Evaziuneafiscalasirepercusiuneaimpozitelor EVAZIUNEA FISCALA SI REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR evaziunea fiscala repercusiunea impozitelor

Acest capitol isi propune sa prezinte conceptul de evaziune fiscala. In acesta scop, pentru intelegerea delimitarilor conceptuale, a limitelor existente si a efectelor produse, am prezentat diferitele acceptiuni in legatura cu formele de manifestare a evaziunii fiscale precum si fenomenul de repercusiune a impozitelor.

· · · · · · ·

Evaziune fiscala; Evaziune fiscala legala; Evaziune fiscala frauduloasa; Companii offshore; Paradisuri fiscale; Economie subterana; Repercusiunea impozitelor .

Evaziunea fiscala Conditia obligatorie a unei dezvoltari economice sanatoase si de durata este ca sistemul fiscal practicat sa fie echitabil, sau, in cel mai rau caz, cat mai putin inechitabil. In realizarea acestui deziderat fundamental, evaziunea fiscala constituie un obstacol important, cu implicatii de natura economica, dar si sociala. Pe plan economic, evaziunea fiscala influenteaza negativ desfasurarea concurentei, iar sub aspect social determina cresterea obligatiilor fiscale suportate de restul contribuabililor si nemultumiri in randul populatiei unei tari. Inca de la inceput trebuie sa precizam ca evaziunea fiscala este o notiune destul de dificil de precizat, mai ales daca tinem cont de faptul ca nu exista o definire legala a fraudei fiscale.

In plus. in intregime sau in parte. in definitia legiuitorului reprezinta sustragerea. Sedona. Conform unor specialisti. termenul este des intalnit in literatura de specialitate din tara si din strainatate. in doctrina este data si o definitie conform careia prin evaziune fiscala se intelege ansamblul sustragerilor intentionate de la obligatiile fiscale. ci prin eludarea. Aceasta concluzie se bazeaza pe faptul ca evaluarea comportamentului subiectului economic . nici una din definitiile evaziunii fiscale nu distinge clar daca evaziunea fiscala presupune sau nu intentionalitatea subiectului. nu il plateste. evaziunea care se realizeaza cu incalcarea legii (evaziune frauduloasa sau ilicita). prin ocolirea ei cu ajutorul unor acte similare si numai aparent reale (Talpos I. prin orice mijloace. Ed. obligatiilor stabilite prin legile fiscale . In functie de modul in care poate fi savarsita. de la plata impozitelor. nu implica cu necesitate prin el insusi. Caseta 10. In acest caz. taxelor si a altor obligatii bugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine. Finantele Romaniei . frauda imbraca o conceptie extensiva. Spre deosebire de aceasta definitie care acopera atat mijloacele licite cat si pe cele ilicite folosite de contribuabili in eludarea legilor fiscale. Prima definire a evaziunii fiscale a fost data intre cele doua razboaie mondiale. cand cel care ar trebui sa plateasca impozitul. Ulterior. Se remarca ca aceasta definitie data evaziunii fiscale nu acopera in intregime faptele in care ea se concretizeaza intrucat se refera cu precadere la evaziunea fiscala le 626e44g gala. fara ca obligatia acestuia sa fie transmisa unui tert . conceptie sustinuta de Lerouge. termenul de sustragere folosit in definitia legala a evaziunii fiscale. in sensul propriu al cuvantului.Evaziunea fiscala. Conform acesteia. evaziunea fiscala cunoaste doua forme de manifestare: evaziunea care poate fi realizata la adapostul legii (evaziune legala sau tolerata) . Timisoara. iar practica respectiva este si mai des intalnita. acelasi Maurice Duverger afirma simplu si concis: exista evaziune fiscala. comise nu prin incalcarea directa a legii. Oreste Atanasiu considera evaziunea fiscala ca fiind reprezentata de totalitatea procedeelor ilicite si licite cu ajutorul carora cei interesati sustrag total sau in parte averea lor. Cel mai cunoscut sens dat evaziunii fiscale este insa acela de arta de a evita caderea in campul de atractie a legii fiscale . Desi nicio lege pentru combaterea evaziunii fiscale nu se refera la o evaziune fiscala legala. notiunea de evaziune fiscala fiind inclusa in cea de frauda. se observa ca se doreste a se face o delimitare clara intre evaziune fiscala si fenomenul de repercusiune care tine de difuziunea impozitelor. 1997. pag.1.170). Cel de-al treilea concept apartine lui Maurice Duverger care considera evaziunea fiscala ca un termen generic ce desemneaza o fuga din fata impozitelor. intentionalitatea subiectului economic in realizarea evaziunii fiscale. concept care apartine lui Charpentier.

se considera ca sustragerea subiectului economic de la plata obligatiilor legale catre stat constituie mai degraba. . nu intotdeauna intentionata sau chiar constienta. ci de catre inspectorul fiscal. o evitare a acestei plati. deoarece subiectul economic nu va califica propriul comportament ca fiind unul evazionist. Asadar.1. Figura nr. 10.ca reprezentand o sustragere nu este facuta de catre subiectul economic insusi.

In acest mod persoana fizica are posibilitatea de a sustrage de la impunere o parte din venit. ceea ce duce la o diminuare a impozitului pe venit datorat statului.A. Acest lucru se explica prin faptul ca idealul natural. o persoana fizica poate opta fie pentru impunerea rezervata veniturilor persoanelor fizice. iar impunerea sa se faca separat. In unele state. legea permite ca venitul total al sotilor sa fie impartit in mod egal intre acestia.[2] Pentru exemplificare. in lume exista treizeci si cinci de paradisuri fiscale. indiferent de contributia fiecaruia la obtinerea lui. scutiri partiale. Dintre cazurile de evaziune fiscala legala amintim urmatoarele: cand intreprinderile isi constituie. micsorand venitul impozabil.U. astfel. dreptul legal al contribuabilului de a reduce suma totala cu care altfel ar fi impus. ceea ce da dreptul ca veniturile sa fie repartizate intre membrii familiei. fonduri de amortizare sau de rezerva mai mari decat cele justificate economic. legea permite ca un intreprinzator sa-si faca din sotie si copiii sai asociati oculti. A investi in offshore apare. deduceri.la acelasi venit . care consta in sustragerea de catre contribuabilii de drept a unei parti din materia impozabila. 10. Frecventa evaziunii la adapostul legii este mult mai crescuta in perioadele in care se modifica sau se introduc noi legi. deoarece cotele de impozit care se aplica veniturilor corporatiilor sunt mai reduse .1. precum si atunci cand statul utilizeaza in mod deliberat impozitul. in S.1. un fenomen social. sau de a evita sa o plateasca prin mijloace pe care legea le permite [1]. acesta fiind. un ideal nerealizabil. insa. fie pentru cea care se aplica societatilor (corporatiilor). lipsa vointei politice sau chiar incapacitatea organului legislativ in directia elaborarii unei legislatii clare si precise constituie factori favorizanti. paradisurile fiscale fiind considerate a fi noile trambuline pentru afaceri si imbogatire. In momentul de fata. isi infiinteaza filiale in tari unde fiscalitatea este mai redusa sau chiar inexistenta si organizeaza cu acestea relatii artificiale (doar scriptice). Evaziunea fiscala legala constituie deci. reduceri. constituie un cadru propice pentru ocolirea sau prevalarea de la plata obligatiilor fiscale prin anumite procedee. conform statisticilor Organizatiei de Cooperare si Dezvoltare economica (OECD). Situatia comparativa a regimului fiscal (pentru persoane fizice si juridice) si a costurilor de inregistrare . al contribuabilului este de a nu suporta niciun impozit. remarca: nu este dubios. In plus. uneori.decat cele care se aplica la impunerea veniturilor persoanelor fizice. vom prezenta situatia comparativa a regimului fiscal si a costurilor de inregistrare pentru companiile offshore din cateva paradisuri fiscale: Tabelul nr. ca o reala sansa pentru cei care nu cauta altceva decat sa-si conserve patrimoniul. Pe de alta parte. Uneori.. De cele mai multe ori acest tip de relatii se realizeaza pe teritoriul mai multor state. un magistrat al Curtii Supreme din SUA. prin utilizarea lacunelor legislative in favoarea lor. in scopul promovarii unor politici economice stimulative in anumite domenii de activitate. dar naiv. Companiile transnationale (denumite companii offshore) pentru sustragerea de la impunere a unei parti din profit. acordarea unor facilitati fiscale sub forma unor exonerari. Referindu-se la acest tip de evaziune fiscala.

pe dobanzi. pe donatii. Comertului 600 USD -Taxe de inregistrare 400 USD -Redeventa anuala 400 USD -Impozit anual:NU 1400 USD 400 USD . fizice. dividende.Tara Regim fiscal Costuri de infiintare Taxe anuale Primul an Incepand cu al II lea an 1000 USD Bahamas . redevente. pe avere.nu exista impozit pe societati cu exceptia unei forfe anuale cuprinse intre 250-1000$ -nu exista control al schimburilor pt societatile offshore -nu exista impozit pe plusvalori -nu exista conventie pe dubla impozitare -nu exista impozit pe capital -nu exista TVA -nu exista impozit pe venitul pers. pe succsiuni Insulele Britanice Virgine -nu exista taxe locale -nu exista taxe de timbru -nu exista control al schimburilor -nu exista taxe de succesiune -nu exista plus-valoare pe capital -nu exista impozit pe dobanzi si dividende -Cheltuieli de inregistrare la Registrul Comertului 2000 USD -Taxe de inregistrare 5000 USD -Redeventa anuala 1000 USD -Impozit anual: NU 8000 USD -Cheltuieli de inregistrare la Reg.

2. in cadrul carora cele ce vizeaza combaterea evaziunii ocupa un loc aparte.9% din capitalul social pentru notar + 8500 EUR ptr alte cheltuieli -Taxa de inregistrare 1. prin prevederile stipulate in conventiile pentru evitarea dublei impuneri. pe avere si plusvalori -nu exista impozit pe donatii sau succesiuni intre sot si sotie -Cost de inregistrare la Reg.offshore.8% asupra cheltuielilor efectuate in pricipat variabil variabil Sursa : www. o infractiune directa si deliberata a regulilor impuse . pe dobanzi. fizice. Comertului 1600 USD -Taxe de inregistrare 1000 USD -Taxa locala 500 USD -Impozit anual:NU pt veniturile obtinute din strainatate. DA pt veniturile locale (20%) 3100 USD 500 USD Monaco -nu exista control al schimburilor -nu exista impozit pe veniturile pers. mai ales.Insulele Cook -nu exista impozit pe venit -nu exista impozit pe beneficii -nu exista taxe de timbru -impozit de 20% pt societatile locale -Cost de inregistrare la Reg. Evaziunea ilicita sau frauda fiscala este definita in sens restrans ca o infractiune la lege[3] care presupune.com Combaterea evaziunii fiscale internationale se realizeaza atat prin unele masuri unilaterale prevazute in legislatia statelor dezvoltate.5% din capitalul social -Redeventa anuala 0 -Impozit anual 2. dar. Comertului 0. dincolo de o violare a spiritului legii.

10.9 . Tabelul nr. variind astfel de la exagerari de posturi (de pilda exagerari de cheltuieli) la omisiuni de posturi (de obicei de venituri).2 0.6 33. il plateste sau nu.25 1.97 11.0 21. operatiunea este la fel de incerta ca si incercarea teoretica de a face distinctia intre frauda si evaziune.37 5.9 41. Structura evaziunii fiscale pe categorii de impozite si taxe % INDICATORI TVA Impozit pe profit Impozit pe salarii Accize Taxe vamale Alte impozite si taxe 2001 45. precum si emiterea de facturi fara vanzare efectiva. el datoreaza sau nu impozitul. ea neputand fi deci legala: contribuabilul respecta legea sau nu o respecta. iar aceasta sustragere nu poate fi altfel decat intentionata.44 2004 22.5 18. Se mai poate observa faptul ca evaziunea fiscala propriu-zisa sau frauda fiscala se prezinta nu numai sub modalitati diferite.41 7. Frauda consta in esenta in depunerea unei declaratii incorecte sau pur si simplu in nedepunerea unei declaratii de impozite. frauda se savarseste in general prin declararea incompleta a veniturilor realizate.0 0. In cazul impozitelor pe beneficiul societatilor. avand in vedere ca subiectul evazionist se sustrage de la plata unor sume datorate statului.84 3.9 1. 14 43.5 16. ci si in nuante diferite de ilegalitate. O serie de specialisti[4]considera comportamentul evazionist ca fiind obligatoriu intentionat. desi se realizeaza venituri. Din moment ce se distinge evaziunea legala de evaziunea ilegala (sau frauda fiscala) ar insemna ca poate fi trasa o frontiera pentru departajarea celor doua domenii.36 2003 31.6 1.9 2005 38. Tot ca o practica frauduloasa apar si vanzarile facute fara factura.0 3. incalcarea unei legi.pentru stabilirea si plata impozitului. acestea din urma prezentand o gravitate mai mare.12 0.2.81 10.12 2002 27. Este astfel sustinuta ideea ca evaziunea fiscala presupune o sustragere pe orice cale de la plata unui impozit. chiar premeditat.63 2. nu exista jumatati de masura. care ascund operatiunile reale supuse impozitarii.55 6.82 26. diminuarea frauduloasa a materiei impozabile poate rezulta din diminuarea adevaratei cifre de afaceri.29 8.67 33. In practica insa. La impozitele pe venit ale persoanelor fizice. prin inregistrarea in cheltuielile unitatii a unor cheltuieli neefectuate in realitate.03 11. caci sunt mai greu de identificat.48 19.

tinerii accepta mult mai usor sa lucreze fara forme legale. distrugand pur si simplu facturile de intrare. frauda traditionala care consta in sustragerea partiala sau totala de la plata obligatiilor fiscale. sponsorizari. Sindicatele sustin ca peste 30% din economia nationala se bazeaza pe munca la negru. Aceasta se realizeaza in primul rand prin neevidentierea in contabilitate a unor marfuri. o raspandire foarte mare o are la noi in tara si munca la negru. potrivit studiilor. In Romania. in perioada actuala. publicitatea. inseland vigilenta vamesilor prin tot felul de procedee. Datele oferite de Centrul de Cercetari Demografice sunt de asemenea elocvente.5 milioane. De cele mai multe ori.Sursa: Ministerul Finantelor Publice Cu toata diversitatea metodelor la care contribuabilii recurg pentru a se sustrage ilegal de la plata obligatiilor fiscale care le revin. avand drept obiectiv si efect deplasarea profitului in timp. cifrat la 4. diminuand veniturile. este de 10. chiar daca nu este sigur. diurne. a obiectului impozabil. Scazand si numarul persoanelor care muncesc in afara granitelor . b. care permite celor care o folosesc obtinerea de venituri mari fara sa plateasca statului impozitele cuvenite. le introduc in tara fara forme legale. prin utilizarea de documente false. cat si privative de libertate. evaziunea frauduloasa prin evaluare carereprezinta un procedeu de diminuare a valorii stocurilor. Este bineinteles aici vorba de inregistrarea unor cheltuieli ce nu au nicio legatura cu depasirea cotelor legale la cheltuielile deductibile partial cum sunt cele cu protocolul. este posibila realizarea unei clasificari a fenomenelor de evaziune fiscala astfel: a. in scopul majorarii tuturor cheltuielilor efectuate.7 milioane. Potrivit statisticilor. precum facturi false si a unor documente pentru cheltuieli contrafacute. Totodata. prin intocmirea si depunerea de documente incorecte sau prin abtinerea intocmirii documentelor cerute de legislatia in vigoare. arata ca in Romania peste 5 milioane de oameni lucreaza fara a benefica de un contract de munca. bucurandu-se ca pot beneficia de un salariu care. falsificarea bilanturilor. evazionistii procura marfurile pur si simplu fara acte de la importatori care. Scopul final al acestei practici il reprezinta reducerea profitului impozabil si stabilirea unei valori a TVA dedusa redusa. frauda contabila care rezida in crearea unei aparente contabilitati regulate. tinerea unei evidente duble (reale si fictive). d. atunci numarul salariatilor cu forme legale. de supraestimare a amortismentelor si provizioanelor. frauda juridica care presupune ascunderea adevaratei naturi a unui organism sau a unui contract pentru a putea scapa de anumite consecinte fiscale. Toate aceste abateri se sanctioneaza atat prin masuri pecuniare. c. la randul lor. reclama. inseamna totusi o sursa de venit. sau pur si simplu majorarea nejustificata a unor categorii de cheltuieli. amortizari. Daca ne raportam la numarul persoanelor active din tara noastra care. evaziunea fiscala cea mai des practicata de contribuabili este realizata prin ascunderea materiei impozabile. O alta cale des intalnita de evaziunea fiscala ilicita o reprezinta inregistrarea pe costuri a unor cheltuieli ce nu au la baza operatiuni reale.

o rata de 30-40% din PIB este considerata normala.900 Anul 2005 1. Evolutia economiei subterane in Romania in perioada 2003 .326 2. in Romania. piata acestor produse fiind acaparata in procent de peste 60% de producatorii si comerciantii din asa numita economie subterana . Se estimeaza ca. iar pentru tarile aflate in tranzitie.077 miliarde lei (ROL)[7].137.2006 Sursa: Ministerul Finantelor Publice Economia paralela constituie insa o realitate in toate tarile.304 1. volumul identificat[6] al evaziunii din afaceri cu petrol a fost de 7.mii lei (RON) Nr. Spre exemplu.984.400 1. la nivelul anului 2004. Graficul nr.746. in fiecare an. Eludarea legilor fiscale merge in stransa legatura cu contrabanda. indiferent de gradul de dezvoltare. Situatia sumelor atrase suplimentar la bugetul statului in perioada 2004 . crt. 10.2005 . Cifra este echivalenta cu o cantitate de aproximativ un milion de tone de paine fara acte. 1 2 3 Specificatie Evaziune identificata Cuantumul sanctiunilor aplicate TOTAL sume atrase la bugetul statului Anul 2004 982.500 2.tarii.1.966. vom obtine o statistica asemanatore si anume peste 3 milioane de persoane sunt in aceasta postura. produsele cele mai afectate de accize sau alte taxe fiind cele mai vulnerabile la activitati de contrabanda. care dupa anumite surse ajung la circa 1. 10.630 Sursa: Ministerul Finantelor Publice .5 milioane.3.883. volumul evaziunii fiscale in industria de morarit si panificatie depaseste jumatate de miliard de euro anual[5]. Tabelul nr.

Actele de evaziune fiscala sunt considerate infractiuni. de exemplu. a practicarii meseriei sau profesiei. de multe ori impozitul platit de catre contribuabilul legal este inclus in pretul marfii sau in tariful serviciului prestat si se transmite cumparatorului sau consumatorului de serviciu. in unele cazuri. Incidenta indirecta se identifica cu fenomenul de repercusiune aimpozitelor indirecte. cat si suportatorii impozitului pe veniturile din salariu). impozitele pe circulatia averii s. . iar incidenta impozitului definitiveaza difuziunea impozitului in masa de contribuabili. Daca raporturile economice de schimb continua.A). incidenta este indirecta. Daca persoana care plateste impozitul statului nu este aceeasi cu cea care il suporta efectiv. ca pedeapsa alternativa si/sau cu interzicerea unor drepturi. Repercusiunea impozitelor Analizand fenomenul evazionist in profunzime si cauzele care il produc. pot fi repercutate si unele impozite directe (cum sunt. Incidenta impozitului reprezinta expresia efectului impozitului asupra contribuabililor si se manifesta asupra cumparatorului (consumatorului) final care a generat veniturile impozabile sau a presupus derularea unor operatiuni impozabile (cazul T. cu amenda. Impozitele care se pot repercuta mai usor sunt cele indirecte. calitatea de subiecti platitori revine altor persoane decat suportatorii acestora.a.). pedepsite cu sanctiuni privative de libertate (pentru cele mai grave fapte pedeapsa putand ajunge pana la 15 ani) sau. Insa. persoanele angajate care sunt atat platitorii. impozitul funciar. efectele provocate asupra veniturilor proprii de catre impozitele percepute de stat. Aceste operatiuni se deruleaza. pe timp limitat. Pentru faptele cu pericol social mai grav s-a prevazut si pedeapsa complementara de interzicere.V. noul suportator va include. la randul sau. Multiplicarea contribuabililor de fapt se inregistreaza pe seama fenomenului de difuziune a impozitului. impozitele pe venit. Fenomenul financiar de repercusiune a aparut pe fondul incercarii contribuabililor de a diminua. datorita caracteristicilor lor. Conform principiului echitatii fiscale persoana care plateste impozitul statului ar trebui sa fie una si aceeasi cu persoana care-l suporta efectiv. succesiv. deoarece. Atunci cand persoana care plateste impozitul il suporta efectiv incidenta este directa (de exemplu. pana se ajunge la consumatorul final. odata cu incasarea de la acesta a pretului sau a tarifului respectiv. impozitul in pret sau in tarif si-l va transmite in sarcina urmatorului cumparator sau consumator. cat mai mult. deosebit de importanta apare starea de repercusiune a impozitelor. dar in anumite limite.

a materiilor prime.prin adaugarea la pretul de vanzare al marfurilor sau la tariful serviciilor a impozitelor indirecte si recuperarea lor de la cumparatori sau/si consumatori in momentul incasarii preturilor sau tarifelor. repercusiunea poate fi de doua feluri: . materialelor. care se transfera astfel in sarcina cumparatorilor. in conditii conjuncturale favorabile.2.Sintetizand. ceea ce face posibila transpunerea unei parti a impozitelor asupra furnizorilor.prin cumpararea. .prin diminuarea pretului de vanzare a bunurilor mobile si imobile. caile prin care se poate realiza repercusiunea impozitelor sunt: . cu valoarea impozitului pe circulatia averii. combustibililor. Din punct de vedere juridic. la preturi mai scazute decat cele de echilibru. 10. . Figura nr. marfurilor etc.

devenit contribuabil real.V. percepute prin stopaj la sursa. de pilda. locul si momentul cand fenomenul se manifesta.A. putem distinge: . . cresterea salariilor motivata de cresterea impozitelor pe consum). nu doreste si nici nu cunoaste acest lucru in momentul instituirii impozitului. a impozitelor platite de unele persoane in sarcina altor persoane este influentata de conditiile concrete ale fiecarui subiect impozabil. intre cererea si oferta aferenta unor bunuri sau servicii impozabile (daca cererea este mai mare decat oferta. cand transpunerea se realizeaza de la consumator la producator. . 1.. care se produce atunci cand contribuabilul de drept transmite sarcina fiscala asupra altui subiect economic. Astfel. In viziunea legiuitorului. . Cel mai adesea este cazul impozitelor indirecte (T.a. intr-o masura mai mare. caz in care insasi legea face distinctie intre platitorul impozitului (contribuabilul legal) si suportatorul acestuia (contribuabilul de fapt). .repercusiune progresiva. cum sunt: .gradul de ocupare a fortei de munca si evolutia consumului de bunuri si servicii in legatura cu acesta. de timpul si locul unde se petrece actiunea etc. ..felul marfurilor si/sau serviciilor care fac obiectul vanzarii-cumpararii (transpunerea este posibila. repercusiunea impozitelor poate fi partiala sau integrala. Transpunerea. care nu prevede. cand transpunerea se realizeaza de la producator la consumator.repercusiune oblica. de exemplu). existent pe piata. in cazul marfurilor si/sau serviciilor cu cerere neelastica) s. taxelor si a altor obligatii bugetare de catre persoanele fizice si juridice romane sau straine.repercusiune regresiva.repercusiune oficiala (repercusiune in intentia legiuitorului). cand transferarea impozitelor are loc asupra altor operatiuni economice decat asupra celei care i-a dat nastere initial (cum ar fi. . Din punct de vedere al conditiilor concrete.raportul. in functie de modul in care se realizeaza transpunerea sarcinii fiscale.repercusiune neoficiala. .gradul de concentrare a activitatilor producatoare de venituri impozabile. repercusiunea se poate realiza mai usor). sustragerea de la incasarea impozitelor. impotriva vointei legiuitorului. dar si al unor impozite directe. in functie de o serie de factori. evaziunea fiscala reprezinta: a. partiala sau integrala.

evaziunea fiscala cunoaste urmatoarele forme de manifestare: a. sustragerea de catre contribuabilii de drept a unor obiecte. c. d. in intregime sau in parte. Conform literaturii de specialitate. c. prin orice mijloace. adoptarea unor legi fiscale permisive. 3. deoarece legislatia permite acest lucru. b. plata obligatiilor fiscale cu intarziere. atunci cand legile fiscale au cat mai putine lacune. e. evaziune sporadica. prin orice mijloace. in perioadele in care se modifica sau se introduc noi legi. cand statul utilizeaza in mod deliberat impozitul. prin utilizarea lacunelor legislative in favoarea lor. de la plata impozitelor. evaziune tacita. plata impozitelor. evaziune tolerata. c. d. . c. sustragerea. sustragerea de catre contribuabilii de drept a unei parti din materia impozabila. 2. 4. in intregime sau in parte. in functie de modul in care poate fi savarsita. taxelor si a altor obligatii bugetare a persoanelor fizice si juridice romane sau straine. taxelor si a altor obligatii bugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice nerezidente in Romania. taxelor si a altor obligatii bugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine. e. consta in: a. Frecventa evaziunii la adapostul legii este mult mai crescuta: a. cu scopul de a obtine diferite avantaje materiale. b. evaziune ilicita. in scopul promovarii unor politici economice stimulative in anumite domenii de activitate. b. ca urmare a constatarilor facute de organismele de control. d. in perioadele de inspectie fiscala. evitarea transmiterii deciziilor de impunere de catre organele fiscale catre persoanele fizice romane sau straine. prin utilizarea diferitelor metode.b. d. plata unor obligatii fiscale reduse ca urmare a achitarii lor pana la termenul prevazut de lege. evaziune pecuniara. in situatia in care nivelul de constiinta cetateneasca este ridicat. e. Evaziunea fiscala legala. catre plata impozitelor. e. atragerea.

offhand. procesul de incasare silita a obligatiilor fiscale. combustibililor. d. marfurilor etc. offspring. c. procesul de translatie totala. 8. Companiile transnationale care isi infiinteaza filiale in tari unde fiscalitatea este mai redusa sau chiar inexistenta mai poarta denumirea de companii: a. frauda de drept comun. a efectelor economice ale impozitului de la contribuabilul de drept catre institutiile publice beneficiare a resurselor bugetare. frauda comunitara. frauda contabila. frauda traditionala. . d. evaziune frauduloasa prin evaluare. procesul de plata a unui impozit ce apare in urma emiterii unui titlu executoriu de catre organele fiscale. a efectelor economice ale impozitului de la contribuabilul de drept catre contribuabilul de fapt. frauda juridica. b. frauda traditionala. cumpararea materiilor prime. frauda nationala. ceea ce face posibila transpunerea unei parti a impozitelor asupra furnizorilor. frauda contabila. frauda traditionala. d. adaugarea la costul marfurilor sau al serviciilor prestate a unui adaos comercial care sa permita obtinerea de profit fiscal. frauda jurisdictionala. b. offside. frauda juridica. frauda contabila. evaziune frauduloasa prin evaluare. e. diminuarea pretului de vanzare a bunurilor mobile si imobile in vederea accelerarii procesului de vanzare. la preturi mai scazute decat cele de echilibru. frauda traditionala. c. Printre caile de realizare a repercusiunii impozitelor pot fi amintite: a. frauda prin evaluare. offals. b. frauda jurisdictionala. c. 7. materialelor. Repercusiunea impozitelor reprezinta: a. e. offshore.5. frauda neintentionata. b. Fenomenele de evaziune fiscala pot fi clasificate astfel: a. c. e. procesul de translatie partiala sau totala. frauda continua. 6. procesul de reperare a masei impozabile care va fi supusa impozitarii ulterioare.

d. [2] Buziernescu. neoficiala. b. Craiova. regresiva. pag.ro. Edition Bernard Grasset. plata impozitelor datorate de un agent economic cu o intarziere semnificativa si utilizarea resurselor financiare astfel obtinute pentru procurarea de materii prime si materiale. pag. [6] Cuantumul evaziunii identificat prin acte de control. pag.. 2007. transpunerea sarcinii fiscale se realizeaza de la consumator la organul fiscal. adaugarea la pretul de vanzare al marfurilor sau la tariful serviciilor a impozitelor indirecte si recuperarea lor de la cumparatori sau/si consumatori in momentul incasarii preturilor sau tarifelor. 147. In cazul repercusiunii de tip oblic: a. [7]www. Paris. [3] Barbu. [5]Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC) www. Guide mondial des paradis fiscaux. R. integrala. oficiala. 10. e. c. Ed. Editura Universitaria. d. progresiva. d.mfinante. C.. 1989. externa. Bucuresti. [1]Andre Beauchamp. interna. transpunerea sarcinii fiscale se realizeaza de la consumator la producator. 9. Evaziunea fiscala interna si internationala. Din punct de vedere juridic.apc-romania. Sistemul fiscal in stiinta finantelor. 2001. de Vest. b. 113. transferarea impozitelor are loc asupra operatiunilor economice care i-au dat nastere. e.ro . partiala. transferarea impozitelor are loc asupra altor operatiuni economice decat asupra celei care ia dat nastere initial. regresiva. Timisoara. c. pag 42. V. Editura CODECS. Fonduri publice. e.. Constituire si utilizare. 1998. [4] Corduneanu. oblica. 347. repercusiunea impozitelor se poate clasifica in: a. transpunerea sarcinii fiscale se realizeaza de la producator la consumator.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful