You are on page 1of 36

PUMNALE

H A L L S T A T T I E N E TÎRZII P E ROMÂNIEI

TERITORIUL

de C . B U Z D U G A N Problema pumnalelor hallstattiene t f r z i i de pe teritoriul Româ­ niei nu a constituit pînă fn prezent obiectul unui studiu s p e c i a l , cu tot i n t e r e s u l manifestat pentru asemenea antichităţi. Unele observaţii p r i ­ lejuite de semnalarea de pumnale cuprindeau un cadru limitat, deter­ minat de fnsuşi c a r a c t e r u l d e s c o p e r i r i l o r . între timp, numărul acestor piese a c r e s c u t considerabil, a s i g u rfnd o bază documentară vastă şi complexă. F i e prin r e c o n s i d e r a r e a u¬ nor d e s c o p e r i r i mai v e c h i , fie mai ales datorită cercetărilor sistema­ t i c e , există fn prezent peste 50 de puncte geografice diferite în care s - a u găsit pumnale răzleţe sau fn grup. Astfel, fn lumina documentaţiei existente, acum abundente şi v a r i a t e , alcătuirea unei lucrări de a n ­ samblu despre pumnale, de analiză şi sinteză fn acelaşi timp, este a s ­ tăzi nu numai posibilă d a r şi necesară. I . Repertoriu P e n t r u a a s i g u r a lucrării un c a r a c t e r unitar, de ansamblu,fn a¬ c e s t capitol v o r fi incluse toate d e s c o p e r i r i l e de pumnale hallstattiene t f r z i i de pe t e r i t o r i u l României, atft cele inedite cît şi cele intrate deja fn l i t e r a t u r a de specialitate. 1. Agapia (com. Agapia, jud.Neamţ). C u ocazia unor lucrări de construcţie, îh anul 1970, a fost descoperit în vatra satului Agapia un pumnal de f i e r cu două tăişuri, garda cordiformă şi mînerul terminat într-o bară transversală. Datat fn a doua jumătate a s e c a i Vl-leaî.e.n., pumnalul a r e vîrful rupt din vechime, i a r garda lipseşte în întregime (fig. 2/7 şi 10/18). 2 . Aiud (jud. A l b a ) . D e s c o p e r i r i l e mai vechi de pe teritoriul A iudului pun fn evidenţă şi patru pumnale de fier: 1 ) de pe t e r a s a Helios provine un pumnal, cu mînerul îngustîndu-se spre capătul superior, în c a r e e r a fixată, probabil, o bară transversală, garda cordiformă şi lama c u vîrful rupt din v e c h i m e (fig.8 /5 şi 10/38); 2) din punctul " C i nege ' provine un exemplar c u bara transversală, mînerul dreptunghiu­ l a r în secţiune, c u marginile reliefate, garda cordiformă şi lama, cu două tăişuri aproape p a r a l e l e , ruptă spre vîrf (fig.6/7 şi 10/30; 3) pumnal c u capătul minerului îngroşat fn formă de măciulie, garda c o r ­ diformă alungită l a partea superioară şi lama cu vîrful r u p t (fig.6/6 şi 10/2); 4) pumnal avînd mînerul prevăzut c u n e r v u r i longitudinale p a r a ­ lele şi terminat c u o bară orizontală cu braţele s c u r t e . Garda are forma de inimă turtită c u c e i doi lobi bine profilaţi. Lama lipseşte aproape în îhtregime5 (fig. 6/8 şi 10/29).
1 2 1 3 4

239

www.mnir.ro

3. A r a d ( j u d . A r a d ) . în Muzeul de i s t o r i e d i n A r a d se află un pumnal de f i e r d e s c o p e r i t , după toate probabilităţile, l a P e c i c a . P u m ­ n a l u l a r e mînerul de formă dreptunghiulară, cu m a r g i n i l e înălţate,care se termină l a p a r t e a superioară într-o bară transversală dreaptă cu braţele e g a l e . L a capătul opus este fixată o gardă cordiformă cu doi l o b i s i m e t r i c i . De o lungime apreciabilă, lama a r e două tăişuri şi o nervură pe m i j l o c (fig.4/5 şi 10/11). 4 . A r c h i t a ( c o m . Vînători, jud.Mureş). Pe t e r i t o r i u l satului A r ­ c h i t a , au fost d e s c o p e r i t e , întîmplător, două pumnale de f i e r . U n u l din­ t r e ele a r e mînerul m a i l a t l a capătul s u p e r i o r , îngustîndu-se spre b a ­ ză, unde se află g a r d a cordiformă cu c e i d o i l o b i e g a l i , cu u m e r i i r o ­ tunjiţi şi lăsaţi în j o s . L a m a , c a r e sc îngustează s p r e vîrf, a r e două tăişuri şi o nervură mediană? (fig.5/3 şi 10/23). 5. Batoş (corn. Batoş, jud.Mureş). Din i n v e n t a r u l unui mormînt de inhumaţie d e s c o p e r i t în punctul " L o t u l D u m b r a v a " , s i t u a i l a c i r c a 4 km v e s t de s a t u l Batoş, face p a r t e şi un pumnal de f i e r cu terminaţia mînerului într-o bară îndoită în formă de antene, garda cordiformă ma­ sivă, bine reliefată şi lama cu două tăişuri aproape p a r a l e l e şi carenă pe m i j l o c . P u m n a l u l , c u vîrful lamei r u p t d i n vechime, se datează în s e c . a l V I - l e a î . e . n . (fig.8/2 şi 10/4 6 ) . 6. Bălăbăneşti (corn. Bălăbăneşti, j u d .Galaţi). în v a t r a satului Bălăbăneşti a fost d e s c o p e r i t , în a n u l 1070, un pumnal de f i e r cu bara mînerului transversală, g a r d a cordiformă şi lama cu două tăişuri şi nervură mediană^. 7 . Benic (com. Galda de J o s , j u d . A l b a ) . !)e pe t e r i t o r i u l satu­ l u i B e n i c p r o v i n e un pumnal de Tier, d e s c o p e r i t întîmplător m anul 1897. P u m n a l u l a r e mînerul s i m p l u , terminat cu o măciulie, garda cordiformă cu d o i l o b i şi lama cu un s i n g u r t ă i ş (fig.8/4 şi 10/4). 8 . Bîcu (corn. I p a t e l e , j u d . I a ş i ) . Pe c o t u l de deal d i n t r e Valea Humăriei şi V a l e a B a b e i a fost d e s c o p e r i t întîmplător, în anul 1953, un pumnal de f i e r c u terminaţia mînerului într-o bară transversală, garda în formă de inimă c u c e i d o i l o b i o b l i c i şi p a r t e a superioară în unghi ascuţit. L a m a p u m n a l u l u i , c a r e se îngustează s p r e vîrf, a r e două tăi­ (fig.5/2 şi 10/39). şuri şi o carenă pe m i j l o c 9 . Bîrseşti (corn. B î r s e ş ' i , j u d . V r a n c e a ) . Săpăturile arheolo­ g i c e efectuate între 1955-1958 în n e c r o p o l a tumulară de l a Bîrseşti din p e r i o a d a hallstattiană t î r z i e au scos l a iveală p a t r u pumnale de f i e r , c a r e făceau p a r t e d i n i n v e n t a r u l m o r m i n t e l o r : 1 ) în tumulul I s - a des­ c o p e r i t un pumnal c u mînerul t e r m i n a t într-o bară t r a n s v e r s a l ă (fig. 8/11 şi I O / 2 4 ) ; 2) a l d o i l e a e x e m p l a r , d e s c o p e r i t în tumulul V I , a r e mî­ n e r u l t e r m i n a t , după cît se p a r e , c u antene, garda cordiformă mult turtită şi lama uşor arcuită 3 (fig.6/9 şi 10/40); 3) a l t r e i l e a pumnal, d e s c o p e r i t în t u m u l u l X I I I , a r e mînerul scurt-, t e r m i n a t într-o bară o¬ rizontală c u braţele s c u r t e , g a r d a p r o b a b i l cordiformă c u părţile l a t e ­ r a l e aproape d r e p t e şi lama c u două t ă i ş u r i (fig.7/4 şi 10/36); 4) u l ­ t i m u l e x e m p l a r prezintă mînerul c u terminaţia în antene, garda în f o r ­ mă de inimă uşor turtită şi lama cu două tăişuri o b l i c e 5 (fig.7/1 şi 1 O / 4 7 ) . î n t r - o s t a r e proastă de c o n s e r v a r e , pumnalele datează d i n sec. VI-V î.e.n.
6 8 1 0 1 1 12 1 14 1

240

www.mnir.ro

Răspîndirea p u m n a l e l o r h a l l s t a t t i e n e t f r z i i pe t e r i t o r i u l României. I . Zona Cîmpiei J i j i e i S u p e r i o a r e : 1 , Cristineşti; 2, Hilişeu; 3, Zăiceşti. I I . D e p r e s i u n e a Neamţului: 4 , Văratec; 5, A g a p i a ; 6, Ghindăoani; 7 , P e t r i c a n i ; 8 , B o u r e n i ; 9 , Miroslăveşti; 1 0 , Muncelu de S u s . I I I . Zona Podişului C e n t r a l Moldovenesc: 1 1 , Dumeşti; 1 2 , Bîcu; 1 3 , Comarna; 1 4 , C o z i a ; 1 5 , Ghermăneşti; 1 6 , Dăneşti; 1 7 , Rădeni; 1 8 , Năneşti; 1 9 , V a s l u i ; 2 0 , Huşi; 2 1 , Găiceana; 2 2 , S u s e n i ; 2 3 , Mfnzăteşti; 2 4 , Bălăbăneşti; 2 5 , Găneşti; 2 6 , B u c i u m e n i ; 2 7 , Măcişeni; 2 8 , B î r s e ş t i . 2 9 , M e d g i d i a . I V . Zona subcarpatică a M u n t e n i e i şi O l t e n i e i : 3 0 , P l o i e ş t i - T r i a j ; 3 1 , C u r t e a de A r g e ş ; 3 2 , T i g v e n i ; 3 3 , C e p a r i ; 3 4 , F e r i g i l e ; 3 5 , Braşov. V . Zona Mureşului S u p e r i o r : 3 6 , A r c h i t a ; 3 7 , Ş a r o ş ; 3 8 , B r a t e i ; 3 9 , Teiuş; 4 0 , B e n i c ; 4 1 , A i u d ; 4 2 , Mirăslău; 4 3 , C i u m b r u d ; 4 4 , Cipău; 4 5 , Cristeşti; 4 6 , Batoş; 4 7 , P o s muş; 4 8 , Mărişelu; 4 9 , N ă s a l ; 5 0 , Gădălin; 5 1 , F r a t a ; 5 2 , A r a d .

www.mnir.ro

Lama cu două tăişuri este prevăzută c u o carenă pe mijloc 7 (rig. 7/8 şi 10/19). pumnalului îi lipseşte vîrful lamei şi parţial braţul drept al b a ­ r e i de l a capătul mînerului (fig. B r a t e i ( c o m . C e p a r i ( c o m . cu partea s u ­ perioară în unghi ascuţit şi c e i doi lobi cu umerii rotunjiţi. Bo ureni (com. ocazional. ambele în tumu­ l i i n r . S i b i u ) .probabil îh cartierul B a r ­ tolomeu.Argeş). în anul 1948. 2) pumnal cu un singur tăiş. jud. prevăzută cu o nervură pe mijloc. 1 6 .întîmplător. C e p a r i . j u d . L a m a . jud. este prevăzută cu două tăişuri şi o carenă pe m i j l o c (fig.Buciumeni.a găsit un pumnal de fier cu mînerul străbătut de l a un c a ­ păt l a celălalt de l i n i i i n c i z a t e .Iaşi). Din necropola tumulară de lîngă gara Cipău provin şi două pumnale de fier: 1) primul exemplar. Comarna (com. un mormînt din inventarul căruia face parte şi un pumnal de fier cu terminaţia mînerului într-o bară o¬ rizontală. terminat într-o bară orizontală. terminat într-o bară transversală dreaptă.a u descoperit şi două pumnale de f i e r . Pe teritoriul s a ­ tului Buciumeni s .10.a descoperit. 11 . Buciumeni (corn. 9/l şi I O / 4 2 ) .a descoperit. ciestul de scurtă în raport c u mînerul. jud.uşor arcuită în s u s .Comarna. un pumnal de fier cu mînerul într-o bară transversală.mnir.Mureş). în Braşov. garda cordiformă şi lama cu două tăişuri (fig. j u d .cu două tăişuri şi nervură mediană (fig. garda cordiformă şi lama cu două tăişuri. P l a c a mînerului a r e forma de inimă mult turtită. dintre c a r e unul c u b a r a din capătul mînerului transversală.Galaţi). 6/5 şi 10/26).iernut. Cele două pumnale sînt încadrate în faza F e r i g i l e I I I .Iaşi). r e ­ zultat a l unei d e s c o p e r i r i mai v e c h i .l e a s a u începutul c e l u i următor.uşor arcuită în s u s .8/1 şi 10/35). Cipău (com. 16 1 18 2 0 21 2 2 23 ( 24 241 www. B r a t e i .ro . 14. un pumnal de fier cu două tăişuri. 5 : 1) pumnal cu antene cu terminaţiile stilizate în formă de cap de v u l t u r . s . Ciumbrud (Aiud. Pe colinele care separă V a l e a Moldovei de c e a a Şiretului. garda cordiformă şi lama de formă triunghiulară.7/3 şi 10/34). a l V .2/4 şi 10/12). garda în formă de inimă cu doi lobi şi lama c u vîrful uşor c u r b a t (fig.unde se află garda în formă de inimă c u doi lobi. P l a c a sau garda mînerului are forma de inimă cu c e i doi lobi cu umerii rotunjiţi. garda cordiformă şi lama cu un singur tăiş. sub formă de triunghi alungit.Braşov). Puternic mîncat de rugină. lîngă satul Boureni a fost descope­ r i t . 17. ocazional. Pe t e r i t o r i u l satului B r a tei a fost descoperit. 1 5 . a r e două tăişuri şi o nervură mediană (fig. în vatra satuluiComarna s . 2) celălalt exemplir descoperit în 1955 a r e mînerul t e r ­ minat într-o bară orizontală. 1 2 .Moţca. L a m a . cu mînerul c a r e se îngustează spre gardă. în anul 1958. jud. C u ocazia cercetărilor arheologice efectuate în 1975 în necropola tumulară de incineraţie de l a C e p a r i s . jud. garda cordiformă şi mînerul terminat cu o bară transversalăl9. are mînerul lung terminat cu a n ­ tene. A l b a ) . 13. Mînerul s e dimensionează uşor spre capătul inferior. In necropola hallstattiană tîrzie din punctul " P o d i r e u " au fost găsite şi două pumnale de fier.6/4 şi 10/^8). Braşov (jud. Pumnalul este datat l a sfîrşitul s e c . garda cordiformă şi mînerul terminat cu antene cu capetele c o n i c e . un pumnal de fier.

Pumnale hallstattiene t f r z i i din România: 1.b r o n z . 3-Posmuş. 2 .ro .fier . 1-2.7 . 5-Rădeni. 6-Teiuş.F i g .mnir. 4 . 4 .C i u m b r u d . 242 www. 7 .2-Cristeşti.3 .A g a ­ pia.

garda cordiformă rotunjită şi l a ­ ma c u două tăişuri p a r a l e l e . 19. jud. 9 din necropola hallstattiană de l a Cristeşti au fost descoperite printre a l ­ tele şi două pumnale de fier datate l a sfîrşitul s e c . în c u r s u l săpăturilor arheologice din necropola t u ­ mulară de incineraţie de l a F e r i g i l e au apărut patru pumnale de fier datate îh a doua jumătate a s e c . e . îi lipseşte doar terminaţia mînerului. In colecţia lui C .Dîmboviţa).V î . a l V I . jud. i a r lama. garda c o r ­ diformă c u marginea superioară în unghi. garda cordiformă şi mînerul terminat într-o bară transversală d r e a p t ă .l e a şi mijlo­ c u l s e c . e . probabil. jud.se mai păstrează doar în parte (fig. j u d . Un a l t r e i l e a exemplar. C u r t e a de Argeş (jud. 2) pumnal cu mînerul terminat c u antene perforate l a capete.mnir. : 1) pumnal fragmentar.18. : 1) pumnal cu mînerul străbătut de l a un capăt l a altul de patru n e r v u r i paralele şi terminat 2 2 28 2 31 243 www. Dumeşti (com.2/1 şi 10/44). 2 4 . garda cordiformă rotunjită şi lama uşor arcuită cu un singur tăiş. In aşezarea hallstattiană de l a C o z i a au fost descoperite şi cîteva morminte în inventarul cărora s . prevăzută cu nervură mediană. Däne şti (com. garda cordiformă cu umerii lobilor ascuţiţi. C o z i a (com. n . lama cu două tăişuri şi n e r ­ vură pe mijloc (fig. analoagă c u aceea a celuilalt e x e m p l a r (fig. n .Iaşi). corn. In vatra satului Cristineşti au fost descoperite.8/10 şi 10/6).3/1 şi 10/41).ro .Costuleni. c a r e s e subţiază spre vîrf.u l u i tîrziu: 1) pumnal cu mînerul de bronz terminat cu antene.8/9 şi 10/7). G a r d a este cordiformă. Cristeşti (com. V I . Atît mînerul cît şi terminaţia acestuia au suprafeţele bogat ornamentate (fig. îngustîhdu-se spre capătul în c a r e se găseşte fixată o bară transversală dreaptă. n .Mureş).l e a î . probabil cu două tăişuri. terminat într-o bară orizontală. garda cordiformă şi mînerul simplu. în mormintele tumulare de l a C u r t e a de Argeş au fost descoperite două pumnale din perioada H a l l s t a t t . străbătut de l a un capăt l a altul de t r e i c a n e l u r i adîhci. 2/2 şi 10/32). două pumnale de f i e r : 1) pumnal c u mînerul scurt terminat cu o măciulie. a l V I . 2) pumnal asemănător cu c e l p r e z e n ­ tat a n t e r i o r . a l V I . cu două tăişuri şi o nervură mediană.l e a î .a u găsit şi două pumnale de f i e r 5 .4/1 şi 10/15).întîmplător în anul 1966.Cristeşti. jud. e .Părţile l a ­ terale ale mînerului sînt ornamentate cu grupe de cîte patru şi cinci liniuţe t r a n s v e r s a l e paralele26 (fig. descope­ r i t întîmplător în anul 1974.Botoşani). C o s teşti. V a s l u i ) . 2) celălalt exemplar a r e mînerul terminat c u o bară o r i ­ zontală. 20.Dumeşti.Vîlcea). F e r i g i l e (localitate înglobată l a satul Costeşti. cu mîherul s c u r t . garda în formă de inimă cu doi lobi şi lama. reprezintă un pumnal cu terminaţia mîne­ r u l u i în antene arcuite spre i n t e r i o r .l e a î . Pe teritoriul satului Dumeşti a fost descoperit ocazional un pumnal cu două tăişuri. abia vizibilă ? (fig. n . e . Pumnalul este datat în s e c .de formă dreptunghiulară30. Ambele pumnale se datează în c e a de a doua jumătate a s e c . a l V . în mormîntul n r .Dăneşti.Cristineşti. 21 . Cristineşti (com. 2 3 . 2 2 . V a s l u i ) . 4/2 şi I O / 4 3 ) . c a r e e r a . B u r a g a din Dăneşti s e află un pumnal de fier cu două tăişuri. j u d . lama cu două tăişuri şi o n e r ­ vură pe m i j l o c 9 (fig.

ro .F i g .f i e r .mnir. 1 . 244 www. 3-bronz. 3 .Pumnale hallstattiene t f r z i i din România: 1.2 . 3-Medgidia.C o z i a . 2 T i g v e n i .

Găiceana. 2) a l doilea exemplar. jud. printre c a r e şi un pumnal de fier cu un singur tăiş şi mînerul terminat cu o măciulie^ (fig. Drîhceni.GalasO. cu două tăişuri aproape pa­ r a l e l e şi o nervură pe m i j l o c (fig. jud.ro . P e teritoriul comu­ nei Găiceana a fost descoperit. o c a z i o n a l . c u două tăişuri şi nervură pe mijloc. Găneşti (corn. Găiceana (com. cu capetele modelate în formă de cap de şarpe ^ (fig. 27. descoperit în tumulul 41 .jud. a r e mînerul s c u r t . ruptă l a vîrf. 30. V a s l u i ) .l e a î .7/9 şi 10/9). P e panta sudică a dealului Dumbrăvioara. datat în s e c . prevăzut c u şănţuiri longitudinale pa­ r a l e l e .7/10 şi 10/33). un pumnal de fier cu mînerul ale cărui margini sînt uşor înălţate.5/4 şi 10/17).Jucu. 28. în 1944. garda cordiformă. j u d .V î . C l u j ) . garda în f o r ­ mă de inimă cu umerii c e l o r doi lobi rotunjiţi-şi lama cu două tăişuri şi nervură mediană38 (fig. Ghermăneşti (corn. cîteva obiecte reprezentînd inventarul unui mormîht datat în s e c . situat l a sud-est de Ghindăoani. 31 . un pumnal cu două tăişuri. 2 6 .4/3 şi 10/10). V I . garda în formă de inimă c u c e i doi lobi asimetrici şi lama cu două tăişuri şi nervură mediană (fig. Gădălin (com. jud. n . întîmplător. ruptă l a vîrf. 3) descoperit în tumulul 44. Din inventarul unui mormîht descoperit întîmplător. F r a t a ( c o m . P e b a r a din capătul mînerului. a fost d e s c o ­ p e r i t . un pumnal de f i e r ? .4/4 şi 10/16). fn curtea Ş c o ­ l i i generale din Hilişeu s . e .Băltăţeşti. P e teritoriul satului Ghermăneşti s .a u descoperit ocazional. ocazional. 2 5 . în anul 1960. j u d . a l treilea pumnal a r e mînerul terminat într-o bară îndoită sub formă de antene. un pumnal de fier cu două tăişuri. C l u j ) . terminat într-o bară transversală dreaptă. terminat într-o bară transversală dreaptă.îhtr-o bară orizontală cu garda cordiformă dreaptă l a partea superi­ oară şi lama. Mînerul este ornamentat cu l i n i i t r a n s v e r s a l e paralele între­ rupte pe mijloc de o linie longitudinală (fig. 4) ultimul e¬ xemplareste reprezentat de un pumnal c u mînerul terminat îhtr-o bară orizontală c u braţele subţiate spre capete. cu două tăişuri şi o n e r ­ vură mediană (fig. întîmplător. F r a t a . îh anul 1968. garda cordiformă şi lama c u două t ă i ş u r i (fig. In punctul "Dealul Crucii" s . uşor rotunjită şi lama cu două tăişuri şi nervură mediană. e .a descoperit. n . 5/1 şi 10/48). garda cordiformă dreaptă l a partea superioară şi lama. Cavadineşti.a u descoperit întîmplător. garda cordiformă c u partea superioară în unghi şi lama. Din inventarul m o r mîntului face parte şi un pumnal de fier cu bara transversală puţin în­ clinată. pe t e r i t o r i u l satului F r a t a provine un pumnal de fier c u terminaţia mînerului într-o bară îndoită sub formă de antene.7/5 şi 10/50). mai multe obiecte. Hilişeu (com. garda cordiformă c u umerii lobilor ascuţiţi şi mînerul terminat într-o bară îndoită. a l V . pe gardă şi de-a lun­ gul n e r v u r i i mediane a lamei se observă un decor r e a l i z a t din şiruri de puncte (fig.mnir. 8/6 şi 10/3).Neamţ).Botoşani). 2 9 . garda cordiformă şi mînerul terminat într-o bară transversală .6/1 şi 10/51). j u d .In marginea de est a satului Găneşti a fost descoperit. 3 2 33 34 3 36 3 245 www. c a r e se îngustează spre vîrf.Bacău). Ghindăoani (corn.Hilişeu-Horia.

4 .Pumnale hallstattiene t f r z i i din România: 1 .3-5-fier .2 . 2-bronz şi fier. 3 .F e r i g i l e . 1. 5 .ro .mnir. 246 www.A r a d .Curtea de A r g e ş .

8/3 şi 10/27). e . Mărişelu (corn. pe cîmpul cărora se află reprezentări animaliere.a descoperit fn apropie­ r e a oraşului Medgidia o piesă de bronz fn formă de pumnal.Bistriţa-Năsăud). 40 41 42 4 3 4 4 46 4 48 247 www. V a s l u i ) . 39. Muncelu (com. 33. garda în formă de inimă cu doi lobi şi lama cu două t ă i ş u r i (fig.Galaţi). 36. C u ocazia unor lucrări de interes public. Mirăslău (com. Pe teritoriul satului Năneşti a fost descoperit. a l V . 37. jud.Iaşi).n.Iaşi). Placa-ataş. In punctul "Dealul mor­ mintelor" de pe t e r i t o r i u l satului Mirăslău a fost descoperit un pumnal de fier c u partea superioară a mînerului prevăzută cu linii transver­ sale incizate şi terminată cu o bară transversală puţin concavă şi garda cordiformă c u doi lobi a s i m e t r i c i (fig. garda cordiformă şi mînerul terminat cu antene •*.a descoperit.a descoperit o¬ c a z i o n a l un pumnal de fier cu mînerul avînd marginile înălţate. prinsă de partea superioară a t e c i i . Pumnalul este datat îh s e c .e. B a z a mînerului sau garda nu este reprodusă. V I . R e s t u l t e c i i se împarte în patru părţi inegale. Mînzăteşti (com. fără vîrf şi m î n e r .Mirăslău. un pumnal de fier cu mînerul terminat c u antene. a fost descoperit şi un mormînt de inhumaţie din inventarul căruia provine un pumnal de fier com­ plet ruginit şi altul fragmentar. jud. întîmplător.ro . Pumnalul este datat în s e c . 7/2 şi 10/49).Mărişelu.9%4 şi 10/14). 38. P a r i n c e a . j u d .Măluşteni. un mormîht de inhumaţie. c a r e da­ tează din prima jumătate a s e c . ornamentat cu linii transversale întrerupte pe mijloc de o linie longitudinală incizată (fig. e .mnir. V a s l u i ) . în punctul "Sîmpet r u " de pe t e r i t o r i u l satului Mînzăteşti a fost descoperit.de forma unui t r i ­ unghi ascuţit (fig. A l b a ) . In schimb. deoarece aceasta r e p r e ­ zintă pumnalul în teacă. Miroslăveşti (com. Cercetările arheologice efectuate în necropola hallstattiană tîrzie de l a Mărişelu au prilejuit d e s c o p e r i r e a unui pumnal c u mînerul de bronz terminat cu bară t r a n s v e r s a l ă . garda în formă de inimă cu doi lobi sime­ t r i c i şi lama c u două tăişuri şi nervură pe mijloc. L a c i r c a 2 km nord-vest de satul Măcişeni.9/2 şi 10/22). un pumnal de fier cu două tăişuri. a l V . ocazional. Pe teritoriul sa­ tului Miroslăveşti s . Huşi (jud.V î . efectuate în 1973 fn centrul oraşului Huşi.32. jud. j u d .Bacău). este în întregime o r ­ namentată c u motive animaliere s t i l i z a t e (fig. n . s . întîmplător. un pumnal de fier cu un sin­ gur tăiş.l e a î . jud. pe suprafaţa căruia este gravat un vultur.Corni. Mînerul. ornamentată c u t r e i benzi paralele umplute cu liniuţe oblice. Pe teritoriul s a ­ tului Muncelu a fost descoperit. din inventarul căruia face parte şi un pumnal de fier c u mînerul terminat cu antene.Mogoşeşti-Siret. 4 0 . t e r m i ­ nat într-o bară orizontală. 34. garda cordiformă şi mînerul cu terminaţie în formă de măciulie ?. n .Miroslăveşti.Constanţa). aproape p a r a l e l e . Măcişeni (corn. ocazional. jud. Medgidia (jud. se termină printr-o bară transversală cu b r a ­ ţele egale. s e află o placă în formă de inimă cu doi lobi egali. în partea superioară a t e c i i . Năneşti ( c o m . pe partea dreaptă a văii G e r u l u i .l e a î. In 1955 s . 35. 3/3 şi 10/8).

1-4-fier . 2 . 5 .A r c h i t a .Pumnale hallstattiene t f r z i i din România: 1. 4-Gădălin.mnir. 248 www.F i g . 3 .Găiceana.ro .B f c u .

mnir. cu două tăişuri. S i b i u ) . V a s l u i ) .corpul mînerului este prevăzut c u şase l i n i i longitudinale şi par a l e l e . j u d .e. 7/7 şi I O / 2 5 ) . In partea de sud a satului S u s e n i . C l u j ) . P e latura estică a platoului "Cetăţuia". j u d . garda cordiformă. P e t r i c a n i .I V î . lama c u două tăişuri şi nervură mediană. V .Alba). N a s a l (com.a descoperit f o r ­ tuit un pumnal cu mînerul terminat c u o bară transversală. 4 2 . 4 3 . printre c a r e unele din perioada hallstattiană tîrzie. pe locul numit " S a c a " . garda cordiformă şi mînerul terminat într-o bară trans v e r sală51 . V . Pumnalul este datat în s e c . 4 8 . Ş i e u . In vatra satului P e t r i c a n i a fost descoperit. L a rîndul său.Neamţ). mult turtită şi lama îngustă cu nervură pe mijloc (fig.2/5 şi 10/5). a fost descoperit. e .Băcani. De o parte şi de alta a n e r v u r i i mediane se află două şănţuiri longitudinale p a r a l e l e . e . n .9/3 şi 10/22). L a m a . 4 6 .garda c o r ­ diformă c u partea superioară concavă şi lama. pumnalul este datat în s e c . Ploieşti-Triaj (jud. garda cordiformă bine reliefată şi lama cu două tăişuri 4 9 0 2 N 249 www. P e teritoriul satului Năsal a fost descoperit un pumnal de fier cu terminaţia mînerului ruptă din v e ­ chime. în inventarul căruia se află şi un pumnal de fier cu mînerul prevăzut c u l i n i i orizontale spre capete şi terminat cu măciulie. c a r e se termină c u o bară transversală.ro . 4 7 . n . 4 4 .7/6). ocazional. Rădeni (corn. terminat c u o bară orizontală. un pumnal de fier c u mînerul avînd marginile înălţate şi lărgindu-se spre capătul s u p e r i o r . jud. un pumnal de fier cu mînerul t e r ­ minat într-o bară transversală ornamentată cu motive animaliere pe una din suprafeţe. V I .I V î . Cronologic. 2 face parte şi un pumnal fragmentar din fier cu antene l a mîner.I V î.Prahova).V î .si­ tuat în partea de sud a oraşului Teiuş. Teiuş (jud. s . Posmuş ( c o m .6/2 şi 10/21). fn inventarul unor morminte hallstattiene tîrzii descoperite l a Ploieşti-Triaj s . P e " D e a l u l M a r t i l e i " . garda cordiformă şi lama cu două ţăişuri aproape p a r a l e l e . au fost descoperite cîteva mor­ minte. Dragomireşti. 2/3 şi 10/20). P e dealul care se r i ­ dică l a sud-est de sat a fost descoperit un mormînt de inhumaţie. ocazional. j u d . prevăzută c u nervură mediană^ (fig.Bistriţa-Năsăud). îngustîndu-se spre vîrf. 4 5 . n . Saraş (oraşul Dumbrăveni. dintre c a r e unul cu două tăişuri. din inventarul căruia face parte şi un pumnal de fier cu mînerul străbătut de l i n i i longitudinale adîncite. i a r lama.Ţaga. prezintă o nervură pe mijloc54 (fig. V I .41 . a r e partea superioară frîntă în unghi ob­ tuz. îh formă de inimă cu doi lobi. B a r a transversală este şi e a prevăzută cu două l i n i i p a r a l e l e ^ (fig. c u partea superioară răsfrîntă. situat l a nord-est de satul Rădeni. cu un singur tăiş şi uşor curbată. V a s l u i ) . P e t r i c a n i ( c o m . P e Dealul Morii. lipseşte în c e a m a i mare parte.a u găsit şi două pumnale de f i e r .n . c a şi garda pumnalului53 (fig. Pumnalul s e datează în s e c . situat l a c i r c a 500 m faţă de satul Posmuş. Pumnalul este datat în s e c . în unghi ascuţit. Din inven­ t a r u l mormîntului n r . jud. cu două tăişuri şi nervură mediană55 (fig. j u d . e . G a r d a pumnalului. garda în formă de inimă. a fost descoperit un mormînt de i n ­ humaţie. S u s e n i (corn.

9-Bfrseşti.A i u d .9 . 4 .B r a t e i .8 . 1 .fier 250 www.ro .Pumnale hallstattiene t f r z i i din România: 1. 6 .F i g .C o m a r n a . 6 . 5 . 2 S a r o ş . 3~Väratec.mnir.F e r i g i l e .

jud.două pumnale de f i e r : 1) pumnal c u terminaţia mînerului într-o bară t r a n s ­ versală uşor rotunjită l a capete. T i g v e n i ( c o m . D i f u z i u n e a a c e s t o r a c u p r i n d e . puternic c o r o d a t . zona subcarpatică a Munteniei şi O l t e n i e i şi o parte din Transilvania. întrerupte pe mijloc de o l i n i e longitudinală. în p u n c t u l " C a p u l R e d i u l u i " . V I . n e c r o p o l a de l a Bîrseşti d i n d e p r e s i u ­ nea V r a n c e i mareînd l i m i t a sud-vestică a acestei e x t e n s i u n i . Vînători. A g a p i a . pe şoseaua spre Bacău.8/8 şi 10/31). c u terminaţia mînerului ruptă d i n vechime. se remarcă p r i n d e s c o p e r i r i l e de l a Cristineşti. a fost d e s c o p e r i t . V a s l u i ( j u d . c u două t ă i ş u r i (fig. c a r e p a r să formeze un grup t i p o ­ l o g i c d e o s e b i t .e. garda cordiformă şi mî­ n e r u l t e r m i n a t într-o bară t r a n s v e r s a l ă . Pe mfner se găsesc linii t r a n s v e r s a l e p a r a l e l e .l e a î . a l V I . în l i n i i g e n e r a l e .Băluşeni. V a s l u i ) . 3/2" şi 10/1). Botoşani). g a r d a îh formă de inimă c u c e i d o i l o b i uşor lăsaţi în j o s şi l a m a . f o a r t e lungă. Un a l t r e i l e a exemplar d e s c o p e r i t în 1 9 6 2 . în s p e c i a l Cîmpia J i j i e i S u p e r i o a r e . a fost d e s c o p e r i t . P e t r i c a n i e t c . situat între satele Văratec şi F i l i o a r a . 56 5 5 9 60 61 I I . j u d . cuprinzînd m a i ales Moldova. într-o mică măsură D o b r o g e a . 50.a d e s c o p e r i t un pumnal de f i e r cu mîherul s c u r t . în s a t u l Zăiceşti. P a r t e a septentrională a zonei d i n t r e P r u t şi Ş i r e t . este un pumnal c u două tăişuri. n . T i g v e n i . un pum­ n a l de f i e r avînd mînerul c u m a r g i n i l e înălţate. Hilişeu şi Zăiceşti.v e s t . 4 9 . Pe D e a l u l C i o r i i . între r î u r i l e Moldova şi Bistriţa. în 1973. Frecvenţa l o r capătă un accent deosebit în zona Podişului C e n t r a l Moldovenesc. garda cordiformă. Zăiceşti (corn. e . jud.l e a f . t e r m i n a t c u o măciulie. sub f o r m a unui t r i u n g h i a l u n g i t .8/7 şi 10/13).2/6 şi 10/45). lama c u două tăişuri (fig. Răspîndire şi s p e c i f i c E x a m i n a r e a atentă a hărţii c u d e s c o p e r i r i l e de pumnale h a l l s ­ t a t t i e n e t î r z i i ( f i g . c u ocazia unor lucrări de construcţie. 2) celălalt e x e m p l a r . a r e garda c o r d i ­ formă şi lama îngroşată l a m i j l o c . c u două tăişuri şi nervură me­ diană.6/3 şi 10/37). c u p a r t e a s u p e r i ­ oară puţin înălţată.n.mnir. M a i s p r e s u d . e . Văr atee ( c o m . în tumulul 9 d i n n e c r o ­ pola hallstattiană t f r z i e de l a T i g v e n i s . P u m n a l u l . o c a z i o n a l . este datat l a m i j l o c u l s e c . Pumnalele sînt databile în sec.v e s t a oraşului V a s l u i . 5 2 . în depresiunea Neamţului. 6 2 251 www.pe panta sudică a d e a l u l u i " P o r c a r i " . a l V I . 51 . Pumnalul este datat c u p r o b a b i l i t a t e în a doua jumătate a sec. t e r m i n a t într-o bară transversală.ro .întîmplător. G a r d a este în formă de inimă c u p a r t e a superioară înălţată i a r lama. au fost descoperite. un pumnal de f i e r cu mînerul t e r m i n a t cu măciulie. flancată de cîte două m i c i c a n a l e (fig. G a r d a pumnalului lipseşte58. se conturează un g r u p bine i n d i v i d u a l i z a t d a ­ torită d e s c o p e r i r i l o r de l a A g a p i a . întîmplător.şi nervură mediană (rig. n . îndeosebi în b a z i n u l Bîrladului.Neamţ). extinzîndu-se pînă în regiunea de curbură a Carpaţilor O r i e n t a l i .V î. aproape întreg t e r i t o r i u l M o l d o v e i . c u două tăişuri şi nervură mediană ? (fig. situat în p a r t e a de s u d . 1 ) p e r m i t e c o n s t a t a r e a că aceste arme sînt răspîhd i t e pe întreg t e r i t o r i u l României. A r g e ş ) .

F i g . 252 www. 4 .Pumnale hallstattiene t f r z i i din România: 1 . 1 0 . . 7 S u s e n i .F r a t a . 2 Năneşti. 6 .f i e r . 7 . 1 . 3 .Ghindăoani.mnir.N ă s a l . 5 .B o u r e n i . 9 . 8 .Bîrseşti.1 0 .F e r i g e l e .ro .B r a ş o v .B î r s e ş t i .

C e l e de bronz.F o l w a r k i ) . P e s t e Carpaţii Meridionali. După cum se constată din prezentările de l a capitolul precedent. l / l ) . c e l puţin îh majoritatea c a z u r i l o r . c e e a c e . cuprinzînd un mare număr de d e s c o p e r i r i . grupuri de mor­ minte s a u necropole. d e s c o p e r i r i l e acestui grup se extind pînă în depresiunea Bistriţei. fnsă. îh momentul de faţa se conturează cîteva zone de o den­ sitate mai mare a d e s c o p e r i r i l o r de acest fel şi anume: zona Cîmpiei J i j i e i superioare ( f i g . Concentrate în s p e c i a l pe c u r s u r i l e superioare ale rîuril o r Tîrnava Mare şi Mureş. l / l V ) şi a c e e a a bazinului superior a l Mureşului (fig. c o n s e m ­ năm doar d e s c o p e r i r e a de l a Medgidia pentru perioada c a r e ne i n t e r e ­ sează .a definitivat un grup reprezentativ. S i ­ tuaţia este identică pentru pumnalele lucrate din fier şi bronz.Berezki. sub forma unor observaţii parţiale.73$.In partea de s u d . zona subcarpatică a Munteniei şi Olteniei ( f i g . S l o v a c i a ( P i l i n . Podolia ( R u s k i e .ro . l / l l ) . îh regiunea Dunării de j o s . S p o r i r e a numerică şi odată c u a c e a s t a îmbogăţirea repertoriului 253 www. Cîmpia T i s e i ( B e r c z e l . în sfîrşit. de o parte şi de alta a c u r s u l u i mijlociu a l Oltului poate fi precizat. C e p a r i (vezi notele 32. Tipologie Tipologia pumnalelor a intrat şi fn trecut fn preocupările diver­ şilor cercetători*^. cuprinzînd de obicei g r u ­ puri de obiecte din a r i i geografice de mică întindere. provin fn exclusivitate din morminte izolate. mai mult c u c a r a c t e r ocazional. trebuie să subliniem numărul covîrşitor a l pumnalelor de f i e r fn raport c u c e l e confecţionate din bronz s a u . Gherbino . Aşadar. în unele c a z u r i . 5 2 $ . B e r e g ) ' . Tigveni. a depresiunii Neamţului ( f i g . l / l l l ) . V r a ţ a ) lărgesc a r i a de răspîhdire a acestor piese dincolo de t e r i t o r i u l p a t r i e i n o a s t r e . în schimb. Nové Zamk y ) . reprezintă doar 2. un grup compact de d e s c o p e r i r i cu ecouri mult mai îndepărtate. c u inventarul mormintelor plane de i n ­ humaţie. A s t f e l . D e s c o p e r i r i s i m i l a r e în stepele nord-pontice (Suvorovo. toate pumnalele din regiunea subcarpatică a Munteniei şi O l ­ teniei au fost descoperite în morminte tumulare de incineraţie. exprimat fn procente. din totalul de 73 de piese (fig. pumnalele hallstattiene t f r z i i de pe t e r i t o r i u l României.1) 69 sfnt de f i e r . cu excepţia c e l o r de l a Bîrseşti. fn număr de două exemplare.mai ales îh urma cercetărilor sistematice de l a F e r i g i l e . C e l e din T r a n s i l v a n i a stau îh legătură.1/v). A c e s t e preocupări se manifestau. 57 şi 20).mnir. într-o situaţie similară sfnt şi cele din Moldova. reprezintă 9 4 . din combinaţia fntre cele două metale.e s t a ţării. S e r b i a (Vîrşet) .nord-estul B u l g a r i e i ( R a z g r a d . 6 6 6 68 6 9 III. dacă nu în totalitate. descoperite fn morminte tumulare de incineraţie. E l e se s p r i ­ j i n e a u pe un material incomplet şi d i s p a r a t . în podişul şi Cîmpia T r a n s i l v a n i e i s . a Podişu­ l u i C e n t r a l Moldovenesc ( f i g . fie că este vorba de d e s c o p e r i r i ocazionale sau de cele datorate cercetărilor s i s ­ tematice. în regiunea subcarpatică a Munteniei şi Olteniei. 6 3 A A In schimb.

a lungul n e r v u r i i mediane a lamei cu şiruri de puncte (fig. B . 3 9 . poate fi împărţită în următoarele va­ riante: B-j . c a r e se desfăşoară în exclusivitate pe mîner. Decoraţia e¬ xemplarelor din această grupă. 4 / 1 .4). In funcţie de mîner şi terminaţia l u i . B3 . c a r e are r o l u l determinant.cu mînerul dreptunghiular.10). garda cordiformă. terminat cu o măciulie. de anumite c a r a c t e r i s t i c i ale gărzii şi ale lamei deo­ sebim mai multe variante: A i . în p r i ­ mul rînd. pe gardă şi d e . întrerupte pe mijloc de o linie longitudinală. avînd partea superioară înălţată şi lama' lungă cu două tăişuri şi nervură mediană (fig.c u c a r a c t e r i s t i c i l e variantei A-| .24) . 7/3 şi f i g .mnir. 5 / 4 . după toate probabilităţile. S t a b i l i r e a unei scheme tipologice a pumnalelor trebuie să p o r ­ nească de l a c a r a c t e r i s t i c i l e principalelor părţi constitutive şi. Unul din exemplare este ornamentat pe b a r a din capătul minerului. 5 / 2 . pumnalele de tip A r e ­ prezintă doar 1 3 .10/17. P r i n forma măciuliei ele amintesc parcă de săbiile hallstattiene s a u de cele din epoca b r o n z u l u i ? .c u aceleaşi c a r a c t e r i s t i c i .38. dar cu lama dreaptă (fig. 8/6 şi 10/3). B2 . c e l e ­ lalte elemente prezentînd fluctuaţii de l a un c a z l a a l t u l .10/10). 3 . d a r cu partea superioară a găr­ z i i dreaptă şi umerii lobilor ascuţiţi (fig. 7 / 4 . însă cu partea superioară a gărzii alveolată (fig. garda cordiformă şi lama cu unul sau două tăişuri. 1 0 .14). problema t i ­ pologiei se prezintă astăzi mult mai complexă şi diversificată. datorită d e s c o p e r i r i l o r recente. caracterizată mai ales prin terminaţia mîne­ r u l u i îhtr-o bară transversală. dar ornamentat cu linii t r a n s v e r s a l e p a r a l e l e .4/4.c u aceeaşi terminaţie a mînerului.11 şi fig. Pumnale cu mînerul dreptunghiular. A2 .sen­ s i b i l curbată. terminat într-o bară t r a n s v e r ­ sală. încă t r e i exemplare (fig. 10/16. garda sugerîhd forma de inimă cu doi lobi rotunjiţi l a umeri şi lama c u două tăişuri ( f i g .2/5 şi 10/5). Această grupă. 3/2 şi 10/l ) . 3 4 ) . 6/2 1 2 254 www. 4 6 $ din totalul de 52 de exemplare? cuprinse în schema tipologică (fig. 9/4 şi fig.28. Numericeşte reduse (şapte exemplare). 8/5.4/3 şi fig. cu un singur tăiş (fig. A4 .8/9-10 şi 1 0 / 7 .pumnalelor cu forme n o i .ro . acestei variante îi aparţin.c u mînerul l a f e l .cu aceleaşi c a r a c t e r i s t i c i . 6 ) . cu c e i doi lobi bine conturaţi. fără d e ­ c o r (fig. d a r cu mînerul simplu.35). A . A5 . garda cordiformă. s e distinge prin motive geometrice de o rară simplitate. ale terminaţiei mînerului. 8/4 şi 10/2.l a f e l . terminat cu măciulie. fn funcţie de aceste c a r a c t e r i s t i c i . pumnalele pot fi împărţite în cîteva grupe tipolo­ gice d i s t i n c t e . dar străbătut de la un capăt l a altul de linii p a r a l e l e . B4 .10/36. A3 .c u mînerul dreptunghiular. reliefată l a partea superioară şi lama cu două tăişuri prevăzută cu nervură me­ diană ( f i g . uneori uşor dimensionat spre partea superioară. însă prezintă grupuri de linii transversale paralele s p r e capetele mînerului (fig. 8/1 şi fig.6/6.asemănătoare. garda cordiformă şi lama. 6/4. 1 0 / 1 5 .

F i g . 2 Batoş.ro .1 0 . 255 www. 3-Măcişeni. 4 . 8 .Pumnale hallstattiene t f r z i i din România: 1. 1-11 .8 .Zăiceşti.f i e r . 5~Aiud.Cristineşti.Cipău. 9 .mnir. 6-Hilişeu. 11 _ Bîrseşti. 7 .B e n i c .

cum o dovedeşte exemplarul des­ coperit l a Bătarci? . garda dreaptă l a partea superioară şi lama de for­ ma unui triunghi alungit (fig. c e e a ce exprimat îh procente înseamnă 6 1 . singurul exemplar din această variantă. 5/3 şi 10/23). unic în toate descoperirile din ţara noastră.c u mînerul identic. un tip s p e c i a l . garda cordiformă cu partea superioară. C 3 . 10/47. 256 D 3 www.şi fig.a r putea fi atribuit şi un exemplar de l a Aiud (fig. 33). 7 / 1 . Pumnalele incluse îh această grupă au c a element definitoriu p r i n c i p a l terminaţia mînerului sub formă de antene. 1 0 / 3 7 . A c e s t e i variante i . 5 . C4 .c u antene puternic îndoite spre interior şi umerii gărzii r o ­ tunjiţi ( f i g .cu mfnerul terminat fntr-o bară transversală cu braţele e¬ gale. 9 . însă cu partea superioară a gărzii înăl­ ţată. garda cordiformă masivă şi lama cu două tăişuri şi nervură mediană (fig. singurul de a l t ­ f e l .5/1 şi fig10/48).6/7 şi 10/29).2/1. c u partea superioară a gărzii dreaptă şi lama cu două tăişuri aproape p a r a l e l e .2 . 7/10 şi fig. E x e m p l a r u l de l a Găiceana. 1 9 . 5 3 $ . frfhtă îh unghi obtuz. 2 6 . în c a d r u l a c e s t e i grupe există exemplare orna­ mentate c u motive geometrice.ro .6 şi fig. 2/3 şi 10/20. 8/2 şi fig. pumnalele din această grupă sînt cele mai răspîndite fn întreg spaţiul carpato-dunărean.9 . Bg . B . prezentîhd un aspect a r h a i c . Bg .este p r e ­ văzut pe suprafaţa superioară a barei mînerului cu ornamente anima­ l i e r e foarte stilizate (fig.pumnal turnat odată cu t e a c a .49.5.45).c u trăsături specifice variantei B 3 . 10/21). 10/22).10/11 .9/3 şi fig. C2 . c u umerii lobilor rotunjiţi şi lăsaţi în j o s şi lama sub forma unui triunghi alungit. 3/3 şi f i g . prin tehnica de l u c r u şi particularităţile de ornamen­ taţie.asemănătoare. lărgindu-se uşor spre capete.mnir. De o parte a gărzii este ataşată o placă stilizată zoomorf (fig. cuprinde cele mai multe exemplare (fig.c u antene a căror a r c u i r e d e s c r i e un c e r c destul de l a r g . 7 / 7 .4/5. B Ţ . în gene­ r a l . lama cu tăişuri paralele şi vîrful r o ­ tunjit. A r e mînerul perfect dreptun­ ghiular terminat într-o bară asemănătoare. 2 7 ) . C . Singurul e¬ xemplar aparţinfhd a c e s t e i variante este lucrat din bronz (fig. garda cordiformă mult"turtită cu c e i doi lobi a s i m e t r i c i şi lama cu două tăişuri aproape paralele.6/3.9/1 şi 10/42). Atingfnd c i f r a de 32 de exemplare. singurul din această variantă. 4 6 ) . 1 0 / 8 ) .50 . sfnt masive şi grosolan l u c r a t e . Pum­ nalul de l a P e t r i c a n i . însă c u mînerul lung prevăzut cu linii l o n ­ gitudinale p a r a l e l e . d a r şi animaliere. 10/44. reprezintă.are terminaţiile antenelor modelate în formă de cap de şarpe (fig. dar cu partea s u p e r i ­ oară a gărzii frfhtă fn unghi ascuţit cu vfrful spre mfner. dar cu m a r ­ ginile mînerului înălţate (fig. 2 5 .c u c a r a c t e r i s t i c i asemănătoare variantei B 3 . E x e m p l a r u l din bronz de l a Medgidia.c u mînerul dreptunghiular terminat cu o bară îndoită fii for­ mă de antene perforate l a capete. 8/3 şi fig. în funcţie de care pot fi stabilite mai multe variante: C-j . A i c i se încadrează şi exemplarul de la A r c h i t a (fig. Prototipul lor apare spre sfîrşitul bronzului şi începutul Hallstattului. B5 .

3 . Urmărind d e s c o p e r i r i l e din cele c i n c i zone teritoriale (fig.l/l-V). 4-Mirăslău. 10/51-52).aceleaşi c a r a c t e r i s t i c i c a şi varianta precedentă. 9/2 şi fig.3/l şi fig.. această u l ­ timă grupă cuprinde 13 exemplare. F i g . dar cu garda mult r o ­ tunjită şi mînerul ornamentat cu linii transversale paralele întrerupte de o linie longitudinală (fig. l i ­ nele exemplare desfăşoară o ornamentaţie geometrică s a u stilizaţii a¬ n i m a l i e r e . C6 .6/1 .Pumnale hallstattiene t f r z i i din România: 1. după unii cercetători. vom observa că tipologic ele nu pot fi s e p a r a t e .mnir. Aplicarea antene­ l o r l a mfnerul pumnalelor e s t e . 9 . 2 Mînzăteşti. Dimpotrivă. C u antenele de l a mîner asemănătoare cu acelea de pe unele săbii din perioadele mijlocie şi tfrzie hallstattienă şi c h i a r de l a sfîrtul epocii b r o n z u l u i ? .cu trăsături comune variantei C 2 . analogiile 4 5 257 www. Nu p r e a bogată. o inovaţie a populaţiei din spaţiul carpato-dunărean. 1-4-fier. sau numai cu l i ­ nii paralele dispuse pe părţile laterale (rig.ro .10/41). sub influenţa mediuluicentraleuropean? . acest tip de pumnal răspfndit pe teritoriul R o ­ mâniei s e fntflneşte îh întreg sud-vestul european.Cipău. însă cu mînerul şi garda de bronz şi lama cu un singur tăiş uşor curbat (fig. 4/2 şi 10/43). d a r îndeajuns de bine reprezentată. adică 25% din procentajul total.P e t r i c a n i .

ro .F i g . 10 . B .mnir. C .Schema tipologică a pumnalelor hallstattiene t f r z i i de pe t e r i t o r i u l României: A . Pumnale c u mînerul terminat îhtr-o bară transversală. Pumnale cu mînerul terminat îh antene. Pumnale c u măciulie fn capătul mî­ n e r u l u i . 258 www.

Lama cu două tăişuri caracterizează majoritatea exemplarelor pumnalelor din toate cele t r e i grupe. îl constituie terminaţia mîne­ r u l u i . U n e o r i . forma terminaţiei mînerelor pumnalelor de l a Cristineşti. Cipău (fig.10/43).ro . c a r e leagă între ele cele t r e i grupe t i ­ pologice diferite.10/1 6.Ferigile (fig. Ciumbrud. c i ele îşi au corespondente în exemplarele de l a F e r i g i l e (fig. pumnalele de l a Agapia.10/40) de tipul C au c a trăsătură comună lama uşor curbată şi cu un singur tăiş. Astfel. Toate aceste elemente. lama în formă de triunghia¬ lungit. De asemenea. fără a fixa însă întotdeauna limite rigide între e l e . Benic din primul tip (A) şi cele de l a C u r t e a de Argeş (fig. Aşa. S u s e n i . l a cele de F e r i g i l e (rig. devin e x p r e s i a unităţii cultural-cronologice a pum­ nalelor de pe t e r i t o r i u l României.10/36) nu constituie o grupă specifică pentru Moldova. Văratec. Hilişeu (tipul A) şi aceea a exemplarelor de l a Zăiceşti (fig. Năneşti. cele t r e i grupe tipologice nu reprezintă unităţi complet ermetice. de l a un tip l a altul.7/10). C o ­ marna. De pildă. Tot aşa. Ş a r o ş . Batoş. In schimb. Ghindăoani. P e t r i c a n i (tipul B) şilacele de l a Batoş Găiceana (tipul C ) .fil­ t r e terminaţia mînerului de l a pumnalele cu bara transversală uşor a r ­ cuită îh s u s de l a Comarna şi Ciumbrud (tipul B) şi aceea a exemplare­ l o r c u antene s c u r t e . Văratec. pumna­ lele de l a Aiud (fig. deosebiri neesenţiale. 10/42) şi cele de l a Bîrseşti (fig. c a şi în rîndul celor de laGădălin. B o u r e n i . Mînerele prezintă. Bîrseşti (fig. In c a d r u l fiecărei unităţi există elemente structurale ale pumnalelor. e a este un element comun tuturor celor trei grupe tipologice.între pumnalele de l a o zonă l a alta tind spre aducerea l o r într-un tot unitar. Bîcu. L a fel lama cu tăişurile aproape paralele se întîlneşte l a exemplarele de l a Cristineşti (fig. Sub acest titlu vor fi cuprinse şi tratate ornamentele p r o p r i u . Bîrseşti (fig. In c e e a c e priveşte garda cordiformă. 10/32). Comarna. nu şi acele elemente i n c e r t e . singurul element c a r e individua­ lizează pregnant fiecare dintre cele t r e i grupe tipologice. P a r a l e l i s m e există între pumnalele terminate cu antene de la Frata. Măcişeni sînt specirice tipului B ( v a ­ r i a n t a B2) • După cum menţionam mai s u s . Mînzeşti. constituie o caracteristică mai ales a pumnalelor de tip B . în c a d r u l unui grup.10/13)'. I O / 5 I ) . Măcişeni.33). c a cele de l a F e r i g i l e (fig. c a r e gravitează spre o grupă sau alta. grupa următoare (C) avînd doar exemplarul de l a Cipău.z i s e . S e poate r e m a r c a însă că pumnalele avînd mînerul cu marginile înălţate sau îngroşate. de exemplu. făcînd abstracţie de amă­ nunte.10/33). Braşov e t c . Cristeşti (fig. de l a Cristeşti şi T e ­ iuş (tipul C ) se pot face unele a p r o p i e r i .mnir. Boureni. susceptibile de a intra în componenţa părţilor constitutive ale pumnalelor sau auxiliare acestora. Mînzăteşti.10/6) din prima grupă tipo­ logică A . Comarna. Aiud (fig. Bîcu.10/35) e t c . B o u r e n i . 259 www. B r a t e i . Bîcu.7/47). A r a d . S u s e n i . Rădeni. D e c o r .10/2). remarcăm terminaţii de mînere care tind s p r e forme asemănătoare aflate în grupa precedentă sau imediat următoare. r e a l i z a t e dintr-o bandă lată. după cum o dovedesc exemplarele de l a Măcişeni. Cipău (fig.IO/29) este întrucîtva asemănătoare.

c a r o desenează un zigzag pe bara transversală a mî­ nerului şi înconjoară marginile gărzii cordiforme. C e ­ lălalt braţ a l b a r e i reprezintă o figură fantastică. c u capul s p r e dreapta. întrerupte pe . Uneori. banda este haşurată cu liniuţe perpendiculare şi oarecum p a r a l e l e . întrerupte de un X (fig. prevăzut c u un s e m i c e r c în faţă. coborînd pe lamă pe ambele părţi ale c a r e n e i mediane (fig. şi piese cu o bogată ornamentaţie. c u gura l a r g deschisă. 10/5. pe mînere sfnt trasate i n c i z i i orizontale p a r a l e l e .41 ). Motivele decorative animaliere sînt documentate pe cîteva pumnale descoperite r e l a t i v r e c e n t .ro . h a ­ şurată îh i n t e r i o r c u liniuţe oblice. în timp c e cealaltă este reprezentată printr-o bandă triunghiulară cu vîrful puternic întors în j o s . b) animaliere.mnir. C u o ornamentaţie mai bogată şi mai complexă. unele formate din triunghiuri haşurate şi zigzaguri şi altele din grupe de l i ­ n i i p a r a l e l e . de un paralelism imperfect (fig. p e ' c a r e s e află o nară aproape rotundă. c a r e străbat de l a un capăt l a altul mînerul pumnalului (fig. c a r e lasă să se vadă limba de formă triunghiulară. este redată printr-o simplă linie incizată.52) sau benzi de asemenea l i n i i care se desfăşoară suprafaţa mînerului (fig. i a r cealaltă suprafaţă desfăşoară un şir de triunghiuri l a bază şi zigzaguri în r e s t .10/1 . c a r e a r e antenele terminate în formă de cap de v u l ­ t u r . c a r e lasă în­ t r e ele o succesiune de romburi. delimitată prin l i ­ nii superficiale gravate. 10/ ). Cum ea a fost tratată în diferite o c a z i i . Motive decorative geometrice dintre cele mai simple sînt e x ­ primate de obicei cu ajutorul l i n i i l o r paralele simple.mijloc de o linie longitudinală (fig. i a r pe cealaltă parte cu s e r i i de linii frîhte în unghi. b. sînt de o simplitate evidentă.u n pinten încovoiat spre i n t e r i o r . este aşa-numita sabie-emblemă de l a Medgidia. 10/51). ale cărui antene stilizează capete de şarpe (fig. puternic s t i l i z a t e : braţul stîng a l barei reproduce capul şi ghearele unei păsări de pradă (vultur) cu ochiul exprimat printr-un punct încon­ j u r a t de două c e r c u r i concentrice simple. 1 0 / 2 2 ) . 10/20. E a are pe suprafaţa superioară a barei clin capiltul mînerului două figuri adosate.29). Pe iul dintre exemplarele de l a F e r i g i l e decorul constă din puncte împursG. Terminaţia mînerului este prevăzută pe o parte c u două şiruri orizontale de triunghiuri haşurate. cu vîrful ascuţit în i n t e r i o r . puţin adîhcite. P e direcţia ochiului este prinsă a r i p a animalului. c a de exemplu aceea de l a P e t r i c a n i . 10) sau c e l de l a C e p a r i . ciocul foarte ascuţit şi uşor încovoiat şi gheara redată p r i n t r . redată prin intermediul unei benzi uşor ascuţite. Ochiul este c i r c u ­ l a r . Cîte o dată printre spaţiile diiv iniile orizontale se află şiruri de puncte împunse (fig. Există printre e l e . decorul c a r e împodobeşte în special mînerul pumna­ l e l o r şi terminaţia acestuia se manifestă prin cele două motive p r i n c i ­ pale: a) geometrice.Luat fn ansamblu. probabil un grifon. totodată. Pe unele exemplare. 10/43). cum este c e l de l a Găiceana. F a l c a infe­ r i o a r ă . nu ne rămîne decît să subliniem analogiile stilistice dintre ornamentele de pe aceste două p i e s e . însă. Dar c e l mai bogat o r ­ namentat este unul dintre cele două exemplare de l a Curtea de Argeş. a . c a r e atestă existenţa unei 1 260 www. Una din suprafeţele mînerului este împărţită în zone orizontale. fn i n t e r i o r .

S . bazat pe analogiile din sudul U . Descoperite adesea fortuit. C h i a r cele provenite din cercetări sis­ tematice sfnt. .a u găsit fragmente ceramice lucrate cu mfna şi s ă ­ geţi din bronz de formă conică. S . o deosebire cronologică între cele t r e i grupe tipolo­ gice este greu de demonstrat. .?? şi c e l descoperit fn tumulul 9 din necropola de incineraţie de l a T i g v e n i . considerfnd această datare valabilă şi pentru d e s c o p e r i r i l e similare din spaţiul carpatod u n ă r e a n . mai ales cele două pum­ nale . B o u r e n i . B î r ­ seşti. Vulpe să presupună că majoritatea pumnalelor din spaţiul c a r pato-dunărean s e încadrează în acelaşi orizont cronologic. de pildă. n . Cristeşti. A c e s t e i tentative i se opun. . V I . datează din sec. . V . uneori îh aceeaşi fază evolutiva.l e a î . cu bara t r a n s v e r ­ sală l a mîner şi gardă cordiformă. de cele mai multe o r i .e. dacă nu chiar mai devreme. necropolă ce a p a r ­ ţine cronologic c e l e i de a două jumătăţi a s e c . e .arte traco-getice influenţată de creaţia orientală veche şi grecească? . S u s e n i . ceea ce 1-a determinat pe A l .Ginters. Cît priveşte pumnalele din grupa următoare. V î . . printre altele. Intre aceste Limite cronologice sfnt cuprinse pumnalele de l a F e r i g i l e . In sudul U . e . Multe variante ale tipului B se regăsesc pe unele exemplare de l a F e r i g i l e . a l V I . P e baza unui material mult mai numeros decît a c e l a pe c a r e 1-a avut G i n t e r s . poate fi acceptată. A .mnir. e . se poate face sublinierea că. îh lumina docu­ mentaţiei actuale. e . ambele categorii de obiecte databile în s e c . însă. deci fii condiţii arheologice nesigure. n . mai precisă. Cronologie C u tot numărul mare de d e s c o p e r i r i survenite fn ultima vreme datarea pumnalelor hallstattiene tfrzii continuă să rămfnă una dintre cele mai dificile probleme. W. Gădălin. p i e s a de l a Suhino şi mai ales aceea de l a Dubenski. a r fi de presupus o vechime mai mare a pumnalelor încadrate tipologic îh prima grupă . n . Această datare se sprijină.cel puţin. Judecate după aspectul l o r formal şi în primul rînd după t e r m i ­ naţia mînerului. C u r t e a de A r g e ş . S . în s p e c i a l fn a doua jumătate a l u i . ) ? . S . e .ro . apar asociate cu obiecte c a r e indică o cronologie mai strînsă.l e a î .n. fncadrat cam fn aceeaşi perioadă (faza F e ­ r i g i l e I I = 500-450 î . forme asemănătoare cum e s t e . O r i c u m .I I I ? . 8 9 8 0 81 82 261 www. adică între 550-450 î . a l V I . 6 IV.A . R a r e o r i . fn i n ­ ventarul căruia s . fn contexte stratigrafice databile îhtr-o perioadă largă de timp. c u precădere îh prima jumătate a i n t e r v a l u l u i . admitea pentru aceste piese o cronologie largă.I V î. e . R . Agapia. . n . Avînd în vedere aceste coordonate cronologice. pe d e s c o p e r i ­ r e a a c i n c i pumnale c u terminaţia mînerului într-o bară orizontală şi gardă cordiformă îh necropola arhaică de l a Olbia.I I I î . S . V I . M e l i u k o v a datează acest tip de pumnale îh s e c . n . c u ­ prinsă între s e c . majoritatea l o r nu pot fi încadrate cronologic de­ cît pe c r i t e r i i pur tipologice. întrucîtva asemănătoare cu aceea a săbiilor hallstat­ tiene şi c h i a r a c e l o r din epoca bronzului (vezi nota 72). primul de l a Rădeni apărut într-un mormîht de inhumaţie. o încadrare a pumnalelor de tipul A în s e c . n . R .

5 7.5 13 20 CRISTINEŞTI • CURTEA 0 6 ARGEŞ tt — 22 DANÉSTI -— 23 DUMEŞTI 2Ï // # — • • • • 3/1 2/2 2/1 8/9 8/10 4/ 2 4/1 • • • • F i g .7 9. lamei VI Nr.5 5/7 • • 20. minerului lung.C a r a c t e r i s t i c i l e principale ale pumnalelor hallstattiene t f r z i i de pe t e r i t o r i u l României..4 5/2 • • 8/11 31 TT 2 9 7 6/9 1^8 • w .9 9.4 11. crt.7 • 7/1 • 7/6 24 8 • • 36. • 7/4 • 39 • 31.1 1 Terminaţia Dimensiuni Caracterlst Metalul minerului 1n cm. .1 7.1 7/3 t • 6/4 36. 262 www.2 8/5 • — A 6/7 6/6 • 6/8 • 4/5 47.mnir.8 9 5 6/5 17 COMARNA 18 C O Z I A tt tt 1 lung.9 25. N descoperirii C o h a - 1 1 AGAPIA 2 AIUD n Ü 2 • • • • • • • • • • • • 3 4 5 6 7 8 9 » ARAD ARCHITA BATOŞ BĂLĂBĂNEŞTI BENIC BÎCU BÎRSEŞTI // // fi — 10 1 1 12 )3 Ï4 BOURENI BRAŞOV BR ATEI BUCIUMENI CEPARI ft •- • • — -- • • • • 15 C I P A U CIUMBRUD n un doua c «i tăiş tăişuri n)£ c VI VIA/ V m Û2 m i 3 4 6 7 • 20. totală lung.6 5.8 2/7 • ? 20.8 • — — • • • • • 9/1 • • 8/1 2/4 • • — 1 M 7.• • • • • 1^5 • 26. lanc ei Locul i Datare 19 CRISTEŞTI tt —.1 11. 11 .ro .1 8/2 • • • • "874" • 37.

7 46. lamei Locul descoperirii 1 FERIGILE Jt.7 5. Metalul minerului în cm.2 2 & V 25.4 >r >? 25] F R A T A 26 GĂDĂUN 27 GĂICEANA 28 GĂNEŞTI 29 GHERMANEŞTJ 3Ö| GHINDĂOANI 31 HILIŞEU 3? HUŞI ş/r 38.2 58.6 11.7 13 13 9/2 7/ 2 7/6 9/3 44 POSMUŞ 45 R Ă D E N I " 46 SUSENI 4 7 SA R O S 48 TEIUŞ 49 TIGVENI 50| VASLUI 51 VĂRATEC 52 Z Ă I C E Ş T I — tt t 27 9.5 26 7/10 7/5 5/4" 5/î 34 9.2 terminaţia Dimensiuni ICaracterist.ro .7 8/ 3 3/3 35.5 16 9.mnir.5 12.2 15£ 44j5 33.2 25.5 8.1 28 25 2/3 2/5 7/7 6/2 2/6 3/ 2 _6/3 877 8/8 F i g .5 24J5 7/9 6/6 STMĂCiŞENI 34 MÂRÎŞELU 35 MEDGIDIA 36 MIRĂSLĂU 37 MIROSLĂVEŞTI 38 MÎNZĂTEŞTI 39 M U N C E L U 401 NANESTI 41 NĂSAL 42 PETRJCANL 43 iPlOIEŞTI-TRIAJ it tt 15.6 6.6 6 17 254 19. 263 www.C a r a c t e r i s t i c i l e principale ale pumnalelor hallstattiene de pe t e r i t o r i u l României. P sg eg c n) CW 7Ö C — 3 O ID if Datare c c tăişuri 3 < tăiş o un doua VI VtV V WV 4/4 4/3 47. 12 .

e . 11 ) . a l V I . n . n . a l V . încadrate între s e c .l e a f .l e a f . (vezi fig. n . Ginters susţinea. n . garda cordiformă.e. V I . n . VI. d a ­ tat fn s e c . Acestea a r fi c e l e mai vechi exemplare din c a d r u l ultimei grupe ( C ) .n. S .9) s . Zoiceşti.este foarte limpede că. fn privinţa pumnalelor c u antene.ro .V î . 8 3 84 8 8 6 8 264 www. se c a ­ racterizează tocmai p r i n asemenea trăsături. posterioritatea a c e s t o r a faţă de cele cu terminaţia mfnerului fntr-o bară transversală. pumnalele cu două tăişuri aproape p a r a l e l e . e .l e a î . datate din s e c . de aspect arhaic de l a Cristeşti. C u r t e a de A r ­ geş. atunci datarea acestor pum­ nale către mijlocul s e c .a u găsit două pumnale. e . pumnalele din spaţiul carpato-dunărean se eşalonează c r o n o ­ logic pe o perioadă de aproximativ două sute de a n i .mnir.Posmuş. După părerea altor cercetători fn­ tre aceste două t i p u r i de pumnale nu există o deosebire cronologică. unul c u antene şi c e ­ lălalt c u bară transversală dreaptă (vezi nota 27).l e a î . a i c i . bine reliefată. A . e . cuprinsă fn s e c . pe bază de c r i t e r i i tipologice. In schimb. Văratec. Adăugăm. Toate acestea dove­ desc nejustificată f o l o s i r e a deosebirilor tipologice drept c r i t e r i i de d a ­ t a r e şi afirmă contemporaneitatea celor două tipuri de pumnale. Exemplarele de l a Comarna. n . P o t r i v i t părerii exprimate de unii cercetători. e . a l V . e . Dacă ele nu se datoresc unor neglijenţe fn execuţie s a u stfngăciei meşterilor şi stau în legătură directă c u tehnica de l u c r u a unei perioade. Cristeşti. a r fi cele mai v e c h i 5 . e .I V f . e . n . Exemplarele grosolane. M e l i u k o v a consideră că a¬ c e s t tip de pumnal e x i s t a deja de l a sfîrşitul s e c . V .V f. a l V I . n . se. . e¬ poca l u i de maximă răspîhdire fiind s e c . .l e a î . F e r i g i l e . Mai mult decft atft. a l V I I . Din c e l e prezentate pînă a i c i rezultă că s t a b i l i r e a unei succe­ siuni cronologice fntre cele t r e i tipuri diferite de pumnale nu este po­ sibilă n i c i c h i a r în stadiul documentaţiei actuale. a l V . i a r cele de l a P e t r i c a n i şi Saroş s e c . Subliniind că a c e s t e a sfnt c a r a c t e r i s t i c i l e c a r e deosebesc pumnalele timpurii de cele mai t f r z i i . faptul că fn necropolele delà Bîrseşti. n .V f . F e t t i c h căuta c h i a r s t a b i l i r e a unei legături între exemplarul cu antene de l a Cipău şi pumnalele c u mînerul terminat într-o bară orizontală .Med­ gidia aparţin s e c .l e a î . . a l V I . fn inventarul aceluiaşi mormînt (M. . e . Teiuş şi mai a l e s c e l de l a Batoş. In s e c .Mînzăteşti şi Năneşti. l a Cristeşti.l e a î . e . considerînd că ele apar c e l mai devreme îh s e c . poate fi acceptată ?. Datele furnizate de noile d e s c o p e r i r i arheologice sînt de natură să contribuie în mod esenţial l a c l a r i f i c a r e a raportului cronologic între c e l e două t i p u r i de pumnale.plasează doar exemplarul de l a C o z i a . . luate fn ansamblu.Curtea de Argeş şi F e r i g i l e c e l e două tipuri diferite de pumnale (cu antene şi c u bară transversală l a mîner) apar în acelaşi orizont cronologic. n . Evidenţiam mai sus apropierile formale fil­ t r e terminaţiile mfnerelor pumnalelor c u antene de l a Cristeşti şi T e ­ iuş şi c e l e c u bară transversală uşor arcuită fn sus de l a Comarna şi Ciumbrud. L o r le urmează pumnalele de l a Bîrseşti. indiferent de grupa tipologică căreia Ü aparţin. Măcişeni. V I .

o mare diversitate de forme. Mai sus scoteam îh evidenţă faptul că foarte multe pumnale provin din morminte plane de inhumaţie. Filiaţia cu epoca bronzului şi etapele h a l l s ­ tattiene a n t e r i o a r e . ilustrează originea îndepărtată şi o evoluţie îndelungată a acestor arme. Astfel. afirmînd că toată perioada scitică din regiunea noastră trebuie considerată c a o dezvoltare a civilizaţiei hallstattiene. l a modul de luptă specific po­ poarelor t r a c i c e .I. după cum s . răspîndirea a¬ c e s t o r a pe un spaţiu v a s t . lasă să se întrevadă existenţa mai multor ateliere şi. fn 52 de puncte geografice deosebite dovedesc folosirea l o r intensă şi. In legătură c u această problemă s . fie izolat.a r putea a¬ dăuga şi una stilistică .mnir.e s t .ro . Concluzii Expunerea de mai s u s relevă contribuţia atft a descoperirilor v e c h i . Atingfnd apogeul fn Hallstattul tîrziu. totodată. totodată.a u purtat discuţii numeroase şi nu vom r e v e n i asupra l o r . urmărită pe cale tipologică. c a r e se manifestă uneori c h i a r în cadrul aceleiaşi unităţi tipolo­ gice. A l . implicit. Sprijinindu-se pe lipsa tumulilor.a ajuns în privinţa apartenenţei etnice a unor desco­ p e r i r i considerate altădată s c i t i c e .a putut constata.Meliukova ajunge la concluzia că în această zonă aspectele civilizaţiei locale sînt foarte pregnante şi că nu se poate vorbi decît de o influenţă culturală s c i t i c ă . In perioada lor de maximă dezvoltare. pe sărăcia inventarelor funerare ale mormintelor şi pe u¬ nele particularităţi ale obiectelor de metal. pumnalele descoperite erau lucrate de meşteri l o c a l i . cum sfnt cele din depresiunea V r a n c e i (Bîrseşti) şi cele 88 89 9 9f A 92 265 www. ajunge l a concluzia că aceste pumnale reprezintă o adaptare a spadei scurte cu două tăişuri. Difuziunii pumnalelor pe spaţii l a r g i îi corespunde. Aceeaşi constatare o face Dorin Popescu. l a c a r e s . V u l p e .măcar în bună parte. de origine scito-iraniană.pumnalele h a l ­ lstattiene se răspîndesc. De aici se poate deduce că. c u unele mici excepţii. însă. cercetătoarea ajunge la concluzia că aşa-zisele monumente s c i t i c e din teritoriile Europei c e n ­ trale reprezintă dovezi ale dezvoltării i n t e r n e ^ . Cele 73 de pum­ nale descoperite. Totodată. Totuşi. A l t e l e . c a r e precede civilizaţiei în c a r e se resimte influenţa culturală s c i tică . a unui mare număr de meşteri. extinzîndu-se. cft mai ales a c e l o r de dată relativ recentă l a cunoaşterea mul­ tiplelor aspecte arheologice pe c a r e le îmbracă una dintre categoriile importante de obiecte din perioada hallstattului tîrziu. comparînd pumnalele cu lama ascuţită şi cu un s i n ­ gur tăiş c u cuţitele curbe din Hallstattul mijlociu şi tîrziu. pe vaste spaţii din Europa centrală şi de s u d .Această d i v e r s i ­ tate. ele devin o r a r i t a t e spre sfîrşitul acestei perioade. A. pe baza analizei c r i t i c e a cercetărilor mai vechi şi a d e s c o p e r i r i l o r noi. în c a r e se încadrează şi cele ce ne preocupă a i c i .este necesar a i l u s t r a unele c o n ­ c l u z i i l a c a r e s .V . pentru c a înLatene să dispară complet. e l consideră pumnalele cu antene drept o inovaţie a populaţiei din spaţiul carpato-dunărean . In c e e a ce priveşte d e s c o p e r i r i l e c a r e fac obiectul prezentării n o a s t r e . pe întreg teritoriul României. fie fn grup.

107. f i g . 2 3 / 2 . 1 1 9 . 7 7 . R e p e r t o r i u m .din zona subcarpatică a Munteniei şi O l t e n i e i a p a r fn morminte tumulare de incineraţie. I I I .173. V . M O R I N T Z . l o c . R e p e r t o r i u m . V U L P E .Bucureşti. . p . 6 încă inedit. I I I . V . A L . p . V A S I L I E V . V I I .mnir. 1 8 8 . f i g . 245/1 . c i t . R e p e r t o ­ r i u m . fn D o l g T r a v . R O S K A . M a t e r i a l e . 3 . R O S K A . C R I Ş A N . A L . . . p . idem. l o c . i d e m ^ E S A . 11 A . 4 1 3 . 2 3 3 . fig. P Â R V A N . a t r i b u i r e a . b . f i g . 13 S . H . MA. 1 9 3 7 . 1 9 5 7 . 1 4 9 . 1971 . 14 S .România. M O R I N T Z . c i t . l o c . B / 2 . 1 . c i t . A L . idem. V U L P E . 1 8 9 7 . 9 P i e s a s e află în colecţiile Muzeului din V a s l u i . 4 4 3 şi 4 4 5 . 2 0 3 . 1960. 2 2 3 . 4 6 7 . c i t . în Memoriam C . V U L P E . R e p e r t o r i u m . M O R I N T Z .ota 1 1 4 . A L . l o c . fig. 1 6 9 . 15 S . măcar a unei mari majo­ rităţi a pumnalelor hallstattiene t f r z i i de pe t e r i t o r i u l României popu­ laţiei autohtone. V I . r e s p e c t i v g e t i c e . f i g .CRIŞAN. 5 9 . 6 4 . Bucureşti.Omagiu l u i Constantin D a i c o v i c i u . pumnalul a fost doar menţionat fn unele publicaţii de s p e ­ c i a l i t a t e . V U L P E . pumnalele d e s c o p e r i t e l a C e p a r i .91/1 . 2 2 5 . P e de altă p a r t e . 4 Idem.2/1 ş i p . 1 9 5 3 . p . 3 . S . 7 / 4 . 1 9 4 2 . 8 V . f i g . 1937. 7 . p.1 7 0 . D a i c o v i c i u .ro . fig. M a t e r i a l e . p . p .g e t i c e 9 3 . 1 9 1 3 . V U L P E . A L . M a t e r i a l e . V e z i A L . 1967 . 1 9 5 9 . 1926. 1898. 1 9 6 1 . 8 ) . p . cit. 3 5 9 . V . fig. l o c . M O R I N T Z . p. 1 . în A E . î h A É . 266 www. p . f i g . 2 2 4 / 1 . fig. p . î n A M N .B Î R L I B A şi I L I E U N T A R U . 1 .3/1. f i g . p . 6 . idem.-după p ă r e ­ r e a noastră. V U L P E .rit funerar specific populaţiei autohtone. în. 7 . presupunem că este vorba de exempla­ r u l prezentat a i c i . c i t . aflat astăzi în colecţiile Muzeului de I s t o r i e a l R . V U L P E .H.2 2 4 . fig. V U L P E . C l u j . l o c . 222. f i g . N I Ţ U . 2 . R O S K A . N O T E 1 V I R G I L M I H A I L E S C U . p . X I . dacă nu în întregime. A L . 1 2 Menţionat d o a r în publicaţii de s p e c i a l i t a t e fără d e s c r i e r e a p r i n c i ­ p a l e l o r c a r a c t e r i s t i c i ( S . . 2 M . G e t i c a . I I . 2 6 9 . De a s e m e n e a . l o c . 1942. c i t . V .H. I . I I I . f i g . o p . p . Kôzlemények. 1 2 / 1 . c . 2 şi I . 1 3 . Toate a c e s t e c a r a c t e r i s t i c i asigură.247/1 a . . 1937. p . N e c r o p o l a hallstattiană de l a Ferigile. p . f i g . 1966.1 şi 2 / a . fig. M a t e r i a l e . p . 6 . r e ­ liefam existenţa unor ornamente geometrice pe unele pumnale c a r e au analogii fn motivele de pe c e r a m i c a din hallstattul m i j l o c i u . p . 4 1 2 . fig. în E S A . în E S A . r. o p . 4 6 5 . p. M a t e r i a l e . CRIŞAN. 3 Idem. 1 9 5 9 . X I . 10 M . A L . cit. 5 5 . f i g . 1 9 7 4 . f i g .5 6 şi p . R O S K A . c i t . I. p. I. 5 M . p . 3 / 1 . Găiceana şi sabia-emblemă de l a Medgidia sînt ornamentate într-un s t i l a n i m a l i e r c a r e devine propriu a r t e i t r a c o . P Â R V A N . 7 M . 1 8 8 . 2 . . X I . idem.

33 N . 2 9 . Iaşi. I V . 1 1 8 .b . c i t . p . 8 8 . . . M I T R E A . 4 8 7 . o p . p . X V / 1 . fig.1 .D a c i c a . p. în E S A . O m a g i u . f i g . V U L P E . 2 3 . în S C I V . 3 . p.fii S C I V .19 şi p l . c i t . 4 5 3 . P Â R V A N . 18 I . f i g . 6. p . E B E R T . C R I Ş A N . . p . I . V U L P E .119. şi p . I I . I I .România. R e v i s t a Muzeelor. l o c . c i t . 22 N . 11. 28 V I O R I C A P E R I A N . 1 9 6 1 . M I H Ă I L E S C U .11 . idem. 19 Pumnalul încă inedit s e află în colecţiile Muzeului de Istorie a. l / a . Z o r i l e i s t o r i e i în Carpaţi şi l a D u 1 - 267 www.I I I . fig. f i g . 1975. Cercetările arheologice de l a C e ­ p a r i . Bucureşti.1 9 d e c . în " D a c i a " . 1 . 1 1 9 . o p . fig. p . V I I . 5 8 . Z R I N Y I . 1928. R O S K A . 5 6 .1 şi 2 . o p .H. c i t . 41 V P A L A D E . şi C . 2 0 .S. O m a g i u . c i l . 1/9. 1960. I I . o p . C R I Ş A N . p . .6 . X V l / 1 . 1925. 1 7 . fig. N . M .fig. P O P E S C U .473/2-4. idem. V I I . 1 . p .Mureş.1 şi 2 . 38 I . 1 9 5 9 .mnir. X . c i t . 1961. G H . p . p . . 36 Inedit în colecţiile Muzeului din V a s l u i . p l . l o c . c f . F E R E N C Z I . I I . S T . 29 A L . I . B R A T I A N U . Bucureşti. 2 . 8 . . f i g . 473/1 . 17 I . o p . 2 / a . 1976. V U L P E şi E U G . V L A S S A . B e r l i n . D e s c o p e r i r i arheologice recente în oraşul Huşi. 1961 . în " D a c i ? ' .551 şi 552. 4 6 2 . p . p. 5 9 .3 . f i g . C o m u n i c a r e susţinută l a S e s i u n e a de rapoarte ştiinţifice a Institutului de a r h e o l o g i e . Cercetări istorice. . D U M I T R E S C U . . în S t u d i i şi M a t e r i a l e . . 14. O m a g i u . 5 8 . c i t . I C O N O M U . V i l / b . Mol­ dovei din Iaşi. 1 0 9 . 1 9 4 . I. R e p e r t o r i u m . 9 6 . I C O N O M U . 23 I . este inedit. 1 5 9 . p. F E R E N C Z I . f i g . în R e a l l e x i k o n d e r V o r g e s c h i c h t e . . M .B Î R L I B A .171-178. 26 C . 17-19 febr. 462. fig. V L A S S A . f i g . f i g . C R I Ş A N . . Omagiu l u i Constantin D a i c o v i c i u . X I .21/1. 43 D B E R C I U . 27 A . 4 . 1970. şi A L . 3 5 3 . 2 1 . 1 8 6 / 1 . v e z i şi I . în M e m o r i a m . nota 4 .37/e. c i t . C o m u n i c a r e susţinută l a S e s i u n e a ştiinţifică a Muzeului de I s t o r i e a l R. 1965. 31 Inedit în colecţia S c o l i i generale din Dumeşti. 30 P u m n a l u l . M E L I N T E . p . 37 S e află în colecţia S c o l i i generale din Ghermăneşti. în Apulum. 32 A L . I I . f i g . o p . 5 . 1 9 7 4 . . p . 39 V I O R I C A P E R I A N . 24 A . 3 .8/1 . 1 9 6 5 . A r t a preistorică în România. M a t e r i a l inedit în Muzeul de I s t o r i e din Bistriţa. 1. idem.108. V L A S S A . p . X I . S . . . p. 1 7 . A L . 2 4 6 . Z A H A R I A . Tg. 20 A L .16 G . N E S T O R şi E U G . 1976.4 . 1 937. în M a t e r i a l e . X I . în S C I V . .p. M A R I N E S C U . N . p. 2 . p .b .1 1 6 . T h r a c o . o p . V I l / c . . 40 C f . p . . d e s c o p e r i t probabil pe t e r i t o r i u l comunei Dăneşti.2 . M a t e r i a l inedit. în Materiale. L A S Z L O . în AMN. c i t . 21 V .418. 35 V . fig. . p . N I Ţ U . I . p l . V L A D I M I R D U M I T R E S C U . f i g . în ArhMold. c i t . 4 / 7 . 1 9 6 9 . 7 . l o c .4 5 6 . 1 . 3 . p l . V U L P E . pl. p . H . V L . 8 3 . .ro . Bucureşti. f i g . 1958. 1964. . c f . . f i g . 1 9 6 9 . p . V U L P E . H . 1 9 7 3 . 34 V O L K E R W O L L M A N . H . 42 Cercetări G .CRIŞAN. p . p l . 25 Cercetări A .

fig.41 . 1 3 / 2 . 2 / a . 4 4 8 . 2 2 .pe care sînt gravate pumnale asemănătoare c a formă c u c e l e c a r e ne p r e o ­ cupă a i c i ( V . 1 / a . Arta traco-getică. C . 1971 . 1970. îh \ MA. X I . idem. 8 1 . b . H . 1/a-c. I I . 2 . o p . 7 1 . p. 2 6 . p . c . f i g . 1965. 4 6 5 . 1967. Inedit îh colecţiile Muzeului de i s t o r i e din Bacău. p. p . 2 6 . SIMION R A Ţ Â . M I T R E A . Bucureşti. 7 / 7 . f i g . A L E X A N D R U V U L P E şi E U G E N I A P O P E S C U . p . c i t . 1 6 0 . . 7 / 5 .B Î R L I B A . idem. fig. 3 . A L . 1 şi u r m . în S C I V . nota 114. 1 9 3 7 . Sargeţia. p l . 2 şi 3 .b ) . p l .4 . . N E S T O R . 1. p .I I I î. informaţie G h . p . ALE­ X A N D R I N A A L E X A N D R E S C U . 268 63 www. L o n d r a . " D a c i a " . I r i n e i . f i g . f i g . p .B I R L I B A . 1974. S A D U R S C H I . p l . 1 4 / d . p . idem. A L . . p. 2 4 5 . nota 160. fn afară de d e s c o p e r i r e a de l a Medgidia.mnir. f i g . M i ­ tre a . D i n a c t i v i t a t e a Muzeului r a i o n a l Mediaş. MIHAIL E S C U . V A S I L E P A L A D E şi N I C O L E T A C I U C A . D a s S c h w e r t d e r Skythen und Sarmaten in S U d d r u s s l a n d . 3 . .8 5 . .Bucureşti. Inedit.1955-1956. 1971 . 2 . O m a g i u .280 şi u r m . 1966. S . X X V şi X X X I I I . p .ro . o p . Romania b e ­ fore B u r e b i s t a . . p . I I . 1 5 9 . idem. 1 9 7 5 . R e p e r t o r i u m . X V I . 1 şi 2 ) .1944. 1969. .Baoău. în Muzeul din V a s l u i . fn E S A . p . 1969. 1958. i d e m . 1 9 5 5 . l o c . ( E X S P E C T A T U S B U J O R . p . p .. 5 9 . 1972. fig. C o n ­ tribution à l'étude de l ' a r t thraco-gète. . P Ă U N E S C U . p l . f i g . f i g . M . N e c r o p o l a hallstattiană. f i g .2/4 şi 3/1 . I V . Bucureşti. în MA. 1 0 . fig. V . p l . 5 9 . f i g . 1 2 2 . 7 / 5 . 1 6 . W A L D E M A R G I N T E R S . f'ig-1 • I O A N M I T R E A . V. S .b şi u r m . fig. R e p e r t o r i u l a r ­ heologic a l judeţului Botoşani (îh c u r s de apariţie). 1 970. c i t . . 2 . c i t . V U L P E . 1 9 4 3 . 1 9 7 2 . 1958. idem.. în S C I V . 3 . A n u a r u l c o m i s i u n i i monumentelor i s t o r i c e pe anul 1942. Bucureşti. I . p . 2 . V I . I X . p . 3.221 . p. I I . 3 3 1 . pentru Dobrogea pot fi menţionate şi statuetele de piatră de l a S i b i o a r a şi Stupina. în " D a c i a " . B U Z D U G A N . C l u j . V A L E N T I N V A S I L I E V . I .e. D A N I L A . 2 9 . I . 1 3 7 . informaţie I .4 . datat însă în s e c . 1 8 3 . fn S C I V . C A N A R A C H E .. 288. Coman căruia îi exprimăm mulţumiri şi pe această c a l e . Raport a s u p r a activităţii ştiinţifice a Muzeului Naţional de Antichităţi în a n i i 1942 şi 1943. 2 0 . în S C I V . B e r l i n . V A S I L E P A L A D E şi N I C O L E T A C I U C A . 2 3 . 1 / 2 4 . f i g . I I I . fig. 1 9 7 3 . 2 3 .CHIRICĂ şi P . f i g . V L A D I M I R DUMITRESÇU.21 3 . 475¬ 477.44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 n a r e . . îh S C I V . . 1 4 2 şi u r m . I I . 2 / a . p . în S C I V . R O S K A . 1 9 6 5 . 2 9 2 . p l .1/1 . 2 . fig. I I . A L . C R I Ş A N . 2 şi 2/1 . . în S C I V . N . V U L P E . 1 9 5 3 . idem. f i g . S T . R O S K A . I V . Un pumnal de f i e r a fost d e s c o p e r i t în necropola getică de l a M u r i g h i o l . M . p . 1928. S t u d i i . p. Din a c t i v i t a t e a m u z e e l o r . " 3 . 8 6 şi 1 1 0 . N . R e p e r t o r i u m . 2 0 . S e afla fn colecţia învăţătorului G h .2/5 şi 3 / 2 . V I R G I L M I H Ă I L E S C U .b şi 3 / a .n. f n S C I V .4 6 7 . C .

îh ArhMold. B O T T Y Ă N A R P Â D . l o c . . p. B U Z D U G A N . o p . D . p .B I R L I B A şi I L I E U N T A R U . înlocuind pînă l a sfîrşitul a c e s t u i s e c o l pe c e l e de formă ovală ( V A L E N T I N V A S I L I E V .I I I . p. S t u d i i . p l . d e o a r e c e l i p s i n d u . S o f i a . p . c i t . A L . nota 2 0 . P Â R V A N . B r ă i l a . K O Z E N K O V A . M . c i t . 4 1 5 şi lirm. . p. . e . In c i f r a de 52 de exemplare nu e s t e c u p r i n s şi exemplarul delà N ă s a l . 1 9 6 3 . . A . p. . f i g . o p ..cit. c i t . p.64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 8/1 .I I I . p . IX/1 . T . o p . 2 4 3 . I . V A S I L I E V . . B e s t a n d d e r s k y t i s c h e n Altertümer Ungarns. n . W . M E L I U K O V A . R U S U . V e z i V L A D I M I R D U M I T R E S C U . 4 9 şi u r m . . G I N T E R S . V . 1 9 6 4 . Musée archéologique de V r a t z a . 1957. p . ( V .Lwow. M E L I U K O V A . .S atu Măre. p l . 7 3 şi u r m . A c e s t e i păreri i s e ra­ liază şi V . c i t i .. A N A S T A S I U . 1 1 7 .15/b. M . X X l / 1 4 . îh timp c e V. 8 7 . V U L P E . A L . V / 4 . 4 1 .J u b i l e u l Muzeului din S f . M E L I U K O V A . A r h e o l o g h i i a S S S R . V . G h e o r g h e .l e a î . 6 0 ) . p .Mihăilescu-Bîrliba a r e a l i z a t acelaşi l u c r u pentru o parte din pumnalele descoperite pe terito­ r i u l Moldovei ( V . . 1 5 / d . H .61. 1929.GINTERS. 4 1 5 ) . P O P E S C U .47-49. B E R C T U . p. op. f i g . D . C r i ş a n .1 0 . 1 9 7 2 . c i t . A .ro . p l . p .. A L . M . . p . p . V a s i l i e v afirmă că săgeţile de a c e s t tip a p a r îh a doua jumătate a s e c a i V I . I . f i g . mai a l e s exemplarul de l a Şimleul S i l v a n i e i . I . c i t . ArhMold.417. . o p . 2 4 9 . 1964. op. i a r altul l a B r ă i l a ( N .cit. 2 . B E R C I U . 4 6 9 . op. 6 0 . op. M E L I U K O V A . e .mnir.cit. S c y t o w i e na Zachodniem Podolu. V A S I L I E V . p. S U L I M I R S K I .415). c i t . p l .pl. . A l . N .. p . p l . p. V U L P E .40-45. p . A . 16/2 şi 1 8 / 2 . I I . M A C R E A şi C . I I I . Ibidem. H . C . o p .448-451). p . p l . X L I .l e a î . 51 . o p . K A C S O . K i e v . p. C R I Ş A N . 1 9 5 .. c i t . o p . A s t f e l .61. I I . V U L P E . c i t . op. 1968. op. f i g . V u l p e face o c l a s i f i c a r e tipologică a pumnalelor de l a F e r i g i l e ( A L . c i t . n . o p . D l . B O T T Y Ă N A R P A D . f i g . 5 9 . 2 . P e b a z a a n a l o g i i l o r perfecte dintre pumnalul de l a Batoş şi c e l de l a F r a t a . V l / 7 .. o p . 419. a l V I .65 şi 7 0 ) .cit. Arta traco-getică.1 2 9 ) . şi s e răspîhdesc r a p i d . V . I . fig. 1 9 6 6 . 420. S k i f s k i i m i r . M I H A I L E S C U . I . în AMN..51 . D U S E K . 3 5 5 . . H A R Ţ U C H E şi F . V U L P E şi E U G . îh P Z . V L A D I M I R D U M I T R E S C U . X X X i y / 9 . p.. V . W . Brăiliţa.i terminaţia mînerului este greu de p r e c i z a t cărei grupe tipologice îi aparţine. a r t . c i t . A . W. a abordat problema tipologiei pumnalelor din T r a n s i l v a n i a ( I .24şiurm. f a s c . . Moscova. p l .cit.4 . V a s i l i e v propune d a t a r e a c e l u i din urmă tot îh s e c . F E T T I C H .. O¬ m a g i u . p. G I N T E R S . 4 2 0 . 269 www. 1936. c i t . 1964.33.

1 0 . X I I . S A . . une p a r t i e de l a T r a n s y l v a n i e et dans une mesure plus pe­ tite la Dobroudja. 1 . 90 Ibidem. . 1958. L ' éxamination d e s découvertes de poignards permet l a c o n s t a t a ­ tion que c e s a r m e s sont répendues s u r tout l e t e r r i t o i r e de laRoumanie. comprenant l a Moldavie. 2 4 9 . p . fn " D a c i a " . p . mais surtout de r e c h e r c h e s sistématiques. c i t .6 1 . L e s poignards h a l l s t a t t i e n s récents de Roumanie proviènnent en exclusivité de tombes isolées. " D a c i a " . l a P l a i n e de l a T i s a . S . E n échange l e s poignards de l a région souscarpatique de la 270 www. F a i s a n t l e répertoire de tous l e s poignards. l a Plateau C e n t r a l de l a Moldavie. C e u x découverts en T r a n s y l v a n i e sont en l i a i s o n . S l o v a q u i e . l a zone souscarpatique de l a V a l a c h i e d e l ' O l ­ tenie et c e l l e du b a s s i n supérieur du Mureş. X X I I . B U Z D U G A N . D e s découvertes s i m i l a i r e s dans l e s plaines nord-pontiques P o d o l i e . . N . C . dans l a majorité des découvertes a v e c l ' i n v e n t a i r e des sépultures planes d'inhumation. de groupes de tombes et de nécropoles. p . . pour l e moment on peut t r a c e r quelques zones d ' u n e densité plus grande en découvertes de c e type: l a zone de l a P l a i n e de l a J i j i a Supérieure. M E L I U K O V A . 6 0 . 93 D . . 1962.g e t i c ă . .ro . on a établi q u ' i l e x i s t e a u j o u r d ' h u i 52 différents points géographiques dans l e s q u e l s on a découvert. B E R C I U . e s t devenue aujourd ' hui pos­ s i b l e et nécessaire.70-74. n o r d . exception font c e u x de Bîrseşti découverts dans des sépultures tumulaires d'inciné­ r a t i o n . p. p . 2 6 / 1 . isolés ou en groupe.2 4 . A r t a t r a c o . I . p . qui ont assuré une v a s t e et complexe documentation. p . 73 poignards. c i t . N . I X . S e r b i e . o p .e s t de l a B u l g a ­ r i e élargissent l ' a i r e de diffusion de c e s pièces au delà du t e r r i t o i r e de l a Roumanie. fn S C I V . 2 4 6 şi u r m . l'élaboration d'une oeuvre d ' e n s e m b l e concernant l e s poignards h a l l s tattiens récents découverts en Roumanie. 91 D O R I N P O P E S C U .mnir.88 Această legătură stilistică s e sprijină mai c u seamă pe analogiile d i n t r e ornamentele geometrice de pe pumnalul c u antene de l a C u r t e a de A r g e ş şi ornamentaţia c e r a m i c i i din c u l t u r a Basarabi ( v e z i V L A D I M I R D U M I T R E S C U . P o u r t a n t . o p . V I . 4 4 4 şi u r m . 92 A L . 3 şi 2 8 / 1 ) K 89 A . V U L P E . P O I G N A R D S H A L L S T A T T I E N S RÉCENTS DANS L E T E R R I T O I R E D E L A ROUMANIE . autant ceux connus de l a littérature de spécialité a i n s i que l e s inédits. 1 9 5 5 . 3 0 . l a zone souscarpatique de l a V a l a c h i e et de l'Olténie. f i e . l a Dépression de Neamţ. 1968.Résumé A l a suite de découvertes f o r t u i t e s . S . .Dans une situation semblable sont a u s s i ceux de Moldavie.

Quelques poignards portent. qui c o n s i s t e de bandes de l i g n e s parallèles ou brisées en angle. T o u s c e s éléments qui lient entre eux l e s découvertes d e s différentes zones et des différents groupes typologiques constituent l'éxpression de l'unité c u l t u r e l . des oiseaux de p r o i e . d'habitude. L a filiation a v e c l ' â g e du bronze et l e s étapes hallstattiènnes antérieures. Atteignant l'apogée au H a l l s t a t t récent. P o u r établir l e schéma t y p o l o g i q u e l ' a u t e u r est p a r t i des c a r a c téristiques p r i n c i p a l e s des p a r t i e s c o n s t i t u t i v e s des p o i g n a r d s e t . combinées avec des triangles nattés en j o n c s et de rhombes s u c c e s s i f s . Mais i l existe a u s s i des e x e m p l a i r e s avec une r i c h e ornementation. On constate que le nombre des p o i g n a r d s en Ter s u r p a s s e ceux faits en bronze ou en b r o n z e et f e r . en p r e m i e r l i e u .c h r o n o l o g i q u e des poignards découv e r t s en Roumanie. i n différemment du type auquel i l s appartiennent l e s poignards hallstatt i e n s récents découverts en Roumanie s ' échelonnent chronologiquecomprise ment s u r une période de temps d ' à peu près deux cents ans e n t r e l e s V T . E n f a i s a n t l a c o m p a r a i s o n d e s poignards découverts dans l e s c i n q différentes zones on constate que c e s p i e c e s ne peuvent pas être séparées. è . à l ' a i d e de l i g n e s t r a n s v e r s a l e s ou parallèles combinées avec des r a n gées de points ou bandes de p a r e i l l e s l i g n e s . p r i s en ensemble. n .ro . p l u s i e u r e s v a r i a n t e s . E n échange. Chaque groupe typologique a . L a d i f f u e e 271 www. l e s a u t r e s éléments présentant des f l u c t u a t i o n s d ' u n cas à l ' a u t r e . L e s motifs ornementaux géométriques l e s plus simples sont exprimés.c i . et de s a t e r m i n a i s o n . surtout s u r l e s poignées et s u r l e u r t e r m i n a i s o n . E n même temps on o b s e r v e que l e s t r o i s groupes typologiques ne sont pas fermés hermétiquement.V a l a c h i e et de l'Olténie o n t été découverts r i e n que dans des sépultur e s tumulaires d'incinération. C ' e s t intéressant de souligner l e fait que l e s poignards appartenant à différents groupes ont été découverts dans le même contexte archéologique. dans l e c a d r e de chaque unité s e t r o u v e n t des poignards a v e c des éléments s t r u c t u r a u x qui gravitent v e r s un ou l ' a u t r e g r o u p e . P a r c o n t r e . autre fois d ' une grande complexité R e p r o d u i s e n t . C . en fonction de l a poignée. l e u r s analogies l e s approchent en l e s constituant dans un tout u n i t a i r e . l e s p o i g n a r d s sont divisés en t r o i s groupes typologiques: A . p a r f o i s d ' une évidence simplicité.V siècles a v . de c e r t a i n e s caractéristiques de l a garde et de l a lame. i l s deviènnent très r a r e s v e r s l a fin de cette période pour q u ' à l'époque L a Tène i l s d i s p a r a i s s e n t . P a r t a n t de c e s constatations on apprécie qu'une différ e n c e chronologique entre l e s t r o i s groupes typologiques ne peut pas être démontrée. En fonction de c e s caractéristiques.mnir. de l a terminaison d u poignée q u i le rôle déterminant. à son t o u r . d e s ornements géométriques ou a n i m a l i e r s . des figures de s e r p e n t s . p o u r s u i v i e à voie typologique et stylistique démontre l ' o r i g i n e lointaine et l a longue évolution de c e s a r m e s . L e s ornements a n i m a l i e r s . schématiquement ou d ' u n e façon n a t u r a l i s t e . B . on o b s e r v e que. des animaux sauvages ou des p a r t i e s de c e a u x .

F e r i g i l e .f e r . 42 . 9 . 13 . 3 . L a zone du Mureş S u ­ périeur: 36 .C u r t e a de A r g e ş . 6 .8 .Cristeşti. 44 Cipău. 5 .f e r . 43 .Posmuş. F i g .Cristineşti. 34 .mnir. 50 .C i u m b r u d . 3 .f o r m e C e n t r a l e de l a Moldavie: 11 .sion d e s poignards s u r un grand éspace et l a diversité des formes l a i s s e n t e n t r e v o i r l'éxistence de p l u s i e u r s a t e l i e r s e t . implicitement.Mirăslău.A r g h i t a . 9 Bîrseşti.A r a d . 51 . 18 . 272 www.Dăneşti.Cristeşti.P o i g n a r d s h a l l s t a t t i e n s récents de Roumanie: 1 . 2 . 20 . 1 .Braşov.Medgidia. 3 . 33 .Hilişeu.bronze.Teiuş.B r a t e i .Şaroş. 38 . 2 . 24 . . 16 .C e ­ p a r i .M ă r i ­ şelu.Mînzăteşti.Braşov. 9 .9 . 2 . 37 .5 fer.F r a t a . .1 . 1 4 . 7 . tout au moins pour une bonne p a r t i e .Dumeşti. 3 . 3 . 4 .Medgidia. 6 .B u c i u ­ meni.Bălăbăneşti. 41 .Bîrseşti.P l o ­ ieşti T r i a j . 7 . 2 .f e r . l e s poignards découverts en Roumanie ont été travaillés p a r d e s a r t i s a n s l o c a u x .B e n i c . 7 . 27 .Bîrseşti.bronze et f e r . 4 .C o z i a .B o u r e n i .B o u r e n i . 5 .4 . L a zone S o u s c a r p a t i q u e de l a V a l a c h i e et de l'Olténie:30 . V . 15 .Măcişeni. 7 .bronze.S u s e n i .P o i g n a r d s hallstattiens récents de Roumanie: 1 . .Huşi. 3 . 2 .T i g v e n i .P o i g n a r d s h a l l s t a t t i e n s récents de Roumanie: 1-2 . L a zone de l a Steppe de l a J i j i a S u périeure: 1 .Ciumbrud. 10 Muncelu de S u s . L a Dépression de Neamţ: 4 . L a zone de l a P l a t e . 1-4 .Agapia. 46 .F e r i g i l e .C o ­ z i a . 5 . 3 .F r a t a . 4 . 6 . 47 . F i g . Du point de vue ethnique à base des ornements et de l a provenance d ' u n grand nombre d'éxemplaires des sépultures d'incinération.Miroslăveşti.P o i g n a r d s halstattiens récents de Roumanie: 1 . . 52 .Năsal.Ghindăoani.F e r i g i l e . 6 .A r a d . 6 . D ' i c i on peut déduire que. 4 .F e r i g i l e . 26 .Bîcu. 3 . 2 Bîcu. 2 T i g v e n i .P o i g n a r d s h a l l s t a t t i e n s récents de Roumanie: 1 . 4 .Rădeni. F i g . 7 .A g a p i a . .A i u d .C o m a r n a . I I I .A i u d . I I . un grand nombre d ' a r t i s a n s . 25 .N ă ­ neşti. 1 .Zăiceşti. 10 . 1-10 . 40 .C o m a r n a . 28 . donc spécifiquement gètes.4 . 17 .Rădeni. 22 Suseni.Năneşti. 3 . 5 . F i g . 8 .ro . 12 . F i g . 5 . 48 .C u r t e a de A r g e ş . 5 .Văratec. F i g .Năsal. 39 .Teiuş. 3 .Văratec. 19 .P e t r i c a n i . 8 . 31 .f e r .A r c h i t a . 45 .Găiceana.Găiceana. 2 . 3 . 35 .L a diffusion d e s poignards hallstattiens récents s u r le t e r r i t o i r e de l a Roumanie: I . l a majorité d e s poignards e s t attribuée à l a population l o c a l e .V a s l u i . 32 .Ghermăneşti. 2 Şaroş.G h i n ­ dăoani.f e r .Gădălin. LEGENDE DES FIGURES F i g .Posmuş. 21 .Găneşti. 29 . 1 . I V .P o i g n a r d s h a l l s t a t t i e n s récents de Roumanie: 1. 23 . 1-2. .Batoş.B r a t e i . 49 .Gădălin. .

f e r . Fig.L e s p r i n c i p a l e s caractéristiques d e s poignards hallstattiens récents de s u r l e t e r r i t o i r e de l a Roumanie. C . 9. 1 2 . F i g . . 3 .Hilişeu. F i g . . Poignards avec l a poignée terminée par une b a r r e t r a n s v e r s a l e . .Cipău.-10 . 4 .mnir. 6 . 1-11 . 8 .P e t r i c a n i . Pognards avex l a massue au bout du poignée . 2 Batoş. . B . 7 .Cipău.Măcişeni.8 Zăiceşti. 5 .B e n i c .A i u d .11. .F i g . 273 www.Cristineşti. 1-4 . 2 Mînzăteşti. F i g .Mirăslău.Bîrseşti.f e r . 11 . 3 .L e schéma typologique des pognards hallstattiens récents du t e r r i t o i r e de l a Roumanie: A . 4 .P o i g n a r d s h a l l s t a t t i e n s récents de Roumanie: 1 .ro .L e s p r i n c i p a l e s caractéristiques des poignards hallstattiens récents de s u r l e t e r r i t o i r e de l a Roumanie. 1 0 . Poignards avec l a poignée terminée avec des antennes.P o i g n a r d s h a l l s t a t t i e n s récents de Roumanie: 1 . 9 .