Ediţia a doua revizuită

Prefaţă de Irina Petraş
Ilustraţii de Maria Brudaşcă

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
BUZEA, CONSTANŢA
Cărticică de doi ani / Constanţa Buzea ; pref. de Irina Petraș ; il. de Maria Brudașcă. Ed. a 2-a, rev. - Cluj-Napoca : Editura ASCR, 2011
ISBN 978-606-8244-10-5
I. Petraș, Irina (pref.)
II. Brudașcă, Maria (il.)
82-93-34=135.1

Editor | Diana Breaz
Lectura | Diana Breaz
Coperta | Carolina Banc
Concepţie grafică şi ilustraţii (interior şi copertă) | Maria Brudaşcă
Prepress | Carolina Banc
Tipar copertă | Cristal Print, Cluj-Napoca
Tipar interior | Cognitrom, Cluj-Napoca
Pentru comenzi:
Telefon | 0264 581499
comenzi@ascred.ro
ed.ascr@gmail.com
www.ascred.ro

Copyright © 2011 Editura ASCR
Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parţială a textului şi stocarea sa într-o bază de date,
fără acordul prealabil în scris al editurii, sunt interzise şi se pedepsesc conform legii.

Sunt încântată şi mulţumită că
nu numai generaţia copiilor mei, ci şi
generaţiile mai noi se vor amuza şi vor învăţa
din textele pe care le dedicasem cândva copiilor mei.
Nu încetez să mă uimesc că această bucurie a fost/este posibilă
în timp şi se face gustată şi folositoare tocmai într-un moment când,
din cauze varii, criza ar fi putut întârzia colaborarea
dintre generaţia mea şi generaţiile care nu contenesc să vină,
cu setea lor de haz şi de uimire.
Cum să se facă asta decât citind cărţi fără de care inima ni s-ar răci
şi mintea n-ar putea supravieţui, ca o minune,
fără inimă - minune egală a minţii.
Nu putem fi înfrânţi, uitaţi, ignoraţi, dispreţuiţi,
dacă, vreodată, în trecut, am adus pe lume texte
pentru iubiţii noştri care îşi amintesc de noi
citindu-ne.
Constanța Buzea
15 noiembrie 2010

SĂ FACEM CUNOŞTINŢĂ

Ţi-am adus o cărticică. De azi înainte este cărticica ta. Poţi să te uiţi la ea cât
vrei. Poţi să pui mâna pe ea. Pune-o pe genunchi, aşa! Şi te rog s-o răsfoieşti. Cărticica
ta are, ca şi tine, doi ani. Ar putea să aibă cărticica ta mai mulţi ani decât tine? Nu.
Mă uit la tine şi te văd veselă. Ochii tăi îmi spun mai repede şi mai pe înţeles ce se
întâmplă acum în gândul tău. Îţi pare bine că ai o cărticică a ta. Tu ştii de ce ochii
tăi ştiu să vorbească mai repede şi mai pe înţeles decât gura ta şi decât limba ta?
Pentru că tu n-ai avut destul timp să înveţi prea multe cuvinte. Pentru că doi ani, câţi
ai tu acum, oricât ţi s-au părut de mari şi de lungi, ei sunt numai doi la număr. În
doi ani, un copil nu poate învăţa prea multe cuvinte, chiar dacă el este un copil bun,
aşa cum eşti tu, şi chiar dacă îl roagă frumos pe bunicul. Dar, în doi ani, ochii tăi
au avut de văzut şi au văzut o mare parte din lucrurile care stau pe pământ, o mare
parte din vieţuitoarele care se mişcă în jurul tău şi o mare parte din fenomenele care
se întâmplă între cer şi pământ, între zi şi noapte, de când răsare soarele şi până se
ascunde luna.

11

RAZA DE SOARE

Uite, am să-ţi aduc aminte o întâmplare. Tu te jucai şi mama te învăţa o
poezie, aşa:
Ce frumos mă joc la soare
Cu sandalele-n picioare!
Şorţul meu cu buzunar
E curat, nu e murdar!
Plimb păpuşile-n căruţă.
Cad. Hai, ia-mă de mânuţă!
Mă ridic de jos şi plâng,
Lacrimi strâng în pumnul stâng.
Şi îmi trece, dacă-mi dai
Limonadă nu prea rece
Şi un pai.

Deodată, ai văzut că raza de soare, care stătuse pe podea, caldă şi parcă
frumos mirositoare ca o floare, a fugit. Raza de soare, ştii şi tu, nu are picioare şi
nu poate fugi. Totuşi, în timp ce tu te jucai plimbând de colo-colo căruţa cu păpuşi,
raza de soare s-a făcut nevăzută. Parcă a luat-o cineva cu mâna. Parcă a furat-o
cineva. Parcă a înghiţit-o cineva.

12

COPACII FĂCEAU FÂŞ-FÂŞ

După aceea, afară a început să bată vântul, să se legene copacii la stânga şi la
dreapta şi să foşnească aşa: Fâşşş! Fâşşş! Bunicul scump şi drag te-a luat în braţe, a
chemat-o şi pe bunica la fereastră şi aţi început să vă uitaţi toţi trei afară, pe stradă.
Maşinile mici, ca nişte gândaci, fugeau mai repede. Autobuzele se opreau în staţie şi
îi chemau pe oameni să se suie în ele. Autobuzele plecau şi închideau repede toate
uşile, ca să nu se suie şi vântul. Troleibuzele, despre care tu ştii că sunt nişte maşini cu
coarne şi merg pe sârmă, îi chemau şi ele pe oamenii care nu au încăput în autobuze,
să vină mai repede, ca să-i ducă la ei acasă, să nu-i apuce ploaia pe stradă.
13

PLOAIA SE PREGĂTEA SĂ CADĂ

Într-adevăr, ploaia se pregătea să cadă. Pe cer erau o mulţime de nori, care
se împingeau unul în altul, de parcă se certau între ei. Până la urmă, cearta lor s-a
schimbat în bătaie adevărată. Norii negri şi gri au început să se bată cap în cap şi să
facă uite-aşa: Buuum-bum-bu-bum! Unii nori, mai simpatici, stăteau pe margine şi
se uitau la cei care se băteau. Dar vântul, văzând că sunt nişte nori de ploaie buni şi
cuminţi, le dădea câte un brânci şi atunci norii cei buni cădeau, buf! peste norii cei
bătăuşi. Norii bătăuşi nu ştiau că vântul e de vină şi năvăleau, cu pumnii strânşi şi cu
fruntea plină de cucuie mari, asupra norilor buni şi cuminţi. Din întâmplarea asta
tristă şi pe care nici nu pot să ţi-o mai spun mai departe, atât sunt de supărată, a ieşit
că norii cei buni au fost bătuţi măr. Până la urmă, ei nu s-au mai deosebit în niciun
fel de norii cei răi. Ochii au început să le strălucească de durere şi să plângă de necaz.
Când norii cei buni plâng, pe pământ plouă. Aşa se întâmplă întotdeauna cu norii cei
buni. Ei plâng şi lacrimile lor se fac picături mici de ploaie. Ploaia cade şi tu poţi să
vezi cum plouă. Uite-te pe fereastră! Norii cei buni plâng ce plâng, apoi fug necăjiţi
pe cer, acolo unde cred ei că se pot plimba liniştiţi între cer şi pământ.

14

NORII CEI RĂI

Dar norii cei răi se supărară foarte tare, pentru că ei nu voiau să înceapă ploaia.
Ei voiau numai să se bată, să se lovească, să-şi facă în cap nişte cucuie mari şi negre.
Ei voiau să fulgere şi să tune, să sperie copacii, să le rupă frunzele şi să facă întuneric
pe pământ. Norii cei răi, deşi sunt şi ei plini cu picături de apă, sunt atât de răi la
suflet, obraznici şi neprietenoşi cu oamenii, că se fac de gheaţă şi de zăpadă şi aruncă
în oameni, pe casele lor şi peste grădinile lor, cu nişte bulgăraşi de gheaţă. Dacă te uiţi
bine la aceşti bulgări ca nişte biluţe, poţi să vezi că ei seamănă cu nişte ouă albe, mici
de tot. Dar pentru că este vară şi pe cer, vara, sunt mai mulţi nori simpatici, ploaia nu
ţine toată ziua.

16

RAZA DE SOARE TE FACE SĂ RÂZI

Nici nu a apucat bunicul să-ţi spună povestea ploii, că prin fereastră coboară
din soare raza cea frumoasă. Ea se aşază pe mâinile tale, pe fruntea şi pe genunchii
tăi. Raza de soare te face să râzi. Tu baţi din palme şi o chemi şi pe mama să se uite la
tine cum te joci cu raza de soare.

— Mamă, mamă, ridică-te de pe scaun şi vino să-mi spui o poezie. Una mică.
Atâta!

— Şi tu să-mi spui cât de mică vrei să fie poezia, apropiind degetul Mare de
degetul Arătător.

18

POVESTEA DEGETELOR

Tu ştii că la fiecare mână ai câte cinci degete? Da? Bine! Tu ai la fiecare mână
cinci degete. Ia uită-te! Degetele sunt ca o familie mică în care oamenii seamănă
unii cu alţii. Unul se numeşte Degetul Mare. Acesta este degetul tău mare, iar acesta
este degetul meu mare. Următorul deget are un nume mai lung şi mai sonor. Lui i
se spune Arătător. Când spui Arătător, parcă se aude o trompetă care spune
aşa: A-ra-ta-ta! Arătătorul este un deget, vezi şi tu, un deget ca toate degetele. Dar
pentru că e un deget foarte deştept, el are întotdeauna ceva de făcut. El trebuie să ne
arate unde sunt jucăriile, unde este bunica, unde s-a ascuns pisica. E simplu. Atât de
simplu, că îţi vine să râzi.
19

POEZIE MICĂ PENTRU DEGEŢEL

Am un deget Mic la mână,
Care mic o să rămână,
Chiar şi când eu voi fi mare.
Parcă nu i-aş da mâncare.
Degeţelul meu cel Mic,
Dacă vreau, pot să-l ridic.
Dacă vrea draga bunică,
Îl vedem pe Iepurică.
Umbra lor pe un perete
Dacă-o mişti pe îndelete,
Vezi tot felul de minuni,
Căprioare şi păuni,
Iepuri, păsări care cântă
Şi doi ursuleţi la trântă.
Ţi-a plăcut, Degeţel?
— Da, da, sigur că
Mi-a plăcut,
Dar mai dă
Încă-o dată, pe perete,
Filmul ăsta, pe-ndelete!

34

HAI SĂ DESENĂM CEVA

Hai să desenăm ceva. Să deschidem cutia cu creioane. Chemăm şi guma?
Sau nu avem nevoie de gumă? Dar de ascuţitoare avem nevoie precis. Tu aduci hârtia.
Eu aduc măsuţa lângă pat. Soarele se uită pe geam la noi să vadă cum ne jucăm. Dar,
ia stai puţin, auzi?! Plânge cineva în sertar. Vai de mine! Să deschidem repede sertarul
în care se aude plângând cineva. Parcă ar fi un glas de fetiţă mică, aşa cum eşti tu,
care a fost lăsată singură în casă. I s-a făcut frică şi plânge subţire şi îi curg lacrimi din
ochi. O cheamă repede pe bunica, să vină, hai, s-o ia în braţe şi să-i şteargă nasul cu
batista.

MUSAFIRUL DIN SERTAR

Doamne, dar în sertar plânge cineva încet. Hai să mergem să deschidem
sertarul încet şi să ne uităm înăuntru. În sertar cred că a rămas cineva încuiat. O fi
cineva care s-a jucat pe-acolo, a obosit şi a adormit. Mama a închis sertarul cu cheia,
fără să se mai uite dacă doarme cineva mic acolo. Mama n-a întrebat: «Este cineva
în sertar? A intrat cineva în sertar? A intrat în sertar cineva care nu locuieşte de
obicei în sertar?» Mama ştie că toate lucrurile din casa noastră sunt foarte cuminţi
şi ordonate şi că ele au grijă singure să se aşeze la locul lor. Nimeni nu doarme în altă
parte decât la locul lui.

36

SĂ DESENĂM
În oraş,
O căsuţă cu etaj.
În căsuţă, un dulap.
În dulap, ca să scap,
Desenez doar un ciorap.
În ciorap e loc destul
Pentru un pisic sătul.
Dacă am vedea prin el,
Prin pisoiul mititel,
Am vedea un şoricel,
Iar în şoarece-am vedea
Ghemuit pe cineva
Atât
De mic şi de amărât,
Care moare de urât.

46

HAI LA GROAPA CU NISIP

Mergem în parc să ne jucăm la groapa cu nisip. Să luăm găleata, lopăţica, sita
şi toate formele de cozonaci. Tu vei fi mica bucătăreasă care ştie să coacă la soare
cozonaci:

Prăjituri şi cozonaci
Pentru şoarecii săraci,
Cozonaci şi prăjituri
Pentru micile lor guri,
Prăjituri şi turtişoare
Pentru dinţi de mutrişoare,
Turtişoare şi clătite
Pentru vrăbii ţopăite,
Şi clătite cu dulceaţă
Pentru cei ce se răsfaţă.

50

CUM MERGEM PE O SCARĂ

Mica mea bucătăreasă, zisă şi cofetăreasă, hai
la groapa cu nisip. Coborâm cu liftul. Dar putem să
mergem şi pe scară. Dacă mergem pe scară, facem
trop-trop, cu toculeţele de la sandale.

Mama-n faţă,
Iar matale, cocoţată-n braţe,
Că începi să zici
Că picioarele ţi-s mici,
Că mai cazi, te mai ridici,
Şi ne prinde noaptea -aici,
Tot pe scară
Pân -diseară.
Hai în spate!
Nu te zbate,
Că n-ai tălpile curate!

Aşa am fi păţit cu fata, dacă nu coboram cu liftul.
52

CUPRINS
Constanța Buzea și cartea vârstelor fragede............................................. 7
Să facem cunoștință.................................................................................. 11
Raza de soare.............................................................................................. 12
Copacii făceau făceau fâș-fâș................................................................... 13
Ploaia se pregătea să cadă......................................................................... 14
Norii cei răi................................................................................................. 16
Raza de soare te face să râzi..................................................................... 18
Povestea degetelor..................................................................................... 19
Cum se ascunde pisica.............................................................................. 20
Lăbuța pisicii.............................................................................................. 20
Degetul Arătător........................................................................................ 22
Fetița și păpușile........................................................................................ 22
Degetul Mare.............................................................................................. 24
Degetul Mijlociu........................................................................................ 24
Laptele știe o poezie urâtă........................................................................ 25
Cum să pedepsim laptele.......................................................................... 26
Mai departe................................................................................................ 28
Degetul inelar............................................................................................. 30
Cum punem un inel pe deget.................................................................. 30
Poezie pentru inelar.................................................................................. 31
Degetul mic................................................................................................ 32
Degețel cumințel........................................................................................ 33
Poezie mică pentru degețel ..................................................................... 34
Hai să desenăm ceva................................................................................. 36
Musafirul din sertar.................................................................................. 36
Lucrurile din casa noastră stau la locul lor............................................ 38
Cine plânge................................................................................................. 38

De ce e întuneric în sertar....................................................................... 38
Unde stă fetița............................................................................................ 40
Fetița stă într-un oraș................................................................................ 42
Cheia mică.................................................................................................. 44
Cine trage cu urechea............................................................................... 45
În sertar e liniște........................................................................................ 45
Să desenăm................................................................................................. 46
Să ne jucăm de-a școala............................................................................ 48
Hai la groapa cu nisip............................................................................... 50
Cum mergem pe o scară........................................................................... 52

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful