SISTEMUL DIGESTIV

STOMATITELE

= inflamatia de la nivelul gurii, interesand mucoasa, mai rar tes moi subadiacente - apar localizate => denumiri corespunzatoare zone: Gingivita, Palatinita, Gnatita, Orofaringita, Glosita

Etiopatogeneza 1. Cauze predispozante - carentiale ( boli de nutritie) - boli cronice si organopatii: gastroenterite, nefrite cronice - act prin diminuarea reactivitatii bucale fata de diferite solicitari instalandu-se perturbari trofice si circulatorii = fondul pe care se dezvolta procesul inflamator 2. Factori ocazionali - act mecanica executata de copri straini , alimente dure, taierea coltilor la purcei, neregularitati de tocire si alte afectiuni dentare - act unor subst chimice : subst caustice, iritante, compusi chimici iritanti eliminati de org ex: amoniac ± uremie ³hidrargirism´ ± Hg intoxic ³ saturism´ ± Pb intoxic - reactii de ordin alergic : anazarca, fotodermatoza 3.Cauze determinante - virusuri: Febra aftoasa, Febra catarala maligna, Pesta bovina, Diareea virotica- boala mucoaselor, Exantem veziculos si boala veziculoasa a porcului , Stomatita veziculoasa contagioasa a bovinelor, Difterovariola la pasari - bacterii: Streptococi, Staphilocioci, bacil TBC, Actinobacilus - miceti: Candida, -paraziti: Histomonas Stomatita micotica cu Candida apare la purceii sugari sau intarcati precoce; daca intervine terapia bucala cu antibiotice Simptomatologie - difera in functie de intinderea inflamatiei in suprafata si profunzime - in profunzime simptomele generale se evidentiaza in stomatitele secundare unor boli: hepatice, renale, endocrine, ale org hematopoetice - dpdv functional stomatitele se caracterizeaza clinic prin disfagie bucala: pseudotrismus (inclestare), fascies ingrijorat, prehentiune cu diniti lungi, scaparea alimentelor, miscari superf ale mandibulei,jena in masticatie; salivatie

1. Stomatita catarala - mucoalele de pe zonele infl (gingi, marginea limbii) este inrosita, calda, dureroasa, uscata - intre molari si bucce =>´magazii´ de alimente -salivatia cu saliva umoasa - la cal: tumefactia muc palatine care ajunge la nivelul tablei dentare popular palatinita = ZAMBRE acest aspect se considera normal la tineret in timpul schimbarii dintilor si la anim foarte batrane 2. Stomatita aftoasa - simpt bucala este dedublata de modificari generale la niv pielii sau alte org=> eruptiile bucale sunt de ordin simptomatic in anumite boli - exista stomatite veziculoase simple la purceii carentati si iepurii de rasa pretentioasa - veziculele sunt de diferite dimensiuni ; exudat clar, incolor; apar grupate in anumite zone ale mucoasei bovine- muc bureletului iepure- buza, limba purcei- bucce, limba - sialoree prelungita + ³zgomot de sarut´ - veziculele se danteleaza, vf limbii apare sub forma de potcoava => normal 3. Stomatitele pseudoaftoase (papulo-ulceroase, ulcero-erozive) - apar in urma consumului de radacinoase alterate, nutret iritant, schimbari neadecvate a ratiilor - apar eruptii papuloase urmate de ulcere - epitelizarea sup alterata 4.Stomatitele pseudomembranoase Intalnite mai frecvent la sugarii si tineretul cu hipovitaminoza A, si hipovitaminozele din grupul B, la cei cu carnte proteice, anemie, sau hipotrepsie. Incidenta maxima a stomatitelor pseudomembr, se inregistreaza la purcei dpa cum urmeaza: Tineretul indeosebi primavara cand de regula imbraca caracter enzootic, apoi purceii sugari. Stomatitele psmembr se mai intalneste la miei, vitei, manji si iepurasi. In cadrul acestor stomatite se intalnesc sensibilitati morbide definitorii. A. Stomatita crupala a sugarilor: - Debuteaza cu sialoree, congestia si tumefactia mucoasei bucale. Dupa una doua zile se constata prezenta de false membrane cenusii-galbui sau alburii de consistenta redusa, cazeoase, localizate indeosebi pe mucoasa gingivala linguala si la comisurile labiale. Sub pesudomembrane se descopera mucoasa denudata, intens congestioantam sangeranda. In zilele urmatoare sialoreea se agraveaza, apare pseudotrismusul, mirosul fetid al cavitatii bucale si agravarea starii generale. B. Stomatita difteroida Se caracterizeaza prin necroza epiteliului bucal, urmata de formarea deasupra zonelor gangrenate a unor membrane pseudodifterice cu aspect galbui, adesea cu caracter proliferativ. Simptomatologia functionala: sialoreea pseudotrismusul si disfagia, cat si cea generala sunt mai grave decat in stomatitele prezentate anterior.

C. Stomatita micotica (candida albicans) Intalnita la purcei si la tineretul aviar. De cele mai multe ori apare in urma medi. Antiinfectioase abuzive. Se constata prezenta unor depozite necrotice bogate in levuri, stralucitoare alb-galbui. Cunoscuta popular sub denumirea de ³margaritarelul gurii´. Dupa indepartarea lor se evidentiaza mucoasa congestionata. Leziunile necrotice pot conflua in timp ocupand zone mai intinse pe mucoasa linguala sau perilinguala. Apoi prin continuitate, cuprinde si mucoasa faringelui, esofagului si(pasari) a gusii 5. Stomatita ulceroasa O eruptie ulcero-necrotica bucala ce apare in urma reducerii reactivitatii generale si/sau bucale de regula de ordin toxic sau carential, urmata adesea de invadarea mucoasei bucale de diferiti germeni de supuratie si necroza. Aspectul: mucoasa bucala este rosie violacee, tumefiata si apoi ulcerata. Miros fetid, saliva se scurge la exterior, continand striuri de sange sau chiar portiuni de tesut gangrenat. 6. Stomatita gangrenoasa (gangrena gurii, noma) Apare in urma infectiei mucoase bucale si a tesuturilor subiacente, de regula cu asociatii de anaerobi, se intalneste mai frecvent la carnivore, mai rar la purcei si vitei. Starea generala este grava, debutand initial cu febra; urmeaza o stare depresiva si in final forma comatoasa cu semnele asa numitului ³socului toxic´. Local: salivatie abundenta, saliva hemoragica si cu aspect murdar si miros fetid (inclusiv aerul respirat). Gangrena este cu aspect cianotic, apoi verzui sau gri-albicios, care in timp se elimina. Se localizeaza indeosebi la nivelul limbii la carnivore, sau in zonele invecinate limbii la vitei si purcei. Procesul gangrenos are evidenta tendinta de difuziune cuprinzand planseul gurii si chiar buzele. Prin deglutitia materialul gangrenos septic intervin frecvent complicatii gastrointestinale, iar prin aspirarea pe caile aerofore se induce gangrana pulmonara. DIAGNOSTICUL Sub aspect anatomoclinic acesta nu implica dificultati, bazandu-se pe disfagia bucala si pe leziunile ce se pot evidentia usor si in timpul vietii. Se impune totusi a se face diagnostic diferential fata de:
y y y

Bolile glandelor salivare Bolile faringelui si esofagului (disfagia este de alt tip[2]) Paralizia de trigemen (nu apar semne locale dar se vor constata imposibilitatea inchiderii gurii) Bolile dentare.

y

Odata stabilit diagnosticul clinic se va proceda la precizarea diag etiologic (examen de lab). Evolutia este de cele mai multe ori acuta, cu mentiunea ca stomatitele grave au deseori drept consecinte slabirea animalului, inducerea hipoglicemiei, scaderea reactivitatii generale a

Prognostic este de cele mai multe ori favorabil in cazul stomatitelor usoare. preparate calcice. apa la discretie (tratate cu sulfat de Cu 0. 4. In stomatitele micotice sulfat de Cu o. apa otetita sau bicarbonat [dupa fiecare tain]. apa oxigenata 2-3%. Proteinoterapie: hemoterapia. Implantoterapie: implant de os. igiena corporala) 2. extracte tisulare. Tratament 1. pensulatii de 3 pana la 6 ori pe zi cu albastru de metilen 1-3% KMnO4 1-2 0/00. vitaminizare (A. 3. Tratamentul dietetic ± administrarea de nutreturi semilichide sau moi. tamponamente ale zonelor lezate cu substante astringente [sucul de lamaie. alphachemotripsina. carnivore. borax. C. decoct de scoarta de stejar].3 0/00 sau apa acidifiata cu otet sau apa bicarbonatata). flegmonoase si gangrenoase se indeparteaza tesuturile necrozate. glicerina iodata BOLILE FARINGELUI Faringitele Faringitele sunt mai frecvente la pasari. Alimentatia artificiala (sonda gastrica) daca gravitatea bolii nu permite consumul nutretului. b.1-0. cabaline. cafeina. hormoni de tip corticoizi. Igienic ± ameliorarea conditiilor de intretinere (curatenie. PP. izolarea animalelor. alaun 2%. insulina. implant de crenguta de salcam. indepartarea falselor membrane cu ajutorul unor tampoane imbibate cu solutii bicarbonatate sau in solutii cu tripsina 1% sau cu perclorura de fier 5%. La purceii sugari administrarea de lapte indulcit cu glucoza (nu zahar). sau sulfat de cupru. mijloace eutrofice. preparate arsenicale. In stomatitele pseudomembranoase dau rezultate favorabile fibrinoliticele [tripsina. suspensie de organe in sange. preparate feruginoase. complexul B ± doze de 5-10 ori mai mari decat dozele necesare). a. In stomatitele ulceroase. rivanol 0. Faringitele pot fi: . Tratamentul local ± spalaturi ale gurii cu infuzie de musetel. sau rezervat sau grav in cazul stomatitelor profunde. miscare in aer liber si cu expunere la soare. Antiinfectioasele administrate pe cale generala sunt justificate numai in cazul stomatitelor flegmotoase. polidin. solutii izotonice glucozate sau camforate].ACTH. dezinfectii. stricnina. si se dreneaza colectiile purulente dupa care se aplica repetat tampoane cu glicerina iodata sau cu solutie 3% de acid cromic. tratament care se practica in cazuri mai grave. borax 4%. galactoterapie.3%. eupeptice. parenteral]. cantastim.organismului. Tratamentul stimulent ± stimularea reactivitatii de ansamblu al organismului.5 o/oo in apa de baut la pui si/sau unguente cu micostatice sau sublimat corosiv 1 o/oo. analeptice [alcool. 5. iar in asociatie cu ioduratele sunt recomandate in ³glosite actinobacilare´. Tratament etiotrop ± se orienteaza de la caz la caz dupa stabilirea diagnosticului etiologic vizandu-se atat factorii determinanti cat si starile carentiale sau bolile primare ale altor organe. electuare cu antibiotice si sulfamide cu glicerina simpla sau glicerina iodata.

Diagnostic Se bazeaza pe disfagia de tip faringian. se constata material hemoragico-purulent pe ea. Secundare.Debuteaza cu tulburari circulatorii trofice sau reflexe pe fondul carora poate actiona agravant flora bacteriana. Primare. Procesul inflamator se poate extinde direct pe organele digestive sau respiratorii. asupra carora intervin diversi factori ocazionali (frig. cu jetaj alimentar (apare doar discret sau din cand in cand). jetaj alimentar [dar in anumite perioade este purulent]. saliva sau continutul alimentar regurgitat au miros respingator (de gangrana). Febra este mare si de tip remitentm se constata anorexie. difterovariola. Regiunea guturala este deformata in prima faza. rujet. La inspectia interna -> secretie purulenta. mai rar parazitar -> actiune locala a mustelor Columbace si lipitori). apoi este rece si crepitanta la palpare. Durerea mai este provocata si la incercarea de introducere a sondei esofagiene. Delimitata pe zona restranse. respectiv cele retro-faringiene . NH3. actinobaciloza. H2S. . La inspectia interna a faringelui se constata: tumefactia mucoasei.Din punct de vedere al simptomatologiei intalnim mai multe tipuri: o Faringita catarala. pesta. deglutitii in gol cu intinderea capului. Bi. o Faringita gangrenoasa. jetaj alimentar. . aerul expirat. nutreturi inghetate sau fierbinti. La retragerea sondei faringiene. La examenul regiunii guturale se releva: deformarea evidenta a organului. pe manifestarile fizice locale si eventual pe simptomatologia generala. aparitia pe mucoasa de eroziuni. Apar in unele boli: gurma. Starea generala este foarte grava. TBC.In general inflamatia faringiana declanseaza reflexe nocive prin care seexplica disfagia si durerea locala. Debuteaza cu o febra usoara. . se desfasoara afebril. inrosirea mucoasei. Patogeneza . pseudopesta. Se mai constata pseudotrismus la incercarea de deschidere a gurii si in principal durere faringiana exteriorizata la palpatia profunda a faringelui sau in urma presiunii realizate la baza urechii. tepoase. urmata de hipotermine cu stare depresiva grava. La inspectia interna -> depozite pseudo-membranoase. Se constata disfagie faringiana. ortopnee. Pb. cornaj. ploi reci.A. inflamatia limfonodulilor submandibulari si faringieni. Simptomatice. miscarile de prehensiune si masticatie sunt mici. Initial febra. B. corpi straini. Aceasta evolueaza fara semne locale si fara a se constata contractarea faringiana la palparea interna. pete albicioase [catar purulent]. praf.In anumite cazuri infectia difuzeaza pe cale limfatica la limfonodurile satelite sau pe cale sangvina (metastaze) la organele interne. o Faringita cronica. curenti de aer. La incercarea de adapare apa revine pe nari in amestec cu saliva astfel incat nivelul apei din galeata creste in loc sa scada. stahibotriotoxicoza si fusariotoxicoza. sau cand animalul este apucat de urechi. Acestea apar mai ales la animalele debilitate. Apar prin difuziunea inflamatiilor din zonele invecinate. sialoree. sau cu febra intermitenta sau recurenta. puncte fluctuante corespunzatoare colectiilor purulente. o Faringita flegmonoasa. Se impune diagnostic diferential fata de: .Paralizia faringiana. caldura durere. Jetajul. jetaj. Hg. pete hemoragice. glosAntrax. o Faringita pseudo-membranoasa. Cu o simptamotologie generala si functionala grava: dispnee. C.

Stenoza sau subobstructia faringiana.Laringite.Otite. cea mai mare importanta o au faringitele afrigore urmate de cele simptomatice. . pensulatii interne sau macar picurarea in gura de albastru de metilen sau pioctanina 2%. unde se constata o reactie prompta la presiunea bazei urechii + secretii auriculare. administrandu-se lichide si amestecuri nutritive pe sonda. . Tratamentul medicamentos. care este determinata de paralizia nervilor gloso faringieni cu ocazia unor flebite. In formele cronice Paralizia faringelui Este de regula o paralizie centrala. administrarea apei si alimentelor la temperaturi corespunzatoare. hematoame bulbare. in cazul febrei vitulere. rara. Astfel de leziuni se pot produce in turbare. Tratament Tratamentul igienic. Aici apar cu totul alte semne la palpatie. mielite. . tumori) sau dilatatii ale pungilor guturale (la cal).Sialoadenite. Cand sondajul nu este posibil (din cauza reactiei animalului la incercare sondajului) se va recurge la rehidratari si administratie parenterala pana cand disfagia se reduce. . In faringita gangrenoasa in plus ser antigangrenos. instilatii nazale cu fedrocaina sau oleum camforat. indepartarea tesuturilor gangrenate cu debridare larga pentru a nu . Evolutia obisnuita este acuta [la cabaline apare o complicatie grava -> gangrena pulmonara care este declansata prin falsa ruta] Prognosticul este in mod obisnuit rezervat si grav in cazul faringitelor flegmonoase si gangrenoase. boala lui Aujeski.. Diagnosticul etiologic este cel mai important. unde disfagia este discreta iar deformarea se produce in dreptul glandelor interesate. fata de care difera tipul de disfagie si unde sunt alte date ce se obtin la inspectia interna. aplicarea de derivative in regiunea guturala (vezicatoare sau pensulatii zilnice cu tinctura de iod). La pasari se administreaza alimente medicamentate (iodurate. bulbara. cele gurumoase. In faringita flegmonoasa se recurge la terapie antiinfectioasa generala asociata cu mijloace de stimulare generala (tot medicamentoasa) si drenarea colectiilor perifaringiene prin incizie dupa introducerea sondei pentru a crea un plan bun. si la nevoie traheostomie de urgenta. linistitoare. . encefalomielite. de frig si de schimbari frecvente ale temperaturii mediului ambiant. In faringita pseudomembranoasa se administreaza spasmolitice. solutia Lugol. La cal suspendare alimentatiei pe cale obisnuita. ferind animalele de locurile cu curenti de aer. inhalatii (tinctura de iod sau esenta de terebentina). actinobacilare si micotoxice. Tratamentul dietetic. Exsita si o paralizie periferica a faringelui. unde este prezenta tusea si lipseste disfagia.Bolile gurii si ale esofagului. exprimand leziuni determinate la nivelul originii reale a nervilor care concura la inervatia motorie a faringelui. calmante si inlaturarea flaselor membrane cu ajutorul unui tampon imbibat in solutie bicarbonatata ori cu perclorura de Fe 5%. dependente de traumatisme compresiuni (abcese. respectiv asigurarea unui microclimat optim. botulismului si in cazul unor micotoxicoze.

Stenoza si subobstructie faringelui . Stricnoterapie. diagnosticul se orienteaza in baza datelor de ordin local. Evolutia si tratamentul sunt dependente de cauzele. Disfagie de tip faringian = dificultatea deglutiei. B6. compresiuni exercitate din limfonodurile perifaringiene marite. Evoluia Acuta. stenoze laringiene. Alimentarea cu sonda sau parenteral Medicamentos.Reducerea lumenului faringian indusa de diferite formatiuni: boluri alimentare oprite la nivelul faringelui. ulterior poate deveni grav. salivatie si tuse grasa. caderea bolului alimentar din gura. slabire rapida. deformarea regiunii guturale Diagnostic diferential: faringite. pungile guturale cu colectii purulente Simptomatologie -disfagie faringiana. masaje electrice.Faringite . Daca dupa 3-4 zile de incercari terapeutice nu se observa ameliorarea se recomanda in cazul animalelor de interes economic sacrificarea de necesitate. deshidratare. corpi straini. de gradul stramtarii faringelui Bolile esofagului si gusii la pasari . Patognomonic lipsa contractiei faringelui la palpatia interna. 3-4 zile. leziuni proliferative ale peretelui faingian.Bolile gurii . In paralizia faringelui se pot produce complicatii -> gangrena pulmonara. vezicatori la ceafa si pe zona guturala.Bolile esofagului In toate aceste exista alt tip de disfagie .Fata de stenoza si obstructia partiala a faringelui. Diagnostic Se bazeaza pe disfagia de tip faringian si asociata cu lipsa inflamatiilor Diagnostic diferential fata de: . antiinfectioase. B1. Prognostic Initial este rezervat. antitoxice. tuse. consecutiv falsei deglutitii la cel.Simptomatologia. Finalul: fie regreseaza. Tratament Dietetic. fie paralizie progreseaza la centrii vitali => exitus. respectiv prezenta de tumori sau abcese perifaringiene sau in lumen. B2.

Accese de sialoree masiva. In paralizia esofagului. Paralizia esofagului Apare in mod obisnuit concomitent cu paralizia faringelui avand etiologie comuna. crizele putandu-se repeta. Spasmul esofagian secundar. tetanos. bovine (urmare a instabilitatii tonusului neuro-vegetativ la aceasta specie). anestezice. deglutitia unor corpi straini. tetanii. tonica a esofagului. Intalnit in principal la cabaline. combelen sau/si clortelazina.Tuse grasa (cu expectoratie). fierbinti sau prea reci. de cele mai multe ori cu nutreturi voluminoase.Atropina si pilocarpina.Intreruprerea brusca a consumului de alimente. 3. Intervine in iritatii periesofagiene realizate prin iritatii mecanice si/sau inflamatorii. consumul nutreturilor dure. . insotit deseori de durere.Fads Tratament . emotia 2. Spasmul esofagian simptomatic.Facies speriat. Simptomatologia: . Pentru instalarea SEP trebuie sa intervina o serie de factori primari precum: medicamente colinergice. . Spasmul produce jena sau chiar sitarea tranzitului esofagian.Se constata deglutitii in gol. Obstructia esofagului este un accident intalnit in marea majoirtate a cazurilor la taurinele adule. canide. . voluminoase. Intalnit in turbare. epilepsie. . Obstructia esofagului Reprezinta blocarea tranzitului la nivelul esofagului. . intoxicatia cu neghina (Agrothema githago).Esofagospasmul Reprezinta o contractie sustinuta. frica. hipovitaminoza B1. .Dureaza in mod obisnuit cateva minute sau zeci de minute. la sondaj lipseste opozitia normala [de la acest nivel]. Instalarea spasmului are in mod obisnuit un caracter temporar cu posibilitatea recidivei. intoxicatia cu stricnina. Spasmul esofagian primar. . Etiopatogeneza 1. sonda miscandu-se cu usurinta ca intr-un tub necontractil cu diametru mare. Este de regula mascata de simptomatologia mai bine exprimmata a paralizei faringelui.

Prin sondaj esofagian se poate preciza nu numai obstructia in sine ci si locul ei apreciat prin masurarea cu sonda la exterior dupa ce s-a marcat punctul in care s-a oprit avansarea ei la nivel narilor sau buzelor. Se produce ca o manifestare a esofagitelor.rar la suine. esofagospasmului. simplu la animale mici. indeosebi atunci cand sunt alungate sau speriate cu brutalitate in timpul consumului la gramezile de furaj. diafragmei si cardiei. La monogastrice obstructiile partiale [de regula cu fragmente de oase] determina colici si vomitari reflaxe. Evolutia: este de cateva ore. gombelen. In obstructiile esofagului de la nivelul toracelui se incearca respingerea cu sonda buco/naso-esofagiana prin presiuni moderate si repetate sau cu ajutorul extractorului sondei de tip Thygeshen . Apare la animalele flamande sau lacome.La taurine: se constata incetarea consumului de alimente. rareori se poate vorbi de zile Prgonosticul: rezervat datorita complicatiilor care apar in urma obstructiei: esofagite. pe baza datelor palpatiei si ale sondajului precum si pe baza instalarii meteorismului ruminal acut. deshidratare. bronhopneumonie gangrenoasa prin falsa deglutiti [la cal] ± ruta falsa ±. Diagnosticul de certitudine presupune un examen radiologic. meteorism ruminal care se instaleaza in cateva ore. striuleti de porumb. Principala consecinta in cazul obstructiilor totale este reprezentata de suprimarea tranzitului esofagian cu instalarea rapida a disfagiei totale precum si cu instalarea meteorismului ruminal secundar din cauza imposibilitatii de eructatie a gazelor normale de la nivelul rumenului. cartofi. iar examinatorul il extrage. Asa se explica raritatea obstructiei esofagiene la grajd.La monogastrice: se constata vomitari false de continut salivar sau apa. cabaline. atropina sau blocada procainica paravertebrala C3-C6.v. faciesul este ingrijorat. astfel ca animalul poate supravietui timp indelungat. vitei. Simptomatologia . Obstructia esofagiana se declanseaza in consum de sfecla netocata. pseudovomitare salivara. fragmente de os sau cartilagii la carnivore. carnivore. in cazul obstructiei esofagului din zona cerivcala se intervine prin presiuni bimanuale si bilaterale. Diagnosticul: se bazeaza pe disfagia esofagiana. novalgin. 1. Blocarea alimentelor se face la nivelul stricturilor fiziologice de la baza esofagului. tuse grasa insotita de eliminarea in principal pe gura a unei cantitati mari de saliva. stenozei si dilatatiei esofagiene. un ajutor il fixeaza. La acest nivel. Obstructia esofagiana secundara.. La taurine spasmolitice [procaina i. precum si de la nivelul cordului. la nivelul jgheabului jugular stang se observa o deformare produsa de esofagul larg. In obstructiile incomplete tranzitul poate fi partial mentinut pentru lichide si gaze. 2. la cabaline taitei de sfecla umezi. perforari sau rupturi spontane sau chiar in urma sondajului. impingand retrograd corpul obstruant pana la originea esofagului. mere. Tratament. Se mai poate realiza esofagotomie in cazuri grave sau chiar ruminotomie pentru cele din apropierea orificiului cardia. Sub actiunea spasmoliticelor. paraliziei esofagiene. sau examen biologic cu administrare de pranz baritat [cu sulfat de bariu]. la intrarea pieptului. . Obstructia esofagiana primara.

Prin sondaj sau radiologic. pseudopesta. Extragerea sub anestezie a corpului strain cu ajutorul unor pense lungi. spasmolitice. Dilatatiile apar in cazul stenozelor prelungite sau in cazul ulcerelor. alimente lichide sau semilichide. Evolutia. Stenoza esofagului si dilatatiile se intalnesc rar. Hipotonie ca urmare a paralizie a unor ramuri ale nervilor esofagieni. Stenoza are efect asupra tranzitului favorizand obstructii alimentare ale esofagului prin actiunea promecanica.Cicatrici.La cal se administreaza sedative. in cadrul alterarii in gusa a Älaptelui´ la porumbei dupa indepartarea puilor]. atunci vorbim de megaesofag sau ectaizie esofagiana. Cronica cu prognostic grav Tratamentul. a nutreturilor tepoase. Idem ca stenoza esofagiana + disfagie Diagnosticul. interventii cu sonde de marimi diferite cu scopul reducerii strciturilor.. Staza alimentara dilatand treptat portiunea craniala fata de obstacol. spasmolitice. Stenoza esofagului Intalnita la cabaline bovine si caine Stramtarea lumenului esofagian Etiologie. lipsa vitamine D si a vitaminei A. obligatoriu trebuie aplicata botnita. La carnivore si suine se pot administra vomitive. in caz de aseptiloza. Dilatatia gusii prin continut moale sau prepitant. Tratament: iodurate si antiinfectioase ± in cazul adenitelor mediastinale . Ingluvita la pasari (gusa moale) Ingluvita este mai frecvent intalnita la curci. caini vomitare Sondarea esogagului cu sonde de diferite calibre. candidoza. Se poate recurge la examenul rediologic. Etiopatogeneza. La rumegatoare meteorism ruminal recidivant. a unor papilomi. Cauzele sunt primare [iritarea mucoasei prin diverse interventii a unor chimicale. gaini si porumbei. Simptomatologia. Simptomatologia: La erbivore ejectia de boluri alimentare. Nevrostemice asociate cu interventii chirurgicale. Respingerea cu sonda nasoesofagiana cel mai bine sub anestezie. care actioneaza prin compresiune). Secundar apare consecutiv faringitelor iar simptomatic apare in holera.. a unor aderente. acalazie [lipsa de relasare de la nivelul cardiei]. prezenta unor paraziti. Dilatatiile esofagului Pot interesa conductul esofagului . Evolutia este progresiva. Simptomatologia. limfadenomegalii ( externe. iar in cazuri mai grave esofagostomii sau gastrotomii. difterovariola. agravarea starii generale a animalului se datoreaza obstructiilor esofagiene repetate. Mucoasa herniaza in afara peretilor forman o punga diverticulara de tipul asa numitului Äjabou esofagian´. false vomitare cu eliminarea .

cartilaje. Se intalnieste mai frecvent la tineretul de gainia pentru carne. deplumare. miscari de deglutitie in gol. Palparea gusii in timp ce pasarea este contentionata cu capul injos [eliminandu-se continutul gusi].la taurine sporadic . ligamente. cu stare generala grava si emfizem subcutanat.la animalele lacome. urmare a fermentatiilor produse de sfecla Se constata abatere.cantitati mari de furaj la animalele nesupravegheate care scapa la depozite de concentrate.de continut alimentar sau mucozitati. pompat ecu ajutorul unei sonde urmata de eliminarea continutului prin palpare. reziduri culinare de la abator sau cantina. carenta in piridoxina. dupa consumul de alimente reci. sulfat de fier [toate 1%] o lingurita de 2-3 ori pe zi. La palpare continutul este consistent si relativ uscat.supunerea animalelor la efort dupa consumul tainului .pascutul pe miristi si consum de pleava si spice ramasa dupa recoltare -> reducerea motilitatii ruminale in urma interventiilor unor factori stresanti. la pasari -> administrarea de medicamente prin cazul ratiei. Tratament: inmuieera alim din gusa cu . In cazuri sondarea. BOLILE PRESTOMACELOR INDIGESTIA PRIN SUPRAINCARCARE A RUMENULUI . autointoxicarea din . Consta in consumul prelungit de cantitati mari de nutreturi concentrate uscare. guse marita si tozata (cazuta) atarnand ca un apendice diverticular prepectoral [gusa pendulanta]. Complicatii: ruptura gusii [de ordin traumatic.indigestia acuta si nerecidivanta . infometate .adaparea insuficienta . acid lactic.. cu deformarea regiunii.. De taratesi pleava. gusa tare] Supraincarcarea gusii care este dilatata cu continut de consistenta densa sau dura.exces de continut alimentar relativ nefermentescibil in rumen si de perturbarea de scurta durata a digestiei Etiopatogeneza . Diagnosticul.ratii dezechilibrate -> nutreturi necorespunzatoare dpdv calitativ ± grosiere cu resturi teroaze( cu pamant) . Administrarea de HCl. jumulirea penelor. Evolutia este acuta Tratamentul consta in optimizarea ratiei prin inlaturarea furajelor alterata. corpuri straine diverse... tahifage. cu continut de substante vagolitice ( atropina). acid salicilic.produsele indigeste sau corpi straini .nutreturi alterate sau inghetate . puii de curca si la pasarile supuse ingrasarii. insecte.cauze: -> greselile de igiena alimentara ± schimbarea brusca a ratiei sau a unor sortimente . iaurt Indigestia ingluviala [obstructia gusii. radacinoase .

5-5 l diluat cu apa calda .la exam rumenului se obs: .perioada gestatiei.lipsa/ reducerea misc peristaltice .1-2 zile . nu se deformeaza rumenul Evolutie . colici.rezolvarea. igienico-dietetic ± plimbari.spontan prin descarcari diareice .anim abatute.meteorism ruminal acut= deformare rapida si grava a abdomenului.combaterea deshidratarii 3.perceperea unei cant pastos . extragerea de continut ruminal ( ruminotomie) cu ajutorul sondei sau simpla. adm cu sonda a apei usor sarate + zahar (20-40l) 2.parezia prestomacelor .la interventia factorilor se modifica pop microruminoreticulara si motilitatea ( reducerea acizilor = parezie) => reducerea digestiei + destinderea rumenului si actiunea mecanica asupra peretilor rumenului si org din jur Simptome . medicatia aritmicrob orala . reducerea/suspendarea rumegarii.indigestia vagala. sunet timpanic la percutie.sabloza (geosedimentoza) insotita de parezie si durere ruminala.dislocatia stanga a cheagului ± deformarea flancului stang doar in desert.obstructia foiosului .destinderea abdomenului .caz izolat .balonare si in desertul stang si in partea ventrala a celui drept . scaderea lactatiei.rumen dur si extins pana la intrarea in bazin si pe dreapta pana in plan median al abd= duritate maxima Diagnostic . constipatie.durere la apasare cu pumnul . rumenul are consistenta elastica -consistenta rumenului e moale. marirea in volum a abdomenului => deformarea flancului stang ventral . barbotaje cu act laxative.diagnostic diferential fata de : . suprimarea completa a alimentelor.la exam transrectal . medicamentos ± evacuarea continutului ruminal prin adm de vagomimetice si adm de purgative saline . elastic la palpatie. dubla cu circuit si reansamantarea rumenului cu micropop corespunzatoare ± transplantarea de boluri de la an care rumega 2. zgomot amfonic caracteristic .> 3 zile -> starea de toxicoza Tratament 1. masaj ruminal. pH concludent . inapetenta.

zgomote de lichid la niv rumenului .schimbarea brusca .examen clinic + furaje necorespunzatoare .nutreturi taiate prea scurt .S.adapare necorespunzatoare 3. pareza prezenta . apetit capricios.dezech resimtite de simbienti ruminali asupra carora actioneaza compusii nocivi din furaje: acizi.toti factori reduc/ modifica profilul pop de infuzori => perturba digestia ± metabolism plastic si energetic .Cu.Z . glucidelor (sfecla. cronica Prognostic . antibiotice . microelemente: P. <% lapte. pH neutru-> alcalin.Mo. rumizal .favorabil dpdv vital . sarace in proteine. melaza) si mineralelor din ratie . reducerea numarului de infuzori si modificari raportate intre diferentele categorice a acestora Evolutie -subacuta. ratii dezechil de tip carential.confirmare ± examenul continutului ruminal => consistenta scazuta.draojdie de bere.dismicrobismul ruminal + afectarea motilitatii = usor pareza * in acest caz nu apar leziuni ruminale Simptomatologie .resp necesarului sub raport cantitate si calitate al proteinelor. hidrocarbonate.INDIGESTIA RUMINALA BIOCHIMICA SIMPLA = reducerea dig si a sintezei <= producerea dezechil microsimbianti ruminali fara interv unor fermenti anormali Etiopatogeneza 1.rezervat dpdv economic Tratament .Mn. putresceina.foarte importante sunt dereglarile in sinteza acizilor grasi volatili esentiali in metabolismul general al rumegat . poluarea chimica a furajelor/ tratamente cu antiseptice. amoniac.la palpatie consistenta moale Diagnostic . Mg. micotoxine 2.hipogalaxie.flamanzirea animalelor pe intervale lungi . deficenti de gen alimentar . gri cafeniu.

ALCALOZA RUMINALA = stare patologica complexa. alimente cu furaje concentrate bogate in proteine ( la masculi). acid lactic ( 50-70 ml). consecinta finala= alcazolza metabolica ( actiune asupra intregului organism) Etiopatogeneza . a apei amoniacale.la nivelul prestomacelor intervine un anumit grad de parezie.proteic => dismicrobism ruminal. la nivelul general => efecte asupra SN ce induce dificultate de metabolizare celular tradusa dpdv paraclinic => modificari ale calcemiei.ex coninutului ruminal prn sondaj/ ruminotomie ACIDOZA RUMINALA . etc .5-8.streptomicina ± terapia orala 2-3 zile. melasa ( 200g/2X/zi) zahar( 1g/kg) . 5-10g se asociaza cu glucoza. mucilagiu de in ( 8-5l in apa). acid acetic 40-80% ( 500ml). ratii bogate in celuloza greu digestibila .imbunatatirea hranei cu fan de cea mai buna calitate. supliment in exces a ratiilor cu surse de N neproteic.pe baza anchetei nutritionale + ex continutului ruminal ( culoare gri inchisa. Strofanitina .excesul salivar din perioada de infometare => dezechilibru energo. sortimente bogate in ureeaza. caracterizata prin alcalinizarea continutului runino-reticular. antihistaminice.protidic => asigurarea unor ratii hiperazotate cu hidrocarbonate relativ scazute Ex. excesul germenilor coli si Proteus => inducerea unor fermenti aberanti -> NH3 in exces.reducerea apetitului. maronie. rumegarii si a miscarii prestomacale . subacuta si cronica Tratament .tamponarea continutului ruminal.modificari nervoase: decubit prelungit. sfecla de zahar 1-2 kg/zi. amine bazice.reducerea productiei de lapte si % de grasime . saruri amoniacale dar si scaderea sintezei de acizi grasi volatili => alcalinizarea excesiva a cantitatii ruminale + alcaloza metabolica a intregului organism . pH 7. magnezinemiei. si cresterea amoniemiei Simptomatologie.5 miros de amoniac si reducerea numarului de infuzori) Evolutie -acuta.reansamantarea continutului ruminal cu boluri de la animal sanatos . verde negricioasa.dezechilibru energo. tetanii Diagnostic .

scrasniri din dinti. Acidoza acuta si supraacuta = A acidolactica = intoxicatia ruminala= intoxic cu concentrate sau sfecla 2. cand se introduc brusc in ratie concentrate. Duba absorbtia acizilor grasi in exces se instituie acidoza metabolica.Anorexie. se adauga comp acizi deviati din metabolismul celui viciat Etiopatogeneza 1. abatere. evidente la nivelul centrilor nervosi care pot progresa in forme grave de coma acidobazica. oliguria sau chiar anuria. hipogalaxie. Forma grava supraacuta Apare la 8 maxim 12 ore de la schimbarea ratiei. agravata si de acidul carbonic rezultat din disocierea crescuta a bicarbonatilor si de acidul lactic tisulat generat in exces datorita metabolismul de tip aerob. parezia prestomacelor. colici. cartofi. Scaderea pH-ului continutului ruminal se mai datoreaza si reducerii secretiei salivare ceea ce reduce astfel tamponarea acizilor din rumen de catre carbonatii fosfati continuti de saliva. impresia ca animalul este orb. Prin concentratia excesiva de acid lactic creste de 3-4 ori fata de normal presiunea osmotica a continutului ruminal ceea ce conduce la atragerea de lichid si de electroliti din vase aparand hemoconcentratia. Acidoza cronica si latenta = A metabolica = corelata cu perturbarea sintezei de acizi grasi volatili in rumen. deshidratarea. acird propionic. Drept consecinta apar tulburari metabolice grave. paine. tremuraturi musculare. meteorism ponderat si tendinta catre coprostaza. Este tradusa prin colici. anorexie. sfecla. nesiguranta in mers.De cubitul devine permanent. gemete. mere] 4. care ulterior se poate agrava prin aparitia de ulcere si infectii supraadaugate cu necrobacili care. gemete.Ratii hiperprotidice 2. pot determina prin metastazare prin circulatia porta abcese hepatice.in efectifele de rumegatoare cu expliatatie intensa 1.Coma care se instaleaza in 24-72 de ore Forma grava acuta Apare la 12-24 de ore de la schimbarea ratiei . mai apoi..Dezechilibrul brusc energo-proteic al ratiei [cand trec la pascut pe porumbistii compromise de seceta si in care se gasesc stiuleti de porumb in faza de maturare lapte-ceara. acest lucru se intampla de regula in ingrasatorii Toate aceste acauze determina reducerea sau chiar distrugerea protozoarelor din continutul ruminal precum si agermenilor celulozo-litici ceea ce favorizeaza dezvoltarea excesiva a bacteriilor G+ si a lactobacililor. Drept consecinta a acstrui tip de dismicrobism se modifica biochimismul ruminal si chiar starea fizica a continutului ruminal datorita excesului de acid lactic cu scaderea corespunzatoare a pH-ului si reducerii surselor ruminale de glicogeneza [acid acetic. Alte consecinte sunt: coagularea difuza intravasculara. furbura . hipogalaxie brusca. polipnee. leziuni degenerative in organele parenchimatoase si leziuni degenerative in glandele endocrine. acid butiric]. fructe alterate. Trecerea brusca de la ratii bazate pe fibroase la cele bazate pe grosiere 3. stare depresiva .Schimbarile bruste de sortimente ale ratiei. Deasemenea cresterea presiunii osmotice poate sa provoace ruminita prin iritatie biochimica. reudcerea reflexelor . nesiguranta in mers. La palpatie continutul ruminal initial este dur apoi moale.

Prelungirea suplimentarii in timp a ratiei cu bicarbonat de sodiu si in doze mai mari decat cele prezentate anterior declanseaza urolitiaza. antibiotice pe cale orala (oxitetraciclina sau streptomicina 5-10g. cu administrare continua de apa de la robinet urmata de sifonare.. proteinurie. cu plumb. enteropatiile topografice. Continutul este galbui. vitamina B1 2-4g.5 si 5. cresterea fosfaturiei si prezenta de leucocite sau chiar celule epiteliale. Se pune pe baza manifestarilor clinice dar manifestari clinice de grup. consistenta pastoasa si moale a continutului si zgomot de lichid la palpatia prin sucusiune. cetoza.v. gri sau negricios. In acidoza grava acuta. febra vitulera. tulburari de reproductie. cetonurie. intoxicatia cu nitriti. La examenul urinii se constata reducerea pH-ului. . Tamponarea medicamentoasa a ratiei cu bicarbonat de sodiu in proportie de 1-2% fata de concentrate sau carbonat de calciu. hipocalcemie si cresterea lactacidemiei. solutii glucozate. lent 500-1000 mL.5 cm. Este de ordin nutritional: evitarea schimbarilor bruste ale alimentatiei. scaderea hematocritului. eozinocitopenie. scaderea fosfatemiei. La examenul sangelui se constata hemoconcentratie.6-2. usoara diaree. In acidoza acuta usoara corectarea ratiei apeland la fan de buna calitate. Diagnostic. Forma acuta usoara Trece deseori neobservata. Diagnosticul diferential fata de: indigestia prin supraincarcare a rumenului. hipogalaxie. histaminemiei si a piruvicemiei. Acidoza latenta si cronica Se constata scaderea sau lipsa intermitenta a apetitului. osteopatii. de la ratiile bogate la cele hiperglucidice(la rumegatoare fibroasele trebuie sa reprezinte 18-20% din ratie). carbonat de Mg. Prognosticul este rezervat sau grav. chiar penicilina 5-10 milioane UI in apa calduta). Schimbarea sortimentelor din ratie necesita 1-2 saptamani timp de acomodare. alcaline pe cale orala (carbonat de calciu 100-250g. Tratament. scaderea proteinemiei totale. scaderea procentului de grasime din lapte. metionina. Medicatie pe cale genrala cu solutii cloruro sodice. lipsa infuzorilor. solutii electrolitice complexe. calciterapie. oxid de magneziu) asociate cu drojdie de bere. acesta sa nu fie tocat. carbune medicinal 500g). pHul intre 3. sau sarea Karsbald.7% i. soutii bicarbonatate 2. Abatere tremuraturi. bolile hepatice. glucocorticoizii. indepartarea continutului ruminal cu ajutorul unei sonde cu diametrul de 2. mirosul este acru. hipogalaxie si scaderea procentului de grasime din lapte. sau paie de buna calitate si adminstrarea de antiacide (bicarbonat de sodiu. antihistaminice de sinteza. Profilaxia. scaderea sporului de crestere. corelate cu datele anchetei nutritionale (schimbari bruste in ratie) si completate obligatoriu cel putin cu examenul continutului rumenal.La examenul rumenului se constata rarirea sau lipsa zgomotelor de contractie. scaderea rezervei alcaline. reducerea ionilor de Na si K. abundenta bacteriilor G+. Pentru combaterea dismicrobismului ruminal: drojdie de bere 500-1000 g. reticulo peritonita traumatica. oxid de Mg 80-100g/animal maxim 3 zile. Pentru a evita sau anihila sursa de ruminotoxiemie se administreaza sulfata de sodiu sol 10-20% (0. cu arsen.5 g/kg). scaderea pH-ului sanguin.

Meteorismul ruminal acut are efecte asupra organismului in general. tetanos.Meteorismul ruminal primar..Meteorismul ruminal secundar. Ca urmare a intoxicatiilor industriale cu arsen. Aceasta se datoreaza componentelor proprii ale plantelor timpanogene. Intalnit mai frecvent la taurine predispuse (gestante. uleiuri eterice. Jena eructatiei se realizeaza si datorita excesului de lichide si spumozitati generat de nutreturile timpanogene. lacome) si mai ales la cele din rase perfectionate. Patogeneza In mecanismul inducerii meteorismului ruminal acut locul central il detine reducerea eructatiei (aceasta reprezinta principalul declansator al reflexului de eructatie) reprezentat in principal de balastul de eructatie care exercita o actiune mecanica asupra mucaosei din apropierea cardiei dar si asupra mucoasei. recent recoltat sau ca urmare a consumului de nutreturi prea marunt tocate sau granulate. aceasta insuficienta de balast declanseaza meteorismul ruminal. saponine. Se produce ca urmare a obstructiilor esofagiene. luxuriant. Bradsot.Meteorismul rumenal acut (indigestia spumoasa) Meteorismul ruminal acut reprezinta distensia rapida a rumenului prin continutul de fermentatie cu efecte exercitate prin actiunea mecanica asupra respiratiei si circulatiei. Apare consecutiv intoxicatiilor cu plante ce contin nitrati. Deasemenea jena eructatiei mai depinde si de reducerea motilitatii prestomacelor asa cum de altfel se intampla in numeroase alte stari patologice sau datorita frigului sau unor principii vagolitici prezente in planta. Producerea excesiva a spumei ca efect al vascozitatii sau presiunii superficiale modificate se explica prin formarea in continutul ruminal de pectati si alte genuri spumigene. Spumozitatea este stabilizata ca atare si nu mai este capabila sa permita eliberarea gazelor de fermentatie. Concomitent insa. nutreturi umede. 2. Mai rar apare ca urmare a consumului de nutret verde palit (incins in gramezi). leguminoase. alcaloizi. Apare ca urmare a consumului de nutreturi ³timpanogene´ [nutretul verde. respectiv a indigestiilor biochimice grave. Pb. ceea ce imprima continutului ruminal modificari de tensiune superficiala si implicit un dismicrobism. tioglicozizi. apare si un dismicrobism ruminal cu dezvoltarea in exces a germenilor mucinogeni in dauna celor mucinolitici. Lipsa gazelor si imposibilitatea formarii colectiilor unice de gaze face ca sa se relizeze o actiune mecanica reduse asupra mucoasei cardiei si rumenului explicand in acest fel producerea insuficienta a stimulilor care declanseaza reflexul de eructatie. Toxiinfectii sau infectii de ordin general = antrax. Mai rar MRA se produce prin acumularea de gaz. zaharuri.. consumate vara la pasune]. saponin si proteine usor digestibile si sunt sarace in fibre. turbare. Aceste nutreturi au un continut mare de apa. P. respectiv induce jena . nutret fraged. Continutul ce determina meteorismul ruminal acut este reprezentat de o spumozitate fina de fermentatie. situati in care poarta denumirea de indigestie gazoasa Etiologie Exista mai mutle tipuri: 1. 3.Meteorismul ruminal simptomatic. Consum de orz verde. plouate sau cu roua.

in special al rumenului. hidropizia invelitorilor fetale. Se impune un diagnostic diferential fata de: supraincarcarea rumenului. udarea cu apa . trecerea fortata prin strunga. cu zonele ventrale mai destinse si totodata deformare mare in zona desertului flancului stang. Tratament Favorizarea eliminarii de continut ruminal prin provocarea actului eructatiei = degajarea cardiei prin plasarea animalelor pe plan inclinat. respiratie bucala. dispnee. Diagnosticul Nu comporta dificultati. La examenul rumenului se constata consistenta elastica si sunetul clar in desertul stang [in cazul indigestiei gazoase] sau pe intregul flanc [ in indigestia spumoasa ]. Este de preferat ca pasunatul sa fie pe parcele bine delimitate. plasarea cu picioarele posterioare intr-o groapa sau sant. Profilaxia Un instructaj atent al fermierilor si ingrijitorilor. semnele starii de soc. nesiguranta in mers. tentative de a se culca urmate apoi de ridicarea rapida din decubit. Punctia rumenului este urmata de eliminarea pe canula a unei spumozitati albicioase. incetarea consumului de nutret. strangerea abdomenului cu o franghie. dislocatia stanga a hiatului. fara insa a constata o debalonare rapida [in cazul indigestiei spumoase] sau erup gaze cu debalonare instantanee [in cazul indigestiei gazoase]. Pentru a preveni meteorismul pe pasunile timpanogene animalele trebuei sa consume dimineaza fibroase sau grosiere uscate (1-2kg). Deasemenea se constata ca zgomotele de contractie ruminala sunt absente percepandu-se zgomote de gaze care sunt tactil de tip suierator iar la ascultatie sunet crepitant. se vor evita plantele crescute luxuriant. Este interzis pasunatul dupa ploaie. plantele cu continut mare de apa sau roua. se vor evita pasunile cu peste 50% plante din familia Leguminoase (mai ales tinere). Tahipnee. pe pasunile timpanogene sau administrarea orala de grasimi diverse [50-100g/zi]. Administrarea de antibiotice in sare de lins. cianoza mucoaselor. indigestia vagala. deplasarea pe o panta. masajul porfund al abdomenului. ortopnee. alergarea cu caini in susul pantelor. Sondaj pe plan inclinat sau prin ruminocenteza Evolutia poate dura zeci de minute pana la maxim 2 ore in cazul indigestiei spumoase sau 12-24 in cazul indigestiei gazoase. Utilizarea . prezentand la inspectia din spatele animalului profilul de mar. colici. Semne evidente: destinderea abdomenului. tahicardie.mecanica a miscarilor respiratorii si o redistribuire a masei de sange in urma hiperpresiunii intraabdominale. ridicarea de picioarele anterioare si strangerea abdomenului intre genunchi. Simptomatologie La debut : stare de nelinistie... In toate aceste boli distensia flancului stang este mai putin evidenta.

streptomicina.Tiosulfat de sodiu 80-100g .Amoniac 20-30 mL intr-un litru de apa .Formol 40-50 mL / 1-2 L apa . Inhibarea acestui reflex se produce prin stimuli emotionali .Uleiuri vegetale . acesta ajunge in rumen. In lipsa unui trocar se poate pune problema inteparii rumenului cu un cutit sau bisturiu. cu ajutorul unui trocar corespunzator lasand pe loc canula pana la reluarea miscarilor ruminale. In alte cazuri laptele se revarsa direct in rumen in momentul consumului datorita lipsei de inchidere a jgheabului esogagian. apoi treptat se trece la regimul alimentar obisnuit. MRR apare intotdeauna pe cazuri izolate si este produs exclusiv prin indigestie gazoasa.Otet (80-100g) . antibiotice i.Petrol. . se recomanda tratament dietetic timp de 2-3 zile respectiv fibroase uscate de buna calitate. Dupa inlaturarea meteorismului.HCl 1% 5-10L . METEORISMUL RUMINAL RECURENT (CRONIC) Este de fapt un sindrom caracterizat prin distentia relativ moderata si recidivanta a rumenului prin continut de fermentatie. .Apa de var .p.Untura topita la temperatura corpului . oxitetraciclina cu sonda sau cu sticla odata cu o parte dintre spumantele de mai sus sau chiar injectabil In cazul meteorismului grav se recurge la ruminocenteza.Bors sau zeama de varza .Penicilina. fixarea unui calus de lemn in gura (zabala). eritromicina. Toaleta locala.Benzoat de sodiu 50-70g . dupa administrare sonda se lasa acolo pentur a favoriza eliminarea gazului. dupa care se plaseaza in plaga un tub oarecare pentru a limita cat mai mult eliberarea de continut ruminal in peritoneu si straturile musculare ale muschilor abdominali.rece a animalelor sau introducerea in lacuri sau rauri reci.Ulei de ricin . benzina . Etiopatogeneza In cazul meteorismului ruminal recurent apare foarte rar in corelatie cu consumul de nutreturi usor fermentescibile si asociat cu parezia discreta a prestomacelor.Ulei ars de masina .Lapte 5-10 L . Medicatia antifermentescibila sau/si spumoliticapentru a actiona asupra tensiunii superficiale a continutului ruminal. detergenti 2-5g/100kg Acestea se administreaza cu un furtun cu diametrul de 2-4 cm. . Prezenta laptelui in rumen se explica prin refluxul abomasoruminal care se produce in cazul indigestiilor cu lapte. Spre deosebire de MRA care obisnuit afecteaza mai multe animale din efectiv si este de regula o indigestie de tip spumos. La vieti apare mai frecvente MRR ca o consecinta a fermentatiei de tip alcalin cu germeni gram negativi pe care le sufera laptele cand in loc sa fie supus digestie normale in cheag.

miodistrofiei nutrtionale. adaos de cheag (cateva picaturi) in galeata pentru a grabi coagularea laptelui dupa consum. hipotoniei musculare generalizate. drojdie de bere. Simptomatologia Apare in accese cu o durata de cateva ore.sau nereguli tehnologice. pareza prestomacelor. in timp aparand slabire. Accesele se repeta la mai multe zile cu ocazia interventiei unor factori ocazionali. anemie. carbonat de calciu. In MRR al viteilor se mai poate recurge la sifonaj de continut ruminal pe sonda. stres climatic sau stres de grup. Diagnosticul Se bazeaza pe balonamentul . administrarea de Rumisan.. antifermentative de tipul HCl 1%. liniste in spatiul de cazare. urmat de adminstrarea de substante antiinfectioase contra G. PAREZIA PRESTOMACELOR . ingiena ustensilelor. Accesele de meteorism cedeaza de cele mai multe ori spontan.si recidivant al rumenului Evolutia Progresiva.forme grave=> paralizia/ atonia = sindrom caracterizat prin reducerea/ suspendarea motilitatii compartimentelor prestomacale . respectarea orarului de alimentatie. nutret in cantitate mare. Meteorismul ruminal recurent secundar Este urmarea dificultatilor de tranzit de la nivelul esofagului sau intestinului. intr-o infuzie sau in apa calduta]. Urmare a bolilor cronice ale peritoneului si /sau a altor organe abdominale.apoi in zilele urmatoare dieta restrictiva [tainuri reduse si dese. Meteorismul ruminal recurent simptomatic Apare in cazul bolilor trenante de la nivelul compartimentelor pregastrice [functionale sau organice]. carbune medicinal si corectarea pH-ului ruminal cu sol bicarbonatate sau acetice [pH intre 6 si 7]. se mai pot administra purgative in doze mici. Reducerea si rarirea zgomotelor de contracti ruminala. [prezenta unor sortimente de furaje fermentescibile. stabulatiei fortate. bicarbonat de sodiu.. Consta in destinderea relativ moderata si recidivanta a abdomenului dupa consumul tainului ceva mai evidenta in desertul flancului stang. Substratul alimentar neadecvat din rumen la vitei suporta fermentatia normala ca urmare a unu adevarat dismicrobism. generand astfel meteorism. Tratament Vizeaza o alimentatie dietetica de calitate cu tainuri mici si dese. Administrarea de eupeptice [sarea artificiala de Karlsbad].

pofta de mancare.Forma cronica. animalele percep durerea Diagnostic . reducerea apetitului/ rumegare. polipnee. etc .stimularea micropopulatiei ruminale : otet (10-40ml) + ½ kg zahar + 2 l de apa . rumegarii -> progresiv ± agravarea starii generale.cateva saptamani . rumegare.frica.parasimpaticomimetice: vasoperiferice INDIGESTIA VAGALA = SINDROMUL HOFLUND = . disfunctii digestiva Prognostic .palpatia profunda ± continut pastos sau dur.cand hipotania peretilor stomacali atinge o anume durata si grad => stagnarea si lipsa de omogenizare a contunutului stomacal => modificari ale micropopulatiei de simbianti ruminali. pica.in paralel cu perturbatia sintezei proteice ce se percuteaza asupra nutritiei org .cauze numeroase si diverse: 1. cedeaza dupa cateva zile 4( forma acuta).stimularea motilitatii prestomacale: plimbari.perturbata rumegarea -> sistarea acizilor => absorbtie redusa de principii nutritivi => denutritie si declansarea autointoxicatiei acetozice <= comutari metab energetic neoglicogeneza Simptomatologie 1.B peritoneului si alte org 3. vicierea fermentatiei = > prod in exces de acizi organici ( lactic. tremuraturi musculare discrete.palpatie si asculatie ± rarire -> suprimarea a miscarilor de contractie ruminala . Factori stresanti . F acuta ± abatere.B prestomacelor 2. durere. reducerea frecventei si a apmlitudinii miscarilor ruminale 2.sublinarea alimentatiei pt 2-3 zile. 10-15 zile( forma cronica .evolutie benigna.reinsamantarea continutului ruminal . alcool pe rumen. se reintroduce treptat in consum nutret usor digestibil . intoxicatii .caracter intermitent -> vindecare ± normalizarea apetitului.Etiopatogeneza . masaje pe rumen 10-15 min/ 2x/zi. surmenaj. F cronica ± reducerea apetitului. meteorism.grav Tratament . reducerea productiei.rezervat . acetic) . Alimentatie necorespunzatoare 5. butiric. Greseli de igiena alimentara 4. zgomote de contractie ruminala rarite si slabe . accelerarea pulsului si miscarilor respiratorii.

ambele tr vagale . chiar vomitare (la rumeg) 2)forma frecventa de stenoza reticulo-omasala > motilitate ruminala normala / exagerata.uneori la niv mare si mic epiplon . cresterea ariei semiologice a foiosului si a cheagului care devine usor explorabil 4)stenoza recidivanta a pilorului > la fel ca la 3).deplasarea cheagului . -abd se deform progresiv si asimetric cu evidentierea neta a desertului stang si a partii ventrale a flancului drept -la exam ext al rumenului. a orificiilor dintre retea si foios si a Pilor <= tonus de ordin orto simpatic nu mai este echilibrat de cel vagal . iar sacul rumenal dorsal apare elastic.hernie transdiafragmatica . urmata de paralizia centrifuga a ramurilor => stenoza ( centracuta) functionala.. iar continutul intestinal se elim sub forma de fecale dure coafate. saliva si prod de fermentatie => inrautatirea starii generale prin fen de ruminotoxiemie Simptomatologie: -semnele clinice debuteaza brusc: reducerea/suprimarea apetitului.dilatatie esofagiana .intercepria vag. iar cel ventral are continut de consistenta cremoasa sau semilichid -rarirea contractiilor cardiace (bradicardie) 30 contractii/min dat iritatiei vagale de la locul interceptiei -alte manifestari diferite in fct de nivelul si tipul stenozei digestive: 1)forma rara a stenozei retea-foios > parezie ruminala. cont apare moale sau fluctuant -ETR se simte rumenul mai destins. insa intermitent.lez de pleurita cronica . dar cu slabirea zgomotelor de contractie dat fluidifierii cont din rumen 3)stenoza permanenta a pilorului > evolutie rapida.omasal sau pilorului insotit de dischinezia jgheabului esofagian Etiopatogeneza .indigestie motorie depinzand de paralizia tr vagal ventral al abdomenului . cu vindecare aparenta dupa o descarcare diareica.se realizeaza dat compresiunii filete vagale prin: .se declanseaza obisnuit la vac in ultima a gestatiei = expresia in perceptia vag abd care se distribuie prestomacelor si stomacului.clinic. distribuit prestomacelor si jgheabului esofagian . rumegarii. unele din ramurile vagale 2.perturbarea tranzitului la niv ostiumului reticulo. echivaland cu o adevarata Ä sectionare functionala´ . defecarii.sinchii/ abcese ( reticulo-peritonita) . zgomot de clipocit la ascult rumenului. meteorism ruminal.ingreunarea/ suspendarea transitului digestiv prin acalazie cu acumularea de continut furajer.interceptia poate interesa : 1.limfodenomegalii abd/ mediastinale . urmata la intervale dif de o noua recidiva Diagnostic: . tr vagal ventral 3. salivatie.

trasporturi. indigestii. cu exceptia stenozei recidivante a pilorului Prognostic: grav Tratament: . In toate cazurile. oi. sexul (masculii fac mai rar) 2)factorii ocazionali si determinanti: balotarea cu sarma a fanului si paielor.diagn etiologic Ultimile 2 nec laparotomie sau ruminotomie exploratorie care permit palpatia directa: -in stenoza ant: hipotonia ostiomului reticulo-omasal. utiliz sarmei pt fixarea lanturilor animalelor si usilor.acuta. capre). atelierelor mecanice.se impune la gestantele in stare avansata si la vacile de mare valoare -ruminotomie cu evacuarea a cat mai mult cont din rumen -explorare manuala atenta a cav si a organelor Reticulita si reticulopericardita traumatica Sunt metalopatii. indeosebi la vacile cu productii mari si crescute in cond de stabulatie. in cateva zile. Corpii metalici filiformi (sarme drepte. pe reducerea defecarii si pe cont ruminal moale intalnite mai ales la vacile in gestatie avansata > diagn simptomatologic -diagn topografic > nivelul stenozei . cat si septic prin vehicularea de germeni din cont retelei.-usor de pus pe baza deformarii asimetrice a abd. Sunt inflamatii ale retelei si ale peritoneului det de migrarea corpilor straini metalici de la niv retelei. declansand astfel doar reticulita sau reticulo-peritonita localizata. imprejmuirea cu plase metalice a padocurilor. cu tonus scazut -in stenoza pilorica: distensia cu cont digestiv a foiosului si a cheagului Evolutie: . Sub act factorilor ocazional. generand astfel si alte . fie implantati in fagurele format din mucoasa retelei. portiunile de tabla ascutite. etc Corpii metalici care prod mai frecv traumatismele viscerale sunt sarmele sau cuiele. gestatii Patogeneza: avand o greutate specifica mare. corpii metalici deglutiti odata cu nutretul se plaseaza la niv retelei. fie liberi. sau in cazul pervertirii gustului. acele. preocuparea redusa pt indepartarea reziduurilor metalice din adaposturi sau din aproprierea lor. rar la bubaline. uzinelor. Etiologie: 1)factori predispozanti: specia (taurine ± dat simtului gustativ redus si dat superficialitatii primei masticatii. act traumatica este declansata de solicitari mecanice: eforturi. amplasarea adaposturilor sau a pasunilor in preajma oraselor. Corpii ascutit la un singur cap (cuiele) perforeaza doar peretele retelei si tes din imediata apropiere. ace) pot migra la distanta. iar foiosul este marit in vol. actionand atat traumatic. corpii metalici pot perfora peretele retelei si chiar sa migreze la niv altor organe.

Durerea apare evidenta mai ales cand este prins si peritoneul parietal. indeosebi ca urmare a fatarii: anorexie. Durerea locala are importanta deosebita pt reducerea sau suspendarea reflexa a contractiilor prestomacale manifestata prin parezia prestamacala. uscata. modif ale proteinemiei si ale fractiunilor proteice -complicarea proc inflam sub forma unei peritonite difuze > marcata de agravarea starii generale si de atonie completa a rumenului. proba planului inclinat.cardie si ±pnee -indepartarea olecranului stang -paraclinic: neutrofilie. cu progresiune rapida spre stare comatoasa si soc *forma cronica: -slabire. Proc inflamtor acut infl organismul si prin febra si actiunea septica (leucocitoza. Difuziunea infectiei pe cale limfatica sau sg explica starile de piosepticemie (puroi in sg) cu degenerarea princ org parenchimatoase si form de focare purulente metastatice. deshidratare si slabire -atitudini rigide cu evitarea deplasarii -tremuraturi la niv musc anconati -cifoza -horipilatie dorsala -facies ingrijorat. tuse. scaderea brusca a prod de lapte. si este discreta in cazul reticulitei simple in care nu este lezat peritoneul. Durerea iradiata sau reflectata la distanta contribuie la inrautatirea starii generale > gemete. fara modif la niv ap resp pt a o explica -injectarea mucoaselor (conjunctiva sclerala) -tahi. neutrofilie. lipsa rumegarii. hipo. tremuraturi. In cazul reticulitei si reticuloperitonitei acute proc inflamator isi exercita pe de o parte efectul patogen prin durere locala si iradiata (reflectata). plierea pielii de pe greban) tendinta la constipatie. fibroase in fecale -abdomen contractat -sunet timpanic in reg paraombilicala. proba Kalchschmidt. hipogalaxie.metalopatii: peritonita traumatica.si a-dipsie. Simptomatologie: *forma acuta: -debuteaza adesea brusc. indeosebi in momentul defecarii si a urinarii -colici -gemete spontane (dupa consum de apa sau nutret) sau provocate (percutia cu pumnul a ariei retelei. neutrofilie) Infectia reticulo-peritoneala poate difuza prin continuitate generand peritonita difuza sau generalizata. sau declansate prin probele pt evidentierea durerii reticulo-peritoneale. mai ales pe stanga. abcese hepatice. proba bastonului. sub influenta factorilor ocazionali. iar in cazuri grave sunetul difuz si pe dreapta sau se poate extinde de la xifoid in reg mamara -durere la mulsul sfarcurilor anterioare -tuse unica repetata la intervale mari de timp. sindrom Hoflund -monocitoza. leucocitoza. cresterea eozinofilelor . paralizie cronica. meteorism ruminal recurent. colici.

Controlul plasarii se face cu metalodetector sau cu o busola. sulfmetazina 33% 120ml+penicil 2-3mil UI. urmand generalizarea peritonitei sau migrarea in continuare a corpului metalic > complicatii (chiar la 1-2 ani dupa episodul primar) Prognostic: rezervat sau grav Profilaxie: -evitarea contactului cu corpii straini metalici -strangerea cu grija a sarmelor rezultate de la baloti si depozitarea lor cat mai departe de adaposturi sau de zone de acces a taurinelor -interzicerea sarmei pt fixarea usilor. etc in adaposturi si in padocuri -indepartarea oricaror resturi metalice dupa repararea sau contruirea adaposturilor sau padocurilor -controlul zilnic al jgheaburilor pt indentif corpurilor metalice -interzicerea ingradirii cu sarma a padocurilor pt bovine -amplasarea atelierelor de intretinere si a sectorului mecanic al fermelor cat mai departe de adaposturi -evitarea pasunatului langa sosele sau in zona depozitarii gunoaielor -plasarea de electromagneti la jgheaburile morilor. tocatoarelor si la benzile transportoare -imobilizarea metalelor in retea cu magneti remanenti (cilindroizi. Pt a evita plasarea in rumen. chimioterapice intraperitoneal: penicilina 2mil UI+strept 1g. antibiotice local si general+tonice cardiace . a. Sub act dif solicitanti favorizanti incapsularea poate ceda. odata cu semnele durerii parareticulare si cu modif formulei leucocitare -se poate recurge la punctia exploratoare a abd (punctie alba) in urma careia se va exprima un lich roscat (se intervine chirurgical) sau puroi cu miros ihoros (se sacrifica) -metalodetectoare -exam radiologic Evolutia : poate interveni vindecarea clinica prin inchistarea granulom de corpªsecretiilor si a corpului strain in tes conjunctiv strain. cat un deget de mare) liberi sau incastrati intr-un material plastic.Diagnostic : -se bazeaza pe modif starii generale odata cu parezia prestomacelor. -extragerea periodica a corpilor straini din retea cu sonda magnetica sau prin ruminotomie Tratament : -repaus cat mai complet -declivoterapie: asezarea anim pe un pat inclinat. trenul post sa fie cu 30cm mai jos decat cel ant -suspendarea alimentatiei pt 2-3 zile. se adm dupa o infometare de 12h cu un aruncator de boluri sau prin introducerea cu mana pana in faringe.i. dupa care se adm fibroase in cant redusa alaturi de alim lich sau semilich timp de 1-2sapt -adm eupeptice pt stim apetitului si rumegarii -medicatie pt proc inflamator de la niv peritoneului -antibiotice.

alcaline si ruminative. Ele irita mucoasa prin fixarea intre papile asemanator cu aristele sau cu firele de par inghitite. meteorism cronic. Cand irit muc sunt de intensitate <. la vacile de lapte. disorexie.si para-cheratoza ruminala. deshidratare. Simptomatologie: *forma usoara (paracheratoza necomplicata): reducerea sporului de ingrasare sau a % de grasime in lapte. duc la ingros stratului cornos al muc (hipercheratoza) in paralel cu hipertrofia si hiperplazia stratului malpighian (hiperacantoza) si cu cheratinizarea incompleta a stratului cornos evidentiata prin persistenta nucleilor celulari si cu un continut ridicat de celule (paracheratoza). Aceste nutr au putere < de abraziune la stratul cornos al muc ruminale. Tratament: in forma usoara se corecteaza ratia si se adm drojdie de bere. insa se exercita timp indelungat. reducerea ca intens si freccv a zgomotelor de contractie ruminala aparand zgomotul de clipocit *forma graza (cu complicatii septice ruminale): abateri. Datorita metastazarii apar pododermatite si semnele clinice ale abceselor hepatice. colici. indurarea si aspectul negricios al muc ruminale cu papile marite de consistenta crescuta si aderente unele de altele. Paracheratoza se mai numeste Äboala de concentrate´ Mai rar. . Dpdv histologic: cornificare incompleta a cel si pastrarea nucleilor chiar si in straturile superficiale ale muc (paracherat) sau ingrosarea stratului cornos cu cel complet cornificate (hipercherat) Diagnostic: pe baza exam necropsic. insuficient cornificate. apare dupa consumul unor nutr de consistenta < (frunze de sfecla) care ar putea reprez sortiment de baza pt un timp >. Este o afectiune caracterizata prin ingrosarea mucoasei dat unui excedent de celule nucleate. Iritatiile det o inflam a muc ruminale prin care se poate favoriza dezv infectiei locale supraadaugate cu necrobacili si piociani care pot sa produca complicatii metastatice pulmonare si hepatice.-interventie chirurgicala Paracheratoza ruminala Are incidenta de 30-40% in efectivele de taurine din ingrasatorii. nutr tocate si nutr granulate sau cand concentratele din ratie acopera in proportie exagerata necesarul nutritional al ratiei. Etiopatogeneza: se intalneste frecv la tineretul rumegator din ingrasatorie care este furajat in exclusivitate cu sroturi. In forma grava tratam este cel de la acidoza ruminala. semnele clinice ale rumino-reticulitei si ale acidozei ruminale. favorizand astfel hiper. Cheratinizarea in exces contribuie la vicierea biochimismului ruminal si la modificari nutritionale ale intregului organism prin limitarea absorbtiei si a digestiei. Dpdv morfopat se constata ingrosarea.

cu vindecari spontane sau insanatosire progresiva sau poate ajunge la stare comatoasa in urma toxicozei digestive sau a necrozei peretelui foiosului. pe aria de explorare semiologica a foiosului (partea mediana dintre coastele 7-9 pe dreapta) se pot sesiza modificari (intinderea matitatii. abatere evidenta. alterate sau toxice (mai ales iarna. reducerea rumegarii. modif distrofice si inflamatorii profunde. enteropatii topografice *simptomatica: in febra catarala. determinand in timp congestie. destinderea rumenului (are continut pastos) si se poate atinge foiosul dilatat (in mod normal nu se poate). apoi parezie si atonie a peretilor foiosului. necroza Evo este de 1 sapt. edem. boli acute hepato-biliare. gemete. La ETR se constata cant redusa de fecale uscate si gleroase. parezia prestomacelor. in 8-10 L mucilagii). a rumegarii si a defecarii si reducerea misc rumenului. tahicardie. reducerea poftei de mancare. uscate. destinderea foiosului. Tratament: apa la discretie. Continutul indurat act mecanic si asupra muc. parafina lichida (1-2 L. 2-3 zile). lolium) in verile ploioase cand creste luxuriant. Etiopatogeneza: *obstructia primara: in urma consumului de furaje taiate prea scurt. Colicile Denumirea vine de la dolor coli = durere ale colonului Este un sindrom = apare in mai multe afectiuni . determinand initial spasm. apare abatere. senzatia de contrasoc la palpatia prin izbire retrohipocondrala) *forma grava: debut brusc. constipatie insotita de semnul bratului. disorexie.Obstructia/parezia foiosului Este o indigestie caracteriz prin uscarea si impastarea continutului din foios acumulat in exces. *secundar: dupa reticulo-pericardita. tahipnee. cord pocnitor. purgative saline (150-300g. sau chiar fortat sa bea. Patogeneza: continutul alim in cant marita act mecanic. In consumul de masa verde (lucerna. durere. intox cu Pb si in botulism. Se evidentiaza clar forma foiosului. Simptomatologie: *forma usoara: necaracteristica. Dpdv anatopat: destinderea foiosului cu cont alimentar uscat si indurat. fapt ce explica si destinderea organului. pesta bovina. lignificate. hemosporidioze. reducerea cant de lapte. alaturi de modif de tonus si motilitate a peretilor foiosului. Uscarea continutului se prod prin continuarea absorbtiei apei din continut. in stabulatie). Apare si dupa consumul de otava si dupa pasunatul pe iarba frageda. muc are leziuni de dif gravitati. colici.

spasm. iar in sens mai larg indica dureri la toate org int. de existenta neregularitatilor dentare. pleura. colica indica manifest ale durerilor de la niv viscerelor abdominala. uter. introducerea brusca in consum a unor sortimente cu care animalul nu este obisnuit (paine. verdeata tocata. de existenta anevrismelor (tromboarterite mezenterice) 2)cauze ocazionale: a)factori alimentari: infometarea sau adm ratiei in tainuri prea distantate. ceea ce explica geneza durerii. deplasarea cu pasi scurti si cu picioarele usor flexate dand senzatia de trantire. pozitia de caine sezand. tractiuni. esofag.In sens restrans. consum de nutret dupa oprirea sau inaintea supunerii la efort. misc convulsive ale buzelor. lovirea cu piciorul al abdomenului. 1)parte mimata (manifestari mimetice) 2)parte audibila 3)parte cifrata 1)se refera la exterioriz durerii viscerale prin misc si atitudini fortate in statiune si in mers: campare. in anazarca. durere. congestie. cu pamant. alterate. sistem biliar. facies contractat. rezultand o seama de perturbari gastro-intest sau la niv altor organe. inghetate sau cu componenti toxici) b)factori de ordin meteoro-patologic: modif temperaturii. nutreturi mucegaite. realiz unor enteropatii topografice. etc Patogeneza: complexa. misc de scurmare cu picioarele. de parazitismul gastro-intest. in urma stresului. paralizie. Asemenea perturbari induc pe langa durere si o adevarata nevroza vegetativa cu dezechilibru al tonusului vago-simpatic. Apare spasm. ficat. schimbarea brusca a ratiei. Presupune interventia factorilor ocazionali pe fondul predispus. de lacomie. Simptomatologie: mai bine exprimata la cai. privire ingrijorata. trantiri brutale de la inaltimea picioarelor Mimica faciala se traduce prin cascat. intestinul este lung si cu lumen inegal al diferitelor anse si nu este suspendat prin mezou in unele portiuni) b)predispozitia individuala: caii care au predispozitie sn colicari. rinichi si cai urinare. volumul mic al stomacului. Exista 2 tipuri de colici: adevarate (exprima dureri de la niv gastro-intest) si false (dureri de la niv altor organe: peritoneu. presiunii si incarcaturii electrice atmosferice 3)alte cauze: in intox acute. autoascultia abdomenului. agitatia urechilor. Este depeneanta de dif boli cronice gastro-intestinale. inervatia segmentara a tubului gastro-intest. edem. umiditarii. leziuni inflamatorii. rostogoliri. lipsa adaparii la timp. oboselii. miscari de aprobare sau de rasucire si scuturare . traume prin corpi straini. compresie pe org vecine. etc) Etiologie: 1)cauze predispozante: a)specia: calul prezinta cel mai frecvent colici datorita unor particularitati morfofunctionale (labilitatea relativa a tonusului neuro-vegetativ. clipiri dese. Apar tulb secretorii gastro-intest si mai ales tulb motorii reprez de distensia in staza si fermentatie a anselor intestinale imediat urmatoare. ischemie. existenta in zona cardiei a cravatei elvetiene dat careia nu se poate prod regurgitarea de continut gastric. graunte recoltate recent. tulb de tranzit.

misc ale vulvei si clitorisului la femele. inflam¢peritoneale. defecarii si a zgomotelor intestinale Colici false: la cai > colici vezicale. La cai. iar cea caudala la partea intestinala Mimica caudala si genitala: camparea inapoi. urinarii. la bovine cailor biliare. urmarindu-se a se face distinctia dintre colicile adevarate si cele false bazata pe prezenta in cele false a apetitului. uneori apare Ätorace si abdomen in butoi´ca urmare a dilatatiei gastrice. stari de soc. pielonefrita. dilat acute ale stomacului. lipsa defecarii. clavir ecvin a lui Roger (respirator. renale.frecventa a capului. Adesea boli exprimate prin colici grave se vindeva ~ usor si invers dat complicatiilor ce pot interveni. vaginale. injectarea muc aparente. trantiri brutale sugerand pierderea instinctului de conservare Cele grave se intalnesc in spasm intestinal si in prima faza a enteropatiilor topografice si se caracteriz prin neliniste. pozitie de urinare fara urinare. apar simptome evidente in urma sondajului gastric si sunt reduse in intens la explorarilor rectale. muscular. sudoral) ± se inreg pe dermatomerele org int afectate (proiectia cutanata a organelor pe supraf corpului prezinta semne resp. Diagnostic in colici: *simptomatic: nu comportaa dificultati. paralizie solara consecutiv rupturii stomacului in timpul trantirilor La bovine colicile sunt mai sterse constand in facies speriat. Gravitatea colicii nu are importanta prognostica indiscutabila. agitatie. rare zgomote cu timbru amforic > tacere abdominala ± pt colici abdominala. etc). dupa gravitate. tahi-cardie si ± pnee. retrageri in locuri ferite. zgomote gazoase la niv carjei cecale si la niv ansei 2 a colonului. In colicile false zgomotele active intestinale se percep nemodificate. cu reflectivitate (clavirul lui Roger) pe dermatomerele anterioare. trantiri mai putin grave sub forma de crize de cateva minute cu perioade re repaus. flatularii. mai ales dupa simptomatologia mimata exista 3 tipuri de colici: -dramatice -grave -usoare Cele dramatice se intalnesc in crize vasculare abdominale. musc si sudoral daca organul respectiv este afectat). culcari si sculari frecvente. sta pe suprafete reci cu abdomenul. tinerea in pozitie semiridicata sau in S a cozii. pneumotorax *topografic: are drept obiectiv diferentierea gastropatiilor de enteropatii La cal gastropatiile se caracteriz prin colici grave. desfredelirea cozii. uterine. termic. scuturari ale capului si cozii. torsiunea transversala a colonului > agitatie continua a anim. term. erectie la masculi. cu mimica faciala bine exprimata. anim putand fi oprit sa se tranteasca daca este plimbat sau usor batut. complicatii: enteropatii topografice. calculoza. In cazul enteropatiilor . luand aspect de gemete. misc de scurmare si de loviri ale abd cu picioarele La porc si la carniv colicile sunt rare. colici din torsiunea uterina. temperatura este normala cu exceptia colicilor simptomatice (antrax. soc toxic. litiaza urinara. modificari nete cardio-pulmonare. agitatie frecventa a cozii si proiectarea vf cozii spre abdomen 2)consta in lipsa borborismelor (suspendarea misc peristaltice). Mimica faciala se refera la durerile tubului dig ant (stomac). abatere sau agresivitate. Cele usoare ± in indig prin supraincarcare a intest si in faza finala a enteropatiilor topografice > mimica discreta. 3)include parametrii masurabili: lipsa consumului de alimente si a adaparii.

apare mimica genitala si caudala mai evidenta. mortalitate de 30-40% cu tratament Tratament: plimbarea anim la pas pt a evita trantirile. iar deznodamantul se produce independent de colica in sine.v. manifestari cardio-resp discrete. solutii clorurosodice. pozitia si durerea anselor intestinale ce pot fi explorate manual. procaina 0. tonice cardiace si analeptice Timp de 1-2 zile de la vindecare se admit in alimentatie doar fibroase de buna calitate dupa care se reintroduc progresiv grauntele.v.v. tincutura eterata de valeriana 15-20 ml in 200-300ml apa cu sonda. ulei camforat 5-10 ml injectat lent sau alcool 33% pe sonda sau i. Gastropatii 1.Gastropatii functionale a)gastralgia b)dispepsiile gastrice secretorii c)dispepsiile gastrice motorii (dilatatiile stomacului) 2. Se stabileste boala in cauza fi factorii care au produs-o.si entero-patii. Evo: la cai > cateva ore. la celelalte specii > evolutie scurta.12g/100kg asociat cu atropina 5-7mg/100kg i. data fiind importanta mult mai redusa a mecanismului patogenetic reflex Prognostic: cai > rezervat sau grav. apare clavirul lui Roger pe zone posterioare corespunzatoare intestinelor. sol glucozate cu adaos de vit C si B1. 20-50ml . *etiologic: se face dupa distinctia dintre gastro. sulfat de Mg i..v. si repetat la 30 min . Operatia de spalare se repeta pana cand apa revine fara continut alimentar -exploratie rectala prin care pe cale reflexa se stim peristaltismul intest / clisme -in meteorism intestinal care nu cedeaza la calmante sau la anestezice se intervine prin punctia cecumului sau chiar a colonulu Se poate face un tratam al intox si a starii de soc si sustinerea marilor fct prin solutii polielectrolitice. -evacuarea cont dig prin adm prin palnie de cant < de apa calduta + sifonarea continutului. 15-30ml. sondaj gastric obligatoriu indiferent de sediul bolii. cel mai bun este cloramhidrad sol 10% i.v. bu umari pe abd cu somoioage de paie. algocalmin / novalgin / combelen. calmarea animalului: -venisectie larga la niv venei jugulare -adm de formol 20 ml la cai 10% i. . date clare obtinute la ETR privind tensiunea. Repaus obligatoriu.Gastropatii organice a)gastrite b)gastropatiile prin corp strain c)gastropatia ulceroasa d)gastropatia neoplazica e)gastropatia hemoragica . dilatatie hipogastrica (in flancuri).

apa cloroformata) Dispepsiile gastrice secretorii Sunt perturbari ale digestiei dependente de modificarile cant si calit ale secretiei gastrice. Etiopatogeneza: durerea stomacala si contractura consecutiva a musc gastrice poate fi determ de iritatiile care survin dat supraincarcarii stomacului cu continut alimentar sau din cauza foamei. gastritelor Simptomatologie: -usoara modif a starii generale (discomfort) -pronuntarea mimicii faciale si a raspunsului reflex pe dermatomerele coresp stomacului 1)in dispepsia hipoclorhidrica: astenie. tendinta de bradicardie si vomitare (semne ale vagotomiei) Cand crampa stomacala este declansata de foame anim se repede la alimentele ce i se ofera si se reduce la adm i. mimica faciala si clavir ecvin (Roger) pe mastoidohumeralui stang (zona dermatomerica ce corespunde stomacului). unele medicamente *secundare: apar consecutiv bolilor dentare. colica de foame Este o gastropatie functionala caracterizata prin durere si contractura a stomacului. a actiunii unor corpi straini. carniv si la tineretul celorlalte specii Etiopatogeneza: *dispepsii primare: Cauze: nereguli de igiena alimentara. stresul provocat de exploatarea irationala a anim. Stimulii durerosi declanseaza o vagotonie locala Peste o anumita intensitate se difuzeaza si la viscerele vecine sau chiar la scoarta cerebrala Simptomatologie: la debut ± colici usoare de tip gastric.v. mai cu seama in privinta continutului in acid clorhidric a sucului gastric 1)dispepsii hiperclorhidrice 2)dispepsii hipoclorhidrice Mai frecv la cai. parazitism gastrointestinal. de glucoza. bicarbonat de Na. Tratament: adm de vagolitice sau calmante ale muc gastrice (atropina. a paraz sau a unor subst chim.3. eructarii cu miros intepator.Gastropatii topografice a)torsiunea stomacului b)deplasarea cheagului Gastralgia Se mai numeste: gastropatia senzitiva. renale si circulatorii. usoara abatere. procaina-atropina. crampa gastrica. hepatice. reducerea poftei de mancare. uscarea gurii. exagerarea borborismelor. nutreturi necoresp dpdv calitativ. tendinta la diaree cu multe resturi de alim nedigerate .

pica. consum de fibroase. imp starea cu fibroase (fitobezoare). ulcer gastric. rabotaj al danturii. adm abuziva de medicam per os Apar ca urmare a areactivitatii de gestatie. sare artificiala de Karlsbald. Continutul nedigerat din stomac si surplusul de continut poate fi evacuat prin vomitare sau prin descarcare directa. alaptarea la galeata sau cu biberon cu tetina larga. inlocuitori de lapte neigienici. Cand vomitarea se repeta det alcaloza dat pierderilor de HCl cu exprimarea clinica sub forma de convulsii Simptomatologie: *La cal: colica grava la 1-2h de la consumul tainului. tainuri voluminoase adm la intervale mari de timp. intarcarea necoresp. congestia si inject muc aparente. constipatie. rujet. pesta. etc Patogeneza: perturbarea digestiei gastrice > continutul alimentar se poate aglomera sub forma unui cheag masiv dupa consum de lapte la tineret (indigestie laptoasa) sau se realizeaza o supraincarcare alimentara a stomacului. tahifagia. torsiunea stomacului. tahicardie. tumori. Fermentatiile anormale exagereaza destinderea stomacului in continut gazos si spumos generand durere si perturbari resp si circ de dif gravitati Indig laptoasa la vitei det si refularea in prestomace si indigestia putrida. nutreturi necorespunzatoare si cu pamant. paie sau nutr grosiere tocate. Dispepsiile gastrice motorii (dilatatiile stomacului) Indigestia gastrica acuta Este o gastropatie functionala caracteriz prin disfunctie secreto-motorie cu acumul in exces de cont in stomac Etiopatogeneza: *Dilat primare: schimb brusca a ratiilor. dilat epigastrica (> torace si abdomen in butoi).2)hiperclorhidrica: polidipsie si salivatie. intox cu sare la porci. urmata de moarte in cateva minute) . arbusti sau rumegus din asternut. acido-peps (produs comercial).0050. indigestia vagala. exces de grasimi in ratie. tahipnee. eupeptice. abcese prin corp strain. pansamente gastrice. antihelmintice In hipoclor se asigura sarea sub forma de bulgari de lins sau saramurand usor fibroasele cu HCl 10-15g/zi in apa de baut sau adm cu sticla. vomitare (semnul rupturii stomacului la cabaline. in hipocalcemie. adm de bicarbonat de Na. colica ce apare la 3-4h de la consumul tainului Tratament: imbunatatirea alimentatiei. acid citric In hiperclor: tainuri dese. rumisan. pepsina 0. parazitism gastro-intest. mimica faciala si reflectivitate crescuta pe dermatoidul corespunzator. stabulatia prelungita.5 la anim mici asociata cu HCl 5-10 picaturi la o lingura de apa.

prin sondaj. tahipnee. gastrocenteza (eruptie pe ac de gaze urat mirositoare cu pH < 4). Prognostic: vindecare sau moarte prin soc reflex sau toxic Tratament: *La cal: venisectie.15-0. colici. destindere abd. Se poate adm si carbune. Diagnostic: se bazeaza pe colici. tahicardie. fecalele devin negricioase si fetide.C. HCl. eupeptice. dupa incetarea colicii se instaleaza furbura . iar dupa debalonare se continua cu sondaj gastric aspirand cat mai mult continut dupa care se adauga alcaline si antifermentescibile Pt toate speciile: dupa inlaturarea indigestiei este nec o alim dietetica 1-3 zile cu tainuri putin voluminoase. purgative saline *La purcei: procaina intra-peritoneal 0. prin sondaj se elim gaze urat mirositoare si cheaguri de lapte In indig laptoasa: vomitarea de lapte inchegat sau declansarea unei descarcari diareice laptoase sunt semne importante pt diagn *La taurinele adulte: anorexie. sifonand cat mai mult din continutul gastric folosind apa calduta si sarata. La anim care supravietuiesc. pe dilat abd si pe semnele clinice prezentate Confirmare prin exam radiologic. gastrocenteza transabdominala. convulsii. Cand intervine toxicoza sau alcalinizarea peste normal al cont ruminal se adm per os tetraciclina sau streptomicina.B. la palparea cheagului se prod senzatia de val. Lipsa vomitarii reprez un pronostic defavorabil. Deformarea regiunii hipocondrale si a flancului drept. laparatomie exploratorie. adm de premix de interventie care contine Co. adm de infuzii sarate si glucozate 2-5L/zi Contraindicat zaharul. retragerea anim pe locuri reci. ecografic. sondaj cu anim culcat pe stanga. Fe si Cu. calmante. laxative *La taurinele adulte: miscare in libertate. vitaminizarea A.La sondaj gastric se elimina gaze si cont stomacal fetid in cant redusa *La vitei si miei: gemete. evacuarea cont stomacal prin sondaj. parezia prestomacelor si meteor ruminal redus. revenirea la ratia obisnuita se face treptat Dilatatia idiopatica a stomacului la cal (gastrita hemoragica) Este o gastropatie functionala acuta sau supraacuta caracteriz prin gastrectazie si acumul in exces in stomac al unui continut lich brun-roscat sau galben-roscat Cauzele bolii nu se cunosc cu siguranta Cercetarile experimentale au relevat inhibitia vagala pe sectorul gastric concomitent cu un exces de histamina Simptomatologie: colica brutala de tip gastric cu dilat epigastrica si Ätorace si abd in butoi´. colinergice in solutii hidroelectrolitice *La porc si caine: vomitive. urmata de reinsamantarea cu cont ruminal. cu alimente usor digestibile. oxid de Mg. eupeptice. spasmolitice in caz de colici. laxative. tremuraturi. defecarile se raresc. colici usoare. hidratare parenterala. mimica faciala evidenta cu injectarea mucoaselor. abatere. zgomot de clipocit la palpatia prin izbire a cheagului sau o arie cu sunet timpanic corespunzator cheagului si care adesea se intinde si pe zona invecinata de matitate hepatica normala *La porc si caine: gemete. tetanie (semnele alcalozei). colica. vomituritii si vomitari.30g *La vitei: suspendarea alaptarii.

limba slabire. etc Actionand adesea prin iritatie locala pe filiera neurovegetativa sau circ. iar odata cu eliminarea inceteaza colica. diaree. vomitari alimentare. prin parul deglutit. contractii spasmodice si hipotonie. diaree sau diaree¢incarcata. Cand nu se intervine prin sondaj finalul este nefavorabil dat socului prin paralizie solara det de ruptura stomacului Tratament: evacuarea de cont gastric prin sondaj. spalari repetate ale stomacului cu apa sarata si calduta pana ce aceasta devine limpede si colica se reduce. leziuni profunde sau leziuni de scleroza Odata cu fenom inflam se prod perturbari ale secretiei.Secundare: apar consecutiv celorlalte gastropatii prezentate.Diagnostic: se confirma prin sondaj pe baza elim de continut lich roscat si urat mirositor in cant mare. candidoza. TBC. La rumeg adulte alternand cu constipatie. durere in hipocondrul drept. La suine si la omnivore > debuteaza cu stare de neliniste. porc. in special la carnivore Cauza o reprez: -iritatia mecanica prin corpi straini. a faringitelor. rujet. a bolilor prestomacelor. etc -iritatii chimice: acizi. etc -iritatii det de nutr alterate sau mucegaite 2. pesta clasica si africana. cardio-vasculare si pulmonare 3. durere la palparea stomacului. crize tetaniforme sau . mucorbicoza. anim va fi tinut la dieta cu o cant redusa de fibroase de buna calitate cel putin 12h. Se caracteriz prin hipotonie relativ ireversibila a musc gastrice Gastrita Este inflam stomacului Etiologie: 1. ca urmare a enteritelor.Primare: mai ales la monogastrice.Simptomatice: apar in: -la bovine: in boala mucoaselor ± diareea virotica a bovinelor. actinobaciloza -la porc: in gastroenterita transmisibila. retragere pe locuri reci. caine. in pesta bovina. a bolilor hepatice. prin pamantul din nutreturi. renale. Hipermotilitatea peretelui stomacului contribuie la expulzarea continutului prin vomitare sau pe cale intestinala Simptomatologie: 1. eructatii cu miros aliaceu (de ceapa). dischinezii. Sonda se lasa pe loc pana la vindecarea aparenta totala Utiliz medicatiei calmante nu are efect fara sondaj gastric Dupa calmarea prin sondaj. astenie. pasteureloza. chimice ind. infiltratie. salmoneloza. la cal. baze. disapetenta. polidipsie. dupa care se revine treptat la ratia obisnuita Dilatatia cronica a stomacului Rara.Gastrita catarala acuta: abatere. leptospiroza -alte specii: in gastrofiloza. apoi voma gleroasa. factorii etiologici provoaca la niv mucoasei congestie. colibaciloza. rar de 1h. Evolutia este de ordinul minutelor.

hipovit A. vomitari repetate de continut hemoragic. parazitare. tanin.5-1ml -la caine: apomorfina 1-5mg sol 1% s. urmare a act corosive exercitate de subst chimice concentrate La rumeg apare si parezia prestomacelor si meteorismul 4.c. ingestia de corpi straini = ulcere traumatice 2. hiposelenoza asociata cu excesul de acizi grasi nesaturati in ratie b)factori ocazionali: stres fizic.06 g/100 Kg s. apa cu mustar. consum de nutr grosiere de catre anim recent intarcate. Emetiral. descarcari diareice cu melena. apa cloroformata.. Pot aparea arsuri sau ulcere buco-faringiene.Gastropatia ulceroasa primara (gastropatia ulceroasa idiopatica / esentiala): se identifica 2 tipuri de cauze: a)nutritionala: furaje alterate. abuzuri de reziduuri in alimentatie.Gastro-duodenita calului: stare de subicter. Etiologie: 1. oxid de Mg. anemie. boli cronice bucale. Poate fi continuarea gastritei catarale acute sau urmare a unor factori care actioneaza discret dar continuu (paraziti. apa rece sau cuburi de gheata Laxativele se pot adm doar in faza initiala si doar 1 data si doar la cai *in gastrita corosiva: -la porc: spalatura gastrica. saruri de bismut. intest. renale. vomitari alimentare sau gleroase. infuzie de menta. intoxicatii. pilocarpina s. 3. graunte prajite. biscuiti Daca vomitarile persista se suspenda complet alimentatia pt 12-24h. vaccinare.Gastrita catarala cronica: mai frecv la caine. Romergan. date de ordin general Evo poate fi scurata (cateva min sau ore) ducand adesea prin moarte prin soc Tratament: *in gastrita catarala acuta > semiinfometare de 1-2 zile cu cant reduse de alimente usor digestibile adm in tainuri mici si mai dese. pilocarpina 0. tanalbina. boli micotice . suprasolicitarile in transport. slabire progresiva. apetit capricios. tumori. lapte iaurt. social si alimentar > supraaglomerarea. barbotaje bicarbonatate.Gastrita corosiva (gastrita toxica): la porc si carnivore. Fenobarbital. sulfat de Cu sol 1% in apa indulcita (se adm repetat cu lingurita pana cand porcul vomita). infometare. Vasoperif 0. La sondaj se declanseaza durerea.. hepatice. Secundara si simptomatice: apar in boli infectioase. leucocitopenie Diagnostic: bazat pe vomitare. lotizare. colici urmare a spasmului piloric. constipatie. decocturi de in sau ovaz Se combate gastralgia prin adm de bicarbonat de Na. asigurandu-se hidratarea cu apa rece (carbogazoasa). Clordelazin. gemete. hipertermie. E si C.c.. Daca se identifica subst chimica se poate folosi antidotul specific Gastropatia ulceroasa (ulcerul gastric) Se caracteriz dpdv morfopatologic prin existenta unor solutii de continuitate superficiale sau profunde la niv stomacului. iar pe sonda se extrag sfacele de muc si cuoaguli de sg. durere gastrica. fan de buna calitate. paine prajita.c. cu sete exagerata. Debuteaza brusc. uneori cu sfacele de mucoasa. etc) Apare astenie. cardiace.epileptiforme 2. apa sarata (4 lingurite de sare intr-un pahar de apa).

Poate fi vorba de un dezechilibru neuro-endocrin asociat cu tulb circ ce provoaca autodigestie La om este implicat germenul Helicobacter pilori care poate determina ulcerul *ulcerul traumatic. a transporturilor sau a lotizarilor La vitei apare in primele 3 luni de viata. mai ales la primipare. cu hipermotilitate. soia). secundar sau simptomatic: prod prin traumatismul. ovaz. spasm piloric) Ulcerele profunde pot ferfora peretele stomacului ducand la peritonita cu raspandirea cont gastric in peritoneu. Are drept cauza schimbari in ratie. Este un diagn prezumptiv pt ca se confunda cu gastralgia Tratament: alcaline. insuficienta sortimentelor cu rol protector in ratie (orz. prezenta in ratie a nitratilor si micotoxinelor. exces de porumb in ratie. fecale de culoare inchisa (hematemesa sau melena). astringente. Se pune pe baza melenei. Este urmarea interventiei factorilor stresanti si a insuficientelor alimentare La vaci apare la fatare. Ulcere cu etiologie particulara: legata de categoria de anim ce fac cel mai des ulcer.Deplasarea pe stanga (incidenta 80%) intre rumen si peretele toraco-abd 2. medicatie tranchilizanta. durere. hematemesei. de profunzimi diferite Localizari: -porc: in apropierea cardiei -celelalte specii: zona fundica sau pilorica Simptomatologie: anemie. cauze toxice sau parazitare. dar si in perioada de varf a lactatiei. interventie chirurgicala Deplasarea cheagului Gastropatie topografica ± dislocarea cheagului urmarea a dilatatiei acestuia de dif grade 1. La porc apare ulcerul esofago-gastric al porcului intre varstele de 4-7 luni. consum de furaj de pe terenuri fertilizate cu ingrasaminte azotoase.Deplas anterioara: intre retea si diafragma . sau consum de plante toxice. mai frecvent la intarcare. urmare a consumului de ariste Patogeneza: *ulcerul primar: patogeneza nelamurita. ce declans aproape instantaneu soc prin paralizie solara Modificari anatomopatologice: ulcere stomacale de tipul: -ulceratii superficiale -ulcere Ärombe´ cu margini indurate ce nu se pot apropia. C. deshidratare Diagnostic: intampina dificultati in forma ce dureaza mai multe zile sau sapt. stresul de intarcare. carente in vit A. E asociata cu carenta in Se. Cauza = macinarea prea fina a nutr.Pe dreapta: intre ficat si perete abd 3.3. pansamente gastrice. tulb circ sau tulb inflamatorii proprii ale bolii primare care o produce care justifica distrofia de la niv muc Se constata efecte locale care se traduc prin: tulb de secr si dischinezie (hipotonie/hipertonie. La pasari excesul de porumb sau de faina de peste in ratie. in urma vaccinarii. ratii inalt energerice.

resalinizare per os sau parenteral. Cheagul deplasat afecteaza si organele invecinate. Prin ETR se poate identifica cheagul de forma unui balon voluminos si elastic. fatare cu 6 sapt inainte. calciterapie. Deplas cheag infl tranzitul intestinal. se contentioneaza in pozitie dorsala cu sprijin pe dreapta. La percutie sunet timpanic. miros de acetona a aerului expirat si reactii pozitive pt prezenta corpilor cetonici in lapte si urina. pe drumuri cu denivelari si cu manevre brutale ale vehiculelor. Bruna si Baltata Rom crescute in sistem intensiv. rostogolirea anim pt favoriz repunerii in pozitie normala a cheagului cu eventuala repetare in caz de recidiva in 4 zile (se tranteste anim.1 Tratamentul: rehidratare. Mai ales la Holstein. tip de furajare). scaderea rapida a greut corp cu evidentierea proeminentelor osoase. producandu-se distopii (pertulb ale pozitiei) celorlalte prestom. Pt dislocarea stanga se intervine chirurgical de urgenta. Diagnostic: pe semne fiz locale + elem de ordin epizootologic (morbiditate in efectiv. scaderea brusca a lactatiei.Etiopatogeneza: se incadreaza in bolile de adaptare. se scot platlonjele si se lasa anim sa se ridice singur > pt disloc dreapta). In deplasarea spre stanga: bombare de tip gazos a desertului stang cu zgomote cardiace in scobitura flancului si neperceperea zgomotelor ruminale normale. . duodenului si cecumului. Deplasarea cheagului este conditionata de hipotonia / dilatarea premergatoare a cheagului. Simptomatologie: disorepsie cu apetit intermitent. Deplas cheagului apare sub interv unor factori ocazionali: dupa fatare (in urmatoarele 6 sapt). in supraalimentatie. in partea ventr a desertului stang si la penultimele spatii intercostale se aude un clinchet asemanator celui produs Äcaderii unei pietre intr-o fantana´. se rostogoleste lent in 3 min spre stanga. se ajunge in decubit lateral stang. perturb tranzit. zgomot amforic caracteristic Pt clarificarea diagn se poate recurge la punctie exploratoare a cheagului in zona stabilita prin palpatie si percutie > pozitiv la pH < 4. cu etiologie plurifactoriala. La ascultatie. transport in conditii necoresp. eventual insetare. pica. La ETR se percepe rumenul deplasat spre planul median al cav abd In deplas spre dreapta: sunet timpanic sau zgomot amforic la percutie si ascult la niv desertului drept si pe spatiile intercostale. infometare 2 zile. spasmolitice. ficatului. gemete. corticoterapie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful