You are on page 1of 16

Evaziuneafiscalasirepercusiuneaimpozitelor EVAZIUNEA FISCALA SI REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR evaziunea fiscala repercusiunea impozitelor

Acest capitol isi propune sa prezinte conceptul de evaziune fiscala. In acesta scop, pentru intelegerea delimitarilor conceptuale, a limitelor existente si a efectelor produse, am prezentat diferitele acceptiuni in legatura cu formele de manifestare a evaziunii fiscale precum si fenomenul de repercusiune a impozitelor.

· · · · · · ·

Evaziune fiscala; Evaziune fiscala legala; Evaziune fiscala frauduloasa; Companii offshore; Paradisuri fiscale; Economie subterana; Repercusiunea impozitelor .

Evaziunea fiscala Conditia obligatorie a unei dezvoltari economice sanatoase si de durata este ca sistemul fiscal practicat sa fie echitabil, sau, in cel mai rau caz, cat mai putin inechitabil. In realizarea acestui deziderat fundamental, evaziunea fiscala constituie un obstacol important, cu implicatii de natura economica, dar si sociala. Pe plan economic, evaziunea fiscala influenteaza negativ desfasurarea concurentei, iar sub aspect social determina cresterea obligatiilor fiscale suportate de restul contribuabililor si nemultumiri in randul populatiei unei tari. Inca de la inceput trebuie sa precizam ca evaziunea fiscala este o notiune destul de dificil de precizat, mai ales daca tinem cont de faptul ca nu exista o definire legala a fraudei fiscale.

in intregime sau in parte. Timisoara. Ed. conceptie sustinuta de Lerouge. ci prin eludarea. Finantele Romaniei .Evaziunea fiscala. in sensul propriu al cuvantului. nu implica cu necesitate prin el insusi. Aceasta concluzie se bazeaza pe faptul ca evaluarea comportamentului subiectului economic . iar practica respectiva este si mai des intalnita. comise nu prin incalcarea directa a legii. in doctrina este data si o definitie conform careia prin evaziune fiscala se intelege ansamblul sustragerilor intentionate de la obligatiile fiscale. 1997. termenul de sustragere folosit in definitia legala a evaziunii fiscale. termenul este des intalnit in literatura de specialitate din tara si din strainatate. de la plata impozitelor. frauda imbraca o conceptie extensiva. In plus. Ulterior.1. intentionalitatea subiectului economic in realizarea evaziunii fiscale. nici una din definitiile evaziunii fiscale nu distinge clar daca evaziunea fiscala presupune sau nu intentionalitatea subiectului. in definitia legiuitorului reprezinta sustragerea. taxelor si a altor obligatii bugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine. Se remarca ca aceasta definitie data evaziunii fiscale nu acopera in intregime faptele in care ea se concretizeaza intrucat se refera cu precadere la evaziunea fiscala le 626e44g gala. obligatiilor stabilite prin legile fiscale . notiunea de evaziune fiscala fiind inclusa in cea de frauda. cand cel care ar trebui sa plateasca impozitul. Oreste Atanasiu considera evaziunea fiscala ca fiind reprezentata de totalitatea procedeelor ilicite si licite cu ajutorul carora cei interesati sustrag total sau in parte averea lor. evaziunea care se realizeaza cu incalcarea legii (evaziune frauduloasa sau ilicita). prin orice mijloace. In functie de modul in care poate fi savarsita. Cel de-al treilea concept apartine lui Maurice Duverger care considera evaziunea fiscala ca un termen generic ce desemneaza o fuga din fata impozitelor. acelasi Maurice Duverger afirma simplu si concis: exista evaziune fiscala.170). Sedona. Desi nicio lege pentru combaterea evaziunii fiscale nu se refera la o evaziune fiscala legala. concept care apartine lui Charpentier. Cel mai cunoscut sens dat evaziunii fiscale este insa acela de arta de a evita caderea in campul de atractie a legii fiscale . Conform acesteia. fara ca obligatia acestuia sa fie transmisa unui tert . pag. nu il plateste. Spre deosebire de aceasta definitie care acopera atat mijloacele licite cat si pe cele ilicite folosite de contribuabili in eludarea legilor fiscale. Prima definire a evaziunii fiscale a fost data intre cele doua razboaie mondiale. Conform unor specialisti. se observa ca se doreste a se face o delimitare clara intre evaziune fiscala si fenomenul de repercusiune care tine de difuziunea impozitelor. In acest caz. prin ocolirea ei cu ajutorul unor acte similare si numai aparent reale (Talpos I. evaziunea fiscala cunoaste doua forme de manifestare: evaziunea care poate fi realizata la adapostul legii (evaziune legala sau tolerata) . Caseta 10.

Figura nr. nu intotdeauna intentionata sau chiar constienta. 10.1. . o evitare a acestei plati. se considera ca sustragerea subiectului economic de la plata obligatiilor legale catre stat constituie mai degraba. deoarece subiectul economic nu va califica propriul comportament ca fiind unul evazionist. Asadar.ca reprezentand o sustragere nu este facuta de catre subiectul economic insusi. ci de catre inspectorul fiscal.

A.decat cele care se aplica la impunerea veniturilor persoanelor fizice. uneori. Acest lucru se explica prin faptul ca idealul natural. In momentul de fata. conform statisticilor Organizatiei de Cooperare si Dezvoltare economica (OECD). iar impunerea sa se faca separat. un ideal nerealizabil. remarca: nu este dubios. Situatia comparativa a regimului fiscal (pentru persoane fizice si juridice) si a costurilor de inregistrare . un fenomen social. micsorand venitul impozabil. De cele mai multe ori acest tip de relatii se realizeaza pe teritoriul mai multor state. A investi in offshore apare. fonduri de amortizare sau de rezerva mai mari decat cele justificate economic. acordarea unor facilitati fiscale sub forma unor exonerari. Evaziunea fiscala legala constituie deci. deduceri. vom prezenta situatia comparativa a regimului fiscal si a costurilor de inregistrare pentru companiile offshore din cateva paradisuri fiscale: Tabelul nr. acesta fiind. reduceri. Referindu-se la acest tip de evaziune fiscala. un magistrat al Curtii Supreme din SUA. Frecventa evaziunii la adapostul legii este mult mai crescuta in perioadele in care se modifica sau se introduc noi legi. Uneori. prin utilizarea lacunelor legislative in favoarea lor. isi infiinteaza filiale in tari unde fiscalitatea este mai redusa sau chiar inexistenta si organizeaza cu acestea relatii artificiale (doar scriptice). indiferent de contributia fiecaruia la obtinerea lui.1.U. 10. legea permite ca venitul total al sotilor sa fie impartit in mod egal intre acestia. constituie un cadru propice pentru ocolirea sau prevalarea de la plata obligatiilor fiscale prin anumite procedee.1. in S. precum si atunci cand statul utilizeaza in mod deliberat impozitul. ceea ce da dreptul ca veniturile sa fie repartizate intre membrii familiei. scutiri partiale. in lume exista treizeci si cinci de paradisuri fiscale. paradisurile fiscale fiind considerate a fi noile trambuline pentru afaceri si imbogatire. al contribuabilului este de a nu suporta niciun impozit. In plus. astfel.. legea permite ca un intreprinzator sa-si faca din sotie si copiii sai asociati oculti. Companiile transnationale (denumite companii offshore) pentru sustragerea de la impunere a unei parti din profit. ca o reala sansa pentru cei care nu cauta altceva decat sa-si conserve patrimoniul.[2] Pentru exemplificare. dreptul legal al contribuabilului de a reduce suma totala cu care altfel ar fi impus.la acelasi venit . Pe de alta parte. o persoana fizica poate opta fie pentru impunerea rezervata veniturilor persoanelor fizice. ceea ce duce la o diminuare a impozitului pe venit datorat statului. care consta in sustragerea de catre contribuabilii de drept a unei parti din materia impozabila. deoarece cotele de impozit care se aplica veniturilor corporatiilor sunt mai reduse . Dintre cazurile de evaziune fiscala legala amintim urmatoarele: cand intreprinderile isi constituie. lipsa vointei politice sau chiar incapacitatea organului legislativ in directia elaborarii unei legislatii clare si precise constituie factori favorizanti. In acest mod persoana fizica are posibilitatea de a sustrage de la impunere o parte din venit. fie pentru cea care se aplica societatilor (corporatiilor). in scopul promovarii unor politici economice stimulative in anumite domenii de activitate. sau de a evita sa o plateasca prin mijloace pe care legea le permite [1]. dar naiv. insa. In unele state.

redevente. dividende.nu exista impozit pe societati cu exceptia unei forfe anuale cuprinse intre 250-1000$ -nu exista control al schimburilor pt societatile offshore -nu exista impozit pe plusvalori -nu exista conventie pe dubla impozitare -nu exista impozit pe capital -nu exista TVA -nu exista impozit pe venitul pers.Tara Regim fiscal Costuri de infiintare Taxe anuale Primul an Incepand cu al II lea an 1000 USD Bahamas . fizice. pe donatii. pe avere. pe succsiuni Insulele Britanice Virgine -nu exista taxe locale -nu exista taxe de timbru -nu exista control al schimburilor -nu exista taxe de succesiune -nu exista plus-valoare pe capital -nu exista impozit pe dobanzi si dividende -Cheltuieli de inregistrare la Registrul Comertului 2000 USD -Taxe de inregistrare 5000 USD -Redeventa anuala 1000 USD -Impozit anual: NU 8000 USD -Cheltuieli de inregistrare la Reg. pe dobanzi. Comertului 600 USD -Taxe de inregistrare 400 USD -Redeventa anuala 400 USD -Impozit anual:NU 1400 USD 400 USD .

DA pt veniturile locale (20%) 3100 USD 500 USD Monaco -nu exista control al schimburilor -nu exista impozit pe veniturile pers.9% din capitalul social pentru notar + 8500 EUR ptr alte cheltuieli -Taxa de inregistrare 1. pe dobanzi. 2. prin prevederile stipulate in conventiile pentru evitarea dublei impuneri. in cadrul carora cele ce vizeaza combaterea evaziunii ocupa un loc aparte. fizice. mai ales.offshore.5% din capitalul social -Redeventa anuala 0 -Impozit anual 2. Evaziunea ilicita sau frauda fiscala este definita in sens restrans ca o infractiune la lege[3] care presupune. pe avere si plusvalori -nu exista impozit pe donatii sau succesiuni intre sot si sotie -Cost de inregistrare la Reg.com Combaterea evaziunii fiscale internationale se realizeaza atat prin unele masuri unilaterale prevazute in legislatia statelor dezvoltate. o infractiune directa si deliberata a regulilor impuse . dincolo de o violare a spiritului legii. Comertului 0.Insulele Cook -nu exista impozit pe venit -nu exista impozit pe beneficii -nu exista taxe de timbru -impozit de 20% pt societatile locale -Cost de inregistrare la Reg. dar.8% asupra cheltuielilor efectuate in pricipat variabil variabil Sursa : www. Comertului 1600 USD -Taxe de inregistrare 1000 USD -Taxa locala 500 USD -Impozit anual:NU pt veniturile obtinute din strainatate.

iar aceasta sustragere nu poate fi altfel decat intentionata. Se mai poate observa faptul ca evaziunea fiscala propriu-zisa sau frauda fiscala se prezinta nu numai sub modalitati diferite.0 3. frauda se savarseste in general prin declararea incompleta a veniturilor realizate.9 .03 11.9 2005 38.0 21. Tot ca o practica frauduloasa apar si vanzarile facute fara factura. Este astfel sustinuta ideea ca evaziunea fiscala presupune o sustragere pe orice cale de la plata unui impozit.37 5.pentru stabilirea si plata impozitului.29 8. il plateste sau nu. Frauda consta in esenta in depunerea unei declaratii incorecte sau pur si simplu in nedepunerea unei declaratii de impozite.6 1.9 1.97 11.6 33.5 16. incalcarea unei legi.12 0. care ascund operatiunile reale supuse impozitarii. 14 43.2.55 6.84 3. Din moment ce se distinge evaziunea legala de evaziunea ilegala (sau frauda fiscala) ar insemna ca poate fi trasa o frontiera pentru departajarea celor doua domenii. avand in vedere ca subiectul evazionist se sustrage de la plata unor sume datorate statului. O serie de specialisti[4]considera comportamentul evazionist ca fiind obligatoriu intentionat.9 41. La impozitele pe venit ale persoanelor fizice.81 10. caci sunt mai greu de identificat.63 2. el datoreaza sau nu impozitul. variind astfel de la exagerari de posturi (de pilda exagerari de cheltuieli) la omisiuni de posturi (de obicei de venituri).82 26.2 0. nu exista jumatati de masura.12 2002 27. Tabelul nr.0 0. diminuarea frauduloasa a materiei impozabile poate rezulta din diminuarea adevaratei cifre de afaceri. In practica insa. acestea din urma prezentand o gravitate mai mare. desi se realizeaza venituri.5 18.41 7. ea neputand fi deci legala: contribuabilul respecta legea sau nu o respecta. prin inregistrarea in cheltuielile unitatii a unor cheltuieli neefectuate in realitate.36 2003 31. Structura evaziunii fiscale pe categorii de impozite si taxe % INDICATORI TVA Impozit pe profit Impozit pe salarii Accize Taxe vamale Alte impozite si taxe 2001 45. In cazul impozitelor pe beneficiul societatilor. 10. operatiunea este la fel de incerta ca si incercarea teoretica de a face distinctia intre frauda si evaziune.67 33. ci si in nuante diferite de ilegalitate.25 1.48 19.44 2004 22. chiar premeditat. precum si emiterea de facturi fara vanzare efectiva.

de supraestimare a amortismentelor si provizioanelor. Daca ne raportam la numarul persoanelor active din tara noastra care. potrivit studiilor. Scopul final al acestei practici il reprezinta reducerea profitului impozabil si stabilirea unei valori a TVA dedusa redusa. prin utilizarea de documente false. frauda traditionala care consta in sustragerea partiala sau totala de la plata obligatiilor fiscale. arata ca in Romania peste 5 milioane de oameni lucreaza fara a benefica de un contract de munca. evaziunea frauduloasa prin evaluare carereprezinta un procedeu de diminuare a valorii stocurilor. Este bineinteles aici vorba de inregistrarea unor cheltuieli ce nu au nicio legatura cu depasirea cotelor legale la cheltuielile deductibile partial cum sunt cele cu protocolul. Scazand si numarul persoanelor care muncesc in afara granitelor .7 milioane. este de 10. avand drept obiectiv si efect deplasarea profitului in timp. Datele oferite de Centrul de Cercetari Demografice sunt de asemenea elocvente. cat si privative de libertate. care permite celor care o folosesc obtinerea de venituri mari fara sa plateasca statului impozitele cuvenite. tinerea unei evidente duble (reale si fictive). in scopul majorarii tuturor cheltuielilor efectuate. Aceasta se realizeaza in primul rand prin neevidentierea in contabilitate a unor marfuri. diurne. prin intocmirea si depunerea de documente incorecte sau prin abtinerea intocmirii documentelor cerute de legislatia in vigoare. O alta cale des intalnita de evaziunea fiscala ilicita o reprezinta inregistrarea pe costuri a unor cheltuieli ce nu au la baza operatiuni reale. atunci numarul salariatilor cu forme legale. diminuand veniturile. De cele mai multe ori. le introduc in tara fara forme legale. precum facturi false si a unor documente pentru cheltuieli contrafacute. sau pur si simplu majorarea nejustificata a unor categorii de cheltuieli. In Romania. amortizari. Sindicatele sustin ca peste 30% din economia nationala se bazeaza pe munca la negru. Totodata. cifrat la 4. Toate aceste abateri se sanctioneaza atat prin masuri pecuniare. Potrivit statisticilor. d. reclama.Sursa: Ministerul Finantelor Publice Cu toata diversitatea metodelor la care contribuabilii recurg pentru a se sustrage ilegal de la plata obligatiilor fiscale care le revin. la randul lor. falsificarea bilanturilor. in perioada actuala. tinerii accepta mult mai usor sa lucreze fara forme legale. inseamna totusi o sursa de venit. chiar daca nu este sigur. evazionistii procura marfurile pur si simplu fara acte de la importatori care. distrugand pur si simplu facturile de intrare. evaziunea fiscala cea mai des practicata de contribuabili este realizata prin ascunderea materiei impozabile. publicitatea. este posibila realizarea unei clasificari a fenomenelor de evaziune fiscala astfel: a. c. sponsorizari. frauda contabila care rezida in crearea unei aparente contabilitati regulate. frauda juridica care presupune ascunderea adevaratei naturi a unui organism sau a unui contract pentru a putea scapa de anumite consecinte fiscale.5 milioane. a obiectului impozabil. b. inseland vigilenta vamesilor prin tot felul de procedee. bucurandu-se ca pot beneficia de un salariu care. o raspandire foarte mare o are la noi in tara si munca la negru.

630 Sursa: Ministerul Finantelor Publice .mii lei (RON) Nr. Spre exemplu. in Romania. vom obtine o statistica asemanatore si anume peste 3 milioane de persoane sunt in aceasta postura. piata acestor produse fiind acaparata in procent de peste 60% de producatorii si comerciantii din asa numita economie subterana .3.137. volumul evaziunii fiscale in industria de morarit si panificatie depaseste jumatate de miliard de euro anual[5]. Situatia sumelor atrase suplimentar la bugetul statului in perioada 2004 .400 1.tarii. 10. la nivelul anului 2004.5 milioane. 10. Eludarea legilor fiscale merge in stransa legatura cu contrabanda. iar pentru tarile aflate in tranzitie.2006 Sursa: Ministerul Finantelor Publice Economia paralela constituie insa o realitate in toate tarile. Cifra este echivalenta cu o cantitate de aproximativ un milion de tone de paine fara acte.900 Anul 2005 1. in fiecare an. crt.746. care dupa anumite surse ajung la circa 1. produsele cele mai afectate de accize sau alte taxe fiind cele mai vulnerabile la activitati de contrabanda. Se estimeaza ca. indiferent de gradul de dezvoltare.883.304 1. Evolutia economiei subterane in Romania in perioada 2003 . volumul identificat[6] al evaziunii din afaceri cu petrol a fost de 7. Tabelul nr.984.966.2005 . 1 2 3 Specificatie Evaziune identificata Cuantumul sanctiunilor aplicate TOTAL sume atrase la bugetul statului Anul 2004 982.326 2.077 miliarde lei (ROL)[7].500 2. o rata de 30-40% din PIB este considerata normala.1. Graficul nr.

impozitele pe circulatia averii s. . Insa. Daca raporturile economice de schimb continua. de exemplu. Repercusiunea impozitelor Analizand fenomenul evazionist in profunzime si cauzele care il produc. Aceste operatiuni se deruleaza. deosebit de importanta apare starea de repercusiune a impozitelor. incidenta este indirecta. Daca persoana care plateste impozitul statului nu este aceeasi cu cea care il suporta efectiv. impozitele pe venit. succesiv. Fenomenul financiar de repercusiune a aparut pe fondul incercarii contribuabililor de a diminua.Actele de evaziune fiscala sunt considerate infractiuni. cu amenda. a practicarii meseriei sau profesiei. Atunci cand persoana care plateste impozitul il suporta efectiv incidenta este directa (de exemplu. impozitul funciar. cat mai mult. Incidenta impozitului reprezinta expresia efectului impozitului asupra contribuabililor si se manifesta asupra cumparatorului (consumatorului) final care a generat veniturile impozabile sau a presupus derularea unor operatiuni impozabile (cazul T. datorita caracteristicilor lor.A).V. efectele provocate asupra veniturilor proprii de catre impozitele percepute de stat.). odata cu incasarea de la acesta a pretului sau a tarifului respectiv. persoanele angajate care sunt atat platitorii. cat si suportatorii impozitului pe veniturile din salariu). iar incidenta impozitului definitiveaza difuziunea impozitului in masa de contribuabili. impozitul in pret sau in tarif si-l va transmite in sarcina urmatorului cumparator sau consumator. pedepsite cu sanctiuni privative de libertate (pentru cele mai grave fapte pedeapsa putand ajunge pana la 15 ani) sau. calitatea de subiecti platitori revine altor persoane decat suportatorii acestora. la randul sau. Incidenta indirecta se identifica cu fenomenul de repercusiune aimpozitelor indirecte.a. pana se ajunge la consumatorul final. de multe ori impozitul platit de catre contribuabilul legal este inclus in pretul marfii sau in tariful serviciului prestat si se transmite cumparatorului sau consumatorului de serviciu. noul suportator va include. Multiplicarea contribuabililor de fapt se inregistreaza pe seama fenomenului de difuziune a impozitului. Impozitele care se pot repercuta mai usor sunt cele indirecte. pot fi repercutate si unele impozite directe (cum sunt. Conform principiului echitatii fiscale persoana care plateste impozitul statului ar trebui sa fie una si aceeasi cu persoana care-l suporta efectiv. pe timp limitat. Pentru faptele cu pericol social mai grav s-a prevazut si pedeapsa complementara de interzicere. dar in anumite limite. in unele cazuri. ca pedeapsa alternativa si/sau cu interzicerea unor drepturi. deoarece.

marfurilor etc. ceea ce face posibila transpunerea unei parti a impozitelor asupra furnizorilor.2.prin cumpararea. Figura nr. Din punct de vedere juridic. care se transfera astfel in sarcina cumparatorilor.prin diminuarea pretului de vanzare a bunurilor mobile si imobile. in conditii conjuncturale favorabile. la preturi mai scazute decat cele de echilibru.prin adaugarea la pretul de vanzare al marfurilor sau la tariful serviciilor a impozitelor indirecte si recuperarea lor de la cumparatori sau/si consumatori in momentul incasarii preturilor sau tarifelor. repercusiunea poate fi de doua feluri: . a materiilor prime. materialelor.Sintetizand. cu valoarea impozitului pe circulatia averii. caile prin care se poate realiza repercusiunea impozitelor sunt: . combustibililor. . 10. .

repercusiunea se poate realiza mai usor). partiala sau integrala. in functie de o serie de factori. cresterea salariilor motivata de cresterea impozitelor pe consum).repercusiune progresiva. de pilda. repercusiunea impozitelor poate fi partiala sau integrala. . locul si momentul cand fenomenul se manifesta. Din punct de vedere al conditiilor concrete. caz in care insasi legea face distinctie intre platitorul impozitului (contribuabilul legal) si suportatorul acestuia (contribuabilul de fapt). . cum sunt: . de timpul si locul unde se petrece actiunea etc. care se produce atunci cand contribuabilul de drept transmite sarcina fiscala asupra altui subiect economic. Astfel. intre cererea si oferta aferenta unor bunuri sau servicii impozabile (daca cererea este mai mare decat oferta. dar si al unor impozite directe. .raportul.repercusiune oficiala (repercusiune in intentia legiuitorului). cand transferarea impozitelor are loc asupra altor operatiuni economice decat asupra celei care i-a dat nastere initial (cum ar fi. taxelor si a altor obligatii bugetare de catre persoanele fizice si juridice romane sau straine. putem distinge: .V. . in cazul marfurilor si/sau serviciilor cu cerere neelastica) s. in functie de modul in care se realizeaza transpunerea sarcinii fiscale. impotriva vointei legiuitorului. Transpunerea. percepute prin stopaj la sursa. intr-o masura mai mare. 1.repercusiune regresiva. . Cel mai adesea este cazul impozitelor indirecte (T. care nu prevede.a. a impozitelor platite de unele persoane in sarcina altor persoane este influentata de conditiile concrete ale fiecarui subiect impozabil.A. devenit contribuabil real.gradul de concentrare a activitatilor producatoare de venituri impozabile.. nu doreste si nici nu cunoaste acest lucru in momentul instituirii impozitului.repercusiune oblica.. . In viziunea legiuitorului.repercusiune neoficiala. evaziunea fiscala reprezinta: a. sustragerea de la incasarea impozitelor. de exemplu). . cand transpunerea se realizeaza de la consumator la producator.gradul de ocupare a fortei de munca si evolutia consumului de bunuri si servicii in legatura cu acesta. existent pe piata.felul marfurilor si/sau serviciilor care fac obiectul vanzarii-cumpararii (transpunerea este posibila. cand transpunerea se realizeaza de la producator la consumator.

in scopul promovarii unor politici economice stimulative in anumite domenii de activitate. evaziune pecuniara. plata impozitelor. in perioadele de inspectie fiscala. prin orice mijloace. taxelor si a altor obligatii bugetare a persoanelor fizice si juridice romane sau straine. e. evitarea transmiterii deciziilor de impunere de catre organele fiscale catre persoanele fizice romane sau straine. plata unor obligatii fiscale reduse ca urmare a achitarii lor pana la termenul prevazut de lege. Evaziunea fiscala legala. . c. sustragerea de catre contribuabilii de drept a unei parti din materia impozabila. d. evaziune ilicita. c. b. evaziune tacita. evaziunea fiscala cunoaste urmatoarele forme de manifestare: a. d.b. prin orice mijloace. evaziune tolerata. taxelor si a altor obligatii bugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine. in intregime sau in parte. d. e. sustragerea. e. consta in: a. b. cu scopul de a obtine diferite avantaje materiale. 2. atragerea. de la plata impozitelor. evaziune sporadica. deoarece legislatia permite acest lucru. in intregime sau in parte. 4. ca urmare a constatarilor facute de organismele de control. prin utilizarea diferitelor metode. cand statul utilizeaza in mod deliberat impozitul. atunci cand legile fiscale au cat mai putine lacune. d. b. sustragerea de catre contribuabilii de drept a unor obiecte. Conform literaturii de specialitate. in perioadele in care se modifica sau se introduc noi legi. in functie de modul in care poate fi savarsita. c. plata obligatiilor fiscale cu intarziere. prin utilizarea lacunelor legislative in favoarea lor. c. catre plata impozitelor. in situatia in care nivelul de constiinta cetateneasca este ridicat. e. 3. Frecventa evaziunii la adapostul legii este mult mai crescuta: a. adoptarea unor legi fiscale permisive. taxelor si a altor obligatii bugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice nerezidente in Romania.

frauda contabila.5. la preturi mai scazute decat cele de echilibru. frauda contabila. frauda neintentionata. Printre caile de realizare a repercusiunii impozitelor pot fi amintite: a. frauda nationala. a efectelor economice ale impozitului de la contribuabilul de drept catre contribuabilul de fapt. c. combustibililor. procesul de reperare a masei impozabile care va fi supusa impozitarii ulterioare. a efectelor economice ale impozitului de la contribuabilul de drept catre institutiile publice beneficiare a resurselor bugetare. Fenomenele de evaziune fiscala pot fi clasificate astfel: a. frauda jurisdictionala. b. d. frauda traditionala. frauda contabila. evaziune frauduloasa prin evaluare. c. adaugarea la costul marfurilor sau al serviciilor prestate a unui adaos comercial care sa permita obtinerea de profit fiscal. procesul de plata a unui impozit ce apare in urma emiterii unui titlu executoriu de catre organele fiscale. d. frauda traditionala. b. diminuarea pretului de vanzare a bunurilor mobile si imobile in vederea accelerarii procesului de vanzare. . frauda de drept comun. frauda jurisdictionala. d. frauda traditionala. marfurilor etc. frauda continua. offspring. frauda prin evaluare. Companiile transnationale care isi infiinteaza filiale in tari unde fiscalitatea este mai redusa sau chiar inexistenta mai poarta denumirea de companii: a. e. procesul de incasare silita a obligatiilor fiscale. c. offside. materialelor. cumpararea materiilor prime. procesul de translatie partiala sau totala. Repercusiunea impozitelor reprezinta: a. ceea ce face posibila transpunerea unei parti a impozitelor asupra furnizorilor. b. offshore. frauda traditionala. offals. frauda comunitara. e. offhand. frauda juridica. b. procesul de translatie totala. e. 7. 6. evaziune frauduloasa prin evaluare. frauda juridica. 8. c.

transferarea impozitelor are loc asupra altor operatiuni economice decat asupra celei care ia dat nastere initial. Editura Universitaria. [7]www. [5]Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC) www. pag. 10. Bucuresti.d. Editura CODECS. Constituire si utilizare. Craiova. transpunerea sarcinii fiscale se realizeaza de la consumator la producator. [4] Corduneanu. transpunerea sarcinii fiscale se realizeaza de la producator la consumator. 2007.. d. Ed. adaugarea la pretul de vanzare al marfurilor sau la tariful serviciilor a impozitelor indirecte si recuperarea lor de la cumparatori sau/si consumatori in momentul incasarii preturilor sau tarifelor. interna. repercusiunea impozitelor se poate clasifica in: a. Guide mondial des paradis fiscaux. b. transferarea impozitelor are loc asupra operatiunilor economice care i-au dat nastere. oficiala. 147. oblica. e. [6] Cuantumul evaziunii identificat prin acte de control. Edition Bernard Grasset. d. regresiva. de Vest. Fonduri publice. C. c. externa. R. progresiva. Paris. e. In cazul repercusiunii de tip oblic: a. e. pag. [2] Buziernescu.ro . c.mfinante.apc-romania. pag. 2001.. V. 347. 1998. regresiva. 1989. integrala. Timisoara. neoficiala. plata impozitelor datorate de un agent economic cu o intarziere semnificativa si utilizarea resurselor financiare astfel obtinute pentru procurarea de materii prime si materiale. [1]Andre Beauchamp. 113. 9. transpunerea sarcinii fiscale se realizeaza de la consumator la organul fiscal. Evaziunea fiscala interna si internationala. [3] Barbu.ro. partiala. pag 42. Din punct de vedere juridic. Sistemul fiscal in stiinta finantelor.. b.