NOŢIUNI GENERALE DE DESEN TEHNIC 1.4.Standarde generale utilizate în desenul tehnic 1.4.1.

Formatele desenelor tehnice Formatele utilizate în desen SR ISO 5457-1994 se aleg în următoarea ordine de preferinţă: ►Formate preferenţiale sau de bază din seria principală A (tab.1.1): ►Formate alungite special se obţin din formatele de bază prin alungirea dimensiunii a, astfel încât lungimea (respectiv dimensiunea b) a formatului alungit să fie multiplu întreg de dimensiune a a formatului de bază ales. Ordinul de multiplicare este indicat în simbolul formatului (tab.1.2).

Tabelul 1.1 Simbolul a x b [mm] A0 A1 A2 A3 A4 A5 841 x 1189 594 x 841 420 x 594 297 x 420 210 x 297 148 x 210

Tabelul 1.2 Simbolul a x b [mm] A3x3 A3x4 A4x3 A4x4 A4x5 420 x 891 420 x 1189 297 x 630 297 x 841 297 x 1051

1.4.2.Elementele grafice ale formatului folosit la desenare

297

A4(210x297)

A3(420x297)

INDICATOR

INDICATOR

1.4.3. Plierea desenelor tehnice Împăturirea formatului A3

2 1 A3(420x297)
INDICATOR INDICATOR

2

1

1

Impăturirea formatului A3 in picioare
2 3 4 2 1 A3 1 A3 1 A3 A3 3 2

4

4

INDICATOR

INDICATOR

INDICATOR

INDICATOR

Impăturirea formatului A2 in picioare
2

3

3

1

4

4

4

2

1 A2

INDICATOR

INDICATOR

INDICATOR

Formatul A2 culcat
5 5 6 1 2 3 A2 2 1 6 6 4 3

4

INDICATOR

INDICATOR

INDICATOR

Formatul A1 culcat
5 3 5 4 2

6 4 3 2 1 A1 1

6

6

INDICATOR

INDICATOR

INDICATOR

Formatul A1 în picioare

4 2 7 5

3

5

7

6 4 2 3 1 A1
INDICATOR

6 1

6

INDICATOR

INDICATOR

7

linie punct şi linie două puncte) a căror grosime este împărţită în două clase: linie groasă şi linie subţire (STAS 103-84). având grosimea b = 0. cu litera D. linia-punct subţire. linia continuă subţire ondulată. linia-punct groasă. linia-două puncte subţire. linia continuă subţire. Fiecare linie folosită la întocmirea desenelor tehnice de un anumit tip şi de o anumită clasă de grosime. având grosimea egală cu b/3. cu litera K. A A A A . linia întreruptă subţire. se simbolizează linia continuă groasă. se simbolizează printr-o literă.Linii utilizate în desenul tehnic Pentru executarea desenelor tehnice se folosesc mai multe tipuri de linii (linie continuă. linie întreruptă. cu litere G. cu litera E. cu litera I. linia întreruptă groasă. cu litere H. cu litera F.4.1. cu litera C. linia continuă subţire trasatã în zig-zag. linia-punct mixtă.4. cu litera B.18 ÷ 2 mm (b fiind grosimea de bazã a liniilor). sau de o combinaţie a celor două clase. astfel: cu litera A.

.

0.5. 3. Dimensiunea nominală a scrierii este înălţimea h [mm] a literelor mari. 14. aleasă potrivit scopului. 10.0. 7. 20.0. precum şi caracteristicile scrierii tehnice.5.Scrierea în desenul tehnic Standardul SR ISO 3098/1:1993 stabileşte modul de scriere cu mâna liberă sau cu şablonul. 5. din şirul de dimensiuni standardizate prezentate mai jos: h = 2.0.5.0 mm .4.Cãlit la 26-28 HRC 1.

4. E/A A0 A1 A2 A3 A4 Masa neta: Proiectat Desenat Verificat Aprobat Universitatea "L.1. de planse Data Tabel de componenta Tabel de componenta INDICATOR INDICATOR .Indicatorul şi tabelul de componenţă ale desenului tehnic În standardul SR ISO 7200:1994 se stabileşte ca indicatorul să fie alcătuit din unul sau mai multe dreptunghiuri alăturate care pot fi subdivizate în rubrici.08 Nr.6.Blaga" Sibiu Facultatea de Inginerie Denumirea reperului Denumirea ansamblului Codul alfanumeric al desenului ITM 112-01-04.

Reguli de reprezentare şi notare a vederilor şi a secţiunilor în desenele industriale): reprezentarea în vedere.1. între obiectul spaţial şi imaginea sa plană trebuie să existe o corespondenţă biunivocă.REPREZENTAREA PIESELOR ÎN PROIECŢIE ORTOGONALÃ 2. astfel încât ceea ce s-a dorit să se proiecteze. reprezentarea rupturilor 2. • sistemul central (sau conic) şi • sistemul paralel (sau cilindric). Imaginile. sau proiecţiile utilizate pentru înţelegerea completã a configuraţiei unei piese şi a desenului acesteia sunt (STAS 105-87 – Desene tehnice. Reguli de reprezentare .2. să se regăsească şi în planul desenului realizat. Reprezentarea pieselor în vedere.Sisteme de proiecţie În domeniul tehnic. reprezentarea în secţiune.

VEDEREA este reprezentarea în proiecţie ortogonală pe un plan a unei piese nesecţionate şi se realizeazã prin proiectarea în totalitate a elementelor vãzute de observatorul uman. conform regulilor geometriei descriptive .

.

.

A A 5:1 .

2.3.Clasificarea sectiunilor.Reprezentarea pieselor în secţiune A A-A A-A A-A A-A A-A A-A A a b c d e f 2.3.1. Reguli de reprezentare a pieselor secţionate .

.

.

2.3.A A A A a b c d 2. Reguli de reprezentare în rupturã a pieselor .Reprezentarea rupturilor.

Norme generale pentru reprezentarea sectiunilor .3.2.3.

.

înfãşurãri electrice hârtie.2.4.3. carton tole transformator lemn (secţiune transversalã) lemn (secţiune longitudinalã) sticlã lichide .Hasuri utilizate in desenul tehnic metal beton materiale nemetalice bobine.

2.COTAREA DESENELOR TEHNICE 3. 3. metode de executare şi indicaţii speciale). NORME ŞI REGULI DE COTARE . definiţii.ELEMENTELE COTÃRII.PRINCIPII GENERALE DE COTARE Cotarea desenelor tehnice se efectueazã conform reglementãrilor prevãzute în standardul SR ISO 129:1994 (Desene tehnice. Principii generale.1. Cotare.

Cote Linie de cota Linie de indicatie Linie ajutatoare .

.

.

punct de origine .

.

3. INDICAŢII SPECIALE DE COTARE COTAREA PIESELOR SIMETRICE .3.

COTAREA ARCELOR DE CERC. A RAZELOR ŞI A DIAMETRELOR . A UNGHIURILOR.

COTAREA SUPRAFEŢELOR SFERICE COTAREA ELEMENTELOR ECHIDISTANTE COTAREA TEŞITURILOR ŞI A ADÂNCITURILOR .

COTAREA SUPRAFEŢELOR CONICE ŞI A ÎNCLINAŢIILOR SUPRAFEŢELOR PRISMATICE COTAREA ELEMENTELOR DISPUSE SIMETRIC PE UN CERC .

4.METODE DE COTARE COTAREA ÎN SERIE (ÎN LANŢ.COTAREA ELEMENTELOR IDENTICE DISPUSE SIMETRIC 3. ÎN SUCCESIUNE) .

COTAREA FAŢÃ DE UN ELEMENT COMUN (COTAREA TEHNOLOGICÃ. SAU COTAREA ÎN PARALEL) COTAREA MIXTÃ (COMBINATÃ) .

acestea se clasificã în: cote (dimensiuni) nominale cote (dimensiuni) efective .COTAREA CU COTE SUPRAPUSE COTAREA ÎN COORDONATE 3.CLASIFICAREA COTELOR Dupã importanţa funcţionalã a cotelor.5.

Din punct de vedere al importanţei şi al rolului funcţional deosebim: PRECIZIA PRODUSULUI FINIT PRECIZIA CARACTERISTICILOR FIZICO-CHIMICE ŞI MECANICE PRECIZIA GEOMETRICĂ 4. abateri.dmin .Dmin Td = dmax . tolerante Camp de toleranta Linia zero T D = Dmax .1.1.1.Dimensiuni.Precizia dimensională 4.

abaterea superioară (Es.(N + Ei) = Es .N. dimensiunile limită si dimensiunea nominală există relatiile: Dmax = N + Es.(N + ei) = es. es = dmax .N. eef = def – N Asadar. între abaterile limită.N În afara abaterilor limită definim: abaterea efectivă care reprezintă diferena algebrică dintre dimensiunea efectivă i dimensiunea nominală: Eef = Def .Ei .pentru suprafete gen alezaj TD = Dmax . ei = dmin . dmin = N + ei Toleranta dimensională poate fi definită si în functie de abaterile limită: .Dmin = ( N + Es) . es) reprezintă diferena algebrică dintre dimensiunea maximă i dimensiunea nominală corespunzătoare: Es = Dmax -N. ei) reprezintă diferena algebrică dintre dimensiunea minimă i dimensiunea nominală corespunzătoare.ei .dmin = (N + es) .N abaterea inferioară (Ei. Ei = Dmin .pentru suprafete gen arbore Td = dmax . Dmin = N + Ei dmax = N+ es.

.

.O N ajustaj cu joc ajustaj intermediar ajustaj cu strangere + O N ajustaj cu strangere ajustaj intermediar ajustaj cu joc Precizia calităţii suprafeţei DEFINIŢIE: Ansamblul microneregularitătilor de pe suprafata unei piese reprezintă rugozitatea suprafetei considerate si defineste calitatea (prelucrării) suprafetei. Măsurarea parametrilor de rugozitate.Rugozitatea. Suprafata si parametrii săi.Rugozitatea suprafetelor.Ajustaje. Terminologie. Problematica legată de calitatea suprafetelor este reglementată prin standardele: ⁄ SR ISO 4287-1:1993 . jocuri şi strângeri. ⁄ SR ISO 4287-2:1993 .Starea suprafetelor. ⁄ STAS 5730/2-85 . Parametri de rugozitate si specificarea rugozitătii suprafetei. sisteme de ajustaje + .

Simbolizarea si notarea pe desen a rugozitătii .

R M C Precizia formei geometrice şi precizia poziţiei relative Abateri de la forma geometricã dată TOLERANŢA LA RECTILINITATE 0.02 / 200 .1 0.

08 0.08 0.03 / 50x80 a b TOLERANŢA LA CIRCULARITATE 0.TOLERANŢA LA PLANITATE 0.1 .1 TOLERANŢA LA CILINDRICITATE 0.12 0.03 0.

Notarea pe desen a tolerantelor de pozitie relativă. Exemple grafice TOLERANŢA LA PARALELISM TOLERANŢA LA PERPENDICULARITATE TOLERANŢA LA ÎNCLINARE .

TOLERANŢA LA SIMETRIE TOLERANŢA LA COAXIALITATE ŞI LA CONCENTRICITATE .

TOLERANŢA BĂTĂII RADIALE ŞI FRONTALE .

1.GENERALITĂŢI .TOLERANŢA LA POZIŢIA NOMINALĂ TOLERANŢA LA INTERSECTARE REPREZENTAREA ŞI COTAREA FILETELOR ŞI A ASAMBLĂRILOR FILETATE 8.

6495 p t2 = t1 -a d2 = d .866 p t1 = 0.t1 d1 = d -2 t1 D=d D2 = d 2 D1 = d1+ 2a p t/2 Piulita t t2 t1 t/2 a d1 Surub REGULI DE REPREZENTARE A FILETELOR A A-A A B-B A A-A B B B-B A B B D1 p D2 D d2 d a .Elementele constructive care definesc o suprafaţã filetatã t = 0.

5x45° M2 2 34 2x45° M 24 2x45° M 24 M 22 36 tx45° F Φ 36 8 36 40 8 l1 l0 .C C-C C D-D D D COTAREA FILETELOR M 22 1.5x45° M 22 1.

KM 20 14 28 12 24 3x45° A Ø 35 Ø 30 6.65 3 ASAMBLÃRI FILETATE Reprezentarea şi cotarea şuruburilor .3 A 2:1 60 KM 14 12.

.

Reprezentarea şi cotarea piuliţelor .

Reprezentarea asamblărilor prin şuruburi A-A A A .

A-A B-B C-C A A B B C C B A-A B-B d d1 B A B A-A A 2 3 5 1 6 4 B-B B A A .

GENERALITĂŢI Pene longitudinale Pene transversale ASAMBLĂRI PRIN PENE LONGITUDINALE Asamblări prin pene paralele .REPREZENTAREA ŞI COTAREA ASAMBLĂRILOR PRIN PENE 9.1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful