lucrare licenta

CAPITOLUL I ACŢIUNILE CIVILE ÎN DREPTUL CIVIL ROMÂN

1. Clasificarea acţiunilor civile 1.1. Precizări prealabile În literatura juridică se vorbeşte frecvent de clasificarea acţiunilor civile, însă, această terminologie tradiţională este relativ improprie, deoarece acţiunea civilă este uniformă, indiferent de dreptul subiectiv sau de interesul civil ce se urmăreşte a se valorifica. Totuşi, mai ales în practică, dar şi în unele texte de lege, noţiunea de acţiune este folosită şi în sensul de cerere de chemare în judecată, deşi aceasta din urmă este numai actul de procedură prin care se pune în mişcare acţiunea civilă1. În doctrină, de regulă, acţiunile (cererile de chemare în judecată) sunt clasificate după următoarele criterii: - calea procedurală aleasă de parte pentru a obţine protecţia judiciară a dreptului subiectiv, în funcţie de care deosebim cereri principale, cereri accesorii şi cereri incidentale;

1 Hamangiu C., Rosetti - Bălănescu I., Băicoianu Al., Tratat de drept civil român, vol. II, Editura All, Bucureşti, 1998

10

- scopul material urmărit (de a obţine executarea obligaţiei sau recunoaşterea unui drept), în funcţie de care deosebim, acţiuni (cereri) în realizare, acţiuni (cereri) în constatare şi acţiuni (cereri) în constituire; - natura dreptului subiectiv ce se valorifică, în raport de care distingem acţiuni (cereri) nepatrimoniale şi acţiuni (cereri) patrimoniale, acestea din urmă subclasificându-se în acţiuni (cereri) reale, acţiuni (cereri) personale şi acţiuni (cereri) mixte2.

1.2.

Cereri

principale,

cereri

accesorii

şi

cereri

incidentale În funcţie de calea procedurală aleasă de parte, cererile de chemare în judecată se împart în: cereri principale, cereri accesorii şi cereri incidentale. Cererea principală este aceea prin care se declanşează procedura judiciară. Cererea este accesorie dacă rezolvarea ei depinde de soluţia din cererea principală.

2 Luţescu George N., Teoria generală a drepturilor reale, Imprimeria Văcăreşti, Bucureşti, 1947

11

Cererea incidentală este acea cerere care poate avea o existenţă de sine stătătoare (ca şi cerere principală), dar care este formulată într-un proces deja început. Trebuie precizat că nu întotdeauna actul de procedură, prin care se sesizează instanţa, în întregul său reprezintă cererea principală. Astfel, dacă prin cererea de chemare în judecată se solicită anularea unui contract pentru vicii de consimţământ, repunerea părţilor contractante în situaţia anterioară încheierii contractului, precum şi cheltuieli de judecată, numai capătul de cerere referitor la anularea contractului are caracterul de cerere principală, celelalte două capete de cerere fiind accesorii, rezolvarea lor fiind în funcţie de soluţia dată capătului de cerere principal. Iar dacă pârâtul formulează o cerere reconvenţională prin care solicită obligarea reclamantului la plata unei sume de bani ce reprezintă dobânzile aferente preţului plătit, cererea respectivă este o cerere incidentală, deoarece ar putea forma obiectul unei judecăţi separate, însă a fost introdusă într-un proces început deja. Această clasificare prezintă interes practic sub următoarele aspecte: - din punctul de vedere al competenţei (materiale şi teritoriale), cererile accesorii şi incidentale sunt în căderea instanţei competente să judece cererea principală (art. 17 C. proc. civ.); - există cereri care se pot formula numai pe cale principală (de exemplu, cererea in tăgăduirea paternităţii), ori numai pe cale accesorie (spre exemplu, cererea soţului care solicită ca, în caz de desfacere a căsătoriei prin divorţ, să poarte în continuare numele de familie dobândit prin încheierea căsătoriei);

12

Editura Dacia. . acţiuni (cereri) în constatare şi acţiuni (cereri) în constituire. sunt acelea prin care reclamantul ce se pretinde titularul unui drept subiectiv solicită instanţei să îl oblige pe pârât la respectarea dreptului. ar fi supusă unui alt termen de apel sau recurs3. în adjudecare sau în executare). Editura AII Beck. art. dacă ar fi formulată separat. Drepturile subiective civile şi abuzul de drept. a) Acţiunile (cererile) în realizarea dreptului (numite şi în condamnare. 42 C. În funcţie de scopul material urmărit. să se pronunţe din oficiu în legătură cu încredinţarea copiilor minori şi stabilirea pensiei de întreţinere). Acţiuni (cereri) în realizare. se disting: cererile (acţiunile) în realizarea dreptului.. în caz de pronunţare a divorţului. fam. iar dacă acest lucru nu mai este posibil. Drept civil. proc.3. care dobândesc calitatea de parte. civ. consacrate de art. 109 alin. chiar dacă se atacă numai soluţia pronunţată cu privire la cererea accesorie sau incidentală şi care. obligă instanţa ca. ClujNapoca. iar hotărârea pronunţată le va fi opozabilă.termenul de apel sau de recurs este cel prevăzut de lege pentru cererea principală. 2002 13 .unele cereri accesorii şi incidentale trebuie rezolvate din oficiu de către instanţa sesizată cu cererea principală (astfel. (1) C. cererile (acţiunile) în constatare şi cererile (acţiunile) în constituire de drepturi.prin intermediul unor cereri incidentale pot fi atrase în proces terţe persoane. Persoanele. . 3 Deleanu Ion. 1. 1988 4 Boroi Gabriel. la despăgubiri pentru prejudiciul suferit4. Partea generală.. Bucureşti.

P. această dispoziţie a instanţei poate fi pusă în executare silită. desigur. iar. b) Prin acţiunile (cererile) în constatare (numite şi cereri în recunoaşterea dreptului sau în confirmare). hotărârile pronunţate cu privire la cererile în constatare nu pot fi titluri executorii. de soluţia dată capătului principal de cerere (indiferent dacă cererea în constatare a fost admisă ori respinsă). că din împrejurarea că hotărârea pronunţată într-o cerere în constatare nu constituie titlu executoriu nu trebuie trasă concluzia că judecata cererii în constatare s-ar face după procedura necontencioasă. reglementate de art. prin hotărâre. prin cererea în realizare reclamantul urmăreşte condamnarea pârâtului. 5 14 . reclamantul solicită constatarea existenţei sau inexistenţei unui raport juridic concret5. Cit. 5 Boroi Gabriel op. civ. ori inexistenţa unui drept subiectiv al pârâtului împotriva sa. iar nu după cea contencioasă. în mod justificat. predarea unor bunuri. S-a subliniat. 111 C. cererile prin care se solicită plata unor sume de bani cu titlu de despăgubiri. în caz de nevoie. Este vorba. hotărârea va putea fi adusă la îndeplinire pe cale de executare silită. însă. dacă s-au acordat şi cheltuieli de judecată. reclamantul solicită instanţei numai să constate existenţa unui drept subiectiv al său. îndeplinirea unor obligaţii contractuale. cererile de chemare în judecată care fac parte din această categorie sunt cele mai frecvente: cererile în revendicare. În practică. deci. Datorită faptului că reclamantul nu urmăreşte condamnarea pârâtului. la executarea obligaţiei corelative dreptului subiectiv afirmat. adică obligarea acestuia. cererea prin care se solicită anularea unui act juridic (indiferent că s-ar invoca o cauză de nulitate relativă sau de nulitate absolută). nefiind susceptibile de executare silită. proc..Aşadar. cererea prin care se solicită instanţei pronunţarea rezoluţiunii sau rezilierii etc.

privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. se referă la toate mijloacele de realizare a dreptului. problema de a stabili dacă partea are sau nu la îndemână calea unei cereri în realizarea dreptului ridică unele dificultăţi. Se consideră că art.) şi nici cu constatarea. Nicolae. când constructorul pe terenul altuia solicită instanţei să constate calitatea în care a construit (în intervalul de timp cuprins între momentul edificării construcţiei şi cel al invocării accesiunii imobiliare artificiale. uneori. Cererea în constatare nu se confundă cu cererea privitoare la constatarea unor situaţii de fapt în cadrul procedurii de asigurare a dovezilor (art. constructorul nu are la îndemână o cerere în realizarea drepturilor sale potrivit art. de către notarul public.Cererea în constatare are un caracter subsidiar faţă de cererea în realizare. civ. inclusiv la contestaţia la executare. sau născute în temeiul convenţiei încheiate cu proprietarul terenului) etc. sunt bunuri proprii (partajarea bunurilor în timpul căsătoriei neputându-se face decât pentru motive temeinice). proc. a unor fapte arătate de lege (art. civ. menţionăm că ar fi admisibilă cererea în constatare în următoarele situaţii: dacă unul dintre soţi solicită să se constate că unul sau mai multe bunuri dobândite în timpul căsătoriei sunt bunuri comune ori. 6 /1999. 6 M. proc. În practică. 494 C. deci debitorul nu are la îndemână o cerere în realizare decât după ce s-a declanşat executarea silită). 91-92 din Legea nr. urmând a se respinge ca inadmisibilă dacă partea poate cere realizarea dreptului. înainte de declanşarea executării silite. civ. iar nu numai la cererile în realizare de drept comun. dacă debitorul. solicită să se constate că a intervenit prescripţia dreptului creditorului de a cere şi obţine executarea silită (o eventuală contestaţie la executare ar urma să fie respinsă ca prematură. 3-21 15 . 235-241 C. pp. Consideraţii asupra Legii 213/1998. 36/1995)6. nr. dimpotrivă. Exemplificativ. 111 C. în Revista Dreptul.

clasificare ce rezultă din chiar prevederile art. cererile în constatare mai sunt clasificate în declaratorii.. Drepturile reale principale. Bucureşti. editura Universul Juridic. cererea în constatare ar fi admisibilă). 2006 8 Deleanu Ioan. Spre exemplu. Cererile în constatare sunt clasificate. Relativitatea şi opozabilitatea efectelor juridice. inexistenţa unor raporturi de rudenie între reclamant şi pârât etc8. repere. Harosa Liviu-Marius. în temeiul art. 111 C. civ. Bucureşti. În schimb. din împrejurarea că art. ci despre un raport juridic (deci. în mod preventiv. civ. Drept civil. cererea este inadmisibilă: dacă se solicită instanţei să constate identitatea de persoană dintre reclamant şi cel care figurează cu un alt nume într-un act juridic. 2002 16 . în cazul în care se solicită constatarea unei situaţii de fapt. de rea-credinţă ori constructor în temeiul unei convenţii cu proprietarul). proc. nu ar fi vorba despre o situaţie de fapt. proc. la rândul lor. dacă se solicită să se constate că un înscris s-a pierdut în anumite împrejurări etc. rezultă în mod clar că. cererea se respinge ca inadmisibilă7. Civ. respectiv constatarea inexistenţei unui drept al pârâtului. în cereri în constatare pozitive şi cereri în constatare negative. vorbeşte despre cererea pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. 111 C. după cum se solicită constatarea existenţei unui drept (unui raport juridic substanţial între reclamant şi pârât). În literatura de specialitate. dacă s-ar solicita constatarea: existenţei consimţământului pârâtului la efectuarea unor lucrări de îmbunătăţire a imobilului. Cererile interogatorii ar fi acelea prin care. proc. interogatorii și provocatorii. 111 C. Părţile şi terţii. Cererile declaratorii ar fi acelea prin care se solicită instanţei constatarea existenţei sau inexistenţei unui raport juridic.De altfel. calităţii în care o persoană a construit pe terenul altei persoane (constructor de bună-credinţă. 7 Pop Liviu. Editura Rosetti.

în alte cuvinte.titularul dreptului cheamă în judecată o persoană care ar putea eventual să-i conteste dreptul. Bucureşti. în caz contrar confirmându-se drepturile lor asupra întregii averi a defunctului)9. îi cauzează o tulburare serioasă în exerciţiul dreptului său (ar trebui adăugat faptul că tulburarea se bazează pe un pretins drept al pârâtului. 2006 17 . prin atitudinea sau prin actele sale. în scopul de a crea o situaţie juridică nouă între părţi. pentru a fi obligată să exhibe testamentul. Sunt incluse în această categorie: cererea de 9 Chelaru Eugen. altfel cererea în constatare ar fi inadmisibilă). Este calificată ca provocatorie acea cerere prin care titularul unui drept cheamă în judecată pe cel care. cererea posesorie bazată pe o tulburare ce rezultă dintr-un act juridic care încalcă posesia sau folosinţa paşnică a titularului. pârâtul este provocat să îşi valorifice pretenţiile. Editura Universul Juridic. Drepturile reale principale. Drepturile reale principale. sub sancţiunea de a nu-l mai putea invoca dacă nu şi-l demonstrează (ca exemplu. Drept civil. Editura CH Beck. pentru a răspunde şi a se lua act dacă recunoaşte sau nu dreptul. printr-o cerere în constituire se urmăreşte schimbarea sau desfiinţarea unui raport juridic ce exista la data introducerii cererii şi crearea unui nou raport juridic10. Drept civil. Bucureşti 2006 10 Pop Liviu. respectiv să încerce să îşi dovedească dreptul. cererea prin care se solicită constatarea prescripţiei dreptului de a cere şi obţine executarea silită a unui debit). numai pentru viitor. Hotărârile pronunţate îşi vor produce efectele. deci ar fi acele cereri prin care reclamantul se îndreaptă împotriva unei persoane pentru a o obliga să se pronunţe asupra unei facultăţi de opţiune (se dă ca exemplu cererea prin care moştenitorii legali cheamă în judecată o persoană care se pretinde legatar universal. în principiu. c) Acţiunile (cererile) în constituire de drepturi (numite şi cereri în transformare) sunt acele cereri prin care reclamantul solicită aplicarea legii la anumite fapte pe care le invocă.

cererea în anularea căsătoriei. cererea de divorţ. cererea în contestarea recunoaşterii voluntare de filiaţie etc)11. cererea pentru punerea sub interdicţie sau ridicarea acesteia. rezultă următoarea clasificare: cereri personale mobiliare.divorţ. Bucureşti 1998 18 . cereri reale imobiliare. reale şi mixte). desfacerea sau desfiinţarea adopţiei.acţiuni (cereri) patrimoniale. cererea prin care se solicită încuviinţarea. cereri mixte mobiliare şi cereri mixte 11 Adam Ioan. acţiunile (cererile) patrimoniale se împart în: . cererea de încuviinţare a adopţiei sau de desfacere a acesteia etc. . După caracterul patrimonial sau nepatrimonial al dreptului subiectiv ce se valorifică.acţiuni (cereri) mixte.acţiuni (cereri) nepatrimoniale (de exemplu. de anulare a adopţiei etc.acţiuni (cereri) personale. cererea de stabilire a paternităţii. 1. Drept civil. deosebim: .4. La rândul lor.acţiuni (cereri) reale. Editura Europa Nova. cereri personale imobiliare. cum ar fi: cererile de anularea căsătoriei. . de tăgăduire a paternităţii. Sunt însă şi unele situaţii în care. Dacă se ia în considerare şi obiectul dreptului subiectiv patrimonial (în funcţie de care deosebim cereri mobiliare şi cereri imobiliare). hotărârea produce efecte retroactiv. Teoria generală a drepturilor reale. de stabilire a filiaţiei faţă de mamă sau faţă de tată. cererea în tăgăduirea paternităţii. Acţiuni (cereri) nepatrimoniale şi acţiuni (cereri) patrimoniale (personale. cereri reale mobiliare. . deşi se creează o situaţie juridică nouă. cererea în declararea nulităţii recunoaşterii voluntare de filiaţie.

cererile personale se subclasifică în: − cereri personale mobiliare. dacă dreptul de creanţă pretins are ca obiect un bun mobil.imobiliare.cererea în revendicare (prin care se apără dreptul de proprietate). Aşadar. În alte cuvinte. Sunt incluse în categoria acţiunilor (cererilor) reale: . La rândul lor. . concursul subiectului pasiv al acelui raport juridic (debitorul). imobilului ce formează obiectul contractului de 19 . subiectul activ al raportului juridic obligaţional (creditorul) urmăreşte să obţină.cererea prin care se valorifică un drept real accesoriu. atunci când obiectul dreptului pretins este un imobil (de exemplu. dar sugestivă. prin intermediul instanţei. dreptul său neputându-se realiza fără concursul debitorului. − cereri personale imobiliare. cererea negatorie (prin care se contestă un dezmembrământ al dreptului de proprietate). spre a-şi exercita dreptul de creanţă ce intră în conţinutul raportului juridic dedus judecăţii. deci. cererea reală poate fi îndreptată nu numai împotriva unei anumite persoane. b) Prin acţiunile (cererile) reale se urmăreşte valorificarea unui drept real sau apărarea posesiei unui bun.cererea confesorie (prin care se apără un dezmembrământ al dreptului de proprietate). ci împotriva oricărei persoane în mâinile căreia s-ar afla bunul. ci bunul”. acţiunea (cererea) reală „nu urmăreşte persoana. . a) Acţiunile (cererile) personale sunt acelea prin care se încearcă valorificarea unui drept de creanţă (numit şi drept personal). într-o formulare nu foarte exactă. cererea prin care locatarul cheamă în judecată pe locator solicitând obligarea acestuia la predarea locaţiune).

cereri reale imobiliare. dar care produce efecte juridice). Editura Lumina Lex. La rândul lor. dacă aceste drepturi sunt efectul aceleiaşi cauze (izvorăsc din acelaşi act juridic) sau se găsesc într-un raport de conexitate13. Drepturile reale principale. Drept civil. ipoteză în care cererea nu are caracter patrimonial).cererea prin care vânzătorul solicită rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare (art. in acelaşi timp. 2001 13 Jora Cristian.). cererile reale se împart în: .petiţia de ereditate (cu excepţia cazului când reclamantul nu solicită şi restituirea bunurilor succesorale. atunci când prin intermediul lor se urmăreşte apărarea unui drept real. Bucureşti. .cereri petitorii. dacă obiectul dreptului real este un imobil sau dacă posesia poartă asupra unui imobil. Bucureşti. în cazul în care au ca obiect un bun mobil.cereri posesorii. civ. ca o situaţie de fapt.. 1368 C.cererea în grăniţuire. . cererea în predarea unui bun individual-determinat a cărui proprietate a fost transferată printr-un contract de vânzare12 Bârsan Corneliu. Editura All Beck.cererile care urmăresc executarea unui act juridic ce a creat sau transferat un drept real asupra unui bun individualdeterminat. c) Acţiunile (cererile) mixte sunt acele cereri prin care se urmăreşte valorificarea. a unui drept real şi a unui drept de creanţă.cererea de partaj (prin care se solicită împărţirea bunurilor aflate în proprietate comună). dacă reclamantul urmăreşte apărarea posesiei ca simplă situaţie de fapt12. . Drepturi reale. Într-o altă clasificare a cererilor reale. Există două categorii de cereri mixte: . . dând naştere totodată unor obligaţii personale (de exemplu. .cererea posesorie (prin care se solicită apărarea posesiei.cereri reale mobiliare. . Dreptul civil. deosebim: . 2007 20 .

cumpărare). 10 pct. iar pentru cererile mixte se aplică art. 1914 21 . Curs de drept civil român. este cazul deponentului.. Bucureşti. Clasificarea cererilor patrimoniale după natura dreptului ce se valorifică prezintă interes din punctul de vedere al: . 1 C. în cazul acesteia din urmă. − prescripţiei extinctive (Decretul nr. 13 C. 10 pct. proc. iar în cazul cererilor reale şi al celor mixte poate avea calitate procesuală pasivă deţinătorul bunului). civ)14. civ. 167/1958 nu se aplică 14 Plastara George. dreptul real şi dreptul de creanţă nu au acelaşi izvor (deci. art.cererile în anularea. 1 şi pct.. Cererea mixtă din prima categorie menţionată mai sus nu trebuie confundată cu aşa-numita „dualitate de acţiuni” (situaţia în care titularul unui drept real are la îndemână atât o cerere personală. civ. pentru cererile reale imobiliare se aplică art. de regulă. pentru a solicita restituirea bunului. cererea mixtă din prima categorie presupune un act juridic translativ sau constitutiv de drepturi reale). proc. − calităţii procesuale (în cazul cererilor personale calitatea procesuală pasivă aparţine subiectului pasiv al raportului juridic obligaţional. 5 C. . rezoluţiunea. rezilierea (revocarea în cazul donaţiei) unui act juridic prin care s-a transmis ori s-a constituit un drept real. 2 C proc. deci debitorului. cererilor personale imobiliare li se aplică art. Editura Cartea Românească. cât şi o cerere reală. ca drept de creanţă izvorât dintr-un act juridic neconstitutiv sau netranslativ de drepturi reale.. 1368 C. locatorului. proc. proprietarul bunului gajat etc). civ. civ. II. deoarece. Trebuie însă reţinut că art.competenţei teritoriale (în cazul cererilor personale mobiliare şi al celor reale mobiliare se aplică. comodantului. califică drept reală acţiunea (cererea) vânzătorului pentru rezoluţiunea vânzării. vol.

129 alin. protecţia judiciară a unor interese private. Bucureşti. pe de o parte. însă numai în anumite cazuri şi condiţii. se desprind din dispoziţiile înscrise în art. care să fie stabilite expres de lege. Principalele aspecte sub care se manifestă rolul activ al judecătorului. Stancu. în tot cursul procesului. Rolul judecătorului în procesul civil 2. veghează la respectarea dispoziţiilor legale şi are puterea de a fixa termenele şi de a ordona măsurile 15 Chelaru Eugen. problema nu este aceea de a opta pentru unul dintre cele două sisteme diametral opuse (procedura acuza-tonală şi procedura inchizitorială).1.1. Teoria generala a obligaţiilor. în cazul acestora. Participanții la procesul civil 2. Editura Universitară. Curs de drept civil. prescripţia extinctivă este guvernată de dispoziţiile înscrise în Codul civil)15. Bucureşti 2000 16 Turianu Corneliu. Aşadar. Gh. 2. conduce desfăşurarea acestuia. Aspectele sub care se manifestă rolul activ al judecătorului În ceea ce priveşte poziţia procesuală a judecătorului. ci şi în desfăşurarea acestuia.1. proc. Editura All Beck. ceea ce impune un rol important al părţilor nu numai în declanşarea procesului. Drepturile reale principale. de regulă. un sistem optim ar trebui să ţină cont de faptul că. ci de a opta între un sistem în care predomină elementele de tip acuzatorial şi un sistem în care predomină elementele de tip inchizitorial16. pe de altă parte.în cazul cererilor prin care se valorifică drepturile reale principale.Drepturile reale. asigurarea unui echilibru procesual presupune posibilitatea judecătorului de a influenţa cursul procesului.. iar. ci. civ. (2)-(5) C. potrivit cărora. prin procesul civil se urmăreşte. în sistemul procesual-civil român. 2002 22 . „judecătorul. Curs de drept civil .

În temeiul încheierii de îndreptare a erorilor se va efectua în cartea funciară o înscriere nouă. Judecătorii au îndatorirea să stăruie. prin majorarea acesteia.necesare judecării cererii. nu se poate dispune decât în urma unei proceduri contencioase. De asemenea. 1. el are îndatorirea să facă respectate şi să respecte el însuşi principiul contradictorialităţii şi celelalte principii ale procesului civil. rectificarea suprafeţei de teren înscrisă în cartea funciară. pentru apărarea celui interesat de prejudiciile ce ar rezulta din dobândirea de drepturi tabulare de către terţi. fie din oficiu. (5). pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii. pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză. Cererea de. prin toate mijloacele legale. fără citarea părţilor (art. 53 din Lege. cu excepţia cazului în care toate părţile interesate ar fi de acord. Greşelile materiale se pot înlătura de către registratorul de carte funciară prin încheiere motivată. 4 din Lege. Dacă îndreptarea nu este posibilă din cauza dobândirii de către terţii de bună-credinţă a unor situaţii juridice 23 . judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicaţii. Cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă în susţinerea pretenţiilor şi apărărilor lor. în condiţiile art. conformă cu încheierea prin care s-a dispus înscrierea. oral sau în scris. judecătorul le va da îndrumări cu privire la drepturile şi obligaţiile ce le revin în proces. nr. 247/2005). ci prin aceea a rectificării prevăzute de art.Procedura simplificată arătată la art. îndreptare trebuie notată în cartea funciară (art. 53 alin. 34. chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare. 34 pct. precum şi să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept. 38). fie la cerere. În cazul în care părţile nu sunt asistate sau reprezentate de avocat sau de mandatarii prevăzuţi la art. De asemenea. 68 alin. în redactarea dată de L.

Noţiuni generale 1. Acţiunile de carte funciară sunt acele acţiuni în justiţie care au ca obiect înscrierile în cartea funciară. Tratat de publicitate imobiliară. în vederea reparării prejudiciului cauzat. în cazul în care cel obligat să consimtă la efectuarea acestor înscrieri refuză să predea înscrierilor trebuitoare pentru încuviinţarea înscrierii de către registratorul de carte funciară17. 2006 24 .1. constituite.intangibile. aşadar. precum: 17 Nicolae Marian. deoarece faţă de aceste din urmă acţiuni există deosebiri de regim juridic sub mai multe aspecte. C. Introducere în publicitatea imobiliară. Noţiunea. Bucureşti. de acţiuni în justiţie specifice regimului de carte funciară şi care nu trebuie confundate cu acţiunile reale prin care se apără în mod direct drepturile reale imobiliare susceptibile de înscriere în cartea funciară şi nici cu acţiunile personale derivate din actele juridice în temeiul cărora se efectuează înscrierile în cartea funciară. Civ. după caz.). Este vorba. potrivit dreptului comun (art. CAPITOLUL II ACŢIUNILE DE CARTE FUNCIARĂ 1. cel prejudiciat va putea acţiona oficiul teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară. modificate sau. reglementarea şi rolul acţiunilor de carte funciară a) Definiţie. 998 şi urm. precum și a altor situații juridice. stins. Prin acțiunile de carte funciară se asigură înscrierea drepturilor reale imobiliare sau a drepturilor personalr transmise. dacă greşeală este imputabilă acestuia. editura Universul Juridic.

în cazul în care sunt 25 . . 29. 34-37. începutul cursului prescripţiei. adică acţiunea în constatarea sau în anulabilitatea titlului.obiectul: primele vizează înscrierile de carte funciară. 28. puşi la adăpost. . prin înscrierea lor în cartea funciară sau rectificarea cuprinsului acesteia.temeiul juridic: pe când acţiunile de carte funciară îşi află temeiul în Legea nr. . înseşi drepturile patrimoniale sau alte raporturi juridice aflate în legătură eu imobilele cuprinse în cartea funciară. chiar dacă acţiunea de fond.. 7/1996. 27. 7/1996republicată (art. celelalte acţiuni îşi găsesc temeiul în încălcarea unor dispoziţii legale de drept material (substanţial) existente în Codul civil şi în alte acte normative.. sunt determinate de dreptul substanţial. dacă invocă cu succes. care pot fi însoţite şi de acţiuni de carte funciară.prescripţia extinctivă: pentru fiecare din aceste categorii de acţiuni există reguli specifice în legătură cu termenele de prescripţie. după caz. în funcţie de obiectul şi scopul lor concret (de ex. ar rămâne admisibilă contra dobânditorului nemijlocit (succesorul tabular). condiţiile de admisibilitate a acţiunilor de drept comun. . în timp ce secundele permit realizarea efectivă a unor drepturi primare. 31 din Lege. 51). secundele.efectele juridice: primele asigură eficacitatea erga omnes a drepturilor reale sau personale supuse încheierii în cartea funciară.competenţa instanţei: regulile de competenţă materială şi teritorială sunt parţratdiferite pentru fiecare categorie de acţiuni.condiţiile de admisibilitate: în timp ce condiţiile de admisibilitate a acţiunior de carte funciară sunt reglementate de Legea nr. suspendarea şi întreruperea acesteia etc. . acţiunea în rectificare întemeiată de nevaliditatea titlului în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu este admisibilă contra terţilor subdobânditori de bună-credinţă şi cu titlu oneros. art.

art. 7/1996. b) Terminologie.. dar şi din punct de vedere lingvistic. republicată. a condiţiilor de admisibilitate a fiecăreia în parte. se împart. în special prin delimitarea mai categorică a obiectului celor trei tipuri de acţiuni şi. Acţiunile de carte funciară. 27 alin. 247/2005. în mod corespunzător. pe plan legislativ. în prezent.. 10 pct. 2006 26 . regăsim şi sintagma deja tradiţională a „acţiunii în prestaţie tabulară" (art.."). ci. Bucureşti. 4: Justificarea înscrierii provizorii se va face în temeiul . Codul de procedură civilă. iar această diviziune se reflectă. în urma modificărilor şi completărilor aduse prin Legea nr. vorbind de competenţa teritorială alternativă în materie de carte funciară.A. Bucureşti 1995 19 RUSU Aurelia. iar în ceea ce priveşte acţiunea în justificare tabulară. 29 se mărgineşte doar la evocarea ei printr-o formulă generică. Cărţile funciare. şi în competenţa instanţei locului unde se află imobilul19. dacă iniţial Legea nr. Regimul juridic al fondului funciar. În schimb. Publicitate imobiliară. ea ar trebui chiar consolidată. dar în acelaşi timp art. art. mai ales.. 2) care cad. Practică judiciară. De pildă. această terminologie specifică din materia acţiunilor de carte funciară nu numai că trebuie menţinută. contestate sau. 2 şi 3 din Lege vorbeşte de acţiunea în prestaţie tabulară având ca obiect predarea înscrisului necesar radierii unui drept stins. editura Hamangiu. după obiectul lor. 34 pct..încălcate. 29 alin. Astfel. acţiuni în justificare tabulară şi acţiuni în rectificare a înscrierilor de carte funciară. 7/1996 întrebuinţa numai denumirea de „acţiune în rectificare" (art. De lege ferenda. ignorate18. unei hotărâri judecătoreşti irevocabile . însă din fericire neechivocă (v. 37-39). art. 27). în acţiuni în prestaţie tabulară. 3 vorbeşte de acţiunea în rectificare a înscrierilor de carte funciară dacă „nu 18 Buga Constantin. reglementate de Legea nr. aminteşte de „acţiunile în justificare sau în prestaţiune tabulară" (art. Editura Jus R. după caz.B. în afara competenţei instanţei domiciliului pârâtului.

nr. După cum am văzut mai sus. 95 alin. decât cu confuziile de rigoare. art. 66.mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea”. 2 şi 3 ale art. 7/1996. deoarece fostul art. cu prilejul analizei principiului opozabilităţii faţă de terţi al drepturilor reale înscrise în carte funciară (v. 29. de unde rezultă că acţiunea la care se referă alin. 53. Rolul acţiunilor de carte funciară. 102. Drept civil roman. art.L. Subiectele dreptului civil. 4şi 5. 29 din Lege nu este o acţiune în prestaţie tabulară propriu-zisă. 4.2. constitutiv sau modificator de drepturi făcut între antecesorul şi succesorul tabular. Bucureşti 2005 27 . 34 pct. printre cazurile care puteau să fundeze o acţiune în prestaţiune tabulară. după părerea noastră. Acţiunile de carte funciară sunt reglementate atât de către Legea nr. 55).3. iar stingerea unui 20 Beleiu Gheorghe. în mod greşit.. 36-39. Universul Juridic. marea majoritate a cazurilor de dobândire.). 3 din acelaşi decretlege vorbea de acţiunea în rectificare în ipoteza în care „nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea")20. art. 1. netrebuind să fie evocată. 115/1938 o enumera. republicată (art. art. cât şi de către Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de carte funciară (art. 1. Ediţia a X-a revăzută şi adăugită de M. art. art. 23 din D. supra. 124). Nicolae şi P. 32 alin. nr. Introducere in dreptul civil. Reglementare juridică. modificare sau stingere a drepturilor reale imobiliare are la bază un act juridic translativ. Truşcă. însă tot art. 100. art. Ed. art. printre varietăţile acţiunii în prestaţie tabulară (această confuzie nu se poate explica decât din punct de vedere istoric. ci o veritabilă acţiune în rectificare (radiere). 207 şi urm. 94.

49 şi art. art. 5 şi art. necesare pentru admisibilitatea înscrierilor de carte funciară. în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. Aşadar. 33 alin. art. art. adică în caz de litigiu. 51). după caz. 20 alin. 1 şi 2. Dacă co-contractantul a semnat şi predat celeilalte părţi înscrisul cerut de legea civilă pentru valabilitatea actului juridic. în cazul în care cuprinsul cărţii funciare nu corespunde. 29 alin. 29 din1 Lege (v. art.drept tabular are la bază consimţământul la radiere exprimat de titularul dreptului (art. cit. 5. 51)21. In sfârşit. cu situaţia juridică reală. în privinţa înscrierii. de a asigura executarea obligaţiei de strămutare sau radiere a dreptului real imobiliar prin intabularea dreptului în folosul succesorului tabular. 29 din noua lege a cărţilor funciare care vorbeşte de „înscrisurile necesare" pentru înscrierea unui anumit drept real ori. reglementată în amănunt prin art. Aceste cerinţe speciale sunt prevăzute la art. 29 alin. art. 20 alin. însă acela nu corespunde cerinţelor specifice stabilite de legea cărţilor funciare (art. însă în afară de cerinţele de valabilitate prevăzute de Codul civil şi de alte legi speciale. 4. acţiunile de carte funciară sunt mijloacele 21 Buga Constantin op. 51) pentru înscrisurile trebuitoare la înscrierea sau radierea dreptului real imobiliar. se poate cere rectificarea. 4. 2. art. 34-37. pe cale amiabilă. 47. şi art. cocontractantul nu şi-a îndeplinit obligaţia legală. 16 28 . 21). 33 alin. art. pentru radierea dreptului stins. pe calea unei acţiuni în rectificare (art. Acordul de voinţă şi consimţământul trebuie să fie exprimate astfel încât să corespundă cerinţelor de valabilitate de fond şi de formă statornicite de dreptul material pentru încheierea lor valabilă. declaraţiile de voinţă ale părţilor trebuie să întrunească şi cerinţele speciale statuate de legea cărţilor funciare. iar în lipsă. p.

în rezoluţiune ori revocatorie etc. care sunt înscrierea unui constituirii. 2003 29 . pe cale efectuării înscrierilor corespunzătoare. ci se grefează pe o altă acţiune de drept comun (acţiunea în nulitate. Stănciulescu Liviu. 22 Boroi Gabriel. Bucureşti. Editura All Beck. Uneori. în cazul în care aceştia refuză să predea. cum vom vedea. Drept civil. înscrisurile modificării necesare sau stingerii tabular.juridice specifice celor (de drept tabular) ţinuţi prin să care tolereze se asigură drept sancţionarea strămutării. Curs selectiv. amiabilă.). care constituie suportul juridic al acţiunii de carte funciară (este cazul acţiunii în rectificare). dar ea poate să aibă în alte cazuri numai caracter principal (acţiunea în prestaţie sau în justificare tabulară)22. acţiunea de carte funciară nu este o acţiune autonomă.

acţiunea în prestaţie tabulară. prin care reclamanlul solicită radierea. dintre care putem aminti aici următoarele: 1o După obiectul lor. prin care reclamantul solicită obligarea pârâtului. 4). 2000 30 . să predea aceste înscrisuri. 2° După corelaţia cu alte acţiuni. Clasificarea acţiunilor de carte funciară Clasificarea acţiunilor de carte funciară. acţiunile în rectificare contra terţilor dobânditori cu titlu gratuit de bună-credinţă (art. acţiunea în justificare tabulară şi acţiunea în rectificare contra succesorilor tabulari şi a terţilor subachizitori de rea-credinţă (art. . Editura Mihaela Press. acţiunea în anulare. 35 alin. Acţiunile de carte funciară pot fi clasificate după diferite criterii. hotărârea judecătorească să suplinească consimţământul debitorului la înscriere. prin care reclamantul solicită să se constateTealizarea condiţiei suipensTve şi să se dispună intabularea. 1997 24 Nicolae Marian.acţiuni accesorii: acţiunile în rectificare în toate cazurile în care sunt ataşate acţiuni de fond care constituie suportul juridic al rectificării cuprinsului cărţii funciare (ex. deosebim: . Noile cărţi funciare.acţiuni prescriptibile: acţiunea în prestaţie tabulară contra terţului dobânditor cu titlu gratuit sau de rea-credinţă (art.acţiuni imprescriptibile: acţiunea în prestaţie tabulară contra antecesorului tabular (art. adică înscrierea definitivă a dreptului înscris provizoriu. 35 alin.acţiunea în justificare tabulară. 27 alin.2. când este promovată pe cale principală. . acţiunea în rezoluţiune. Editura Lumina Lex. îndreptarea sau menţionarea oricărei operaţiuni susceptibile de înscriere în cartea funciară23. distingem: . . 1). constituirea sau modificarea unui drept real şi nu a predat înscrisurile trebuitoare pentru intabulare. acţiunea în revocare. petiţia de ereditate etc).acţiunea în rectificare. . acţiunea în justificare tabulară şi acţiunea în rectificare. iar în caz contrar. 3° După legătură cu prescripţia extinctivă. deosebim: . care s-a obligat la strămutarea. Publicitatea imobiliară şi noile cărţi funciare. 2)24 23 Albu Ion. 27 alin. Bucureşti. Bucureşti. 5).acţiuni principale: acţiunile în prestaţie tabulară.

act care ar reprezenta temeiul 25 Alexandresco D. de asemenea.CAPITOLUL III ACŢIUNEA ÎN PRESTAŢIE TABULARĂ 1. că. Radierea înscrierii dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale se face. reglementare şi justificare 1. III. în sistemul Legii nr. dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se înscriu în cartea funciară. s-au transmis ori s-au modificat în mod valabil. hotărârea judecătorească. 20 şi 21 din Lege. republicată. cu excepţia drepturilor care se sting la împlinirea termenului menţionat în înscriere sau a drepturilor viagere care se sting prin moartea titularului lor. Bucureşti. în cazuri anume prevăzute de lege. Rezultă. pe baza înscrisurilor doveditoare (copia legalizată de pe certificatul de deces al titularului dreptului stins)25. definitivă şi irevocabilă sau. aşadar. vol. nu mai este necesar şi consimţământul la intabulare (aşa-numita clausula intabulând!). cazuri în care radierea acestora se va face la simpla cerere a proprietarului imobilului degrevat.1.1909 31 . civil român. ca act juridic tabular (abstract) deosebit de actul juridic translativ.. decizia autorităţii administrative va înlocui actul şi înscrisurile necesare înscrierii (art. respectiv atunci când cel interesat nu deţine înscrisurile necesare intabuiarii sau înscrierii provizorii a dreptului tabular dobândit. modificat sau stins. Explicaţiunea teoretică si practică a dr. potrivit art. 20 alin. 3). constitutiv sau modificator de drepturi reale. în temeiul actului care exprimă consimţământul titularului la stingerea lor. numai pe baza actului ori faptului prin care s-au constituit. în afara ipotezei radierii drepturilor tabulare stinse prin anumite acte sau fapte juridice posterioare. Definiţie. Precizări prealabile. Astfel cum am arătat. În caz contrar. 7/1996.

b) Caractere juridice.personală.propriu-zis al înscrierii. dreptul reclamantului de a pretinde pârâtului (antecesorul tabular) să-i predea înscrisurile trebuitoare înscrierii în cartea funciară este un drept personal (de creanţă). în principiu. Editura CH Beck. nr. 115/1938). în prezent. art. 45 din D. să dispună înscrierea în cartea funciară27.L. cum se întâmpla în sistemul vechilor cărţi funciare (cf. natură juridică şi justificare a) Definiţie. Pentru a se admite şi opera înscrierea în cartea funciară. în realizare de drepturi (condamnatorie) şi. modificator sau extinctiv de drepturi a căror înscriere se cere (art. imprescriptibilă extinctiv: . Acţiunea în prestaţie tabulară este o acţiune personală. Drept funciar şi cadastru român. obligaţia de a strămuta sau de a constitui în folosul altuia un drept real asupra unui imobil cuprinde şi pe aceea de a preda înscrisurile necesare pentru efectuarea înscrierii. Bucureşti. ca dobânditorul unui drept real imobiliar să ataşeze la cererea de intabulare ori dc înscriere provizorie înscrisul original sau copia legalizată de pe acesta ori. Acţiunea în prestaţie tabulară este acea acţiune prin care dobânditorul unui drept real imobiliar solicită instanţei obligarea pârâtului să predea înscrisul necesar pentru intabularea în cartea funciară. întrucât în sistemul cărţilor funciare. prin care se constată actul sau faptul juridic generator. după caz. Drept civil. 2002 32 .2. principală. este suficient. iar în caz contrar. art. Drepturi reale. Definiţie. Bucureşti 1994 27 Adam Ioan. Editura Moldova. 26 Burghelea Dumitru. hotărârea judecătorească. 17-18. 1. 47)26. în copie legalizată. iar nu unul real. Vol I şi II. deoarece apără un drept personal.

În referire la sediul materiei. 167/1958). această soluţie trebuie căutată în aceeaşi preocupare constantă a legiuitorului de a sancţiona totodată şi înstrăinările şi dobândirile frauduloase. ea se bazează pe ideea că. întrucât acţiunea poate fi îndreptată şi contra terţilor achizitori cu titlu gratuit sau de rea-credinţă la data încheierii actului subsecvent. constituirea sau modificarea unui drept tabular în folosul altei persoane28. 27 alin. În ce priveşte justificarea acestei noţiuni.principală. neîntâlnită în sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni imobiliare. . intabularea şi înscrierea provizorie presupun şi îndeplinirea unor cerinţe speciale prevăzute de lege. deoarece reclamantul urmăreşte obligarea pârâtului (înstrăinătorul sau constituitorul dreptului real) să predea înscrisul trebuitor pentru intabularea sau înscrierea provizorie. 5. c) Justificare. Bucureşti.. Editura Actami.în realizare. 115/1938). cerere reconvenţională etc).L. de a lipsi de efecte. în sistemul de carte funciară. întrucât. nr. 1998 33 .imprescriptibilă extinctiv. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale. dreptul la acţiunea în prestaţie tabulară este imprescriptibil contra antecesorului tabular şi avânzilor săi cauză (art.. în tot sau în parte. nr. . în temeiul cărora alte persoane au dobândit drepturi reale imobiliare în paguba dobânditorilor anteriori cu titlu oneros ori gratuit sau. 1 din D. 22-25 din D. după caz. respectiv de a paraliza efectele actelor juridice cu titlu gratuit. care cad în sarcina celui ce s-a obligat la transmiterea. 28 Filipescu I. întrucât nu poate fi promovată decât pe cale principală (cerere de chemare în judecată. în condiţiile art. 4). De asemenea. prin derogare de la dreptul comun (art. 27 alin. actele juridice făcute de terţii care au fost de rea-credintă la data încheierii lor. spre deosebire de reglementarea anterioară (art.

Titularii dreptului de proprietate şi de administrare a domeniului public. afară de cazul în care s-a procedat. dacă l-a 29 Geagiu. 35-48 34 . pentru înscrierea în cartea funciară. Constanţa. un drept real asupra unui imobil. în completare. 2003. a instituit ab origine şi un regim complet diferit acţiunii în prestaţie tabulară.actul juridic în baza căruia se solicită prestaţia tabulară să fie încheiat anterior celui în baza căruia a fost înscris dreptul terţului în cartea funciară. în cazul în care acesta se afla în posesia sa şi era singurul exemplar doveditor al actului şi. 7/1996.Legea nr. Potrivit art. . care prevedea: „Cel care a transmis sau a constituit.Seria Drept şi Ştiinţe Administrative. . în temeiul căruia s-a înscris în cartea funciară. în Analele Universităţii Ovidiu . Iftene. odată cu abandonarea formală principiului efectului constitutiv de drepturi al înscrierilor de carte funciară. Sonia. dacă acest înscris este în posesia sa şi este singurul exemplar doveditor. printr-o acţiune distinctă.art. Cristi. mai exact. la înscriere. Editura University Press. în folosul altuia. pp.vol. a înstrăinărilor cu titlu gratuit sau frauduloase făcute în dauna dobânditorului anterior29. I.terţul să fi dobândit imobilul cu titlu gratuit sau. acţiunea în prestaţie tabulară se va putea îndrepta nu numai împotriva antecesorului tabular. 5.terţul achizitor să fi dobândit imobilul cu titlu gratuil sau să fi fost de rea-credinţă la data încheierii actului. ci şi împotriva terţului dobânditor înscris în cartea funciară. 29. din oficiu. este obligat să predea înscrisul translativ sau constitutiv al dreptului. a reglementat sancţionarea separată. 27 alin. pentru efectuarea înscrierii în cartea funciară. dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: . acţiunii în obligarea înstrăinătorului sau constituitorului unui drept real imobiliar de a preda înscrisul translativ sau constitutiv al dreptului. Este vorba despre: .

dacă înscrisul constatator (instrumentum probationis) este un înscris privat. 5 nu trebuie confundat cu art. art. în temeiul căruia se cere prestaţia. .. superficic etc). dovada anteriorităţii se va face numai cu data certă. ca orice text special derogator de la dreptul comun al publicităţii imobiliare. acelaşi conţinut. cumulativ.dobândit cu titlu oneros. În sfârşit. dacă terţul achizitor a fost de rea-credinţă este indiferent dacă actul juridic este oneros sau cu titlu gratuit ori dacă dobânditorul anterior este cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. 17 31 Pop Liviu. 28. ori sâ fi fost de rea-credinţă la data încheierii actului. 5 (ca şi art. cit. pe fond. mai exact. în sensul că prin „terţ dobânditor al imobilului" se înţelege nu numai cel care dobândit proprietatea imobilului. servitute. adică pentru aceia care ştiau că au dobândit dreptul de la uri „neproprietar” (non dominas). şi următoarele cerinţe: . 27 alin.actul juridic. p.terţul să fi dobândit cu titlu gratuit. Bucureşti. Pentru a fi admisibilă acţiunea în prestaţie tabulară şi contra terţului achizitor. 28) trebuie interpretat restrictiv. 2001 35 . Editura Lumina Lex. 27 alin. în condiţiile art. trebuie întrunite. conform art. uz. ci şi cel care a dobândit un alt drept real principal (uzufruct. întrucât acest drept a fost deja cedat sau conferit altuia31. Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale. civ. caz în care reaua-credinţă este indiferentă. este de arătat că art. întrucât în acest din caz este vorba de rezolvarea conflictului între doi 30 Rusu Aurelia op. După cum am arătat. de la o persoană care nu mai avea dreptul de a dispune liber de bun. prin donaţie sau legat. deşi au. 1182 C. deoarece înscrierile în cartea funciară sunt ineficace pentru cei care au fost de rea-credinţă. nu însă şi un drept real accesoriu (dreptul de ipotecă). să fie anterior aceluia în temeiul căruia terţul dobânditor a fost înscris. 27. să fie de rea-credinţă30.

conform regulii prior tempore potior iurere. deoarece avea toate înscrisurile trebuitoare pentru înscriere. 2. modificarea unui drept real imobiliar.achizitori care au dobândit acelaşi imobil (sau alte drepturi concurente) de la acelaşi autor. acţiunea de acordare a rangului preferenţial. Drept civil. rezultă că domeniul actual al acţiunii în prestaţie tabulară este extrem de restrâns. Bârsan C. În ce priveşte subiectele acţiunii în prestaţie tabulară. urmează. iar nu potrivit regulilor de carte funciară (art. cum vom vedea mai jos. în realitate. Teoria generală a drepturilor reale. 3 teza 1)32. şi care nu este altceva decât o varietate a acţiunii pauliene reglementate de dreptul comun (art. în baza unui act juridic obligaţional. are dreptul la transmiterea. în cazul în care cel al cărui drept tabular s-a stins nu predă celui îndreptăţit înscrisul corespunzător pentru radiere cuprinzând declaraţia autentică de rectificare a înscrierii din cartea funciară (singura situaţie consimţământul la intabulare ca act distinct este admis de lege). 2. Univ din Bucureşti. mai ales dacă avem în vedere că art. regulile de la acţiunea în rectificare (art. 28. din cele ce precedă. Cererea de chemare în judecată a) Subiectele şi obiectul acţiunii în prestaţie tabulară. prevăzută de art. 975 C. care consacră formal tot o aplicaţie a acţiunii în prestaţie tabulară. iar calitatea procesuală pasivă revine: 32 Stătescu C. 34 pct. civ.). Aşadar. 25). după caz. 27 alin. dobânditorul anterior poate ataca înscrierea făcută de terţ nu prin acţiunea în prestaţie tabulară.. 1988 36 . constituirea sau. Procedura de judecată 2. ci printr-o acţiune de drept comun.1.. calitatea procesuală activă aparţine celui în favoarea căruia. În această din urmă ipoteză.

cu menţiunea că în cazul înscrierii succesive a unor terţi trebuie să fie întrunite condiţiile prevăzute de art. reclamantul va cere ca instanţa să dispună prin sentinţă înscrierea în favoarea reclamantului cu titlu de cumpărare. cu titlu gratuit. acesta constă în obligarea pârâtului să predea înscrisurile trebuitoare necesare înscrierii dreptului real imobiliar acordat ori modificat în favoarea reclamantului. Când acţiunea trebuie introdusă cumulativ atât împotriva celui obligat să predea reclamantului înscrisurile necesare pentru înscrierea dreptului real în cartea funciară (pârâtul 1). 27 alin. 27 alin. schimb. după caz (în situaţia în care imobilul nu era înmatriculat în cartea funciară la data încheierii primului act). această formulă exprimă adevărul juridic că reclamantul e succesorul pârâtului 1 (antecesorul tabular). în această ipoteză. Cu alte cuvinte. cât şi contra terţului care a dobândit în condiţiile art. care este ţinut împreună cu primul pârât să tolereze înscrierea dreptului real dobândit de reclamant (primul achizitor). să transmită ori să modifice un drept real imobiliar în favoarea reclamantului (dobânditorul anterior). obiectul cererii va consta în obligarea antecesorului tabular să predea înscrisurile trebuitoare înscrierii dreptului real în favoarea reclamantului. celui care s-a obligat să constituie. dar nu al pârâtului II (terţul dobânditor). instanţa sesizată să dispună înscrierea în cartea funciară.terţului sau terţilor dobânditori cu titlu gratuit ori de reacredinţă care şi-au înscris ulterior vreun drept real imobiliar asupra aceluiaşi imobil. un drept 37 . precum şi . 5 (pârâtul II).. donaţie etc. de la pârâtul 1 şi fără privire la înscrierea efectuată în favoarea pârâtului II. care a dobândit ulterior. iar în caz contrar. iar a terţului achizitor.antecesorului tabular sau. printr-un act juridic valabil încheiat. În ce priveşte obiectul acţiunii. 5 pentru fiecare subdobânditor în parte.

Analiză comparativa a legii nr. singura problemă aceea caracterul imprescriptibil 33 Năsăudean Petronela. cererea în revocarea titlului terţului achizitor şi acordarea rangului preferenţial la intabulare dobânditorului anterior se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie se află domiciliul (sau sediul) pârâtului sau. 1 C. Persoane. pe cale de consecinţă. Bucureşti. de instanţa locului unde se află nemişcătorul (art. Publicitate imobiliară. ratione materiae. Isvoare. după caz. caz în care competenţa în primă instanţă va reveni tribunalului (art. Prin urmare. vol. 115-1938. Nu există nici o prevedere specială în Legea nr. dreptul material la acţiunea rămânând în prestaţie dacă tabulară este imprescriptibil al contra acţiunii debitorului principal (antecesorul tabular). b) Instanţa competentă. Potrivit art. în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe”. 2 C. Drepturi reale.a 38 . în principiu. 2009 34 Dumitrescu G. cu excepţia cazului în care obiectul litigiului are o valoare de peste 1miliard de lei vechi. Cât priveşte competenţa ratione loci. întrucât a devenit nevalabilă ori. 2 pct. 27 alin. dat fiind faptul că este vorba de o acţiune personală imobiliară. Editura Hamangiu. 1. 7/1996 referitoare la competenţa judiciară a soluţionării acţiunii în prestaţie tabulară prevăzute de art. 4 din Lege. sau care a fost de rea-credinţă la data încheierii actului să tolereze înscrierea. pr.l din acelaşi cod). potrivit art. pct. ce însemnează că sunt. civ. I. 7/1996 şi a Decretului-lege nr. competenţa soluţionării acestor cereri în primă instanţa revine judecătoriei. .real imobiliar. după caz. pr. 27 din Lege. 5 şi 10 pct. civ. f. Drept roman.)34.. aplicabile regulile de drept comun cuprinse în Codul de procedură civilă. că judecătoriile judecă în primă instanţă „toate procesele şi cererile.. ceea ce echivalează cu radierea. Procedură. inexactă33. cu valoare de principiu. care statuează. a înscrierii făcute în folosul său. Bucureşti. Carte Funciară. Imprimeriile Independenţa. c) Termenul de introducere a cererii de chemare în judecată.

5. În concluzie. aplicabil. adică. dat fiind faptul că art. Pentru a împiedica 35 Filipescu I. care este un text special de strictă interpretare şi aplicare (exceptio est strictissimae interpretationis). d) Notarea în cartea funciară. iar nu din contractul încheiat cu antecesorul tabular. 167/1958. ca orice drept subiectiv patrimonial. când a dobândit cu titlu gratuit sau când a fost de rea-credinţă. 2 din Decretul nr. motiv pentru care o astfel de acţiune urmează regimul de drept comun al prescripţiei extinctive. îmbracă caracterul unei acţiuni revocatorii (pauliene). op. după caz. în tot sau în parte. După părerea avansată în literatura de specialitate. în acest caz. 27 alin. cit. cei mai târziu. dreptul la acţiunea revocatorie având un obiect patrimonial este prescriptibil extinctiv. p 23 39 . dacă prin lege nu se dispune altfel. prescripţia începe să curgă nu de la data naşterii dreptului la acţiune (adică de la data înscrierii terţului în cartea funciară). un alt drept concurent a fost dobândit de o altă persoană fizică sau. potrivit dreptului comun. pentru identitate de raţiune. persoană juridică35. dreptul la acţiune în prestaţie tabulară este imprescriptibil extinctiv contra antecesorului tabular. după caz. deoarece acelaşi drept ori. dar rămâne prescriptibil împotriva terţilor achizitori cu titlu gratuit sau de reacredinţă. de la data când s-a respins. în termenul general de prescripţie de 3 ani. ci de la data când cel păgubit a cunoscut ori trebuia să cunoască paguba şi pe cel care răspunde de ea (art. 8 alin. astfel încât acţiunea în prestaţie tabulară îndreptată contra sa.priveşte şi pe terţii dobânditori faţă de care acestea poate produce efecte juridice. obligarea terţului achizitor să tolereze înscrierea dreptului real concurent în favoarea reclamantului izvorăşte din lege. şi în cazul acţiunii revocatorii). Potrivit dreptului comun. cererea de înscriere a dreptului real în folosul său.

dacă toate dobândirile au fost cu titlu gratuit şi posterioare obligaţiei de prestaţie tabulară sau. 37 alin. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. Bucureşti. după care se va înainta instanţei competente.dobândirea cu bună-credinţă a unui drept real imobiliar în tot cursul procesului şi pentru a asigura respectarea hotărârii judecătoreşti a cărei executare ar putea fi zădărnicită prin strămutări sau constituiri ulterioare de drepturi tabulare. după caz. făcute în acest răstimp. aceasta se va nota în cartea funciară. 38 şi 84 din Regulament36. 2]. Editura Humanitas. au fost achizitori de rea36 Motica I. 19 alin. aceasta este obligată. Radu. Dacă acţiunea în prestaţie tabulară a fost înregistrată la biroul teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară. C. prezentându-se şi înscrisul original care dovedeşte obligaţia de a strămuta. dacă n-a făcut-o printr-un capăt separat al cererii de chemare în judecată. reţinându-se. reclamantul va trebui să ceară. totodată. Trăilescu Anton. în temeiul art. Bucureşti. Notarea acţiunii se va putea face atâta timp cât se găsesc înscrişi în cartea funciară fie cel obligat pa prestaţia tabulară. 1 pct. f) şi pct. fie oricare din dobânditorii următori (succesivi). Dacă instanţa nu trimite din oficiu o copie de pe acţiune spre a fi notată în cartea funciară. şi un exemplar de pe acţiune (art. art. 1 din Regulament)37. 69 din Regulament. trimiterea unei copii biroului teritorial. Dacă acţiunea în prestaţie tabulară a fost introdusă direct la instanţa judecătorească. cu adresă scrisă. în folosul unor achizitori inatacabili. Legea prevede posibilitatea notării în cartea funciară a acţiunii prin care se tinde la dobândirea unui drept real [art. Drept funciar şi publicitate imobiliară. 2001 37 Stoica Valeriu. Ed. lit. prin cerere separată. constitui ori modifica un drept tabular. Drept civil. să trimită o copie a cererii de chemare în judecată biroului teritorial spre a fi notată în cartea funciară. Drepturile reale principale. b). 38 alin. lit. B. All Beck. 2004 40 .

precum şi radierea.credinţă38. fiind o chestiune de fapt existenţa relei-credinţe rămâne la suverana apreciere a instanţei de fond. Dovada întrunirii cerinţelor dc admisibilitate a acţiunii revine reclamantului. căilor de atac prevăzute de lege. când este cazul. cum ar fi faptul că imobilul era deja în posesia reclamantului la data celei de-a doua înstrăinări sau împrejurarea că înainte de a dobândi imobilul reclamantul îl vizitase cu pârâtul ori îi ceruse acestuia din urmă o părere de specialitate asupra stării tehnice sau chiar îi solicitase un împrumut în vederea achiziţionării lui. se judecă de un complet formal dintr-un singur judecător în conformitate cu regulile procedurale de drept comun. Cererea în prestaţie tabulară şi în revocarea titlului terţului dobânditor cu titlu gratuit ori de rea-credinţă. şi de înscrierea făcută de terţul achizitor. prin orice mijloace de probă. reclamantul trebuie să facă dovada. inclusiv cu martori şi prezumţii. 2. Reaua-credinţă poate fi dedusă şi din anumite împrejurări sau elemente specifice. a tuturor înscrierilor vătămătoare. respectiv apelului (dacă obiectul litigiului % are o valoare de peste 38 Rusu Aurelia op. Dacă instanţa admite cererea va dispune înscrierea dreptului real dobândit de reclamant. când este cazul. în tot sau în parte. Dacă se invocă reaua-credinţă a terţului dobânditor la data dobândirii dreptului său. p. cit. dacă acestea sunt inopozabile reclamantului. Judecata cauzei a) Rezolvarea cauzei. în orice caz.2. Hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat cauza este supusă. fără a ţine seama. 17 41 . Căi de atac. de lege lata. că acesta avea cunoştinţă efectivă de primul act translativ sau constitutiv de drepturi.

1 miliard de lei vechi; art. 2821 C. pr. civ.) şi recursului în instanţele ierarhic superioare. Apelul şi recursul se vor nota din oficiu. b) Efectuarea înscrierii. Pe baza hotărârii judecătoreşti

irevocabile, reclamantul va solicita biroului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară efectuarea înscrierii (intabuiarii). Este posibil ca însuşi pârâtul condamnat să ceară înscrierea în cartea funciară ori să predea înscrisurile necesare, iar în caz contrar, se va solicita înscrierea în baza hotărârii judecătoreşti, rămasă irevocabilă, care va înlocui consimţământul pârâtului la înscriere. Desigur, dacă hotărârea judecătorească de condamnare nu este irevocabilă se va putea cere numai înscrierea provizorie, până la justificarea ei, în baza hotărârii rămase irevocabile. In plus, tot în vederea ocrotirii intereselor părţilor litigante, art. 54 alin. 2 din Lege, instanţa judecătorească va transmite din j oficiu, în termen de 3 zile, hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă, constitutivă sau declarativă asupra unui drept real imobiliar, la biroul teritorial în a cărei rază de activitate se află imobilul39. Trebuie arătat şi faptul că dacă acţiunea revocatorie a fost notată în cartea funciară, hotărârea judecătorească va fi executată şi contra terţelor persoane care au dobândit vreun drept real sau de creanţă după notare, întrucât ea produce, ipso iure, efecte juridice şi faţă de acestea (art. 37 alin. 2 aplicabil prin analogie). Este însă posibil ca registratorul de carte funciară să respingă cererea de efectuare a înscrierii, dacă există piedici la înscriere, cum este cazul\înscrierii aceluiaşi drept de către o altă persoană pe parcursul procesului (principiul priorităţii) şi căreia hotărârea nu-i este opozabilă. În acest caz, dacă acţiunea n-a fost notată în cartea funciară, reclamantul are la dispoziţie o nouă acţiune revocatorie, în temeiul art. 27 alin. 5, însă numai contra
39 Chelaru Eugen op.ci.p. 12

42

terţilor subdobânditori cu titlu gratuit sau de rea-credinţă, nu şi contra terţilor subachizitori cu titlu oneros de bună-credinţă (art. 25, 27 alin. 5 şi art. 31)40. 3. Efectele acţiunii în prestaţie tabulară Situaţia terţului achizitor contra căruia acţiunea a fost admisă. Practic, ca urmare a reuşitei în acţiunea în prestaţie tabulară, prin înscrierea dreptului în cartea funciară, reclamantul devine singurul titular al dreptului tabular. Dacă acţiunea a fost admisă şi contra achizitorilor ulteriori cu titlu gratuit sau de reacredinţă, cel de-al doilea titlu va fi inopozabil reclamantului (dobânditorul anterior şi avânzii săi cauză), fiind socotit revocat, în tot sau în jparte, dar va continua să fie în fiinţă, producând însă numai efecte personale (obligaţionale) în raporturile dintre părţile contractante, respectiv între înstrăihător şi cel de-al doilea achizitor. Dacă actul atacat cu acţiunea revocatorie este cu titlu oneros, iar actul nu a fost încheiat pe riscul său (cf. 1340 C. civ.), terţul achizitor urmează să fie dezdăunat de către antecesorul tabular. De asemenea, chiar dacă este de rea-credinţă, terţul achizitor are dreptul de a fi despăgubit de reclamant cu contravaloarea cheltuielilor necesare şi utile făcute în legătură cu imobilul dobândit de primul achizitor (art. 997 C. civ.).

40 Nicolae Marian op. cit. p. 20

43

CAPITOLUL IV ACŢIUNEA ÎN JUSTIFICARE TABULARĂ

1. Definiţie, reglementare şi justificare a) Precizări prealabile. După cum s-a arătat în doctrină, în anumite cazuri special prevăzute de lege, înscrierea drepturilor reale imobiliare se poate încuviinţa doar provizoriu, respectiv numai sub condiţie şi în măsura justificării ei (art. 29). Justificarea înscrierii provizorii se va face în temeiul consimţământului celui în contra căruia s-a efectuat înscrierea provizorie (antecesorul tabular), a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile ori, după caz, a încheierii registratorului de carte funciară, în situaţia în care pentru soluţionarea cererii de înscriere erau necesare înscrisuri suplimentare. Ori dintre cazurile de înscriere provizorie susceptibile de justificare în temeiul consimţământului antecesorului tabular, iar în lipsă, a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, doar unul singur poate da loc, de iure condito, la o acţiune în justificare tabulară: când dreptul real înscris provizoriu era afectat de o condiţie suspensivă (art. 29 alin. 2, lit. a)41. În schimb, în celelalte cazuri, justificarea se face, la simpla cerere a persoanei interesate (în speţă, a celui înscris provizoriu),
41 Bârsan Corneliu op.cit.p. 11

44

în cazul realizării acesteia. lit. În toate aceste cazuri nu este nevoie de o acţiune în justificare tabulară. când înscrierea provizorie s-a făcut în temeiul unei hotărâri ce nu era irevocabilă (art. lit. cel interesat are deschisă calea unei aşa-numite acţiuni în justificare tabulară prin care debitorul obligaţiei de a preda înscrisul necesar intabulării să fie condamnat la aceasta. 29 alin. constitutivă ori translativă de drepturi reale imobiliare. deoarece reclamantul este deja înscris în cartea funciară şi nici cu acţiunea în rectificare. b). În această situaţie. să dispună intabularea în cartea funciară. urmată de consemnaţiunea sumelor datorate creditorului ipotecar. 29 alin. rămasă irevocabilă (art. 2. iar în caz. b) Definiţie. în cazul arătat de art.în baza hotărârii judecătoreşti rămase irevocabile. Prin urmare. a hotărârii de validare a ofertei reale. când antecesorul tabular refuză să consimtă de bunăvoie la justificarea acesteia. contrar. Acţiunea în justificare tabulară este acea acţiune prin care dobânditorul unui drept tabular înscris provizoriu solicită instanţei obligarea pârâtidui să consimtă la justificarea înscrierii provizorii în folosul reclamantului. în baza unor acţiuni de drept comun. 29 alin. în cele ce urmează avem în vedere exclusiv ipoteza justificării înscrierii provizorii a drepturilor reale afectate de o condiţie suspensivă. hotărârea judecătorească să suplinească consimţământul la intabulare. iar nu a unei acţiuni în justificare. deoarece justificarea se va face fie în baza hotărârii judecătoreşti rămase irevocabile obţinute în procedurile deja deschise. întrucât prin 45 . d) ori. 2. iar în caz contrar. 2. lit. Această acţiune nu trebuie confundată cu acţiunea în prestaţie tabulară. fie în baza înscrisurilor suplimentare depuse de partea interesată în termenul fixat de registratorul de carte funciară. a încheierii registratorului de carte funciară. după caz. e).

Bucureşti. 7/1996 nu conţine nici o referire directă la aşa-numila „acţiune în justificare tabulară”. 2: în afara de instanţa domiciliului pârâtului. teza 1). Tratat de publicitate imobiliară. sub condiţia nejustificării înscrierii provizorii. căci. Legea nr.”. Numai în cazul în care cel intabulat a transmis ori constituit alte drepturi reale în folosul altora. ni se pare însă utilă consacrarea acestei formule şi în legea cărţilor funciare împreună cu reglementarea mai amănunţită a regimului său juridic42. spre deosebire de acţiunea în prestaţie tabulară şi acţiunea în rectificare. 2006 46 . Totuşi. instanţa locului unde se află nemişcătorul. vor fi radiate toate acele drepturi care sunt socotite ca fiind desfiinţate retroactiv (art. putem spune că acţiunea în justificare tabulară este o acţiune personală. dar o astfel de sintagmă este întrebuinţată de Codul de procedură civilă când se ocupă de competenţa teritorială alternativă la art. acesta este considerat de la aceeaşi dată ca transferat în mod definitiv reclamantului. c) Caractere juridice. ca urmare a admiterii acţiunii în justificare. 3. în principiu. 34 pct. De lege ferenda. în realizare de drepturi şi. a trăsăturilor distinctive ale unei asemenea acţiuni. intabularea celui înscris provizoriu urmând aşadar a se face fără să se ţină seama de aceste drepturi stinse prin efectul justificării înscrierii provizorii. pe această cale. În lipsa unor indicii privind regimul juridic concret al acestei acţiuni este dificilă fixarea naturii ei juridice şi determinarea. 42 Nicolae Marian.justificarea înscrierii provizorii dreptul reclamantului înscris provizoriu (ca afectat de o condiţie suspensivă) se consolidează ex tunc. 10 pct. ţinând seama de obiectul său concret. Sub aspect terminologic. editura Universul Juridic. principală. mai este competentă „în acţiunile în justificare sau în prestaţiune tabulară. Introducere în publicitatea imobiliară. ca şi când ar fi fost dobândit pur şi simplu încă de la data înregistrării primei cereri de înscriere. nemaipunându-se problema radierii dreptului fostului proprietar.

fiind susceptibilă de executare silită în natură prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti corespunzătoare. întrucât nu poate fi promovată decât pe cale principală.imprescriptibilă extinctiv: . are ca obiect obligarea pârâtului să consimtă la intabularea acestui drept.principală. Acţiunea în justificare este mijlocul juridic specific sistemului de carte funciară de apărare a dreptului real imobiliar înscris provizoriu contra refuzului antecesorului tabular dc a consimţi la transformarea înscrierii provizorii în intabulare. acţiunea în justificare este sustrasă acţiunii prescripţiei extinctive. Practic. . nr. ca urmare a producerii faptului juridic dc care depinde justificarea 47 . . 167/1958). cu menţiunea că. 1 lit. or. . prescripţia nu începe totuşi să curgă cât timp creditorul (cel înscris provizoriu) este înscris în cartea funciară.prescriptibilă extinctiv ca orice acţiune personală. fie printr-o cerere reconvenţională într-un proces pendinte. 16 alin. fie printr-o cerere introductivă de instanţă. cât timp titularul dreptului la acţiune este înscris în cartea funciară. art. ca urmare a realizării condiţiei suspensive de care depindea dreptul tabular înscris în folosul său.în realizare de drepturi. deoarece reclamantul urmăreşte obligarea pârâtului să tolereze justificarea înscrierii provizorii. d) Justificare. iar dreptul nu a fost contestat (în sensul că antecesorul tabular n-a cerut radierea lui pe motiv că dreptul real s-a stins prin neîndeplinirea condiţiei suspensive). deoarece însăşi această înscriere necontestată de proprietarul tabular echivalează cu recunoaşterea dreptului de câtre cel în favoarea căreia prescripţia ar fi trebuit să curgă (cf.personală. a din D. obligaţia de a da include şi pe aceea de a preda înscrisul trebuitor necesar justificării înscrierii provizorii. deoarece deşi apără dreptul real dobândit de reclamant şi consolidat retroactiv prin efectul îndeplinirii condiţiei suspensive.

În caz de pieire sau deteriorare a lucrului pendente conditione justificarea înscrierii provizorii se va face. iar calitatea procesuală pasivă revine: . calitatea procesuală activă aparţine celui în favoarea căruia s-a înscris provizoriu un drept real imobiliar (şi.terţului sau terţilor dobânditori care şi-au înscris ulterior vreun drept real imobiliar asupra celui intabulat. În ce priveşte subiectele acţiunii. După cum am mai arătat.cu rezerva nejustificării .(îndeplinirea. . a condiţiei suspensive care afecta dreptul real înscris). în speţă. Cererea de chemare în judecată a) Subiectele şi obiectul acţiunii în justificare tabulară.asupra dreptului său tabular şi după înscrierea 48 . succesorul cu titlu particular. cel înscris primul provizoriu. 2.antecesorului tabular (proprietarul sau titularul dreptului tabular împotriva căruia s-a obţinut înscrierea provizorie a dreptului real afectat de o condiţie suspensivă). şi cu observarea acestor reguli care fixează efectele riscului pieirii lucrului în cadrul contractelor unilaterale sau sinalagmatice afectate de o condiţie suspensivă. condiţionat de nejustificarea înscrierii provizorii. precum şi (la alegerea reclamantului). Procedura de judecată 2. precum şi creditorul chirografar al celui înscris provizoriu pe calea acţiunii oblice). în principiu. înscris tot provizoriu care este substituit. să dispună .1. succesorilor săi în drepturi: succesorul universal sau cu titlu universal. în baza unui act juridic încheiat cu antecesorul tabular. bineînţeles. când este cazul. evident. înscrierea provizorie nu împiedică pe acela împotriva căruia s-a efectuat. în toate drepturile şi acţiunile care au aparţinut autorului său.

în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe”. desigur. iar în caz contrar. Astfel. competenţa soluţionării acestor cereri în primă instanţa revine judecătoriei. „toate procesele şi cererile. caz în care competenţa în primă instanţă va reveni 43 Stoica Valeriu op. Prin urmare. nu este necesar ca reclamantul să-şi îndrepte acţiunea în justificare şi împotriva acestor achizitori posteriori. pr. obligat fiind. 7/1996 referitoare la competenţa judiciară a soluţionării acţiunii în justificare tabulară prevăzute dc art. că judecătoriile judecă. 1. în principiu. în temeiul unei hotărâri judecătoreşti. 49 şi urm. în cazul unui eventual litigiu. cit. face pe calea intervenţiei procesuale (art. iar dacă ei ţin totuşi să participe la proces pentru a-şi ocroti interesele. ca urmare a îndeplinirii condiţiei suspensive ori considerării ca fiind îndeplinită. potrivit legii.. 27 49 . sub rezerva nejustificării ei.cit. acesta constă în obligarea pârâtului să consimtă la justificarea înscrierii provizorii. op. care statuează. Civ. cu valoare de principiu. o pot. I C. instanţa sesizată să dispună intabularea. C. potrivit art. în primă instanţă. ci e suficientă chemarea în judecată a aceluia care. a refuzat să dea declaraţia de consimţământ. când înscrierea provizorie a fost urmată. Nu există nici o prevedere specială în Legea nr. aplicabile regulile de drept comun cuprinse în Codul de procedură civilă44. b) Instanţa competentă. pct.)43. adică înscrierea definitivă a dreptului. Înscrierile obţinute de achizitorii posteriori vor fi radiate din oficiu.provizorie. însă această împrejurare ridică o serie de probleme în legătură cu procedura de justificare. civ. cu excepţia cazului în care obiectul litigiului are o valoare de peste 1 miliard de lei vechi. ce însemnează că sunt. p. p. în cartea funciară. ratione materiae. 27 44 Dumitrescu G. 29 din Lege. În ce priveşte obiectul acţiunii. de alte înscrieri făcute împotriva celui intabulat. pr.

din Decretul nr. Civ. chiar dacă este înscris numai provizoriu. op.)45. chiar înscris doar provizoriu. 7 alin. 1 din acelaşi cod). 3 din D. p. Termenul de prescripţie este de 3 ani şi începe. 167/1958). să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune. Totuşi dacă creditorul este şi rămâne înscris în cartea funciară ca titular al dreptului real imobiliar.. d) Notarea acţiunii în cartea funciară. competenţa ratione loci. prescripţia dreptului la acţiune nu începe efectiv să curgă. 1. indiferent dacă a fost ori nu înscrisă în cartea funciară. 2 C. p. 5 şi 10 pct. Deoarece reclamantul este deja înscris în cartea funciară ca titular al dreptului real imobiliar. 16 alin. c) Termenul de introducere a cererii de chemare în judecată.pr. 25 50 . dat fiind faptul că este vorba de o acţiune personală imobiliară. 2 pct. Bârsan C. potrivit dreptului comun (art. după caz.nr: 167/1958).tribunalului (art. Cât priveşte. 1 din D. cit. nr. respectiv de la data îndeplinirii condiţiei suspensive (art. 11 46 Stanescu C. iar dacă a început. însemnează că recunoaşte. a). Dreptul material la acţiunea în justificare tabulară având ca obiect obligarea antecesorului tabular să consimtă la intabularea dreptului real definitiv dobândit în urma realizării condiţiei suspensive este prescriptibil extinctiv. deoarece cât timp cel împotriva căruia dreptul real a fost înscris provizoriu nu a cerut radierea lui. lit.. 167/1958]46. de instanţa locului unde se află nemişcătorul (art.cit. în principiu. notarea acţiunii în justificare tabulară apare ca fiind complet inutilă câtă vreme. cererea în justificarea tabulară a înscrierii provizorii a dreptului real afectat de o condiţie suspensivă se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie se află domiciliul (sau sediul) pârâtului sau. hotărârea judecătorească va produce efecte de la data 45 Jora Cristian op. implicit dreptul creditorului de a cere justificarea înscrierii provizorii în cazul în care condiţia suspensivă s-a realizat [art. este întreruptă.

rămânând în sarcina pârâtului de a proba că. când este cazul. şi de înscrierile făcute de terţii achizitori contra celui intabulat. 1). terţii interesaţi neputând ignora efectele înscrierii iniţiale. Acesta trebuie să facă dovada că s-a îndeplinit condiţia suspensivă. îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiei suspensive rămâne la suverana apreciere a instanţei de fond. Fiind o chestiune de fapt. potrivit clauzelor contractuale sau. Dacă instanţa admite cererea va dispune. după caz. astfel încât cererea introdusă de reclamant este nefondată. condiţia nu s-a îndeplinit ori. Judecata cauzei a) Rezolvarea cauzei. intabularea dreptului real dobândit de reclamant începând cu data înregistrării cererii iniţiale de înscriere. 31). Desigur. iar nu cu data introducerii acţiunii în justificare tabulară (art. Cererea în justificare tabulară se judecă de un complet format dintr-un singur judecătdt în conformitate cu regulile procedurale de drept comun. Căi de atac. 1). administrarea oricăror mijloace de probă admise de lege. a expirat termenul înăuntrul căruia trebuia că evenimentul prevăzut de părţi trebuia să se întâmple). Dovada întrunirii cerinţelor de admisibilitate a acţiunii revine reclamantului.2. după caz. pe de o parte. că ea trebuie socotită ca îndeplinită (de pildă. care este îndreptăţită să dispună. fără a ţine seama. 29 alin. condiţionate de nejustificarea 51 . că a căzut (de pildă. întrucât pârâtul în mod culpabil a împiedicat producerea evenimentului sau faptului de care depinde realizarea ei). dacă înscrierea provizorie ar fi fost între timp radiată din greşeală sau fără drept lipsa notării acţiunii în justificare tabulară n-ar mai putea opusă terţilor subdobânditori cu titlu oneros de bunăcredinţă (art. de fapt.înregistrării cererii de înscriere provizorie (art. 29 alin. 2. pentru stabilirea situaţiei de fapt.

civ. căilor de atac prevăzute de lege. Trebuie arătat şi faptul că dacă împotriva celui intabulat fuseseră înscrierii încuviinţate. şi contra terţelor persoane care au dobândit vreun drept real sau de creanţă după înscrierea provizorie. precum şi radierea. dacă acestea sunt inopozabile reclamantului. 282' C. chiar dacă ele n-au fost chemate în 47 Luţescu George N. rămasă irevocabilă. efecte juridice şi faţă de acestea. pe de altă parte47. 54 alin. Hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat cauza este supusă. iar în caz contrar. 2 din Lege. art.) şi recursului la instanţele ierarhic superioare. Tot în vederea ocrotirii intereselor părţilor litigante. constitutivă sau declarativă asupra unui drept real imobiliar. în termen de 3 zile. Apelul şi recursul se vor nota din oficiu. de lege lata. op cit p 3 48 Nicolae Marian op. b) Efectuarea înscrierii. întrucât această hotărâre produce. se va solicita înscrierea în baza hotărârii judecătoreşti. art.înscrierii provizorii obţinute de reclamant. înscrieri condiţionate nejustificarea hotărârea judecătorească va fi executată. alte obţinute de după acesta. hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă. Este posibil ca însuşi pârâtul condamnat să ceară înscrierea în cartea funciară ori să predea înscrisurile necesare. cit. 15 52 . p. respectiv apelului (dacă obiectul litigiului are o valoare de peste 1 miliard de lei vechi. Pe baza hotărârii judecătoreşti irevocabile. la biroul teritorial în a cărei rază de activitate se află imobilul. reclamantul va solicita biroului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară efectuarea înscrierii definitive a dreptului real imobiliar înscris anterior provizoriu în favoarea sa (intabulării). a tuturor înscrierilor vătămătoare. pr. instanţa judecătorească va transmite din oficiu. în tot sau în parte. care va înlocui consimţământul pârâtului la înscriere48. ipso iure. aşa cum am mai precizat. înscrierea de provizorie a reclamantului.

2006 53 . 2 aplicabil prin analogie)49. 49 Corsiuc Olia Maria. rămân lipsite de orice suport juridic (art.judecate. că urmare a justificării înscrierii provizorii luate de reclamant. Bucureşti. Editura Lumina Lex. de vreme ce drepturile lor. 37 alin. Drept civil pentru învăţământul universitar economic.

115/1938. îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni. Definiţie. având. se impune rectificarea cărţii funciare în vederea restabilirii acestei concordanţe. 33). lato sensu. a) Definiţie. Prin urmare. susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni.cit. natura juridică şi justificare. cât şi în cel al Legii nr. în acest caz. 771996. dacă sunt întrunite condiţiile stabilite de lege. 2. Precizări prealabile. 23 54 . Din diverse motive. radierea sau îndreptarea înscrierilor de carte funciară în scopul restabilirii concordanţei dintre starea tabulară şi situaţia juridică reală a imobilului cuprins în cartea funciară. Este de remarcat că acţiunea în rectificarea înscrierilor de carte funciară este reglementată în mod asemănător atât în sistemul Decretulutlege nr. rectificarea cuprinsului cărţii funciare. iar art. op. 2 din Legea nr. un regim juridic cvasi-identic50. în completare. prin rectificare se înţelege radierea.CAPITOLUL V ACŢIUNEA ÎN RECTIFICARE TABULARĂ 1. că orice persoană interesată poate cere. 34 prevede. practic. republicată. 7/1996. în cazurile prevăzute de lege. acţiunea în rectificare este acea acţiune prin care orice persoană interesată poate solicita. Potrivit art. Prin rectificare se înţelege radierea. 33 alin. 50 Filipescu I. p. se poate întâmpla ca situaţia tabulară să nu mai corespundă ori să fie neconformă cu situaţia juridică reală a imobilului cuprins în cartea funciară. susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară (art.

acţiunea în rectificare.. b) Caractere juridice. după caz. Chestiunea poate prezenta importanţă din punctul de vedere al competenţei ratione materiae ori ratione loci. ci încheierea sau înscrierea efectuată greşit pe baza actului juridic valabil. nu este altceva decât o „acţiune în anulare. În ce ne priveşte. elaborată sub imperiul vechilor regulamente de carte funduară din 1855 şi 1870. în astfel de cazuri obiectul nemijlocit al acţiunii în anulare este înscrierea de carte funciară. această situaţie particulară este de bună seamă unul din factorii majori care stau la baza controverselor cu privire la natura juridica şi la încadrarea acţiunii în rectificare printre categoriile tradiţionale.f. în cele mai multe cazuri reclamantul cere primordial anularea actului juridic însuşi. în baza căruia s-a obţinut înscrierea. având temeiuri atât de eterogene (v. art. prof. că o calificare exactă a acţiunii în rectificare depinde. de modul sau calea în care este valorificată: pe cale ie acţiune principală.. când se cere 55 . privită în lumina dreptului civil. pe bună dreptate. deci stricto sensu. nr.) sau de alte norme. S-a văzut însă că uneori actul nu actul juridic este viciat. aceasta din urmă va fi apoi suprimată pentru motivul că şi-a pierdut suportul juridic. nr. 34 din L. numai prin funcţia sa specifică de stabilire sau restabilire a concordanţei dintre cuprinsul cărţii funciare şi realitatea juridică extratabulară ni se prezintă ca o instituţie unitară. s-a apreciat că. În doctrina mai veche. acţiunea în radiere întemeiată pentru nevalabilitatea titlului care a stat la baza înscrierii.În înţeles restrâns. cerut de principiul consensului (. După cum observa. în primul rând.L. Or. adaptată structurii speciale a aşezământului c. 115/1938 şi art. 7/1996). acţiunea în rectificare este acţiunea în radiere (suprimare) din cartea funciară a drepturilor reale sau personale stinse prin oricare din modurile prevăzute de lege. credem. 34 din D. Camil Negrea.

inexactă (art. 4). în realizare de drepturi şi.anularea încheierii de carte funciară ori a înscrierii nevalabile. În schimb. în temeiul căruia s-a tăcut înscrierea dreptului. prin care se cere desfiinţarea titlului pârâtului sau calificarea exactă a dreptului tabular. 34 pct. şi 4 (când reclamantul atacă înscrierea pentru greşita calificare a dreptului. accesorie (în principiu). în ipotezele prevăzute de art. art. reală). Dacă acţiunea în rectificare are caracter principal. acţiune negatorie sau confesorie (de superficie. teza 1) ori la suprimarea înscrierii devenite. 34 pct. 34 pct. 1 şi pct. dacă acţiunea în rectificare are caracter accesoriu. 3. uzufruct. radierea dreptului stins sau a înscrierii devenite inexacte ori pe cale accesorie în cadrul procesului principal. 3. abitaţie. Astfel: În funcţie de obiectul său. 34 pct. când se tinde la radierea dreptului stins din diferite cauze (art. de o veritabilă acţiune negatorie (deci. art. din orice motiv. 34 pct. 1) sau. după caz. imprescriptibilă extinctiv împotriva succesorului tabular şi terţilor subdobânditori de rea-credinţă. ca acţiune alăturată acţiunii de fond care constituie suportul material al rectificării cărţii funciare (acţiunea în anularea titlului sau în desfiinţarea efectelor actului juridic. teza II). acţiunea în rectificare îmbracă fie caracterul unei acţiuni reale lato sensu . 2. servitute etc). este vorba de o acţiune personală (în anularea încheierii sau a înscrierii nevalabile. acţiunea în rectificare este o veritabilă acţiune personală (acţiune în anulare a înscrierii nevalabile sau devenite inexacte). uz. În concluzie. după caz. adică de natura juridică a dreptului subiectiv ocrotit. acţiunea în rectificare este o acţiune reală sau personală. teza I.acţiune în revendicare (yindicatio possessionis). care constituie temeiul juridic al rectificării cărţii funciare. lipsa condiţiilor de existenţă a dreptului ori pentru intabularea ori înscrierea fâră nici 56 . 3. sub rezerva prescripţiei dreptului material la acţiune.

după caz. în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea în cartea funciară. reziliere. a actului juridic. În principiu. revocare. p.este formulată separat de acţiunea de fond prin care s-a cerut şi obţinut desfiinţarea sau încetarea efectelor juridice ale actului juridic. grefată pe acţiunea principală care constituie suportul său juridic. în temeiul căruia s-a făcut înscrierea dreptului (art. respectiv în cazurile când: 51 Pop Liviu. cum este cazul acţiunii în anulare. Pe cale de excepţie. cit. inopozabilitate etc. teza 11. ori 4)51. ori pentru încetarea efectelor actului juridic.este fundată pe alte temeiuri juridice decât nevalabilitatea sau ineficacitatea actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea. 3. 34 pct. . în rezoluţiune. Harosa Liviu-Marius op. În aceste cazuri. fie caracterul unei acţiuni personale (ex contractu sau ex lege) când este vorba de radierea dreptului înscris în temeiul unui titlu nul sau a unei încheieri ori înscrieri nevalabile sau. inexacte. cererea de chemare în judecată are două capete: un capăt principal dat 1 de acţiunea judiciară care constituie suportul cererii de rectificare şi un altul accesoriu reprezentat de cererea de rectificare propriu-zisă. în temeiul căruia s-a săvârşit înscrierea. respectiv pe acţiunea care însoţeşte dreptul subiectiv lezat sau vătămat de înscrierea nevalabilă ori inexactă. acţiunea în rectificarea înscrierilor de carte funciară este o acţiune accesorie. I. acţiunea în rectificare are caracter principal când: .un temei legitim). 7 57 .

în toate cazurile. dimpotrivă. cit. dreptul de a cere rectificarea înscrierilor de carte funciară este. deşi un i drept secundar. dacă acţiunea în rectificare poate fi principală sau accesorie. • înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului (art. Pe de altă parte. 3. teza I).p. un drept subiectiv derivat sau secundar. în anumite limite. 28 58 . Trăilescu Anton op. de pildă. 52 Motica I Radu. 34 pct. cum este cazul regulilor de prescripţie extinctivă ori cele privind realizarea lor efectivă (pe cale amiabilă sau judiciară)52. 34 pct. şi o existenţă autonomă care face astfel posibilă guvernarea lui şi de ş reguli proprii. 1 teza 1). 34 pct. 1 care prevede că dreptul material la acţiunea în rectificare este prescriptibil sau imprescriptibil contra dobânditorului nemijlocit (succesorul antecesorului tabular). după cum însuşi dreptul material la acţiunea în fond (prin care se ocroteşte însuşi dreptul înscris în cartea funciară) este sau nu prescriptibil extinctiv. 4). Este ceea ce rezultă. 34 i pct. 2). 35 alin.• înscrierea sau încheierea în temeiul căreia s-a efectuat înscrierea nu a I fost valabilă (art. dreptul material la acţiunea în rectificare are. Precizăm însă că. • dreptul înscris a fost greşit calificat (art. din I prevederile art. în funcţie de cadrul procesual în care a fost promovată. întrucât derivă din încălcarea dreptului real sau de creanţă ori a unui alt drept vătămat prin înscrierea săvârşită în cartea funciară. • nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris (art.

acela de a apăra pe titularii drepturilor înscrise în cartea funciară contra înscrierilor vătămătoare. acţiunea în rectificare este o acţiune în realizare de drepturi. Într-adevăr. acţiunea în rectificare. în contradictoriu cu pârâtul. Acţiunea în rectificare. astfel încât aceasta din urmă să oglindească în permanenţă situaţia juridică exactă a imobilelor înscrise în scopul ocrotirii drepturilor şi intereselor legitime ale terţilor dobânditori şi a asigurării securităţii circuitului civil. radierea sau îndreptarea cuprinsului cărţii funciare fie în scopul restabilirii situaţiei tabulare anterioare înscrierii inexacte. Rostul acţiunii în rectificare este. După cum am mai arătat deja şi cu altă ocazie. În sfârşit. spre deosebire de acţiunea în prestaţie tabulară. a fost de la început reglementată mai amplu în Legea nr. este imprescriptibilă extinctiv. aşadar. Sediul materiei a) Reglementarea iniţială. acţiunea în rectificare este mijlocul juridic specific şi cel mai eficace prin care se poate restabili concordanţa dintre starea tabulară şi situaţia juridică realăa imobilelor cuprinse în cartea funciară. Legea nr. întrucât reclamantul urmăreşte ca instanţa să dispună.Totodată. fie în vederea înlocuirii unei înscrieri nevalabile sau inexacte cu o înscriere valabilă sau conformă situaţiei juridice reale a imobilului. 59 . cel puţin contra dobânditorului nemijlocit şi terţilor subdobânditori de rea-credinţă (art. dar şi de a asigura realitatea înscrierilor de cartea funciară. c) Justificare. 7/1996. 37 şi 38). sub rezerva prescripţiei dreptului material la acţiunea de fond ce serveşte drept temei pentru rectificarea cuprinsului cărţii funciare. precum şi în Regulamentul de organizare şi funcţionare a biroului de carte funciară din 1997. dintr-un început. cum vom vedea pe larg. 7/1996 a acordat. 3.

întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare. dreptul înscris a fost greşit calificat. . 2. Faţă de terţele persoane care au dobândit cu bună-credinţă un drept real prin donaţie sau legat. o mai mare atenţie acţiunii în rectificare care a fost reglementată prin următoarele dispoziţii legale: .art. hotărârea judecătorească va fi opozabilă şi terţelor persoane care au dobândit după înscriere. Dacă acţiunea în rectificare a fost înscrisă în cartea funciară. 38: „Acţiunea în rectificare.art. dobândit cu bună-credinţă şi prin act juridic cu titlu oneros. . cu excepţia cazului în care dreptul material la acţiunea în fond nu s-a prescris mai înainte”. Termenul va fi de 3 ani socotiţi de la înregistrarea cererii pentru înscrierea dreptului a cărui rectificare se cere.".”. dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat că: 1. îşi va produce efectele faţă de terţele persoane care şi-au înscris vreun drept real. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil. . . . întemeiată pe prevederile art. va fi imprescriptibilă. 60 . 36 pct. sub rezerva prescripţiei dreptului material la acţiunea în fond. 37: „Acţiunea în rectificare. 39: „Hotărârea prin care s-a admis rectificarea unei înscrieri nu va fi opozabilă persoanelor împotriva cărora acţiunea nu a fost admisă.art. socotiţi din ziua când sa înregistrat cererea lor de înscriere.spre deosebire de acţiunea în prestaţie tabulară.art.înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului. 36: „Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară.nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetai efectele actului juridic în temeiul căruia s-a fâcut înscrierea. 1-4. acţiunea în rectificare nu se va putea porni decât în termen de 10 ani.

dacă nu aduce atingere drepturilor personale şi nu modifică conţinutul dreptului înscris”.". Încheierea este susceptibilă de atacare cu apel. a căror nerespectare antrenează stingerea dreptului la acţiune". cu sau fără ascultarea pârtilor. Dreptul de administrare al regiilor autonome şi instituţiilor 61 .art. 37 şi 38 din lege sunt termene de prescripţie. . în funcţie de datele înscrise în cartea funciară. Cererea de rectificare a noilor materiale este imprescriptibilă. Prin persoană interesată se înţelege acea persoană care a avut sau are un drept înscris în cartea funciară. fie prin declaraţie autentică. 66: „Erorile materiale care nu afectează fondul dreptului pot fi rectificate. prin hotărâre judecătorească. . . Rectificarea se operează după rămânerea definitivă a încheierii.. cu sau fără ascultarea părţilor.art. în funcţie de datele înscrise în cartea funciară"53.art. 124: „Radierea notărilor se va hotărî de către judecătorul de carte funciară. 53: „înscrierile şi radierile efectuate în cărţile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanţei judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă”.. cu sau fără citarea părţilor. La rândul său.art. Regulamentul conţine următoarele dispoziţii legale privitoare la rectificarea şi acţiunea în rectificare a înscrierilor de carte funciară: . de la data comunicării. 53 Pătulea V. drept ce a fost lezat de noua înscriere. la cerere sau din oficiu. 100: „Rectificarea unei înscrieri în cartea funciară poate fi cerută de orice persoană interesată. fie. consemnată într-o încheiere. 102: „Termenele prevăzute la art. Acţiunea în rectificare nu poate fi introdusă împotriva unei înscrieri provizorii”. . 101: „Rectificarea unei înscrieri se poate face fie pe cale amiabilă prin declaraţie în faţa judecătorului de carte funciară.art.art. în caz de litigiu.

introduse în Legea nr. 33: „(1) în cazul în care cuprinsul cărţii funciare nu corespunde.art. în special. 247/2005 a modificat. .n. nr. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate.art. Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă prin declaraţie autentică.". Prin modificare se înţelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului. 7/1996. între altele. Prin rectificare se înţelege radierea. în principal. 2: „Dobânditorul este considerat de bunăcredinţă dacă. Legea nr. Procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară. îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni. în Revista Dreptul. fie în caz de litigiu prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. după caz. 33-34 62 . în privinţa înscrierii. modificarea acesteia”. pp. Este vorba. publice asupra bunurilor statului şi unităţilor administrativ-teritoriale. cu situaţia juridică reală. la dala înregistrării cererii de înscriere a dreptului în folosul său. a modificărilor şi cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agenţiei Naţionale (n. nu a fost notată nici o acţiune prin care se contestă cuprinsul cărţii funciare.de Cadastru şi Publicitate Imobiliară)". şi regimul acţiunii în rectificare. 31 alin. schimbare care nu afectează esenţa dreptului care poartă asupra acelui imobil. se poate cerc rectificarea sau. sau dacă din titlul transmiţătorului şi din cuprinsul cărţii funciare nu reiese vreo neconcordanţâ între aceasta şi situaţia juridică reală. cât priveşte condiţiile de exercitare a acesteia contra terţilor subdobânditori.b) Reglementarea actuală. Erorile materiale săvârşite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu. republicată: . de următoarele dispoziţii noi. susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. 8/1997.

c) Apreciere critică. 7/1996). bazându-se pe cuprinsul cărţii funciare. unele termene de prescripţie aplicabile în anumite ipoteze speciale. este de observat că acţiunea în rectificare cunoaşte o reglementare asemănătoare în sistemul Decretului-lege nr. 1 din D. Lucia Irinescu. cât şi în acela al Legii nr. vor fi înlăturaţi din cartea funciară numai dacă Ia data înregistrării cererii lor de înscriere era notată o acţiune prin care se contestă cuprinsul cărţii funciare sau dacă din titlul transmiţătorului (autorul lor imediat) rezulta vreo neconcordanţâ între cuprinsul cărţii funciare şi situaţia juridică reală. Drept civil. În genere. Principalele deosebiri vizau.- art. 38 din L. 34). 37 alin. precum şi cazurile de admisibilitate a acţiunilor în rectificare contra terţilor subdobânditori de bună-credinţă şi cu titlu oneros (cf. 115/1938 (art. 7/1996. 40 alin. 115/1938 şi art. urmare modificărilor aduse prin Legea nr. 247/2005 s-au redus şi mai mult aceste diferenţe. 115/1938 (art. dobândit cu bună-credinţă şi prin act juridic cu titlu oneros. 7/1996 (art. 53). se va putea îndrepta şi împotriva terţelor persoane care şi-au înscris un drept real. nr. Editura Hamangiu. afară de cazul când dreptul material la acţiunea de fond nu s-a prescris”54. Partea generală. art. a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe greşita calificare a dreptului înscris. însă au rămas pe mai departe deosebite condiţiile de fond pentru admiterea acţiunii în rectificare contra terţilor subdobânditori de rea-credinţă cu titlu oneros. care. Tudor Vlad Rădulescu. republicată (art. 115/1938). 51. 2 şi 3. aşa cum am văzut. 2008 63 . 36: „Acţiunea în rectificare. Bucureşti. întemeiată pe nevalabilitateă înscrierii. 34-37. Mona Maria Pivnicieru. 54 Boroi Gabriel. De asemenea. nereţinute în Legea nr.L. 34-40). în prezent. spre deosebire de Decretul-lege nr. în termen de trei ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere. în etapa iniţială (1996-2005). nr. 37 alin. 2 din Decretul-lege nr. art.

Procedura de judecată 64 . Cum Legea admite. 100 alin. după caz. 2° dreptul înscris a fost greşit calificat. 4° înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului. posibilitatea introducerii unei acţiuni în rectificare a unei înscrieri provizorii (art. Condiţiile de admisibilitate a acţiunii în rectificare După cum am arătat. potrivit art. dacă din diverse motive. motiv pentru care dispoziţia cuprinsă în art. inclusiv pe calea unei acţiuni judiciare. 5. a devenit inexactă trebuie rectificată. pe lângă înscrierea definitivă. 34 din Lege. 100 alin. deci. fără a distinge după obiectul sau natura lor. deşi art. dacă: 1° înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil. 4. pe larg. aceasta însemnează că. înscrierea provizorie nu a fost sau. 2). ubi lex non distinguit nec nos distingi/ere debemus. 34 din Lege vorbeşte de rectificarea „înscrierilor din cartea funciară". 29). inaplicabilă. Or.Regulamentul exclude. orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară. 3° nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea. in terminis. 2 din acest act normativ trebuie socotită ca fiind ilegală şi. lată de ce raţiunea pentru care Regulamentul nu admite acţiunea în rectificare contra unei înscrieri provizorii pur şi simplu ne scapă. şi posibilitatea înscrierii provizorii a drepturilor reale imobiliare. însă numai în măsura şi sub condiţia justificării ulterioare (art. dacă aceasta nuleste posibilă pe cale amiabilă.

care este vătămat prin înscrierea inexactă (nevalabilă) făcută de succesorul tabular (Secundus). drept ce a fost lezat prin noua înscriere. 7/1996. într-adevăr. cum este cazul celor care au dobândit drepturi extratabulare lezate printr-o înscriere ulterioară sau al celor care au dobândit vreun drept opozabil şi moştenitorilor înscrişi în măsura în care aceşti sunt ţinuţi de obligaţiile defunctului (art. în primul rând. urmând a determina sfera persoanelor care au calitatea procesuală într-o acţiune în rectificare. Cu toate acestea. Cererea de chemare în judecată. prin persoană interesată se înţelege acea persoană care a avut sau arc un drept înscris în cartea funciară. Prin urmare. 36). adică ale Legii nr. a) Subiectele şi obiectul acţiunii in rectificare. în mod cu totul nejustificat. ceea ce nu se poate face decât în urma admiterii acţiunii în rectificare. rezultă că sfera persoanelor care au calitate procesuală activă într-o acţiune în rectificare a înscrierilor de carte funciară este mai largă decât cea rezultată din art. adică antecesorul tabular (Primus). acţiunea în rectificarea poate fi intentată de către orice persoană interesata (art. precum şi ale altor legi aplicabile în materie. Sunt excluşi astfel. şi anume: În primul rând. va avea calitatea de a intenta acţiunea în rectificare. 100 alin. dar care sunt îndreptăţite să-şi înscrie. Astfel. persoana care a avut un drept înscris în cartea funciară. 100 alin. persoanele care nu şi-au înscris vreun drept în cartea funciară. această dispoziţie fiind ilegală trebuie socotită nescrisă şi neavenită. pe baza dispoziţiilor primare. înscriere a cărei înlăturare se cere în vederea restabilirii stării anterioare de carte funciară (restitutio in integrum). 1.1.5. 24 şi 26). Regulamentul restrânge cercul persoanelor care au calitate procesuală activă în promovarea unei asemenea acţiuni. 1 din Regulament. ca reclamant. In 65 . Potrivit Legii. conform art.

În al doilea rând. acela a cărui situaţie tabulară a fost prejudiciată prin greşita calificare a dreptului (art..). De asemenea. vor avea calitatea de a intenta acţiunea în rectificare şi succesorii universali ori cu titlu universal ai lui Primus. 1325. 2). 1. pe calea acţiunii oblice. civ. 2 o intabulare lui X. 34 pct. sub nr. precum şi creditorii lui chirografari. în favoarea lui Secundus e atacabilă. modificat. acela în folosul căruia a încetat dreptul din cauza dispariţiei condiţiilor de existenţă a acestuia ori. pe calea acţiunii oblice (art. De asemenea. 66 . 974 C. Civ. şi acţiunile aferente (cf. desigur. deoarece. iar Primus a acordat apoi sub nr. astfel ca cesionând să intenteze acţiunea în rectificare. 3). art. atunci răspunsul nu ar putea fi decât unul afirmativ. adică titularul de carte funciară (posesorul tabular) al cărui drept este lezat de noua înscriere. radiat ori restrâns în orice mod prin înscrierea ce urmează să fie atacată ca nevalabilă (art.concreto. are calitatea de a intenta acţiunea în rectificare şi persoana care are un drept înscris în cartea funciară. în lipsă de stipulaţie contrară. 1). după caz. au încetat efectele actului juridic care a stal la baza înscrierii (art. care are şi el interes ca Secundus să fie înlăturat din cartea funciară. grevat. Rămâne însă de văzut dacă acţiunea în rectificare aparţine sau nu şi succesorului cu titlu particular al lui Primus sau a aceluia care a dobândit de la Primus un ius in re aliena (de ex. intabularea ipotecii înscrise în partea a III-a a cărţii funciare. dacă Primus poate ceda odată cu dreptul şi pretenţia sa. iar. cum ar fi cazul înscrierii unui drept de ipotecă în temeiul unui act juridic lovit de nulitate. printre care sc numără. vor avea calitatea de a promova acţiunea în rectificare şi succesorii titularului de carte funciară. 34 pct. odată cu cedarea bunului sau dreptului el a transmis şi toate accesoriile acestuia. va avea deci calitatea de a intenta acţiunea acel Primus al cărui drept a fost strămutat.) şi creditorii chirografari ai lui Primus. 34 pct. 1396 C.

instituţii sau autorităţi publice (v. 59 din Legea nr.În al treilea rând. Tot astfel. Quintus etc). de ex.. întrucât s-a dobândit ori s-a înscris ulterior (v. cum este cazul înscrierii unui drept inopozabil reclamantului. precum şi alte persoane. creditorul ipotecar) omis de la înscrierea în cartea funciară cu ocazia deschiderii cărţii funciare.). În sfârşit. prefect. 26 din Lege). 169/1997: „Nulitatea poate fi invocată de primar. adevăratul titular. 35 şi 36. cum este proprietarul imobilului (verus dominus) care revendică imobilul înmatriculat la cererea altuia şi fără acordul său ori titularul altui drept real imobiliar (ex. în mod excepţional.. când atacă înscrierea făcută în nume propriu. art. art. deoarece fiind o acţiune contencioasă. civ. 975 C. 45 C.. pr. în condiţiile art. creditorii chirografari.).dobânditorului nemijlocit (Secundus) şi succesorilor săi universali sau cu titlu universal. chestiunea este mult mai simplă. ale persoanelor puse sub interdicţie sau ale dispăruţilor (art. 7/1996. succesorilor cu titlu particular ai dobânditorului nemijlocit (Tertius. nu interesează dacă aceştia 67 . civ..”. deoarece. în condiţiile art. poate introduce acţiunea în rectificare şi persoana care ar urma să aibă un drept înscris în cartea funciară. nu avea cum să fie mai înainte înscris în cartea funciară. în calitate de avânzi-cauză. 2 din L. republicată. cel care nu a fost niciodată înscris în cartea funciară. De asemenea. Quartus. Ministerul Public are şi el calitatea de acţiona. Cât priveşte calitatea procesuală pasivă. când o dispoziţie de ordine publică necesită constatarea nulităţii unui act juridic sau când este necesar să apere drepturile şi interesele legitime ale minorilor. în astfel de cazuri.. 111 alin. iar nu de o simplă cerere graţioasă. prin ipoteză. acţiunea în rectificare se îndreaptă împotriva: . adică titularul unui drept extratabular vătămat printr-o înscriere nevalabilă. pe calea acţiunii pauliene (art. Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică un interes legitim . nr.

au dobândit doar dreptul de proprietate sau vreun alt drept real constituit în favoarea acestora de către Secundus. o acţiune întocmită în acest sens nici nu ar putea fi admisă fiind într-adevăr lipsită de interes. 1 din Lege55. în astfel de cazuri. 35 alin. dar a constituit în favoarea altuia drepturi in re aliena (servituţi. în proces. a dreptului înscris în folosul său. Primus este liber să cheme în judecată pe Secundus şi totodată pe toţi dobânditorii ce-şi derivă de la el drepturile. din diverse motive. sau numai pe unii dintre aceştia alături de Secundus. în tot sau în parte. 2). O sentinţă care ar condamna pe Secundus la rectificarea. care n-a stat. 15 68 . 55 Nicolae Marian op. ipoteci etc).p. nu ar avea nici o raţiune juridică. întrucât nu ar putea fi deloc executată. Această din urmă ipoteză este vizată de art. 37 alin. 36) sau. Prin urmare. cât timp acţiunea în rectificare rămâne deschisă şi contra acestora (art. Altfel se prezintă situaţia când Secundus a rămas înscris în cartea funciară ca proprietar. când dreptul tabular fusese deja strămutat lui Tertius. după caz. nici dacă sunt dobânditori de bună-credinţă cu titlu oneros ori gratuit cât timp principiul publicităţii materiale este suspendat (art.cit.

1. înfiinţate în temeiul Legii nr. Procedura de înregistrare şi rezolvare a cererilor de înscriere 1. iar în prezent. Precizări prealabile Publicitatea imobiliară. Această activitate se realizează de către servicii publice specializate. După cum am arătat mai sus. şi constă în înscrierea actelor şi faptelor juridice privind imobilele dintr-o localitate în registre publice special destinate în acest scop. desemnează totalitatea mijloacelor juridice prin care se aduce la cunoştinţa terţilor situaţia de drept şi de fapt a unui imobil. o 69 . prin excelenţă. Activitatea de carte funciară a fost şi este. el a fost iniţial administrat de către birourile de carte funciară ale judecătoriilor. 7/1996 şi organizate în conformitate cu Regulamentul din 1997 şi Instrucţiunile privind înfiinţarea cărţilor funciare cu caracter nedefinitiv (anexele 2 şi 3). aflate de regulă în subordinea instanţelor judecătoreşti ori a unor autorităţi administrative.CAPITOLUL VI PROCEDURA DE ÎNSCRIERE ÎN CARTEA FUNCIARĂ 1. în România au funcţionat mai multe sisteme de publicitate imobiliară. se află în gestiunea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi se realizează de către birourile teritoriale de cadastru şi publicitate imobiliară. bazat tot pe cartea funciară. În ce priveşte noul sistem de publicitate imobiliară. bazate pe registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni imobiliare sau pe cartea funciară.

art. era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută sau împotriva aceluia care. modificarea ori stingerea unui drept real imobiliar. Aceasta întrucât. suplinit de hotărârea judecătorească prin care s-a dispus înscrierea. la înregistrarea cererii. 47). în afară de cazurile în care se dispun din oficiu. pr. pentru ipoteza încheierilor judecătoreşti pronunţate în materii 70 . cererea de înscriere se face fie în temeiul actului juridic obligaţional având ca obiect transmiterea. prin ipoteză. după caz. b) prin cererile de înscriere sau radiere nu se urmăreşte stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană (cf. a unui „adversar”. fie în temeiul unei hotărâri judecătoreşti (art. constituirea. astfel încât între părţi nu există nici un litigiu ori dacă acesta a existat. la cererea persoanei interesate. iar nu judecător) sunt ca natură juridică acte administrative executorii. chiar dacă.). art. pr.procedură necontencioasă (art. şi anume: a) înscrierile se fac. c) încheierile prin care se soluţionează cererile de înscriere de către registratorul de carte funciară (funcţionar public angajat al oficiului judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară. dacă amândouă înscrierile se cer deodată. 336 şi 337 C. în conformitate cu principiul relativităţii (art. bineînţeles. el a fost tranşat deja la data formulării cererii de înscriere. însemnează că acordul la înscriere a celui înscris în cartea funciară este prezumat sau. care nu au putere de lucru judecat (cf. civ. înainte de a fi înscris. civ. de regulă. 331 C. 70 din Regulament) căreia i se aplică principiile şi regulile specifice acestei proceduri speciale. activitatea de înscriere în cartea funciară îmbracă trăsăturile unei veritabile proceduri necontencioase caracterizate prin absenţa unui „litigiu" . înscrierea unui drept se poate efectua numai împotriva aceluia care. Din acest motiv.mai exact a unui „diferend" şi. 22). şi-a grevat dreptul..

inclusiv cei care au formulat cererea de înscriere. 37. în Legea nr. 80-83. Caracal. precum şi în Instrucţiunile privind înfiinţarea cărţilor funciare cu caracter nedefinitiv. Dreptul de proprietate în dreptul roman şi român. 136-140). 1904 71 . De asemenea. 50)56. 7/l996 (art. 100-101. 103-128. rămase în vigoare până la adoptarea" noului Regulament de organizare şi funcţionare a 56 Serafim Constantin I. 93. titularul cererii respinse o poate reitera oricând. d) încheierile pronunţate de registratorul de carte funciară sunt supuse controlului judecătoresc către (nu judiciar) exercitat de instanţele judecătoreşti care sunt competente să soluţioneze plângerea împotriva acestor încheieri de către cei vătămaţi în drepturile sau interesele lor legitime. 1. Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de carte funciară (art. de lege lata.necontencioase sau graţioase). printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă. 34). ci şi dacă se bazează pe aceleaşi temeiuri sau argumente şi solicită acelaşi lucru. 95-97.. respinsă de registrator. în condiţiile legii.2. 47-551. Sediul materiei Procedura de înscriere în cartea funciară este reglementată. pot exercita şi o acţiune în rectificare a înscrierilor de carte funciară. 43-69. precum şi căile de atac contra hotărârilor judecătoreşti prilejuite de acest control (art. 129-134. 40. ori această plângere a fost respinsă. 70-71. 85-91. cei interesaţi. nefiind pronunţate în cadrul unei proceduri administrativ-jurisdicţionale. pentru motivele anume prevăzute de lege (art. chiar dacă nu au formulat plângere contra încheierii de respingere ori de admitere. nu numai dacă se prevalează de temeiuri sau argumente noi ori dacă o reface cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege. 36.

2. Cererea de însciere. în fapt. înscrierile în cartea funciară se efectuează la cererea părţilor interesate. Înscrierea dobândirii unui drept real imobiliar ori personal 72 . pr. civ. Persoanele îndreptăţite să ceară înscrierea a) Precizări prealabile. art. 338 alin. se întregesc cu „dispoziţiile de procedură contencioasă. 331-339). Procedura de lucru în materie de carte funciară 2. 5 din Lege). 338 alin.birourilor teritoriale de cadastru şi publicitate imobiliară prevăzut de noul art. De precizat că aceste reglementări au caracter special în raport cu dispoziţiile generale privitoare la procedurile necontencioase care alcătuiesc Cartea III din Codul de procedură civilă (art. Cine are dreptul de a cere înscrierea? De regulă. 7/1996 şi în actele normative emise în baza ei.). la rândul lor. Prin urmare. prevede. corelaţia dintre cele două reglementări rămâne guvernată de bine cunoscutele adagii: specialia generalibus derogant şi generalia non specialibus derogant. În acest sens. 47 alin. 2 C. iar în măsura în care acestea nu prevăd nimic. ceea ce înseamnă că. ea se completează cu dispoziţiile generale în materie necontencioasă prevăzute de Codul de procedură civilă şi care. Civ. adică a antecesorului sau succesorului tabular. care se vor întregi cu cele prevăzute în cuprinsul cărţii de faţă”. în măsura în care nu sunt potrivnice naturii necontencioase a cererii” (art. că „materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedură specială rămâne supuse dispoziţiilor speciale. in terminis. pr.1. cu excepţia cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu (art. 63 din Lege. 1 C. procedura de înscriere în cartea funciară este guvernată de regulile cuprinse în Legea nr.

în primul rând. după caz. alminteri. falit căruia i s-a ridicat dreptufae administrare a bunurilor sale etc). persoane fizice sau juridice. însă pentru identitate de raţiune. deoarece este în principiu utilă de vreme ce are ca efect consolidarea juridică a dreptului legalmente dobândit prin asigurarea opozabilităţii lui faţă de terţi. caz în care radierea acestuia se poate face numai cu „consimţământul titularului dreptului” (art. lucrurile ar trebui să stea la fel. va fi necesară încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului legal). există riscul pierderii lui. de titular. intabularea sau înscrierea provizorie a unui drept tabular poate fi cerută de orice persoană care. în cazul celui pus sub interdicţie consimţământul la radiere va fi dat de reprezentantul său legal. 20 alin. 2 din Lege).. care trebuie să fie valabil. potrivit înscrisului original. iar dacă este vorba de un minor cu capacitate de exerciţiu restrânsă. ţinând seama mai ales de obiectul acesteia. hotărârii judecătoreşti sau 73 . În legătură cu problema persoanelor îndreptăţite să solicite efectuarea de înscrieri în cartea funciară. Astfel. Situaţia se schimbă. dobândit ex contractu ori ex lege. dar şi de raporturile juridice existente între titularul de carte funciară şi alte subiecte de drept. potrivit Legii nr. Legea nr. 7/1996.poate fi cerută şi de o persoană incapabilă (minor. interzis. şi atunci când înscrierea ar fi translativă sau constitutivă de drepturi. Într-adevăr. iar dacă acesta este incapabil. însă. căci. 7/1996 şi Regulamentul fac anumite precizări privind persoanele care efectiv pot solicita efectuarea unei înscrieri. dacă este vorba de stingerea unui drept tabular. chiar dacă ar fi incapabil. acest consimţământ trebuie dat cu observarea regulilor privitoare la capacitate (de ex. acest lucru poate fi făcut de orice persoană interesată. ori de câte ori este vorba de îndeplinirea unor formalităţi pentru dobândirea ori conservarea unui drept subiectiv civil.

hotărârii autorităţii administrative, urmează să strămute, să constituie, să modifice, să dobândească sau să stingă un drept tabular (art. 47 alin. 6). Înscrierea unui drept, real sau de creanţă, ori a unei sarcini mai pot fi cerute de (art. 47 alin. 7): a) mandatarul general al celui îndrituit; b) oricare dintre titularii aceluiaşi drept. De asemenea, creditorul a cărui creanţă certă şi exigibilă este dovedită printr-un înscris sau printr-o hotărâre judecătorească, ori în cazurile anume prevăzute de lege printr-o decizie a autorităţii administrative, va putea cere biroului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară, în numele şi în folosul debitorului său, înscrierea unui drept tabular sau radierea unei sarcini (art. 47 alin. 8). Debitorul care a plătit valabil creanţa ipotecară a unui cesionar neînscris în cartea funciară poate cere radierea ipotecii, dacă înfăţişează înscrisul original al cesiunii şi chitanţa doveditoare a plăţii (art. 47 alin. 9). În prezent, notarul public care a întocmit actul privitor la un drept tabular este obligat să ceară din oficiu înscrierea în cartea funciară la biroul teritorial în a cărei rază de activitate se află imobilul, chiar dacă părţile s-ar opune (art. 54 alin. 1). În fine, instanţa judecătorească va transmite, în termen de 3 zile, hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă, constitutivă sau declarativă asupra unui drept real imobiliar, la biroul teritorial în a cărei rază de activitate se află imobilul (art. 54 alin. 2). Cît priveşte Regulamentul, acesta dezvoltă dispoziţiile Legii nr. 7/1996 mai sus citate, prin exemplificarea mai ales a categoriilor de persoane care pot solicita efectuarea de înscrieri în cartea funciară (în special art. 43-46, art. 100)57. b) Persoanele îndreptăţite să ceară înscrierea în cartea funciară:
57 Plastara George op. cit. p. 12

74

1) persoana persoana în

favoarea sau împotriva

căruia

urmează să se •încuviinţeze intabularea, înscrierea provizorie unui drept tabular sau, după caz, notarea altui drept personal ori de creanţă, adică antecesorul sau succesorul tabular (art. 20 alin. 1, art. 22-24, 47 alin. 6 din Lege; art. 43 alin. 2, art. 91 şi art. 85 din Regulament); 2) persoana în favoarea căreia sau împotriva căreia urmează să se încuviinţeze radierea sau îndreptarea înscrierii unui drept tabular, unui drept de creanţă sau a oricărei alte menţiuni inexacte, adică antecesorul sau succesorul tabular (art. 20 alin. 2, art. 22, 47 alin. 6 şi 7, art. 55, din Lege; art. 46 alin. 1, art. 85 şi 101 din Regulament); 3) proprietarul unui imobil poate cere ca intenţia sa de a înstrăina sau de a ipoteca să fie înscrisă în cartea funciară (art. 39 alin. 1 din Lege); 4) oricare din titularii aceluiaşi drept ce urmează a fi înscris sau radiat [art. 47 alin. 7, lit. a), din Lege]; 5) mandatarul general al celui îndrituit sau, după caz, cel cu procură autentică sau legalizată, inclusiv avocatul sau consilierul juridic al celui îndreptăţit în cazul înscrierii sau radierii unui drept ori a unei sarcini ce a grevat imobilul acestuia din urmă, după caz [art. 47 alin. 7, lit. b), din Lege; art. 36^43 alin. 2 din Regulament]; 6) creditorul chirografar, titular al unei creanţe certe, lichide şi exigibile, dacă solicită, în numele şi în folosul debitorului său, efectuarea operaţiunilor de carte funciară, privitoare la imobilele acestuia din urmă (art. 47 alin. 8 din Lege; art. 45 din Regulament); 7) debitorul care a plătit valabil creanţa ipotecară a unui cesionar neînscris în cartea funciară, în cazul în care cere radierea ipotecii, dacă prezintă judecătorului de carte funciară înscrisul original al cesiunii şi chitanţa doveditoare a plăţii (art.47 alin. 8 din Lege; art. 46 alin. 2 din Regulament);

75

8) notarul public care a întocmit un act prin care se transmite, se modifică, se constituie sau se stinge un drept real imobiliar (art. 54 alin. 1 din Lege); 9) instanţa judecătorească, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, constitutive sau declarative de drepturi reale imobiliare, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege (art. 54 alin. 2 din Lege; art. 85, 125 şi 128 din Regulament etc.); 10) etc.)58. 2.2. Forma şi conţinutul cererii de înscriere a) Cuprinsul cererii. Cererea de înscriere în cartea funciară se va depune sau transmite biroului de cadastru şi publicitate imobiliară în a cărui rază teritorială este situat imobilul într-un singur.exemplar. Dacă se depun două exemplare, cel de-al doilea, cu menţiunea numărului de înregistrare şi a înscrisurilor anexate cererii, se restituie părţii (ari. 43 alin. 1 din Regulament). Această cerere va trebuie sa cuprindă (art. 47 alin. 1 din Regulament): numele sau denumirea şi domiciliul sau sediul solicitantului, după caz; - obiectul înscrierii; - indicarea actului sau a actelor în măsură să justifice cererea; - localitatea în care este situat imobilul, numărul cadastral (numărul topografic) şi numărul de carte funciară. b) Înscrisurile doveditoare. Obiectul înscrierii îl constituie drepturile tabulare, drepturile personale, actele şi faptele juridice
58 Stătescu C., Drept civil. Persoana fizică. Persoana juridică. Drepturile reale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970

organul

de

urmărire

penală,

în

cazurile

anume

prevăzute de lege (art. 85 din Regulament; art. 166 C. pr. pen.

76

şi dovada plăţii taxelor legale. 24 77 . 47 alin. 47 alin. p. Nici Legea nr. Dovada actelor şi faptelor juridice se va face numai prin înscrisuri întocmite în condiţiile dreptului comun. în temeiul căruia se solicită înscrierea. de către alte persoane. a) Lipsa termenului de formulare a cererii de înscriere. Dacă se depun înscrisuri originale sau copii legalizate. 2 din Regulament la cererea de înscriere se va ataşa. pe lângă înscrisul original sau copia legalizată în temeiul căreia se cere înscrierea. Legea prevede că la cererea de înscriere se va ataşa înscrisul original sau copia legalizată de pe acesta. după caz. în afara cazurilor în care înscrierea sc face în mod gratuit59. în copie legalizată cu menţiunea că este definitivă şi irevocabilă sau. 7/1996 şi nici Regulamentul nu prevăd vreun termen limită pentru formularea cererii de înscriere în cartea funciară de către părţile interesate sau. Termenul de introducere a cererii de înscriere În principiu. respectiv a tarifelor aferente serviciilor de publicitate imobiliară care au fost solicitate biroului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară competentă. constitutivă sau translativă de drepturi. cererea de înscriere poate fi formulată oricând. Potrivit art. În acest sens. cit. 2 şi 4 din Regulament). 47 alin. deoarece cererea de înscriere este un act cu caracter 59 Pop Liviu op. 1 şi 2 din Lege.în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară. hotărârea judecătorească declarativă. art. care acţionează în numele şi în folosul acestora. Acesta este un lucru cât se poate de firesc. actul administrativ în original sau în copie legalizată.3. după caz. se va păstra un exemplar al acestora ce se va păstra în mapa biroului de cadastru şi publicitate imobiliară (art. 2. prin care se constată actul sau faptul juridic.

sub sancţiunea pierderii rangului iniţial dobândit (art. această nu mai poate fi făcută. A contrario. 22 care reglementează principiul relativităţii înscrierilor.conservator. după caz. nefiind. Cu atât mai mult când înscrierea în cartea funciară se face cu efect de informare a terţelor persoane cererea de înscriere poate fi formulată oricând pentru a da posibilitate acestora să cunoască situaţia juridică reală a imobilului înmatriculat în cartea funciară. opozabilitatea faţă de terţi a unui drept real. Intr-adevăr. deoarece va fi respinsă ca inadmisibilă faţă de cuprinsul cărţii funciare. aşadar. personal ori de altă natură în legătură cu imobilul înscris în cartea funciară este înscris în cartea funciară ca titular al dreptului transmis. la data înregistrării cererii. conform acestui text. dacă din diverse motive. 78 . dar neîndoielnic. care asigură dobândirea. din prevederile art. o dată înscrierea făcută. În concluzie. cum se întâmpla în sistemul Codului civil în privinţa inscripţiilor privilegiilor şi garanţiilor ipotecare. De subliniat că. modificarea sau stingerea unui drept tabular sau. calculat din ziua când s-au făcut înscrierile. implicit. care pentru a conserva dreptul de privilegiu sau de ipotecă trebuiau reînnoite înainte de expirarea termenului de 15 ani. antecesorul tabular nu mai figurează ca înscris al titularului dreptului împotriva căruia urmează să se facă înscrierea. să constituie. O asemenea soluţie se deduce. era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută. 30). nevoie de reînnoirea înscrierilor efectuate. personal sau de altă natură. cererea de înscriere va putea fi făcută oricând de către orice persoană interesată. modificat ori grevat. 1786 şi 1787). înscrierea unui drept se poate. cât timp cel care s-a obligat să strămute. ea conservă toate efectele prevăzute de lege cât timp nu a fost radiata (suprimată) din cartea funciară (art. să modifice ori să constituie un drept real. efectua numai împotriva aceluia care. în principiu.

care cer separaţia patrimoniului defunctului. nu datează decât de la epoca inscripţiilor care vor trebui făcute …”. însă ipoteca. 1743 C. pentru tot ce are dreptul de a reclama în această calitate.: „Toate creanţele privilegiate supuse la formalitatea inscripţiei. Prin excepţie de la regula înscrierii oricând a dobândirii sau modificării unui drept tabular. spre ex. conservă privilegiul asupra imobilelor succesiunii în faţa creditorilor erezilor sau reprezentanţilor defunctului prin înscrierea acestui privilegiu. privilegiu său asupra bunurilor cuprinse în fiecare lot. legea prevede anumite cazuri când cererea de înscriere a unor drepturi reale imobiliare trebuie făcută în anumite termene. care dacă sunt înscrise în termenele prevăzute de lege. civ. în termen de şase luni de la data deschiderii succesiunii. sau asupra lucrului vândut la licitaţie. Tot astfel. în privinţa cărora nu s-ar fi îndeplinit condiţiile prescrise pentru conservarea privilegiului. opozabile cu efect retroactiv.. în caz de împărţeală. nu încetează cu toate acestea de a fi creanţe ipotecare. în privinţa tuturor persoanelor al treilea. Într-adevăr. sunt. 1745 C. civ.b) Termene speciale de conservare a eficacităţii absolute a drepturilor reale dobândite fără înscrierea în cartea funciară. Este vorba de cazul unor privilegii imobiliare. şi terţilor care au dobândit vreun drept asupra imobilului grevat înainte de expirarea termenului în care privilegiul trebuia să fie înscris în cartea funciară. potrivit art. caz în care nici o ipotecă stabilită de erezii sau reprezentanţii defunctului asupra acelor bunuri înaintea de expirarea acestui termen nu le va putea fi opozabilă. în principiu.. coeredele sau copărtaşul conservă. interval în care nici 79 . creditorii şi legatarii. prin înscrierea acestui privilegiu în termen de 60 de zile socotite de la data actului de împărţeală sau de la data adjudecării imobilului prin licitaţie. special ocrotite de lege. potrivit art. sub sancţiunea inopozabilităţii (ineficacităţii relative) dobândirii lor faţă de anumite persoane (terţi).

op. dacă cererea de înscriere este formulată tardiv. prin urmare. Dacă însă obstacolul este absolut. totuşi. în principiu. excepţionale.60 3. efectuarea înscrierii. Deşi. pot surveni între timp obstacole care împiedică efectuarea înscrierii. în măsura în care se dovedeşte că moştenitorul este ţinut de aceste obligaţii (art. cum am arătat deja. atunci este posibilă.o ipotecă nu poate fi constituită în prejudiciul coeredelui sau copărtaşului creditor. când din cauza lui. un termen pentru efectuarea înscrierilor în cartea funciară. situaţii. 60 Filipescu I. Există. care opresc temporar sau definitiv cursul înscrierilor în cartea funciară. în temeiul unui act sau fapt juridic anterior. cazuri în care acesta este ţinut să consimtă la intabularea sau înscrierea dreptului acordat de autorul său. 1741 C. eventual. nu există. civ. aceasta putând fi formulată oricând. p 23 80 . iar în caz contrar. 24). cit. Când cursul înscrierilor este oprit numai temporar. 3). nu a mai fost posibilă înscrierea. asupra nici unui bun care se găseşte cuprins în masa comună (art. cel ineresat va putea. De reţinut că decesul titularul constituie un obstacol dirimant pentru efectuarea înscrierilor deoarece înscrierile întemeiate pe obligaţiile defunctului se vor putea face şi după ce dreptul moştenitorului a fost înscris. după încetarea obstacolului care oprise temporar încuviinţarea înscrierii. cere daune-interese de la antecesorul tabular. Oprirea cursului înscrierilor a) Precizări prealabile. respectiv după modificarea stării tabulare existente de la data naşterii dreptului de a solicita încuviinţarea înscrierii. 20 alin. terţul dobânditor va putea să ceară instanţei să dispună înscrierea (art. eventual. ce-i drept.).

sunt fără efect fată de masa creditorilor. deşi înscrierea este admisibilă. pr. ea este ineficace faţă cu terţii interesaţi. inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare (art. după notarea somaţiei de plată în cartea funciară. 497 alin. transcrierile. 4 C. afară de cazul în care creditorul urmăritor sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau dobânditorul imobilului a consemnat sumele necesare acoperirii creanţelor cc se urmăresc. a acestor înscrieri.). civ. 81 . vor putea opune inopozabilitatea. să constituie ori să modifice un drept real imobiliar ori de altă natură în folosul altei persoane. în limita valorii de circulaţie a imobilului dobândit. nu va putea scoate imobilul de sub urmărirea silită decât consemnând toate sumele necesare acoperirii creanţelor ce se urmăresc. înscrierile. 2) deschiderea procedurii reorganizării sau lichidării judiciare a celui văre s-a obligat să strămute. dacă la data deschiderii procedurii „un act juridic nu devenise opozabil terţilor. 85/2006 privind procedura insolvenţei. efectuate după data deschiderii procedurii. care în vederea realizării unor drepturi proprii. cu excepţia cazului în care cererea sau sesizarea. potrivit art. Avem în vedere în principal următoarele situaţii: 1) începerea procedurii urmăririi silite imobiliare. În acest caz. nu va putea opri urmărirea silită sau. inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare.De asemenea. desigur. 50 din Legea nr. indiferent că este vorba de acte încheiate anterior sau ulterior acestei date. dacă terţul achizitor s-a înscris în cartea funciară. actele de înstrăinare sau de constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmărit sunt impozabile creditorilor chirografari urmăritori şi adjudecatarului din momentul notării în cartea funciară a somaţiei de plată. intabulările şi orice alte formalităţi specifice necesare acestui scop. temporară sau definilivă. după caz. sunt cazuri când.

uzucapiune. a fost primită de instanţa. după caz. când provin succesiune. inopozabil. 26 din Legea nr. în limita valorii de circulaţie a acestuia de la data dobândirii. uzucapantul. deoarece o astfel de înscriere ar prejudicia interesele altor persoane sau. preţul imobilului supus sau. cel care a câştigat procesul contra proprietarului tabular. 7/1996. adevăratul titular (eredele veritabil. dacă terţul achizitor s-a înscris ulterior în cartea funciară. prin efectul legii. prin expropriere sau prin hotărâri judecătoreşti. titularul trebuie să le înscrie. potrivit acestui text de lege. vânzare silită. ar viola anumite principii de carte funciară ori alte norme de ordine publică. pentru a dispune de ele. în prealabil. el nu va putea scoate imobilul de sub procedura concursuală şi evita astfel urmărirea silită decât consemnând. autoritatea sau instituţia competentă cel mai târziu în ziua premergătoare pronunţării hotărârii dc deschidere a procedurii" reorganizării judiciare sau a falimentului. debitorului falimentului) procedurii reorganizării dobândit contravaloarea acestuia. Sunt cazuri în care cel care a dobândit un drept real sau de creanţă în legătură cu imobilul înscris în cartea funciară este oprit temporar să obţină înscrierea în temeiul unei dispoziţii legale speciale. se ştie că.legal formulată. dobândit dacă (chiar l-a dacă l-a cu vărsat judiciare titlu anterior sau a gratuit. Ori dacă un terţ achizitor a dobândit un drept real imobiliar de la titularul înscris în cartea funciară. Este vorba în principal de următoarele situaţii: 1) cazul prevăzut de art. cu acordul creditorilor şi la dispoziţia masei credale. prin care acesta a fost obligat să tolereze înscrierea dreptului real în 82 . dar. dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale se dobândesc fără înscrierea în cartea funciară. în acest caz. în cartea funciară. accesiune. b) Oprirea temporară a cursului înscrierilor. drept. prin ipoteză.

27 alin. iar. conform art. primul achizitor nu poate fi înscris în cartea funciară ca titular veritabil. asemănător. chiar dacă terţul achizitor a fost de rea-credinţă ori a dobândit imobilul cu titlu gratuit.. însă. 7/1996. el se va putea înscrie în mod valabil în cartea funciară. care a dobândit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea-credinţă la data încheierii actului. şi împotriva terţului dobânditor înscris în cartea funciară. Prin urmare. dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) actul juridic în baza căruia se solicită prestaţia tabulară să fie încheiat anterior celui căruia a fost înscris dreptul terţului în cartea funciară. în caz contrar. acţiunea în prestaţie tabulară. temporar. Si în această ipoteză.favoarea reclamantului etc). 28 din Legea nr. 5 din Legea nr. instanţa să dispună radierea.28 din Lege permite dobânditorului anterior al imobilului să ceară instanţei să acorde înscrierii sale rang preferenţial faţă de înscrierea efectuată de un terţ. dobânditorul anterior nu va putea să-şi înscrie dreptul dobândit decât în baza hotărârii judecătoreşti prin care s-a constat cu putere de lucru judecat că dreptul său este preferabil 83 . acesta nu va putea să-şi mai înscrie dreptul. odată radiat dreptul potrivnic. Oricât timp terţul dobânditor este înscris în cartea funciară ca titular al dreptului litigios. b) terţul să fi dobândit imobilul cu titlu gratuit sau. 7/1996. va putea fi îndreptată. 5. dar nu identic cu cazul precedent. să fi fost de rea-credinţă la data încheierii actului. cererea de înscriere formulată de titularul veritabil nu va putea fi admisă. decât după radierea dreptului titularului aparent (succesorul tabular) al cărui drept înscris îi este inopozabil. 3) cazul prevăzut de art. 2) cazul prevăzut de art. 27 alin. prin care antecesorul tabular să fie obligat să predea înscrisurile trebuitoare înscrierii dreptului real acordat reclamantului. dacă 1-a dobândit cu titlu oneros. art.

13 84 . constituit ori modificat a fost între timp dobândit de un terţ subachizitor de bună-credinţă cu titlu oneros ori gratuit care. Stancu op. potrivit legii. nu mai poate fi radiat din cartea funciară (art.celui dobândit de terţul achizitor cu titlu gratuit sau care a fost de rea-credinţă la data încheierii celui de-al doilea act. 5 din Legea nr. din cauza intervenirii unor obstacole dirimante. potrivit legii. construcţiile fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia şi cele care nu au efectuată recepţia la terminarea lucrărilor. nu se consideră finalizate şi nu pot fi intabulate în cartea funciară. 37 alin. 2) în cazul privilegiilor şi ipotecilor imobiliare neînscrise. oficiul teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară etc). doar o acţiune recursorie contra celui care se face vinovat de pierderea dreptului (antecesorul tabular. Acest lucru se întâmplă: 1) în cazul actelor de transmitere ori de constituire a unor drepturi reale. 2 şi art. există situaţii când acest curs este definitiv întrerupt în sensul că cel în favoarea căruia s-a transmis. cel care dobândise printr-un act anterior un drept real imobiliar va pierde definitiv dreptul în favoarea celui înscris. 50/1991. eventual. caz în care va avea. 36 din Lege). dacă terţul subdobânditor are un drept inatacabil. 31. republicată. executate cu modificările ulterioare. care opresc definitiv cursul înscrierilor61. 4) cazul prevăzut de art. Pe lângă situaţiile. constituit. imobilul a fost înstrăinat valabil unui terţ care nu este ţinut propter rem pentru plata creanţei anterior garantate cu acel 61 Turianu Corneliu. potrivit dreptului comun. modificat ori stins un drept real imobiliar nu mai poate obţine întabularea ori înscrierea provizorie a dreptului în folosul său. anterioare care opresc temporar cursul înscrierilor. 35 alin. dreptul real imobiliar strămutat. Cit. Gh. p. c) Oprirea definitivă a cursului înscrierilor.

dacă imobilul a fost expropriat prin hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă. dacă nu se va folosi pentru refacerea obiectului asigurat (art. 1790 C. civ. 27 alin. 26 alin. dacă privilegiul sau ipoteca nu a fost înscrisă. după încetarea acestor obstacole. modificate sau stinse. în condiţiile dreptului comun. a contrario. se modifică sau se 85 . dacă imobilul a fost asigurat toate drepturile care grevau imobilul distrus se strămută de drept asupra sumei ce urmează a fi plătite de asigurător. 26..). 54 alin. judeţean ori local. dreptul de urmărire este stins. civ. numai creditorii care au privilegiu sau ipotecă înscrisă asupra unui imobil îl urmăresc în orice mână ar trece. 4. 7/1996). 16 din lege. 5 şi art. se poate solicita înscrierea drepturilor reale sau oersonale de către cel în favoarea căruia au fost dobândite. cu excepţia servitutilor a căror menţinere nu ar 11 contrară uzului sau destinaţiei publice a imobilului trecut în domeniul public naţional. Bineânţeles. în această situaţie. 1721 C. după cum ştim. I teza trei şi patru din Lege. Dacă există terţi achizitori care nu şi-au înscris drepturile dobândite anterior până la finalizarea procedurii de expropriere.imobil. dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra imobilului respectiv se vor satisface exclusiv din valoarea despăgubirilor primite. Potrivit art. cum sunt cele prevăzute de art. dispunându-se închiderea cărţii funciare. „la autentificarea actelor prin care se constituie. 3) când imobilul a fost expropriat pentru cauză de utilitate publică (art. 2 din L. 4) imobilul a pierit în întregime. aceştia se vor desocotkcu antecesorul tabular. acest lucru este posibil cât timp nu intervin elemente sau fapte juridice noi care opresc în mod definitiv cursul înscrierilor. conform art. nr. Reluarea cursului înscrierilor Dacă cursul înscrierilor a foit oprit din cauza unor impedimente temporare.

R. deoarece blochează în mod nejustificat şi abuziv cursul înscrierilor de carte funciară ori de câte ori terţii interesaţi nu ar putea să obţină înscrierile la care au dreptul. nu-i este însă interzis să refuze înregistrarea unor cereri de înscriere a unor drepturi reale formulate de orice persoane interesate în acest interval de timp. în perioada de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru autentificare.. soluţie evident. certificat de sarcini. neinspirată a legiuitorului. dacă registratorului îi este interzis să ordone. cu excepţia aceluia pentru care a fost eliberat extrasul. Drept roman. extrase de carte funciară etc. nu este vorba de „oprirea definitivă a cursului înscrierilor” şi nici măcar de „oprirea temporară” a cursului înscrierilor. ci numai de faptul de simpla interdicţie a registratorului de a dispune efectuarea de înscrieri pe perioada de valabilitate a extrasului de carte funciară. cu excepţia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul”. notarul public va solicita un extras de carte funciară pentru autentificare sau. Oancea Dan. Casa de editură şi presă „Şansa” S. în acest caz. Pe perioada valabilităţii extrasului de carte funciară pentru autentificare. sau să respingă cererea de eliberare de copii. Prin urmare. în acelaşi interval de timp62. Evident. Bucureşti. înscrierea în cartea funciară a vreunui drept real sau de creanţă în favoarea altuia. 62 Molcuţ Emil. registratorul nu va efectua nici un fel de înscriere în cartea funciară. 1995 86 . după caz.L. în sensul celor date mai sus acestor două noţiuni.stinge un drept real imobiliar.

În concluzie. 52 şi 54 din Regulament). 7/1996 nu este o cauză de oprire a cursului înscrierilor şi nici de indisponibizare a imobilului înscris în cartea funciară. din Legea nr. 49 alin. 1. registratorul nu este obligat să admită de plano cererea de înscriere în cazul în care actul pentru care s-a eliberat extrasul s-a încheiat în termenul de valabilitate a extrasului de carte funciară eliberat în acest scop. 5. după caz.Cu atât mai mult. Numărul de înregistrare a cererii va fi şi numărul încheierii registratorului de carte funciară. Acest număr se va trece şi în partea cărţii funciare în care urmează să se facă înscrierea (art. teza finală. art. ci o simplă cauză de suspendare a soluţionării cererilor de înscriere pe durata de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru autentificarea unui act de înstrăinare. inclusiv a documentelor cu care acesta se întregeşte. 43 alin. 1 din Regulament). alte piedici la înscriere (cum ar fi existenţa deja a unor cereri valabile de înscriere. aşa cum dintr-o regretabilă eroare se pretinde uneori. încălcarea principiului relativităţii înscrierilor. făcute înainte sau în termenul de valabilitate a extrasului de carte funciară. 87 . 3 din Lege. Cererea se depune la biroul de cadastru şi publicitate imobiliară unde se află cartea funciară în care urmează să se facă înscrierea şi se înregistrează de îndată cu data şi ora primirii de către grefier sau de către conducătorul de carte funciară care ţine registrul de intrare (art. violarea principiului legalităţii formale etc). 54 alin. constituire sau modificare a unui drept real imobiliar. interdicţia instituită de art. Înregistrarea cererii de înscriere Înregistrarea cererii la biroul de cadastru şi publicitate imobiliară. decât dacă actul respectiv este valabil şi nu rezultă din cuprinsul cărţii funciare.

dacă mai multe cereri au fost depuse deodată la acelaşi birou teritorial. cu menţiunea numărului de înregistrare şi a înscrierilor anexate cererii. precum şi. iar celelalte drepturi vin în concurenţă şi vor primi numai provizoriu rang egal. ci numai la cererea persoanei interesate. urmând ca prin judecată să se hotărască asupra rangului şi asupra radierii înscrierii nevalabilc (art. în principiu. 48 alin. se lasă o notă scrisă de către această persoană. 5-7 din Regulament). rangul (gradul de prioritate al acesteia. 47 alin. 6. când este cazul. 93 alin. drepturile de ipotecă şi privilegiile vor avea acelaşi rang. la cartea funciară (art. 1 şi 2 din Regulament). art. şi în materie de carte funciară registratorul nu poate dispune din oficiu efectuarea de carte funciară (cf. art. registratorul asistent verifică dacă aceasta este admisibilă în raport cu datele de carte funciară şi menţionează pe cerere dacă există sau nu piedici pentru efectuarea lucrării solicitate. Efectele înregistrării cererii de înscriere Inregistrarea cererii de înscriere produce o serie de efecte juridice specifice şi anume: a) învesteşte registratorul de carte funciară cu sarcina rezolvării ei. art. deoarece. I din Lege). 55 alin. consemnând cu creionul în coala de carte funciară. cel de-al doilea. art. c) o dată înregistrată. În cazul în care coala de carte funciară se ataşează la cerere. 4 din Lege. 25 alin. 25 alin. cererea nu mai poate fi modificată 88 . Înainte de a înainta cererea spre rezolvare registratorului. 4 din Lege). se restituie părţii solicitante sau reprezentantului acesteia. art. 2 şi 6.Dacă se depun două exemplare ale cererii de înscriere. 50 alin. la rubrica „observaţii” numărul de înregistrare a lucrării. 2 şi 3. b) fixează data de la care înscrierea în cartea funciară devine opozabilă faţă de terţi.

această regulă reprezintă garanţia respectării principiului priorităţii şi ocrotirii terţilor de bună-credinţă direcţi sau. 48 alin. 49-52 şi 58 din Regulament). 1972 89 .sau întregită. registratorul. Eliescu. nu se va elibera nici un extras de carte funciară (art. Editura Academiei. lipsa copiei legalizate de 63 M. fără citarea părţilor. 48-50 din Lege. Bucureşti. numai diferenţa (art. subsecvenţi. 3 din Regulament).1. Astfel. d) cât timp lucrarea nu este efectuată. Răspunderea civilă delictuală. Rezolvarea cererii a) Reguli comune. fiind necesară înregistrarea unei cereri. Cererea de înscriere se soluţionează prin încheiere de către registratorul de carte funciară (art. daca nu este întocmită în limba română. 7. cu excepţia cazului în care pentru noua cerere s-ar prevedea taxe mai mari. după caz. art. c) individualizează imobilul cu un număr cadastral unic. se plătesc din nou taxele legale. b) indică numele sau denumirea părţilor. după caz. 3 din Regulament)63. 48 şi 49 din Lege. 47 alin. e) este însoţit. doar pe baza înscrisurilor prezentate de părţi. Cererea de rezolvă. d) este însoţit de o traducere legalizată.. Registratorul cercetează îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă ale cererii potrivit art. situaţie în care se va suporta. Soluţionarea cererii de înscriere 7. va admite cererea şi va dispune prin încheiere înscrierea dacă înscrisul îndeplineşte următoarele condiţii generale: a) este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege. În cazul în care pentru soluţionarea cererii sunt necesare înscrisuri suplimentare (spre exemplu. de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.

dimpotrivă. în practică. p. se constată că cererea de înscrire sau radiere nu întruneşte condiţiile legale sau dacă din cuprinsul cărţii funciare rezultă piedici (impedimente) la intabulare. în dreptul înregistrării acesteia şi se va nota în cartea funciară. 29 alin. care nu aduc însă atingere fondului dreptului ce se cere a fi înscris şi nu fundamentează noi capete de cerere se va putea dispune înscierea provizorie. sub sancţiunea radierii înscrierii provizorii (art. indicându-se atât partea cărţii funciare în care s-a făcut înscierea. să întrunească 64 Turianu Corneliu. în temeiul cărora s-a cerut înscrierea unui drept real sau personal în noile cărţi funciare. Gh. lipsa menţiunii caracterului irevocabil al hotărârii judecătoreşti. în baza căruia se solicită înscrierea. Stancu op. caz în care se va fixa un termen în care solicitantul va fi înştiinţat să depună înscrisurile necesare. lipsa traducerii legalizate a înscrisului întocmit într-o limbă străină etc). la înscriere provizorie ori notare. asupra actelor juridice. arătându-se numele sau denumirea celui care a cerut înscrierea. Pe înscrisul original al actului se face obiectul cererii sau pe copia acestuia se va menţiona efectuarea înscrierii sau respingerii. ea se va respinge printr-o încheiere motivată. 13 90 . Despre respingerea cererii se va face menţiune în registrul de intrare. dreptul sau faptul juridic care a făcut obiectul cererii şi imobilul la care se referă64. s-au ivit numeroase probleme legate de controlul de legalitate. b) Aplicaţii practice. principiul legalităţii înscrierilor cere ca actul juridic. Odată cu trecerea la noul sistem de publicitate imobiliară. După cum am arătat. 7/1996. în fapt şi în drept. 3 din Lege). după caz. făcut în baza art. cit. 48 din Legea nr. bazat pe cartea funciară. absenţa unor anexe ale înscrisului original şi despre care se face vorbire în cuprinsul acesteia. cât şi numărul de ordine al înscrierii.pe înscrisul original. mai ales în regiunile de transcripţiuni şi inscriptiuni imobiliare. Dacă.

aşadar. Desigur. falsitatea sau imoralitatea cauzei. nu poate să se sprijine decât pe cererea de înscriere şi pe documentele justificative anexate acesteia. nu şi de acele cerinţe care presupun verificări suplimentare. chiar dacă activitatea de carte funciară a trecut în administrarea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. inclusiv administrarea unor probe în acest sens (de ex. existenţa viciilor de consimţământ. iar în prezent. 91 . sub sancţiunea respingerii cererii de înscriere ca nefondată sau inadmisibilă. este vorba de acele cerinţe de validitate care pot fi verificate din cercetarea cuprinsului înscrisului original al actului sau faptului ce constată coroborată cu dispoziţiile de ordine publică aplicabile la data întocmirii actului. fiind vorba. deoarece judecătorul de carte funciară. registratorul de carte funciară. numai de o procedură necontecioasă.toate condiţiile de validitate. întrucât şi registratorul de carte funciară este obligat să verifice legalitatea actelor în temeiul cărora se solicita efectuarea unei înscrieri în cartea funciară. de fond şi de formă. Această chestiune este pe deplin actuală. şi nici nu poate cita părţile interesate. lipsa discernământului etc).

iar în caz de respingere se va motiva atât în fapt. 2 din Lege şi art. m) semnătura registratorului şi a asistentului registrator. i) persoanele cărora urmează să li se comunice încheierea. d) determinarea exactă a dreptului sau a faptului ce se cere a fi înscris. dacă este cazul. registratorul de la biroul de cadastru şi publicitate imobiliară soluţionează cererile de înscriere prin încheiere. Această încheiere trebuie să cuprindă următoarele (art.7. înscriere provizorie. numărul cadastral sau topografic şi numărul de parcelă (corpul de carte funciară). l) calea de atac. 92 . termenul şi biroul teritorial la care se depune. plus un exemplar care va rămâne la dosarul cererii de înscriere. f) localitatea în care se află imobilul.2. 48 alin. e) modalităţile drepturilor înscrise. 51 din Regulament): a) arătarea oficiului şi a biroului teritorial. k) temeiul juridic în caz de admitere sau respingere. numărul de ordine. Încheierea va avea numărul şi data de înregistrare a cererii de înscriere. numărul cărţii funciare. notare sau radiere. Ea se redactează în numărul de exemplare necesar comunicării. g) persoanele în folosul şi împotriva cărora se efectuează înscrierea. cât şi în drept. h) persoana căreia urmează să i se predea înscrisurile originale. b) înscrisul pe care se întemeiază cererea. Încheierea de carte funciară După cum am precizat. c) felul înscrierii: intabulare (înscriere definitivă). j) dreptul de ipotecă legală.

la biroul teritorial.În toate cazuriie.. 11/2003. în Revista Dreptul nr. 50 alin. deoarece procedura de înscriere are caracter esenţialmente necontencios.3. cu privire la imobilul în cauză. dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii (art. în condiţiile legii. pp.(2) Încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere. 50 alin. după înscrierea din oficiu în cartea funciară. În mod asemănător.civ. Potrivit art. 2 C. încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic. precum şi celorlalte persoane interesate. V. precum şi cei ale căror drepturi au fost încălcate prin încheierea prin care s-a dispus efectuarea unei înscrieri o poate ataca. 2 şi 3: . Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul. art. (3) Hotărârea pronunţată de judecătorie poate fi atacată cu apel”. instanţa care a judecat apelul va comunica biroului de carte funciară exercitarea acestei căi de atac pentru a fi notată în 65 Stoica. Servitutea legală de trecere. 2 pct. Plângerea împotriva încheierii se depune la biroul teritorial şi se va înscrie din oficiu în cartea funciară. inclusiv pe calea acţiunii în rectificare. 7. 57 din Regulament prevede că apelul declarat împotriva încheierii se depune la biroul de carte funciară care a dat hotărârea atacată şi. potrivit menţiunilor din cartea funciară.. 1)65. 53-65 93 . în termen de 15 zile de la comunicare.). se va comunica instanţei judecătoreşti competente (art. însoţită de dosarul încheierii şi copia cărţii funciare. Dacă se va declara şi recurs. Căi de atac Cel nemulţumit de soluţionarea cererii de înscriere. în termen de 15 zile de la pronunţarea încheierii.pr.

. 7/1996..cartea funciară. În caz de admitere a plângerii. 1996 94 . În toate cazurile. cel care a cerut înscrierea nu va putea modifica sau întregi prin căile de atac exercitate cererea pe care s-a întemeiat încheierea judecătorului de carte funciară. Dreptul civil. pe baza hotărârii judecătoreşti rămase irevocabilă comunicate biroului teritorial de către instanţa care s-a pronunţat ultima asupra fondului. hotărârea instanţei judecătoreşti rămasă irevocabilă se comunică. ci contenciosului administrativ special. biroului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară de către instanţa care s-a pronunţat ultima asupra fondului (judecătorie ori tribunal) şi va produce efecte retroactive pentru cartea funciară de la data înregistrării cererii la biroul teritorial. notările făcute cu acestea se vor radia din oficiu din cartea funciară. 66 Romoşan I. reglementat prin Legea nr. apelul şi/sau recursul sunt respinse. din oficiu. 554/2004. apelului sau recursului. în condiţiile Legii nr. Dacă plângerea. Oradea. Editura Imprimeriei de Vest. Retroactivitatea efectelor hotărârii judecătoreşti până la data înregistrării cererii de înscriere asigură conservarea rangului dobândit prin cererea de înscriere şi anihilarea efectelor juridice ale înscrierilor ulterioare săvârşite în cartea funciară în măsura în care ar fi incompatibile cu cele dispuse prin hotărârea judecătorească respectivă. activitatea eminamente necontencioasă realizată în cadrul unei proceduri administrative speciale. deşi sunt acte administrative. iar nu de la data notării căii de atac ori a rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti66. Din cele ce precedă rezultă că încheierile birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară. nu sunt supuse controlului instanţelor de contencios administrativ. Drepturi reale.

a unor părţi din acesta (de ex.1. 4) drepturile succesorale constatate prin certificatele de moştenitor sau legator ori prin hotărâri judecătoreşti. Efectuarea înscrierii 8. În sfârşit. totodată. anul.: preţul). numărul de înregistrare a cererii în temeiul căreia se face înscrierea. orice schimbare adusă vreunei înscrieri în cartea funciare în care s-a făcut înscrierea. uzufructul viager al unei persoane care a decedat). În acest scop. c) arătarea dreptului şi a modalităţilor lui sau a faptului juridic ce se înscrie. b) înscrisul pe care se întemeiază. cu arătarea de va fi nevoie. 54 din Regulament): 1) construcţiile de pe terenurile delimitate cadastral. indicându-se atât partea cărţii Regulament). înscrierile operate în cartea funciară trebuie să menţioneze imobilul identificat cadastral. încât să nu fie posibilă o interpretare eronată sau diferită faţă de aceea care rezultă din actele ce însoţesc cererea. 3) drepturile stabilite prin deciziile emise de autorităţile competente. potrivit legii. Reguli generale de înscriere Orice înscriere care se face în cartea funciară trebuie să cuprindă (art. Pe înscrisul original al actului se face obiectul cererii sau copia acestuia se va menţiona efectuarea înscrierii sau respingerii.56 din 95 . înscrierea se va completa cu trimitere la înscrisul doveditor. precizări privitoare la (art.8. Înscrierea care se face în baza încheierii registratorului de carte funciară trebuie să fie astfel efectuată în cartea funciară. luna. cât şi numărul de ordine al înscrierii (art. 53 din Regulament): a) ziua. 2) radierile de drepturi stinse prin efectul legii (de ex. dreptul sau faptul juridic la care se referă înscrierea şi numărul de înregistrare a acesteia şi să cuprindă.

În afara regulilor generale. aceasta se înscrie pe numele (sau denumirea) proprietarului unic şi cu privire la întregul corp de carte funciară. b) din lege. În cazul proprietăţii exclusive. însă în ipoteza proprietăţii indivize sau pe cote-părţi “se va arăta partea indiviză fiecărui proprietar”. ne vom referi mai jos la aceasta. în cadrul unui paragraf distinct. 19 alin. 82 din Regulament). 17 alin. comune oricărei înscrieri. 19 alin.înscrierea dreptului de proprietate comună. există şi reguli speciale cuprinse mai ales în Regulament referitoare la: . Cât priveşte proprietatea comună. art. b). art. deoarece în cartea funciară nu pot figura decât imobilele care aparţin aceleiaşi persoane (art. . Înscrierea drepturilor reale Potrivit art.înscrierea modificărilor aduse corpului de carte funciară. 8. 1 pct. La rândul său. iar art. 44 din Lege prevede că “mai mulţi proprietari nu pot înscrişi în aceeaţşi carte funciară decât se găsesc în cazul coproprietăţii (proprietate comună ori în indiviziune)”. dreptul de proprietate se înscrie în partea a II-a a cărţii funciare (art. Deoarece problematica regulilor speciale de înscriere în cartea funciară este mai amplă şi.funciară se va evidenţia prin sublinierea vechii înscrieri şi prin trecerea în rubrica observaţii a numărului de ordine sub care s-a operat noua înscriere (art. 1 pct. delicată. Regulile speciale de înscriere în cartea funciară. 2 şi 3). . pe alocuri. 103 din Regulament prevede că „în cazul proprietăţii comune se va face menţiune cu arătarea nominală a persoanei cu care primul înscris este în coproprietate”. 105 din acelaşi act 96 .2.înscrierea drepturilor reale principale şi accesorii. caz în care vor fi înscrişi în aceeaşi carte funciară toţi proprietarii. fără a deosebi după cum acesta este format de unul sau mai multe imobile.

2) Lucrările pentru individualizarea imobilelor (art. nefiind posibilă înscrierea coproprielăţii nedeterminale decât cu privire la proprietatea comună a soţilor”67. cit. greoaie se şi destul de din în complicată. p. în timp ce Legea nr. în genere. date care să fie puse la dispoziţia comisiilor însărcinate cu realizarea lucrărilor de teren necesare întocmirii cărţilor funciare. Cât priveşte introducerea cărţilor funciare în Vechiul regat şi Basarabia. Ia drepturile personale şi la faptele juridice. lucrările pentru alcătuirea cărţilor funciare Decretului-lege nr. Regulamentul vorbeşte de „proprietate comună” şi.normativ dispune că. În esenţă. Concomitent cu lucrările judecătoreşti legea prevede şi efectuarea de lucrări pentru individualizarea imobilelor care comportă mai multe etape: a) lucrări tehnice de măsurătoare parcelară executate pe comune. 115/1938 compun următoarele activităţi: 1) Lucrările judecătoreşti (art. urmate de întocmirea documentelor cadastrale de către inginerul delegat de 67 M. Din cele ce precedă rezultă că. 151-162). Acestea constau cercetarea tuturor registrelor de publicitate în vederea adunării datelor privitoare la drepturile reale. b) întocmirea tabloului posesorilor de imobile. Nicolae op. 149). care pot face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. c) verificarea şi recepţionarea lucrărilor de măsurătoare parcelară. totuşi. respectiv de „coproprietatea pe cote-părţi” şi „coproprietatea nedeterminată” pe cote-părţi. adică proprietatea comună a soţilor. „coproprietatea asupra căreia se face înscrierea trebuie menţionată pe cote. 7 97 . în sistemul aceasta a rămas. 7/1996 distinge între „proprietatea imobiliară exclusivă” şi cea aflată „în coproprietate”.

Judecătoria. 163-171). 172-173). primind actele. 174-183). iar al doilea la primărie pentru ca părţile să poată lua cunoştinţă despre înscrierile făcute. După expirarea termenului pentru formularea obiecţiunilor se va proceda la completarea sau rectificarea datelor cuprinse în cărţile provizorii. planuri şi repertorii parcelare). afişată timp de 15 zile la judecătorie şi primărie. 3) Coordonarea lucrărilor judecătoreşti cu măsurătoarea parcelară şi întocmirea cărţilor funciare provizorii (art. Proiectele cărţilor funciare vor fi înaintate comisiei de control de pe lângă tribunalul judeţean care va proceda la verificarea modului de întocmire a cărţilor funciare şi după terminarea lucrărilor de verificare la nivelul fiecărei comune va înştiinţa Ministerul Justiţiei pentru declanşarea procedurii de rectificare prin ordin al ministrului justiţiei.Ministerul Agriculturii şi Domeniilor (dosare. Consideraţii în legătură cu domeniul public. va invita printr-o încunoştinţare scrisă. 40-42 98 . nr. După săvârşirea acestor lucrări se va trece la întocmirea proiectelor cărţilor funciare definitive. schiţe. în Revista Dreptul. Acesta se va publica în „Monitorul Oficial al României” şi va fi afişat la sediul primăriei şi al judecătoriei68. 4) Completarea şi verificarea cărţilor funciare provizorii (art. ca toţi cei interesaţi să formuleze obiecţiunile lor motivate împotriva înscrierilor făcute în cărţile funciare provizorii în termen de 3 luni de la ultima zi de afişare. 8/1995. 5) Procedura de rectificare a proiectelor cărţilor funciare (art. Prin acest ordin toţi cei interesaţi sunt somaţi să facă 68 Giurgiu Liviu. Acestea se întocmesc în două exemplare de către un judecător delegat de Ministerul Justiţiei: un exemplar împreună cu proccsele-verbale şi cu actele de măsurătoare se vor depune la judecătorie. ascultându-se în mod prealabil părţile interesate. pp.

prin act juridic. dacă s-a distrus sau a devenit de nefolosit. 8. În sfârşit. proiectele de cărţi funciare capătă caracterul de cărţi funciare definitive. 184. drepturi reale. După terminarea procedurii de rectificare. potrivit art. dispoziţiile procedurii pentru întocmirea cărţilor funciare sunt aplicabile prin asemănare şi în cazul când o carte funciară urmează să fie completată prin înscrierea unui imobil. sub sancţiunea de a nu fi opozabile terţelor persoane care au dobândit cu bună-credinţă. precum şi în cazul când o carte funciară sau o parte urmează să fie reconstituită.3. care nu este încă înscris în nici o carte funciară. întemeindu-se pe cuprinsul noilor cărţi funciare. cu titlul oneros. 7/1996 99 .declaraţii sau contestaţii împotriva înscrierilor existente în noile cărţi funciare în termen de 3 luni de la data afişării lui în fiecare comună în parte. Sistemul Legii nr.

Legea nr. redactat în termeni enunţiativi. şi conform căruia: „în cazul în care o carte funciară urmează a fi întocmită ori completată prin înscrierea unui imobil care nu a fost cuprins în nici o altă carte funciară. Teoria generala a drepturilor reale. Bucureşti. după caz. Mai trebuie semnalate prevederile art. din diferite cauze. se vor face de către registratorul de la biroul teritorial. posesia imobilelor. după caz. pe baza unei încheieri. la cerere sau din oficiu. evidenţele cadastrale. Astfel. completarea şi reconstituirea cărţilor funciare. trebuie complinit şi cu alte date necesare pentru întocmirea. în condiţii art. pierdută ori a devenit nefolosibilă.a. schiţa de plan. departe de a fi complet. în total sau în parte. potrivit art. 61 şi 62 din Lege. cum ar fi datele personale ale solicitanţilor. calitatea lor juridică. 7/1996 a simplificat la maximum procedura de întocmire. întocmirea. textul citat. existenţa unor litigii cu privire la imobile ş. Drept civil. 66.Spre deosebire de Decretul-lege nr. Sevastian Cercel. 2003 100 . înregistrările după microfilme şi pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automată a datelor”69. completare şi reconstituire a noilor cărţi funciare consacrând un singur text acestei probleme extrem de importante. precum şi situaţia dreptului de proprietate. 61: „Dacă se constată unele diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală 69 Dogaru Ion. cu acordul celor interesaţi. oraş sau municipiu). aplicabile cu ocazia întocmirii cadastrului general. completarea şi reconstituirea. 115/1938. in cazul în care o carte funciară a fost distrusă. în acest scop se vor folosi toate înscrisurile privitoare la imobilele în cauză pentru identificarea parcelelor şi a suprafeţelor. necesar deschiderii din oficiu a noilor cărţi funciare având ca obiect imobilele de pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale (comun. Editura CH Beck. 52. Desigur. Este vorba de art. De asemenea. constatări la faţa locului sau.

completare şi reconstituire a cărţilor funciare (art. 129 alin. În plus. acestea conţin dispoziţii procedurale referitoare la efectuarea înscrierilor cu caracter nedefinitiv în noile cărţi funciare în temeiul art. Cât priveşte Instrucţiunile. 2.4. 3). cât şi dispoziţii speciale pentru întocmirea de cărţi funciare prin efectuarea de înscrieri cu caracter definitiv sau nedefinitiv (art. 131-135. Regulamentul cuprinde dispoziţii de ordin general aplicabile procedurii de întocmire. 61 (în prezent. se vor soluţiona de către instanţele judecătoreşti”. Cât priveşte art. Plusurile şi minusurile de teren se stabilesc de către persoanele autorizate care efectuează măsurătorile şi se comunică celor în cauză şi primarilor”. precum şi cu privire la proprietarii acestora. 61-62). 59. Întocmirea şi completarea cărţilor funciare Deschiderea noilor cărţi funciare 101 . în special în legătură cu efectuarea înscrierilor cu caracter nedefinitiv sau. cu caracter definitiv în noile cărţi funciare. Regulamentul de organizare şi ameţionare a birourilor de carte funciară ale judecătoriilor şi Instrucţiunile privind înfiinţarea cărţilor funciare cu caracter nedefiniliv cuprind dispoziţii suplimentare şi absolut necesare privitoare la această procedură.din teren. rezultată din măsurătorile executate pentru întocmirea cadastrului general. după caz. art. acesta prevede că „orice neînţelegeri cu privire la identificarea şi măsurarea parcelelor de teren. Plusurile şi minusurile de teren de pe aceeaşi unitate administrativ-teritorială se compensează între proprietarii în cauză. 8. 59) din Lege (art. 62. consiliile locale vor înştiinţa pe proprietarii interesaţi. 137-140).

identificarea imobilului (nr. Drepturile reale principale. de parcelă etc). 2007 102 . În toate cazurile. sediul persoanei care a figurat ultima ca titulară a dreptului înscris în cartea funciară. Bucureşti. Procedura de efectuare a înscrierilor cu caracter nedefinitiv 70 Bârsan Corneliu. 8. 59 din Regulament): . Cartea funciară se poate întocmi sau completa fie pentru o foaie. Editura Hamangiu.5. La cerere se ataşează un certificat de la primăria localităţii unde este situat imobilul. Întocmirea şi completarea cărţilor funciare se fac la cerere sau din oficiu. întocmirea sau completarea unei cărţi funciare se va efectua în temeiul atestării de către asistentul-registrator a faptului neîntocmirii sau inexistenţei înscrierii imobilului într-o altă carte funciară la data formulării cererii. se înţelege înscrierea într-o carte funciară a unui imobil care a mai fost înscris într-o altă carte funciară. precum şi situaţia imobilului de la oficiul judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară. Dimpotrivă. . fie pentru o parte dintr-o foaie. Drept civil. după caz.titlul în temeiul căruia se introduce acţiunea şi titlul în virtutea căruia s-a dobândit dreptul real.Prin întocmirea cărţilor funciare se înţelege deschiderea unei cărţi funciare noi prin înscrierea unui imobil care nu a fost ori nu mai este cuprins în nici o altă carte funciară. putându-se efectua. .numele sau denumirea şi domiciliul sau. care să ateste că petentul este cunoscut ca proprietar. prin completarea cărţilor funciare. .drepturile reale care grevează imobilul70. Cererea de întocmire sau completare trebuie să cuprindă următoarele date (art. dacă este necesar şi o expertiză cadastrală.

art. deoarece ea este menită să asigure o evidenţă juridică a proprietăţilor imobiliare şi a circulaţiei lor juridice. art. care va fi avizată. 2 din Regulament). urmând ca la definitivarea lucrărilor cadastrale pe un teritoriu administrativ să se facă corecţiile necesare. Numărul de identificare atribuit imobilului de biroul teritorial va rămâne neschimbat până la atribuirea unui nou număr cadastral. să grăbească introducerea cărţilor funciare pe întreg cuprinsul ţării. b) Imobilul . ulterior. De aceea. şi publicitate imobiliară.este individualizat şi identificat prin numărul cadastral atribuit. După cum am arătat deja. 3 alin.a) Sediul materiei. pentru deschiderea cărţilor funciare este suficientă individualizarea proprietăţilor imobiliare pe baza unei măsurători simple concretizate în întocmirea de către un expert cadastral autorizat a unei documentaţii cadastrale (schiţe-plan). 4-6 din Instrucţiuni. în acest scop la cererea de înscriere se va ataşa documentaţia cadastrală întocmită de un expert autorizat. Legea nr. Cât priveşte soluţionarea propriu-zisă a cererii de înscriere 103 . în condiţiile legii. legea nu subordonează înfiinţarea noilor cărţi funciare de terminarea lucrărilor de cadastru. în baza documentaţiei cadastrale întocmite de o persoană fizică sau persoană juridică autorizată. de inspectorul din cadrul biroului teritorial.parcela de teren cu sau fără construcţii . prin care se atribuie numărul cadastral imobilului care se va înscrie în cartea funciară. 7/1996 a căutat ca printr-o metodă mai suplă. În acest scop. 59 Lege. (art. iar nu o evidenţă pur tehnică. 132 alin. dar cartea funciară poate exista independent de un atare cadastru. în condiţiile legii şi regulamentelor în vigoare. Nimeni nu se îndoieşte de utilitatea unui cadastru ştiinţific bazat pe măsurătoarea geodezică a ţării. iar măsurătorile parcelare să fie integrate în cadastrul general. vizată de oficiul judeţean de cadastru.

acestea vor fi confruntate cu dalele înscrise în cartea funciară nedefinitivă. 8.6. se va nota sus. La definitivarea lucrărilor de cadastru general pentru judeţul în care este situat imobilul în cauză denumirea de carte funciară cu caracter nedefinitiv se va tăia cu o linie transversală. aşadar. cartea funciară devenind definitivă. 140 din Regulament). în situaţia în care aceste date corespund cu cele înregistrate la foaia I se va completa rubrica „observaţii” cu o menţiune corespunzătoare numărului arătat de harta cadastrală cu noul număr cadastral. menţiune care se va sublinia şi care se va face vizibilă pe orice copie sau extras ce se va elibera. sub acest aspect. Toate aceste operaţiuni se vor consemna într-o încheiere de înscriere cu caracter definitiv dispusă de registratorul de carte funciară (art.şi procedura de înscriere efectivă a imobilului în cartea funciară sunt şi rămân aplicabile dispoziţiile generale având acest obiect cuprins în Lege şi Regulament. operându-se în caz de neconconrdanţă rectificările sau completările necesare. Cu ocazia primirii documentelor cadastrale definitive. În cazul cărţilor funciare în care înscrierea are caracter nedefinitiv. nici o deosebire între o înscriere cu caracter nedefinitiv şi o înscriere cu caracter definitiv. operaţiunea de înscriere nedefinitivă se comunică şi oficiului judeţean de cadastru şi publici. neexistând. Procedura de efectuare a înscrierilor cu caracter definitiv 104 . După rămânerea irevocabilă a încheierii de admitere a cererii de înscriere cu caracter nedefinitiv. în dreapta colii 1 cu majuscule: „Carte funciară cu caracter nedefinitiv”. ca astfel să se poată remarca că a încetat valabilitatea menţiunii anterioare. geodezie şi cartografie pentru a fi avut în vedere la finalizarea lucrărilor de cadastru pentru teritoriul administrativ comunal sau orăşenesc.

a) Sediul materiei. Totuşi. 137-139). legea arată data la care se trece de către birourile de carte funciară la întocmirea cărţilor funciare care cuprind înscrieri cu caracter definitiv. Dacă imobilele nu au mai fost înmatriculate în alte cărţi 105 . II (art. oraş sau municipiu -. ceea ce înseamnă că se aplică. 1 din Lege: „în termen de 90 de zile de la data definitivării lucrărilor de cadastru pe o unitate administrativ-teritorială . 140 din Regulament). dar nu arată şi procedura care trebuie urmată. 62. precum şi art. geodezie şi cartografie va transmite birourilor de carte funciară ale judecătorilor evidenţa privind partidele cadastrale ale tuturor proprietarilor de pe teritoriul fiecărei localităţi din circumscripţia acestora. Potrivit art. b) Procedura de înscriere În ce priveşte efectuarea înscrierilor cu caracter definitiv.comună. în vederea întocmirii cărţilor funciare ale imobilelor”. După cum rezultă din textul citat. 61 şi 62 din aceeaşi lege privitoare la stabilirea şi compensarea plusurilor şi minusurilor de teren rezultate din măsurătoarea terenurilor în vederea întocmirii cadastrului general. la data definitivării lucrărilor cadastrale pentru teritoriul administrativ pe care acestea se află. Dacă imobilele au fost deja înmatriculate. trebuie făcută distincţia după cum acestea sunt ori nu precedate de săvârşirea unor înscrieri cu caracter nedefinitiv în câte o carte funciară. 66 alin. oficiul judeţean de cadastru. 59 din Lege şi art. în principiu procedura de înscriere şi evidenţă prevăzută de Cap. Regulamentul conţine câteva prevederi referitoare la procedura de efectuare a înscrierilor cu caracter definitiv (art. urmează să se facă numai înscrierea definitivă pe baza încheierii registratorului de carte funciară (art. 47-55) din Titlul II (Publicitatea imobiliară) al aceluiaşi act normativ.

identificarea imobilului. precum şi drepturile personale care au fost înscrise în cartea funciară sau în 71 Nicolae Marian. 5. precum şi. drepturile reale ce grevează imobilul. dacă imobilul este supus legal sau convenţional vreunui regim juridic special. de cadastru şi publicitate imobiliară şi a plângerilor la judecătorie. uzucapiune. 3. în raport cu registrele şi planurile trimise de oficiile judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară (art. numele. prin natura şi întinderea lui. pe cât cu putinţă. la cerere sau din oficiu (art. dacă există. cu arătarea localităţii. în primul caz. a cuprinsului cărții funciare nedefinitive. precum şi orice alte date privind identificarea acesteia. 52)71. titlu în virtutea căruia autorul a dobândit dreptul real imobiliar şi.funciare ori acestea se află înscrise doar în vechile cărţi funciare (care se închid) se va trece la întocmirea noilor cărţi funciare. accesiune. prenumele şi domiciliul sau. potrivit art. precum şi ale persoanei de la care dobândeşte. 4. 2. iar în celelalte cazuri. 6 din Lege. 7. după caz. denumirea şi sediul dobânditorului dreptului de proprietate şi al altui drept real. se va arăta. dacă dreptul se dobândeşte din cauză de moarte. pe cât cu putinţă numele fostului proprietar. Cererea de înscriere definitivă va cuprinde. Bucureşti. numerelor de carte funciară şi de parcelă cadastrală şi a străzii şi a numărului acesteia. după caz. Editura Rosetti. Prescripţia extinctivă. 6. 12 alin. 2004 106 . titlul în temeiul căruia se cere înscrierea dreptului în raport cu modul de rezolvare a contestaţiilor la oficiul judeţean. şi a tuturor vecinătăţilor şi a destinaţiei terenului. orice alte date privitoare la capacitatea lor de a dispune şi de a dobândi dreptul ce face obiectul înscrierii. 137 din Regulament): 1. numele şi dalele defunctului.

parcelele de teren care vor constitui corpuri de proprietate. Registatorul de carte funciară examinează aceste date şi va stabili: . registratorul de carte funciară poate iniţia efectuarea de expertize de către experţi cadastrali autorizaţi. Constatările ocazionate de o astfel de iniţiativă vor fi consemnate într-un proces-verbal care va fi semnat şi de persoanele care au participat la respectiva cercetare. în vederea elucidării situaţiei juridice a acestora. cu excepţia cazului când calitatea invocată face obiectul unui litigiu.registrele de publicitate. de proprietate. care este destul de frecventă. pp. citarea lor publicându-se în „Monitorul oficial al României". precum şi cercetări la faţa locului. în Pandectele Române nr. potrivit legii. dacă sunt cunoscute72. Posesorii de imobile. precum şi orice fapt sau raport juridic ce urmează 107 . prin afişare la uşa biroului de carte funciară. Cel care posedă cu titlu de proprietar va fi înscris ca atare. Această situaţie. 3/2003. cu ascultarea celor interesaţi şi ă persoanelor în măsură să procure informaţii dintre cele mai veridice. partea a III-a. precum şi cei care ar pretinde drepturi reale asupra acestora vor fi înştiinţaţi. Bîrsan. bunul să fie notat. În clarificarea unor astfel de situaţii. Cei în cauză vor trebui să prezinte la biroul teritorial competent înscrisurile privitoare la drepturile lor. nu este reglementată de 72 C. Limitările dreptului de proprietate reglementate de Convenţia europeană a drepturilor omului. în curs de judecată. cărţile funciare cu caracter definitiv. 165-197 drepturile imobil. precum şi într-un ziar central şi unul local de largă răspândire. registratorul de carte funciară va întocmi. După terminarea acestor cercetări şi verificări. sarcinile ce grevează de proprietate. stăpânirea restricţiile lui referitoare cu la titlu proprietar ori la capacitatea de a dispune. în special în mediul rural.

fără a avea titluri de proprietate asupra acestora. în cazul lucrărilor de întocmire a cadastrului general pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte (comună. 7/1996 a acordat o atenţie prea mică acestei chestiuni extrem de delicate. s-a simţit nevoia reglementării cât mai amănunţite a procedurii de înscriere a dreptului de proprietate pe baza posesiei de fapt. Cu toate acestea. Introducere în dr civil. Casa de 108 . în prezent. Dr civil român. după clarificarea situaţiei lor juridice. a V-a. după cum în foarte multe cazuri nu au avut loc dezbaterile succesorale. indiferent dacă posesorii lor au sau nu titluri legale asupra acestora. 7/1996 decât în mod tangenţial cu ocazia efectuării lucrărilor de cadastru. 8. Legea nr. foarte multe persoane stăpânesc imobilele în comun ori individual de zeci de ani. trebuie înregistrate şi făcute măsurători pentru toate imobilele. însă. municipiu). Din aceste motive. 73 Gh. Dacă însă cel care posedă sub titlu de proprietar un bun imobil nu poate face dovada modului de dobândire a proprietăţii prin una din căile prevăzute de lege. deschiderea cărţii funciare se face în baza actului sau faptului juridic din care rezultă calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra imobilului ce urmează să fie înscris în cartea funciară.Legea nr. Beleiu. îndeosebi în zonele rurale. înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar ar fi imposibilă. în scopul deschiderii de cărţi funciare pentru toate bunurile imobiliare. dacă avem în vedere că.7. oraş. Subiectele dr civil. deşi au avut loc mai multe transmisiuni succesive73. cu excepţia cazului în care prin lege s-ar dispune altfel. Înscrierea în cartea funciară pe baza posesiei de fapt În principiu. mai ales. din păcate. ed.

în temeiul legilor funciare de reconstituire ori constituire dreptului de proprietate. De asemenea. iar dacă nu. R. indexul alfabetic al proprietarilor. Bucureşti. a terţilor achizitori de drepturi. ci numai apelând la principiile de drept comun. Dacă nu. 7/1996 sunt lacunare şi destul de confuze. trebuie după stabilit care va fi statutul funciare adevăratului proprietar deschiderea cărţilor definitive. rămân numeroase cazuri în care.. şi identificate prin numere cadastrale unice. De aceea. căile de atac reglementate de art. 11 din Lege nu privesc aspectele juridice ale operaţiunilor de deschidere a cărţilor funciare.Deşi pentru o bună parte din aceste situaţii. mai ales. din păcate să-şi găsească aici vreo rezolvare. Într-adevăr. 1998 109 . în cadrul măsurătorilor cadastrale. noi titluri de proprietate (art. Aceste chestiuni au fost complet neglijate de autorii Legii nr. nu se poale înscrie imobilul pe numele unei anumite persoane. respectiv cine are calitatea de proprietar sau titular al altor drepturi reale asupra imobilelor individualizate. dispoziţiile actuale din Legea nr. s-au putut obţine. 7/1996. cu succes. 18/1991). ele neputând. editură şi presă „Şansa” S. nr. Ori va fi socotit decăzut din dreptul său. bunul său atât împotriva posesorului de fapt. cât şi împotriva terţilor dobânditori de drepturi reale. L. înscrişi de asemenea în cartea funciară. prin care legiuitorul s-a ocupat de această chestiune. comparativ cu vechile reglementări. trebuie aflată data de la care se va consolida situaţia lor juridică şi. contestaţiilor cu privire la datele tehnice ale imobilelor ori a respingerii de către judecătorie a plângerii formulate împotriva modului de rezolvare a contestaţiilor respective. ci numai aspectele tehnice ale lucrărilor de cadastru. în lipsa unor acte justificative. adică datele şi menţiunile documentelor tehnice [registrul cadastral al imobilelor. trebuie stabilit în cât timp va putea revendica. 23 din L.

deoarece nici un text de lege interzice acest lucru şi nici nu prevede vreun termen în care aceştia să-şi declare pretenţiile juridice. pct. sub sancţiunea decăderii ori. respectiv cât timp cei înscrişi în cartea funciară se pot pune la adăpost prin efectul uzucapiunii75. A fortiori. 115/1938). 62). 1994 110 . art. după caz. 175 alin. 3 D. dacă s-au constatat diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală din teren sau dacă există neînţelegeri între vecini cu privire la identificarea şi măsurarea parcelelor de teren. 19 alin. În schimb. descrierea imobilului şi inventarul de coordonate al amplasamentului pentru flecare imobil în parte. nr.. precum şi cu privire la proprietarii acestora. 1938 75 Platon Ioan. 1 şi art.registrul cadastral al proprietarilor. cei care şi-au înscris dreptul de proprietate pe baza 74 Vidra Vasile Gh. Tipografia „Cuvântul Românesc”. Noţiunea actuală a dreptului de proprietate. Bucureşti. a. ceea ce înseamnă că vor putea să atace înscrierile făcute în cartea funciară. Editura Sylvi. de altfel. lit. planul cadastral şi anexele la partea 1 a cărţii funciare cuprinzând planul imobilului cu vecinătăţile. după caz. 1. a inopozabilităţii drepturilor faţă de terţii dobânditori de bună-credinţă şi cu titlu oneros (art.L. din Lege]. adică cel puţin 30 de ani. nu închide şi. ele se vor soluţiona numai de către instanţele judecătoreşti (art. că deschiderea cărţilor funciare definitive. 11 alin. toţi cei interesaţi putând contesta exactitatea acestora74. nici nu poate închide terţilor interesaţi să revendice drepturile asupra imobilelor înscrise în cartea funciară. cu excepţia cazului când s-ar rezolva în mod amiabil prin declaraţii scrise date în faţa comisiei locale însărcinate să realizeze lucrările de cadastru ori. c).. Bucureşti. prin urmare. Rezultă. potrivit dreptului comun. în faţa registratorul de carte funciară. pe baza lucrărilor de cadastru şi a titlurilor de proprietate înfăţişate de fiecare parte ori procurate din vechile registre de publicitatea imobiliară. Istoria dreptului românesc.

posesiunii de fapt nu vor putea să se apere de efectele publicităţii imobiliare, deoarece înscrierea în cartea funciară nu a avut, în privinţa lor, nici un efect achizitiv, ci doar unul declarativ. Mai mult, nici terţii subdobânditori de bună-credinţă şi cu titlu oneros nu se pot prevala de principiul publicităţii materiale (art. 31) contra terţilor neînscrişi în cartea funciară, care sunt complet străini de înscrierile făcute şi, deci, nu le pot fi opozabile decât în condiţiile dreptului comun (prin invocarea efectelor prescripţiei achizitive, a prescripţiei dreptului material la acţiune etc), ci numai împotriva antecesorilor tabulari (cei înscrişi în cartea funciară) şi succesorilor lor, care nu pot ataca înscrierile vătămătoare decât în condiţiile restrictive prevăzute de Legea nr. 7/1996 (art. 31-37). Desigur, de lege ferenda, ar trebui remediată cât mai urgent această gravă lacună, care împiedică întocmirea unor veritabile cărţi funciare care să garanteze în mod deplin şi imediat existenţa şi validitatea drepturilor înscrise în cartea funciară, pe baza documentelor cadastrului general şi menţine, în prezent, toate premisele unei publicităţi defectuoase şi imperfecte (viciate), deoarece drepturile reale înscrise în cartea funciară sunt şi rămân oricând contestabile76. 8.8. Reconstiuirea cărţilor funciare a) Cazurile de reconstituire Potrivit art. 52 din lege, în cazul în care o carte funciară a fost distrusă, pierdută ori a devenit nefolosibilă, în total sau în parte, din diferite cauze, judecătorul de carte funciară va dispune reconstituirea cărţii funciare, la cerere sau din oficiu, cu acordul celor interesaţi, pe baza unei încheieri care poate fi atacată în condiţiile art. 50 alin. 2.
76 Stoica, V., Servitutea legală de trecere, în Revista Dreptul nr. 11/2003, pp. 53-65

111

Prin

urmare,

reconstituirea

unei

cărţi

funciare

este

admisibilă dacă este: 1. distrusă (nimicită); 2. pierdută; se asimilează cărţilor funciare pierdute şi cărţile sustrase, chiar dacă cercetările privind aceste aspecte nu au fost finalizate (art. 60 din Regulament); 3. degradată (nefolosibilă). b) Procedura de reconstituire. Sediul materiei se află în art. 52 din Lege şi art. 61-62 din Regulament. Potrivit acestor dispoziţii legale, reconstituirea pierderii sau sau recondiţionarea imposibilităţii cărţii ei funciare a distrugerii, de folosire.

Reconstituirea se poate face, la cerere sau din oficiu, de către registratorul de carte funciară77. Cererea de reconstituire formulată către biroul de cadastru şi publicitate imobiliară unde s-a aflat cartea funciară trebuie să conţină următoarele date: - numele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul persoanei care a fost titular de carte funciară; - identificarea imobilului cu indicarea numărului cadastral; - titlul în temeiul căruia se cere reconstituirea şi titlul în virtutea căruia s-a dobândit dreptul actual (real sau de creanţă); - sarcinile reale ce grevează imobilul. La cerere se ataşează un certificat care al se autorităţii atestă că administrativ-teritoriale (primăriei) prin

solicitantul este cunoscut ca proprietar, data de la care este în posesia imobilului, personal sau prin interpus, data de la care a plătit taxele şi impozitele pentru imobil, precum şi orice alt act care conţine referiri la calitatea de proprietar a acestuia, inclusiv relaţii de la oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie. Posesorii de imobile, precum şi cei care ar pretinde drepturi
77 Beleiu Gheorghe, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil., Editura Casa de editură şi presă „ŞANSA”, Bucureşti, 1994

112

reale asupra acestora vor fi înştiinţaţi, prin afişare la uşa biroului de carte funciară, citarea lor publicându-se în „Monitorul oficial al României", partea a IlI-a, precum şi într-un ziar central şi unul local de largă răspândire. Cei în cauză vor trebui să prezinte la biroul teritorial competent înscrisurile privitoare la drepturile lor, în vederea elucidării situaţiei juridice a acestora78. În clarificarea unor astfel de situaţii registratorul de carte funciară poate iniţia efectuarea de expertize de către experţi cadastrali autorizaţi, precum şi cercetări la faţa locului, cu ascultarea celor interesaţi şi a persoanelor în măsură să procure informaţii dintre cele mai veridice. În acest din urmă caz, constatările făcute vor fi consemnate într-un proces-verbal care va fi semnat de persoanele care au participat la cercetarea respectivă. După terminarea acestor cercetări şi verificări, registratorul de carte funciară va dispune, prin încheiere, reconstituirea, în tot sau în parte, a cărţii funciare, distruse, pierdute sau, după caz, devenite nefolosibilă. 8.9. Răspunderea pentru modul de efectuare a

înscrierilor în cartea funciară Sistemul cărţilor funciare este singurul sistem legal de publicitate imobiliară care asigură, deopotrivă, securitatea statică şi dinamică a circuitului civil, dar care, în cazul unui conflict între titularul dreptului tabular şi terţul subdobânditor, dă, totuşi, preferinţă nu aspectului static, ci aspectului dinamic al securităţii juridice, prin faptul că dreptul adevăratului titular este sacrificat în folosul terţului subdobânditor de bună-credinţă. Această din urmă soluţie este perfect justificată în cazul când înscrierile inexacte ale cărţii funciare în baza cărora terţul a
78 Tomulescu C. St., Drept privat roman, Bucureşti, 1973

113

în baza cărora terţul a dobândit un drept tabular. 115/1938 i-a recunoscut. prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Bucureşti 2003 114 . dându-se câştig de cauză terţului achizitor de bună-credinţă. care pierde prin efectul legii dreptul său legalmente dobândit în favoarea terţului achizitor. nu pot fi imputate adevăratului titular. dimpotrivă. să fie sacrificat dreptul terţului şi nu cel al adevăratului titular al dreptului. cel păgubit prin orice vină săvârşită în ţinerea cărţii funciare. biroului de carte funciară? În logica principiilor juridice ar trebui. chiar şi în acest caz. nu a formulat în termenul dc prescripţie acţiunea în rectificare sau nu a notat în cartea funciară în scop preventiv un anumit drept. Cât priveşte pe adevăratul titular al dreptului (verus dominus). care nu au putut fi astfel cunoscute de către terţele persoane interesate)79. ed. Ce se întâmplă însă în cazul când înscrierile inexacte ale cărţii funciare. a II-a. Dr civil. în schimb. în tot sau în parte. ci. fapt juridic ori vreo acţiune judiciară. Totuşi. Ed Lumina Lex. ca în acest caz. Legea nr.dobândit un anumit drept tabular se datorează neglijenţei sau culpei adevăratului titular al dreptului (verus dominus) care nu poate să impute altuia. dreptul la acţiune în răspundere civilă delictuală contra statului pentru repararea pagubei cauzate prin ţinerea neregulată a cărţilor funciare. 41. Astfel. 7/1996 nu a urmat nici în această privinţă 79 Ungureanu O. Decretul-lege nr. publicitatea inexactă a cărţii funciare (de pildă. Dr reale. potrivit art. se dă prioritate aspectului dinamic al circuitului civil. socotite din ziua în care cel păgubit a cunoscut faptul păgubitor sau cel mai târziu în 4 ani de la data când biroul de carte funciară a dat încheierea prin care s-a pricinuit paguba. cum s-a arătat. ci numai lui însuşi. Munteanu Cornelia. dacă paguba nu a putut fi înlăturată. cu condiţia ca acţiunea să fie introdusă în termen de 6 luni.. va putea cere despăgubire statului.

ne vom referi pe scurt la răspunderea penală. conducătorii de carte funciară la grefieri şi arhivari -. În această ordine de idei. cel înscris în cartea funciară este socotit adevăratul titular al dreptului. precum şi atunci când au fost eliberate copii sau extrase 115 . el nefiind obligat să adopte aceeaşi soluţie. disciplinare sau civile. forma răspunderii penale. Cu toate că în sistemul noilor cărţi funciare principiul efectului constitutiv de drepturi al înscrierii a dispărut.prevederile Decretului-lege nr. de lege lata. după caz. defectuoasă a cărţii funciare. chiar şi în acele cazuri când înscrierea ar fi întemeiată pe nereguli săvârşite de cei însărcinaţi cu ţinerea cărţii funciare. nerespectarea dispoziţiilor legale în materie de carte funciară de către personalul biroului de carte funciară . Dacă acest lucru nu se poate reproşa. în virtutea principiului publicităţii materiale a căiţilor funciare (art. deoarece celelalte reguli de carte funciară au fost menţinute. în anumite cazuri. care poate îmbrăca. în principiu. aceasta nu a schimbat radical datele problemei. legiuitorului român. în lipsa unei reglementări speciale. se poate însă imputa faptul că n-a reglementat în nici un fel modalitatea de recuperare a prejudiciului cauzat terţilor prin ţinerea neregulată. a) Răspunderea civilă delictuală Dacă din cauza ţinerii defectuoase a cărţilor funciare prin înscrierile inexacte efectuate sau din cauza neefectuării înscrierilor cerute ori nerespectării celor dispuse de judecătorul de carte funciară prin încheierea prin care a ordonat săvârşirea unei înscrieri. 31). Aşadar. atrage răspunderea de drept comun. ceea ce însemnează că.de la judecătorul de carte funciară. 115/1938 nereglementând răspunderea civilă delictuală a cărţii funciare. disciplinară şi civilă în cazul nesocotirii dispoziţiilor de carte funciară şi cauzării de prejudicii terţilor prin ţinerea neregulată a cărţii funciare.

Iaşi. aceştia au dreptul la repararea pagubei produse. . civ. 8/1995. întrucât este vorba de o răspundere pentru fapta altuia.existenţa unei fapte ilicite cauzatoare de prejudiciu. neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat81. constând în intenţia. .existenţa. în Revista Dreptul. 3 C. 998-999 C. cumulativ. extrasul de carte funciară a omis existenţa unor sarcini ori acesta nu ţine seama de existenţa unor cereri de înscriere înregistrate. fapta ilicită. la data săvârşirii faptei ilicite. vinovăţie) trebuie întrunite şi două condiţii speciale asupra comitentului însuşi: . civ. următoarele condiţii: . şi art. 3 C. Cât priveşte condiţiile cerute pentru răspunderea comitentului pentru fapta prepusului. Este vorba de răspunderea civilă pentru fapta proprie (art. Editura „Graphix”. Pentru a opera răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie trebuie întrunite. 1993 81 Giurgiu Liviu. Consideraţii în legătură cu domeniul public. civ. a raportului de 80 Romano E. Safta. Dreptul de proprietate privată şi dreptul de proprietate publică în România. . pe lângă condiţiile generale ale răspunderii prepusului în baza art.. pp. în speţă răspunderea comitentului pentru fapta prepusului (art.greşite ori incomplete de pe documentele de carte funciară (de ex. civ.). dar încă nesoluţionate ori neoperate în cartea funciară) sunt cauzate prejudicii terţilor. dacă prin exercitarea acţiunii în rectificare sau căilor de atac împotriva încheierii vătămătoare nu au avut câştig de cauză80. adică principiile răspunderii civile delictuale (art.existenţa vinovăţiei autorului faptei ilicite. 1000 alin. 100 alin.). civ. nr. 998-999 C.existenţa raportului de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. 998-999 C. raport de cauzalitate.existenţa unui prejudiciu. In aceste cazuri sunt aplicabile regulile de drept comun. 40-42 116 .) şi răspunderea civilă pentru fapta altuia. (prejudiciu.

inclusiv pe cele cuprinse în contractul individual de muncă sau. ci şi registratorii de carte funciară din vina cărora s-a cauzat un prejudiciu. ale registratorilor şi celuilalt personal auxiliar de specialitate al biroului de carte funciară (asistenţi registratori. organ de specialitate a administraţiei publice. astfel încât este posibilă şi urmărirea cu succes a acestora în vederea realizării creanţelor constatate prin titlurile executorii obţinute contra acestora. inspectori. deoarece Agenţia Naţională şi unităţile din subordinea sa sunt presupuse solvabile. Bucureşti. care nu mai poate fi reparat în natură. b) Răspunderea disciplinară Încălcarea cu vinovăţie a obligaţiilor legale ţi a îndatoririlor profesionale stabilite prin statul de funcţii. odată cu preluarea activităţii de publicitate imobiliară de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.săvârşirea faptei de către prepus în funcţiile ce i s-au încredinţat de către comitent. numai personalul auxiliar de specialitate. în materie de carte funciară.prepuşenie. după caz. în temeiul art. Tipografia Carol Göbl. arhivari etc). Persoana vătămată se poate. O atare acţiune este recomandabilă. G. nerespectarea prevederilor regulamentului intern. civ. poate fi chemat să răspundă personal pentru prejudiciile cauzate unei terţe persoane.. Originea şi condiţiunea proprietăţii în România. (sau Legii contenciosului administrativ). în prezent. care în calitate de comitent. registratori. Demn de menţionat este că. în contractul colectiv de muncă de către registratorii de carte funciară şi 82 Dissescu C. 1881 117 . prin rectificarea înscrierilor de carte funciară82. 998-999 C. bineînţeles. îndrepta şi împotriva oficiilor judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară sau chiar Agenţie Naţionale. . răspund de repararea integrală a tuturor prejudiciilor cauzate prin laptele ilicite ale prepuşilor săi.

a drepturilor personale. 290 C. cele care sunt calificate de lege drept infracţiuni de serviciu iar în al doilea rând. Drept civil. având ca obiect reglementarea relaţiilor sociale născute în legătura cu înscrierea în cartea funciară a drepturilor reale. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale. pen. în primul rând. în condiţiile legii (art.personalul auxiliar al birourilor de cadastru şi publicitate imobiliare pot constitui abateri disciplinare şi atrage. 2005 84 Filipescu P. ceea ce va antrena răspunderea penală pentru asemenea fapte grave. respectiv falsul material în înscrisuri oficiale (art. Drepturile reale principale. răspunderea disciplinară a acestora. a actelor şi faptelor juridice referitoare la starea şi capacitatea juridică a persoanelor. Ion. Actami. falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. pen. precum şi actele şi faptele juridice privitoare la drepturile personale. Bucureşti. C. 263 şi urm. 291 C. În imobiliare concluzie.) şi uzul de fals (art. în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară. 1996 118 . publicităţii de drept ansamblul normelor material şi procesual. precum şi a măsurilor de indisponibilizare. care cuprinde descrierea unui anumit imobil şi arată drepturile reale ce au ca obiect acest imobil. Dintre faptele penale compatibile cu activitatea de publicitate imobiliară sunt. la starea şi 83 Adam Ioan. adică un înscris sau document autentic întocmit şi administrat de organe ale statului anume desemnate prin lege. nesocotirea dispoziţiilor legale în materit de carte funciară poate îmbrăca şi caracteristicile (elementele constitutive) ale unor infracţiuni săvârşite de personalul biroului de carte funciară. Bucureşti. 288 C. Ed. Editura All Beck. muncii)83. pe cale de consecinţă. pen.). Instrumentul sau suportul tehnic al publicităţii imobiliare îl constituie cartea funciară. infracţiunile de fals. c) Răspunderea penală.)84. Drept civil. cuprinde dreptul tabular sau dreptul juridice. Uneori. a acţiunilor şi căilor de atac în justiţie.

pentru imobilele situate în raza de activitate a acestora85. Toate cărţile funciare individuale. precum şi la alte raporturi juridice în legătură cu imobilul înscris în cartea funciară respectivă. Acest registru. publicitatea imobiliară. alcătuiesc împreună registrul cadastrai de publicitate imobiliară al acestui teritoriu.unitate fără personalitate juridică din cadrul oficiului teritorial în a cărui rază teritorială de activitate este situat imobilul respectiv. care nu este un registru propriu-zis. întemeiată pe sistemul de evidenţă al cadastrului general se realizează de către oficiile judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară din subordinea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). 85 Rusu Aurelia op. cit. întocmite şi numerotate pe teritoriul administrativ al fiecărei localităţi. adică o colecţie de cărţi funciare deschise şi funcţionale. ci o unitate pur formală. În prezent. 17 119 . ce se ţine de către biroul teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară . p.capacitatea persoanelor.

fără îndeplinirea altor formalităţi. esenţa analizei este concentrată în dispoziţiilor înscrise în art. În cadrul publicităţii mobiliare. prin considerentele expuse sunt arătate nu doar avantajele ci şi importanţa publicităţii acestor drepturi în raport cu publicitatea mobiliară. fără să fie trebuinţă vreo scurgere de timp” . În ceea ce priveşte cea de-a doua formă de publicitate. prin faptul că 120 . care prevede că „lucrurile mişcătoare se prescriu prin faptul posesiunii lor.CONCLUZII În această lucrare este justificată necesitatea actiunilor de carte funciara prin intermediul publicităţii operaţiunilor referitoare la drepturile reale imobiliare. privite în general. prin aceasta fiind relevat principiul potrivit căruia. Aceasta analiză a pornit de la scopul şi finalitatea publicităţii drepturilor patrimoniale. Aşadar se poate desprinde este că publicitatea imobiliară conferă finalitate drepturilor reale de aceeaşi natură. având ca obiect drepturile reale imobiliare. iar publicitatea operaţiunilor juridice privitoare la un bun mobil se realizează prin însuşi faptul posesiei bunului. ajungând prin aceasta la cele două forme de publicitate a acestor drepturi – publicitatea mobiliară şi publicitatea imobiliară. posesia valorează titlu de proprietate. în această materie. 1909 Cod Civil.

distinctă consacrată publicitate imobiliară în dreptul românesc.realizează securitatea juridică statică – atestând existenţa drepturilor imobiliare ale persoanelor fizice şi juridice – dar şi securitatea juridică dinamică – conferind celor interesaţi date certe cu privire la situaţia juridică a imobilelor. Prin importanţa şi rolul publicităţii imobiliare. Am examinat în acest sens fiecare dintre modalităţile de evidenţiere şi publicitate imobiliară ridicate de doctrină la rang de sisteme: sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni. sistemul cărţilor funciare. Organizarea publicităţii imobiliare în ţara noastră îşi găseşte originea în modul de constituire a statului naţional. este juridice sistemelor reglementează sistemul de evidenţă şi publicitate imobiliară. de publicitate funciară şi de evidenţă funciară. mai ales. publicităţii care a influenţat întemeiate reglementări pe principii ale şi instituţiei trăsături imobiliare fundamental opuse. Pe baza acestei analize am ajuns la definirea trăsăturilor ce caracterizează publicitatea imobiliară sub imperiul Legii nr. Am avut în vedere delimitarea normativă fundamentală trasată geografic între spaţiul extra şi intracarpatic. 7/1996. cât. aceasta a fost cuprinsă în sistemul normelor juridice referitoare la terenuri. reglementare considerată o veritabilă lege de unificare a 121 . sistemul cărţilor de publicitate funciară şi sistemul cărţilor de evidenţă funciară. în a cărui structură modul intră norme juridice a care reglementează norme formele care de proprietăţii asupra terenurilor. norme juridice care reglementează de O exploatare analiză terenurilor. propunându-se recunoaşterea unei noi ramuri autonome de drept – dreptul funciar – cu obiect propriu de reglementare. Finalitatea urmărită prin prezentarea acestor sisteme nu o reprezintă atât dovedirea superiorităţii reglementării publicităţii imobiliare reale faţă de cea a publicităţii personale. configurarea caracterelor comune ale evidenţei întemeiate pe cărţi funciare.

sistemul real al cărţilor funciare. pe aceleaşi registre de înscriere a datelor referitoare la imobile şi titularii drepturilor reale. renunţarea la rubrica venitului impozabil. cu unele adaptări ale conţinutului acestor părţi în structura cărţii funciare reglementate de Legea nr. redate în cadrul modalităţilor de identificare ale imobilelor – numărul cadastral. Am încercat astfel să surprindem asemănările de evidenţă informaţională. operaţiunile de înscriere în cartea funciară fiind cunoscute sub forma intabulării. fiecare din cele două cărţi funciare are aceeaşi alcătuire. înscrierii provizorii şi notării. 115/1938 (categoria de folosinţă în locul felului de folosinţă. 7/1996 şi Legea nr. Concluzia care se degajă este aceea că. O natură identică între cărţile funciare tradiţionale şi cele propuse de Legea nr. abandonarea la menţiunea „vecinătăţilor” din partea referitoare la descrierea imobilelor).7/1996 a preluat nu numai denumirea dar şi natura înscrierilor din Legea de unificare. aflat sub legiferarea a două reglementări: Legea nr. Fiecare din operaţiunile generice de evidenţă cadastrală are drept scop asigurarea evidenţei cadastral-juridice care constituie finalitatea cadastrului general.dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare. titlu şi trei părţi. asemănările documentelor de evidenţă – ambele mijloace de publicitate bazându-se. În primul caz. 7/1996 faţă de Legea nr. Am încercat. 115/1938. 115/1938. 7/1996 este dată de asemănările de structură şi de asemănările operaţiunilor de înscriere. să arătăm rolul cadastrului general. respectiv numărul topografic. în momentul de faţă. dreptul funciar românesc cunoaşte un sistem unic de publicitate imobiliară. de înregistrare a terenurilor şi a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul ţării. în esenţă. de asemenea. Legea nr. 122 . Cât priveşte asemănările operaţiunilor de înscriere. Cercetarea cărţilor funciare din cele două reglementări permite extragerea unor elemente comune. în sensul dorit de Legea nr.

a sarcinilor. În temeiul acestor dispoziţii. faptelor. Din perspectiva înţelesului formal. prin care înţelege una sau mai multe parcele alăturate. pct. a din Legea nr. în care se fac înscrierile prevăzute expres de lege referitoare la descrierea imobilelor. 21 alin. părţile structurale ce o compun. carte care stă la baza organizării şi funcţionării sistemului propriu de publicitate imobiliară. iar prin parcelă se desemnează suprafaţa de teren cu aceeaşi categorie de folosinţă. continuând cu analiza elementelor structurale şi cu principiile ce le caracterizează. aceasta întrucât Legea nr. 1. am pornit de la definiţia şi trăsăturile instituţiei. redefineşte imobilul. fiecare parcelă se înscria în foaia A din cartea funciară sub un număr de ordine şi unul cadastral. a dreptului de proprietate şi a titularului acestui drept. În tratarea subiectului cărţilor funciare. prin prevederile art. aparţinând aceluiaşi proprietar. drepturilor personale şi altor raporturi juridice aflate în legătură cu imobilele înscrise. 17 123 . Reglementarea în vigoare. lit. Prima problemă priveşte dispoziţiile art. 247/2005 a introdus unele dispoziţii care modifică fundamental procedura de înscriere. În ceea ce priveşte înregistrarea şi evidenţa imobilelor supuse înscrierii în cartea funciară. A. ca mijloc de evidenţă juridică a imobilelor. 3 din Lege. 1 alin. se cuvine să reamintim câteva consideraţii.garantată prin instituţia centrală a acestei evidenţe – publicitatea imobiliară. descrierea se referea la numărul de ordine şi numărul cadastral al fiecărui imobil. Cerinţa înscrisă în art. 7/1996 referitoare la numărul de ordine şi cel cadastral al imobilului. În redactarea anterioară modificărilor acestui text. Pe de altă parte. cartea funciară corespunde noţiunii de document în care sunt cuprinse foile. am considerat justificată analiza strict instituţională a cărţii funciare. cu sau fără construcţii. prin imobil înţelegându-se parcela de teren cu sau fără construcţii.

descrierea imobilului şi inventarul de coordonate al amplasamentului. pentru fiecare imobil în parte. indiferent de categoriile lor de folosinţă. în concepţia Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare. în condiţiile în care drepturile reale imobiliare se transmit. Rezultatul la care se va ajunge din punct de vedere al înscrierilor. 115/1938. modifică sau sting în mod valabil între părţi în momentul realizării acordului de voinţă. folosite în descrierea imobilului din redactarea anterioară modificărilor. Acest element a înlocuit amplasamentul şi vecinătăţile. Cea de-a doua problemă are în vedere anexa la partea I a cărţii funciare. am încercat să determinăm cărţilor regulile funciare. 247/2005. 7/1996 a principiului efectului constitutiv de drepturi consacrat de Legea nr. abandonării de către Legea nr. astfel cum aceasta a fost preluată din Legea nr. În prezentarea principiilor care călăuzesc cărţile funciare. referitoare la planul imobilului cu vecinătăţile. menţiuni care nu pot constitui repere de identificare a imobilelor într-un sistem real de publicitate. 115/1938. 971. transferul proprietăţii are loc indiferent 124 . constă în concentrarea tuturor parcelelor unui imobil. constituie. Prin urmare. introdusă tot prin Legea nr. într-o singură evidenţă de număr cadastral. potrivit prevederilor art. 1295 Cod civil. 2 din Lege – a identificării imobilului printr-un număr cadastral unic şi a înscrierii ca atare într-o carte funciară – modifică esenţial evidenţa de carte funciară. bazat pe evidenţa cadastrală. fundamentale Valorificând care guvernează instituţia teoriile enunţate în doctrină în cadrul actualelor reglementări pot fi reţinute următoarele principii ale cărţilor funciare: principiul publicităţii integrale a înscrierilor; principiul legalităţii; principiul relativităţii înscrierilor; principiul legalităţii; principiul efectului translativ sau constitutiv de drepturi reale; Din această perspectivă am principiul analizat specialităţii; consecinţa principiul priorităţii înscrierilor; principiul forţei probante.alin.

având ca sursă de inspiraţie cartea funciară din ţinuturile istorice ale Ardealului şi Bucovinei de Nord iar ca scop extinderea cărţii funciare dincolo de Carpaţi. 7/1996 s-a deschis cadrul instituţional al publicităţii imobiliare reale prin cartea funciară. în evidenţă. prin generalizarea cărţii funciare pentru întreg teritoriul ţării.dacă operaţiunea juridică este făcută sau nu publică. aparţinând aceluiaşi proprietar. Art. În cadrul capitolului dedicat acţiunilor de carte funciară. poate. în cele din urmă. dincolo de inconvenientele implementării şi indiferent de modificările sau completările care vor surveni în timp. 1 din Legea nr. care se identifică printr-un număr cadastral unic şi se înscrie într-o carte funciară. în momentul de faţă la adevăratele ei dimensiuni. Chiar dacă importanţa reglementării nu este percepută. 7/1996 este pentru viitor principalul element în statornicirea tuturor elementelor legate de noile cărţi funciare. modificată dă o nouă interpretare noţiunii de imobil. faptul că prin Legea nr. 115/1938 pentru actele juridice încheiate anterior intrării în vigoare a Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare. am dezvoltat aplicabilitatea în această materie a prevederilor Legii nr. 125 . însă acest efect vizează doar părţile contractante. scot. indiferent de categoria de folosinţă. Legea nr. Potrivit dispoziţiilor Legii prin imobil se înţelege una sau mai multe parcele alăturate. 7/1996. Toate elementele referitoare la cărţile funciare pe care le-am prezentat în cadrul acestei lucrări.

. 8. . Bucureşti. 1994. dreptului .. Editura Hamangiu. .Alexandresco practică a Dimitrie. ...Drept civil. .Beleiu Gheorghe. Drepturile reale principale’’. Drepturi reale’’. 6.. .Dreptul civil.Adam Ioan. Introducere in dreptul 126 ..Drept civil roman.Albu Ion. 2007.Noile cărţi funciare’’. 7.Beleiu Gheorghe. Editura All Beck. Introducere în dreptul civil.Drept civil român.1909. si III. Subiectele dreptului civil’’. Editura Europa Nova. Bucureşti. Editura Casa de editură şi presă „ŞANSA”. Bucureşti 1998.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A)TRATATE.Adam Ioan.Drept civil.Explicaţiunea civil teoretică vol. Bucureşti. Bucureşti. Editura Lumina Lex. Editura All Beck..Drept civil. Editura CH Beck. 1997. român’’. 2001. 2. Bucureşti. 9. MONOGRAFII ŞI CURSURI UNIVERSITARE 1. 5.Bârsan Corneliu. Bucureşti.. Drepturile reale principale’’.Bârsan Corneliu. Drepturile reale principale’’.. 2005 4. 2002.Adam Ioan. . Teoria generală a drepturilor reale’’. . 3. Bucureşti.Drept civil. .

Deleanu Ioan. şi Editura terţii. Truşcă.. Ediţia a X-a revăzută şi adăugită de M. .. Tipografia Relativitatea opozabilitatea efectelor juridice.Curs de drept civil. . . 2002. în România’’.Părţile Rosetti.Dissescu Constantin G.Originea proprietăţii Bucureşti. 1881. 2003. Editura CH Beck.Corsiuc Olia Maria.Drept civil. Isvoare.Dumitrescu G. Vol I şi II. Teoria generala a drepturilor reale’’. Nicolae şi P. Bucureşti.. 18. 13.Boroi Gabriel. .Boroi Gabriel. 19.B. .A.civil. Bucureşti. Editura All Beck. . 21. 20. Persoane. civil. Drepturile reale principale’’. Tudor Vlad Partea 2008.Drept civil.. Bucureşti 2000. Persoanele’’.. 10. .Dogaru Ion.. vol. 11. 2002. Editura Rădulescu. . I. Lumina Lex. Drepturi reale’’. Drepturile reale principale’’. Bucureşti 2005.Drept Hamangiu. 127 . Editura Jus R. Curs selectiv’’. 17. 12. Partea generală. Bucureşti 1994.Buga Constantin. 16. Mona Maria Pivnicieru. .Boroi Gabriel. Editura CH Beck.Drept roman.. Sevastian Cercel.Chelaru Eugen. Editura Moldova...Drept civil pentru învăţământul universitar economic’’... şi Bucureşti. Imprimeriile şi condiţiunea Carol Göbl. . 2003. Editura All Beck.Burghelea Dumitru. 14.Drept civil. Bucureşti 1995. Lucia Editura Irinescu.Drept civil.. generală’’. Bucureşti. Procedură. 2006. Editura AII Beck. .. editura Universul Juridic. Bucureşti. 15. . Bucureşti 2006.Chelaru Eugen.Drept funciar şi cadastru român’’. repere’’..Regimul juridic al fondului funciar’’. Subiectele dreptului civil’’. Stănciulescu Liviu.. Bucureşti.

31... Subiectele dreptului civil’’. . 26.. Oancea Dan. Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale’’. L.Jora Cristian. 1995. Editura Curierul Judiciar.Ionaşcu Tr. .R... . 23.Iliescu Nicolae. Editura All. Bucureşti.. Editura Actami. 24. a V-a..Lupulescu Dumitru.. Băicoianu Alexandru.Filipescu Ion. Editura Dacia.P. Editura Ştiinţifică. Editura All Beck. Editura Lumina Lex..Drept roman’’. 1988... II. Drepturi reale’’. 1998.a.Hamangiu C. Bucureşti.Drept civil. Bucureşti. 1998.. 1998. Cluj-Napoca. . ed. Casa de editură şi presă „Şansa” S. 2002.. Introducere în dreptul civil. 30. . 22. Bucureşti.Dreptul de proprietate socialistă şi alte drepturi reale principale de tip nou în dreptul R. Bucureşti...Gheorghe Beleiu. . Bucureşti.’’.Drept funciar şi publicitate imobiliară’’.L. Imprimeria Văcăreşti.Bălănescu I. 27. Casa de editură şi presă „Şansa” S. Rosetti .Filipescu Ion. 28..Transformarea dreptului de proprietate de la fondarea Romei până în zilele noastre’’. Bucureşti. f.. . 1947. 25.Independenţa.Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale’’.Drepturile subiective civile şi abuzul de drept’’. Ed.Molcuţ Emil. Trăilescu Anton.R.Drept civil român. Bucureşti. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale’’. 2001. . 1914. Actami. 1996. Bucureşti. . . . 33.Tratat de drept civil român’’. Radu.Teoria generală a drepturilor reale’’.Drept civil. Bucureşti. Bredeanu Salvador.Luţescu George N. 29. 128 .Motica I.Deleanu Ion. Bucureşti.. 1964. 32. . 2007. vol. Bucureşti.Drept Civil.. Editura Lumina Lex. R.

. Editura Rosetti. 2006. Bucureşti.Publicitate imobiliară. 2009. 2000. 1914. editura Universul Juridic.Nicolae Marian. Drepturile reale principale’’. . 35. 2006.. Cărţile funciare.Dreptul de proprietate în Liviu.Plastara George. Bucureşti..Drept civil...Tratat de publicitate imobiliară. . . vol. Carte Funciară. Practică judiciară’’. Drepturile reale principale’’.. 1996. 37.Serafim Constantin I. editura Hamangiu. Drepturi reale’’. Editura Hamangiu..Nicolae Marian.Istoria dreptului românesc’’. 39. 129 . Bucureşti. .Publicitate imobiliară. . II. 7/1996 şi a Decretului-lege nr.Nicolae Marian.Platon Ioan.Dreptul de proprietate privată şi dreptul de proprietate publică în România’’. 41. 44.Pop Liviu. 38. 40. 46. . Editura Universul Juridic. Analiză comparativa a legii nr.Prescripţia extinctivă’’. 2004. Bucureşti. . Bucureşti. Editura Lumina Lex. 43. .Drept civil. Introducere în publicitatea imobiliară’’. . . Editura Imprimeriei de Vest. Oradea.Romoşan I.. . 36.Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale’’.Rusu Aurelia.Dreptul civil. Safta. Harosa Liviu-Marius. Editura Sylvi. Editura „Graphix”.. 45.Năsăudean Petronela.Publicitatea imobiliară şi noile cărţi funciare’’. 2006. Iaşi. Bucureşti. . 1993. 2006.Curs de drept civil român’’.. Bucureşti. .Pop Liviu. Bucureşti. editura Universul Juridic. .34.. Editura Mihaela Press.Romano E. 1994. 115-1938’’. Bucureşti. Bucureşti. Editura Cartea Românească..Pop 2001.. 42...

3. Bîrsan. Editura Lumina Lex.Stoica Valeriu. în Pandectele Române nr. 3/2003’’. Caracal. 4/2000. Editura Universitară.Tratat de Drept civil. Drepturile reale principale’’. 2.Ungureanu Ovidiu.. Editura Didactică şi Pedagogică. 2008. Munteanu Cornelia.. Drepturile reale principale’’. . 51.Drept civil. 53.Noţiunea actuală a dreptului de proprietate’’. Dumitrache. Drepturile reale’’.Curs de drept civil Drepturile reale.Drept civil. Bucureşti.Drept privat roman’’. ed. Bucureşti. B)REVISTE DE SPECIALITATE 1.Drept civil. Teoria generala a obligaţiilor’’.Stătescu C. 50... Bucureşti 2003.. 1973. Tipografia „Cuvântul Românesc”.Apostol Tofan D..Drept civil. Editura Humanitas. 47. Bucureşti. 165-197.. pp. . . 2002.Turianu Corneliu. . . Munteanu Cornelia. . . 2004. B. 54. St. . . nr..Tomulescu C. Stancu. Bunurile.C. Universitatea din Bucureşti. Bucureşti. Gh. Bucureşti..Stătescu C. . Bârsan C..Ungureanu Ovidiu..Flavius Baias. 48. 49. Persoana fizică. Persoana juridică.Aspecte controversate privind regiile autonome în raport cu legislaţia de după 1990’’.Limitările dreptului de proprietate reglementate de Convenţia europeană a drepturilor omului... Drepturile reale’’. Bucureşti. 1970.. 1904. a II-a.. 1988. în Revista Dreptul. Teoria generală a drepturilor reale’’.Vidra Vasile Gh..dreptul roman şi român’’. Editura Hamangiu. 130 . 52.. 1938. „Discuţii pe marginea Legii nr.

78.S.S. Nicolae. 4/1 995. dec.Consideraţii asupra Legii 213/1998.J. 3-21. cit.S. nr.Giurgiu Liviu. s.Noţiunile de domeniu public şi domeniu privat al statului. pp.Stoica V. 2. 33-34. 10. 131 .Limitele judiciare stabilite în interes privat.Consideraţii în legătură cu domeniul public’’.Seria Drept şi Ştiinţe Administrative. în Revista Dreptul nr.Titularii dreptului de proprietate şi de administrare a domeniului public.Servitutea legală de trecere’’. . Editura University Press. Iftene Cristi. 8/1995. în Revista Dreptul. .Dreptul de administrare al regiilor autonome şi instituţiilor publice asupra bunurilor statului şi unităţilor administrativ-teritoriale’’. .. în Revista Dreptul. 9.. 35-48. 6 /1999. apud Valeriu. civ. 6.. 2617/1991.. 45-47. 40-42.Răspunderea civilă delictuală’’. 8.Pătulea V. 8/1997. . civ. 2102 din 22 mai 2003.M.. Constanţa. nr. 3. 73-81. Eliescu.. în Revista română de drept nr. în Dreptul nr. Dreptul nr. 5. nr. 2003.. pp. dec. . pp. 2004.J. 11/2003. în Revista Dreptul.. 10-11/1993. p. privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia’’. 53-65. .... pp.. civ. în Analele Universităţii Ovidiu’’ . 11. pp.Stoica V.C.C.vol. nr.. 12/2003.. în cadrul raporturilor de vecinătate’’. . I. 2788/1987.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică”. în materie imobiliară.. Editura Humanitas.. 4. 1972. 296. în Dreptul nr. Bucureşti. nr. Bucureşti. pp. nr.Geagiu Sonia.. Stoica.M. dec. nepublicată.C.. în Revista Dreptul. Editura Academiei.. 7. p. pp. 7/1992. C)PRACTICĂ JUDICIARĂ 1.. s. s.Frenţescu L.J. op. Conţinut şi regim juridic’’. nr. .

77. Partea I. cu privire la Arhivele naţionale. 3. în Buletinul jurisprudenţei 1994. Drept civil. civ. p. 152/1994 a Curţii Supreme de Justiţie. a Curţii de Apel Suceava citată în P. 2275/1991. Decizia civilă nr. citată în C. 49/1994.S. aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003. 44.C. p. nr. 70. publicată în CU PRIVIRE LA INSTITUŢIA Supremă de Justiţie. Editura Didactică şi Pedagogică. 9. s. 767 din 31 octombrie 2003. 8. în Dreptul nr. 85. secţia de contencios administrativ. dec.. Trib. 16/1996. 3 din 22 octombrie 2003. 31/1954. 1970. nr. p. p. Suprem. în Revista română de drept nr.Curtea 6/1995. 8/1992. civ. în Dreptul nr. Sinteză teoretică a jurisprudenţei instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Suceava în materie civilă. în Revista Dreptul. revizuite prin Legea nr. sec.Decizia nr. dec..9/1988.. 1264/1968. D)LEGISLAŢIE PROPRIETĂŢII 1.J. p.S. Perju. dec.Trib. dec. 429/2003. 75. col. Bucureşti. 4. Stătescu. Persoana juridică. 2. 152/1994.Decretul nr. în Dreptul nr. civ. 5/1995. nr. confirmat prin hotărârea Curţii Constituţionale nr. 704/1983. 5. 6. Suprem. nr. 459/1994. nr.Legea nr. civ. 8 din 30/01/54. 6/1988. 2487/1987. Decizia nr. publicat în Buletinul Oficial nr.. 11/1983. 7. nepublicată.Dec. C. 132 . nr.. 12/1994.J. Drepturile reale. Secţia de contencios administrativ.Trib. forma actualizată a Constituţiei din 1991. Persoana fizică. p. publicată în Monitorul Oficial al României . jud. în Revista română de drept nr. Suceava.Constituţia României. 10. nepublicată. 73. nr.

Monitorul Oficial al României. 312/2005. Publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I.Legea nr. Partea I. Partea I. 6. privind exproprierea pentru utilitate publică. republicată în Monitorul Oficial al României. 11. 10. Publicată în Monitorul Oficial al României. 7. rectificată în monitoarele oficiale nr. Partea I. 71 din 9 aprilie 1996. din 10 iulie 2001. Partea I.Legea nr. privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei precum şi unele măsuri adiacente. modificată.Legea nr. 182/2000. 33/1994. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea 133 . 37 din 20 februarie 1991. 350 din 6 iulie 2001.Legea nr. 12. publicată în Monitorul Oficial al României. 247/2005.Legea nr. publicată în Monitorul oficial al României. nr.Legea nr.Legea nr. 8. nr. 5. privind protejarea patrimoniului naţional mobil. 219/1998. partea I. privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi. Partea I. nr. 530 din 27 octombrie 2000.11. 1008/14. privind regimul concesiunilor publicată în Monitorul Oficial al României. cu privire la fondul funciar. nr.Legea nr. 18/1991. privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. 653 din 22 iulie 2005. 139 din 2 iunie 1994. 407 din 24 iulie 2001. 373.2006. Partea I. 459 din 30 noiembrie 1998. Partea I. 422/2001. privind protejarea monumentelor istorice. nr. nr. 1 din 5 ianuarie 1998. nr. publicată în Monitorul Oficial al României. nr. nr. publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I. nr. 4. 9.Legea nr. publicată în Monitorul Oficial al României. precum şi de către persoanele juridice străine. 955 din 27 octombrie 2005 şi 294 din 31 martie 2006.

238/2004. Partea I. partea I. 933 din 13 octombrie 2004. 544/2004. 1154. din 7 decembrie 2004.Legea nr. 134 .115/1938.Legea nr. editura All Beck. 16. 535 din 15 iunie 2004. 13.Legea nr. Partea I. publicată în Monitorul Oficial al României. nr.executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor.7/1996. publicată în Monitorul Oficial al României. 2005. 17. 14. nr. republicată în Monitorul Oficial al României.Legea petrolului nr. 15. nr.Codul Civil. privind contenciosul administrativ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful