăm şi câteva propoziţii simple. guardare amare visitare comprare > [guardare] > [amare] > [vizitare] > [comprare] – a se uita. Articolul hotărât se foloseşte când obiectul sau persoana despre care vorbim sunt cunoscute sau ştim ceva despre ele. corespunde articolului nehotărât „un” din limba română. la singular. l’ [l] – articol hotărât. Iată acum şi articolul hotărât: il [il] – articol hotărât. are înţelesul articolului hotărât „-a” din limba română. Să exersăm acum substantivele împreună cu articolele hotărâte corespunzătoare: la chiesa la macchina il figlio il signore la casa la famiglia la signora la città il giardino l’albergo l’amica > [la chieza] > [la macchina] > [il filio] > [il siñore] > [la caza] > [la familia] > [la siñora] > [la citta] > [il g ardino] i – biserica – maşina – fiul – domnul – casa – familia – doamna – oraşul – grădina – hotelul – prietena > [lalbergo] > [lamica] În funcţie de terminaţia lor. Din prima categorie fac parte verbele care se termină în „-are”. se foloseşte înaintea substantivelor de gen masculin. Articolul nehotărât se foloseşte atunci când obiectul sau persoana despre care vorbim nu sunt determinate cu precizie sau când ne referim pentru prima oară la acestea. în limba italiană verbele se împart în trei categorii. se foloseşte înaintea substantivelor de gen feminin.

nu acţiunea).În exerciţiul următor. încercaţi să traduceţi în limba italiană următoarele expresii: a cumpăra hotelul a privi fiul a vizita familia a se uita la maşină a o vizita pe doamna > comprare l’albergo > guardare il figlio > visitare la famiglia > guardare la macchina > visitare la signora > [comprare lalbergo] > [guardare il filio] > [vizitare la familia] > [guardare la macchina] > [vizitare la siñora] Acum vom face cunoştinţă cu pronumele personale la singular: io tu lei lui > [iio] > [tu] > [lei] > [luii] – eu – tu – ea – el În limba italiană. care cuprind mai multe exerciţii. Lei ama il (suo) figlio. deoarece forma verbului indică precis persoana care execută acţiunea. Compro la macchina. – Eu cumpăr maşina. Elevul iubeşte şcoala. Citiţi încă o dată substantivele împreună cu articolele hotărâte şi nehotărâte: lo zio lo studente l’albergo l’amica uno zio uno studente un albergo un’amica > [lo dziio] > [lo studente] > [lalbergo] > [lamica] > [uno dziio] > [uno studente] > [un albergo] > [unamica] – unchiul – studentul. 8 > [tu guardi lo dziio] > [lo studente ama la scuola] > [sofiia vizita mariia] > [tu compri un cuaderno] > [lei guarda la [[ena] . (Folosim pronumele doar dacă vrem să scoatem în evidenţă persoana. (Tu) cumperi un caiet. > (Lei) guarda la scena. > (Tu) compri un quaderno. Sofia o vizitează pe Maria. în propoziţiile de tipul: „Io guardo il figlio” nu este necesară folosirea adjectivului posesiv decât în cazul în care vrem să scoatem în evidenţă posesorul: Ea iubeşte fiul = Ea îşi iubeşte fiul. Io compro la macchina. > Lo studente ama la scuola. (Ea) priveşte scena. > (Tu) guardi lo zio. Iată şi câteva secvenţe din partea a doua a lecţiei 1. Ca şi în limba română. folosirea pronumelui personal înaintea verbului este facultativă. > Sofia visita Maria. elevul – hotelul – prietena – un unchi – un student – un hotel – o prietenă Traduceţi propoziţiile următoare în limba italiană: (Tu) îl priveşti pe unchiul. – Cumpăr maşina.

privese {i acum traduceţi următoarele propoziţii în limba italiană: Ei privesc grădina. voi vă uitaţi – ei. (Noi) îl iubim pe tata. figlio 9 [iia] [dz] [ñ] [li] . (El) vizitează o doamnă. (Voi) vizitaţi şcoala. ei. > [guardano il giardino] > [vizito la citta] > [compra una macchina] > [amate la dziia] > [guardi un siñore] > [vizita una chieza] > [compra la macchina] > [amiiamo il babbo] > [comprano una caza] > [guardiamo la [[ena] > [vizitate la scuola] În încheierea lecţiei. > (Lei) compra la macchina. > (Io) visito la città. (Voi) o iubiţi pe mătuşa. discoteca. (Ei) cumpără o casă. Sofia. > Lui compra una macchina. casa. > (Noi) amiamo il babbo. zia zio. > (Noi) guardiamo la scena. (Noi) privim scena. > (Tu) guardi un signore. acqua. > [amo la dziia] > [luii vizita una siñora] Acum vom învăţa formele pronumelui personal la plural. aţi putut constata că la persoana a treia plural accentul de pe penultima silabă se deplasează pe antepenultima silabă. (Tu) priveşti un domn. scuola. ele Iată acum conjugarea verbelor la plural: noi guardiamo voi guardate loro guardano > [noi guardiamo] > [voi guardate] > [loro g ardano] u – noi privim. ele privesc. casa. (Ea) cumpără maşina. ele cumpără – ei. ele iubesc (lor le place) – ei. noi ne uităm – voi priviţi. > (Loro) comprano una casa. > (Lui) visita una chiesa. > (Voi) visitate la scuola. > (Lui) visita una signora. urmează un mic exerciţiu fonetic. signora famiglia. Citiţi-le cu atenţie: noi voi loro > [noi] > [voi] > [loro] – noi – voi – ei. chiesa quaderno. (Eu) vizitez oraşul. Citiţi cuvintele grupate în funcţie de sunetul sau grupul de sunete pe care îl au în comun şi fiţi atenţi la accentul cuvintelor: [c] [z] [c ] u macchina. > Loro guardano il giardino.O iubesc pe mătuşa. (El) vizitează o biserică. ele se uită Dacă aţi citit cu atenţie. acqua Maria. comprare visitare. De exemplu: loro amano (a-ma-no) loro comprano (com-pra-no) loro guardano (guar-da-no) > [loro amano] > [loro comprano] > [loro guardano] – ei . ele se uită. > Amo la zia. > (Voi) amate la zia. zia signore. El cumpără o maşină.

fiindcă terminaţia verbului indică persoana. RECAPITULAREA LECŢIEI 1 Reguli gramaticale 1.. timpul prezent: io compro tu compri lei compra lui compra noi compriamo voi comprate loro comprano [iio compro] [tu compri] [lei compra] [lui compra] [noi compriamo] [voi comprate] [loro comprano] 1. aşa cum veţi întâlni la sfârşitul fiecărei lecţii. articolele pot fi masculine şi feminine.predicat.Tot din această primă lecţie a cursului vă prezentăm un fragment din recapitulare. Il babbo ama la mamma. . – Tata o iubeşte pe mama. 1. b) nehotărât un uno una un’ 1. la conjugarea verbului putem omite pronumele personal.6 În limba italiană. nehotărât şi partitiv.. 1.complement La mamma ama il babbo..8 înaintea substantivelor masculine care încep cu o consoană înaintea substantivelor masculine care încep cu „z” sau „s” + consoană înaintea substantivelor de gen feminin care încep cu o consoană înaintea substantivelor feminine care încep cu o vocală.7 Aţi învăţat următoarele articole la singular: a) hotărât il lo la l’ înaintea substantivelor masculine care încep cu o consoană înaintea substantivelor masculine care încep cu „z” sau cu „s” + consoană înaintea substantivelor feminine care încep cu o consoană înaintea substantivelor masculine sau feminine care încep cu o vocală. După genul substantivelor pe care le însoţesc.. Conjugarea verbelor regulate cu terminaţia în „-are” la modul indicativ. [la mamma ama il babbo] [il babbo ama la mamma] 10 – Mama îl iubeşte pe tata. Acesta poate fi hotărât. fiecare substantiv este precedat de articol. În prima lecţie ne-am ocupat de primele două.10 Ordinea obişnuită a părţilor de propoziţie este următoarea: subiect.9 Ca şi în limba română.

Articolul nehotărât nu are forme de plural. > Ne uităm cu mama la spectacol. Maria e Sofia amano lo zio. Il ragazzo ama la ragazza. Când folosim un substantiv la plural. > Cumpără casa pentru doamna. Folosiţi filtrul roşu: Visitiamo un museo. exerciţii şi noţiuni gramaticale. Citiţi-le cu voce tare: un amico il ragazzo l’ amica la figlia uno spettacolo un museo il libro un autobus il biglietto la ragazza > [unamico] > [il raga]]o] > [lamica] > [la filia] > [uno spettacolo] > [un muzeo] > [il libro] > [unautobus] > [il bilietto] > [la raga]]a] – un prieten – băiatul – prietena – fiica – un spectacol – un muzeu – cartea – un autobuz – biletul – fata Acum vom face cunoştinţă cu câteva cuvinte noi: e per con > [e] > [per] > [con] – şi – pentru. > Maria şi Sofia îşi iubesc unchiul. > Băiatul o iubeşte pe fată. vă prezentăm câteva secvenţe din lecţia 2. de – cu Cuvintele „per” şi „con” sunt prepoziţii. 11 . Încercaţi să memoraţi cuvintele noi. articolul hotărât se acordă în gen şi număr cu acesta. iar „e” este conjuncţie. > Cumpăr un bilet de autobuz. Guardiamo lo spettacolo con la mamma. Citiţi-le şi încercaţi să le traduceţi. de aceea vom vorbi acum despre pluralul articolelor hotărâte. > [vizitiamo un muzeo] > [il ragaţţo ama la ragaţţa] > [mariia e sofiia amano lo dziio] > [compro un bilietto per lautobus] > [compra la caza per la siñora] > [guardiamo lo spettacolo] > Vizităm un muzeu.În continuare. În exerciţiul următor am format propoziţii cu noile cuvinte introduse. Compro un biglietto per l’autobus. în care apar cuvinte noi. Compra la casa per la signora.

este regulat: la donna le donne > [la donna] > [le donne] – doamna. l’ uomo gli uomini > [luomo] > [lii omini] u – bărbatul. il quaderno i quaderni [il cuaderno] [i c aderni] u – caietul – caietele Substantivele masculine şi feminine care la singular se termină în „-e” primesc la plural terminaţia „-i”. şi pluralul substantivului „l’uomo” este neregulat. Traduceţi în limba italiană şi citiţi. le città”. il signore i signori la lezione le lezioni [il siñore] [i siñori] [la leţione] [le leţioni] – domnul – domnii – lecţia – lecţiile Substantivele „l’autobus” şi „la città” sunt defective la plural: „gli autobus. femeile Acum urmează un exerciţiu de recapitulare şi autoverificare. în schimb. > [lii amici vizitano una ragazza con mariia] 12 . oamenii „La donna”. Amintiţi-vă ceea ce aţi învăţat. > Gli amici visitano una ragaţţa con Maria. pronunţând corect următoarele propoziţii: Prietenii vizitează o fată cu Maria. la casa le case [la caza] [le caze] – casa – casele Genul feminin le ragazze le amiche > [le ragaţţe] > [le amiche] Substantivele masculine cu terminaţia „-o” la singular se termină la plural în „-i”. omul – bărbaţii. De asemenea. femeia – doamnele.Iată pluralul substantivelor şi al articolelor hotărâte: Genul masculin i ragazzi gli amici gli spettacoli > [i ragaţţi] > [lii amici] > [lii spettacoli] Substantivele feminine care se termină la singular în „-a” primeşte la plural desinenţa „-e”.

> I ragazzi e le ragazze guardano una chiesa. Ca şi articolele. Îmi vizitez unchii cu tata. > Visito gli zii con il babbo. Un domn cumpără maşina pentru o doamnă. > [(loro) guardano il giardino e lalbergo] > [il filio ama il babbo e la mamma] > [(iio) compro i libri e i cuaderni] > [(voi) guardate lii uomini] > [lii studenti amano la scuola] > [sofiia compra un bilietto per la dziia] > [i ragaţţi e le ragaţţe guardano una chieza] > Un signore compra la macchina > [un siñore compra la per una signora. Citiţi-le cu voce tare: piccolo vecchio giovane gentile > [piccolo] > [vecchio] > [giovane] > [gentile] – mic – bătrân. macchina per una siñora] > [vizito lii dziii con il babbo] În această parte a lecţiei vom învăţa câteva adjective. cât şi adjectivele masculine şi feminine care se termină în „-e” la singular vor avea la plural terminaţia „-i”. simpatic Aţi observat. > (Loro) guardano il giardino e l’albergo. > Il figlio ama il babbo e la mamma. şi adjectivele se acordă cu substantivele în gen şi număr. veche – tânără – drăguţă. împreună cu substantivele de gen masculin. Fiul îşi iubeşte tatăl şi mama. > (Io) compro i libri e i quaderni.(Ei) privesc grădina şi hotelul. 13 . > Sofia compra un biglietto per la zia. am folosit şi adjective la singular. Iată cele patru adjective prezentate la feminin: piccola vecchia giovane gentile > [piccola] > [vecchia] > [giovane] > [gentile] – mică – bătrână. > (Voi) guardate gli uomini. Studenţii iubesc şcoala. Atât adjectivele masculine care se termină în „-o” la singular. vechi – tânăr – drăguţ. că în propoziţiile precedente. desigur. > Gli studenti amano la scuola. Băieţii şi fetele privesc o biserică. simpatică Adjectivele care se termină în „-a” la singular primesc la plural terminaţia „-e”. Sofia cumpără un bilet pentru mătuşa. Cumpăr cărţile şi caietele. (Voi) îi priviţi pe bărbaţi.

Cumpăraţi o carte pentru băieţii tineri. Dacă întâmpinaţi dificultăţi pe parcursul recapitulării. > [guardano un vecchio albergo con la dziia] – Visiti i musei. > [un uomo gentile ama una giovane donna] – Comprate un libro per i giovani ragazzi. > [comprate un libro per i giovani ragaţţi] Domnii şi doamnele privesc spectacolele. Vizitezi muzeele. > [lei ama un ragaţţo gentile] – I giovani zii guardano una vecchia macchina. Un bărbat drăguţ iubeşte o femeie tânără. > [la mamma compra i piccoli cuaderni per il piccolo filio] Bătrânilor le plac casele mici. atunci întoarceţi-vă la exerciţiul original. Ea iubeşte un băiat drăguţ. Tinerii unchi privesc o maşină veche. Mama cumpără caietele mici pentru fiul (cel) mic. În exerciţiul următor vom recapitula şi vom sintetiza noţiunile însuşite până acum. le piccole chiese e le vecchie città. Vă veţi putea da seama dacă aţi reuşit să înţelegeţi şi să reţineţi totul. > [viziti i muzei le piccole chieze e le vecchie citta] – Lei ama un ragazzo gentile. – La mamma compra i piccoli quaderni per il piccolo figlio.Citiţi cu atenţie exemplele următoare: i giovani zii i vecchi alberghi i gentili studenti i piccoli autobus > [i giovani dziii] > [i vecchi alberghi] > [i gentili studenti] > [i piccoli autobus] – unchii tineri – hotelurile vechi – studenţii drăguţi – autobuzele mici În limba italiană. > [i siñori e le siñore guardano lii spettacoli] – Un uomo gentile ama una giovane donna. > [il ragaţţo e la ragaţţa comprano i bilietti per la discoteca] Vizitez muzeul cu o fată tânără. > [(iio) vizito il muzeo con una giovane ragaţţa] – I signori e le signore guardano gli spettacoli. > [i vecchi uomini amano le piccole caze] – Guardano un vecchio albergo con la zia. – Il ragazzo e la ragazza comprano i biglietti per la discoteca. – (Io) visito il museo con una giovane ragazza. – I vecchi uomini amano le piccole case. adjectivul precedă în general substantivul. . > [i giovani dziii guardano una vecchia macchina] 14 Ei privesc împreună cu mătuşa un hotel vechi. el stă după substantiv doar dacă vrem să-l scoatem în evidenţă. bisericile mici şi oraşele vechi. Traduceţi următoarele propoziţii în italiană: Băiatul şi fata cumpără bilete pentru discotecă.

Iată acum câteva exerciţii şi reguli gramaticale prezentate în lecţia 3. – Sunt fetele. – Cine sunt? – Sunt Maria şi Sofia. Come è il professore? Il professore è gentile. Sono gli ingegneri. È la penna. Cu pronumele interogativ „che cosa” ne putem referi la obiecte. Citiţi propoziţiile în limba italiană şi traducerea lor. Pentru aceasta. Chi sono? Sono Maria e Sofia. – Cum sunt funcţionarii? – Funcţionarii sunt tineri. – Sunt inginerii. Com’è il mercato? > [come e la camera] > [la camera e piccola] > [come e il professore?] > [il professore e gentile] > [come sono le cucine] > [le cucine sono grande] > [come sono lii impiegati] > [lii impiiegati sono giovani] > [come il mercato] 15 – Cum este camera? – Camera este mică. Come sono le cucine? Le cucine sono grande. – Este stiloul. Sono le ragazze. rar şi cu atenţie: Chi è? î E Maria. E’ il professore. È il bagno. – Sunt autobuzele. – Sunt biletele. Sono gli autobus. – Ce sunt? – Sunt camerele. – Cum este piaţa? . repetaţi exerciţiul precedent. – Este profesorul. fiind atenţi la pronunţie: Che cosa è? È un ufficio. Citiţi cu voce tare. Să învăţăm acum adverbul interogativ come. Come sono gli impiegati? Gli impiegati sono giovani. > [chi e] > [e mariia] > [e il professore] > [e limpiegato] > [chi sono] > [sono mariia e sofiia] > [sono lii ingeñeri] > [sono le ragaţţe] – Cine e? Cine este? – E Maria. – Cum sunt bucătăriile? – Bucătăriile sunt mari. E’ l’ impiegato. să învăţăm mai întâi câteva cuvinte interogative. > [che coza e] > [e un ufficio] > [e la penna] > [e il baño] > [che coza sono] > [sono le camere] > [sono lii autobus] > [sono i bilietti] – Ce este? – Este un birou. Acum ne vom ocupa de obiecte. Che cosa sono? Sono le camere. Citiţi cu voce tare următoarele propoziţii: Come è la camera? La camera è piccola. Aţi reuşit să traduceţi întrebările şi răspunsurile? Dacă încă aveţi dificultăţi. – Este funcţionarul. Acum vom încerca să formulăm întrebări în limba italiană. Acest pronume interogativ nu-şi schimbă forma. – Cum este profesorul? – Profesorul este amabil. – Este baia. Sono i biglietti. Până acum întrebările noastre s-au referit numai la persoane.

– Nu. Sono le donne? Sì. è il mercato. vom învăţa să formulăm întrebări fără pronume interogative şi vom răspunde la acestea cu propoziţii afirmative şi negative. este piaţa. În aceste cazuri. nu este un om. sunt fetele. – Este magazinul? – Da. Aţi observat probabil că deseori structura propoziţiei enunţiative şi a celei interogative este asemănătoare. Cum putem totuşi să le deosebim? În scris ne ajută semnul interogativ. È il negozio? Sì. – Nu. No. Aceasta poate avea mai multe înţelesuri şi poate exprima: – materia (din care se produce ceva): è / sono di legno è / sono di cotone è / sono di lana – este / sunt din lemn – este / sunt din bumbac – este / sunt din lână 16 . – Sunt cărţile? – Da. folosită mai des în limba vorbită. sono le ragazze. No. – Cum sunt prietenii? – Prietenii sunt amabili şi tineri. – Nu. non è un uomo. în vorbire intonaţia. nu sunt femeile. nu este magazinul. Sono i libri? În exerciţiul de mai sus am folosit o nouă prepoziţie: „di”. Come sono gli amici? Gli amici sono gentili e giovani. Com’è la città? La città è vecchia. Sono i libri. „Che cos’ è” [che coze] este forma abreviată a lui „che cosa è”. non è il negozio. poziţia accentului se schimbă: [come e] – [come] [che coza e] – [che coze] În continuare. è un uomo. este magazinul. sunt femeile. sunt caietele. sono i libri. cel al propoziţiei interogative ascendent. sunt cărţile. Forma prescurtată a interogativului „come è”. este: „com’ è” [come]. No. > [il mercato e piccolo] > [come sono lii amici] > [lii amici sono gentili e giovani] > [come la citta] > [la citta e vechia] – Piaţa este mică. este un om. – Sunt femeile? – Da. – Nu. non sono i libri. > [e un uomo] > [si e un uomo] > [no non e un uomo] > [sono le donne] > [si sono le donne] > [no non sono le donne sono le ragaţţe] > [e il negoţio] > [si e il negoţio] > [no non e il negoţio e il mercato] > [sono i libri] > [si sono i libri] > [no non sono i libri sono i cuaderni] – Este un om? – Da. è il negozio. sono le donne. nu sunt cărţile. Accentul propoziţiei enunţiative este descendent. – Cum este oraşul? – Oraşul este vechi. Sono i libri? Sì. non sono le donne. È un uomo? Sì.Il mercato è piccolo. sono i quaderni. No.

Citiţi cu atenţie propoziţiile în limba italiană şi traducerea lor: Io sono di Bucarest. io tu lui lei Lei noi voi Voi loro sono sei è è è siamo siete siete sono > [iio sono] > [tu sei] > [luii è] > [lei è] > [lei è] > [noi siamo] > [voi siete] > [voi siete] > [loro sono] – eu sunt – tu eşti – el este – ea este – dumneavoastră sunteţi – noi suntem – voi sunteţi – dumneavoastră sunteţi (pl. signore. Lei è gentile. ma amo Bucarest. 17 . „Essere” este un verb neregulat. Come è Lei? > [iio sono di bucarest e tu] – Eu sunt din Bucureşti. adică va avea reguli specifice de conjugare. Come sei? Sono piccola. „sono”. domnule. > [lei e gentile siñora] – Dumneavoastră sunteţi amabilă. foarte rar forma „Loro”. dar iubesc Bucureştiul. doamnă. cu deosebirea că se scrie întotdeauna cu majusculă. singular feminin (lei = ea). unul dintre cele mai importante verbe.) – ei.– cantitatea (din ceva): un chilo di pomodori una bottiglia di vino una bottiglia d’acqua – poate fi marcă a genitivului (al cuiva): il professore di Maria il figlio di Ana lo zio di Sofia – profesorul Mariei – fiul Anei – unchiul Sofiei – un kilogram de roşii – o sticlă de vin – o sticlă de apă Acum vom învăţa conjugarea lui „essere”. ele sunt Pronumele de politeţe „Lei” (dumneavoastră) are forma identică cu pronumele personal. Înţelesul conjuncţiei „ma” este „dar”. de exemplu: „este din Bucureşti – di Bucarest”. Lei non è vecchio. „din Roma – di Roma”. > [lei non e vecchio siñore] – (Dumneavoastră) nu sunteţi bătrân. dar tu? > [iio sono di roma ma amo bucarest] – Eu sunt din Roma. signora. folosim forma „Voi”. persoana a treia. Iar acum să facem un scurt exerciţiu. > [come e lei] – (Dumneavoastră) cum sunteţi? Aţi putut observa o nouă funcţie a prepoziţiei „di”. > [come sei sono piccola] – Cum eşti? Sunt scundă. Formele persoanei a treia la singular şi plural ne sunt deja cunoscute: „è”. e tu? Io sono di Roma. La plural.

În italiană. Voi loro. Dove è Lei. Loro > > > > > > > [andare] [vado] [vai] [va] [va] [andiamo] [andate] – – – – – – – a merge. conţinând exerciţii. andiamo in chiesa. vado in Italia. non vado in biblioteca. Mergi la bibliotecă? Nu. – Unde sunteţi. Dove sono gli ingegneri? > [dove sono le ragaţţe] > [le ragaţţe sono in italia] > [dove e lei siñora] > [sono in montaña] > [dove siete voi siñori] > [siamo a bucarest] > [dove sono lii ingeñeri] – Unde sunt fetele? – Fetele sunt în Italia. mergeţi în România? Nu. precum şi o secţiune din vocabularul lecţiilor 3 şi 4. doamnă? – Sunt în munţi. a se duce eu merg tu mergi el. Unde mergi? Merg la baie. ele merg Încercaţi să traduceţi singuri propoziţiile de mai jos. interogativului „unde” îi corespunde cuvântul „dove”? [dove]. merg în centru. 18 > [dove vai] > [vado in baño] > [andate a caza] > [no andiamo in chieza] > [lei siñore va in romaniia] > [no vado in italia] > [andate a teatro] > [no andiamo in ufficio] > [vai in biblioteca] > [no non vado in biblioteca vado in centro] . > Lei signore. dar acesta este un verb neregulat şi are reguli de conjugare specifice: andare io tu lui. – Unde sunteţi (dumneavoastră). > Andate a casa? > No. > Andate a teatro? > No. Dove siete Voi. {i verbul „andare” (a merge) aparţine grupului de verbe cu terminaţia în „-are”. Citiţi cu voce tare. signora? Sono in montagna. conjugarea verbului „andare”.Prezentarea noastră continuă cu câteva fragmente din lecţia 4. fiind atenţi la pronunţie: Dove sono le ragazze? Le ragazze sono in Italia. vado in centro. lei Lei noi voi. > Vai in biblioteca? > No. merg în Italia. andiamo in ufficio. parcurgeţi exerciţiul fără a folosi filtrul roşu. va in Romania? > No. – Unde sunt inginerii? Gli ingegneri sono in biblioteca. ea merge dumneavoastră mergeţi noi mergem voi. signori? Siamo a Bucarest. dumneavoastră mergeţi vado vai va va andiamo andate vanno > [vanno] – ei. > Dove vai? > Vado in bagno. Dumneavoastră domnule. mergem la biserică. Dacă aveţi încă nelămuriri. >[lii ingeñeri sono in biblioteca] – Inginerii sunt în bibliotecă. Să vedem câteva exemple. Mergeţi acasă? Nu. Mergeţi la teatru? Nu. nu merg la bibliotecă. mergem la birou. domnilor? – Suntem la Bucureşti.

genul feminin (f.) freddo (m. -ă – cameră – centru – ce? – cine? – kilogram – cum – cum este? – bumbac – bucătărie – unde – afi – este – Europa – foame – Franţa – frig – rece – grabă – am – ai – au .) che cosa? chi? chilo (m.) bottiglia (f. la – avem – aveţi – a locui – a merge – la revedere – a avea – baie – bibliotecă – sticlă – Bucureşti – bună ziua – căldură – cald.) ha hai hanno > [a] > [abbiamo] > [avete] > [abitare] > [andare] > [arrivederci] > [avere] > [bańo] > [biblioteca] > [bottilia] > [bucarest] > [buon giorno] > [caldo] > [caldo] > [camera] > [centro] > [che coza?] > [chi] > [chilo] > [come] > [come] > [cotone] > [cucina] > [dove] > [essere] > [e] > [europa] > [fame] > [francia] > [freddo] > [freddo] > [fretta] > [a] > [ai] > [anno] 19 – în.VOCABULARUL LECŢIILOR 3 ŞI 4 genul masculin (m.) camera (f. adjectiv (adj.) cucina (f.) fretta (f.) Bucarest buon giorno caldo (m.) fame (f.) caldo (adj.) a abbiamo avete abitare andare arrivederci avere bagno (m.) freddo (adj.).) dove essere è Europa (f.) come come + essere = com’è cotone (m.) Francia (f.).) biblioteca (f.) centro (m.

Cu aceste fragmente dintr-un formular de temă pentru acasă se încheie lecţia demonstrativă a cursului de Limba italiană pentru începători. În speranţa că materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea şi atractivitatea cursului nostru.225. Vă prezentăm în continuare prima pagină din formularul de temă pentru acasă.Pentru trimiterea temelor. www.ro .eurocor. 021/33. vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului EUROCOR înscriindu-vă la cursul de Limba italiană pentru începători! tel.33. corespunzător lecţiei 3. folosiţi formularul de la sfârşitul caietului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful