FEDERA܉IA COMUNITĂ܉ILOR EVREIE܇TI DIN ROMÂNIA

CENTRUL PENTRU STUDIUL ISTORIEI EVREILOR DIN ROMÂNIA
INSTITUTUL NA܉IONAL PENTRU STUDIEREA HOLOCAUSTULUI
DIN ROMÂNIA .ELIE WIESEL¨
DEMNITATE ÎN VREMURI DE RESTRI܇TE
Coperta: DONE STAN
Foto de pe copert`: Măslin săait in memoria unui Drept între popoare,
pe Muntele Amintirii de la Institutul Yad Vashem din Israel. Foto: Anca Ciuciu (2006)
Tehnoredactare computerizată: Marius GELLER
Culegere: Cristina BONTA܇, Dan PINTILIE, Paul ROSENFELD
Mul܊umiri pentru spijinul acordat de:
Yad Vashem, Ierusalim, Asocia܊ia Evreilor Români Victime ale Holocaustului,
Biblioteca Academiei Române, Casa Regală a României, Muzeul Jandarmeriei
Române, Realitatea Evreiască: Carol Iancu, familia Cioculescu, Paul Schweiger,
Magdalena Stroe ܈i Gheorghe Ungureanu.
© Editura Hasefer a FCER
Str. Vasile Adamache nr. 11, sector 3
Bucure܈ti 030783 România
Tel/fax: 0040213086208
E-mail: hasefer@hasefer.ro
difuzare@hasefer.ro
www.hasefer.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Na\ionale a Rom@niei
Demnitate [n vremuri de restri]te. - Bucure]ti : Hasefer,
2008
ISBN 978-973-630-189-6
323.1(=411.16)(498)
FEDERA܉IA COMUNITĂ܉ILOR EVREIE܇TI DIN ROMÂNIA
CENTRUL PENTRU STUDIUL ISTORIEI EVREILOR DIN ROMÂNIA
INSTITUTUL NA܉IONAL PENTRU STUDIEREA HOLOCAUSTULUI
DIN ROMÂNIA .ELIE WIESEL¨
Demnitate
în vremuri
de restriète
Bucure܈ti, 2008
Colectiv de autori:
Adina Babes, Lya benjamin, Anca Ciuciu,
Dumitru Hîncu, Hary Kuller, Marius
Popescu, Liviu Rotman (coordonator),
Gabriela Vasiliu
¸
4
SUMAR
I. Cuvânt înainte / 7
II. Argument / 9
III. Asumarea politică a Holocaustului din România / 16
IV. Drep܊i între popoare în România Listă / 38
V. Concluzii istorice ale Raportului Final al Comisiei
Interna܊ionale pentru Studierea Holocaustului din România
.Elie Wiesel¨ / 51
VI. Ac܊iuni de solidaritate ܈i salvare în contextul Holocaustului
din România:
1. Dorohoi, 1 iulie 1940 / 59
2. 2123 ianuarie 1941 ܈i alte evenimente tragice din via܊a
evreilor bucure܈teni / 64
3. Evacuarea evreilor, iunieiulie 1941/ 72
4. Pogromul de la Ia܈i, 29 iunie 6 iulie 1941 / 76
5. Transnistria, 19411944 / 89
VII. Proteste ܈i interven܊ii ale unor reprezentan܊i ai clasei politice
române܈ti, înal܊i clerici, etc. / 115
VIII. Solidaritate în lumea culturii / 174
IX. Ardealul de Nord, aprilie-septembrie 1944 / 194
X. Cronologie / 211
XI. Interven܊ia pre܈edintelui Federa܊iei Comunită܊ilor Evreie܈ti
din România la .ConIerin܊a Regională pentru Combaterea
Antisemitismului¨ 17-18 sept. 2008 / 218
XII. Abrevieri / 224
XIII. Bibliografie selectivă / 229
XIV. Indice de persoane / 231
XV. Indice de localită܊i / 239
XVI. Rezumat în limba engleză / 241
XVII. Ilustra܊ii / 243
5
TABLE OF CONTENTS
I. Foreword / 7
II. Argument / 9
III. The political acknowledgement of the Holocaust in Romania /
16
IV. Righteous Among the Nations from Romania List / 38
V. Historical conclusions oI the Final Report made by the 'Elie
Wiesel International Committee for the Study of the Holocaust
Irom Romania¨ / 51
VI. Actions of solidarity and rescue in the context of the Holocaust
from Romania:
1. Dorohoi, July 1, 1940 / 59
2. Bucharest, January 2123, 1941/ 64
3. The evacuation of the Jews, June July, 1941 / 72
4. The pogrom from Ia܈i, June 29 July 6, 1941 / 76
5. Transnistria, 19411944 / 89
VII. Protests and interventions made by representatives of the
Romanian political arena, high Church officials, etc. / 115
VIII. Solidarity in the world of culture / 174
IX. Northern Transylvania, April-September 1944 / 194
X. Chronology /211
XI. Speech of the President of the Federation of Jewish
Communities Irom Romania at the 'Regional ConIerence Ior
the Fight against Anti-Semitism¨ September 17-18, 2008 / 218
XII. Abbreviations / 224
XIII. Selective bibliography / 229
XIV. Index of persons / 231
XV. Index of places / 239
XVI. Summary in English / 241
XVII. Pictures / 243
7
I. Cuvânt înainte
Începând cu anul 2004, în România, la 9 octombrie, se
comemorează Holocaustul. A devenit o tradi܊ie ca, an de an, Ziua
Holocaustului din România să Iie evocată ca un moment important de
referin܊ă pentru suIerin܊ele grave ale popula܊iei evreie܈ti, începute din
anul 1938 ܈i încheiate odată cu ie܈irea României din alian܊a cu
Germania hitleristă, alăturându-se la Coali܊ia Puterilor Aliate.
În Bucure܈ti ܈i în capitalele de jude܊e au loc maniIestări
comemorative, cu participarea reprezentan܊ilor autorită܊ilor publice,
centrale ܈i locale, societă܊ii civile, ai Cultelor religioase, ܈i
Ambasadelor statelor cu care România are legături diplomatice.
În organizarea Federa܊iei Comunită܊ilor Evreie܈ti din România,
Ziua Holocaustului din România este comemorată printr-o Adunare
solemnă desIă܈urată în incinta Templului Coral din Bucure܈ti, în fa܊a
Monumentului dedicat celor 6 milioane de evrei a căror via܊ă a Iost
curmată în ghetouri, trenuri ale mor܊ii, lagăre de concentrare, prin
împu܈care sau gazare pe drumuri Iără întoarcere. La rândul lor,
autorită܊ile publice române܈ti organizează evenimente comemorative,
pentru a evoca tragedia Holocaustului din România anilor celui de-Al
Doilea Război Mondial.
În acest an, Federa܊ia Comunită܊ilor Evreie܈ti din România a
luat ini܊iativa de a se realiza de către Centrul pentru Studiul Istoriei
Evreilor din România, aflat la a 30-a sa aniversare, împreună cu
Institutul Na܊ional pentru Studierea Holocaustului în România .Elie
Wiesel¨ o carte în care, la îndemâna publicului larg, să Iie prezentate
informa܊ii pertinente despre realitatea Holocaustului din România.
De Iapt, misiunea căr܊ii de fa܊ă, intitulată Demnitate în vremuri
de restriЮte, este de a înIă܊i܈a cititorilor grozăviile Holocaustului, dar
܈i mărturii despre comportamente umane, curaioase, de solidaritate cu
evreii, u܈urând suferin܊ele lor, inclusiv prin salvarea directă de la
moarte a unor vie܊i omene܈ti. Fără a trece cu vederea gravitatea celor
8
trăite de evrei în perioada Holocaustului, autorii căr܊ii au adunat ܈i au
pus la dispozi܊ia cititorilor documente, mărturii despre demnitate ܈i
omenie fa܊ă de semenii lor evrei.
Prin această carte, memoria noastră, a evreilor din România nu
are numai o singură dimensiune, aceea a clamării suIerin܊elor trăite.
De aceea, regăsim ܈i cealaltă dimensiune a neuitării celor care, prin
diferite forme, au în܊eles nevoia de a găsi răspunsuri, de a interveni
sau de a se exprima cu mari riscuri ܈i cu mult curaj, dovedind
în܊elegere ܈i demnitate umană.
Fără a Ii o lucrare originală în întregime, cartea Demnitate în
vremuri de restriЮte se adaugă la bibliograIia Holocaustului din
România, ca o expresie a în܊elegerii mai bune a dublei dimensiuni a
Neuitării.
Pe această cale, evreii din România de astăzi comemorează, cu
multă durere ܈i profunde regrete, propriile lor suferin܊e ܈i ale
înainta܈ilor. În acela܈i timp, aduc prinosul lor de recuno܈tin܊ă pentru
oamenii de cuget, de suflet ܈i de ac܊iune care au în܊eles ce este
suferin܊a umană ܈i au intervenit ca oameni adevăra܊i. Structura
tematică ܈i con܊inutul concret al capitolelor căr܊ii au fost astfel
alcătuite încât cititorii să poată realiza o cât mai mare ܈i iustă
apropiere de Adevărul istoric.
Dr. AUREL VAINER,
Pre܈edintele Federa܊iei Comunită܊ilor
Evreie܈ti din România
Deputat
9
II. Argument
De-a lungul unei istorii, în care a avut de înfruntat ostilitate ܈i
multiple lovituri, greu încercat de suferin܊e, persecu܊ii ܈i opresiuni,
poporul evreu a dat o pre܊uire specială acelor neevrei care i-au arătat
simpatie ܈i solidaritate. Recuno܈tin܊a fa܊ă de străinul ce î܊i vine în
aiutor în momente de grea cumpănă este o componentă importantă a
iudaismului. Talmudul elogiază pe Bnei Noah, străinii iubitori ai
Israelului, pe cei drep܊i ce apar܊in altor na܊iuni (hasidei umot haolam)
cărora le rezervă un loc special în panteonul său de eroi. Salvatorul lui
Moshe, cel ce i-a condus pe evrei în libertate, neevreul Itro, este unul
dintre cei mai importan܊i eroi pozitivi ai învă܊ăturii talmudice.
A܈a cum nu-i uită ܈i nu-i iartă (lo liscoa ve lo lisloah) pe
prigonitori, poporul evreu nu îi uită pe cei ce l-au spriiinit. Să nu
uităm că avem de-a face cu mentalul unui popor, în care problema
memoriei este Iundamentală pentru întreaga sa dinamică istorică. Iar
acestei memorii îi sunt interzise compromisurile.
Pe fondul celei mai mari catastrofe a istoriei evreie܈ti, dar ܈i a
omenirii în general, aceea a Holocaustului, evreii supravie܊uitorii
celui mai inuman proiect de distrugere a unui popor au ܈tiut să-i
cinstească pe cei, care s-au opus curentului, dominat de ură ܈i crimă.
În condi܊iile noi, ale existen܊ei statului Israel, cămin generos pentru cei
ie܈i܊i din urgia nazistă, poporul evreu acum suveran în noua-veche
܊ară a dat glas acestei tradi܊ii. În 1953, parlamentul izraelian
(Knesset) a votat legea de cinstire a celor .Drep܊i între popoare¨
1
, cei
ce au salvat evrei în anii de grea cumpănă, a Holocaustului.
Cercetarea, depistarea ܈i eviden܊ierea acestora a fost încredin܊ată
institu܊iei Yad Vashem care gestionează întreaga problematică a
memoriei Holocaustului.
Yad Vashem a stabilit criterii precise pentru beneficiarii acestui
titlu: cei care prin fapta lor au salvat o via܊ă de om ܈i au Iăcut-o strict
din considerente umanitare, Iără vreo recompensă materială. Nu este
10
lipsit de semnifica܊ie, că celor ce primesc acest titlu, li se acordă
cetă܊enia de onoare a statului Israel semn că Beit Israel (poporul
evreu) î܈i deschide larg por܊ile pentru Hassidei Umot Haolam (drep܊i
între popoare).
*
Trebuie spus că, în spa܊iul literaturii de specialitate, ce a evocat
Holocaustul din spa܊iul românesc, fenomenul celor ce s-au opus sau,
cel pu܊in, nu au aprobat barbaria antisemită a Iost prezent. Fie că este
vorba de lucrări ܈tiin܊iIice, Iie de evocare, Iie în bogata memorialistică
a supravie܊uitorilor, acest subiect nu a lipsit. Chiar în primii ani după
căderea regimului Antonescu, atunci când rănile erau nevindecate, au
apărut o serie de articole în presa evreiască a vremii, cu precădere în
Curierul Israelit
2
.
O primă lucrare cu caracter ܈tiin܊ific despre Holocaust a fost
editată de Matatias Carp
3
. Este vorba de o bogată colec܊ie de mărturii,
apărută în trei volume, începând cu 1946.
După 1948, într-o Românie dominată de un nou tip de
totalitarism, cel comunist, subiectul Holocaust a dispărut din discursul
public. Subiectul era .uitat¨, minimalizat ܈i, în unele cazuri, manipulat
conform intereselor unicului Partid, atotputernic.
În aceste circumstan܊e ܈taIeta cercetării ܈tiin܊ifice, dar ܈i a
.organizării¨ memoriei Holocaustului a trecut în Israel. Au apărut o
serie de lucrări, mărturii sau încercări de sinteze ܈tiin܊ifice, marcate de
lipsa accesului la documentele primare, rămase .ferecate¨ în România.
Un moment deosebit a fost publicarea monumentalei serii de
documente despre Holocaust, în îngrijirea ܈tiin܊iIică a lui Jean Ancel
4
,
cel care a fost, în fond, fondatorul istoriografiei Holocaustului din
România, ca disciplină ܈tiin܊iIică.
După 1990, o dată cu deschiderea nu imediată a arhivelor în
România au Iost publicate o serie de lucrări importante despre
Holocaust, inaugurate de volumul Martiriul evreilor din România.
19401944. Documente Юi mărturii
5
, ini܊iat de rabinul Moses Rosen
(19121994), ca o reac܊ie la escaladarea nega܊ionismului. Merită de
subliniat că în acest volum a Iost publicată lista de cetă܊eni români
distin܈i de statul Israel cu medalia Yad Vashem, de .Drep܊i între
popoare¨, până la momentul apari܊iei căr܊ii. De o mare importan܊ă,
pentru cercetarea Holocaustului, inclusiv a problemei dezbătute de
11
noi, sunt volumele din seria Holocaust, editate de Lya Benjamin ܈i Ion
܇erbănescu. Există ܈i două lucrări special închinate .celor drep܊i¨.
Amintim mai întâi pe cea a lui Marius Mircu, din 1987
6
܈i cea a lui
Dumitru Hîncu din 1997
7
.
Un moment de referin܊ă în cercetarea Holocaustului l-a
constituit Raportul final al Comisiei Interna܊ionale pentru Studierea
Holocaustului în România
8
, în care există un capitol despre
Solidaritate cu evreii din România, în anii Holocaustului.
Trebuie arătat că în Israel, în condi܊iile dificile ale lipsei de
contact cu arhivele din Europa de Est, atât la Yad Vashem, dar ܈i la
diverse organiza܊ii non-guvernamentale a existat o preocupare de a
sublinia meritele celor care au ajutat ܈i salvat evrei. Ca rezultat al
acestei preocupări s-au acordat până în prezent, unui număr de 59 de
cetă܊eni români, diplome de .Drep܊i între popoare¨. În acest context,
se cuvine să-l amintim pe cel ce a fost legat în mod deosebit de acest
proiect, ca ܈i de tot ce era legat de memoria Holocaustului sau în
general de istoria evreilor din România. Este vorba de avocatul Itzhak
Artzi (19212003), membru al Parlamentului israelian, primar-adjunct
al ora܈ului Tel Aviv.
*
Am dori să răspundem la întrebarea DE CE această apari܊ie
acum, în 2008, a unei lucrări despre umanism în ani de neomenie.
Credem că, prin publicarea Raportului Final al Comisiei pentru
Studierea Holocaustului în România ܈i prin acceptarea sa politică,
societatea românească a Iăcut un important pas în asumarea istoriei
recente. Aceasta este o necesitate absolută pentru ediIicarea unei
democra܊ii reale ܈i durabile. Căci democra܊ia este incompatibilă cu
memoria selectivă, cu adevărurile ciuntite din varii interese.
Una dintre recomandările Comisiei de Studiere a Holocaustului
în România a Iost adâncirea cercetării ܈i aprofundarea cunoa܈terii
Holocaustului pe toate planurile sale. Este ceea ce-܈i propune această
lucrare. Pentru că subiectul discutat nu poate Ii privit autonom, ci în
contextul Holocaustului. De aceea structura lucrării ܊ine seama de
structurarea cronologică a Holocaustului: Ia܈i, Transnistria, Odessa,
Nordul Transilvaniei. Iar Iără Iundalul barbariei, gesturile de
solidaritate, de omenie, fie nu ar mai fi fost necesare, fie ar fi devenit
banale.
12
De altfel, refuzul foarte îndelungat de a recunoa܈te realitatea
Holocaustului în România, inclusiv lipsa de acces la fondurile
arhivistice relevante, constituie ܈i principala cauză a rămânerii în urmă
în cunoa܈terea acestui subiect. Refuz absolut, în perioada comunistă,
care se prelunge܈te ܈i în perioada postcomunistă. Chiar ܈i astăzi, la
patru ani de la publicarea Raportului Final, încă se mai discută pe
două voci în problema Holocaustului. O recentă ܈i importantă mărturie
a acestui fapt este apari܊ia, sub egida Academiei Române, a volumului
IX al Istoriei României, care se ocupă de perioada 1940-1947
8
.
Dominată de un spirit minimalizator, această lucrare, care poartă girul
celui mai înalt for ܈tiin܊iIic, este expresia reIuzului unei păr܊i
importante a comunită܊ii academice din România de a-܈i asuma istoria
recentă.
O perioadă istorică, în general, dar în special una de mare
complexitate, cum este aceea a Holocaustului, trebuie cunoscută sub
toate aspectele sale, unele contradictorii, dar urmărind în permanen܊ă
legătura ܈i propor܊ia diverselor planuri.
De aceea, ini܊iativa publicării acestei lucrări este legată în
special de cunoa܈terea Holocaustului.
În al doilea rând, este o datorie de con܈tiin܊ă să cinstim memoria
celor care au mers împotriva curentului, a acelei minorită܊i care a
reIuzat să abdice de la principiile de bază ale umanismului.
Memoria acestor .oameni drep܊i¨ care pentru mâna întinsă unor
oameni în suferin܊ă ܈i-au periclitat via܊a, cariera, lini܈tea căminului
este o dovadă elocventă că omenia se poate men܊ine ܈i în situa܊ii
limită. Este memoria celor pu܊ini la număr- care au trecut testul
situa܊iei limită care a Iost Holocaustul. Test, de altIel, Ioarte greu, în
care procentul de .promovare¨ a fost foarte mic. Ace܈ti oameni, prin
împotrivirea lor au Iormat o anume societate civilă, care s-a opus
totalitarismului ܈i au lăsat o poartă deschisă speran܊ei.
*
Lucrarea de fa܊ă reune܈te o sumă de mărturii despre cei ce au
salvat oameni ܈i prezintă un evantai larg de .întâmplări¨, foarte
diferite între ele. Diferite prin pozi܊ia socială ܈i puterea de a influen܊a
a eroilor acestora vom găsi, astIel, pe reprezentan܊ii proeminen܊i ai
clasei politice, ca Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, Barbu ܇tirbey, Regina-
13
mamă Elena, mitropoli܊i ܈i primari, profesori universitari, scriitori,
oameni de teatru, dar ܈i simpli muncitori sau mărun܊i ofi܊eri.
Unii dintre ei ܈i-au pierdut via܊a, ca preotul Răzmeri܊ă din Ia܈i,
al܊ii pozi܊ia socială, ca Traian Popovici, primarul din Cernău܊i, al܊ii au
fost aresta܊i, ancheta܊i ܈i chiar condamna܊i.
Unii dintre ei au salvat vie܊i omene܈ti, al܊ii s-au dovedit sensibili
la suferin܊a evreiască ܈i ܈i-au exprimat compasiunea, criticând Iă܊i܈
sau în cercuri restrânse atrocită܊ile. Toate aceste atitudini au fost
importante, pentru ca au creionat acel .spa܊iu paralel¨ atât de necesar
pentru a slăbi o dictatură. Am dorit să subliniem ܈i cazurile care la
prima vedere pot părea banale ܈i acestea, în contextul barbariei,
înseamnă mult. Faptul, că un proIesor universitar, ca Victor
Papacostea a acceptat, în 19421943, ca Lazăr Rosenbaum, atunci
exclus din Universitate, pentru vina de a Ii evreu, să participe la
seminarul său de istorie universală ܈i să-i încuraieze cercetările de
istorie a evreilor aruncă o lumină diIerită, Ia܊ă de ce ܈tim despre o
universitate dominată în acea perioadă de Ianatici. Este importantă
această cunoa܈tere a Iaptelor simple, Iie că sunt ale unui universitar
sau ܊ăran. Holocaustul, trebuie cunoscut ܈i la acest nivel, al .firului
ierbii¨ cum îi numea Nicolae Iorga.
܇i motiva܊iile ac܊iunilor acestor oameni au fost diferite. La unii
proveneau din educa܊ia umanista europeană ca la Iuliu Maniu sau
Nicolae Lupu la al܊ii din solidaritate umană ܈i chiar filosemitism. În
acest sens, un exemplu proeminent poate singular, prin consecven܊a
Iilosemitismului său a fost preotul ܈i scriitorul, Gala Galaction.
Unii au avut un trecut cu numeroase atitudini antisemite, precum
mitropoli܊ii Simedrea ܈i Bălan dar caracterul barbar al atrocită܊ilor
le-a repugnat ܈i la un moment dat au luat atitudine în favoarea
evreilor.
Cei mai mul܊i dintre ei au Iăcut-o din patriotism, în܊elegând
corect cât va dăuna imaginii viitoare a României, politica de
exterminare a unui popor. Mai mult, pentru unii dintre reprezentan܊ii
clasei politice române܈ti, în special după schimbarea cursului
războiului, era clar că responsabilită܊ile României în problema
evreiască putea inIluen܊a negativ asupra desenării viitoarelor Irontiere
ale României. Aprecierea acestor Iapte este diIicilă, căci este Ioarte
greu de pătruns în intimitatea unei perioade lipsite de normalitate.
Personal, dimensiunea acestor fapte o în܊eleg mai bine în lumina
unei succinte analize ce mi-a Iost Iăcută de un supravie܊uitor al
14
Transnistriei, dr. Liviu Beris. După o discu܊ie în contradictoriu, el
mi-a spus: .Voi nu pute܊i în܊elege. În acele vremuri, noi încetasem a
mai fi socoti܊i oameni. A܈a că ori܈ice gest, banal, minor, un ton
normal, însemna enorm în efortul nostru de supravie܊uire¨
10
.
Unii dintre ace܈tia au primit înalta recunoa܈tere de .Drept între
popoare¨. Lucrarea cuprinde lista integrală a celor 59 de .drep܊i¨ din
România.
Pe mul܊i dintre cei aminti܊i nu îi regăsim pe această listă. Din
mai multe motive: Iie că nu a existat o documenta܊ie suIicientă, Iie că
al܊ii sunt în curs de atestare de comisiile de specialitate de la Yad
Vashem, fie nu au corespuns standardelor Yad Vashem-ului. Am
socotit însă că scoaterea lor din anonimat ܈i sublinierea faptelor lor
este importantă pentru cunoa܈terea unei anumite stări de spirit ce se
opunea măsurilor barbare ale dictaturii Iasciste ܈i implicit cunoa܈terii
mai exacte a unei epoci atât de complicate.
*
Cercetarea acestei teme trebuie Iăcută cu responsabilitate ܈i Iără
a cădea în sentimentalism. Nu trebuie uitată nici o clipă realitatea
istorică relevată de documentele vremii, că Iaptele de omenie s-au
petrecut pe Iundalul barbariei, a torturii, înIometării ܈i exteminării. O
îndelungată manipulare cu cli܈ee antisemite a .satanizat¨ evreul,
Iacilitând o participare masivă la atrocită܊i, atât a institu܊iilor statului,
cât ܈i a străzii. Avem de-a face cu ceea ce Jean Ancel a numit
.bestializarea¨ unei administra܊ii ܈i a aparatului său.
Nu există un echilibru între cele două aspecte. Faptele bune
sunt .licăre în bezn㨠ca să utilizez o excelentă sintagmă a lui
Dumitru Hîncu iar a܈a cum se ܈tie licărele nu pot alunga bezna. Cu
toate acestea este necesar să cinstim aceste licăre. Ele ne înva܊ă că se
poate ܈i ALTFEL.
Cercetarea istorică a dezvăluit rolul diverselor organiza܊ii
evreie܈ti, a unor structuri special create de acestea pentru a sprijini ܈i a
ameliora soarta evreilor deporta܊i. Se cunoa܈te rolul important al unor
lideri evrei în opera de salvare a coreligionarilor lor. Unii dintre
ace܈tia, în primul rând dr. Wilhelm Filderman, au reu܈it în anumite
momente să inIluen܊eze unele decizii ale Puterii sau să stimuleze acte
de opozi܊ie la politica antievreiască. Această activitate este demnă de
15
omagiul posterită܊ii. Dar această lucrare nu a investigat acest plan, ci
s-a concentrat pe relevarea faptelor de demnitate ale românilor.
Lucrarea de fa܊ă nu se constituie într-o monografie ܈tiin܊iIică. Ea
nu aduce elemente noi, inedite. Inten܊ia noastră a Iost de a reuni câteva
aspecte relevante pentru existen܊a în spa܊iul românesc, în condi܊iile
dictaturii fasciste ܈i a politicii de exterminare a evreilor, oameni care
au ܈tiut să se opună. ܇i prin aceasta să cunoa܈tem mai bine tragedia
Holocaustului. Capitol de istorie ce se constituie în prilej de medita܊ie
asupra valorilor morale, dar ܈i a pericolelor ce pot arunca omenirea în
barbarie.
Note
1
Hassidei Umot Haolam.
2
A. Munte, .Elogii pentru o nobilă doamn㨠|Viorica Agarici], în Curierul Israelit, 19
noiembrie 1944.
3
M. Carp, vol. 1-3 [în carte publică o serie de documente valoroase ܈i despre cei ce au
încercat să salveze evrei|.
4
Ancel, Documents, vol 1-12.
5
Martiriul, 1991.
6
Marius Mircu, 1987.
7
Hîncu Dumitru, 1997.
8
Raport Final.
9
Istoria României, 2008.
10
Liviu Rotman, însemnări personale, Convorbire cu Liviu Beris, februarie 2007, mss.
16
III. Asumarea politică a Holocaustului
Una din problemele importante ale societă܊ii române܈ti în
perioada tranzi܊iei spre democra܊ie ܈i implicit de aliniere la standarde
morale europene este asumarea istoriei recente, inclusiv a
Holocaustului.
Un plan important al acestui proces este cel al pozi܊iei factorului
politic, al celor mai importante institu܊ii ale statului, ܈i în primul rând
Pre܈edin܊ia României.
Importan܊a acestui plan se datorează capacită܊ii sale de
influen܊are, cât ܈i vizibilită܊ii sale în contextul general al societă܊ii
române܈ti.
Meritul primului gest în această direc܊ie, la cel mai înalt nivel,
revine pre܈edintelui Emil Constantinescu, care pentru prima oară în
istorie a recunoscut, în 1997 responsabilitatea statului român, în
legatură cu atrocită܊ile Holocaustului.
Voin܊a politică aIirmată a determinat procese de maximă
importan܊ă, ca introducerea în programele ܈colare a predării
Holocaustului, înfiin܊area unor organisme ale statului român
specializate în cercetarea Holocaustului, cât ܈i în gestionarea
memoriei istorice a acestuia.
O semnifica܊ie deosebită a avut-o ordinul ministrului Educa܊iei
de introducere a predării Holocaustului în învă܊ământul preuniversitar.
Urmare a declara܊iei pre܈edintelui Emil Constantinescu de recu-
noa܈tere a existen܊ei Holocaustului în România, ministrul Educa܊iei
din epocă, proI. Andrei Marga, a emis ordinul nr. 3001, din 4 ianuarie
1999, prin care se exprima voin܊a politică de implementare a
memoriei Holocaustului pentru tinerele genera܊ii.
Un rol important în promovarea memoriei Holocaustului l-a
avut Ordonan܊a Guvernamentală de Urgen܊ă 31/2002 transIormată în
Legea 107 pe 2006, ce pedepse܈te negarea realită܊ii istorice a
Holocaustului.
17
*
Mesajul Pre܈edintelui României,
EMIL CONSTANTINESCU
1
15 septembrie 1997
Aceasta este o zi care nu ar Ii trebuit să existe. Comemorăm
astăzi, evrei ܈i neevrei deopotrivă, un eveniment care nu ar Ii avut voie
să se întâmple: încercăm împreună să păstrăm în memorie o istorie
despre care adesea ne vine greu să credem că s-a putut petrece, ܈i care,
vai, s-a petrecut totu܈i ܈i nu în vremuri imemoriale, ca semn al
sălbăticiei unei umanită܊i încă ezitante: ܈i nu, iară܈i, într-un continent
îndepărtat ܈i infernal prin voca܊ie, ci aici, atingându-ne aproape prin
proximitatea sa intolerabilă. Aici, pe continentul nostru, în inima a
ceea ce ne place să numim atât de des leagăn al civilizaаiei moderne
aici, în Europa, lângă noi, în miilocul nostru chiar, oricât ar stârni
aceasta revolta a ceea ce este mai profund uman în noi, a avut loc
Holocaustul: acea tragedie Iără precedent ܈i Iără termen de
compara܊ie, în care mai mult de 6 milioane de fra܊i de-ai no܈tri au fost
extermina܊i, incredibil, pentru simplul Iapt că erau evrei.
România nu a fost cru܊ată de acest InIern: între 1940 ܈i 1944,
mul܊i dintre părin܊ii, fra܊ii ܈i surorile Dumneavoastră mul܊i dintre
prietenii ܈i concetă܊enii no܈tri, ai tuturor au fost smul܈i din mijlocul
familiei, al prietenilor, dintr-o societate fa܊ă de valorile căreia Iuseseră
totdeauna fideli, ܈i în care nu se deosebeau de ceilal܊i români decât
prin fidelitatea lor fa܊ă de tradi܊ia religioasă primită de la înainta܈i ܈i
transmisă urma܈ilor, pentru a fi trimi܈i la o moarte minu܊ios
planiIicată.
Este drept că planiIicatorii acestui genocid de neiertat nu au Iost
români. Este drept, de asemenea, cum ܈ti܊i bine, să spunem ܈i că
numero܈i au fost românii, din toate straturile societă܊ii, care ܈i-au
riscat, uneori chiar ܈i-au dat via܊a, pentru a-i salva pe evrei din
angrenaiul nemilos al exterminării. Suntem însă cu to܊ii con܈tien܊i ܈i
că al܊i români au participat, cu o criminală orbire, la punerea în
practică a inIamului proiect nazist al .solu܊iei finale¨. Autorită܊ile
române܈ti din vremea războiului au încercat nu o dată să se opună
cererilor naziste de lichidare totală a popula܊iei evreie܈ti, au organizat
18
emigrarea unor grupuri de evrei în Palestina, au proteiat chiar Iă܊i܈
unele personalită܊i ale comunită܊ii evreie܈ti din România. Acelea܈i
autorită܊i au organizat însă deportări, au înIiin܊at lagăre ܈i au promovat
o legisla܊ie rasială.
Ne sim܊im astăzi responsabili pentru această dramatică
inconsecven܊ă. JertIa sutelor de mii de evrei de pe tot pământul
României este o povară în inima noastră, a tuturor românilor. Moartea
inocen܊ilor nu poate Ii nici iertată, nici îndreptată, nici uitată. Avem
datoria să oIerim, mereu ܈i mereu, victimelor Holocaustului memoria
noastră, certitudinea că nimic nu va Ii uitat, nici o Iaptă ܈i nici un
nume. Este de datoria mea, în calitate de Pre܈edinte al României, ai
tuturor cetă܊enilor români, să Iiu garantul acestei memorii, oricât ar Ii
ea de dureroasă: este de datoria mea să păstrez vie amintirea evreilor
români care au căzut victimă genocidului. De aceea, nu sunte܊i singuri
în această comemorare: prin mine, astăzi, to܊i românii î܈i aduc aminte
de Iiecare dintre concetă܊enii lor evrei care, cu peste cinci decenii în
urmă, au pierit Iără nici o vină.
Memoria noastră comună este victoria lor postumă. Este arma
prin care ei, peste decenii ܈i peste genera܊ii, ne aiută să luptăm
împotriva ispitei de a nu ne sim܊i vinova܊i de propriul nostru trecut.
*
O.U.G. nr. 31/2002
2
Guvernul României
Monitorul Oficial al României
nr. 214 din 28 martie 2002
O.U.G. nr. 31/2002
ORDONAN܉A DE URGEN܉Ă nr. 31 din 13 martie 2002 privind
interzicerea organiza܊iilor ܈i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau
xenofob ܈i a promovării cultului persoanelor vinovate de săvâr܈irea
unor infrac܊iuni contra păcii ܈i omenirii
În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitu܊ia
României, Guvernul României adoptă prezenta ordonan܊ă de urgen܊ă.
19
CAPITOLUL I
Dispozi܊ii generale
Art. 1 Pentru prevenirea ܈i combaterea incitării la ura na܊ională,
rasială sau religioasă, la discriminare ܈i la săvâr܈irea de infrac܊iuni
contra păcii ܈i omenirii, prezenta ordonan܊ă de urgen܊ă reglementează
interzicerea organiza܊iilor ܈i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau
xenofob ܈i a promovării cultului persoanelor vinovate de săvâr܈irea
unor infrac܊iuni contra păcii ܈i omenirii.
Art. 2 În sensul prezentei ordonan܊e de urgen܊ă:
a) prin organiza܊ie cu caracter fascist, rasist sau xenofob se
în܊elege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care î܈i
desIă܈oară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării
ideilor, concep܊iilor sau doctrinelor fasciste, rasiste sau xenofobe,
precum ura ܈i violen܊a pe motive etnice, rasiale sau religioase,
superioritatea unor rase ܈i inferioritatea altora, antisemitismul,
incitarea la xenofobie, recurgerea la violen܊a pentru schimbarea
ordinii constitu܊ionale sau a institu܊iilor democratice, na܊ionalismul
extremist. În această categorie pot Ii incluse organiza܊iile cu sau Iără
personalitate iuridică, partidele ܈i mi܈cările politice, asocia܊iile ܈i
funda܊iile, societă܊ile comerciale, precum ܈i orice alte persoane
juridice care îndeplinesc cerin܊ele prevăzute la prezenta literă:
b) prin simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe se în܊elege
drapelurile, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele
de salut, precum ܈i orice alte asemenea însemne, care promovează
ideile, concep܊iile sau doctrinele prevăzute la lit. a):
c) prin persoana vinovată de săvâr܈irea unor infrac܊iuni contra
păcii ܈i omenirii se în܊elege orice persoană condamnată deIinitiv de o
instan܊ă iudecătorească română sau străină pentru una sau mai multe
infrac܊iuni contra păcii ܈i omenirii, precum ܈i orice persoană
condamnată de o instan܊ă penală interna܊ională pentru crime de război
sau crime contra umanită܊ii.
CAPITOLUL II
Infrac܊iuni ܈i contraven܊ii
Art. 3 - (1) Constituirea unei organiza܊ii cu caracter fascist, rasist sau
xenofob se pedepse܈te cu închisoare de la 5 la 15 ani ܈i interzicerea
unor drepturi.
20
(2) Cu aceea܈i pedeapsă se sanc܊ionează ܈i aderarea la o
organiza܊ie cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum ܈i sprijinirea
sub orice Iormă a unei organiza܊ii având acest caracter.
(3) Tentativa se pedepse܈te.
Art. 4 (1) Răspândirea, vânzarea sau conIec܊ionarea de simboluri
fasciste, rasiste ori xenofobe, precum ܈i de܊inerea, în vederea
răspândirii, a unor astIel de simboluri se pedepsesc cu închisoare de la
6 luni la 5 ani ܈i interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceea܈i pedeapsă se sanc܊ionează ܈i utilizarea în public a
simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe.
(3) Nu constituie infrac܊iune Iapta prevăzută la alin. (1) sau (2),
dacă este săvâr܈ită în interesul artei sau ܈tiin܊ei, cercetării ori
educa܊iei.
Art. 5 Promovarea cultului persoanelor vinovate de săvâr܈irea unei
infrac܊iuni contra păcii ܈i omenirii sau promovarea ideologiei fasciste,
rasiste ori xenoIobe, prin propaganda, săvâr܈ită prin orice miiloace, în
public, se pedepse܈te cu închisoare de la 6 luni la 5 ani ܈i interzicerea
unor drepturi.
Art. 6 - Contestarea sau negarea în public a Holocaustului ori a
efectelor acestuia se pedepse܈te cu închisoare de la 6 luni la 5 ani ܈i
interzicerea unor drepturi.
Art. 7 În cazul infrac܊iunilor prevăzute la art. 3-6 urmărirea penală
se eIectuează, în mod obligatoriu, de către procuror.
Art. 8 (1) Constituie contraven܊ie ܈i se sanc܊ionează cu amendă de la
25.000.000 lei la 250.000.000 lei:
a) răspândirea, vânzarea sau conIec܊ionarea de simboluri
fasciste, rasiste ori xenofobe, precum ܈i de܊inerea, în vederea
răspândirii, a unor astIel de simboluri de către o persoană iuridică:
b) utilizarea în public a simbolurilor fasciste, rasiste sau
xenoIobe de către o persoană iuridică:
c) promovarea cultului persoanelor vinovate de săvâr܈irea unor
infrac܊iuni contra păcii ܈i omenirii sau promovarea ideologiei fasciste,
rasiste ori xenoIobe, prin propaganda, săvâr܈ită prin orice miiloace, în
public, de către o persoană iuridică.
21
(2) Nu constituie contraven܊ie Iapta prevăzută la alin. (1) lit. a)
sau b), dacă este săvâr܈ită în interesul artei sau ܈tiin܊ei, cercetării ori
educa܊iei.
(3) Constatarea contraven܊iei ܈i aplicarea sanc܊iunii se fac de
către personalul împuternicit în acest scop de către ministrul culturii ܈i
cultelor, precum ܈i de către personalul special abilitat din cadrul
Ministerului de Interne.
(4) Dispozi܊iile Ordonan܊ei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contraven܊iilor sunt aplicabile, cu excep܊ia art. 28 ܈i
29.
CAPITOLUL III
Dizolvarea persoanei juridice
Art. 9 (1) Pot Ii dizolvate prin hotărâre iudecătorească persoanele
iuridice care desIă܈oară una sau mai multe dintre următoarele
activită܊i:
a) activită܊i specifice organiza܊iei cu caracter fascist, rasist sau
xenofob în sensul art. 2 lit. a);
b) răspândirea, vânzarea sau conIec܊ionarea de simboluri
fasciste, rasiste ori xenofobe sau de܊inerea, în vederea răspândirii, a
unor astfel de simboluri ori utilizarea lor în public;
c) promovarea cultului persoanelor vinovate de săvâr܈irea unor
infrac܊iuni contra păcii ܈i omenirii sau promovarea ideologiei fasciste,
rasiste ori xenoIobe, prin propaganda săvâr܈ită prin orice miiloace, in
public.
(2) Cererea de dizolvare poate fi introdusa de Ministerul Public
din oIiciu sau la solicitarea oricărei persoane interesate.
(3) Competen܊a de a iudeca în primă instan܊ă cererea de
dizolvare apar܊ine tribunalului în a cărui circumscrip܊ie se aIlă sediul
persoanei juridice.
(4) Hotărârea tribunalului este supusă căilor de atac in condi܊iile
Codului de procedură civilă.
Art. 10 - Dispozi܊iile referitoare la dizolvare nu se aplica persoanelor
iuridice care desIă܈oară activită܊ile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) in
interesul artei sau stiintei, cercetării ori educa܊iei.
Art. 11 - Dispozi܊iile art. 9 se completează, după caz, cu dispozi܊iile
Legii nr. 31/1990 privind societă܊ile comerciale, republicata, cu
22
modiIicările ܈i completările ulterioare, ale Ordonan܊ei Guvernului nr.
26/2000 cu privire la asocia܊ii ܈i funda܊ii ܈i ale Legii partidelor politice
nr. 27/1996, cu modiIicările ulterioare.
CAPITOLUL IV
Obliga܊iile autorită܊ilor administra܊iei publice
Art. 12 Se interzice ridicarea sau men܊inerea in locuri publice, cu
excep܊ia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative
reIeritoare la persoanele vinovate de săvâr܈irea unor infrac܊iuni contra
păcii ܈i omenirii.
Art. 13 (1) Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de
săvâr܈irea unor infrac܊iuni contra păcii ܈i omenirii unor străzi,
bulevarde, scuaruri, pie܊e, parcuri sau altor locuri publice.
(2) Se interzice, de asemenea, acordarea numelor persoanelor
vinovate de săvâr܈irea unor infrac܊iuni contra păcii ܈i omenirii unor
organiza܊ii, cu sau Iără personalitate iuridică.
PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează: Ministrul Justi܊iei, Rodica Mihaela Stănoiu
Ministrul Culturii ܈i Cultelor, Răzvan Theodorescu
Ministru de Interne, Ioan Rus
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI
PARTEA I, nr. 377/3.V.2006
3
LEGI ܇I DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTA܉ILOR SENATUL
LEGEA NR. 107/27.04.2006
Pentru aprobarea Ordonan܊ei de urgen܊ă a Guvernului nr.
31/2002 privind interzicerea organiza܊iilor ܈i simbolurilor cu caracter
fascist, rasist sau xenofob ܈i a promovării cultului persoanelor
vinovate de săvâr܈irea unor infrac܊iuni contra păcii ܈i omenirii.
23
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. Se aprobă Ordonan܊a de urgen܊ă a Guvernului nr.
31 din 13 martie 2002, privind interzicerea organiza܊iilor ܈i
simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ܈i a promovării
cultului persoanelor vinovate de săvâr܈irea unor infrac܊iuni contra
păcii ܈i omenirii, publicată în Monitorul OIicial al României, Partea I,
nr. 214 din 28 martie 2002, cu următoarele modiIicări ܈i completări:
1. Literele b) ܈i c) ale articolului 2 vor avea următorul
cuprins:
b) prin simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe se în܊elege:
drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile formulele de
salut, precum ܈i orice alte asemenea însemne, care promovează ideile,
concep܊iile sau doctrinele prevăzute la lit. a):
c) prin persoan[ vinovată de săvâr܈irea unor infrac܊iuni contra
păcii ܈i omenirii se în܊elege orice persoană condamnată deIinitiv de
către o instan܊ă iudecătorească română sau străină, printr-o hotărâre
recunoscută potrivit legii, pentru una sau mai multe inIrac܊iuni contra
păcii ܈i omenirii, precum ܈i orice persoană condamnată de către o
instan܊ă penală interna܊ională pentru crime de război sau crime contra
umanită܊ii.
2. La articolul 2, după litera c) se introduce o nouă literă,
litera d), cu următorul cuprins:
d) prin holocaust se în܊elege persecu܊ia sistematică spriiinită de
stat ܈i anihilarea evreilor europeni de către Germania nazistă, precum
܈i de alia܊ii ܈i colaboratorii săi din perioada 19331945. De asemenea,
în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, o parte din popula܊ia
romă a Iost supusă deportării ܈i anihilării.
3. Alineatul (1) al articolului 3 va avea următorul cuprins:
Art. 3 (1) Constituirea unei organiza܊ii cu caracter fascist,
rasist sau xenofob se pedepse܈te cu închisoare de la 3 la 15 ani ܈i
interzicerea unor drepturi.
4. Alineatul (1) al articolului 4 va avea următorul cuprins:
Art. 4 (1) Confec܊ionarea, vânzarea, răspândirea, precum ܈i
de܊inerea în vederea răspândirii de simboluri Iasciste, rasiste ori
xenofobe se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani ܈i
interzicerea unor drepturi.
5. Articolul 5 va avea următorul cuprins:
Art. 5 Promovarea cultului persoanelor vinovate de săvâr܈irea
unei infrac܊iuni contra păcii ܈i omenirii sau promovarea ideologiei
24
Iasciste, rasiste ori xenoIobe, prin propagandă, săvâr܈ită prin orice
mijloace, în public, se pedepse܈te cu închisoare de la 3 luni la 3 ani ܈i
interzicerea unor drepturi.
6. Articolul 6 va avea următorul cuprins:
Art. 6 Negarea în public a holocaustului ori a efectelor
acestuia constituie infrac܊iune ܈i se pedepse܈te cu închisoare de la 6
luni la 5 ani ܈i interzicerea unor drepturi.
7. La articolul 8, partea introductivă a alineatului (1) ܈i
alineatul (4) vor avea următorul cuprins:
Art. 8. (1) Constituie contraven܊ie ܈i se sanc܊ionează cu
amendă de la 2.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON):
.........................
(4) Prevederile Ordonan܊ei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contraven܊iilor, aprobată cu modiIicări ܈i completări
prin Legea nr. 180 / 2002, cu modiIicările ܈i completările ulterioare,
sunt aplicabile.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I, Nr. 377/3.V.2006
PRE܇EDINTELE ROMÂNIEI
DECRET
Privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonan܊ei de
urgen܊ă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea
organiza܊iilor ܈i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau
xenofob ܈i a promovării cultului persoanelor vinovate de
săvâr܈irea unor infrac܊iuni contra păcii ܈i omenirii.
În temeiul prevederilor art. 77 alin (1) ܈i ale art. 100 alin (1) din
Constitu܊ia României, republicată,
Pre܈edintele României
decretează:
Articol unic Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonan܊ei
de urgen܊ă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organiza܊iilor
܈i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ܈i a promovării
cultului persoanelor vinovate de săvâr܈irea unor infrac܊iuni contra
25
păcii ܈i omenirii ܈i se dispune publicarea acestei legi în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
PRE܇EDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU
Bucure܈ti, 26 aprilie 2006
Nr. 459
*
Alocu܊iunea Pre܈edintelui României, domnul ION ILIESCU,
la reuniunea consacrată comemorării Zilei Holocaustului
în România
- 12 octombrie 2004 -
Domnilor preЮedinаi ai Corpurilor Legiuitoare, Prea Fericite
Părinte Patriarh. Eminenta Joastră. Domnule Mare Rabin Onoraаi
conaucători ai cultelor. Doamnelor Юi domnilor invitaаi, Doamnelor Юi
aomnilor ambasaaori. Stimată auaienаă.
România, ie܈ită din negura totalitarismelor, a început un lung ܈i
deloc u܈or proces de recuperare a memoriei ܈i de asumare a
responsabilită܊ilor sale, în acord cu valorile morale ܈i politice care stau
la baza noului său statut de ܊ară democrată, membră demnă a
comunită܊ii euroatlantice.
Atunci când am hotărât să instituim .Ziua Holocaustului¨, am
dorit să aducem un pios omagiu tuturor celor care au suferit de pe
urma politicilor discriminatorii, antisemite ܈i rasiste, promovate de
statul român într-un moment tulbure al istoriei noastre na܊ionale.
Acest capitol întunecat din trecutul nostru recent, când evreii din
România au devenit victime ale tragediei Holocaustului, nu trebuie
uitat sau minimalizat. Omagiindu-i pe cei mor܊i sau deporta܊i, pe cei
obliga܊i să-܈i părăsească ܊ara, pe cei deposeda܊i de bunurile lor, de
drepturile ܈i libertă܊ile garantate de Constitu܊ie ܈i trata܊i ca fiin܊e
inferioare, ne facem un examen de con܈tiin܊ă ܈i încercăm să în܊elegem
cauzele ܈i consecin܊ele abdicării de la valorile ܈i tradi܊iile poporului
nostru, de la obliga܊iile pe care ni le-am asumat după Marea Unire din
1918.
Evaluarea critică a trecutului este totdeauna necesară pentru a
nu-l uita, precum ܈i pentru stabilirea cu claritate a reperelor necesare
26
efortului de a ne construi pe noi în܈ine, ca parte a construc܊iei
viitorului na܊iunii noastre. Cu atât mai mult o astfel de rememorare a
trecutului este potrivită, atunci când este vorba de evenimente tragice
asupra cărora s-a a܈ternut îndelung o tăcere prin nimic motivată.
Doamnelor Юi domnilor,
Declan܈area celui de-al doilea război mondial a găsit România
nepregătită să Iacă Ia܊ă provocărilor multiple aduse de acesta. Sub
scutul unei neutralită܊i proclamate aproape imediat, conducerea de
atunci a României a sperat să poată evita implicarea ܊ării într-un
conIlict care ne era străin ܈i în urma căruia erau multe de pierdut ܈i
nimic de câ܈tigat.
Evolu܊ia evenimentelor a adus însă România, mai curând decât
era de a܈teptat, în vâltoarea războiului. In luna iunie 1940, URSS, în
în܊elegere cu Germania, pe baza pactului Ribbentrop-Molotov, i-a
adresat României un Ultimatum, prin care, sub amenin܊area folosirii
for܊ei, a obligat-o să cedeze Basarabia ܈i nordul Bucovinei. Apoi, la 30
august 1940, prin Dictatul de la Viena, Germania ܈i Italia au impus
României să cedeze Ardealul de Nord Ungariei.
Pe acest fond, al unei profunde tragedii na܊ionale, în România
s-a produs ca urmare a unei lovituri de stat, o schimbare radicală de
regim politic. La putere a ajuns generalul Ion Antonescu care, într-o
primă Iază (din septembrie 1940 până în ianuarie 1941) s-a bizuit pe
for܊a politică a Mi܈cării Legionare un partid extremist, antisemit,
xenofob, antidemocratic ܈i pronazist. în noiembrie 1940 România a
aderat la Axă, raliindu-se grupării de state dominate de Germania
hitleristă. Antisemitismul ܈i cruciada împotriva bol܈evismului au
devenit treptat temele principale ale propagandei oficiale, prin care s-a
încercat manipularea opiniei publice.
Intrarea Germaniei în războiul împotriva URSS, în iunie 1941,
la care Ion Antonescu s-a asociat de la început, pe temeiul necesită܊ii
recuperării teritoriilor răpite în anul precedent de Uniunea Sovietică, a
întărit această orientare obedientă Ia܊ă de ܊elurile politice ܈i orientările
ideologice ale Germaniei hitleriste.
Sub presiunea organiza܊iilor de orientare proIascistă din ܊ară,
precum ܈i a Germaniei hitleriste ܈i a Italiei fasciste s-a ajuns la
promovarea încă din timpul guvernului Goga-Cuza (decembrie 1937
Iebruarie 1938), a antisemitismului ca politică de stat, pentru ca, la 8
august 1940, sub regimul de dictatură regală al lui Carol al II-lea, să
27
înceapă o ac܊iune sistematică de excludere a evreilor din via܊a
societă܊ii române܈ti.
După instaurarea dictaturii legionaro-antonesciene, în
septembrie 1940, politica antisemită a devenit extrem de dură: a fost
adoptată o legisla܊ie prin care evreii erau exclu܈i din ܈coli ܈i
universită܊i, din barouri ܈i din teatre, din armată ܈i din profesiunile
liberale: comisiile de românizare preluau proprietă܊ile evreie܈ti; a fost
impusă munca Ior܊ată persoanelor de sex masculin din rândul
popula܊iei evreie܈ti.
În timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941 a avut loc un
adevărat pogrom, în care au Iost omorâ܊i 120 de evrei. După
înlăturarea legionarilor de la putere, politica antisemită a continuat la
cote chiar mai ridicate. Dintre evenimentele cele mai grave
men܊ionăm pogromul de la Ia܈i, din iunie 1941 cînd au pierit câteva
mii de evrei.
Un loc semnificativ, ܈i practic capitolul cel mai însemnat al
Holocaustului în România, îl reprezintă deportările. Ini܊ial, regimul
condus de Ion Antonescu a programat deportarea tuturor cetă܊enilor de
origine evreiască din Basarabia ܈i Bucovina, urmând ca apoi să Iie
supu܈i aceluia܈i regim ܈i cetă܊enii de origine evreiască din alte zone
ale ܊ării. Locul ales pentru deportare a Iost Transnistria, teritoriul
dintre Nistru ܈i Bug, care a intrat în administrare românească.
Deportările masive au început la 9 octombrie 1941, ele
continuând timp de un an. Cetă܊eni ai României, semeni ai no܈tri,
circa 120.000, au fost lua܊i de la casele lor ܈i îmbarca܊i în adevărate
trenuri ale mor܊ii sau trimi܈i pe jos prin ploaie ܈i zăpadă zeci ܈i sute de
kilometri, dincolo de Nistru. Pe drum, precum ܈i în Transnistria au
murit mai multe zeci de mii de evrei ca urmare a tratamentului
inuman, a frigului, a bolilor, sau chiar împu܈ca܊i.
În memoria acestora, la propunerea mai multor organiza܊ii ale
supravie܊uitorilor Holocaustului, precum ܈i a Federa܊iei Comunită܊ilor
Evreie܈ti din România, cât ܈i din con܈tiin܊a datoriei morale fa܊ă de
memoria evreilor români care au avut de suferit în acei ani cumpli܊i,
Guvernul a hotărât ca data de 9 octombrie să devină ziua pentru
comemorarea anuală a Holocaustului în România.
Deportările nu au Iost singura componentă a Holocaustului.
Men܊ionez doar represaliile de la Odessa din octombrie 1941 după
aruncarea în aer a Comandamentului Militar românesc al ora܈ului. În
august 1942 a Iost prezentat păr܊ii române un plan elaborat de
28
autorită܊ile germane vizând trimiterea în lagărul de exterminare de la
Belzec a evreilor de pe întreg cuprinsul Românei. Acest plan nu s-a
aplicat însă, iar Antonescu a decis în octombrie 1942 sistarea
deportărilor în Transnistria.
Aici trebuie spus că evolu܊ia atitudinii regimului Ion Antonescu
în această problemă a Iost determinată de evolu܊ia războiului. În faza
victoriilor germane pe frontul de Est, represiunea împotriva popula܊iei
evreie܈ti a atins Iaza de vârI, iar conducătorii regimului au aIirmat
adeseori că a܈a-numita problemă evreiască este aproape rezolvată. Pe
măsură ce cursul războiului s-a schimbat, atitudinea regimului Ion
Antonescu a devenit mai nuan܊ată, Iiind luate măsuri care au limitat
numărul victimelor. Acest lucru a Iăcut ca, România să se numere
printre ܊ările aliate Germaniei unde o parte însemnată a popula܊iei de
origine evreiască de pe teritoriul său a reu܈it să supravie܊uiască. Mai
mult, numero܈i evrei afla܊i în Ardealul de Nord, sub ocupa܊ie
horthistă, au reu܈it să se salveze, reIugiindu-se în România, cu
spriiinul unor cetă܊eni români ܈i cu acordul tacit al unor oIicialită܊i.
Cumplita tragedie a Holocaustului a Iost posibilă datorită
complicită܊ii unor vârfuri ale institu܊iilor statului servicii secrete,
armată, Ior܊ele de ordine publică etc, precum ܈i a celor care au
executat, adesea cu mult zel, directivele mare܈alului Antonescu.
În această zi de comemorare a Holocaustului este Iiresc să
men܊ionăm ܈i Iaptul că numeroase personalită܊i politicieni, înal܊i
prela܊i, militari, scriitori, ziari܈ti, actori, alte persoane publice au
intervenit pe lângă autorită܊ile statului pentru a anula sau cel pu܊in a
relaxa anumite măsuri vexatorii ܈i represive. Mul܊i români, ܈tiu܊i sau
ne܈tiu܊i, ܈i-au riscat libertatea ܈i chiar via܊a pentru ca semenii lor evrei
să Iie salva܊i de la moarte. Cei ܈tiu܊i sunt azi recunoscu܊i de către statul
Israel ca .Drep܊i ai Popoarelor¨ ܈i suntem convin܈i că mul܊i al܊ii
urmează a Ii descoperi܊i în continuare. Recent, un preot român a
primit, la o venerabilă vârstă, această înaltă distinc܊ie pentru curajul de
a-܈i fi ajutat semenii evrei din Transnistria. Asemenea fapte
înnobilează Iiin܊a umană ܈i comunitatea căreia îi apar܊ine. Sunt de
men܊ionat ܈i alte acte de solidaritate umană în spriiinul concetă܊enilor
evrei din partea multor români simpli, ca ܈i ac܊iunea re܊elei de români
ardeleni care, a܈a cum am men܊ionat, au ajutat numero܈i evrei din
Ardealul ocupat să treacă ilegal Irontiera în România.
Omagiem astăzi rezisten܊a comunită܊ii evreie܈ti, care a ܈tiut să
se organizeze pentru a se opune tragediei ܈i a-܈i asigura existen܊a ܈i
29
continuitatea. De la organizarea unui sistem educa܊ional propriu, în
condi܊iile în care tinerilor evrei le era interzis accesul la ܈colile de stat,
la desIă܈urarea vie܊ii culturale specifice, inclusiv în Teatrul Bara܈eum,
de la interven܊iile repetate pe lângă autorită܊i, până la acte de
răzvrătire, de la spriiinul acordat celor deporta܊i de către cei răma܈i în
܊ară, până la ac܊iuni vizând organizarea emigra܊iei a mii de evrei spre
Palestina.
Doamnelor Юi domnilor,
Comemorând pentru prima dată Ziua Holocaustului în România,
Iolosesc ocazia acestei reuniuni solemne pentru a propune să ne
închinăm cu to܊ii în fa܊a memoriei victimelor acestui eveniment tragic
care este parte a trecutului nostru a܈a cum în administra܊ia noastră au
Iăcut-o reprezentan܊ii cultelor care convie܊uiesc în Romînia. După
ultimele cercetări, în cursul Holocaustului au Iost uci܈i peste 250.000
de oameni în teritoriile aflate sub administra܊ia românească, pentru
singura vină de a se Ii născut evrei, nimicirea unor oameni pentru
originea lor. Acestora li se adaugă ܈i peste 12.000 de cetă܊eni de etnie
rromă, care au murit în Transnistria în împreiurări similare.
Holocaustul a reprezentat una dintre acele probleme grave ale
istoriei, a cărei abordare a Iost evitată, atât în timpul regimului
comunist cât ܈i după 1990. Uneori s-a căutat escamotarea Iaptelor,
alteori s-a distorsionat adevărul. Nu în pu܊ine cazuri, a avut loc ܈i un
transfer al responsabilită܊ilor. În seama regimului Ion Antonescu, spre
exemplu, a Iost pusă salvarea celor aproximativ 400.000 de evrei care
au rămas în via܊ă la sIâr܈itul războiului, iar despre suprimarea a peste
250.000 de evrei din România ܈i de pe teritoriile sovietice ocupate s-a
spus ca ar fi fost opera trupelor germane din ܊ară ܈i a directivelor
Berlinului.
Fără îndoială, regimul nazist din Germania poartă principala vină
pentru fenomenul Holocaustului pe plan european. Dar regimului Ion
Antonescu îi revin responsabilită܊ile pentru ini܊ierea ܈i organizarea
ac܊iunilor de reprimare ܈i exterminare îndreptate împotriva evreilor
români ܈i a celor din teritoriile ce s-au aflat sub administra܊ia
românească. Realitatea nu poate ܈i nu trebuie să Iie escamotată.
Asumarea trecutului propriu, cu cele bune sau rele ale lui, nu este doar
un exerci܊iu de onestitate ci, deopotrivă, o dovadă a con܈tiin܊ei
democratice, a responsabilită܊ii conducerii statului român, care
într-unul din momentele de cumpănă ale istoriei sale nu a reu܈it să se
30
ridice la înăl܊imea misiunii sale esen܊iale, aceea de a asigura
securitatea tuturor cetă܊enilor săi, indiIerent de originea etnică.
Tragedia Holocaustului are azi o semnifica܊ie cu totul deosebită.
O astIel de tragedie nu trebuie să se mai repete, iar pentru aceasta
nimic nu trebuie precupe܊it pentru ca tinerele genera܊ii să cunoască ܈i
să în܊eleagă întreg adevărul. Aceasta este pavăza cea mai bună pentru
a evita în viitor repetarea tragediilor trecutului.
Pentru studierea aproIundată a Holocaustului în România s-a
instituit o Comisie interna܊ională din care Iac parte reputa܊i speciali܈ti,
condusă de proIesorul Ellie Wiesel, originar din România ܈i laureat al
Premiului Nobel pentru Pace. Raportul Comisiei va fi prezentat peste
câteva săptămâni, la o reuniune a Comisiei, la Bucure܈ti. Documentul
va constitui baza întregii activită܊i de continuare a investigării acestui
tragic fenomen ܈i de informare a opiniei publice, în special a tinerei
genera܊ii. La rândul său, Ministerul Educa܊iei ܈i Cercetării a decis
includerea în programa ܈colară a unui curs Iacultativ consacrat
Holocaustului în România. Constatăm cu satisIac܊ie că în ultimul timp
presa, posturile de radio ܈i televiziune consacră spa܊ii tot mai largi
acestui fenomen, abordat de pe pozi܊ii obiective.
Aceste ac܊iuni fac parte dintr-un program mai amplu care
vizează cunoa܈terea trecutului ܈i a evenimentelor legate de Holocaust.
Acest program cuprinde adoptarea de măsuri legislative, pentru a
interzice organiza܊iile ܈i simbolurile fasciste, rasiste, xenofobe ܈i
antisemite, precum ܈i cultul persoanelor vinovate de crime împotriva
umanită܊ii ܈i a păcii. Prima măsură de acest Iel a Iost luată de Guvern
în martie 2002, ܈i a Iost primită cu satisIac܊ie de organiza܊iile evreie܈ti
܈i de covâr܈itoarea majoritate a opiniei publice.
Tot din 2002, la Colegiul Na܊ional de Apărare se desIă܈oară un
curs de istoria Holocaustului. Aceste lucruri semniIică punerea în
practică a angaiamentelor luate de România prin aderarea la Declara܊ia
Iinală a Forumului Interna܊ional al Holocaustului de la Stockholm,
grup creat în 1998, la ini܊iativa premierului Goran Persson, care are
drept obiectiv promovarea educa܊iei care să amintească de tragedia
Holocaustului, precum ܈i stimularea cercetării istorice a acestui
fenomen.
Dorim sincer să în܊elegem de ce într-o ܊ară ca România, care în
1918 reu܈ise să-܈i împlinească destinul prin Marea Unire de la
1 Decembrie, care intrase pe un curs ascendent al dezvoltării
economice ܈i sociale, care avea structuri politice ܈i institu܊ii
31
compatibile cu marile democra܊ii occidentale, ܈i care integra valorile
culturii ܈i civiliza܊iei occidentale, s-a putut dezvolta un curent
antisemit atât de virulent, care a degenerat în monstruozită܊ile
Holocaustului. Antisemitismul românesc interbelic este produsul unui
e܈ec democratic, ܈i al reIuzului asumării acelui e܈ec de către elitele
politice ܈i o mare parte a elitelor intelectuale. El este, în acela܈i timp, o
gravă pervertire morală.
Atunci când o na܊iune suIeră un traumatism de genul celui
suferit de România în anii '40, î܈i poate pierde reperele, în absen܊a
unui spirit civic ܈i a con܈tiin܊ei valorilor ܈i datoriei morale. Nu există
însă nici un Iel de scuze pentru cei care ܈i-au trimis, cu cinism ܈i sânge
rece, cona܊ionalii sau concetă܊enii la moarte, care i-au discriminat,
umilit ܈i i-au exclus din societate.
Trecutul recent ne obligă să creem acele mecanisme ܈i institu܊ii
care să servească drept anticorpi ai societă܊ii împotriva acestor boli ale
spiritului care sunt rasismul, antisemitismul, xenofobia.
De această dată, români ܈i evrei, ne aIlăm de aceea܈i parte a
baricadei, semn că am învă܊at lec܊ia solidarită܊ii ܈i a respectului
reciproc.
Doamnelor Юi domnilor,
În opinia mea, comemorarea Zilei Holocaustului trebuie să ducă
în primul rând la cunoa܈terea mai temeinică a acestei tragedii
colective. Dincolo de faptele istorice concrete, foarte importante sunt
aspectele educative, schimbarea modalită܊ilor de percep܊ie a unui
eveniment, cu dimensiuni tragice.
Această primă comemorare a zilei de 9 octombrie trebuie să
marcheze asumarea con܈tientă ܈i sinceră a unui episod dureros al
istoriei na܊ionale, pe care con܈tiin܊a publică ܈i memoria noastră
colectivă nu trebuie nici să-l ascundă, nici să-l escamoteze, nici să-i
relativizeze semnifica܊iile.
Privind spre viitor, urmărind cu tenacitate obiectivele care ne
stau în fa܊ă ca membri ai Alian܊ei Nord-Atlantice ܈i ca viitori membri
ai Uniunii Europene, avem datoria să în܊elegem ܈i să ne asumăm toate
momentele ܈i lec܊iile trecutului. Ziua Holocaustului, trebuie să
reprezinte un moment de reflec܊ie pentru noi to܊i, un prilej de a medita
asupra totalitarismului ܈i a consecin܊elor sale tragice, asupra rela܊iilor
comunitare ܈i a valorilor solidarită܊ii umane, asupra perenită܊ii
democra܊iei, a legalită܊ii ܈i a respectării drepturilor ܈i libertă܊ilor
cetă܊ene܈ti fundamentale.
4
32
*
HOTĂRÂREA nr. 902 din 4 august 2005 privind înfiin܊area
Institutului Na܊ional pentru Studierea Holocaustului din România
.Elie Wiesel¨
În temeiul art. 108 din Constitu܊ia României, republicată, ܈i al
art. 5 pct. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 78/2005 privind
organizarea ܈i func܊ionarea Ministerului Culturii ܈i Cultelor, cu
modiIicările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. (1) Se înfiin܊ează Institutul Na܊ional pentru Studierea
Holocaustului din România .Elie Wiesel¨, institu܊ie publică cu
personalitate iuridică, aIlată în subordinea Ministerului Culturii ܈i
Cultelor.
(2) Institutul Na܊ional pentru Studierea Holocaustului din
România .Elie Wiesel¨, denumit în continuare Institutul, are sediul în
municipiul Bucure܈ti, Str. Vigilen܊ei nr. 3, sectorul 5.
Art. 2. Institutul va prelua imobilul prevăzut la art. 1 alin. (2)
prin contract de comodat încheiat cu Federa܊ia Comunită܊ilor Evreie܈ti
din România ܈i cu Funda܊ia .Caritatea¨.
Art. 3. Institutul are ca obiect de activitate identificarea,
culegerea, arhivarea, cercetarea ܈i publicarea documentelor referitoare
la Holocaust, în rezolvarea unor probleme ܈tiin܊ifice, precum ܈i
elaborarea ܈i implementarea de programe educa܊ionale privind acest
fenomen istoric. Art. 4. Pentru realizarea obiectului de activitate
prevăzut la art. 3, Institutul are următoarele atribu܊ii principale:
a) eIectuează studii ܈i cercetări, în ܊ară ܈i în străinătate, pentru
aprofundarea cunoa܈terii fenomenului Holocaustului;
b) achizi܊ionează sau prime܈te dona܊ii orice mărturie,
publica܊ie ori document privind Holocaustul sau în legătură cu acesta:
c) identiIică, aduce în ܊ară ܈i conservă documentele privind
Holocaustul din România, în original sau în copie, pe orice suport,
răspândite în diIerite ܊ări ale lumii:
d) constituie o arhivă care să cuprindă publica܊iile, căr܊ile,
colec܊iile de reviste, ziare, manifeste ܈i alte înscrisuri care au legătură
cu Holocaustul din România, alcătuind ܈i instrumente de lucru în
domeniu;
33
e) lansează proiecte de istorie orală, în scopul salvării memoriei
istorice a Holocaustului;
I) organizează maniIestări ܈tiin܊ifice consacrate Holocaustului ܈i
contribuie la reprezentarea cercetării na܊ionale în acest domeniu în
întâlnirile ܈tiin܊ifice interna܊ionale;
g) finan܊ează editarea, tipărirea ܈i publicarea de memorii, căr܊i,
studii, articole, coresponden܊ă, memorie IotograIică ܈i video, colec܊ii
de documente, albume fotografice referitoare la Holocaust;
h) organizează ܈i spriiină realizarea de expozi܊ii ܈i alte ac܊iuni
educa܊ionale privind Holocaustul;
i) constituie un punct de referin܊ă ܈i de comunicare cu
supravie܊uitorii Holocaustului;
i) contribuie prin expertiză la conservarea patrimoniului spiritual
al comunită܊ilor din România afectate în perioada Holocaustului;
k) spriiină organizarea unui Memorial al victimelor
Holocaustului din România.
5
....
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul Culturii ܈i Cultelor,
Monica Octavia Muscă
p. Ministrul Afacerilor Externe,
Lucian Leu܈tean,
secretar de stat
Ministrul Muncii, Solidarită܊ii Sociale ܈i Familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul Finan܊elor Publice,
Ionel Popescu
Bucure܈ti, 4 august 2005.
Nr. 902.
34
*
Discursul pre܈edintelui României, TRAIAN BĂSESCU,
rostit la Palatul Cotroceni, cu prilejul decorării
a 21 de supravie܊uitori ai Holocaustului:
.Un gest de repara܊ie morală¨, 9.10.2007.
Lista integrală a decora܊ilor
Comemorarea Zilei Holocaustului in Romania reprezintă un
prilej de a cinsti suferinаa Юi memoria evreilor martiri, victime ale
persecuаiilor sistematice ale ideologiei urii Юi ale unei politici
antisemite de stat.
Evenimentele tragice cărora le-au căzut victime membrii
comunităаii evreieЮti din România, cât Юi membrii altor comunităаi, în
special ai comunităаii rrome, au reprezentat consecinаa unei perioade
în care politica statului român a constat în adoptarea unei legislaаii
rasiale, opresive Юi antidemocratice, pe fondul unei lipse acute de
spirit civic Юi al predominanаei sentimentelor xenofobe [...]. Ne revine
tuturor responsabilitatea de a cunoaЮte Юi a evalua critic trecutul,
precum Юi ae a combate in aplicarea riguroasă a legislaаiei,
manifestările xenofobe Юi antisemite.
Prin acordarea acestor distincаii, statul român recunoaЮte Юi
cinsteЮte suferinаa aumneavoastră. a supravieаuitorilor Holocaustului
Юi efortul aumneavoastră ae a păstra vie memoria celor care au
suferit Юi au pierit ca victime ale Holocaustului.
Este un gest de reparaаie morală. cu siguranаă insuficient. este
un moment simbolic care confirmă aorinаa noastră ae a cunoaЮte Юi
respecta aaevărul. precum Юi conЮtiinаa responsabilităаii noastre în
faаa istoriei.
Comemorarea Zilei Holocaustului in Romania reprezintă un
prilej de a cinsti suferinаa Юi memoria evreilor martiri, victime ale
persecuаiilor sistematice ale ideologiei urii Юi ale unei politici
antisemite ae stat. Evenimentele tragice cărora le-au căzut victime
membrii comunităаii evreieЮti din România, cât Юi membrii altor
comunităаi, in special ai comunităаii rrome, au reprezentat consecinаa
unei perioade în care politica statului român a constat în adoptarea
35
unei legislaаii rasiale, opresive Юi antidemocratice, pe fondul unei
lipse acute de spirit civic Юi al predominanаei sentimentelor xenofobe.
Dacă in timpul persecuаiilor rasiale, spiritul civic Юi sentimentul
soliaarităаii umane au lipsit in cazul multora aintre membrii societăаii,
astăzi avem ain ce in ce mai mult conЮtiinаa cutremurătoare a propriei
responsabilităаi în faаa istoriei, amintindu-ne ororile Юi crimele cărora
le-au căzut praaă comunităаi întregi de evrei, printre care Юi cele
aflate pe teritoriul României.
Ne revine tuturor responsabilitatea de a cunoaЮte Юi a evalua
critic trecutul, precum Юi de a combate în aplicarea riguroasă a
legislaаiei. manifestările xenofobe Юi antisemite. După progresele pe
care statul român le-a făcut. in acora cu recomanaarile Comisiei
Internaаionale pentru Studierea Holocaustului (inaugurarea
Institutului Naаional ,Elie Wiesel` pentru Studierea Holocaustului
din România, lansarea unui manual de istorie a evreilor pentru elevii
de liceu, iar în 2006 punerea pietrei de temelie a Memorialului
Holocaustului), intenаia noastră fermă este ae a spriiini elaborarea Юi
implementarea programelor educaаionale de cercetare Юi difuzare a
istoriei Holocaustului. Desigur, istoricii cunosc bine aceste fapte.
Raportul final al Comisiei Wiesel le inregistrează Юi le propune
memoriei noastre cu o urgenаă care nu se aiminuează in timp. Este
vorba de urgenаa asumării memoriei Юi a lecаiei acestei istorii
cutremurătoare. Avana convingerea că este ae aatoria noastră să
păstram vie memoria celor care au suferit. inchei prin a invoca
rugăciunea traaiаionala evreiască. ,Să ne amintim'`.
Lista integrală a decora܊ilor:
1. Otto Adler,
2. Liviu Beris,
3. Oliver Lustig,
4. Leizer Finkelstein (Ordinul Na܊ional Steaua României în grad de
Cavaler);
5. Petru MureЮan,
6. Miriam Bercovici,
7. Libe Burihovici Havas,
8. Devy Abraham,
9. Vasile Nussbaum,
36
10. Nicolae Kallos,
11. Herman Freifeld,
12. Emeric Rozsa,
13. Constantin Benone (Ordinul Na܊ional Serviciu Credincios în grad
de Cavaler);
14. Friedrich Antschel,
15. Radu ComЮa,
16. Miriam Judith MureЮan,
17. Octavian Fülöp,
18. Leonara Zăicescu,
19. Bertha Wexler,
20. Sarina Ionescu,
21. Iancu Яucherman (Ordinul Na܊ional pentru Merit în grad de
Cavaler).
6
*
MESA1UL primului ministru, CĂLIN POPESCU TĂRICEANU,
cu ocazia Zilei Holocaustului, 9.10.2007
Comemorarea Zilei de 9 octombrie este un semn de respect ܈i
solidaritate fa܊ă de suIerin܊a celor care au cunoscut Holocaustul, cu
toate ororile sale. În acela܈i timp, comemorarea Holocaustului este un
moment de reflec܊ie ܈i un permanent avertisment că orice Iormă de
intoleran܊ă, de discriminare ܈i de xenofobie, pot marca destinul unei
na܊iuni.
Holocaustul a Iost un Ienomen unic prin amploarea brutalită܊ii
sale, prin cruzimea Iără scrupule ܈i prin caracterul inuman al
asasinatului în masă.
O societate democratică î܈i cunoa܈te ܈i î܈i recunoa܈te istoria.
Totodată, î܈i asumă ܈i gre܈elile trecutului pentru a nu le repeta în
viitor.
România ܈i-a asumat memoria trecutului. În ultimii ani au fost
înregistrate o serie de pa܈i importan܊i pentru scoaterea la lumină a
paginilor de istorie înnegurate. Am reu܈it punerea în practică a celor
mai importante recomandări ale Raportului Comisiei Wiesel.
Institutul pentru Studierea Holocaustului din România are o
activitate remarcabilă, reIlectată ܈i în inaugurarea astăzi a Bibliotecii
37
Institutului. Există acum un manual pentru studierea în liceu a
Holocaustului, astIel ca tinerii să cunoască adevărul despre acele
momente dramatice, despre acei ani de teroare. Grupuri, profesori,
studen܊i, tineri politicieni vizitează an de an Yad Vashem, iar
cooperarea institu܊iilor din România cu Muzeul Holocaustului din
Washington este deosebit de intensă. În curând, va începe construc܊ia
la Bucure܈ti a unui monument comemorativ al victimelor
Holocaustului.
Actele de barbarie din timpul Holocaustului nu au voie să se mai
repete vreodată. Holocaustul nu poate Ii negat, nu poate Ii uitat, nu
trebuie repetat. De aceea, trebuie să luptăm împotriva oricăror forme
de discriminare ܈i intoleran܊ă. Avem cu to܊ii datoria de a împiedica
orice maniIestări generate de diIeren܊e de rasă sau religie.
Apartenen܊a noastră la Europa Unită înseamnă ܈i
responsabilitatea pentru respectarea deplină a valorilor umane, a
demnită܊ii tuturor semenilor no܈tri.
Astăzi, de 9 octombrie, sunt programate ac܊iuni de comemorare
în toată ܊ara, aceasta Iiind o dovadă a în܊elegerii de către societatea
românească a imensei drame prin care a trecut poporul evreu.
Ne plecăm cu pio܈enie în fa܊a acestui monument comemorativ,
împreună cu prietenii no܈tri.
7
Note
*
R.E. nr. 49-50/15.05.1997.
2
O.U.G nr. 31/2002 a devenit legea LEGEA NR. 107/27.04.2006.
3
Raport Final, pp. 9-13.
4
M.Of. nr. 758/19 aug. 2005.
5
R.E, nr. 284-285, 11 octombrie 6 noiembrie 2007, pp. 1-3.
6
Idem, pp. 1-2.
7
Raport Final, pp. 387-399.
38
IV. Lista cetă܊enilor români distin܈i de Yad Vashem
cu titlul .Drept între Popoare¨
Agarici, Viorica (1886-1979)
A fost pre܈edintă a Crucii Ro܈ii române܈ti în ora܈ul Roman. A
ajutat supravie܊uitori evrei din trenul mor܊ii după pogromul de la Ia܈i.
A primit titlul de Drept între popoare, post mortem, în anul
1983.
Antal, Rozalia

În timpul celui de-al doilea război mondial, Rozalia Antal trăia
în ora܈ul Satu Mare din Transilvania de Nord. Antal s-a oIerit să-i
ascundă pe vecinii ei, Iamilia Handler, în casa sa.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1973.
Anu܊oiu T. Anghel (1914-2003)
Născut în satul Nistore܈ti-Vrancea, a trăit în satul Naruia din
jude܊ul Vrancea. Între 19381944, Anu܊oiu a fost secretarul ܈i
reprezentantul asocia܊iei veteranilor de război Marele Voievod Mihai.
A avertizat pe evreii din comunită܊ile din Bacău, Bra܈ov, Odobe܈ti,
Piatra-Neam܊ ܈i Buzău că urmau să Iie aresta܊i, a܈a încât au putut fugi
la timp, ܈i i-a aiutat să găsească adăpost.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1979.
Băia܈, Vasil; Băia܈, Maria
*
Vasil Băia܈ ܈i so܊ia lui Maria erau ܊ărani români care trăiau în
satul Viile Dejului, cam la 5 km de ora܈ul Dej din Transilvania. În
aprilie 1944, când s-a înfiin܊at ghetoul din Dei, Băia܈ le-a adus
alimente cuno܈tintelor lui, familia Steinfeld, ܈i s-a oIerit să îi ascundă
pe baie܊ii familiei la ferma lui.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1971.

Semn pus la toate persoanele la care nu se găsesc datele biograIice.
39
Beceanu, Dumitru
*
Doctor în farmacie, de܊inea o farmacie în Ia܈i ܈i era ofi܊er în
rezervă al armatei române. La 29 iunie 1941, când a început pogromul
în Ia܈i, Beceanu le-a propus celor doi angaja܊i evrei să se ascundă în
apartamentul lui, care se aIla deasupra Iarmaciei. Încă aproximativ 20
de evrei ܈i-au găsit adăpost acolo.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1987.
Beleca Valerian (1899-1944); Beleca Minodora
*
În aprilie 1944, Valerian ܈i Minodora Beleca, din ora܈ul Gura
Humorului, au adăpostit în casa lor nouă refugia܊i din lagărele din
Transnistria. După nouă zile, Valerian Beleca a Iost denun܊at de un
vecin ܈i adus sub pază, împreună cu doi din evreii găsi܊i în casă, la
comandamentul german. După interogatoriu to܊i trei au fost executa܊i
în pădure.
Au primit titlul de Drept între popoare, post mortem, în anul
2005.
Cojoc, Gheorghe
*
Inginer Iorestier din vecinătatea ora܈ului Târgu Neam܊. În iulie
1942, Cojoc a araniat cu autorită܊ile din ora܈ul Piatra Neam܊ ca 50 de
evrei să muncească în pădurile din iurul Târgu Neam܊ului. În acest fel,
a salvat pe ace܈ti evrei de la deportarea în Transnistria.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1984.
Criveanu, Theodor (n.? - 1988)
Ofi܊er român, desemnat pentru a crea listele cu evreii ap܊i pentru
muncă în ghetoul Cernău܊i, ܈i-a riscat via܊a acordând permise de
muncă pentru mii de evrei care nu îndeplineau condi܊iile solicitate de
nazi܈ti, salvându-le astfel via܊a. După terminarea războiului el s-a
căsătorit cu Iiica unuia dintre evreii căruia îi salvase via܊a.
A primit titlul Drept între popoare, post mortem, în anul 2007.
Cuciubă, Traian; Cuciubă, Traian (fiul)
*
Împreuna cu Iiul său (cu acela܈i nume), Cuciubă ܈i-a ajutat
prietenul evreu, pe Rosenthal, dintr-un mic oră܈el din Transilvania de
Nord, să scape de deportarea din 1944, trecându-l ilegal în partea
românească a Transilvaniei.
Au primit titlul de Drepаi între popoare în anul 2000.
40
Dumitru, Adrian; Strauss-Tiron, Gabriela; Catană, Maria
*
Au salvat o familie din Transnistria.
Au primit titlul de Drepаi între popoare în anul 1996.
Elena, Regina Mamă a României (1896-1982)
După ce s-au adresat mai multor personalită܊i, Regina Mamă ܈i
Patriarhul au apelat direct la Antonescu, care a cedat ܈i a fost de acord
ca acei evrei care nu Iuseseră încă deporta܊i din Cernău܊i să ramână
acolo temporar. Ajutorul trimis în 1942 a salvat vie܊ile a mii de evrei
din Transnistria. În 1943 ܈i la începutul lui 1944, Regina Mamă a
aiutat la întoarcerea a mii de evrei care rămăseseră în via܊ă, inclusiv a
mii de orfani evrei, din Transnistria.
A primit titlul de Drept între popoare, postum, în anul 1993.
Farkas, Stefan; Farkas, Rozalia
*
În septembrie 1944, Eugen Szabo (Iost Salzberger), un tânăr
evreu, se afla într-un deta܈ament de muncă Ior܊ată al armatei ungare
sta܊ionat lângă ora܈ul Oradea. Farkas a Iost de acord să-l ascundă pe
Szabo în pivni܊a casei sale, împreună cu al܊i 8 colegi din deta܈amentul
de muncă.
Au primit titlul de Drepаi între Popoare, în anul 1992.
Florescu, Constan܊a
*
În timpul războiului, Constan܊a Florescu (1908) trăia în Bucu-
re܈ti, ܈i între 1941-1944 a adăpostit-o în casa sa pe Roza Hendler, pe
care o cunoscuse înainte de război, ܈i a avut griiă de ea cu devotament.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1989.
Gheorghe, Petre I.
*
Preot ortodox în Sarovo, regiunea Golta, a ajutat ܈i a salvat mul܊i
evrei din ghetoul Crivoi-Ozero, Transnistria.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 2004.
Ghi܊escu, Alexandru
*
La 21 ianuarie 1941, în timpul pogromului de la Bucure܈ti, când
vecinul lui, Joseph Morgenstern, un avocat, a bătut la u܈a lui cerându-i
ajutorul, Ghi܊escu l-a ascuns în casa până când cei care căutau evrei în
apropiere au plecat.
A primit titlul de Drept între popoare, postum, în anul 1991.
41
Grosz, Rozalia ; Grosz, Bandi
*
În mai 1944, Bandi Grosz, din Dej, Transilvania, a ascuns-o pe
Schnable sub roata de rezervă a camionului său ܈i a strecurat-o aIară
din ghetou.
Au primit titlul de Drept între popoare în anul 1979.
Hîj, Simion; Hîj, Metzia
*
Dr. Simion Hîj, avocat din Cernău܊i, a ajutat mai multe familii
evreie܈ti. Când a început evacuarea ghetoului, Hîj a salvat aceste
Iamilii de la a Ii încolonate de iandarmeria română.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1972.
Jarosi, Andor
*
Episcop evanghelic-luteran, profesor de teologie. În anii
Holocaustului ܈i-a pus în pericol propria via܊ă ܈i a familiei sale,
ajutând evreii din Cluj, în perioada ghetoizării ܈i a deportării în
lagărele naziste de exterminare. A ascuns evrei în locuin܊a sa ܈i a
dat documente false de convertire pentru a-i salva. A ܊inut predici
în care a demascat legile rasiale, Iărădelegile comise împotriva
evreilor.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 2005.
Karadja, Constantin (1889-1950)
În calitatea de consul general al României la Berlin (19311941)
cât ܈i apoi ca ܈ef al sec܊iei consulare în Ministerul Român de Externe
(15 iunie 1941 17 octombrie 1944) a depus numeroase scrisori,
memorii, referate care au dus la salvarea de deportare ܈i exterminare a
mul܊i evrei (bărba܊i, Iemei, copii) din Europa stăpânită de nazi܈ti, în
special din Germania, Fran܊a ܈i Ungaria, dar ܈i din Grecia ܈i Italia
(noiembrie 1943 iulie 1944).
A primit titlul de Drept între popoare, postum, în anul 2005.
Manoliu, Florian
*
Diplomat român în Elve܊ia, a fost implicat în salvarea unor evrei
maghiari în 1944.
A primit titlul de Drept între popoare, postum, în anul 2001.
42
Mărculescu, Emilian
*
În 1942, după câteva călătorii la Cernău܊i, Mărculescu a reu܈it să
mituiască un oIi܊er de poli܊ie român, care a scos cinci evrei din
închisoare în mijlocul nop܊ii, sub pretextul că trebuia să-i transfere
nem܊ilor, spre a fi executa܊i.
A primit titlul de Drept între popoare, postum, în anul 1990.
Moldovan, Valeriu
*
Proprietarul unui atelier de dulgheri din Bistri܊a, în Transilvania
de Nord. A salvat familia Fleischman în 1944.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1994.
Motora, Sabin (1892-1970)
Ofi܊er în iandarmeria română, a Iost comandantul lagărelor
Grosulovo ܈i Vapniarka. Motora a luat măsuri de evacuare a
prizonierilor din Vapniarka la Grosulovo, mai aproape de grani܊a
română, contrar ordinului primit, de a-i transfera spre est, pentru a fi
preda܊i germanilor. Motora a Iăcut tot ce a putut să salveze vie܊ile
evreilor, în ciuda faptului că astIel î܈i risca propria carieră militară ܈i
via܊a.
A primit titlul de Drept între popoare, post mortem, în anul
1983.
Muranyi, Rozsi
*
În timpul războiului, Rozsa Muranyi trăia în Oradea Mare, în
Transilvania. După invadarea Ungariei de către Germania în martie
1944, Muranyi a ascuns 8 evrei, din 23 aprilie 1944 până în 12
octombrie 1944, când ora܈ul a fost eliberat.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1969.
Nits Janos ; Nits Gyula; Nits Aliz
*
Implica܊i în salvarea unor evrei în Transilvania de Nord, în
1944.
Au primit titlul de Drepаi între popoare în anul 2001.
Oni܈or, Ioana; Demuscă Leti܊ia; Crăciun, Ana; Crăciun, Pavel
*
În mai 1944, familia Oni܈or văduva Ioana ܈i copii ei, Victor de
21 de ani, Lazăr de 18 ani, Leti܊ia de 16 ani ܈i Ana, măritată cu Pavel
Crăciun, erau ܊ărani care trăiau la Ierma lor în pădure, la circa 4 km de
43
ora܈ul Bistri܊a din Transilvania. La 1 mai, două zile înainte ca evreii
din Bistri܊a să Iie interna܊i în ghetou ܈i apoi deporta܊i în lagărele de
exterminare, 4 localnici, membri ai familiei Kandel, au fugit la ferma
familiei Oni܈or, unde li se pregătise un loc în care să se ascundă.
Au primit titlul de Drepаi între popoare în anul 1978.
Paelungi, ܇tefan
*
Paelungi a decis să ascundă Iamilia Leitman în timpul
războiului, într-o colibă îndepărtată care apar܊inea tatălui lui.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1996.
Pal (Kudor), Anna Pal, Jeno
*
În aprilie 1944, când s-a aflat ca nazi܈tii internau pe evreii din
Transilvania în ghetouri, Nissel a decis să Iugă în România ܈i să se
ascunda acolo, ܈i l-a rugat pe Pal, pe care îl cuno܈tea din perioada
când Pal lucrase în casa parin܊ilor ei, să-l ascundă pe copilul ei. Anna
܈i Jeno Pal (ulterior so܊ul ei) au Iost de acord să ascundă copilul, de܈i
܈tiau ce riscă ascunzând evrei.
Au primit titlul de Drepаi între popoare în anul 1996.
Pântea, Nona
*
În 1941, în timpul pogromului de la Ia܈i, Pântea a oferit unui
număr de 6 evrei, care locuiau în acel moment în casele din vecini,
adăpost în camera ei.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1986.
Peter, Lajos
*
În 1944, Peter Lajos trăia la Clui (Kolozsvar). El a salvat via܊a
lui Neumann prezentându-l sub o identitate Ialsă ca Janos Kovacs.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1989.
Pocorni, Egon ; Pocorni, Nicolina
*
Egon Pocorni trăia în Bucuresti în timpul războiului, iar în 1942
a Iost numit director al unei Iabrici de zahăr din satul Derebcin,
judetul Moghilev, în Transnistria. După ce a văzut suIerin܊ele evreilor,
el ܈i so܊ia lui au decis să îi aiute în orice mod posibil.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1984.
44
Pop, Nicolaie; Pop, Maria ; Pop (Săileanu), Aristina
*
Nicolaie Pop, un Iermier înstărit ܈i muncitor, trăia în satul
Lăpu܈ul Românesc, în Transilvania de Nord. După ce nazi܈tii au
ocupat Ungaria, Pop s-a oIerit să o ascundă pe Hanna Marmor ܈i pe
copiii ei ܈i să le Iacă rost de tot ce aveau nevoie.
Au primit titlul de Drepаi între popoare în anul 1996.
Pop, Valer
*
Înalt demnitar în administra܊ia maghiară ܈i românească din
Transilvania. În 1933, Pop se căsătorise cu Ilona Jonas, evreică din
familia Farkas, la Cluj, ܈i o adoptase pe Katalin-Catherina, fiica Ilonei
din prima căsătorie, cu un evreu, Imre-Emerich Jonas, doctor în
jurispruden܊ă. După ocuparea Ungariei de către Germania, în martie
1944, Pop ܈i-a convins Iiica adoptivă să nu poarte steaua galbenă ܈i a
reu܈it să-܈i interneze soacra, pe Lina Farkas, în spitalul unui prieten
de-al lui din Cluj, pentru a o salva de deportare.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1983.
Popovici, Traian (1892-1946)
Dr. Traian Popovici era un celebru avocat din Cernău܊i, care a
servit ca primar al ora܈ului până în 1942. El a reu܈it să împiedice
deportarea a 19.000 de evrei.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1969.
Profir, Grigore
*
Inginerul Grigore Profir era directorul morii de Iăină Dacia din
Ia܈i. În iunie 1941, când ProIir a aIlat că încolonau evreii ܈i îi duceau
la sec܊ia de poli܊ie, a adus noi muncitori, i-a dus la moară ܈i i-a pus să
descarce sacii de Iăină, salvându-i de la a fi uci܈i.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1991.
Puti, Alexa; Puti, Maria; Puti, Todor
*
În 1944, Alexa Puti era un Iermier român care trăia lângă ora܈ul
܇omcu܊a Mare, în Transilvania. Alexa Puti a ales să-l ascundă pe
Solomon într-o pe܈teră la marginea pădurii de lângă casa sa. Maria ܈i
Todor, copiii lui Puti, ܈i-au aiutat tatăl să adâncească pe܈tera ܈i i-au
adus mâncare lui Solomon de trei ori pe săptămână.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1987.
45
Rusu, George (1880-1977)
Preot, pictor bisericesc, l-a găzduit clandestin ܈i a avertizat
familia Slacman, în timpul celui de-al doilea război mondial.
A primit titlul de Drept între popoare, post mortem, în anul 2006.
Simionescu, Constantin
*
Simionescu, avocat român din Ia܈i, era decanul baroului
ora܈ului. În timpul războiului, Simionescu a aiutat 10 evrei,
majoritatea din familiile Spiegel, ܇apira ܈i Siegler, care trăiau în Ia܈i.
Simionescu l-a luat pe Fred Spiegel, de 16 ani, împreună cu Ira܊ii lui,
sub aripa sa protectoare, după ce tatăl lor Iusese în .trenurile mor܊ii,¨
iar mama Iusese arestată pentru că se găsise Iăină asupra ei.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1991.
Sion, Mircea Petru G.
*
În timpul războiului, Sion a fost unul dintre pu܊inii oameni care
i-au ajutat pe evrei în mod activ, cu riscul propriei vie܊i. După numirea
sa ca judecator la un tribunal militar, Sion a intervenit activ în
favoarea evreilor ܈i pentru unii dintre ei a ob܊inut eliberarea din
lagărele de muncă. A Iăcut tot posibilul să-i salveze. Sion a ascuns
aproximativ 15 evrei în casa lui din Ia܈i ܈i pe proprietatea familiei lui
din afara ora܈ului
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1986.
܇orban, Raoul (1912-2006)
În mai 1944, Prof. ܇orban l-a ajutat pe Rabinul Carmilly-
Weinberger al comunită܊ii evreie܈ti neologe din Cluj să Iugă la Turda
܈i să se întâlnească cu Iuliu Maniu în Bucure܈ti pentru a găsi căi de
salvare. În mărturia lui ulterioară dr. Carmilly-Weinberger a declarat
că ܇orban a Iost singurul care a Iăcut eIorturi pentru a-l aiuta să
salveze evreii sub ocupa܊ia maghiară.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1986.
Stoenescu, Ioana; Stoenescu, Pascu
*
În 1941, în ianuarie, când a izbucnit rebeliunea legionară a
Gărzii de Fier ܈i membrii săi au Iăcut un pogrom împotriva evreilor
din Bucure܈ti, Stoenescu a invitat Iamilia Donner să se ascundă în
casa lui în timpul celor trei zile ale pogromului.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1969.
46
Stroe, Magdalena (n. 1925)
A salvat o Iemeie evreică, Hannah Hamburg, de la deportare în
1944, în Transilvania de Nord.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 2005.
܇uta, Ioan
*
În septembrie 1944, Ioan ܇uta trăia în orasul Satu Mare, în
Transilvania de Nord. nouă evrei care Iugiseră din deta܈amentul de
muncă au Iost salva܊i datorită aiutorului lui ܇uta.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1980.
Szakadati, Janos; Szakadati, Juliana
*
În 1944, Janos Szakadati ܈i so܊ia lui Juliana aveau o parfumerie
în Oradea (Nagyvarad), în Transilvania de Nord. Magazinul lor era
lângă ghetoul ora܈ului, în care nem܊ii ܈i maghiarii îi internaseră pe
evreii din ora܈ ܈i din împreiurimi în vederea deportării în lagărele
mor܊ii. Familia Szakadati venea zilnic să le arunce alimente evreilor
din ghetou, Iără a primi nimic în schimb ܈i riscându-܈i via܊a. Din mai
1941 pâna la sfâr܈itul războiului, Iamilia Szakadati a ascuns o Iată
evreică în casa lor.
Au primit titlul de Drepаi între popoare în anul 1980.
Toth, Jozsef
*
În 1944, Jozsef Toth, profesor de liceu, era înrolat în armata
maghiară ܈i trăia la Cluj, în Transilvania, în casa lui Ludovic
Weissberger. Când nem܊ii au început pregătirile pentru deportarea
evreilor din Cluj, Toth l-a ascuns pe Weissberger, pe so܊ia lui
Hermina, pe fiica lor Clara-Luisa, pe fiul lor Andrei ܈i pe bunica
Etelca, în bucătăria casei lui.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1994.
Tubak, Maria
*
La 21 ianuarie 1941, bandele Gărzii de Fier au Iăcut un pogrom
împotriva evreilor din Bucure܈ti. În acea seară, Maria Tubak ܈i ܇tefan
Marin, care lucrau la fabrica de cherestea, s-au a܈ezat lângă poartă, ܈i
când bandele au venit ܈i au încercat să intre în casă pentru a-i scoate
pe chiria܈ii evrei, cei doi le-au spus că nu mai era nici un evreu în casă
܈i au arătat către semnul care demonstra că proprietarul casei era
47
român. Ei au continuat să păzească casa până când rebeliunea a Iost
înnăbu܈ită.
A primit titlul de Drept între popoare, în anul 1991.
Zaharia, Josif
*
Josif Zaharia (Zacharias), care apar܊inea minorită܊ii ܈vabe, era
Iiul unui Iermier înstărit care trăia în satul Iecea Marea din jude܊ul
Timi܈oara. În 1941, Zaharia a dat peste un băiat speriat de 13 ani,
extenuat de lungile căutari pentru hrană ܈i adăpost. Băiatul era
Benjamin Weiss, de la yeshivah condusă de rabinul Brisk din ora܈ul
Arad. Zaharia a ghicit că băiatul era evreu ܈i i-a Iost milă de el. A
ob܊inut acte false pentru el, l-a învă܊at să muncească la Iermă ܈i l-a
angaiat la Ierma tatălui lui.
A primit titlul de Drept între popoare în anul 1994.
Lista cetă܊enilor Republicii Moldova distin܈i de Yad Vashem
cu titlul .Drept între Popoare¨
Familia Lozan: Paramon ܈i Tamara
*
Paramon ܈i Tamara Lozan locuiau în ora܈ul Nisporeni din
Moldova. Paramon era directorul unui gimnaziu, unde so܊ia lui lucra
ca proIesoară. Când regiunea a intrat sub control românesc, Paramon a
Iost somat să deschidă ܈coala pentru a servi temporar drept locul unde
să Iie aduna܊i evreii. Cinci zile mai târziu s-a zvonit ca evreii interna܊i
în clădirea ܈colii urmau să Iie omorâ܊i. Pentru a preîntâmpina crima,
Paramon a hotarât să-i elibereze. El a Iost executat câteva zile după
aceea de către autorită܊ile locale.
Familia Marchenko: Ivan; Feokla; Leontiy; Nina; Nikita;
Tatyana
*
Fra܊ii Ivan ܈i Nikita Marchenko (Marcenco) locuiau împreună
cu familiile în localitatea Râbni܊a din Moldova, în apropierea
ghetoului. În martie 1944, când românii s-au retras din acea zonă,
membrii familiei Galperin s-au îndreptat spre familia Marchenko
(Marcenco), cerându-i adăpost. După război, supravie܊uitorii au
părăsit casa salvatorilor lor.
48
Familia Morozovskiy: Vitaliy ܈i Aleksandra
*
Vitaliy ܈i Aleksandra Morozovskiy locuiau în satul Mokra din
districtul Râbni܊a ܈i erau învă܊ători la ܈coala din localitate. Înainte de
război, unul dintre elevii lor Iusese Grigoriy Farber, un baie܊el evreu
care locuia cu părin܊ii lui în colhozul evreiesc din apropiere, Der
Shtern. În decembrie 1941, cînd germanii ܈i românii au de܊inut
controlul asupra Moldovei timp de câteva luni, Farber s-a dus la cei
doi Morozovskiy pentru a le cere adăpost. Ei l-au ascuns pe copil în
podul casei ܈i timp de două luni i-au oferit cele necesare traiului.
Familia Nedelyak: Ivan ܈i Anna
*
Ivan ܈i Anna Nedelyak locuiau împreună cu cei doi copii într-o
suburbie a Tiraspolului, numită Kirpichnaya Slobodka. În iulie 1941,
familia Nedelyak s-a oIerit să-i adăpostească pe cei doi Ira܊i Yefim ܈i
Semeon Mirochnik, singurii evrei din Ochakov (Oceacov) care au
rămas în via܊ă după masacrul care se petrecuse acolo cu o săptămână
înainte.
Familia Pelin: George ܈i Varvara
*
George ܈i Varvara Pelin erau agricultori din satul Mălăie܈ti, din
districtul Tiraspol. În martie 1944 ei l-au adăpostit în casa lor pe Lev
Bruter, un tânăr evreu pe care îl cunoscuseră înainte de război,
originar din satul Kaushany din Moldova.
Familia Pereplechinskiy: Vladimir ܈i Mariya
*
Într-o zi din septembrie 1941, Maryia a adus acasă o tânără Iată,
Klavdiya Vainshtein, care scăpase dintr-o groapă comună în timpul
unei ac܊iuni de ucidere în masă. În timpul ocupa܊iei, Klavdiya a locuit
cu familia Pereplechinskiy ܈i a Iost considerată un membru al acesteia.
Familia Pozdnyakova: Yefrosiniya ܈i Zinaida
*
În timpul războiului, YeIrosiniya Pozdnyakova avea peste 40 de
ani ܈i locuia cu unica sa Iiică, Zinaida (căsătorită, Starostina), la
periferia ora܈ului Râbni܊a, în Moldova. Ea avea câteva cuno܈tin܊e ܈i
prieteni printre interna܊ii din ghetou, ܈i în timpul ocupa܊iei ea ܈i fiica
ei i-au ajutat pe evrei, procurându-le alimente. La începutul lunii
martie 1944, germanii au decis să-i lichideze pe cei din ghetoul
Râbni܊a. Câteva dintre cuno܈tintele Yefrosiniyei i-au cerut acesteia
adăpost temporar în casa ei. YeIrosiniya i-a instalat pe refugia܊ii evrei
49
în podul casei. Pentru o lună întreagă, timp în care solda܊ii germani
i-au jefuit ܈i ucis pe evreii din Râbni܊a, Yefrosiniya ܈i fiica ei de 12
ani, Zinaida, au ascuns mai mult de zece evrei ܈i le-au oferit cele
necesare.
Serebryanskiy, Isaak; Sparinopta, Samuil; Mazur, Ikim
*
Isaak Serebryanskiy, Samuil Sparinopta ܈i Ikim Mazur erau
܊ărani moldoveni, locuitori ai satului Bro܈teni din districtul Râbni܊a. În
timpul războiului, cei trei i-au ajutat în diverse moduri pe Naum ܈i
Raisa GomelIarb ai căror părin܊i, reziden܊i din Bro܈teni, Iuseseră
omorâ܊i în septembrie 1941. Serebryanskiy a pregătit o ascunzătoare
pentru Naum ܈i sora lui, săpând o groapa sub staulul de oi unde copiii,
împreună sau separat, s-au ascuns tot timpul cât au stat în sat. Samuil
Sparinopta a construit un loc secret în interiorul casei, în spatele sobei
ruse܈ti. Ikim Mazur, care locuia la marginea satului, a ܊inut copiii într-
un hambar.
Familia Starostina: Yevgeniya, Anna, Pavel
*
Anna Starostina locuia împreună cu mama ei Yevgeniya ܈i fiul
său Pavel în Chi܈inău. La sfâr܈itul lunii iulie 1941 în Chi܈inău s-a
construit un ghetou în care au fost internate ܈i buna sa prietenă Ida
Binder împreună cu Iiica ei de opt ani, Alla. În primele luni, Anna ܈i
fiul ei Pavel s-au strecurat în ghetou pentru a le aduce acestora haine
܈i mâncare. Când a început deportarea evreilor în lagărele de muncă
din Transnistria, Alla Binder a fugit la familia Starostin. Anna ܈i
familia ei au primit-o pe Alla în mijlocul familiei, îngrijind-o cu
devotament ܈i ܊inând-o ascunsă de vecini.
Familia Strashnaya: Mariya, Ivan, Kseniya
*
În timpul celui de al doilea razboi mondial, Mariya Strashnaya
avea 60 de ani ܈i locuia în satul Balyavintsy, districtul Briceni,
împreună cu nora sa Kseniya ܈i două nepoate. Înainte de război,
băcănia din sat apar܊inea familiei Gurvits, iar Mariya ܈i familia ei î܈i
Iăcea cumpărăturile acolo. După ce germanii au ocupat zona,
Benyamin Gurvits, proprietarul magazinului, a rugat-o pe Mariya să-i
adăpostească pentru o vreme. Mariya nu a reIuzat aceasta, ܈i în timpul
nop܊ii Benamin Gurvits, so܊ia sa Ita ܈i copiii Yefim ܈i Manya au ajuns
la casa acesteia ܈i au fost ascun܈i în pod.
50
܉urcan, Peotr; ܉urcan, Yevgeniya; Savciuc, Makar; Savciuc,
Akseniya
*
Peotr ܈i Yevgeniya ܉urcan locuiau în satul Bulayeshty, districtul
Orgeyev. În decembrie 1941, ei au luat în casa lor o Iamilie evreiască,
Tselnik, din ora܈ul Grigoriopol. Timp de câteva luni, familia Tselnik a
stat în pivni܊ă sau în pod, ܈i la sfâr܈itul verii lui 1942, au Iost mutată în
casa lui Makar ܈i Akseniya Savciuc, rude ale familiei Turcan, care
locuiau în acela܈i sat.
51
V. Concluzii istorice ale Raportului Final al Comisiei
Internaаionale pentru Studierea Holocaustului
în România
Fapte Юi responsabilităаi
Holocaustul reprezintă persecu܊ia sistematică spriiinită de stat ܈i
anihilarea evreilor europeni de către Germania nazistă, precum ܈i de
către alia܊ii ܈i colaboratorii săi din perioada 19331945. Nu numai
evreii au fost victime în această perioadă. Persecu܊ii ܈i arestări în masă
au avut loc ܈i împotriva altor grupuri etnice, ca Sinti ܈i Rroma,
împotriva persoanelor cu dizabilită܊i mentale, oponen܊ilor politici,
homosexualilor ܈i altora.
Un procent semnificativ al comunită܊ii evreie܈ti din România a
fost distrus în perioada celui de-al doilea război mondial.
Deportarea ܈i uciderea sistematică au Iost aplicate evreilor din
Basarabia, Bucovina ܈i jude܊ul Dorohoi. Transnistria, partea din
Ucraina ocupată aIlată sub administra܊ie românească, a Iost Iolosită ca
un imens spa܊iu pentru uciderea evreilor.
Comisia concluzionează, împreună cu marea maioritate a
cercetătorilor de bună credin܊ă ai acestui domeniu, că autorită܊ile
române poartă responabilitatea principală, atât pentru planiIicarea cât
܈i pentru aplicarea Holocaustului. Aceasta include deportarea ܈i
exterminarea sistematică a maiorită܊ii evreilor din Basarabia ܈i
Bucovina, precum ܈i a unor evrei din alte zone ale României, în
Transnistria: omorârea în masă a evreilor români ܈i a celor locali în
Transnistria; execu܊iile masive ale evreilor din timpul pogromului de
la Ia܈i; discriminarea ܈i degradarea sistematică aplicată tuturor evreilor
români în timpul administra܊iei antonesciene inclusiv exproprierea
bunurilor, concedierea de la locurile de muncă, evacuarea Ior܊ată din
zonele rurale ܈i concentrarea în capitalele de jude܊ ܈i în lagăre ܈i
utilizarea masivă a bărba܊ilor de origine evreiască drept mână de lucru
for܊ată sub aceea܈i administra܊ie. Evreii au fost supu܈i degradării
pentru simplul motiv că erau evrei, au pierdut protec܊ia statului ܈i au
52
devenit victimele lui. O parte a popula܊iei Rroma din România a fost
de asemenea supusă deportării ܈i mor܊ii în Transnistria.
Numărul victimelor
Numărul evreilor români ܈i al evreilor din teritoriile aflate sub
administra܊ie românească uci܈i în timpul Holocaustului nu a putut fi
stabilit cu precizie absolută. Totu܈i, Comisia concluzionează că între
280.000 ܈i 380.000 de evrei români ܈i ucrainieni au fost omorâ܊i sau
au murit în timpul Holocaustului în România ܈i în teritoriile aflate sub
controlul său. Un număr adi܊ional de 135.000 de evrei români care
trăiau sub control maghiar în Transilvania de Nord au pierit la rândul
lor în Holocaust, la fel ca ܈i al܊i aproximativ 5.000 de evrei români din
alte ܊ări. ReIerindu-se la România, Raul Hilberg a concluzionat că
.nici o ܊ară, în aIara Germaniei, nu s-a implicat în masacrarea evreilor
la o asemenea scară.¨
Con܈tientă de responsabilitatea enormă care i-a fost încredin܊ată,
Comisia a decis să nu citeze o unică ciIră concluzivă privind numărul
evreilor uci܈i în România ܈i în teritoriile aIlate sub controlul său. În
schimb, Comisia a ales să deIinească două limite între care se plasează
această ciIră, a܈a cum reiese din cercetările contemporane. Cercetări
viitoare vor stabili, să sperăm, numărul exact al victimelor, de܈i s-ar
putea să nu aiungem niciodată la imaginea completă statistică a
carnagiului uman cauzat de Holocaustul din România.
Între 45.000 ܈i 60.000 de evrei au fost omorâ܊i în Basarabia ܈i
Bucovina de către trupele germane ܈i române în 1941. Între 105.000 ܈i
120.000 de evrei români deporta܊i au murit ca rezultat al expulzărilor
în Transnistria. În regiunea Transnistriei, între 115.000 ܈i 180.000 de
evrei locali au fost lichida܊i (în special în Odessa ܈i în districtele Golta
܈i Berezovka). Cel pu܊in 15.000 de evrei din Regat au fost uci܈i în
pogromul de la Ia܈i ܈i ca urmare a altor măsuri anti-evreie܈ti.
Aproximativ 132.000 de evrei au fost deporta܊i la Auschwitz în
perioada mai-iunie 1944 din Ungaria care stăpânea ܈i Nordul
Transilvaniei. Informa܊ii detaliate despre originea acestor statistici,
calculul ܈i referin܊ele lor sunt furnizate în capitolele relevante ale
acestui raport.
Au murit de asemenea o mare parte dintre rromii deporta܊i. Din
cei 25.000 de rromi (iumătate din ei copii) trimi܈i în Transnistria,
aproximativ 11.000 au pierit. Comunită܊i rrome nomade, vechi de
secole au dispărut pentru totdeauna.
53
Evoluаia distrugerii
Istoria exterminării evreilor români din perioada celui de-al
doilea război mondial este plină de paradoxuri. În anii 1920 ܈i 1930,
propaganda antisemită, instigarea ܈i violen܊ele de stradă ale Gărzii de
Fier au otrăvit atmosIera politică ܈i au trezit animozitatea românilor
împotriva popula܊iei evreie܈ti a ܊ării. În perioada cât s-a aflat la
guvernare, de la mijlocul anului 1940 ܈i până în ianuarie 1941, Garda
a Iost vârIul de lance al aplicării unor legi ܈i decrete antisemite care au
adus daune imense evreilor ܈i au pavat drumul pentru distrugerea lor
prin înjosire ܈i privarea de drepturi, proprietă܊i, demnitate ܈i, mai ales,
de mijloacele organiza܊ionale ܈i materiale pentru a se apăra. Victimele
pogromurilor legionare din ianuarie 1941 au fost pu܊ine comparativ cu
numărul celor care au pierit ulterior de mâna guvernului, armatei ܈i
jandarmeriei române. De܈i Garda de Fier propovăduia ac܊iunea
violentă împotriva evreilor, ܈i este adesea învinovă܊ită pentru
Holocaustul din România, ܈i de܈i mul܊i fo܈ti membri ai Gărzii de Fier
܈i mul܊i simpatizan܊i ai săi au luat parte la politica sistematică de
deportare for܊ată ܈i ucidere a evreilor care a început în 1941, Garda de
Fier Iusese interzisă ca organiza܊ie la momentul când au avut loc
majoritatea crimelor, iar conducerea ei (majoritatea fugi܊i în Germania
nazistă sub protec܊ia SS) nu a jucat nici un rol în guvernarea ܊ării.
Responsabilitatea directă pentru Holocaustul din România apar܊ine
exclusiv statului român condus de Antonescu.
Precum în Ungaria, în 1941, ܈i Bulgaria, în 1942, ܈i în România
discriminarea antievreiască a avut o dominantă geograIică. Evreii au
fost omorâ܊i mai întâi ܈i mai ales în teritoriile disputate care au fost
ulterior anexate acestor ܊ări. În România, au Iost deporta܊i ܈i omorâ܊i
evrei din Bucovina ܈i Basarabia, teritorii care au fost pierdute ܈i
ulterior recucerite de la URSS, în timp ce, paradoxal, în Bucure܈ti,
chiar ܈i în momentele de maximă disperare, continua un dialog straniu
între oficialii români ܈i liderii comunită܊ii evreie܈ti pentru salvarea lor.
Declara܊i inamici ai na܊iunii române împreună cu neamurile lor de
către o teribilă propagandă oIicială, ace܈ti lideri au demonstrat
capacitatea lor de a men܊ine deschise canale de comunicare cu oficialii
români.
Autorită܊ile ܈i birocra܊ia româna care împărtă܈eau interesul
german de a lichida evreii, ܈i-au coordonat ac܊iunile cu Germania cu
dificultate ܈i numai pentru perioade scurte de timp. Divergen܊ele
privind aspectele de abordare, planificare ܈i metodologie au condus la
54
reac܊ii negative din partea germanilor, foarte frecvent fiind învinuite
.tehnicile¨ ineficiente ale pogromurilor din România, natura
improvizată a .mar܈urilor mor܊ii¨, graba oficialilor români de a trimite
lungi coloane de deporta܊i peste Nistru, în 1941, ܈i peste Bug, în 1942,
precum ܈i Iaptul că românii au ac܊ionat Ioarte Irecvent Iără un plan
clar în legătură cu ce aveau să Iacă cu evreii odată aiun܈i la destina܊ie,
sau chiar se a܈teptau ca germani să le rezolve problemele. În plus, la
începutlui anului 1943, politica românească Iost inIluen܊ată de
Realpolitik. Presiunea germană pentru predarea evreilor din Vechiul
Regat a produs un eIect contrar: nici o putere străina nu le putea dicta
na܊ionali܈tilor români ce să Iacă cu evreii lor.
În vara lui 1942, regimul Antonescu a acceptat în scris să-i
deporteze pe evreii din Regat ܈i sudul Transilvaniei în lagărul nazist
de la Belzec, din Polonia, ܈i plănuia noi deportări în Transnistria.
Totu܈i, doar câteva luni mai târziu, aceia܈i oficiali români rezistau
presiunii germane de a deporta evreii din ܊ară în lagărele mor܊ii din
Polonia. Ini܊ial, România a aprobat ܈i deportarea de către nem܊i a
evreilor români afla܊i în Germania ܈i în teritoriile ocupate de germani.
Rezultatul a Iost moartea a circa 5.000 de cetă܊eni români. În
momentul în care evolu܊ia schimbătoare a războiului a inIluen܊at
gândirea celor de la Bucure܈ti, mii de evrei români care trăiau în
străinătate au avut ܈ansa să supravie܊uiască mul܊umită reînnoitei
protec܊ii diplomatice române܈ti. De܈i evreii români au fost deporta܊i în
masă în Transnistria, mii dintre ei au Iost ulterior repatria܊i (chiar dacă
în mod selectiv). În mod ironic, cu cât sistemul de concentrare german
î܈i dezvolta poten܊ialul teriIiant, cu atât numărul de omoruri comise de
români descre܈tea, la fel ca ܈i hotărârea lor de a aplica legisla܊ia
antisemită din ܊ară. Aceste contradic܊ii explică în mare măsură
supravie܊uirea unei mari păr܊i din evreii afla܊i sub autoritate
românească.
Documentele înregistrează unele cazuri de români atât civili
cât ܈i militari care au salvat evrei. Mul܊i dintre ace܈tia au fost
recunoscu܊i de Yad Vashem ca .Drep܊i între Popoare.¨ Însă aceste
ini܊iative au constituit cazuri izolate ܈i în ultimă instan܊ă excep܊ii de la
regula generală, care era teroarea, munca Ior܊ată, iaIul, violul,
deportarea ܈i uciderea, cu participarea, sau cel pu܊in acceptarea, unei
propor܊ii semnificative a popula܊iei.
Tratamentul aplicat evreilor din Basarabia, Bucovina ܈i
Transnistria a determinat o serie de interven܊ii interne ܈i externe, care
55
au influen܊at decizia lui Ion Antonescu de a anula planurile de
deportare din Moldova, Muntenia ܈i sudul Transilvaniei. Diploma܊ii
elve܊ieni au încercat să intervină. Întrebarea dacă Nun܊iul Papal a
intervenit în Iavoarea evreilor rămâne neelucidată ܈i merită să Iie
cercetată în continuare. Comitetul American pentru ReIugia܊i de
Război, înIiin܊at în ianuarie 1944, s-a implicat în salvarea orfanilor din
Transnistria. Reprezentan܊ii Crucii Ro܈ii Interna܊ionale au vizitat
unele ghetouri din Transnistria în decembrie 1943 ܈i s-au implicat în
salvarea orIanilor din această zonă. Agen܊ia Evreiască, Congresul
Mondial Evreiesc ܈i Comitetul de Urgen܊ă Evreiesc din Statele Unite
au adresat un apel guvernului român pentru a opri persecutarea
evreilor. În cadrul negocierilor cu Radu Lecca de la sfâr܈itul lui 1942,
Agen܊ia Evreiască a propus ca evreii care supravie܊uiseră în
Transnistria să Iie întâi transIera܊i în România ܈i apoi să li se acorde
permisiunea să plece. S-a luat în considerare un plan de răscumpărare
ca posibilitate pentru a convinge guvernul român să-܈i schimbe
politica, sau măcar pentru a se câ܈tiga timp. Pe de altă parte, diver܈i
politicieni români, Iie de Iactură liberală, Iie, pur ܈i simplu, oameni
integri, precum ܈i personalită܊i publice au intervenit ocazional în
favoarea evreilor ܈i a rromilor.
Trebuie men܊ionat însă că vocile moderate nu au Iost singurele
care au solicitat aten܊ia lui Ion Antonescu. Au existat ܈i voci care
cereau ac܊iuni mai viguroase împotriva evreilor români. Într-un
memoriu din octombrie 1943, cei care se intitulau .genera܊ia 1922¨
(fo܈ti legionari ܈i cuzi܈ti) cereau ca .toate bunurile¨ evreilor să Iie
.transIerate către stat¨ cu scopul de a Ii .date în mâinile românilor
puri¨ (de܈i la acea dată toate bunurile evreilor, cu pu܊ine excep܊ii,
Iuseseră deia transIerate statului). Ace܈ti extremi܈ti continuau să ceară
.Iolosirea obligatorie a semnului distinctiv de către to܊i evreii¨ ܈i
interdic܊ia pentru ace܈tia de a proIesa numeroase meserii. .Solu܊ia
radicală ܈i Iinală a chestiunii evreie܈ti¨, scriau ace܈tia, ignorând cursul
recent al războiului, .trebuie rezolvată în strictă legătură cu |planul]
Europei viitoare¨. Atunci când a început repatrierea evreilor din
Transnistria, Gheorghe Cuza, fiul lui A. C. Cuza, din Partidul Na܊ional
Cre܈tin, ܈i colonelul Barcan, prefectul de Dorohoi, au protestat public.
România sub Antonescu a fost un stat totalitar ܈i dictatorial, iar
ordinele lui Antonescu au putut condamna la moarte evreii din
Basarabia ܈i Bucovina, tot a܈a cum au putut permite supravie܊uirea
multor evrei din Moldova ܈i Muntenia. Întregul aparat de represiune
56
militar ܈i juridic a fost mobilizat împotriva evreilor în perioada primei
iumătă܊i a războiului. Propaganda oIicială a prezentat cu succes evreii
ca fiind cel mai important inamic intern, ca agen܊i ai Londrei sau ai
Moscovei, ܈i ca principala cauză a diIicultă܊ilor economice ale
României. Acceptarea acestor minciuni a cântărit mai mult decât
teama, în explicarea lipsei protestului.
Politicile anti-evreie܈ti ale regimului Antonescu î܈i trăgeau seva
dintr-o lungă istorie de antisemitism în rândul elitelor politice ܈i
intelectuale române܈ti. Ele combinau de asemenea ideologia Gărzii de
Fier fasciste ܈i pe cea a Partidului Na܊ional Cre܈tin obsedat de
antisemitism. Propaganda Iundamentală a celor două partide ܈i-a găsit
loc în politica lui Antonescu. Mul܊i func܊ionari publici de la nivelul
mediu al administra܊iei erau fo܈ti membri ai Partidului Na܊ional
Cre܈tin. Legisla܊ia antisemită a regimului era tipic Iascistă, iar
câteodată se inspira direct din legile rasiste naziste, de܈i primele legi
antisemite române܈ti Iuseseră deia emise de guvernul Partidului
Na܊ional Cre܈tin în decembrie 1937, înainte de alian܊a cu Germania.
Ideea emigrării Ior܊ate ܈i-a găsit un spriiin larg în rândul
antisemi܊ilor fasci܈ti ܈i non-fasci܈ti din multe ܊ări europene din
perioada interbelică. Nazi܈tii promovasera o astfel de solu܊ie înainte
de 1939. În România, Legiunea Arhanghelului Mihail ܈i Partidul
Na܊ional Cre܈tin au propulsat această doctrină pe care Antonescu a
îmbră܊i܈at-o din toată inima. Unii istorici români au argumentat că
emigra܊ia for܊ată a Iost obiectivul programului regimului, însă
principalele instrumente folosite de Antonescu ܈i regimul său în planul
lor de a-i elimina pe evreii din România au fost execu܊iile, deportările,
munca for܊ată ܈i înfometarea.
Dacă politicile ܈i practicile antisemite ale regimului Antonescu
erau inspirate de ură, comportamentul Iunc܊ionarilor era ghidat, în cea
mai mare parte, de aspecte pragmatice mărunte, ceea ce ducea,
câteodată, la ac܊iuni întârziate cu iz oportunist. Poate ca Raul Hilberg
a descris cel mai bine esen܊a situa܊iei atunci când a scris:
Oportunismul a fost practicat în România nu numai la nivel
naаional ci Юi în relaаiile personale... Goana aupă caЮtig personal era
atât de mare in Romania incat a făcut posibil ca mulаi evrei să-Юi
cumpere salvarea în faаa persecuаiei... Examinând aparatul
birocratic. cercetătorul rămane cu impresia unei maЮinării imprecise
care nu răspunaea aaecvat la comenzi, ci acаiona in manieră
57
imprevizibilă. uneori auЮmănos. alteori in contraaicаie cu ea insăЮi.
Această acаiune zmucită. neplanificată Юi inegală. sporaaică Юi
haotică. era rezultatul unui oportunism amestecat cu un caracter
aistrugător. o letargie perioaic intreruptă ae izbucniri violente.
Rezultatul acestei combinaаii a fost o serie de acаiuni anti-evreieЮti cu
aaevărat unice.
Rezultatul a Iost o tragedie pentru nenumăra܊i evrei români, însă
a lăsat deschisă o poartă pentru salvarea multora. Atunci când a
devenit evident că, de exemplu, .românizarea¨ a avut un efect negativ
în economie, Antonescu a oprit acest proces non-economic.
Ineficien܊a birocratică a aiutat: graba de a distruge evreii din Basarabia
܈i Bucovina a creat o situa܊ie haotică, care a oIerit evreilor
posibilitatea de a improviza noi mijloace de supravie܊uire. La început
părea că este doar o chestiune de timp până când guvernul avea să
deporteze evreii din Muntenia ܈i Moldova considera܊i mai pu܊in
.trădători¨, conform liniei oficiale, decât cei din Basarabia ܈i
Bucovina însă totu܈i meritând să Iie trimi܈i în lagărele mor܊ii din
Polonia ocupată. Cu timpul, calculul conIorm căruia prezen܊a unor
evrei încă în via܊ă la sIâr܈itul războiului s-ar putea dovedi utilă a salvat
evreii supravie܊uitori de la această soartă.
Apelurile interne ܈i externe, neîn܊elegerile în rela܊iile cu
Germania, dar mai ales con܈tientizarea timpurie a lui Mihai Antonescu
că războiul de pe frontul de Est ar putea fi pierdut au împiedicat
punerea în aplicare a planurilor de exterminare. În toamna anului
1942, se declan܈ează o a doua Iază în politica românească. Ion
Antonescu rămânea un antisemit violent (de Iapt, în Iebruarie 1944
܈i-a exprimat regretul că nu-i deportase pe to܊i evreii), dar, în timp ce
războiul continua, criteriile pragmatice ܈i oportuniste au devenit din ce
în ce mai dominante în procesul decizional din România.
Atunci când România s-a aliat cu Germania nazistă în războiul
împotriva poporului evreu, regimul Antonescu a pornit de la
ideologiile antisemite ܈i fasciste române܈ti pre-naziste pentru a ini܊ia
܈i implementa Holocaustul în România.
În vederea degradării ܈i distrugerii evreilor afla܊i sub
administra܊ia sa, statul român a utilizat armata, jandarmi, poli܊i܈ti,
func܊ionari publici, jurnali܈ti, scriitori, studen܊i, primari, institu܊ii
publice ܈i private, precum ܈i companii industriale ܈i comerciale.
Ordinele au fost emise la Bucuresti, nu la Berlin.
58
Atunci când guvernul Antonescu a decis să stopeze
exterminarea evreilor, exterminarea a încetat. Schimbarea în politica
fa܊ă de evrei a început în octombrie 1942, înainte de e܈ecul de la
Stalingrad, iar deportările s-au încheiat definitiv în martie-aprilie
1943. Au urmat discu܊iile despre repatrierea evreilor deporta܊i.
Rezultatul acestei schimbări a Iost supravie܊uirea a aproximativ
340.000 de evrei români.
Dintre to܊i alia܊ii Germaniei naziste, România poartă
responsabilitatea pentru cea mai mare contribu܊ie la exterminarea
evreilor, în aIara Germaniei însă܈i. Omorurile săvâr܈ite în Ia܈i,
Odessa, Bogdanovka, Domanevka ܈i Peciora sunt printre cele mai
hidoase crime comise împotriva evreilor în timpul Holocaustului.
Romania a comis un genocid împotriva evreilor. Supravie܊uirea unor
evrei în anumite păr܊i ale ܊ării nu schimbă această realitate.
În lumina faptelor rezumate în acest raport al Comisiei eforturile
de a reabilita pe cei care au înIăptuit aceste crime sunt cu atât mai
aberante ܈i mai îngiiorătoare. Nicăieri în Europa un criminal în masă
ca Ion Antonescu, aliatul Iidel al lui Hitler până în ultima clipă, nu a
Iost vreodată onorat public ca erou na܊ional.
IstoriograIia oIicială comunistă a încercat adesea să dilueze sau
să nege pur ܈i simplu responsabilitatea pentru asasinarea evreilor,
aruncând întreaga vină asupra germanilor ܈i elementelor declasate din
societatea românească. În România post-comunistă, elitele politice ܈i
culturale preIeră adesea să ignore ܈i uneori să încuraieze propaganda
pro-Antonescu, ceea ce a deschis u܈a negării explicite a Holocaustului
܈i reabilitării unor criminali de război condamna܊i. Pu܊ine voci s-au
ridicat public împotriva acestui curent dominant.
59
VI. Ac܊iuni de solidaritate ܈i salvare (1940-1944)
1. Dorohoi, 1 iulie 1940
La 26 iunie 1940, V.M. Molotov, Ministrul Afacerilor Externe
al U.R.S.S. a înmânat Ministrului României la Moscova, Gh.
Davidescu, nota ultimativă a guvernului sovietic prin care cerea
cedarea imediată a Basarabiei ܈i Bucovinei de Nord. În ziua de 27
iunie guvernul sovietic a cerut evacuarea teritoriului revendicat în
decurs de patru zile, începând de la 28 iunie, orele 14. Guvernul
român a decis că .pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea
recurgerea la for܊ă ܈i deschiderea ostilită܊ilor în această parte a
Europei, se vede silit să primească condi܊iile de evacuare specificate
în răspunsul sovietic¨.
La 29 iunie trupele sovietice au ocupat ܈i ܊inutul Her܊a, parte a
Vechiului Regat.
Între 28 iunie 3 iulie 1940, România a cedat astfel Uniunii
Sovietice 50.762 kmp. ܈i 3.776.309 locuitori (53,49% români; 10,34%
ru܈i; 15,30% ruteni ܈i ucraineni; 7,27% evrei; 4,9% bulgari; 3,31%
germani; 5,12% al܊ii).
În acela܈i scurt răstimp s-a produs retragerea precipitată a
armatei ܈i administra܊iei civile române܈ti din Basarabia ܈i nordul
Bucovinei. Evacuarea teritoriilor cedate a cunoscut momente foarte
grele, uneori dramatice. Ele au dat na܈tere la dezordini, panică ܈i
groază. Pentru aceste stări de Iapt autorită܊ile române܈ti i-au acuzat în
primul rând pe evreii din Basarabia ܈i Bucovina de Nord. În acest
context retragerea din teritoriile respective a fost înso܊ită de un
puternic val de violen܊e îndreptate împotriva evreilor.
În condi܊iile unei acute crize politice ܈i când denun܊area
adevăra܊ilor vinova܊i precum URSS ܈i Germania nazistă devenea
riscantă era nevoie de un ܊ap ispă܈itor.
Cele mai grave ac܊iuni antievreie܈ti ale armatei române din vara
anului 1940 au fost crimele de la Dorohoi ܈i Gala܊i.
60
.Crimele de la Dorohoi s-au petrecut pe Iundalul conIruntării
româno-sovietice cauzate de neîn܊elegerile asupra amplasării exacte a
noii frontiere româno-sovietice¨
1
.
La 1 iulie 1940, subunită܊i militare române, conduse de ofi܊eri
legionari din regimentele 3 grăniceri ܈i 8 artilerie, care se retrăgeau
din Her܊a prin Dorohoi, au pus astfel la cale un pogrom împotriva
evreilor din această localitate. Pogromul a început în cimitirul
evreiesc, unde avea loc înmormântarea unui soldat evreu, împu܈cat de
ru܈i la Her܊a în timp ce încerca să-܈i apere comandantul, omorât ܈i el.
La înmormântarea soldatului evreu au fost trimi܈i zece militari
evrei, neînarma܊i, din Regimentul 29 Infanterie din Dorohoi. Au venit
numero܈i civili, printre care conducătorii comunită܊ii evreie܈ti din
localitate. În momentul desIă܈urării Iuneraliilor, solda܊ii din
regimentele 3 grăniceri ܈i 8 artilerie au pătruns în cimitirul evreiesc ܈i
au deschis Iocul, Iără soma܊ie, asupra participan܊ilor la înmormântare.
O parte din civilii, prezen܊i la acest trist ceremonial, au reu܈it să se
salveze. Din cei zece militari evrei, care au venit să dea onorul
camaradului lor evreu, 7 au fost uci܈i de militarii români. Masacrul s-a
extins cu repeziciune în tot ora܈ul.
După cum rezultă din procesul verbal semnat la 4 iulie 1940 de
procurorul militar ܈i de medicul ora܈ului au fost uci܈i: .50 de
persoane din care 11 femei, 34 de bărba܊i ܈i 5 copii
2
¨. Dar conform
documentelor comunitare, la numărul acestor victime se cuvin
adăugate cei deceda܊i din cauza rănilor ܈i cadavrele care au mai fost
găsite ulterior. AstIel numărul total al victimelor se ridică la 70
3
.
În timpul pogromului au avut loc jafuri ܈i diferite schingiuiri.
Medicul stomatolog G. Brăilescu Gotlieb aflându-se în acea zi
cumplită în cabinetul său de stomatologie, dând îngriiire unei
paciente, s-a pomenit cu un grup de legionari înarma܊i ܈i îmbrăca܊i în
haine militare. A Iost smuls de lângă pacientă ܈i târât în stradă, lovit
cu patul pu܈tilor ܈i împins până la Comandamentul Diviziei, aIlat în
clădirea ܈colii israelite, unde mai erau 20-25 de evrei aresta܊i.
Eram acuzaаi, relatează Gotlieb, că am fi tras cu armele ae la
ferestrele caselor asupra armatei române. În faаa clăairii Юcolii se
aflau grupuri de soldaаi înarmaаi cu mitraliere gata să tragă in noi la
primul semnal. Aveam certituainea că vom fi executaаi. Erau uciЮi
evrei oriunae se găseau. In case ori in plină straaă. Zaaarnic iЮi
strigau nevinovăаia cei din grupul nostru de arestaаi: cismarul Shor,
fraаii Gropper, ceasornicarul Schechter. tanărul Spiegler. hahamul
61
ЭamЮen Юi alаii. Ni se spunea că vom fi imediat executaаi. Au fost insă
oraonate. ae către Comanaamentul Diviziei. percheziаii în casele
evreilor acuzaаi. Negăsinau-se nici o urmă ae arme sau ceva
compromiаător. aupă cateva ore am fost eliberaаi. Cert este că
pogromul din iulie 1940 a fost organizat cu premeditare Юi
amănunаime. Se Юtia că solaaаii care împuЮcau aparаineau
regimentului 3 grăniceri. Ei erau inarumaаi de agenаi ai poliаiei ca Юi
de unii localnici. Soldaаii nu-i puteau cunoaЮte pe evrei. Nici un
neevreu nu a fost ucis... Intregul orăЮel a fost cuprins ae o panică
nemaicunoscută pană atunci. In noaptea ce a urmat mulаi dintre noi
ne-am refugiat la familiile neevreieЮti care ne-au primit cu
bunăvoinаă. Cana am revenit acasă. in aimineaаa următoare. am găsit
uЮile sparte, lovite cu paturi ae arme. Fusesem căutaаi. Zile întregi
evreii n-au mai inarăznit să iasă in straaă. Se simаeau suspectaаi Юi
pândiаi, fiind timoraаi de tot felul de zvonuri
4
.
Un alt grup de evrei a fost acuzat, în mod abuziv, de comunicare
cu inamicul. Generalul Ilasievici a ordonat anchetarea cazului, înainte
ca execu܊ia evreilor să Ii avut loc. Constatându-se netemeinicia
acuza܊iei, generalul Ilasievici i-a salvat pe respectivii evrei sorti܊i
mor܊ii prin împu܈care.
O mărturie impresionantă asupra acelor evenimente sângeroase
este acela a locuitorului dorohoian, evreul Eli Cruparu. Ea se reIeră la
maiorul Frank care l-a salvat pe el ܈i pe al܊i coreligionari:
Eram spre sfârЮitul lunii iunie, în Dorohoi, î܈i amintea Eli
Cruparu.
La 1 iulie 1940, o parte dintre ofiаerii unităаii au inceput să ne
insulte. pe motiv că iiaanii sunt vinovaаi de toate relele. Cam spre
seară. ne-au aezbrăcat ae hainele militare. Юi ne-au băgat intr-o
cameră cu gratii. cu intenаia ca noaptea să fim uciЮi. Reаin câteva
nume. Aaucăi Oizer. Blănaru Яalic, Эaiovici Rikaru, aceЮtia din
Herаa.
Au mai fost introduЮi în aceeaЮi cameră Юi alаi câаiva evrei din
Dorohoi, printre care Юi Эiler. un băcan.
În acea noapte, soldaаii au pornit în oraЮ, Юi au început acаiunea
de asasinare a evreilor; printre cei uciЮi a fost Юi sora mea, Malca
CeauЮu.
Deoaată s-a pornit o ploaie puternică. Noi. cei băgaаi în cameră
ofiаeri Юi soldaаi aЮteptam cu sufletul la gură. să fim uciЮi.
62
Spre surprinaerea noastră. a apărut la geamul cu gratii un
ofiаer am aflat ulterior. că era maiorul Frank.
Ne-a întrebat ce-i cu noi, Юi noi (eu) i-am spus că. pană inainte
cu aouă ore. am fost buni ostaЮi Юi acum. creaem că vor să ne uciaă.
fiinacă suntem evrei.
Эi noaptea a trecut, suntem siguri că acest maior Frank, ne-a
salvat de la moarte.
Crea că ar trebui să fie menаionat ca un om de omenie acest
maior Frank, chiar din oraЮul Dorohoi. care făcea parte aintr-o
familie numeroasă. Erau zece fraаi. Mama lor se lăuaa că are zece
Frank-i
5
.
La rândul său Marcu Rozen ܈i el originar din Dorohoi ܈i
supravie܊uitor al pogromului ܈i al deportărilor în Transnistria
conchide:
Mulаi ofiаeri Юi subofiаeri români cinstiаi, au salvat evrei de la
moarte. Locotenenаii Alexandru Atanasiu Юi Ion Gai, precum Юi
sergentul Gheorghe Olteanu l-au salvat pe dr. Leon Haber. căpitanul
C. Stino a împiedicat omorârea soldaаilor evrei din cazarma
Regimentului 29 infanterie, locotenentul Nimereanu, fiul preotului din
Trestiana, a salvat o familie de evrei. Foarte mulаi români au ascuns
evrei în propriile case, salvându-i astfel de furia criminalilor
6
.
Violen܊ele au încetat doar la interven܊ia generalului Constantin
Sănătescu, comandantul Corpului 8 Armată, care l-a mustrat astfel pe
generalul Theodor ܇erb, comandantul Corpului Grănicerilor: .Mă
surprind aceste acte de banditism din partea unei trupe pe care o
socoteam a fi o trupă ae elită`. ܇i a cerut o anchetă asupra celor
întâmplate ܈i pedepsirea vinova܊ilor. Datele anchetelor relevă că cei
implica܊i au încercat să IalsiIice Iaptele, aIirmând că totul a Iost cauzat
de panica produsă ca urmare a răspândirii zvonului că vin ru܈ii ܈i de
unele acte de agresiune comise de unii evrei din localitate asupra unor
militari români, Iapt nedovedit vreodată. Cu toate acestea, niciunul
dintre cei învinui܊i nu a fost deferit Cur܊ii Mar܊iale. În schimb, armata
a dat pedepse administrative ofi܊erilor ܈i solda܊ilor implica܊i.
7
63
Note
1
Raport Final, p. 83.
2
Martiriul, p. 26-27.
3
Marcu Rozen, 2000, p. 48.
4
Martiriul, p. 37-38.
5
Shlomo David,1996, vol. III, p. 196.
6
Marcu Rozen, p. 49.
7
Raport Final, p. 84.
64
2. 21-23 ianuarie 1941 Юi alte evenimente tragice
din viaаa evreilor bucureЮteni
La 14 septembrie 1940, statul român a devenit, prin decret-regal,
Stat na܊ional legionar. Atât generalul Ion Antonescu, conducătorul
statului legionar, cât ܈i Horia Sima, conducătorul mi܈cării legionare,
împărtă܈eau o pozi܊ie puternic antisemită, călăuzi܊i de idealul epurării
etnice a României. JaIurile, preluările abuzive de proprietă܊i în nume
personal ܈i violen܊ele incontrolabile ale legionarilor împotriva evreilor
îi transIormaseră într-o amenin܊are pentru Antonescu, care preconiza
controlul statului asupra acestui proces. Legăturile dintre Io܈tii alia܊i
s-au corodat cu timpul, culminând cu încercarea legionarilor de a
prelua puterea absolută în stat. La începutul lui ianuarie 1941,
Antonescu ob܊inuse acordul lui Hitler pentru a scăpa de Io܈tii alia܊i iar
publica܊iile Gărzii de Fier vorbeau deia de .ziua răzbunării¨
1
.
În ziua de 20 ianuarie 1941 Legiunea a operat arestări în masă
ale evreilor, re܊inu܊i la Prefectura de poli܊ie a Capitalei
2
. Aproape două
mii de evrei de ambele sexe ܈i de vârste diferite (cu vârste între 15 ܈i
85 de ani) au fost de܊inu܊i abuziv ܈i apoi du܈i la cele paisprezece
centre de tortură ale Legiunii
3
. Contesa Waldeck
4
, care descinsese la
Bucure܈ti în ziua ocupării Parisului de către armatele naziste ܈i a
rămas până în iarna anului 1941, a Iost ܈i ea martor la zilele rebeliunii
legionare:
,Dar în aceeaЮi noapte gardiЮtii au pornit un pogrom, în parte
ca gest de protest, în parte pentru că din totdeauna au tânjit după un
pogrom Юi în parte fiind, dacă erau să piară, trăgând după ei cât mai
mulаi oameni puteau. În acea zi de luni, înainte să fi avut efect
concedierea oficialităаilor gardiste, poliаia legionară a făcut mai
multe sute de arestări, cu precădere evrei, sub cuvânt că aceЮtia
făceau parte din complotul Serviciului Secret Britanic pentru
asasinarea lui Döring (maior german asasinat de un grec aflat în
slujba spionajului englez n.n.). Ei au fost aduЮi la Prefectură Юi
mulаi dintre ei torturaаi cu atâta cruzime, încât unii s-au sinucis.
Mulаi au fost târâаi la abator, unde au fost mutilaаi, apoi agăаaаi ca
pulpele de porc Юi marcaаi cu o etichetă mare «carne cuЮăr»...`.
5
Pe 21 ianuarie legionarii înarma܊i au ocupat sediul poli܊iei din
Bucure܈ti, posturi locale de poli܊ie, primăria Bucure܈tiului, mai multe
65
ministere ܈i alte clădiri publice. Când solda܊ii au încercat să preia
controlul acestor clădiri, legionarii au deschis Iocul asupra lor.
Legionarii au atacat ܈i vandalizat cartierele evreie܈ti, concomitent cu
ocuparea centrelor de securitate. Începutul atacului împotriva evreilor
este consemnat oficial la 22 ianuarie 1941 prin ordinul ministrului de
Interne de a se incendia două cartiere evreie܈ti
6
, de܈i atacul începuse
în timpul zilei anterioare. Au fost jefuite, devastate ܈i în unele cazuri
arse numeroase case ܈i magazine evreie܈ti, temple ܈i sinagogi. În
aceste zile, legionarii au arestat câteva mii de evrei, ridica܊i din case,
din sinagogi ܈i de pe stradă. Ei au Iost aduna܊i în câteva case, sinagogi
܈i chiar sedii oficiale, unde au fost ancheta܊i, maltrata܊i ܈i tortura܊i.
Antonescu a ܊inut armata în .deIensivă activ㨠până în seara de
22 ianuarie, ac܊iunile Iiind limitate la a răspunde cu Ioc ܈i la
încercuirea locurilor controlate de legionari. Această strategie, chiar
dacă oameni nevinova܊i ar fi putut fi salva܊i prin interven܊ia armatei,
urmărea compromiterea pe plan intern ܈i extern a Legiunii.
Extrase din însemnările zilnice ale lui Ioan Hudi܊ă

, secretar
general adjunct al Partidului Na܊ional ܉ărănesc, arată starea de spirit a
ora܈ului în ziua de miercuri 22 ianuarie 1941 ܈i discu܊iile oamenilor
politici despre evolu܊ia evenimentelor. Pentru mul܊i din membrii
P.N.܉. apropia܊i de Maniu, rebeliunea este un con de umbră pentru
Antonescu ܈i România.
.În oraЮ, în cartierele evreieЮti din CălăraЮi, DudeЮti Юi
Lipscani bande legionare Юi de borfaЮi au devastat cea mai mare
parte din prăvălii Юi au ucis un mare număr de evrei. Aimeni nu Юtie
ceva precis în privinаa acestor orori, căci de ieri la amiază nu mai
există în tot oraЮul nici o ordine publică... Costache Lupu

...
recunoaЮte sincer că ,s-a făcut o mare greЮeală din partea noastră
de a nu ne fi opus cu forаa" în ziua de 6 septembrie anul trecut, la
instaurarea lui Antonescu la conducerea Statului. ,1oаi, zice Lupu,
care nu l-am susаinut atunci pe Maniu pentru a ieЮi în stradă avem o
parte din răspundere în evenimentele tragice de azi¨.
7

Ioan Hudi܊ă (18961982). Secretar general adjunct la Partidului Na܊ional ܉ărănesc,
conferen܊iar ܈i apoi profesor la Universitatea din Bucure܈ti. Autor a numeroase lucrări de
istorie diplomatică.

Constantin (Costache) Lupu (m. 1944), fratele omului politic Nicolae Lupu, membru
marcant al Partidului Na܊ional ܉ărănesc.
66
La abatorul din Bucure܈ti, procurorul militar numit de
Antonescu să investigheze evenimentele a raportat că a recunoscut trei
cuno܈tin܊e printre cadavrele .torturate cu proIesionalism¨ (avocatul
Millo Beiler ܈i fra܊ii Rauch), iar .trupurile celor uci܈i la abator au fost
atârnate de ceaIă, în cârligele Iolosite de parlagii¨
8
. Numărul
victimelor de la Abator se ridică la 11 după rapoartele de la Morgă
9
;
execu܊ia lor a fost îngrozitor de inumană. Secretarul lui Antonescu a
conIirmat că unele dintre victime au Iost agă܊ate în timp ce erau încă
în via܊ă, pentru a permite tor܊ionarilor .să ciopâr܊easc㨠trupurile lor
10
.
În pădurea Jilava au fost uci܈i prin împu܈care 87 de evrei (din
cele 125 de victime identificate ale pogromului). Au existat doar trei
supravie܊uitori ai execu܊iile operate în acest loc: rabinul Tzvi
Guttmann, dr. Solomon ܈i Groper. Fii rabinului, Iosif ܈i Iancu, au fost
printre victime
11
. Asasinate au mai avut loc ܈i pe ܈oselele Fundeni ܈i
Pantelimon. În total, 125 de evrei au fost uci܈i în timpul pogromului
de la Bucure܈ti
12
.
Interviul pe care ziaristul Brunea-Fox i l-a luat rabinului
Guttman la câteva zile după evenimente are o valoare deosebită, ca
acurate܊e a detaliilor ܈i prezentarea evenimentelor prin ochii unuia
dintre pu܊inii supravie܊uitori ai împu܈căturilor din pădurea Jilava.
Pentru mul܊i credincio܈i supravie܊uirea rabinului, care scapă miraculos
după trei execu܊ii, este un adevărat semn divin, care da speran܊ă în
cele mai grele încercări.
,Эtiam că ne duceau la moarte... Au mărturisit-o? Nu-mi
amintesc. Dar faptul că nu ne-au eliberat după schingiuire Юi jaf, că
ne-au înghesuit buluc în maЮină, înconjuraаi de tâlhari cu revolvere,
că am pornit-o spre periferie, trăda o intenаie funestă. Ae аineam
tustrei strâns de mînă, lipiаi într-un singur trup Юi o singură durere,
Юi nu îndrăzneam să ne mângâiem cu speranаa care licărea încă în
sufletul nostru, că Dumnezeu nu ne va părăsi, că o minune mai
poate să se întâmple. Яin minte că la un moment dat, în vreme ce
haidamacii zbierau cîntecele lor afurisite, băiatul cel mare mi-a
Юoptit: - ,e o sperietoare, tată, ne vor lăsa în pace".
DeЮartă iluzie. AЮa le fusese hărăzită soarta, în împrejurările
de atunci, - scăpate din rânduiala lor normală Юi omenească. 1rei
zile Юi două nopаi, populaаia evreiască a Capitalei a fost abandonată
jafului Юi crimei. (...) Camionul cu evreii ridicaаi din imobilul
Kaufman, a traversat comuna Эerban-Jodă, Юoseaua Giurgiului,
înаesată de armată germană, comuna 1ilava. (...) Părintele continua
67
să strângă în mâna lui fierbinte, mâinile îngheаate ale celor doi
feciori. HârЮâit brusc de frână. (...) - Coborâаi cîte trei. (...)
Culcaаi-vă! La pământ jidanilor!
Ciomegele Юi mânerul pistoalelor au grăbit porunca. Apoi
gloanаele. (...)
Cât a durat letargia? Rabinul Guttman a deschis ochii. (...) A
perceput lângă ureche ca un geamăt. Эi într-o năpraznică
străfulgerare a înаeles de ce îi e frig, de ce nu poate urni braаele,
peste care se prăbuЮiseră simetric, ca o dublă pavăză filială,
nefericitele odrasle într-un ultim elan de sublimă dragoste, care l-au
acoperit cu trupurile lor irevocabil osândite, mântuindu-i viaаa.
Trezirea lui s-a întretăiat cu geamătul din urmă al fiului mai mare.
Celălalt îЮi dase sufletul înainte. (...)
Эi-a tras încetiЮor braаele de sub trupurile reci, ridicându-se
în picioare (...) Юi a început să murmure, singurul viu în peisajul
inert, rugăciunea teribilă a morаii. (...)Se crăpa de ziuă. E miercuri.
O sete imensă îi arde gâtlejul. Prin vechii papuci de pâslă, frigul
jilav i-a îngheаat picioarele. S-a întors spre răsărit, a murmurat
rugăciunea luminii, Юi cu caftanul în vânt, a luat-o, încet Юi absent,
spre satul Jilava.
- Ai scăpat jidane! 1e-ai întors jidane! l-au întâmpinat glasuri
aspre, batjocoritoare. (...) Primăria 1ilavei, constituia o piesă
importantă în mecanismul complex dar vulgar al rebelilor. (...)
Jandarmii postului Jilava, care se baricadaseră două zile au pătruns
în primărie. Cei trei [supravieаuitori] prizonieri: rabinul Guttman,
Dr. Solomon Юi Groper, au fost duЮi la post. (...) Nenorociаii trataаi
aici cu omenie, ospătaаi, au fost reаinuаi să rămână peste noapte
acolo. De abia în cursul dimineаii de vineri s-au dus acasă. Înainte,
rabinul Gutman s-a oprit în pădurea presărată cu cadavre. Cu un
creion chimic a scris pe pielea rece a băieаilor, numele fiecăruia.
Ca să nu rătăcească fără identitate la porаile raiului, a încheiat
oftând, nefericitul părinte`.
13
Drama acestui om, căruia i-a Iost dat să vadă ܈i să
supravie܊uiască execu܊iei Iiilor săi, a impresionat evrei ܈i cre܈tini
deopotrivă. Chiar Nun܊iul papal, monseniorul Cassulo, l-a salutat
public, anul următor, în limba ebraică, în semn de solidaritate ܈i
încurajare.
.Mergana pe o straaă centrală. a intalnit un om imbrăcat in
haine preoаeЮti; nu Юtia cine este; acesta s-a oprit în dreptul rabinului
68
Юi i-a spus in ebraică. ,Эalom, kvod harav", la care rabinul i-a
răspuns ,Эalom ubraha` Юi fiecare Юi-a continuat drumul. Oamenii
care erau de faаă au spus cu glas aestul ae tare pentru a fi auziаi că
persoana care 1-a salutat pe rabinul Guttman era monseniorul
Casullo, nunаiul papal.`
14
Revoltă Ia܊ă de ororile din Bucure܈ti redau în jurnalele lor ܈i
fostul diplomat Grigore Gafencu, diplomatul elve܊ian Rene de
Weck
15
, sau directorul Institutului Francez din Bucure܈ti, Jean
Mouton.
16
Diplomatul ܈i omul politic Grigore Gafencu

reIlectă
rebeliunea legionară în iurnalul său, arătând relele deprinderi din
timpul rebeliunii care se extind în societate. Campania de presă este în
ochii omului politic .potrivnică bunului sim܊ a poporului nostru¨ ܈i
departe de adevăratul patriotism, nivelând structuri sociale diferite ܈i
atentând chiar la dreptul la proprietate, deci chiar în baza societă܊ii
tradi܊ionale române܈ti.
.Deprinderi revoluаionare, ca trai Юi ilegale nu au luat sfârЮit,
nici sus, nici jos. Regimul impus evreilor, pe care mulаimea, armata
ca Юi autorităаile de stat îi cuprind pe toаi, fără nici o deosebire în
aceeaЮi ură care se îndreaptă azi împotriva ,bolЮevismului",
menаine stări de nesiguranаă, de arbitrar, ba chiar de teroare care
pot fi dăunătoare intereselor statului Юi pot întuneca conЮtiinаa
poporului nostru. (...)
Lăcomia Юi poftele nesăbuite pe care le dezlănаuie azi
distrugerea bunurilor Юi a vieаilor omeneЮti se pot îndrepta mâine
împotriva tuturor claselor avute. Ideea de proprietate se clatină Юi
viaаa omului nu mai are preа.¨
17
Există pu܊ine mărturii legate de cei care au avut curaiul să
salveze evrei în zilele pogromului din Bucure܈ti. Câ܊iva au primit titlul
de Drep܊i între popoare, acordat de Institutul Yad Vashem: Constan܊a
Florescu, care a adăpostit-o în casa ei pe prietena ei Roza Hendler,
Alexandru Ghi܊escu, care l-a ascuns în casă pe vecinul lui, avocatul
Joseph Morgenstern, familia Stoenescu, care a chemat familia Donner
să se ascundă în casa lor timp de trei zile sau Maria Tubak, care

Grigore Gafencu (n. 1892 m. 1957): director ܈i proprietar al ziarelor Argus ܈i Timpul,
ministrul adjunct de Externe în 1928, ministru de Externe în 1938.
69
atunci când legionarii au vrut să-i aresteze chiria܈ii evrei i-a convins
că acolo nu locuiesc evrei ܈i a păzit casa timp de trei zile.
Un om deosebit prin convigerile sale umaniste a fost Gheorghe
Lungulescu, care a adăpostit zeci de evrei din Olteni, Dobroteasa ܈i
Văcăre܈ti, la căminul ܇coalei anglicane din strada Olteni ܈i a venit de
câteva ori să se intereseze de soarta lor.
Dintr-o declara܊ie a lui Constantin N. Galeriu din comuna
Poienarii Burchi, jude܊ul Prahova, student în Bucure܈ti între anii
19371942, aIlăm că:
..În zilele rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941,
numeroЮi evrei. cunoscana sentimentele celui ce patrona căminul. au
căutat acolo aaăpost. (...) R. Librescu. ce locuia langă biserica
Dobroteasa, mi-a povestit cum Gh. Lungulescu a desprins niЮte
scanauri ain garaul comun. pentru ca familia lui Librescu să poată
trece airect la cămin. ocolina straaa unae miЮunau legionarii`
18
.
În amintirile copiilor evrei de atunci despre aceste evenimente
au rămas diIerite gesturi. ܉icu Goldstein (n. Bucure܈ti, 1929), care
locuia pe strada Negru Vodă î܈i aminte܈te:
.Memorabil pentru noi a fost atunci când un fost ucenic al
tatălui meu. un аigan pe nume Dumitru (Mitică i se spunea). a bătut
la uЮă. Noi ingheаaserăm ae spaimă Юi am spus că nu aeschiaem. El a
insistat. pentru că ne aausese mancare. pe care ne-a dat-o prin uЮa
intreaeschisă¨
19
.
Rebeliunea legionară deschide cutia Pandorei, iar înăbu܈irea ei
de către armată nu presupune schimbarea pozi܊iei fa܊ă de evrei, ci
dimpotrivă.
*
* *
În Bucure܈ti ܈i alte ora܈e continuă stigmatizarea evreilor ܈i
mobilizarea lor la munca obligatorie. Evreilor li s-a ordonat să
presteze muncă de Iolos ob܈tesc sub supravegherea armatei
20
, pentru
că Iuseseră exclu܈i din armată, pu܈i sub bănuială, pierzându-܈i dreptul
la o via܊ă decentă. În total, 80.042 de evrei cu vârste între 18 ܈i 50 de
ani au fost obliga܊i să presteze muncă gratuită
21
, Iără a mai putea să-܈i
între܊ină Iamilia. Aristide Streja î܈i aminte܈te de deta܈amentul de
muncă obligatorie de la Poligonul Cotroceni:
70
.Toată ziua eram intre Юanаuri in pămant Юi în noroaie. Când
veneam acasă. seara. era o plăcere să mergi in oraЮ. nu in noroi. să
nu mai stai între Юanаuri. să vezi niЮte case. ... Eram obligaаi să facem
o anume normă Юi la un moment dat colonelul, care era pe tot
detaЮamentul ne-a adunat, ne-a pus să stăm ios Юi ne-a spus că cei
care nu-Юi fac norma respectivă vor fi impuЮcaаi. AЮa că să avem griiă
să facem această normă.¨
22
Dar au existat ܈i militari care s-au purtat omenos cu cei de la
muncă obligatorie: Lt. colonelul Dumitru Vasiliu
23
, comandantul
Deta܈amentului Trupei Ministerului Marinei, în fa܊a amenin܊ării cu
deportarea unui lot de 200 de evrei, este alertat de vecinii săi evrei ܈i
înfiin܊ează un deta܈ament special de muncă obligatorie. Căpitanul
Mircea Bălteanu primar al .oră܈elului de re܈edin܊㨠Băneasa (1940
1944), care a preluat la 31 mai 1941 un deta܈ament de muncă
obligatorie cu 106 evrei, de care a avut griiă, le-a procurat mâncare,
i-a învoit pentru a putea lucra ܈i i-a tratat cu respect în a܈a Iel că a
schimbat părerea ܈i comportamentul oamenilor din Băneasa, care îi
credeau de܊inu܊i de drept comun. De܈i a Iăcut aceste gesturi din
convingere, totu܈i după război a Iost condamnat, în ciuda mărturiilor
în favoarea sa a multor evrei. .Primarul era deseori printre ei, îi
sus܊inea, se interesa de Iiecare cum trăie܈te, ce trebuin܊e are ܈i căuta,
pe cât se putea, să le satisIacă nevoile. Îi trata ca pe semeni. ...Iar când
primarul ܈i-a sărbătorit într-o zi aniversarea, a venit o delega܊ie a
deta܈amentului ܈i i-a spus: .În casa Iiecăruia dintre noi arde o
lumânare pentru dumneavoastră¨.
24
În majoritatea deta܈amentelor de muncă obligatorie o gre܈eală
sau lipsa de la apel putea să determine pedepsirea întregii Iamilii. În
25 septembrie 1942, după o săptămână de arest, 212 evrei au fost
deporta܊i din Bucure܈ti în Transnistria, din cauza unei erori
administrative legate de munca obligatorie. Printre copii deporta܊i cu
familiile lor se aflau Sonia Palty (n. Follender)
25
܈i Livia Novi
Kessler
26
. După trei săptămâni , acestui grup de evrei li s-au ata܈at 72
de tineri tot din Bucure܈ti. Au fost urcati in vagoane de vite, în gara
Bucuresti Triaj ܈i deporta܊i in Transnistria. Această măsură a ܈ocat
opinia publică.
.Evreii închiЮi în cele câteva Юcoli au fost trimiЮi din BucureЮti.
Cei care au asistat ae prin vecini la incărcarea lor în autocamioane
vorbesc ca aespre un spectacol ae groază. Яipete ca la abator
umpleau straaa ae la un capăt la altul. 1recătorii se opreau Юi
71
plângeau, aruncau аigări Юi bani în autobuze. (...) Panica printre evrei
a aevenit permanentă. In fiecare noapte se continuă cu riaicările ae la
domiciliu Юi internarea în Юcoli, pentru deportare în Transnistria.
Categoriile alese variază ae la o zi la alta.¨
27
Regimul de muncă obligatorie impus evreilor a afectat via܊a
economică a societă܊ii române܈ti. Într-un raport al ܇efului Marelui Stat
Maior din noiembrie 1943 se arăta că economia românească nu poate
Ii privată de cadrele proIesionale ale popula܊iei evreie܈ti. Sistemul
epurării economiei române܈ti cădea în propria capcană.
Note
1
Cuvântul, 21 ianuarie 1941.
2
Matatias Carp, vol. 1, p. 77.
3
Ibidem, p. 186.
4
Corespondenta revistei americane .Newsweek¨, venită la Bucure܈ti în 1941, spre a se
documenta asupra instaurării .noii ordini hitleriste¨ în estul Europei.
5
R.G. Waldeck, 2000, p. 195.
6
S. Palaghi܊ă, 1951, p. 147.
7 Ioan Hudi܊ă, 2000, pp. 234235, 237.
8
Jurnalul de dimineaаa, nr. 57, 21 ianuarie 1945.
9
܇erbănescu, 1997, vol. III/2, p. 444.
10
E. Barbul, 1950, vol. 1, p. 106.
11
Matatias Carp, vol. 1, p. 186.
12
Ibid.
13
Brunea-Fox, 1990, pp. 53-68.
14
Guttman Ben-Zvi, 2008, pp. 34-35.
15
Rene de Weck, 2000, p. 65.
16
Jean Mouton, 2008.
17
Grigore Gafencu, 1991, pp. 184-185.
18
Marius Mircu, 1996, pp. 197-200.
19
www.centropa.org, biografie ܉icu Goldstein, martie 2004, Bucure܈ti, intervievator Gina
Pană.
20
Legislaаia antievreiască, doc.113, p. 58.
21
Ancel, Documents, vol. 4, doc. 21, p. 251.
22
www.centropa.org, biografie Aristide Streja, aprilie 2004, Bucure܈ti, intervievator Anca
Ciuciu.
23
Marius Mircu, 1996, pp. 192-195.
24
Ibidem, pp. 185192, v ܈i Marius Mircu, .Oameni, într-o vreme a neomeniei. Primarul din
Băneasa¨, în R.C.M., nr. 271, 1 martie 1972, p. 7.
25
Sonya Palty, 2008.
26
Livia Novi Kessler, mss.
27
Emil Dorian, 1996, pp. 235, 237.
72
3. Evacuarea evreilor, iunie-iulie 1941
La 22 iunie 1941, România intră în războiul antisovietic alături
de Germania hitleristă. Dar pregătirile de război au început înainte de
această dată, inclusiv pregătirea unui pachet de măsuri împotriva
locuitorilor evrei considera܊i de regimul Antonescu periculo܈i pentru
siguran܊a statului ܈i pentru mersul războiului.
AstIel, încă la data de 7 iunie 1941, Ministerul de Interne a Iost
anun܊at să pregătească evacuarea evreilor pe o zonă de 4 km pe linia
Prutului
1
.
Peste două săptămâni, la data de 21 iunie '41 Ministerul de
Interne transmite confiden܊ial cu specificarea foarte urgent, ordinul
lui Ion Antonescu cu privire la evacuarea tuturor evreilor valizi între
18-60 de ani;
...din satele dintre Siret ܈i Prut... în lagărul Tg. 1iu ܈i în
satele din jurul acestui ora܈. Primele trenuri pleacă cu începere de
azi 21 iunie a.c.
Restul familiilor evree܈ti din satele dintre Siret ܈i Prut ca ܈i
familiile evree܈ti din celelalte sate din Moldova, vor fi evacuate cu
ceea ce le este necesar pentru trai, în comunele urbane depe
teritoriul jude܊elor respective prin grija prefec܊ilor de jude܊.
Evacuarea acestor familii din satele din Moldova, se va face
în 48 de ore de la primirea ordinului.
Toate familiile evree܈ti cari se găsesc în satele din restul
܊ării, vor fi evacuate cu ceea ce le este necesar pentru trai, în
comunele urbane de pe teritoriul jude܊ului respectiv, prin grija
prefec܊ilor, în timp de 4 zile dela primirea prezentului ordin.
Pentru to܊i evacua܊ii se vor întocmi tabele, care vor fi
predate poli܊iilor respective, pentru a ܊ine eviden܊a lor în scopul
ca orice eventuală deplasare, să se poată face cu înlesnire.
Familiile evacuate nu au voie să mai intre în comunele din
care au plecat.
Căminele celor evacua܊i, precum ܈i orice alte bunuri, cari au
rămas, vor fi date în primirea autorită܊ilor administrative locale.
Ordinul semnat de general de divizie I. Popescu a fost
comunicat Marelui Stat Major, Inspectoratului General al
Jandarmeriei, Direc܊iei Generale a Poli܊iei ܈i tuturor prefecturilor
2
.
73
*
* *
În acest context în noaptea de 21 spre 22 iunie '41 to܊i evreii din
Hu܈i între 15 ܈i 50 de ani au fost aduna܊i în curtea poli܊iei. Nu aveau
voie să ia cu ei decât un bagai sumar ܈i ceva alimente care să aiungă
pentru 2-3 zile. Nu s-a dat niciun fel de explica܊ie nici asupra
motivului nici asupra scopului arestării. Sub paza iandarmilor, evreii
au mers pe jos trei zile ܈i trei nop܊i până au aiuns într-o comună
numită Bogdana din iud. Tutova. Aici au Iost găzdui܊i în curtea ܈colii,
Iiind în plină a܈teptare pentru ca să aIle într-un sfâr܈it ce se va
întâmpla cu ei.
Pe la ora amiezei a sosit un plutonier major, care li s-a adresat
cu următoarele cuvinte:
,Sunt plut. mai. Prisăcaru Dumitru, Юeful secаiei Băcani, de
care аine comuna in care vă aflaаi. În numele acestei secаii vă spun.
bine aаi venit! Эtiu cât zbucium este în sufletele voastre Юi cată aurere
în inimile voastre, Юtiindu-vă in aceste vremuri ae războiu. aespărаiаi
ae cei care vă sunt aragi. Înаeleg toată suferinаa dvs. Юi vă sfătuiesc să
nu vă aescuraiaаi. In aefinitiv. inaiferent ae felul cum ne inchinăm.
avem cu toаii acelaЮi Dumnezeu Юi nimeni nu ne intreabă aacă vrem să
ne naЮtem români, evrei, turci sau bulgari. Toаi suntem oameni Юi fiаi
siguri că aceste vremuri vor trece Юi că nebunia care a cuprins acuma
minаile oamenilor, va trece Юi ea. Jă veаi întoarce cu toаii la casele Юi
familiile voastre Юi veаi considera aceste zile ca urâte aduceri aminte.
Joi lua măsuri ca să fiаi cazaаi pe la oamenii ain sat. căci nu
puteаi doar dormi pe jos Юi voi mai lua măsuri ca atata timp cat veаi
sta în secаia mea să puteаi întreаine legături cu cei ae acasă.
Întrucât Юtiu că in miilocul avs. se află Юi câаiva «domni rabini»
Юi «domni intelectuali», ii rog să iasă in faаă pentru a le putea strange
mâna, salutându-vă astfel pe avs. toаi.
După această neaЮteptată cuvantare. s-a interesat îndeaproape
de toate nemulаumirile noastre Юi, încurajaаi de o asemenea purtare,
evreii de faаă i-au spus pe Юleau toate nemulаumirile lor. Printre care
Юi aceea că poliаiЮtii din HuЮi îi numeau pe nedrept «suspecаi
comuniЮti».
Apoi el a promis că aupă o Юeaere ae aouă-trei săptămani in
secаia lui acest calificativ va aispărea`
3
.
După această nea܈teptată cuvântare, evacua܊ii au Iost găzdui܊i în
casele sătenilor, unde au Iost ospăta܊i ܈i unde li s-a creat posibilitatea
74
să se reIri܈eze ܈i să-܈i revină după drumul acela chinuitor de trei zile ܈i
trei nop܊i. Dar după scurt timp au Iost nevoi܊i să părăsească Bogdana,
aiungând la Băcani unde Prisăcaru i-a inIormat că în conIormitate cu
ordinele primite, grupul de evrei trebuie să se îndrepte spre lagărul de
la Târgu-Jiu. S-a admis însă ca părin܊ii care vor, să-܈i poată lăsa copii
la Băcani.
Înainte de plecarea din Băcani, lista întocmită de Prisăcaru cu
cei care trebuiau să Iie trimi܈i în acel lagăr, nu mai cuprindea în
dreptul Iiecăruia caliIicativul de .suspect comunist¨.
Iată ce a putut face ܈i cum a în܊eles să î܈i Iacă datoria de om, un
plutonier major de jandarmi, în zilele în care alte bestii cu chip de om
exterminau Iără milă bătrâni, Iemei ܈i copii
4
.
Pre܈edintele comunită܊ii din Hu܈i, avocatul Segal, care a relatat
această istorie lui S. Cristian, lider al comunită܊ii din Ia܈i, a mai dat
câteva amănunte pentru sublinierea proIilului moral al plutonierului
maior. El a relatat Iaptul că Prisăcaru a reIuzat să primească orice
recompensă pentru serviciile de întraiutorare prestate. A luat bani doar
pentru a avea cu ce să asigure între܊inerea copiilor răma܈i la Băcani,
printre care se aflau ܈i adolescen܊i care ar fi intrat în lotul celor trimi܈i
la Tg. Jiu
5
.
Sigur, plutonierul maior Prisăcaru n-a putut să asigure evreilor
din Hu܈i să aiungă în condi܊ii cât de cât civilizate în Lagărul de la
Târgu-Jiu. Ca ܈i ceilal܊i evrei din târgurile din Moldova, ܈i cei din
Hu܈i au ajuns la Tg. Jiu în convoaie ܈i într-o stare de plâns.
Sentinelele care-i înso܊eau nu erau totu܈i ni܈te brute. Erau ܈i sentinele
care într-o mână aveau arma ܈i cu bra܊ul celălalt aiutau câte o mamă
încovoiată de povară.
*
* *
Scriitorul Mihail Sadoveanu l-a întâlnit pe Prisăcaru imediat
după război. Îi Iace un portret, ce-i drept sumar, într-o cărticică
intitulată Caleidoscop. Dar valoarea acestui text rezidă în Iaptul că el
reIlectă ܈i oripilarea scriitorului fa܊ă de sângeroasa politică antisemită
a guvernului Antonescu. AstIel, la pagina 79 a căr܊ii se poate citi:
.În timpul ru܈inei noastre dela Ia܈i ܈i din alte păr܊i, când au fost
prigoni܊i, prăda܊i ܈i uci܈i evreii, de hoardele infectate de fascism, o
coloană de vreo cinci sute de evrei din Hu܈i, umblând cale obositoare
75
pe ios, cătră o tabără de concentrare, a aiuns într-un sat cu numele
Bogdana, din jude܊ul Tutova, în Moldova de ios. Flămânzi, trudi܊i ܈i
înfrico܈a܊i, ace܈ti oameni escorta܊i se întrebau ce soartă îi a܈teaptă la
popasul lor ܈i la căderea nop܊ii.
Au fost întâmpina܊i de săteni, de preot ܈i primar, ܈i de
plutonierul de jandarmi. Acest plutonier de jandarmi, cu numele
Dumitru Prisăcaru, era în acele vremuri excep܊ionale autoritatea
supremă în Bogdana. El a întâmpinat pe pribegi, le-a spus vorbe bune,
i-a consolat ܈i i-a îndemnat să creadă în izbăvire. Preotul, primarul ܈i
frunta܈ii au adaos la însufle܊irea lor, la această atitudine Iră܊ească.
Bie܊ii persecuta܊i au Iost găzdui܊i, hrăni܊i ܈i ocroti܊i. Copiii mai ales s-
au bucurat de o protec܊ie specială.
...
Am avut plăcerea, acum câteva săptămâni, să cunosc pe
plutonierul Prisăcaru. Mi-a povestit simplu întâmplările (se reIeră la
episoadele amintite n.n.) ܈i l-am ascultat Iără să-i arăt cât sunt de
emo܊ionat, ܈i Iără să-l îmbră܊i܈ez, cum a܈ fi dorit. Acest om era un
adevărat Irate al meu, ca to܊i so܊ii săi de la Bogdana. Fapta lor ne
răscumpără de atâtea spurcăciuni ale răilor ܈i rătăci܊ilor¨
6
.
Note
1
Legislaаia antievreiască, doc. 94, p. 305.
2
܇erbănescu, 1997, vol. III/ 1, doc. 152, p. 218-219.
3
Cristian, S.C., p. 69.
4
Ibidem.
5
Ibidem.
6
Mihail Sadoveanu, 1946, p. 78-80.
76
4. IaЮi, 29 iunie - 6 iulie 1941
Masacrul de la Ia܈i a fost primul semn al .mor܊ii anun܊ate¨ ce
urma să se abată asupra a milioane de evrei din Europa.
1
Organizat de
autorită܊ile antonesciene la câteva zile după intrarea României în
război alături de Germania nazistă, masacrul de la Ia܈i se înscrie în
prevederile planului .Barbarossa¨, care a preconizat exterminarea
evreilor concomitent cu opera܊iunile militare pe frontul antisovietic.
Solu܊ionarea radicală a problemei evreie܈ti a fost una din motiva܊iile
ideologice ale acestui război.
Pregătirea masacrului a început încă din 19 iunie 1941, când
conducătorul statului a pus următoarea rezolu܊ie pe un raport al
Serviciului Secret al misionarilor de pe lângă Ministerul Propagandei
Na܊ionale: .să se închidă toate cafenelele evreieЮti comuniste din
Moldova: să fie identificaаi toаi jidanii agenаi comuniЮti. Ministerul
de Interne trebuie să Юtie să le interzică circulaаia Юi să fie în măsură
a face cu ei ceea ce voi ordona când va fi momentul oportun".
2
AstIel, autorită܊ile de stat au Iost puse în gardă, strict
confiden܊ial, că evreii prezintă un pericol pentru siguran܊a statului ܈i
trebuie să Iie ܊inu܊i sub supraveghere, pregătindu-se măsuri speciale
împotriva lor.
La 24 iunie a avut loc la Ia܈i primul atac aerian sovietic.
Evenimentul a provocat o serioasă panică în rândul popula܊iei. Din
surse militare încep să circule zvonuri că evreii au legături directe cu
aviatorii sovietici ܈i că unii evrei ie܈eni pilotează chiar bombardierele
sovietice. AtmosIera antievreiască a căpătat dimensiuni amenin܊ă-
toare.
La 26 iunie au fost împu܈ca܊i primii evrei pe străzile Ia܈ului.
La 27 iunie conducerea comunită܊ii a Iost chemată la chestură ܈i
avertizată că popula܊ia evreiască colaborează cu pilo܊ii avioanelor
sovietice. S-a cerut ca evreii să predea la chestură toate binoclurile,
lanternele, aparatele de fotografiat ܈i de filmat.
Foarte multe case cre܈tine au fost însemnate cu cruci; unii
cre܈tini binevoitori au prevenit pe prietenii lor evrei să părăsească
ora܈ul.
În noaptea de 27-28 iunie au fost uci܈i ܈ase evrei.
77
La 28 iunie a avut loc arestarea unui grup de evrei cu orientări
de stânga.
În seara zilei de 28 iunie, orele 21, au apărut câteva avioane
germane care au aruncat rachete albastre. Imediat s-au declan܈at
împu܈cături de arme manuale pe străzile Ia܈ului. S-a tras asupra unei
coloane militare române în mar܈. Focurile de armă au continuat toată
noaptea. Se intra în case evreie܈ti. Au loc perchezi܊ii ܈i arestări.
În aceea܈i seară, la orele 23, conducătorul statului a transmis
personal următorul ordin teleIonic colonelului Constantin Lupu,
comandantul Garnizoanei ora܈ului Ia܈i: .Vei da o ordonanаă, care o
vei semna d-ta în calitate de comandant militar al oraЮului IaЮi,
bazată pe înaltele decrete existente Юi mai adăugând, având Юi în
vedere starea de război... La primirea de focuri de armă dintr-o
locuinаă se va încercui acea locuinаă cu armată, vor fi arestaаi toаi
locatarii (afară de copii) Юi după o instrucаie sumară, acei găsiаi în
vină vor fi executaаi. AceleaЮi sancаiuni se vor aplica Юi acelora care
vor dosi persoanele care au săvârЮit infracаiunile de mai sus.
Evacuarea populaаiei evreieЮti din oraЮul IaЮi este necesară Юi va fi
făcută totală (inclusiv femei Юi copii). Evacuarea se va face pe
pachete, pachete, mai întâi la Roman Юi apoi la Tg. Jiu. Pentru
aceasta vei lua înаelegere cu Ministerul de Interne Юi Prefectura de
judeа, chestiunea trebuind bine studiată. Jei lua toate măsurile ca să
se intre imediat în ordine Юi pentru aceasta am dat ordin Marelui
Cartier Ceneral să trimită la IaЮi un batalion de jandarmi Юi două
autocamioane.
3
La 29 iunie masacrul s-a declan܈at prin arestări masive de evrei,
du܈i sub escortă la sediul poli܊iei; mul܊i au fost împu܈ca܊i pe străzi. În
curtea chesturii au fost înghesui܊i mii de evrei. În jurul orei 13 a
început să se tragă cu mitraliere ܈i cu pu܈ti automate în masa celor
aresta܊i.
Cei care au încercat să se salveze, sărind gardul, au Iost doborâ܊i
de focurile uciga܈e. Scenele sălbatice de maltratare, chinuire, iaI ܈i
ucidere din curtea chesturii, în ziua de 29 iunie 1941 zi rămasă în
legendă sub numele de Duminica acea s-au desIă܈urat sub privirile
pasive a tot ce reprezenta autoritate civilă ܈i militară românească în
ora܈ul Ia܈i. Nimeni nu a luat nici o măsură. Pe la amiază, un camion al
primăriei a început să culeagă mor܊ii de pe străzi.
În curtea chesturii au rămas supravie܊uitorii masacrului, sub
paza autorită܊ilor române ܈i a câtorva ofi܊eri ܈i solda܊i nem܊i.
78
Generalul Stavrescu, pe baza ordinului conducătorului statului ܈i a lui
Mihai Antonescu, a dispus evacuarea acestora din ora܈.
Transportul spre gară, a început pe la orele 8 seara. În pia܊a gării
victimele au Iost culcate la pământ ܈i ܊inute sub amenin܊area că cel ce
va ridica capul sau va ܈opti un cuvânt va fi imediat împu܈cat. De aici
au fost trimi܈i unul câte unul către peron, unde erau lua܊i în primire de
solda܊i, care îi împingeau în vagoane cu paturile armelor sau cu
vârfurile baionetelor. Când un vagon se umplea până la reIuz se
închideau u܈ile ܈i se trecea la vagonul următorul.
După ce s-au închis u܈ile vagoanelor ܈i s-au astupat lucarnele,
primul tren a plecat cu destina܊ia Tg. Frumos. Evacua܊ii au suportat
calvarul unui drum în zig-zag, întâi spre Pa܈cani, de aici la Lespezi,
apoi iar la Pa܈cani, până aproape de Roman ܈i din nou înapoi prin
Pa܈cani, până la Tg. Frumos, unde au aiuns către seară. Trenul a
sta܊ionat aici 24 de ore, timp în care s-au descărcat 654 de cadavre,
care au Iost înhumate în două gropi comune. Din Tg. Frumos trenul a
plecat în diminea܊a zilei de 1 iulie. S-a oprit: la Mirce܈ti unde s-au
descărcat 327 de cadavre: la Săbăoani, 300; la Roman, 55; la
Mără܈e܈ti, 10 ܈i la Inote܈ti, 40. La 6 iulie s-a aiuns la Călăra܈i cu un
efectiv de 1.011 oameni vii, 69 muribunzi ܈i 25 de cadavre. Astfel pe
drumul Ia܈i-Călăra܈i din cele peste 2.400 de persoane au pierit 1.105.
Supravie܊uitorii au fost interna܊i la Călăra܈i într-o magazie, în curtea
Regimentului 23 infanterie, unde au dus o existen܊ă mizeră timp de
două luni, după care au Iost lăsa܊i să se întoarcă acasă.
Al doilea tren spre Podu Iloaiei a pornit din Ia܈i cu un efectiv de
peste 2.000 de evrei în diminea܊a zilei de 30 iunie. Distan܊a de 20 de
km a Iost parcursă în 8 ore, timp în care au decedat 1.194 de persoane,
deci peste iumătate.
Nici un raport oficial nu poate descrie situa܊ia din interiorul
vagoanelor din «trenul mor܊ii Iără destina܊ie». S-a murit prin: sufocare
din lipsă de aer, sau din cauza duhorii insuportabile provocată de
descompunerea rapidă a cadavrelor în urma căldurii mari din vagon ܈i
a gazelor emanate din cadavre ܈i din podeaua inIectată.
Momentele trăite de evrei în acele zile au Iost consemnate de
unele personalită܊i ale acelor vremuri. În paginile jurnalelor, acestea
܈i-au exprimat dispre܊ul, oroarea ܈i groaza pentru ceea ce s-a întâmplat
pe străzile Ia܈iului ܈i trenurile mor܊ii.
79
Constantin Argetoianu

consemna în însemnările sale zilnice:
,La IaЮi nu s-au ucis Юi legionari sau comuniЮti creЮtini cum s-a
spus, s-au ucis numai ovrei Юi în modul cel mai barbar. Măcelul a fost
provocat de legionari; câаiva din ei au tras de la câteva ferestre, în
straaă. fără să nimerească ae altminteri pe mai nimeni numai un
maior german a fost atins. Alаi legionari au inceput să strige pe
straaă, 'ovreii trag in armată Юi în nemаi`: atât a fost de ajuns Юi s-au
aruncat toаi pe ovrei. Casă aupă casă. SS germani. solaaаi români,
legionari Юi toată pleava IaЮului, au scotocit tot, au scos familii întregi
cu bătrani. femei Юi copii Юi i-au măcelărit fără milă. Au fost astfel
uciЮi peste 7000... Restul a fost încolonat Юi aus la gară. Convoaie ae
oameni în zdrenаe. bătrani cu părul alb. bolnavi au fost impinЮi ca
vitele. Când se poticnea unul Юi căaea. pleava ae aerbeaei se năpustea
asupra lui Юi îl sfârЮea cu lovituri de bată... in fine la gară
supravieаuitorii au fost incărcaаi in vagoane ae marfă. unii peste alаii,
cate o sută sau aouă ae vagon. In prealabil poaeala vagoanelor fusese
inecată in creolină. Jagoanele au fost apoi ermetic inchise Юi
nenorociаii au fost astfel plimbaаi 4 zile fără apă Юi fără hrană... Cana
s-au deschis vagoanele o duhoare pestilenаială a ieЮit ain ele. căci
cadavrele Юi excrementele făcuse masă cu cei vii. oribil. oribil.`
4
Alice Voinescu

nota în Jurnalul său, Iăcând referire la
progromul antievreiesc din Ia܈i
,Care va fi finalul? Nu Юtiu ce să mai sper. Doresc salvarea
аării romaneЮti. aar cu gesturi oaioase ae ură nu se va mai salva. ci va
deveni Юi ea un instrument speculat de nemаi. Suntem la o cotitură
aecisivă a istoriei lumii. Dacă cei buni Юi înаelepаi vor rezista
puhoiului ae ură. ae nebunie Юi ae vraibă. atunci se mai poate salva
cate ceva aincolo ae acest cataclism. Dar aacă vor fi prea puаini Юi
prea slabi, atunci partida este câЮtigată ae bestialitate. Jai ae cei ce
vor mai trăi ae acum incolo. Ori se va trezi omenirea Юi se va răzvrăti
impotriva oricărui nebun care sacrifică vieаi atâtea vieаi tinere
pentru bunul său plac sau al unor principii contestabile. ceea ce este
acelaЮi lucru.`
5

Constantin Argetoianu (18711952): om politic ܈i de afaceri ܈i prim- ministru în perioada 28
septembrie 1939 ܈i 23 noiembrie 1939.

Personalitate remarcabilă, IilosoI ܈i profesor universitar, Alice Voinescu a fost prima
femeie doctor în litere ܈i filosofie din România, titlu ob܊inut la Sorbona în anul 1913.
80
Iar Curzio Malaparte

scria în paginile celebrului său roman,
Kaputt:
,Vuietul venea Юi din centrul oraЮului, din cartierele de sus, din
jurul pieаei Unirii Юi ale bisericii Trei Ierarhi. Peste acea larmă
confuză. ca Юi cum lumea ar fugi urmărită pe străzi. se auzeau cuvinte
germane. urlate ae o inspăimantătoare voce guturală Юi ,stai. stai'`
ale jandarmilor Юi soldaаilor români. O împuЮcătură ne fluieră pe la
urechi. Din funaul străzii venea un amestec ae voci germane.
româneЮti, evreieЮti. un grup ae oameni in fugă ne trecu prin faаă.
erau femei. copii. fugăriаi de câаiva ianaarmi care alergau trăgana.
(...). Auzeam în jurul meu, alergând în sus pe ulicioarele întortocheate
ce urcă spre centrul oraЮului. un lătrat aisperat. o bătaie ae uЮi, un
zgomot de geamuri sparte Юi ae cizme tropăina. ae urlete sufocate Юi
un аipăt rugător ,mama. mama` Юi un ,nu. nu. nu` cum implora
îngrozitor Юi din când în când, în spatele unui gard, în fundul unei
grăaini. aintr-o casă. aincolo de obloanele trase, un fulger, pocnetul
sec al unei împuЮcături. fluieratul unui glonа Юi teribilele voci nemаeЮti
răguЮite. (...) Cete ae evrei fugeau pe străzi. urmăriаi de soldaаi Юi
civili furioЮi, înarmaаi cu cuаite Юi răngi ae fier. grupuri ae jandarmi
spărgeau uЮile cu patul armei, ferestrele se deschideau pe neaЮteptate,
femei in cămăЮi. cu părul fluturana. apăreau in geam agitanau-Юi
braаele Юi аipana. unele se aruncau ae la fereastră. lovinau-Юi obrazul
cu un sunet surd de asfaltul trotuarului. Echipe de soldaаi aruncau
grenaae prin ferestruicile subsolurilor. locuri in care multă lume
incercase să-Юi găsească salvarea. caаiva se aЮezau în patru labe, ca
să privească inăuntru. să vaaă efectul exploziilor. se intorceau către
camarazi Юi râdeau. Acolo unde masacrul era în plin, piciorul îаi
aluneca in sange. peste tot sălbatica Юi vesela truaă a pogromului
umplea străzile Юi casele de împuЮcături. ae plansete. ae urlete
îngrozitoare Юi ae rasete fără milă.¨
6

Curzio Malaparte (18981957): ziarist, scriitor ܈i diplomat. A publicat, în 1931, Tehnica
loviturii de stat, care i-a atras exilarea în insula Lipari timp de cinci ani ܈i al܊i câ܊iva ani la
închisoarea Regina Coeli. Este îndeosebi cunoscut prin volumul Kaputt, tradus în multe limbi.
În 1941, în calitate de corespondent de război, a Iost martor la evenimentele de la Ia܈i.
81
Acte de omenie ܈i curaj în Ia܈iul însângerat
܇i totu܈i în ciuda terorii ܈i a riscului pe care îl comporta orice act
de solidaritate cu cei prigoni܊i au fost ܈i oameni de curai datorită
cărora unele vie܊i au putut fi salvate. Astfel, un soldat din Regimentul
13 Infanterie ܈i-a sIătuit prietenul evreu să stea ascuns pentru ca vor Ii
uci܈i evreii
7
. Un ofi܊er a avertizat familia Schneier asupra pericolului
ce o pândea, aceasta însă nu l-a crezut ܈i trei membri ai familiei au
fost asasina܊i peste câteva zile.
8
Membrii familiei Schwartz au fost
avertiza܊i de doi studen܊i români, ei s-au ascuns în prăvălia aIlată
într-un cartier cre܈tin.
9
Un caz aparte este cel al Veronicăi Zosin, devenită mai târziu
prima femeie magistrat a ܊ării. Ea a mers din casă în casă pentru a
avertiza asupra pericolului ܈i, mai mult, a ascuns evrei în mai multe
case unde ܈tia că ace܈tia sunt în siguran܊ă.
10
În Duminica acea pe străzile Ia܈ului a fost ucis inginerul Naum,
care a sărit în apărarea unui evreu.
11
Preotul ortodox Răzmeri܊ă a avut
aceea܈i soartă, încercând să salveze câ܊iva evrei. La fel s-a întâmplat ܈i
strungarului Ioan Gheorghiu.
12
Comisarul de poli܊ie Suvei a eliberat o
coloană de 350 de evrei, care urmau să Iie du܈i la Chestură, gardianul
Sava ܈i comisarul Mircescu au ales să-i salveze ܊inându-i aresta܊i sau
sIătuindu-i să nu iasă din casă.
13
Studentul Mircea Scripca ܈i Goga
Volo܈ievici au salvat evrei prevenindu-i sau ascunzându-i. Pentru un
alt exemplu de omenie stă martor Sache Rozenhaupt, Iiul avocatului
Herman Rozenhaupt, care a povestit cum Gheorghe Alexa,
proprietarul unei case în strada Anastasiu, a salvat câteva zeci de
Iamilii de evrei ce locuiau în imobil îndepărtând patrulele sub diIerite
pretexte bine ticluite.
14
Avocatul Dimitriu a salvat familia lui Paul Rosenfeld,
ascunzându-i în casa sa din Bucium.
15
Despre faptele colonelului doctor Iamandi există mărturia
doamnei doctor Betty Goldberg. Aceasta se aIla de gardă în zilele de
28 ܈i 29 iunie când solda܊ii au venit să-i scoată pe evreii din spital ca
să-i omoare. Directorul spitalului, doctorul Iamandi, a explicat,
neintimidat, ܈eIului plutonului, că nu poate renun܊a la personalul
medical pentru că nu are cum să îngriiească bolnavii ܈i că, după
încheierea zilei de muncă, .el se va descotorosi de ei ܈i va căuta alte
solu܊ii¨
16
.
82
Căpitanul Darie, comandantul companiei de poli܊ie militară a
Diviziei 14, sau colonelul C. Lupu, comandantul garnizoanei Ia܈i au
ajutat evreii în timpul Pogromului dându-le bilete pe care scria .liber¨.
Col. C. Lupu a plătit pentru omenia sa, Iiind iudecat ܈i condamnat
pentru .abuz de putere¨.
17
Părintele Neculai Savin a salvat în prima zi a Pogromului
nepotul în vârstă de 13 ani al d-nei Eisenberg, adăpostindu-l în
biserica SI. Gh. Lozonschi în care sluiea. A doua zi, Părintele Savin a
salvat Iamilia lui Eisig Wachtel. În curtea acestora a năvălit un grup
de solda܊i germani cu o mitralieră, bătându-i crunt împreună cu
Iamilia sa. Atunci părintele Savin a intrat cu icoane în curtea casei,
potolindu-i pe agresori.
Prof. dr. Emil Radu, medic radiolog, a salvat familia Janetei
Eisenberg prin procurarea biletului pe care scria .liber¨, bilet care le-a
facilitat plecarea la Bucure܈ti.
18
Grigore Profir, de܈i amenin܊at ܈i bătut de solda܊ii unei patrule
germane, a salvat evreii afla܊i în clădirea morii Dacia pentru muncă
obligatorie. Profir a adus ܈i membrii Iamiliilor acestora la moară,
creindu-le condi܊ii de supravie܊uire. Au baricadat intrarea în curtea
morii, astIel ca nimeni să nu mai poată intra acolo în aIară de al܊i evrei
care au Iost adăposti܊i înauntru.
Grigore Profir, ca administrator al Societă܊ii Anonime Strungul
din Ia܈i, a salvat, ascunzând la el în birou, un evreu care fusese
amenin܊at cu bătaia de un soldat german. Aiutorul lui ProIir nu se
limitează doar la aiutorul dat în timpul zilelor Pogromului de la Ia܈i.
AstIel, el a aiutat la eliberarea multor evrei din lagărul de muncă
for܊ată de la Sărata, din beciurile Siguran܊ei, din închisoarea Cur܊ii
Mar܊iale, din loturile destinate deportărilor în Transnistria, a pus
gratuit la dispozi܊ia Comunită܊ii evreilor din Ia܈i mari cantită܊i de
pâine, alimente, medicamente, atât pentru deporta܊ii din trenurile care
mergeau în Transnistria ܈i treceau prin gara ora܈ului, cât ܈i pentru
familiile celor deporta܊i, ܊inând în casa mai mul܊i evrei care urmau a fi
deporta܊i, ca de pildă Iamilia dr. Geo Iancu Lazarovici.
19
Grigore Profir a primit postum titlul de Drept între Popoare, în
anul 1991.
Comandantul companiei de gardă, de la moara Dacia, Panait
Panaitescu, a împiedicat bandele, care încercau să escaladeze gardul
noaptea, să reu܈ească acest lucru, a adăpostit mai multe Iamilii ܈i l-a
83
dezarmat ܈i arestat pe sublocotenentul Mircea Diamandescu după ce
acesta omorâse câ܊iva evrei.
20
Doctorul Beceanu era doctor farmacist ܈i de܊inea o farmacie în
Ia܈i, Iiind totodată ܈i ofi܊er în rezervă al armatei române. El avea în
farmacie doi angaja܊i evrei, pe Leon Zisu împreună cu so܊ia. Pe 29
iunie, în Duminica aceea, cei doi aflându-se în farmacie, doctorul
Beceanu i-a adăpostit în apartamenul său aflat deasupra farmaciei.
Mărturie pentru acest lucru stă declara܊ia farmacistului Leon Zisu. Tot
acolo s-au refugiat pe rând familiile Caufman, familia frizerului
Ramhil, a tâmplarului Rothberg, a farmacistei Sarina Azicovici,
Iamilia NaItuli, în total un număr de 13 persoane.
Dumitru Beceanu a a primit postum titlul de Drept între
Popoare, în anul 1987.
Un rol important pe parcursul acelor zile l-au jucat ܈i prof. univ.
Andrei O܊etea ܈i Greta Oculescu, casiera Iarmaciei, pentru că după
deta܈area Dr. Beceanu la Tg. Frumos cei care erau ascun܈i în casă au
rămas în griia acestora.
21
O܊etea a fost puternic impresionat de evenimentele petrecute la
Ia܈i. Sebastian consemnează în iurnalul său că:
,Oаetea povesteЮte cu emoаie, cu stupoare, cu încremenire Юi
uneori cu acces de furie, cele întâmplate în iunie la IaЮi, îЮi acoperă
faаa cu un gest de neputinаă. ae spaimă. ae aezgust. M-a răscolit felul
lui ae vorbă aar. aespărаindu-mă ae el. nu m-am putut opri să
ganaesc că totuЮi continuă să fie airector al Teatrului ain IaЮi. Nimic,
nimic nu e incompatibil aici.`
22
Declara܊ia doctorului Ludwig Berghoff stă marturie pentru
maltratările la care a Iost supus Vasile Petrescu de către agen܊i
înarma܊i pentru faptul de a fi ascuns mai mul܊i evrei scăpa܊i de pogrom
urmări܊i spre a fi omorâ܊i. În stare de ܈oc s-a aflat ܈i Agripina
Petrescu, so܊ia lui Vasile Petrescu văzându-܈i so܊ul maltratat. Mărturie
pentru Iaptele lui Vasile Petrescu stă ܈i declara܊ia lui Carol Cron. În
timpul celui de-al doilea război mondial a aiutat, plătind onorariile
avoca܊ilor apărători în procesele ܈icanatoare împotriva evreilor ܈i
sprijinind pe cei persecuta܊i. În acela܈i sens au depus mărturie ܈i Emil
Serghie, ing. Vasile Sadoveanu ܈i avocatul Ilie Canner.
23
84
Ac܊iuni de salvare a celor afla܊i în .trenurile mor܊ii¨
O mărturie importantă pentru omenia de care au dat dovadă
oameni simpli, neevrei, în încercarea de a-i aiuta pe evrei sau măcar
de a le alina suferin܊a este cea a lui Leonard Zaicescu. Copil fiind,
aflat în gara Ia܈i înainte de îmbarcarea în .trenurile mor܊ii¨, a primit
de la ܊ăranca din Letcani, ܊a܊a Tita, un bo܊ de brânză dulce ܈i câ܊iva
pumni de cire܈e goldoane. Trebuie men܊ionat ܈i gestul soldatului care
s-a Iacut că nu o vede pe ܊ărancă, lăsând-o astIel să treacă ܈i să se
apropie.
24
Un caz de atitudine umanitară l-a avut locotentul Teodor
Loghin, comandantul plasei de jandarmi, din Podu Iloaiei, care, atunci
când evreii au fost adu܈i în târg, a permis rudelor supravie܊uitorilor să
le aducă aiutoare: le-a permis să circule în ora܈ Iără restric܊ie; i-a
trimis la muncă obligatorie numai pe cei sănăto܈i ܈i în bună condi܊ie
Iizică.
Este de men܊ionat că locotenentul Loghin a împiedicat .al doilea
pogrom¨ la Podul Iloaiei, planiIicat la miilocul lunii iulie de către
legionari.
25
Preotul Paul Teodorescu, aflat în gara Târgu Frumos când a sosit
.trenul mor܊ii¨, a auzit zgomote din groapa comună unde erau
aruncate cadavrele celor mor܊i. A plătit pe câ܊iva ܊igani să scoată pe
supravie܊uitor, ceea ce a durat câteva ore pentru că evreul în via܊ă era
pe fundul gropii.
Primarul ora܈ului Târgu Frumos a dat pâine ܈i apă celor aIla܊i în
vagoane, peste capul solda܊ilor români ܈i germani, care au vrut să-l
împiedice.
Câ܊iva evrei au fost salva܊i în urma deraierii trenului care astfel a
rămas pe loc la rampa Ruginoasa.
26
Viorica Agarici este simbolul omeniei pentru atitudinea ei în
timpul pogromului de la Ia܈i. Rolul său în salvarea evreilor ܈i alinarea
suferin܊elor acestora Iace subiectul multor mărturii ܈i documente.
27
Prima evocare în presa evreiască din România a personalită܊ii Vioricăi
Agarici a fost Iacută în 1944, în .Curieul Israelit¨ din 19 noiembrie.
Autorul articolului .Elogii pentru o nobilă doamnă¨, A. Munte
spunea:
,Astăzi vom face o pauză in Юiragul tristelor epopei, pentru a
evoca figura unei nobile doamne de la «Crucea RoЮie». E vorba de
d-na Agarici, preЮedinta filialei «Crucea RoЮie» din Roman. În zilele
85
in care teroarea hitleristă era inareptată cu mai multă furie asupra
evreilor, d-na Agarici a avut curaiul să infrunte toate ostilităаile Юi să
vină in aiutorul celor năpăstuiаi. Jă amintiаi de vara anului 1941,
cana imeaiat aupă inceperea războiului cu Rusia. nemаii au făcut
măcel la IaЮi
*
, masacrând multe mii de evrei din capitala Moldovei. A
urmat apoi aeportarea evreilor rămaЮi în viaаă spre lagărele
organizate in judeаul Ialomiаa. Evreii ieЮeni, ridicaаi la întâmplare
tineri. bătrani. femei. copii. bolnavi Юi sănătoЮi. fără alegere au fost
îmbarcaаi in vagoane ae marfă inchise. in cari fuseseră mai inainte
transportate însemnate cantităаi ae carbit. După ce au fost
ingrămăaiаi în aceste cuЮti pe roate, uЮile vagoanelor au fost încuiate
Юi sigilate. Convoiul tragic a pornit. in cele ain urmă. spre aestinaаie.
Zile intregi zăbovia prin gări mici. tras pe vre-o linie moartă.
Înghesuiаi. flămanzi. insetaаi. făcanau-Юi necesităаile în vagonul ale
cărei uЮi nu se aeschiaeau nicăieri. in aerul otrăvit ae carbit. evreii
nevinovaаi au trăit ceasuri ae groază. mai inspăimantătoare ca-n
descrierile din apocalips. Când convoiul a ajuns la Roman, d-na
Agarici se afla pe peron. ca să intampine cu ceaiu. prăiituri. аigări.
Юpriа, dulceaаă. pe răniаii de pe front, în trecere spre spitale.
Vagoanele cu evrei nici n-au fost aescuiate. Dinăuntru insă veneau
urlete. plansete. gemete. horcăituri. De ce nu deschideаi uЮile? A
întrebat d-na Agarici pe Юeful gării. Sunt vagoanele cu evreii din
IaЮi. Ei Юi, evreii nu sunt oameni? N-avem voie să le aăm
asistenаă. S-a strans lume multă in iurul preЮedintei Crucii RoЮii:
reprezentanаii autorităаilor noastre, ofiаeri nemаi, poliаia Юi garda
gării. publicul. Doamna Agarici cerea pe un ton ferm. Deschideаi
uЮile. Sunt oameni cari suferă inăuntru Юi trebuie să le vin in aiutor.
Sunt jidani, i s-a răspuns intre raniete. Nu mă interesează religia
lor. Eu sunt aici in gară ca să aiut pe cei in trecere. Deschiaeаi uЮile!
Nu se poate'... Intre timp. gemetele ainăuntru se aua ain ce in ce
mai slab. ciocăniturile sunt mai rare Юi mai surde. Nu există. nu se
poate când vieаi omeneЮti sunt de salvat. Dacă nu deschideаi voi, le
voiu sparge. Sunt preЮeainta ,Crucii RoЮii` Юi îmi fac datoria faаă ae
toаi. Puteаi să mă impuЮcaаi, dar eu nu renunа la ajutorul pe care-l
datorez acestor nenorociаi. Эi aoamna Agarici se inareaptă cu pas
hotărat spre linia unae se găseau vagoanele cu evrei. Gestul ei aarz a
*
În absen܊a cunoa܈terii adevărului privind organizarea pogromului la Ia܈i vina era pusă în
mod automat pe seama nem܊ilor.
86
impresionat autorităаile, cari au descuiat uЮile vagoanelor. Un miros
otrăvit. un tablou aeprimant. au năvălit ainăuntru. Oameni cu priviri
de nebuni, se desprindeau dintre cadavre Юi mormanele ae muraărie.
Chiar Юi inimile bestiilor prezente s-au inmuiat. După ce Юi-au făcut
necesităаile Юi s-au spălat. evreii au fost ospătaаi Юi li s-a aat băutură.
Cadavrele au fost ridicate din vagoane Юi predate comunităаii evreilor
ain Roman. ca să le inmormanteze. Apoi reimbarcaаi, în vagoanele
curăаate Юi aerisite, evreii au plecat mai departe pe drumul calvarului
lor. Câаi au ajuns la destinaаie, câаi vor mai fi trăina azi? Dar nobila
figură a a-nei Agarici rămane inscrisă ca o eroină ae legenaă. fiinacă
a înfruntat coaliаia bestiilor. ca să facă gestul samariteanului.`
27
Viorica Agarici

a Iost recunoscută în anul 1983, la 8 iunie, de
Yad Vashem ca .Drept între popoare¨ un pom fiind plantat în
memoria ei pe Aleea Celor Drep܊i.
28
Trenul mor܊ii a aiuns, după câteva zile de mers, la Călăra܈i.
Primarul Dumitru N. Mateescu a primit ܈i cazat într-o magazie pe
evreii .Schor ܈i Fin܊i¨ pe care i-a îngrijit ܈i hrănit timp de câteva zile.
Pe evreii bolnavi i-a trimis spre a fi îngriji܊i de medici, iar pentru cei
care au Iost găsi܊i mor܊i în tren a aiutat să Iie înmormânta܊i în cimitirul
evreiesc din ora܈.
29
Un rol important l-a avut ܈i prefectul, colonelul ܇teIănescu care,
conform declara܊iei lui Aristide Rauch, a ordonat să li se dea evreilor
ceai sau caIea plătind din buzunarul său .5.000 de lei în acest scop¨.
30
Căpitanul Nicolae Piti܈ a fost numit comandantul .lagărului
evreilor¨. Acesta a ajutat evreii permi܊ând Comunită܊ii să intre în lagăr
܈i să acorde asisten܊ă de hrană ܈i sanitară. Pentru gestul său de
mărinimie stau mărturie declara܊ia lui Nathan Goldstein, dar ܈i cea a
ing. Israel Schleier.
31
*
Ac܊iunile de salvare a evreilor în anii Holocaustului în general ܈i
în timpul pogromului de la Ia܈i în special nu au putut preîntâmpina

S-a născut în Bucure܈ti la 24 februarie 1886. S-a căsătorit la Roman însă în anul 1927 ܈i-a
pierdut so܊ul. A lucrat pe rând la Comitetul de spriiin al OrIelinatului din Roman ca simplă
muncitoare, apoi timp de 23 de ani a fost pre܈edinta Comitetului de sprijin al ܈colii nr. 1 de
fete, ca în anul 1928 să Iie aleasă pre܈edinta Iilialei din Roman a Societă܊ii Na܊ionale de Cruce
Ro܈ie, func܊ie pe care a ocupat-o timp de 15 ani. Munca ei a Iost răsplătită de-a lungul
timpului cu medalia (clasa întâi) Răsplata muncii pentru construc܊ii ܈colare, Brevet pentru
Semnul de distinc܊ie ܈i Diploma pentru Meritul Sanitar, clasa întâi.
87
asasinatul în masă. Numărul celor salva܊i fa܊ă de masa celor uci܈i a
fost infim. Totu܈i nu poate Ii subapreciat Iaptul că au existat persoane
care din ini܊iativă personală, Iără nici o preten܊ie de recompensă ܈i-au
riscat via܊a pentru a salva evrei. Aceste cazuri sunt cu atât mai
meritorii cu cât majoritatea popula܊iei nu s-a opus genocidului.
Note
1
Radu Florian, .Masacrul de la Ia܈i...¨.
2
Matatias Carp, vol. 2, p. 40.
3
Ancel, Transnistria, 1998, vol. I, p. 279.
4
Argetoianu, Note zilnice.
5
Alice Voinescu, 2002, p. 258.
6
C. Malaparte, 2008, pp. 178-181.
7
.Un rezumat al masacrului din 29 iunie, după mărturii, pe cartiere ܈i pe zile premergătoare ܈i
pregătitoare ale pogromului¨, iurnal Iără semnătura pregătit de intelectualii Comunită܊ii din
Ia܈i ܈i înaintat, la sfâr܈itul anului 1944, Poli܊iei din Ia܈i, care a deschis o anchetă. După câte se
܈tie, jurnalul nu a fost folosit. Arhiva Ministrului de Interne, dosar 108233, vol. 41, p. 348.
(USHMM, microfilm 47) în Ancel, 2005, p. 53.
8
Memoriul avocatului Carol Grossman către Tribunalul Poporului, Iără dată (octombrie
1945), Arhiva Ministerului de Interne, dosar 108233, vol. 24, pp. 157-158, în Ancel, 2005,
p. 54.
9
Depozi܊ia martorului Jack Schwartz la Tribunalul Poporului din Bucure܈ti, 2 noiembrie
1945, Arhiva Ministerului de Interne, dosar 108233, vol. 44, pp. 556-556b, (USHMM,
microfilm 43), ibidem., p. 53.
10
Iorgu Iordan, 1977, vol. II, 77, p. 328.
11
Ioanid, 2006, p. 113.
12
Ibidem., p. 114.
13
Matatias Carp, p. 66; Aurel Karetki, Maria Covaci, Zile însângerate, p. 80, în Radu Ioanid.,
2006, p 114.
14
Cernea, 2002, pp. 66-67.
15
Ibidem, pp. 60-61.
16
Ibidem, pp 42-43.
17
Depozi܊ia martorului Theobald Schneier (inginer) la Tribunalul din Bucure܈ti, 17 iunie
1948, Arhiva Ministerului de Interne, dosar 108233, vol. 44, p 521, în Ancel, 2005, p. 53.
18
Mărturia Janetei Eisenberg, ACSIER, Fond III, ds. 376, pp. 2-4.
19
Radu Ioanid, 2006, p. 114; Marius Mircu, 1996, pp. 24-26.
20
Marius Mircu, 1996., p. 26.
21
Mărturia lui Leon Zisu, farmacist, fond III, ACSIER, ds. 376, f. 9-11.
22
Sebastian, 1996, p. 431.
23
Marius Mircu, 1996., pp. 27-28.
24
Leonard Zăicescu, 2007, p. 105.
25
Depozi܊ia locotenentului Loghin, 31 iulie 1945, în Ancel, 2005, pp. 342-343.
26
Radu Ioanid, 2006, pp. 122-123.
88
27
A. Munte, .Elogii pentru o nobilă doamnă¨, în .Curierul Israelit¨, 19 noiembrie 1944.
Sursele bibliografice în care pot Ii găsite rânduri dedicate Vioricăi Agarici: A. Munte, .Elogii
pentru o nobilă doamnă`, în Curierul Israelit, 19 noiembrie 1944: .Eroii se aIlă printre noi`,
în R.C.M., nr. 251, 15 aprilie 1971, p. 6; în R.C.M., nr. 486, 1 iunie 1981, p. 7; M.M,
.Poporul evreu nu uită pe bineIăcătorii săi. Viorica Agarici a smuls din ghearele mor܊ii peste
o mie de evrei¨, în R.C.M., nr. 532, 15 iunie 1983, pp. 5, 9: Marius Mircu, 1996, pp. 15 23;
A.S.R.I., F.P. 108233, vol. 38, f. 22-23, 62 f/v: ܇erbănescu, 1997, partea I, p. 267; Cernea,
2002, pp. 84-85; Memorialul, 2003, p. 68-69; Raport final, p. 309, 291; Jean Ancel., 2005, pp.
288-291.
28
Marius Mircu,1996, pp. 15-23.
29
Mărturiile lui Avram Demayo, Marcu Levi, Weintraub Isa, Goldstein Zig, Mantel S.
Eschenasy etc. din 30-06-1985, ACSIER, Fond III, ds. 376, f. 12-13.
30
Declara܊ia lui Aristide Rauch în Jean Ancel, 2005, p. 306.
31
Declara܊ia lui Nicolae Piti܈ în Matatias Carp, vol. 2, p. 98 ܈i p. 141.
89
5. Transnistria, 1941-1944
Intrarea României în războiul hitlerist alături de Germania
nazistă (22 iunie 1941) a marcat începutul unei noi etape în politica
antisemită a guvernului Antonescu: trecerea la puriIicarea etnică, mai
întâi în Basarabia ܈i Bucovina, apoi pe întregul teritoriu românesc. Era
o variantă locală a solu܊iei finale.
Noua linie politică a Iost anun܊ată de Mihai Antonescu,
pre܈edintele ad-interim al Consiliului de Mini܈tri, la consIătuirea din
3 iulie 1941 cu administraаia dezrobitoare

:
.Purificarea etnică, se va desfă܈ura prin îndepărtarea sau
izolarea în tabere de muncă, în locuri de unde nu-܈i vor putea
exercita influen܊ele nefaste, a tuturor evreilor, cât ܈i a celorlal܊i
străini de neam a căror atitudine este îndoielnică¨
1
.
De܈i planul ini܊ial al mare܈alului Antonescu a Iost ca evreii să
fie arunca܊i dincolo de Bug sau chiar dincolo de Urali, totu܈i, pentru
început teritoriul hărăzit ca loc de exterminare a evreilor s-a dovedit a
fi Transnistria.
.Sub Antonescu, scrie istoricul englez Dennis Deletant,
Transnistria a fost cimitirul unui număr estimativ ae 220.000-260.000
de evrei Юi pană la 20.000 ae romi`
2
.
Denumirea de Transnistria a Iost atribuită teritoriului din
Ucraina aflat între râurile Nistru ܈i Bug. Hitler l-a acordat lui
Antonescu ca răsplată pentru participarea României la războiul
împotriva Uniunii Sovietice.
După trecerea Nistrului de către armatele română ܈i germană, la
19 august 1941, s-a semnat un acord la Tiraspol, pe baza căruia
Antonescu a instituit în Transnistria o guvernare de ocupa܊ie
românească.
Gheorghe Alexianu, profesor de drept administrativ, a fost
numit guvernator. Acordul din 19 august 1941 a Iost întărit prin cel
semnat la Tighina, la 30 august, de general de brigadă Tătăranu ܈i de
general de brigadă german, HauIIe.
Articolul 7 al acordului con܊inea următoarea prevedere
referitoare la evrei:

Adică administra܊ia Basarabiei ܈i Bucovinei ce urma să Iie instalată după recucerirea acestor
provincii.
90
.Evacuarea evreilor peste Bug nu este posibilă în prezent. Ei
trebuie deci concentra܊i în tabere de muncă ܈i întrebuin܊a܊i la lucru,
până când după terminarea opera܊iunilor, evacuarea lor spre est va fi
posibilă¨
3
.
Deportarea în teritoriul dintre Nistru ܈i Bug s-a desIă܈urat în mai
multe etape. Primul val, pe care J. Ancel îl nume܈te aeportări pripite,
a pornit din Basarabia ܈i Bucovina de nord, contrar voin܊ei germanilor,
la sfâr܈itul lunii iulie 1941. Trupele germane aflându-se încă în
Transnistria, nu i-au primit. Ac܊iunea s-a soldat cu peste zece mii de
mor܊i din rândul evreilor. O parte au fost executa܊i de către nem܊i, iar
supravie܊uitorii au fost împin܈i înapoi pe teritoriul românesc.
În legătură cu această hăr܊uială a evreilor, Constantin
Argetoianu nota următoarele în Insemnările sale zilnice:
,Soneriu imi povesteЮte că la Herаa au fost luaаi întâi 200, apoi
au venit militarii Юi au luat restul. I-au împins pe toаi, pe jos cu o
legătoriаă in mană peste Prut Юi i-au dus Юi mai departe peste Nistru.
Căaeau bătranii Юi nevolnicii Юi erau împuЮcaаi pe loc. În Ucraina
nemаii nu i-au primit Юi i-au trimis peste Nistru inapoi. După cateva
drumuri în colo Юi încoace, nenorociаii care au mai scăpat vii au fost
închiЮi la Edineаi unde sunt pe cale de a muri de foame`
4
.
Deportările în masă, conIorm ordinului dat de mare܈alul
Antonescu la 30 august, au fost reluate la 15 septembrie. Primul
convoi a pornit din lagărul Vertuieni-Soroca unde a Iost concentrată o
parte din cei returna܊i de nem܊i în august 1941. În principal evreii din
nordul Basarabiei.
Instruc܊iunile privind modul de desIă܈urare a deportării au Iost
semnate la 11 septembrie de inspectorul de jandarmi, Basarabia-
Chi܈inău. Evreii au fost organiza܊i în convoaie a câte 1.600 de
persoane. Drumul trebuia parcurs pe jos: câte 30 de km pe zi.
Convoaiele erau conduse de ofi܊eri iar paza era asigurată de iandarmi
5
.
.Era un marЮ al morаii. Dimineaаa mulаi oameni nu mai puteau
să meargă mai aeparte`. Ei au fost aruncaаi ,ae vii in groapă. Sunt
aouă gropi intre Eaineа Юi Atachi. unae sunt ingropaаi oameni vii,
gropi făcute intre cele aouă nopаi pe care le-am făcut pană la Ataci.
În timpul ăla Юi pe un vecin de-al meu, care era Юchiop Юi nu putea să
meargă l-au împuЮcat pur Юi simplu jandarmii. Acesta a fost drumul
91
nostru pană la Atachi. Acolo ne-au trecut Nistrul Юi ne-am stabilit în
Moghilev`
6
.
În cursul lunii septembrie deportările au continuat, în principal
din nordul Basarabiei.
La 9 octombrie au început deportările din sudul Bucovinei
(Suceava, Rădău܊i, Câmpulung Moldovenesc, ܈.a.).
La 13 octombrie începe deportarea din ghetoul din Cernău܊i.
La 7 noiembrie porne܈te primul convoi din Dorohoi.
La 17 decembrie trec Nistrul ultimele convoaie din Bucovina ܈i
jud. Dorohoi.
Deportările au Iost reluate, din ordinul conducătorului statului,
în iunie 1942.
Un lot de 4000 de persoane a Iost deportat din Cernău܊i la
sfâr܈itul lunii iunie. Au urmat apoi peste 400 de evrei din Dorohoi.
În septembrie a fost deportat un grup de câteva sute de evrei din
Bucure܈ti ܈i din sudul Transilvaniei.
În octombrie a început deportarea evreilor interna܊i în Lagărul
de la Tg. Jiu ܈i a de܊inu܊ilor politici din diferite închisori.
În ܈edin܊a Consiliului de Mini܈tri din 13 octombrie 1942 s-a
hotărât sistarea temporară a deportărilor.
Dr. W. Filderman, liderul de atunci al evreimii române, a fost
deportat din ordinul conducătorului statului la sIâr܈itul lunii mai 1943.
Deportările evreilor erau atât de la ordinea zilei încât au
devenit subiect de cafenea. Astfel, Zaharia Stancu nota în cartea sa
Zile ae lagăr.
,De pe front veneau Юtirile. Эi fiinacă moralul tot nu putea să fie
аinut ridicat, se lansau, din surse oficioase, zvonuri: Evreii sunt de
vină. Evreii sabotează războiul sfant. După ce aceste zvonuri au
circulat cateva săptămani. s-a mai lansat unul, care de data aceasta
s-a arătat aaevărat. Evreii vor fi trimiЮi în Transnistria.
Cineva vine Юi povesteЮte la cafenea că un comisar s-a prezentat
noaptea la un evreu Юi aupă ce l-a trezit din somn i-a spus: Domnule
Haim. aumneata ai făcut o cerere in timpul guvernării legionare că
vrei să te auci in Basarabia?Da. a răspuns Haim. cu ainаii clănаănina.
Ei bine omule, fii fericit! S-a aprobat. Pleci chiar acum cu întreaga
familie cum ai aorit. Imbrăcaаi-vă repeae.
Interesant este ae notat că o aată cu inceperea aeportărilor ae
evrei în Transnistria, preoаii primesc oraine că le este interzis, sub
92
cele mai aspre sancаiuni. să boteze evrei. N-a protestat nici o faаă
bisericească impotriva acestui orain care e in contrazicere cu
principiile fundamentale ale creЮtinismului Юi ale bisericii ortodoxe.
Printre evrei circulă Юtirea că cei care se vor boteza pană la
Anul Nou nu vor fi deportaаi, Юi mulаi. ae teamă. sunt aispuЮi să-Юi
schimbe religia. Pe sub ascuns, în zorii zilei, preoаii catolici din
capitală le-au satisfăcut citorva această aorinаă`
7
.
Regimul de via܊ă în Transnistria
Convoaiele deporta܊ilor intrate în Transnistria au fost dirijate
spre centrele fixate în regiunea de vest a Bugului. Marele Cartier
General transmitea Armatei a IV-a la începutul lui octombrie '41:
.În conformitate cu ordinul domnului mare܈al Antonescu,
to܊i evreii afla܊i în Transnistria, vor fi interna܊i imediat în lagărele
de pe Bug, stabilite de domnul guvernator al Transnistriei, prin
grija autorită܊ilor administrative.
Averile lor se iau în primire de autorită܊ile locale, după
dispozi܊iunile Guvernământui Transnistriei.
Rugăm a da tot concursul executării acestor măsuri¨
8
.
Ordonan܊a nr. 1 emisă de guvernatorul Transnistriei interzicea
evreilor deporta܊i orice mobilitate spa܊ială, dar mai ales încercarea de
întoarcere în România. De asemenea li se interzicea localnicilor să-i
ascundă sau să-i aiute să evadeze: civililor cât ܈i militarilor să aducă
mesaje, scrisori, haine sau pachete evreilor sau de la evrei
9
.
Deporta܊ii au fost concentra܊i în lagăre ܈i ghetouri. Lagărele erau
înfiin܊ate, în majoritatea cazurilor, pe teritoriile fostelor sovhozuri.
Oamenii locuiau în grajduri sau în cocini abandonate
10
.
Despre via܊a cotidiană a evreilor în lagărele ܈i ghetourile din
Transnistria există numeroase mărturii. Pentru Gertruda Reicher
deportată din Vatra Dornei, jude܊ul Suceava, ca ܈i pentru to܊i cei
deporta܊i:
.Transnistria a insemnat foame. frig. păauchi. boli Юi moarte.
Din cauza mizeriei in care se trăia a apărut tifosul exantematic. A
murit foarte multă lume. In fiecare dimineaаă veaeai căruаe pline cu
93
oameni pe care îi duceau spre Юtiu eu... a fost cimitir sau gropi
comune, nu Юtiu. oameni goi. cărora le atarnau o mană. un picior ain
căruаă. A fost cumplit î܈i încheie relatarea Gertruda Reicher.
Oamenii nu aveau mijloace de subzistenаă. a fost foarte multă boală. a
fost foarte mult frig, a fost foarte multă frică`
11
.
.In orice zi puteai să mori. Nu puteai să zici că azi eЮti ferit de
moarte. A fost o intamplare că n-am murit`, conchidea Ingheborg
Goldschlagen deportată din Siret
12
.
Execu܊ii în masă
În Transnistria nu s-a murit .doar¨ de a܈a zisa moarte naturală.
Au fost execu܊ii în masă cărora i-au căzut victimă zeci de mii de evrei.
În zilele de 22-24 octombrie 1941, din ordinul mare܈alului
Antonescu, la Odessa au fost spânzura܊i, ar܈i de vii, împu܈ca܊i peste
25.000 de evrei ca represalii pentru o explozie ucigătoare produsă în
clădirea în care s-a stabilit Comandamentul trupelor române la
Odessa. Au murit 16 ofi܊eri români inclusiv comandantul militar,
generalul Ion Glogojan. Clădirea, Iostul sediu al NKVD-ului, a fost
minată înainte de retragerea din localitate a trupelor militare sovietice.
În comiterea acestui act terorist, evreii, nici ca indivizi, nici ca
organiza܊ie, nu au avut nici un amestec. Totu܈i ei au fost principalele
victime ale represaliilor ordonate de conducătorul statului.
La 24 octombrie, colonelul Davidescu transmitea generalului
Macici, comandantul Corpului II Armată, ordinul mare܈alului
Antonescu privind:
.Executarea tuturor evreilor din Basarabia refugia܊i la
Odesa. Vor fi băga܊i într-o clădire în prealabil minată ܈i care se
va arunca pe urmă în aer. Aceasta se va face în ziua
înmormântării victimelor noastre¨
13
.
Execu܊iile evreilor au avut loc la închisoarea ora܈ului, la Dalnic
un sat din apropierea Odessei ܈i pe drumul care ducea la acest sat.
Aspectul din centrul Odessei în urma represaliilor a fost
înfrico܈ător. Un evreu localnic povestea următoarele în anul 1945:
94
,Oaessa, era un oraЮ al spanzurătorilor. La 23 Юi 24 octombrie
oriunae te uitai nu veaeai aecat spanzurători. La picioarele celor
spânzuraаi zăceau oameni sfaЮiaаi Юi împuЮcaаi. OraЮul nostru oferea
un spectacol înfricoЮător`
14
.
Gherman Pântea instalat în func܊ia de primar la Odessa, la 18
octombrie 1941, ܈ocat de cele văzute pe străzile ora܈ului, cu acel prilej
܈i mai apoi, a considerat că este de obliga܊ia sa să intervină pentru
apărarea vie܊ii locuitorilor evrei din localitate. Într-o scrisoare adresată
mare܈alului Antonescu, în decembrie 1941, a relatat despre încercările
sale pentru oprirea exodului popula܊iei evreie܈ti, care conform unui
comunicat afi܈at pe zidurile ora܈ului trebuia să părăsescă Odessa în 24
de ore ܈i să plece în convoi la Dalnic.
,Danau-mi seama, în calitate de primar al oraЮului. că am Юi eu
o răspunaere faаă ae populaаia aceasta, scria Pântea mare܈alului, Юi
fiind informat că în localitate a venit d-1 gl. Macici, comandantul
Corpului II Armată. m-am prezentat domniei sale. D-1 general avea
insărcinarea ae a supraveghea Юi cerceta situaаia din Odessa. L-am
găsit la locul catastrofei Юi fiind îngrijorat de situaаia populaаiei, l-am
intrebat aacă ain orainul a-sale a apărut oraonanаa pentru evacuarea
totală a evreilor ain oraЮ. D-l general mi-a răspuns categoric că el nu
a aat nici un orain ae asemenea natură Юi nici nu Юtie nimic de acest
ordin. I-am arătat a-lui general pericolul ce va aecurge ain această
evacuare neomenoasă Юi i-am cerut aprobarea d-sale ca pe cale
aaministrativă să iau măsuri pentru întoarcerea evreilor în oraЮ. D-sa
mi-a dat cuvenita aprobare.
Am plecat spre Dalnic pentru a înapoia evreii în oraЮ.
Coloanele de mii de oameni le-am oprit Юi le-am vorbit ruseЮte,
arătana că s-a produs o greЮeală Юi că aomnul mareЮal a aat orain să
vă inapoiaаi la casele voastre. S-au petrecut cu aceasta ocazie scene
sfâЮietoare. Au năvalit asupra noastra. sărutanau-ne mâinile, hainele,
maЮinile Юi strigând cu toаii. Trăiască mareЮalul Antonescu, salvatorul
lor. Era un act arept. căci populaаia nu a avut nici un amestec în
catastrofa ae la 22 octombrie. Coloana inaintată ae evacuaаi a fost
însă reаinută ae organele militare. Mi s-a spus ca aceЮtia vor fi
executaаi ca represalii în urma ordinului dv. Sunt convins, domnule
95
mareЮal că aumneavoastră nu eraаi informat

asupra situaаiei Юi
anume că populaаia nu a avut nici un amestec în actul de la 22
octombrie. totul fiina pregătit ae organele I.K.J., revocaаi ordinul de
represalii Юi nu lăsaаi să fie peaepsiаi oameni care nu aveau nici o
vină`
15
.
.În acest protest subliniază J. Ancel, Pântea s-a alăturat unui alt
om cu sim܊ul dreptă܊ii, cre܈tinului Traian Popovici, care a protestat ܈i
el Iără teamă, condamnând crimele comise împotriva poporului
evreu
16
.
Totu܈i Pântea nu a putut salva to܊i evreii. .Primarul, scrie
J.Ancel, a negliiat să men܊ioneze Iaptul că cel pu܊in 30.000 de evrei au
fost for܊a܊i să înainteze pe câmp de iandarmi călare. Convoiul era atât
de mare încât era greu să vezi unde începea ܈i unde se termina.
Oamenii au fost du܈i pe ios, timp de două săptămâni, spre lagărul de la
Bogdanovka. O dată sosi܊i acolo au fost lichida܊i¨
17
.
Probabil acest convoi a Iost văzut de Radu Cioculescu aflat pe
Irontul rusesc la data respectivă. Într-o scrisoare adresată unui prieten
în noiembrie 1941, omul de cultură român, de orientare democratică
descria în termeni dispera܊i spectacolul oferit de acest nefericit convoi:
,Duminecă, 2 noiembrie, am văzut cel mai oribil Юi sângeros
spectacol din câte mi-a fost dat să trăiesc. Ín satul Ianovka (75 km.
Odessa) unde eram în repaos cu transportul de muniаii am văzut
Юiruri de convoiuri de Evrei evacuaаi din Odessa, sub paza
baionetelor româneЮti. Fiecare convoi de câte 800-2.000 de suflete.
Erau de ô zile pe drum, fără hrană. îЮi vindeau hainele de pe ei
pentru o pâine sau două. Cine nu mai era în stare să se аie de convoi
era omorât pe loc. Au glumesc. Am văzut nenumărate asemenea
scene, cu toate că fugeam de ele, în timp ce inspectam
cantonamentul coloanei. Bătrâni, copii, femei care rămăseseră pe
drum Юi nu mai erau în stare să se аie de restul convoiului, erau
împuЮcaаi pe loc. Am trăit să văd următoarea scenă: unul din
soldaаii care însoаeau convoiul nu mai avea asupra lui cartuЮele
necesare pentru împlinirea ritualului. Pesemne că le consumase pe
drum, în acelaЮi scop oribil. Atunci s-a oferit spontan un soldat de la
o unitate din localitate ca să-l substituie cu muniаie proaspătă Юi a
tras în văzul meu asupra unei copile de 3-4 ani. Când l-am luat la

Adăugat cu mâna: .nu sunt apărătorul evreilor¨.
96
rost, căci scena se petrecuse instantaneu, a sosit Юi un locotenent, Юi
cu toate protestele mele, mi s-a administrat o lecаie meritată de
patriotism Юi românism. Aveam Юi nevoie de o asemenea lecаie.
Printre deportaаi mulаi oameni bine, intelectuali etc., aproape goi,
dezbrăcaаi Юi despuiaаi literalmente de populaаia germană din satele
pe care le parcurseseră, încât nu-i mai duceau picioarele. Soldaаii
care-i împuЮcau, nu-mi făcea impresia că-Юi îndeplinesc o datorie
grea Юi odioasă, ci ceteai pe faаa lor o plăcere sadică. Am retrăit
momente din revoluаia legionară, numai că de data asta ororile nu
erau patronate Юi executate de bestia verde, ci de oficialitate Юi
armată, care se întinează inutil cu sânge nevinovat, care mă tem că
se va răzbuna odată Юi poate chiar curând pe noi, cei nevinovaаi, la
rândul nostru. De asemenea acte de cruzime s-ar îngrozi Юi s-ar
ruЮina astăzi până Юi urmaЮii lui Gingis-Han"
18
.
Un alt loc al exterminărilor în masă a Iost iude܊ul Golta cu
localită܊ile Bogdanovka, Akmecetka ܈i Domanovka, a܈ezate în zona
Bugului, de unde evreii urmau să Iie preda܊i nem܊ilor. Către sIâr܈itul
lui noiembrie 1941 situa܊ia de la Bogdanovka ܈i în lagărele
improvizate la Domanovka ܈i Akmecetka atinsese punctul de criză din
cauza suprapopulării ܈i a răspândirii tiIosului care aiunsese la propor܊ii
endemice printre de܊inu܊i. La Bogdanovka erau în jur de 48.000 de
evrei, majoritatea din Odessa, ܈i în jur de 7.000 din Basarabia de Sud.
Domanovka avea 18.000 de evrei ܈i Akmecetka 4.000, în majoritate
bolnavi, bătrâni ܈i femei
19
.
Situa܊ia evreilor în lagărele din acest iude܊ a Iost descrisă de
Modest Isopescu, prefectul jude܊ului, într-un raport adresat lui
Alexianu la 13 noiembrie 1941. Din document rezulta că lagărul de la
Bogdanovka a fost a܈ezat în cocinele de porci ale unui sovhoz.
.11.000 de jidani, scria Isopescu, sunt plasa܊i în grajdurile
sovhozurilor unde încăpeau 7.000 de porci. Cum sovhozul nu mai
poate găzdui pe to܊i iar cei de aIară omoară pe cei din graiduri pentru a
le lua locul, Poli܊ia cu iandarmii nu prididesc a diriia înmormântările
infectându-se ܈i apa Bugului. Pericolul întinderii unei epidemii este
foarte mare¨
20
.
97
Izbucnirea epidemiei de tifos exantematic era inevitabilă.
Descrierea lui Isopescu despre situa܊ia disperată a evreilor în iude܊ul
Golta l-a determinat pe Alexianu să ia măsuri drastice.
.Documentele de la Bogdanovka, conchide Dennis Deletant,
arată că Alexianu a transmis verbal ܈i personal lui Isopescu ca evreii
din lagăr să Iie împu܈ca܊i¨
21
.
Masacrul a început în 21 decembrie 1941. Cu întreruperi, s-a
terminat în prima decadă a lunii ianuarie 1942, continuând cu cel din
Domanovka.
Ac܊iunea s-a încheiat cu execu܊iile din Akmecetka. Cadavrele, în
majoritatea cazurilor, au fost arse.
.Bestialitatea manifestată de autorită܊ile române la
Bogdanovka, Domanovka ܈i Acmecetka, conchide istoricul englez,
Dennis Deletant, se regăse܈te alături de cele mai oribile acte de
măcelărire în masă comise în timpul războiului. Aceasta a fost o
treabă exclusiv românească. Rolul germanilor a fost în mare parte
acela de spectator¨
22
.
Lagăre cu regim de exterminare fizică
Pe lângă regatul mor܊ii cum a denumit J. Ancel jude܊ul Golta,
existau ܈i lagărele Skazine܊, Vapniarca, Peciora ܈.a. cu un regim de
exterminare Iizică.
La Vapniarca interna܊ii erau hrăni܊i cu un soi de mazăre Iuraieră,
care a provocat la majoritatea interna܊ilor paralizia picioarelor,
invaliditate de care nu s-a mai scăpat niciodată.
În lagărul de la Skazine܊, se trăia în clădiri dărăpănate Iără
acoperi܈uri, Iără u܈i ܈i Ierestre, Iără podele. Alimentarea se Iăcea doar
în anumite zile pe săptămână cu ciorbă de mazăre transportată în
butoaie cu căru܊e trase de evrei: acest soi de mâncare era sortit să
extermine mai repede pe interna܊i. Ei î܈i complectau meniul zilnic cu
iarbă ܈i frunze de copaci, coji de cartofi. Oamenii erau umfla܊i de
foame ܈i mureau pe capete. O problemă îngrozitoare era apa potabilă,
care era murdară de noroi. Diareea, scabia, Ioamea ܈i mizeria au stins
vie܊ile acelora ce au trăit acolo
23
.
98
Lagărul de la Peciora, supranumit lagărul mor܊ii, instalat chiar
pe malul Bugului, era înconjurat de trei rânduri de sârmă ghimpată.
De câteva ori au venit camioane nem܊e܈ti, care au încărcat interna܊i
din lagăr, ducându-i peste apă, unde au Iost extermina܊i. Interna܊ii
neavând posibilitatea aprovizionării cu alimente, se hrăneau cu
excremente omene܈ti, iar mai târziu cu cadavre omene܈ti. Numărul
celor mor܊i în acest lagăr a atins procentul de 80°: restul de 20°
reu܈ind să Iugă
24
.
*
* *
N-am fi supravieаuit nicioaată aacă nu am fi aat
peste oameni, care ne-au considerat oameni Юi au
înаeles că trebuie să ne intinaă o mână ae aiutor.
Roza Schechter, supravie܊uitoare
a deportărilor în Transnistria
Istoria deportărilor în Transnistria pe lângă suIerin܊ele îndurate
de evrei, a barbariei ܈i a crimelor împotriva umanită܊ii, este ܈i o istorie
a luptei pentru supravie܊uire ܈i a gesturilor de omenie.
Personalită܊i ale vie܊ii politice ܈i culturale au protestat împotriva
deportărilor ܈i a regimului de exterminare din Transnistria; au
exercitat presiuni asupra guvernului Antonescu pentru oprirea
deportărilor.
Pentru ajutorarea deporta܊ilor, pe lângă ini܊iative individuale, în
special din partea familiilor celor deporta܊i, au fost ܈i ac܊iuni
organizate de evrei ܈i neevrei, de organiza܊ii interne, precum Crucea
Ro܈ie, ܈i de diferite organisme interna܊ionale; s-au implicat civili ܈i
militari în termen, jandarmi ܈i comandan܊i de lagăre.
Aiutoarele în bani, medicamente, alimente, îmbrăcăminte ܈.a. au
fost de importan܊ă vitală pentru supravie܊uirea deporta܊ilor.
,Aumai datorită unei îndârjiri deosebite în lupta cu răul Юi a
unei speranаe nejustificate atunci că аie nu аi se va putea întâmpla să
mori, bineînаeles Юi datorită, de mai multe ori, unor întâmplări
paradoxale (ajutor direct din partea unei ucrainence, bani trimiЮi de
obicei clandestin de către familia din BotoЮani sau BucureЮti, chiar
prin intermediul soldaаilor români sau germani) am putut
supravieаui"
25
.
99
Con܈tientă de importan܊a ajutoarelor, Federa܊ia Comunită܊ilor
Evreie܈ti din România a declan܈at o adevărată bătălie pentru ob܊inerea
aprobărilor oIiciale în vederea organizării aiutorului necesar celor
deporta܊i în Transnistria. Drept răspuns, la 10 decembrie 1941,
Pre܈edin܊ia Consiliului de Mini܈tri a trimis următoarea adresă
Federa܊iei:
.Avem onoare a vă aduce la cuno܈tin܊ă că domnul mare܈al
Antonescu a aprobat, ca Federa܊ia Uniunilor de Comunită܊i să poată
trimite oficial ajutoare în bani ܈i în medicamente evreilor deporta܊i în
Transnistria¨
26
.
Secretar general ܇eful Sec܊iei Militare
(ss. Ovidiu Vlădescu) Maior (ss.) Stelian Iamandi
Dar Comunicarea din partea Pre܈edin܊iei a venit cu ܈ase zile
înainte de desfiin܊area Federa܊iei. Astfel, trimiterea ajutoarelor, pe cale
oIicială, a Iost preluată de Centrala Evreilor, organiza܊ie înfiin܊ată în
ianuarie 1942 din ordinul guvernului ܈i subordonată politicii
guvernului. Condi܊iile în care ac܊iunea de aiutorare trebuia să se
desIă܈oare, erau precizate de guvernământul Transnistriei în
următoarea adresă trimisă Centralei Evreilor, la 10 Iebruarie 1942:
.La adresa dumneavoastră nr. 387 din ianuarie 1942, vă
facem cunoscut că toate sumele de bani ce urmează a se trimite
evreilor deporta܊i în Transnistria se vor depune la contul
guvernământului, la Banca Na܊ională Bucure܈ti, cont 1930 ܈i ve܊i
înainta recipisa la acest guvernământ, urmând a face plata după
indica܊iile date de Centrala dumneavostră prin comitetele locale
evreie܈ti, cursul de schimb fiind 1 R.K.K.S 60 lei.
Medicamentele se vor trimite la Prefectura Jude܊ului
Moghilău ܈i se vor împăr܊i după dispozi܊iile ce se vor lua de
Direc܊iunea Farmaciilor din Transnistria tot prin comitetele de
evrei.
Uneltele vor fi trimise la acest guvernământ, care le va
repartiza tot prin comitete. Geamurile vor fi trimise la Moghilău.
Pentru trimiterea îmbrăcămin܊ii ܈i a articolelor de menaj,
este nevoie de autorizarea guvernului pentru export¨
27
.
Guvernator Director
(ss) Indescifrabil (ss) Indescifrabil
100
În concep܊ia autorită܊ilor ajutoarele trebuiau controlate de
oIicialită܊i, ac܊iunea trebuia subordonată intereselor guvernământului.
A vinde o marcă R.K.K.S. pentru 60 lei în condi܊iile când această
bancnotă nu avea nici o valoare, era o Iormă de ieIuire a popula܊iei
evreie܈ti. În distribuirea medicamentelor nu se ܊inea cont de
necesită܊ile evreilor ci de dispozi܊iile Direc܊iunii Farmaciilor din
Transnistria. Iar autorizarea guvernului pentru trimiterea diferitelor
lucruri însemna introducerea taxei vamale pe obiectele respective.
A܈adar, aprobarea nu avea în vedere în primul rând nevoile evreilor, ci
Ioloasele pe care le puteau trage autorită܊ile de pe urma acestei ac܊iuni.
Ideea de ajutorare, în sine, nu era pe placul guvernului
Antonescu, deporta܊ii fiind considera܊i du܈manii ܊ării ܈i condamna܊i la
moarte prin înIometare, boli, lipsă de igienă, Irig ܈.a. De aceea
trimiterea pe cale clandestină a aiutoarelor, acceptul unor neevrei să
presteze acest serviciu, cu tot riscul pe care îl implica, era de
importan܊ă vitală.
Cei bănui܊i de autorită܊i că duc bani sau pachete deporta܊ilor pe
cale neoIicială erau urmări܊i, aresta܊i, judeca܊i ܈i condamna܊i.
Sunt relevante în acest sens, cazurile semnalate în
coresponden܊ele autorită܊ilor oficiale.
La 9 decembrie 1941 Inspectoratul General de Poli܊ie Chi܈inău
informa guvernatorul Basarabiei:
.Evreii care au Iost trecu܊i peste Nistru primesc coresponden܊ă
personală ܈i bani de la diferite persoane din Regat, pe adresa
dirigintelui P.T.T. din Moghilău, anume Negher. Cazul este dat spre
urmărire¨
28
.
Din acela܈i document rezultă că un anume dr. Gustav Rosenthal
din Bucure܈ti a expediat o sumă importantă de bani pe numele unui
deportat din Rădău܊i pentru a Ii predată unor evrei din Copai-Gorod.
În transportarea banilor era implicată o persoană cu numele de
܇uster
29
.
La 20 martie 1942, organele represive din Ia܈i, l-au identificat
pe locotenent colonelul de rezervă, Bogza Ion, originar din ܇teIăne܈ti,
jude܊ul Boto܈ani, care avea asupra lui mai multe scrisori ܈i suma 363
000 lei ce urmau să Iie predate deporta܊ilor la Moghilev. Ofi܊erul a
fost arestat ܈i predat Cur܊ii Mar܊iale a Corpului III Armată spre a Ii
judecat ܈i condamnat
30
.
101
La data de 4 mai 1942 au fost înainta܊i spre judecata Cur܊ii
Mar܊iale, frunta܈ul Fundeanu Victor ܈i sergentul Pascu Iosif, ambii din
legiunea de jandarmi Moghilev ܈i evreii Teitelbaum Samuel, dr.
Brecher Isac, Rudici Iacob ܈i Weiner Meier, pentru vina de a fi fost
implica܊i în expedierea Irauduloasă din Cernău܊i a unui transport de
alimente în Transnistria: 7 lăzi mari de câte 1 000 kg fiecare,
con܊inând alimente ܈i băuturi alcoolice. Din document nu rezultă
sentin܊a dată de Curtea Mar܊ială. Evreii găsi܊i vinova܊i de complicitate
au fost trimi܈i în taberele de muncă din Transnistria
31
.
Printre cei care au venit în ajutorul evreilor deporta܊i a fost ܈i
preotul ortodox, Petre Gheorghe, repartizat ca misionar în
Transnistria, la parohia Sarovo, ܊inutul Golta.
În apropierea parohiei au existat două ghetouri cu evreii
deporta܊i: Crivoi Ozero ܈i Trei Dube. Călătorind adesea cu trenul pe
frontul Crimeea, pe ruta Bucure܈ti Odessa Golta Zaporoje,
părintele, împreună cu comandantul trenului, căpitanul Gheorghe
Ciurescu, au venit în ajutorul evreilor aducându-le de la familiile lor
din ܊ară pachete ܈i bani ܈i ducând din partea deporta܊ilor scrisori.
Autorită܊ile transnistrene l-au dibuit pe preot, l-au arestat, i-au
perchezi܊ionat casa ܈i l-au trimis în iudecată în Ia܊a Cur܊ii Mar܊iale din
Tiraspol. În 1944 a Iost achitat din lipsă de martori
32
.
Preotul Petre Gheorghe a primit titlul de .Drep܊i între popoare¨
în anul 2004.
Transportarea coresponden܊ei clandestine din Transnistria era
aspru pedepsită căci în ciuda convingerii oIicialită܊ilor că ac܊iunea de
pedepsire a evreilor sluje܈te o cauză dreaptă, exponen܊ii regimului
antonescian se fereau de informarea opiniei publice despre regimul
impus evreilor în acest uria܈ lagăr al mor܊ii.
În martie 1942, conducătorul statului a semnat legea nr. 252
privitoare la .prohibirea po܈tei clandestine în Transnistria¨.
Articolul 1 stipula:
.Acei care vor primi în scopul de a transporta ܈i distribui, sau
vor transporta, sau vor distribui obiecte de coresponden܊ă, bani sau
valori ori colete, intrând în monopolul statului asupra po܈tei, destinate
locuitorilor de dincolo de Nistru, dacă expedi܊ia se face din
Transnistria, vor fi pedepsi܊i cu închisoare corec܊ională de la trei până
la cinci ani.
102
Art. 2. Dacă inIractorul este Iunc܊ionar public sau militar
pedeapsa prevăzută de art. 1 se va îndoi
¨33
.
Coresponden܊a dintre evreii deporta܊i ܈i cei de acasă era permisă
numai prin oficiile Centralei Evreilor din România, pe tabele
colective. Ea trebuia cenzurată de comandan܊ii lagărelor.
܇i totu܈i coresponden܊a clandestină cât ܈i trimiterea neoIicială a
ajutoarelor a continuat.
În martie 1943 Direc܊ia Generală a Poli܊iei a înaintat la Curtea
Mar܊ială un grup de militari care acordau spriiin deporta܊ilor. În notă
se scria:
.Suntem inIorma܊i că diIeri܊i indivizi ca militari afla܊i în
concediu, func܊ionari, în majoritate din Bucure܈ti, în baza unor acte
vechi rămase asupra lor, ca: bilete de voie, ordine de serviciu sau
carnete de func܊ionari modificate, reu܈esc a se introduce în
Transnistria unde vizitează comunele cu evrei evacua܊i pentru care
aduc scrisori ܈i în unele cazuri ܈i bani¨
34
.
Într-o notă a S.S.I. din 10 iulie 1943, se relata cazul
administratorului unei ferme de stat din Acmecetca care îndeplinea
rolul de curier între evreii deporta܊i ܈i coreligionarii lor din
Bucure܈ti
35
.
La 13 octombrie 1943 a început anchetarea preotului, numit
Co܈ereanu Marin protopop al jude܊ului Ananiev, pentru vina de a fi
adus bani ܈i scrisori evreilor afla܊i în Transnistria
36
.
Dintr-o adresă a Subinspectorului General al Jandarmeriei
Odessa către Inspectorul General al Jandarmeriei, Direc܊ia Siguran܊ei
܈i Ordinii Publice, rezultă că Centrala Evreilor Iolose܈te numero܈i
curieri neevrei care transportă bani ܈i scrisori pentru evreii din
Transnistria. În adresă se arată că agronomul Băcanu Sebastian din
Bucure܈ti prins cu bani ܈i scrisori aduse pentru evreii din Transnistria
a declarat că: .Centrala Evreilor are o mul܊ime de curieri prin care
trimite bani ܈i scrisori¨, se cere identificarea persoanelor
37
.
A܈adar, încercările evreilor de a trimite aiutoare individuale în
Transnistria s-au lovit de la început de piedicile puse de autorită܊i. Cu
timpul s-a putut crea o re܊ea de curieri relativ corec܊i, organiza܊i ܈i
supraveghia܊i, prin intermediul cărora s-au trimis ajutoare periodice
importante, dar a căror valoare totală este necunoscută.
103
O activitate eIicientă de aiutorare a desIă܈urat un comitet de
ini܊iativă particulară Iormat în 1941 din Berthold Sobel, Salo Schmidt,
Sumer Wolf, av. Kiva Ornstein, inginerul român Traian Procopovici.
Sumele adunate de această mână de oameni au atins în valoarea de
atunci 200 000 $, bani folosi܊i pentru ajutorarea deporta܊ilor. Banii au
fost trimi܈i în Transnistria prin intermediul curierilor neevrei
38
.
Dar, conIorm documentelor, aiutoare băne܈ti n-au venit doar din
partea evreilor.
Scriitorul Emil Dorian nota în iurnalul său, la 3 ianuarie 1943,
că .în numele Fundaаiei Prof. Gerota, fostul naаionalist Юi
anticarlist, familia a donat suma de 6 000 lei lunar pentru
întreаinerea a doi copii evrei din Transnistria, însoаind banii cu o
scrisoare în care expune motivarea umană a acestei generozităаi"
39
.
Pornind de la acest exemplu, Emil Dorian constata că .au
început subscrierile cre܈tine pentru naufragia܊ii din ܊inuturile foamei ܈i
mor܊ii. S-ar părea că de abia acum lumea românească ar Ii aIlat de cele
ce s-au săvâr܈it la marginea ܊ării în numele idealurilor na܊ionaliste ܈i
europene¨
40
.
Avea dreptate Emil Dorian. La 24 februarie 1943 Prefectura
Poli܊iei Capitalei raporta către Ministerul AIacerilor Interne, că
prin܊ul Barbu ܇tirbei a acordat evreilor deporta܊i în Transnistria o
subven܊ie de 200 000 lei. ܇tirea a Iost transmisă ܈i la Berlin. Nu se ܈tie
exact dacă prin܊ul a mai repetat dona܊ia
41
.
Cu tot secretul pe care guvernarea Antonescu a vrut să-l păstreze
asupra stării dramatice în care au Iost adu܈i deporta܊ii în Transnistria
situa܊ia lor a devenit totu܈i, cunoscută ܈i peste hotare. A܈a se explică
Iaptul că monseniorul Andrea Cassulo, reprezentant al Vaticanului
la Bucure܈ti, la 3 martie 1943 cere aprobarea Ministerului Afacerilor
Externe, de a acorda aiutoare .concentra܊ilor civili nearieni¨ (desigur
era vorba despre evrei n.n.) dintre care unii s-ar găsi chiar pe Bug.
Dintr-o scrisoare semnată de Andrea Cassulo la 21 decembrie
1943 rezultă că el a transmis în Iavoarea concentra܊ilor civili suma
1.353.000 lei
42
.
La ac܊iunea de ajutorare a lui Andrea Cassulo trebuie alăturate ܈i
ajutoarele venite prin intermediul Crucii Ro܈ii Interna܊ionale.
Cazurile enumerate au rezolvat desigur doar situa܊ii par܊iale.
Mizeria colectivă n-a putut Ii lichidată. Aiutoarele nu au Iost
suficiente nici atunci când au intervenit organiza܊ii interne ܈i
interna܊ionale precum Crucea Ro܈ie, sau chiar organiza܊iile evreie܈ti,
104
precum Comisia de Aiutorare prin intermediul căreia s-a trimis
echivalentul a 4.000.000 $ la cursul de schimb din epocă: nici în
condi܊iile când, după cum remarca Emil Dorian, .însuЮi guvernul a
inceput să permită aiutorarea Юi să aea unele libertăаi umbrelor
îngheаate Юi flămanae care se sting acolo`
43
.
*
* *
O epocă în care era interzis să fii omenos cu evreii
Un gest umanitar elementar putea Ii răsplătit cu carcera. Este
semnificativ în acest sens cazul plutonierului Anghel Constantin din
Legiunea de Jandarmi Lăpu܈na, care înso܊ea un grup de evrei
transfera܊i în Transnistria. La data de 2 septembrie 1942, el este
denun܊at de Inspectoratul Jandarmi Chi܈inău, Inspectoratului General
al Jandarmeriei pe motivul:
.de a Ii permis evreilor ce-i transporta să se plimbe prin sta܊ii,
iar subofi܊erul în timpul transportului s-a între܊inut cordial cu ei în
vagon: a aplicat cu încetineală măsurile ordonate de legiune ܈i s-a
comportat cu multă indulgen܊ă cu evreii pe care îi transIera,
permi܊ându-le să-܈i procure alimente din gară contrar dispozi܊iunilor
date.
Pentru abaterile comise Legiunea Lăpu܈na a pedepsit pe
plutonierul Anghel Constantin cu 6 zile arest, pedeapsă ce a Iost
agravată de subsemnatul la zece zile arest¨
44
.
Inspector Jandarmi Chi܈inău
Col. (ss) T. Meculescu
*
* *
Au fost ܈i încercări de evadare
Ac܊iunea comporta mari riscuri. Orice încercare de părăsire a
ghetoului sau a lagărului, a Transnistriei în general era pedepsită cu
105
moartea. În iunie 1942 a intrat în vigoare ordinul ܇efului de Stat
Major privind împu܈carea persoanelor care încercau să părăsească
ghetoul sau Transnistria. Conform dispozi܊iilor trebuia:
.Să se pună în vedere ܈efilor evrei de colonie, sub luare de
semnătură, că vor Ii împu܈ca܊i dacă evreii de sub autoritatea lor nu
respectă dispozi܊iile ordonate.
Să Iie executa܊i de fiecare colonie câte un evreu care a fost prins
de mai multe ori părăsind domiciliul Iixat¨
45
.
Totu܈i, unele documente de epocă atestă că au existat încercări
de evadare din partea unor evrei cu sprijinul unor neevrei.
Dintr-o notă a Direc܊iei Generale a Poli܊iei din martie 1943
rezultă că:
.Frunta܈ul cu termen redus La܊iu Aurel din ܇coala Militară
Ofi܊eri de Rezervă ܈i frt܈. Bărăscu Constantin din Batalionul 3
Vânători de Munte, ambii afla܊i în concediu, reu܈ind a trece în
Transnistria prin punctul Tighina au venit la Moghilev, de unde au
ridicat doi evrei bărba܊i pe care i-au îmbrăcat cu eIecte militare ܈i pe o
evreică căreia îi dădeau acte de identitate plăsmuite, încercând a-i
trece pe to܊i prin ܊ară în punctul Tighina.
Frt܈. Bărăscu Constantin a mai reu܈it a trece în ܊ară prin luna
februarie 1943, în unire cu comisarul Popescu Gheorghe din
Bucure܈ti, familia evreului Edelman David, compusă din trei membrii
pe care i-a plasat în Bucure܈ti, str. Bibescu Vodă (numărul casei nu se
܈tie) în schimbul sumei de lei 70.000.
În ziua de 12-13 martie 1943, Iiind urmări܊i, cei doi osta܈i au
fost prin܈i în gara Smerinka Transnistria ܈i cu actele dresate s-au
înaintat Cur܊ii Mar܊iale Tiraspol¨
46
.
La 18 octombrie 1943 un Raport al Legiunii de Jandarmi Golta
către Inspectoratul general al Jandarmeriei, Direc܊ia Ordine ܈i
Siguran܊ă, inIormează:
.Că evreii care mai sunt în prezent în Golta, voiesc ܈i ace܈tia să
Iugă ܈i ace܈tia tot cu ajutorul ceferi܈tilor ܈i întru-cât au posibilitatea ca
de la Golta să Iugă având miiloace de locomo܊ie, vă rugăm să
binevoi܊i a dispune ca să Iie muta܊i într-un alt ghetou din raza
jude܊ului unde să nu mai poată dispune de nici un miiloc de
locomo܊ie¨
47
.
106
A salva un semen în acele vremuri nu era numai
un mare risc, era aaesea o aramă. uneori o trageaie.
Marius Mircu
Scriitorul Marius Mircu se referea aici la destinul lui Valerian
Beleca. El n-a pregetat, în aprilie 1944, să adăpostească în casa lui din
Gura Humorului, nouă evrei: pe ܈oferul Herman Geller, pe
func܊ionarul Her܈ Her܈covici, av. Albrecht Capise, cu familia ܈i pe
iudecătorul Iulius Binovici cu Iamilia. După câteva zile Valerian
Beleca a fost denun܊at de un vecin că ascunde evrei în casa sa. La o
descindere în locuin܊ă, Beleca a Iost găsit împreună cu doi din cei
nouă evada܊i. Au fost du܈i, sub pază, la Comandamentul german din
zonă. După un interogatoriu chinuitor, Valerian Beleca împreună cu
cei doi evrei au fost împu܈ca܊i în deal la cărămidărie
48
.
În 2005 lui Valerian Beleca i s-a decernat, post mortem, titlul de
.Drept între popoare`.
Dar evadările au Iost cazuri de excep܊ie. Masa evreilor a trăit ܈i
a murit în mizeria transnistriană asumându-܈i destinul: unii cu
demnitate, al܊ii cu resemnare, iar al܊ii cu speran܊a ܈i încrederea că
totu܈i mai există ܈i gesturi de omenie, că ora eliberării va veni odată.
*
* *
Fapte ce nu trebuiesc uitate
Bianca Idel în povestirile ei despre via܊a în Transnistria nu uită
să vorbească despre un oarecare Prodan Gheorghe din Bucure܈ti care
în timpul războiului se aIla în Moghilău.
,El a reuЮit să pătrunaă la noi in ghetou Юi să ne aaucă
mâncare Юi câte ceva Юi aЮa ceva nu se uită. Sunt mulаi care au ajutat
Юi lucrul acesta trebuie arătat` conchide Bianca¨
49
.
Sarina Ionescu, deportată din Câmpulung Moldovenesc spune că
a trăit ܈i o zi neobi܈nuită în lagăr:
,Stăteam cumva pe straaă. Intr-una din zile prin colonie a
trecut un pluton ae armată romană Юi din acel pluton s-a desprins un
om Юi s-a inareptat spre noi. A fost o mare spaimă. Nu se Юtia ce s-a
107
întâmplat. Acel om i-a dat arma altui soldat Юi a sărit ae gatul tatălui
meu zicându-i. aomnule Feier. eu sunt cutărică ain satul Jama. Evreii
au inceput să аipe că s-au gândit cine Юtie ce rău poate să se intample.
Эi aupă ce au curs lacrimi ae ambele părаi. noi am putut să ne ganaim
la Vama Юi nu la problemele pe care le aveam la Эargorod`
50
.
Relatarea despre această întâlnire este semniIicativă pentru
psihologia deporta܊ilor în Transnistria: Iaptul banal că un soldat român
a avut curaiul să sară de gâtul unui evreu pe care îl cuno܈tea încă
înainte de război ܈i să-l îmbră܊i܈eze prietene܈te, a însemnat pentru cei
de fa܊ă un prilei de recăpătare a speran܊ei de via܊ă.
Dar Sarina nu a uitat nici de preotul Agapie din Câmpulung la
care Iamilia ei a lăsat obiecte de valoare. La întoarcerea din deportare
toate au Iost regăsite intact. ܇i preotul nu numai că a păstrat cu
sfin܊enie obiectele lăsate dar a dat un aiutor important Iamiliei la
întoarcerea ei din deportare.
În ܈irul acestor întâmplări banale dar care în contextul
Transnistriei au trecut din banalitate în excep܊ionalitate se înscrie ܈i
povestea Liviei Novi Kessler care avea patru ani când a trebuit să
trăiască experien܊a Transnistriei:
,Эi o aată. intr-o seară. pe un camp. langă o apă. am văzut un
om care pescuia cu undiаa. M-am uitat mult timp la el. Era înalt Юi
frumos. Avea o căciulă ae blană. A observat că il privesc Юi a văzut
cat ae slabă Юi prăpăaită arătam. Mi-a făcut semn să mă apropii.
Vorbea româneЮte. cum te cheamă fetiаo? Livia. am răspuns cu ochii
in pămant. Pe mine mă cheamă Liviu. a spus el. Юi mi-a dat un peЮte.
Am aat ain cap că nu-l vreau. Ia-l. E al tău. E bun. Ia-l Юi du-l la
mama ta. DeЮi mi-era groaznic de foame am dat iar din cap: nu
vreau. Dacă nu-mi aai incă unul Юi pentru prietena mea Sofi, nu-l
vreau!
Liviu s-a uitat lung la mine, Юi apoi mi-a aat incă un peЮte. I-am
luat pe amândoi Юi am fugit.
Acum stau Юi mă ganaesc. Pe mine mă cheamă Livia. Pe el il
chema Liviu. Să se fi aatorat toată intamplarea acestei potriviri ae
nume? Sau era pur Юi simplu un om bun Юi generos? Da, chiar Юi
acolo, chiar Юi atunci. tot se mai găseau Юi oameni ae omenie. Păcat
aoar că erau atat ae puаini`.
108
Oricât de rare au fost episoadele mai sus evocate, ele nu
trebuiesc sterse nici din memorie, nici din istorie. Ele demonstrează că
acolo unde sunt oameni, mai poate supravie܊ui ܈i omenia.
*
* *
Nu to܊i comandan܊ii au fost zbiri
Au fost ܈i comandan܊i, care în condi܊iile lipsei de omenie ce s-au
impus în rela܊iile cu evreii deporta܊i în Transnistria, ܈i-au păstrat
demnitatea ܈i au ܈tiut să Iacă bine semenilor lor, chiar dacă ace܈tia au
fost evrei. Un astfel de comandant a fost căpitanul I.D. Popescu,
originar din jude܊ul Suceava, ajuns în condi܊iile războiului antisovietic
comandant al Chesturii municipiului Tiraspol.
În momentul sosirii sale în această localitate înainte să Ii Iost
numit în func܊ia de comandant al Chesturii, I.D. Popescu a primit
sarcina să execute un grup de peste 4.000 de evrei, aduna܊i de nem܊i
din zona frontului ܈i concentra܊i în ni܈te barăci pe malul Nistrului. În
absen܊a unui ordin scris, I.D. Popescu a reIuzat să execute evreii. În
concep܊ia sa de jurist orice execu܊ie putea să survină numai pe bază de
hotărâre iudecătorească. În mod surprinzător, Popescu, după o
asemenea atitudine, nu numai că nu a Iost sanc܊ionat, ci dimpotrivă a
fost numit comandantul Chesturii Municipiului Tiraspol. În această
calitate a creat un ghetou unde a adăpostit pe cei 4 000 de evrei pe
care i-a salvat de la moarte. Despre regimul instituit de el în acest
ghetou există cîteva declara܊ii date de supravie܊uitori din care rezultă
comportarea lui omenească.
Astfel supravie܊uitorul ܇ternhell Abraham, care în peregrinările
sale a ajuns ܈i la Tiraspol, relatează:
,Locotenentul Popescu Ioan a avut o griiă părintească faаă ae
noi. Spre deosebire de situaаia din alte ghetouri Юi lagăre aici munca
evreilor a fost plătită. De sărbătorile evreieЮti nu s-a muncit.
Internaаii beneficiau de bilete de voie putând merge liber în oraЮ fără
pază. Cana a venit orainul ae repatriere a orfanilor. el a repatriat toаi
evreii. pană Юi pe cei de 50 de ani. Când în alte ghetouri era o teroare
nemaipomenită. locotenentul I.D. Popescu ne-a adunat cu ocazia
sărbătorilor ae toamnă Юi ne-a аinut o scurtă cuvantare, spunându-ne
109
să nu ne pieraem năaeiaea. in care moment toată lumea a izbucnit in
plâns`
51
.
Despre atitudinea colonelului Volbură-Poiana Năstura܈,
prefect al jude܊elor Moghilău ܈i Tulcin scria în termeni elogio܈i
inginerul Schmiel Jägendorf, care a reu܈it să ob܊ină aprobarea
autorită܊ilor române܈ti pentru repunerea în stare de func܊ionare a unor
întreprinderi din Moghilău prin Iolosirea Ior܊ei de muncă a evreilor
deporta܊i, salvând astfel via܊a a mii de coreligionari.
Jägendorf a ܊inut să-i mul܊umească Iostului preIect pentru
comportamentul lui omenos trimi܊ându-i o scrisoare de recuno܈tin܊ă la
31 mai 1946.
,Mult stimate aomnule colonel. fiina in aiunul plecării ain
Europa, pentru a-mi putea exercita în sfârЮit meseria mea. aupă un
calvar de opt ani, îmi este o datorie, de onoare ae a vă expune Юi pe
această cale. părerea mea aespre felul cum aаi înаeles să vă purtaаi
dvs., de prefect al judeаului Moghilău Юi să vă exprim atat in numele
meu, cât Юi în numele a celor zeci de mii de evrei, care au fost
deportaаi în Transnistria locuind la Moghilău. mulаumirile cele mai
afectuoase.
În calitatea dvs. de prefect al judeаului Moghilău, un judeа în
care au trăit circa 70 000 ae evrei. aaică aouă treimi ain cei care au
supravieаuit aeportărilor vechiului regim. aаi demonstrat întotdeauna
o purtare ae profunaă omenie. in ciuaa orainelor contrarii ce le-a-аi
primit ain partea autorităаilor superioare,
Ca exponent conaucător al acestor mase. am avut mereu ocazia
să vă cunosc cat se poate ae aproape Юi ae a găsi in persoana avs.. pe
acest aaevărat om. care nu numai că nu a aaăugat un plus ae
suferinаe calvarului nostru, ci s-a străauit să ne uЮureze situaаia
noastră aisperată prin măsuri ae inaulcire a orainelor primite.
Puteаi fi manaru că iuaeаul Moghilău, care, aupă cum v-am
spus, a aaăpostit aouă treimi ain evreimea aeportată supravieаuită. a
fost singurul judeа din întreaga Transnistrie unde nu au existat
execuаii in masă Юi de unde nimeni nu a fost deportat peste Bug, ceea
ce ar fi însemnat o exterminare sigură Юi inaiscutabilă. Era logic Юi
firesc că in acest timp ae tristă memorie, dvs., pentru umanitatea Юi
înаelegerea faаă ae suferinаele noastre, aаi fost mutat disciplinar la
Tulcin, continuând acolo totuЮi de a ajuta pe cei loviаi ae o soartă
cruaă.
110
Faаă ae acestea. vă rog. aomnule colonel. să primiаi. pe langă
satisfacаia morală pe care aesigur o aveаi, mulаumirile mele cele mai
sincere, asigurându-vă că veаi mai auzi ae mine. aupă sosirea mea in
S.U.A.
Cu cele mai bune sentimente, atît pt dvs. cât Юi pentru familia dvs.,
răman al avs`
52
.
Lida Havas, internată în Transnistria, în lagărul de la
Domanovka, poveste܈te o istorie emo܊ionantă despre căpitanul Mihai
Lascu care i-a salvat via܊a.
,În timpul aeportării mele in Transnistria, la Domanovka, am
reuЮit să trimit o scrisoare unchiului meu, la Galaаi. In acea perioaaă
era strict secret de stat existenаa lagărelor ae exterminare care erau
Domanovka Юi Bogdanovka. Unchiul meu nu cunoЮtea acest amănunt.
Юocat de soarta mea imediat mi-a trimis prin poЮtă o scrisoare.
Aceasta a ajuns la Comandamentul Militar de Jandarmi. Nu Юtiu cum
s-a intamplat. aar au venit in lagăr mai mulаi ofiаeri superiori români
Юi germani Юi m-au aus la seaiul Janaarmeriei. Au inceput să mă
ancheteze. să le spun prin cine am comunicat cu familia etc. Ancheta
a durat foarte mult, fiecare punându-mi altă intrebare Юi o aată cu ele
pumnii Юi cizmele lor mă aruncau ca pe o minge ae la unul la altul.
N-a existat părticică ain corpul meu. in special faаa, să nu fie lovită.
In partea areaptă a obrazului. chiar sub ochi. carnea imi era
aespicată Юi ceea ce a ieЮit de sub piele mi-a acoperit ochiul. Luni în
Юir n-am Юtiut ce a mai rămas ain ochi Юi aacă voi mai putea vedea cu
el. Mi-a rămas cicatricea. iarna este mai persistentă. După ancheta la
care n-am Юtiut ce să le răspuna. au riaicat un chepeng al poaelei. sub
care exista o pivniаă Юi cu cizmele m-au aruncat jos. Pivniаa avea
langă plafon un geam mic. fără sticlă. aoar niЮte gratii. Clăairea era
situată la poalele unui aeal ae pe care porneau sloiuri ae gheaаă ce se
topeau Юi se revărsau in pivniаă era spre primăvară. Apa mi-a ajuns
pană la piept. Nu Юtiu aupă cat timp m-au scos de acolo. În acest timp
au fost descoperiаi jandarmii care mi-au făcut legătura cu familia ain
Galaаi. Cazul era consiaerat o trăaare a unui secret militar. Dacă n-
ar fi fost implicaаi jandarmii, m-ar fi executat pe loc, aЮa ne-au trimis
pe toаi la Golta [în 1942], unde era forul lor superior Юi unde cazul
era aeia cunoscut. Inaintea plecării mi-au citit decizia care a fost
aceea ae conaamnare la moarte. aar executarea urmana a fi făcută la
Golta, unde urma a se judeca Юi jandarmii.
111
Căpitanul Mihai Lascu, cel pe care îl cunoЮtea unchiul meu, a
fost acela care m-a preluat la Golta. M-a interogat mult. aar fără
brutalitate. Crea că pană la urmă i s-a făcut milă ae mine. ae plansul
meu fără oprire Юi a găsit moaalitatea ae a mă trimite la unul din
lagărele aflate la Golta. Eu arătam. ca un copil ae 10 ani. aveam
decât piele Юi os. Plină ae răni. raie. păauchi. piciorul imi era.eram
Юchioapă. Tot timpul am spus ceea ce am Юtiut. mai mult. că am un
unchi ofiаer in armată. .A fost ofiаer in armată că mă trag aintr-o
familie născută Юi crescută in аară. Эi acest Lascu m-a intrebat aacă
Юtiu croitorie. I-am zis că nu. ,Эtii croitorie! Cum nu Юtii? Эtii!` Fetiаa
asta a fost ucenică croitoreasă la o croitorie. Эi au zis: ,Pană la
condamnarea voastră. mergeаi la atelierul ae croitorie amanaouă`.
Ni s-a aat să aesfacem tivuri Юi fetiаa imi arăta cum să curăа sacoul,
cum să fac. Эi ne-a lăsat la Golta`
53
.
Paul Schweiger, astăzi cetă܊ean al Israelului, ziarist, evocă un
episod din via܊a Iamiliei sale din timpul deportării în Transnistria.
Ajunsă la Odessa împreună cu al܊i coreligionari ca să lucreze la
tipograIia militară românească, cu sediul în capitala de atunci a
Transnistriei, familia Schweiger împreună cu ceilal܊i au cunoscut în
persoana comandantului tipografiei un om pentru care evreii nu erau
sub-oameni. Salutând pe cei veni܊i în tipografie, spre deosebire de to܊i
ceilal܊i ofi܊eri români, li s-a adresat cu apelativul, .domnilor Юi
doamnelor`. În condi܊iile Transnistriei, un asemenea gest altă dată
normal, constituia un eveniment de excep܊ie. Dar nu doar atât;
comandantul s-a sim܊it obligat să prezinte condi܊iile în care noii veni܊i
vor locui ܈i vor munci ܈i salariile de care vor putea beneficia. Acest
comandant omenos a putut Iace ca Iamilia Schweiger, care a trăit
chinurile deportării, să se poată sim܊i, fie ܈i pentru scurt timp ca la ea
acasă. În condi܊iile când autorită܊ile militare române܈ti se retrăgeau
din Odessa, comandantul tipografiei a dat Iamiliei Ioi de drum ca să
poată aiunge nestingherit înapoi în localitatea din care a Iost deportată.
*
* *
În memoria colectivă a spravie܊uitorilor se păstrează amintirea
celui care a fost Sabin Motora, ofi܊erul de carieră în iandarmeria
română, comandantul lagărelor Grossulovo ܈i Vapniarca, persoana
112
care a reu܈it în primăvara anului 1944, să salveze via܊a a 600 de evrei,
bărba܊i ܈i femei, tineri ܈i vârstnici, fo܈ti interna܊i în lagărul de la
Vapniarca. În condi܊iile înaintării Irontului, readucerea în lagărul de la
Tg. Jiu a evreilor antifasci܈ti deporta܊i din acel lagăr în octombrie
1942 era o problemă de via܊ă sau de moarte. Exista pericolul ca ace܈ti
evrei să Iie prelua܊i de autorită܊ile germane în retragere ܈i să Iie
executa܊i. Lupta lui Motora pentru realizarea acestei performan܊e este
descrisă printre altele de scriitorul Matei Gall, ܈i el supravie܊uitor al
Transnistriei, în cartea sa intitulată Eclipsa.
'Grupul cel mare, plecase spre Tiraspol. aupă ce colonelul Motora
primise ain partea Ministerului ae Interne orainul ae evacuare rapiaă
Юi de transferare a internaаilor in lagărul ae la Targu Jiu.
Spre seară colonelul Motora a aflat că in cursul nopаii trupele
germane urmau să preia controlul asupra Tiraspolului Юi ceruseră
predarea grupului de internaаi către o pază germană. Totoaată. a
aflat că. in aceeaЮi noapte, la orele 24, Юi podul care lega Tiraspolul
de oraЮul Tighina ain Basarabia avea să fie preluat ae germani iar
în acest caz li se va interzice traversarea.
În aceste condiаii. in ciuaa stării ae epuizare in care se afla
majoritatea internaаilor aupă ce parcurseseră pe ios arumul ae la
Grosulovo la Tiraspol, colonelul Motora a ordonat încolonarea Юi un
marЮ fortat spre podul de peste Nistru. AЮa a avut loc marЮul aproape
inimaginabil al paraliticilor. al bătranilor Юi al celorlalаi internaаi, Юi
ei lipsiаi de puteri, aproape la fel de neputincioЮi, flancaаi Юi apăraаi
ae ianaarmi romani. impotriva incercărilor trupelor germane. care in
furia aisperată a retragerii forаate căutau orice ocazie pentru a
interveni cu forаa armelor.
Coloana internaаilor a trecut podul peste Nistru când de partea
răsăriteană a acestuia sosise ae acum Felagenaarmeria. Iată cum
colonelul Motora a salvat 600 ae oameni ae la o moarte sigură`
54
.
Lui Sabin Motora i s-a conIerit titlul de .Drepаi între popoare`,
post mortem, în anul 1983.
*
* *
A܈adar, au existat ܈i gesturi de omenie în Transnistria. Ceea ce
nu însemnează că memoria colectivă poate da uitării Iaptul că evreii
113
au fost trimi܈i de guvernul Antonescu în această provincie ca să moară
acolo de frig, de foame, de tifos exantematic ܈i nu în ultimul rând prin
execu܊ii în masă.
Note
1
Mihai Antonescu, 1941, p. 57.
2
Deletant 2008, p. 185.
3
Ancel, Transnistria Documents, vol. 2, p. 23-24, doc. 24.
4
Publicat în Matatias Carp, vol. 3, p. 501-502.
5
Ancel, Transnistria Documents, vol. 2, p. 60-61, doc. 32.
6
Holocaustul, 2004, Din interviul lui Lucian Mehler, p. 15.
7
Zaharia Stancu, 2005, p. 1.
8
Ancel, Transnistria Documents, vol. 2, p. 123, doc. 63.
9
Ancel, Transnistria Documents, regest, vol. 1, p. 549.
10
Ancel, Transnistria, 1998, p. 153.
11
Holocaustul, 2004, p. 55.
12
Ibidem, p. 110.
13
Ancel, Transnistria Documents, vol. 2, p. 175, doc. 96.
14
Ancel, Transnistria, 1998, vol. II, p. 32.
15
Ancel, Transnistria Documents, vol. II, p. 433-434, doc. 233.
16
Ancel, Contribuаii,vol. II, Partea I, p. 100.
17
Ibidem.
18
Documente, 2005, p. 301, doc. 134.
19
Deletant, 2008, p. 196.
20
Ancel, Transnistria, 1998, vol. I, p. 168.
21
Deletant, 2008, p. 194.
22
Idem, p. 196.
23
Matatias Carp, vol. III, p. 363.
24
Idem, p. 384.
25
Miriam Korber-Bercovici, 1995, p. 119.
26
Matatias Carp, vol. III, p. 338, doc. 168.
27
Idem, p. 348.
28
Ancel, Transnistria Documents, vol. II, p. 447, doc. 243.
29
Ibidem.
30
ANIC, Direc܊ia Generală a Poli܊iei, ds. nr. 1942.
31
܇erbănescu, 1997, vol. III, partea a II-a, p. 233, doc. 519.
32
Realitatea Evreiască. 5 iulie 2004.
33
܇erbănescu, 1997, vol. III, partea a II-a, p. 229, doc. 515.
34
Documente, Raport, 2005, p. 484, doc. 230.
35
Ibidem.
36
܇erbănescu, 1998, vol. IV, p. 274-275, doc. 245.
37
Ibidem.
38
Matatias Carp, vol. III, p. 386.
39
Dorian, 1996, p. 267.
40
Idem.
114
41
Documente, 2005, p. 480. doc. 227.
42
܇erbănescu, 1998, vol. IV, p. 286, doc. 256.
43
Emil Dorian, 1996, p. 275.
44
Realitatea Evreiască, nr. 5, mai 1995.
45
Matatias Carp, vol. III, p. 370, doc. 188.
46
Documente, Polirom, 2005, p. 484, doc. 230.
47
܇erbănescu, 1998, vol. IV, p. 276, doc. 246.
48
Marius Mircu, 1997, p. 98-99.
49
Holocaustul, 2004, p. 71-79.
50
Idem, p. 171-197.
51
Studia et Acta VII, p. 358-359.
52
R.CM, nr. 723, 10 octombrie 1991.
53
Intervievator Anca Ciuciu, decembrie 2006.
54
Matei Gall, 1997, p. 193-194.
115
VII. Proteste ܈i interven܊ii ale unor reprezentan܊i ai
clasei politice române܈ti, înal܊i clerici, etc.
Reacаia unor reprezentanаi ai clasei politice,
înalаi clerici, diplomaаi
O îndelungată educa܊ie antisemită, ce cunoa܈te o cre܈tere în
intensitate în anii `30, Iolosirea repetată a diverselor cli܈ee ce damnau
evreii a produs o anume .în܊elegere¨ fa܊ă de ܈irul de măsuri îndreptate
împotriva evreilor.
Scoaterea unui segment din popula܊ia României, în afara
protec܊iei legii, pentru singurul motiv al originii lor evreie܈ti nu a
stârnit opozi܊ie.
Măsurile Iie erau aprobate, mai mult sau mai pu܊in entuziast-
după pozi܊ionarea ideologică a diverselor grupări-fie erau primite în
tăcere, ceea ce însemna o anume acceptare. Se pare că propaganda
vremii, în care antisemitismul ocupa un loc central s-a dovedit mai
puternic decât valorile europene, cu obâr܈ia în generoasele principii
umaniste, în care Iuseseră educa܊i majoritatea intelectualilor, liderilor
de opinie, sau oamenilor politici ai vremii. Toate acestea începuseră să
pălească Ia܊ă de a܈a zisa gravitate a .problemei evreie܈ti¨ de care
vorbeau reprezentan܊i ai tuturor direc܊iilor politice-sau aproape toate-
regele Carol al II-lea, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
universitari, cu doctorate europene, ca să nu mai vorbim de învă܊ători,
preo܊i de ܊ară, ziari܈ti, etc
La un moment dat, în fa܊a cre܈terii în amploare a programului
antisemit, în fa܊a realită܊ii exterminării Iizice a evreilor, unii oameni
politici, diploma܊i sau clerici vor lua atitudini ostile proiectului politic
de eliminare a evreilor. În special .solu܊ia¨ exterminării concretizată
prin Ia܈i, Odessa sau Transnistria, au trezit dintr-o anume
.indiferen܊㨠o parte a clasei politice.
Trebuie subliniat că este vorba doar de unele personalită܊i
numeric minoritare în cadrul clasei politice- ܈i că această reac܊ie a fost
la unii, relativ târzie ܈i nu a Iost lipsită de legătură cu mersul
opera܊iunilor militare, în sensul că ele au apărut, în special, în
momentul când începea să Iie clar că Germania hitleristă va pierde
războiul.
116
Tocmai, din acest motiv am înclinat spre redarea cronologică a
diverselor mărturii, încercând să redăm ritmul Iormării unei opozi܊ii la
măsurile antievreie܈ti, patronate de statul român.
Fire܈te, trebuie să subliniem ܈i protestele venite din partea unor
personalită܊i, în prima perioadă a exterminării. Dintre acestea cea mai
proieminenta este cea primarului Cernău܊iului, încă în octombrie
1941. Interventia sa curaioasă a salvat de la deportare aproximativ
19.000 evrei din ora܈ul pe care îl conducea.
Personalită܊ile din elita politică românească s-au implicat ceva
mai târziu în actiunea de apărare a evreilor. De subliniat actele de
curaj ale lui Iuliu Maniu, liderul Partidului Na܊ional ܉ărănesc ܈i
fire܈te, al reginei-mame, Elena.
Cele mai multe demersuri au fost pentru renun܊area planului de
deportare a evreilor din România în lagărele de exterminare naziste.
Ac܊iunea a o serie de personalită܊i politice în favoarea evreilor îl
irita pe Conducătorul Statului, căci î܈i dădea seama de poten܊ialul
opozi܊ionist al acestora. El cere urmărirea lor ܈i rapoarte privind
activitatea acestora. Antonescu era con܈tient că ceva se schimbă în
planul politicii interne române܈ti, iar pozi܊ia fa܊ă de politica evreiască
era semnul unei astIel de schimbări.
Aceste interven܊ii au o importan܊ă ce depă܈e܈te .problema
evreiască¨, ea creionează organizarea lentă ܈i timidă, dar reală a
unei anume societă܊i civile române܈ti, decisă să se opună
totalitarismului fascist.
.Spovedania¨ lui Traian Popovici

, primarul Cernău܊iului în anii
1941-1942, redactată imediat după cel de-al doilea război
mondial. Relatează despre demersurile sale împotriva deportării
evreilor din Cernău܊i în octombrie 1941 (Extrase).
La răscrucile istoriei sale un popor nu-܈i are încredin܊ate
totdeauna destinele sale în mâinile celor chema܊i. Evenimentele în
prăvălirea lor surprind deseori tocmai pe cei nepregăti܊i în fruntea
treburilor ob܈te܈ti.
Trăirea măsurilor de guvernare, care angaiează în desIă܈urare
grăbită însă܈i răspunderea întregului neam, nu lasă Iactorilor de
conducere, autori ai acestor măsuri, nici agen܊ilor executori chema܊i a

Traian Popovici, doctor în drept (18921946).
117
le duce la îndeplinire, răgazul de meditare asupra consecin܊elor ce pot
să nască din ele.
܇i unii ܈i al܊ii se lasă Iura܊i de vâltoarea a ceea ce au dezlăn܊uit,
cârmă având numai instinctul brutal, care ucide virtutea în om.
...
Dar să las să vorbească Iaptele:
Sub guvernarea lui Al. Rio܈anu s-au luat mai multe măsuri
împotriva evreilor, aceea de a purta semnul galben .steaua lui David¨,
măsură importată din Bacău, unde un preIect habotnic în a se distinge
de evrei o luase cu stră܈nicie, interzicerea de a face comer܊,
interzicerea deplasării lor în provincie ܈i ܊ară ܈i predarea valutei.
Sanc܊iune: lagărul.
Dacă aceste măsuri, cari i-au clasat pe evrei de paria ai societă܊ii
omene܈ti, au pornit din gândul guvernatorului sau dacă au Iost impuse,
nu ܈tiu
*
. Oricum, măsura în sine a deschis tuturor derbedeilor
posibilitatea de a-܈i bate joc de ei ܈i a împins pe mul܊i la a se deda la
acte de brutalitate. A dezlăn܊uit dreptul celui mai tare de a lovi în cel
mat slab.
Pe atunci încă nu puteam să spun nici un cuvânt, întrucât
purtătorul demnită܊ii municipiului era dl. dr. Octavian Lupu-Strejac,
un mult mai bun român ca mine.
Personal am putut să iau atitudine, abia de la înscăunarea mea la
Primărie, ca .Primar General¨, cum mă numea ironic cabinetul
militar.
Câteva zile după instalarea mea ca primar, am avut ocazia să
vorbesc într-o audien܊ă de lucru cu guvernatorul Rio܈anu, asupra
problemelor evreie܈ti. Decedatul guvernator îmi cerea să procedez la
delimitarea unui cartier de ora܈ căruia voia să-i dea destina܊ie de
gheto. I-am expus punctul meu de vedere net ܈i i-am arătat
enormitatea acestei măsuri medievale, raportată la gradul de cultură a
evreimii cernău܊ene, i-am documentat că din punct de vedere tehnic
nu pot admite aspectul degradant al închiderii unei păr܊i din ora܈ în
baricade de sârmă ghimpată ܈i în îngrădituri de scândură. Cernău܊ii cu
aliura lui de ora܈ occidental refuzând sub aspect edilitar o astfel de
pângărire a esteticului său.
*
Măsura prin care evreii din Moldova, Basarabia ܈i Bucovina au fost obliga܊i să poarte
semnul distinctiv a Iost aprobată de Presedin܊ia Consiliului de Ministri la 5 august 1941, fiind
transmisă către Armatele a 3-a ܈i a 4-a prin Ordinul Marelui Cartier General nr. 3303 din
7 august 1941 (ASRI, dosar 40010, vol. 114, fila 202).
118
Rio܈anu mi-a declarat verbal: .recunosc, ai în totul dreptate, dar
ce vrei să Iac, când sunt mereu împins de pre܈edin܊ie ܈i zilnic asaltat la
teleIon dacă am ghetoul¨. Larg cum era el în vederile sale europene,
mi-a dat dreptate ܈i pentru ca să adormim vigilen܊a pre܈edin܊iei ܈i să
lini܈tim impetuozitatea romanizatorilor, cărora le pu܊ea ora܈ul a jidan,
am găsit expedientul studierii ghetoului. Urma să plece în Germania o
comisiune prezidată de mine sau alt înalt Iunc܊ionar al primăriei,
pentru ca la fa܊a locului, la Lublin, la Cracovia, la Frankfurt pe Main,
să studieze organizarea ghetourilor
*
.
Abstagând de Iaptul că în acea epocă mie nu-mi ardea de
excursii pe la ghetourile din Germania ܈i că între timp suIerin܊a
guvernatorului se agravase, problema înfiin܊ării ghetoului la Cernău܊i
a rămas la proiectul de studiere. De altIel în aIară de răstimpul de la
11 octombrie, ܈i până la 15 noiembrie, când ghetoul a constituit miiloc
în procedura de deportare la Cernău܊i nu a luat fiin܊ă ghetoul, nici
sub mine, nici după mine.
I-am atras aten܊ia asupra greută܊ilor ce nasc din purtarea
semnului de către evrei pentru starea de drept ܈i siguran܊a publică,
dând aceasta, droidiei inculte ce invadase Cernău܊ii, mereu prilej de
insultă primeidioasă pentru coborârea prestigiului autorită܊ii, chemată
a veghea la paza siguran܊ei individuale. Am arătat clar dezmă܊ul moral
܈i anarhic care va cuceri strada ܈i păturile u܈or de asmu܊it. Am rămas
cu promisiunea că, după ce va Ii Irântă arogan܊a evreilor, va reveni
singur mai târziu.
Sub Rio܈anu, lagărul ca miiloc de sanc܊iune, a rămas mai mult
teoretic. Lucrurile se schimbă radical după moartea lui, prileiuită în
urma unei opera܊iuni nereu܈ite la 30 august 1941. Cum ar fi evoluat
tratamentul evreilor, dacă ar Ii rămas în via܊ă, e mare întrebare. Cred
că ar Ii Iost mult mai uman la bunătatea de suflet care îl caracteriza.
Rămâne o încercare ru܈inoasă atentatul asupra memoriei lui, când se
voia a-l face culpabil de cele câteva autoriza܊iuni date de el unor evrei
din Cernău܊i spre a le înlesni evadarea din iadul ce se pregătea.
Încă în timpul suIerin܊ei lui Rio܈anu, pentru a nu rămânea
guvernământul numai pe seama directorului de cabinet, secretarul
general al guvernământului Iusese izolat numai în lucrările pur
administrative este trimis la Cernău܊i ca loc܊iitor de împuternicit al
*
Traian Popovici a Iăcut publică inten܊ia de a .studia¨ experien܊a acestor ghetouri în interviul
acordat ziarului Bucovina din 27 august 1941.
119
conducătorului, generalul Corneliu Calotescu. Fost secretar general al
Ministerului de Război, colaborator ai Mare܈alului, originar din Arge܈
܈i chiar din acela܈i ora܈ Pite܈ti ca ܈i Mare܈alul ܈i ca ܈i Vice-
Pre܈edintele Consiliului de Mini܈tri.
Generalul Calotescu oferea toate garan܊iile că lucrările vor
merge strună în Bucovina.
Nu aflasem de prezen܊a sa în Cernău܊i ܈i nici nu m-am prezentat
Domniei Sale în audien܊a de rigoare. Simplu, nu fusesem pus în
cuno܈tin܊ă. Intru inten܊ionat în amănunte, pentru că din acest Iapt se
pregătea în culisele cabinetului, pe placul căruia nu Iusesem nicicând,
punerea mea în conflict cu prezumtivul guvernator. Am fost chemat
abia a doua sau a treia zi, când întreaga func܊ionărime ܈i celelalte
autorită܊i urmau să-i fie prezentate. împiedicat de vizita unor înal܊i
demnitari străini la primărie ܈i Mitropolie, am lipsit ܈i de la această
formalitate.
Nu ascund impresia ce mi-a Iăcut-o când l-am cunoscut. A fost
foarte atent cu mine, m-a ascultat în expunerile mele, le-a îmbră܊i܈at în
totul. Am plecat din cabinetul său cu convingerea că generalul este
bine inten܊ionat ܈i că voi putea lucra cu el în bună prietenie. La plecare
mi-a spus textual: .Domnule Popovici, colaborarea dintre noi să Iie
întemeiată pe încredere reciprocă ܈i pe cinste. Să nu ne Iie ru܈ine a ne
uita unul în ochii celuilalt, pentru faptele noastre¨.
Întrucât posed limba germană, eram invitat mereu de general
pentru a fi fa܊ă la conIerin܊ele ܈i convorbirile ce le avea cu diferi܊i
demnitari ai Reichului, cari erau în trecere prin Cernău܊i, eu
îndeplinind deseori func܊iunea de translator. în această ambian܊ă
începe contactul meu cu generalul Calotescu.
Prima tulburare în acest raport nu întârzie însă. Dădusem unui
coleg al meu, directorul ziarului .Bucovina¨, un interviu cu privire la
.nevoile ܈i realită܊ile municipiului¨, în care, cu temperamentul ce mă
caracterizează, arătam greută܊ile în cari mă zbăteam ܈i criticam singur
anomaliile ce cream prin acordarea de locuin܊e în rezolvarea miilor de
cereri cari îmi suIocau activitatea cealaltă. Admit că era straniu ca un
primar oricât de sincer ar fi să-܈i Iacă autocritica activită܊ii sale.
Această autocritică î܈i avea tâlcul ei în invadarea Cernău܊ilor de un
enorm val de existen܊e suspecte, venite să-܈i caute căpătuiala în ora܈ul
ce urma să Iie românizat. Primul venit avea preten܊ii de locuin܊ă
numai la centru ܈i la mobilier luxos. Remarc că reIugia܊ii nu se
întorseseră. Opreli܈tea de a reveni la căminurile lor, î܈i avea poate
120
explica܊ia în tendin܊a de a schimba din temelie Iizionomia .regională¨
a Bucovinei.
Acest interviu, cu toate că nu privea activitatea
guvernământului, a avut darul să irite, poate nu atât pe guvernator, cât
cabinetul militar, care îmi spiona fiece pas. Am dat generalului
explica܊iile personal, atrăgându-i aten܊ia asupra greută܊ilor ce le crează
ace܈ti noi veni܊i, cu solicitările lor nesăbuite ܈i cu atitudinea lor
provocatoare, în a ne da lec܊ie de românism.
Îmi rezerv durerea de a le închina un capitol aparte acestor
improviza܊i colonizatori, cari au creat în Bucovina o ambian܊ă Ioarte
grea pentru guvernarea ei.
Dar să mă întorc la subiect.
După moartea guvernatorului Rio܈anu ܈i învestirea generalului
Calotescu la guvernământul Bucovinei, problema evreiască trece pe
primul plan al activită܊ii cabinetului militar.
Se succed măsurile restrictive împotriva evreilor, într-un ritm de
cascadă.
Interzicerea exercitării proIesiunii, medicii evrei având dreptul
numai la consultarea pacien܊ilor coreligionari închiderea accesului
pentru copii ܈i tineretul evreu la ܈colile publice ܈i interzicerea
func܊ionării serviciului divin chiar ܈i la sărbătorile lor cele mai mari.
Interzicerea la ghi܈eele publice (bănci ܈i po܈tă) de a plăti evreilor
sumele trimise ca aiutoare Iamiliale sau derivând ele din plă܊i
comerciale ce li se cuveneau. Predarea devizelor sub pedeapsă de
moarte, de aparate de radio, ma܈ini, etc. Scoaterea for܊ată la muncă
chiar ܈i a intelectualită܊ii pe străzi, pie܊e publice, localuri, cazărmi, etc,
Iără drept la vreo remunera܊ie.
Rechizi܊ionarea de mână specializată în industrii ܈i alte
întreprinderi ale statului sau particulare, cu plata unei sume minimale,
din cari mai trebuiau să cedeze 30° serviciului de românizare.
Eliminarea din dreptul la cartelă, plata oIicial dublată la pâine.
Interzicerea accesului în pie܊ele de aprovizionare. Limitarea circula܊iei
la numai trei ore pe zi între 10-13. ܇i câte alte îngenuncheri, de cari
nu-mi amintesc.
Internarea în lagăr nu mai este măsură represivă pentru cea mai
mică abatere, dar aiunge sistem organizat draconic. Lagărul ܈i Curtea
Mar܊ială în plină activitate. Evreimea era îngrozită, iar românii de bine
rămâneau ului܊i în fa܊a acestei cascade de prigoană. După principiul
121
exempla trahunt, încep ܈i al܊i capi de autorită܊i în toate
compartimentele publice de a se lua la întrecere cu guvernământul.
Întreaga gamă de împilări, este urcată ܈i coborâtă sadic până la
măsura degradatoare nu de na܊ie, dar de umanitate, eliminarea evreilor
din spital ܈i sanatorii. Culmea o constituie eliminarea din Casa de
aliena܊i a nebunilor chiar ܈i celor furio܈i, ܈i cazarea lor într-o
promiscuitate, într-un hal de murdărie de nedescris ܈i într-o
îngrozitoare sărăcie, îndobitocirea acestor nenoroci܊i era demnă de
pana lui Dante. O psihoză de nebunie cucere܈te creierul atâtor factori
de răspundere, le deIormează mentalitatea ܈i îi face complici la
ru܈inea înscrisă de ni܈te incon܈tien܊i în istoria neamului nostru.
E straniu cum de evreii au rezistat tuturor acestor ܈icane,
urmăriri ܈i împilări. Nici o răbuInire de revoltă, nici o împotrivire, nici
un act cu caracter de sabotare, nici un murmur. într-o resemnare în
soarta lor milenară, într-o dăruire mistică tragediei, î܈i purtau ca ni܈te
umbre Iugărite de Iurii destinul lor. În cari rezidii umane î܈i are
refugiu suferin܊a, va rămâne pururi o enigmă.
O singură oază în Cernău܊i unde cetă܊eanul evreu poate să-܈i
plângă durerea, unde i se respecta dreptul la peti܊iune, unde i se
recunoa܈te chinul foamei, dreptul la pâine ܈i la via܊ă, unde i se plăte܈te
regulat pensia, unde i se dă posibilitatea de muncă, unde i se dau
ajutoare minime, unde nu este brutalizat ܈i unde i se respectă suIerin܊a
este primăria municipiului. Ca ܈i în templele antice, por܊ile îi stau
deschise Iiecăruia, pentru a se reIugia de prigoană, pentru a-܈i odihni
suIletul martirizat, pentru a bea nădeide ܈i încurajare. Primarul le-a
plătit cu vârf ܈i îndesat toate aceste evadări din sălbăticia
contemporană.
În ziarul .Bucovina¨ intrat pe mâna directorului propagandei ܈i
care era oficiosul guvernământului, se strecurau ironii mali܊ioase la
adresa mea. Popula܊ia evreiască era numită, în derâdere .Poporul lui
Traian¨.
Atitudinea mea era alimentată nu numai de o concep܊ie etică, dar
ea îmi era dictată de con܈tiin܊a că în acest Ianai de patimă, nu am voie
să Iiu mistuit ܈i că numai astIel voi crea suportul moral în care se va
oglindi cândva poate iertarea unora, sigur însă nevinovă܊ia maiorită܊ii
neamului meu.
Nu pentru mine reclam onoarea de a fi fost om. O reclam pentru
întreg aparatul func܊ionăresc al primăriei, care mi-a împărtă܈it
122
sim܊irile ܈i care, sub conducerea mea, nu s-a pretat la nici un act de
josnicie ܈i s-a dovedit a avea suflet.
Rămâne unic Iaptul că sub primariatul meu, serviciul Iinanciar
nu a evacuat pentru neplata chiriei pe nici un evreu ܈i a plătit
func܊ionarilor săi regulat pensia, sIidând ordinele guvernământului. Că
după mine a Iost altIel nu mă prive܈te.
Explicabil că această atitudine a mea nu era de natură a
consolida raportul meu cu guvernatorul care se înstrăina mereu de
mine, Iără a avea curaiul a provoca deznodământul. Nu odată,
văzându-i atitudinea rezervată, după discu܊ii în cari căutam a-i
determina să mai potolească zelul cabinetului militar, i-am pus la
dispozi܊ie situa܊iunea mea de primar pentru a nu-i crea greută܊i, dar
generalul evita hotărârea, pentru a-mi spune odată ritos: .lasă-mă
domnule cu demisiile d-tale, recunosc că munce܈ti, mă tem chiar să
nu-܊i Iie odată prea mult ܈i să nu pleci: nici nu a܈ avea omul cu care să
te înlocuiesc¨. ܇i totu܈i, de câte ori nu eram hotărât să plec, dar m-au
re܊inut nenoroci܊ii a căror nădeide mai eram, m-au re܊inut bucovinenii
al căror singur exponent eram în treburile publice. Bun, rău, dar eram.
În această atmosIeră de tensiune surdă între guvernământ ܈i
primărie se îngrămădesc norii primeidiei asupra evreilor din Cernău܊i.
Fa܊ă de mine nici un cuvânt, nici o aluzie de ceea ce se punea la cale.
Dar din culisele cabinetului militar se strecurau în ܈oaptă
zvonuri cari de cari mai alarmante. Interesant cum evreii care erau cel
mai bine informa܊i ܈i îngrijora܊i cer܈eau la mine salvare. Dispera܊i î܈i
ancorau nădeidile în curaiul meu civic, crezând în minunea salvării.
Cred că instinctul le prevestea primeidia.
În una din zilele lui septembrie, cred 29, am fost chemat la
guvernământ la o conIerin܊ă privind din nou ghetoul. Aici în cabinetul
guvernatorului erau de fa܊ă între al܊ii ܈i reprezentan܊ii Serviciului de
siguran܊ă, între cari ܈i un emisar al Siguran܊ei generale în persoana
unui domn Stănescu, consilier de curte de apel, în uniIormă de
locotenent, subdirectorul de mai târziu al siguran܊ei generale.
Guvernatorul mi-a cerut să-i Iac o propunere concretă, de Ielul
cum primăria în܊elege rezolvarea ghetoului. Am expus pe larg
specificul evreilor din Bucovina, cultura lor, contribu܊ia lor la
ridicarea ora܈ului sub regimul austriac, aportul lor în domeniul
comer܊ului, industriei, meseriilor, al medicini, al artelor ܈i al
magistraturii, precum ܈i în câmpul altor îndeletniciri intelectuale. Am
relevat în special contribu܊ia lor sub regimul românesc ܈i voin܊a lor de
123
asimilare, am disecat curentele vie܊ii lor politice, eviden܊iind
colaborarea lor tipică cu partidele de guvernare. Cu un cuvânt, am
analizat întreaga lor valoare, în lumina calită܊ilor ca ܈i a defectelor lor.
În concluzie, eram împotriva ghetoului. Temându-mă însă de
mai rău eram con܈tient că sunt în minoritate cu vederile mele, am
Iăcut oarecari concesii. Am Iost solicitat de guvernator a-i înainta un
proiect de gheto a܈a cum l-a܈ accepta ca primar al Municipiului.
InIormat Iiind că ܈i germanii împing prin consultan܊ii de la lega܊iune,
la solu܊ionarea grabnică a înIiin܊ării ghetoului ܈i cum într-o conferin܊ă
anterioară, luasem act de sistemul pe care am Iăcut retu܈ări tuturor
sugestiilor cari alimentau pe această cale guvernământul ܈i am alcătuit
un proiect pe care îl preconizau ei, ca rezumat al discu܊iunilor purtate,
i-am înaintat încă în acea seară guvernatorului. Trebuia să plece cu ei
܈i probabil ܈i cu altele la Bucure܈ti, pentru a le supune, spre
examinare, mare܈alului. Eram încredin܊at că va Ii acceptat proiectul
meu, mai ales că de la consultantul guvernământului în persoana unui
ministru PIlaumer, aIlasem că Mare܈alul ar fi dispus la îndulcirea
sistemului de gheto preconizat la Cernău܊i. Credeam că, solu܊ionată
fiind problema ghetoului, care obseda oficialitatea ܈i o cerea strada, se
va încheia capitolul măsurilor luate împotriva evreilor. La o deportare
masivă a lor, nici prin gând nu-mi trecea.
Zece zile de lini܈te au premers dezlăn܊uirii furtunii.
DEPORTAREA
...
În ziua de 9 octombrie 1941, a pătruns la Cernău܊i vestea că ar Ii
fost ridica܊i evreii din Nordul Bucovinei, cari Iuseseră concentra܊i în
lagărele din Storoiine܊, Vijni܊a, Văscău܊i ܈i Lujeni ܈i îmbarca܊i cu
destina܊ia către Nistru. A doua zi în 10 octombrie parvine ܈tirea de
opera܊iuni similare în Sudul Bucovinei la Câmpulung, Humor, Rădău܊i
܈i Suceava.
Amănunte lipseau. Se spunea numai că au Iost ridica܊i din casele
lor, strân܈i ܈i îngrămădi܊i înspre punctele de adunare, pentru a fi
îmbarca܊i în trenuri, cari a܈teptau sub presiune. Opera܊ia ar fi fost
ordonată direct de la centru iar cu executarea ei, împuternici܊i prefec܊i
de jude܊e. Vaietul de iale ce se străbătea până în capitala provinciei pe
diIerite căi, a ܊inut în prosta܊ie pe to܊i oamenii de bine. Interven܊iile
frunta܈ilor din jude܊e erau rău văzute. Cru܊area unuia sau altuia pentru
124
care intervenea protestul popula܊iei, se Iăceau de guvernământ, la
cazuri în adevăr care ie܈eau din comun ܈i se Iăcea anevoie mare. Au
fost ridica܊i oameni de valoare cari î܈i câ܈tigaseră merite pentru iude܊,
oameni cari ܈i-au avut un rost în via܊a lui. Ridicarea s-a Iăcut în masă,
cru܊area sporadică ܈i numai la interven܊ia chiar a Prefectului.
Stăruin܊ele frunta܈ilor autohtoni nici nu erau luate în considerare.
În acea zi de 10 octombrie, am Iost chemat la guvernământ,
unde guvernatorul Calotescu mi-a pus în vedere să iau măsuri pentru
ca brutăriile să coacă mai multă pâine, pentru a aproviziona popula܊ia
evreiască ce trebuie să intre în gheto ܈i pentru ca la îmbarcarea ei în
trenuri să pot da câte 4 pâini de om.
Aici în cabinetul Guvernatorului, am aIlat că se hotărâse
deportarea în masă a evreilor din Cernău܊i. în acela܈i timp am aflat ܈i
amănuntele cari priveau strângerea lor la gheto, măsurile de a se pune
în seama statului, în siguran܊ă, avutul mobil abandonat în locuin܊e,
ridicarea obiectelor de valoare ce le-ar avea asupra lor, schimbul
banilor, apoi îmbarcarea în trenuri de câte 50 vagoane, cu plecare sub
pază militară, către punctele de Irontieră Atachi ܈i Mărcule܈ti, pe
Nistru, ܈i împăr܊irea lor în jude܊ele Transnistriei.
Am rămas înmărmurit. Am putut doar să îngân Guvernatorului
atât: .aici a܊i ajuns, domnule guvernator?¨, la care dânsul îmi
răspunde: .Ce să Iac? E ordinul Mare܈alului ܈i aici sunt ܈i delega܊ii
Marelui Stat Major¨. De fa܊ă erau generalul Topor, marele pretor al
Armatei ܈i un domn lt. colonel Petrescu din Statul Major.
Eram în total patru persoane aIară de maiorul Marinescu, care
intra ܈i ie܈ea cu rapoarte ܈i acte la semnat.
E vie încă în mintea mea scena ce s-a desIă܈urat între noi, pentru
că ea a Iost dramatică ܈i pentru că neputându-mi stăpâni revolta am
avut ie܈iri violente recunosc pu܊in uzitate între un primar ܈i
guvernatorul său, împuternicitul direct al Mare܈alului.
I-am atras mai întâi aten܊ia asupra Iaptului răspunderii cu care se
încarcă personal în istorie, i-am arătat consecin܊ele ce decurg pentru
noi pe tărâmul interna܊ional, i-am zugrăvit greutăi܊le ce le vom
întâmpina la conferin܊a păcii, când România se va prezenta în Ia܊a
areopagului popoarelor civilizate. N-am cru܊at nici un argument,
pentru a-i dovedi enormitatea pasului ce e pe cale a-l comite. Am
vorbit de umanitate, de omenie, de blânde܊ea tradi܊ională a românului,
de barbarie, de cruzime, de crimă, de ru܈ine. Am evocat toate virtu܊ile
strămo܈e܈ti, am înfierat sadismul rasial. Am evocat toate virtu܊ile
125
Spaniei care nu poate ܈terge din istoria ei, prigoana împotriva evreilor
de la 1492, sub Torquemada. Textual i-am spus: .Domnule
guvernator, revolu܊ia Iranceză care a dat omenirii dreptatea ܈i
libertatea, a costat numai 11.800 victime, pe când d-ta trimi܊i la
moarte în pragul iernii peste 50.000 de suflete¨. Arătând cu mâna
înspre generalul Topor ܈i colonelul Petrescu, i-am spus: .Domnii se
vor instala peste câteva zile la Dragomir Nucilescu ܈i-܈i vor freca
mâinile, de ce mare ispravă au Iăcut în Bucovina, dar d-ta rămâi aici
guvernatorul unei provincii ce ܊i-a Iost dată întreagă în pază ܈i griiă.
Nu ai voie să primeiduie܈ti via܊a nici unuia. Cum vrei să intri în
istorie, alături de Robespierre? Eu unul nu voiesc ca istoria să-mi
pângărească numele. Gândi܊i-vă ce Iace܊i. Mai ave܊i timp. Lua܊i
contact cu d-nul Mare܈al ܈i ruga܊i-l domnia voastră, guvernatorul, să
renun܊e cel pu܊in până la primăvară la această măsură¨. Vorbeam
numai eu ca un inspirat ܈i tremuram de emo܊ie. To܊i în picioare. La
birou asculta împietrit guvernatorul, rezima܊i de sobă ceilal܊i doi.
După un moment de adâncă tăcere, guvernatorul: .Domnule Popovici,
acestea le spuneam ܈i eu domnilor, am aceea܈i teamă, dar d-nii sunt
trimi܈i anume pentru a supraveghea executarea ordinului: să mă mai
gândesc¨. În acel moment mi se adresează lt. colonelul Petrescu:
.D-nule primar, cine va scrie istoria, iidanii? Eu vin să-܊i plivesc
grădina de neghină ܈i d-ta te opui?¨. I-am răspuns tăios: .D-nule
colonel, grădina mi-o plivesc singur, iar în ce prive܈te istoria nu o vor
scrie numai iidanii, că nu e lumea numai a lor, o vor scrie istoricii
tuturor popoarelor, vom scrie chiar noi ܈i mai degrabă decât crezi. Mă
tem că vei citi încă domnia ta, istoria la care vrei să contribui¨. Atunci
încă nu bănuiam că voi Ii nevoit să ies din anonimat ܈i să contribui
singur, la istoria tragediei ce s-a consumat.
În această atmosIeră încărcată, intră în cabinet generalul Vasile
Ionescu. Negru la fa܊ă, mâhnit ܈i frânt suflete܈te, după ce ne salută pe
to܊i, se adresează guvernatorului: .Eu zic să n-o faci d-nule general. E
porcărie ce inten܊ionăm a Iace. E păcat, e mare păcat. Mai bine nu
veneam în Bucovina să Iiu martor la atâta sălbăticie¨. Guvernatorul a
ezitat ܈i ܈i-a luat timp de răzgândire.
Când am ie܈it din cabinetul guvernatorului, am plecat împreună,
generalul Ionescu ܈i cu mine. Coborând scările îmi spune: .Eu i-am
refuzat categoric, le-am cerut ordine scrise, dar n-au voit să mi le dea.
Închipuie܈te-܊i, n-au ordin scris. Spun că astIel de opera܊iuni se fac
numai verbal, ca să nu rămâie dovadă. Trăiene! Să căutăm să-l
126
convingem pe Calotescu să nu Iacă prostia, căci e ru܈ine. De altfel
cred că i-am scuturat noi con܈tiin܊a. Las' că mai vorbesc cu el după
prânz¨.
Cu teama în suIlet că nu va izbuti ܈i cu nădeidea că poate tot s-ar
putea să-l convingă, am plecat spre primărie.
Aici, în cabinetul meu plin de frunta܈ii evreimii din Cernău܊i,
cari a܈teptau crispa܊i în griiă, cuvântul salvator. Ora܈ul era în fierbere.
Sosiseră două batalioane de iandarmi din Bucure܈ti ܈i vestea
prevestitoare de urgie se răspândise Iulgerător.
Nu puteam să le spun nimic asigurător, mut priveam la
zbuciumul lor, cărora instinctul lor le spusese totul. Rămasul lor bun
de mine, a fost impresionant. Mi-au mul܊umit pentru totul ce Iăcusem
pentru ei, mi-au iurat că la toate popasurile de suIerin܊ă î܈i vor aduce
aminte de mine, ca la singurul om care a avut în܊elegere pentru
durerea lor ܈i că amintirea lor de Cernău܊i va Ii legată ܈i de pomenirea
mea. Au plecat din biroul meu podidi܊i de lacrimi, ca la prohodire.
În birourile primăriei, lini܈te de moarte a cuprins întreaga
func܊ionărime care, din înIă܊i܈area mea, descifrase tragedia ce se
punea în mi܈care. La to܊i le era con܈tiin܊a zguduită. N-a fost unul care
să aprobe măsura deportării. Cinste lor ܈i recuno܈tin܊a mea, pentru
solidaritatea lor cu mine.
Mărturisesc, în acea zi nu am mai Iost capabil de concentrare în
muncă. Eram epuizat, îngenunchiat suflete܈te ܈i fizice܈te. Ca să nu Iiu
martor ܈i părta܈ la tragedie, m-am hotărât la demisie, ceea ce am
comunicat intimilor mei. To܊i m-au desIătuit categoric, pe
considerentul că aceasta ar Ii apă la moara celor cărora le stau în cale,
că a܈ aduce în public dovada iniuriei cu care mă stigmatizau
romanizatorii că sunt iidovit, că ar Ii la܈itate din parte-mi a-i părăsi
tocmai în ceasul lor de expiere ܈i că în deIinitiv mai am de apărat ܈i
cealaltă popula܊ie de ܈icane ܈i alte coborâri morale. Nu ܈tiu nici astăzi,
dacă am Iăcut bine că le-am ascultat sfatul ܈i am rămas.
Drumul suferinаei
Diminea܊a zilei de 11 octombrie, zi rece, umedă, tristă ca ܈i
vălul din suIletul atâtor nenoroci܊i, priveam de pe fereastra
127
dormitorului la Iulgii de zăpadă timpurie ܈i nu-mi venea să cred
ochilor. Pe străzile din Ia܊a ferestrei, un prohod întreg de omenire în
pribegire. Mo܈negi ajuta܊i de copii, femei cu prunci în bra܊e, infirmi
târându-܈i trupurile schiloade, to܊i cu boccele în mână, valizii cărând
în cărucioare sau roabe sau în spinare, cuIere legate în pripă, a܈ternut,
boarfe, haine, se îndreptau în pelerinaj mult înspre valea de suferin܊ă a
ora܈ului, înspre ghetto.
Mi-am dat seama câ s-a pus în mi܈care roata nenorocului lor.
M-am îmbrăcat ܈i m-am grăbit la primărie. Pe drum plâns de Iemei,
scâncet de copii, murmur de bătrâni, lacrimi ܈i iară܈i lacrimi, unele
curgând ܈iroaie, altele uscate pe obrajii de suferin܊ă, altele
prelingându-se anonim în bărbiile cărunte.
.Jidovimea Iusese scoasă din bârlogul ei¨ ܈i hăituită, ca
sălbăticiunea înspre ܊arcul ei de poticnire.
La primărie o IorIotă mare. Vice-primarul Popp, un om de inimă
܈i suIlet ales, în plină activitate. Alcătuia tablourile de Iunc܊ionari cari
din ordinul guvernământului, trebuiau pu܈i la dispozi܊ia Directoratului
Românizării, pentru inventarierea averii .abandonate¨ ܈i sigilarea
locuin܊elor. Echipele urmau să Iie alcătuite la Românizare ܈i în
asisten܊a organelor de poli܊ie, repartizate pe cartierele ora܈ului.
Am în܊eles atunci că procedura Iusese studiată ܈i că aplicarea pe
teren mediată din vreme.
Am grăbit la comandamentul militar, unde generalul Ionescu,
nedormit ܈i impresionat, mi-a comunicat cele întâmplate, punându-mi
la îndemână ordinele primite. Fusese chemat către orele 22 seara la
guvernator, unde i s-au înmânat ordinul de evacuare, programul
strângerii evreilor în gheto, încuno܈tiin܊area ce trebuia pusă în vedere
evreilor, regulamentul asupra func܊ionării ghetoului ܈i ordonan܊a 38 a
Guvernatorului.
Mi-a povestit cum s-a executat de ele până în prezent ܈i mi-a
relevat cu ce punctualitate ܈i demnitate se achită evreimea de
obliga܊iunile ce i-au fost impuse.
Am răsIoit în grabă instruc܊iunile ܈i când am cetit în
regulamentul asupra func܊ionării ghetoului: brutăriile vor Iunc܊iona
sub auspiciile primăriei, iar pie܊ele vor func܊iona prin grija ei, am
grăbit din nou la palatul municipal pentru a lua măsuri ca
aprovizionarea cu pâine, alimente ܈i mai ales lapte pentru copii, să nu
stagneze. Acesta era deocamdată rolul, pe care mi-l rezervase
providen܊a, prin grija cabinetului militar.
128
Numai cine cunoa܈te topografia ora܈ului Cernău܊i, poate să-܈i
dea seama din delimitarea prevăzută în .încuno܈tiin܊are¨, ce minima
por܊iune Iusese rezervată drept gheto, în care popula܊iunea evreiască
era .invitat㨠sub pedeapsa cu moartea, a intra până la ora 18 în acest
cartier, care putea cuprinde la mare înghesuială cel mult 10.000
oameni ca într-un bâlci, trebuia să încapă peste 50.000, nesocotind
popula܊ia cre܈tină care locuia în el. Denumirea de ܊arc îmi apar܊ine de
atunci ܈i până astăzi. Capacitatea de cazare era minimă. Chiar dacă
camerele disponibile trebuiau să cuprindă până la 30 ܈i mai mul܊i
indivizi, partea cea mai mare a Iost nevoită a se adăposti în coridoare,
poduri, beciuri, ܈oproane ܈i unde găsea reIugiu de ploaie ܈i zăpadă. De
condi܊iile de igienă nu mai vorbesc. Lipsă de apă potabilă salubră :
Iântânile existente insuIiciente. Remarc că ora܈ul era în suferin܊ă,
două din cele trei uzine de apă, Iiindu-i distruse. Un miros de sudoare
înăcrită, urină ܈i Iecale, de umezeală igrasioasă, a pus stăpânire pe
cartier, diferen܊iindu-l de restul ora܈ului. Exact mirosul concentrat al
unui ܊arc de oi, pe întinsuri de pă܈une verde. E de mirare cum de n-au
izbucnit molimi, care să primeiduiască ora܈ul întreg.
Surprinzător cum a Iost de îndată încercuit aproape ermetic
ghetoul cu sârmă ghimpată, cu por܊i de lemn la ie܈irile lui principale ܈i
cu pază militară.
Nu ܈tiu dacă a Iost scopul, dar eIectul s-a văzut: mulsoarea
oIicială ܈i neoIicială a proscri܈ilor. Ghi܈ee ale Băncii Na܊ionale, au
fost înfiin܊ate pentru schimbul obligatoriu al valutei na܊ionale în ruble,
pentru ridicarea valorilor, a bijuteriilor ܈i altor obiecte de valoare.
E straniu cum de o institu܊ie a܈a de serioasă ܈i prima institu܊ie
bancară din ܊ară s-a putut preta la iecmănirea unei popula܊ii care a
contribuit la prestigiul valutar al ܊ării.
Această mulsoare oIicială, dură, rece, brutală, dar în aparen܊ă
legală.
Dar să ne oprim la cealaltă neoIicială, admisă tacit de întreg
sistemul deportării, la care s-au pretat ܈i radioasele personagii cu nimb
în societate, ܈i cari au dat corolarul de ru܈ine întregii opera܊iuni. Cu
toate că aliniatele 3 ܈i 4 din regulamentul asupra ghetoului sunt
categorice în sensul că nimeni nu poate intra în gheto Iără prealabila
autoriza܊ie a guvernatorului, totu܈i nimeni nu ܊ine seamă de aceste
dispozi܊ii ܈i de a doua zi, se pune în mi܈care un pelerinaj înspre gheto,
de femei din toate straturile sociale, de cunoscu܊i samsari intelectuali,
cunoscu܊i publicului cernău܊ean, de persoane .bine¨ din toate păturile
129
܈i profesiunile sociale, hiene cari adulmecau cadavrele suflete܈ti ale
acestor nenoroci܊i.
Sub pretext că sunt bine cu guvernatorul, cu comandantul militar
sau cu primarul, începe iecmănirea lor pe scară mare, de tot ce aveau
asupra lor mai de pre܊, ca monede de aur, bijuterii, pietre scumpe,
covoare, blănuri, stoIe, alimente de pre܊ (ceai, caIea, ciocolată, cacao)
pentru a putea mitui sau a se .revan܈a¨, fa܊ă de acei ce aveau de spus
un cuvânt de salvare sau a determina o .exceptare de la evacuare¨.
Traficul de influen܊ă e în plină Iloare. O altă categorie de hiene sunt
prietenii samariteni, care se oIeră benevol a pune la adăpost toate
aceste bunuri, de a le feri de furt, de luare cu for܊a, pentru a le păstra
până la întoarcere sau pentru a le încredin܊a familiilor sau cunoscu܊ilor
răma܈i în ܊ară.
Indivizi pe cari nu i-a mai văzut Cernău܊ii curg din toate
unghiurile ܊ării, să se procopsească din tragedia umană.
Dacă deportarea în sine cu procedura ei premergătoare a Iost o
monstruozitate, apoi exploatarea aceasta a deznădeidii, le-a întrecut pe
toate. A fost cea mai ru܈inoasă coborâre a eticului în om. Până la ce
adâncuri de mocirlă morală poate lăcomia să coboare pe om, e de
necrezut.
܇i aceasta, numai datorită sistemului de selec܊ionare preconizat
de guvernământ ܈i nu celui de eliminare, preconizat de mine, în
amintitul proiect de gheto de la 29 septembrie.
Brutalitatea unei măsuri n-a Iost nici măcar în stare să ne cru܊e
de ru܈inea cu care ea s-a tradus în fapt.
Selecаionarea sclavilor albi
A doua zi, duminică diminea܊ă 12 octombrie, am Iost invitat de
guvernator la o conferin܊ă a tuturor capilor de autoritate, conIerin܊ă
܊inută la guvernământ. De Ia܊ă erau 18 persoane: Directorii generali
din fruntea diferitelor departamente, Primul Pre܈edinte al Cur܊ii de
Apel, Procurorul General al Cur܊ii, comandantul militar, ܇eful
Siguran܊ei publice, Prefectul jude܊ului, delega܊ii Marelui Stat Major,
Directorul Cabinetului militar ܈i Primarul.
130
Aici am fost pu܈i de către Generalul-Guvernator în cuno܈tin܊ă
oIicială asupra Iaptului consumat de strângere a evreilor în gheto ܈i
hotărârile luate de a-i deporta în masă.
Guvernatorul ne-a cerut să ne expunem părerea ܈i a formula
propuneri ce am avea eventual de Iăcut. Din discu܊ii au evadat de la
început Primul-Pre܈edinte ܈i Procurorul General al Cur܊ii, pe
considerentul, că nu au autoriza܊iunea Ministrului de resort de a
participa la conferin܊e cu astfel de caracter ܈i că magistratura trebuie
să Iie Ierită de participare la măsurile de guvernământ ܈i cele
administrative.
Este cazul ca să eviden܊iez un adevăr care onorează magistratura
noastră. în toate chestiunile privitoare pe evrei, ea nu a avut nici un
amestec nici direct, nici indirect. A fost departe de toate pasiunile cari
s-au aprins în iurul acestor măsuri, iar în instan܊ă evreii au avut acela܈i
tratament ca fiecare justi܊iabil, întocmai cum l-a avut mai înainte, Iără
nici o deosebire. Justi܊ia noastră nu a prigonit pe evrei, ba dimpotrivă,
în aplicarea legiuirilor rasiale a arătat Ioarte mare indulgen܊ă.
Nu interesează cine din cei prezen܊i au aprobat sau au
dezaprobat hotărârea deportării. De re܊inut este numai Iaptul că, sterpi
în curai civic, nimeni nu a avut tăria de a protesta împotriva unui atare
act, cu consecin܊e în istoria unui neam.
Mă provoc la mărturia tuturor celor prezen܊i ܈i cari to܊i sunt în
via܊ă, că am Iost singurul care, când mi s-a acordat cuvântul, ridicat în
picioare am expus pe larg problema evreiască în lumina vremurilor pe
cari le trăim, în ambian܊a de ură rasială care pe noi românii nu are voie
să ne angaieze în răspunderi, Iiind un popor prea mic, am arătat
meritele vii ale lor, contribu܊ia lor merituoasă la dezvoltarea
economiei ܊ării, aportul ce l-au adus în toate domeniile de cultură ܈i
muncă ܈i în numele meu personal, cu calitatea de primar al
municipiului, am protestat împotriva acestui act.
Am cerut gra܊ie pentru cei dărui܊i bisericii prin botez, arătând că
Iurăm temeiurile ei, misionarismul Iiind cheia de boltă a
cre܈tinismului. Am cerut cru܊area pentru cei jurui܊i culturii profunde ܈i
artelor Irumoase. Am cerut recompensă pentru cei care au binemeritat
recuno܈tin܊a de la neam, pensionari, ofi܊eri, invalizi. Am cerut
păstrarea mae܈trilor, în toate ramurile de industrie. Am cerut, în slujba
umanită܊ii, exceptarea medicilor. Am cerut pentru opera de
reconstruc܊ie, ingineri ܈i arhitec܊i. Am cerut pentru cinstirea
intelectului ܈i civiliza܊iei, magistra܊ii ܈i avoca܊ii.
131
Iară܈i nu interesează cine m-a combătut ܈i cu cari argumente am
Iost combătut. Rezultatul a Iost că guvernatorul a acceptat în parte
expunerea mea ܈i de fa܊ă cu to܊i n-au autorizat a alcătui un tablou de
cei cari, prin prisma considerentelor de mai sus, au binemeritat
recuno܈tin܊ă de la neamul nostru. Am Iost limitat în acest tablou la
maximum 100-120 persoane.
Când am părăsit ܈edin܊a, fusesem tacit ostracizat ܈i de
oIicialitate ca .iidovit¨. Cu sentimentul de înjosire, prin atitudinea
mea care numai românească nu li se părea domnilor, am plecat din
palatul guvernatorului, în suflet cu satisfac܊ia că am salvat o inIimă
parte de la pieire.
La alcătuirea tabloului am consultat pe românii de bine, cari prin
trecutul lor cheză܈uiau obiectivitatea ܈i impar܊ialitatea alegerii. E
adevărat că tabloul înaintat de mine guvernatorului a Iost aprobat în
întregime, Iără nici o ܈tergere sau obiec܊iune.
Între timp se scurg zilele de 12, 13 ܈i 14 octombrie, cu
pregătirile de îmbarcare a evreilor în trenuri.
Intimii mei ܈tiu ܈i astăzi că între timp nu am stat cu mâinile
încruci܈ate. Nu este oportun încă pentru ca sa arăt prin ce miiloace ܈i
cu aiutorul cui am încercat să inIluen܊ez indirect voin܊a Mare܈alului pe
care încă nu-l cuno܈team ܈i care era a܈a de departe de Cernău܊i.
Strădania mea a Iost însă încununată de succes, pentru că în după-
amiaza zilei de miercuri 15 octombrie, mare܈alul Antonescu în
convorbirea teleIonică cu guvernatorul, a consim܊it la o retu܈are a
deportării masive, ordonând exceptarea de la evacuare, a unui lot de
până la 20.000 suIlete, în care număr să intre categoriile asupra cărora
atrăsesem aten܊ia în conferin܊a administrativă de duminică ܈i asupra
cărora avizasem, prin intermediul unor Iactori de absolută greutate.
A܈a s-a ajuns la oprirea în Cernău܊i, a unui număr de cea. 20.000
evrei. Că această oprire nu era pe placul străzii ܈i improviza܊ilor
românizatori, nu importă.
EIectul îmi dăduse putere nouă, pentru că conIirma din scaunul
celei mai înalte răspunderi în stat, atitudinea mea de până acum.
Trebuie să admită oricine, era un început de mare biruin܊ă morală.
În după-amiaza zilei de 15 octombrie, pe când a܈teptam
împreună cu generalul Ionescu ܈i consulul general Schellhorn în
anticamera guvernatorului, se deschide u܈a de la biroul lui ܈i maiorul
Marinescu ne întâmpină: .Bine că sunte܊i aici, că d-nul Guvernator a
întrebat de d-voastră¨. Intrăm la generalul Calotescu care ne comunică
132
textual: .Domnilor, tocmai am terminat convorbirea cu d-nul Mare܈al,
care a admis rămânerea la Cernău܊i a unui lot de până la 20.000 evrei.
Nu mă pot ocupa de selec܊ionare, întrucât nu cunosc elementele ܈i
necesită܊ile. Vă autorizez pe d-voastră domnule general, domnule
consul general ܈i pe d-ta d-nule Primar, să proceda܊i la această triere.
Cunoa܈te܊i oamenii, unul ca localnic ܈i ca primar, celălalt ca Iost
prefect ܈i trăit ani de-a rândul la Cernău܊i, iar dl. consul în interesele
ce le-ar avea Reichul pentru economia provinciei. Proceda܊i de
urgen܊ă la întocmirea tablourilor de cei cari trebuie să rămână, lua܊i
contact ܈i cu dl. Pavelescu de la Românizare, pentru ca să nu stagneze
industria. Vă dau răgaz patru zile, în care timp suspend transporturile.
(între timp din seara zilei de 13 octombrie se puseră vreo trei trenuri în
mi܈care.) Ave܊i puteri discre܊ionare. Eu îmi rezerv dreptul
procentajului ܈i al semnăturii personale a autoriza܊iilor, indiferent câte
ar fi ele¨.
Pe consulul Schellhorn l-am eliminat chiar de îndată, el singur
nevoind să accepte această onoare, atrăgând aten܊iunea guvernatorului
că nu poate să se angaieze în chestiuni cari privesc numai statul
român, pe un reprezentant oIicial al unui stat străin. ܇i astIel am rămas
numai noi doi, generalul Ionescu ܈i cu mine.
Acestea fiind zise, iar noi concedia܊i, începe noua etapa în
ac܊iunea de deportare: selec܊ionarea sau oficial, trierea.
În clipa când ne-am despăr܊it de guvernator, amândoi satisIăcu܊i
de întorsătura care au luat-o lucrurile, nici nu bănuiam ce muncă
uria܈ă ne a܈teaptă ܈i ce mare răspundere a Iost prăvălită asupra
noastră. Generalul lonescu ܈i cu mine, ne-am completat ܈i ne-am
în܊eles de minune. AIirm aici, nici un moment colaborarea noastră nu
a Iost turburată de vreo neîn܊elegere, în tot cursul lucrărilor. De altIel
partea mare de muncă o avea d-sa, eu fiind re܊inut de lucrările
primăriei. La primărie am Iixat ialoanele activită܊ii noastre.
Mai târziu, în lipsă de tablouri oIiciale de recensământ, pe
categorii, pe diferite meserii, profesiuni, ocupa܊iuni intelectuale sau
manuale, am căzut imediat de acord, ca acestea să ܈i le Iacă singuri
evreii, cari se cuno܈teau mai bine între ei ܈i cari î܈i aveau capii lor de
bresle, pre܈edin܊ii corpora܊iilor ܈i corpurilor din cari Iăceau parte. În
acest scop am hotărât convocarea la sediul primăriei a Comunită܊ii
evreie܈ti, pentru a-i pune în vedere, eIectuarea cât mai rapidă a acestor
lucrări. Pentru ca selec܊ionarea să se Iacă într-un spirit de cât mai mare
dreptate, echitate ܈i obiectivitate, am crezut de bine să convocăm
133
frunta܈i ai vie܊ii publice din Cernău܊i, pentru ca împreună cu ei să
împăr܊im răspunderea, sub aspectul valorii ܈i al suspiciunii intrinsece a
lucrărilor.
În ce măsură au în܊eles d-nii convoca܊i să ne aiute, unii nevoind
să în܊eleagă că măsura re܊inerii a Iost dictată de Mare܈al în
considerarea unor mai înalte comandamente ale nevoilor în industrie
܈i refacere, al܊ii crezând că noi am Ii autorii hotărârii de deportare, to܊i
la un loc criticând persoana mare܈alului, unii pentru blânde܊e, ceilal܊i
pentru câinie, aceasta intră în apanaiul suIerin܊elor noastre personale.
Am fost nevoi܊i după două zile să ne dispensăm de acest Iel de a vedea
în colaborare, că numai ne îngreuia opera.
Pentru lucrările propriu zise de birou, conIec܊ionarea tablourilor,
veriIicarea lor numerică, sortarea lor, eviden܊a, completarea
formularelor, eliberarea autoriza܊iilor, ducerea la .semnat ܈i predarea
lor serviciului de pază a ghetoului, pentru toate aceste ܈i câte altele
lucrări de amănunt, comandamentul militar a pus la dispozi܊ie un
aparat de 48 grade inferioare, teteri܈ti, ofi܊eri ܈i subofi܊eri, lucrările
păstrându-܈i caracterul executării unei hotărâri militare.
Primăria prin mine a pus la dispozi܊ia acestor lucrări sala cea
mare a primăriei cu birourile vecine, aceasta pentru a avea
îndeaproape sub control aceste lucrări ܈i pentru a fi scutit de desele
deplasări la comandamentul militar, unde ele de drept ar Ii trebuit să
fie executate ܈i pentru a putea interveni de urgen܊ă când nevoia o va
cere.
Singurii civili în aceste lucrări, au Iost primarul, vice-primarul,
secretarul general, ܈eful de cabinet ܈i o dactilograIă din biroul
prezidial al primăriei ܈i ace܈tia numai în măsura în care pe calea
dreptului de peti܊iune evreii apelau direct la în܊elegerea, sprijinul ܈i
interven܊ia Primarului.
N-am regretat atunci ܈i mai pu܊in astăzi că am avut această
.inspira܊ie¨, cu toate că munca mea a Iost îngreuiată însutit. Recunosc,
nu toate inspira܊iile mele au fost fericite, dar aceasta de care vorbesc
cu toate că mi-a creat atâtea neajunsuri nu o regret, întrucât prin ea
am putut să Irânez roata nenorocului, abătută asupra unei popula܊ii
martirizate.
Dar să amintesc ܈i de alta care atunci era să-mi rupă capul, care
a dat anză atâtor comentarii ܈i care a Iăcut obiectul multor note
inIormative, păstrate cu griiă în tresorul cabinetului militar sau trimise
direct pre܈edin܊iei. Vizita mea în gheto, singura mea vizitare oIicială a
134
ghetoului, prin tot timpul fiin܊ării în chiar seara de 15 octombrie, după
ce fixasem cu generalul Ionescu programul lucrărilor noastre pentru a
doua zi m-am transportat până la spitalul evreiesc, situat la o margine
a ghetoului ܈i pe artera de circula܊ie principală, spre gară. Fusesem
în܈tiin܊at încă din zi, că ar Ii izbucnit o epidemie de Iebră tiIoidă, care
reclama măsuri preventive în care griia primăriei trebuia să Iie în
garda. în acela܈i timp voiam să duc Irunta܈ilor comunită܊ii mesajul
Mare܈alului că în܊elege să cru܊e o parte din evreimea de la Cernău܊i.
Era un gest ܈i de lini܈tire a maselor lor chinuite de groaza plecării în
necunoscut, dar în acela܈i timp era ܈i un gest politic de a le dovedi că
Mare܈alul nu este atât de câinos la inimă ܈i că poate el a Iost împins de
alte considerente la măsura deportării lor, dar în Iapt are milă de ei ܈i,
pe cât îi permite orientarea lui politică, îi va scuti.
Scena dramatică pe care am trăit-o în clipa când le-am adus
vestea de nădeide, o socot cea mai solemnă, cea mai mi܈cătoare din
via܊a mea ܈i nu cred ca viitorul să-mi fi rezervat o alta mai încărcată.
Rabini bătrâni, intelectuali de toate vârstele, Irunta܈i din toate
compartimentele vie܊ii sociale, negustori, muncitori, cu un cuvânt
întreaga suIlare, a izbucnit în plâns alinător, a îngenunchiat
binecuvântând pe Dumnezeul lor, mul܊umind cerului pentru îndurare,
Mare܈alului pentru gra܊ie, iar mie încercând să-mi sărute mâinile,
picioarele ܈i pulpana hainelor. Nu totdeauna lacrimile ru܈inează pe un
bărbat. În clipa aceea, emo܊ionat de această izbucnire spontană de
gratitudine, m-au podidit lacrimile ܈i am plâns ܈i eu .părintele
ora܈ului¨. Pentru trăirea acelei clipe întocmai, chem martori pe to܊i cei
ce au supravie܊uit chinuirea ܈i s-au comunicat alături de mine, din
potirul nădeidii într-o omenire mai bună. De ce neamul meu nu ܈i-a
însu܈it gestul, cel pu܊in ca scuză pentru viitor, rămâne să ܈i-l dezlege
în con܈tiin܊a lor cei ce m-au hulit, înfierat ܈i m-au urmărit. Eram doar
primarul întregului municipiu ܈i nu numai a unei păr܊i a lui. Intra în
chiar atribu܊iunile primarului grija de alimentare a pie܊elor ܈i
brutăriilor din gheto. Eram purtătorul de griiă pentru întreaga
popula܊ie ܈i nu prigonitorul ei. Gestul a܈a de simplu, a܈a de explicabil,
ura l-a Iăcut măre܊ pentru mine ܈i pentru posteritate.
Abia în ziua de 16 octombrie, după ce am luat contact cu
delega܊ii comunită܊ii, cărora li s-a comunicat hotărârea Mare܈alului ܈i
le-am expus urgen܊a lucrărilor cu care am Iost însărcina܊i, ne-am dat
seama că nu vom Ii în stare să ne achităm în timp a܈a de scurt, de
selec܊ionarea ce ne-a fost încredin܊ată. Evreilor singuri, cari erau în
135
cauză, ܈i cari aveau la îndemână tehnicienii ܈i posibilită܊ile de
investiga܊ie statistică, le-a trebuit două zile pentru ca să alcătuiască
tablourile. Ne-au Iost înaintate un număr de 179 tablouri, la cari mai
târziu s-au mai adăugat câteva.
Ne-a costat aproape o zi Iixarea împreună cu guvernatorul a
procentaiului raportat la aceste tablouri, trebuind să argumentăm
necesitatea ob܊inerii unui procent mai mare la fiecare tablou. O va
recunoa܈te ܈i generalul Calotescu, ce luptă ne-a costat să-l convingem
că anumite categorii trebuie men܊inute pentru a nu dezagrega via܊a de
mâine a ora܈ului. Un exemplu: la Cernău܊i tinichigii erau to܊i evrei, la
un singur tinichigiu cre܈tin îi re܊in numele Basaraba într-un ora܈
care număra peste 11.000 clădiri ܈i după ce în restul provinciei
Iuseseră ridica܊i to܊i. Prevedeam după cum s-a ܈i întâmplat, că vom
trebui să împrumutăm celorlalte ora܈e ale Bucovinei, meseria܈ii de
specialitate. ܇i câte alte exemple.
Am ob܊inut noi amânări ܈i ne-am înhămat zile ܈i nop܊i la o
muncă istovitoare, nemul܊umitoare nici pentru unii, nici pentru al܊ii.
Un aparat de 48 func܊ionari militari împăr܊i܊i pe alfabete, pe
categorii, ajuta܊i de o echipă de oIi܊eri, au muncit Iără odihnă, pentru a
duce Ia îndeplinire într-o lună o muncă căreia, în normal, îi trebuia
câteva luni.
Toate lucrările noastre erau pregătitoare, cuvântul în ultimă
instan܊ă avându-1 guvernatorul. Rezultatul zbuciumului nostru l-am
concretizat în rapoartele către guvernator.
Socot că nu mai interesează amănuntele migăloaselor eIorturi
până ce s-a ajuns la acele rezultate.
Interesează numai Iaptul că porni܊i odată pe drumul de a ob܊ine
păsuiri în plecarea trenurilor, amândoi, generalul Ionescu ܈i cu mine
am căutat noi expediente pentru a tărăgăna pornirea, socotind cu
interven܊ia iernii care va opri deportarea.
Trebuie să eviden܊iez un Iapt. Toate lucrările acestei comisii de
triere s-au Iăcut la lumina zilei, în văzul tuturor Iunc܊ionarilor ordona܊i
in executare, în văzul publicului care putea să-܈i exercite controlul
când îi plăcea, în văzul celor interesa܊i (autorită܊i publice, institu܊ii de
stat ܈i particulare, fabrici, industrii, comercian܊i particulari) ܈i sub
controlul organelor de poli܊ie ܈i siguran܊ă, ordonate cu veriIicarea
indezirabililor ܈i mai presus de controlul ܈i ochii delegatului Marelui
Stat Major. N-am lucrat cu u܈ile încuiate, în ܈oaptă sau alt mod de
136
suspiciune. U܈ile comisiunii, dar mai ales ale primarului erau deschise
oricui.
În definitiv activitatea mea era proiectată pe voin܊a de a opri ܈i
nu de a trimite. Guvernatorul putea, dar nu trebuia să ܊ină cont de ea.
De câte ori nu m-am războit cu el pentru a Ii men܊inut unul sau altul,
pentru care nu numai argumente dar ܈i stăruin܊i, erau de a fi deportat.
Provoc la dezmin܊ire pe acela pe care eu l-a܈ fi refuzat. Pe câ܊i nu i-am
trecut personal pe autoriza܊iile oficiale ܈i de strictă interpretare,
eliberate ܈i semnate de guvernator. Care membru de familie care
venea la mine să implore după ce se închiseseră listele salvarea celor
dragi lui (părin܊i, fra܊i, nepo܊i, socri, veri etc.) ܈i a plecat nesatisIăcut.
Mai răcneam eu ce-i drept, căci îmi dădeam seama că nu de la mine
putere creez o nouă autoriza܊ie, dar la urmă tot treceam pe autoriza܊ie
numele celor dragi începând cu Iormula stereotipă .valabil ܈i pentru
N.N. care trăie܈te în menaj comun, este între܊inut, aiutat, dămlăgit,
neputincios¨ ܈i câte alte considerente ܈i puneam curaios semnătura
mea ܈i ܈tampila primăriei. Această singură opera܊ie, din care mai
târziu s-a voit a mi se răsuci un iuvă܊ de incriminare pentru abuz de
putere, a salvat nu zeci dar sute de suflete, legate indisolubil de ceea
ce e mai sIânt în organismul umanită܊ii: familia.
Cea mai mare satisfac܊ie, pe care am încercat-o în acea vreme, a
Iost când odată în timpul lucrărilor, lt. colonelul Petrescu mi-a
declarat: .recunosc d-nule Popovici, d-ta ai avut dreptate, nu trebuia
evacuarea trebuie atâ܊ia men܊inu܊i, încât e păcat de cei ce au plecat. Iar
la plecarea domniei sale din Cernău܊i, când ܈i-a luat bun rămas de la
mine: .Plec, dar nu vreau să Ii pierdut stima d-tale¨.
În acel moment, ai câ܈tigat domnule colonel Petrescu stima mea
pe care o ai ܈i astăzi. Errare humanum est ܈i recunoa܈terea gre܈elii te
absolvă.
Diabolicum perseverare. În con܈tiin܊a acestora, cari până mai
ieri m-au înjurat, a܈ vrea să privesc astăzi, să văd dacă miie܈te în ea
remu܈carea pentru ieftinul românism ce l-au arborat atunci ܈i care a
întinat românismul de veacuri clasic în bunătate ܈i ancorat tradi܊ional
în umanitate.
Pă܈ind din .triere¨ în .revizuire¨ ܈i din revizuire în .veriIicare¨
am lungit lucrările până ce la 15 noiembrie a dat Mare܈alul ordinul ca
evreii care n-au Iost încă deporta܊i, să rămână ܈i ei pe loc.
137
Ace܈tia au rămas în seama primăriei ܈i au intrat în istoria
deportării cu .autoriza܊iunea Popovici¨, autoriza܊ie cu dungă, spre
deosebire de .autoriza܊ia Calotescu¨.
Ferici܊i de a fi elibera܊i din co܈marul zilnic care ne mistuia
sufletele ܈i ne punea mereu în vibra܊ie inima, acest sensibil organ
pentru suferin܊ă, am încheiat lucrările, le-am .sigilat, numerotat ܈i
parafat¨ ܈i cu tot balastul de cereri, de tablouri oficiale ܈i particulare,
le-am înaintat cu proces-verbal guvernământului, Am răsuflat, am
premenit încăperile primăriei ܈i am închis capitolul .selec܊ionării¨.
Cei pleca܊i cu destinul lor, urcând calvarul unor suferin܊i ܈i mai
diabolice, cei răma܈i cople܈i܊i, înghi܊ind Iără murmur noile împilări.
...............
Puаină statistică
Procentajul popula܊iei evreie܈ti din întreaga Bucovină a Iost
până la primul război mondial de aproape 10°, însumând ei o ciIră de
cea. 90.000 locuitori. Acest procent s-a men܊inut ܈i până în anul 1940,
când numărul lor era de peste 120.000 pe provincie, din care procentul
cel mai ridicat 1-a dat Cernău܊ii, socotită Iiind .minoritatea¨ evreiască
la aproape 70.000 suflete, fa܊ă de 140.000 ale întregului ora܈. Pe ce
cale ܈i în ce împreiurări a Iost diminuat numărul lor până la iulie 1941
la numai peste 50.000 locuitori pentru Cernău܊i, intactă rămânând
popula܊ia evreiască în Sudul Bucovinei, scapă cenzurii mele.
Fapt cert este că numărul evreilor la revenirea noastră în 1941 a
fost pentru Bucovina de Nord de cea. 65-70.000, din cari numai la
Cernău܊i cifra lor trecea de 50.000.
În iurul acestei ciIre pentru .evacuarea¨ ei s-a dat lupta din
octombrie 1941 ܈i până în iulie 1942.
Din lucrările de recensământ din august 1941 ale Ministerului de
agricultură sau economie, lucrări efectuate sub conducerea d-nului
director general Manuilă, a rezultat un număr de aproape 49.000
suflete în lotul evreilor.
După consumarea lucrărilor de deportare ܈i după exodul celor
sorti܊i plecării, a rezultat un număr de 16.569 persoane exceptate de la
deportare la un număr de 5.619 autoriza܊ii revizuite pe capi sau
138
membri de Iamilie. La acesta se adaugă numărul celor ce au rămas în
Cernău܊i cu a܈a numite .autoriza܊ii Popovici¨ urcându-se numărul
total al evreilor răma܈i în Cernău܊i după recensământul biroului
popula܊iei în 16 decembrie 1941, la 19.689 suIlete, iar după cartela
eliberată de primărie în mai 1942, la 19 521.
Evacuat a Iost exact un număr de 28.391 evrei. Acesta numai
din ora܈ul Cernău܊i. Care este cifra celor ridica܊i din lagărele nordului
provinciei ܈i din ora܈ele de sud, nu a܈ putea preciza. Cred să Ii Iost de
cca. 50-60.000 suflete.
Pentru Cernău܊i, adunat numărul celor deporta܊i la numărul celor
răma܈i, se veriIică ciIra rezultată pentru popula܊ia evreiască la
recensământul Manuilă din august 1941, de cca. 49.000 suflete.
În rezumat, situa܊iunea numerică a evreilor răma܈i la Cernău܊i
după recensământul din decembrie 1941, a Iost de 19.689 suIlete.
Personal cred că acest număr a Iost mai mare, întrecând el ceva peste
20.000, notoriu Iiind că mul܊i evrei s-au sustras, din motive de altfel
explicabile ܈i recensământului, ܈i procedurii de triere ܈i cartelei. Nu
mai adaug pe acei cari au putut evada pe orice cale din ora܈ ܈i
guvernământ.
Dr. TRAIAN POPOVICI
în Cartea Neagră, vol. 3, pp. pp. 164-189
Traian Popovici a primit postum diploma de Drept între Popoare în
1983.
Bucure܈ti, 7 iunie 1942 - protestul dr. N. Lupu împotriva
transferării unor deporta܊i de la Moghilev în lagărul de
exterminare de la Scazine܊ ܈i împotriva reluării deportărilor în
Transnistria.
Doctorul Lupu
*
Bucure܈ti, 7 iunie 1942
Iubite Domnule Prim Ministru,
*
Dr. Nicolae Lupu a fost unul din principalii lideri ai P.N.܉. Nota dr. W. Filderman pe
document: .Dr. N. Lupu imploră la 7.VI.1942 pe Prim Ministru să ia măsuri omene܈ti pentru
evreii din Moghilev.¨
139
Nu numai convingerea ce o am în magnanimitatea ܈i
patriotismul Dvs. ܈i al Mare܈alului cu care vă identiIica܊i, dar cei 2000
ani aproape de practică cre܈tină a Străbunilor mei ܈i ai poporului
nostru ܈i cele câteva mii de ani anteriori de religie umană ai
precursorilor străbunilor no܈tri, cum ܈i Iirea mea rezultantă a acelor
mii de suflete cre܈tine, nu mă pot lăsa nesim܊itor, ci mă obligă a vă
Iace cunoscută cruzimea ce se pregăte܈te câtorva mii de oameni din
Moghilău.
Vă rog citi܊i alăturata adresă din Moghilău către Comandantul
legiunii de jandarmi.
Nu se pot lua în asemenea condi܊ii convalescen܊ii infecta܊i ܈i
infecta܊i de tifos ܈i transporta܊i.
Vă rog inspira܊i umanitate subalternilor Dvs. ܈i cere܊i-le urgent
să îndulcească ܈i să omenească condi܊iile.
E ܈i în interesul sufletului ܈i al poporului nostru permanent larg
܈i omenesc.
Vă implor a Iace acestea cât mai curând.
În acela܈i timp îmi permit a vă reaminti că conform ordinului
Dvs. personal din 14 Oct anul trecut deportarea din Bucovina a
restului ce nu Iusese deportat să Iie oprită, ceea ce s-a ܈i efectuat.
Azi se pare că din motive divergente între Guvernator ܈i Primar,
7 000 din cei din Cernău܊i vor fi deporta܊i, începând de mâine.
Vă rog să binevoi܊i ca hotărârea Dvs. din 14 Oct. 1941 să Iie
respectată.
A܈ avea multe de spus dar mi le rezerv pentru o eventuală
audien܊ă ce voi cere Dvs. ܈i D-lui Mare܈al.
Încrezător că apelul meu, pornit din inimă curată ܈i superioare
interese ale Patriei va Ii ascultat, Vă rog a primi Domnule Pre܈edinte,
asigurarea înaltului meu respect.
(ss) Dr. Lupu
[Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the
Holocaust (1986, 12 vol.) editor Jean Ancel, vol. IV, p. 10]
140
Bucure܈ti, 1942, Septembrie 16- protestul lui Constantin I.C.
Brătianu împotriva deportărilor. Cazul ܊iganilor.
Domnule mare܈al
După persecu܊iunile ܈i expulsarea evreilor, ca represalii în contra
coreligionarilor lor din Bucovina ܈i Basarabia ܈i sub influen܊a
tratamentului ce au suIerit în Germania, astăzi se iau măsuri Ioarte
stricte ܈i în contra ܊iganilor, cari sunt ridica܊i cu for܊a spre a fi trimi܈i,
în vagoanele plumbuite, în Transnistria, cum se întâmplă la Pite܈ti.
Nimeni nu în܊elege scopul ܈i interesul acestor expulzări.
După cum ܈ti܊i foarte bine, ace܈ti cetă܊eni români nu au fost
până astăzi supu܈i în Statul nostru la un tratament special. Ei sunt
ortodoxi ca ܈i românii ܈i ocupă în ܊ara noastră un rol economic
important, fiind meseria܈i dibaci, ca: potcovari, Iierari, căldărari,
cărămidari, zidari sau lucrători agricoli ܈i salahori. Mul܊i sunt mici
negustori, mici proprietari, lăptari, etc. Aproape to܊i lăutarii din ܊ara
noastră sunt ܊igani ܈i nu este sărbătoare populară care să se poată
dispensa de concursul lor.
De odată, autorită܊ile le pune în vedere să plece din ܊ara în care
s'au născut ܈i în care mo܈ii ܈i strămo܈ii lor au trăit, din ܊ara pentru
care, ca buni români, ܈i-au vărsat sângele Iiind înrola܊i în armată.
În preaima iernii, ei trebue să-܈i lichideze în câteva ore,
gospodăriile lor, din care nu au dreptul să ducă cu dân܈ii decât 20 kgr.
obiecte ܈i îmbrăcăminte.
Bătrâni, Iemei ܈i copii sunt arunca܊i peste hotare în ni܈te regiuni
necunoscute lor, în care nu au nici un rost de via܊ă.
܇i pentru ce această cruzime?
Ce vină au ace܈ti nenoroci܊i?
Ce folos va rezulta din expulzarea lor?
Oare ܊ara românească, mai cu seamă după războiul actual, este
suprapopulată ܈i are o abunden܊ă de meseria܈i ܈i muncitori, care cere
sacriIicarea unui număr mare din cetă܊enii ei?
Nu-mi pot închipui că măsurile ce se iau pornesc din ini܊iativa
sau cu ܈tiin܊a Conducătorului Statului ܈i de aceea Iac apel la Dvs. ca să
face܊i să înceteze o persecu܊iune care ne va duce cu câteva secole
înapoi, din istoria omenirei.
141
Gândi܊i-vă ܈i ce se va întâmpla în Rusia reconstruită care ar
urma exemplul dat de noi ܈i care pe de o parte ar deporta în
Turchestan sau în nordul Siberiei pe românii din Transnistria ܈i ar
trimite înapoi în România miile de cetă܊eni români expulza܊i sub
regimul actual.
Primi܊i, vă rog, Domnule Mare܈al, asigurarea sim܊ămintelor
mele alese.
ss. Constantin I. C. Brătianu
Bucure܈ti, 16 Septembrie 1942.
[Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the
Holocaust (1986, 12 vol.) editor Jean Ancel, vol. IV, p. 225]
*
Iuliu Maniu
*
܈i deportările de evrei. (O evocare ulterioară a
liderului sionist Aurel Weiss)
Punerea în aplicare a planului de deportare a întregii popula܊ii
evree܈ti a României întârzia. Cum aceasta din urmă ignora inten܊iile
guvernului Antonescu ܈i pericolul ce o amenin܊a, nimic nu părea de
natura de a provoca îngriiorări mai mari decât cele care deveniseră
curente. Decretele de deposedare, interdic܊ii ܈i excluderi continuau să
umple paginile .Monitorului OIicial¨. Preocuparea de ceea ce putea
aduce în plus a doua zi crea suIicientă nesiguran܊ă ܈i încordare spre a
lăsa locul altor preocupări.
Cu toate interven܊iile, vânătoarea de oameni continua în Ardeal ܈i
Banat. Deportările î܈i urmau cursul. Unul din centrele de adunare,
înainte de expediere, era imobilul din Bucure܈ti, strada Sfin܊ilor care
apar܊inuse bancherului Berkovitz.
Între timp Maniu schimbase domiciliul. Ocupa un apartament
într`un imobil de raport din str. SIin܊ilor, situat în apropierea
imobilului Berkovitz.
În diminea܊a zilei de care vorbesc, Maniu coborâse pentru a face
o plimbare matinală înainte de micul deiun. La orele opt ܈i iumătate
diminea܊a m`am dus să-l vizitez a܈a cum fusese convenit.
*
Iuliu Maniu (18731953). Pre܈edintele Partidului Na܊ional-܉ărănesc.
142
Din primul moment al întâlnirii, am fost impresionat de aspectul
neobi܈nuit ce-l prezenta. Ochii lui rău iniecta܊i, trăsăturile Ie܊ii arătau
oboseală ܈i descurajare. El, care avea o ܊inută dreaptă, aproape
militară, era încovoiat sub pelerina ce-i atârna pe umeri. Micul dejun
stătea pe tavă în Ia܊a lui aproape neatins. L`am intrebat dacă nu se
simte bine. A evitat cu un gest să răspundă, căutând să aducă vorba
despre altceva. Din toată comportarea lui rezulta, însă, o turburare
intensă. Era evdent că se aIla sub imperiul unei mari agita܊ii.
Decis să lămuresc taina acestei turburări lăuntrice, i-am spus:
.Nu se poate, domnule Pre܈edinte, trebuie să se Ii întâmplat ceva. Ce
s`a întâmplat?.¨
Părăsind brusc rezerva pe care căuta să ܈i-o impuie, Maniu m`a
pus în cuno܈tin܊a faptului care-i determinase turburarea. În mica lui
plimbare trecuse prin fa܊a imobilului Berkovitz, centrul de adunare al
evreilor destina܊i deportării, ܈i asistase la scene sfâ܈ietoare. Nu mi-a
spus în ce au consistat acele scene, dar e u܈or de închipuit caracterul
lor după eIectul pe care îl produseseră asupra lui Maniu.
Mi-a mărturisit că a plâns, ܈i această destăinurie căpăta o
conIirmare neîndoielnică în ochii lui înro܈i܊i, în toată disperarea mută
care se degaia din trăsăturile Ie܊ii lui, în încovoerea corpului ca sub
apăsarea unei Ior܊e cople܈itoare.
Ca mi܈cat de un resort intern, Maniu a continuat: .Ce înseamnă
sălbăticia asta? Nu e destul că ne-am pornit într`un război nenorocit ܈i
că vom trebui să plătim scump aventura? Mai trebuie să ne încărcăm
܈i cu răspunderea acestor sălbătecii! Nu ܈tiu unde vor să ne ducă!.¨
Ce puteam să-i replic eu, care de ani mă aIlam sub presiunea
cle܈telui nazist, care vedeam cu durere ce se petrecea în jurul meu ܈i
resim܊eam cu atât mai greu loviturile, cu cât sensibilitatea ܈i pregătirea
mea intelectuală pătrundeau departe în miezul lucrurilor?
Păstrasem o impresie de contrarietate iritată de la vizita pe care
i-o Iăcusem lui Maniu după inIorma܊ia ce mi-o dăduse Lugo܈ianu.
Fără a mic܈ora valoarea morală ܈i umană a interven܊iei lui la
Antonescu, îmi Iăcuse impresia că era mai mult preocupat să aIle
sursa inIormării mele decât de primeidia mortală care plutea asupra
unei popula܊ii de sute de mii de suflete. Îi repro܈am în gândul meu că,
fa܊ă de gravitatea împreiurărilor care Iormau obiectul convorbirii
noastre, el î܈i impunea rezerve ܈i nu-mi permitea prin precizări de
amănunte să încerc coniurarea pericolului, la locul ܈i momentul
oportun. Ar Ii trebuit poate să mă gândesc în acel moment la riscurile
143
cărora se expunea prin interven܊ia lui, dacă Garda de Fier ܈i guvernul
german ar fi aflat de termenii ei.
ManiIestarea de proIundă omenie la care asistam acum,
constituia un element inedit în aprecierea unei personalită܊i complexe.
܉in deci să aduc aceasta mărturie, cu obiectivitatea pe care o
impun momentele istorice prin care am trecut.
Aureliu Weiss
*
[Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the
Holocaust (1986, 12 vol.) editor Jean Ancel, vol. VIII, p. 603]
Bucure܈ti, 30 octombrie 1942
Ref: Deportarea evreilor în Transnistria
I. Notă trimisă de consilierul Ambasadei Germaniei din Bucure܈ti
pe probleme evreie܈ti superiorilor săi de la Berlin, despre o
informa܊ie provenită din partea unui ziarist elve܊ian. Se referă la
interven܊iile reginei-mamă Elena în favoarea evreilor.
Un ziarist elve܊ian comunică:
.Cu prileiul ultimului transport de evrei spre Transnistria urma
să Iie arestat ܈i deportat filologul Barbu Lăzăreanu (Lazarovici).
Comisarul de poli܊ie i-a dat totu܈i răgaz ca, în curs de două zile, să-܈i
aranjeze situa܊ia¨. Drept care, Lăzăreanu s-a adresat cunoscutului
medic Victor Gomoiu cu care e prieten ܈i care, la rândul lui, este
Ioarte bine văzut de Regina mamă Elena. Gomoiu, om atât de
cumsecade, încât nu-܈i putea imagina că evreii sunt atât de persecuta܊i,
s-a dus personal în str. Sf. Ion Nou pentru a se convinge personal ܈i la
fa܊a locului de starea ialnică a acestor neferici܊i.
Dr. Gomoiu a luat imediat legătura cu regina mamă, iar aceasta
cu Regele Mihai. Mama i-a spus Regelui că este o ru܈ine ce se
întâmplă cu oamenii în această ܊ară ܈i că ea nu mai poate suporta, cu
atât mai mult cu cât regele, fiul ei, ܈i numele său vor Ii mereu legate în
istoria României de crimele comise împotriva evreilor, iar Domnia sa
*
Om politic evreu din România, apropiat de Iuliu Maniu.
144
va Ii numită aceea a lui Mihai cel cumplit. Mama i-ar fi pus foarte
serios în vedere regelui că, dacă deportările nu sunt imediat sistate, va
părăsi ܊ara. Drept urmare, regele i-a telefonat numaidecât primului
ministru Mihai Antonescu ܈i, în consecin܊ă, a avut loc un consiliu de
mini܈tri în urma căruia nu numai că aresta܊ii au fost elibera܊i dar s-a
dat ܈i un comunicat al Pre܈edin܊iei.
Dintre evreii deporta܊i în ultimul timp, câteva sute au fost
împu܈ca܊i, în parte de germani, parte de români.
Richter
SS Hauptsturmfuhrer
[Jean Ancel, Documente, vol. IV, p. 314-315; Martiriul evreilor din
România 19401944. Documente Юi mărturii. Cuvânt înainte: Dr.
Moses Rosen. Bucure܈ti, Editura Hasefer, 1991. (Centrul pentru
Studiul Istoriei Evreilor din România), p. 224]
La 14 noiembrie 1993, Эef Rabinul Эafran mi-a trimis textele
alocuаiunilor rostite de Regele Mihai Юi de el însuЮi la ceremonia care
a avut loc la 4 noiembrie la Berna, cu prilejul înmânării Regelui
Mihai a Medaliei de Drept Între Popoare conferită post mortem
Reginei Mamă Elena a Romaniei. In aiscursul său. Regele Mihai a
diferenаiat, implicit, poporul român de acei români care au
propovăauit Юi practicat ura Юi intoleranаa faаă ae minorităаile etnice
Юi religioase.
[Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the
Holocaust (1986, 12 vol.) editor Jean Ancel, vol. III, p. 561-563]
1942, iulie 14, Bucure܈ti. Memoriul demnitarului român Dori
Popovici
*
cere reglementarea deportării evreilor bă܈tina܈i din
Bucovina, efectuarea ei în respectul principiilor legalită܊ii, sistarea
*
Dori Popovici unul dintre liderii Partidului Democrat al Unirii din Bucovina ܈i, apoi, ai
Partidului Poporului, fost ministru în guvernele Averescu.
145
exceselor împotriva cetă܊enilor evrei ܈i întronarea principiilor
dreptă܊ii. Este nedrept ca o colectivitate să fie persecutată pentru
actele criminale ale unor indivizi răzle܊i.
Dori Popovici, Bucure܈ti, 14 iulie 1942
O sIântă datorie Ia܊ă de ܊ară, îmi impune, să vă aduc, având în
vedere locul de frunte ce-l de܊ine܊i între factorii cei mai influen܊i, pe
care îi are astăzi ܉ara Românească ܈i apoi mare parte de răspundere,
ce ave܊i s-o purta܊i ܈i dvs., pentru cele ce n-ar trebui să se petreacă
actualmente, în via܊a noastră publică, la cuno܈tin܊ă, cele ce urmează:
Eliberându-se în vara anului trecut întreaga Basarabie ܈i
teritoriul Bucovinei, care fusese cedat U.R.S.S. de sub ocupa܊ia
bol܈evică, armatele noastre biruitoare ܈i-au luat la intrare, revan܈a
cuvenită pentru gravele insulte ce i se adusese de către o parte a
evreimii din teritoriile men܊ionate, împu܈când o bună parte a evreilor
din Basarabia ܈i un număr de ceva peste 15.000 evrei din Nordul
Bucovinei.
Pentru a pune capăt măcelului sângeros, ce se dezlăn܊uise ܈i care
bineîn܊eles lovea ܈i în nevinova܊i, DOMNUL MARE܇AL
ANTONESCU a binevoit să ordone în luna lui octombrie a anului
trecut, cu privire la evreii ce mai rămăsese, circa 85.000 de capete la
număr, ca o măsură de pedeapsă împotriva acelor asupra cărora ar
putea să cadă numai o umbră de bănuială, că ar Ii avut o atitudine
repro܈abilă... DEPORTAREA LOR ÎN TRANSNISTRIA,
re܊inându-se doar cei cari sunt necesari din punct de vedere al
utilită܊ilor publice.
Cu nespusă părere de rău însă, opera܊iunile de deportare ce s-au
efectuat de atunci, ܈i anume acele din toamna anului trecut ܈i acele din
luna iunie a anului curent, Iără ca ele să Ii luat nici până astăzi sIâr܈it,
au decurs în condi܊iuni din cele mai profund viciate ܈i arbitrare
posibile, deportându-se bunăoară, din sudul Bucovinei, va să zică din
un teritoriu ce nu fusese ocupat ܈i în care evreii nici nu aveau
posibilitatea să-܈i maniIeste în masă sentimentele lor ostile Ia܊ă de
armatele noastre în retragere, deportându-se to܊i evreii, Iără nici o
deosebire, nelăsându-se nici măcar un meseria܈ sau profesionist liber,
în ora܈ele Suceava, Câmpu Lung, Vatra Dornei, Gura Humorului,
Solea ܈i Rădău܊i, astIel, că între timp s-a ivit necesitatea de a-i readuce
pe unii din ace܈ti meseria܈i evrei înapoi, iar în partea de nord a
146
Bucovinei, în condi܊iuni atât de arbitrare ܈i viciate, încât ele au produs,
prin Iaptul că au mai excelat pe deasupra ܈i prin o tendin܊ă evidentă de
a servi în prima linie poItelor nesă܊ioase de îmbogă܊ire ale organelor
de executare ܈i ale interpu܈ilor lor, ne܊inându-se deloc seama de
consecin܊ele catastrofale ܈i repercursiunile incalculabile ce pot să le
aibă asemenea metode asupra intereselor noastre na܊ionale, economice
܈i morale, în sufletul popula܊iei române din Bucovina, cea mai
proIundă durere ܈i explicabilă mâhnire.
Prin aceste metode, neobi܈nuite în ܊ări civilizate, cu tonii străine
de structura suIletească a popula܊iei române din această provincie,
crescută prin aproape o sută cincizeci de ani la respectul legii ܈i a celei
mai desăvâr܈ite morale publice, s-a între܊inut Iără de nici un motiv
binecuvântat, Iără de nici un rost care să Irizeze măcar în aparen܊ă un
cât de palid interes na܊ional în rândurile acestei popula܊ii, ea osândită
Iiind să vadă, cum erau du܈i mii ܈i sute de evrei, pe străzile
Cernău܊ilor, în cea mai mare parte cunoscu܊i personali, cu care au
convie܊uit o via܊ă întreagă, în dimine܊ile zilelor de câteva duminici, pe
când clopotele bisericilor chemau la sfânta liturghie, forma܊i în
convoiuri flancate de gardieni ܈i solda܊i înarma܊i ܈i purtând tot avutul
ce-1 luase cu sine în spinare, strigând ܈i răcnind în cumplita lor
disperare, de-܊i era mai mare mila, la locurile lor de control ܈i
învagonare, o atmosIeră de cea mai nebănuită depresiune ܈i întristare,
iar în rândurile evreimii. prin Iaptul că ace܈tia erau ridica܊i Iără de nici
un preaviz prealabil, în timp de miez de noapte, organele publice
intrând prin surprindere în casele lor, exact după sistemul bol܈evic,
Iără nici o deosebire dacă între timp, ei erau sau nu rechizi܊iona܊i ܈i
încadra܊i deia în viata economică. AstIel că nici unul dintre ei nu mai
era sigur, nici o singură clipă, de ziua de mâine, o nemaipomenită
spaimă ܈i o indescriptibilă groază, cari toate se puteau evita, ob܊inând
pe lângă acestea ܈i un rezultat incomparabil mai respectabil din toate
punctele de vedere, ba chiar solutionându-se până astăzi în mod
deIinitiv întreaga problemă evreiască, dacă s-ar fi aplicat metode
europene.
Ceea ce interesează via܊a noastră românească în legătură cu
rezolvarea acestei probleme, este descătu܈area ei din ghearele
economice ale evreilor, ܈i dacă este dată posibilitatea să atingă acest
obiectiv, în mod mult mai perIect, pe căi legale ܈i civilizate, nu poate
să existe nici un interes de ordin na܊ional să demonstrăm lumii că noi
147
suntem din principiu refractari de a aplica metodele gradului de
cultură ale unor ܊ări mai civilizate.
Prin acelea܈i metode, profund reprobabile de mai sus, s-a
despoiat complectamente întreaga evreime de tot avutul ei în valoare
de multe miliarde, care de܈i erau menite să intre în patrimoniul
statului, au devenit aproape deantregul prada acelor ce au executat
deportările, s-a jignit, prin Iaptul că datorită acestor metode au Iost
deportate elemente utile ܈i irepro܈abile, prea bine cunoscute ca ele-
mente loiale, babe bătrâne de peste 70 de ani, inIirmi ܈i invalizi, femei
gravide ܈i nebuni, în schimb însă re܊inu܊i deoarece se plăteau sume
Iabuloase, de sute de mii, până la un milion lei, pentru Iiecare cap de
evreu re܊inut în ܊ară, du܈mani ai ei, comuni܈ti dovedi܊i ܈i alte elemente
periculoase, cu o îndrăzneală de neînchipuit, ܈i o lipsă înspăimân-
tătoare de orice scrupul, în modul cel mai grav demnitatea noastră
na܊ională ܈i s-a ܈tirbit, prin Iaptul că acei deporta܊i au fost expu܈i,
ajun܈i la locul destina܊iei, la cele mai inimaginabile chinuri, ܊inu܊i
fiind în unele cazuri, neIiind pregătit pentru ei nici cel mai rudimentar
adăpost, până la miilocul iernii, ca bunăoară în comuna BARSAT din
jude܊ul BALTA, până la 20 decembrie sub cerul liber, murind din
această cauză în medie 60-70 procente, în cazul din urmă chiar 80 de
procente din evreii deporta܊i, într-o măsură extrem de dureroasă, toată
importan܊a noastră, ca Iactor civilizator în sud-estul Europei.
Datorită tuturor acestor principii de cea mai crudă barbarie, de
care au Iost călăuzi܊i executorii ordinului DOMNULUI MARE܇AL,
rezolvarea problemei din România, acest mare act de importan܊ă
istorică, cel mai important act de guvernământ al regimului actual,
acest act care ar Ii trebuit să stea la baza rena܈terii întregii noastre vie܊i
de stat, acest act care putea ajunge pentru veacuri întregi, un act de
permanentă mândrie na܊ională, a aiuns să Iie un act de cea mai iosnică
ticălo܈ie, un act de ve܈nică ru܈ine, ca să întrunească toate elementele
pentru ca să Iim expu܈i, poate chiar pentru vecie, dispre܊ului ܈i unei
întregi omeniri.
E o chestiune extrem de gravă, o chestiune de o gravitate atât de
uria܈ă încât nu poate să nu Iie adusă, cu extremă urgentă, la cuno܈tin܊a
DOMNULUI MARE܇AL, care abstrac܊ie Iăcând de Iaptul că Domnia
Sa va dezaproba indubitabil, în modul cel mai sever ܈i cu toată tăria
marei sale personalită܊i, aplicarea tuturor acestor proceduri asitatice
cari s-au petrecut, se va strădui cu siguran܊ă să aducă prin măsuri
imediate, o oarecare îndreptare ܈i să îndepărteze măcar în parte, oribila
148
pată de ru܈ine ܈i de decaden܊ă, ce au aplicat-o o mână de incon܈tien܊i
܈i criminali pe obrajii na܊iunii noastre întregi.
Eu personal, neavând cu regret, posibilitatea să-i pot vorbi
DOMNULUI MARE܇AL în această privin܊ă, de܈i i-am solicitat încă
din luna lui octombrie a anului trecut o audien܊ă în acest scop, nu Iără
a-i adresa între timp ܈i un memoriu bine documentat cu privire la toate
întâmplările de până astăzi, iar memoriile ܈i adresele oamenilor de
rând, adresate DOMNULUI MARE܇AL neIiind sortite să poată
ajunge totdeauna la cuno܈tin܊a Domniei Sale, cu onoare vă rog să
binevoi܊i a-mi da cel mai larg concurs posibil, pe care sunte܊i dator să
ni-l da܊i, atât ca român cât ܈i ca cre܈tin ܈i nu în cele din urmă ܈i ca om
civilizat, de o cultură apuseană perIectă, domnia voastră Iiind în
acela܈i timp ܈i un factor de cea mai mare importan܊ă la plăsmuirea
destinelor noastre, pentru ca DOMNUL MARE܇AL să aIle neapărat ܈i
cât se poate de urgent, de toate întâmplările relatate ܈i pentru ca
domnia sa să binevoiască de a pune, în consecin܊ă, printr-un act de cea
mai supremă autoritate, cu toată urgen܊a, capăt sistemului arătat mai
sus, iar popula܊ia română din Bucovina, la adăpost de posibilitatea
unei eventuale repetări a unor întâmplări similare, ܈i de a întrona
deodată cu stabilirea răspunderilor celor vinova܊i de faptele petrecute,
܈i cea mai aspră pedepsire a lor, în sfâr܈it după atâtea experien܊e triste,
un regim de cea mai perIectă dreptate ܈i civiliza܊ie.
Cum aplicarea unor sisteme de natura celor men܊ionate, ܈i în
deosebi a celor cari revoltă sim܊ul nostru religios, cu caracter pur
bol܈evic, au creat deia până acum în Bucovina o atmosIeră
insuportabilă, o ambian܊ă suIletească din cele mai potrivnice pentru
men܊inerea ordinei publice, eu personal fiind de cel pu܊in de douăzeci
de ori martor ocular al unor agresiuni sălbatice petrecute ziua mare, în
plin centru al ora܈ului Cernău܊i, din partea plebei de pe stradă
împotriva unor intelectuali evrei, trecători, cu totul nevinova܊i, fo܈ti
magistra܊i înal܊i, medici ܈i avoca܊i, necesitatea de a lua măsurile
preconizate, cu toată urgen܊a posibilă, este cu atât mai imperioasă, cu
cât stările actuale din Bucovina încep să nu se mai deosebească întru
nimic de cele din Uniunea Sovietelor ܈i, în consecin܊ă, să inIirme pe
de-a întregul rostul războiului actual pe care-1 ducem alături de alia܊ii
no܈tri, rostul .RĂZBOIULUI SFÂNT¨. împotriva hainilor de
bol܈evici.
Admi܊ând chiar cazul că interesele ܊ării ar reclama îndepărtarea
܈i a ultimului evreu din Bucovina, mergând chiar până la
149
dezmo܈tenirea lor de ultimul drept pe care-1 mai au în prezent, numai
de a respira, deoarece toate celelalte, chiar ܈i dreptul cel mai elementar
al pensionarilor la plata pensiilor lor, un drept care de altcum li se
recunoa܈te actualmente ܈i în Germania, nu li se mai respectă, acest
ultim Iactor încă, de a se bucura, până la cea de pe urmă suIlare,
măcar de acel minim scut ܈i de aceea inIimă protec܊iune de care se
bucură în statele civilizate chiar animalele de rând, Iiind incompatibil
cu însă܈i ideea de stat, ne mai vorbind cu no܊iunea unui stat civilizat,
nu li se poate lua în nici un caz, Iie doar că voim să aiungem pe ultima
treaptă ale celor mai barbare popoare de pe glob.
În legătură cu acesta, e absolut necesar, să ܈tie toată lumea, că
mul܊i evrei din Bucovina apar܊in unor familii vechi, unor familii care
vie܊uiesc de sute de ani pe acest pământ, încă înainte de încorporarea
Bucovinei la teritoriul austriac, deci evrei care au trăit ܈i au fost
crescu܊i în tradi܊ia unei absolute ordine ܈i discipline ca acea
recunoscută de toată lumea, de cea mai exemplară, care a domnit sub
imperiul numit, mul܊i membrii de ai lor ocupând posturi înalte în via܊a
de Stat, atât în administra܊ia publică, câ܊ ܈i în justi܊ie, înaintând uneori
până a Ii chiar membri valoro܈i ai Cur܊ii de Casa܊ie din Viena ܈i că ei
prin urmare sunt în mod Iiresc atât de înrădăcina܊i ܈i strâns lega܊i de
acest pământ, încât ei nu pot să Iie Iăcu܊i responsabili în nici un caz ܈i
sub nici un raport, în mod sumar cum se desprinde din metodele
practicate de până acum, pentru actele criminale de care s-au Iăcut
vinovate cu totul alte elemente evreie܈ti ܈i să Iie căsăpi܊i acum,
învinui܊i Iiind în totalitatea lor, Iără de nici o excep܊ie ܈i Iără de nici o
umbră de cercetare sau iudecată, ca ni܈te turme de vite, mai ales, dacă
actele incriminate, de cari ei sunt bănui܊i, cad în partea lor
covâr܈itoare, cum se poate u܈or constata, în sarcina evreilor, intra܊i cu
mult mai târziu, abia după actul Unirii, Ioarte mul܊i veni܊i sub regimul
decedatului Goga în ܊ară din Polonia, în cea mai mare parte însă
asupra celor intra܊i deodată cu trupele bol܈evice.
Dacă principiul dreptă܊ii ܈i umanită܊ii prevede ca colectivitatea
să nu suIere niciodată de pe urma unor acte răzle܊e, comise numai de
câ܊iva indivizi criminali, atunci acest principiu ar fi fost ܈i trebuie să
se aplice neapărat ܈i cu ocazia opera܊iunilor de evacuare, ce vor mai fi
necesare. în ce prive܈te evreii din Bucovina ܈i să li se dea acestora,
câtă vreme ei sunt încă cetă܊eni plini, neavând altă vină, decât că sunt
evrei, dar cărora nu li se poate aduce nici un Iel de culpă, tot scutul ce
li se cuvine, după lege.
150
Un stat, care nu-܈i respectă legile, ordinele ܈i regulamentele sale
proprii nu se respectă pe sine însu܈i ܈i pierde dreptul la acest respect ܈i
din partea celui de pe urmă cetă܊ean.
.Justi܊ia fundamentum omnium reqnorum.¨ Tolerând cumva, ca
܈i de acum înainte, cetă܊enii evrei să poată Ii la discre܊ia oricăruia, Iie
el organ public sau simplu particular, Iără ca acest sistem sălbatic să
Iie imediat sistat, vom aiunge, Iără discu܊ie. într-o bună zi nu prea
îndepărtată, ca Iiecare din noi, Iie el român sau străin, să Iie la
discre܊ia oricărui derbedeu ܈i măturător de stradă.
Să nu uităm, nici o singură clipă, că statul Român este un stat
cre܈tin, că biserica noastră dominantă este biserica ortodoxă, că
cetă܊enii români sunt oameni evlavio܈i. cu un foarte pronun܊at sim܊
religios, oameni care ori de câte ori ar trece pe lângă un săla܈ sfânt, se
închină întotdeauna în fata lui ܈i fac sfânta cruce.
Este o adevărată abera܊ie, o pură demen܊ă, o nebunie Iără
margini, o sinucidere na܊ională, de a tolera, ca acest sentiment de o
rară ܈i proIundă religiozitate, să poată Ii batiocorit ܈i terIelit de însă܈i
organele statului, de însă܈i acei în a căror seamă se găse܈te apărarea
celor mai bunuri ce le avem, ca popor.
Nereglemen܊ându-se de cu vreme, după principii civilizate,
rezolvarea problemelor evreie܈ti, pe baza unor principii umane ܈i
adevărat cre܈tine܈ti, pe care este bazat ܈i întregul nostru edificiu statal,
s-ar putea, foarte u܈or întâmpla, continuând din nenorocire, de a
deporta ܈i mai departe, în condi܊iunile sălbatice, de până acum, ܈i cele
câteva mii de evrei, câ܊i au mai rămas în Bucovina, ne܊inând cont nici
măcar de interesele noastre cele mai ardent economice, să ne găsim
dintr-odată într-un moment nea܈teptat în Iata unei complete prăbu܈iri
na܊ionale. înstrăinate Iiind suIlete܈te de noi acele milioane de cei mai
buni români, cari mai ܊in încă la sIânta noastră biserică, sau eventual
în fa܊a pericolului, să Iim osândi܊i a suferi, la sfâr܈itul războiului, cu
ocazia conferin܊ei păcii, la a܈a zisa .MASĂ VERDE¨ din cauza
barbariilor petrecute, cea mai gravă ܈tirbire a independen܊ei noastre,
ca stat suveran.
Drept urmare îmi permit să concretizez, în Ia܊a situa܊iunii date,
a܊â܊ în numele meu câ܊ ܈i în numele tuturor românilor de bine din
Bucovina, dolean܊ele noastre, după cum urmează:
.EVACUAREA EVREILOR DIN BUCOVINA¨ să se execute,
având în vedere că avem instalat, de peste un an, un regim normal în
151
această provincie, cu cea mai con܈tiincioasă respectare ale strictelor
noastre necesită܊i economice ܈i apoi, în condi܊iuni cari să nu vateme
întru nimic sim܊ul de dreptate ܈i de religiozitate a popula܊iei române
din această provincie, pentru a nu-i distruge acesteia, prin continuarea
metodelor viciate ܈i samavolnice de până acum, încrederea în
organiza܊ia noastră de stat ܈i a o împinge în bra܊ele bol܈evismului.
în consecin܊ă, ar Ii bine să se procedeze, cu cea mai mare urgen܊ă
posibilă, la:
I. REGLEMENTAREA EVACUĂRII EVREILOR BĂ܇TI-
NA܇I DIN BUCOVINA
1) În sensul, pe care-1 are măsura deportărilor ܈i pe care l-a
precizat DOMNUL MARE܇AL însu܈i, prin o scrisoare publicată în
luna lui octombrie a anului trecut în ziarele mai principale din tară,
mai ales, având în vedere, că reducându-se numărul evreilor prin
deportări arbitrare peste limita impusă de necesită܊ile noastre
economice, se periclitează orice posibilitate de reIacere economică a
acestei provincii greu încercate.
2) Nemaioperând deportări din teritoriul ce nu Iusese ocupat, în
care s-a ivit din cauza deportărilor arbitrare din toamna anului trecut,
cu care ocazie au fost evacua܊i to܊i evreii, Iără excep܊ie, din aceste
regiuni, deja nevoia de a readuce, în scopul reînviorării vie܊ii
economice, din nou un număr de Io܈ti evrei deporta܊i.
3) Deportând din teritoriile eliberate ܈i din cele ce n-au fost
ocupate, numai pe aceia contra cărora s-au adus dovezi concrete de
vreo culpabilitate.
4) EIectuând deportările viitoare, care vor mai Ii necesare cu
cea mai strictă respectare a principiilor de legalitate ܈i religiozitate.
încredin܊ându-se executarea unor persoane cu o cultură superioară ܈i
cu o reputa܊ie irepro܈abilă sub raport moral.
II. Sistarea proceselor necontenite împotriva cetă܊enilor evrei,
ele animalizând masele ܈i punând în pericol siguran܊a personală a
tuturor cetă܊enilor, Iără deosebire de na܊ionalitate.
III. Respectarea drepturilor evreilor pensionari la plata pensiilor,
nefiind compatibil cu prestigiul ܊ării de a lăsa cetă܊enii nevinova܊i,
odată ce ܈i-au Iăcut via܊a lor întreagă datoria către Stat în mod
irepro܈abil, unii de܊inând chiar decora܊ii înalte, să piară acum la
bătrân܊e de Ioame, pe drumuri, mai ales că pensiile se plătesc din
re܊inerile de salarii ce li s-au Iăcut ܈i dreptul acesta li se recunoa܈te
evreilor pensionari de altcum ܈i în Germania.
152
IV. Sanc܊ionarea cea mai severă a persoanelor publice vinovate
care au realizat proIituri, sub orice Iormă, cu ocazia deportărilor ce le-
au operat, nici o pedeapsă putând Ii prea aspră pentru oribila crimă
na܊ională ce au comis-o ace܈ti trădători, cari au vândut pentru câ܊iva
argin܊i cinstea neamului nostru întreg.
V. Evacuarea neapărată a de܊inătorilor de locuin܊e evreie܈ti cari
posedă imobile sau apartamente proprii în Cernău܊i ܈i sIidează prin
de܊inerea abuzivă de apartamente mai luxoase cu chirii derizorii ܈i cu
imobile luate în custodie de la Primăria ora܈ului, în mod gratuit,
întreaga opinie publică, ܈i în sfâr܈it
VI. ValoriIicarea lucrurilor rămase de la evrei, date în custodie,
prin organizarea unor licita܊ii publice ܈i crearea unui fond din sumele
realizate pentru despăgubirea Io܈tilor refugia܊i români, care ܈i-au
pierdut avutul sub ocupa܊ia bol܈evică.
Acestea sunt măsurile, pe care noi românii din Bucovina, le
socotim de cele mai potrivite ܈i recomandabile, pentru a duce la un
bun sfâr܈it rezolvarea problemei evreie܈ti ܈i pe care m-am ܊inut dator
să la indic, la îndemnul celei mai elementare obliga܊ii de con܈tiin܊ă, pe
care trebuie s-o aibă Iiecare român Ia܊ă de soarta poporului său ܈i
punând destinul lor în mâinile Domniei Voastre nutresc ferma
speran܊ă că apreciind Domnia Voastră după merit, importan܊a
excep܊ională a chestiunei de Ia܊ă care prive܈te binele neamului întreg,
îmi ve܊i da cu plăcere ܈i în cea mai largă măsură, prea pre܊iosul
dumneavoastră concurs, pentru ca ele să triumIe ܈i să Iie acceptate în
toată întregimea lor de către DOMNUL MARE܇AL ܈i rămân în
această credin܊ă nestrămutată, mul܊umindu-vă anticipativ, pentru toate
ce ve܊i binevoi, să Iace܊i pentru reu܈ita acestei cauze drepte, cu cea
mai distinsă stimă ܈i cu cea mai desăvâr܈ită considera܊iune,
al Domniei Voastre totdeauna sincer ܈i profund devotat
în J. Ancel, Documents, vol. V, doc. 156, pp. 277-286.
Un manifest de protest împotriva trimiterii evreilor în
Transnistria, scris ܈i răspândit de Nicu܈or Graur în 1942.
.Cutremurat de groază, zguduit până în cele mai adânci
ascunzi܈uri ale suIletului meu, cu lacrimi în ochi, stăpânit de o inIinită
lasitudine, înspăimântat că mai trăiesc încă, e pentru prima oară când
mi-e ru܈ine că sunt român.
153
Vin din gările Capitalei noastre.
M-am dus într-adins.
N-am fost din întâmplare.
Am Iost ca să văd cu ochii mei imensul convoi ܈i jalnic ܈i trist ܈i
nenorocit al evreilor, asvârli܊i în trenuri speciale, unde altă dată erau
trântite cirezile de vite, pentru a fi trimi܈i în Transnistria.
M-am dus ca să aud cu urechile mele ܊ipetele Iără sIâr܈it,
chinuitoare, implorătoare, deznădăiduite, ale Iemeilor care-܈i sărutau
bărba܊ii, ale mamelor care-܈i îmbră܊i܈au spasmodic copiii, ale fra܊ilor
܈i surorilor care nu mai voiau să se mai desprindă din ultima încle܈tare
de via܊ă, ale copiilor care-܈i priveau mustrător părin܊ii pentru osânda
batjocoritaore de a-i Ii născut.
...܇i am mângăiat cu mâinile ܈i cu ochii mei, fa܊a palidă a unui
evreia܈ de câ܊iva ani numai, care nu pricepea nimic.
Oh, ochii acestui copil care parcă întrebau .pentru ce?¨
Oh, Iericirea ineIabilă a copila܈ului că nu în܊elegea nimic...
Cum?
M-am întrebat mereu ܈i mă întreb.
Nu-s de aiuns toate prin care au trebuit să treacă evreii de la noi,
în cele din urmă decenii? Tot nu aiunge? Tot nu-i destul?
Nu-s de aiuns atâtea decenii de când propaganda cuzistă a
pervertit genera܊ii de intelectuali, pregătind astIel teren propice
omorurilor de mai târziu?
Nu-i de aiuns că astIel a Iost IalsiIicată toată concep܊ia noastră
de guvernământ ܈i în urmă, viciat spiritul politic din înaltele sIere ale
vie܊ii noastre de stat?
N-a Iost de aiuns ca să vedem cum sulurile ܈i tablele sfinte ale
credincio܈ilor au Iost asvârlite în cloaca de murdării de la Oradea-
Mare? Ca să vedem cum .Arhanghelul Mihai¨ trimitea studen܊ii să
asvârle în apele Bahluiului tipografiile unei ܊ări de abia ie܈ite din
promiscuitatea analIabetismului? Cum .Garda de Fier¨ î܈i începea
lupta politică cu exerci܊ii de asasinat în pădurile ܈i codrii Moldovei?
Cum prăpădul străzilor devastate de la Ia܈i aminteau nop܊ile de moarte
ale pogromurilor nesfâr܈ite din vremea despotică a Romanovilor?
Cum masacrul în serie al atâtor de܊inu܊i, sub pretextul încercării de
Iugă de sub escorta gărzilor Consiliilor de Război, Iăcea să trăiască ܈i
la noi epocilie dureroase ale .sotniilor negre¨, cu falanga de terorism
condusă de Puri܈kievici, Cru܈evan, von Plehve, Sypiaghin, Stolâpin,
marii duci, ܈ambelanii cur܊ilor imperiale ܈i to܊i acoli܊ii lor, care nu
154
tresăreau văzând cum sute de copii ܈i femei sfâr܈eau, Iără vreo vină,
sub copitele avalan܈ei de cazaci, trimisă la represalii în ܈arje de
cavalerie exhibate?
Cum, toate, toate acestea, n-au fost nimic?
܇i în urmă, în ultimii ani, în ultimele luni, tot ce am văzut, tot ce
s-a petrecut, am uitat oare ܈i tot nu e de ajuns?
Am uitat că marile gazete ale democra܊iei erau arse ܈i distruse,
sub ochii autorită܊ilor constituite în stat?
Am uitat oare că zeci ܈i sute de familii de evrei au fost aruncate
pe drumuri, luându-li-se ultimele miiloace de trai, până ܈i brevetul din
care trăiau ܈i casa cu greu, cu amar agonisită ܈i bucata de pământ
cumpărată cu truda atâtor nop܊i jertfite ܈i cu dreptul de a fi avocat,
medic sau ziarist, muzicant sau publicist?
Cum?
Am uitat oare pentru totdeauna?
Dar măcelul de la Ia܈i?
Dar demen܊a nop܊ilor din Văcăre܈ti ܈i Dude܈ti?
Dar trenurile mor܊ii, cu vagoanele plumbuite?
Dar masacrul din abatoare, cu oameni căsăpi܊i, înjughia܊i ܈i
atârna܊i în cuie, ca cele mai scârnave vite ܈i dobitoace Iără grai?
Dar sinagogile arse, sIărâmate, batiocorite?
܇i tot, tot nu ajunge?
***
Acum alte orori, alte morminte. Înalte considera܊iuni de stat au
impins politica de a-i trimite pe evrei în Transnistria a nu ܈tiu căror
voievozi nelămuri܊i...
܇i pentru a face batjocora ܈i umilin܊a mai mari, odată cu evreii,
s-a hotărât ܈i trimiterea unor ܊igani sărmani muncitori de mahalale,
bie܊i nevoia܈i de prin cătune ܈i cântăre܊i prăpădi܊i, din uli܊i dosnice ܈i
bodegi de grădini܊ă.
Moartea, în râs sardonic de ܊ambaluri...
***
În .Souvenirs de ma vie¨, Serghei Iulievici White pune de o
manieră superioară, problema. ܇i anume: una este antisemitismul de
stat ܈i alta este antisemitismul de sentimente.
155
Ca om, ca fiin܊ă gânditoare, po܊i să ai orice Iel de sentimente.
Ca om de stat însă, nu.
Po܊i să Iii antisemit în adâncul sentimentelor tale, dintr-o
educa܊ie gre܈ită, din lecturi vinovate, din contagiuni spirituale.
Un om de stat însă, desprinzându-se de mediul falsificat din
preaimă-i ܈i înăl܊ându-se la marile răspunderi ce-i incumbă,
înfrângându-܈i sentimentele ܈i pornirile josnice care-l înlăn܊uiesc,
trebuie să Iacă ܈i să ducă marea politică aemocratică. care nu face Юi
nu trebuie să facă aiferenаieri ae rasă Юi ae sange. ae limbă Юi de
obiceiuri, de credinаe religioase Юi de ritual. Un stat, o lege pentru
to܊i: egalitate, dreptate, libertate pentru to܊i cetă܊enii săi.
܇i să nu uităm că aici vorbea un om politic în anul 1905.
܇i să nu uităm iară܈i, că datorită acestor concep܊iuni de stat care
se cuno܈teau, sub presiune opiniei publice americane, determinată la
rândul ei de presa evreiască din America, White aducea în dar
imperiul învins, triumIul păcii de la Portsmuth.
Să nu uităm!
***
Am în fa܊a mea, o bro܈ură: .O politică evreiască¨, scrisă de
strălucitul reporter politic, regretatul Scrutator de la .Adevărul¨,
împins la sinucidere de legionari.
Prefa܊a de profesorul Stere.
Sub Iorma unei convorbiri cu un vechi amic din copilărie de la
Soroca, bătrânul ܈i învă܊atul revolu܊ionar care cuno܈tea de mult
prescrp܊iile tuturor Siberiilor, pe vremea când al܊ii din genera܊ia lui se
jucau cu mingea, î܈i a܈terne pe hârtie vederile sale politice, referitoare
la problema evreiească.
܇i aici, aIirmă că triumIul lui Israel e sinonim cu triumIul
dreptă܊ii pe pământ.
Adică, atunci când omenirea va parveni să lepede în sIâr܈it toate
vestigiile îngrozitoare medievale, când rasa iudaică nu va mai Ii
asvârlită ܈i izolată în ghetouri, când nu va mai Ii urmărită de dispre܊ul
܈i batiocura semenilor ei, când se va aiunge ca odată pentru totdeauna,
până la sIâr܈itul de veacuri ܈i milenii ale acestei planete, omul să Iie
socotit drept om, în aIară de diIeren܊ele de limbă, religie, tradi܊ie,
credin܊ă, atunci vom asista la triumIul lui Israel, adică al dreptă܊ii
eterne pe pământ.
156
Atunci înseamnă că umanitatea a ridicat ܈i ultimele trepte pe
scara civiliza܊iei ܈i culturii suflete܈ti.
***
O recomand.
***
La noi antisemitismul vine de sus în jos.
Istoria noastră contemporană nu înregistrează ܈i nu cunoa܈te
antisemitismul de jos în sus.
Poporul nostru e prea bun, prea blând, prea îngăduitor, prea larg
܈i generos ca să admită suIlete܈te ura împotriva străinilor: nici nu se
concepea ܈i nici nu e nimeni capabil de Iapte care să cheme sânge,
distrugere, devastări, torturi ܈i orori.
܉ărănimea noastră în special e cu totul, cu totul departe de
nelegiuirile rasiale.
***
܇i atunci, dacă este a܈a ܈i a܈a este cu ce-i de vină neamul
acesta ca să primească înaintea întregii lumi civilizate, uluită de ce se
petrece la noi, nemeritatul epitet de barbar, ܈i hotentot, ie܈it din
epocile de piatră ale omenirii ܈i din caverne, care ucide ܈i masacrează
oamenii pentru grozăvia de a se Ii născut evrei?
Dacă o clasă conducătoare politică tot n-a aiuns să vadă drumul
ineluctabil al victoriei democra܊ilor, dacă tot n-a parvenit să în܊eleagă
că hitlerismul este iremediabil pierdut, atunci cel pu܊in să nu treacă la
asemenea acte de asasinat cu etape, trimi܊ând mase nevinovate de
evrei, în depărtările lugrube transnistrene, pentru ca neamul să nu
sufere mâine de pe urma unor fapte ce nu-i apar܊in.
***
Ca mâine va trebui să ne înIă܊i܈ăm la masa păcii. ܇i vom merge
acolo ca să cerem dreptate, sau poate ܈i milă. ܇i atunci ni se va putea
arunca, atât de u܈or, în obraz, riposta: cere܊i dreptate? vre܊i milă? Dar
privi܊i (܈i ochii no܈trii vor trebui să se plece ru܈ina܊i), privi܊i
fotografiile de la Ia܈i, de la Băneasa, de la Văcăre܈ti, din abatoare, din
lagăre, din pu܈cării, de pretutindeni ܈i întreba܊i-vă voi în܈ivă: cum
ave܊i curaiul să invoca܊i dreptatea pe care voi a܊i sugrumat-o sub
157
raIalele mitralierelor din Păcurari ܈i să cere܊i mila pe care a܊i
spâzurat-o de cârligele din abator?
***
Suntem în ultimul ceas ܈i în ultima clipă...
Mai e timp să se oprească deslăn܊uirea dementă de patimi
neîn܊elese.
Am turnat aici, în aceste rânduri, nu numai revolta atât de
îndreptă܊ită a unui neam care-܈i apără obrazul, pe care vrea să ܈i-l ܈tie
܈i păstreze curat: ci am expus ܈i toate considera܊iunile superioare de
stat, imperativele politicii diplomatice interna܊ionale, necesită܊ile
interne, argumentările istorice, tot.
Nu putem invoca ܈i nu trebuie scuza jugului sub care suntem
târâ܊i de imperialismul sordid al hitlerismului prusificat, în nebunia lui
de a i se supune lumea.
Ni se impune o singură concluzie. Una. Una singură: să arătăm
tuturor că ܊ara care a dat lumii fiorul genial al lui Enescu, paginile de
eternitate ale lui Sadoveanu, cântecele lui Co܈buc, scăpările de Iulger
ale lui Iorga, slovele de marmoră ale lui Arghezi, rafinamentul de
gândire al lui Ralea ܈i divina poezie a celui ce a scris .LuceaIărul¨, de
asupra oricăror considera܊iuni ܈i nu poate recuno܈te decât primatul
eternelor ܈i permanentelor postrulate omene܈ti: fii bun, fii drept, fii
om.¨
[Nicu܈or Graur, În preajma altei lumi, Bucure܈ti, Editura S.A.R.E.C.,
1946, pp. 160-167]
Informare privind interven܊ia mitropolitului Nicolae Bălan pentru
stoparea deportării evreilor din România în lagărele naziste de
exterminare (1942)
REFERAT
În legătură cu interven܊ia mitropolitului Dr. Nicolae Bălan pe
lângă mare܈alul Antonescu ca să nu predea organelor hitleriste pe
cetă܊enii români de origine evreiască
În iarna anului 1942/43, într-o noapte, târziu, s-au prezentat la
re܈edin܊a mitropolitului, Dr. Hönig, medic, Ferentzi, croitor, ambii în
158
rela܊ii mai vechi cu mitropolitul, plus încă o persoană al cărei nume
nu-l re܊in, cari l-au rugat să intervină la Antonescu ca să nu predea pe
evreii români hitleri܈tilor. Delega܊ia era Ioarte agitată, speriată, căci
preten܊ia germană urma să se producă peste o zi-două. Delega܊ia
spunea că recurge la aiutorul mitropolitului, cunoscând Iaptul că el se
bucura de mare trecere la general, plus imensul prestigiu de care se
bucură în rândul românilor ܈i poate invoca suferin܊ele românilor
transilvăneni sub regimurile străine.
După plecarea delega܊iei, pe la orele 1 noaptea, mitropolitul
sună pe secretarul general a lui Antonescu la Predeal, căruia îi cere să
anun܊e pe mare܈al că solicită de diminea܊a audien܊ă într-o problemă
Ioarte urgentă ܈i gravă. În diminea܊a aceleia܈i zile, la orele 4,
mitropolitul a plecat cu ma܈ina mitropoliei la Predeal unde se afla
mare܈alul. A urmat imediat audien܊a, la sfâr܈itul căreia mare܈alul a
promis că nu va ceda hitleri܈tilor, dar că va lua oarecare măsuri contra
evreilor, pentru a-i astâmpăra pe nem܊i.
După câteva zile au apărut pe străzile Sibiului evrei, mul܊i
intelectuali, care măturau străzile. Îmi amintesc că ie܈ind de la liceul
Gh. Lazăr unde eram proIesor, am văzut pe strada principală în
dreptul magazinului .Floa܈iu¨ pe doctorul Antal, în sanatoriul căruia
s-a născut Iiul meu.
În iarna anului 1945 s-au prezentat la mitropolitul Bălan un grup
de cinci evrei străini de Sibiu, Ioarte slăbi܊i care i-au mul܊umit pentru
că i-a aiutat să-܈i salveze via܊a.
Datele respective se de܊in de la prot. Ieronim Grovu, fost
consilier mitropolitan ܈i unul din apropia܊ii mitropolitului Bălan,
dintr-o convorbire întâmplătoare.
În anul 1955, august 15, murind mitropolitul Bălan am fost
numit, în calitate acum de director al Bibliotecii Mitropoliei, în
comisia de înregistrare a lăsămîntului Bălan. Atunci am ridicat din
biroul său coresponden܊a păstrată cu griiă între care ܈i două adrese din
partea comunită܊ilor evreie܈ti. Una dintre ele purta data de 30
octombrie 1943 ܈i era semnată de Alex. Nobel ܈i Carol Raiter, fo܈ti
pre܈edin܊i ai Organiza܊iilor evreie܈ti, care rugau pe mitropolit să
intervină pentru eliberarea evreilor din lagăre. A doua, o scrisoare prin
care se exprimă recuno܈tin܊ă pentru aiutorul acordat evreilor, e datată
din 27 septembrie 1944, ܈i e semnată de IosiI Grumberg, pre܈ed.
Organiza܊iei Sioniste din România.
159
Date despre persoanele, data, împreiurările în care a ac܊ionat
mitropolitul Bălan în ajutorul evreilor se mai pot ob܊ine de la fiica
doctorului Hönig, Anita căs. Câmpeanu Paris.
Prof. Ioan Beju
Pensionar
Sibiu, 17 august 1989.
(ACSIER, Fd. III, ds. 376, f. 1 ܈i verso)
16 mai 1943 - Nota dr. W. Filderman despre întrevederea sa cu
Dem. Lupu, prim pre܈edinte al Înaltei Cur܊i de Casa܊ie
15 Mai 1943
NOTĂ
de întrevedere cu Dl. Dem Lupu Prim Pre܈edinte al
Înaltei Cur܊i de Casa܊ie
Fiind inIormat din izvor indirect că interven܊iile Domnului
Ministru Dumitru Popescu ܈i Domnului Ministru Titus Drago܈ la
Domnul Mare܈al Antonescu în chestia evacuării celor 16 000 de evrei
din ora܈e, am avut astăzi o întrevedere care a durat o oră 3,30 4,30
cu Dl. Pre܈edinte al Înaltei Cur܊i.
I-am citit atât nota privitoare la evacuarea celor 16 000 evrei cât
܈i scrisoarea adresată Centralei în chestia celor 4 miliarde.
A fost viu impresionat ܈i după discu܊ii cu caracter general ܈i
privitor la cele 2 chestii a Iăgăduit a întreprinde o ac܊iune în aceste
chestii.
܇i-a exprimat regretul că nu mai am contact personal cu Domnul
Mare܈al, pentru că poate că eu l-a܈ Ii putut convinge să renun܊e la cele
2 măsuri.
Îmi spune că Iiind în Moldova un proprietar român, i-a vorbit
despre aceasta, plângându-i-se că nu va avea nici de unde să se
aprovizioneze, nici de unde să găsească un meseria܈ dar n'a ܈tiut că
este o măsură generală.
16.5.1943
160
[Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the
Holocaust (1986, 12 vol.) editor Jean Ancel, vol. IV, p. 576]
1943, mai [Bucure܈ti]. Extrase din raportul asupra activită܊ii
grupării na܊ional-܊ărăniste ܈i a lui Iuliu Maniu de la 1 septembrie
1940 ܈i până în mai 1943. Se fac referiri la atitudinea de protest a
lui Maniu fa܊ă de deportarea evreilor.
|...| Atitudinea în chestia evreiască
În partea Iinală a memoriului, Maniu protestează în contra
represiunii ce s-a Iăcut asupra evreilor în Basarabia.
La 10 iulie [1941] partidul e în mare fierbere din cauza
întâmplărilor de la Ia܈i.
Când se produce audien܊a Dr. Lupu Hudi܊ă la Predeal [la Ion
Antonescu], Maniu insistă să se vorbească în chip special de chestia
evreiască. Iar în conversa܊iile fa܊ă de partizani ܈i îndeosebi cu străinii,
el apără armata română ܈i aruncă întreaga vină asupra trupelor
germane S.S. care ar Ii executat adevărate masacre.
[...] La 5 aprilie [1942] Maniu pune totu܈i în pregătire un nou
memoriu. El vorbe܈te de noile angajamente militare luate de domnul
mare܈al Antonescu, de decimarea armatei; el pune în fa܊ă pregătirile
ungare ܈i bulgare ܈i acordul stabilit cu prilejul vizitei Statului Major
ungar la Sofia. Dacă continuăm să dăm trupe nu vom mai Ii în stare să
rezistăm unui atac ungaro-bulgar. El dezvoltă problema raporturilor cu
Axa ܈i Ungaria, aiungând la încheierea că România nu-܈i poate reface
grani܊ele cu aiutorul Axei. Dar partidul se opune să se trimită
memoriul. Dinu Brătianu declară că după atitudinea avută de domnul
mare܈al Antonescu, care reIuzase memoriul trimis prin Gh. Brătianu,
renun܊ă la o activitate memorandistică. Maniu începe să se ocupe de
chestiunea deportării evreilor: ce se anun܊ase: el însărcinează diver܈i
exper܊i ai partidului să întocmească studii privitoare la vechimea
evreilor în provinciile române܈ti. O aten܊ie deosebită se acordă
evreilor ardeleni.
[...] Împotriva deportării evreilor
Dezamăgirea lui Maniu e că alian܊a germano-română, .împinge
pe domnul mare܈al Antonescu până la ultimele consecin܊e ale politici
sale¨. în loc de a se descuraja de cre܈terea puterii aliate, el se hotără܈te
să sus܊ină, pe toate căile, o luptă al cărei rezultat va Ii pentru România
161
via܊a sau moartea. În baza unor puteri nelimitate, spune Maniu,
mare܈alul ܈i-a rezervat pentru sine totul. Mini܈trii nu mai contează: ei
au devenit ni܈te simple instrumente de execu܊ie. Mare܈alul ܈i
vicepre܈edintele de Consiliu legiIerează ܈i hotărăsc Iără odihnă.
Printr-o simplă rezolu܊ie se remaniază România, se schimbă vechi
institu܊iuni, se înfiin܊ează altele, se decide soarta a sute de mii de
oameni. Unde va duce această atotputernicie? Maniu e convins că
mare܈alul îl ură܈te, dar că el poate să Iie... obiectiv. Asta-l împiedică
spune el pe dânsul, să poată discuta direct cu Conducătorul statului.
Deportarea evreilor ar necesita, declară Maniu .o examinare cuminte a
problemei¨. La 14 august [1942] el strânge material privitor la felul în
care s-au Iăcut deportările în Basarabia ܈i Bucovina. Teza sa:
.deportările au Iost ordonate de germani, adoptate de guvern ܈i
urgentate de un grup restrâns de func܊ionari, cu scopul de a-܈i însu܈i
averile evreilor. Imensa majoritate a na܊iunii respinge însă aceste
procedee barbare¨.
În fa܊a ܈tirii că vor Ii deporta܊i ܈i evreii din Ardeal, Maniu opune
rezolu܊iile de la Alba Iulia ܈i Iaptul că ungurii n-au Iăcut deportări ܈i
n-au luat măsuri antievreie܈ti. .Nem܊ii, spune Maniu, vor să cure܊e
Ardealul de evrei, să elimine concuren܊a lor economică ܈i să
pregătească acolo protectoratul. Dovada o constituie rezolu܊ia comisiei
de arbitraj germano-italiană¨.
La 21 august [1942] Maniu merge la Sibiu pentru a se interesa la
mitropolitul Bălan dacă e exact că Iuliu Moldovan a trimis în numele
.Astrei¨ o peti܊ie guvernului prin care cere exproprierea comercială ܈i
industrială a evreilor din Ardeal ܈i trecerea acestor bunuri în
patrimoniul vechii asocia܊iuni ardelene. Când aude această veste,
Maniu exclamă: .Nu se poate. La «Astra» decide mitropolitul, iar el
este în܊eles politice܈te cu noi¨. La Sibiu, mitropolitul îi arată că
.Astra¨ a cerut numai ca bunurile evreie܈ti să Iie lovite de
indisponibilitate, Iiindcă sunt cumpărate... de sa܈i ܈i ܈vabi!
ConIuzia rezultă dintr-un rezumat eronat al memoriului .Astrei¨
Iăcut pentru domnul mare܈al Antonescu de serviciile Pre܈edin܊iei. în
public, se ܈tie că Maniu a intervenit pe lângă domnul mare܈al
Antonescu să oprească deportările: el cere să nu i se pretindă de a
spune în ce chip. Numai când mini܈trii Elve܊iei, Suediei ܈i Turciei îi
prezintă IotograIii cu scene din jurul ܈colilor unde au fost strân܈i
evreii, Maniu destăinuie܈te că a intervenit la domnul mare܈al
162
Antonescu spre a-l convinge .de rezultatele neIaste pentru ܊ară ale
acestor măsuri¨.
Comisia Interna܊ională pentru Studierea Holocaustului Documente
[Ed. Lya Benjamin] Bucure܈ti, Polirom, 2005, pp. 501-502
1944, ianuarie 24, Sinteză elaborată la Pre܈edin܊ia Consiliului de
Mini܈tri, din ordinul mare܈alului Ion Antonescu, privind
declara܊iile ܈i interven܊iile unor personalită܊i politice în favoarea
evreilor.
NOTĂ
Domnul mare܈al Antonescu a dispus să i se prezinte o notă cu
privire la intervenirile Iăcute de domnii Filderman, Lupu, Maniu etc.
în favoarea evreilor din Bucovina, interveniri care au dus la oprirea
evacuărilor totale.
...
B. Demersuri ale oamenilor ܈i cercurilor politice române܈ti.
Două cercuri politice interne au reac܊ionat ܈i au căutat să
intervină în Iavoarea evreilor deporta܊i: liberalii ܈i na܊ional-܊ărăni܈tii.
Separat sau în colaborare, prin ܈eIii lor de partid sau prin personalită܊i
proeminente ale partidului, aceste cercuri de acord asupra problemei
evreie܈ti în România au intervenit, prin memorii asupra politicii
generale a guvernului sau prin audien܊e speciale, să oprească
deportările de evrei în Transnistria în totalitatea lor sau cel pu܊in să le
reducă în propor܊ia lor, la anumite regiuni sau persoane vinovate.
Din rapoartele Serviciului Secret de Informa܊iuni, se poate vedea
că chestiunea evreiască a preocupat aceste cercuri ܈i a Iăcut obiectul
demersurilor lor în mai multe rânduri.
Astfel, de la na܊ional-܊ărăni܈ti:
- domnul Maniu comunică partizanilor săi, în iurul datei de 8
septembrie 1942 că de܈i i s-a Iăgăduit că nu vor Ii deporta܊i decât
evrei din Vechiul Regat -de܈i e o teorie primeidioasă, deoarece ܈i
Ardealul e în România totu܈i, pentru diferite pretexte, s-au ridicat
ni܈te evrei din Ardeal.
La 12 septembrie 1942, declară că problema evreiască capătă o
gravitate foarte mare din punct de vedere interna܊ional, în urma
163
mesajului pre܈edintelui Roosevelt ܈i a declara܊iei lui Churchill care
anun܊ă .sanc܊iuni¨ pe care nu le-a mai cunoscut istoria pentru cei care
deportează pe evrei.
La 16 septembrie 1942 a mai declarat: .am spus ܈i o repet
mereu: vom plăti scump maltratările împotriva evreilor. Mi se aduce
la cuno܈tin܊ă, de exemplu, că din Arad ܈i Timi܈oara s-au ridicat ܈i
familii evreie܈ti însemnate ܈i înstărite. De ce Iamilii înstărite? Nu
în܊eleg¨.
De asemenea, la 17 septembrie 1942 a declarat unui emisar al
unor cercuri evreie܈ti alarmate de ultimele ridicări de evrei pentru a Ii
deporta܊i în Transnistria, care se prezentase pentru a-i cere lămuriri cu
privire la ultimul demers al acestuia în chestiunea deportărilor, că
.respectarea ordinului de a se executa deportări îl surprinde, deoarece
a primit asigurarea «dintr-un loc competent» că deportările nu vor
privi în nici un caz pe evreii din Vechiul Regat. Dacă totu܈i este
adevărat, este o dovadă că măsurile luate sunt ini܊iate de foruri
externe¨.
- Ghi܊ă Pop a Iăcut declara܊ii unui emisar al cercurilor evreie܈ti
în legătură cu recentele deportări de evrei, la 16 septembrie 1942,
arătând că Partidul Na܊ional-܉ărănesc este împotriva acestei măsuri,
iar Maniu a Iăcut interven܊ii, fie direct, fie prin domnii dr. Lupu sau
Gh. Brătianu, relevând urmările ce le pot avea pentru ܊ară aceste
deportări, acum sau în viitor. Convingerea domnului Maniu este că la
conducerea ܊ării se aIlă un om drept ܈i bun român, care nu se gânde܈te
la evacuarea în masă, ci în cazuri speciale, dar că sugestiuni externe
caută să creeze ܊ării noastre o situa܊ie diIicilă, în viitor, Ia܊ă de lumea
democrată. Nu este exclus ca legionarii fugi܊i să aibă un rol în această
chestiune, Iăcând sugestiuni lumii străine.
- Dr. N. Lupu a Iost vizitat în Capitală, în ziua de 28 septembrie
1942 de unii amici politici ܈i a declarat că este proIund aIectat de
܈tirile ce i s-au adus la cuno܈tin܊ă cu privire la ultimele deportări de
evrei din Bucure܈ti ܈i din ܊ară, de care domnul mare܈al probabil nu
܈tie. Dr. Lupu a Iăcut cunoscut că va depune toate eforturile spre a fi
primit de domnul mare܈al Antonescu ܈i a face un demers pentru
încetarea deportărilor ܈i examinarea condi܊iunilor în care s-au executat
până acum deportările din Bucure܈ti ܈i Vechiul Regat.
- La 14 septembrie 1942, Ion Mihalache a dezaprobat măsurile
de deportare luate împotriva evreilor, pe considerentul că după
164
informa܊iunile sale, aceste măsuri au Iost luate la sugestia unor cercuri
externe, Iiind .streine de tradi܊iile de omenie ale poporului nostru¨.
Din cercurile liberalilor.
- Constantin I. C. Brătianu, cu prilejul unui Consiliu de
Administra܊ie la Banca Românească, de la 23 septembrie 1942, a
arătat amicilor săi politici că este inexactă versiunea răspândită de
mani܈ti că n-ar vrea să ia atitudine împotriva deportărilor ܈i a
regimului aplicat evreilor ܈i că într-un memoriu trecut a pus domnului
mare܈al Antonescu problema evreiască sub aspect umanitar,
economic, din punct de vedere al ordinii publice ܈i sociale, cât ܈i din
punctul de vedere al politicii externe.
.Acest memoriu a adăugat Dinu Brătianu n-a avut efect. De
altIel am impresia că se Iac tot Ielul de lucruri, Iără ca mare܈alul să
aibă cuno܈tin܊ă¨.
- La 25 septembrie 1942 a declarat:
.Deportarea evreilor continuă sub diIerite pretexte ce găsesc noi
vinova܊i, care sunt expedia܊i. Aceste orori, care constituie o palmă pe
obrazul ܊ării, sunt cu atât mai revoltătoare cu cât, Iără nici o vină, sunt
trimi܈i la moarte bătrâni, Iemei ܈i copii. Am unele informa܊ii că
măsurile acestea provin din sugestiuni externe, Iiindcă vor să elimine
orice concuren܊ă evreiască din România, îndeosebi din Ardeal ܈i
Banat. Am spus-o ܈i o repet pe cât de paradoxal poate părea:
chestiunea evreiască este o chestiune românească ܈i încă din cele mai
importante¨.
- Într-un alt conciliabul de la Banca Românească din 7
octombrie 1942, vorbind de chestiunea evreiască, Dinu Brătianu a
arătat că Maniu a rămas cu impresiunea că a reu܈it să Iurnizeze
argumente care să Iacă pe domnul mare܈al Antonescu să reflecteze ܈i
mai atent asupra măsurilor pe care le poate avea deportarea:
.Am avut în proiect un nou memoriu în chestia evreiască, dar
fa܊ă de atitudinea domnului mare܈al Antonescu exprimată prin
rezolu܊ia pusă pe memoriul anterior, îmi este imposibil să mai Iac
vreun demers. Interven܊iunile mele n-au avut nici o urmare, eu mi-am
Iăcut datoria, iar viitorul va decide cine a avut dreptate¨.
C. Persoane străine.
Încă din iulie 1942 se discuta în cercurile evreilor ܈tirea că în
urma ordinelor date de Nun܊iul Papal, monseniorul Andrea Cassulo,
165
la parohiile catolice din ܊ară se oIiciază, în Iiecare miercuri, o sluibă
specială pentru evreii deporta܊i în Transnistria.
La aceste servicii religioase au fost invita܊i să ia parte to܊i evreii,
indiIerent dacă sunt boteza܊i sau nu.
Rapoarte detailate privind măsurile guvernului ܈i starea acestor
evrei au fost trimise la Roma.
La 13 octombrie 1942, sistarea evacuărilor este pusă în legătură
cu vizita la Roma a monseniorului Andrea Cassulo, care a fost
precedată de chemarea la Vatican a secretarului arhiepiscopului din
Bucure܈ti.
Aceste vizite au Iost puse apoi în legătură cu vizita lui Miron
Taylor, trimisul special al pre܈edintelui Roosevelt, care a avut o
misiune specială la Vatican.
Tot Andrea Cassulo, se spunea, la 16 Iebruarie 1943, că ar Ii
intervenit ca să nu se mai realizeze proiectul în baza căruia evreii
boteza܊i ar fi fost evacua܊i în Transnistria, unde ar Ii urmat să ocupe
eventual chiar func܊ii publice.
La 13 mai 1943, se afirma în cercurile evreie܈ti din Capitală că
vizita monseniorului Andrea Cassulo în Bucovina ܈i Transnistria ar fi
avut ca scop suplimentar facerea unei anchete asupra popula܊iei
evreie܈ti spre a putea da astfel Secretarului de Stat al Vaticanului
informa܊ii precise privind situa܊ia evreilor din Răsăritul Europei.
Cercurile apropiate Lega܊iei Franceze ܈i Elve܊iene colportează
zvonul că Andrea Cassulo a distribuit personal evreilor din
Transnistria diferite ajutoare în bani.
D. Demers comun pentru Filderman.
Pe la începutul lunii iunie 1943, dr. Lupu agita printre na܊ional-
܊ărăni܈ti, ideea unui demers comun cu liberalii spre a se solicita un act
de clemen܊ă pentru Filderman, în sensul comutării pedepsei într-o
măsură temporară. La acest punct de vedere au aderat Maniu ܈i Mihai
Popovici, iar de la liberali, dr. Angelescu s-a pronun܊at pentru un
demers comun al celor două grupuri în Iavoarea lui Filderman.
E. Noi propuneri de readucere a evreilor din Transnistria.
Apropiindu-se frontul în Est, temându-se de unele măsuri
represive ce ar putea fi luate de alia܊ii no܈tri contra evreilor deporta܊i,
cercurile conducătoare evreie܈ti s-au gândit să Iormuleze unele
dolean܊e în legătură cu situa܊ia acestora.
166
În acest scop, dr. W. Filderman, în acord cu Centrala Evreilor, a
întocmit un memoriu în care arată că sunt anumite categorii de evrei
care au fost deporta܊i peste inten܊iunile guvernului ܈i care prin urmare,
ar putea fi readu܈i în tară, precum ܈i Iaptul că, din cei deporta܊i mai
supravie܊uind circa 70.000 evrei, cei răma܈i ar putea fi ierta܊i, mai cu
seamă că maioritatea sunt Iemei ܈i copii.
Arhivele Statului Bucure܈ti, Fond P.C.M. Cabinet, dosar 163/40, filele 87-
93. [în Lya Benjamin, Evreii din România între anii 19401944, vol. 2.
Problema evreiască in stenogramele Consiliului ae MiniЮtri. Prefa܊ă: Acad.
Prof. dr. Nicolae Cajal. Bucure܈ti, Editura Hasefer, 1996, (F.C.E.R., Centrul
pentru Studiul Istoriei Evreilor din România. Izvoare Юi mărturii), pp. 535-
541].
1944, 11-12 mai. Scrisoarea lui C. Titel Petrescu
*
către Primul
Ministru pentru a permite evacuare
**
evreilor din capitală din
calea bombardamentelor
*
Titel Petrescu Liderul Partidului Social-Democrat din România.
**
.Universul¨, 14.05.1944. EVACUĂRILE
Organizarea evacuării copiilor din Capitală pentru a-i feri de bombardamente este o
măsură în܊eleaptă, care trebue să Iie spriiinită prin toate miiloacele ܈i care trebue să se
resIrângă mai ales în rândurile Iamiliilor împovărate de nevoi. S-a prevăzut deocamdată
evacuarea a zece mii de copii între 5-14 ani. Este o ciIră importantă care, odată acest prim lot
plasat, ar putea Ii mărită. Desigur despăr܊irea părin܊ilor de copiii lor este, sufleteste vorbind,
grea, dar înlăturarea primeidiei bombardamentelor pentru aceste nevinovate vie܊i trebue să
primeze fa܊ă de orice alte considera܊iuni. Asigurarea ce se dă că îngriiirea copiilor va Ii
părintească, din toate punctele de vedere, trebue să înlăture griia Iirească a părin܊ilor ܈i, Iără
ezitare, această măsură să găsească cea mai largă în܊elegere.
Problema evacuărilor trebue însă privită sub toate aspectele ei.
În primul rând, trebue să se recunoască, chiar de către autorită܊i, că o cât mai proIundă
decongestionare a Capitalei nu poate Ii decât bineIăcătoare în aceste momente. Noi am mai
scris în acestă privin܊ă ܈i am arătat necesitatea de a se Iace toate înlesnirile pentru ca to܊i acei
care vor ܈i cari pot pleca să nu mai întârzie.
Stăruim din nou asupra acestei recomandări, cu certitudinea că simpliIicarea la
maximum a Iormalită܊ilor va înlătura multe greută܊i ܈i va aduce linistea suIletească în multe
familii.
S-a Iăcut în ultimul timp experien܊a cu Iixarea numai a unor anumite localită܊i unde îi
este îngăduit popula܊iei Capitalei să se reIugieze ܈i s-a dovedit că această hotărâre, care îsi are
desigur o justificare, este totusi în practică Ioarte greu de aplicat azi, când numărul celor ce se
reIugiază ܈i al celor ce doresc s-o Iacă ܈i nu pot încă a crescut considerabil ܈i continuă să
crească. Noi credem că evacuările s-ar face mult mai usor decât s-ar lăsa celor ce vor să plece
libertatea alegerii locului de refugiu. Grija pe care o are fiecare de a-܈i asigura un adăpost ܈i
de a Ii prevăzător în ce priveste alimenta܊ia va usura în mare parte obliga܊iile administrative.
Fireste, sunt ܈i regiuni legate de interese militare, în care aglomerările nu pot Ii îngăduite dar,
167
11-12 mai 1944
DOMNULE PRIM-MINISTRU
Ca purtător de cuvânt al Partidului Social-Democrat din
România, până la întârzierea Iiin܊ării partidelor, organiza܊ie care în
mod neîndoielnic î܈i va relua locul în via܊ă politică normalizată a
܉ării, mă găsesc dator a vă atrage luarea aminte asupra următoarelor:
1) Muncitorimea suIeră acum, mai mult decât toate celelalte
categorii sociale de pe urma grelelor bombardamente aeriene. Lipsa de
adăposturi îndestulătoare, spa܊ioase ܈i rezistente, îi primejduie܈te
via܊a, atât în locurile de muncă precum ܈i în locuin܊ele mizere ܈i
mărgina܈e, după cum rezultă din statisticile sinistra܊ilor. Creierea
urgentă a numeroase adăposturi, sistematic organizate se impune ca
mijloc de salvare a muncitorimii primejduite aceasta cu orice
sacriIiciu bănesc din partea Statului.
2) Acelea܈i pricini cer organizarea serioasă ܈i tot atât de urgentă
a evacuării Iamiliilor, ca ܈i a celor nevoia܈e în genere, din localită܊ile
amenin܊ate în cele mai ferite, precum ܈i aiutorarea imediată ܈i eIectivă
a sinistra܊ilor.
3) Întrucât social-democra܊ia, ca de altfel partidele socialiste de
pretutindeni, nu apără numai via܊a ܈i interesele muncitorimii bă܈tina܈e
ci ܈i pe ale tuturor conlocuitorilor de pe pământul na܊ional, Iără
deosebire de neam ܈i religie, ܈i îndeob܈te ale tuturor năpăstui܊ilor, vă
rog să extinde܊i, Domnule Prim Ministru, măsurile aceste de
cu excep܊ia acestora, mai multă libertate în alegerea locurilor de reIugiu va da, suntem siguri,
rezultate mul܊umitoare.
Un alt aspect al problemei evacuărilor ܈i asupra căruia insistăm cu deosebire este
acela al omeniei fa܊ă de toată lumea. Primeidia mor܊ii amenin܊ă în timpul bombardamentelor
pe to܊i locuitorii deopotrivă. Moartea prin atacul aerian nu îsi alege victimele nici după vârsta
lor, nici după proIesia lor, nici după originea lor etnică, nici după religia sau na܊ionalitatea lor.
Ea seceră tot ce vie܊ueste în calea ei. ܇i nimeni nu are dreptul moral să oIere mor܊ii victime
considerate ca predestinate. Acest tragic drept îl are numai destinul Iiecăruia dintre noi, destin
care nu stă în mâna noastră. S-au petrecut în cursul acestui război atât orori inutile, de care îi
va fi, într-o zi, rusine omenirii, încât nu trebue să se mai încarce istoria ei, cu absurdită܊i cari
sIidează cele mai elementare sentimente umane. Omenia Ia܊ă de toată lumea, indiIerent de
rasă, de origine sau de religie, indiferent de situa܊ie socială sau proIesională, este singura
chezăsie a men܊inerii noble܊ii sufletesti de care va fi atâta nevoie mâine, când societatea
umană va trebui să-܈i găsească echilibrul moral prin apropierea între oameni ܈i în܊elegerea
între popoare. Egalitatea în fa܊a primeidiei implică egalitatea în Ia܊a dreptului de apărare a
vie܊ii ܈i, în aceste momente, nici o dispozi܊ie, nici o măsură nu trebue să pue pecetea cruzimei
܈i a lipsei de omenie pe reputa܊ia unui popor.
168
proteguire ܈i asupra popula܊iei evreie܈ti, atât în ceea ce prive܈te
permiterea evacuării în aIara centurei Capitalei, precum ܈i ajutorarea
sinistra܊ilor întocmai ca pentru bă܈tina܈i. To܊i sunt deopotrivă victime:
to܊i aduc o deopotrivă iertIă a vie܊ei în împreiurările pe care le
străbatem. Cu to܊ii apar܊inem aceleia܈i specii umane.
Vă mai cerem, de asemenea, Domnule Prim-Ministru, ca toate
acele măsuri excep܊ionale care primejduiesc existen܊a popula܊iei
evreie܈ti în apropierea zonelor de luptă, precum ܈i orice măsuri
excep܊ionale împotriva acestei popula܊ii să nu se producă pentru însu܈i
prestigiul na܊iunii noastre.
Aceste deziderate nu sunt expresia numai a unor convingeri
personale, ci sunt ܈i acelea ale întregei muncitorimi române.
Primi܊i, Domnule Prim-Ministru, asigurarea deosebitei noastre
considera܊iuni.
C. Titel Petrescu
[Universul, 15. 5.1944; Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry
during the Holocaust (1986, 12 vol.) editor Jean Ancel, vol. VIII, p. 49]
x ÎN FA܉A PRIMEJDIEI
de Mircea Damian
În două rânduri am ridicat problema evacuării din Capitală, a
persoanelor care nu au de îndeplinit o misiune ܈i care în general nu
prea au ce Iace. Adică a persoanelor care nu sunt necesare apărării ܈i
nu au un rol în angrenajul economic. Ne gândeam în deosebi la femei,
la copii ܈i la oameni mai în vârstă, precum ܈i la aceia care încurcă
lucrurile ܈i aglomerează adăposturile Ioarte din vreme.
Pe ziua de eri, ministerul afacerilor interne a venit cu un
comunicat în sensul acesta. Ceea ce dovede܈te odată mai mult rolul
presei, cu deosebire în timpuri grele când are datoria să oglindească
nevoile publicului, ܈i să Iacă astIel legătura cu organele conducătoare.
În împreiurările de astăzi mai cu seamă, trebuie pusă la adăpost via܊a
Iiecăruia, Iăcându-se tot ce este cu putin܊ă ca Iormalită܊ile de evacuare
să Iie simpliIicate. Iar acolo unde este cazul, să se procedeze la
evacuări Ior܊ate.
169
Problema are însă aspecte multiple, ܈i e foarte necesar ca la
temelia ei să Iie a܈ezat sentimentul unei largi umanită܊i. Căci e prea
mare primeidia, ca să mai suporte doctrine ܈i interpretări dincolo de
ceea ce înseamnă omenie. Oricât o Ii de banal dictonul după care
suntem cu to܊ii egali în fa܊a mor܊ii, ei capătă astăzi puterea unui
tragice actualită܊i. Căci Iorma sub care ne amenin܊ă astăzi moartea,
este atât de deosebită ܈i atât de crâncenă, încât nu ai timp să vezi cine
este lângă tine, nu ai vreme să iudeci pe cine trebue să ocrote܈ti ܈i pe
cine trebue să aiu܊i, deoarece primeidia este deopotrivă de
amenin܊ătoare pentru toată lumea.
Pericolul acesta care coboară din nevăzut ܈i cade tot a܈a,
împră܈tie deopotrivă moartea ܈i rutina, indiIerent de clasă socială, de
vârstă, de origine etnică sau de rasă. Un om bătrân, o Iemeie sau un
copil, nu sunt altceva în împreiurarea aceasta, decât ceea ce reprezintă:
adică ni܈te fiin܊e Iără apărare, teroriza܊i de aceea܈i idee, obseda܊i de
acela܈i gând. În clipa aceea, nu te mai gânde܈ti la originea ta etnică,
nici la acela a vecinului tău, ci cu to܊ii suntem pradă aceleia܈i spasme,
toate sentimentele se topesc într`unul singur, mare, cuprinzător,
universal; cu to܊ii ne aplecăm în Ia܊a unui singur destin, care ne
solidarizează a܈a cum numai spaima de-o moarte năprasnică poate s`o
Iacă.
Iată a܈adar aspectul cel nou al problemei. Sufletul nostru,
structura noastră, tradi܊ia noastră împletită din în܊elegere ܈i omenie, nu
poate să rămâie insensibilă Ia܊ă de tot ceeace este suIerin܊ă lângă
suferin܊a noastră. Împreiurările sunt atât de grele ܈i tot ce ne amenin܊ă
de sus, este atât de înspăimântător, încât nu trebuie să vedem într-un
copil altceva decât un copil, o femee nu este decât o femee, iar un om
bătrân este un neputincios dincolo de orice considera܊iuni de rasă, de
origine etnică, al..... deci pu܈i la adăpost.
Suferin܊a apropie ܈i contope܈te. Ea solidarizează suIletele în
dispre܊ul altor sentimente, care par Ioarte mărunte Ia܊ă de ceea ce se
ridică, în Ia܊a primeidiei, din adâncurile nepătrunse ale Iiin܊ei noastre,
în Iond atât de slabă ܈i neputincioasă. Uneori totul e neputincios ܈i
slab, aIară de sentimentul omeniei, care depă܈e܈te ܈i pericolul ܈i
moartea pentrucă e pur ܈i pentrucă e ve܈nic.
[Ecoul, 15.05.1944; Documents Concerning the Fate of Romanian
Jewry during the Holocaust (1986, 12 vol.) editor Jean Ancel, vol.
VIII, p. 55]
170
Nota dr. W. Filderman despre întrevederile sale cu Iuliu
Maniu ܈i Mihai Popovici
*
. (1 iunie 1944)
În după amiaza de 31 Mai a܈teptând să Iiu primit de D-l Iuliu
Maniu, l-am întâlnit pe Domnul Mihai Popovici.
Ne-am retras într`o cameră: mi-a imputat că-l ocolesc.
Am discutat chestia refugia܊ilor evrei din Ungaria ܈i am
prezentat notele ce voiam să dau Domnului Maniu. Mi-a spus că
este în totul de acord ܈i m`a rugat să-l informez ܈i pe Domnul Maniu.
Am intrat la Domnul Maniu, căruia i-am predat memoriile
rugându-l să le citească ܈i să-mi fixeze întâlnire pe a doua zi.
Azi mi-a spus că notele sunt Ioarte abil redactate ܈i că pe baza
lor a ܈i Iăcut interven܊ii la Guvern.
[Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the
Holocaust (1986, 12 vol.) editor Jean Ancel, vol. VIII, p. 66]
Petre Ghia܊ă
**
, fost deputat liberal, fost ܈ef al grupului ,,H¨
din Partidul Liberal.
....Îmi aduc aminte că în timpul regimului mare܈alului Ion
Antonescu îngrozit de deportările evreilor în Transnistria ܈i de
planurile ce se Iăceau pentru deportarea la Auschwitz a evreilor din
România, i-am spus într-o zi prietenului meu Petre Ghia܊ă că nimic nu
m-ar ingrozi mai mult decât să văd omorându-mi-se copiii inaintea
ochilor. ܇i, atunci, 1-am intrebat dacă în ipoteza că s-ar proceda la
deportarea evreilor din Bucure܈ti, mi-ar putea ascunde ܈i cre܈te copiii.
Mi-a răspuns Iără ezitare ca ,,o va Iace¨.
În 1942, Petre Ghia܊ă a fost mobilizat ca locotenent la Serviciul
de Presă al Armatei Române, din Odessa, în timpul ocupării
Transnistriei, unde a func܊ionat până în vara anului 1943. Ne scria de
acolo destul de rar. La înapoiere mi-a relatat că în cadrul însărcinarilor
de presă a vizitat lagărele de deporta܊i evrei din Transnistria, împreună
*
Frunta܈ al P.N.܉.
**
Profesor universitar. Presedintele grupului .H¨ din Partidul Liberal, după uciderea de către
legionari a fostului lider, Victor Iamandi, ministru al Justi܊iei. A fost subsecretar de Stat la
Pre܈edin܊ia Consiliului de Mini܈tri, ܈i vicepre܈edintele ultimei Camere a Deputa܊ilor, până în
1937, când Parlamentul a fost desfiin܊at de Regele Carol al II-lea, în momentul instaurării
dictaturii regale.
171
cu ܈eIul său, colonelul Enescu, ܈i s-a îngrozit de cele văzute. În timpul
vizitei la lagărul de la Moghilev a întâlnit-o pe Sidi Thal, celebra
artistă a teatrului idi܈. Lucra ca manichiuristă într-o frizerie.
A intervenit imediat la comandantul garnizoanei pentru o buna
tratare ܈i s-a ob܊inut foarte curând eliberarea ei. La pu܊in timp,
întorcându-se la Odessa, a trimis mare܈alului Ion Antonescu o
scrisoare cu con܊inut deosebit de îndrazne܊, în care îi relata ororile
constatate în acele lagăre, cerându-i ca acestea să înceteze pentru a nu
se împieta bunul renume de român; altminteri, va veni o vreme când
un neam întreg va plăti Iaptele unor netrebnici¨. Con܊inutul scrisorii
mi l-a relatat dupa înapoierea acasă, spunându-mi că po܈ta܈ul a fost un
sergent-furier, pictorul Vasile Ispir. Scrisoarea o semna Petre Ghea܊ă
ca fost deputat liberal, fost ܈ef al grupului ,,H¨ din Partidul Liberal. In
concluzie cerea să se Iacă o ancheta.
Generalul Arama, ܈eful poli܊iei militare din Transnistria, a
întreprins o anchetă ܈i a conIirmat stările din lagăre relatate de Ghia܊ă.
Răspunderea pentru această gravă situa܊ie o avea generalul Schwab
un general român, de origine sas, antisemit notoriu care mi-a spus
Ghia܊ă ar fi primit aspre observa܊iuni. Între timp prietenul meu a fost
demobilizat ܈i a revenit in Bucure܈ti, la conducerea Societă܊ii
,,Clujana¨, unde eu func܊ionam ca secretar. Generalul Schwab,
informându-se asupra sursei acelei anchete ܈i aIlând că a Iost
provocată de Ghia܊ă, a araniat sa i se trimeată un ordin de mobilizare,
pentru a fi trimis pe frontul din Crimeia. Ordinul urma să Iie executat
prin Comenduirea Pie܊ii Bucure܈ti. La prezentarea unui plutonier la
Societatea ,,Clujana¨, în str. Bacani 1, cu ordinul respectiv, Ghia܊ă
spre norocul sau nu se afla acolo. Plutonierul mi s-a adresat mie ca
secretar. Cerându-i să lase ordinul, a reIuzat, spunând că ,,el trebuie
să-l inso܊easc㨠܈i a spus ca va reveni. Fata de această neobi܈nuită
forma de mobilizare a unui locotenent, Ghia܊ă a sezizat ca e ceva
suspect ܈i s-a ascuns. În acela܈i timp a solicitat o audien܊ă la primul
ministru, Mihai Antonescu cu care fusese coleg de facultate. În
decembrie 1943 a fost primit în audien܊ă, într-un mod deosebit de
curtenitor ܈i, printr-o adresă dictată, scrisă ܈i semnată în Ia܊a lui -a
cerut ministrului de razboi, generalul Emil Pantazi, să ordone
demobilizarea lui Ghia܊ă. Cu acest prilei, generalul Pantazi l-a
cunoscut personal pe Ghia܊ă ܈i a ordonat demobilizarea. Ca urmare, în
ziua de 30 decembrie 1943, Ghia܊ă a primit ordinul de demobilizare.
Am sărbătorit evenimentul odata cu revelionul anului 1943/1944, la
172
mine acasă, in cerc restrâns: Petre Ghia܊ă cu so܊ia sa, Adina, eu cu
so܊ia, mama mea ܈i o vecină din bloc, prietena comună, Beatrice
Landau.
Copiii mei, în vârstă de 3 ܈i 8 ani, s-au culcat devreme. Bucuria
acestei sărbători a Iost deplină, semniIicând salvarea sa de la moarte
sigură. Această seară petrecută împreună marca ܈i strânsa prietenie ce
se stabilise între noi. Această prietenie s-a eviden܊iat în continuare. În
primăvara anului 1943 au început masivele bombardamente americane
asupra Bucure܈tiului; primul, la 4 Aprilie 1944, în care a fost ucis ܈i
talentatul artist comic Ion Vasilache. Din celebrul cuplu Stroe ܈i
Vasilache, bombardament care a îngrozit popula܊ia Capitalei. Oamenii
au început să caute locuri de dispersare în provincie ܈i în jurul
Capitalei. locuri presupus a fi ferite de aceste bombardamente.
Sectorul Colentina-Afuma܊i era un loc considerat ca fiind ferit
de bombardamente. La solicitarea mea de a mă reIugia cu Iamilia în
jurul fermei lui Petre Ghia܊ă, el a intervenit la unchiul său, proI. Bica
Petrescu fratele mamei sale care avea o mică livadă de cai܈i ܈i
vi܈ini lângă Ierma lui Mi܈u Ghiata, ca să ne construim acolo o cabană.
În în܊elegere cu fratele meu, inginerul Aurel Saxone, am construit o
cabană din lemn, Iormată din trei camere, suIragerie ܈i pridvor. Acolo
ne-am mutat: eu cu so܊ia ܈i copiii; fratele meu cu so܊ia sa Poldy
(născută Rismont), cu Iiica lor Ariana: sora noastră Rosalie cu so܊ul ei
Jules (Iulian) Grebu ܈i fiul lor Devis. Am luat cu noi ܈i pe bucătareasa
noastră Anus, cu prietenul ei Iancu Segerceanu. Am locuit în această
cabană de lemn până la 2 Septembrie 1944, câteva zile după
prabu܈irea regimului antonescian (23 august 1944) ܈i a doua zi după
intrarea trupelor sovietice în Capitală (1 septembrie 1944).
Influen܊a܊i de refugiul nostru, o mul܊ime de evrei ܈i-au construit
cabane în jurul fermei lui Petre Ghia܊ă, în zona comunei Voluntari. La
ferma lui Petre Ghia܊ă, la parterul conacului, s-a refugiat ministrul de
război, generalul Emil Pantazi, pe care l-a cunoscut cu prilejul
demobilizării men܊ionate mai sus ܈i care locuia acolo cu prietena sa
Mia Fărcă܈anu (sora avocatului Mihail Fărcă܈anu, azi refugiat în
Germania de Vest). So܊ia lui Pantazi s-a dispersat în altă parte. La
unul dintre dispersal, Alexandru Nuta (Nathansohn), care era
comunist, a locuit un timp ܈i Lucre܊iu Pătră܈canu, viitorul ministru de
justi܊ie, cu so܊ia sa. La conacul fermei apar܊inând lui Mi܈u Ghiata,
vecin cu Petre, s-a dispersat ministrul de Interne, generalul Gh. Piki-
173
Vasiliu. Din această cauză, ambele Ierme erau înconiurate ܈i păzite cu
pichete de solda܊i înarma܊i.
Într-una din zilele lui iunie 1944, un maior de siguran܊ă militară,
vizitând regiunea ܈i constatând puzderia de evrei din jurul fer-melor
unde locuiau cei doi mini܈tri antonescieni, a considerat din
antisemitism că prezen܊a acestora pune în pericol securitatea mini܈-
trilor ܈i a ordonat desfiin܊area cabanelor ܈i evacuarea tuturor evreilor
până a doua zi, la orele 10 diminea܊a. Ordinul a fost transmis în
aceea܈i seară, la orele 10, prin ܈eful Postului de jandarmi din comuna
Voluntari. Nelini܈tea printre cei viza܊i era destul de mare, data fiind
intensitatea ܈i frecven܊a bombardamentelor aeriene executate de
americani asupra Capitalei. În acel moment eu mă aIlam la Bucure܈ti
܈i, sesizat telefonic de so܊ia mea, 1-am contactat la telefon pe Petre
Ghia܊ă, relatându-i gravitatea situa܊iei pentru toată lumea ܈i, totodată,
pentru noi. În aceea܈i perioada Societatea ,,Clujana¨ î܈i dispersase
magazinul în ni܈te dependin܊e ale fermei lui Ghia܊ă ܈i, dacă ordinul
s-ar Ii executat, ar Ii Iost imposibilă activitatea mea la întreprindere.
Petre Ghia܊ă l-a a܈teptat pe generalul Pantazi pe terasa conacului, până
la orele 12 noaptea. La sosirea acestuia, a reclamat măsura luată,
eviden܊iind inumanitatea ei ܈i arătând că pericolele planează asupra
tururor. Generalul Pantazi, care nu cuno܈tea acel ordin de evacuare al
evreilor, a chemat pe ordonan܊a sa un plutonier ܈i i-a dispus că
împreună cu ܈eIul postului de iandarmi Voluntari să comunice tururor
dispersa܊ilor din regiune că: ,,din ordinul său, la interven܊ia d-lui Petre
Ghia܊ă, toată lumea rămâne pe loc¨. Ordinul a fost comunicat tuturor
până la ora 3 noaptea ܈i, astfel prin atitudinea lui Ghia܊ă lini܈tea
suIletească ܈i siguran܊a a Iost redată acelor evrei, în timpuri Ioarte
grele, când nimeni nu îndrăznea să ridice vreun deget în apărarea lor.
Gestul lui Ghia܊ă a Iost de mare curai. Am avut înca un motiv să-l
pre܊uiesc. Prietenia dintre noi a căpătat o nouă dimensiune.¨
|.Din nou despre prietenul Petre Ghia܊ă¨, pp. 27-31, în Valentin Saxone,
Speranаe în întuneric. Memorii, Editura Viitorul Românesc, Bucure܈ti, 2004]
174
VIII. Solidaritate în lumea culturii
1. Scriitorii
Între decretele-lege din anii celui de-al Doilea Război Mondial,
s-a aIlat unul privind excluderea din librăriile, bibliotecile,
anticariatele, căminele culturale etc. ale ܊ării, a tuturor operelor scrise
de autori evrei. O listă
*
oIicială de scriitori evrei interzi܈i, emisă în
*
Lista interzicea scrierile tuturor litera܊ilor, publicistilor ܈i celor cu lucrări din orice domeniu,
de origine evreiască. Nominalizările erau Iăcute în termenii de mai ios:
ADERCA FLORIN-POPOV = FROIM ZEILIC; AVRAM ADERCU = EDELSTEIN
FROITE, părin܊i Avram Adercu ܈i Dobrisei Adercu, născut: Puie܈ti-Tutova, 13 martie 1891;
AVRAM AXELRAD ÷ AXELRAD AVRAM, părin܊i: Leon Axelrad ܈i Hana Reisa, născut:
Bârlad, 26 Iebruarie 1879: BALTAZAR CAMIL ÷ LEIBU GOLDSTEIN, părin܊i: Golda
Goldstein, născut: Foc܈ani, 25 august 1902: BĂNUS MARIA EDEL, părin܊i: Max Bănu܈,
născută: Bucure܈ti, 28 martie 1914: BIRNBERG ISIDOR, părin܊i: Iancu Birnberg ܈i Biba
Birnberg, născut: Tg. Ocna, 30 ianuarie 1887: BONCIU H. ÷ BENIAMIN HAIMOVICI,
părin܊i: Carol Haimovici ܈i Ghizela Haimovici, născut: Ia܈i, 19 mai 1883: CĂLUGĂRU ION
= BUIUM sin STRUL-LEIBA CROITORU, părin܊i: Strul sin Leiba Croitoru ܈i ܉ipa, născut:
Dorohoi, 14 Iebruarie 1902: CÂMPEANU MARCU dr. ÷ SCHÖNFELD, născut: Bucure܈ti,
1872: CARP H., părin܊i: Mihel ܈i Leia Hoisie (Carp), născut: Hârlău-Boto܈ani, 24 ianuarie
1869: CASSVAN PAS SARINA ÷ CASSVAN SARA, părin܊i: Lazăr Casvan ܈i Janeta Alter
Con, născută: Bacău, 4 ianuarie 1894: DAN SERGIU ÷ ISIDOR ROTMAN, părin܊i: Simon ܈i
Ghizela Rotman, născut: P. Neam܊, 29 decembrie 1903; DOMINIC A. = REICHMAN
AVRAM, părin܊i: David Reichman ܈i Ethy Erille, născut: Bucure܈ti, 1 decembrie 1889;
DORIAN EMIL ÷ ISIDOR LUSTIG, născut: Bucure܈ti, 3 februarie 1891; FUNDOIANU B. =
BENJAMIN, părin܊i: Isac Wecsler ܈i Aldea Wecsler, născut: Ia܈i, 15 noiembrie 1898;
FURTUNĂ ENRIK ÷ HEINRICH PECHELMAN, părin܊i: David ܈i Clara Pechelman, născut:
Boto܈ani, 30 mai 1881: GIORDANI LAZĂREANU BARBU ÷ AVRAM LEIZEROVICI,
părin܊i: Herscu ܈i Ita Leizerovici, născut: Boto܈ani, 5 octombrie 1881; LUCA B. = ܉ALĂ
AVRAM BERNSTEIN, părin܊i: Avram Bernstein ܈i Rozale A. Bernstein; LUDO I. =
IACOVITZ, născut: Ia܈i, noiembrie 1894: MASSOF HENRY IONEL IOSEPH, părin܊i:
Henry Massoff ܈i Rachela Adania, născut: Bucure܈ti, 4 iunie 1904; MILLIAN MAXIMIN =
GRIMBERG PASCU-MENDEL, părin܊i: Pascu Grimberg ܈i Liba Burch, născut Ploie܈ti,
1 septembrie 1885: MIRCU MARIUS ÷ ISDRAIL MARCUS, părin܊i: Alter ܈i Sima Herscu
Marcu, născut: Bacău, 9 iunie 1909: MONDA VIRGILIU ÷ MOSCOVICI ZEILIC, părin܊i:
Zeilic Moscovici ܈i Ghizela Brustein, născut: Ploie܈ti, 23 decembrie1898; NEM܉EANU
BARBU ÷ BENJAMIN DEUTSCH, născut: Călăra܈i-Ialomi܊a, octombrie 1887; PELTZ I܉IC
÷ ISAC NATHAN PELTZ, părin܊i: Nathan Peltz ܈i Esra Rotenberg, născut: Bucure܈ti 12
februarie 1899; PRIBEAGU ION = I܉IC PALICU, părin܊i: Nesinu ܈i Malca Palicu, născut:
Buzău, 7 noiembrie 1890: RĂCĂCIUN ISAIA ÷ ISAIA BENIAMIN NACHT, părin܊i:
Beniamin ܈i Zelda Nacht, născut: Răcăciuni, Bacău, 22 septembrie 1900: RELGIS EUGEN ÷
175
anii '40 a fost afi܈ată mai peste tot
1
. Chiar ܈i autori ai unor lucrări
܈tiin܊ifice, tehnice, medicale, care nu apar men܊iona܊i expres în această
listă ܈i-au văzut opera de o via܊ă izgonită din pantheonul cultural al
܊ării iar ei, exclu܈i din învă܊ământ, cercetare, produc܊ie. Motivul era
originea lor evreiască.
Cu atât mai important, gestul unor colegi români ܈.a. de a se
opune imensei campanii de excludere a creatorilor evrei din con܈tiin܊a
elevilor ܈i studen܊ilor, a tuturor celor interesa܊i de cultură. Or, scopul
antisemi܊ilor era de a inculca în con܈tiin܊a publică Iaptul că evreii, fie
că sunt de o sterilitate spirituală absolută, Iie că, prin scrierile lor,
.otrăvesc suIletul neamului românesc¨. La antipod, se aflau acei
scriitori democra܊i care ܈i în acele vremuri î܈i afirmau respectul lor
fa܊ă de valori, dând dovadă de o solidaritate intelectuală demnă de tot
respectul. Dăm exemplu în cele ce urmează de un strălucit act de curai
al unui intelectual proeminent ne referim la George Călinescu aici
care în plin dezmă܊ legionaro-antonescian dă la iveală o monumentală
Istorie a literaturii române în care sunt reaminti܊i ܈i analiza܊i
aproape to܊i scriitorii evrei de limbă română. AstIel, în capitolul de
Întemeiere a prozei este eviden܊iat imediat după Anton Pann,
filosoful popular evreu Cilibi Moise. Din epoca domnitorului Cuza
sunt evoca܊i câ܊iva poe܊i minori, iar din epoca domnitorului Carol ܈i la
capitolul Artă cu tenden܊ă ample medalioane consacrate lui
C. Dobrogeanu-Gherea, Ronetti-Roman, A. Steuerman, Giordano ܈.a.
Trecând pragul noului secol, al XX-lea, este amplu caracterizat
H. Sanielevici, după care Ion Trivale, Al. George ܈.a. La grupul Vieаii
RomâneЮti este eviden܊iată Alice Călugăru, iar la grupul simboli܈tilor,
Mihai Cruceanu, Barbu Nem܊eanu, D. Iacobescu ܈.a. Horia Furtună ܈i
EISIG SIEGLER, părin܊i: David Sloim Siegler ܈i SiIra Brana, născut: Ia܈i, 2 martie 1895;
RONETTI ROMAN ÷ MOISE ROMANU, născut: Her܊a-Dorohoi, 1851, mort Iasi 1908;
ROSEN TEODOR, născut: Odessa, noiembrie 1891; SEBASTIAN MIHA1L = IOSEF
MENDEL HECHTER, părin܊i: Mendel ܈i Clara Hechter, născut: Brăila, 8 octombrie 1907:
STEVERMAN ÷ AVRAM IANCU RODION, părin܊i: Iancu ܈i Clara Steuerman, născut: Ia܈i,
30 noiembrie 1872; TAILLER EMILIA, născută: Ia܈i, 15 august 1887; TOMA A. =
SOLOMON LEIBU MOSCOVICI, părin܊i: Leibu ܈i Zalia Moscovici, născut: Urziceni-
Ialomi܊a, 11 Iebruarie 1875: TZARA TRISTAN ÷ ROZINSTOCH SAMUELI, părin܊i: Philip
Rozinstoch ܈i Emilia, născut: Moine܈ti-Bacău, 17 aprilie 1896; TUDOR ANDREI = ANDREI
HEINRICH RAIBER, părin܊i: Heinrich Raiber ܈i Roza Raiber, născut: Brăila, 13 august
1907: VERO LEON ÷ LEIB VECSLER, părin܊i: Oisie Vecsler ܈i Seinda Vecsler, născut: Ia܈i,
20 iunie 1882; VORONCA ILARIE = EDUARD ISIDOR MARCUS, părin܊i: Isidor ܈i Cecilia
Marcus, născut: Brăila, 17 decembrie 1903: URMUZ ÷ AVRAM LEIBA ESRA-ZISSU,
părin܊i: Pincu Esra ܈i Hendei Leia Zissu.
176
G. Ranetti sunt plasa܊i la Literatura eclectică, iar în grupul masiv
intitulat Romancierii (1920-1930) sunt analiza܊i pe larg F. Aderca,
I. Peltz, Ury Benador, Ion Călugăru, I. Ludo, Sergiu Dan. Virgiliu
Moscovici-Monda este încadrat la Moderni܈ti (momentul 1919), iar
printre Intimi܈tii momentului 1920, Emil Dorian. Acela܈i Emil
Dorian care în al său Jurnal (1937-1944) scrie:
Sergiu Dan, care a fost la mine ca pacient, mi-a oferit în
prealabil o oră ae mărturisiri Юi Юuete...Între alte multe momente din
lagărul in care a fost închis Юi printre numeroasele lui revolte
împotriva celor ce s-au făcut cu evreii (are pătimiri personale). mi-a
spus că ministrul Petrovici i-a insărcinat pe Эerban Cioculescu Юi
Vladimir Streinu să scrie o Istorie a literaturii române, pe semne
pentru a anihila influenаa cărаii. atat ae aisputate. a lui Călinescu.
Condiаia expresă anticipativă pentru noua lucrare este insă
eliminarea totală a scriitorilor evrei.
Din respectiva relatare putem deduce cât de curajos a fost
George Călinescu, care în răspărul unor asemenea indica܊ii, nu s-a
abătut de la hotărârea lui de a-i include cu orice pre܊ ܈i pe scriitorii
evrei. Mai mult chiar, într-un adaos adus la redac܊ie în martie 1941,
mai sunt inclu܈i câ܊iva evrei.
Astfel, în edi܊ia deIinitivată la Iinele lui aprilie 1941, ca ܈i în
studii publicate ulterior, au Iost adăuga܊i sub genericul
Autohtonizarea simbolismului, B. Fundoianu ܈i Ilarie Voronca, iar
la Dadai܈ti, suprareali܈ti, hermetici (momentul 1928), Tristan Tzara,
H. Bonciu, Al. Robot, Andrei Tudor ܈.a.
Încadra܊i la Alte orientări sunt: Tudor Vianu, Pavel Dan, Petru
Bellu, Maria Banu܈, Reymonde Han, Sanda Movilă, Sidonia
Drăgu܈anu, ܇tefan Baciu ܈.a.
Noua genera܊ie (momentul 1933) nu-i omite pe: Mihail
Sebastian, M. Blecher, Ieronim ܇erbu.
Monumentala Istorie a literaturii române de la origini până
în prezent, operă în 948 de pagini Iormat in quatro reprezenta la data
apari܊iei nu numai singura istorie literară de viziune critică, estetică a
fenomenului literar românesc, dar ܈i cea mai întinsă ܈i mai
documentată prezentare a lui.
A܈adar, dacă de sub tiparni܊ele regimului antonescian au apărut
acea ordonan܊ă ܈i acele liste care izgoneau din patrimoniul literaturii
române condeie evreo-române, dedicate ܊ării lor de origine, în
grandioasa istorie călinesciană a literaturii aproape toate aceste nume
177
au fost rea܈ezate la locul cuvenit, într-o originală listă de valori
autentice. Dacă penibila listă oIicială, tipărită în câteva zeci de mii de
exemplare, a Iost trimisă tuturor institu܊iilor ܈i persoanelor supuse
unui astfel de bombardament ideologic cu eIect trecător,
monumentala lucrare călinesciană ܈i-a dovedit înrâurirea asupra
multor genera܊ii de studio܈i ܈i intelectuali. S-ar putea spune că într-un
anumit Iel, acea .listă neagr㨠este totu܈i interesantă ca document
pentru anii domina܊i de Iascism, dezvăluind mentalitatea
.voluntarist㨠܈i candoarea, în întregime blamabilă, a dictaturilor
care-܈i închipuie că scriitorul valabil poate Ii eliminat dintr-o
literatură printr-o hotărâre a oIicialită܊ilor sau un decret venit de sus.
܇i totu܈i, această eliminare a privat în to܊i anii războiului un contact
nemijlocit cu opere ale scriitorilor evrei produse pe lungimea unui
secol întreg.
Atitudinea apreciativă a unor scriitori democra܊i fa܊ă de creatorii
evrei fa܊ă de evrei în general nu se reduce doar la cea men܊ionată,
cu reIerire la G. Călinescu, de܈i acest exemplu este dintre cele mai
concludente. Căci George Călinescu, în diIerite împreiurări, sublinia,
ca de pildă în aceea܈i Istorie a literaturii (edi܊ia a II-a revăzută ܈i
adăugită), că: .evreii, pu܊ini, printr-o propor܊ie Iirească, prezen܊i ܈i la
noi ca în toate literaturile...Iac puntea de legătură între na܊ional ܈i
universal. O minte dreaptă, care nu conIundă problemele politice cu
lumea ideală a crea܊iei, nu poate să nu recunoască contribu܊ia lor... O
sumă de filologi evrei (Moses Gaster, Lazăr ܇ăineanu, A.I. Candrea ܈i
încă al܊ii), cărora ar Ii regretabil să le tăgăduim contribu܊ia la
propă܈irea culturii... în literatură, ei sunt întotdeauna inIorma܊i,
colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasici܈ti, moderni܈ti, agita܊i
de probleme. Ei compensează iner܊ia tradi܊iei ܈i o Iac să se
revizuiască¨.
De aceea, nu ni se pare surprinzătoare atitudinea generală ܈i
consecventă a lui G. Călinescu fa܊ă de evrei ܈i suferin܊a lor, când peste
ani, în plin regim comunist, s-a dovedit printre pu܊inii care într-un
roman al său (Scrinul negru) să cuprindă o amplă descriere a
deportării evreilor din Basarabia în anii '40'44. În condi܊iile în care
asupra acestui episod tragic din istoria evreilor, regimul decretase un
anumit tabu.
Dar, cum spuneam, cuvinte elogioase ܈i de compasiune pentru
creatorii evrei, ܈i pentru tot neamul lui Israel au exprimat ܈i o seamă
de al܊i scriitori: Mihail Sadoveanu (.În vremea guvernării Antonescu,
178
m-am sim܊it umilit ܈i crud jignit ca român de ororile care s-au
petrecut... Ia܈iul a fost dezonorat prin crimele împotriva unei popula܊ii
Iără apărare...¨), N. Tonitza (.Sunt Iilosemit Iiindcă văd în elementul
evreiesc un stimulent ܈i nu o primeidie¨), Agatha Bârsescu (....cei mai
buni, mai ata܈a܊i ܈i mai devota܊i dintre prietenii mei au fost evrei. Ei
sunt sensibili la tot ce este Irumos, măre܊, nobil ܈i sublim sensibil
deci܈i fa܊ă de adevărata artă.¨), Perpessicius (.I-am considerat cu
acela܈i ochi ܈i pe poe܊ii români ܈i pe poe܊ii evrei.¨), Lucian Blaga (.O
con܈tiin܊ă morală de cel mai înalt nivel este incompatibilă cu
preiudecă܊ile.¨), George Enescu (.Arta nu cunoa܈te distinc܊ii
rasiale.¨), Petre Andrei (.Ura e negativă... distruge valori.¨), E.
Lovinescu (.Să ne plecăm unul asupra altuia pentru a ne în܊elege;
pentru a ne bucura de umanitatea Iiecăruia dintre noi.¨).
2. Oameni de teatru
Trebuie subliniat că un mare spriiin moral, uneori ܈i material,
l-au primit arti܈tii evrei din lumea teatrului, nu o dată ܈i în ciuda
tuturor riscurilor, din partea a numero܈i colegi români. În urma
publicării Decretului nr. 42181
2
, tot personalul evreiesc de la teatrele
na܊ionale ܈i particulare era exclus Iără nici o excep܊ie. La .sesizările¨
܈i amenin܊ările presei legionare, ca, de exemplu, ziarul .Porunca
vremii¨ ܈i fa܊ă de interesul Siguran܊ei în privin܊a colaborării unor evrei
cu teatrele române܈ti, Direc܊ia Generală a Teatrelor răspunde:
.Direcаia Generală a fost informată pe cale particulară că
la aiverse teatre ar lucra clanaestin evrei. fie ca traaucători. fie chiar
ca colaboratori. N-avem insă nici o posibilitate să verificăm.
aeoarece conaucătorii teatrelor respective tăgăauiesc.
Informaаii de acest fel avem Юi noi. aar cercetările intreprinse nu
le-au putut confirma Юi mai ales proba. ae vreme ce insăЮi
conaucătorii teatrelor. romani Юi ei. par să favorizeze pe evrei.¨
3
Constantin Tănase
4
a plătit în continuare salariile Io܈tilor
angaja܊i evrei la teatrul Cărăbu܈ (N. Stroe, surorile Henrietta ܈i Fedora
Gamberta etc.), George Vraca
5
, pre܈edintele Sindicatului actorilor, a
aprobat pentru actorii evrei (lucru strict interzis) o sumă simbolică din
fondurile sindicatului, actorii Grigore Vasiliu Birlic
6
܈i Vasile
Vasilache
7
au intervenit pentru evreii din deta܈amente de muncă
obligatorie, iar regizorul Sică Alexandrescu ܈i-a salvat angaja܊ii evrei
179
de muncă obligatorie pentru că a cerut autorită܊ilor propriul
deta܈ament de muncă al teatrului.
O serie de personalită܊i precum Mihai Ralea
8
, Pamfil ܇eicaru
9
,
N. Vlădoianu, Bâzu Cantacuzino
10
܈i colegi precum Soare Z. Soare
11
,
Lucia Sturdza-Bulandra
12
, Lily ܈i N. Carandino
13
, Constantin Tănase
܈i Vasile Vasilache s-au solidarizat
14
cu actorii evrei exclu܈i din teatre
܈i au venit ostentativ la spectacolele de la teatrul evreiesc Bara܈eum.
Andrei O܊etea ca director la Teatrul Na܊ional din Ia܈i, s-a
opus eliminării actorilor evrei.
.Merită a Ii amintit, printre altele, reIuzul său de a concedia, în
1942, angaja܊i de etnie evreiască. Pretextând că nu sunt salaria܊i ai
statului, el i-a păstrat în poIida repetatelor insisten܊e venite din partea
Iorurilor superioare.¨
15
Lucia Sturdza-Bulandra păstrează în trupa sa de la teatrul
.Regina Maria¨ o serie de arti܈ti evrei precum actorii Maria Sandu sau
Al. Fin܊i ܈i prime܈te chiar un avertisment public de la directorul
general al teatrelor ܈i tăierea subven܊ionării bugetare a teatrului pentru
că a .adus în reprezenta܊ie o artistă evreică, în seara zilei de luni, 13
ianuarie |1941|, călcând prin aceasta toate deciziunile ܈i dispozi܊iile
Ministerului Educa܊iei Na܊ionale, Cultelor ܈i Artelor ܈i ale Direc܊iei
Generale a Teatrelor, privitoare la interdic܊ia arti܈tilor evrei pe scenele
teatrelor române܈ti¨.
16
Această interdic܊ie nu a împiedicat-o pe
doamna Lucia Sturdza-Bulandra să vină să vadă ܈i să sus܊ină evolu܊ia
elevului său, Al. Fin܊i, la Bara܈eum.
Constantin Tănase ܈i Vasile Vasilache (colegul din cuplul de
revistă Stroe Юi Vasilache) vin în special pentru N. Stroe, pe care
Tănase îl aprecia în mod deosebit, iar prin el un public întreg este
încuraiat să Irecventeze acest teatru. N. Stroe î܈i aducea aminte într-un
interviu din 1967: ,cu mare emoаie de ecoul profund pe care l-a avut
gestul lui de a veni în sala BaraЮeum, într-o seară ain 1942. să asiste
la un spectacol. ...Pe Tănase l-a iubit tot publicul аării. S-a bucurat
Юi l-a aplaudat frenetic Юi publicul de la BaraЮeum, în seara aceea de
neuitat, când l-a văzut apărana in sală. ca un simplu spectator.
Minute în Юir au аinut aceste aplauze. Ele au însemnat dragostea Юi
aprecierea unanimă nu numai pentru un mare actor. ci Юi pentru un
om. un om in cea mai nobilă accepаiune a cuvantului.`
17
Dragostea publicului rămâne constantă, în ciuda interdic܊iilor ܈i
pentru Stroe, care continuă să ioace ca suIleur alături de Vasilache,
sau să regizeze, pe ascuns, sec܊ia de comedii muzicale de la Cărăbu܈.
180
În memoriile sale
18
, Stroe poveste܈te un episod din comedia muzicală
Firfirică. unde eroul aIlă că este trădat de iubită ܈i are un dialog cu
propria lui con܈tiin܊ă.
,Eu ascuns în cabina regizorului de culise spune Stroe eram
conЮtiinаa lui Юi-i răspunaeam la microfon cana mă intreba Firfirică.
«Crezi că o să fie bine soro?»
«Eu sigur. nu fi trist Firfirică' Tu nu Юtii cântecul Roata morii
se învârteЮte аac, аac, аac?»
Spectatorii ain sală mi-au recunoscut vocea Юi au inceput să
aplauae. Imeaiat un inspector ae la Minister a urcat pe scenă să afle
cine a vorbit, dar eu fugisem pe uЮa ain spate.`
19
Un episod aparte în istoria teatrului românesc ܈i un exemplu de
rezisten܊ă prin artă este povestea piesei de teatru Steaua fără nume de
Mihail Sebastian, dar care pentru a putea vedea lumina rampei trebuia
să apară sub numele unui neevreu. Avocatul ܇tefan Enescu ܈i-a
asumat acest risc, recurgând însă la un pseudonim (Victor Mincu),
care nu îl absolvea de orice risc dacă ar Ii Iost descoperit autorul real.
Mihail Sebastian care citise scenariul Stelei prietenilor săi Nora
Piacentini ܈i Mircea ܇eptilici a primit din partea lor încurajarea de a o
vedea terminată ܈i iucată pe scenă.
.Sfidând toate ordonanаele, toate interdicаiile. ei hotăraseră
incă ain prima seară să monteze piesa lui Mihail Sebastian pe scena
teatrului ,Alhambra`.
În decembrie 1943 aupă renunаări. amanări. reveniri. piesa a
fost gata. Era momentul în care cineva trebuia s-o aepună la teatru.
Dar cine? Cine avea să-Юi asume. in iarna innegurată a lui 1943.
lansarea Stelei pe care legi ae pe pămant o sileau să-Юi ascunaă
numele?
Primul om solicitat (aupă o inaelungă chibzuială aictată ae
nevoile conspirativităаii) a fost Soare Z. Soare. airectorul ae scenă al
Alhambrei.
...Victor Mincu alias Эtefan Enescu nu s-a mărginit numai
să ia piesa asupra sa. aar a Юi ...scris-o. El a copiat ,Steaua fără
nume` cuvant cu cuvant (inclusiv Юtersăturile Юi corecturile) pentru ca
Юi caligrafia lui să fie o aovaaă... Originalul a fost ars. Un sacrificiu
necesar ...
181
În seara premierei (1 martie 1944), Mihail Sebastian n-a fost la
teatru. ...Peste cateva zile apărea intr-un ziar. sub formă ae ,ioc`. o
carte ae vizită anagramată. Cine este autorul ,Stelei fără nume?`
Dezlegarea: Mihail Sebastian. Peste o săptămană ,Universul`
intreba aeschis. e ,Steaua fără nume` chiar atat ae romanească? Эi
se trăgea ,alarma`. ,Nu cumva se aauce o iignire literaturii noastre
aramatice?`
20
.
Dar manevra a fost aeiucată. In aimineaаa următoare. ziarul a
fost nevoit să publice o scrisoare ae răspuns. ,Piesa nu ascunae nici
un text străin. nici vreo persoană. Nu ,camuflează` pe nimeni...
Victor Mincu a existat Юi există. El este subsemnatul. Semnat. Эtefan
Enescu.¨
Avocatul apăra cu propriul său nume dreptul la via܊ă al Stelei
fără nume...¨
21
3. Alte exemplificări
Un caz impresionant îl reprezintă cazul cunoscutului publicist
Carol Drimer
22
, mort în .trenul mor܊ii¨ la Ia܈i. A murit asIixiat, alături
de alte sute de îmbarca܊i, la 29 iunie 1941, în trenul .special¨ cu
destina܊ia Călăra܈i ܈i fusese coborât, la 4 iulie 1941, la Roman (atât
durase inIernala călătorie dintre aceste două ora܈e atât de apropiate) ܈i
zvârlit, împreună cu al܊i evrei mor܊i, în groapa comună săpată acolo.
Ca în multe cazuri, chiar la un an după eveniment, Iamilia nu avea
informa܊ii despre cel dispărut ܈i ceea ce i s-a întâmplat. So܊ia lui,
Fanny C. Drimer, îi scrie
23
principesei Martha Bibescu, influenta
prietenă ܈i corespondentă a lui Drimer, în speran܊a că o interven܊ie
înaltă ar putea să aiute dacă acesta se aIla într-un lagăr special.
Scriitorul S.C. Cristian, într-un capitol special din cartea sa
Patru ani de urgie. Notele unui evreu din România, apărută în 1945,
detaliază cazul Drimer, reac܊ia ܈i implicarea principesei Martha
Bibescu în ajutarea acestei familii în anul 1943.
.Am putut aprecia atunci iena ܈i revolta Principesei pentru cele
comise la Ia܈i. Principesa m-a autorizat să transmit condolean܊e dnei
Drimer, pe care ܊inea să o aiute, sub orice Iormă va crede văduva.
Biata doamnă Drimer avea, pe deasupra durerii uciderii so܊ului
ei, altă nenorocire. Fiica ei, măritată la Cernău܊i, scăpase acolo de
182
deportare în Transnistria ܈i rămăsese în ghetoul din ora܈, ܊ărcuită ܈i
înIometată împreună cu Iamilia ei. Mă rugase dna Drimer să transmit
rugămintea ei Principesei, ca Iiica ei să ob܊ină autoriza܊ie de stabilire
la Ia܈i.
Am comunicat Principesei Bibescu rugămintea ܈i i-am indicat
calea de urmat, pentru ob܊inerea autoriza܊iei de părăsirea ghetoului din
Cernău܊i. O astfel de autoriza܊ie se ob܊inea atunci, după tariIul
consacrat de atotputernicii zilei, de cei cu războiul sIânt, cu câteva
milioane, Iără care nu exista nici o milă, nici răspunderea ce trebuia să
vie odată.
Am sIătuit să se adreseze direct Mare܈alului, căci Generalul
Picky Vasiliu nu va aproba autoriza܊ia gratuit, chiar cu înalta ei
interven܊ie.
Principesa a refuzat să ceară Mare܈alului vreo favoare ܈i s-a
hotărât să aiute pe d-na Drimer pe altă cale. Nu ܈tiu cum s-a terminat
interven܊ia, dar am constatat că Principesa era ostilă Mare܈alului ܈i
anturaiului său.¨
24
4. Valoarea unor gesturi omene܈ti
Pentru destinul intelectualilor evrei în acei ani de restri܈te,
pentru destinul culturii Iăurite de intelectualitatea evreiască, rămân
memorabile atât Iăptuirile cu rezonan܊ă amplă, cât ܈i gesturile cu
impact punctual, ca de pildă: salvarea marii pânze a lui IosiI Iser
Familia ae tătari pe care noul secretar general legionar de la Muzeul
Artelor voia să o distrugă, ca .operă iidovească¨, ac܊iune contracarată
de pictorul Marius Bunescu, directorul muzeului Simu, care a Iăcut tot
posibilul să o salveze. Sau, ac܊iunea poetului ܈i ziaristului Gheorghe
Dinu (܇tefan Roll) care a avut curaiul să deschidă la 1 decembrie 1943
o expozi܊ie de pictură colectivă CiucurencuIserPetra܈cu în
condi܊iile în care arti܈tii plastici evrei au fost cu to܊ii pu܈i la index prin
Legea nr. 436/1942. Despre această expozi܊ie, intitulată .Lumină ܈i
culoare în pictura românească¨, Ion Frunzetti va releva .caracterul de
maestru al paletei lui Iser¨. Să scrii în acele vremuri despre un evreu,
fie el ܈i Iser, ܈i încă să-l mai lauzi, era un mare act de curaj ܈i
umanitate!
Acte de solidaritate cu evreii, cu arti܈tii evrei în spe܊ă, au
dovedit ܈i muzicienii. În vremea legionarilor, George Enescu a
183
introdus în programul sălii Ateneului Român Concertul de Max
Bruch. ܇i câte altele de acest fel n-a mai Iăcut!
În lumea gazetarilor ܈i scriitorilor, de unde s-au recrutat atâ܊ia
.ideologi¨ ܈i sluiitori ai regimului, numeroase sunt .amănuntele
relevante a contrario¨ ca, de pildă, omenia maniIestată de Liviu
Rebreanu, cu func܊ii oIiciale în epocă, atunci când s-a pronun܊at, ca ܈i
Sadoveanu sau Galaction, împotriva unor colegi de breaslă care s-au
înregimentat în corul urătorilor de...ură de rasă. Ca director al
Teatrului Na܊ional a reIuzat să o îndepărteze pe apreciata artistă Leny
Caler dintre societarii acelui teatru. Despre Gala Galaction, preot,
mare scriitor ܈i prieten de vremuri grele ale neamului evreiesc s-au
arătat multe în decursul anilor
25
. Iată doar câteva exemple:
.Nicicând nu voi uita¨ scrie ܈ef rabinul dr. Moses Rosen
.acea zi din iarna anului 1942. Mă aIlam în Bucure܈ti, la amvonul
templului Fraterna din strada Mămulari. Îl înlocuiam pe regretatul
Rabin dr. M. Beck la oficierea unei ceremonii de Bar-Mitzva
(conIirmare religioasă a unui băiat la împlinirea vârstei de 13 ani).
În toiul solemnită܊ii, î܈i Iace intrarea în Templu, îmbrăcat în
anteriu, Gala Galaction. La impunătoarea sa apari܊ie, to܊i cei prezen܊i
au rămas surprin܈i. Un preot cre܈tin, într-un templu evreiesc! AIară
vuiau strigătele de ură, îndemnurile la genocid. Evreii erau sco܈i în
aIara legii, .paria¨ ai societă܊ii al căror destin părea pecetluit.
܇i totu܈i... Galaction urcă la amvon, îmi ceru îngăduin܊a ܈i se
adresă tânărului conIirment, spunându-i: .Tinere, Iii mândru că intri
acum în comunitatea lui Israel, că apar܊ii poporului Bibliei. Lan܊ul
genera܊iilor evreie܈ti î܈i adaugă acum încă o verigă. Nu te speria de
cele ce se întâmplă. Va trece totul. Ziua de mâine vă apar܊ine. Într-însa
din nou va răsuna cuvântul Torei, ve܊i aduce iar obolul vostru în
cultura ܈i ܈tiin܊a omenirii...¨.
A܈a glăsuit-a Galaction. Din verbul său proIetic s-a picurat
balsam pe suIletele noastre rănite ܈i îndurerate.
Nu numai cu vorba, ci ܈i cu fapta, Galaction a stat alături de noi,
căci scris este în Cartea Căr܊ilor: .Dumnezeu îl apără pe cel prigonit¨
(Eclesiast, 3, 15).
... Au fost sco܈i evreii la cură܊atul străzilor. De obicei, aceasta
este o muncă necesară, utilă. I s-a dat însă un caracter de umilire, de
batiocură. Nu era vorba de o griiă edilitară, ci de o pălmuire în plus a
demnită܊ii noastre.
184
În stradă, un grup de evrei spălau străzile, adunau gunoiul, iar în
jur, un alt grup de huligani îi înconiurau cu hulă ܈i batiocură.
Văzând spectacolul, Gala Galaction a ie܈it din casă, a luat mă-
tura ܈i s-a apucat să cure܊e strada, alături de victimele nenorocite ale
terorii antonesciene.
Luminoasa Iigură a marelui sluiitor al lui Dumnezeu ne-a rămas
adânc întipărită în inimi ܈i în minte.¨
26
La rândul său, scriitorul Isaiia Răcăciuni poveste܈te în cartea sa
Amintiri (1967) că Gala Galaction, în iarna lui 1941 a ajutat cu bani
mul܊i evrei în nevoie. Scriitorul Axel Munte relatează că prin anul
1942, când evreii din Bucure܈ti erau sco܈i la cură܊atul zăpezii, preotul,
trecând pe lângă ei a Iăcut un gest simbolic: a luat lopata din mâna
unui bătrân ܈i a lucrat o vreme în locul lui. S-a adresat apoi întregii
echipe cu vorbele .Curai, dragii mei, nu sunte܊i singuri¨.
Acela܈i om, înnobilat de misiunea sa cre܈tină, a găzduit pe
intelectualul evreu Emil Feder, urmărit de autorită܊i, găsindu-i ulterior
un loc sigur la mănăstirea Cernica.
De܈i Gala Galaction, prin întreaga sa atitudine fa܊ă de evrei, s-a
singularizat în epocă, pilda sa a Iost urmată ܈i de al܊ii. În Jurnal din
vremuri ae prigoană
27
, se relatează cum la data de 5 septembrie 1942,
regizorul Sandu Eliad ܈i poetul Alfred Sperber, afla܊i pe lista celor
care urmau a fi transporta܊i în Transnistria, au putut fi salva܊i datorită
interven܊iei unor colegi de breaslă români.
La rândul său, Tudor Arghezi a semnalat, în .InIorma܊ia¨ din 28
mai 1943, deportarea lui Filderman în Transnistria, eviden܊iind
necugetarea acestei ac܊iuni întreprinse de stăpânire într-un moment
când imaginea României se cuvenea a Ii cât de cât îmbunătă܊ită.
Tableta cu pricina, purta titlul metaforic de Voinicul, plin de aluzii pe
care oricine le putea decripta în epocă.
Ne aIlăm, a܈adar, în inima unor vremuri când banalitatea răului
conIerea o aură de excep܊ionalitate până ܈i celui mai firesc gest de
compasiune pentru evreii supu܈i în orice moment prigoanei. În܈irăm ܈i
alte consemnări documentare de solidaritate ܈i compasiune venite din
partea unor colegi, prieteni, ori simpli vecini de altă dată ai evreilor
afla܊i într-o situa܊ie de neinvidiat.
185
5. Manifestări de solidaritate venite din partea unor colegi
܈i prieteni
Adrian Radu Cernea î܈i aminte܈te despre Ia܈iul de după
pogromul din iunie1941, unde fo܈tii colegi, studen܊i ܈i absolven܊i,
despăr܊i܊i de legile rasiale, î܈i arată solidaritatea:
,Jaleriu Dimitriu a venit la mine acasă să mă aiute ore ae-a
ranaul să scot ain aăramături tot ce se mai putea salva. Numai ain
omenie. ain prietenie. fără nicio intenаie ae recompensă. In luna
august. au venit să mă viziteze Ionel Юi Camil MotaЮ, Radu Vasiliu Юi
Constantin Robu, colegi de liceu Юi de facultate, aducând cu ei câte o
pungă ae alimente. cunoscana situaаia mea Юi a mamei mele. Au fost
oameni Юi... «oameni».
...În iarna anului 19401941 a căzut multă zăpaaă. ...Nu m-am
simаit umilit să curăа zăpaaa ae pe trotuare Юi de pe miilocul străzilor.
Mai lentă era munca ae curăаire a Юinelor ae tramvai. fără a avea
unelte adecvate acestui profil specific de Юină. Mai greu. cu mai multă
atenаie. aar treaba se făcea. S-a intamplat insă să fac parte ain echipa
care curăаa zăpaaa pe strada Carol, în faаa Universităаii Юi a
Politehnicii ,,Gheorghe Asachi`. La orele de ieЮire de la curs, m-am
încruciЮat, eu cu lopata. ei cu mapă Юi genаi cu foЮtii mei colegi de
facultate.
Îi priveam cu nostalgie Юi invidie. Niciunul dintre colegii sau
colegele mele nu a avut o atitudine jignitoare faаă ae noi. foЮtii lor
colegi. Victorine Bart mi-a făcut zambina un semn amical cu mana.
Camil MotaЮ Юi Radu Jasiliu au venit pană in miilocul străzii să ne
strangă mana. mie Юi lui Albin, Cristofor Simionescu l-a imbrăаiЮat pe
Silviu Ekstein.
Erau prietenii noЮtri. inaiferent ae postura noastră ae muncitori
ae salubritate`.
28
6. Documente de Poli܊ie ܈i Siguran܊ă cu privire la mani-
festări de ajutorare a evreilor.
România Prefectura jude܊ului Vla܈ca
Serviciul Administrativ 19248 6 aug. 1941
186
Domnule Ministru,
Motivat de raportul nr. 12385/941 al Poli܊iei ora܈ului Giurgiu,
avem onoare a vă Iace cunoscut spre ܈tiin܊ă că în ziua de 4 august a.c.
s-au înaintat Direc܊iunei Generale a Poli܊iei Bucure܈ti împreună cu
actele adresate, indivizii Dimitriu Gh. Gheorghe din Bucure܈ti, avocat
reIugiat din Băl܊i ܈i Maria Buzea, studentă la FilozoIie din Bucure܈ti.
Ace܈tia, în ziua de 4 august a.c, cu o ma܈ina taxi nr. 12995 B. au
venit de la Bucure܈ti la lagărul de internare unde sunt evreii adu܈i din
ora܈ul ܈i jude܊ul Băl܊i ܈i au împăr܊it acestora bani în sumă de 6 000 lei
܈i obiecte de îmbrăcăminte.
S-au mai găsit asupra lui Dimitriu Gh. Gheorghe suma de
25.000 lei, cari de asemenea urmau să Iie împăr܊i܊i evreilor, dar n-au
avut timp, fiind lua܊i de gardieni ܈i condu܈i la Poli܊ie.
S-a stabilit din cercetările ce s-au Iăut că banii ܈i obiectele pe
cari indivizii de mai sus le-au adus din Bucure܈ti ܈i le-au împăr܊it
evreilor provin din colecta Iăcuta de evreii reIugia܊i din Băl܊i în
Bucure܈ti ܈i cari se folosesc de cre܈tini pentru ca obiectele ܈i banii să
aiungă la evreii din lagăre.
S-ar putea ca ace܈tia sa fie ܈i comuni܈ti, de aceea s-au înaintat
Direc܊iunii Generale a Poli܊iei Bucure܈ti, pentru a se cerceta ܈i stabili
precis identitatea lor.
Prefect, colonel ܇eful Serviciului
(ss) V. Pascu (ss) Indescifrabil
28
*
Consilierul pentru probleme evreie܈ti Bucure܈ti, septembrie 1942
NOTĂ
Ref. Subsecretarul de stat la Ministerul de Interne, generalul Vasiliu.
După cum comunică un agent evreu, de la evrei bine inIorma܊i a
aIlat următoarele: în ziua de 7.9.42, generalul Vasiliu s-a întors la
Bucure܈ti după o convorbire avută la Predeal cu mare܈alul. El a
încercat să intervină pe lîngă mare܈al împotriva deportării evreilor din
România. Dar mare܈alul i-a declarat că interven܊ia sa este inutilă ܈i că
evreii trebuie îndepărta܊i. Se pare că Vasiliu a Iost atît de iritat de
187
desIă܈urarea convorbirii cu mare܈alul, încît în ziua de luni n-a vrut să
primească pe nimeni.
Mar܊i, 8 septembrie, generalul Vasiliu a primit o delega܊ie de
܈apte actori, printre care trei evrei, pentru a interveni în favoarea
regizorului evreu Sandu Eliad, regizor la Teatrul Evreiesc din
Bucure܈ti, însă cu orientare de stânga, motiv pentru care s-a hotărât
deportarea lui în Transnistria. Generalul Vasiliu a declarat delega܊iei
că se miră că intervin pentru evrei. To܊i evreii ar trebui extermina܊i,
întrucât ar fi luat românilor totul, bunuri ܈i bani. Vasiliu a fost foarte
categoric. Delega܊ia a Iost silită să părăsească Ministerul de Interne
Iără a Ii ob܊inut vreun rezultat.
RICHTER
SS-Hauptsturmfuhrer
29
*
Inspectoratul Jandarmi Craiova Secret
Notă inIormativă Nr. 859 din 2 mai 1944
30
La .Biblioteca Aman¨ din Craiova e directoare, de܈i e la pensie,
poeta Elena Farago, născută Paximade, de origine etnică greacă.
Fiica ei, Coca, a Iost căsătorită cu un iidan, de care s-a divor܊at.
La Elena Farago vin regulat foarte mul܊i evrei ܈i masoni printre
care: Sandu Sanft, inginer Otto Hesselman, avocat Vasile Sandulian,
avocat Atanasie Iliescu, I.C. Policlet fost magistrat, profesorii
Tiberiu Iliescu
31
܈i Sara܈ etc. care, sub masca de .cenaclu literar",
discută alte chestiuni.
Vara trecută a Iost Ioarte deseori în vizită proIesorul Mihail
Cruceanu, din Bucure܈ti, evreu de origine ܈i cunoscut comunist, fost
închis la Jilava.
To܊i cei semnala܊i mai sus au sentimente anglofile ܈i accentuate
înclina܊iuni spre comunism, în special evreii.
În pătura intelectuală din Craiova se comentează atitudinea
acestor indivizi ܈i se critică absen܊a autorită܊ilor de la datorie, de܈i
sunt în cuno܈tin܊ă de cauză.
Inspector Jandarmi Craiova, colonel, ss. Florian Stoenescu
Comunicat: Inspect. G-ral al Jandarmeriei
188
Pe document, rezolu܊ia: .Să Iie semnala܊i Dir. Gen. a Pol. ss.
IndesciIrabil¨.
7. Memoriul intelectualilor: Un act temerar ܈i eficient
Una din ac܊iunile cele mai importante, în materie de proteste
colective împotriva deportării evreilor la care să se Ii solidarizat
români, în spe܊ă intelectuali, îl constituie Memoriul înaintat la Palatul
Regal de către un grup de intelectuali români (proIesori universitari,
scriitori, profesori de liceu) la sfâr܈itul verii lui 1942.
Memoriul este legat de inten܊ia lui Antonescu de a deporta, la
recomandarea germanilor, mai întâi pe evreii din Banat ܈i sudul
Transilvaniei, apoi ܈i cei din regat în lagărele de exterminare din
Polonia. Hauptsturmführer-ul SS Gustav Richter, consilier pe
probleme evreie܈ti la Lega܊ia Germană din Bucure܈ti Iăcuse deia ܈i
publicitate în acest sens. Dar din momentul în care planul deportării
urma să Iie pus în operă au loc o seamă de amânări ale execu܊iei sale
܈i apoi renun܊area la deportarea în sine. Adevăratele inten܊ii ale lui
Antonescu în această privin܊ă rămân o enigmă, împreiurările care l-au
determinat să respingă planul cu pricina, salvând de la o nimicire
sigură evreii supravie܊uitori în România până la acea dată, presupun o
discernere între protestele puternice venite din partea ܊ărilor democrate
܈i presiunea unor Iactori politici dinlăuntru cărora li s-au alăturat ܈i
intelectualii, autori ai acelui memoriu.
Ce cuprindea acel memoriu? Mai întâi o în܈iruire a câtorva din
măsurile antisemite luate sub regimul Antonescu, detaliindu-se
ac܊iunea de deportare a evreilor în Transnistria. Cităm din memoriu:
deportarea .întreprinsă în Basarabia ܈i o parte a Bucovinei... s-a
organizat în condi܊ii atât de atroce încât a܈a numita ac܊iune de
strămutare a evreilor în teritoriile din est s-a transformat, în fapt, într-o
metodică ܈i perseverentă ac܊iune de exterminare¨.
Cunoscutul autor englez Dennis Deletant
32
, prezentând ܈i
analizând Memoriul unor intelectuali români înaintat la Palat (vezi
Sfera politică nr. 107/2004) conclude pe marginea celor semnalate în
acest document că nu se pot Iace decât specula܊ii privind decizia lui
Antonescu de suspendare a deportărilor. Autorul consideră că
mare܈alul .era destul de abil să-܈i dea seama că un război scurt cu
Uniunea Sovietică era cea mai bună ܈ansă pentru o victorie ܈i că
189
această ܈ansă a Iost diminuată de situa܊ia Iără ie܈ire de la Stalingrad ܈i
de aceea probabil că a avut în vedere un eventual acord de pace, când
a măsurat consecin܊ele politicii sale de oprire a deportării. Ca solu܊ie
la .problema evreiască¨, Antonescu .a înclinat în toamna lui 1942
spre emigrarea în Palestina în locul deportării (...) Nu se ܈tie precis ce
efect a avut memoriul asupra regelui Mihai ܈i reginei Elena, dar la o
܈edin܊ă a Consiliul de Mini܈tri din 13 octombrie 1942, Mihai
Antonescu a anun܊at decizia mare܈alului de a suspenda (sublinierea
autorului) deportările evreilor în Transnistria. Mare܈alul nu a dat
niciodată explica܊ii pentru decizia sa: probabil că a Iost influen܊at de o
coniunctură de Iactori mai curând, decât de o singură idee anume¨.
Memoriul unor intelectuali români, înaintat la Palat, în vara
1942
[textul primei fraze nu se cite܈te clar]:
,.intreprinsă in Basarabia. Transnistria Юi o parte a Bucovinei
Юi trecana cu veaerea că o mare parte a evreilor aeportaаi au pierit
din pricina violenаelor, a bolilor, a foamei Юi a frigului.
E lucru stabilit. ae altfel. că aeportările se organizează in
condiаii atât de atroce încât aЮa numita acаiune ae strămutare a
evreilor in teritoriile ain Est se transformă. in fapt. intr-o metoaică Юi
perseverentă acаiune de exterminare.
De doi ani ne-am aЮezat în fruntea statelor cari prigonesc pe
evrei. In atmosfera celei mai sălbatice persecuаii, prin necontenite
falsificări ale aaevărului. prin cultivarea auЮmăniei Юi a urii, prin
exasperarea antagonismelor. noi am făcut ain chestiunea evreiască
singura problemă ae stat a Romaniei.
Evreii au fost excluЮi ain comunitatea socială. Averile Юi
bunurile lor au fost expropriate. areptul elementar la muncă Юi
existenаa le-a fost răpit, ei se zbat intre restricаie Юi opresiune pe care
le simаim ramificându-se pană in cele mai mici inaeletniciri ale vieаii.
Am statornicit un regim antievreesc, pe care însuЮi ziarul
,Bukarester Tageblatt`. oficiosul Legaаiei Germane, îl numeЮte cel
mai drastic din tot Sud-Estul.
Această politică a aaus aupă sine o serie ae urmări ae orain
aiferit. unele cari se aesfăЮoară inaintea noastră. altele cari cresc
190
mereu în intensitate Юi adâncime Юi cari se leagă ae viitorul aestinului
nostru naаional.
In orainea internă am promovat un fel ae fanatism anarchic.
care proclamă aeschis areptul ae a uciae. ae a iefui Юi de a tupila; am
creat astfel. prin miiloacele autorităаii de stat, un curent de
aestrămare socială. punana in primeiaie iaeea ae legalitate. siguranаă
cetăаenească. iaeea ae proprietate pe care o aeclarăm sacră Юi
inviolabilă Юi insăЮi temelia pe care se reazimă statul Юi societatea
noastră.
[...]
Putem aЮtepta ca problema evreiască să fie rezolvată. in
ansamblul ei, la conferinаa ae pace care va hotări Юi soarta tuturor
statelor. Acolo se va stabili situaаia evreilor din România Юi tot acolo
se va aeciae soarta Romaniei insăЮi.
Pană atunci trebuie să ne punem ae acora cu areptul
internaаional public Юi să asigurăm areptul ae viaаă Юi protecаia legală
tuturor evreilor ae pe teritoriile pe care le revenaică. fiinacă nicăieri
nu s-au acordat Юi nu se acoraă teritorii aecat cu populaаiile care
trăiesc in ele.
Interesele noastre naаionale trebuiesc apărate ain vreme. printr-
o politică ae preveaere. in care nici un principiu pe care s-ar putea
spriiini arepturile noastre să nu fie atins sau clătinat.
Romania nu poate rămane singurul stat care să execute un plan
de exterminare a evreilor, conceput de interese potrivnice аării
noastre, când:
In Germania. care conauce politica antisemită a Europei Юi
unde regimul naаional-socialist e la putere ain 1933. măsurile luate
împotriva evreilor n-au atins gradul de gravitate pe care îl au la noi.
În Reich, evreii au fost readuЮi în câmpul muncii, iar nu de mult,
autorităаile germane au schimbat destinaаia unor evrei din România,
deportaаi. in loc să meargă in lagărele ain Moghilev, ei au ajuns în
uzinele din Germania, unde munca Юi priceperea lor au fost puse în
valoare.
Romania este inaemnată să izgonească pe evrei. in vreme ce
Germania nu se aă inlături să folosească energiile evreieЮti, la cari
suntem siliаi să renunаăm.
În Italia, evreii sunt integraаi în comunitatea naаională.
drepturile lor sunt respectate. energia lor e utilizată in serviciul
naаiunii într-un spirit de fraternitate Юi colaborare.
191
În Ungaria, аară aliată Axei. care a caЮtigat în trei rânduri
teritorii in cursul acestui război. politica privitoare la evrei e
ingăauitoare Юi dibace.
Numai în аările ocupate. in аările cari nu se pot apăra. populaаia
evreiască Юi numai o mică parte. a fost aeportată (sublinierea in
original).
O аară nu e numai o legitimare etnică, o аară e Юi o instituаie pe
baza unor tratate internaаionale, ieЮite din asentimentul marilor puteri
cari hotărăsc soarta lumii.
Cum putem să punem in loc intreg patrimoniul nostru naаional
Юi moral. cum putem să lăsăm la voia intamplării iaeea aezrobirii
noastre naаionale Юi a iaentificării graniаelor etnice cu cele politice,
când Юi Dl. Churchill, primul ministru al Marei Britanii Юi dl.
Roosevelt, preЮeaintele Statelor Unite ale Americii ae Nora aeclară.
in mesagii publice aaresate congresului evreiesc ain New York. că
pedepsirea аărilor cari au săvarЮit persecuаii împotriva evreilor
constituie unul dintre аelurile războiului, Dl. Molotov, comisarul
pentru afaceri străine al Uniunii Republicelor Sovietice. aeclara
ambasadorilor noЮtri că puterile aliate iЮi rezervă areptul să ceară
represalii Юi compensaаii pentru atrocităаile comise în Basarabia Юi
Bucovina.
În America, persecuаiile împotriva evreilor din România dau
naЮtere la miЮcări populare Юi se cer impotriva noastră sancаiuni
exemplare. cari să taie pofta аărilor mici ae a se iuca cu viaаa
minorităаilor ce le-a fost încredinаate prin tratate.
Ne închipuim prea uЮor că inlăuntrul hotarelor noastre putem
recurge la injustiаie Юi violenаe, la înjosirea Юi decimarea populaаiilor
conlocuitoare. fără să avem ae aat socoteală statelor cari ne-au
consfinаit oaată areptatea noastră Юi cari, mâine in orice ipoteză a
războiului vor avea de spus acelaЮi cuvant hotărator.
In pragul marilor veraicte ale păcii trebuie să Юtim să clăaim.
peste suferinаele Юi vitregia ceasului de faаă. unirea cea nouă¨
33
.
192
Note
1
Vezi H. Kuller: Trei .momente¨ ale cenzurării scrisului evreilor din România, în Buletinul
Centrului, Muzeului ܈i Arhivei istorice a evreilor din România, nr. 11, Bucure܈ti, 2005
2
Monitorul Oficial, nr. 211, 11 septembrie 1940.
3
I. Bercovici, 1982, pp. 193-194.
4
Constantin Tănase (18801945).
5
George Vraca (18961964).
6
Grigore Vasiliu Birlic (19051970).
7
Vasile Vasilache (19071944).
8
Mihail Ralea (18961964): eseist, diplomat, om politic de stânga, profesor la Universitatea
din Ia܈i, director al revistei .Via܊a româneasc㨠(din 1933).
9
Pamfil ܇eicaru (18941980): ziarist român, director al ziarului Curentul, cel mai combativ
cotidian românesc în perioada dintre cele două războaie mondiale.
10
Prin܊ul Constantin M. Cantacuzino (poreclit Bâzu; 19051958): membru al unei familii
aristocratice, care a dat ܉ării Române܈ti doi domnitori: ܇erban Cantacuzino (16781688) ܈i
܇tefan Cantacuzino (17141715); a fost unul dintre cei mai cunoscu܊i eroi aviatori români în
timpul celui de al doilea război mondial.
11
Soare Z. Soare (1894 1944): regizor român.
12
Lucia Sturza-Bulandra (18731961): actri܊ă, proIesoară la Conservatorul de artă dramatică
din Bucure܈ti timp de 30 de ani.
13
Nicolae Carandino (19051996): scriitor, cronicar dramatic ܈i director al Teatrului Na܊ional
din Bucure܈ti. În perioada 19441947 a Iost director al ziarului .Dreptatea".
14
I. Focsa.
15
Dumitru Ivănescu, .Andrei O܊etea, director la Teatrul Na܊ional din Ia܈i" în .Anuarul
Institutului de Istorie A.D. Xenopol, XXXVI (1999), p. 42.
16
M. Mircu, 1996, p. 213.
17
Savin Solomon, .De vorbă cu. N. Stroe¨, R..C. M, 15 mai 1967, p. 5.
18
N. Stroe, 77 de ani în 200 de pagini, Tel Aviv, 1983.
19
I. Focsa, idem.
20
....Am avut ae la inceput certituainea că piesa aparаinea lui Mihail Sebastian Юi am
impărtăЮit această convingere atat lui Mircea Эeptilici, cât Юi autorului, în termeni
,,pitoreЮti", dar neîndoielnici, pe care, ulterior, amândoi n-au intarziat să-i repete Юi chiar
să-i publice. Dar cum puteau oare insista. in impreiurările aate. asupra intuiаiei mele critice,
fără ca insistenаa mea să capete caracterul unui aenunа?
De altfel, diverse ecouri ae presă intreаineau in iurul misteriosului autor o atmosferă
de incertitudine. Lucrurile s-au precipitat. oaată cu apariаia unui articol de V. Mardare
(talentat autor aramatic. ae altfel). articol apărut in Universul sub titlul Camuflajul... în
teatru. În acest articol, invizibilul Юi omniprezentul ,,Victor Mincu" era tras la răspunaere Юi,
oaată cu el. toаi aceia care afirmau fantomatica lui existenаă. S-a abandonat atunci
pseudonimul Юi un răspunzător in carne Юi oase a păЮit in arenă. Avocatul Эtefan Enescu, pe
atunci soа al actriаei Aglae Metaxa. a primit sa gireze cu numele său. pe afiЮ. toată
,,combinaаia". Riscurile erau destul de mari. În plin regim antonescian, sub ocupaаia
hitleristă. reprezentarea unui autor evreu ar fi pricinuit oaată aescoperită arestări.
internări in lagăr. procese. Un creЮtin. fie el om ae teatru. aoar prin căsătorie putea servi
cu inteligenаă pilotat arept paratrăznet. Avocatul Эtefan Enescu a îndeplinit cu nobleаe
rolul periculos al omului ,,de paie"...
După 23 august. Mihail Sebastian a povestit, cu fineаe Юi cu umorul care-l
caracterizau. toată aventura¨ (Nicolae Carandino, De la o zi la alta. Memorii, Bucure܈ti,
Editura Cartea Româneasca, 1979, p. 271-272, apud Evreii din România între anii 1940
193
1944, vol. IV. 19431944: Bilanаul tragediei RenaЮterea speranаei, Bucure܈ti, Editura
Hasefer, 1998, pp. 98-99).
21
E. Ie܈eanu, Steaua fără nume..., Revista Cultului Mozaic, 1 august 1968, p. 6.
22
Carol Drimer (18931941): traducător, lingvist ܈i comparatist.
23
Originalul scrisorii, datat 8 august 1942, este în limba Iranceză, traducere de D. Hîncu.
.Doamnă,
Cele câteva rânduri adresate so܊ului meu mi-au parvenit mie. Vă interesa܊i de adresa
lui: din păcate, prin܊esă, nici eu n-o cunosc. ܇i a܈ Ii cea mai Iericită dintre Iemei, dacă cineva
ar putea să mi-o indice.
Bietul de el (ce suIlet Irumos) a Iost ridicat din casa lui în ziua (de tristă amintire) 29
iunie 1941; a ajuns la Roman ܈i de acolo a dispărut Iără urmă.
După toate probabilită܊ile, trebuie să Iie în vreunul din .lagărele¨ necunoscute în care
nu poate pătrunde un muritor de rând.
Dacă s-ar găsi vreo personalitate cu inima caritabilă, poate ar descoperi acele locuri.
Sărmanul om zace, poate, ca .Irumoasa în pădurea adormită » ܈i a܈teaptă să Iie salvat
de o prin܊esă.
Doamnă, o Iemeie neIericită îndrăzne܈te orice, încât vă rog să-mi ierta܊i cutezan܊a de a
vă vorbi atât de direct, deschizându-mi în fa܊a dumneavoastră inima sângerândă.
Deci, prin܊esă, o Iemeie odinioară prea Iericită, iar astăzi Ioarte, Ioarte nenorocită, va
imploră, cu lacrimi în ochi, să-i veni܊i în aiutor, regăsindu-i tovară܈ul de via܊ă. Poate prin
intermediul Crucii Ro܈ii ori poate prin interven܊ia unui ilustru personaj sau, în fine, prin tot
ceea ce inima voastră generoasă va găsi cu cale. Fi܊i zâna lui bună, îngerul lui păzitor ܈i
Dumnezeu cel ve܈nic să vă călăuzească.
Cu mii de scuze, primi܊i, doamnă, respectuoasele mele sărutări de mâini.
Fany. C. Drimer¨ (D. Hîncu, .Carol Drimer ܈i Martha Bibescu¨, în Studia et Acta Historiae
Iudaeorum Romaniae, vol. V, Bucure܈ti, Editura Hasefer, 2000, pp. 322-323).
24
S.C. Cristian, pp. 89-90.
25
Gala Galaction (pseudonimul literar al lui Grigore Pi܈culescu; 18791961): scriitor român,
teolog, proIesor de teologie, traducător al Bibliei în limba română. Despre Gala Galaction v ܈i
܇ef Rabin Moses Rosen, .Un drept al popoarelor: Gala Galaction¨, R.C.M., nr. 435, 15 aprilie
1979, p. 5; Gheorghe Cunescu, Pe urmele lui Gala Galaction, Bucure܈ti, Editura Sport
Turism, 1982; Marius Mircu, .Un mare prieten al oamenilor, al evreilor: Gala Galaction¨,
R.C.M., nr. 515, 1 octombrie 1982, p. 2; ; ܇ef Rabin Moses Rosen, Eseuri biblice, Bucure܈ti,
Editura Hasefer, 1992, p. 274.
26
܇ef Rabin Moses Rosen, 1992, p. 274.
27
Ed. Hasefer, Bucure܈ti, 1996.
28
Cernea, pp. 68-97.
29
I. ܇erbănescu, vol. III, 1997, pp. 322- 323.
30
În J. Ancel, Documents, vol. IV, doc. 86, p. 168.
31
I. ܇erbănescu., vol. IV, 1998, p. 114.
32
Tiberiu Iliescu scriitor ܈i publicist, apropiat de cercurile literare ale avangardei, fondatorul
revistei Mozaic, director al Teatrului Na܊ional din Craiova.
33
Dennis Deletant Profesor de studii române܈ti la ܇coala de Studii Slave ܈i Est-Europene,
University College, London ܈i la University of Amsterdam. Specializat ܈i pe probleme de
Holocaust (extras din Memoriu).
34
USHMM, RG.25.004M, Arhiva Serviciului Român de Informa܊ii, rola 14, dosarul 2869, -
208, pp. 263-270.
194
IX. Ardealul de Nord, aprilie-septembrie 1944
La 30 august 1940 se semnează la Viena documentele
.arbitraiului¨ germano-italian (Dictatul de la Viena) prin care partea
de nord a Transilvaniei (43.492 km
2
܈i 2.667.000 de locuitori, din care
50,2% români, 37% unguri, 5,7% evrei ܈i 2,8% germani) a fost
încorporată Ungariei.
Schimbarea survenită în statutul Transilvaniei de Nord a avut
consecin܊e tragice asupra destinului popula܊iei evreie܈ti din această
zonă.
La 19 martie 1944, Ungaria a Iost ocupată de armata Germaniei
naziste, instalându-se un guvern de marionetă pronazist. În acest
context noua guvernare a trecut cu rapiditate, alături de autorită܊ile
ocupan܊ilor nazi܈ti, la implementarea solu܊iei finale, la cură܊irea ܊ării
de evrei.
La 5 aprilie 1944, a fost adoptat decretul-lege nr. 6163/1944
privitor la stabilirea unui spa܊iu special de locuit pentru evrei. Textul
legii preciza: guvernul regal maghiar trece în scurt timp la
cură܊irea ܊ării de evrei. Ordon ca ac܊iunea de cură܊ire să se
desfă܈oare pe criterii teritoriale, a cărei rezultat trebuie să fie
transportarea evreilor fără deosebire de sex ܈i vârstă în lagăre de
concentrare. Ulterior, o parte a popula܊iei evreie܈ti din ora܈e ܈i
comune mai mari va fi transferată în clădiri speciale, respectiv în
ghetouri stabilite de organele de ordine. Sarcina ridicării evreilor
de la domiciliile lor revine poli܊iei ܈i jandarmeriei maghiare
teritoriale. SS-i܈tii se vor deplasa la fa܊a locului în calitate de
consultan܊i. Ordinul de fa܊ă este strict secret ܈i autorită܊ile,
respectiv ܈efii comandamentelor, răspund pentru ca nimeni să nu
afle despre el până la trecerea la ac܊iunea de cură܊ire. Semnează
Baky Lászlo, secretar de stat la Ministerul de Interne.
1
Planul de de-iudaizare preconiza trei etape:
195
1. Pregătirea terenului pentru ghetoizarea ܈i deportarea evreilor
în lagărele naziste de exterminare:
2. Ghetoizarea ܈i concentrarea în centrele de deportare;
3. DesIă܈urarea deportării.
2
În Transilvania de Nord, ghetoizarea a început în seara zilei de
2 mai 1944 ܈i s-a încheiat pe data de 10 mai. Deportările au început la
sfâr܈itul lunii mai ܈i s-au încheiat la mijlocul lunii iunie 1944.
După cum rezultă din documentele vremii, ghetourile înIiin܊ate
pe teritoriul Transilvaniei de Nord au Iost transIormate de către
autorită܊ile poli܊iene܈ti maghiare în centre de tortură ܈i de exterminare
Iizică. Sunt relevante în acest sens, printre altele, mărturiile
supravie܊uitorilor acelui regim dominat de ură ܈i bestialitate. În
legătură cu regimul din ghetoul Some܈, martorul Weinberger Emanoil
a declarat la procesul ghetourilor din nord-vestul Transilvaniei:
În ghetou erau internaаi 7860 ae persoane. După opt zile s-au
imbolnăvit copiii ae poiar Юi am cerut să fie aaus meaicul Lehner
pentru a lua măsuri ae vinaecare Юi organizare a vieаii sanitare a
ghetoului. Am intervenit la ar. Lehner ca să aamită internarea in
spitalul oraЮului Dej a evreilor bolnavi, ceea ce nu a admis Юi nu a
luat nicio măsură. In timpul cat s-au aflat în ghetou, foarte mulаi evrei
s-au imbolnăvit de diferite boli. Au murit peste 20 de persoane Юi copii
nou-născuаi. Au fost aouă cazuri ae sinuciaere prin otrăvire. Ghetoul
era organizat într-o păaure fără aaăpost Юi a fost împrejmuit cu reаea
ae sarmă ghimpată.
3
Regim similar, sau ܈i mai insuportabil, a fost ܈i în celelalte
ghetouri.
Mărturiile despre metodele de tortură la care au Iost supu܈i
evreii pentru a declara unde ܈i-au ascuns obiectele de valoare sunt
cutremurătoare. Iată ce a declarat martorul Szmuk Alexandru la
procesul ghetoului din Reghin:
Interogatoriul era luat în pivniаa unei case Юi în birou. Cei care
nu voiau să recunoască sau nu aveau ce să recunoască erau bătuаi în
felul următor. li se oraona să-Юi scoată ghetele ain picioare. aupă
care li se varau in gură ciorapii ca să nu poată striga. Ii culcau pe
burtă. le legau mainile Юi picioarele impreună. in aЮa fel că tălpile
picioarelor erau in sus. iar aupă aceasta cu bâta de cauciuc erau
bătuаi la tălpile picioarelor. Cei bătuаi erau apoi alungaаi afară Юi
acolo trebuiau să ioace. Mulаi au leЮinat. au aiuns să scuipe sau să
urineze sânge.
4
Metode similare au fost folosite în toate ghetourile.
196
Dar regimul de teroare pentru excluderea evreilor din societatea
maghiară a Iost introdus de Iapt înainte de ghetoizare. Pentru
identiIicarea lor pe stradă ܈i în locuri publice, a fost promulgat un
ordin special, semnat de primul ministru, Sztojai Döme, tot la 5 aprilie
1944. To܊i evreii trecu܊i de 6 ani au fost obliga܊i să poarte pe haină, la
loc vizibil, o stea galbenă cu ܈ase col܊uri de 10x10 cm, confec܊ionată
din pânză, mătase sau catiIea. Nesupunerea la ordin atrăgea după sine
sanc܊iuni grave.
5
Ordinele restrictive prevedeau pedepse drastice, nu doar pentru
evreii care încercau să le eludeze, dar ܈i pentru eventualii lor salvatori
neevrei.
În atari condi܊ii, orice încercare a unor neevrei de a veni în
ajutorul evreilor presupunea un risc ܈i un curaj de-a dreptul eroic.
Ac܊iunile de salvare nu puteau avea decât un caracter răzle܊ ܈i
individual. De importan܊ă deosebită au Iost rela܊iile interumane, care
au existat între evrei ܈i neevrei, inventivitatea unora de a găsi solu܊ii
de adăpostire clandestină, de a organiza treceri ilegale peste grani܊ă,
de a procura acte false ܈.a. Documentele vremii ܈i mărturiile unor
supravie܊uitori atestă că au existat cetă܊eni neevrei, în condi܊iile
Transilvaniei de Nord, de etnie maghiară ܈i română, care, în ciuda
riscurilor, au venit în ajutorul evreilor, salvându-i pe unii, e adevărat
pu܊ini la număr. Ac܊iunile acestor cetă܊eni temerari s-au înscris în
istoria luptei pentru supravie܊uirea evreilor în anii Holocaustului.
Cinstind memoria lor, ܇ef-rabinul dr. Moses Rosen, într-o predică
rostită cu ocazia sărbătorii de coborâre a Decalogului de pe muntele
Sinai, a ܊inut să evoce câteva exemple în acest sens.
În timpul în care Eichmann mâna spre cuptoare pe evreii
din Oradea sau Cluj, din Dej sau Carei; în timpul în care ofi܊erii
horthy܈ti ܈i szalasi܈ti schingiuiau ܈i jefuiau evreii în acela܈i timp
O܈an Ioan, muncitor din Baia Mare, strada Vrancei 61, a ascuns
în casa sa, primejduindu-܈i via܊a, pe evreul Izsak ܈i i-a salvat
via܊a; ceferistul Vaida Al., tot din Baia Mare, a salvat via܊a
hahamului Zinger ܈i a celor patru copii ai săi; iar ܊ăranul Al.
Ritoc, din Carei, a smuls mor܊ii pe evreica Grün Helena cu feti܊a
ei. Am putea în܈ira încă multe alte asemenea exemple, a conchis
dr. Mozes Rosen, menite a ne reda speran܊a, a ne insufla puteri
spre a pă܈i mai departe pe drumul pe care am pornit de la poalele
muntelui Sinai.
6
܇i, într-adevăr, au Iost ܈i alte exemple.
197
*
Grupul celor salva܊i de so܊ii Appan din Oradea.
Locotenent-maior în rezervă, Appan Kalman a preluat
conducerea unei Iabrici de săpun, ini܊ial proprietatea unui evreu.
Fabrica se afla pe teritoriul unde s-a creat ghetoul din Oradea. Appan
Kalman a reu܈it să ob܊ină scoaterea Iabricii din perimetrul ghetoului,
împreună cu 37 de evrei ascun܈i în podul ei. Maria Pataki, so܊ia lui
Appan, s-a îngriiit de aprovizionarea lor cu alimente. În acest răstimp
evreii din Oradea au fost deporta܊i la Auschwitz. Cei 37 au fost
salva܊i, cu riscurile inevitabile, căci Iamilia Appan, dibuită de in܈i
.vigilen܊i¨, a fost denun܊ată. Au scăpat numai Iugind la Budapesta.
Evreii adăposti܊i de ei au reu܈it să treacă ilegal grani܊a ܈i să aiungă în
România. În 1987, so܊ii Appan au fost cinsti܊i cu titlul de .Drep܊i între
popoare¨.
7
La Institutul de Teologie Greco-Catolică din Oradea,
rectorul Stan Gavril, profesorul Virgil Maxim ܈i Gheorghe
Mangra, administratorul institutului, au adăpostit câ܊iva tineri evrei în
condi܊ii când în corpul din fa܊ă al clădirii Iunc܊iona un spital pentru
SS-i܈ti, ce se afla sub paza solda܊ilor SS. Acolo, în gura leului, au fost
ascun܈i respectivii tineri. Ei circulau prin spate, prin sacristia capelei.
Nimeni n-ar Ii bănuit că într-o clădire aIlată sub paza SS putea
îndrăzni cineva să ascundă evrei.
8
Grupul doctorului Miksa Kupfer.
Doctorul Kupfer Miksa împreună cu dr. Sandor Balint ܈i alte 30
de persoane din Oradea, s-au salvat într-o sec܊ie de spital, declarată de
boli contagioase. De acolo, Kupfer Miksa, cunoscut ca romancier sub
pseudonimul RaIIy Adam, împreună cu Iamilia ܈i ceilal܊i evrei, au fost
ajuta܊i de consulul român de la Oradea, Mihai Marina, să Iugă în
România. Fapta consulului a Iost relatată de KupIer Miksa în
următoarea declara܊ie, dată în septembrie 1946:
Subsemnatul, con܈tient de responsabilitatea ce-mi asum,
declar următoarele în legătură cu dl. consul general Mihai
Marina:
Dl. Marina, pe care l-am cunoscut în anul 1942, în repetate
rânduri s-a declarat contra fascismului, condamnându-l în toate
manifesta܊iunile lui. În afară de declara܊ii făcute împotriva acestei
198
ideologii, în timpul prigoanei fasciste a dovedit ܈i de fapt, că este
în toate sentimentele lui democrat ܈i antifascist.
Fapte:
1. În timpul când la Oradea s-a făcut ghetoul, eu ܈i familia
mea, datorită sentimentelor democratice ܈i umane ale d-lui
Marina, cu ajutorul lui ne-am salvat, refugiindu-ne în România.
܉in să declar că acest ajutor mi-a fost dat din partea d-lui Marina
absolut dezinteresat.
܇tiu precis că din ini܊iativa proprie, tot a܈a de dezinteresat, a
oferit ajutor ܈i familiilor dr. Nagy Pal, Osvat, dr. Winkler ܈.a. În
afară de aceste ajutoare, ܈tiu că pe dl. Ludovic Schwartz, unul din
cei mai vechi luptători ai muncitorimii din Oradea - care s-a
refugiat în viile Oradea imediat după intrarea trupelor germane
în Ungaria dl. consul Marina l-a ajutat cu bani ܈i alimente timp de
câteva luni.
2. În timpul ghetoului am avut ocaziunea să vorbesc cu dl.
Marina în locuin܊a d-lui dr. Ter܊an. Cu această ocaziune, dl.
consul s-a oferit, ca să transmită memoriul meu asupra ororilor
petrecute în ghetou în străinătate, ceea ce a ܈i făcut, predându-l d-
lui ministru plenipoten܊iar la Berna, Vespasian Pela. Sunt convins
că în felul acesta au luat cuno܈tin܊ă cercurile neutre, pentru prima
oară, despre barbaria din Ungaria, în ce prive܈te popula܊ia
evreiască. Ca o consecin܊ă a acestor informa܊iuni înlesnite, prin dl.
consul Marina s-au produs interven܊ii serioase ܈i, în parte, eficace
(Crucea Ro܈ie ܈i .Case Protejate¨ la Budapesta) în interesul
evreilor.
Din enumerarea acestor fapte cred, că se dovede܈te
îndeajuns că dl. consul Marina a avut o atitudine cu adevărat
umană ܈i democrată în timpul fascismului, riscându-܈i pozi܊ia ܈i
libertatea personală.
Oradea, 2 septembrie 1946
Kupfer Miksa, medic primar al Spitalului Evreiesc
9
Ac܊iunile nobile ale d-nei Sencovici Pasuc din Oradea, se
înscriu, de asemenea, în istoria luptei pentru salvarea unor evrei în
epoca Holocaustului. Pe lângă Iaptul că a contribuit la ascunderea unei
Iamilii de evrei în zilele ghetoizării în Oradea, cu riscul libertă܊ii, ܈i
poate chiar al vie܊ii, aducea evrei, în mod clandestin, din Budapesta la
Oradea, pentru a-i trece tot clandestin în România, unde la data
199
respectivă se instaurase de acum un regim democratic. Nu i-am putut
salva pe to܊i cei care trebuiau salva܊i, mărturisea d-na Sencovici
Pasuc într-un interviu acordat revistei Realitatea Evreiască. Simt,
totu܈i, o mare satisfac܊ie la gândul că în cursul celor ܈ase călătorii
la Budapesta din septembrie 1944, am izbutit să salvez 40 de
vie܊i.
10
Cunoscutul istoric din Oradea, dr. Tereza Mozes,
supravie܊uitoare a deportărilor la Auschwitz, în cartea sa Decalog
însângerat aduce un omagiu acelor orădeni neevrei care în pofida
riscurilor la care se expuneau, au încercat să salveze vie܊i omene܈ti.
Cel mai mare ghetou din Ardealul de Nord a fost cel din
Oradea, scria Tereza Mozes. ܇i nu întâmplător. Circa 25-30% din
popula܊ia Oradei era formată din evrei. La cumpăna veacurilor ܈i
în anii ce au urmat, evreii au contribuit în mare măsură la
înflorirea vie܊ii economice ܈i spirituale, inclusiv prin crearea
atmosferei pline de personalitate, în Jugendstil, a ora܈ului. Poate
con܈tiin܊a acestui fapt a făcut ca evreii din ora܈ să fie atât de
orbi܊i, ca să spere că ora܈ul nu-i va părăsi la greu. Nu s-a
întâmplat însă a܈a. Locuitorii ora܈ului nu au opus niciun fel de
rezisten܊ă organizată. Totu܈i, au existat doar ܈i manifestări de
solidaritate: hrănirea în secret a evreilor ascun܈i, procurarea de
acte false, ajutor acordat la trecerea ilegală a grani܊ei.
Voi pomeni în primul rând numele celor care au ob܊inut
titlul de .Drep܊i între Popoare¨: Appan Kalman, d-na Kalman,
născută Pataki Maria, Antal Rozalia ܈i Szakadathi Julianna. Au
contribuit la opera܊iuni de salvare: Pop Sandor, Szabo Maria,
Szücs Joszef, Farca܈ Rozalia, ܉ibulac Martin ܈i Csurka Peter, fost
ofi܊er de jandarmerie, fiul din prima căsnicie a d-nei Appan
Kalman.
Dr. Virgil Maxim, profesor la ܇coala Superioară de Teologie
Greco-catolică ܈i Gheorghe Mangra, curatorul institutului, au
ajutat la ascunderea unor tineri, dr. Szabo Lajos, pastor reformat,
܈i dr. Opalotay Janos, capelan romano-catolic, au antedatat actele
de botez ale celor ce trăiau în căsătorii mixte. Îi datorăm
mul܊umiri ܈i d-lui dr. Mihai Marina, consul la Oradea ܈i d-lui dr.
Ion Isaiu, loc܊iitorul acestuia.
Eu eram deja însemnată cu steaua galbenă când cineva - nu-
mi mai amintesc numele - m-a înso܊it de-a lungul străzii centrale.
200
Nu-mi amintesc din păcate nici de numele celui care s-a oferit să
ne scoată ilegal din gheto, ܈i nici a celui care a păstrat, fără a
accepta niciun fel de recompensă, o parte din bunurile noastre.
11
Tot Tereza Mozes a consemnat că s-au intentat ac܊iuni penale
împotriva a mai mult de 1400 de persoane care au ascuns bunuri
încredin܊ate de evrei.
12
*
Despre salvarea unor evrei din Cluj scrie, printre al܊ii, Löwy
Daniel (doctor în ܈tiin܊e chimice, originar din Clui, astăzi cetă܊ean
american), în cartea semniIicativ intitulată: .A Téglagyártól a
tehervonatig¨ (.De la Iabrica de cărămidă la trenul de marIă¨) apărută
la Cluj în 1998. Însu܈i titlul trădează con܊inutul căr܊ii. În fabrica de
cărămidă a Iost amenaiat ghetoul de unde evreii din Clui au Iost
transporta܊i în vagoane de marIă, la Auschwitz-Birkenau.
Járosi Andor, episcop evanghelic din Cluj.
Löwy Daniel îl nume܈te un Wallenberg al ora܈ului de pe
malul Some܈ului. Dar faptele sale sunt mai pu܊in cunoscute. Era un
mare prieten al evreilor ܈i îi plăcea să sus܊ină că, de Iapt, în Ungaria
nu există o problemă evreiască, ci o problemă cre܈tină. În zilele
ghetoizării, so܊ii Jarosi au circulat zi ܈i noapte pe străzile Clujului,
încercând să salveze copii ܈i vârstnici, ascunzând în locuin܊a lor
cuno܈tin܊e, introducând în ghetou alimente. Folosindu-se de calitatea
sa de pastor, a pătruns în ghetou, îmbră܊i܈ându-i ostentativ pe prietenii
săi evrei.
În predicile sale Járosi a protestat împotriva politicii criminale
antievreie܈ti a autorită܊ilor maghiare.
Destinul lui Járosi se aseamănă cu cel al lui Wallenberg ܈i prin
Iaptul că în toamna anului 1944 a Iost arestat de ru܈i ܈i dus în Siberia.
A murit la Magnitogorsk în decembrie 1944.
13
Lui Járosi Andor i s-a conferit, post-mortem, titlul de .Drept
între popoare¨ în anul 2005 .
Tóth József (fost profesor universitar de economie politică la
Universitatea Bolyai din Cluj) a salvat nouă vie܊i evreie܈ti.
Era în primăvara anului 1944 când m-am mutat cu serviciul
la Cluj î܈i amintea Tóth József ܈i circulau de acum zvonuri
201
înfrico܈ătoare despre lagărele mor܊ii. În pivni܊a vilei familiei
Weissberger, unde locuiam, am construit un perete care să
camufleze încăperea unde s-a putut ascunde familia Weissberger.
În ciuda faptului că dl. Weissberger era veteran de război,
jandarmii au venit de câteva ori să-l ridice împreună cu familia.
Am reu܈it să-i izgonesc de fiecare dată. Unde să fie aici evrei?
întrebam. Doar dacă pe soаia mea, care tocmai alăptează, nu o
consideraаi evreică. Eram în uniformă de sergent major Юi îmi
аineam mâna pe revolverul încărcat, răstindu-mă la ei cu un glas
ameninаător, proferând Юi câteva înjurături. Jandarmii au ܈ters-o,
după care pe poartă am pus o pancartă cu inscrip܊ia .Vila este
rechizi܊ionată în scopuri militare.¨. ܇i totu܈i cineva m-a denun܊at
că ascund evrei. Văzuse umbre mi܈cându-se la geam. M-a salvat
comandantul meu de unitate, spunând că evreii au fost de mult
deporta܊i ܈i nu mai există picior de evreu în Cluj. Bineîn܊eles,
intram zilnic la familia Weissberger, aprovizionând-o cu cele
necesare.
14
Profesorul Tóth a mai salvat ܈i alte familii ܈i copii răma܈i
Iără părin܊i. În Iinalul evocării sale, conchide: N-am fost curajos. Am
considerat că era de datoria mea să-mi ajut semenii afla܊i în
suferin܊ă. N-am făcut din asta o virtute. Dimpotrivă, când am
realizat ce consecin܊e puteau avea faptele mele, m-am îngrozit.
Am fost cuprins de o spaimă de nedescris, pe care o pot în܊elege
numai cei care au mai trecut prin a܈a ceva.
15
În 1994, profesorul Tóth József ܈i so܊ia sa, Margareta Tóth, au
fost distin܈i cu titlul de .Drep܊i între popoare¨.
Alte exemple clujene.
A existat un spirit de solidaritate cu evreii printre unii
universitari, publici܈ti, scriitori ܈.a. cum au fost: filologul Szabó T.
Attila, publicistul Balogh Edgar, sau Jordáki Lajos, avocatul Demeter
János, care a organizat adăpostirea proIesorului universitar Neuman
Jenö în casa pantofarului Peter Lajos. Este relevant pentru modestia
profesorului Demeter scrie Löwy Daniel că în memoriile sale,
atribuie meritul salvării lui Neuman exclusiv lui Peter Lajos.
16
Lui Peter Lajos i s-a conferit titlul .Drept între popoare¨ în
anul 1989.
Sora lui Neuman Jenö, Neuman Elisabeta, a Iost ascunsă în casa
poetului Bartalis János. Cazul ei era cu atât mai periculos, cu cât nu
202
era doar evreică, ci ܈i militantă antiIascistă urmărită de poli܊ia
maghiară.
17
Iuliu Hossu, episcop greco-catolic la Cluj, a salvat o evreică
de la deportare ascunzând-o într-o încăpere din preajma catedralei
greco-catolice din Cluj.
18
*
O faptă temerară a fost aceea a elevei Magda Stroe din Cluj.
Avea 18 ani atunci când ܈i-a oferit actele de identitate prietenei
ei, Hana Hamburg pentru ca să se poată reIugia la Budapesta. Iată cum
a evocat Magda acea perioadă încărcată de spaime ܈i tensiuni:
A venit dispozi܊ia care ne-a stârnit cele mai cumplite
bănuieli, anume ca evreii să-܈i părăsească locuin܊ele cu o singură
valiză, să se grupeze în ghetoul organizat la fabrica de cărămizi,
de unde urmau să fie du܈i spre o destina܊ie necunoscută. Dar au
fost emise ordine ܈i împotriva celor care ar fi încercat să îi ajute,
indiferent cum, pe evrei. Să îi ajute ca să se sustragă de la
deportare. Sanc܊iunile mergeau până la deportare sau execu܊ie.
Nu ܈tiam de existen܊a lagărelor de exterminare, dar am presim܊it
că pe evrei îi a܈tepta o soartă cumplită. Într-o zi, prietena mea
Hana a venit să-܈i ia rămas bun. Era foarte pesimistă. Nu se poate
face nimic, nu poаi scăpa? am întrebat-o. Aumai dacă aЮ avea acte
false, mi-a răspuns ea. Fără să-mi pese de consecin܊e, m-am dus la
dulap, am scos certificatul de na܈tere ܈i de botez ܈i i le-am dat
Hanei. La 18 ani, conform legisla܊iei ungare, eu nu aveam buletin
de identitate, legitimându-mă cu certificatul de na܈tere ܈i cu
certificatul de botez. I-am dat Hanei actele mele ܈i am îndemnat-
o: Du-te, fugi! Mama ei era în zona de vest a Ungariei. Nu m-am
gândit nici atunci, nici altă dată, că a܈ fi făcut ceva excep܊ional.
Dimpotrivă, mi s-a părut firesc să-i dau o ܈ansă prietenei mele pe
care cine ܈tie ce soartă cumplită o a܈tepta. Gestul meu
corespundea spiritului în care m-au crescut ܈i m-au educat
părin܊ii ܈i îmi pare bine că nu a fost în zadar. Hana a reu܈it să
părăsească Clujul, în ciuda nenumăratelor baraje de control -
pentru ca nu cumva un evreu să se strecoare - dar ea totu܈i, cu
actele mele, a reu܈it să părăsească Clujul.
19
203
Dacă Hana ar fi fost prinsă - a comentat matematicianul
american de origine română Egon Bala܈ certificatul ar fi fost găsit
܈i Magda ar fi putut plăti cu via܊a ac܊iunea ei de solidaritate.
20
În 2005, Magda Stroe a Iost distinsă cu titlul de .Drept între
popoare¨.
*
Alte ac܊iuni de adăpostire a evreilor
Fermierul Nicolae Pop din satul Lăpu܈ul Românesc, jude܊ul
Some܈, (Transilvania de Nord) a ascuns-o pe Hana Marmor împreună
cu copii ei, într-o colibă aIlată în pădurea de lângă sat. Aprovizionarea
lor a Iost asigurată de Ieti܊a lui Nicolae Pop, Aristina Săileanu, atunci
în vârstă de 12 ani.
21
Medicul ܈ef din Bistri܊a-Năsăud, tatăl lui Enea Cosma, a ascuns-
o în pod pe Rana Leibovici-Cohen, timp de trei luni. Pentru faptele
lor, Aristina Săileanu ܈i Enea Cosma, în 1996, au primit titlul de
.Drep܊i între popoare¨.
22
În jur de 20 de evrei au găsit reIugiu în pădurile din Bistra ܈i
Bude܈ti. Au fost ajuta܊i de ܊ărani din partea locului. La Bude܈ti au fost
ascun܈i ܈i în casele oamenilor. Ce-i drept, nu au supravie܊uit to܊i. La
Bude܈ti, unii au Iost trăda܊i ܈i deporta܊i.
23
În ܇imleul Silvaniei ܊ăranii locului au ascuns cinci tineri, Iete ܈i
băie܊i.
O situa܊ie dramatică s-a petrecut în satul Moisei. Două Iamilii de
evrei au Iost adăpostite de preotul satului: denun܊a܊i de ni܈te
.binevoitori¨, evreii, împreună cu gazda lor, au Iost executa܊i.
24
Din ghetoul de la Cehei, jude܊ul Sălai, s-au salvat ܈ase evrei,
ascun܈i de localnicul Florian Lobon܊, într-un adăpost special amenaiat
în locuin܊a sa. Au stat acolo până în octombrie 1944, când localitatea a
Iost eliberată de trupele române.
25
La Satu Mare, Varga Lajos, Korocnai Sandor, Földes Ilona, au
ascuns ܈i salvat un grup de nouă evrei, între care o Ieti܊ă, Lazar
Gabriela, de nouă ani, a cărei mamă a Iost deportată iar tatăl a murit
într-un deta܈ament de muncă Ior܊ată.
܉ăranul Timi܈ Nicoară Pomu܊, din comuna Bor܈a, jude܊ul
Maramure܈, l-a ܊inut ascuns în casa lui pe evreul Vertherger Tobias,
până la Eliberare, în octombrie 1944.
26
204
Au fost ܈i alte fapte de solidaritate, precum aceea a muncitorului
Ion Moldoveanu care aIlând că popula܊ia evreiască din Dej era
internată într-un ghetou improvizat în pădurea Bunguri, s-a strecurat
cu vaca acolo ca să dea lapte interna܊ilor. Prins asupra .Iaptului¨, a
Iost bătut cu o sălbăticie Iără seamăn, încât a rămas suIerind toată
via܊a.
27
*
Solu܊ia lui Imre Reviczky, ofi܊er activ.
O cale deosebită de salvare a Iost Iolosită de locotenent-
colonelul Imre Reviczky, comandantul deta܈amentelor de muncă
obligatorie din centrul Baia Mare. Când după 19 martie 1944 a început
internarea evreilor în ghetouri. I. Reviczky a emis ordine de
mobilizare la muncă obligatorie pentru bărba܊ii între 16 ܈i 65 de ani,
salvându-i astfel de la deportarea unde îi a܈tepta o moarte sigură. Nu
s-a supus cererii comandamentului german de a preda deta܈amentele
evreie܈ti de muncă obligatorie. Pentru Iaptele sale de salvare a
evreilor, Reviczky a fost arestat de regimul fascist maghiar ܈i acuzat
de trădare ܈i de participare la mi܈carea de rezisten܊ă. A scăpat de
condamnarea la moarte datorită înaintării rapide a trupelor sovietice.
În 1965 i s-a conferit titlul de .Drept între popoare¨.
28
*
Ajutor activ pentru trecerea grani܊ei către România
Măsuri de pază severă a grani܊ei nu erau adoptate doar de
autorită܊ile maghiare, ci ܈i de cele române܈ti. Cei prin܈i, fie de unguri,
fie de români, erau întor܈i în ghetourile din localită܊ile de unde
evadaseră. Ordinele lui Ion Antonescu erau extrem de dure. Pe
raportul Inspectoratului General al Jandarmeriei din 11 mai 1944
despre evreii din Ungaria care încercau să treacă Iraudulos grani܊a
spre România, mare܈alul Antonescu a pus următoarea rezolu܊ie: Să fie
împu܈ca܊i ܈i ei ܈i cei care îi găzduiesc. Lege în 24 de ore.
29
Mare܈alul a cerut lui von Killinger, ambasadorul Reich-ului în
România să numească la punctele de Irontieră controlori germani. A
ordonat odată cu supravegherea strictă a Irontierei ܈i razii periodice în
interiorul ܊ării.
30
Legea, care stipula pedeapsa cu moartea pentru evreii
din alte ܊ări intra܊i clandestin în România în timp de război, a Iost
205
promulgată la 29 mai 1944.
31
Ce-i drept, datorită coniuncturii
interna܊ionale, a eviden܊ei că Germania pierdea războiul ܈i sub
presiunea unor cercuri interna܊ionale unde se Iăceau tatonări din
partea României pentru o eventuală ie܈ire din război articolul de
lege mai sus men܊ionat n-a Iost aplicat în practică. Totu܈i, trecerea
grani܊ei comporta mari riscuri, atât pentru evrei cât ܈i pentru înso܊itorii
lor. ConIorm documentelor de epocă ܈i a unor mărturii ale
supravie܊uitorilor, un rol important în organizarea acestor treceri
clandestine l-au jucat românii membri ai partidelor democratice, afla܊i
la Cluj, personalul consular al României de la Cluj ܈i Oradea.
Cu ajutorul lui Mihai Marina, consulul României la Oradea,
mul܊i evrei au trecut peste grani܊ă prin punctul numit Vama
Cucului, unde refugia܊ilor le-au venit în ajutor ܊ărani români.
Refugia܊ii au beneficiat chiar de automobilul viceconsulului
Anghel Lupescu, care a făcut mai multe drumuri în România.
32
La această ac܊iune de salvare de anvergură au participat
foarte mul܊i români ܈i chiar evrei, a arătat V.T. Ciubăncan în
.Drumul Holocaustului¨. Între care s-au aflat: dr. Aurel Socol,
avocat; Vasile Moldoveanu, student, comerciantul Mendi
Lehrmann; prof. dr. Emil Ha܊eganu; dr. Moshe Carmilly
Weinberger; dr. Iuliu Hossu ܈i secretarul său Vasile Astileanu;
publicistul Marton Ernö; Florea Mure܈an, protopopul ortodox al
Clujului; avocatul A.L. Zissu; Gh.V. Giurgiu, redactor ܈ef al
ziarului Tribuna Ardealului; preotul Titus Moga din Apahida;
Arie Hirsch din Turda; locotenent-colonelul Mihai Gurgu de la
consulatul României la Cluj; locotenent-colonelul Victor Cup܈a;
colonelul medic dr. Ghi܊ă Bran; avocatul Iuliu Mic܈a din Dej;
prof. Coriolan Tătaru din Sibiu; scriitoarea Leti܊ia Papu;
fotograful Opri܈ din Turda; prof. Tudor Bugnariu din Cluj ܈.a.
33
Ministrul plenipoten܊iar al României la Budapesta, Eugen
Filotti, a emis sute de pa܈apoarte evreilor, cetă܊eni români, afla܊i pe
teritoriul Ungariei, înlesnindu-le astfel trecerea în România.
Cel mai des uzitat punct de trecere era zona Feleac-Turda; în
ora܈ func܊iona ilegal, în realitate tolerat, un colectiv evreiesc care îi
prelua pe evreii refugia܊i ܈i asigura plecarea lor în interiorul României,
de cele mai multe ori cu acte false.
Printre cei care au luat ini܊iativa de a organiza pentru evrei
trecerea clandestină în România, prin Feleac la Turda, s-a aflat în
primul rând, avocatul Aurel Socol, stabilit la Cluj. Militant pentru
206
drepturile na܊ionale ale românilor, membru al Partidului Na܊ional
Român ܈i apoi al Partidului Na܊ional ܉ărănesc, dr. Aurel Socol s-a
afirmat ca un sincer prieten al evreilor. După cum relatează în cartea
sa autobiograIică .Furtuna deasupra Ardealului¨, el a fost cutremurat
de gândul de ce-i a܈tepta pe evrei ܈i ܈i-a spus că ar Ii o crimă să nu
încerce a-i aiuta. Un capitol al căr܊ii sale e intitulat chiar
.Exterminarea evreilor¨.
La 19 martie 1944 eram la Budapesta, consemnează A. Socol,
când în zori sunt trezit de un puternic uruit. Mă uit pe geam ܈i
văd tancuri ܈i blindate germane remorcând tunuri. În chip de
sprijin (istoria se repetă), Germania a ocupat cu armata Ungaria.
S-au produs fire܈te schimbările de guvern, tot mai la dreapta.
Personagii neobi܈nuite duceau tratative la Budapesta, colonelul
Eichmann ܈i al܊ii. Evreimea scoasă din majoritatea profesiunilor
܈i din societatea maghiară în general, pe la sfâr܈itul lui aprilie
1944, a început să fie adunată stradă după stradă, cartier după
cartier în ghetouri. La Cluj ܈oproanele ܈i terenul deschis al
fabricii de cărămidă, îngrădit cu sârmă ghimpată ܈i păzit, era
ghetoul ad-hoc. Era zguduitor să vezi camioanele oficiale oprind
în fa܊a caselor ܈i uniformele intrând în casă, conducând la camion,
femei, copii ܈i bărba܊i, bătrâni sănăto܈i ܈i bolnavi, purta܊i pe bra܊e
cu un minim calabalâc luat la repezeală. Era cutremurător să vezi
calmul resemnat cu care evreii se lăsau du܈i spre un teribil destin,
sub privirea rece, dispre܊uitoare a majorită܊ii locuitorilor Clujului
de atunci, care erau într-atât de îndobitoci܊i ܈i sălbătici܊i de
propaganda fascistă.
Această mărturisire de martor ocular a lui Aurel Socol despre
tragedia evreilor este în sine un document de solidaritate ܈i în acela܈i
timp de revoltă în Ia܊a crimelor săvâr܈ite de fasci܈ti. Cu astfel de
sentimente a hotărât el să vină în aiutorul prietenilor săi evrei.
Am închiriat o bicicletă, î܈i aminte܈te în cartea sa
autobiograIică, cu care m-am repezit în Mănă܈tur, la Alexandru
Călă܊eanu (vechi adept P.N.܉.) ܈i, spunându-i ce am de gând, i-am
cerut să îmi trimită urgent la birou pe cineva care cunoa܈te bine
posibilită܊ile de trecere de frontieră. A doua zi mi s-a prezentat un
bărbat de vreo 40 de ani, în haine tipic mănă܈turene, mi-a spus
că-l cheamă Cri܈an, că stă în strada Flore܈tilor nr. 108 ܈i că
pentru suma de circa 1000 pengö de persoană este dispus să treacă
peste frontieră persoanele pe care le voi îndruma la el. Cu
207
bicicleta îmi vizitam prietenii evrei ܈i îi îndrumam la singura
salvare: trecerea frontierei! Între timp, în una din acele zile de
groază ܈i disperare, au venit la biroul meu fostul avocat de mare
prestigiu Fischer Iosif (ulterior ministru al economiei na܊ionale a
Israelului sub guvernarea lui Ben Gurion) ܈i Marton Ernest, ܈ef-
redactorul ziarului evreiesc de limbă maghiară .Uj Kelet¨ (.Noul
Orient¨). Cu gravitate mi-au spus că ei ܈tiu ce fac eu ܈i mă roagă
cu toată stăruin܊a să salvez cât mai mul܊i evrei, să tipăresc acte
false, să dau haine ܊ărăne܈ti etc. Le-am răspuns că nu sunt decât
un biet omule܊ în lumea asta mare ܈i ostilă, că fac ceea ce fac
singur. Mi-au mul܊umit ܈i mi-au vorbit repetat de recuno܈tin܊ă.
I-am rugat să nu-mi vorbească de recuno܈tin܊ă, că e jignitor, căci
ar fi josnic să salvezi vie܊i pentru răsplată.
34
܇i totu܈i Socol avea un interes, ce-i drept de natură politică. El
cerea evreilor să nu uite că în momentele acelea moartea era în
Ungaria ܈i via܊a, în România. Acest lucru vă rog să nu-l uita܊i,
spunea Socol, ܈i să-l spune܊i la Conferin܊a Păcii, unde ve܊i avea un
cuvânt greu de spus.
35
܇i într-adevăr, conIorm mărturisirii lui Socol,
evreii nu ܈i-au uitat obliga܊iile. După eliberare, dr. Kiraly din Clui,
pre܈edintele organiza܊iei fo܈tilor deporta܊i, a pregătit un documentar
de mare importan܊ă pentru apărarea intereselor române܈ti în problema
Transilvaniei la Conferin܊a de Pace. În legătură cu importan܊a acestui
material, A. Socol aminte܈te că la Vocea Americii a fost citit
integral, a fost publicat în cele mai mari ziare din S.U.A., stârnind
un puternic ecou atât în sufletul americanului mediu cât ܈i în
rândurile numeroasei comunită܊i evreie܈ti din S.U.A.
36
Revenind însă la rolul lui A. Socol în organizarea trecerilor
clandestine de Irontieră, el arăta că, au fost salvări dar ܈i e܈ecuri
dureroase. Un grup îndrumat de el a fost descoperit ܈i arestat, iar el,
Aurel Socol, condamnat la închisoare, Iiind împiedicat astIel să-܈i
continue activită܊ile sale benefice.
A܈adar, au Iost căderi, dar ܈i treceri norocoase. Iată doar câteva
exemple relatate de Tibori Szabo Zoltan în cartea sa .Frontiera între
via܊ă ܈i moarte¨: dr. Marton Ernö a trecut grani܊a ilegal în portbagajul
automobilului cu număr de înmatriculare diplomatic. Transportul a
costat 300.000 de lei. El a ajuns în Bucure܈ti cu acte false. Au trecut
cu succes grani܊a rabinul ܈ef neolog din Cluj, Mozes Weinberger,
împreună cu so܊ia. Cu multe peripe܊ii a ajuns în România rabinul ܈ef
Iosif Paneth din Ileanda, împreună cu so܊ia ܈i cei opt copii ai săi
208
evada܊i din ghetoul din Dej. A reu܈it să treacă grani܊a ܈i rabinul din
Vi܈ni܊a, împreună cu Iamilia ܈i Curtea sa. Ce-i drept, majoritatea
trecerilor de grani܊ă au Iost Iăcute cu aiutorul unor contrabandi܈ti
versa܊i în schimbul unor sume importante de bani. Ceea ce nu
diminuează importan܊a Iaptului că au Iost salvate vie܊i omene܈ti.
*
Desigur, exemplele de mai sus nu epuizează nici pe departe
toate cazurile de solidaritate ܈i de salvare a evreilor. A existat o
dorin܊ă de a aiuta. Dar a dominat indiIeren܊a, au dominat cei care au
stat deoparte. Dorin܊a de salvare a fost o excep܊ie; iar protestele
publice au fost cu totul rare. Predica ܊inută în catedrala SI. Mihai din
Cluj de episcopul romano-catolic Márton Áron la 18 mai 1944 ܈i
protestul înaintat de el Guvernului Regal ܈i Prefecturii jude܊ului Cluj
la 22 mai 1944 sunt cazuri de excep܊ie. În predica sa Márton Áron a
apelat la enoria܈ii bisericii catolice să vină în aiutorul celor prigoni܊i,
căci o condamnare la închisoare pentru .crima¨ de apărare a
adevărului ܈i de ajutorare a celor afla܊i în nevoie nu este o ru܈ine.
37
Predica episcopului a stârnit ecou ܈i în România. La 30 mai
1944, Serviciile Secrete ale Siguran܊ei Generale au transmis
următoarea Notă inIormativă către Ministerul de Interne:
EPISCOPUL MÁRTON ÁRON ÎNFIEREAZĂ MĂSURILE
LUATE DE GUVERN RELATIV LA INTERNAREA
EVREILOR
Episcopul romano-catolic de Alba-Iulia, Márton Áron, care
administrează ܈i eparhia Clujului, se află de câteva zile în Cluj,
unde a venit să facă vizita܊iile canonice obi܈nuite.
În ziua de 18 mai a.c., fiind sărbătoare catolică, episcopul
Marton a oficiat un serviciu divin în catedrala catolică din Cluj,
hirotonisind ܈i trei preo܊i.
La sfâr܈itul ceremoniei religioase, el a ܊inut o impresionantă
predică, înfierînd cu toată energia atrocită܊ile comise contra
evreilor, prin luarea de măsuri neumane ܈i abuzive de către
autorită܊ile ungure܈ti. Episcopul a eviden܊iat în special
tratamentul lipsit de sentimentul cre܈tinesc, ce se aplică copiilor,
femeilor ܈i bătrânilor interna܊i în ghetouri.
Din informa܊iile ce de܊inem, reiese că înainte cu câteva
săptămâni, atât episcopul reformat, cât ܈i protopopul catolic din
209
Cluj, în predicile ܊inute, au protestat de asemeni împotriva
prigoanei evreilor, precum ܈i contra tratamentului ce se aplică
acestora în ghetouri.
Sursă de încredere.
38
În protestul din 22 mai adresat Ministerului Regal Ungar,
Prefecturii jude܊ului Cluj ܈i Chesturii poli܊iei din Cluj, Márton Áron
arăta:
Ieri am aflat că sub motivul că sunt evrei, cei aduna܊i zilele
trecute, evrei ܈i cre܈tini, vor fi du܈i de aici.
Omul rămâne înmărmurit ܈i adânc consternat când aude ce
se spune despre comportarea fa܊ă de astfel de transporturi ܈i
viitorul lor.
Îndatoririle mă recheamă la re܈edin܊a mea, în România, dar
socotesc de datoria mea de om ܈i ungur ca, înainte de plecare, să
rog autorită܊ile ca, cu dragoste ܈i în numele lui Dumnezeu, să
zăgăzuiască neomenia sau, dacă nu sunt capabile de a܈a ceva, să
nu ia parte la ac܊iunile menite să ducă la moarte mii de oameni. În
aceste zile sfâ܈ietoare, decisive, fiecare om de răspundere trebuie
să simtă că soarta na܊iei noastre ܈i, legat de ea, soarta tuturora
este în mâinile lui Dumnezeu, deci nu putem să aducem asupra
capetelor noastre mânia lui Dumnezeu prin comiterea unor păcate
sau prin colaborarea cu ele. Catehismul le pune în rândul
vinovă܊iilor strigătoare la cer. Istoria dovede܈te că pedeapsa pe
pământ nu poate întârzia.
39
Episcopul Márton Aron a Iost singura persoană căreia Yad
Vashem-ul i-a acordat în 1999 titlul de .Drept între popoare¨ nu
pentru ceea ce a Iăcut, ci pentru ceea ce a spus.
40
Dar din păcate, cuvintele sale nu ܈i-au atins ܊inta în acele
momente tragice.
Peste 130.000 de evrei au fost deporta܊i din Transilvania de
Nord în lagărele naziste de exterminare. Maioritatea a murit acolo.
Totu܈i, istoria nu poate să nu re܊ină că în acea epocă de groază s-au
găsit oameni adevăra܊i care, din proprie ini܊iativă ܈i cu riscul vie܊ii, au
venit în ajutorul semenilor lor.
210
Note
1. Lebovits, 2007, p. 74.
2. Braham, 2003, p. 100.
3. O. Lustig, 2007, p.176.
4. Op. cit., p. 299.
5. Lebovits, 2007, p. 75.
6. Mozes Rosen, 1980, pp. 266-267.
7. Tibory, 2005, pp. 164-165.
8. Mózes, 1997, p. 228.
9. ***, Remember 1985, p. 46.
10. Revista Cultului Mozaic, 10 octombrie 1977, p. 6.
11. Mózes, 1995, pp. 221-222.
12. Mózes , 1997, p. 229
13. Löwy, 1998, pp. 127-134.
14. Loc. cit.
15. Loc. cit.
16. Loc. cit.
17. Loc. cit.
18. Ciubăncan, 1995, p. 118.
19. Magda Stroe, Arhivă personală.
20. Bala܈, 2001, p. 393.
21. Realitatea Evreiască, 16 ianuarie 15 februarie 1997, pp. 3, 19.
22. Loc. cit.
23. Remember, p. 48.
24. Loc. cit.
25. Ciubăncan, 1995, p. 119.
26. Loc. cit.
27. Remember, p. 47.
28. Lebovits, p. 328.
29. ***, Documente,2005, p. 556.
30. Loc. cit.
31. M.O., P. I, nr. 123/29 mai 1944, p. 4238.
32. Tibori, p. 165.
33. Ciubăncan, 1995, p. 120.
34. Socol Aurel,1991, pp. 64-65.
35. Op. cit., p. 65.
36. Op. cit., p. 66.
37. Lebovits, p. 293.
38. Documente, p. 559.
39. Puntea , nr. 7/1991.
40. Lebovits, p. 293.
211
X. Cronologia principalelor legi ܈i decizii ministeriale.
Dispozi܊ii administrative ale organelor centrale ܈i locale
de stat. Alte ac܊iuni ܈i evenimente antievreie܈ti
(1938-1944)
1938
ianuarie 22 Publicarea de către guvernul Goga-Cuza (1937,
decembrie 1938 februarie) a decretului-lege privind revizuirea
cetă܊eniei, procedeu la care a Iost supusă numai popula܊ia
evreiască. Peste 200000 de persoane de origine evreiască ܈i-au
pierdut cetă܊enia română.
1940
iunie 26 Notă ultimativă a guvernului sovietic adresată României:
Basarabia ܈i Bucovina de Nord au intrat în componen܊a U.R.S.S.
cu o popula܊ie evreiască de peste 270.000 persoane.
iulie 1 Pogrom antievreiesc la Dorohoi organizat ܈i executat de
unită܊i militare române în retragere din teritoriile intrate în
compone܊a Uniunii Sovietice.
august 9 Publicarea decretului-lege privitor la starea iuridică a
locuitorilor evrei din România.
august 30 Este semnat Dictatul de la Viena, prin care Transilvania
de Nord intră sub stăpânire maghiară, cu o popula܊ie evreiască
de peste 160.000 de persoane.
septembrie 5 Publicarea decretului regal privind instalarea
generalului Ion Antonescu în func܊ia de pre܈edinte al Consiliului
de Mini܈tri.
septembrie 6 Publicarea decretului regal privind investirea
generalului Ion Antonescu cu depline puteri pentru conducerea
statului român.
septembrie 14 Decret regal: Statul român devine Stat na܊ional
legionar. Generalul Ion Antonescu este conducătorul statului
legionar ܈i ܈eful regimului legionar. Horia Sima este
conducătorul mi܈cării legionare.
212
1941
ianuarie 21-23 Are loc Pogromul din Bucure܈ti în zilele rebeliunii
legionare. Au fost asasina܊i peste 120 de evrei; s-au incendiat,
dărâmat ܈i jefuit 25 de temple ܈i sinagogi; au fost devastate,
incendiate ܈i jefuite 616 magazine, 547 de locuin܊e, interesând
un număr de 3.579 locuitori de etnie evreiască.
februarie 14 Decret regal prin care s-a abrogat decretul din 14
septembrie 1940 privind proclamarea Statului Na܊ional Legionar
Român.
iunie 21 Ministerul Afacerilor Interne emite ordinul privind
evacuarea evreilor din sate ܈i târguri. S-a comunicat Marelui
Stat Major, Inspectoratului General al Jandarmeriei, Direc܊iei
Generale a Poli܊iei, tuturor prefecturilor.
iunie 22 Generalul Ion Antonescu ordonă armatei române trecerea
Prutului. România intră în războiul antisovietic alături de
Germania nazistă. Se instaureză un regim excep܊ional de teroare
antievreiască.
iunie 29-iulie 6 DesIă܈urarea Pogromului la Ia܈i prin împu܈carea
evreilor pe străzi, în incinta chesturii poli܊iei ܈i asfixierea în
masă în .trenurile mor܊ii¨. Numărul victimelor depă܈e܈te cifra
de 13.000.
iulie 5 Unită܊i de avangardă ale armatei române intră în Cernău܊i,
începe asasinarea în masă a evreilor.
iulie 17 Trupele germane ܈i române intră în Chi܈inău. Au fost uci܈i
circa 10.000 de evrei.
iulie 24 înfiin܊area ghetoului din Chi܈inău.
iulie 25 Peste 25.000 de evrei din Basarabia au fost arunca܊i peste
Nistru, în Ucraina.
august 5 începe returnarea de către germani a miilor de evrei
basarabeni arunca܊i de către autorită܊ile antonesciene dincolo de
Nistru. Mii de evrei au fost uci܈i.
august 5 Se emite ordinul guvernamental privind obligativitatea de
a purta semnul distinctiv de către evrei.
august 6 Evreilor din Ia܈i li se interzice locuirea ܈i circula܊ia în
anumite cartiere,
august 19 Se hotără܈te intrarea sub administra܊ie română a
teritoriului dintre Nistru ܈i Bug (Transnistria), cu excep܊ia
213
regiunii Odessa. Prof. Gh. Alexianu este numit guvernatorul
Transnistriei.
august 30 Semnarea acordului de la Tighina de către reprezentan܊ii
României ܈i Germaniei naziste. Este întărită în܊elegerea din 19
august privind instalarea administra܊iei civile române܈ti în
Transnistria.
august Înfiin܊area lagărelor la Secureni, Edine܊ ܈i în alte localită܊i
din Basarabia pentru evreii returna܊i de nem܊i de pe teritoriul
Transnistriei. Regimul este de exterminare Iizică.
septembrie 3 Ordinul circular emis de cabinetul Ministrului de
Interne prin care se face cunoscut prefec܊ilor de jude܊e că evreii
sunt obliga܊i a purta ca semn distinctiv o stea cu ܈ase col܊uri,
cusută pe haină, în partea stângă a pieptului. Se ܈terg din
controalele armatei ofi܊erii de rezervă evrei.
septembrie 10 S-a anulat ordinul privind obligativitatea purtării
semnului distinctiv de către evrei. Totu܈i, în Moldova, Cernău܊i
܈i Transnistria evreii au continuat să-l poarte.
septembrie 16 Reîncep deportările în Transnistria. Porne܈te la drum
primul lot al evreilor basarabeni din lagărul Vertuieni.
octombrie 9 Primul apel adresat lui Ion Antonescu de către
pre܈edintele Federa܊iei Uniunilor de Comunită܊i Evreie܈ti, dr.
W. Filderman, prin care cere oprirea deportării evreilor din
Basarabia ܈i Bucovina în Transnistria.
octombrie 9 Încep deportările în Transnistria din toate localită܊ile
din Bucovina de Sud.
octombrie 10 Se ordonă înIiin܊area ghetoului din Cernău܊i ܈i de
portarea tuturor evreilor care se mai aIlă pe teritoriul Bucovinei
de Nord
octombrie 11 Al doilea apel adresat lui Ion Antonescu de Dr. W.
Filderman, în care arată că deportarea însemnează moartea,
moartea fără vină, Iără altă vină decât aceea de a Ii evreu.
octombrie 13 Începe deportarea evreilor din ghetoul din Cernău܊i.
octombrie 16 Intrarea trupelor române în ora܈ul Odessa.
octombrie 22 Sare în aer clădirea Comandamentului militar din
Odessa (fostul sediu al NKVD).
octombrie 23-26 Represalii sângeroase împotriva evreilor din
Odessa. ConIorm ordinului conducătorului statului, au fost
asasina܊i în primul rând evreii refugia܊i din Basarabia. Numărul
victimelor se estimează între 25.000-40.000.
214
noiembrie 7 Primul convoi de deporta܊i din ora܈ul ܈i jude܊ul
Dorohoi este îmbarcat în vagoane pentru animale ܈i trimis spre
Transnistria.
decembrie 16 Se dizolvă Federa܊ia Uniunilor de Comunită܊i
evreie܈ti din România ܈i se înlocuie܈te cu Centrala Evreilor din
România, singura autorizată să reprezinte interesele colectivită܊ii
evreie܈ti.
decembrie 17 Ultimele convoaie de evrei sosite din Bucovina ܈i
jude܊ul Dorohoi trec Nistrul prin Atachi. Se încheie prima etapă
a deportării evreilor din România.
decembrie 21 Sub conducerea prefectului jude܊ului Golta, It.col.
Isopescu Modest, începe masacrarea evreilor din ghetoul
Bogdanovca (Transnistria). Au fost ucise zeci de mii de
persoane, evrei basarabeni ܈i localnici.
1942
ianuarie 30 Apare regulamentul de func܊ionare al Centralei Evreilor
din România.
februarie 27 ScuIundarea vasului .Struma¨ în apele Mării Negre.
Au pierit peste 700 de evrei.
februarie Asasinarea evreilor din lagărele de la Domanovca ܈i
Acmecetca- Transnistria.
iunie 7 Din ordinul conducătorului statului reîncepe deportarea
evreilor din Cernău܊i.
iunie 14 Sunt deporta܊i 450 de evrei din Dorohoi.
iulie 11 Marele Stat Maior ordonă măsurile reIeritoare la deportările
de evrei din Vechiul Regat ܈i sudul Transilvaniei în Transnistria.
Cei în cauză vor Ii deporta܊i impreună cu Iamiliile lor: vor
desemna un împuternicit pentru lichidarea bunurilor.
iulie 24 Pre܈edin܊ia Consiliului de Mini܈tri ordonă Ministerului
Afacerilor Interne să treacă la deportarea în Transnistria a
tuturor evreilor suspecta܊i ca luptători sau simpatizan܊i comuni܈ti
܈i antifasci܈ti.
iulie 31 Ordinul Ministerului Afacerilor Interne pentru evacuarea ܈i
internarea în lagărul Vapniarca a tuturor evreilor suspecta܊i de
comunism.
215
august 8 Apare în .Bukarester Tageblatt¨, organul de presă al
Ambasadei germane din Bucure܈ti, articolul .Rumănien wird
Judenrein¨ (România va Ii cură܊ată de evrei). Popula܊ia
evreiască a aIlat, astIel, că deportarea ei în lagărele naziste de
exterminare este în plină pregătire.
septembrie 4 Începe marea bătălie de la Stalingrad, desIă܈urată
două etape: bătălia de apărare (4 septembrie-19 noiembrie 1942)
܈i oIensiva sovietică (19 noiembrie 1942 2 februarie 1943).
septembrie 6 Se suprimă două bonuri săptămânale din ra܊ia de
pâine a evreilor. Se men܊ine suprimarea totală a ra܊iei de mălai.
septembrie 8 Deportarea unui lot de peste 1.500 de evrei din
Vechiul Regat ܈i sudul Transilvaniei în Transnistria.
septembrie 13 Cordell Hull, ministrul Afacerilor Externe al Statelor
Unite, transmite prin radio, cu prilejul anului nou evreiesc, un
mesai de simpatie către evreii de pretutindeni. Evenimentul are
un puternic ecou atât la oIicialită܊i, cât ܈i în presa din România.
septembrie 16 Din ordinul Marelui Stat Major, sunt ridica܊i ܈i
închi܈i într-o ܈coală evreiască din Bucure܈ti 148 evrei, împreună
cu familiile lor, pentru deportarea în Transnistria.
septembrie 22 Deportarea în Transnistria a evreilor aresta܊i la 16
septembrie, inclusiv a altor câteva sute din toată ܊ara.
septembrie 22 Memoriul adresat de dr. Filderman guvernului, în
care cere să nu se dea curs insisten܊elor Germaniei naziste de a
deporta evreii din România în lagărele naziste de exterminare.
octombrie 16 Apare în presă comunicatul Consiliului de Mini܈trii
reIeritor la hotărârea de sistare a deportărilor în Transnistria. Se
amână planul german de deportare al evreilor în lagărele naziste
de exterminare.
noiembrie 22 Are loc o ܈edin܊ă a conducătorilor Centralei evreilor
din România la care participă dr. W. Filderman. Se comunică
propunerea guvernului privind posibilitatea emigrării celor
75.000 de supravie܊uitori în Transnistria în schimbul unei taxe
de câteva zeci de miliarde de lei. Dr. Filderman cere înainte de
orice discutarea repatrierii deporta܊ilor.
1942 - În Transilvania de Nord, aIlată sub ocupa܊ie maghiară, sunt or-
ganizate deta܈amentele de servicii pentru front. Sunt încadra܊i
bărba܊ii evrei care au depă܈it vârsta de 21 de ani. Aproximativ
15.000 de persoane. Cel pu܊in iumătate din ei au murit.
216
1943
ianuarie 1 Deplasarea primei delega܊ii a Comitetului de Asisten܊ă
pe lângă Centrala Evreilor în Transnistria pentru organizarea
asisten܊ei.
ianuarie 2 Dr. Filderman adresează o notă guvernului, prin care
cere repatrierea din Transnistria a orfanilor, a celor trimi܈i din
Vechiul Regat, din cauza a܈a-ziselor abateri de la disciplina
muncii obligatorii, a evreilor din Dorohoi, a evreilor care au
cerut repatrierea în URSS pentru întregirea familiei.
mai 11 Mare܈alul Antonescu ordonă ca evreii să Iie supu܈i unei
contribu܊ii excep܊ionale de 4 miliarde lei. Termenul de plată este
de o lună de zile. Cei ce nu vor plăti vor Ii sanc܊iona܊i.
mai 12 Dr. Filderman adresează un memoriu lui N. Gingold,
pre܈edintele Centralei Evreilor din România, în care
demonstrează cu date imposibilitatea colectării sumei solicitate.
Memoriul lui Filderman este înaintat conducătorului statului.
mai 26 Conducătorul statului ordonă deportarea în Transnistria a dr.
Filderman.
august Reîntoarcerea dr. Filderman din Transnistria. Înaintează gu-
vernului numeroase note documentate cu privire la situa܊ia
dramatică a evreilor în Transnistria. Cere repatrierea lor
imediată.
septembrie 7 Centrala Evreilor din România Iormulează o cerere de
repatriere din Transnistria a diferitelor categorii de evrei.
octombrie 2 Se ordonă repatrierea din Transnistria a deporta܊ilor
a܈a-zi܈i .inIractori ai disciplinei la munca obligatorie¨.
decembrie 8 Se ordonă repatrierea din Transnistria a deporta܊ilor
originari din Dorohoi.
decembrie 20 Sosesc în Dorohoi în jur de 1.500 repatria܊i din
Transnistria.
1944
februarie 15 S-a ordonat repatrierea din Transnistria a orfanilor de
ambii părin܊i, până la vârsta de 15 ani.
martie 6 Sosesc la Ia܈i 1.846 orfani repatria܊i din Transnistria.
217
martie 19 Ocuparea Ungariei de către trupele germane. Instalarea
guvernului progerman Sztojai. Se trece la aplicarea .Solu܊iei
finale¨ în Transilvania de Nord, aIlată sub ocupa܊ie maghiară.
martie 20 Se ordonă repatrierea evreilor din Transnistria. Ordinul
Iiind dat târziu, în plină oIensivă a trupelor sovietice care au
trecut Bugul, nu poate fi executat decât în propor܊ie minimă.
martie 21 La Budapesta, Eichmann luând primul contact cu Con-
siliul evreiesc, declară: .germanii doresc ca evreii să aibă o
comportare disciplinată. Numai pentru Iaptul că cineva este
evreu nu i se va întâmpla nimic¨
martie 29 Consiliul de Mini܈tri maghiar aprobă 69 de ordine gu-
vernamentale antievreie܈ti, care marchează începerea
deposedării tuturor evreilor (inclusiv a celor din Transilvania de
Nord) de drepturi cetă܊ene܈ti, separarea ܈i izolarea lor de restul
popula܊iei.
martie 30 Vasul .Milka¨ pleacă spre Palestina din portul Constan܊a,
cu 243 emigran܊i.
aprilie 4 -Vasul .Belacita¨ pleacă din portul Constan܊a spre Palestina,
cu 120 orfani reveni܊i din Transnistria ܈i 30 de supraveghetori.
aprilie 5 Intră în vigoare în Ungaria (inclusiv în Transilvania de
Nord) obligativitatea purtării stelei galbene.
mai 3 Se declan܈ează ac܊iunea de strângere în ghetouri a evreilor din
Transilvania de Nord.
mai 10 Se încheie opera܊ia de ghetoizare în Transilvania de Nord.
mai 15 Începe deportarea evreilor din Transilvania de Nord în
lagărele naziste de exterminare. Ac܊iunea se încheie la 7 iunie.
iulie 6 Pleacă din portul Constan܊a spre Palestina vasul .Kasbek¨, cu
700 emigran܊i.
august - Vasul .MeIkure¨, plecat din portul Constan܊a, cu emigran܊i
spre Palestina, este scufundat.
august 23 Răsturnarea regimului antonescian. România întoarce
armele împotriva Germaniei naziste.
septembrie 16-17 Pogromul de la Sărma܈ organizat ܈i executat de
trupele maghiare care au ocupat vremelnic localitatea. Au fost
uci܈i peste 100 de evrei.
decembrie 19 Promulgarea decretului-lege de abrogare a măsurilor
legislative antievreie܈ti în România, adoptate în perioada
regimului antonescian.
218
XI. Interven܊ia pre܈edintelui Federa܊iei Comunită܊ilor
Evreie܈ti din România la Conferin܊a Regională pentru
Combaterea Antisemitismului:
17-18 septembrie 2008
A܈ dori să încep prin a mul܊umi organizatorilor pentru invita܊ia
de a prezenta unele puncte de vedere legate de tematica conIerin܊ei.
Însă܈i nevoia resim܊ită pentru organizarea unor conIerin܊e cu
acest subiect subliniază gravitatea Ienomenului antisemit care .s-a
globalizat¨ mult mai rapid decât au reu܈it s-o Iacă alte segmente ale
societă܊ii, cu excep܊ia crimei organizate ܈i a terorismului. ܇i, s-o
recunoa܈tem, Ienomenul nu a ocolit nici ܊ara noastră. Exper܊ii în
domeniu din diIerite ܊ări, au căutat să deceleze cauzele ܈i să găsească
modalită܊i de combatere.
Una din explica܊iile privind Iaptul că antisemitismul prinde atât
de u܈or ar consta ܈i în aceea că este o .ideologie simplă¨, care reu܈e܈te
să explice .totul¨. Pornind de la ideea că evreii sunt cauza tuturor
relelor, totul devine explicabil: ei sunt vinova܊i pentru toate relele din
natură ܈i societate. Mai mult, deIinind, astIel, sursa răului, te aIli de
partea îngerilor.
Antisemitismul implică acuza܊ii împotriva unui grup uman luat
ca un tot, învinovă܊irea colectivă ܈i vinovă܊ia colectivă. Prea des se
uită Iaptul că ceea ce începe cu evreii, continuă cu detestarea a tot ce
este diferit: gândire, comportament, origine etc.
Iată de ce, din pur egoism, democra܊ii de diferite etnii ar trebui
să Iie în primele rânduri ale combaterii antisemitismului, care s-a
dovedit a fi, pe parcursul istoriei, vârful de lance al violen܊elor ܈i
discriminării, în general.
În mod Iiresc, România de astăzi se înscrie pe coordonatele de
apărare a valorilor democra܊iei europene, pentru tot ce înseamnă
respect reciproc între popoare ܈i implicit pentru combaterea Iermă a
xenofobiei, rasismului ܈i antisemitismului. Este o deosebire esen܊ială
fa܊ă de epoca interbelică, în care exista o prezen܊ă marcantă a unor
curente antidemocratice, cu puternice accente xenofobe, rasiste ܈i
antisemite.
219
Popula܊ia evreiască (܈i chiar ܈i alte minorită܊i na܊ionale) nu poate
elimina din memorie persecu܊iile la care a Iost supusă în timpul celui
de-Al Doilea Război Mondial, măsurile arbitrare, inumane, aducătoare
de mari suferin܊e ܈i de moarte, luate împotriva ei numai din motive
rasiale, care au culminat cu Holocaustul românesc.
România de astăzi nu este România anilor '30-'40. Trăim într-o
tară democratică, în care Holocaustul a Iost asumat oIicial la nivelul a
trei pre܈edin܊i ai ܊ării. Astăzi, nu există partid politic care să aIirme
deschis, în programul său, concep܊ii antisemite sau măsuri de
eliminare a evreilor din via܊a politică, economică ܈i socială. Nu există
nici o opreli܈te etnică sau religioasă în calea maniIestării minorită܊ilor
na܊ionale, inclusiv a celei evreie܈ti în toate domeniile vie܊ii politice,
economice, sociale, culturale. Comunitatea evreilor, ca ܈i celelalte
minorită܊i recunoscute oficial de statul român, are un reprezentant în
Parlamentul României.
Legea 107/2006, privind interzicerea organiza܊iilor ܈i
simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ܈i a promovării
cultului persoanelor vinovate de săvâr܈irea unor infrac܊iuni contra
păcii ܈i omenirii, Iace ca România să se înscrie în rândul ܊ărilor din
Europa care au creat un cadru legislativ adecvat pentru ceea ce
înseamnă lupta împotriva rasismului, xenoIobiei ܈i antisemitismului.
Acesta a Iost primul pas. Considerăm însă ca deosebit de utilă
realizarea de programe pentru instruirea ܈i formarea personalului din
poli܊ie ܈i justi܊ie în vederea ob܊inerii de expertiză în problemele
reIeritoare la .criminalitatea urii¨.
În acest context, devine cu atât mai importantă preocuparea
autorită܊ilor române la diferite niveluri, dar ܈i a societă܊ii civile,
Iavorabilă păstrării memoriei Holocaustului ܈i studierii sale în ܈coli.
După Raportul Comisiei de studiere a Holocaustului în România
(2004), în fiecare an în ܊ara noastră se comemorează, la 9 octombrie,
Ziua Holocaustului din România. în anul 2006, la 9 octombrie, în
prezen܊a pre܈edintelui României, domnul Traian Băsescu, la Bucure܈ti
a Iost pusă piatra de temelie a Monumentului Holocaustului.
Cu toate acestea, am asistat ܈i mai asistăm ia maniIestări care ne
dor.
Însemne ale trecutului rasist ܈i intolerant le mai găsim, din
păcate, în librării, apar pe ecrane, la chio܈curi, ceea ce treze܈te amintiri
dureroase ܈i popula܊iei evreie܈ti, victimă a vremurilor neIaste din
timpul celui de al doilea război mondial. Uneori în presă apar, articole
220
care neagă existen܊a Holocaustului, chemând la declan܈area unor acte
violente sau amenin܊ând că vor Iace un .Holocaust adevărat ܈i
garantat, cu documente¨.
Există ܈i unele edituri (.Obiectiv-Craiova¨, .Carpathia Rex¨
etc.) care publică cu predilec܊ie căr܊i cu teme antievreie܈ti, mai toate
având la bază .teoria conspira܊iei mondiale¨, reluări ܈i .modernizări¨
ale vechiului Ials .Protocoalele în܊elep܊ilor Sionului¨. Îmbibate cu ură,
ele transmit ură. Orice personalitate neconvenabilă, că este sau nu este
evreu, devine .de origine iudaică¨, .evreii controlează guvernele,
media, afacerile interna܊ionale¨.
A renăscut .Mi܈carea Legionară¨, care a avut o ideologie ܈i un
comportament violent antisemite între cele două războaie mondiale ܈i
care, prin cele două Irac܊iuni, promovează aceea܈i linie ܈i în prezent.
Periodicele pe care acestea le publică continuă să răspândească ideile
xenofobe ܈i antidemocratice.
O altă Iorma܊iune, denumită .Noua Dreaptă¨, cu o ideologie
asemănătoare cu cea legionară, este alcătuită mai mult din tineri ܈i î܈i
răspânde܈te ideile de tip totalitar pe Internet iar sub acoperirea luptei
împotriva homosexualită܊ii organizează ܈i manifesta܊ii de stradă.
Încercări de împiedicare a desIă܈urării cursurilor op܊ionale
despre Holocaust au fost semnalate în unele ܈coli. O astfel de situa܊ie,
apărută în anul 2007 la ܇coala nr. 1 din Topoloveni-Arge܈, a fost
rezolvată cu spriiinul Ministerului Educa܊iei, Cercetării ܈i Tineretului,
cursul op܊ional Iiind reluat. Pe de altă parte, există în via܊a publică
românească intelectuali, Iăuritori de opinie care se declară Ierm
împotriva xenofobiei, rasismului ܈i antisemitismului
܇tim cu to܊ii cât de importantă este libertatea de exprimare a
opiniei. Mai ܈tim, însă, că nu numai gloan܊ele ucid. Ucid ܈i cuvintele
grele, minciuna ܈i manipularea prin cuvânt. Legat de aceasta, vă voi
reaminti un caz întâmplat în Germania, înainte de venirea la putere a
lui Hitler. Doi dintre nazi܈ti au fost re܊inu܊i timp de trei ore la o sec܊ie
de poli܊ie pentru că au aprins ruguri ܈i au ars căr܊ile lui Thomas Mann,
Einstein ܈i a altor autori. Frick, ܈eful frac܊iunii parlamentare naziste
(viitorul ministru de interne al lui Hitler) a ܊inut în Reichstag un
discurs energic de protest. Cancelarul catolic Brüning l-a apostrofat,
spunându-i: .Cum de nu vă e ru܈ine să protesta܊i? Voi, care tortura܊i,
incendia܊i, ucide܊i, voi care în Mein Kampf propune܊i lagăre de
concentrare, voi îndrăzni܊i să Iace܊i o astIel de gălăgie, atunci când doi
partizani de-ai vo܈tri au fost re܊inu܊i câteva ore?¨
221
Răspunsul lui Frick: .Vă pretind, domnule Cancelar al Reich-
ului, vă pretind libertatea, în numele principiilor pe care le proIesa܊i,
iar mâine o voi refuza în numele principiilor pe care eu le
propovăduiesc.¨
A găsi o solu܊ie democratică la rezolvarea unei astfel de
probleme, ar însemna în Iapt a găsi un mecanism prin care libertatea
să nu ducă la distrugerea libertă܊ii.
În altă ordine de idei, trebuie amintit că au revenit în ܊ară evrei
româno-israelieni, care au investit ܈i aiută la dezvoltarea ܊ării, î܈i
plătesc impozitele, aiută România. ܇i totu܈i există o anume tendin܊ă,
nu generalizată, de a Iolosi participarea israelienilor la dezvoltarea
economică a ܊ării în propagarea antisemitismului.
Desigur, fa܊ă de astIel de lucruri, cel pu܊in îngriiorătoare pentru
popula܊ia evreiască, Federa܊ia Comunită܊ilor Evreie܈ti din România ܈i
deputatul acestei popula܊ii în Parlamentul României reac܊ionează,
sesizând mass media ܈i autorită܊ile publice, pe to܊i cei chema܊i să
aplice Legea, pentru a lua măsuri corespunzătoare.
În acela܈i timp, ac܊iunile noastre de combatere a antisemi-
tismului sunt îndreptate spre cunoa܈terea reciprocă, ca principală
modalitate de a se ajunge la respectul reciproc.
Sub acest aspect, .politica por܊ilor deschise¨ practicată de
Federa܊ia Comunită܊ilor Evreie܈ti din România, prin invitarea a
numeroase personalită܊i reprezentative apar܊inând diferitelor
organiza܊ii ale popula܊iei majoritare ܈i altor minorită܊i la maniIestările
culturale sau comemorative evreie܈ti, a început să-܈i arate roadele.
O altă cale, având acela܈i obiectiv, o constituie .ie܈irea în
lume¨, participarea noastră la evenimente precum .Sibiu, capitală
europeană a culturii (2007)¨ cu organizarea unei săptămâni
.Euroiudaica¨, în care prezentarea unor realizări cultural artistice ale
lumii evreie܈ti a constituit ܈i prilejul transmiterii unui mesaj de
prietenie către toate popoarele.
Pe acela܈i plan pot fi men܊ionate ܈i contribu܊iile noastre la
Iestivalurile .Pro-etnica¨, organizate în luna august a Iiecărui an, la
Sighi܈oara, sau la întâlnirile ecumenice de la Constan܊a. în acest
context, acordăm o deosebită importan܊ă rela܊iilor strânse cu celelalte
culte religioase ܈i în special cu Biserica Ortodoxă Română ܈i Biserica
Catolică. La baza acestora stă respectul reciproc, premiză a cunoa܈terii
܈i a în܊elegerii.
222
Comisia de combatere a antisemitismului de pe lângă FCER (în
a cărei componen܊ă intră evrei ܈i neevrei) ܈i-a intensificat activitatea
܈i, în colaborare cu Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din
România, cu Institutul National pentru Studierea Holocaustului din
România .Elie Wiesel¨, Centrele de studii iudaice de pe lângă
Universită܊ile din Bucure܈ti ܈i Cluj-Napoca, Casa Corpului Didactic
din Bacău ܈i Asocia܊ia Evreilor din România Victime ale
Holocaustului AERVH, cu sprijinul Ministerului Educa܊iei,
Cercetării ܈i Tineretului, acordă aten܊ie deosebită seminarelor
organizate pentru formarea profesorilor implica܊i în predarea cursului
op܊ional despre Holocaust.
Supravie܊uitori ai Holocaustului vorbesc în fa܊a elevilor ܈i
studen܊ilor despre ce s-a întâmplat în acea perioadă, despre cum au
fost condamna܊i la moarte doar pentru că s-au născut evrei, despre
negarea Holocaustului ܈i raporturile directe dintre nega܊ionism ܈i
antisemitism. Am participat la conferin܊ele interna܊ionale cu
preocupări legate de acest subiect (Washington, Ierusalim, Tbilisi,
Berlin etc.) ܈i vom participa ܈i în viitor.
Acestea sunt numai câteva aspecte din activitatea pe care o
desIă܈urăm. Este mult ܈i totu܈i încă pu܊in, fa܊ă de pericolul pe care
îl prezintă această adevărată boală contagioasă a min܊ii, pe care o
reprezintă antisemitismul.
Numai că această boală are un caracter cu totul deosebit. De ea
se imbolnăvesc neevreii aar consecinаele. aurerile. le suportă evreii.
Este deci firesc ca, cei mai indicaаi ,aoctori` care să trateze eficient
boala. să fie ,aoctorii neevrei`.
Iată motivul pentru care Feaeraаia Comunităаilor EvreieЮti din
Romania. pe langă continuarea Юi lărgirea ariei acаiunilor menаionate
anterior, îЮi propune:
să apeleze la celelalte culte religioase. la principalele ONG la
toаi factorii din procesul de educaаie Юi formare a tinerilor Юi a opiniei
publice. pentru a se implica in activitatea ae combatere a preiuaecă-
аilor. (aeseori milenare). pentru a inaeplini rolul ae ,aoctori` in
,profilaxia` sau chiar in ,vinaecarea` acestei aaevărate ,malaaii a
minаii`.
1. să asigure ,trimiterea ae petiаii` factorilor în drept pentru
toate acаiunile Юi sloganurile antisemit?- oriunde Юi sub orice formă
apar acestea, să urmărească Юi să aaucă la cunoЮtinаa opiniei publice
modul de rezolvare a acestora.
223
2. să realizeze contacte airecte cu instituаiile ae invăаămant
superior, de stat Юi private, pentru introducerea în programele de
invăаămant la istorie. arept. religie. poliаie Юi iurnalistică a unor
conferinаe, cursuri, seminarii dezbateri privind combaterea
aiscriminării. xenofobiei Юi antisemitismului.
3. iniаierea de contacte cu Ministerul Public, cu Ministerul
Administraаiei Юi Internelor, cu Ministerul Justiаiei Юi Consiliul
Superior al Magistraturii in veaerea realizării in colaborare. a unor
forme aaecvate ae aialog pe tema criminalităаii urii.
Fără îndoială, România este, astăzi, un stat de drept. Nu dorim
să ne pronun܊ăm asupra modului în care Iunc܊ionează Justi܊ia. Dar nu
putem fi indiferen܊i, să nu putem să nu exprimăm îngriiorarea, atunci
când se produc încercări de revizuire a istoriei. Noi nu vrem, ca în
România, din care Iacem parte, să se petreacă astIel de Ienomene, să
apară staIiile trecutului, să se maniIeste, contrar Legii, opinii ܈i acte de
negare a Holocaustului, pentru care cetă܊enii României au plătit un
tribut atât de greu.
Avem încredere în democra܊ia românească, în orientarea
antixenoIobă a poporului român, în spriiinul pe care îl avem de la
partea cea mai nobilă a oamenilor politici ܈i intelectualilor ܊ării.
Suntem solidari cu popula܊ia rromă ܈i lupta sa împotriva
discriminării.
Ne pronun܊ăm net împotriva islamoIobiei, dar ܈i împotriva
Iolosirii religiei pentru propovăduirea violen܊ei ܈i terorismului.
Suntem solidari cu victimele regimului totalitar comunist ܈i cu
to܊i acei care, ca ܈i noi, au fost victime nevinovate.
Suntem gata să participăm împreună, cu hotărâre, la ac܊iunile
împotriva rasismului, xenofobiei ܈i intoleran܊ei de orice fel, idei
fundamentale ale O.S.C.E.
Cu toată răspunderea care îmi revine, în calitate de pre܈edinte al
Federa܊iei Comunită܊ilor Evreie܈ti din România ܈i de deputat în
Parlamentul ܊ării, îmi permit să aIirm, într-un limbaj familiar în tara
noastră, că dorim: Să dea Domnul ca evolu܊ia spre bine înregistrată
până în prezent să continue, iar autorită܊ile Statului român să-܈i Iacă
datoria atunci când Legea română este încălcată.
Dr. AUREL VAINER
Pre܈edintele Federa܊iei Comunită܊ilor Evreie܈ti din România
Deputat
224
XII. Abrevieri
Ancel, Documents Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry
During the Holocaust, vol. I XII, editor Jean Ancel, [The Beate
Klarsfeld Foundation], 1986
Ancel, Transnistria Documents Jean Ancel, Transnistria Documents 1941
1942. The Romanian Mass Murder Campaigns, vol. 1-3, Tel Aviv,
The Goldstein Goren Diaspora Research Center, 2003
Ancel, Transnistria 1998 Transnistria, vol. 1-3, Editura Atlas, Bucure܈ti,
1998.
Ancel, Contribu܊ii - Jean Ancel,Contribuаii la istoria României. Problema
Evreiască 19331944, traducere din limba ebraică de Carol Bines,
Editura Hasefer, Bucure܈ti, Vol. I, Partea I ܈i a II-a, 2001, Vol. II,
Partea I ܈i a II-a, Editura Hasefer, Bucure܈ti, 2003
Ancel, 2005 Jean, Ancel, Preludiu la asasinat. Pogromul de la IaЮi, 29
iunie 1941,traducere din limba ebraică de Carol Bines, prefa܊ă de
Yehuda Bauer, Editura Polirom, Ia܈i, 2005
Mihai Antonescu, 1941 Mihai A. Antonescu, Pentru Basarabia Юi
Bucovina. Inarumări aate aaministraаiei dezrobitoare, Bucure܈ti,
1941
Argetoianu, Note zilnice ANIC. Fond Argetoianu, dosar 75, filele 235,
239, 417 în Matatias Carp, III, p. 501
Bala܈, 2001 Bala܈ Egon, Voinаa de libertate, traducere din limba engleză
de Stela Tinney, Editura Funda܊iei Culturale Române, 2001
E. Barbul, 1950 E. Barbul, Memorial Antonescu, Le troisieme homme de
LAxe (Paris, 1950), vol. 1.
I. Bercovici 1982 Israil Bercovici, O sută ae ani ae teatru evreiesc în
România 1876-1976, Bucure܈ti, Editura Kriterion, 1982.
Bercovici, 1995 Miriam Korber-Bercovici, Jurnal de ghetou, Editura
Kriterion, Bucure܈ti, 1995.
Braham, 2003 Randolph L. Braham, Politica genocidului, Holocaustul
din Ungaria. Edi܊ie prescurtată, traducere din engleză de Cătălin
Patrosie, Editura Hasefer, Bucure܈ti 2003.
Brunea-Fox, 1990 F. Brunea-Fox, OraЮul măcelului. Jurnalul rebeliunii ܈i
crimelor legionare. Fapte. Mărturii. Documente IotograIice, Bucure܈ti,
Editura APP, 1990.
225
Matatias Carp Matatias Carp, Cartea neagră. Suferinаele evreilor din
România, 1940-1944, cu o prefa܊ă de dr. Alexandru ܇afran, vol. I-III,
Edi܊ia a II-a, Bucure܈ti, Editura Diogene, 1996.
Cernea, 2002 Adrian Radu Cernea, Pogromul de la IaЮi. Depoziаie de
martor, Bucure܈ti, Editura Hasefer, 2002.
Ciubăncan, 1995 Vasile Ciubăncan, Drumul Holocaustului Calvarul
evreilor din nord-vestul Transilvaniei sub ocupaаia Ungariei, 5
octombrie 1940 25 octombrie 1944, Ed. Ciubăncan, Clui-Napoca
1995.
Cristian, S. C. S.C. Cristian, Patru ani de urgie, Notele unui evreu din
România, Timpul, Bucure܈ti (f. a.).
Shlomo David, 1996 Shlomo David, genera܊ii de iudaism ܈i sionism. Dorohoi,
vol. III, Israel, 1996.
Deletant, 2008 Dennis Deletant, Aliatul uitat a lui Hitler, Ion Antonescu Юi
regimul său 19401944, Bucure܈ti, Editura Humanitas, 2008
Documente, 2005 Documente, Comisia internaаională pentru stuaierea
Holocaustului în România. Edi܊ie îngriiită de Lya Benjamin, Editura
Polirom, Ia܈i, 2005.
Dorian, 1996 Emil Dorian, Jurnal ain vremuri ae prigoană. 1937-1944.
Edi܊ie de Marguerite Dorian, cu o prefa܊ă de Z. Ornea. Editura
Hasefer, Bucure܈ti, 1996.
Radu Florian, Masacrul de la Ia܈i Radu Florian, .Masacrul de la Ia܈i din
29-30 iunie 1941 un prim act al genocidului împotriva evreilor", în
Exterminarea evreilor români Юi ucraienieni în perioada
antonesciană, editor Randolph L. Braham, editura Hasefer, Bucure܈ti,
2002.
I. Foc܈a, I. Foc܈a, Oameni de teatru din trecut. N. Stroe, www.centrul-
cultural-pitesti.ro
Grigore Gafencu, 1991 Grigore Gafencu, Jurnal. Iunie 1940 Iulie 1942,
Bucure܈ti, Editura Globus, 1991
Galaction, 1996 Gala Galaction, Jurnal, vol. I, editor Teodor Vârgolici,
Editura Albatros, Bucure܈ti, 1996.
Gall, 1997 Matei Gall, Eclipsa, Ed. Du Style, Bucure܈ti, 1997.
Guttman Ben-Zvi, 2008 Itzhac Guttman Ben-Zvi, Aaevăruri tăinuite.
Mărturiile unui fiu ae rabin, Bucure܈ti, Editura Semne, 2008.
Hîncu, 1997 Hîncu Dumitru. Un licăr in beznă. Acаiuni necunoscute ale
diplomaаiei române. Bucure܈ti, Editura Hasefer, 1997.
*** Holocaustul, 2004 Holocaustul evreilor romani. Din mărturiile
supravieаuitorilor, prefa܊ă de Andrei Pippidi, Institul Român de Istorie
Recentă. Bucure܈ti, Editura Polirom, 2004.
226
Hudi܊ă, 2000 Ioan Hudi܊ă, Jurnal politic (7 septembrie 1940 1941).
Studiu introductiv ܈i note de acad. Dan Berindei, Bucure܈ti, Institutul
European, 2000
.Ioanid, 2006 Radu Ioanid, Holocaustul în România, Distrugerea evreilor
Юi romilor sub regimul Antonescu 19401944, Editura Hasefer,
Bucure܈ti, 2006.
Iorgu Iordan, 1977 Iorgu Iordan, Memorii, vol. II, Bucure܈ti, editura
Eminescu, 1977
Istoria României, 2008 Istoria României, vol IX, 19401947 (coordonator
Dinu C. Giurescu, Editura Enciclopedică, Bucure܈ti, 2008 Academia
Română).
Livia Novi Kessler, Mss Livia Novi Kessler, Transnistria ae ce nu mă laЮi
să te uit? Mss.
Lebovits, 2007 Lebovits Imre, Zsidótörvények Zsidómentök (Legi
evreieЮti salvatori evrei), Ed. Ex Libris Kiadó, Budapesta, 2007.
Legisla܊ia antievreiască Evreii din România între anii 19401944,
Legislaаia antievreiască, editor: Lya Benjamin, Hasefer, Bucure܈ti,
1993.
Löwy 1998 - Löwy Daniel, A téglagyártól a tehervonatig Kolozsvár zsidó
lakossaganok törtenete (De la fabrica ae cărămiaă la trenul ae marfă
o istorie a populaаiei evreieЮti din Cluj), Editura Erdélyi Szépmives
Céh, Kolozsvár, 1998
Lustig, 2008 Oliver Lustig (ed.), Procesul Ghetourilor din nordul
Transilvaniei Actul de acuzare; Sentinаa, Bucure܈ti, Editura
AERVH, Asocia܊ia Evreilor din România Victime ale Holocaustului,
Bucure܈ti 2007.
C. Malaparte, 2008 Curzio Malaparte, Kaputt, Bucure܈ti, Editura Nemira,
2008
*** Martiriul Martiriul evreilor din România 19401944, Documente Юi
mărturii. Cuvânt înainte dr. Moses Rosen. Editura Hasefer, Bucure܈ti,
1991.
Mircu, 1987 Marius Mircu, Din nou Юapte momente din istoria evreilor în
România, Tel Aviv: Glob, 1987
Mircu, 1996 Marius Mircu, Oameni de omenie în vremuri de neomenie,
Bucure܈ti, Editura Hasefer, 1996.
Moses Rosen, 1980 ܇ef Rabin Dr. Moses Rosen, În lumina Torei (Edi܊ia a
III-a), 1980.
Moses Rosen, 1992 ܇ef Rabin Moses Rosen, Eseuri biblice, Bucure܈ti,
Editura Hasefer, 1992.
Mózes, 1995 Mózes Tereza, Decalog însângerat, traducere din limba
maghiară de Maria Dinescu, Editura ARA, Bucure܈ti, 1995.
227
Mózes, 1997 Teresa Mozes, Evreii din Oradea (traducere Liviu Borcea),
Editura Hasefer, Bucure܈ti 1997.
Jean Mouton, 2008 Jean Mouton, Jurnal. România 1939-1946, Bucure܈ti,
Editura Vivaldi, 2008.
S. Palaghi܊ă, 1951 S. Palaghi܊ă, Garda de Fier. Spre Învierea României
(Buenos Aires, 1951)
Sonya Palty, 2008 Sonya Palty, Evrei, treceаi Nistrul!, Insemnări ain
deportare, Edi܊ia a V-a în limba română, Editura Dacia, Clui,
2006
Raport final Raport final al Comisei Internaаionale pentru Studierea
Holocaustului în România (editori: Tuvia Friling, Radu Ioanid, Mihail
E. Ionescu), Editura Polirom, Ia܈i, 2005.
*** Remember Remember 40 de ani de la masacrarea evreilor din
Ardealul de Nord sub ocupa܊ie hotistă. Federta܊ia Comunită܊ilor
Evreie܈ti din Romînia. Sec܊ia de documentare, Bucure܈ti, 1985.
Rozen, 2000 Marcu Rozen, Evreii din judeаul Dorohoi în perioada celui
de-al II-lea Război Monaial, Editura Matrix Rom, Bucure܈ti, 2000.
R.C.M. Revista Cultului Mozaic (1956-1995); R.E. Realitatea Evreiască
(1995 prezent).
Mihail Sadoveanu, 1946 Mihail Sadoveanu, Caleidoscop, Bucure܈ti,
Editura de Stat, 1946.
Sebastian, 1996 - Mihail Sebastian, Jurnal. 1935-1944, Text îngrijit de
Gabriela Omăt. Prefa܊ă ܈i note de Leon Volovici, Bucure܈ti, Editura
Humanitas, 1996.
Socol, 1991 Aurel Socol, Furtună deasupra Ardealului, Cluj, 1991
Stancu, 2005 Zaharia Stancu, Zile ae lagăr, Bucure܈ti, Editura 100+1
Gramar, 2005.
Studia et Acta - Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae, 1996
(apare primul număr al publica܊iei), Ia܈i
܇erbănescu, 1997 I. ܇erbănescu (ed.) Evreii din România între anii 1940-
1944, vol.III/2, Perioada unei mari restriЮti, Editura Hasefer,
Bucure܈ti, 1997.
܇erbănescu, 1998 I. ܇erbănescu (ed.) Evreii din România între anii 1940-
1944, vol. IV, 1943-1944, Bilanаul tragediei RenaЮterea speranаei,
Editura Hasefer, Bucure܈ti, 1998.
Tibori, 2005 Tibori Szabo Zoltan, Frontiera dintre viaаă Юi moarte
Refugiul Юi salvarea evreilor la graniаa româno-maghiară (1940-
1944), (traducere din limba maghiară de Florica Perian) Editura
Compania, 2005.
Alice Voinescu, 2002 Alice Voinescu, Jurnal, edi܊ie îngriiită de Maria
Ana Murnu, prefa܊ă de Alexandru Paleologu, Bucure܈ti, Editura
Albatros, 2002.
228
R.G. Waldeck, 2000 R.G. Waldeck, Athenee Palace, BucureЮti, Editura
Humanitas, 2000.
Weck, 2000 Rene de Weck, Jurnal, Editura Funda܊iei Culturale Române,
Bucure܈ti, 2000.
Leonard Zăicescu, 2007 Leonard Zăicescu, Cu trenul expres spre moarte.
Din mărturiile unui supravieаuitor, editura Institutului Na܊ional pentru
Studierea Holocaustului din România .Elie Wiesel¨, 2007
229
XIII. Bibliografie selectivă
Achim, Viorel Яiganii în istoria României, Editura
Enciclopedică, Bucure܈ti, 1998, 204 p.
· Achim Viorel (ed.), Documente privind deportarea аiganilor în
Transnistria, 2 vol., Editura Enciclopedică, Bucure܈ti, 2004,
916 p.
· Achim Viorel, Constantin Iordachi, România Юi Transnistria:
Problema Holocaustului, Bucure܈ti, Editura Curtea Veche,
2004, 376 p.
· Benjamin Lya (ed.), Problema evreiască in stenogramele
Consiliului de MiniЮtri. 1940-1944, Editura Hasefer, Bucure܈ti,
1996, 650 p.
· Benjamin Lya, Prigoană Юi rezistenаă în istoria evreilor din
România. 19401944. Studii, Editura Hasefer, Bucure܈ti, 2001,
474 p.
· Benjamin Lya, Memorialul Martirilor Evrei din România
(Album), Editura Hasefer, Bucure܈ti, 2003, 77 p.
· Daghani Arnold, Groapa e în livada cu viЮini, Edi܊ia a II-a,
Bucure܈ti, Editura Hasefer, 2004, 250 p.
· Florian Alexandru (coord.), Benjamin Lya, Ciuciu Anca, Cum a
fost posibil?: Evreii din România în perioada Holocaustului,
Editura Institutului pentru Studierea Holocaustului din România
.Elie Wiesel¨, Bucure܈ti, 2007, 200 p.
· Fried Hedi, Drumul la Юi de la Auschwitz, Bucure܈ti, Editura
România Press, 2002, 191 p.
· Fried Hedi, Pendulul Vieаii. Fragmente, experienаe, reflecаii.
Date istorice Юi inarumător pentru profesori, Bucure܈ti, Editura
Vremea XXI, 215 p.
· Glasberg Gold Ruth, Timpul lacrimilor secate, Bucure܈ti,
Editura Hasefer, 2003, 426p.
· Iancu Carol (ed.), Shoah in România. Evreii în timpul regimului
Antonescu. 19401944. Documente diplomatice franceze.
230
Traducere din limba Iranceză de Cosmina Ghehaur, Editura
Polirom Ia܈i, 2001, 208 p.
· Lustig Oliver, Dicаionar ae lagăr. Fostul Häftling nr. 112398,
Edi܊ia a II-a revăzută, Bucure܈ti, Editura Hasefer, 2002, 345 p.
· Lustig Oliver, Ce rost are să vorbim aespre Holocaust?.
Bucure܈ti, Editura Compania, 2004, 70 p.
· Petrescu Florin, Istoria evreilor. Holocaustul. Manual pentru
liceu, Editura Didactică ܈i Pedagogică, Bucure܈ti, 2005, 188 p.
· Rozen Marcu, 60 de ani de la deportarea evreilor din România
în Transnistria, Bucure܈ti, Editura Matrix Rom, 2001, 85 p.
· Saxone Valentin, Speranаe în întuneric. Memorii, Editura
Viitorul Românesc, Bucure܈ti, 2004.
· Shafir Michael, Între negare Юi trivializare prin comparaаie.
Negarea Holocaustului în аările postcomuniste ain Europa
Centrală Юi de Est, Editura Polirom, Ia܈i, 2002, 160 p.
· ܇afran Alexandru, Un tăciune smuls flăcărilor. Comunitatea
evreiască ain Romania 19391947. Memorii. Introducere de
Jean Ancel. Traducere ܉icu Goldstein, Bucure܈ti, Editura
Hasefer, 1996, 407 p., plus ilustra܊ii.
· Tra܈că Ottmar, Deletant Dennis (ed.), Al III-lea Reich Юi
Holocaustul din România: 19401944: documente din arhive
germane, Bucure܈ti, Editura Institutului pentru Studierea
Holocaustului din România, 2007, 831 p.
*** Ecouri ain Holocaust in literatura universală. O antologie
alcătuită de Oliver Lustig, Asocia܊ia Evreilor din România
Victime ale Holocaustului, Bucure܈ti, 2005, 494 p.
*** Reflecаii aespre Holocaust. Stuaii. articole. mărturii. editor
Felicia Waldman, Asocia܊ia Evreilor din România Victime ale
Holocaustului, Bucure܈ti, 2005, 302 p.
*** Violenаă Юi teroare in istoria recentă a Romaniei. edi܊ie îngriiită
de George Voicu, Institutul Na܊ional pentru Studierea
Holocaustului din România .Elie Wiesel¨, Editura Universitară,
2006, 142 p.
*** Pogromul de la laЮi (28-30 iunie 1941): prologul Holocaustului
în România, edi܊ie îngriiită de George Voicu, Institutul Na܊ional
pentru Studierea Holocaustului din România .Elie Wiesel¨,
Editura Polirom, 2006, 317 p.
231
XIV. Indice de persoane
A
Abraham, Devy, 35
Achim, Viorel, 229
Aderca, F., 176
Adler, Otto, 35
Aducăi, Oizer, 61
Agapie, 107
Agarici, Viorica, 15, 38, 84, 86, 87
Alexa, Gheorghe, 44, 81
Alexandrescu, Sică, 178
Alexianu, Gheorghe, 89, 96, 97, 213
Ancel, Jean, 14, 15, 87, 88, 90, 95, 97,
113, 139, 141, 143, 144, 152, 160,
168, 169, 170, 193, 224, 230
Andrei, Petre, 178
Antal, Rozalia, 38, 158, 199
Antonescu, Ion, 10, 26, 27, 28, 29, 40,
53, 54, 55, 56, 57, 58, 64, 65, 66,
72, 74, 89, 92, 93, 94, 98, 99, 100,
103, 113, 116, 131, 141, 142, 145,
157, 158, 159, 160, 161, 162, 164,
170, 171, 188, 189, 204, 211, 212,
213, 216, 225, 226, 230
Antonescu, Mihai, 57, 78, 89, 113,
144, 171, 189, 224
Antschel, Friedrich, 36
Anu܊oiu T. Anghel, 38
Appan, Kalman, 197, 199
Argetoianu, Constantin, 79, 87, 90, 224
Arghezi, Tudor, 157, 184
Artzi, Itzhak, 11
Astileanu, Vasile, 205
Atanasiu, Alexandru, 62
Azicovici, Sarina, 83
B
Baciu, ܇tefan, 176
Baky, Lászlo, 194
Bala܈, Egon, 203, 210, 224
Bálint, Sándor, 197
Balogh, Edgar, 201
Banu܈, Maria, 176
Barbu, Gheorghe, 12, 33, 103, 143,
175
Barbul, E., 71, 224
Bart, Victorine, 247
Bartalis, Janos, 201
Bauer, Yehuda, 247
Băcanu, Sebastian, 102
Băia܈, Maria, 38
Băia܈, Vasil, 38
Bălan, Nicolae, 13, 157, 158, 159, 161
Bălteanu, Mircea, 70
Bărăscu, Constantin, 105
Bârsescu, Agatha, 178
Băsescu, Traian, 219
Beceanu, Dumitru, 38, 39, 83
Beck, M., 183
Beiler, Millo, 66
Beju, Ioan, 159
Beleca, Minodora, 39
Beleca, Valerian, 39, 106
Bellu, Petru, 176
Ben Gurion, David, 207
Benador, Ury, 176
Benjamin, Lya, 11, 162, 166, 225, 226,
229
Benone, Constantin, 36
Berghoff, Ludwig, 83
Berindei, Dan, 226
Beris, Liviu, 14, 15, 35
Bibescu, Martha, 105, 181, 182, 193
Binder, Alla, 49
Binder, Ida, 49
Bines, Carol, 224
Binovici, Iulius, 106
232
Blaga, Lucian, 178
Blănaru, ܉alic, 61
Blecher, M., 176
Bogza, Ion, 100
Bonciu, H., 176
Borcea, Liviu, 227
Braham, L. Randolph, 210, 224, 225
Bran, Ghi܊ă, 205
Brăilescu Gotlieb, G., 60
Brătianu, Constantin I.C., 140, 141,
164
Brătianu, Dinu, 12, 160, 164
Brătianu, Gh., 160, 163
Brecher, Isac, 101
Bruch, Max, 183
Brunea-Fox, 66, 71, 224
Bruter, Lev, 48
Bugnariu, Tudor, 205
Bunescu, Marius, 182
Buzea, Maria, 186
C
Cajal, Nicolae, 166
Caler, Leny, 183
Calotescu, Corneliu, 119, 120, 124,
126, 131, 135, 137
Candrea, A.I., 177
Canner, Ilie, 83
Cantacuzino, Bâzu, 192
Capise, Albrecht, 106
Carandino, Lily, 179
Carandino, N., 179, 192
Carmilly-Weinberger, Moshe, 45, 205,
207
Carol al II-lea, 26, 115, 170
Carp, Matatias, 10, 15, 71, 87, 88, 113,
114, 174, 224, 225
Cassulo, Andrea, 67, 103, 164, 165
Catană, Maria, 39
Călă܊eanu, Alexandru, 206
Călinescu, George, 175, 176, 177
Călugăru, Alice, 175
Călugăru, Ion, 176
Ceau܈u, Malca, 61
Churchill, 163, 191
Cilibi, Moise, 175
Cioculescu, Radu, 95
Cioculescu, ܇erban, 176
Ciubăncan,Vasile T., 205, 210, 225
Ciuciu, Anca, 71, 114, 229
Ciurescu, Gheorghe, 101
Cojoc, Gheorghe, 39
Com܈a, Radu, 36
Constantin, Anghel, 104
Constantinescu, Emil, 16, 17
Contesa Waldeck, 64
Cosma, Enea, 203
Co܈buc, 157
Co܈ereanu, Marin, 102
Crăciun, Ana, 42
Crăciun, Pavel, 42
Cristian, S., 74
Cristian, S.C., 75, 184, 193, 225
Criveanu, Theodor, 39
Cron, Carol, 83
Cruceanu, Mihail, 175, 187
Cruparu, Eli, 61
Cru܈evan, 153
Csurka, Peter, 199
Cuciubă, Traian, 39
Cuciubă, Traian (fiul), 39
Cup܈a, Victor, 205
Cuza, A. C., 26, 55, 211
Cuza, Gheorghe, 55
D
Daghani, Arnold, 229
Damian, Mircea, 168
Dan, Pavel, 176
Dan, Sergiu, 176
David, Shlomo, 63, 225
Davidescu, Gh., 59, 93
Deletant, Dennis, 89, 97, 113, 193,
225, 230
Demayo, Avram, 88
Demeter, Janos, 201
Demuscă, Leti܊ia, 42
Diamandescu, Mircea, 82
Dimitriu, Gh. Gheorghe, 186
Dimitriu, Valeriu, 185
Dinescu, Maria, 226
Dinu, Gheorghe (Rol, ܇tefan), 182
233
Dobrogeanu-Gherea, C., 175
Dorian, Emil, 71, 103, 104, 114, 176,
225
Dorian, Marguerite, 225
Drago܈, Titus, 159
Drăgu܈anu, Sidonia, 176
Drimer, Carol, 193
Drimer, Fanny C., 181, 182, 193
Dumitru, Adrian, 39
E
Edelman, David, 105
Eisenberg, Janeta, 82, 87
Ekstein, Silviu, 185
Elena, Regina Mamă a României, 13,
40, 116, 143, 144, 189
Eliad, Sandu, 184, 187
Enescu, George, 157, 178, 182
Enescu, ܇tefan, 180, 181, 192
Eschenasy, Mantel S., 88
F
Farago (Paximade), Elena, 187
Farber, Grigoriy, 48
Farca܈, Rozalia, 199
Farkas, Lina, 40, 44
Farkas, Stefan, 40, 44
Fărcă܈anu, Mia, 172
Fărcă܈anu, Mihail, 172
Feder, Emil, 184
Filderman, Wilhelm, 14, 91, 138, 159,
162, 165, 166, 184, 213, 215, 216
Filotti, Eugen, 205
Finkelstein, Leizer, 35
Fin܊i, Al., 86, 179
Fischer, Iosif, 207
Florescu, Constan܊a, 40, 68
Florian, Alexandru, 229
Foc܈a, I., 225
Földes, Ilona, 203
Freifeld, Herman, 36
Fried, Hedi, 229
Friling, Tuvia, 227
Frunzetti, Ion, 182
Fülöp, Octavian, 36
Fundeanu, Victor, 101
Fundoianu, B., 176
Furtună, Horia, 175, 227
G
Gafencu, Grigore, 68, 71, 225
Gai, Ion, 62
Galaction, Gala, 13, 183, 184, 193, 225
Galeriu, Constantin N., 69
Gall, Matei, 112, 114, 225
Gamberta, Fedora, 178
Gamberta, Henrietta, 178
Gaster, Moses, 177
Geller, Herman, 106
George, Al., 175
Ghehaur, Cosmina, 230
Gheorghe, Petre, 40
Gheorghiu, Ioan, 81
Ghiata, Mi܈u, 172
Ghia܊ă, Petre, 170, 171, 172, 173
Ghi܊escu, Alexandru, 40, 68
Gingold, N., 216
Giordano, 175
Giurescu, Dinu C., 226
Giurgiu, Gh.V., 205
Glasberg Gold, Ruth, 229
Glogojan, Ion, 93
Goldberg, Betty, 81
Goldschlagen, Ingheborg, 93
Goldstein, Nathan, 86
Goldstein, ܉icu, 69, 71, 230
Goldstein, Zig, 88
Gomelfarb, Raisa, 49
Gomelfarb, Naum, 49
Gomoiu, Victor, 143
Graur, Nicu܈or, 152, 157
Grebu, Jules (Iulian), 172
Grosz, Bandi, 41
Grosz, Rozalia, 41
Grovu, Ieronim, 158
Grün, Helena, 196
Grumberg, Iosif, 158
Gurgu, Mihai, 205
Gurvits, Benyamin, 49
Guttman Ben-Zvi, Itzhac, 66, 67, 68,
71, 225
234
H
Haber, Leon, 62
Hamburg, Hannah, 46, 202
Han, Reymonde, 96, 176
Ha܊eganu, Emil, 205
Havas, Libe Burihovici, 35
Havas, Lida, 110
Hendler, Roza, 40, 68
Her܈covici, Her܈, 106
Hesselman, Otto, 187
Hilberg, Raul, 52, 56
Hirsch, Arie, 205
Hîj, Metzia, 41
Hîj, Simion, 41
Hîncu, Dumitru, 11, 14, 15, 193, 225
Hossu, Iuliu, 202, 205
Hudi܊ă, Ioan, 65, 71, 160, 226
Hull, Cordell, 215
I
Iacobescu, D., 175
Iamandi, Stelian, 99
Iamandi, Victor, 81
Iancu, Carol, 36, 66, 82, 172, 174, 230
Idel, Bianca, 106
Iliescu, Atanasie, 187
Iliescu, Ion, 25
Iliescu, Tiberiu, 187, 193
Ioanid, Radu, 87, 226, 227
Ionescu, Mihail E., 227
Ionescu, Sarina, 36, 106
Ionescu, Vasile, 125, 127, 131, 132,
134, 135
Iordachi, Constantin, 229
Iordan, Iorgu, 87, 226
Iorga, Nicolae, 13, 157
Isaiu, Ion, 199
Iser, Iosif, 182
Isopescu, Modest, 96, 97, 214
Ispir, Vasile, 171
Ivănescu, Dumitru, 192
J
Jägendorf, Schmiel, 109
Járosi, Andor, 200
Jonas, Ilona, 44
Jonas, Imre-Emerich, 44
Jordaki, Lajos, 201
K
Kallos, Nicolae, 36
Karadja, Constantin, 41
Killinger, Manfred von, 204
Korber-Bercovici, Miriam, 35, 113,
224
Korocnai, Sandor, 203
Kupfer, Miksa (Raffy Adam), 197, 198
L
Lajos, Peter, 43, 199, 201, 203
Landau, Beatrice, 172
Lascu, Mihai, 110, 111
La܊iu, Aurel, 105
Lazar, Gabriela, 203
Lazarovici, Geo Iancu, 82, 143
Lăzăreanu (Lazarovici), Barbu, 143
Lebovits, Imre, 210, 226
Lecca, Radu, 55
Lehrmann, Mendi, 205
Leibovici-Cohen, Rana, 203
Leu܈tean, Lucian, 33
Levi, Marcu, 88
Librescu, R., 69
Lobon܊, Florian, 203
Loghin, Teodor, 84, 87
Lovinescu, E., 178
Löwy, Daniel, 200, 201, 226
Lozan Paramon, 47
Lozan Tamara, 47
Ludo, I., 176
Lungulescu, Gheorghe, 69
Lupescu, Anghel, 205
Lupu, Constantin, 65, 77, 82
Lupu, Dem, 159
Lupu, Nicolae, 13, 138, 139, 160, 162,
163, 165
Lupu-Strejac, Octavian, 117
Lustig, Oliver, 35, 210, 226, 230
M
Malaparte, Curzio, 80, 87, 226
Mangra, Gheorghe, 197, 199
235
Maniu, Iuliu, 12, 13, 45, 65, 116, 141,
142, 143, 160, 161, 162, 163, 164,
165, 170
Manoliu, Florian, 41
Manuilă, Sabin, 137, 138
Marchenko, Feokla, 47
Marchenko, Ivan, 47
Marchenko, Leontiy, 47
Marchenko, Nikita, 47
Marchenko, Nina, 47
Marchenko, Tatyana, 47
Marga, Andrei, 16
Marin, ܇tefan, 46
Marina, Mihai, 197, 198, 199, 205
Marmor, Hanna, 44, 203
Márton, Áron, 208, 209
Marton, Ernest, 207
Marton, Ernö, 205, 207, 208
Mateescu, Dumitru N., 86
Maxim, Virgil, 197, 199
Mazur, Ikim, 49
Mărculescu, Emilian, 41, 42
Meculescu, T., 104
Mehler, Lucian, 113
Mic܈a, Iuliu, 205
Mihalache, Ion, 163
Mincu, Victor, 180, 181, 192
Mircu, Marius, 11, 15, 71, 87, 88, 106,
114, 192, 193, 226
Mirochnik, Semeon, 48
Mirochnik, Yefim, 48
Moga, Titus, 205
Moldovan, Iuliu, 161
Moldovan, Valeriu, 42
Moldoveanu, Ion, 204
Moldoveanu, Vasile, 205
Molotov, V.M., 26, 59, 191
Morgenstern, Joseph, 40, 68
Morozovskiy, Vitaliy, 48
Morozovskiy, Aleksandra, 48
Moscovici-Monda, Virgiliu, 174, 176
Mota܈, Camil, 185
Mota܈, Ionel, 185
Motora, Sabin, 42, 111, 112
Mouton, Jean, 68, 71, 227
Movilă, Sanda, 176
Mózes Tereza, 226
Munte, Axel, 15, 84, 87, 88, 105, 184
Muranyi, Rozsi, 42
Mure܈an, Florea, 205
Mure܈an, Miriam Judith, 36
Mure܈an, Petru, 35
Murnu, Maria Ana, 227
Muscă, Monica Octavia, 33
N
Nagy, Pal, 198
Năstase, Adrian, 22
Nedelyak, Ivan, 48
Nedelyak, Anna, 48
Nem܊eanu, Barbu, 175
Neuman, Elisabeta, 201
Neuman, Jenö, 201
Nits Aliz, 42
Nits Gyula, 42
Nits Janos, 42
Nobel, Alex., 158
Novi Kessler, Livia, 70, 71, 107, 226
Nucilescu, Dragomir, 125
Nussbaum, Vasile, 35
Nuta (Nathansohn), Alexandru, 172
O
Oculescu, Greta, 83
Olteanu, Gheorghe, 62
Omăt, Gabriela, 227
Oni܈or, Ioana, 42
Opalotay, Janos, 199
Ornea, Z., 225
Ornstein, Kiva, 103
O܈an, Ioan, 196
O܊etea, Andrei, 83, 179, 192
P
Paelungi, ܇tefan, 43
Pal (Kudor), Anna, 43
Pal, Jeno, 43
Palaghi܊ă, S., 71, 227
Paleologu, Alexandru, 227
Palty (Follender), Sonya, 70, 71, 227
Panaitescu, Panait, 82
Pană, Gina, 71
236
Paneth, Iosif, 207
Pann, Anton, 175
Pantazi, Emil, 171, 172, 173
Papacostea,Victor, 13
Papu, Leti܊ia, 205
Pascu, Iosif, 101
Pascu,V., 186
Pataki, Maria, 197, 199
Patrosie, Cătălin, 224
Pântea, Gherman, 94, 95
Pântea, Nona, 43
Pătră܈canu, Lucre܊iu, 172
Pela, Vespasian, 198
Pelin, George, 48
Pelin, Varvara, 48
Peltz, I., 174, 176
Pereplechinskiy, Mariya, 48
Pereplechinskiy, Vladimir, 48
Perian, Florica, 227
Perpessicius, 178
Persson, Goran, 30
Petrescu, Agripina, 83
Petrescu, Bica, 172
Petrescu, C. Titel, 166, 168
Petrescu, Florin, 230
Petrescu, Vasile, 83
Piacentini, Nora, 180
Piki-Vasiliu, Gh., 173, 182, 186, 187
Pippidi, Andrei, 225
Pi܈culescu, Grigore, 193
Piti܈, Nicolae, 86, 88
Pocorni, Egon, 43
Pocorni, Nicolina, 43
Policlet, I.C., 187
Pop, Ghi܊ă, 163
Pop, Maria, 44
Pop, Nicolae, 44, 203
Pop, Sandor, 199
Pop, Valer, 44
Popescu, Dumitru, 159
Popescu, Gheorghe, 105
Popescu, I.D., 108
Popescu, Ionel, 33
Popescu-Tăriceanu, Călin, 33, 36
Popovici, Dori, 145
Popovici, Mihai, 165, 170
Popovici, Traian, 13, 44, 95, 116, 119,
125, 136, 137, 138
Pozdnyakova (Starostina), Zinaida, 48
Pozdnyakova, Yefrosiniya, 48
Prisăcaru, Gheorghe, 73, 74, 75
Procopovici, Traian, 103
Prodan, Gheorghe, 106
Profir, Grigore, 44, 82
Puri܈kievici, 153
Puti, Alexa, 44
Puti, Maria, 44
Puti, Todor, 44
R
Radu, Emil, 82
Radu-Cernea, Adrian, 87, 88, 185, 193,
225
Raiter, Carol, 158
Ralea, Mihai, 157, 192
Ranetti, G., 176
Rauch, Aristide, 66, 86, 88
Răcăciuni, Isaiia, 174, 184
Rebreanu, Liviu, 183
Regele Mihai, 143, 144, 189
Reicher, Gertruda, 92, 93
Rewiczky, Imre, 204
Ribbentrop, Joachim von, 26
Richter, Gustav, 144, 188
Rio܈anu, Al., 117, 118, 120
Ritoc, Al., 196
Robot, Al., 176
Robu, Constantin, 185
Ronetti-Roman, 175
Roosevelt, Theodore, 163, 165, 191
Rosen, Mozes, 10, 144, 183, 193, 196,
210, 226, 229
Rosenbaum, Lazăr, 13
Rosenfeld, Paul, 81
Rosenthal, Gustav, 39, 100
Rotman, Liviu, 15, 174
Rozen, Marcu, 62, 63, 227, 230
Rozenhaupt, Herman, 81
Rozenhaupt, Sache, 81
Rozsa, Emeric, 36, 42
Rudici, Iacob, 101
Rus, Ioan, 22
237
Rusu, George, 44
S
Sadoveanu, Mihail, 74, 75, 157, 177,
183, 227
Sadoveanu, Vasile, 83
Sandu, Maria, 179
Sandulian, Vasile, 187
Sanft, Sandu, 187
Sanielevici, H., 175
Savciuc, Akseniya, 50
Savciuc, Makar, 50
Savin, Neculai, 82, 192
Saxone, Aurel, 172
Saxone, Valentin, 173, 230
Săileanu (Pop), Aristina, 43, 203
Sănătescu, Constantin, 62
Schechter, Roza, 60, 98
Schleier, Israel, 86
Schmidt, Salo, 103
Schneier, Theobald, 81, 87
Schwartz, Jack, 87
Schwartz, Ludovic, 198
Schweiger, Paul, 111
Scripca, Mircea, 81
Scrutator, 155
Sebastian, Mihail, 83, 87, 102, 176,
180, 181, 192, 227
Segerceanu, Iancu, 172
Sencovici, Pasuc, 198
Serebryanskiy, Isaak, 49
Serghie, Emil, 83
Shafir, Michael, 230
Sima, Horia, 64, 174, 211
Simionescu, Constantin, 45
Simionescu, Cristofor, 185
Sion, Mircea Petru G., 45
Soare, Z. Soare, 179, 180, 192
Sobel, Berthold, 103
Socol, Aurel, 205, 206, 207, 210, 227
Solomon, Savin, 192
Sparinopta, Samuil, 49
Sperber, Alfred, 184
Spiegel, Fred, 45
Stan, Gavril, 197
Stancu, Zaharia, 91, 113
Starostina, Anna, 49
Starostina, Pavel, 49
Starostina, Yevgeniya, 49
Stănoiu, Rodica Mihaela, 22
Steuerman, A., 175
Stino, C., 62
Stoenescu, Florian, 187
Stoenescu, Ioana, 45
Stoenescu, Pascu, 45
Strashnaya, Mariya, 49
Strashnaya, Ivan, 49
Strashnaya, Kseniya, 49
Strauss-Tiron, Gabriela, 39
Streinu, Vladimir, 176
Streja, Aristide, 69, 71
Stroe, Magdalena, 45, 202, 203, 210
Stroe, N., 172, 178, 179, 180, 192, 225
Sturdza-Bulandra, Lucia, 179, 192
Sumer, Wolf, 238
Szabo (Salzberger), Eugen, 40
Szabo, Lajos, 199
Szabo, Maria, 199
Szabo, T. Attila, 201
Szakadati, Janos, 46
Szakadati, Juliana, 46
Szmuk, Alexandru, 195
Sztojai, Döme, 196, 217
Szücs, Joszef, 199
܇
܇afran, Alexandru, 144, 225, 230
܇aiovici, Rikaru, 61
܇ăineanu, Lazăr, 177
܇eicaru, Pamfil, 192
܇eptilici, Mircea, 180, 192
܇erb, Theodor, 62
܇erbănescu, Ioan, 11, 71, 75, 88, 113,
114, 193, 227
܇erbu, Ieronim, 176
܇orban, Raoul, 45
܇ternhell, Abraham, 108
܇tirbey, Barbu, 12
܇uta, Ioan, 46
T
Taylor, Miron, 165
238
Tănase, Constantin, 179, 192
Tătaru, Coriolan, 205
Teitelbaum, Samuel, 101
Teodorescu, Paul, 84
Thal, Sidi, 171
Theodorescu, Răzvan, 22
Tibori, Szabo Zoltan, 207, 210, 227
Timi܈, Nicoară Pomu܊, 203
Tinney, Stela, 224
Tonitza, N., 178
Toth, Jozsef, 46, 200, 201
Toth, Margareta, 201
Tra܈că, Ottmar, 230
Trivale, Ion, 175
Tubak, Maria,46, 69
Tudor, Andrei, 176
Tzara, Tristan, 176
܉
܉ibulac, Martin, 199
܉ucherman, Iancu, 36
܉urcan, Peotr, 50
܉urcan, Yevgeniya, 50
V
Vaida, Al., 196
Vainshtein, Klavdiya, 48
Varga, Lajos, 203
Vasilache, Ion, 172
Vasilache, Vasile, 178, 179, 192
Vasiliu Birlic, Grigore, 178, 192
Vasiliu, Dumitru, 70
Vasiliu, Radu, 185
Vertherger, Tobias, 203
Vianu, Tudor, 176
Vlădescu, Ovidiu, 99
Vlădoianu, N., 179
Voicu, George, 231
Voinescu, Alice, 79, 87, 227
Volbură-Poiana, Năstura܈, 109
Volo܈ievici, Goga, 81
Volovici, Leon, 227
von Plehve, 153
Voronca, Ilarie, 176
Vraca, George, 192
W
Waldeck, R.G., 71, 228
Waldman, Felicia, 231
Weck, Rene de, 71, 228
Weinberger, Emanoil, 195
Weiner, Meier, 101
Weintraub, Isa, 88
Weiss, Aureliu, 141, 143
Weiss, Benjamin, 47
Weissberger, Ludovic, 46, 201
Wexler, Bertha, 36
White, Serghei Iulievici, 154, 155
Wiesel, Elie, 7, 30, 32, 35, 36, 222,
228, 229, 231
Z
Zaharia (Zacharias), Josif, 47
Zăicescu, Leonard, 36, 87, 228
Zissu, A.L., 205
Zisu, Leon, 83, 87
Zosin,Veronica, 81
239
XV. Indice de localită܊i
Acmecetca (Akmecetka), 96, 97, 102,
214
Alba Iulia, 161
Apahida, 205
Arad, 47, 163
Atachi, 90, 124, 214
Auschwitz, 52, 170, 197, 199, 200, 229
Băcani, 73, 74
Baia Mare, 196, 204
Băl܊i, 186
Balyavintsy, 49
Băneasa, 70, 71, 156
Barsat, 147
Belzec, 28, 54
Berlin, 41, 57, 103, 222
Berna, 144, 198
Bistra, 203
Bistri܊a, 42, 203
Bogdana, 73, 74, 75
Bogdanovca (Bogdanovka), 58, 95, 96,
97, 110, 214
Bor܈a, 203
Boto܈ani, 98, 100
Bro܈teni, 49
Bucure܈ti, 2, 3, 7, 25, 30, 32, 33, 37,
40, 45, 46, 53, 54, 64, 66, 68, 69, 70,
71, 82, 87, 91, 98, 99, 100, 101, 102,
103, 105, 106, 123, 126, 138, 140,
141, 143, 144, 145, 157, 160, 162,
163, 165, 166, 170, 171, 173, 176,
183, 184, 186, 187, 188, 192, 193,
207, 212, 215, 219, 222, 224, 225,
226, 227, 228, 229, 230, 231
Budapesta, 197, 198, 202, 205, 206,
217, 226
Bude܈ti, 203
Bulayeshty, 50
Bunguri, 204
Călăra܈i, 65, 78, 86, 181
Câmpulung Moldovenesc, 91, 106
Carei, 196, 241
Cehei, 203
Cernău܊i, 13, 39, 40, 41, 42, 44, 91,
101, 116, 118, 119, 121, 122, 123,
124, 126, 128, 131, 132, 133, 134,
135, 136, 137, 138, 139, 148, 152,
181, 182, 212, 213, 214
Cernica, 184
Chi܈inău, 49, 90, 100, 104, 212
Cluj (Kolozsvar), 41, 43, 44, 45, 46,
196, 200, 202, 205, 206, 207, 208,
209, 222, 225, 226, 227
Constan܊a, 40, 68, 217, 221, 235
Copai-Gorod, 100
Cracovia, 118
Crimeia, 171
Crivoi-Ozero, 40
Dalnic, 93, 94
Dej, 38, 41, 195, 196, 204, 205, 208
Derebcin, 43
Domanevka, 58
Domanovca (Domanovka), 96, 97,
110, 214
Dorohoi, 4, 5, 51, 55, 59, 60, 61, 62,
91, 174, 211, 214, 216, 225, 227
Edine܊, 90, 213
Feleac-Turda, 205
Frankfurt, 118
Gala܊i, 59, 110
Giurgiu, 186, 205
Golta, 40, 52, 96, 97, 101, 105, 110,
111, 214
Grigoriopol, 50
Grosulovo, 42, 112
240
Gura Humorului, 39, 106, 145
Hu܈i, 73, 74
Ianovka, 95
Ia܈i, 4, 5, 11, 13, 27, 38, 39, 43, 44, 45,
51, 52, 58, 74, 76, 77, 78, 79, 81, 82,
83, 84, 85, 86, 87, 100, 115, 153,
154, 156, 160, 179, 181, 182, 192,
212, 216, 224, 225, 227
Iecea Marea, 47
Ileanda, 207
Inote܈ti, 78
Jilava, 66, 67, 187
Kaushany, 48
Lăpu܈na, 104
Lăpu܈ul Românesc, 44, 203
Lespezi, 78
Lublin, 118
Lujeni, 123
Magnetogorsk, 200
Mălăie܈ti, 48
Mănă܈tur, 206
Mără܈e܈ti, 78
Mărcule܈ti, 124
Mirce܈ti, 78
Moghilău, 99, 100, 106, 109, 139,
Moghilev, 43, 91, 100, 101, 105, 138,
171, 190
Moisei, 203
Mokra, 48
Naruja, 38
Nisporeni, 47
Nistore܈ti-Vrancea, 38
Oceacov (Ochakov), 48
Odessa, 11, 27, 52, 58, 93, 94, 95, 96,
101, 102, 111, 115, 175, 213
Oradea, 40, 42, 46, 153, 196, 197, 198,
199, 205, 227
Pa܈cani, 78
Peciora, 58, 97, 98
Piatra Neam܊, 39
Podu Iloaiei, 78, 84
Poienarii Burchi, 69
Predeal, 158, 160, 186
Râbni܊a, 47, 48, 49, 242
Rădău܊i, 91, 100, 123, 145
Reghin, 195
Roman, 38, 77, 78, 84, 86, 175, 181,
193
Ruginoasa, 84
Săbăoani, 78
Săcureni,
Sărata, 82
܇argorod, 107
Sărma܈, 217
Sarovo, 40, 101
Satu Mare, 38, 46, 203
Sibiu, 158, 159, 161, 205, 221
܇imleul Silvaniei, 203
Skazine܊, 97
Smerinka, 105
Sofia, 160
Solea, 145
܇omcu܊a Mare, 44
Some܈, 195, 203
Soroca, 155
Stalingrad, 58, 189, 215
܇teIăne܈ti, 100
Storoiine܊, 123
Suceava, 91, 92, 108, 123, 145
Târgu Neam܊, 39
Tighina, 89, 105, 112, 213
Tiraspol, 48, 89, 101, 105, 108, 112
Trei Dube, 101
Turda, 45, 205
Vama, 107, 205
Vama Cucului, 205
Vapniarca, 97, 111, 214
Vapniarka, 42
Văscău܊i, 123
Vatra Dornei, 92, 145
Vertujeni, 90, 213
Vertujeni-Soroca, 90
Viile Dejului, 38
Viini܊a (Vi܈ni܊a), 123, 208
Washington, 37, 222
241
XVI. Summary
The initiators of this editorial endeavor tried to deepen even
more the knowledge about the most terrible part of mankind's history:
The Holocaust. A brutal abdication from the basic principles of
civilization, from the fundamental values of humanity, the Holocaust
was also a very hard test for society. It proved the frailty of the long
human development.
In the darkness of the fall, there were some people who said:
No! No to the plans of extermination, and they continued to love their
neighbor. It is to them, those who remained human in a time of
inhumanity, that we dedicate this book. Despite the 'success¨ oI a
long-term anti-Semitic education, the Romanian society hosted
various people, as social position, level of education or political
views, who sometimes risked their lives, career or their good, daily
situation in order to ease, save lives and to express, in one way or
another, their solidarity with the suffering. These were figures of light,
who, due to their courage, tried to do SOMETHING for those who
were evicted from their homes, obliged to do hard labor, were
humiliated, tortured and killed.
One oI these 'heroes oI normality¨ is the courageous Mayor oI
Cernowitz, Traian Popovici,
The Mother Queen, political leaders such as Iuliu Maniu or
Nicolae Lupu, officials of the Church or simple priests, military men,
etc.
A minority among torturers or among indifferent witnesses, the
deeds of those whom we remember try to keep a frail, modest flame of
hope. The hope that people can say NO to savagery!
The offspring of the victims and of the Holocaust survivors felt
that this was a necessary endeavor. This was done to express their
gratitude and not to forget the good, as one should never forget what
happened then.
242
Still, this endeavor is also necessary for those who want to build
Romania's future, without compromise. They are the ones who need
models such as the ones mentioned above.
XVI. Ilustra܊ii

Coperta: DONE STAN Foto de pe copert`: Drept între popoare, pe Muntele Amintirii de la Institutul Yad Vashem din Israel. Foto: Anca Ciuciu (2006)

GELLER Culegere: Cristina BONTA , Dan PINTILIE, Paul ROSENFELD

Mul umiri pentru spijinul acordat de: Yad Vashem, Ierusalim, Asocia ia Evreilor Români Victime ale Holocaustului, Biblioteca Academiei , Muzeul Jandarmeriei Carol Iancu, familia Cioculescu, Paul Schweiger, Magdalena Stroe i Gheorghe Ungureanu.

© Editura Hasefer a FCER Str. Vasile Adamache nr. 11, sector 3 Bucure ti 030783 România Tel/fax: 0040213086208 E-mail: hasefer@hasefer.ro difuzare@hasefer.ro www.hasefer.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na\ionale a Rom@niei Demnitate [n vremuri de restri]te. - Bucure]ti : Hasefer, 2008 ISBN 978-973-630-189-6 323.1(=411.16)(498)

FEDERA ILOR EVREIE TI DIN ROMÂNIA CENTRUL PENTRU STUDIUL ISTORIEI EVREILOR DIN ROMÂNIA
INSTITUTUL NA IONAL PENTRU STUDIEREA HOLOCAUSTULUI DIN ROMÂNIA

Demnitate în vremuri de restri te
Colectiv de autori: Adina Lya benjamin, Anca Ciuciu, Dumitru Hîncu, Hary Kuller, Marius Popescu, Liviu Rotman (coordonator), Gabriela Vasiliu
¸ Babes,

Bucure ti, 2008

SUMAR

I. II. III. IV. V.

VI. 1. 2. 3. 4. 5. VII. VIII. IX. X. XI.

XII. XIII. XIV. XV. XVI. XVII.

Cuvânt înainte / 7 Argument / 9 Asumarea polit 16 Drep i între popoare în România / 38 Concluzii istorice ale Raportului Final al Comisiei Interna ionale pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel / 51 Ac iuni de solidaritate i salvare în contextul Holocaustului din România: Dorohoi, 1 iulie 1940 / 59 21 23 ianuarie 1941 i alte evenimente tragice din via a evreilor bucure teni / 64 Evacuarea evreilor, iunie iulie 1941/ 72 Pogromul de la Ia i, 29 iunie 6 iulie 1941 / 76 Transnistria, 1941 1944 / 89 Proteste i interven ii ale unor reprezentan i ai clasei politice române ti, înal i clerici, etc. / 115 Solidaritate în lumea culturii / 174 Ardealul de Nord, aprilie-septembrie 1944 / 194 Cronologie / 211 ilor Evreie ti Interven ia pre edintelui Federa iei C din România pentru Combaterea -18 sept. 2008 / 218 Abrevieri / 224 Bibliografie selectiv 229 Indice de persoane / 231 / 239 / 241 / 243

4

XI.TABLE OF CONTENTS I. April-September 1944 / 194 Chronology /211 Speech of the President of the Federation of Jewish the Fight against AntiAbbreviations / 224 Selective bibliography / 229 Index of persons / 231 Index of places / 239 Summary in English / 241 Pictures / 243 September 17-18. XII. Bucharest. XVI. XV. 5 . X. IX. V. 1941/ 64 3. III. II. Transnistria. etc. 1941 / 72 4. 2008 / 218 VI. IV. June 29 July 6. Foreword / 7 Argument / 9 The political acknowledgement of the Holocaust in Romania / 16 Righteous Among the Nations from Romania List / 38 Wiesel International Committee for the Study of the Holocaust 51 Actions of solidarity and rescue in the context of the Holocaust from Romania: 1. January 21 23. XIV. July 1. XIII. XVII. high Church officials. 1940 / 59 2. VIII. June July. The pogrom from Ia i. 1941 1944 / 89 Protests and interventions made by representatives of the Romanian political arena. / 115 Solidarity in the world of culture / 174 Northern Transylvania. 1941 / 76 5. VII. Dorohoi. The evacuation of the Jews.

.

Cuvânt înainte Începând cu anul 2004. ai Cultelor religioase. se ie ca. i În organizarea Federa ilor Evreie ti din România. În Bucure ti i în capitalele de jude comemorative. an de an. cu participarea reprezentan ilor publice. începute din irea României din alian a cu -se la Coali ia Puterilor Aliate. ii de fa Demnitate în vremuri de restri te i evreii. centrale ii civile. aflat la a 30Institutul Na ional pentru Studierea Holocaust Wiesel informa ii pertinente despre realitatea Holocaustului din România. Federa ilor Evreie ti din România a luat ini iativa de a se realiza Evreilor din România. -o Adunare ti. u urând suferin moarte a unor vie i omene gravitatea celor 7 . în România.I. în fa a le mor împu ile publice române a pentru a evoca tragedia Holocaustului din România anilor celui de-Al Mondial. În acest an. Ziua referin anul 1938 ele grave ale popula iei evreie ti. la 9 octombrie.

de suflet i de ac iune care au în eles ce este suferin i. i profunde regrete. AUREL VAINER. Pre edintele Federa Evreie ti din România Deputat ilor 8 . aduc prinosul lor de recuno tin oamenii de cuget. dovedind în elegere Demnitate în vremuri de restri te România.pus la dispozi omenie fa ii au adunat i au i nu diferite forme. ca o expresie a în elegerii mai bune a dublei dimensiuni a ii. au în sau de a se exprima cu mari riscuri i cu mult curaj. propriile lor suferin e i ale înainta ilor. Structura i con ii au fost astfel Dr. În acela i timp.

dar i a omenirii în general. parlamentul izraelian (Knesset) a votat legea de cinstire a celor Drep i între popoare 1. cei Cercetarea. Yad Vashem a stabilit criterii precise pentru beneficiarii acestui titlu: cei care prin fapta lor au salvat o via -o strict 9 . cel ce i-a condus pe evrei în libertate. depistarea i eviden ierea acestora a fost încredin institu memoriei Holocaustului. este unul dintre cei mai importan A a cum nui nulo liscoa ve lo lisloah) pe -a face cu mentalul unui popor. aceea a Holocaustului. evreii supravie uitorii celui mai inuman proiect de distrugere a unui popor au -i În condi iile noi. în care a avut de înfruntat ostilitate i multiple lovituri. pe cei drep i ce apar in altor na iuni (hasidei umot haolam) Moshe. Recuno tin a fa i vine în iudaismului. ale existen ie i poporul evreu acum suveran în noua-veche a dat glas acestei tradi ii. în care problema acestei memorii îi sunt interzise compromisurile. Talmudul Israelului. persecu ii i opresiuni. neevreul Itro. poporul evreu a dat o pre simpatie i solidaritate.II. În 1953. Pe fondul celei mai mari catastrofe a istoriei evreie ti. Argument De-a lungul unei istorii. greu încercat de suferin e.

cel care a fost. dar i a tiin ifice. cel pu tiin a supravie Curierul Israelit2. Documente . în unele cazuri. ca o reac ie la escaladarea nega eni români distin i între popoare ii. fenomenul celor ce s-au opus sau.lipsit de semnifica en Beit Israel (poporul evreu) î i deschide larg por ile pentru Hassidei Umot Haolam (drep i între popoare). cel . În aceste circumstan e tiin ifice. în fond. atotputernic. ini iat de rabinul Moses Rosen (1912 1994). fondatorul istoriografiei Holocaustului din tiin a arhivelor în Români Holocaust. minimalizat i. marcate de ferecate în România. Un moment deosebit a fost publicarea monumentalei serii de 4 documente despre Holocaust. inaugurate de volumul Martiriul evreilor din România. ce a evocat Holocaustul din spa iul românesc. 5 1940 1944. tiin ific despre Holocaust a fost Carp3 totalitarism. * iul literaturii de specialitate. De o mare importan pentru cercetarea Holocaustului 10 . în îngrijirea tiin . manipulat conform intereselor unicului Partid.

i propune aceas ine seama de i. Ca rezultat al -au acor . primar-adjunct al ora ului Tel Aviv. iile dificile ale lipsei de contact cu arhivele din Europa de Est. Un moment de referin l-a constituit Raportul final al Comisiei Interna ionale pentru Studierea Holocaustului în România8 despre Solidaritate cu evreii din România. i aprofundarea cunoa terii Holocaustului pe toate planurile sale. ca i de tot ce era legat de memoria Holocaustului sau în general de istoria evreilor din România. diplome de Drep i între popoare . * ie Studierea Holocaustului în România societatea româ recente. sunt volumele din seria Holocaust. În acest context. 11 . Aceasta democra ii reale memoria selecti storiei varii interese. dar i la diverse organiza ii non-guvernamentale a existat o preocupare de a sublinia meritele celor care au ajutat i salvat evrei. în anii Holocaustului. din 19876 i cea a lui Dumitru Hîncu din 19977. de omenie. membru al Parlamentului israelian. Odessa. Transnistria.noi. Este vorba de avocatul Itzhak Artzi (1921 2003). atât la Yad Vashem. Amintim mai întâi pe cea a lui Marius Mircu. fie nu ar mai fi fost necesare. Nordul solidaritate. editate de Lya Benjamin i Ion celor drep i . -l amintim pe cel ce a fost legat în mod deosebit de acest proiect. Este ceea ce. fie ar fi devenit banale. eni români.

Refuz absolut. cum este aceea a Holocaustului. a volumului -19478. în perioa care se prelunge te patru ani de la publicarea Rapo a acestui fapt este apari ia. În al doilea rând. * Lucrarea de fa salvat oameni .i asuma istoria re complexitate. pirit minimalizator celui mai înalt for tiin i ii academice din România de a. Ace ti oameni. constituie în cunoa terea acestui subiect. foarte diferite între ele. ca Iuliu Maniu. a acelei în i care a Memoria acestor oameni drep i oameni în suferin i-au periclitat via a. ini special de cunoa terea Holocaustului. Diferite prin pozi i puterea de a influen a a eroilor acestora pe reprezentan ii proeminen i ai clasei politice.care au trecut testul situa care procentul de promovare a fost foarte mic. refuzul foarte îndelungat de a recunoa te realitatea Holocaustului în România. prin -a opus totalitarismului an ei. cariera.De altfel. Regina- 12 . De aceea. Dinu tirbey. inclusiv lipsa de acces la fondurile arhivistice relevante. i propor ia diverselor planuri. este o datorie de con tiin celor care au mers împotriva curentului. lini ine i în situa ii pu . sub egida Academiei Române.

pentru unii dintre reprezentan ii clasei politice române ile României în problema Personal. Unii au avut un trecut cu numeroase atitudini antisemite. i motiva iile ac iunilor acestor oameni au fost diferite. atunci sau i la acest nivel. oameni de teatru. dimensiunea acestor fapte o în eleg mai bine în lumina unei succinte analize ce miupravie uitor al 13 . scriitori. al ii s-au dovedit sensibili la suferin i i-au exprimat compasiunea. un exemplu proeminent poate singular. Unii dintre ei i-au pierdut via i.i i primari. La unii proveneau din educa ca la Iuliu Maniu sau Nicolae Lupu la al i chiar filosemitism. Toate aceste atitudini au fost importante. Unii dintre ei au salvat vie i omene ti. criticând i sau în cercuri restrânse ile. În acest sens. profesori universitari. ancheta i i chiar condamna i. Papacostea a acceptat. al firului ierbii cum îi numea Nicolae Iorga. dar i si i ofi eri. precum mitropoli ii Simedrea ilor le-a repugnat i la un moment dat au luat atitudine în favoarea evreilor. în 1942 a tim despre o . Gala Galaction. în contextul barbariei. al ii au fost aresta i. prin consecven a a fost preotul i scriitorul. pentru ca au creionat acel spa iu paralel atât de necesar i cazurile care la i acestea. al ii pozi i. Cei mai mul -o din patriotism. Mai mult. în elegând exterminare a unui popor.

Se cunoa te rolul important al unor lideri evrei în opera de salvare a coreligionarilor lor. însemna enorm în efortul nostru de supravie uire 10. i. Am i sublinierea faptelor lor i implicit cunoa terii mai exacte a unei epoci atât de complicate. a unor structuri special create de acestea pentru a sprijini i a ameliora soarta evreilor deporta i. A ice gest. un ton normal. minor. în primul rând dr. fie nu au corespuns standardelor Yad Vashem-ului. În acele vremuri. el mi-a spus: Voi nu pute i în elege. Liviu Beris ie în contradictoriu. atât a institu iilor statului. ii evreie ti. Unii dintre ace tia au primit înalta recunoa tere de Drept între popoare drep i din România. au reu it în anumite timuleze acte de opozi iar a a cum se 14 . * -au ii ee antisemite a satanizat evreul. Wilhelm Filderman. cât -a face cu ceea ce Jean Ancel a numit bestializarea unei administra ii sunt Dumitru Hîncu poate i ALTFEL. noi încetasem a mai fi socoti i oameni.Transnistriei. dr. Unii dintre ace tia. Pe mul i dintre cei aminti al ii sunt în curs de atestare de comisiile de specialitate de la Yad Vashem. banal.

15 . dar i a pericolelor ce pot arunca omenirea în barbarie. 1-3 [în carte 2 4 5 1 ]. Carp. inedite. în condi iile dictaturii fasciste i a politicii de exterminare a evreilor. 10 Liviu Rotman personale. vol. mss. 7 Hîncu Dumitru.s-a concentrat pe relevarea faptelor de demnitate ale românilor. 6 Marius Mircu. 3 M. 1987. Note Hassidei Umot Haolam. vol 1-12. Convorbire cu Liviu Beris. în Curierul Israelit. 1997. februarie 2007. Lucrarea de fa -o monografie tiin nu aduce elemente noi. 1991. 19 i despre cei ce au Ancel. 2008. Martiriul. Munte noiembrie 1944. oameni care tem mai bine tragedia au Holocaustului. Inten aspecte relevante pentru existen a în spa iul românesc. 8 Raport Final. Documents. 9 Istoria României. Capitol de istorie ce se constituie în prilej de medita ie asupra valorilor morale. A.

Un plan important al acestui proces este cel al pozi iei factorului politic. prin care se exprima voin memoriei Holocaustului pentru tinerele genera ii. al celor mai importante institu ii ale statului. i în primul rând Pre edin ia României. Meritul primului gest în acea ie. ce pedepse Holocaustului. cât ii române ti.III. Un rol important în promovarea memoriei Holocaustului l-a avut Ordonan Urgen ii istorice a Legea 107 pe 2006. Importan a ii sale de influen are. inclusiv a Holocaustului. ca introducerea în programele i Holocaustului. în ile Holocaustului. ii române ti în perioada tranzi iei spre democra ie i implicit de aliniere la standarde morale europene este asumarea istoriei recente. Voin importan . cât i în gestionarea memoriei istorice a acestuia. a emis ordinul nr. în 1997 responsabilitatea statului român. 16 . la cel mai înalt nivel. ministrul Educa iei Marga. O semnifica -o ordinul ministrului Educa iei de introducere a Urmare a declara iei pre edintelui Emil Constantinescu de recunoa tere a existen ei Holocaustului în România. 3001. revine pre edintelui Emil Constantinescu istorie a recunoscut. înfiin area unor organisme ale statului român specializate în cercetarea Holocaustului. din 4 ianuarie 1999.

dintr-o societate fa totdeauna fideli. au organizat 17 ile . uneori chiar i-au dat via a. s-a petrecut totu i aceasta revolta a ceea ce este mai profund uman în noi. fra ii mul i dintre prietenii enii no tri. pentru a-i salva pe evrei din ii con tien i i iei finale române iei evreie ti. ca semn al i. i în care nu se deosebeau de ceilal i români decât prin fidelitatea lor fa i i ilor.* Mesajul Pre edintelui României. Este drept. ci aici. în care mai mult de 6 milioane de fra i de-ai no tri au fost extermina rau evrei. din toate straturile s ii. EMIL CONSTANTINESCU1 15 septembrie 1997 -a putut petrece. într-un continent i infernal prin voca ie. ai tuturor au fost smul i din mijlocul familiei. de asemenea. i 1944. i nu în vremuri imemoriale. al prietenilor. care i-au riscat. pentru a fi trimi i la o moarte minu ios români. cum ti numero i au fost românii. i care. a avut loc compara ie. România nu a fost cru mul ii. atingându-ne aproape prin proximitatea sa intolera iei moderne vai.

nr. 31/2002 ORDONAN A DE URGEN privind interzicerea organiza iilor i simbolurilor cu caracter fascist.G.un o legisla Ne sim inconsecven inocen i ii evreie ti din România. victimelor Holocaustului memoria i nici un nume. cu peste cinci decenii în prin care ei. (4) din Constitu ia 18 .U. 114 alin. * O. 31/20022 Guvernul României Monitorul Oficial al României nr.U. Este de datoria mea. nr. 214 din 28 martie 2002 O. peste decenii i peste genera împotriva ispitei de a nu ne sim i vinova i de propriul nostru trecut. în calitate de Pre edinte al României. Acelea i i au promovat i mereu. rasist sau xenofob irea unor infrac i omenirii În temeiul prevederilor art. ai ea evreilor i singuri i românii î i aduc aminte enii lor evrei care.G.

na ionalismul iile cu sau i mi iile i funda ile comerciale. rasist sau xenofob se în elege orice grup format din trei sau mai multe persoane. CAPITOLUL II Infrac iuni contraven ii Art. recurgerea la violen a pentru schimbarea ordinii constitu ionale sau a institu iilor democratice. rasiale sau religioase. prezenta ordonan interzicerea organiza iilor i simbolurilor cu caracter fascist. antisemitismul. 2 În sensul prezentei ordonan e de urgen a) prin organiza ie cu caracter fascist. Art. rasist sau xenofob se pedepse te cu închisoare de la 5 la 15 ani interzicerea unor drepturi. emblemele. precum ii. uniformele. formulele de salut. sloganurile. concep iilor sau doctrinelor fasciste. superioritatea unor rase i inferioritatea altora. care î i ideilor. 19 . incitarea la xenofobie. rasiste sau xenofobe. insignele. precum ura i violen a pe motive etnice. 3 (1) Constituirea unei organiza ii cu caracter fascist. rasiste sau xenofobe se în elege drapelurile. precum ideile. 1 Pentru prevenirea i c irea de infrac iuni i omenirii. precum i orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerin b) prin simboluri fasciste. rasist sau xenofob irea unor infrac i omenirii.CAPITOLUL I Dispozi ii generale Art. concep irea unor infrac iuni contra i omenirii se în instan infrac omenirii.

6 Contestarea sau negarea în public a Holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepse te cu închisoare de la 6 luni la 5 ani i interzicerea unor drepturi. precum 6 luni la 5 ani i interzicerea unor drepturi.(2) Cu aceea i aderarea la o organiza ie cu caracter fascist. rasiste ori xenofobe. ionarea de simboluri i de inerea. se pedepse te cu închisoare de la 6 luni la 5 ani i interzicerea unor drepturi. Art. 5 infrac irea unei i omenirii sau promovarea ideologiei fasciste. 3- Art. rasiste ori xenofobe.000 lei: fasciste. rasiste sau xenofobe.000 lei la 250. în vederea b) utilizarea în public a simbolurilor fasciste. rasiste sau c infrac irea unor i omenirii sau promovarea ideologiei fasciste. Art.000. rasist sau xenofob. (3) Nu constituie infrac educa iei. precum i sprijinirea ii având acest caracter. Art. 7 În cazul infrac . 4 fasciste.000. în vederea utilizarea în public a tiin public. 20 . 8 (1) Constituie contraven ie i se sanc 25. Art. (2) Cu aceea simbolurilor fasciste. (3) Tentativa se pedepse te. precum ionarea de simboluri i de inerea.

11 . precum Ministerului de Interne. cu excep i 29. rasist sau xenofob în sensul art. ionarea de simboluri fasciste. rasiste ori xenofobe sau de unor astfel de simboluri ori utilizarea lor în public. (3) Constatarea contraven iei i aplicarea sanc iunii se fac de i cultelor. 2/2001 privind regimul juridic al contraven iilor sunt aplicabile. irea unor infrac i omenirii sau promovarea ideologiei fasciste. 9 i: i specifice organiza iei cu caracter fascist. a).(2) Nu constituie contraven tiin educa iei. cu 21 Art. CAPITOLUL III Dizolvarea persoanei juridice Art. 2 lit. Dispozi iile ile comerciale. (2) Cererea de dizolvare poate fi introdusa de Ministerul Public (3) Competen dizolvare apar persoanei juridice. iile Art. 10 Dispozi iile referitoare la dizolvare nu se aplica persoanelor in iei. public. republicata. (4) Dispozi iile Ordonan ei Guvernului nr.

parcuri sau altor locuri publice.2006 Pentru aprobarea Ordonan ei de urgen 31/2002 privind interzicerea organiza iilor i simbolurilor cu caracter fascist.26/2000 cu privire la asocia ii funda ii ei Guvernului nr. 377/3. 12 Se interzice ridicarea sau men inerea in locuri publice. cu excep irea unor infrac iuni contra i omenirii.04. scuaruri. Ioan Rus MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I.20063 LEGI I DECRETE PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTA ILOR LEGEA NR. 22 SENATUL . acordarea numelor persoanelor irea unor infrac i omenirii unor organiza PRIMJusti Ministrul Culturii i C Ministru de Interne. pie e. de asemenea. ale Legii partidelor politice CAPITOLUL IV Obliga ilor administra iei publice Art. 107/27. rasist sau xenofob irea unor infrac i omenirii.V. 13 (1) Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de irea unor infrac bulevarde. Art. nr. (2) Se interzice.

uniformele. 5 irea unei infrac i omenirii sau promovarea ideologiei 23 . insignele. rasiste sau xenofobe se în elege: drapelele. 3 (1) Constituirea unei organiza ii cu caracter fascist. 4. ia Art. d) prin holocaust se în elege persecu stat i de alia ii în perioada celui de- 1945. De asemenea. sloganurile formulele de salut. rasist sau xenofob se pedepse te cu închisoare de la 3 la 15 ani i interzicerea unor drepturi. 4 (1) Confec i de xenofobe se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani i interzicerea unor drepturi. a de urgen 31 din 13 martie 2002. rasist sau xenofob irea unor infrac iuni contra : 1. emblemele. Literele b) cuprins: b) prin simboluri fasciste.Articol unic. precum i orice perso instan ii. precum concep c) prin persoan[ irea unor infrac iuni contra i omenirii se în elege oric de iuni contra i omenirii. privind interzicerea organiza iilor i simbolurilor cu caracter fascist. : Art. Al Art.

în public. Nr. se pedepse te cu închisoare de la 3 luni la 3 ani i interzicerea unor drepturi. 6 Negarea în public a holocaustului ori a efectelor acestuia constituie infrac iune i se pedepse te cu închisoare de la 6 luni la 5 ani i interzicerea unor drepturi. sunt aplicabile. PARTEA I.V. 100 alin (1) din Constitu ia României. 2/2001 privind regimul juridic al contraven . i : Art. republ Pre edintele României Articol unic ei de urgen iilor i simbolurilor cu caracter fascist.000 lei (RON): (4) Prevederile Ordonan ei Guvernului nr. rasist sau xenofob irea unor infrac i omenirii. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. 8. (1) Constituie contraven ie i se sanc lei (RON) la 15. rasist sau xenofob cultului irea unor infrac iuni contra 24 . 377/3.in orice mijloace. 77 alin (1) i ale art. Art. În temeiul prevederilor art.2006 PRE EDINTELE ROMÂNIEI DECRET Privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonan ei de urgen organiza iilor i simbolurilor cu caracter fascist.

pe cei obliga ara. antisemite i rasiste. 459 * Alocu iunea Pre edintelui României. promovate de statul român într-un moment tulbure al istoriei noastre na ionale. 26 aprilie 2006 Nr. am uturor celor care au suferit de pe urma politicilor discriminatorii. nu trebuie uitat sau minimalizat. Prea Fericite Rabin Onora i domnilor invita i.i omenirii i se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României. Omagiindu-i pe cei mor i sau deporta i. Acest capitol întunecat din trecutul nostru recent. domnul ION ILIESCU. ie i deloc u or proces de recuperare a memoriei i de asumare a ilor sale. în România 12 octombrie 2004 Domnilor pre edin i ai Corpurilor Legiuitoare. în acord cu valorile morale i politice care stau ii euroatlantice. precum i pentru stabilirea cu claritate a reperelor necesare 25 . Partea I. de la obliga iile pe care ni le1918. când evreii din România au devenit victime ale tragediei Holocaustului. ne facem un examen de con tiin elegem cauzele i consecin i tradi iile poporului nostru. Doamnelor România. PRE EDINTELE ROMÂNIEI Bucure ti. Ziua Holocaustului . de drepturile ile garantate de Constitu ie i trata i ca fiin e inferioare. pe cei deposeda i de bunurile lor. nu-l uita.

al unei profunde tragedii na ionale. la 30 august 1940. antisemit.efortului de a ne construi pe noi în ine. i-a adresat României un Ultimatum. antidemocratic i pronazist. în noiembrie 1940 România a i cruciada împotriva bol evismului au devenit treptat temele principale ale propagandei oficiale. pe baza pactului Ribbentrop-Molotov. conducerea de -un i nimic de câ tigat. Evolu era de a în elegere cu Germania. Apoi. la care Ion Antonescu sii elurile politice ideologice ale Germaniei hitleriste. Sub presiunea organiza precum i a Germaniei hitleriste i a Italiei fasciste s-a ajuns la -Cuza (decembrie 1937 al II-lea 26 . Germania i Italia au impus Pe acest fond. prin care s-a încercat manipularea opiniei publice. a obligati nordul Bucovinei. sub amenin area folosirii for ei. Declan area celui demultiple aduse de acesta. într-o -a bizuit pe for a polit un partid extremist. prin Dictatul de la Viena. ca parte a construc iei viitorului na iunii noastre. xenofob. Cu atât mai mult o astfel de rememorare a trecutului -a a Doamnelor i domnilor. prin care. în România sregim politic. Sub i proclamate aproape imediat. La putere a ajuns generalul Ion Antonescu care.

Pe drum. precum i în Transnistria au murit mai multe zeci de mii de evrei ca urmare a tratamentului inuman. dincolo de Nistru. din iunie 1941 cînd au pierit câteva mii de evrei. precum i a Federa ilor Evreie ti din România. Men ionez doar represaliile de la Odessa aruncarea în aer a Comandamentului Militar românesc al ora ului. În ii române un plan elaborat de 27 . regimul enilor de supu i aceluia i regim ale dintre Nistru i Bug.a ii române ti. la propunerea mai multor organiza ii ale supravie uitorilor Holocaustului. în fost ie prin care evreii erau exclu i din coli i i. i practic capitolul cel mai însemnat al ial. semeni ai no tri. Un loc semnificativ. circa 120. cote chiar mai ridicate. a fost masculin din rândul popula iei evreie ti. În memoria acestora. cât i din con tiin a datoriei morale fa memoria evreilor români care au avut de suferit în acei ani cumpli i. În timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941 a avut loc un -antonesciene. sau chiar împu ca i. eni ai României. din barouri i din profesiunile ile evreie ti. Dintre evenimentele cele mai grave men i. a frigului.000. a bolilor. au fost lua i de la casele lor i îmbarca trenuri ale mor ii sau trimi i pe jos prin ploaie i sute de kilometri.

ziari ti. Î men i politicieni. i-au riscat libertatea i chiar via a pentru ca semenii lor evrei lva i de la moarte.ile germane vizând trimiterea în Belzec a evreilor de pe întreg cuprinsul Românei. i a celor care au executat. alte persoane publice au ile statului pentru a anula sau cel pu in a i represive. Asemenea fapte ine. numero i evrei afla i în Ardealul de Nord. servicii secrete. un preot român a ie pentru curajul de a. tiu i sau ne tiu i. cu s eni români i cu acor i. înal i prela i. au ajutat numero i evrei din ii evreie ti. scriitori. atitudinea regimului Ion Antonescu a devenit mai nuan printre iei de mult. Recent. ca i ac iunea re elei de români ardeleni care. Sunt de men ionat enilor evrei din partea multor români simpli. Acest plan nu s-a ia atitudinii regimului Ion Antonescu n faza victoriilor germane pe frontul de Est. directivele mare alului Antonescu. sub ocupa ie -se în România. Cei tiu i sunt azi recunoscu i ai Popoarelor i suntem convin i al ii i în continuare.i fi ajutat semenii evrei din Transnistria. actori. militari. Mul i români. adesea cu mult zel. care a se organizeze pentru a se opune tragediei i a. represiunea împotriva popula iei evreie a-numita proble -a schimbat.i asigura existen a i 28 ii unor vârfuri ale institu iilor statului . a a cum am men ionat.

spre 250. ii în fa a memoriei victimelor acestui eveniment tragic care este parte a trecutului nostru a a cum în administra ia -o reprezentan ii cultelor care convie i peste 250. inclusiv în Teatrul Bara eum.000 de oameni în teritoriile aflate sub administra nimicirea unor oameni pentru eni de etnie Holocaustul a reprezentat una dintre acele probleme grave ale comunist cât alteori stransfer al ine cazuri. urarea vie ii culturale specifice. cu cele bune sau rele ale lui.000 de evrei din România i de pe teritoriile sovietice ocupate s-a spus ca ar fi fost opera trupelor germane din i a directivelor Berlinului. De la organizarea unui sistem educa ional propriu. a responsabil ii conducerii statului român. În seama regimului Ion Antonescu. care într-unul 29 . nu este doar un exerci tiin ei democratice. de la interven i în iuni vizând organizarea emigra iei a mii de evrei spre Palestina. a avut loc i un ilor.continuitatea. Dar regimului Ion ile pentru ini ierea i organizarea ac iunilor de reprimare i exterminare îndreptate împotriva evreilor români i a celor din teritoriile ce s-au aflat sub administra ia Asumarea trecutului propriu. pentru fenomenul Holocaustului pe plan european. în condi iile în care tinerilor evrei le era interzis accesul la colile de stat. Doamnelor i domnilor.

imea misiunii sale esen iale, aceea de a asigura Tragedia Holocaustului are azi o semnifica nimic nu trebuie precupe it pentru ca tinerele genera a evita în viitor repetarea tragediilor trecutului. -a i speciali ti, , originar din România i laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Raportul Comisiei va fi prezentat peste ti. Documentul i de continua tragic fenomen i de informare a opiniei publice, în special a tinerei genera iei includerea în programa Holocaustului în România. presa, posturile de radio ii tot mai largi acestui fenomen, abordat de pe pozi ii obiective. Aceste ac iuni fac parte dintr-un program mai amplu care terea trecutului i a evenimentelor legate de Holocaust. instituit o Comisie interna interzice organiza iile i simbolurile fasciste, rasiste, xenofobe i antisemite, precum i cultul persoanelor vinovate de crime împotriva ii în martie 2002, ie de organiza iile evreie ti i de covâr itoarea majoritate a opiniei publice. Tot din 2002, la Colegiul Na curs d ia ional al Holocaustului de la Stockholm, grup creat în 1998, la ini iativa premierului Goran Persson, care are drept obiectiv promovarea educa Holocaustului, precum fenomen. elegem de ce într-o 1918 reu - i îm economice i sociale, care avea structuri politice 30 i institu ii i pentru

compatibile cu marile democra ii occidentale, i care integra valorile culturii i civiliza iei occidentale, s-a putut dezvolta un curent ile Holocaustului. Antisemitismul românesc interbelic este produsul unui e ec democratic, ele politice i o mare parte a elitelor intelectuale. El este, în acela i timp, o Atunci când o na suferit de România în anii '40, î i poate pierde reperele, în absen a unui spirit civic i a con tiin ei valorilor i-au trimis, cu cinism i sânge rece, cona enii la moarte, care i-au discriminat, umilit i i-au exclus din societate. Trecutul recent ne o i institu ii ii împotriva acestor boli ale spiritului care sunt rasismul, antisemitismul, xenofobia. i parte a baricadei, semn at lec ii i a respectului reciproc. Doamnelor i domnilor, Î în primul rând la cunoa colective. Dincolo de faptele istorice concrete, foarte importante sunt ilor de percep ie a unui eveniment, cu dimensiuni tragice. marcheze asumarea con istoriei na ionale, pe care con tiin -l relativizeze semnifica iile. stau în fa

-l

-i

i Alian ei Nord-Atlantice i ca viitori membri elegem

momentele i lec reprezinte un moment de reflec ie pentru noi to i, un prilej de a medita asupra totalitarismului i a consecin elor sale tragice, asupra rela iilor comunitare ii democra ii ilor ene ti fundamentale.4 31

*

area Institutului Na ional pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel În temeiul art. 108 din Constitu i al art. 5 pct. 16 din 78/2005 privind organizarea i func ionarea Ministerului Culturii i Cultelor, cu Guvernul României Art. 1. (1) Se înfiin Holocaustului din România

ional pentru Studierea Elie Wiesel , institu i

Cultelor. (2) Institutul Na ional pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel , denumit în continuare Institutul, are sediul în municipiul Bucure ti, Str. Vigilen ei nr. 3, sectorul 5. art. 1 alin. (2) Art. 2. prin contract de comodat încheiat cu Federa ilor Evreie ti din România i cu Funda ia Caritatea . Art. 3. Institutul are ca obiect de activitate identificarea, culegerea, arhivarea, cercetarea i publicarea documentelor referitoare la Holocaust, în rezolvarea unor probleme tiin ifice, precum i elaborarea i implementarea de programe educa ionale privind acest fenomen istoric. Art. 4. Pentru realizarea obiectului de activitate , e atribu ii principale: aprofundarea cunoa terii fenomenului Holocaustului; b) achizi sau prime te dona ii publica Holocaustul din România, în original sau în copie, pe orice suport, ile, colec iile de reviste, ziare, manifeste i instrumente de lucru în domeniu; 32

i istorice a Holocaustului; tiin ifice consacrate Holocaustului i ionale în acest domeniu în întâlnirile tiin ifice interna ionale; g) finan i publicarea de i, i video, colec ii studii, articole, coresponden de documente, albume fotografice referitoare la Holocaust; ii i alte ac iuni educa ionale privind Holocaustul; i) constituie un punct de referin i de comunicare cu supravie uitorii Holocaustului; ilor din România afectate în perioada Holocaustului; al victimelor 5 Holocaustului din România. .... PRIM-MINISTRU -

Ministrul Culturii i Cultelor,

p. Ministrul Afacerilor Externe, Lucian Leu tean, secretar de stat Ministrul ii Sociale i Familiei, Gheorghe Barbu Ministrul Finan elor Publice, Ionel Popescu Bucure ti, 4 august 2005. Nr. 902.

33

cât i i. victime ale persecu iilor sistematice ale ideologiei urii i ale unei politici antisemite de stat.. statul român recunoa te i cinste te suferin uitorilor Holocaustului suferit i au pierit ca victime ale Holocaustului. au reprezentat consecin a unei perioade în care politica statului român a constat în adoptarea te i ii noastre în 34 ..2007. opresive i antidemocratice. cât i membrii altor i. Este un gest de repara ran i con tiin fa a istoriei. pe fondul unei lipse acute de spirit civic i al predominan ei sentimentelor xenofobe [. ilor prilej de a cinsti suferin a i memoria evreilor martiri.* Discursul pre edintelui a 21 de supravie uitori ai Holocaustului: .]. i antisemite. au reprezentat consecin a unei perioade în care politica statului român a constat în adoptarea unei legisla ii rasiale. Ne revine tuturor responsabilitatea de a cunoa te i a evalua critic trecutul. victime ale persecu iilor sistematice ale ideologiei urii i ale unei politici ii evreie ti din România. în ii rrome. ii evreie ti din România. prilej de a cinsti suferin a i memoria evreilor martiri.10. 9. Prin acordarea acestor distinc ii. precum iei. ii rrome.

7. istoricii cunosc bine aceste fapte. 9. Libe Burihovici Havas. lansarea unui manual de istorie a evreilor pentru elevii de liceu. ilor: Otto Adler. pe fondul unei lipse acute de spirit civic i al predominan ei sentimentelor xenofobe. Leizer Finkelstein (Ordinul Na ional Steaua României în grad de Cavaler). spiritul civic i sentimentul ii. Devy Abraham. Miriam Bercovici. iar în 2006 punerea pietrei de temelie a Memorialului Holocaustului). Oliver Lustig. i le propune memoriei noastre cu o urgen vorba de urgen i a lec iei acestei istorii . 8. opresive i antidemocratice. iilor rasiale. Petru Mure an. amintindu-ne ororile i întregi de evrei. 6. precum i de a combate în a legisla care statul român leInterna ionale pentru Studierea Holocaustului (inaugurarea Institutului Na pentru Studierea Holocaustului din România. Ne revine tuturor responsabilitatea de a cunoa te i a evalua critic trecutul. Desigur. printre care i cele leaflate pe teritoriul României. 4. Lista 1. 5. Liviu Beris. 35 . 2. tiin i în fa a istoriei. 3. Vasile Nussbaum. inten i implementarea programelor educa ionale de cercetare i difuzare a istoriei Holocaustului.unei legisla ii rasiale.

13. 14. Bertha Wexler. 18. Octavian Fülöp. . Herman Freifeld.10. comemorarea Holocaustului este un moment de reflec ie i un permanent a intoleran i de xenofobie. 21.10. Emeric Rozsa. 9. Miriam Judith Mure an. România i-a asumat memoria trecutului.2007 Comemorarea Zilei de 9 octombrie este un semn de respect i solidaritate fa a celor care au cunoscut Holocaustul. 17. Nicolae Kallos. 20. Iancu ucherman (Ordinul Na ional pentru Merit în grad de Cavaler). cu toate ororile sale. 16. Sarina Ionescu. 15. i gre elile trecutului pentru a nu le repeta în viitor. ii i prin caracterul inuman al i cunoa te i î i recunoa te istoria. În acela i timp. Friedrich Antschel. pot marca destinul unei na iuni. Radu Com a. Am reu . 12. Institutul pentru Studierea Holocaustului din România are o 36 .6 * cu ocazia Zilei Holocaustului. 11. Constantin Benone (Ordinul Na ional Serviciu Credincios în grad de Cavaler). 19. În ultimii ani au fost înregistrate o serie de pa i importan i pentru scoat paginilor de istorie înnegurate.

4 M. 37 .1997.Of. profesori. 9-13. 31/2002 a devenit legea LEGEA NR. pp. 284-285.05. Grupuri. studen i. 1-3. 7 Raport Final.G nr. de discriminare i intoleran Apartenen demni ii tuturor semenilor no tri. pp. 3 Raport Final. tri. 5 R.U.04. 6 Idem. pp. nr. 758/19 aug. 49-50/15.2006. 1-2. despre acei ani de teroare.E. 387-399. O.momente dramatice. iar cooperarea institu iilor din România cu Muzeul Holocaustului din Washington ia la Bucure ti a unui monument comemorativ al victimelor Holocaustului. tineri p Yad Vashem. nr. 11 octombrie 6 noiembrie 2007. forme ii datoria de a împiedica i iuni de comemorare enie în fa a acestui monument comemorativ.E.7 Note * 2 R. 107/27. nr. pp. 2005.

i iA primit titlul de Drept între popoare în anul 1979. în anul 1983. A primit titlul de Drept între popoare. A primit titlul de Drept între popoare în anul 1971. În aprilie 1944. a a încât au putut fugi la timp. Piatra-Neam i. Vasil -i 38 . i spe baie ii familiei la ferma lui. Anghel (1914 2003) ti-Vrancea din jude ul Vrancea. Maria* i so ia lui Maria erau satul Viile Dejului. Antal sA primit titlul de Drept între popoare în anul 1973. Viorica (1886 1979) A fost pre ii române ti în ora ul Roman. cam la 5 km de ora ul Dej din Transilvania. . A ajutat supravie uitori evrei din trenul mor i. Odobe ti. post mortem. Antal. . Între 1938 1944.IV enilor români distin i de Yad Vashem Agarici. când s-a înfiin le-a adus alimente cuno tintelor lui. Rozalia În timpul celui deîn ora ul Satu Mare din Transilvania de Nord. Anu oiu T. familia Steinfeld. Anu oiu a fost secretarul i reprezentantul asocia ov.

i-a riscat via a acordând permise de iile solicitate de nazi ti. Beceanu le-a propus celor doi angaja aparta de evrei iA primit titlul de Drept între popoare în anul 1987. În acest fel. în anul 2005. Dumitru* Doctor în farmacie. salvându-le astfel via -a a. Beleca Valerian (1899 1944). a salvat pe ace ti evrei de la deportarea în Transnistria. Cojoc ile din ora ul Piatra Neam ca 50 de ului. post mortem. de inea o farmacie în Ia i i era ofi er în început pogromul în Ia i. Cojoc. A primit titlul Drept între popoare. Gheorghe* ului Târgu Neam . Traian * prietenul evreu. pe Rosenthal. Beleca Minodora* În aprilie 1944. post mortem. A primit titlul de Drept între popoare în anul 1984.Beceanu. Criveanu. dintr-un mic i-a ajutat el din Transilvania de -l ilegal în partea Au primit titlul de Drep i între popoare în anul 2000. desemnat pentru a crea listele cu evreii ap i pentru i. din ora ul Gura Humorului refugia at de un vecin i trei au fost executa i Au primit titlul de Drept între popoare. în anul 2007. În iulie 1942. Theodor (n.? 1988) Ofi er român. Valerian i Minodora Beleca. 39 .

Au primit titlul de Drep i între popoare în anul 1996. Petre I. Adrian. Ghi escu. Farkas. În 1943 mii de orfani evrei. Transnistria. care a cedat i a fost de acord i acolo temporar. E (1896 1982) i Patriarhul au apelat direct la Antonescu. când vecinul lui. Constan a* re ti. se afla într-un deta sta ul Oradea. a ajutat i a salvat mul i evrei din ghetoul Crivoi-Ozero. din Transnistria. A primit titlul de Drept între popoare. în anul 1993. în anul 1991. A primit titlul de Drept între popoare în anul 2004. Rozalia* evreu. Farkas. Farkas Szabo în pivni armatei ungare i 8 colegi din deta amentul Au primit titlul de Drep i între Popoare. postum. postum. Joseph Morgenstern a lui cerându-i ajutorul. Maria* Au salvat o familie din Transnistria. i între 1941a Florescu -o în casa sa pe Roza Hendler. A primit titlul de Drept între popoare. Stefan. pe A primit titlul de Drept între popoare în anul 1989. în anul 1992. Gheorghe. în timpul pogromului de la Bucure ti.* Preot ortodox în Sarovo. Alexandru* La 21 ianuarie 1941. Ghi escu lîn apropiere au plecat. 40 . regiunea Golta.Dumitru. Strauss-Tiron. Ajutorul trimis în 1942 a salvat vie ile a mii de evrei din Transnistria. Florescu. Gabriela .

Bandi Grosz. Au primit titlul de Drept între popoare în anul 1979. postum. Când a început evacuarea ghetoului. a ajutat mai multe familii evreie ti. postum. a ascuns-o pe i a strecuratdin ghetou. Transilvania. Rozalia . A primit titlul de Drept între popoare în anul 2005. Florian* Diplomat român în Elve ia. dar i din Grecia i Italia (noiembrie 1943 iulie 1944). A primit titlul de Drept între popoare. Simion. Karadja. din Dej. în anul 2005. În anii Holocaustului i-a pus în pericol propria via i a familiei sale.Grosz. a fost implicat în salvarea unor evrei maghiari în 1944. în anul 2001. Jarosi. avocat i. Constantin (1889 1950) În calitatea de consul general al României la Berlin (1931 1941) cât i apoi ca ef al sec iei consulare în Ministerul Român de Externe (15 iunie 1941 17 octombrie 1944) a depus numeroase scrisori. Fran a i Ungaria. profesor de teologie. A inut predici evreilor. Grosz. Andor* Episcop evanghelic-luteran. Manoliu. în special din Germania. Bandi* În mai 1944. Hîj. ajutând evreii din Cluj A ascuns evrei în locuin a sa i a dat documente false de convertire pentru a-i salva. A primit titlul de Drept între popoare. Hîj a salvat aceste A primit titlul de Drept între popoare în anul 1972. referate care au dus la salvarea de deportare i exterminare a mul ti. Metzia* Dr. memorii. Hîj. Simion Hîj. 41 .

A salvat familia Fleischman în 1944. Oni or. în ciuda f i via a. care a scos cinci evrei din închisoare în mijlocul nop -i transfere nem ilor. Motora prizonierilor din Vapniarka la Grosulovo. Ioana Leti În mai 1944. Emilian* i a reu er de poli ie român. în 1944. pentru a fi preda ile evreilor. post mortem. în octombrie 1944. Au primit titlul de Drep i între popoare în anul 2001. Victor de 42 . Moldovan. A primit titlul de Drept între popoare. Nits Gyula. în Transilvania de Nord. A primit titlul de Drept între popoare în anul 1994. A primit titlul de Drept între popoare în anul 1969. Sabin (1892 1970) Ofi Grosulovo i Vapniarka. Nits Aliz* Implica i în salvarea unor evrei în Transilvania de Nord. postum. Muranyi. A primit titlul de Drept între popoare. spre a fi executa i. Nits Janos . familia Oni or ia de 16 ani * i copii ei. Motora. Rozsi* Muranyi Mare. în anul 1983. când ora ul a fost eliberat. în anul 1990. mai aproape de grani a -i transfera spre est. Valeriu* Proprietarul unui atelier de dulgheri din Bistri a..

Pântea a oferit unui A primit titlul de Drept între popoare în anul 1986. Lajos* În 1944. Nona* În 1941. el i so A primit titlul de Drept între popoare în anul 1984. pe care îl cuno tea din perioada când Pal lucrase în casa parin Jeno Pal (ulterior so i Au primit titlul de Drep i între popoare în anul 1996. El a salvat via a lui Neumann prezentânduA primit titlul de Drept între popoare în anul 1989. Anna Pal. au fugit la ferma familiei Oni Au primit titlul de Drep i între popoare în anul 1978. Paelungi. Peter. judetul Moghilev ele evreilor. tefan* Paelungi A primit titlul de Drept între popoare în anul 1996. Egon . Nicolina * . Peter Lajos (Kolozsvar). Pântea. când s-a aflat ca nazi tii internau pe evreii din ascunda acolo.ora ul Bistri a din Bistri i în ghetou i apoi deporta exterminare. 4 localnici. în timpul pogromului de la Ia i. Pocorni. Pocorni. Jeno* În aprilie 1944. Pal (Kudor). 43 . membri ai familiei Kandel. i l-a rugat pe Pal.

Alexa omcu a Mare. 44 . Traian (1892 1946) i. i o adoptase pe Katalin-Catherina.000 de evrei. A primit titlul de Drept între popoare în anul 1991. Pop scopiii ei Au primit titlul de Drep i între popoare în anul 1996. a adus noi muncitori. Grigore* Inginerul Grigore Profir Ia i la sec ia de poli ie. copiii lui Puti. Maria ).i interneze soacra. i-i de la a fi uci i. fiica Ilonei -Emerich Jonas. Puti. Valer* Înalt demnitar în administra Transilvania. la Cluj. Alexa. Profir. A primit titlul de Drept între popoare în anul 1969. în spitalul unui prieten de-al lui din Cluj. Aristina* Nicolaie Pop ul Românesc ocupat Ungaria. Todor* În 1944. În 1933. Pop. Puti. Maria. A primit titlul de Drept între popoare în anul 1983. care a servit ca primar al ora deportarea a 19. în Transilvania. Pop familia Farkas. Alexa Puti a Solomon într-o pe Todor. Puti. Pop iia reu . tii au i pe Pop. Popovici.Pop. doctor în jurispruden 1944. Nicolaie. pentru a o salva de deportare. i- i îi duceau i- ul i tera i i-au A primit titlul de Drept între popoare în anul 1987. pe Lina Farkas.

avocat român din Ia i.* a fost unul dintre pu inii oameni care i-au ajutat pe evrei în mod activ. în anul 2006. Sion a intervenit activ în favoarea evreilor i pentru unii dintre ei a ob inut eliberarea din -i salveze. post mortem. Simionescu. Carmilly-Weinberger a declarat salveze evreii sub ocupa A primit titlul de Drept între popoare în anul 1986. A primit titlul de Drept între popoare în anul 1969. în timpul celui deA primit titlul de Drept între popoare. Constantin* Simionescu. Sion. Sion a ascuns aproximativ 15 evrei în casa lui din Ia i i pe proprietatea familiei lui din afara ora ului A primit titlul de Drept între popoare în anul 1986. Stoenescu. Prof. Stoenescu. George (1880 1977) Preot. li a avertizat familia Slacman. pictor bisericesc. 45 . Ioana. orban l-a ajutat pe Rabinul CarmillyWeinberger ii evreie ti neologe din Cluj în Bucure ti salva r. Raoul (1912 2006) În mai 1944. Simionescu lii lui. orban.Rusu. cu riscul propriei vie sa ca judecator la un tribunal militar. trenurile mor A primit titlul de Drept între popoare în anul 1991. era decanul baroului ora majoritatea din familiile Spiegel. Mircea Petru G. Pascu* evreilor din Bucure ti casa lui în timpul celor trei zile ale pogromului. apira i.

Tubak. A primit titlul de Drept între popoare în anul 1980. în amentul de uta. pe fiica lor Clara-Luisa. în Transilvania de Nord. Szakadati. în Transilvania de Nord. A primit titlul de Drept între popoare în anul 2005. în Transilvania. Szakadati. Toth. Janos Szakadati i so ia lui Juliana aveau o parfumerie în Oradea (Nagyvarad). Janos. de la deportare în 1944. pe so ia lui Hermina. Din mai 1941 pâna la sfâr Au primit titlul de Drep i între popoare în anul 1980.Stroe. Ioan* În septembrie 1944. Când nem evreilor din Cluj. Magdalena (n. Toth l-a ascuns pe Weissberger. Ioan uta Mare. în care nem ii evreii din ora mor i riscându. uta. Jozsef* În 1944. 1925) . Jozsef Toth. cei doi lei tefan -i scoate 46 . care lucrau la fabrica de cherestea. Magazinul lor era ului.i via a. în casa lui Ludovic Weissberger. Maria* împotriva evreilor din Bucure ti Marin. s-au a când bandele au venit pe chiria ii evrei. profesor de liceu. pe fiul lor Andrei i pe bunica A primit titlul de Drept între popoare în anul 1994. Juliana* În 1944. era înrolat în armata Cluj.

în anul 1991. lA primit titlul de Drept între popoare în anul 1994. Leontiy. Zaharia. ul i l-a ii vabe. când românii smembrii familiei Galperin s-au îndreptat spre familia Marchenko (Marcenco). era din jude ul enilor Republicii Moldova distin i de Yad Vashem Familia Lozan: Paramon i Tamara* Paramon i Tamara Lozan locuiau în ora ul Nisporeni din Moldova. Josif* Josif Zaharia (Zacharias).A primit titlul de Drept între popoare. Nina. cerânduuitorii au 47 . unde so ia lui lucra coala pentru a servi temporar drept locul unde i evreii. care apar Timi Benjamin Arad ul era evreu i iob inut acte false pentru el. Pentru a preîntâmpina crima. Nikita. În martie 1944. în apropierea ghetoului. Tatyana* Fra ii Ivan i Nikita Marchenko (Marcen cu familiile în localitatea Râbni a din Moldova. Feokla. Cinci zile mai târziu s-a zvonit ca evreii interna i colii urmau s i. ile locale. Familia Marchenko: Ivan. Paramon era directorul unui gimnaziu.

i în timpul ocupa iei ea i fiica ei i-au ajutat pe evrei. La începutul lunii martie 1944. Înainte de . cînd germanii i românii au de inut controlul asupra Moldovei timp de câteva luni. în Moldova. Klavdiya a locuit cu familia Pereplechinskiy Familia Pozdnyakova: Yefrosiniya i Zinaida* ani tarostina). În martie 1944 ei lBruter originar din satul Kaushany din Moldova.Familia Morozovskiy: Vitaliy i Aleksandra* Vitaliy i Aleksandra Morozovskiy locuiau în satul Mokra din districtul Râbni a coala din localitate. Ea avea câteva cuno tin e i prieteni printre interna ii din ghetou. Câteva dintre cuno tintele Yefrosiniyei i-au cerut acesteia -a instalat pe refugia ii evrei 48 . Familia Pelin: George i Varvara* George districtul Tiraspol. -i lichideze pe cei din ghetoul Râbni a. din Familia Pereplechinskiy: Vladimir i Mariya* ÎntrKlavdiya Vainshtein unei ac iuni de ucide iei. ti. un baie el evreu ii lui în colhozul evreiesc din apropiere. singurii evrei din Ochakov (Oceacov) care au înainte. procurându-le alimente. Familia Nedelyak: Ivan i Anna* Ivan i Anna Nedelyak -o familia Nedelyak si Yefim Semeon Mirochnik. În decembrie 1941. Der Shtern. Farber s-a dus la cei -au ascuns pe copil în podul casei -au oferit cele necesare traiului. la periferia ora ului Râbni a.

ii germani i-au jefuit i ucis pe evreii din Râbni a. Mariya Strashnaya avea 60 de ani i locuia în satul Balyavintsy. inea familiei Gurvits. În -au ajutat în diverse moduri pe Naum i. Kseniya* În timpul celui de al doilea razboi mondial. Zinaida. 49 . Ikim* Isaak Serebryanskiy. Serebryanskiy. proprietarul magazinului. Sparinopta. iar Mariya i familia ei î i ce germanii au ocupat zona. Samuil. Ikim Mazur. îngrijind-o cu devotament i inândFamilia Strashnaya: Mariya. au ascuns mai mult de zece evrei i le-au oferit cele necesare. în spatele sobei ruse ti. districtul Briceni. Pavel* i fiul . La sfâr itul lunii iulie 1941 în Chi -a construit un ghetou în care au fost internate Binder fiul ei Pavel s-au strecurat în ghetou pentru a le aduce acestora haine din Transnistria. Samuil Sparinopta i Ikim Mazur erau teni din districtul Râbni a. Isaak. Samuil Sparinopta a construit un loc secret în interiorul casei. so ia sa Ita i copiii Yefim Manya au ajuns la casa acesteia i au fost ascun i în pod. a rugat-i i în timpul nop ii Benamin Gurvits. Benyamin Gurvits. Anna i familia ei au primit-o pe Alla în mijlocul familiei. Mazur. Alla Binder a fugit la familia Starostin. Ivan. Anna. care locuia la marginea satului. Familia Starostina: Yevgeniya. reziden i din Bro omorâ pentru Naum -au ascuns tot timpul cât au stat în sat. Yefrosiniya i fiica ei de 12 ani. a inut copiii întrun hambar.

50 . Akseniya* Peotr i Yevgeniya urcan locuiau în satul Bulayeshty. Makar. familia Tselnik a stat în pivni i la sfâr casa lui Makar Akseniya Savciuc. rude ale familiei Turcan. Timp de câteva luni. Peotr. urcan.urcan. Yevgeniya. din ora ul Grigoriopol. districtul Tselnik. Savciuc. Savciuc. care locuiau în acela i sat.

precum i a unor evrei din alte zone ale României. partea din Ucraina ocupat un imens spa iu pentru uciderea evreilor. Aceasta include deportarea i ii evreilor din Basarabia i Bucovina. Concluzii istorice ale Raportului Final al Comisiei Interna ionale pentru Studierea Holocaustului în România Fapte i i i de 1945. Un procent semnificativ al ii evreie ti din România a fost distrus în perioada celui deDeportarea Basarabia. Evreii au fost supu ia statului i au 51 . Bucovina i jude ul Dorohoi. homosexualilor i altora. Nu numai ii evreii au fos ii au avut loc i împotriva altor grupuri etnice. ca Sinti i Rroma. execu iile masive ale evreilor din timpul pogromului de la Ia i. discriminarea români în timpul administra iei antonesciene inclusiv exproprierea zonele rurale i concentrarea în capitalele de jude for i i administra ie. oponen ilor politici. i mentale. Transnistria.V. ile i pentru aplicarea Holocaustului. în i a celor locali în Transnistria.

devenit victimele lui.000 i 180. i rrome nomade.000 de evrei locali au fost lichida i (în special în Odessa i în districtele Golta i Berezovka).000 de evrei români care rit la rândul lor în Holocaust.000 de evrei români i ucrainieni au fost omorâ i sau au murit în timpul Holocaustului în România i în teritoriile aflate sub ional de 135. Din trimi i în Transnistria. vechi de 52 . administra i al evreilor din teritoriile aflate sub i în timpul Holocaustului nu a putut fi 280. Au murit de asemenea o mare parte dintre rromii deporta i. la fel ca i al i aproximativ 5.000 i 120. O parte a popula iei Rroma din România a fost mor ii în Transnistria.000 de evrei au fost omorâ i în Basarabia i i române în 1941.000 de evrei au fost deporta i la Auschwitz în perioada mai-iunie 1944 din Ungaria care s i Nordul Transilvaniei.000 de evrei români din alte -se la România.000 de evrei români deporta în Transnistria. Raul Hilberg -a implicat în masacrarea evreilor la o asemene Con -a fost încredin evreilor uci i în România i s-ar carnagiului uman cauzat de Holocaustul din România. Între 45. În regiunea Transnistriei. între 115.000 i 60. Cel pu in 15.000 de evrei din Regat au fost uci i în pogromul de la Ia i -evreie ti.000 i 380. Informa ii detaliate despre originea acestor statistici. Între 105. Aproximativ 132. calculul i referin ele lor sunt furnizate în capitolele relevante ale acestui raport.

teritorii care au fost pierdute i ulterior recucerite de la URSS. de la mijlocul anului 1940 i decrete antisemite care au adus daune imense evreilor i au pavat drumul pentru distrugerea lor prin înjosire i. i de i mul i fo ti membri a i mul i simpatizan deportare for i ucidere a evreilor care a început în 1941. în Bucure ti. de mijloacele organiza ionale pogromurilor legionare din ianuarie 1941 au fost pu ine comparativ cu i jandarmeriei române. paradoxal. i violen i au trezit animozitatea românilor împotriva popula iei evreie ti a -a aflat la guvernare. ile birocra eau interesul german de a lichida evreii. Declara i inamici ai na ti lideri au demonstrat capacitatea lor de a men ine deschise canale de comunicare cu oficialii români.Evolu ia distrugerii -al i 1930. planificare i metodologie au condus la 53 . în 1941. Divergen ele privind aspectele de abordare. i în România fost omorâ i mai întâi i mai ales în teritoriile disputate care au fost ulterior anexate acestor i i omorâ i evrei din Bucovina i Basarabia. iar conducerea ei (majoritatea fugi i în Germania ia SS) nu a jucat nici un rol în guvernarea ine exclusiv statului român condus de Antonescu. De iunea Holocaustul din România. în 1942. Precum în Ungaria. chiar între oficialii români i liderii ii evreie ti pentru salvarea lor. demnitate i. i Bulgaria. în timp ce. mai ales. i-au coordonat ac iunile cu Germania cu dificultate i numai pentru perioade scurte de timp. Garda de ie la momentul când au avut loc majoritatea crimelor.

în 1941. natura urilor mor ii . foarte frecvent fiind învinuite ineficiente ale pogromurilor din România. De i evreii români au fost deporta i în în mod selectiv). din Polonia. În mod ironic. România a aprobat i a evreilor români afla i în Germania i în teritoriile ocupate de germani. la fel ca ia supravie i din evreii afla i sub autoritate atât civili cât i militari care au salvat evrei. În momentul în care evolu at gândirea celor de la Bucure ti uiasc protec ii diplomatice române ti. cu cât sistemul de concentrare german î i dezvolta poten români descre tea. i peste Bug. Ini ial. sau cel pu in acceptarea. -i deporteze pe evreii din Regat de la Belzec. graba oficialilor români de a trimite lungi coloane de deporta i peste Nistru. plus. unei propor ii semnificative a popula iei. aceia i oficiali români rezistau presiunii germane de a deporta evreii din ii din Polonia. Tratamentul aplicat evreilor din Basarabia. eni români.reac ii negative din partea germanilor. care 54 . doar câteva luni mai târziu. în 1942. Totu i. Bucovina i Transnistria a determinat o serie de interven ii interne i externe. ini iative au constituit cazuri izolate ii de la deportarea i uciderea. precum i la destina ie. Mul i dintre ace tia au fost recunoscu i de Yad Vashem ca Drep i între Popoare. la sau chiar se a na ionali i lor. cu participarea.

tot a a cum au putut permite supravie uirea multor evrei din Moldova i Muntenia. Trebuie men le care au solicitat aten ia lui Ion Antonescu. prefectul de Dorohoi. ignorând cursul planul] Europei viitoare . Au existat i voci care cereau ac iuni mai viguroase împotriva evreilor români. . oameni i publice au intervenit ocazional în integri. precum favoarea evreilor i a rromilor. din Partidul Na ional Cre tin. Gheorghe Cuza. scriau ace tia. Atunci când a început repatrierea evreilor din Transnistria. Întregul aparat de represiune 55 i evreii ine excep ii. Cuza. au protestat public. Pe i i simplu. Muntenia i sudul Transilvaniei. s-a implicat în salvarea orfanilor din Transnistria. Diploma ii elve iul Papal a i de at în ianuarie 1944. Reprezentan ii Crucii Ro ii Interna ionale au vizitat unele ghetouri din Transnistria în decembrie 1943 i s-au implicat în Mondial Evreiesc i Comitetul de Urgen au adresat un apel guvernului român pentru a opri persecutarea evreilor. Într-un ia 1922 (fo ti legionari i cuzi e puri (de ti extremi i interdic ia pentru ace ia ti . fiul lui A. Agen i în România per . România sub Antonescu a fost un stat totalitar i dictatorial.i schimbe tiga timp. i colonelul Barcan. iar ordinele lui Antonescu au putut condamna la moarte evreii din Basarabia i Bucovina. În cadrul negocierilor cu Radu Lecca de la sfâr itul lui 1942. C.au influen at decizia lui Ion Antonescu de a anula planurile de deportare din Moldova.

Legisla e. de i primele legi antisemite române Na ional Cre tin în decembrie 1937. Mul i func ionari publici de la nivelul mediu al administra iei erau fo ti membri ai Partidului Na ional Cre tin. În România. în explicarea lipsei protestului. înainte de alian a cu Germania.militar i juridic a fost mobilizat împotriva evreilor în perioada primei ca fiind cel mai important inamic intern.. ca agen i ai Londrei sau ai Moscovei. Politicile anti-evreie ti ale regimului Antonescu î dintrorie de antisemitism în rândul elitelor politice i intelectuale române Fier fasciste i pe cea a Partidului Na ional Cre tin obsedat de iloc în politica lui Antonescu. Legiunea Arhanghelului Mihail i Partidul Na ional Cre i atemigra ia for principalele instrumente folosite de Antonescu lor de a-i elimina pe evreii din România au fost execu munca for i înfometarea. în cea iuni întârziate cu iz oportunist. ci ac 56 .. ate iantisemi ilor fasci ti i non-fasci ti din multe tii promovasera o astfel de solu ie înainte de 1939. Examinând aparatul . i practicile antisemite ale regimului Antonescu ionarilor era ghidat. ilor economice ale teama. Poate ca Raul Hilberg a descris cel mai bine esen a situa iei atunci când a scris: Oportunismul a fost practicat în România nu numai la nivel na ional ci i în rela tig personal era atât de -i cumpere salvarea în fa a persecu iei.

57 i- . Ordinele au fost emise la Bucuresti. jandarmi. i distrugerii evreilor afla i sub administra ia sa. func ionari publici. primari. neîn elegerile în rela iile cu Germania. La început deporteze evreii din Muntenia i Moldova considera i mai pu in . dar mai ales con tientizarea timpurie a lui Mihai Antonescu zboiul de pe frontul de Est ar putea fi pierdut au împiedicat punerea în aplicare a planurilor de exterminare. nu la Berlin. institu ii publice i private. i violente. În toamna anului 1942. Antonescu a oprit acest proces non-economic. se declan -i deportase pe to i evreii). poli i ti. conform liniei oficiale. precum i companii industriale i comerciale. statul român a utilizat armata. Rezultatul acestei combina ii a fost o serie de ac iuni anti-evreie ti cu zarea a avut un efect negativ în economie.i. regimul Antonescu a pornit de la ideologiile antisemite i fasciste române ti pre-naziste pentru a ini ia i implementa Holocaustul în România. Ineficien i Bucovina a creat o situa posibilitatea de a improviza noi mijloace de supravie uire. scriitori. în timp ce ce i oportuniste au devenit din ce în ce mai dominante în procesul decizional din România. decât cei din Basarabia i Bucovina ii din a unor evreii supravie Apelurile interne i externe. Atunci când România sîmpotriva poporului evreu. dar. jurnali ti. studen i.

exterminarea a încetat. ceea ce a deschis u i. Odessa. Au urmat discu iile despre repatrierea evreilor deporta i. Schimbarea în politica fa ecul de la Stalingrad -au încheiat definitiv în martie-aprilie 1943. Pu ine voci s-au ridicat public împotriva acestui curent dominant. Domanevka i Peciora sunt printre cele mai hidoase crime comise împotriva evreilor în timpul Holocaustului.exterminarea evreilor. Romania a comis un genocid împotriva evreilor. 58 . i simplu responsabilitatea pentru asasinarea evreilor. i elementelor declasate din i opaganda pro-Antonescu. Supravie uirea unor i ale În lumina faptelor rezumate în acest raport al Comisiei eforturile aberante ional.000 de evrei români. Rezultatul a uirea a aproximativ 340. Dintre to i alia responsabilitatea pentru cea mai mare contribu ie la exterminarea ite în Ia i. Bogdanovka.

i 3. Gh. 5.VI.M.9% bulgari. Evacuarea teritoriilor cedate a cunoscut momente foarte grele. La 29 iunie trupele sovietice au ocupat i inutul Her a. Guvernul -ar avea recurgerea la for iile de evacuare specificate .31% germani. Dorohoi.49% români. 15. parte a Vechiului Regat. Davidescu i Bucovinei de Nord. orele 14. 7. 3.12% al ii).309 locuitori (53.30% ruteni i ucraineni. Între 28 iunie 3 iulie 1940. 4. În ziua de 27 iunie guvernul sovietic a cerut evacuarea teritoriului revendicat în decurs de patru zile. Ac iuni de solidaritate i salvare (1940 1944) 1.27% evrei. Molotov. Cele mai grave ac iuni antievreie ti ale armatei române din vara anului 1940 au fost crimele de la Dorohoi i Gala i.S.776.762 kmp. Ele au dat na i ile române ti i-au acuzat în primul rând pe evreii din Basarabia i Bucovina de Nord. începând de la 28 iunie. În acest context retragerea din teritoriile respective a fost înso puternic val de violen e îndreptate împotriva evreilor. uneori dramatice.S. În acela armatei i administra iei civile române ti din Basarabia i nordul Bucovinei. În condi iile unei acute crize politice i când denun area ilor vinova i precum URSS ap itor. a înmânat Ministrului României la Moscova.34% ru i.R. Ministrul Afacerilor Externe al U. 10. V. 1 iulie 1940 La 26 iunie 1940. 59 . România a cedat astfel Uniunii Sovietice 50.

împu cat de ru i la Her . fra ii Gropper. i militare române. 7 au fost uci i de militarii români. 50 de procurorul militar i de medicul ora ului au fost uci persoane din care 11 femei. au reu ul camaradului lor evreu. conduse de ofi eri din Her a prin Dorohoi. Eram acuza i. neînarma i. unde mai erau 20-25 de evrei aresta i.Crimele de la Dorohoi sromâno-sovietice cauzate de neîn noii frontiere româno-sovietice 1. În fa colii se aflau grupuri de solda i înarma i. omorât i el. Erau uci i i ia cei din grupul nostru de aresta i: cismarul Shor. s-a pomenit cu un grup de legionari înarma i i i în cu patul pu tilor cl colii israelite. Gotlieb aflându-se în acea zi paciente. asupra participan ilor la înmormântare. ferestrele caselor asupra armatei române. prezen i la acest trist ceremonial. 34 de i i 5 copii2 . din Regimentul 29 Infanterie din Dorohoi. unde avea loc înmormântarea unui soldat evreu. Dar conform i cadavrele care au mai fost 3 . Medicul stomatolog G.i apere comandantul. O parte din civilii. Au venit numero ii evreie ti din ii din i i ie. ceasornicarul Schechter 60 . Masacrul s-a extins cu repeziciune în tot ora ul. În timpul pogromului au avut loc jafuri i diferite schingiuiri. au pus astfel la cale un pogrom împotriva evreilor evreiesc. La înmormântarea soldatului evreu au fost trimi i zece militari evrei.

aiovici Rikaru.. printre cei uci i a fost i sora mea.am en i al om fi imediat executa ii în casele evreilor acuza compromi pogromul din iulie 1940 a fost organizat cu premeditare i ime. de comunicare cu inamicul. lov i. o parte dintre ofi i de toate relele. ofi eri i solda i a 61 . fiind timora i de tot felul de zvonuri4. La 1 iulie 1940. i în came i. înainte ca execu -se netemeinicia acuza iei. Cam spre i ne-o i. i dintre noi ne-am refugiat la familiile neevreie ti care ne-au primit cu u ile sparte.. Re in câteva alic. ace tia din Her a. printre care i În acea noapte. Generalul Ilasievici a ordonat anchetarea cazului. generalul Ilasievici i-a salvat pe respectivii evrei sorti i mor ii prin împu care. î i amintea Eli Cruparu. Nici un neevreu nu a fost ucis. i au început ac iunea de asasinare a evreilor. Un alt grup de evrei a fost acuzat. solda ii au pornit în ora . evreul Eli Cruparu maiorul Frank care l-a salvat pe el i pe al i coreligionari: Eram spre sfâr itul lunii iunie. Solda ii nu-i puteau cunoa te pe evrei. Se ii care împu cau apar ineau i de agen i ai poli iei ca i de unii localnici. Malca Ceau u. acelor evenimente sângeroase este acela a locuitorului dorohoian. în mod abuziv. în Dorohoi. Zile întregi evreii neau suspecta i i pândi i. Au mai fost introdu i în aceea i al i câ iva evrei din Dorohoi.

Stino a împiedicat omorârea solda ilor evrei din cazarma Regimentului 29 infanterie. Mama lor Frank-i5. În schimb. precum i sergentul Gheorghe Olteanu l-au salvat pe dr. i el originar din Dorohoi i supravie uitor al pogromului i al conchide: Mul i ofi eri i subofi eri români cinsti i. Leon Haber C. salvându-i astfel de furia criminalilor6. ne-a salvat de la moarte. asupra celor întâmplate i pedepsirea vinova implica ii i de unele acte de agresiune comise de unii evrei din localitate asupra unor dintre cei învinui i nu a fost deferit Cur ii Mar iale. ionat ca un om de omenie acest maior Frank. chiar din ora ul Dorohoi -o i.ofi Ne-a întrebat ce-i cu noi. armata a dat pedepse administrative ofi erilor i solda ilor implica i. a salvat o familie de evrei. Foarte mul i români au ascuns evrei în propriile case. au salvat evrei de la moarte. Violen ele au încetat doar la interven ia generalului Constantin -a mustrat astfel pe generalul Theodor erb surprind aceste acte de banditism din partea unei trupe pe care o .7 62 . Locotenen ii Alexandru Atanasiu i Ion Gai. fiul preotului din Trestiana. locotenentul Nimereanu. i noi (eu) iam fost buni osta i maior Frank.

4 Martiriul. p. 5 Shlomo David. vol. 2000. 7 Raport Final. Martiriul. 83. 37-38. 26-27. 63 . p. p. 84. 3 Marcu Rozen. 6 Marcu Rozen. 196. p. 49. 48. III. p.Note 1 2 Raport Final.1996. p. p.

care descinsese la Bucure ti i a i ea martor la zilele rebeliunii legionare: Dar în aceea i noapte gardi tii au pornit un pogrom. 21 23 ianuarie 1941 La 14 septembrie 1940.n. unde au fost mutila a i ca pulpele de porc i marca mare «carne cu . culminând cu încercarea legionarilor de a La începutul lui ianuarie 1941. mai multe 64 . Antonescu ob tii alia i iar 1 publica . care preconiza controlul statului asupra acestui proces. tii alia i s-au corodat cu timpul. Contesa Waldeck4. în parte ca gest pogrom mul i oameni puteau. cât i Horia Sima. statul român a devenit. eau o pozi i în nume personal i violen ele incontrolabile ale legionarilor împotriva evreilor îi tr -o amenin are pentru Antonescu. prin decret-regal.2. Ei au fost adu i i mul i dintre ei tortura i cu atâta cruzime. ale evreilor. încât unii s-au sinucis. re inu i la Prefectura de poli ie a Capitalei2 mii de evrei de ambele sexe i de vârste diferite (cu vârste între 15 i 85 de ani) au fost de inu i abuziv i apoi du i la cele paisprezece 3 .5 Pe 21 ianuarie legionarii înarma i au ocupat sediul poli iei din Bucure ti. Stat na statului legionar. Î ilor gardiste. poli multe tia din complotul Serviciului Secret Britanic pentru asasinarea lui Döring (maior german asasinat de un grec aflat în slujba spionajului englez n.). Mul i au fost târâ i la abator. posturi locale de poli tiului.

sinagogi i chiar sedii oficiale. maltrata i i tortura i. la i. apropia i de Maniu Antonescu i România. recunoa de a nu ne fi opus cu for a în ziua de 6 septembrie anul trecut. Antonescu a inut armata î 22 ianuarie. de i atacul începuse în timpul zilei anterioare. 1944). E Ioan Hudi . În ora . legionarii au arestat câteva mii de evrei. în cartierele evreie i. membru marcant al Partidului Na ional 65 . devastate i în unele cazuri arse numeroase case i magazine evreie ti. În aceste zile. Dude ti i Lipscani bande legionare i de borfa i au devastat cea mai mare tie ceva precis în privin . ridica i din case.. ac i la i ar fi putut fi salva i prin interven ia armatei. zice Lupu.. fratele omului politic Nicolae Lupu. unde au fost ancheta i. temple i sinagogi.N.ministere Legionarii au atacat i vandalizat cartierele evreie ti. secretar general adjunct al Partidului Na ional starea de spirit a ora ului în ziua de miercuri 22 ianuarie 1941 i discu iile oamenilor politici despre evolu ia evenimentelor. Au fost jefuite. Pentru mul i din membrii P. din sinagogi i în câteva case. Secretar general adjunct la Partidului Na ional conferen iar apoi profesor la Universitatea din Bucure Constantin (Costache) Lupu (m. Începutul atacului împotriva evreilor este consemnat oficial la 22 ianuarie 1941 prin ordinul ministrului de ti6. i extern a Legiunii.7 Ioan Hudi (1896 1982). care nu l-am sus inut atunci pe Maniu pentru a ie . . concomitent cu ocuparea centrelor de securitate.

i ome zile i..) intele continua 66 ..La abatorul din Bucure ti.. (. Asasinate au mai avut loc i pe oselele Fundeni i Pantelimon. Fii rabinului. au fost uci i prin împu care 87 de evrei (din cele 125 de victime identificate ale pogromului).. N 9 . De de atunci. Pentru mul i credincio i supravie -o? Nu-mi ne-au înghesuit buluc în ma i de tâlhari cu revolvere. popula jafului i crimei.) Camionul cu evreii ridica i din imobilul Kaufman. dr. execu ia lor a fost permite tor trupurile lor10. Au existat doar trei supravie uitori ai execu iile operate în acest loc: rabinul Tzvi Guttmann. procurorul militar numit de cuno tin Millo Beiler i fra ii Rauch (avocatul i la abator au fost ite de parlagii 8. 125 de evrei au fost uci i în timpul pogromului de la Bucure ti12. ineam i într-un singur trup în vreme ce -a optit: . Iosif i Iancu. (. a traversat comuna erbanoseaua Giurgiului. Interviul pe care ziaristul Brunea-Fox i l-a luat rabinului în via acurate e a detaliilor i prezentarea evenimentelor prin ochii unuia dintre pu inii supravie uitori ai împu . În total. Solomon i Groper. în . au fost printre victime11.

Hâr (..) Cât a durat letargia? Rabinul Guttman a deschis ochii. (.. haine preo e ti. de ce nu poate urni bra ele. spre satul Jilava.) Coborâ i cîte trei. rabinul Gutman s13 ile raiului. Trezirea lui si dase sufletul înainte.. ridicându-se în picioare (.) jilav i-a înghe at picioarele. acesta s-a oprit în dreptul rabinului 67 . mâinile înghe ate ale celor doi feciori.. D supravie i cre tini Nun iul papal.. -ai întors jidane! l-au întâmpinat glasuri aspre. au fost re inu acolo. (.... (. Dr. (. (.) dar vulgar al rebelilor. a încheiat - .. (. (. l-a salutat lidaritate i încurajare.. încet i absent. monseniorul Cassulo...na lui fierbinte. nu tia cine este.) Culca iCiomegele Apoi gloan ele. care se barica ie uitori] prizonieri: rabinul Guttman. batjocoritoare. De abia în cursul dimine ii de vineri sÎnainte.) i-a tras înceti or bra ele de sub trupurile reci. Si cu caftanul în vânt.) Nenoroci ii trata i i. mântuindu-i via a.... Solomon i Groper. a luat-o. au fost du i la post.) Jandarmii postului Jilava.) A i întreles de ce îi e frig.. nefericitele odrasle într-au acoperit cu trupurile lor irevocabil osândite...

Jean Mouton. acordat de Institutul Yad Vashem: Constan a Florescu. -o în casa ei pe prietena ei Roza Hendler. familia Stoenescu. Alexandru Ghi escu. pe care mul imea.16 Diplomatul i omul politic Grigore Gafencu a poporului nostru i velând structuri sociale diferite i ii tradi ionale române ti.) uie azi distrugerea bunurilor i a vie ilor omene ti se pot îndrepta mâine i 17 via a omului nu mai are pre .i i- alom. sau directorul Institutului Francez din Bucure ti. ministru de Externe în 1938. 1892 m. ca trai i ilegale nu au luat sfâr it. armata ca ile de stat îi cuprind pe to aceea evismului . salveze evrei în zilele pogromului din Bucure ti. 1957): director proprietar al ziarelor Argus ministrul adjunct de Externe în 1928. 68 . Câ iva au primit titlul de Drep i între popoare. nici jos. Timpul. care lJoseph Morgenstern. la care rabinul i-a i fiecare i-a continuat drumul.. kvod harav". diplomatul elve ian Rene de Weck15. care Grigore Gafencu (n. nici sus.. Deprinderi revolu ionare. Oamenii care erau de fa persoana care 1-a salutat pe rabinul Guttman era monseniorul 14 Casullo. care a chemat familia Donner Maria Tubak. Regimul impus evreilor. (. nun ti redau în jurnalele lor i fostul diplomat Grigore Gafencu. men reselor statului i pot întuneca con tiin a poporului nostru.

-i aresteze chiria ii evrei i-a convins Un om deosebit prin convigerile sale umaniste a fost Gheorghe Lungulescu.i dreptul la o via i 50 de 21 ani au fost obliga -i între reja î i aminte te de deta amentul de 69 . care i aminte te: Memorabil pentru noi a fost atunci când un fost ucenic al igan pe nume la u -a dat-o prin u a 19 . Librescu Dobroteasa. În amintirile copiilor evrei de atunci despre aceste evenimente icu Goldstein (n. student în Bucure ti între anii 1937 În zilele rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941. Galeriu din comuna Poienarii Burchi. numero R. iei fa irea ei e evrei. Dintr-o declara ie a lui Constantin N. pentru . mi-a povestit cum Gh. ci * * * În Bucure ti i alte ora igmatizarea evreilor i mobilizarea lor la munca obligatorie. Bucure ti. Lungulescu a desprins ni te unau legionarii 18. i coalei anglicane din strada Olteni i a venit de de soarta lor. Evreilor li stesc sub supravegherea armatei20. jude ul Prahova. 1929).

De convingere. care era pe tot deta amentul ne-a adunat. 22 Dar au existat i militari care s-au purtat omenos cu cei de la Dumitru Vasiliu23. Au fost urcati in vagoane de vite. din cauza unei erori administrative legate de munca obligatorie.. . . Când nu mai stai între an te case.Iar când primarul i-o zi aniversarea. Follender)25 i Livia Novi -au ata at 72 Kessler26 de tineri tot din Bucure ti. nei necare nuca i. a venit o delega ie a deta amentului i i.. i-a învoit pentru a putea lucra i i-a tratat cu respect în a credeau de inu i de drept comun. Printre copii deporta i cu familiile lor se aflau Sonia Palty (n. care a preluat la 31 mai 1941 un deta obligatorie cu 106 -a procurat mâncare.. în gara Bucuresti Triaj deporta i in T ocat . comandantul Deta amentului Trupei Ministerului Marinei.. ce trebuin e are trata ca pe semeni. totu în favoarea sa sus te.an i în noroaie. în fa a amenin deportarea vrei i înfiin elului de re edin (1940 1944). or în autocamioane ipete ca la abator i 70 . Eram obliga i la un moment dat colonelul. d evrei au fost deporta i din Bucure ti în Transnistria.24 În majoritatea deta gre 25 septembrie 1942. Evreii închi i în cele câteva coli au fost trimi i din Bucure ti. A .

vol. Barbul. 1.C.org. Documents. pp. p.centropa. 6 S. pp. Sistemul i economiei române Note 1 2 Cuvântul. 237.. 19 www.113. III/2. 22 www. Într-un raport al efului Marelui Stat iei evreie ti. 235. martie 2004. 2008. pentru deportare în Transnistria. 20 Legisla . 7 Ioan Hudi . 2008. doc. 184-185. 25 Sonya Palty. 1 martie 1972. 21. 2000. p. Bucure ti.) Panica printre evrei domiciliu i internarea în coli. 1991. v i Marius Mircu. 3 Ibidem. p.org. nr. vol.. 58. 192-195. Matatias Carp.centropa. 1996. (. 1997. 18 Marius Mircu. Palaghi . 53-68.plângeau. 11 Matatias Carp. pp. aruncau i bani în autobuze. 1990. Waldeck. p. pp. 195. vol. 27 Emil Dorian.. 2008. 16 Jean Mouton. 251. 444. 7. p. pp. 4. 23 Marius Mircu. Bucure ti. intervievator Gina . pp. 234 235. p. nr. 21 ianuarie 1941. 12 Ibid. 237. mss. 2000. 26 Livia Novi Kessler. doc. p. 10 E. 186. 34-35. 1996. 77. 21 Ancel. 13 Brunea-Fox. . 65. aprilie 2004. 197-200. 271. pp. spre a se documenta asu 5 R. 24 Ibidem. 71 . 1951. 1996. 2000. 57. 21 ianuarie 1945. Primarul din în R. 147. 9 . p. vol. 106. 4 ti în 1941. pp. 17 Grigore Gafencu. 1. p. 186. p. 8 Jurnalul de diminea a. biografie Aristide Streja.G. p. 185 192. 15 Rene de Weck.M. 1950. biografie icu Goldstein. vol. intervievator Anca Ciuciu. 27 igatorie impus evreilor a afectat via a ii române ti. -o vreme a neomeniei. 14 Guttman Ben-Zvi. 1.

c. care vor fi predate poli iilor respective.. . Direc iei Generale a Poli iei i tuturor prefecturilor2. în timp de 4 zile dela primirea prezentului ordin. Evacuarea acestor familii din satele din Moldova. în comunele urbane de pe teritoriul jude ului respectiv. Pentru to i evacua ii se vor întocmi tabele. i. vor fi evacuate cu ceea ce le este necesar pentru trai. pentru a ine eviden a lor în scopul care au plecat. Primel azi 21 iunie a. Interne transmite confiden ial cu specificarea foarte urgent. Toate familiile evree este necesar pentru trai.3. Evacuarea evreilor. se va face în 48 de ore de la primirea ordinului. 72 . Ordinul semnat de general de divizie I. Inspectoratului General al Jandarmeriei. locuitorilor evrei considera i de regimul Antonescu periculo i pentru siguran a statului Ast anun Prutului1. prin grija prefec ilor. iunie iulie 1941 La 22 iunie 1941. Popescu a fost comunicat Marelui Stat Major.. ordinul lui Ion Antonescu cu privire la evacuarea tuturor evreilor valizi între 18-60 de ani. Restul familiilor evree ti din satele dintre Siret i Prut ca i familiile evree ti din celelalte sate din Moldova. în comunele urbane depe teritoriul jude elor respective prin grija prefec ilor de jude .din satele dintre Siret i în satele din jurul acestui ora . cari au ilor administrative locale. precum i orice alte bunuri.

Printre care i tii din Hu i îi numeau pe nedrept «suspec i comuni ti». va trece familiile voastre i ve i considera aceste zile ca urâte aduceri aminte. -a interesat îndeaproape de toate nemul umirile noastre i. Pe la ora amiezei a sosit un plutonier major. mâna. evrei. de ii i avem cu to ii acela i Dumnezeu ne na tem români. tiindu. încuraja de o asemenea purtare. evacua i în i i unde li s-a creat posibilitatea 73 . care li s-a adresat Dumitru.* * * În acest context în noaptea de 21 spre 22 iunie '41 to i evreii din Hu i între 15 i 50 de ani au fost aduna i în curtea poli iei. sec cuvântare. În numele acestei sec care bine a i venit! tiu cât zbucium este în sufletele voastre în inimile voastre. salutândui. eful sec i. i caza i p pute i doar dormi pe jos i sta în sec i între Întrucât i câ iva «domni rabini» i «domni intelectuali». . -un sfâr it ce se va t întâmpla cu ei. To i suntem oameni i fi i i întoarce cu to ii la casele i min ile oamenilor. Nu s-a dat niciun fel de explica ie nici asupra au mers pe jos trei zile i trei nop i în curtea colii. turci sau bulgari. 3 . Nu aveau pentru 2-3 zile. evreii de fa -au spus pe leau toate nemul umirile lor. În a dvs.

întrCaleidoscop i oripilarea scriitorului fa ii se poate citi: inei noastre dela Ia i i. în zilele în care alte bestii cu chip de om i copii4. Pre ii din Hu i. avocatul Segal. la Târgu-Jiu. S- -i cu . care a relatat ii din Ia i. Erau i sentinele care întri cu bra * * * Scriitorul Mihail Sadoveanu limediat -i drept sumar. Ca i ceilal i evrei din târgurile din Moldova. o co vrei din Hu i. Sentinelele care-i înso eau nu erau totu i ni te brute. umblând cale obositoare 74 . când au fost prigoni i i uci i evreii. Jiu în convoaie i într-o stare de plâns. i cei din Hu i au ajuns la Tg. ndin Hu i ii cât de cât civilizate în Lag de la Târgu-Jiu. a mai dat . de hoardele infectate de fascism.eze trei nop i- i gdana. Jiu5. printre care se aflau i adolescen i care ar fi intrat în lotul celor trimi i la Tg. a putut face i cum a în plutonier major de jandarmi.

Fapta lor ne ilor 6. III/ 1. le-a spus vorbe bune. i-a consolat i ii frunta ii au adaos la însufle Bie ii persecuta i i ocroti i. 69.. 1946.-un sat cu numele Bogdana. doc. Acest om era un i so la Bogdana.. Acest plutonier de jandarmi. 218-219. p. 5 Ibidem. p. vol. 1997. 3 Cristian. din jude i i înfrico a i. 152. p. cum a fi dorit. . 305. cu numele . . El a întâmpinat pe pribegi. Copiii mai ales sau bucurat de o protec . 78-80. 4 Ibidem. doc. ace ti oameni escorta popasul lor ii. Miepisoadele amintite n. p.. 94.n.C. era în acele vremuri excep ionale autoritatea .) i lemo ionat. 6 Mihail Sadoveanu. Legisla 75 . S. Au fost întâmpina i primar. i de plutonierul de jandarmi. i ez. Note 1 2 .

Solu ti a fost una din motiva iile d ie pe un raport al Na ti comuniste din i to i jidanii agen i comuni ti. Din aviatorii sovietici toare.2 confiden inu ol pentru siguran a statului i - împotriva lor. care a preconizat exterminarea evreilor concomitent cu opera iunile militare pe frontul antisovietic. Slanternele. Foarte multe case cre tine au fost însemnate cu cruci. aparatele de fotografiat i de filmat.4. La 26 iunie au fost împu ca ului. Ia i. unii cre ora ul. i ii avioanelor sovietice. La 24 iunie a avut loc la Ia i primul atac aerian sovietic. iei. 29 iunie 6 iulie 1941 Masacrul de la Ia i a fost primul semn al mor ii anun ate ce 1 Organizat de i se înscrie în . Ministerul ia a face cu ei ceea ce voi ordona când va fi momentul oportun . 76 . În noaptea de 27-28 iunie au fost uci i ase evrei.

Se intra în case evreie ti. i în -o i to i locuin i în i. Nimeni nu a luat nici o uitorii masacrului. i va fi Evacuarea popula iei evreie ti din ora ul Ia i copii).La 28 iunie a avut loc aresta de stânga. Pentru aceasta vei lua în elegere cu Ministerul de Interne i Prefectura de jude se intre imediat în ordine i pentru aceasta am dat ordin Marelui Ia i un batalion de jandarmi 3 autocamioane. Jiu. S-a tras asupra unei coloane militare române în mar noaptea. pachete. Evacuarea se va face pe pachete. comandantul Garnizoanei ora ului Ia i Vei da o ordonan vei semna d-ta în calitate de comandant militar al ora ului Ia i. i de focurile uciga i ucidere din curtea chesturii. mai întâi la Roman i apoi la Tg. germane care au aruncat rachete albastre. Au loc perchezi ii În aceea Lupu. La 29 iunie masacrul s-a declan du iei. în ziua de 29 iunie 1941 Duminica acea surat sub privirile ora ul Ia i. În jurul orei 13 a i cu pu ti automate în masa celor aresta i. sub i a câtorva ofi eri i solda i nem i. mul i au fost împu ca curtea chesturii au fost înghesui i mii de evrei. Imediat s-au declan at împu ului. 77 ilor române . Acelea i sanc iuni se vor aplica i acelora care it infrac iunile de mai sus.

apoi iar la Pa i din nou înapoi prin Pa vre. oroarea i groaza pentru ceea ce s-a întâmplat iului . timp în care splecat în diminea a zilei de 1 iulie. La 6 iulie si cu un efectiv de 1.000 de evrei în diminea a zilei de 30 iunie. primul tren a plecat cu destina ia Tg. 55. la Roman. Când un vag închideau u ile -au închis u ile vagoanelor i s-au astupat lucarnele. 78 . 40.011 oameni vii. acestea i-au exprimat dispre ul.400 de persoane au pierit 1. În paginile jurnalelor. 300. 10 i la Inote ti. în curtea Regimentului 23 infanterie.105. Supravie uitorii au fost interna i într-o magazie. întâi spre Pa cani. 69 muribunzi i 25 de cadavre. Distan a de 20 de Nici un raport oficial nu poate descrie situa ia din interiorul vagoanelor din «trenul mor ie». la e ti. Astfel pe drumul Ia ii din cele peste 2. de aici la Lespezi. a dispus evacuarea acestora din ora . sta ionat aici 24 de ore. De aici au fost trimi i în primire de solda i. S-a murit prin: sufocare i a gazelor emanate din cadavre unele i ale acelor vremuri.i a lui Mihai Antonescu. S-a oprit: la Mirce ti unde s-au . Frumos. unde au dus o existen Al doilea tren spre Podu Iloaiei a pornit din Ia i cu un efectiv de peste 2. i inute sub amenin are va ridica capul sau va opti un cuvânt va fi imediat împu cat. Evacua ii au suportat calvarul unui drum în zig-zag. care îi împingeau în vagoane cu paturile armelor sau cu vârfurile baionetelor.

au scotocit tot. Când se poticnea unul asupra lui i îl sfâr ea cu lovituri d supravie ii. Suntem la o cotitu i în elep i vor rezista ini i prea slabi. au scos familii întregi i copii i iastfel uci i peste 7000.. titlu ob inut la Sorbona în anul 1913. câ iva din ei au tras de la câteva ferestre. s-au ucis numai ovrei i în modul cel mai provocat de legionari. Al i în nem i : atât a fost de ajuns i s-au aruncat to i români. Restul a fost încolonat oameni în zdren i ca vitele. Alice Voinescu a fost prima femeie doctor în litere filosofie din România. în numai un maior german a fost atins. legionari ului. profesor universitar. i nenoroci ii au fost astfel plimba s-au deschis vagoanele o duhoare pestilen cadavrele Alice Voinescu nota în Jurnalul progromul antievreiesc din Ia i Care va fi finalul? Nu 4 referire la deveni i ea un instrument speculat de nem i.ministru în perioada 28 septembrie 1939 23 noiembrie 1939. 5 atâtea vie i tinere Constantin Argetoianu (1871 1952): om politic de afaceri prim. atunci partida este câ i acela i lucru. 79 .Constantin Argetoianu conse La Ia i nu s-au ucis i legionari sau comuni ti cre tini cum s-a spus..

piciorul î i pogromului i casele de împu 6 îngrozitoare Curzio Malaparte (1898 1957): ziarist. Echipe de solda i aruncau iva se a ezau în patru labe. În 1941. -i bra ele i . în c i. un fulger. din jurul pie ei Unirii i ale jandarmilor i solda ilor români. Acolo unde masacrul era în plin. Tehnica loviturii de stat. Este îndeosebi cunoscut prin volumul Kaputt. evreie i de câ (. A publicat. înarma i cu cu ite jandarmi ile cu patul armei. în fundul unei de obloanele trase. ca camarazi i râdeau. ferestrele se deschideau pe nea teptate.i obrazul cu un sunet surd de asfaltul trotuarului.Iar Curzio Malaparte scria în paginile celebrului Kaputt: Vuietul venea i din centrul ora ului.. care i-a atras exilarea în insula Lipari timp de cinci ani i al i câ iva ani la închisoarea Regina Coeli. în spatele unui gard.). scriitor i diplomat. din cartierele de sus.. pocnetul sec al unei împu i teribilele voci nem e ti i de solda i i civili furio i. Auzeam în jurul meu. un zgomot de geamuri sparte i un i un cum implora îngrozitor i din când în când. alergând în sus pe ulicioarele întortocheate i. în 1931. O împu române ti. tradus în multe limbi. 80 .

ascunzându-i în casa sa din Bucium. 81 . mai mult. Pentru un Herman Rozenhaupt. ei sîntr-un cartier cre tin. doctorul Iamandi. 11 aceea iva evrei.14 Avocatul Dimitriu a salvat familia lui Paul Rosenfeld. a salvat câteva zeci de pretexte bine ticluite. a ascuns evrei în mai multe case unde tia sunt în siguran 10 În Duminica acea ului a fost ucis inginerul Naum. care a povestit cum Gheorghe Alexa. Un ofi er a avertizat familia Schneier asupra pericolului -a crezut i trei membri ai familiei au fost asasina i peste câteva zile. Astfel. La fel s-a întâmplat i 12 strungarului Ioan Gheorghiu. a la personalul el se va descotorosi de ei solu ii 16 . neintimidat. Directorul spitalului.Acte de omenie i curaj în Ia iul însângerat i totu i în ciuda terorii i a riscului pe care îl comporta orice act de solidaritate cu cei prigoni i au fost i au putut fi salvate. un soldat din Regimentul 13 Infanterie iuci i evreii7. a explicat.15 Despre faptele colone doamnei doctor Betty Goldberg 28 i 29 iunie când solda -i omoare.8 Membrii familiei Schwartz au fost avertiza i de doi studen i români. Comisarul de poli ie Suvei a eliberat o i la Chest Sava -i salveze inându-i aresta i sau 13 Studentul Mircea Scripca i Goga Volo ievici au salvat evrei prevenindu-i sau ascunzându-i.9 prima femeie magistrat a avertiza asupra pericolului i. proprietarul unei case în strada Anastasiu.

din închisoarea Cur ii Mar gratuit la dispozi ii evreilor din Ia i de pâine. cât i pentru familiile celor deporta i. sau colonelul C. Emil Radu. Grigore Profir ii Anonime Strungul din Ia i. a salvat evreii afla obligatorie. a salvat. a salvat în prima zi a Pogromului l d-nei Eisenberg -l în de solda . de i amenin at solda ii unei patrule germane. for . alimente. comandantul garnizoanei Ia i au ajutat evreii în timpul Pogromului dându-le bilete pe care scria liber . a salvat familia Janetei Eisenberg prin procurarea biletului pe care scria liber . Panaitescu. medic radiolog. inând în casa mai mul i evrei care urmau a fi deporta Lazarovici. dr. Prof. medicamente. din beciurile Siguran ei. . i l-a 82 .18 Grigore Profir.19 Grigore Profir a primit postum titlul de Drept între Popoare. Profir a adus creindu-le condi ii de supravie uire. în anul 1991. Au baricadat intrarea în curtea i evrei i înauntru.companiei de poli Diviziei 14. i condamnat 17 pentru abuz de putere . bilet care le-a facilitat plecarea la Bucure ti. un evreu care fusese amenin at cu i. atât pentru deporta ii din trenurile care mergeau în Transnistria i treceau prin gara ora ului. Lupu. potolindu-i pe agresori. ascunzând la el în birou.

Un rol important pe parcursul acelor zile l-au jucat i prof. Vasile Sadoveanu i avocatul Ilie Canner.dezarmat i arestat pe sublocotenentul Mircea Diamandescu acesta omorâse câ iva evrei. Dumitru Beceanu a a primit postum titlul de Drept între Popoare. Beceanu la Tg. cei doi aflându-se în farmacie. a tâmplarului Rothberg.23 83 . în Duminica aceea. î fa a cu un gest de neputin indui. ia farmacistului Leon Zisu. univ. În timpul celui deavoca icanatoare împotriva evreilor i sprijinind pe cei persecuta i. Frumos cei care erau ascun 21 O etea a fost puternic impresionat de evenimentele petrecute la Ia i. doctorul Beceanu iaflat deasupra farmaciei.i so i declara ia lui Carol Cron. ing. cele întâmplate în iunie la Ia i. în anul 1987. În acela i Emil Serghie. cu stupoare. so .20 Doctorul Beceanu era doctor farmacist i de inea o farmacie în Ia i i ofi farmacie doi angaja ia. Tot acolo s-au refugiat pe rând familiile Caufman. Sebastian O etea poveste te cu emo ie. Declara ia doctorului Ludwig Berghoff i înarma i pentru faptul de a fi ascuns mai mul i de pogrom i spre a fi omorâ i. Andrei O etea i Greta Oculescu deta area Dr. Pe 29 iunie. familia frizerului Ramhil. cu încremenire i uneori cu acces de furie. 22 nimic nu e incompatibil aici. În stare de oc s-a aflat i Agripina Petrescu. Nimic. a farmacistei Sarina Azicovici.

care. .Ac iuni de salvare a celor afla i în trenurile mor ii oameni simpli. peste capul solda ilor români -l împiedice. neevrei. aflat în gara Târgu Frumos când a sosit ii unde erau aruncate cadavrele celor mor iva supravie pe fundul gropii. atunci când evreii au fost adu i în târg. pentru a evoca figura unei nobile doamne de la «Crucea Ro ie». E vorba de d-na Agarici. Copil fiind. aflat în gara Ia i înainte de îmbarcarea în trenurile mor ii .26 Viorica Agarici este simbolul omeniei pentru atitudinea ei în timpul pogromului de la Ia i i alinarea suferin i documente. comandantul plasei de jandarmi. Câ iva evrei au fost salva i în urma deraierii trenului care astfel a . un bo i câ iva pumni de cire e goldoane. a permis rudelor supravie ie. în încercarea de ade a le alina suferin a este cea a lui Leonard Zaicescu. pre edinta filialei «Crucea Ro ie» din Roman.27 Agarici a fos Autorul articolului spunea: Curieul Israelit din 19 noiembrie.25 Preotul Paul Teodorescu. i-a i ie Este de men a împiedicat al doilea pogrom legionari. -a avut locotentul Teodor Loghin. Munte iragul tristelor epopei. Trebuie men ionat i gestul soldatului care s24 apropie. Primarul ora ului Târgu Frumos a dat pâine i în vagoane. a primit de la a a Tita. din Podu Iloaiei. A. În zilele 84 .

le voiu sparge. i si u ile! i mai surde. * Î 85 . Vagoanele cu evrei nici nDe ce nu deschide i u ile? A întrebat d-na Agarici pe Sunt vagoanele cu evreii din Ia i. ile i i de vara anului 1941. poli ia i garda Deschide i u Sunt jidani. Ei i. evreii nu sunt oameni? Nasisten edintei Crucii Ro ii: reprezentan ilor noastre. di. Sunt pre ii i îmi fac datoria fa to i. Pute ca i. Evreii ie eni. ridica i la întâmplare au fost îmbarca transportate îns i în aceste cu ti pe roate. dulcea ii de pe front. în trecere spre spitale. i*. Înghesui ile în vagonul ale nevinova -n descrierile din apocalips. Dac nu deschide i voi.evreilor. ofi eri nem i. A i în via organizate in jude ul Ialomi a. d-na pri . dar eu nu renun la ajutorul pe care-l datorez acestor nenoroci i. poate când vie i omene ti sunt de salvat. masacrând multe mii de evrei din capitala Moldovei. Când convoiul a ajuns la Roman. u ile vagoanelor au fost încuiate ie.

clasa întâi. 86 . Israel Schleier.30 a fost numit comandantul evreilor . Câ i au ajuns la destina ie. Brevet pentru Semnul de distinc ie Diploma pentru Meritul Sanitar.31 ia lui Nathan Goldstein. colonelul conform declara iei lui Aristide Rauch 5. în vagoanele ate i aerisite. apoi timp de 23 de ani a fost pre edinta Comitetului de sprijin al colii nr. Un miros de nebuni. Primarul Dumitru N. se desprindeau dintre cadavre Chiar i inimile bestiilor prezente siile i si i li sCadavrele au fost ridicate din vagoane i predate c ii evreilor arca i. Mateescu a primit i cazat într-o magazie pe evreii Schor Fin i pe care i-a îngrijit Pe evreii bolnavi i-a trimis spre a fi îngriji i de medici.ile. iar pentru cei i mor i în cimitirul 29 evreiesc din ora . Acesta a ajutat evreii permi inimie stau ing. 1 de fete. evreii au plecat mai departe pe drumul calvarului lor. câ 27 a înfruntat coali Viorica Agarici Yad Vashem ca Drept între popoare un pom fiind plantat în memoria ei pe Aleea Celor Drep i.28 Trenul mor i. Un rol important l-a avut i prefectul.000 de lei în acest scop . ca în ii Na ionale de Cruce Ro ie. dar i cea a * Ac iunile de salvare a evreilor în anii Holocaustului în general i în timpul pogromului de la Ia i în special nu au putut preîntâmpina Sti la 24 februarie 1886. func ie pe care a ocupat-a lungul ii colare. cari au descuiat u ile vagoanelor. S-a -a pierdut so muncitoare.

328. ACSIER.i fa ia fost infim. 114. ds. 113. p. vol. p. 2002. 40. vol. 20 Marius Mircu. 54. 376. pp. Arhiva Ministerului de Interne. 24 . 17 Depozi ia martorului Theobald Schneier (inginer) la Tribunalul din Bucure ti.. 17 iunie 1948. 1977. dosar 108233. 44. 11 Ioanid. 2005. 16 Ibidem. p. Note 1 2 Radu Florian i . 53. p. p. 2 noiembrie 1945. ibidem. 2008. 9 Depozi ia martorului Jack Schwartz la Tribunalul Poporului din Bucure ti. 2-4. (USHMM. 19 Radu Ioanid. 178-181. 60-61. 1996. p. p. 21 Zisu. p. pp. pp. f. 376. p. p. Note zilnice. 31 iulie 1945. 80. la sfâr itul anului 1944. 2. i ii din Alice Voinescu. vol. 2006.. 2005. 12 Ibidem. în Ancel. 77.. 114. 6 C. Totu care din ini i-au riscat via a pentru a salva evrei. Arhiva Ministrului de Interne. 348. pp. 2005. microfilm 47) în Ancel. Malaparte. p. 24-26. 23 Marius Mircu. 26 Radu Ioanid. 7 Ia i i înaintat. pp. p. 2002. 4 5 Argetoianu. 18 . (USHMM. 258. Arhiva Ministerului de Interne. Transnistria. 10 Iorgu Iordan. 1996. 3 Ancel. 122-123. Maria Covaci. microfilm 43). vol. Zile însângerate. 2006. p 521. 2007. pp. 66-67. pp 42-43. 25 Depozi ia locotenentului Loghin. dosar 108233. 26. p. p. 22 Sebastian. fond III. 8 Memoriul avocatului Carol 1945). 556-556b. ACSIER. în Radu Ioanid. 41. Poli iei din Ia tie. dosar 108233. în Ancel. vol. 2006. 27-28. pp. 53. 14 Cernea. 105. 1996. 2006.. Aurel Karetki. Arhiva Ministerului de Interne. Marius Mircu. 87 . I. 1998. 24. 15 Ibidem. 66. 1996. pp. 342-343. farmacist. dosar 108233. 2005.. 53. II. pp. vol. p. vol. 13 Matatias Carp. p 114. ds. în Ancel. 279. Aceste cazuri sunt cu atât mai meritorii cu cât majoritatea popula iei nu s-a opus genocidului. jurnalul nu a fost folosit. p. 9-11. 431. p. 44. 157-158. Matatias Carp. Fond III. pp.

în R. ACSIER. pp. peste . pp. 6. 306. 68-69. 29 lui Avram Demayo.R. 309. 291.1996.C. 38. în Curierul Israelit. Raport final. 62 f/v .. 1997. 1 iunie 1981. p. p. 7. . f. 98 i p. F. 15-23. Fond III. A. 288-291. 108233.M. Marcu Levi.I. Memorialul.P. 2005. p. p.S. 251.. Cernea. partea I. 267. Jean Ancel. Munte .M. 28 Marius Mircu. Sursele bibliografice în care : A. 30 Declara ia lui Aristide Rauch în Jean Ancel. în R. Munte. 15 aprilie 1971. 1996. 22-23. din 30-06-1985. Mantel S. 31 Declara ia lui Nicolae Piti în Matatias Carp. M. 15 23. 27 88 .A.. nr. 2002.C. p. ds. f. Eschenasy etc. pp. vol. 2003. p. nr. pp. . p. 2005. Weintraub Isa. 84-85. 141. Goldstein Zig. 486. 2. 12-13.M.. vol. 376.

1941 1944 întâi în Basarabia i Bucovina. De i planul ini ial al mare fie arunca i dincolo de Bug sau chiar dincolo de Urali. totu i. Transnistria a fost c -260. profesor de drept administrativ.000 2 . pentru -a dovedit a fi Transnistria. apoi pe întregul teritoriu românesc. a fost semnat la Tighina Articolul 7 al acordului con referitoare la evrei: ia Basarabiei provincii. a acestor i Bug.i vor putea exercita influen ele nefaste. pre edintele ad-interim al Consiliului de Mini 3 iulie 1941 cu administra ia dezrobitoare : sau nu. a tuturor evreilor. Sub Antonescu. Era iei finale. pe Antonescu a instituit în Transnistria o guvernare de ocupa ie Gheorghe Alexianu. scrie istoricul englez Dennis Deletant. cât i a celorlal i 1 . Transnistria. s-a semnat un acord la Tiraspol.5. Hitler l-a acordat lui i de 89 . 19 august 1941. de evrei Ucraina aflat între râurile Nistru împotriva Uniunii Sovietice.

pe jos cu o i i-au dus i mai departe peste Nistru. apoi au venit militarii i au luat restul. Instruc semnate la 11 septembrie de inspectorul de jandarmi. Ac iunea s-a soldat cu peste zece mii de mor i din rândul evreilor. Diminea a mul i oameni nu mai puteau . nu i-au primit. Ancel îl nume te . BasarabiaChi . Convoaiele erau conduse de ofi Era un mar al mor ii. În Ucraina nem ii nu i-au primit i idrumuri în colo i încoace. alul Antonescu la 30 august. Trupele germane aflânduTransnistria. i nevolnicii i erau împu ca i pe loc. a pornit din Basarabia i Bucovina de nord. În principal evreii din nordul Basarabiei. I-au împins pe to i. iar supravie uitorii au fost împin i înapoi pe teritoriul românesc. Primul val. contrar voin ei germanilor. pe care J. la sfâr itul lunii iulie 1941. nenoroci închi i la Edine i unde sunt pe cale de a muri de foame 4. au fost reluate la 15 septembrie. Deportarea în teritoriul dintre Nistru i Bug surat în mai multe etape. sale zilnice: a au fost lua i întâi 200. Evreii au fost organiza i în convoaie a câte 1. care era chiop -au împu cat pur i simplu jandarmii. Acesta a fost drumul Argetoianu oarele în 90 . Drumul trebuia parcurs pe jos: câte 30 de km pe zi. Primul -Soroca parte din cei returna i de nem i în august 1941. 5 .trebuie deci concentra 3 i întrebuin a i la lucru.600 de persoane. O parte au fost executa i . Ei au fost arunca i Atachi i oameni vii. i pe care leÎn timpul i pe un vecin de-al meu. evacuarea lor spre est va fi . iunilor.

Pleci chiar acum cu întreaga ievrei în Transnistria. În septembrie a fost deportat un grup de câteva sute de evrei din Bucure ti i din sudul Transilvaniei. se lansau. i la sfâr itul lunii iunie. liderul de atunci al evreimii române. Zaharia Stancu nota în cartea sa tirile.Acolo ne-au trecut Nistrul i ne-am stabilit în Moghilev 6. . în iunie 1942. i. fii fericit! S-a aprobat. sub . Dorohoi. care de data aceasta i în Transnistria. În octombrie a început deportarea evreilor interna de la Tg. zvonuri: Evreii sunt de -a mai lansat unul. Au urmat apoi peste 400 de evrei din Dorohoi. Astfel. În edin a Consiliului de Mini tri din 13 octombrie 1942 s-a Dr. a fost itul lunii mai 1943. (Suceava i. Jiu i a de inu ilor politici din diferite închisori. preo 91 rzis.a. W. Filderman. Câmpulung Moldovenesc. La 7 noiembrie porne te primul convoi din Dorohoi.). din surse oficioase. inut ridicat. erau atât de la ordinea zilei încât au devenit subiect de cafenea. Cineva vine i poveste -a prezentat noaptea la un evreu -a trezit din somn i-a spus: Domnule s- Ei bine omule. din nordul Basarabiei. La 17 decembrie trec Nistrul ultimele convoaie din Bucovina i jud.

Regimul de via Convoaiele deporta ilor intrate în Transnistria au fost dirijate spre centrele fixate în regiunea de vest a Bugului. scrisori. Despre via i ghetourile din ei. jude ul Suceava. prin ilor administrative. Ordonan evreilor deporta i orice mobilitate spa -i mesaje. fiecare diminea 92 e pline cu . vor fi interna de pe Bug. Oamenii locuiau în grajduri sau în cocini abandonate10. în zorii zilei. Deporta ii au fost concentra înfiin ate.cele mai aspre sanc -a protestat nici o fa principiile fundamentale ale cre tinismului i ale bisericii ortodoxe. Marele Cartier General transmitea Armatei a IV-a la începutul lui octombrie '41: al Antonescu. preo ii catolici din 7 . în majoritatea cazurilor. i mul -i schimbe religia. Pe sub ascuns. Anul Nou nu vor fi deporta i. haine sau pachete evreilor sau de la evrei9. pe teritoriile fostelor sovhozuri. to i evreii afla i în Transnistria. ca i pentru to i cei deporta i: i moarte. stabilite de domnul guvernator al Transnistriei. dispozi 8 .

ar i de vii. nici ca organiza ie. nu î i încheie relatarea Gertruda Reicher..oameni pe care îi duceau spre tiu eu. Au murit 16 ofi eri români inclusiv comandantul militar. împu ca i peste 25. evreii.. a fost foarte . conchidea Ingheborg Goldschlagen din Siret12. colonelul Davidescu transmitea generalului Macici. a fost cimitir sau gropi comune. Execu iile evreilor au avut loc la închisoarea ora ului. la Odessa au fost spânzura i. Execu În Transnistria nu sde a Au fost execu În zilele de 22-24 octombrie 1941. ti ferit de -am murit . a fost În comiterea acestui act terorist. Aspectul din centrul Odessei în urma represaliilor a fost înfrico 93 . din ordinul mare alului Antonescu. Oamenii nu aveau mijloace de subzisten 11 fost foarte mult frig. generalul Ion Glogojan -ului. comandant alului Antonescu privind: Executarea tuturor evreilor din Basarabia refugia i la i întri care se victimelor noastre 13 . nici ca indivizi. Totu i ei au fost principalele La 24 octombrie. nu au avut nici un amestec.000 de evrei ca represalii pentru -a stabilit Comandamentul trupelor române la Odessa. la Dalnic un sat din apropierea Odessei i pe drumul care ducea la acest sat.

l-am a pentru evacuarea . era un ora spânzura un spectacol înfrico 14 i 24 octombrie ia i i împu ca i. le ora ului. hainele. Coloanele de mii de oameni le-am oprit i le-am vorbit ruse te. Ora ul nostru oferea . Macici. -a produs o gre i la casele voastre. Gherman Pântea instalat în func ia de primar la Odessa. D-sa mi-a dat cuvenita aprobare. Am plecat spre Dalnic pentru a înapoia evreii în ora . D-l general mii nici nu tie nimic de acest -lui g ordin. sfâ alul Antonescu. Întrmare sale pentru oprirea exodului popula iei evreie ti. în calitate de primar al ora i eu ia aceasta.. cu acel prilej i mai apoi. care conform unui comunicat afi at pe zidurile ora de ore . scria Pântea mare alului. pentru e ii locuitorilor evrei din localitate. -mi seama. Sunt convins. domnule 94 . L-am i fiind îngrijorat de situa ia popula iei. comandantul -am prezentat domniei sale. S-au petrecut cu aceasta ocazie scene -ne mâinile. la 18 octombrie 1941. salvatorul ma inile i strigând cu to ia nu a avut nici un amestec în i a fost îns re i -a spus ca ace tia vor fi executa i ca represalii în urma ordinului dv. D-1 general avea i cerceta situa ia din Odessa. Ievacuare neomenoas i i-am cerut aprobarea d-sale ca pe cale suri pentru întoarcerea evreilor în ora . i fiind informat c în localitate a venit d-1 gl.

Când l-am luat la 95 . erau drum i nu mai erau în stare împu ca solda ii care înso eau convoiul nu mai avea asupra lui cartu ele drum. fost for a Oamenii au fost du Bogdanovka sosi i acolo au fost lichida i - scrie in 30. Pântea sii. 17 .mare i informat asupra situa iei i anume c popula ia nu a avut nici un amestec în actul de la 22 octo i ordinul de represalii i oameni care nu aveau nici o 15 .Ancel. care a protestat i om cu sim evreu16.000 de suflete. Totu i Pântea nu a putut salva to J. .000 de evrei au i unde se termina. în acela i scop oribil. Odessa) unde eram în repaos cu transportul de muni iruri de convoiuri de Evrei evacua i din Odessa. i vindeau hainele de pe ei pentru o pâine sau dou ie de convoi ie de restul convoiului. Atunci s-a oferit spontan un soldat de la o unitate din localitate ca s -l substituie cu muni ia -4 ani. Fiecare convoi de câte 800-2. Cioculescu aflat pe descria în termeni dispera i spectacolul oferit de acest nefericit convoi: i sângeros spectacol din câte mi(75 km. sub paza baionetelor române ti. cre tinului Traian Popovici.

96 . Situa Modest Isopescu. scria Isopescu.000 de evrei. i i despuia i literalmente de popula in satele -i mai duceau picioarele..i un locotenent. Domanovka avea 18. Akmecetka i Domanovka. Pericolul întinderii unei epidemii este foarte mare 20. i în jur de 7.000. La Bogdanovka erau în jur de 48. 11. Cum sovhozul nu mai le lua locul. în majoritate i femei19. Solda ii care-i împu cau. aproape goi. ci de oficialitate i i poate chiar curând pe noi. nu. i cu toate protestele mele. Printre deporta i mul i oameni bine.000 de jidani. prefectul jude ului. sunt plasa i în grajdurile . a ezate în zona i nem itul lui noiembrie 1941 situa ia de la Bogdanovka improvizate la Domanovka cauza ii endemice printre de inu i. Poli infectându-se i apa Bugului. De asemenea acte de cruzime s-ar îngrozi i s-ar ru i urma ii lui Gingis-Han 18. la rândul nostru. Aveam i nevoie de o asemenea lec ie. majoritatea din Odessa.000 de evrei i Akmecetka 4. într-un raport adresat lui Alexianu Bogdanovka a fost a ezat în cocinele de porci ale unui sovhoz.i îndeplinesc o datorie grea momente din revolu ia legio erau patronate i executate de bestia verde. ul Golta cu ile Bogdanovka.000 de porci. mi s-a administrat o lec patriotism i românism.000 din Basarabia de Sud. intelectuali etc. cei nevinova i.

a transmis verbal i personal lui Isopescu ca evreii ca i 21. Ei î i complectau meniul zilnic cu i frunze de copaci. Bestialit ile române la Bogdanovka. Dennis Deletant 22 acela de spectator . existau ii cum a denumit J. Ancel jude ul Golta. vie 97 . Masacrul a început în 21 decembrie 1941. conchide Dennis Deletant.a. Peciora . Oamenii erau umfla i de foame i mizeria au stins 23 . Ac iunea s-a încheiat cu execu iile din Akmecetka. în majoritatea cazurilor. au fost arse.Izbucnirea epidemiei de tifos exantematic era Descrierea lui Isopescu despre situa ul Golta l-a determinat pe Alexianu de la Bogdanovka. conchide istoricul englez. cu un regim de La Vapniarca interna care a provocat la majoritatea interna ilor paralizia picioarelor. s-a Domanovka. Vapniarca. Cu întreruperi. coji de cartofi. Cadavrele. Domanovka i Acmecetka. . invaliditate de care nu sacoperi în anumite i e trase de evrei: acest soi de mâ extermine mai repede pe interna i.

98 . bani trimi i de ani sau Bucure ti. i ale vie ii politice i culturale au protestat împotriva i a regimului de exterminare din Transnistria. care ne-au considerat oameni i au în â Roza Schechter. Interna ii excremente omene ti. precum Crucea Ro ie. au fost de importan uirea deporta ilor. instalat chiar pe malul Bugului. bineîn eles paradoxale (ajutor direct din partea unei ucrainence. i de diferite organisme interna ionale. supravie uitoare a ele îndurate de evrei. * * * N-am fi supravie peste oameni. jandarmi i comandan . era înconjurat de trei De câteva ori au venit camioane nem e ti.a. în special din partea familiilor celor deporta i. au fost i ac iuni organizate de evrei i neevrei. ia unei speran ie nu mori. a barbariei i ii.ii. chiar prin intermediul solda ilor români sau germani) am putut supravie ui 25. s-au implicat civili i militari în termen. de organiza ii interne. care au înc i ducândui. este i o istorie a luptei pentru supravie uire i a gesturilor de omenie. au exercitat presiuni asupra guvernului Antonescu pentru oprirea Pentru ajutorarea deporta iative individuale. iar mai târziu cu cadavre omene celor mor 24 reu .

Secretar general eful Sec iei Militare ) Maior (ss. pe cale ie înfiin ianuarie 1942 din ordinul guvernului guvernului. va .S 60 lei. trimiterea ajutoarelor. la Banca Na Bucure ti.K. Astfel. este nevoie de autorizarea guvernului pentru export 27. Federa ia Evreie ti din România a declan deporta Pre edin ia Consiliului de Mini tri a Federa iei: ilor inerea tin al Antonescu a aprobat.) Stelian Iamandi Dar Comunicarea din partea Pre edin iei a venit cu ase zile înainte de desfiin area Federa iei. Medicamentele se vor trimite la Prefectura Jude ului iile ce se vor lua de Direc iunea Farmaciilor din Transnistria tot prin comitetele de evrei. Condi iile în care ac evreilor deporta i în Transnistria se vor depune la contul . cursul de schimb fiind 1 R.K. ii i a articolelor de menaj. cont 1930 i ve i înainta rec indica evreie ti. Guvernator Director (ss) Indescifrabil (ss) Indescifrabil 99 . ca Federa trimite oficial ajutoare în bani i în medicamente evreilor deporta i în Transnistria 26.Con a ajutoarelor.

. De aceea presteze acest serviciu. La 9 decembrie 1941 Inspectoratul General de Poli ie Chi informa guvernatorul Basarabiei: i peste Nistru primesc coresponden i bani de la diferite persoane din Regat. A adar. Din acela din Bucure ti deportat i -Gorod. aresta i.În concep i. Sunt relevante în acest sens. iei evreie ti. 100 . Ofi erul a fost arestat i predat Cur ii Mar judecat i condamnat30. anume Negher. Ideea de ajutorare. nu era pe placul guvernului i condamna i la Antonescu. care avea asupra lui mai multe scrisori i suma 363 ilor la Moghilev. organele represive din Ia i.a. jude ul Boto ani. pe adresa dirigintelui P. Cazul este dat spre 28 . în sine. cazurile semnalate în coresponden ilor oficiale. originar din ti. judeca i i condamna i. aprobarea nu avea în vedere în primul rând nevoile evreilor. cu tot riscul pe care îl implica. era de importan ilor pe i. Iar autorizarea guvernului pentru trimiterea diferitelor lucruri însemna introducerea taxei vamale pe obiectele respective. La 20 martie 1942. uster29. ac ilor ajutoarele trebuiau controlate de ului. ci ile de pe urma acestei ac iuni. În distribuirea medicamentelor nu se inea cont de ile evreilor ci de dispozi iile Direc iunii Farmaciilor din Transnistria. deporta ii fiind considera i du manii . l-au identificat pe locotenent colonelul de r Ion.

ambii din legiunea de jandarmi Moghilev i evreii Teitelbaum Samuel. repartizat ca misionar în Transnistria. Gheorghe Ciurescu. frunta ul Fundeanu Victor i sergentul Pascu Iosif. destinate locuitorilor de dincolo ia se face din Transnistria.La data de 4 mai 1942 au fost înainta i spre judecata Cur ii Mar iale. Rudici Iacob i Weiner Meier. dr. pe ruta Bucure ti Zaporoje. pentru vina de a fi fost implica i în expedierea i a unui transport de de câte 1 000 kg fiecare. i-au perchezi ionat casa i la Cur ii Mar iale din 32 . sau vor transporta. au venit în ajutorul evreilor aducându-le de la familiile lor din i bani i ducând din partea deporta ilor scrisori. sau vor distribui obiecte de coresponden valori ori colete. Transportarea coresponden ei clandestine din Transnistria era iunea de pedepsire a evreilor sluje te exponen ii regimului antonescian se fereau de informarea opiniei publice despre regimul impus evreilor în acest uria ii. prohibirea po tei clandestine în Transnistria . Brecher Isac. Tiraspol Preotul Petre Gheorghe i între popoare în anul 2004. l-au arestat. intrând în monopolul statului asupra po tei. deporta i: Crivoi Ozero i Trei Dube frontul Crimeea. Odessa Golta 101 . Printre cei care au venit în ajutorul evreilor deporta i a fost i preotul ortodox. inutul Golta. Petre Gheorghe. la parohia Sarovo. ile transnistrene l-au dibuit pe preot. Articolul 1 stipula: i distribui. con inând alimente sentin i vinova i de complicitate 31 au fost trimi . vor fi pedepsi i cu închisoare corec la cinci ani.

ionar public sau militar 33 . numit Co ereanu Marin protopop al jude ului Ananiev. func ionari. Coresponden a dintre evreii deporta i numai prin oficiile Centralei Evreilor din România. La 13 octombrie 1943 a început anchetarea preotului. Cu timpul s-a putut crea o re ea de curieri relativ corec i. pentru vina de a fi adus bani i scrisori evreilor afla i în Transnistria36. pe tabele i totu i coresponden ajutoarelor a continuat. În martie 1943 Direc Mar se scria: iei a înaintat la Curtea i indivizi ca militari afla i în concediu. Întradministratorului unei ferme de stat din Acmecetca care îndeplinea rolul de curier între evreii deporta i i coreligionarii lor din Bucure ti35. în baza unor acte carnete de func ionari modificate. organiza i i supraveghia -au trimis ajutoare periodice 102 . se cere identificarea persoanelor37. DintrSubinspectorului General al Jandarmeriei Odessa ia Siguran ei te numero i i scrisori pentru evreii din Sebastian din Bucure ti prins cu bani i scrisori aduse pentru evreii din Transnistria Centrala Evreilor are o mul ime de curieri prin care trimite bani i scrisori . reu esc a se introduce în i pentru care aduc scrisori i în unele cazuri i bani 34. în majoritate din Bucure ti. A Transnistria si.

Cazurile enumerate au rezolvat desigur doar situa ii par iale. Pornind de la acest exemplu.urat un comitet de ini 41 din Berthold Sobel.) dintre care unii sDintrla 21 decembrie ilor civili suma 1. Sde cele ce sit la marginea ionaliste i europene 40.000 lei42. Gerota. Banii au fost trimi i în Transnistria prin intermediul curierilor neevrei38. Scriitorul Emil Dorian în numele Funda iei Prof. Salo Schmidt. i la Berlin. av. A monseniorul Andrea Cassulo. Avea dreptate Emil Dorian. familia a donat suma de 6 000 lei lunar pentru între inerea a doi copii evrei din Transnistria. Emil Dorian început subscrierile cre tine pentru naufragia ii din inuturile foamei i mor ii. la 3 martie 1943 cere aprobarea Ministerului Afacerilor ilor civili nearieni (desigur era vorba despre evrei n. fostul na ionalist i anticarlist. Kiva Ornstein. bani folosi i pentru ajutorarea deporta ilor. La 24 februarie 1943 Prefectura Poli prin ul Barbu tirbei a acordat evreilor deporta i în Transnistria o subven ie de 200 000 lei. inginerul român Traian Procopovici. atunci 200 000 $. 103 . ti n-au venit doar din partea evreilor. La ac iunea de ajutorare a lui Andrea Cassulo i ajutoarele venite prin intermediul Crucii Ro ii Interna ionale. Nu se tie 41 ul a mai repetat dona ia . înso ind banii cu o scrisoare în care expune i 39. Sumer Wolf.n. reprezentant al Vaticanului la Bucure ti.353. -l i deporta ii în Transnistria situa ia lor a devenit totu i peste hotare. suficiente nici atunci când au intervenit organiza ii interne i interna ionale precum Crucea Ro ie. sau chiar organiza iile evreie ti.

Inspectoratului General al Jandarmeriei pe motivul: ii. care înso ea un grup de evrei transfera i în Transnistria.echivalentul a 4. La data de 2 septembrie 1942. iar subofi erul în timpul transportului s-a între inut cordial cu ei în i s-a permi ândudate. (ss) T. semnificativ în acest sens cazul plutonierului Anghel Constantin din na. iunilor na a pedepsit pe plutonierul Anghel Constantin 44 . Meculescu * * Au fost Ac * 104 . el este denun at de Inspectoratul Jandarmi Chi . Inspector Jandarmi Chi Col.000.000 condi utorarea înghe ate * * * -a trimis nici în însu i guvernul a i umbrelor 43 .

Dintriei Generale a Poli iei din martie 1943 ul cu termen redus La iu Aurel din i frt . sub luare de ca iile ordonate.000. Constantin din Batalionul 3 . Ofi La 18 octombrie 1943 un Raport al Legiunii de Jandarmi Golta ia Ordine i Siguran . În iunie 1942 a intrat în vigoare ordinul efului de Stat Major privind împu ghetoul sau Transnistria. în unire cu comisarul Popescu Gheorghe din Bucure ti. Bibescu tie) în schimbul sumei de lei 70. 105 . ambii afla i în concediu. str. i. familia evreului Edelman pe care i-a plasat în Bucure ti. voiesc i ace i ace tia tot cu ajutorul ceferi tilor i întru-cât au posibilitatea ca de la binevoi i într-un alt ghetou din raza jude locomo ie 47. i de fiecare colonie câte un evreu care a fost prins 45 . cei doi osta i au În ziua de 12-13 marti fost prin i în gara Smerinka Transnistria i cu actele dresate s-au înaintat Cur ii Mar iale Tiraspol 46.moartea. Totu de evadare din partea unor evrei cu sprijinul unor neevrei. Conform dispozi iilor trebuia: efilor evrei de colonie. de unde au i pe care ii pe o e -i trece pe to i prin Frt Constantin a mai reu it a trece în februarie 1943. reu ind a trece în Transnistria prin punctul Tighina au venit la Moghilev.

El nGura Humorului. evrei: pe oferul Herman Geller. i o zi neobi -una din zile prin colonie a i din acel pluton s-a desprins un tia ce s-a om i s- 106 . În 2005 lui Valerian Beleca i s-a decernat. Marius Mircu Scriitorul Marius Mircu se referea aici la destinul lui Valerian Beleca. pe func ionarul Her Her covici. Albrecht Capise. al ii cu resemnare. post mortem. titlul de Drept între popoare . reu mâncare i câte ceva i a i care au ajutat conchide Bianca 49. Au fost du 48 cei doi evrei au fost împu ca .i destinul: unii cu demnitate.A salva un semen în acele vremuri nu era numai un mare risc. cu familia i pe rian Beleca a fost denun descindere în locuin i. av. i a . iar al ii cu speran a totu * * * Fapte ce nu trebuiesc uitate Bianca Idel în povestirile ei despre via Prodan Gheorghe din Bucure ti care .

nu-l vreau! Liviu s-a uitat lung la mine.întâmplat. i. S nume? Sau era pur i simplu un om bun i generos? Da. De i mi-era groaznic de foame am dat iar din cap: nu i pentru prietena mea Sofi. Era înalt i Vorbea române i mi-a dat un pe te. Acum stau chema Liviu. M-am uitat mult timp la el. a însemnat pentru cei ei de via Dar Sarina nu a uitat nici de preotul Agapie din Câmpulung la - sfin întoarcerea ei din deportare. chiar i acolo. În banale dar care în contextul Transnistriei au trecut din banalitate în excep ionalitate se înscrie i povestea Liviei Novi Kessler a Transnistriei: io om care pescuia cu undi a. Ia-l i du-l la mama ta. Acel om i-a dat arma altui soldat meu zicându-au gândit cine la Vama i nu la problemele pe care le aveam la argorod 50 . Evreii . I-am luat pe amândoi i am fugit. psihologia deporta a a de fa i eze prietene te. chiar ini . i apoi mite. -l vreau. 107 .

Oricât de rare au fost episoadele mai sus evocate, ele nu acolo unde sunt oameni, mai poate supravie ui i omenia. * * *

Nu to i comandan ii au fost zbiri

Au fost i comandan i, care în condi iile lipsei de omenie ce s-au impus în rela iile cu evreii deporta i în Transnistria, idemnitatea i au tia au fost evrei. Un astfel de comandant a fost , originar din jude ul Suceava, ajuns în condi comandant al Chesturii municipiului Tiraspol. numit în func ia de comandant al Chesturii, I.D. Popescu a primit .000 de evrei, aduna i de nem i sarcina s din zona frontului i concentra i în ni absen concep ia sa de jurist orice execu

fost numit comandantul Chesturii Municipiului Tiraspol calitate a creat un care i-a salvat de la moarte. Despre regimul instituit de el în acest ii date de supravie Astfel supravie uitorul ternhell sale a ajuns i la Tiraspol noi. Spre deosebire de situa ia din alte ghetouri ti nu s-a muncit. Interna ii beneficiau de bilete de voie putând merge liber în ora i i pe cei de 50 de ani. Când în alte ghetouri era o teroare D. Popescu ne-a adunat cu ocazia i ne-a , spunându-ne 108

plâns

51

.

Despre atitudinea colonelului -Poiana , prefect al jude i Tulcin scria în termeni elogio i inginerul Schmiel Jägendorf, care a reu ilor române ti pentru repunerea în stare de func ionare a unor deporta i, salvând astfel via a a mii de coreligionari. Jägendorf a -i mul comportamentul lui omenos trimi ându-i o scrisoare de recuno tin 31 mai 1946. Europa, pentru a-mi putea exercita în sfâr calvar de opt ani, îmi este o datorie, de onoare i pe i în i dvs., de prefect al jude meu, cât i în numele a celor zeci de mii de evrei, care au fost deporta i în Transnistria locuind l umirile cele mai afectuoase. În calitatea dvs. de prefect al jude , un jude în supravie ilor superioare, e suferin e calvarului nostru, ci sureze situa ia i demonstrat întotdeauna -a- i

, care, -am Pute spus, a fost singurul jude din întreaga Transnistrie unde nu au existat execu i de unde nimeni nu a fost deportat peste Bug, ceea ce ar fi însemnat o exterminare sigur i , dvs., pentru umanitatea i în elegerea fa ele noastre, a i fost mutat disciplinar la Tulcin, continuând acolo totu i de a ajuta pe cei lovi

109

Fa satisfac i, mul umirile mele cele mai sincere, asigurândue S.U.A. Cu cele mai bune sentimente, atît pt dvs. cât i pentru familia dvs., 52 .

Domanovka, poveste te o istorie emo Lascu care i-a salvat via a. Î rii mele in Transnistria, la Domanovka, am reu it s trimit o scrisoare unchiului meu, la Gala i era strict secret de stat existen Domanovka i Bogdanovka. Unchiul meu nu cuno ocat de soarta mea imediat mi-a trimis prin po Aceasta a ajuns la Comandamentul Militar de Jandarmi. Nu tiu cum si ofi eri superiori români i germani i m-au a durat foarte mult, fiecare punândupumnii N-

. a,

ir n-am el. Micare n-am care exista o pivni

i ceea ce a ie it de sub piele mi-a acoperit ochiul. Luni în voi mai putea vedea cu

i cu cizmele m-au aruncat jos. Pivni a avea

topeau

-a ajuns -au scos de acolo. În acest timp

au fost descoperi i jandarmii care miGala ar fi fost implica i jandarmii, m-ar fi executat pe loc, a a ne-au trimis pe to i la Golta [în 1942], unde era forul lor superior i unde cazul -au citit decizia care a fost Golta, unde urma a se judeca i jandarmii. 110

, cel pe care îl cuno tea unchiul meu, a fost acela care m-a preluat la Golta. Ma unul din aveam decât piele unchi ofi tiu croitorie. Icondamnare Ni si nePaul Schweiger, episod din via Ajuns la Odessa cu sediul în capitala de atunci a Transnistriei, familia Schweiger împreun i au cunoscut în persoana comandantului tipografiei un om pentru care evreii nu erau sub-oameni. Salutând pe cei veni i în tipografie, spre deosebire de to i ceilal i ofi eri români, li sdomnilor i doamnelor . În condi normal, constituia un eveniment de excep ie. Dar nu doar atât; comandantul s-a sim iile în care noii veni i vor locui i vor munci i salariile de care vor putea beneficia. Acest i, fie i pentru scurt timp ca la ea ile militare române din Odessa, comandantul tipografiei a d -o i acest Lascu mtii croitorie! Cum nu tii? tii! Feti a i au zis: . i feti sacoul, 53 .

* * * uit celui care a fost Sabin Motora, ofi i Vapniarca, persoana 111

Drep i între popoare . În condi . tineri i vârstnici. i podul care lega Tiraspolul de ora ul Tighina iar în acest caz li se va interzice traversarea. colonelul Motora a ordonat încolonarea i un mar fortat spre podul de peste Nistru. Jiu a evreilor antifasci ti deporta a a 600 de evrei. În aceste condi majoritatea interna Grosulovo la Tiraspol. aproape la fel de neputincio i. au existat i gesturi de omenie în Transnistria. i ei lipsi i de puteri. în anul 1983. Coloana interna ilor a trecut podul peste Nistru când de partea colonelul Motora Lui Sabin Motora i spost mortem. flanca i i interveni cu for a armelor. Lupta lui Motora pentru realizarea acestei performan e este . * * * 54 . Grupul cel mare. a ti ile germane în retragere executa i. Ceea ce 112 . A adar.care a reu i i femei. la orele 24. Tg. i el supravie uitor al Eclipsa. plecase spre Tiraspol i de transferare a interna a ii trupele predarea grupului de interna i noapte. fo ti interna Vapniarca. A a a avut loc mar ul aproape i al celorlal i interna i.

p. 13 Ancel. 153. 1997. vol. doc.vol. 38 Matatias Carp. 55. 243. 549. p. p. doc. 20 Ancel. 1. 301. 3 Ancel. p. 348. partea a II-a. 100. Transnistria Documents. 196. doc. 33 . doc. 17 Ibidem. 1941. 96. 110. III. 119. p. 4 Publicat în Matatias Carp. Transnistria Documents. 40 Idem. 1998. 37 Ibidem. 26 Matatias Carp. doc. p. 36 . 15. 196. p. vol. doc. 447. 274-275. regest. 2005. p. 60-61. p. 1942. 123. 16 Ancel. 18 Documente. 28 Ancel. 25 Miriam Korber-Bercovici. p. 1998. 267. 24. p. vol. Transnistria Documents. Contribu ii. 1998. vol. p. p. p. p. 7 Zaharia Stancu. III. 245. Transnistria. 229. Transnistria Documents. III. III. 2008. Direc iei. doc. p. partea a II-a. Din interviul lui Lucian Mehler. 168. p. 2008. p. vol. 2005. 194. vol. ds. 168. p. p. 233. 9 Ancel. vol. IV. 8 Ancel. 1. III. 3. p. p. I.au fost trimi acolo de frig. p. 5 Ancel. Raport. Transnistria. vol. p. p. 14 Ancel. vol. 2. 233. 338. 1995. 1998. 22 Idem. 63. vol. vol. 32. 6 Holocaustul. 29 Ibidem. Transnistria Documents. 230. doc. p. 2005. doc. 24 Idem. 32. 134. 384. II. p. 185. p. 34 Documente. Transnistria Documents. 21 Deletant. vol. 23 Matatias Carp. vol. vol. doc. 515. 12 Ibidem. 433-434. p. 11 Holocaustul. 2004. 35 Ibidem. 19 Deletant. 519. doc. 10 Ancel. Transnistria. de tifos exantematic i nu în ultimul rând prin execu Note 1 2 Mihai Antonescu. 484. 113 . 2. vol. 175. Transnistria Documents. 39 Dorian. p. 32 5 iulie 2004. 2. de foame. vol. II. p. 1996. Deletant 2008. nr. II. 363. 23-24. 30 ANIC. p. 2004. 57. Partea I. II. 386. 27 Idem. 1997. 15 Ancel. p. doc. 501-502. 2. 31 .

doc. III. nr. 51 Studia et Acta VII. 52 R.41 42 Documente. 46 Documente. p. 44 . 276. 171-197. p. doc. vol. p. vol. 45 Matatias Carp. 49 Holocaustul. p. p. 1997. 1996.CM. 2005. 50 Idem. p. 275. 53 Intervievator Anca Ciuciu. 5. p. 358-359. nr. p. 10 octombrie 1991. 2004. 98-99. 484. doc. 370. IV. p. 723. 1998. 256. IV. Polirom. 286. 2005. doc. 230. 71-79. 54 Matei Gall. 246. 47 . 188. vol. 1997. p. 43 Emil Dorian. 227. mai 1995. 193-194. 1998. p. 480. 114 . 48 Marius Mircu. doc. decembrie 2006. .

in entuziastionarea -fie erau primite în vremii. în fa . în afara protec iei legii. Scoaterea unui segment din popula ia României. cu obâr ia în generoasele principii i majoritatea intelectualilor. diploma i sau clerici vor lua atitudini ostile proiectului politic de eliminare a evreilor. etc preo i de La un moment dat. relativ târzie opera 115 . Reac ia unor reprezentan i ai clasei politice. diploma i te o cre tere în ee ce damnau îndreptate evreii a produs o anume în elegere fa împotriva evreilor. ti. patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. În special solu ia prin Ia i. liderilor a zisa gravitate a problemei evreie ti de care vorbeau reprezentan i ai tuturor direc iilor politice-sau aproape toateregele Carol al II-lea. înal i clerici. în care antisemitismul ocupa un loc central s-a dovedit mai puternic decât valorile europene. Odessa sau Transnistria. înal i clerici. Proteste i interven ii ale unor reprezentan i ai clasei politice române ti. i numeric minoritare în cadrul clasei politiceie a fost la unii. unii oameni politici. în fa a cre terii în amploare a programului antisemit.VII. au trezit dintr-o anume indiferen o parte a clasei politice. pentru singurul motiv al originii lor evreie ti nu a stârnit opozi ie. etc.

al reginei-mame. lui Traian Popovici 1941 mondial. Antonescu era con planul politicii interne române ti. în prima 19.i are încredin ate totdeauna destinele sale în mâinile celor chema i.000 evrei din ora ul pe care îl conducea. patronate de statul român. iar pozi ia fa Aceste interven ii au o importan i civile române totalitarismului fascist. i protestele venite din partea unor i. din acest moti ii la Fire ti. i politice în favoarea evreilor îl Ac i d seama de poten ialul opozi ionist al aces i rapoarte privind activitatea acestora. Evenimentele în i în fruntea treburilor ob te ti. i în octombrie 1941 (Extrase). doctor în drept (1892 1946). e te problema a iului în anii 116 . Elena. ile din elita pol -au implicat ceva curaj ale lui Iuliu Maniu. Cele mai multe demersuri au fost pentru renun area planului de de exterminare naziste.Tocmai. . urare ilor executori chema i a Traian Popovici. liderul Partidului Na ional i fire te.

ii municipiului era dl. nicie. dosar 40010.. vorbesc într-o audien anu. fiind -a a 4-a prin Ordinul Marelui Cartier General nr. 3303 din 7 august 1941 (ASRI. dr. Bucovina au fost obliga sedin ia Consiliului de Ministri la 5 august 1941.i bate joc de ei i a împins pe mul i la a se deda la acte de brut uit dreptul celui mai tare de a lovi în cel mat slab. un mult mai bun român ca mine. asupra problemelor evreie delimitarea unui cartier de ora -i dea destina ie de gheto. fila 202). vol. 114. 117 . Sanc -au cla ii omene nu tiu* posibilitatea de a. I-am expus punctul meu de vedere net i iene. Pers militar.elor ce pot i unii i al . Octavian Lupu-Strejac. ii din ora în ii cu aliura lui de ora occidental refuzând sub aspect edilitar o astfel de * uit.. i i predarea valutei. Sub guvernarea lui Al. Rio anu s. interzicerea de a face comer .

va reveni singur mai târziu. problema înfiin i 11 octombrie. în Germania o pentru ca la fa a locului. Cum ar fi evoluat atea de suflet care îl caracteriza. voia a-l face culpabil de cele câteva autoriza iuni date de el unor evrei i tea. la Lublin. Am a ul moral i anarhic care va cuceri strada or de asmu a evreilor. în procedura de deportare I-am atras aten i nu a luat fiin ilor ce nasc din purtarea i siguran ii. la Cracovia. mi-a dat dreptate a pre edin iei lini ea ora ul a jidan. 118 . -mi ardea de excursii pe la ghetourile din Germania a guvernatorului se agravase. mereu prilej de a veghea la paza siguran ei individuale. Sub Rio anu mai mult urma unei opera iuni nereu ite la 30 august 1941. * . Larg cum era el în vederile sale europene. la Frankfurt pe Main.Rio anu miedin ie i zilnic asaltat la am ghetoul . ei lui Rio anu secretarul administrative * i ca loc iitor de împuternicit al a acestor ghetouri în interviul acordat ziarului Bucovina din 27 august 1941.

. Fost secretar general al Ministerului de R alului, originar din Arge i chiar din acela i ora Pite ti ca i Mare alul i ca i VicePre edintele Consiliului de Mini tri. Generalul Calotescu oferea toate garan Nu aflasem de prezen i i nici nu m-am prezentat Domniei Sale în audien a de rigoare. Simplu, nu fusesem pus în cuno tin punerea mea în conflict cu prezumtivul guvernator. Am fost chemat abia a doua sau a treia zi, când întreaga func i celelalte -i fie prezentate. împiedicat de vizita unor înal i i Mitropolie, am lipsit formalitate. Nu ascund impresia ce mit-o când l-am cunoscut. A fost foarte atent cu mine, m-a ascultat în expunerile mele, lei at în bine inten ionat mi-a spu ine a ne uita unul în ochii celuilalt, pentru faptele noastre . pentru a fi fa ele i convorbirile ce le avea cu diferi i i, eu

îndeplinind deseori func începe contactul meu cu generalul Calotescu. , un interviu cu privire la ile municipiului i criticam singur anomaliile ce cream prin acordarea de locuin e în rezolvarea miilor de primar oricât de sincer ar fi ii sale. ilor de un ul ii de locuin ii nu se i avea poate

enorm val de existen

numai la centru i la mobilier luxos. Rema

119

explica ia în tendin a Bucovinei.

cabinetul militar, care îmi spiona fiece pas. Am dat generalului explica -i aten ace ti noi veni i cu atitudinea lor provocatoare, în a ne da lec ie de românism. Îmi rezerv durerea de a le închina un capitol aparte acestor improviza i colonizatori, cari au creat în Bucovina o ambian grea pentru guvernarea ei. lui Rio anu i învestirea generalului Calotescu ii cabinetului militar. -un ritm de cas medicii evrei având dreptul numai la consultarea pacien ilor coreligionari închiderea accesului pentru copii i tineretul evreu la colile publice i interzicerea func Interzicerea la ghi i po i moarte, de aparate de radio, ma ini, etc. Scoaterea for chiar ie. Rechizi i alte întreprinderi ale statului sau particulare, cu plata unei sume minimale,

Interzicerea accesului în pie ele de aprovizionare. Limitarea circula iei la numai trei ore pe zi între 10-13. i câte alte îngenuncheri, de cari nu-mi amintesc. i Curtea omânii de bine i în fa

Mar

120

exempla trahunt, încep

i al

i în toate

i ie, dar de umanitate, eliminarea evreilor din spital i sanatorii. Culmea o constituie eliminarea din Casa de aliena i a nebunilor chiar i celor furio i, i cazarea lor într-o promiscuitate, într-un hal i într-o te creierul atâtor factori i îi face complici la de ni te incon tien i în istoria neamului nostru. E straniu cum de evreii au rezistat tuturor acestor icane,

ru

un act cu caracter de sabotare, nici un murmur. într-o resemnare în i purtau ca ni te În cari rezidii umane î i are refugiu suferin i eanul evreu p -i iune, unde i se recunoa te chinul foamei, dreptul la pâine i la via te ajutoare minime, unde nu este brutalizat a i în templele antice, por ile îi stau - i odihni i încurajare. Primarul le-a cu vârf intrat pe mâna directorului propagandei i ioase la

care era oficiosul adresa mea. Popula Traian .

tiin ii oglindi cândva neamului meu. Nu pentru mine reclam onoarea de a fi fost om. O reclam pentru întreg aparatul func it

121

sim irile i care, sub conducerea mea, nu s-a pretat la nici un act de josnicie i s-a dovedit a avea suflet. nu a evacuat pentru neplata chiriei pe nici un evreu func dup te.

-

dispozi ie situa iunea mea de primar pentru a nudomnule cu demisiile dnute înlocuiesc . i totu -au re inut nenoroci -au re inut bucovinenii i i. ânt, nici o aluzie de ceea ce se punea la cale. Dar din culisele cabinetului militar se strecurau în zvonuri cari de cari mai alarmante. Interesant cum evreii care erau cel mai bine informa i i îngrijora i cer eau la mine salvare. Dispera i î i anc În una din zilele lui septembrie, cred 29, am fost chemat la guvernatorului erau de fa ii i reprezentan ii Serviciului de siguran i un emisar al Siguran ei generale în persoana locotenent, subdirectorul de mai târziu al siguran ei generale. Guvernatorul mielege rezolvarea ghetoului. Am expus pe larg specificul evreilor din Bucovina, cultura lor, contribu ia lor la ridicarea ora ului sub regimul austriac, aportul lor în domeniul comer ului, industriei, meseriilor, al medicini, al artelor i al magistraturii, precum i în câmpul altor îndeletniciri intelectuale. Am relevat în special contribu ia lor sub regimul românesc i voin a lor de 122 Fa

-i -am pus la i, dar -

spre examinare. Eram încredin meu. Zece zile de lini uirii furtunii. mare alului. Opera ia ar fi fost i prefec i de jude inut în prosta ie pe to i oamenii de bine. ca rezumat al discu iunilor purtate. Temândueram con t în minoritate cu vederile mele. i germanii împing prin consultan ii de la lega iune. pentru a le supune. care obseda oficialitatea i o cerea strada. se -mi trecea. am disecat curentele vie ii lor politice. ii probabil i cu altele la Bucure ti. i fost ridica . i în i i Lujeni i îmbarca i cu tirea de i i din casele lor. În concluzie. pentru a fi îmbarca i în trenuri. Vijni a destina opera i Suceava.. mai alul ar fi dispus la îndulcirea i fiind problema ghetoului.. eram împotriva ghetoului. DEPORTAREA . cari a teptau sub presiune. la solu i cum într-o conferin un proiect pe care îl preconizau ei. eviden iind ilor ca i a defectelor lor. am -i înainta un proiect de gheto a a cum l-a accepta ca primar al Municipiului. strân i i înspre punctele de adunare.asimilare. Interven iile frunta ilor din jude area unuia sau altuia pentru 123 .

care intervenea protestul popula iei, se eau din comun fost ridica i oameni de valoare cari î i câ , oameni cari i-au avut un rost în via a lui. Ridicarea scru i numai la interven ia chiar a Prefectului. ele frunta ilor autohtoni nici nu erau luate în considerare. Î unde guvernatorul Calotescu miia i pentru ca la îmbarcarea ei în

i. în acela i timp am aflat i e, în seama statului, în siguran ridicarea obiectelor de valoare ce le-ar avea asupra lor, schimbul banilor, apoi îmbarcarea în trenuri de câte 50 vagoane, cu plecare sub ti, pe irea lor în jude ele Transnistriei. Nistru, i ajuns, domnule guvernator? , la care dânsul îmi ? E ordinul Mare alului i aici sunt i delega ii r, marele pretor al Marelui Stat Major . De fa Armatei i un domn lt. colonel Petrescu din Statul Major. intra i ie ea cu rapoarte i acte la semnat. avut ie iri violente

urat între noi, pentru

recunosc pu in uzitate între un primar i alului. I-am atras mai întâi aten ele ce decurg pentru ional, i-am le ce le vom întâmpina la conferin a areopagului popoarelor civilizate. N-am cru at nici un argument, pentru a-i dovedi enormitatea pasului ce e pe cale a-l comite. Am vorbit de umanitate, de omenie, de blânde ea tradi ine. Am evocat toate virtu ile e ti, am înfierat sadismul rasial. Am evocat toate virtu ile 124

Spaniei care nu poate terge din istoria ei, prigoana împotriva evreilor de la 1492, sub Torquemada. Textual iguvernator, revolu i libertatea, a costat numai 11.800 victime, pe când d-ta trimi i la moarte în pragul iernii peste 50.000 de suflete înspre generalul Topor i colonelul Petrescu, ivor instala peste câteva zile la Dragomir Nucilescu i- i vor freca guvernatorul unei provincii ce iti via -mi ii. Mai ave i timp. Lua i contact cu d-nul Mare al i ruga i-l renun e cel pu . Vorbeam numai eu ca un inspirat i tremuram de emo ie. To i în picioare. La birou asculta împietrit guvernatorul, rezima i doi. acestea le spuneam i eu domnilor, am aceea -nii sunt trimi i a gândesc . Î - i plivesc i d-ta te opui? . I-nule -o plivesc singur, iar în ce prive te istoria nu o vor tuturor popoarelor, vom scrie chiar noi . Atunci singur, la istoria tragediei ce s-a consumat. Ionescu. Negru la fa to i frânt suflete -o faci d-nule general. E . Guvernatorul a ezitat i iCând am ie generalul Ionescu refuzat categoric, le-am cerut ordine scrise, dar nÎnchipuie te- i, n-au o

-am iuni se fac -l

125

convingem pe Calotescu -am scuturat noi con tiin prânz .

ine. De altfel

-ar -l Aici, în cabinetul meu plin de frunta i, salvator. Ora ul era în fierbere. cari a teptau crispa ti i vestea

de mine, a fost impresionant. Mi-au mul pentru ei, mii vor aduce aminte de mine, ca la singurul om care a avut în elegere pentru i i de pomenirea durerea lor mea. Au plecat din biroul meu podidi i de lacrimi, ca la prohodire. te de moarte a cuprins întreaga func i area mea, descifrase tragedia ce se -a fost unul care punea în mi care. La to i le era con tiin i recuno tin a mea, pentru solidaritatea lor cu mine. epuizat, îngenunchiat suflete te i fizice martor la tragedie, mcomunicat intimilor mei. To i me, itate din parte-mi atocmai în ceasul lor de expiere ie de icane i alte coborâri morale. Nu -am ascultat sfatul

i

Drumul suferin ei Diminea i i, priveam de pe fereastra

126

i nua ferestrei, un prohod întreg de omenire în pribegire. Mo negi ajuta i de copii, femei cu prunci în bra e, infirmi târându- i trupurile schiloade, to i cu boccele ternut, boarfe, haine, se îndreptau în pelerinaj mult înspre valea de suferin ora ului, înspre ghetto. Mi-am dat seama câ s-a pus în mi care roata nenorocului lor. Mi mi lacrimi, unele curgând iroaie, altele uscate pe obrajii de suferin prelingânduarcul ei de poticnire. ionari cari i la dispozi ia Directoratului i sigilarea i în locuin asisten a organelor de poli ie, repartizate pe cartierele ora ului. Am în din ordinul

nedormit i impresionat, mi-a comunicat cele întâmplate, punându-mi guvernator, unde i s-au înmânat ordinul de evacuare, programul strângerii evreilor în gheto, încuno tiin evreilor, regulamentul asupra func i ordonan a 38 a Guvernatorului. Mi-a povestit cum si mi-a relevat cu ce punctualitate obliga iunile ce i-au fost impuse. iunile i când am cetit în regulamentul asupra func oului: iona ele vor func iona prin grija ei, am aprovizionarea cu pâine, alimente stagneze. Acesta era de providen a, prin grija cabinetului militar. 127

-l rezervase

au fost înfiin ate pentru schimbul obligatoriu al valutei na ionale în ruble. beciuri. de femei din toate straturile sociale. E de mirare cum de n-au ul întreg. Cu i 4 din regulamentul asupra ghetoului sunt categorice în autoriza ie a guvernatorului. totu i nimeni nu dispozi ii i de a doua zi. diferen iindu-l de restul ora ului. E straniu cum de o institu ie a i prima institu ie ii care a contribuit la prestigiul valutar al Nu - -au pretat i radioasele personagii cu nimb în societate.Numai cine cunoa te topografia ora por i -i tiin are . a bijuteriilor i altor obiecte de valoare. i de lemn la ie irile lui principale i mulsoarea ilor. în care popula oameni ca întrpopula ia cre atunci arc îmi apar ine de i mai mul i i în coridoare. poduri. cunoscu 128 . Ghi ionale. i cari au dat corolarul de ru ine întregii opera iuni. oproane condi ul era în suferin -i distruse. de cunoscu i samsari intelectuali. ce minima drept gheto. Un miros de sudoare cartier. se pune în mi care un pelerinaj înspre gheto. pentru ridicarea valorilor. Exact mirosul concentrat al unui une verde.

Directorul Cabinetului militar i Primarul. sau cu prim asupra lor mai de pre . fa Traficul de influen aceste bunuri. Prefectul jude ului. hiene cari adulmecau cadavrele suflete ti ale acestor nenoroci i. eful Siguran ei publice. Procurorul General al Cur ii. e de necrezut. cru e de ru inea cu care ea s-a tradus în fapt. pietre scumpe. preconizat de mine. Primul Pre edinte al Cur ii de Apel. ca monede de aur. de luare cu for a familiilor sau cunoscu ilor i în Indivizi pe cari nu iii curg din toate unghiurile -a întrecut pe toate. delega ii Marelui Stat Major. A fost cea mai ru om. 129 . e aveau de spus . a . bijuterii. comandantul militar. ionare preconizat i nu celui de eliminare. de a le feri de furt. în amintitul proiect de gheto de la 29 septembrie. Selec ionarea sclavilor albi guvernator la o conferin persoane: Directorii generali din fruntea diferitelor departamente.i profesiunile sociale.

cu calitatea de primar al municipiului. via i i cari to i sunt în -a acordat cuvântul. cu consecin e în istoria unui neam. Am cerut mae trilor. 130 . amestec nici direct. întocmai cum lnici o deosebire. exceptarea medicilor. magistra ii i avoca ii.Aici am fost pu Guvernatorul ne- -Guvernator în cuno tin i i a formula pro ii au evadat de la început Primul-Pre edinte i Procurorul General al Cur ii. Am cerut pentru cinstirea intelectului i civiliza iei. ofi eri. ridicat în în lumina vremurilor pe meritele vii ale lor. pe iunea Ministrului de resort de a participa la conferin e cu astfel de caracter ra trebuie i cele administrative. Am cerut. Am cerut gra cre tinismului. în toate ramurile de industrie. Am cerut pentru opera de reconstruc ie. A fost departe de toate pasiunile cari si tratament ca fiecare justi iabil. contribu economiei i i în numele meu personal. Am cerut cru area pentru cei jurui i culturii profunde i recuno tin a de la neam. am protestat împotriva acestui act. Justi i au aprobat sau au protesta împotriva unui atare act. nici indirect. pensionari. în slujba ii. invalizi. ingineri i arhitec i.

i nu int - i cu cari argumente am expunerea mea i de fa i ncei cari. amiaza zilei de miercuri 15 octombrie. a unui lot de ia în conferin A a s-a ajuns i i improviza ilor i asupra -amiaza zilei de 15 octombrie. cu i ez indirect voin a Mare alului pe -l cuno team i care era a a de departe de Cern i. prin prisma considerentelor de mai sus. E tergere sau obiec iune. Între timp se scurg zilele de 12. 13 Intimii mei tiu încruci i 14 octombrie. în suflet cu satisfac parte de la pieire. pe când a teptam i consulul general Schellhorn în anticamera guvernatorului. fusesem tacit ostracizat i de . se deschide u a de la biroul lui i maiorul -nul Guvernator a întrebat de d131 . edin a. uiau obiectivitatea i impar ialitatea alegerii. Cu sentimentul de înjosire. au binemeritat recuno tin maximum 100-120 persoane. prin atitudinea palatul guvernatorului. mare alul Antonescu în it la o retu are a a de la evacuare.

eu fiind re ii noastre. consul în interesele prefect ce le-ar avea Reichul pentru economia provinciei. pre edin ii corpora iilor l ii evreie ti. echitate m 132 . ne-am completat i ne-am în -sa. iar dl. Pe consulul Schellhorn liunea guvernatorului numai noi doi. generalul Ionescu i cu mine.-nul Mare al. cari se cuno teau mai bine între ei i cari î i aveau capii lor de bresle. i În clipa când neuria teapt i cu mine. pentru a-un spirit de cât mai mare dreptate. întrucât nu cunosc elementele i consul general i pe d-ta dCunoa te i oamenii. ocupa iuni intelectuale sau evreii. Proceda i de urgen i contact (între timp din seara zilei de 13 octombr mi care. profesiuni. începe noua etapa în ac iunea de deportare: selec ionarea sau oficial. iar noi concedia i. Acestea fiind zise. pe diferite meserii. Eu îmi rezerv dreptul procentajului iilor. indiferent câte ar fi ele . i ionare. categorii.) Ave i puteri discre ionare. unul ca localnic i. trierea.

Singurii civili în ac -primarul.semnat i predarea i câte altele dispozi ie un aparat de 48 grade inferioare. Am fost nevoi ionarea tablourilor. ducerea la . note direct pre edin 133 . eliberarea autoriza iilor. al i la un loc criticând persoana mare alului. teteri ti. completarea formularelor.frunta i ai vie i i al suspiciunii intrinsece a eles d-nii convoca al în considerarea unor mai înalte comandamente ale nevoilor în industrie i refacere. ofi eri i subofi ta pentru a avea i pentru a fi scutit de desele fie executate i pentru a putea interveni de urgen cere. N-am regretat atunci i mai pu inspira ie nu toate inspira iile mele au fost fericite. ceilal i p elor noastre personale. a. sprijinul i interven ia Primarului. întrucât prin ea ii martirizate. eful de cabinet i ace dreptului de peti iune evreii apelau direct la în elegerea. secretarul general. dar aceasta de care vorbesc -a creat atâtea neajunsuri nu o regret. unii pentru blânde e.

de selec ionarea ce ne-a fost încredin 134 . prin tot timpul fiin ce fixasem cu generalul Ione doua zi ma ghetoului i pe artera de circula în tiin garda. m-au podidit lacrimile i am plâns ora ului i cei ce au supravie uit chinuirea i si-a însu it gestul. t cu delega alului i le-am expus urgen i. Mare alului pentru gra picioarele i pulpana hainelor. mul umind cerului pentru îndurare. muncitori. Gestul a a de simplu.ghetoului. dar în acela i timp era Mare are ii mesajul i. -o în clipa când le-am adus via a mea -mi fi rezervat o alta mai î i din toate compartimentele vie ii sociale. Nu totdeauna lacrimile ru gratitudine. ne-am dat a de scurt. negustori. înfierat i mprimarul întregului municipiu i a lui. Intra în chiar atribu iunile primarului grija de alimentare a pie elor i popula ie i nu prigonitorul ei. cel pu i-l dezlege în con tiin a lor cei ce m-au hulit. în acela Mare Era un gest i de lini tire a necunoscut. de ei i. cu un cuvânt binecuvântând pe Dumnezeul lor. a a de explicabil. ura lpentru mine i pentru posteritate.

institu ii de stat i particulare. Netârziu s-a Ne- necesitatea ob inerii unui procent mai mare la fiecare tablou.ile de investiga tablourile. O va recunoa te i generalul Calotescu -l convingem inute pentru a nu dezagrega via a de mâine a ora ului. ajuta duce Ia îndeplinire întrcâteva luni. comercian i particulari) i sub controlul organelor de poli ie i siguran indezirabililor i mai presus de controlul i ochii delegatului Marelui Stat Major. ionarilor ordona i . la un singur tinichigiu cre tin îi re in numele Basaraba într-un ora i to -a e ale Bucovinei. i câte alte exemple. pe categorii. nici pentru al ii. Rezultatul zbuciumului nostru l-am instan concretizat în rapoartele c -a ajuns la acele rezultate. N-am lucrat cu u ile încuiate. Am ob i nei nop i la o umitoare nici pentru unii. meseria ii de specialitate.i exercite controlul i publice. în triere sin executar 135 . industrii. Un aparat de 48 func i i pe alfabete. ine i cu mine interven ia iernii care va opri deportarea. Un exemplu: i tinichigii erau to i evrei. -1 guvernatorul. fabrici.

pe care am încercat-o în acea vreme. ai câ tigat domnule colonel Petrescu stima mea pe care o ai i recunoa terea gre elii te abso Diabolicum perseverare.) ie i pentru neputincios mea i ie. În con tiin ieri m-au înjurat. veri etc. Cea mai mare satisfac ie. alul ordinul ca i ei pe loc. a te în ea remu carea pentru ieftinul românism ce l-au arborat atunci i care a i ancorat tradi ional în umanitate. dar mai ales ale primarului erau deschise oricui. Pe câ i nu i-am trecut personal pe autoriza iile oficiale eliberate i semnate de guvernator. Care membru de familie care i. când imine: -tale . socri. nu trebuia evacuarea trebuie atâ ia men inu la plecarea domniei sale i. fra i. a -a -nule Popovici. erau de a fi deportat. legate indisolubil de ceea ii: familia. este între i câte alte considerente evreii care n- 136 . pentru care nu numai argumente dar i. a salvat nu zeci dar sute de suflete. În acel moment. Provoc la dezmin ire pe acela pe care eu l-a fi refuzat. nepo i. În defini a de a opri i De câte ori nu minut unul sau altul. d-ta ai avut dreptate. U ile comisiunii. din care mai târziu sde incriminare pentru abuz de putere.suspiciune. te în menaj comun.

Ace Pu Procentajul popula iei evreie cea... de tablouri oficiale i particulare. Cei pleca i cu destinul lor. sorti oane exceptate de la ii revizuite pe capi sau 137 . Pe ce i fost pentru Bucovina de Nord de cea.000 locuitori.. acest sensibil organ pentru suferin i parafat i cu tot balastul de cereri.000. ei s-a dat lupta din octombrie 1941 ri efectuate sub conducerea d-nului suflete în lotul evreilor. urcând calvarul unor suferin i i mai i cople i i. le-am înaintat cu procesuflat..... din cari numai la i cifra lor trecea de 50. 90. Ferici i de a fi elibera i din co marul zilnic care ne mistuia sufletele i ne punea mereu în vibra ie inima. fa cale la numai peste popula ..000.. am . Acest procent s-a men inut din care procentul cel mai ridicat 1la aproape 70.... 65-70.000 suflete. înghi ..i au intrat în istoria iunea Popovici .. autoriza ia Calotescu .

nu a cca. situa i întrecând el ceva peste i evrei s-au sustras. TRAIAN POPOVICI . Filderman pe documen ti pentru evreii din Moghilev. pp. 7 iunie 1942 exterminare de la Scazine Transnistria. Bucure ti. 164-189 Traian Popovici a primit postum diploma de Drept între Popoare în 1983. i din august 1941. 50-60. În rezumat. 7 iunie 1942 Iubite Domnule Prim Ministru. Lupu împotriva i de la Moghilev Doctorul Lupu* Bucure ti. 3.000 suflete. Nota dr. .000 suflete. Nicolae Lupu a fost unul din principalii lideri ai P.i cu a popula ii Popovici urcându- mai i. protestul dr. Care este cifra celor ridica din ora provinciei i din ora ele de sud. Nu mai adaug pe acei cari au putut evada pe orice cale din ora i în Dr. vol. N. din motive de altfel explicabile i procedurii de triere i cartelei. 49.N. pp. W. * 138 . Dr. de cca.

legiunii de jandarmi. A audien i D-lui Mare al.) editor Jean Ancel. Lupu [Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the Holocaust (1986. 7 00 i vor fi deporta i. p. i umanitate subalternilor Dvs. 10] 139 . IV. i cere i-le urgent iile. personal din 14 Oct anul trecut deportarea din Bucovina a -a i efectuat. 12 vol. (ss) Dr.Nu numai convingerea ce o am în magnanimitatea i patriotismul Dvs. dar cei 2000 i ai poporului nostru tri. i al Mare i. Nu se pot lua în asemenea condi ii convalescen ii infecta i i infecta i de tifos i transporta i. vol. asigurarea înaltului meu respect. i superioare edinte. E i în interesul sufletului i al poporului nostru permanent larg i omenesc. cum mii de suflete cre te câtorva mii de oameni din . începând de mâine. i Primar. În acela conform ordinului Dvs.

cari sunt ridica i cu for a spre a fi trimi i. obiecte te. ace eni români nu au fost i în Statul nostru la un tratament special. ca buni români. în care nu au nici un rost de via ti nenoroci i? Ce folos va rezulta din expulzarea lor? Oare i are o abunden i i muncitori. ii decât 20 kgr. . Septembrie 16 protestul lui Constantin I. care cere enii ei? iativa Nusau cu tiin i face iune care ne va duce cu câteva secole înapoi. 1942. din istoria omenirei. Nimeni nu în elege scopul ti i foarte bine. 140 .C. i. Mul i sunt mici etc. ca represalii în contra coreligionarilor lor din Bucovina i Basarabia i sub influen a stricte i în contra iganilor. Domnule mare al iunile i expulsarea evreilor. Aproape to ara igani dispensa de concursul lor. ti.i lichideze în câteva ore.Bucure ti. Cazul iganilor. i copii sunt arunca i peste hotare în ni te regiuni necunoscute lor. ca: i salahori. ara în care i în care mo ii ara pentru care. Ei sunt ortodoxi ca i românii important. fiind meseria i dibaci.

Unul din centrele de adunare. p. Pre edintele Partidului Na ional- 141 . strada Sfin ilor care apar inuse bancherului Berkovitz.) editor Jean Ancel. ss. 225] * Iuliu Maniu* liderului sionist Aurel Weiss) . În diminea a zilei de care vorbesc. Iuliu Maniu (1873 1953). vol. Maniu coborâse pentru a face diminea * Cu toate interven -l vizitez a a cum fusese convenit. interdic ii . Între timp Maniu schimbase domiciliul. Constantin I. Preocuparea de ceea ce putea ran i încordare spre a i i urmau cursul. asigurarea sim mele alese. 16 Septembrie 1942. înainte de expediere. era imobilul din Bucure ti. Decretele de deposedare.Gândi iurma exemplul dat de noi i care pe de o parte ar deporta în Turchestan sau în nordul Siberiei pe românii din Transnistria i ar eni români expulza i sub regimul actual. Ocupa un apartament ilor. situat în apropierea imobilului Berkovitz. IV. [Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the Holocaust (1986. C. Primi al. Punerea în aplicare a planului de deportare a întregii popula ii evree iile guvernului Antonescu i pericolul ce o amenin de curente. 12 vol. Bucure ti.

i-am spus: i-o impuie. Maniu i tiu cle telui nazist. Nu mi-a evreilor destina spus în ce au consistat acele scene. Mii ii lui. . centrul de adunare al i asistase la scene sfâ ietoare. care vedeam cu durere ce se petrecea în jurul meu i resim eam cu atât mai greu loviturile. la locul i momentul 142 . dar e u or de închipuit caracterul i Maniu. el î i impunea rezerve i nu-mi per lului. În mica lui plimbare trecuse prin fa a imobilului Berkovitz. Îi repro fa p noastre. iei lui la unei popula ii de sute de mii de suflete.Din primul moment al întâlnirii. am fost impresionat de aspectul neobi nuit ce-l prezent ii ar tau oboseal i descurajare. Micul dejun se ii. Maniu pus în cuno tin a faptului care-i determinase turburarea. Ca mi cat de un resort intern. care avea o -i atârna pe umeri. El. cu cât sensibilitatea u departe în miezul lucrurilor? iia ce miianu. în încovoerea corpului ca sub e cople itoare.

Aureliu Weiss* [Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the Holocaust (1986. încât nui. 12 vol. Gomoiu cu Regele Mihai. la rândul lui. 30 octombrie 1942 Ref: Deportarea evreilor în Transnistria I. i complexe.Fier i guvernul german ar fi aflat de termenii ei. VIII. vol. este de cumsecade. Dr. fiul ei. -i Comisarul de poli ie i-a dat totu aranjeze situa ia -a adresat cunoscutului medic Victor Gomoiu cu care e prieten i care. 603] Bucure ti. iar Domnia sa * Om politic evreu din România. i deportat filologul Barbu (Lazarovici). Ion Nou pentru a se convinge personal i la fa a acestor neferici i. 143 . istoria României de crimele comise împotriva evreilor. Mama iine ce se atât mai mult cu cât regele. Un ziarist elve favoarea evreilor. p. s-a dus personal în str. impun momentele istorice prin care am trecut. am acum. Sf. apropiat de Iuliu Maniu.) editor Jean Ancel.

apoi. iulie 14.) editor Jean Ancel. Documente. ai 144 . în consecin mini ii au fost elibera i dar s-a dat i un comunicat al Pre edin iei. Martiriul evreilor din Cuvânt înainte: Dr. câteva sute au fost împu ca i. p. vol. Bucure ti. 12 vol. 561-563] 1942. 1991. Editura Hasefer. [Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the Holocaust (1986. parte de români. 224] La 14 noiembrie 1993. România 1940 1944. (Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România). Documente Moses Rosen. IV. p. Richter SS Hauptsturmfuhrer [Jean Ancel. * . fost ministru în guvernele Averescu.-ar fi pus foarte ara. regele i-a telefonat numaidecât primului ministru Mihai Antonescu i. poporul român de acei români care au i practicat ura i intoleran a fa ile etnice i religioase. implicit. cu prilejul înmâ Mihai a Medaliei de Drept Între Pop diferen iat. ef Rabinul afran mi-a trimis textele alocu iunilor rostite de Regele Mihai i de el însu i la ceremonia care a avut loc la 4 noiembrie la Berna. Bucure ti. vol. în parte de germani. efectuarea ei în respectul prin ii. 314-315. Drept urmare. p. Memoriul demnitarului român Dori Popovici* tina i din Bucovina. sistarea Dori Popovici unul dintre liderii Partidului Democrat al Unirii din Bucovina Partidului Poporului. Dintre evreii deporta i în ultimul timp. III.

Solea i -a ivit necesitatea de a-i readuce pe unii din ace ti meseria i evrei înapoi.enilor evrei i întronarea principiilor i.. deportându-se to sau profesionist liber.S. bineîn eles lovea i în nevinova i.S. anume acele din toamna anului trecut i acele din it. de sub ocupa ia bol armatele noastre biruitoare i-au luat la intrare. împu din Basarabia Bucovinei. pentru cele ce nactualmente. iar în partea de nord a 145 . Vatra Dornei. DOMNUL rdul uise i care MARE AL capete la repro DEPORTAREA LOR ÎN TRANSNISTRIA.R. 14 iulie 1942 vedere locul de frunte ce-l de ine i între factorii cei mai influen i. deportânduun teritoriu ce nu fusese ocupat i în care evreii nici nu aveau armatele noastre în retragere. re inându-se doar cei cari sunt necesari din punct de vedere al ut ilor publice. au decurs în condi iuni din cele mai profund viciate arbitrare posibile. Bucure ti. Câmpu Lung. în via tin Eliberându-se în vara anului trecut întreaga Basarabie i teritoriul Bucovinei. în ora ele Suceava. Gura Humorului. Dori Popovici. revan a evreimii din teritoriile men ionate. opera iunile de deportare ce s-au efectuat de atunci. pe ce ave i s-o purta i i dvs. care fusese cedat U.

iona i încadra era s inând i un rezultat incomparabil mai respectabil din toate punctele de vedere. la locurile lor de control i învagonare. în timp de miez de noapte. cu care au convie uit o via ile zilelor de câteva duminici. întristare. ba chiar solutionându-ar fi aplicat metode europene. s-a între inut cât de palid interes na ional în rândurile acestei popula ii i mii ilor. i prin o tendin ire ale organelor de executare ale interpu ilor lor. ne inându-se deloc seama de consecin ele catastrofale i repercursiunile ionale. încât ele au produs. de. în sufletul popula iei române din Bucovina. area ei din ghearele economice ale evreilor. nu poate 146 .Bucovinei. organele publice evic. economice i morale. în condi iuni atât de arbitrare i viciate. neobi nuite în i a celei ite morale publice. i civilizate. în cea mai mare parte cunoscu i personali. strigând cumplita lor disperare. pe când clopotele bisericilor chemau la sfânta liturghie. cea mai Prin aceste metode. tia erau ridica un preaviz prealabil. forma i în convoiuri flancate de gardieni i solda i înarma i i purtând tot avutul ce-1 luase cu sine în spinare.i era mai mare mila.

terii întregii noastre vie i de stat. deportate elemente utile i irepro abile. imediate. acest mare act de importan al regimului actual. ajun i la locul destina iei. acest act care putea ajunge pentru veacuri întregi. poate chiar pentru vecie. femei gravide inu evreu re inut în periculoase. i au fost expu i. o oarecare îndreptare 147 . în cazul din ur procente din evreii deporta i. la cele mai inimaginabile chinuri. inu i fii jude -70 procente. na i s-a tirbit. un act de ve i. rezolvarea problemei din România. mani ai ei. s-a despoiat complectamente întreaga evreime de tot avutul ei în valoare de multe miliarde. comuni ti dovedi i i alte elemente . au devenit aproape deantregul prada acelor ce au executat -a jignit. care abstrac Sa va dezaproba indubitabil. i executorii ordinului DOMNULUI MARE AL. care de statului. aplicarea tuturor acestor proceduri asitatice cari s-au petrecut. uria tin a DOMNULUI MARE AL. un act de ie. prea bine cunoscute ca elei invalizi.suntem din principiu refractari de a aplica metodele gradului de Prin acelea i metode. profund reprobabile de mai sus. întrimportan -estul Europei. în modul cel mai sever i. dispre ului i unei întregi omeniri.

fo ti magistra i înal i. medici i avoca i. tien i -i pot vorbi DOMNULUI MARE i idin luna lui octombrie a anului trecut o audien a-i adresa între timp un memoriu bine documentat cu privire la toate i adresele oamenilor de rând. atât ca român cât i ca cre tin i ca om acela i timp i un factor de cea mai mare importan destinelor noastre. Admi i a ultimului evreu din Bucovina. adresate DOMNULUI MARE AL ajunge totdeauna la cuno tin binevoi i a-mi da cel mai larg concurs posibil. în sfâr e triste. cu caracter pur i i pentru ca -un act de cea bol men inerea ordinei publice. m 148 . pentru ca DOMNUL MARE a pune. iar popula deoda i de a întrona i de faptele petrecute. pe care sunte ni-l da i.ine de decaden criminali pe obrajii na iunii noastre întregi. eu personal fiind de cel pu i plin centru al ora i i. în consecin . i în ul nostru religios. nimic de cele din Uniunea Sovietelor . în consecin sus. civiliza ie. împotriva hainilor de bol evici. Cum aplicarea unor sisteme de natura celor men ionate. s deii no NT . .

înaintând uneori pâ i ai Cur ii de Casa ie din Viena i i strâns lega i de i responsabili în nici un caz i sub nici un raport. ii ii prevede ca colectivitatea e. tie mul i evrei din Bucovina apar in unor familii vechi. intra i cu mul i veni i sub regimul decedatului Goga în asupra celor intra evice. învinui ie i. numai de a respira. în ce prive te evreii din Bucovina eni pl 149 . ne mai vorbind cu no iunea unui stat civilizat. chiar i dreptul cel mai elementar al pensionarilor la plata pensiilor lor. cad în partea lor covâr itoare. cum se poate u or constata. comise numai de câ iva indivizi criminali. atât în administra i în justi ie. în sarcina evreilor. ce vor mai fi necesare. . mul i membrii de ai lor ocupând posturi înalte în via a de Stat. unor familii care vie i au fost crescu i în tradi ia unei absolute ordine i discipline ca acea imperiul numit. în mod sumar cum se desprinde din metodele vinovate cu totul alte elemente evreie ti i acum.dezmo tenirea lor de ultimul drept pe care-1 mai au în prezent. un drept care de altcum li se recunoa te actualmente acest iune de care se compatibil i ideea de stat. deoarece toate celelalte. atunci acest principiu ar fi fost i cu ocazia opera iunilor de evacuare.

cu un foarte pronun at sim religios. ca stat suveran. oameni care sfânt. Drept urmare îmi a situa iunii date. dintr-un moment nea iri na ionale te de noi acele milioane de cei mai buni români. o sinucidere na i organele statului.Un stat. se fata lui i fac sfânta cruce. de a deporta i mai departe. un regim normal în 150 . dolean un an. la sfâr ocazia conferin din cauza barbariilor petrecute. Justi ia fundamentum omnium reqnorum. întrdiscre . câ inând cont nici teresele noastre cele mai ardent economice. continuând din nenorocire. sau eventual în fa i a suferi. cea mai g tirbire a independen ei noastre. cre nu prea atul Român este un stat enii români sunt oameni evlavio i. ca popor. în condi i cele câteva mii de evrei. pe baza unor principii umane i tine ti. care nu- i regulamentele sale i i pierde dreptul la acest respect i ean. cari mai . ca ie. Nereglemen ândurezolvarea problemelor evreie ti. Tolerând cumva. s-ar putea. pe care este bazat i întregul nostru edificiu statal. a â în numele meu câ i în numele tuturor românilor de bine din Bucovina. de celor mai bunuri ce le avem. foarte u or întâmpla. ie margini.

numai pe -au adus dovezi concrete de vreo culpabilitate. re inerile de salarii ce li si dreptul acesta li se recunoa te evreilor pensionari de altcum i în Germania. TINA I DIN BUCOVINA 1) În sensul. din aceste regiuni. ele animalizând masele i punând în pericol siguran na ionalitate. pe carepe care l-a precizat DOMNUL MARE AL însu luna lui octombrie a anului trecut în ziarele mai principale mai cânduile noastre acestei provincii greu încercate. II. III. ii ti evrei deporta i. 2) Nemaioperând care s-a ivit din cu care ocazie au fost evacua i to ie. încredin ându-se executarea i cu o reputa ie irepro moral. deja nevoia de a readuce. 151 . enilor evrei. pentru a nu-i distruge acesteia. Respectarea drepturilor evreilor pensionari la plata pensiilor. nefiind compatibil cu prestigiul enii nevinova i.i economice i apoi. prin continuarea metodelor viciate organiza i a o împinge în bra ele bol evismului. în consecin posi I. 4) esare cu respectare a principiilor de legalitate i religiozitate. unii de inând chiar decora ii înalte. în condi întru nimic sim ul de dreptate i de religiozitate a popula iei române cie. 3) Deportând din teritoriile eliberate i din cele ce n-au fost ocupate. ia lor irepro abil.

Documents. Ancel. în ascunzi lasitudine. îmi ve i în cea mai iosul AL uminduce ve i pentru reu ita acestei cauze drepte. cari au vândut pentru câ iva e evreie ti cari i de mai luxoase cu chirii derizorii i cu ora ului. Sanc care au realizat na -o ace argin i cinstea neamului nostru întreg.IV. pp. mi-e ru 152 . cu cea iune. Un manifest de Transnistria. în mod gratuit. care i-au pierdut avutul sub ocupa ia bol socotim de cele mai potrivite i recomandabile. al Domniei Voastre totdeauna sincer i profund devotat în J. pentru a duce la un bun sfâr it rezolvarea problemei evreie ti i pe care m-am inut dator ii de con tiin care trebuie si punând destinul lor în mâinile Domniei Voastre nutresc ferma speran a excep te binele neamului întreg. 277-286. scris protest împotriva trimiterii evreilor u or Graur în 1942. 156. V. doc. i în sfâr it date în custodie. prin organizarea unor licita ii publice i crearea unui fond din sumele tilor refugia i români. V. vol.

Stolâpin. Cum? M-am întrebat mereu Nu-i destul? Nupervertit genera omorurilor de mai târziu? Nuvie ii noastre de stat? Ncredincio teren propice i tablele sfinte ale trimitea studen asvârle în apele Bahluiului tipografiile unei ite din promiscuitatea î i începea i codrii Moldovei? i aminteau nop ile de moarte ale pogromurilor nesfâr Romanovilor? Cum masacrul în serie al atâtor de inu i . fa evreia de câ iva ani numai. marii duci. i jalnic i trist i nenorocit al evreilor. Mii. ale mamelor care- it. de via batjocoritaore de a.. care nu 153 ... N-am fost din întâmplare. asvârli i în trenuri speciale. pentru a fi trimi i în Transnistria..M-am dus într-adins. Sypiaghin. i cu ochii mei. i au spasmodic copiii. cu falanga de terorism kievici. ambelanii cur ilor imperiale i to i acoli ii lor. care nu pricepea nimic. trântite cirezile de vite. ale fra ilor tare ii pentru osânda elegea nimic. Cru evan. von Plehve.

toate. muzicant sau publicist? Cum? Am uitat oare pentru totdeauna? i? Dar demen a nop ti i Dude ti? Dar trenurile mor ii. 154 . înjughia i i atârna i în cuie.. Înalte considera iuni de stat au impins politica de a-i trimite pe evrei în Transnistria a nu i. ca cele mai scârnave vite i tot.. cu vagoanele plumbuite? i.i femei sfâr sub copitele avalan cavalerie exhibate? Cum. i pentru a face batjocora i umilin si trimiterea unor igani bie i nevoia i. toate acestea. *** .. am uitat oare i tot nu e de ajuns? iei erau arse i distruse. tot nu ajunge? *** Acum alte orori. alte morminte. din uli i dosnice i Moartea. Am u ilor constituite în stat? i sute de familii de evrei au fost aruncate pe drumuri.. în râs sardonic de ambaluri. medic sau ziarist. Serghei Iulievici White pune de o i anume: una este antisemitismul de stat i alta este antisemitismul de sentimente. luându-lii brevetul din u i bucat i jertfite i cu dreptul de a fi avocat. n-au fost nimic? arje de s-a petrecut.

ii 155 . de credin e religioase i de ritual. libertate pentru to iuni de stat care se cuno aducea în dar *** Am în fa a mea. Un stat.i sentimentele în adâncul sentimentelor tale. o bro . o lege pentru to i: egalitate. dintr-o -se de mediul falsificat din i pornirile josnice careuiesc.Ca om. dreptate. pe vremea când al ii din genera ia lui se jucau cu mingea. ca fiin Po educa ie gre -i ânduînfrângându. împins la sinucidere de legionari. î i a terne pe hârtie vederile sale politice. la Soroca atul revolu ionar care cuno tea de mult prescrp iile tuturor Siberiilor. Prefa a de profesorul Stere. referitoare it toate ul otdeauna. itul de veacuri credin ie. i i de obiceiuri.

care ucide - ineluctabil al victoriei democra ilor. *** i a a este a cu ce- petrece la noi.Atunci înseam scara civiliza iei i culturii suflete ti. *** La noi antisemitismul vine de sus în jos. nemeritatul epitet de barbar. noa nelegiuirile rasiale. din i întreba iave ca i dreptatea pe care voi a i sugrumat-o sub 156 . i ultimele trepte pe i nu cunoa te antisemitismul de jos în sus. riposta: cere i dreptate? vre privi i ( i ochii no ina i). i hotentot. ie it din i din caverne. privi i fotografiile de la Ia i ti. dac asemenea acte de asasinat cu etape. atât de u or. concepea i orori. *** i i vom merge i atunci ni se va putea arunca. trimi ând mase nevinovate de sufere mâine de pe urma unor fapte ce nu-i apar in. din abatoare. în obraz. *** O recomand.

Ferentzi. [Nicu or Graur. ambii în 157 . Bucure ti.E. 160-167] Informare privind interven exterminare (1942) REFERAT pentru pe enii rom În iarna anului 1942/43.R.C. imperativele politicii diplomatice interna de tie de ile Nu putem invoca i nu trebuie scuza jugului sub care suntem târâ i de imperialismul sordid al hitlerismului prusificat. Editura S.i mila pe care a i spâzurat-o de cârligele din abator? *** Suntem în ultimul ceas neîn elese. rafinamentul de gândire al lui Ralea . de iuni i nu poate recuno te decât primatul eternelor i permanentelor postrulate omene ti: fii bun. nu numai revolta atât i-l i toate considera iunile superioare stat. cântecele lui Co buc ale lui Iorga Arghezi. s-au prezentat la re edin a mitropolitului. 1946. Hönig. Dr. În preajma altei lumi. în aceste rânduri. în nebunia lui de a i se supune lumea.A. croitor. Am turnat aici. fii drept. fii om. târziu. paginile de eternitate ale lui Sadoveanu. pp. medic. într-o noapte.. ara care a dat lumii fiorul genial al lui Enescu.

pe la orele 1 noaptea. dintram fost numit. în calitate acum de director al Bibliotecii Mitropoliei. 158 . Organiza iei Sioniste din România. Ieronim Grovu.ia l se bucura de mare trecere la general. Datele respective se de in de la prot. mitropolitul a plecat cu ma ina mitropoliei la Predeal unde se afla mare alul.i salveze via a. la orele 4. mul i ind de la liceul ada iu pe doctorul Antal sÎn iarna anului 1945 sun grup i care i-au mul umit pentru de cinci . A urmat imediat audien a. Una dintre ele purta data de 30 octombrie 1943 i Carol Raiter. Delega preten - ilor evreie ti. o scrisoare prin tin din 27 septembrie 1944. cari l-au evreii români hitleri tilor. în rela nu-l re in. plus imensul prestigiu de care se i poate invoca suferin ele românilor iei. fost consilier mitropolitan i unul din apropia . pentru ai. pre ed. mitropolitul ul general a lui Antonescu la Predeal anun e pe mare a audien a aceleia i zile. fo ti pre edin i ai Organiza iilor evreie oua. . la sfâr alul a evreilor.

W. Filderman despre întrevederea sa cu Dem. f. i-a vorbit despre aceasta. plângându-idar n'a 16. 376. 17 august 1989.1943 159 .30 4. Dem Lupu Prim Pre edinte al Înaltei Cur i de Casa ie iile Domnului Ministru Dumitru Popescu i Domnului Ministru Titus Drago la Domnul Mare din ora 3. prim pre edinte al Înaltei Cur i de Casa ie 15 Mai 1943 NOT de întrevedere cu Dl. Pre edinte al Înaltei Cur i.doctorului Hö care a ac ionat în ajutorul evreilor se mai pot ob ine de la fiica Paris. (ACSIER.5. Prof.30 cu Dl. iMare -a e la cele ii cu caracter general i iune în aceste dova un proprietar român. Ioan Beju Pensionar Sibiu. III. ds. Lupu. Fd. 1 i verso) 16 mai 1943 Nota dr. I-am citit atât nota privitoare la evacuarea celor 16 000 evrei cât A fost viu impresionat chestii.

el pune în fa ungare i bulgare i acordul stabilit cu prilejul vizitei Statului Major ungar la Sofia .[Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the Holocaust (1986. mai [Bucure ti].i poate reface Axa grani ele memoriul. 576] 1943. în loc de a se descuraja de cre te 160 .. El vorbe te de noile angajamente militare luate de domnul mare al Antonescu. Când se produce audien a Dr. ional1940 lui Maniu fa ii i a lui Iuliu Maniu de la 1 septembrie . Dinu mare renun i exper evreilor în provinciile române ti. Maniu represiunii ce sLa 10 iulie [1941] partidul e în mare fierbere din cauza i... 12 vol. de decimarea armatei.) editor Jean Ancel. Lupu Hudi la Predeal [la Ion Antonescu]. p. Maniu iile fa de partizani [. vol.] La 5 aprilie [1942] Maniu pune totu memoriu.. O aten evreilor ardeleni. IV. [.] Împotriva de a germanope domnul mare e ale politici sale .

Numai când mini trii Elve iei.via a sau moartea. În fa a i i evreii din Ardeal. în public. mitropolitul a cerut numai ca bunurile evreie i i vabi! al Antonescu de serviciile Pre edin iei. Suediei i Turciei îi e din jurul colilor unde au fost strân i al 161 . se al spune în ce chip.i însu i averile evreilor. Mini au devenit ni te simple instrumente de execu ie. Imensa majoritate a na procedee barbare . La 14 august [1942] el strânge material privitor la felul în i Bucovina. Maniu opune rezolu iile de la Alba Iulia i e n-au luat a lor ia comisiei de arbitraj germano. La Sibiu. Mare alul i vicepre Printrinstitu iuni. spune Maniu. mare alul i-a rezervat pentru sine totul. cu scopul de a. În baza unor puteri nelimitate. se înfiin mare spune el pe a-l tului. Teza sa: care si urgentate de un grup restrâns de func ionari. problemei . La 21 august [1942] Maniu merge la Sibiu pentru a se interesa la a trimis în numele o peti i i trecerea acestor bunuri în patrimoniul vechii asocia este în eles politice te cu noi .

pentru diferite pretexte. ionat i: liberalii i na ionaltii.. de la na ionalti: . din ordinul mare alului Ion Antonescu. Maniu etc. Lupu. Separat sau în colaborare. se poate vedea demersurilor lor în mai multe rânduri. 501-502 edin ia Consiliului de Mini tri. privind declara iile i interven iile unor i politice în favoarea evreilor. Polirom. Domnul mare . 2005. prin i proeminente ale partidului. pp. s-au ridicat ni te evrei din Ardeal.domnul Maniu i i sa i decât evrei din Vechiul Regat -de i Ardealul e în România totu i.. la anumite regiuni sau persoane vinovate. Demersuri ale oamenilor i cercurilor politice române ti. B. în urma 162 .Antonescu spre a-l . Lya Benjamin] Bucure ti. gravitate foarte mare din punct de vedere interna ional. aceste cercuri de acord asupra problemei evreie ti în România au intervenit. Astfel. în favoarea evreilor din Bucovina. interveniri care au dus la oprirea . Comisia Interna Documente [Ed. Din rapoartele Serviciului Secret de Informa iuni. prin memorii asupra politicii generale a guvernului sau prin audien ia lor.

N. Ion Mihalache de 163 .mesajului pre edintelui Roosevelt i a declara iei lui Churchill care anun iuni pe care nu le-a mai cunoscut istoria pentru cei care La 16 septembr i o repet la cuno tin i Timi oara s-au ridicat i familii evreie ti însemnate în eleg . care se prezentase pentru aprivire la ultimul deme a primit asigurarea «dintradev externe . la 17 septembrie 1942 a declarat unui emisar al unor cercuri evreie deporta i în Transnistria. . Lupu sau pentru i bun român.La 14 septembrie 1942. De asemenea. .Ghi i este iate de foruri ii unui emisar al cercurilor evreie ti Na ionalii. fie prin domnii dr. Lupu 1942 de unii amici politici tirile ce i s-au adus la cuno tin evrei din Bucure ti i din domnul mare al probabil nu eforturile spre a fi primit de domnul mare al Antonescu i a face un demers pentru i examinarea condi iunilor în care s-au executat ti i Vechiul Regat. care nu se gânde te iar Maniu conducerea la legionarii fugi .Dr. fie direct.

. Î urma ordinelor date de Nun iul Papal. C. 164 .Într-un alt conciliabul ni i copii. a n-a avut efect.Constantin . cât i din punctul de vedere al politicii externe. De tin . Interven iunile mele n-au avut nici o urmare.informa iunile sale. . Din cercurile liberalilor. cu prilejul unui Consiliu de Administra ie la mani i a regimului aplicat evreilor într-un memoriu trecut a pus domnului mare economic.La 25 septembrie 1942 a declarat: vinova i. Am spus-o importante . . Am unele informa i reflecteze i mai fa rezolu vreun demers. care sunt expedia obrazul trimi orice concuren Banat. din punct de vedere al ordinii publice i sociale. monseniorul Andrea Cassulo. tradi iile de omenie ale poporului nostru . eu mi-am .

Noi propuneri de readucere a evreilor din Transnistria. evrei au fost trimise la Roma. iar de la liberali. Angelescu s-a pronun at pentru un demers E. cu vizita la Roma a monseniorului Andrea Cassulo. i starea acestor . dr. 165 i evreii. unde eventual chiar func ii publice.la parohiile catolice din i în Transnistria. Lupu agita printre na ionalti. Apropiindu-se frontul în Est. Pe la începutul lunii iunie 1943. cercuri ti sdolean ia acestora. trimisul special al pre edintelui Roosevelt. care a avut o Tot Andrea Cassulo boteza i ar fi fost evacua i în Transnistria. dr. care a fost Bucure ti. Miron Taylor. temândurepresive ce ar putea fi luate de alia ii no tri contra evreilor deporta i. La aceste servicii religioase au fost invita i sau nu. ideea unui demers comun cu liberalii spre a se solicita un act de clemen -o i Mihai Popovici. Demers comun pentru Filderman. La 13 mai 1943. D. se afirma în cercurile evreie vizita monseniorului Andrea Cassulo în Bucovina i Transnistria ar fi avut ca scop suplimentar facerea unei anchete asupra popula iei evreie ti spre a putea da astfel Secretarului de Stat al Vaticanului informa ii precise privind situa Cercurile apropiate Lega iei Franceze i Elve a distribuit personal evreilor din Transnistria diferite ajutoare în bani.

Editura Hasefer.05. 1996. le ei. dr.E. 535541].R. -i feri de bombardamente este o - evacuarea a zece mii de copii între 5- t prim lot ilor de copiii lor este. Titel Petrescu* Ministru pentru a permite evacuare** calea bombardamentelor * ** Titel Petrescu Liderul Partidului Social-Democrat din România. Filderman. Grija pe care o are fiecare de aste alimenta ia va usura în mare parte obliga iile administrative. 1944. Prefa Acad. primeze fa înlesnirile pentru ca to i acei care vor i familii.. [în Lya Benjamin. Universul . este totus al celor ce doresc s-ar face mult mai usor decât slibertatea alegerii locului de refugiu. ar putea fi readu i mai supravie uind circa 70. în car i unde îi si are va aduce linis 166 . W. dr. Izvoare ). sunt regiuni legate de interese militare. Asigurarea c ilor elegere. iuni. Prof.1944. vol. Nicolae Cajal. dosar 163/40.În acest scop. 11-12 mai. a care au fost deporta i peste inten iunile guvernului i care prin urmare. filele 8793. tri. mai cu i copii.C. Ssdesigur o justificare. (F. Bucure ti. 14.M. sufleteste vorbind. Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România. Cabinet. i ar putea fi ierta i. în acord cu Centrala Evreilor. Scrisoarea lui C. Arhivele Statului Bucure ti. Fireste.C. Fond P. 2. pp. Evreii din România între anii 1940 1944.

ii victime de origine sau de religie. acela al omeniei fa pe to ueste în calea ei. Creierea sistematic organizate se impune ca aceasta cu orice mijloc de salvare a muncitorimii primejduite 2) Acelea i a celor nevoia e în ile amenin ate în cele mai ferite. când societatea i în elegerea între popoare. precum a sinistra ilor. îi primejduie te i în locuin ele mizere i via ilor. indiferent de situa sie a men inerii noble ii sufletesti de care va fi atâta nevoie mâine. în aceste momente. rus i cari ii amenin s au na ionalitatea lor. nici o dispozi a lipsei de 167 . i îndeob cu excep rezultate mul umitoare. într-o zi. -au petre va fi.11-12 mai 1944 DOMNULE PRIM-MINISTRU Partidului Social-Democrat din ie care în mod neîndoielnic î i va relua locul în via 1) categorii sociale de pe urma grelelor bombardamente aeriene. Egalitatea în fa vie ii . ca de altfel partidele socialiste de a tina e ci deosebire de neam i religie. Lipsa de ioase i rezistente. 3) Întrucât social-democra ia.

) editor Jean Ancel. Titel Petrescu [Universul. Aceste deziderate nu sunt expresia numai a unor convingeri personale. Ne gândeam în deosebi la femei. ministerul afacerilor interne a venit cu un comunicat în sensul acesta. Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the Holocaust (1986. 12 vol. vol. -Ministru. Domnule Prim-Ministru. 49] ÎN FA A PRIMEJDIEI de Mircea Damian Î persoanelor care nu au de îndeplinit o misiune i care în general nu i nu au un rol în angrenajul economic. p. C. asigurarea deosebitei noastre considera iuni. ci sunt i acelea ale întregei muncitorimi române. Ceea ce dovede nevoile publicului.proteguire i asupra popula iei evreie ti. To to ii apar inem aceleia i specii umane. 5. ca toate ionale care primejduiesc existen a popula iei evreie excep ionale împotriva acestei popula i prestigiul na iunii noastre. 15.1944. 168 a ile de evacuare . la copii lucrurile Pe ziua de eri. Primi i. -se tot ce este cu putin ate. VIII. atât în ceea ce prive te i ajutorarea sinistra tina i.

p. a unui singur destin.) editor Jean Ancel. est -un copil altceva decât un copil. În clipa aceea.05. 15. e neputincios i e te i pericolul i nic. Sufletul nostru. VIII. nu sunt altceva în te fiin i de aceea i idee. obseda i de acela i gând. cu to a cum numai spaima deadar aspectul cel nou al problemei. iar un om dincolo de orice considera Suferin a apropie i contope dispre ei noastre. Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the Holocaust (1986. ie sau un copil. vol. elegere i omenie. care ne universal. o femee nu este decât o femee. nu te mai gânde i spasme. [Ecoul.i e foarte necesar ca la ezat sentimentul unei largi umani suntem cu to ii egali în fa a mor care ne amenin ti i pe amenin i cade tot a a.1944. 55] 169 . nu suferin i tot ce ne amenin de sus. 12 vol.

Am intrat la Domnul Maniu -am predat memoriile rugându-mi fixeze întâlnire pe a doua zi. .Îmi în timpul regimului mare alului Ion Antonescu i de a evreilor din România. Profesor universitar. Presedintele grupului H legionari a fostului lider. p. La înapoiere mi- Frunta al P. Am discutat chestia refugia ilor evrei din Ungaria i am . Petre Ghia a fost mobilizat ca locotenent la Serviciul s Transnistriei.H din Partidul Liberal. 66] Petre Ghia **.. W. VIII. Mi.Nota dr. când Parlamentul a fost desfiin at de Regele Carol al II-lea dictaturii regale. Ne-l ocolesc.N.. l-am întâlnit pe Domnul Mihai Popovici. [Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the Holocaust (1986. ministru al Justi iei. Mieste în totul de acord -l informez i pe Domnul Maniu. fost ef al grupului . Victor Iamandi. În 1942.) editor Jean Ancel. atunci.. unde a func acolo destul de rar. 12 vol. vicepre edintele ultimei Camere a Deputa 1937. Filderman despre întrevederile sale cu Iuliu Maniu i Mihai Popovici*. ** * 170 . (1 iunie 1944) -l Iuliu Maniu. vol. i-am spus într-o zi prietenului meu Petre Ghia m-mi-se copiii inaintea ochilor. Azi milor a ii la Guvern. mi-ar putea ascunde i cre te copiii. 1-ar proceda la deportarea evreilor din Bucure ti. i. A fost subsecretar de Stat la Pre edin ia Consiliului de Mini tri. fost deputat liberal.

Con inutul scrisorii mi lpunânduta ul a fost un sergent-furier. unde eu func ionam ca secretar. în str. Între timp prietenul meu a fost demobilizat i a revenit in Bucure ti ii . întorcându-se la Odessa. a . Cerândus -l inso i a spus c forma de mobilizare a unui locotenent. de origine sas. La prezentarea unui plutonier la Societatea .Clujana . ie o avea generalul Schwab un general român.cu i s- a întâlnit-o pe Sidi Thal. generalul Emil Pantazi demobilizarea lui Ghia l-a cunoscut personal pe Ghia i a ordonat demobilizarea. În decembrie 1943 a fost primit în audien -un mod deosebit de curtenitor i. Plutonierul mi s-a adresat mie ca secretar. va veni o vreme când . informându-se asupra sursei acelei anchete pentru a fi trimis pe frontul din Crimeia prin Comenduirea Pie ii Bucure ti. printra lui -a cerut ministrului de razboi. La pu in timp..H din Partidul Liberal. Bacani 1.Clujana . Scrisoarea o semna Petre Ghea ca fost deputat liberal. A intervenit imediat la comandantul garnizoanei pentru o buna tratare i s-a ob inut foarte curând eliberarea ei. Ca urmare. altminteri. Ghia spre norocul sau nu se afla acolo. în care îi relata ororile se împieta bunul renume de român. In eful poli iei militare din Transnistria.. pictorul Vasile Ispir. În acela i timp a solicitat o audien ministru. 171 . în ziua de 30 decembrie 1943. a trimis mare alului Ion Antonescu o scrisoare cu con inut deosebit de îndrazne . celebra -o frizerie. Ghia Generalul Arama. antisemit notoriu care mi-a spus Ghia ar fi primit aspre observa iuni.. Ghia suspect i s-a ascuns. fost ef al grupului . Generalul Schwab. cu ordinul respectiv. Mihai Antonescu cu care fusese coleg de facultate.

fratele meu cu so ia sa Poldy alie cu so ul ei Jules (Iulian) Grebu i fiul lor Devis. eu cu i 8 ani. Piki- 172 . So ia lui Pantazi sunul dintre dispersal.mine acas so ia. Bucuria nd salvarea sa de la moarte i strânsa prietenie ce -a eviden iat în continuare. La ferma lui Petre Ghia -a refugiat ministrul de . la 4 Aprilie 1944. ia sa. locuri presupus a fi ferite de aceste bombardamente. Alexandru Nuta (Nathansohn). mama mea Landau. La conacul fermei apar inând lui Mi u Ghiata. În asupra Bucure tiului. vecin cu Petre. am construit o i pridvor. Acolo ne-am mutat: eu cu so ia i copiii. care era comunist. s-a dispersat ministrul de Interne. azi refugiat în Germania de Vest). o mul ime de evrei i-au construit cabane în jurul fermei lui Petre Ghia . Am luat cu noi Segerceanu prabu irea regimului antonescian (23 august 1944) Influen a i de refugiul nostru. Adina. Petrescu fratele mamei sale i i vi u Ghiata În în elegere cu fratele meu. generalul Gh. Oamenii cie i în jurul Capitalei. a locuit un timp i Lucre canu. viitorul ministru de justi ie. s-au culcat devreme. primul. bombardament care a îngrozit popula ia Capitalei. Sectorul Colentina-Afuma i era un loc considerat ca fiind ferit jurul fermei lui Petre Ghia . inginerul Aurel Saxone. cu so ia sa. în care a fost ucis i talentatul artist comic Ion Vasilache. Din celebrul cuplu Stroe i Vasilache. pe care l-a cunoscut cu prilejul ionate mai sus i care locuia acolo cu prietena sa anu anu. în zona comunei Voluntari.

relatându-i gravitatea situa pentru noi. Într-una din zilele lui iunie 1944. care nu cuno tea acel ordin de evacuare al evreilor. data fiind intensitatea i frecven a bombardamentelor aeriene executate de e ti i. pp. un maior de siguran vizitând regiunea i constatând puzderia de evrei din jurul fer-melor unde locuiau cei doi mini tri antonescieni.Vasiliu. Ordinul a fost transmis în aceea la orele 10. 2004] 173 . Din acea pichete de solda i înarma i. a chemat pe ordonan a sa un plutonier i iîmpr dispersa ia d-lui Petre Ghia . a considerat din antisemitism a acestora pune în pericol securitatea mini trilor i a ordonat desfiin area cabanelor i evacuarea tuturor evreilor a.Clujana î i dispersase magazinul în ni te dependin e ale fermei lui Ghia sPetre Ghia l-a a teptat pe generalul Pantazi la orele 12 noaptea. Speran e în întuneric. astfel prin atitudinea lui Ghia lini tea i siguran Gestul lui Ghia pre uiesc. 27-31. prin eful Postului de jandarmi din comuna Voluntari.. Prietenia -l . În aceea i perioada Societatea . Ordinul a fost comunicat tuturor i. Nelini tea printre cei viza i era destul de mare. Bucure ti. Memorii. 1-am contactat la telefon pe Petre Ghia . sesizat telefonic de so ia mea. Generalul Pantazi. în Valentin Saxone. La eviden iind inumanitatea ei tururor. Editura Viitorul Românesc.

1 decembrie 1889. -Boto ani. ti. octombrie 1887. FUNDOIANU B. O * * Lista interzicea scrierile tuturor litera ilor. = REICHMAN i: David Reichman .VIII. = i: . LUDO I. Bac 174 . DOMINIC A. PELTZ I IC i: Nathan Peltz Esra 12 februarie 1899. 5 octombrie 1881. 4 iunie 1904. 15 noiembrie 1898. = i: Avram Bernstein Rozale A. publicistilor ADERCA FLORIN-POPOV = FROIM ZEILIC. 29 decembrie 1903. i: David Boto i: Herscu ani. 13 martie 1891. MILLIAN MAXIMIN = Henry Massoff GRIMBERG PASCUi: Pascu Grimberg ti. 3 februarie 1891. i: Leon Axelrad i: Golda S . LUCA B. 19 mai i: Strul sin Leiba Croitoru Leia Hoisie (Carp . Scriitorii Între decretele-lege din anii celui desde autori evrei. = i: Isac Wecsler Aldea Wecsl i. Bernstein. AVRAM ADERCU = EDELSTEIN i Avram Adercu Dobris ti-Tutova. 23 decembrie1898. i: Iancu Birnberg Biba i: Carol Haimovici = BUIUM sin STRULDorohoi i: Mihel i. Solidaritate în lumea culturii 1. NEM EANU i-Ialomi a. 24 ianuarie Janeta Alter i: Simon Ghizela Rotman m . i: Alter Sima Herscu i: Zeilic Moscovici ti. PRIBEAGU ION = I i: Nesinu i: Beniamin .

VORONCA ILARIE = EDUARD ISIDOR MARCUS. Motivul era Cu atât mai important. a tuturor celor interesa antisemi ilor era de a inculca în con tiin . de a se opune imensei campanii de excludere a creatorilor evrei din con tiin a elevilor i studen ilor. Giordano . gestul unor colegi români . Mihai Cruceanu. TOMA A. al XX-lea. Sanielevici Române ti este eviden tilor. este amplu caracterizat . i: Isidor Cecilia -ZISSU. George . Dobrogeanu-Gherea. 15 august 1887.a. medicale. Întemeiere a prozei este eviden filosoful popular evreu Cilibi Moise. mort Iasi 1908. a-Dorohoi.a. TUDOR ANDREI = ANDREI i: Heinrich Raiber i: Oisie Vecsler i. La grupul Vie ii H. 30 noiembrie 1872. A. se aflau acei scriitori democra i care i în acele vremuri î i afirmau respectul lor fa al unui intelectual proeminent ne referim la George aici legionaroIstorie a literaturii române în care sunt reaminti i i analiza i aproape to . 1851.a. . Steuerman. TAILLER EMILI i. Trecând pragul noului secol. = i: Leibu Ialomi i: Philip Rozinstoch tiie 1896. iar din epoca domnitorului Carol i la capitolul ample medalioane consacrate lui C. Din epoca domnitorului Cuza sunt evoca i câ iva poe i minori. 2 martie 1895. Al. Ronetti-Roman. i: Pincu Esra i: David Sloim Siegler 175 . Chiar tiin ifice. SEBASTIAN MIHA1L = IOSEF i: Mendel i: Iancu Clara Steuerman i. care nu apar men iona i- nul cultural al ie. noiembrie 1891. Barbu Nem eanu. D.1 anii '40 a fost afi . 20 iunie 1882. fie ntipod. Iacobescu i i. tehnice.

iar la Dadai ti. Monumentala în prezent in quatro reprezenta la data apari fenomenului literar românesc. Robot.. Pavel Dan. Sergiu Dan. Emil Dorian. suprareali ti. dar i mai A acea ordonan i acele liste care izgoneau din patrimoniul literaturii române condeie evreo-române. Al. Ieronim erbu. în edi i în i sub genericul Autohtonizarea simbolismului. într-un adaos adus la redac ie în martie 1941.Între alte multe momente din t închis i printre numeroasele lui revolte împotriva celor ce s-a erban Cioculescu i Istorie a literaturii române. mi-a oferit în i uete. Condi Din respectiva relatare putem deduce cât de curajos a fost George ii. Ranetti sunt plasa i la . Fundoianu i Ilarie Voronca. H. Noua genera ie (momentul 1933) nu-i omite pe: Mihail Sebastian. iar printre Intimi tii momentului 1920. Maria Banu . care a fost la mine ca pacient.G. Reymonde Han . nu s-a -i include cu orice pre i pe scriitorii evrei. B. Încadra i la sunt: Tudor Vianu. tefan Baciu . Peltz.a. M. I. Tristan Tzara. Andrei Tudor . Sidonia anu. mai sunt inclu i câ iva evrei. Blecher.a. Aderca. pe semne Vladimir Streinu pentru a anihila influen .. Ury Benador . Bonciu. iar în grupul masiv intitulat Romancierii (1920 1930) sunt analiza i pe larg F. Virgiliu Moscovici-Monda este încadrat la Moderni ti (momentul 1919). Astfel. Acela i Emil Jurnal (1937 1944) scrie: Sergiu Dan. Petru Bellu. dedicate 176 . hermetici (momentul 1928). Mai mult chiar.

În condi iile în care asupra acestui episod tragic din istoria evreilor. când peste ani. . cum spuneam. de i acest exemplu este dintre cele mai i Istorie a literaturii (edi ia a IIini. întriilor i persoanelor supuse unui astfel de bombardament ideologic i-a dovedit înrâurirea asupra multor genera ii de studio i i intelectuali. s-a dovedit printre pu inii care într-un Scrinul negru '44.au fost rea ezate la locul cuvenit.. în plin regim comunist. cuvinte elogioase i de compasiune pentru creatorii evrei. în -o ilor sau un decret venit de sus. Dar. printr-o propor i i i la ional i ia lor.. S-un pentru careanii domina i candoarea. regimul decretase un anumit tabu. O . Candrea i ia la i. A.I. 177 De aceea. i fa evrei fa nu se reduce doar la cea men . i pentru tot neamul lui Israel au exprimat de al . i totu nemijlocit cu opere ale scriitorilor evrei produse pe lungimea unui secol întreg. moderni ti. colportori de lucrurile cele mai noi. anticlasici ti. agita i ia tradi iei filologi evrei (Moses Gaster i fa e evrei i suferin a lor.

Stroe. George Vraca5. actorii Grigore Vasiliu Birlic6 i Vasile Vasilache7 au intervenit pentru evreii din deta obl i-a salvat angaja ii evrei 178 . Direc Direc ca colaboratori. a fondurile sindicatului. În urma 421812. Ei . din partea a numero i colegi români..m-am sim it umilit i crud jignit ca român de ororile care s-au petrecut. nobil i sublim sensibil rpessicius -am considerat cu deci i fa acela i ochi i pe poe ii români i pe poe con tiin te distinc ii Lovinescu elege. l-au primit arti i în ciuda tuturor riscurilor.). surorile Henrietta i Fedora Gamberta etc. mai ata a i i mai devota i dintre prietenii mei au fost evrei. Oameni de teatru i material. pre edintele Sindicatului actorilor.. tot personalul evreiesc de la teatrele na ionale i amenin i fa ei în privin evrei cu teatrele române ti. Ia iul a fost dezonorat prin crimele împotriva unei popula ii evreiesc un stimulent buni. 2. NInforma ii de acest fel avem le-au putut confirma 3 i evrei 4 Constantin tilor angaja (N.

Stroe. Cultelor i Artelor i ale Direc iei Generale a Teatrelor. N. Soare11. . Ele au însemnat dragostea i i pentru un 17 iilor i pentru Stroe ia 179 . N. Fin i. Bâzu Cantacuzino10 i colegi precum Soare Z. pe care teatru. când lMinute în ir au inut aceste aplauze. Constantin i Vasile Vasilache s-au solidarizat14 cu actorii evrei exclu i din teatre i au venit ostentativ la spectacolele de la teatrul evreiesc Bara eum.ilor propriul deta i precum Mihai Ralea8. s-a 1942. Andrei O etea ca director la Teatrul Na ional din Ia i. Stroe î i aducea aminte într-un interviu din 1967: ie de ecoul profund pe care l-a avut gestul lui de a veni în sala Bara eum. Fin i i prime te chiar un avertisment public de la directorul general al teatrelor e a teatrului pentru ianuarie i dispozi iile Ministerului Educa iei Na ionale. el i15 i ai e venite din partea Lucia Sturdza-Bulandra ti evrei precum actorii Maria Sandu sau Al. la Bara eum. Carandino13. Pamfil eicaru9. în seara aceea de neuitat. Lily i N. privitoare la interdic ia arti tilor evrei pe scenele 16 ie nu a împiedicat-o pe teatrelor române doamna Lucia Sturdzaia Al. Lucia Sturdza-Bulandra12. Constantin i Vasile Vasilache (colegul din cuplul de Stroe i Vasilache) vin în special pentru N. angaja statului. într-a iubit tot publicul -a bucurat i l-a aplaudat frenetic i publicul de la Bara eum. Vl .

ac?» i are un dialog cu spune Stroe eram tii cântecul Roata morii -au recunoscut vocea cine a vorbit. .. dar care pentru a putea vedea lumina rampei trebuia tefan Enescu i-a pseudonim (Victor Mincu)..scrisnu si corecturile) pentru ca necesar . Era momentul în care cineva trebuia slansarea Stelei numele? ii) a fost Soare Alhambrei.În memoriile sale18..Victor Mincu alias tefan Enescu i .. Stroe poveste unde eroul propria lui con tiin Eu ascuns în cabina regizorului de culise con tiin a lui i«Eu se învârte te ac. ac. toate interdic pe scena În decembrie 1943 fost gata.. Mihail Sebastian care citise scenariul Stelei Piacentini i Mircea eptilici a primit din partea lor încurajarea de a o Sfidând toate ordonan ele. 180 - . dar eu fugisem pe u 19 Un episod aparte în istoria teatrului românesc i un exemplu de rezisten de Mihail Sebastian..

influenta ie Scriitorul S. So ia lui. Principesa me dnei Drimer. i revolta Principesei pentru cele comise la Ia i. i evrei mor informa i ceea ce i s-a întâmplat. fost nevoit Victor Mincu a existat Enescu reptul la via 21 tefan Stelei Carol Drimer22 i de alte sute de îmbarca destina i i fusese coborât. . la Roman (atât durase e atât de apropiate) i zvârlit. pe care avea. Drimer. pe deasupra durerii uciderii so ului i 181 . Notele unui evreu din România. Mihail Sebastian n-a fost la Dezlegarea: Mihail Sebastian i 20 . îi scrie principesei Martha Bibescu. reac ia i implicarea principesei Martha Bibescu în ajutarea acestei familii în anul 1943. Cristian. 23 Fanny C.În seara premierei (1 martie 1944).C. la 4 iulie 1941. într-un capitol special din cartea sa Patru ani de urgie.

deportare în Transnistria . umanitate! Acte de solidaritate cu evreii. -l mai lauzi. pentru ob inerea autoriza i. cu arti tii evrei în spe dovedit i muzicienii. În vremea legionarilor. Am comunicat Principesei Bibescu calea de urmat. O astfel de autoriza ie se ob i i-am indicat alul Picky Vasiliu nu va aproba autoriza ia gratuit. George Enescu a 182 . Principesa a refuzat alului vreo favoare i s-a -na Drimer tiu cum s-a terminat interven alului i 24 4. i ie de stabilire la Ia i. Valoarea unor gesturi omene ti Pentru destinul intelectualilor evrei în acei ani de restri te. me i gesturile cu pe care noul secretar general legionar de la Muzeul de pictorul Marius Bunescu iunea poetului i ziaristului Gheorghe Dinu ( tefan Roll o expozi Iser Petra cu în condi iile în care arti tii plastici evrei au fost cu to ii pu i la index prin i eu. chiar cu înalta ei interven ie. era un mare act de curaj i fie el i Iser.

preot..Concertul de Max Bruch. cu func Sadoveanu sau Galaction -a pronun at. i câte altele de acest fel nÎn lumea gazetarilor i scriitorilor. ci i cu fapta. . ca i -au ctor al Teatrului Na Caler dintre societarii acelui teatru. de unde s-au recrutat atâ ia relevante a contrario Rebreanu. i totu i. to i cei prezen i i în cetluit. 3. Nu numai cu vorba. i. î anteriu. Galaction - a i se ii poporului Bibliei. Un preot cre tin. Galaction (Eclesiast.. M. Beck la oficierea unei ceremonii de Bar-Mitzva ii. Moses Rosen ti.. 183 . Gala Galaction. Într-însa i aduce iar obolul vostru în cultura i tiin Aa g -a Galaction -a picurat i îndurerate. mare scriitor i prieten de vremuri grele ale neamului evreiesc s-au anilor25 scrie ef rabinul dr. într- ie. Lan ul genera iilor evreie ti î ine. Despre Gala Galaction. la amvonul templului Fraterna Rabin dr. 15).. Au fost sco a ii noastre.

au putut fi salva interven Arghezi a semnalat. în din 28 mai 1943. purta titlul metaforic de Voinicul. eviden iind necugetarea acestei ac -un moment Tableta cu pricina.jur. regizorul Sandu Eliad i poetul Alfred Sperber. S-a adresat apoi întregii Acela i om. prin întreaga sa atitudine fa -a i de al ii. înnobilat de misiunea sa cre intelectualul evreu Emil Feder -i ulterior . i bat - 26 mas poveste te în cartea sa Amintiri . 184 . În Jurnal din 27 . De i Gala Galaction. deportarea lui Filderman în Transnistria. Scriitorul Axel Munte 1942. un alt grup de huligani a ie tura i s-a terorii antonesciene. În i ocumentare de solidaritate i compasiune venite din afla i într-o situa ie de neinvidiat. afla i pe lista celor care urmau a fi transporta i în Transnistria. în iarna lui 1941 a ajutat cu bani mul i evrei în nevoie. când evreii din Bucure ti erau sco i la i a lucrat o vreme în locul lui. plin de aluzii pe care i celui mai firesc gest de compasiune pentru evreii supu i în orice moment prigoanei.

. Radu Vasiliu i Constantin Robu.. i gen i cu fo tii mei colegi de facultate. Îi priveam cu nostalgie i invidie. Niciunul dintre colegii sau colegele mele nu a avut o atitudine jignitoare fa tii lor colegi. în fa ii i a Politehnicii . aducând cu ei câte o ia mea i a mamei mele.5. î -a i Camil Mota . unde fo tii colegi.. «oameni». Cristofor Simionescu li at pe Silviu Ekstein.Gheorghe Asachi .În iarna anului 1940 -am sim i de pe ire a unelte adecvate acestui profil specific de aten ada Carol. . studen i i absolven i. Documente de Poli ie i Siguran mani- România Prefectura jude ului Vla ca Serviciul Administrativ 19248 6 aug.. i prieteni Adrian Radu Cernea î i aminte te despre Ia pogromul din iunie1941. colegi de liceu i de facultate. Au fost oameni i. Victorine Bart miCamil Mota i Radu i lui Albin.. Erau prietenii no 28 6. m-am încruci at. La orele de ie ire de la curs. 1941 185 . i i de legile rasiale.

Ace tia. Motivat de raportul nr. i i evreilor.Domnule Ministru. Gheorghe din Bucure ti. dar n-au avut timp. fiind lua i de gardieni i condu i la Poli ie. generalul Vasiliu. colonel (ss) V. ia -a întors la cu mare alul. Si obiectele pe cari indivizii de mai sus le-au adus din Bucure ti i leit i în Bucure ti i cari se folosesc de cre tini pentru ca obiectele S-ar putea ca ace tia sa fie i comuni ti. septembrie 1942 Ref. indivizii Dimitriu Gh.c. tiin s-au înaintat Direc iunei Generale a Poli iei Bucure ti actele adresate. Prefect. pentru a se cerceta i stabili precis identitatea lor. Dar mare alul i- 186 . au venit de la Bucure ti i din ora ul i jude i i suma de 25. Subsecretarul de stat la Ministerul de Interne. 12995 B. în ziua de 4 august a. El a Bucure ti România. avocat i i Maria Buzea ti. 12385/941 al Poli iei ora ului Giurgiu. cu o ma ina taxi nr. Pascu eful Serviciului (ss) Indescifrabil28 S- * Consilierul pentru probleme evreie ti Bucure ti. de aceea s-au înaintat Direc iunii Generale a Poli iei Bucure ti.

bunuri i bani. regizor la Teatrul Evreiesc din Bucure ti deportarea lui în Transnistria. profesorii 31 Tiberiu Iliescu i Sara Secret Cruceanu. ss. colonel. încît în ziua de luni nMar i. poeta Elena Farago care s-a divor at. acestor indivizi ilor de la datorie. printre care trei evrei. inginer Otto Hesselman. G-ral al Jandarmeriei 187 . în special evreii. avocat Vasile Sandulian. 8 septembrie. Policlet fost magistrat. Vasiliu a fost foarte categoric. To i cei semnala i mai sus au sentimente anglofile i accentuate înclina iuni spre comunism. evreu de origine i cunoscut comunist. RICHTER SS-Hauptsturmfuhrer29 * Inspectoratul Jandarmi Craiova mai 194430 i e la pensie. Generalul Vasiliu a declarat delega iei i evreii ar trebui extermina i. din Bucure ti. avocat Atanasie Iliescu. Delega inut vreun rezultat. întrucât ar fi luat românilor totul. pentru a interveni în favoarea regizorului evreu Sandu Eliad. La Elena Farago vin regulat foarte mul i evrei i masoni printre care: Sandu Sanft. de i sunt în cuno tin Inspector Jandarmi Craiova.urarea convorbirii cu mare alul. Florian Stoenescu Comunicat: Inspect. fost închis la Jilava. I.C. generalul Vasiliu a primit o delega ie de apte actori.

rezolu i Dir. Ce cuprindea acel memoriu? Mai întâi o în iruire a câtorva din iindu-se ac i o parte a Bucovinei. autori ai acelui memoriu. profesori de liceu) la sfâr itul verii lui 1942. s-a organizat în condi ii atât de atroce încât a a numita ac iune de -a transformat. în fapt. a Pol. în materie de proteste români.. Hauptsturmführer-ul SS Gustav Richter. mai întâi pe evreii din Banat i sudul Transilvaniei. Memoriul este legat de inten ia lui Antonescu de a deporta. consilier pe probleme evreie ti la Lega Bucure ti i iei sale ii ale lui -au i apoi renun A discernere între protestele puternice venite din partea i intelectualii.Pe document. 7. apoi Polonia. ss. 107/2004) conclude pe marginea celor semnalate în ii privind decizia lui mare Un - 188 . într-o Cunoscutul autor englez Dennis Deletant32. prezentând i analizând Memoriul unor intelectuali români înaintat la Palat (vezi nr. Memoriul intelectualilor: Un act temerar i eficient Una din ac iunile cele mai importante. Gen. la recomandarea germanilor.. în spe scriitori.

a bolilor. Am statornicit un regim antievreesc. prin necontenite i a urii. a foamei i a frigului. dar la o edin tri din 13 octombrie 1942. De doi ani ne-am a ezat în fruntea statelor cari prigonesc pe ii. îl nume te cel mai drastic din tot Sud-Estul. în vara 1942 [textul primei fraze nu se cite te clar]: i o parte a Bucovinei i au pierit din pricina violen elor. Mihai Antonescu a anun at decizia mare alului de a suspenda (sublinierea alul nu a dat fluen at de o Memoriul unor intelectuali români. 189 . prin Evreii au fost exclu i bunurile lor au i existen a leie i opresiune pe care le sim im ramificânduii. înaintat la Palat. condi ii atât de atroce încât a a numita ac i iune de exterminare. pe care însu i ziarul iei Germane.ire de la Stalingrad i ele politi ie tie precis ce efect a avut memoriul asupra regelui Mihai i reginei Elena.

190 . iar nu de mult..mereu în intensitate i adâncime nostru na ional. evreii au fost readu i în câmpul muncii. când: i unde regimul na ionalîmpotriva evreilor n-au atins gradul de gravitate pe care îl au la noi. unde munca i priceperea lor au fost puse în valoare. i de a tupila.. ti. ile germane au schimbat destina ia unor evrei din România. am ii de stat. conceput de interese potrivnice noastre. În Reich. un curent de i i societatea [. interna ional public nu s-au acordat Interesele noastre na iona i protec iile care -ar putea de exterminare a evreilor. Acolo se va stabili situa ia evreilor din România i tot acolo i. ei au ajuns în uzinele din Germania. deporta . evreii sunt integra i în comunitatea na dre na iunii într-un spirit de fraternitate i colaborare. la conferin statelor.] Putem a tepta ca problema evreias i soarta tuturor ansamblul ei. la cari suntem sili În Italia.

În America. Roosevelt. Churchill. mâine vor avea de spus acela peste suferin ele i vitregia ceasului de fa 33 . primul ministru al Marei Britanii i dl. persecu iile împotriva evreilor din România dau iuni na tere la mi a ilor ce le-a fost încredin ate prin tratate. 191 . noastre na ionale când i Dl.În Ungaria. comisarul ambasadorilor no represalii i compensa ile comise în Basarabia i Bucovina. pre pedepsirea constituie unul dintre it persecu ii împotriva evreilor . la înjosirea i decimarea popula iilor -au consfin i cari. Numai în tigat în trei rânduri ia original). itoare i dibace. Ne închipuim prea u recurge la injusti ie i violen e. ie ite din asentimentul marilor puteri ional elor etnice cu cele politice. i o institu ie pe O baza unor tratate interna ionale.

cât i autorului. nr. invizibilul i omniprezentul . 6 Grigore Vasiliu Birlic (1905 1970). Bucure ti. cel mai combativ 2 10 Prin ul Constantin M. 1979.. 20 inea lui Mihail Sebastian i am eptilici.de paie". 2005 Monitorul Oficial. p. 193-194. sub ocupa ia r fi pricinuit 12 11 cu inteligen rolul periculos al omului .. 13 Nicolae Carandino (1905 1996): scriitor.D. pp..Note 1 Centrului. 9 Pamfil eicaru (1894 1980): ziarist român. 42. 18 N. 3 I. 5 George Vraca (1896 1964). nr. Focsa. 1996. 11. Muzeului i Arhivei istorice a evreilor din România.C. 4 Constantin (1880 1945)..combina ia". 77 de ani în 200 de pagini. pe atunci so al actri . diplomat. 1905 1958): membru al unei familii aristocratice. 11 septembrie 1940. Riscurile erau destul de mari.. Focsa. Xenopol.. 1982.. Editura Cartea Româneasca. 1983. XXXVI (1999). cu fine e i cu umorul care-l . p.. Stroe. Bucure ti. În acest articol. Mircu. De la o zi la alta. în teatru. 5. 7 Vasile Vasilache (1907 1944). Memorii. ulterior. p. a fost unul dintre cei mai cunoscu i eroi aviatori români în Soare Z. 8 Mihail Ralea (1896 1964): eseist. dar neîndoielnici. 15 mai 1967. ? De altfel. pe care.. 15 O etea. 19 I. profesor la Universitatea din Ia i Via 1933). 17 Savin Solomon R. 271-272. dive de incertitudine. Mardare Universul sub titlul Camuflajul. Soare (1894 1944): regizor român. 211. amândoi n-i repete i chiar iei mele critice. i aceia care afirmau fantomatica lui existen -a abandonat atunci pseudonimul tefan Enescu. om politic de stânga. M. Bercovici. idem.pitore ti". Tel Aviv. în termeni . apud Evreii din România între anii 1940 192 . În plin regim antonescian.Victor Mincu i. tefan Enescu a îndeplinit cu noble e a povestit. 16 M. 213. care a dat ti doi domnitori: erban Cantacuzino (1678 1688) i tefan Cantacuzino (1714 1715). Lucia Sturza-Bulandra (1873 1961): actri din Bucure ti timp de 30 de ani. cronicar dramatic i director al Teatrului Na ional din Bucure ti. În perioada 1944 14 I. Lucrurile sia unui articol de V. director al ziarului Curentul. p. director la Teatrul Na ional din Ia i Institutului de Istorie A. Cantacuzino (poreclit Bâzu.

1 octombrie 1982. apropiat de cercurile literare ale avangardei. Documents. 33 Dennis Deletant Profesor de studii române ti la coala de Studii Slave i Est-Europene. 1 august 1968. 89-90. dosarul 2869. în fine. 15 aprilie 1979. Bucure ti. Editura Hasefer. 1992. 114. 193 . 1996. 32 Tiberiu Iliescu scriitor i publicist. V. 26 ef Rabin Moses Rosen. p. p. IV. vol. 1998. III. 29 I. 1997. Ancel. pp. 274.. vol. doc. ef Rabin Moses Rosen. 263-270. pp. 435. a ajuns la Roman i de adresa amintire) 29 » ia de o prin -mi ierta i cutezan a de a e direct. Drimer (D. 21 E.004M. 5. Arhiva Serviciului Român de Informa ii. Editura Hasefer. i a -o indice. Hîncu Drimer i Martha Bibescu în Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae. 322-323). 1982. .C. 98-99). fondatorul revistei Mozaic. Eseuri biblice.M. Bucure ti. prin -i veni ul de via intermediul Crucii Ro ii ori poate prin interven ia unui ilustru personaj sau. 31 I. Revista Cultului Mozaic. 322. 208. C. Cele câteva rânduri adresate so ului meu mi-o cunosc. Pe urmele lui Gala Galaction. iunie 1941. 168. 23 . RG. director al Teatrului Na ional din Craiova. IV. p. .. Marius Mircu R. 1943 1944: Bilan ul tragediei Rena terea speran ei. University College. 34 USHMM. Specializat i pe probleme de Holocaust (extras din Memoriu). p. nr. 28 Cernea.323. pp. Editura Hasefer.25. pp. p. IV. deschizându-mi în fa Deci. Ie eanu. vol.C. vol. i ef Rabin Moses Rosen R. Bucure ti. p. 1992. . 25 Gala Galaction (pseudonimul literar al lui Grigore Pi culescu. 22 Carol Drimer (1893 comparatist. pp. 86.. 2. 30 În J...1944. Cristian. primi Fany.M. nr. vol.C. 68-97. London i la University of Amsterdam. rola 14. 27 Ed. Hasefer. 1998. p. Bucure ti. Bucure ti. Editura Sport Turism.. 24 S. 515. . 2000. prin tot i Dumnezeu cel ve Cu mii de scuze. pp. 274. 6. Gheorghe Cunescu. 1879 1961): scriitor român.

Ardealul de Nord.000 de locuitori. 5. La 5 aprilie 1944. Ordinul de fa ile. din care 50. ile ocupan ilor nazi ti. o parte a popula iei evreie ti din ora e i de la domiciliile lor revine poli iei i jandarmeriei maghiare teritoriale. Baky Lászlo. 6163/1944 privitor la stabilirea unui spa iu special de locuit pentru evrei.8% germani) a fost iei de Nord a avut consecin e tragice asupra destinului popula iei evreie naziste.2% români. Textul legii preciza: guvernul regal maghiar trece în scurt timp la irea . a fost adoptat decretul-lege nr. Ordon ca ac transportarea evreilor concentrare. 37% unguri. secretar de stat la Ministerul de Interne. SS-i tii se vor deplasa la fa a locului în calitate de consultan i. la implementarea solu iei finale irea de evrei. respectiv la trecerea la ac iunea ire.IX. aprilie-septembrie 1944 germano-italian (Dictatul de la Viena) prin care partea de nord a Transilvaniei (43. Ulterior.7% evrei i 2.1 Planul de de-iudaizare preconiza trei etape: 194 . instalânducontext noua guvernare a trecut cu rapiditate.667.492 km2 i 2.

În Some . ate ile poli iene supravie i de exterminare i bestialitate. În Transilvania de Nord. ghetoizarea a început în seara zilei de 2 mai 1944 i s-a încheiat pe sfâr itul lunii mai i s-au încheiat la mijlocul lunii iunie 1944. a fost i în celelalte ghetouri. Au murit peste 20 de persoane i copii snouera organizat întri a fost împrejmuit cu re ea 3 Regim similar. martorul Weinberger Emanoil a declarat la procesul ghetourilor din nord-vestul Transilvaniei: În ghetou erau interna -au i organizare a vie ii sanitare a spitalul ora ului Dej a evreilor bolnavi.1. foarte mul i evrei de diferite boli. ceea ce nu a admis i nu a luat -au aflat în ghetou. Cei care i în - âta de cauciuc erau i erau apoi alunga i i au le urineze sânge. 4 195 . sau i mai insuportabil. entru ghetoizarea i deportarea evreilor 2. 2 3. i evreii pentru a declara unde i-au ascuns obiectele de valoare sunt Alexandru la procesul ghetoului din Reghin: Interogatoriul era luat în pivni a unei case i în birou. Ghetoizarea i concentrarea în centrele de deportare. Metode similare au fost folosite în toate ghetourile.

Sztojai Döme.Dar regimul de teroare pentru excluderea evreilor din societatea i în locuri publice. pe evreul Izsak i i-a salvat via a. În atari condi ii. din Dej sau Carei. 196 . ceferistul Vaida Al. în timpul în care ofi erii horthy ti i szalasi ti schingiuiau i jefuiau evreii în acela i timp O an Ioan.6 i. întri alte exemple. salvândupu eni temerari s-au înscris în istoria luptei pentru supravie uirea evreilor în anii Holocaustului. din Carei. semnat de primul ministru. nu doar pentru i pentru eventualii lor salvatori neevrei. a fost promulgat un ordin special. tot din Baia Mare. a În timpul în care Eichmann mâna spre cuptoare pe evreii din Oradea sau Cluj.i via a. ef-rabinul dr. Ac i individual. Am putea în conchis dr. strada Vrancei 61. Documentele vremii supravie eni neevrei. menite a ne reda speran a.. a ne insufla puteri i mai departe pe drumul pe care am pornit de la poalele muntelui Sinai. Cinstind memoria lor. orice încercare a unor neevrei de a veni în ajutorul evreilor presupunea un risc i un curaj de-a dreptul eroic. Moses Rosen. muncitor din Baia Mare. a smuls mor ii pe evreica Grün Helena cu feti a ei. De importan iile interumane.a. To i evreii trecu i de 6 ani au fost obliga ase col uri de 10x10 cm. a salvat via a hahamului Zinger i a celor patru cop Ritoc. primejduindu. în condi iile riscurilor. a ascuns în casa sa. au venit în ajutorul evreilor. confec sanc iuni grave. tot la 5 aprilie 1944. care au existat între evrei ii de a procura acte false . întrSinai. Mozes Rosen.5 Ordinele restrictive prevedeau pedepse drastice.

rectorul Stan Gavril. consul general Mihai Marina: Dl. Fabrica se afla pe teritoriul unde s-a creat ghetoul din Oradea. profesorul Virgil Maxim i Gheorghe Mangra. Doctorul Kupfer i alte 30 de persoane din Oradea. cunoscut ca romancier sub i ceilal i evrei.7 La Institutul de Teologie Greco-C . s-au salvat într-o sec boli contagioase. ce se afla sub paza solda ilor SS. so ii Appan au fost cinsti i între popoare . în gura leului. Cei 37 au fost salva i. Nimeni n8 Grupul doctorului Miksa Kupfer. Maria Pataki. pe care l-am cunoscut în anul 1942. LocotenentKalman a preluat ial proprietatea unui evreu. În 1987. 197 . Mihai Marina Subsemnatul. Marina. condamnându-l în toate manifesta iunile lui. Kupfer Miksa. administratorul iva tineri evrei în condi ii când în corpul din fa iona un spital pentru SS-i ti. De acolo. în repetate rânduri s-a declarat contra fascismului. con tient de responsabilitatea ce-mi asum. Acolo. cu riscu i i .* Grupul celor salva i de so ii Appan din Oradea. so ia lui Appan. i de ei au reu a România. sevreii din Oradea au fost deporta i la Auschwitz. Appan Kalman a reu i în podul ei. Ei circulau prin spate. prin sacristia capelei. au fost ajuta i de consulul român de la Oradea. au fost ascun i respectivii tineri. a fost denun .

unul din care s-a refugiat în viile Oradea i în Ungaria dl. i poate chiar al vie ii. Winkler . -l dlui ministru plenipoten iar la Berna. aducea evrei. în mod clandestin.ideologii. se înscriu. în timpul prigoanei fasciste a dovedit în toate sentimentele lui democrat i antifascist. prin dl. Vespasian Pela. Osvat. Fapte: 1. iativa proprie. consul Marina l-a ajutat cu bani i alimente timp de câteva luni. din Budapesta la Oradea.i pozi ia i Oradea. de asemenea. eficace la Budapesta) în interesul (Crucea Ro ie evreilor. unde la data 198 . dr. în istoria luptei pentru salvarea unor evrei în ii. a oferit ajutor i familiilor dr. dl. riscându. Marina în locuin a d-lui dr. În . 2 septembrie 1946 Kupfer Miksa. pentru a-i trece tot clandestin în România.a. tot a a de dezinteresat. în parte. consul Marina s-au produs interven ii serioase i. Nagy Pal. -a fost dat din partea d-lui Marina absolut dezinteresat. Sunt convins acesta au luat cuno tin te popula ia iuni înlesnite. medic primar al Spitalului Evreiesc9 Ac iunile nobile ale d-nei Sencovici Pasuc din Oradea. refugiindu-ne în România. În timpul când la Oradea si familia i umane ale d-lui Marina. Ter consul socaziune. te i. cu ajutorul lui ne-am salvat.

Ion Isaiu. procurarea de ei. profesor la Grecoi Gheorghe Mangra. loc iitorul acestuia. dr. Szabo Maria. Farca Rozalia. au antedatat actele mul umiri i d-lui dr. ibulac Martin i Csurka Peter. Pasuc într-un interviu acordat revistei totu i. fost ofi -nei Appan Kalman. în Jugendstil. Cel mai mare ghetou din Ardealul de Nord a fost cel din Oradea. au ajutat la ascunderea unor tineri. Poate con tiin orbi i. Mihai Marina. capelan romano-catolic. irca 25-30% din popula i înflorirea vie ii economice i spirituale. i dr. consul la Oradea i d-lui dr. dr. a ora ului. Virgil Maxim. acte false. Locuitorii ora ului nu au opus niciun fel de rezisten Totu i. pastor reformat. inclusiv prin crearea atmosferei pline de personalitate. Simt. . . Au contribuit la opera iuni de salvare: Pop Sandor. numi mai amintesc numele m-a înso it de199 Oradea. ajutor acordat la tr Voi pomeni în primul rând numele celor care au ob inut i între Popoare : Appan Kalman.10 Cunoscutul istoric din supravie însângerat aduce un omagiu Nu i-am putut -na Sencovici . d-na Kalman.salva pe to i cei care trebuiau salva i. Tereza Mozes. Maria. în cartea sa Decalog neevrei care în pofida i omene ti. Antal Rozalia i Szakadathi Julianna. o mare satisfac vie i. curatorul institutului. scria Tereza Mozes. Szücs Joszef. au existat doar i i. ul nu-i -a a. Dr. Opalotay Janos. Szabo Lajos.

Járosi Andor. Tóth Jó Universitatea Bolyai din Cluj la Cluj î i amintea Tóth József 200 i evreie ti. i vârstnici. -am mutat cu serviciul i circulau de acum zvonuri . post-mortem.12 * Despre salvarea unor evrei din Cluj scrie. titlul între popoare . Era un mare prieten al evreilor i îi ii Jarosi au circulat zi Clujului. Löwy Daniel îl nume te un Wallenberg al ora ului de pe malul Some ului. Folosindu-se de calitatea u i ându-i ostentativ pe prietenii În predicile sale Járosi a protestat împotriva politicii criminale antievreie ilor maghiare.13 Lui Járosi Andor i s-a conferit. Dar faptele sale sunt mai pu in cunoscute. printre al ii. introducând în ghetou alimente. episcop evanghelic din Cluj. 11 -au intentat ac iuni penale împotriva a mai mult de 1400 de persoane care au ascuns bunuri încredin ate de evrei. ascunzând în locuin a lor cuno tin e. A murit la Magnitogorsk în decembrie 1944. Löwy Daniel (doctor în tiin ean églagyártól a tehervonatig la Cluj în 1998.Nuheto. Destinul lui Já i prin i i dus în Siberia. În fabrica de transporta -Birkenau. Însu ii.

Alte exemple clujene.înfrico Weissberger ii. publici ti. profesorul Tóth József i so ia sa. Attila.a. cum au fost: filologul Szabó T. ia . În pivni a vilei familiei -a putut ascunde familia Weissberger. elege 15 numai cei care au mai trecut prin a a ceva. considera amenin rechizi i îmi Jandarmii au ters-o. M-a salvat deporta i Bineîn eles. aprovizionând-o cu cele necesare. cu cât nu 201 . i totu i cineva m-a denun at cându-se la geam. - Am reu întrebam. În : N-am fost curajos. Am -mi ajut semenii afla i în suferin realizat ce consecin e puteau avea faptele mele. Margareta Tóth. intram zilnic la familia Weissberger. m-am îngrozit.16 Lui Peter Lajos i sanul 1989. poetului Bartalis János.14 Profesorul Tóth a mai salvat i alte familii i i. Este relevant pentru modestia profesorului Demeter scrie Löwy Daniel iv lui Peter Lajos. publicistul Balogh Edgar. scriitori . avocatul Demeter Já Jenö în casa pantofarului Peter Lajos. A existat un spirit de solidaritate cu evreii printre unii universitari. Cazul ei era cu atât mai periculos. sau Jordáki Lajos. În 1994. au fost distin i între popoare .

episcop greco-catolic la Cluj. Gestul meu corespundea spiritului în care m-au crescut i m-au educat ii Hana a reu deportare. legitimândutere i cu certificatul de botez. mi-mi pese de consecin e. s-i dau o care cine tepta. a reu 19 202 . fugi! Mama ei era în zona de vest a Ungariei. m-am dus la dulap. Nu m-am f ional. La 18 ani. Avea 18 ani atunci când i-a oferit actele de identitate prietenei ei. Sanc Nu tiam de existen dar ea totu i. I-am dat Hanei actele mele i am îndemnato: Du-te. it -o zi. nu po ? am întrebat-o. eu nu aveam buletin de identitate. conform legisla iei ungare.ia 17 Iuliu Hossu. de la deportare ascunzând-o întrdin preajma catedralei greco-catolice din Cluj. prietena mea Nu se poate face nimic.18 * O din Cluj. am scos certificatul de na tere i de botez i i le-am dat Hanei. Hana Hamburg i tensiuni: A venit dispozi ia care ne-a stârnit cele mai cumplite i spre o destina fost emise ordine de la ie. cu actele mele. avea acte false.

jude -au salvat ase evrei. întrîn locuin 25 La Satu Mare. Földes Ilona. * Alte ac iuni de Fermierul Nicolae Pop ul Românesc. în 1996.24 Din ghetoul de la Cehei. ascun i de localnicul Florian Lobon . (Transilvania de Nord) a ascuns-o pe Hana Marmor cu copii ei. au primit titlul de i între popoare . într. Au fost ajuta i de ti au fost ascun i i în casele oamenilor. timp de trei luni. l-a inut ascuns în casa lui pe evreul Vertherger Tobias. nu au supravie uit to i.23 În imleul Silvaniei i i. atunci 21 Medicul ef din Bistri ai Enea Cosma. Varga Lajos. Ce-i drept. jude ul Some . Korocnai Sandor. jude ul Maramure . Pentru faptele i Enea Cosma. 26 203 . a ascunso în pod pe Rana Leibovici-Cohen.22 În jur de 20 de i Bude ti.20 În 2005.a comentat matematicianul american a ac iunea ei de solidaritate. O situa -a petrecut în satul Moisei a i de ni te i. au ascuns într-un deta . La Bude i i deporta i. Magda Stroe popoare . din comuna Bor a.

ofi er activ. Reviczky a fost arestat de regimul fascist maghiar i acuzat i de participare la mi carea de rezisten cond ietice. Când internarea evreilor în ghetouri. I.28 * Ajutor activ pentru trecerea grani ei nu erau adoptate doar de ile maghiare.Au fost i alte fapte de solidaritate. comandantul deta obligatorie din centrul Baia Mare. fie de unguri. Cei prin i. erau întor ile de unde raportul Inspectoratului General al Jandarmeriei din 11 mai 1944 a spre România. mare ie: 29 împu ca i i ei Mare alul a cerut lui von Killinger. s-a strecurat . În 1965 i s-a conferit . salvându-i astfel de la deportarea unde îi a s-a supus cererii comandamentului german de a preda deta amentele evreie evreilor.27 * Solu ia lui Imre Reviczky. colonelul Imre Reviczky. fie de români. precum aceea a muncitorului Dej era . ci i de cele române ti.a via a. care stipula pedeapsa cu moartea pentru evreii 204 . Reviczky a emis ordine de ii între 16 i 65 de ani. ambasadorul Reich-ului în 30 interiorul din alte i razii periodice în Legea.

redactor ef al ziarului Tribuna Ardealului. a eviden presiunea unor cercuri interna ionale 31 i sub articolul de lege mai sus men ionat ni. Arie Hirsch din Turda. Aurel Socol. în ora func iona ilegal. personalul consular al României de la Cluj i Oradea. unde refugia ilor le-au venit în ajutor Refugia ii au beneficiat chiar de automobilul viceconsulului 32 Anghel Lupescu foarte mul i români i chiar evrei în . locotenent-colonelul Victor Cup a. stabilit la Cluj. Florea Mure an.33 Ministrul plenipoten iar al României la Budapesta. locotenent-colonelul Mihai Gurgu de la consulatul României la Cluj. colonelul medic dr. afla i pe teritoriul Ungariei. de cele mai multe ori cu acte false. Ghi . scriitoarea Leti ia Papu.Ceinterna ionale. avocatul A. Zissu. Gh. Tudor Bugnariu din Cluj . s-a aflat în primul rând.V. un rol important în organizarea acestor treceri clandestine l-au jucat românii membri ai partidelor democratice. trecerea grani ei comporta mari riscuri. prof. prof. un colectiv evreiesc care îi prelua pe evreii refugia i i asigura plecarea lor în interiorul României. Eugen Filotti. avocatul Iuliu Mic a din Dej. student. înlesnindu-le astfel trecerea în România. dr. Giurgiu. din Sibiu. a emis sute de pa eni români. Vasile Moldoveanu. preotul Titus Moga din Apahida. afla i la Cluj.L. în realitate tolerat. Militant pentru 205 . Cu ajutorul lui Mihai Marina. avocat. protopopul ortodox al Clujului. atât pentru evrei cât i pentru înso itorii supravie uitorilor. avocatul Aurel Socol. comerciantul Mendi Lehrmann.a. Cel mai des uzitat punct de trecere era zona Feleac-Turda. Iuliu Hossu . Moshe Carmilly Weinberger. Între care s-au aflat: dr. consulul României la Oradea. publicistul Marton Ernö. fotograful Opri din Turda. mul i evrei au trecut peste grani Vama Cucului. Emil Ha eganu. Printre cei care au luat ini iativa de a organiza pentru evrei . dr. dr.

La Cluj ghetoul adîn fa a caselor femei. la Alexandru eanu (vechi adept P. 108 pentru suma de circa 1000 pengö 206 . era i i bolnavi. Cu astfel de î i aminte te în cartea sa cu care mtur. spunându-i ce am de gând. purta i pe bra e i spre un teribil destin. copii oproanele i terenul deschis al t. i-am urgent la birou pe cineva care cunoa te bine -a prezentat un turene.N. sub privirea rece. colonelul Eichmann i al i din itul lui aprilie cartier în ghetouri. i i blindate germane remorcând tunuri. În chip de sprijin S-au produs fire Personagii neobi nuite duceau tratative la Budapesta. dispre ii locuitorilor Clujului i de de atunci. mi-a spus tilor nr. care erau într-atât de îndobitoci i rturisire de martor ocular a lui Aurel Socol despre tragedia evreilor este în sine un document de solidaritate i în acela i ite de fasci ti.) i. . La 19 martie 1944 eram la Budapesta. membru al Partidului Na ional Român i apoi al Partidului Na ional -a afirmat ca un sin .drepturile na ionale ale românilor. el a fost cutremurat de gândul de ce-i a tepta pe evrei i iîncerce aii sale e intitulat chiar . .

Un grup îndrumat de el a fost descoperit i arestat. ceUngaria i via a. stârnind un puternic ecou atât în sufletul americanului mediu cât i în i evreie ti din S. El a ajuns în Bucure ti cu acte false. efredactorul ziarului Orient ). ia. Cu gravitate mitiu ce fac eu ti etc. Socol aminte te Vocea Americii a fost citit integral. Cu multe peripe ii a ajuns în România rabinul ef Iosif Paneth din Ileanda ia 207 . spunea Socol.bicicleta îmi vizitam prietenii evrei i îi îndrumam la singura salvare: trecerea frontierei! Între timp. iar el.A. -l spune i la Conferin i avea un cuvânt greu de spus. în una din acele zile de i disperare.36 în organizarea trecerilor i e ecuri dureroase.. Mozes Weinberger. A. -i ile sale benefice. Mi-au mul umit i mi-au vorbit repetat de recuno tin Itin 34 i totu i Socol avea un interes. pre edintele organiza iei fo tilor deporta de mare importan ti în problema Transilvaniei la Conferin a acestui material. a fost publicat în cele mai mari ziare din S.35 i întrevreii nu i-au uitat obliga . Leun biet omule în lumea asta mare singur.A. în România. Marton Ernö a trecut grani a ilegal în portbagajul automobilului cu costat 300. -l uita i. au venit la biroul meu fostul avocat de mare prestigiu Fischer Iosif (ulterior ministru al economiei na ionale a Israelului sub guvernarea lui Ben Gurion) i Marton Ernest.U.000 de lei. A exemple relatate de Tibori via i moarte : dr. Au trecut cu succes grani a rabinul ef neolog din Cluj.U.

iar protestele publice au fost cu totul rare. Ceea ce nu i omene ti. majoritatea trecerilor de grani ti versa i în schimbul unor sume importante de bani. În predica sa Márton Áron a apelat la enoria i. Predica Cluj de episcopul romano-catolic Márton Áron la 18 mai 1944 i protestul înaintat de el Guvernului Regal i Prefecturii jude ului Cluj la 22 mai 1944 sunt cazuri de excep ie. În ziua de 18 mai a. el a ile comise contra ile ungure ti. Ce-i drept. au dominat cei care au stat deoparte. .37 Predica episcopului a stârnit ecou i în România.. i de ajutorare a celor afla i în nevoie nu este o ru ine. iile canonice obi nuite. Márton Áron. Episcopul a eviden iat în special tratamentul lipsit de sentimentul cre femeilor i în ghetouri. Serviciile Secrete ale Siguran ei Generale au transmis LUATE DE GUVERN RELATIV LA INTERNAREA EVREILOR Episcopul romano-catolic de Alba-Iulia.c. Dorin a de salvare a fost o excep ie. La sfâr itul ceremoniei religioase. La 30 mai 1944. hirotonisind i trei preo i. * toate cazurile de solidaritate i de salvare a evreilor. A reu a i rabinul din Vi ni a i Curtea sa. Din informa iile ce de i protopopul catolic din 208 .evada i din ghetoul din Dej. A existat o dorin a. care .

cu dragoste nu ia parte la ac aceste zile sfâ la moarte mii de oameni. în România. au 209 . vor fi du i de aici. au protestat de asemeni împotriva prigoanei evreilor. 38 În protestul din 22 mai adresat Ministerului Regal Ungar. precum acestora în ghetouri. i adânc consternat când aude ce se spune despre comportarea fa i viitorul lor. legat de ea. evrei i cre tini. Catehismul le pune în rândul 39 Episcopul Márton Vashem-ul i40 nu i-au atins inta în acele momente tragice. în predicile inute. edin a mea. În iei noastre i. Prefecturii jude ului Cluj i Chesturii poli iei din Cluj.000 de evrei au fost deporta i din Transilvania de Totu i care. -au i cu riscul vie ii. dar socotesc de datoria mea de om ile ca.Cluj. din proprie ini venit în ajutorul semenilor lor. Peste 130. soarta tuturora capetelor noastre mânia lui Dumn sau prin colaborarea cu ele. Márton Áron cei aduna i zilele trecute.

14. 1998. 3. Magda Stroe 20. Lebovits. 27. 556.O. 229 13. 4238. 65. Remember 1985. 119. p. 2001. Op. 24. cit. 29. Lustig. p. Remember. Bala . ***. 127-134. pp. 11. p. 1995. p. p. Mózes. pp. 2007. 40. p. p. 1980. cit. 221-222. pp. 30. 66. . 48. Lebovits.. 10. Loc. 16. 266-267. 2007. 123/29 mai 1944. Documente. P. Loc. p.1991. p. cit. Documente. Loc. Loc. 7. Op. 2003. 6. nr. Löwy. 299.. 393. Mózes . cit. nr. cit. 120. 293.. p. 2007. 21. 22. . 34.2005. p. Braham. 23. 7/1991. 100. 15. 4. 64-65. 31. 28. 5. 46. cit. cit. 35. 12. cit. Mozes Rosen. 26. 75. 228. 1997.176. Op. p. M. p. 164-165. 38. cit. 1995. 17. p. Loc. Revista Cultului Mozaic. 328. 19. pp. 8. p. cit. 2. p. 47. Loc. Lebovits. 2005. 37. . pp. 1995. Loc. 6. Mózes. 74. 3. Lebovits. 1995. p. 9. 559. pp. p. Ci 19. p. p. p. 36. ***. 165. 293. 32. Loc. cit.. Remember. 210 . 16 ianuarie 15 februarie 1997. 118. p. p. Puntea .Note 1. Socol Aurel. p. 18. 1997. Tibori. 10 octombrie 1977. I. Lebovits. Tibory. . O. 39.

septembrie 14 Decret regal: Statul român devine Stat na ional legionar i eful regimului legionar. Dispozi ii administrative ale organelor centrale i locale de stat. cu o popula de peste 270. iulie 1 Pogrom antievreiesc la Dorohoi organizat i executat de i militare române în retragere din teritoriile intrate în compone a Uniunii Sovietice.X.S. Alte ac iuni i evenimente antievreie ti (1938 1944) 1938 ianuarie 22 decembrie rnul Goga-Cuza (1937. Horia Sima este gionare. 1938 februarie) a decretului-lege privind revizuirea ia i-au 1940 iunie 26 Basarabia i Bucovina de Nord au intrat în componen a U.000 persoane. august 30 Este semnat Dictatul de la Viena. 211 . prin care Transilvania de N de peste 160. august 9 Publicarea decretuluilocuitorilor evrei din România. septembrie 5 Publicarea decretului regal privind instalarea generalului Ion Antonescu în func ia de pre edinte al Consiliului de Mini tri.000 de persoane.R.S. septembrie 6 Publicarea decretului regal privind investirea generalului Ion Antonescu cu depline puteri pentru conducerea statului român. Cronologia principalelor legi i decizii ministeriale.

S-a comunicat Marelui Stat Major. . iulie 24 înfiin area ghetoului din Chi iulie 25 Peste 25. s-au incendiat.000 de evrei. Au fost asasina i peste 120 de evrei. în Ucraina. februarie 14 Decret regal prin care s-a abrogat decretul din 14 septembrie 1940 privind proclamarea Statului Na ional Legionar Român. de 13. Au fost uci i circa 10. au fost devastate. august 19 te intrarea sub administra teritoriului dintre Nistru i Bug (Transnistria).1941 ianuarie 21-23 Are loc Pogromul din Bucure ti în zilele rebeliunii legionare. august 5 începe re basarabeni arunca ile antonesciene dincolo de Nistru. interesând . i jefuit 25 de temple i sinagogi. Mii de evrei au fost uci i. tuturor prefecturilor. iunie 21 Ministerul Afacerilor Interne emite ordinul privind evacuarea evreilor din sate i târguri.000 de evrei din Basarabia au fost arunca i peste Nistru. Inspectoratului General al Jandarmeriei. iulie 5 iulie 17 Trupele germane . august 5 Se emite ordinul guvernamental privind obligativitatea de august 6 Evreilor din Ia i li se interzice locuirea i circula ia în anumite cartiere. iunie 22 ional de teroare iunie 29-iulie 6 urarea Pogromului la Ia i prin împu carea rii poli iei i asfixierea în ii e te cifra i. incendiate i jefuite 616 magazine.000. cu excep ia 212 . 547 de locuin e. Direc iei Generale a Poli iei.

cureni. octombrie 16 Intrarea trupelor române în ora ul Odessa. octombrie 9 Î ile din Bucovina de Sud. Edine i august Înfiin din Basarabia pentru evreii returna i de nem i de pe teritoriul Transnis septembrie 3 Ordinul circular emis de cabinetul Ministrului de Interne prin care se face cunoscut prefec ilor de jude sunt obliga i a purta ca semn distinctiv o stea cu ase col uri.regiunii Odessa. dr. septembrie 16 Reî te la drum . Alexianu este numit guvernatorul Transnistriei. octombrie 10 area i i de de Nord octombrie 11 Al doilea apel adresat lui Ion Antonescu de Dr. terg din controalele armatei ofi septembrie 10 S-a anulat ordinul privind obligativitat semnului distinctiv i -l poarte. august 30 Semnarea acordului de la Tighina ii României elegerea din 19 august privind instalarea administra iei civile române ti în Transnistria. octombrie 22 Odessa (fostul sediu al NKVD). Filderman moartea f octombrie 13 Î i. Filderman. Basarabia i Bucovina în Transnistria. octombrie 23-26 Represalii sângeroase împotriva evreilor din Odessa au fost asasina i în primul rând evreii refugia -40. W. 213 . octombrie 9 pre edintele Federa i Evreie ti. W.000. Gh. Prof.

noiembrie 7 Primul convoi de deporta i din ora ul i jude ul Dorohoi este îmbarcat în vagoane pentru animale i trimis spre Transnistria. evrei basarabeni i localnici. iunie 7 i. iulie 31 Ordinul Ministerului Afacerilor Interne pentru evacuarea i a tuturor evreilor suspecta i de comunism. iulie 11 de evrei din Vechiul Regat i sudul Transilvaniei în Transnistria.col. decembrie 16 i evreie ti din România i se înlocuie te cu Centrala Evreilor din Româ ii evreie ti. Isopescu Modest. iunie 14 Sunt deporta i 450 de evrei din Dorohoi. Au fost ucise zeci de mii de persoane. februarie A i Acmecetca. iulie 24 Pre edin ia Consiliului de Mini Afacerilor Interne tuturor evreilor suspecta tori sau simpatizan i comuni ti i antifasci ti. desemna un împuternicit pentru lichidarea bunurilor. 1942 ianuarie 30 Apare regulamentul de func ionare al Centralei Evreilor din România.Transnistria. februarie 27 Au pierit peste 700 de evrei. decembrie 17 Ultimele convoaie de evrei sosite din Bucovina i jude ul Dorohoi trec Nistrul prin Atachi decembrie 21 Sub conducerea prefectului jude ului Golta. începe masacrarea evreilor din ghetoul Bogdanovca (Transnistria). 214 . It.

Dr.000 de supravie uitori în Transnistria în schimbul unei taxe de câteva zeci de miliarde de lei. noiembrie 22 Are loc o edin pr lor 75. cât i în presa din România. Filderman guvernului. transmite prin radio.000 de persoane. un m un puternic i. în elor Germaniei naziste de a c octombrie 16 trii de exterminare. 1942 Î organizate deta amentele de servicii pentru front. Se men septembrie 8 Deportarea unui lot de peste 1. septembrie 22 Memoriul adresat de dr. ministrul Afacerilor Externe al Statelor Unite. ia de (19 noiembrie 1942 septembrie 6 pâine a evreilor.500 de evrei din Vechiul Regat i sudul Transilvaniei în Transnistria. Cel pu 215 . pentru deportarea în Transnistria. septembrie 16 Din ordinul Marelui Stat Major. cu prilejul anului nou evreiesc. Sunt încadra i it vârsta de 21 de ani. septembrie 22 Deportarea în Transnistria a evreilor aresta i la 16 ara. septembrie 13 Cordell Hull. Aproximativ 15.august 8 Ambasadei germane din Bucure ti Judenrein ia septembrie 4 Î -19 noiembrie 1942) 2 februarie 1943). sunt ridica i i închi i într-o ti cu familiile lor. Filderman cere înainte de orice discutarea repatrierii deporta ilor.

846 orfani repatria i din Transnistria.1943 ianuarie 1 Deplasarea primei delega ii a Comitetului de Asisten pe lâ asisten ei. din cauza a a-ziselor abateri de la disciplina muncii obligatorii. 1944 februarie 15 S-a ordonat repatrierea din Transnistria a orfanilor de martie 6 Sosesc la Ia i 1. Filderman pre edintele Centralei Evreilor din România. Filderman vernului numeroase note documentate cu privire la situa ia Transnistria. ianuarie 2 Dr. a celor trimi i din Vechiul Regat. august Reîntoarcerea dr. octombrie 2 ilor a a-zi .500 repatria i din Transnistria. a evreilor din Dorohoi. decembrie 8 ilor originari din Dorohoi. mai 12 Dr. a evreilor care au cerut repatrierea în URSS pentru întregirea familiei. Filderman cere repatrierea din Transnistria a orfanilor. în care Memoriul lui Filder mai 26 Filderman. Cere repatrierea lor septembrie 7 repatriere din Transnistria a diferitelor categorii de evrei. decembrie 20 Sosesc în Dorohoi în jur de 1. 216 . mai 11 Mare i unei contribu ii excep ionale de 4 iona i.

mai 15 Începe deportarea evreilor din Transilvania de Nord în iunea se încheie la 7 iunie. cu 120 orfani reveni i din Transnistria i 30 de supraveghetori. este scufundat. decembrie 19 Promulgarea decretuluilegislative antievreie ti în România. adoptate în perioada regimului antonescian. cu iulie 6 700 emigran i. separarea i izolarea lor de restul popula iei. august 23 armele împotriva Germaniei naziste. plecat din portul Constan a. septembrie 16-17 organizat i executat de trupele maghiare care au ocupat vremelnic localitatea. cu 243 emigran i. mai 3 217 . mai 10 Se încheie opera ia de ghetoizare în Transilvania de Nord. aprilie 4 a spre Palestina.martie 19 guvernului progerman Sztojai finale martie 20 iei ub ocupa trecut Bugul. august . Eichmann luând primul contact cu Concompor evreu nu i se va întâmpla nimic martie 29 Consiliul de Mini tri maghiar aprob vernamentale antievreie turor evreilor (inclusiv a celor din Transilvania de ene ti. nu poate fi executat decât în propor martie 21 La Budapesta. a . Au fost uci i peste 100 de evrei. aprilie 5 Ungaria (inclusiv în Transilvania de Se declan iunea de strângere în ghetouri a evreilor din Transilvania de Nord. martie 30 Palestina din portul Constan a. cu emigran i spre Palestina.

Combaterea Antisemitismului: 17-18 septembrie 2008 de a prezenta unele puncte de -a -o tisemitismul prinde atât partea îngerilor. pe parcursul istoriei. cu puternice accente xenofobe. Este o deosebire esen fa curente antidemocratice. 218 . este diferit: gândire. rasiste i antisemite. comportament. ii de diferite etnii ar trebui -a dovedit a fi. vârful de lance al violen elor i respect reciproc între popoare xenofobiei.XI. origine etc. rasismului i antisemitismului.

inclusiv a celei evreie ti în toate domeniile vie ii politice. care au culminat cu Holocaustul românesc. în anul 2006. -o trei pre edin i ai deschis. Comunitatea evreilor. rasist sau xenofob irea unor infrac iuni contra Europa care au creat un cadru legislativ adecvat pentru ceea ce înseam i antisemitismului. dar ii civile. economice. realizarea de programe pentru instruirea i formarea personalului din poli ie i justi ie în vederea ob blemele ilor române la diferite niveluri. sociale.Popula i chiar i alte mi i na ionale) nu poate elimina din memorie persecu dede mari suferin e i de moarte. (2004). ceea ce treze te amintiri dureroase i popula iei evreie 219 . la Bucure ti Cu toate acestea. are un reprezentant în Parlamentul României. i studierii sale în coli. privind interzicerea organiza iilor i simbolurilor cu caracter fascist. în pr eliminare a evreilor din via nici o opreli ilor na ionale. am asistat dor. apar pe ecrane. Însemne ale trecutului rasist i. în prezen a pre . ca i celelalte i recunoscute oficial de statul român. culturale. Legea 107/2006. la chio curi. la 9 octombrie. luate împotriva ei numai din motive rasiale. în fiecare an în Ziua Holocaustului din România.

spunândui? Voi. eful frac iunii parlamentare naziste (viitorul ministru de interne al lui Hitler) a inut în Reichstag un discurs energic de protest. media. care tortura i. ucide i. minciuna reaminti un caz întâmplat în Germania. înainte de venirea la putere a lui Hitler. afacerile interna i un i i linie i în prezent. Mai ele ucid. 1 din Topoloveni-Arge . O astfel de situa ie. voi care în Mein Kampf propune partizani de-ai vo tri au fost re inu i câteva 220 . Periodicele xenofobe i antidemocratice. cursul op împotriva xenofobiei. rasismului i antisemitismului tim cu to opiniei. Ucid i cuvintele grele. incendia i. Frick. Doi dintre nazi ti au fost re inu i timp de trei ore la o sec ie de poli guri ile lui Thomas Mann. chemând la declan area unor acte violente sau amenin i i cu teme antievreie ti. mai toate conspira elep rnele. iîi te ideile de tip totalitar pe Internet iar sub acoperirea luptei ii i manifesta ionale despre Holocaust au fost semnalate în unele coli. Cancelarul catolic Brüning l-a apostrofat.a Holocaustului. ul 2007 la coala nr. Einstein i a altor autori. a fost i Tineretului.

iar mâine o voi refuza în numele principiilor pe care eu le ea unei astfel de ii. în acest iilor strânse cu celelalte culte religioase i Biserica terii i a în elegerii. î i Desigur. irea în Federa ia lumii evreie ti a constituit artistice ale i prilejul transmiterii unui mesaj de Pe acela i plan pot fi men ionate i contribu iile noastre la Sighi oara. ilor Evreie ti din România. ac iunile noastre de combatere a antisemitismului sunt îndreptate spre cunoa modalitate de a se ajunge la respectul reciproc.i arate roadele. româno-israelieni. sau la întâlnirile ecumenice de la Constan a. prin invitarea a i reprezentative apar inând diferitelor organiza ii ale popula iei majoritare culturale sau comemorative evreie . fa are pentru popula ilor Evreie ti din România i deputatul acestei popula ii în Parlamentul României reac sesizând mass media ile publice. pe to i cei chema În acela i timp.i. 221 . care au investit i totu ii.

fa ii. 222 . Berlin etc. în colaborare cu Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România. Am participat la conferin ele interna ionale cu . în drept pentru toate ac iunile i sloganurile antisemit?. cu sprijinul Ministerului Educa iei. Tbilisi. Casa Corpului Didactic i Asocia ia Evreilor din România Victime ale Holocaustului AERVH. pe care o caracter cu totul deosebit.oriunde tin a opiniei publice modul de rezolvare a acestora. Supravie uitori ai Holocaustului vorbesc în fa a elevilor i studen ilor despre ce sfost condamna negarea Holocaustului i raporturile directe dintre nega ionism i antisemitism. cu Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România ile din Bucure ti i Cluj-Napoca.i neevrei) i-a intensificat activitatea i. organizate pentru formarea profesorilor implica i în predarea cursului op ional despre Holocaust.) i vom participa i în viitor. cei mai indica ilor Evreie ti din iunilor men ionate anterior. î i propune: to i factorii din procesul de educa ie i formare a tinerilor i a opiniei publ - min 1. Acestea sunt numai câteva aspecte din activitatea pe care o i totu i in. Ierusalim. De ea Este deci firesc ca.

E. pentru introducerea în programele de ie conferin e. Avem încredere în democra olitici i intelectualilor Suntem solidari cu popula i lupta sa împotriva i împotriva ei i terorismului. cursuri.C. ini ierea de contacte cu Ministerul Public. Dar nu putem fi indiferen i acte de tribut atât de greu. 3. superior. Cu edinte al Federa ilor Evreie ti din România i de deputat în Parlamentul -un limbaj familiar în tara ia spre bine î Ne pronun Dr. xenofobiei i intoleran ei de orice fel. AUREL VAINER Pre edintele Federa ilor Evreie ti din România Deputat 223 . Suntem solidari cu victimele regimului totalitar comunist i cu to i acei care. seminarii dezbateri privind combaterea i antisemitismului. de stat i private. iunile împotriva rasismului. cu Ministerul Justi iei i Consiliul ii urii.2. au fost victime nevinovate. ca i noi. ia.S. idei fundamentale ale O. cu Ministerul Administra iei i Internelor.

Brunea-Fox. Antonescu. Bucure ti. Voin a de libertate de Stela Tinney. 224 . Bucure ti. Braham. p. Bercovici 1982 Israil Bercovici. editor Jean Ancel. Memorial Antonescu. 29 iunie 1941. Editura Funda iei Culturale Române. 2001 E. 2003 Ancel. Holocaustul din Ungaria. I XII. Ora ul Jurnalul rebeliunii i ti. vol. 1950). Editura Hasefer. The Goldstein Goren Diaspora Research Center. Brunea-Fox. Bucure ti. 1941 Mihai A. Barbul. 1982. Note zilnice ANIC. Editura Hasefer. Politica genocidului. Braham. Transnistria Documents 1941 1942. Ancel. Bucure ti. Partea I i a II-a. Preludiu la asasinat. Editura Kriterion. 1990 F. 1995 Miriam Korber-Bercovici. Jurnal de ghetou. Documents Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry During the Holocaust. Bercovici. Le troisieme homme de (Paris. [The Beate Klarsfeld Foundation]. Tel Aviv. III. 417 în Matatias Carp. Abrevieri Ancel. 2005 Jean. dosar 75. 1990. Ia i. 2003 Ancel. Contribu ii Jean Ancel. Transnistria Documents Jean Ancel. atru evreiesc în România 1876-1976. 1. Pogromul de la Ia i. 2005 Mihai Antonescu. 1995. II. vol. 239. Partea I i a II-a. 2001. vol. The Romanian Mass Murder Campaigns. Editura Atlas. filele 235. 2003 Randolph L. 1998. Bucure ti. 1986 Ancel. Pentru Basarabia i iei dezrobitoare. Editura Hasefer. vol. Vol. Editura Polirom. Ancel.Contribu ii la istoria României.XII. 2001 Bala Egon. Bucure ti. Bucure ti 2003. Bines. Editura APP. Editura Kriterion. 1-3. Transnistria 1998 Transnistria. Edi Patrosie. Problema E 1944. 1950 E. 1941 Argetoianu. Bines. I. Barbul. 501 Bala . I. Fond Argetoianu. 1-3. Vol. prefa Yehuda Bauer.

Bucure ti. *** Holocaustul. editura Hasefer. 1996. 2002. cu o prefa afran. Bucure ti. Bucure ti. Ed. 2008 cultural-pitesti. Dorohoi.). vol. Edi ia a II-a. vol. Ed. Galaction. Patru ani de urgie. Dennis Deletant. 2005 Documente. Editura Hasefer. Stroe. 2004 supravie uitorilor. 1996 Gala Galaction. Eclipsa. Cernea. Oameni de teatru din trecut. Du Style. www. Dorian. I-III. 2002.C. Bucure ti. în Exterminarea evreilor români i ucraienieni în perioada . Shlomo David. Suferin ele evreilor din România. editor Randolph L. Jurnal. 5 octombrie 1940 25 octombrie 1944. 1995 Drumul Holocaustului Calvarul evreilor din nord-vestul Transilvaniei sub ocupa ia Ungariei. Foc a. Israel. Timpul. Editura Hasefer. Editura Polirom. . Comisia interna Holocaustului în România. Edi ie Lya Benjamin. vol. 1996. Editura Globus. Editura Humanitas. Bucure ti. Institul Român de Istorie ti. 1940-1944. Foc a. 1996. 1997. I. Ia i. Edi ie de Marguerite Dorian. Radu Florian.centrulDeletant. 1996 Shlomo David. Pogromul de la Ia i. . S. N. III. Masacrul de la Ia i i din 29-30 iunie 1941 un prim act al genocidului împotriva evreilor". Braham. 1996 Emil Dorian. Editura Hasefer. -Napoca 1995. genera ii de iudaism i sionism. Editura Albatros. Depozi ie de martor. prefa Pippidi. Notele unui evreu din România. 2002 Adrian Radu Cernea. I. -1944. Editura Diogene. Editura Semne. Cristian.ro Grigore Gafencu. 2008. Hîncu. Guttman Ben-Zvi. C. 1997. Cristian.Matatias Carp Matatias Carp. Gall. 2008 Documente. 1991 Iulie 1942. Editura Polirom. 2004. S. Bucure ti. . I. Bucure ti (f. Iunie 1940 Bucure ti. cu o prefa . Bucure ti. iuni necunoscute ale diploma iei române. 1996. Aliatul uitat a lui Hitler. Bucure ti. 1991 Grigore Gafencu. a. editor Teodor Vârgolici. Jurnal. 2005. Ion Antonescu i 1944. 225 . 1997 Matei Gall. 1997 Hîncu Dumitru. Bucure ti. 2008 Itzhac Guttman Ben-Zvi.

Ex Libris Kiadó. 2006 Radu Ioanid. 1977 Iorgu Iordan. Legisla . A téglagyártól a tehervonatig Kolozsvár zsidó o istorie a popula iei evreie ti din Cluj). Sentin a. 1992. Editura Erdélyi Szépmives Céh. Bucure ti. Documente i Cuvânt înainte dr. 2007. 1995 Mózes Tereza. 1993. editor: Lya Benjamin. Legisla Evreii din România între anii 1940 1944. vol. Moses Rosen. 1996. Kaputt. Bucure ti. Moses Rosen. 1940 1947 (coordonator Dinu C. Budapesta. Dan Berindei. Giurescu ti. Editura Hasefer. Memorii. Moses Rosen. Bucure ti. Bucure ti 2007. Bucure ti. 1995. Zsidótörvények Zsidómentök (Legi evreie ti salvatori evrei). Oameni de omenie în vremuri de neomenie. Mircu. 2008 Oliver Lustig (ed. 2008 *** Martiriul Martiriul evreilor din România 1940 1944. 1998 Lustig. Lebovits. Bucure ti. 1980 ef Rabin Dr.Hudi . Asocia ia Evreilor din România Victime ale Holocaustului. Institutul European. II. Iorgu Iordan. Mózes. 2008 Academia Livia Novi Kessler. Din nou apte momente din istoria evreilor în România. 2000 Ioan Hudi Jurnal politic (7 septembrie 1940 1941). Editura AERVH. Mss Livia Novi Kessler. 226 . Editura Hasefer. 2007 Lebovits Imre. Holocaustul în România. Bucure ti. Hasefer. 1987 Marius Mircu. Editura Nemira. În lumina Torei (Edi ia a III-a). Decalog însângerat. Editura Hasefer. C. 1996 Marius Mircu. 1980. Moses Rosen. 1992 ef Rabin Moses Rosen. Editura Hasefer. 2006. i Mss. Löwy 1998 Löwy Daniel. Tel Aviv: Glob.). editura Eminescu. 2008 Istoria României. Bucure ti. Bucure ti. Editura ARA. vol IX. 2000 . Malaparte. 1977 Istoria României. 1987 Mircu.Ioanid. 2008 Curzio Malaparte. 1991. Procesul Ghetourilor din nordul Transilvaniei Actul de acuzare. Distrugerea evreilor i romilor sub regimul Antonescu 1940 1944. Bucure ti. Studiu introductiv i note de acad. Bucure ti. Kolozsvár. Eseuri biblice. Ed. traducere din limba .

R. Editura Albatros. Cluj. 2008. Sebastian. Jurnal. 1998 I. deasupra Ardealului.C.M. 1998. 2002. 1985. Editura de Stat. 1943-1944. Ia i. 2005. 2005. prefa . Radu Ioanid. Edi ia a V2006 . 1935-1944. edi Ana Murnu. Bucure ti. Bucure ti. Bucure ti. . . Editura Hasefer. 2005 Tibori Szabo Zoltan. Text îngrijit de . Ionescu). Tibori. Frontiera dintre via i moarte Refugiul i salvarea evreilor la grani a româno1944) de Florica Perian) Editura Compania. Evreii din România între anii 19401944. vol. Caleidoscop. 2000. 227 . Evreii din jude ul Dorohoi în perioada celui de-al II. Bucure ti. Editura Humanitas. Bucure ti. Editura Hasefer. 1946 Mihail Sadoveanu. Raport final Raport final al Comisei Interna ionale pentru Studierea Holocaustului în România (editori: Tuvia Friling. Jurnal. România 1939-1946. 2008 Sonya Palty. (1995 prezent).E. Spre Învierea României (Buenos Aires. 1991 Aurel Socol. Jurnal. Palaghi . Mihail E. Revista Cultului Mozaic (1956-1995). Editura 100+1 Gramar. S. Palaghi Garda de Fier. deportare. 1951) Sonya Palty.Mózes. 1991 Stancu. Bilan ul tragediei Rena terea speran ei. 1997. Perioada unei mari restri ti. 2002 Alice Voinescu. 1996 Mihail Sebastian. 1951 S. IV. trece i Nistrul!. 1946. 1997 Teresa Mozes. Sec ia de documentare. Editura Hasefer. Evrei. Bucure ti. Prefa i note de Leon Volovici. vol. Editura Matrix Rom. Editura Vivaldi. R. Studia et Acta Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae. Mihail Sadoveanu. Socol. Bucure ti 1997. 1996. Ia i . 2000 Marcu Rozen. Evreii din România între anii 19401944. *** Remember Remember 40 de ani de la masacrarea evreilor din Ardealul de Nord sub ocupa ilor Evreie ti din Romînia.III/2. Rozen. Editura Polirom. Bucure ti. 2005 Zaharia Stancu. Evreii din Oradea (traducere Liviu Borcea). 1997 I. Jean Mouton. 2008 Jean Mouton. Bucure ti. 1996 iei). 2005. Alice Voinescu. Bucure ti.

Bucure ti. Editura Funda iei Culturale Române. 2007 Cu trenul expres spre moarte. Bucure ti. Editura Humanitas.G. Athenee Palace.R. Waldeck. 2000 R. 2000. Waldeck. 2000 Rene de Weck. editura Institutului Na ional pentru 228 .G. Weck. Jurnal. uitor. 2000. .

200 p. Editura Curtea Veche. Bucure ti. Studii. Bucure ti. 1996. Groapa e în livada cu vi ini. Editura Hasefer. Editura Hasefer. 77 p. Benjamin Lya. i rezisten în istoria evreilor din România. Documente diplomatice franceze. 1940-1944. Editura Hasefer. Editura Bucure ti. Memorialul Martirilor Evrei din România (Album). Pendulul Vie ii. Fried Hedi. Glasberg Gold Ruth. 474 p. Viorel iganii în istoria României. Iancu Carol (ed. 916 p. 2002. Bucure ti. 191 p. 426p.). Date istorice . Bucure ti. Cum a fost posibil?: Evreii din România în perioada Holocaustului. Editura Hasefer. 250 p. Daghani Arnold. Florian Alexandru (coord. Constantin Iordachi. Bucure ti. Editura Vremea XXI. Shoah in România.XIII. Bucure ti. Achim. România i Transnistria: Problema Holocaustului. Achim Viorel. 1998. -a. Documente privind deportarea iganilor în Transnistria. Bucure ti. reflec ii. Timpul lacrimilor secate. Benjamin Lya. Problema evreia Consiliului de Mini tri. Editura România Press. ti. experien e. 2003. 2004. 204 p. 1940 1944. Editura Institutului pentru Studierea Holocaustului din România . Fried Hedi. Achim Viorel (ed. Benjamin Lya (ed. Bucure ti. Fragmente. Bucure ti. Drumul la i de la Auschwitz. 215 p. 2004. 2001.). 2004. 376 p. 2003. Ciuciu Anca.).). 2007. 650 p. Evreii în timpul regimului Antonescu. Editura Hasefer. 1940 1944. Benjamin Lya. 229 .

Editura Matrix Rom. 317 p. *** O antologie . 142 p. Istoria evreilor. Manual pentru liceu. 230 . 407 p. 2007. 302 p. Holocaustul. 70 p. Saxone Valentin. plus ilustra ii. 2002. Traducere icu Goldstein. 831 p. Asocia ia Evreilor din România Victime ale Holocaustului. Bucure ti. 2006.. *** Pogromul de la la i (28-30 iunie 1941): prologul Holocaustului în România. Speran e în întuneric. Lustig Oliver. Editura Hasefer. Bucure ti. Deletant Dennis (ed. 2005. 494 p. edi Voicu. Editura Polirom. Al III-lea Reich i Holocaustul din România: 1940 1944: documente din arhive germane. afran Alexandru. 345 p. 112398. *** Violen edi de George Voicu. Lustig Oliver. Bucure ti. Între negare i trivializare prin compara ie. Ia i. 2005. Editura Institutului pentru Studierea Holocaustului din România. 2002. Un Comunitatea 1947. 188 p. 2004. 2004. Negarea Holocaustului în i de Est. Shafir Michael. Bucure ti. Memorii. 160 p. 2001. Institutul Na ional . Institutul Na ional pentru Studierea 2006. Memorii. Editura Polirom Ia i. Edi ia a IIti. *** Reflec editor Felicia Waldman. Bucure ti. Rozen Marcu. 1996. Editura Hasefer. 85 p. Introducere de Jean Ancel. Petrescu Florin.T . Bucure ti. Editura Compania. 2001. Dic äftling nr. 2005. Editura Viitorul Românesc. iP ti. Asocia ia Evreilor din România Victime ale Holocaustului. Editura Polirom.). Tra Ottmar. 60 de ani de la deportarea evreilor din România în Transnistria. Bucure ti. 208 p.

176 Adler. 178 Alexianu. 36 Berghoff. 247 Bartalis. 72. tefan. Jean. David. 98. 207 Benador. 33. 184 Artzi. 170. 97. 178 Antal. 26. 58. 171. Otto. 74. 89. 83 Beck. 226. 162. 53. Petre. 131. 158. 189. 188. Petru. 62 Azicovici. 159. 11 Astileanu. 144. Ida. 181. 145. Viorel. 71. Ion. Janos. 15. Viorica. 193. 113. 90. 158. Sándor. Devy. 105. Ury. 183 Beiler. Iulius. E. 87. 212.XIV. 197 Balogh. 162. 12. 66 Beju. Gheorghe. 40. 166. 49 Bines. 144. 55. 225. Traian. 105 Bârsescu. 159. Oizer. 226. 65. 205 Atanasiu. Tudor. 203. 204. 199 Antonescu. Gheorghe. 38 . 14. Alexandru. 39. 66. 193 Binder. Mihai. 224 Bart. 213 Ancel. 35 . 29. 143. Sarina. 79. 64. 197. 216. 139. 113. Kalman. 103. 10. 87. 106 Bellu. 158. 224 Antschel. Martha. Constantin.. 113. 35 Achim. 210. Constantin. 224. 175 Barbul. 99. 141. 168. Ioan.. Minodora. Vasil. 247 . 35 Bibescu.. 194 Bala . 70 . 199 Argetoianu. 176 Ben Gurion. 87 Alexa. 171. Liviu. 160. Anghel. 224 Bálint. 164. 15. 89. Itzhak. 92. Rozalia. Alla. 143. Lászlo. 142. 189. 11. 15. 14. 211. 54. 39 Beleca. 89. 176 Baky. 157. Sebastian. 178 . 182. Nicolae. Dan. 230 Andrei. Egon. 201 Bauer. 90. 88. 44. 57. 106 231 . Ludwig. Valerian. 225. Indice de persoane A Abraham. Mircea. 28. Agatha. 161. 169. 229 Aderca. Gheorghe. 84. 38 Appan. 170. Carol. 141. 107 Agarici. 39. 161 . M. Lya. 96. 93. 95. 97. 159 Beleca. 176 Benjamin. 116. 27. F. Constantin. Millo. 152. Victorine. 226 Beris. 38 . 83 B Baciu. 94. 61 Agapie. Edgar. Vasile. 219 Beceanu. 229 Benone. 38. 176 Barbu. Friedrich. 36 Anu oiu T. 49 Binder. 38. 57. 157. 13. Dumitru. 86. 224 Binovici. 102 . 38. 213. 78. Maria. 160. Yehuda. 157. 103. 56. 81 Alexandrescu . 83 Berindei. 100. 230 Antonescu. 201 Banu . 224 Arghezi. Maria.

164 . 71.. Emil. 177 Canner. 164 . 210. Shlomo.Blaga. Arnold. 16. Gheorghe. Leti ia. 39 Com a. 166 Caler. 100 Bonciu. 55. Eli. A. 224. 42 . 66. 61 Cru evan. Gheorghe. 61 Churchill. 229 Damian. 163. Maria. 103. 120. 36 Constantin. 179. Marin. Lily. 71.Vasile T. 193. 113. 224 Bruter. L. Avram. 210. 205. Moshe. 179 Carandino. H. 168 Dan. 126.. Albrecht. 157 Co ereanu. 186 C Cajal. 160. 224. 39 eanu. N. 207 Carol al II-lea. 164. 225 Davidescu. 114. 131. 177 . Mircea. 184. Isac. 88. 141. Gh. M. Theodor. 191 Cilibi.. 83 Cantacuzino. Ion. 101 Cojoc. 140. 203 Co buc. 15. Dennis. erban. 175. 225 Criveanu. Mircea. 12. Valeriu. 192 Carmilly-Weinberger. Nicolae. 48 Bugnariu. Carol. 206 . Peter. 205 Bunescu. Gh. 225 Cassulo. 175 Cioculescu. 89. 26. Ilie. 42 Diamandescu. Radu. Anghel. 183 Brunea-Fox. 17 Contesa Waldeck. 95 Cioculescu. 119. 225 Ciuciu. Malca. 205 Cuza.. 102 . 230 Demayo. Enea. 193. 87. 163 Brecher. Bâzu. 104 Constantinescu. 229 Ciurescu.. 61 Blecher. Radu. 160. 135. 182 232 . 182 Buzea. Marius. Janos. S. Max. 113. 176 David. Corneliu. 101 Bruch. Sergiu. 199 . tefan). 74 Cristian. 187 Cruparu. 176 Ceau u. 225 Bran. Maria. Pavel. 115. Mihail.C. 153 Csurka. 63. Matatias. Liviu. 183 Calotescu.I. A. Randolph. Moise. Victor. 114. 75. 39 (fiul). Leny. 82 Dimitriu. 64 Cosma. 137 Candrea. 59. 39 Cup a. Anca. 176 . Ghi . 26. 227 Braham. Tudor. 178 . 45. Gheorghe. 71. 106 Carandino. S. 60 I. 176 Bogza. 201 .. 186 Dimitriu. 124. Gheorghe (Rol. 205 Gotlieb. 174. G. 185 Dinescu. Maria. 42 Cristian.. 55 D Daghani. 67. 176. 175. 175 Ion. 211 Cuza.. 10. Alexandru. Lev. 176 Dan. 205.. Andrea. Gheorghe. 97. 165 .. 176 Borcea. Lucian. 93 Deletant. 225. 226 Dinu. 83 Cruceanu. 170 Carp.. 39 Cron. C. George. 88 Demeter. 192 Capise. alic.C.

157 Grebu. Ingheborg. Elena. Herman. 184. 40 Gheorghiu.. 88 Gomelfarb. 172 Ghia . Nicu or. 185 . Benyamin.. 205 Gurvits. 13. 68 Gingold. Constantin N. Victor. 225 Dorian. 215. 182 Enescu. Petre. 81 Ghiata. 14. 176. Marguerite. Victor. 182 Fülöp. Eugen. 35 Fin i. Al. 82. 138. 112. 36 Fundeanu. Bandi. 88 F Farago (Paximade). 71. 159. 225 233 . Ilona. 216 Giordano. Naum. C. George. Iosif. 158 Grün.. Sidonia. Grigoriy.. Horia. 40. 105 Eisenberg. 229 Glogojan. 180. Tuvia. Al. 225 Drago . 143 Graur. 226 Giurgiu. 176 . Leizer. Ioan. 116. 230 Gheorghe. 184. Ion. Ruth. Ieronim. 183. Zig. 49 Gomelfarb. 91. Mihail. 93 Goldberg. 86 Goldstein. 49 Gomoiu. 71. 192 Eschenasy.. 170. Ion. Grigore. 152. 178. Helena. Fedora. 207 Florescu. 68. 193 Dumitru. 93 Goldstein. Iosif. 199 Farkas. Emil.Dobrogeanu-Gherea. Alexandru. Carol. 40. 48 Farca . 187 Enescu. 87 Ekstein. 225 Gai. 104. Lina. 81 Goldschlagen. 69. 158 Gurgu. Fanny C. Rozalia. 227 Frunzetti. 184 Filderman. Titus. Dinu C. Mia. Raisa. Janeta.. 114. 166. 172 Feder. Rozalia. 179 Fischer. 36 Fried. Moses. 172. tefan. 68. 203 Freifeld. 44 Farkas. 39 E Edelman. Sandu. Gh. 86. Gala. 229 Friling. 69 Gall. Wilhelm. Alexandru. 178 Gaster. 41 Grovu. 189 Eliad. Betty. 103. Emil. 49 Guttman Ben-Zvi. Constan a. 67. Itzhac. 193 Drimer. Mi u. Stefan. 165. Cosmina. 101 Fundoianu. 225 Földes. 196 Grumberg. Nathan. 40. Octavian. 40. 182. Ion... 181. Mantel S. Herman. 71. 175 Dorian. 230 Goldstein. 173 Ghi escu. 172 Grosz.V. 40. Jules (Iulian). 66. 181.. 41 Grosz. 159 anu. 178 Gamberta. 225 Galeriu. 205 Finkelstein. 62 Galaction. 114. 143. 71. Hedi. 144. 44 anu. 229 Foc a. 193. Adrian. B. Matei. Silviu. 175 Ghehaur. David.. 175. 172 anu. 13. 171. I. 177 Geller. 227 G Gafencu.. icu. 175 Giurescu. 157. 176 Drimer. 225 Gamberta. Mihai. 213. 205 Glasberg Gold. 187 Farber. Petre. 106 George. 184. N. 162. 68 Florian. 216 Filotti. Henrietta.

203 Lazarovici. 36. 176 Lungulescu. 69 Lobon . 131. Curzio. Vasile. Modest. Her . 13. 33 Levi. Gabriela. Nicolae. 96. Atanasie. D. Lajos. 47 Lozan Tamara. Tiberiu. I. 47 Ludo. Rana. 68 Her covici. Dumitru. Andor. 97. 35. 125. Sandor. 215 I Iacobescu. 138. 143 (Lazarovici). 65. 225 Hossu.. Daniel. 205 Hudi . 159 Lupu. 80. 110 Hendler. 56 Hirsch. 13. 106 Ionescu. 226 Mangra. Teodor. Bianca. 162.. 226 Lecca. Gheorghe. 77. Emil. Manfred von. 172. 87. Cordell. 226 Lozan Paramon. 55 Lehrmann. Miriam. 187 Iliescu. 35. 203 Loghin. 193 Ioanid. 69 Lupescu. Ion. Miksa (Raffy Adam). 109 Járosi. 193. 210. Otto. 200 Jonas.H Haber. 226 Iorga. 87. 172 Lascu. Lida. 214 Ispir. 226. Mihai. Anghel. Peter. Carol.. 113. 178 Löwy. Hannah. 175 Iamandi. Florian. Imre. 165 Lupu-Strejac. Geo Iancu. 202 Han. 139. Ilona. Leon. 35 Havas. 87. Ion. Simion. 135 Iordachi. 200. 43. 198 L Lajos. 87 Lovinescu. 187. Radu. 82 Lupu. Libe Burihovici. Mihail E. 132. Stelian.. 99 Iamandi. 160. Dem. Dumitru. 62 Hamburg. 199 Iser. 71. Radu. 36 Karadja. 201. 201 K Kallos. 199. 105 Lazar. 203 Kupfer. Nicolae. R. 88 Librescu. 176 Ha eganu. 44 Jonas. 41 Hîncu. 229 Iordan. Imre-Emerich. 182 Isopescu. 197. 127. Gheorghe. 210. 46. Roza. 205 Havas. 203 Leu tean. 197. 174. Barbu. Constantin. Reymonde. 192 J Jägendorf. 224 Korocnai. 84. 230 Idel. Oliver. 171 . 41 Killinger. 66. 205 Lupu. 25 Iliescu. 202. 187 Hilberg. 65. 205 Leibovici-Cohen. 230 M Malaparte. Ioan. 226 Hull. Aurel. Victor. 117 Lustig. 110. Iuliu. 44 Jordaki. Iorgu. 81 Iancu. 41 Hîj. Constantin. Marcu. 143 Lebovits. 157 Isaiu. Arie. Vasile. 106 Iliescu. Iosif. 14. 82. Beatrice. Metzia. Schmiel. 160. 163. 11. 40. 227 Ionescu. 96. 226. 201. 111 La iu. E. 199 234 . Nicolae. 15. 106 Hesselman. 36. Mendi. Constantin. Octavian. 52. 205 Hîj. Sarina. 134. 204 Korber-Bercovici. Lucian. 227 Ionescu. 203 Landau. 82. Raul..

175 Neuman.M. Victor. Vasile. 48 Mirochnik. Miriam Judith. 209 Marton. 197. 125 Nussbaum. 227 Palty (Follender). 71. 68 Morozovskiy. 184 Muranyi. Nina. 33 N Nagy.. 161. Ernö. 59. Iuliu. 84. Iuliu. 47 Marchenko. V. 71 235 . Mihai. 158 Novi Kessler. 227 Panaitescu. Anna. 205 Moldovan. 47 Marga. Rozsi. 106. 47 Marchenko. 226 Mirochnik. 164. 205 Molotov. Ion. Iuliu. 41. 83 Olteanu. 48 Nem eanu. 35 Murnu. 198. Andrei. 225 Ornstein. 205 Marmor. Nikita. Ikim. 181. tefan. Hanna. 68. Sabin. Sanda. Janos. Livia. Yefim. Emilian. Barbu. Semeon. Alexandru. 204 Moldoveanu. 41 . Panait. 208 Mateescu. Ioana. 43 Pal (Kudor). 71. 199. Monica Octavia. Ernest. 170 Manoliu. 26. 174. 42 Meculescu. Gheorghe. 137. Greta. Anna. 48 Moscovici-Monda. 65. Jenö.. 138 Marchenko. 163. Axel. 88. 62 . 83. Sabin. 193. 82 . Z. 105. 141. 179. Ioan. 42 Nits Janos. 36 Mure an. 87. Florea. 165. Andrei. Elisabeta. 71. 207 Marton. 176 Mota . 86 Maxim. 226 Munte. Feokla. 180. S. 42 Opalotay. Vasile. 192. 201 Neuman. 196 O etea. 104 Mehler. 116. Jeno. Ionel. 49 . 46 Marina. Alex. Dragomir. 192 P Paelungi. Gina. 43 Pal. 47 Marchenko. 203 Márton. Sonya. 227 . 205 Mure an. 191 Morgenstern. 70. 172 O Oculescu. Ivan. Tatyana. Virgil.. 163 Mincu. 160. Virgiliu. 40. 13. T. 42 Nobel. 15.. Adrian. Alexandru. 15. Áron. 71. Leontiy. 70. 71. 114. 16 Marin. 227 . 45. 143. Ion. 22 Nedelyak. 42 Mure an. 42 Moldoveanu. 192 Mircu.. Camil. Aleksandra. Joseph. 176 Mózes Tereza. 112 Mouton. 199 Mazur. 48 Nedelyak. 11. 226 Nucilescu. 87. 185 Motora. 205. 198 . 201 Nits Aliz. 12. Marius. 42 Nits Gyula. 43 Palaghi . 162. 208. 142. Lucian. 227 Oni or. 207. 107. Pal. Maria Ana. 48 Morozovskiy. 35 Nuta (Nathansohn). Vitaliy. 199 Ornea. 111. Jean. 103 O an. 47 Marchenko. 47 Marchenko. Valeriu.Maniu. 185 Mota .. Titus. 197. tefan. Florian. 205 Mihalache. 44. Gabriela. Kiva. Petru. 227 Paleologu. Ivan. 88. 42. Dumitru N. 161 Moldovan. 113 Mic a. 48 Moga.

196 Robot. 105 Popescu. Vasile. 101 Pascu. Mariya. 193. 173 Papacostea. 82 Puri kievici. I. 48 Pereplechinskiy. Adrian. 170 Popovici.. 83 Piacentini. 165. Gustav. G. 188 Rio anu. Nicolae.. Liviu. 199 Pop.. 86. 44 Puti. 81 Rozsa. 44. Iosif. 144. 88. 145 Popovici. 10. 13 Papu. 13 Rosenfeld. Emil. Grigore. I. Sache. 189 Reicher. 230 Petrescu. 229 Rosenbaum . 82 Radu-Cernea. Maria. Al.V. 204 Ribbentrop. 165. 66. Joachim von. 180 Piki-Vasiliu. 172 Pela. Alexa. 205 Pascu. Dumitru. 224 Pântea. Anton. 184 Rebreanu. 95 Pântea. 63. 44 Pop. Ioan. Emil. 88 Pocorni. Constantin.. 176 Rauch. 183. 186. Maria. Nona. 187 Pop. 138 Pozdnyakova (Starostina). Emeric. 153 Puti. 182. 178 Persson. 26 Richter. 83 Petrescu. 86. 199 Patrosie . 120 Ritoc. 48 Pelin. 42 Rudici.C. 108 Popescu. Gheorghe. 101 Rus. 62.Victor. Iacob. 225 Raiter. 43 canu. Herman. Vespasian. 87. 43 Policlet. 166. 15. Vladimir. C. 171. Grigore. Titel. Todor. Goran. 144. 13. 119. 136. Gherman. 22 236 . 163. 198 Pelin. 173. 197. Isaiia. 43 Pocorni. I. 48 Perian. 48 Peltz. 230 Rozenhaupt. 118. Egon. 33 . 117. 44 R Radu. Dori. 81 Rozenhaupt.Paneth. Zinaida. Theodore. 163 Pop. 33. 225 Pi culescu. Al. Gustav. 75 Procopovici. 88 . 44 Popescu. Traian.. 226. 168 Petrescu.. 207 Pann. 92. 81 Rosenthal. Gertruda. 94. 157. 159 Popescu. 36 PopescuPopovici. 125. 185 Ronetti-Roman. 73. 48 . 172 Petrescu. Mozes. Gheorghe. Marcu. 100 Rotman. 175 Pantazi. 106 Profir. 186 Pataki. Lucre iu. Varvara. Ionel. Leti ia. 137. 74. Liviu. 144. Mihai. 143. 196. 192 Ranetti. 183 Regele Mihai. Iosif. Carol. Nora. Maria. Ghi . 116. 175 Roosevelt. Andrei. Yefrosiniya. Agripina. Gheorghe. 176 Pereplechinskiy. Florin.. Traian. 187 Pippidi. 30 Petrescu. Bica. Paul. 174 Rozen. 174. 95. 44 Puti. 158 Ralea. 176 Robu. Imre. 185. Nicolae. 36. Gh. 193. Aristide.. George. 44. 172. Valer. 227 Perpessicius. Sandor.D. Nicolina. 227. 44. 93 Rewiczky. Al. Florica. 210. 193 Piti .. 191 Rosen. 48 Pozdnyakova. 203 Pop. 39. 103 Prodan. 174. Mihai.

Rusu. Constantin. 102. Z. Mircea. 179 Sandulian. Emil. Makar. 192 Saxone. 172. Akseniya. Ioana. Alexandru. 217 Szücs. C. Alexandru. Miron. 187 Stoenescu. Roza. Constantin. 64. 45 Simionescu. 178. 11. 202. 44 S Sadoveanu. Pavel. 197 Stancu. 176 Streja. Cristofor. 227 Solomon. 111 Scripca. 205. Aristide.. 113 Starostina. 155 Sebastian. A. Yevgeniya. Zaharia. 175 Savciuc. Pasuc. 49 . Iancu. Wolf. 184 Spiegel. Mihail. Soare. Vasile. 87. 198 Schweiger. 192. Florian. 113. 45 Strashnaya. 177. 49 Starostina. George. Lucia. Berthold. Theodor. Maria. 12 uta. 192 eptilici. 211 Simionescu. 201 Szakadati. Vladimir. Aristina. 114. 192 Sobel. 87 Schwartz. 46 Szmuk. 62 Stoenescu. Paul. Magdalena. 81. Theobald. 175 Stino. 45 ternhell. 50 Savciuc. Döme. Valentin. Jack. 43. 50 Savin. 179. 165 237 . Joszef. Horia. Raoul. 225 Sturdza-Bulandra. T. 98 Schleier. Ivan. 195 Sztojai. 227 Segerceanu. Savin. 198 Serebryanskiy.. 61 . H. Barbu. 180. 45 Stoenescu. 75. 185 Sion. 210. Mircea Petru G. 45 Soare. Pamfil. 227 Sadoveanu. Eugen. 88. 82. Vasile. 71 Stroe. 199 Szabo. 75. 103 Schneier. Gabriela. Ieronim. 45. 176. 157. 83. Ludovic. Gavril. Mihail. Anna. 87 Schwartz. 103 Socol. Rodica Mihaela. Kseniya. 180. 230 Sima. 108 tirbey. Janos. 192. 192 Sparinopta. Neculai. 49 Strashnaya. 187 Sanft. 49 Strauss-Tiron. 46 T Taylor. 177 eicaru. 238 Szabo (Salzberger). 49 Sperber. 180. Ioan. 40 Szabo. Sandu. 22 Steuerman. 225. 174. 39 Streinu. Attila. Isaak.. 62 Schechter. 181. Abraham. Michael. 49 Starostina. 183. 173. 91. 187 Sanielevici. 210 Stroe. Lajos. 230 (Pop). Pascu. 172 Saxone. 60. 49 Strashnaya. Alfred. Ioan. 203. Fred. 199 Szabo. Aurel. 86 Schmidt. 192 erb. 83 Sandu. 71. Salo. 49 Serghie. 206. 81 Scrutator. 45 Stan. 196. 227 erbu. 193. Aurel. 199 afran. Rikaru. N. 192 Sumer. 172 Sencovici. 179. Samuil. 74. Maria. 62 . 207. 69. Mariya. Juliana. 180. Israel... 46 Szakadati. 203 . Mircea. 144. 230 aiovici. 176 orban. 83 Shafir. 179.

Ludovic. 192 W Waldeck. 69 Tudor. Ottmar. 50 urcan. 71. 35. 200. 195 Weiner. Leon. Dumitru. 84 Thal. 171 Theodorescu . N. R. 203 Tinney. Alice. 81 ibulac. 227 von Plehve. 205 Zisu. Emanoil. Ion. 83. N. Sidi. Rene de. 199 ucherman. 172 Vasilache. 176 Vraca. 207. 179. Aureliu. Ion. 141. 203 238 . Tudor.. 227 Timi . 178. Benjamin. 176 Tzara. 46.. Szabo Zoltan. Martin. 179. Tristan. 87..Veronica. 81 Volovici. Elie. George. Maria. Meier. 228 Waldman. 48 Varga. Bertha. A.. Radu. 201 Toth. Paul. 7. Vasile. 228 Weinberger. Andrei. Peotr. 154. 201 Wexler. 229. 47 Weissberger. 231 Voinescu. 50 V Vaida. 231 Z Zaharia (Zacharias). 101 Weintraub. Grigore. 210. 230 Trivale. Iancu. 185 Vertherger. 228. 87.46. 201 Tra . Leonard. 36 urcan. 36. 88 Weiss. Stela. 192 Vasiliu.. Tobias. 222. Samuel. Isa. Constantin. 32. 30. Lajos. 87 Zosin.L. 228 Zissu. Klavdiya. Felicia. 109 Volo ievici. 71. 22 Tibori. 176 Vianu. Al. 179 Voicu. 70 Vasiliu.G. 47 . 196 Vainshtein. Leon. 155 Wiesel. 178 Toth. Goga.. 203 Vasilache. 175 Tubak. 224 Tonitza. 36. Ilarie. 46. 192 . George. Ovidiu. 205 Teitelbaum. 79. 231 Weck. 143 Weiss. 176 . Serghei Iulievici. Margareta. Josif. 153 Voronca. 227 -Poiana . 99 . 192 Vasiliu Birlic. Yevgeniya. Coriolan. 36 White. Jozsef. 101 Teodorescu. 178.

148. 97. 225. 110. 102. 161 Apahida. 214 Auschwitz. 206. 214 Bunguri. 141.XV. 13. 228. 2. 97. 173. 205. i Acmecetca (Akmecetka). 212. 200. 209. 198. 100. 126. 187. 57. 213. 55. 205. 214 Cernica. 147 Belzec. 118. 62. 103. 46. 43 Domanevka. 95. 152. 58 Domanovca (Domanovka). 227 Feleac-Turda. 52. 71. 184. 41. 3. 46. 42. 75 Bogdanovca (Bogdanovka). 163. 69. 163 Atachi. 136. 123. 45. 226. 197. 217. 196. 105. 100. 40. 225. 105. 50 Grosulovo. 212. 174. 197. 41. 119. 204 Balyavintsy. 208. 91. 186. 91. 205 Frankfurt. 91. 44. 160. 99. 222. 104. 133. 37. 205. 207. 227. 118 Giurgiu. 162. 216. 96. 139. 195. 38. 101. 227 Copai-Gorod. 50 239 . 96. 181. 203 Bogdana. 52. 196. 112 . 137. 93. 229. 241 Cehei. 100 Cracovia. 97. 183. 198 Bistra. 91. 96. 138. 39. 40 Dalnic. 66. 225. 171. 110. 43. 124. 196. 170. 214 Grigoriopol. 230. 33. 110. 222. 111. 138. 53. 222 Berna. 144. 214 Alba Iulia. 41. 211. 226. 140. 171 Crivoi-Ozero. 214 Dorohoi. 126. 74. 202. 101. 131. 30. 58. 106 Carei. 206. 103. 192. 97. 102. 224. 203 . 128. 121. 166. 68. 132. 165. 204 181 Câmpulung Moldovenesc. 212 Cluj (Kolozsvar). 157. 135. 60. 144. 47. 118 Crimeia. 106. 61. 70. 143. 134. 229 Baia Mare. 49 Barsat. 7. 202. 5. 186. 54 Berlin. 188. 25. 94 Dej. 45. 193. 176. 124. 199. 42. 59. 101. 214. 32. 196. 116. 200. 98. 208 Derebcin. 64. 122. 207. 40. 51. 226 Bulayeshty. 231 Budapesta. 205 Arad. 54. 41. 40. 145. 170. 182. 82. 205 Golta. 4. 184 90. 204. 219. 44. 73. 123. 215. 28. 96. 90. 87.

5. 47 -Vrancea. 189. 47 Ileanda. 78. 181. 112. 205 Vama. 84. 161. 48 Odessa. 196. 108. 84 Sarovo. 48. 11. 203 Sibiu. 111. 52. 227 Iecea Marea. 112 Trei Dube. 27. 78. 76. 42 Vatra Dornei. 38 ( ). 115. 90 Viile Dejului. 87. 224. 38 Oceacov (Ochakov). 227 Peciora. 123. 205 Vapniarca. 58. 96. 58. 46. 215 Moghilev. 181. 179. 105. 77. 84 Poienarii Burchi. 123. 48 Naruja. 92. 4. 82. 93. 95 . 92. 205. 67. 102. 100. 97. 214 Vapniarka. 100. 46. 108. 118 Lujeni. 85. 145 Vertujeni. 78 Jilava. 160. 86. 89. 156. 106. 101. 207 . 39 Tighina. 159. 153. 145 . 86. 175. 111. 197. 39. 40. 78. 213 Tiraspol. 38. 205 Vama Cucului. 74. 171. 187 Kaushany. 199. 66. 213 Vertujeni-Soroca. 58. 186 Suceava. 105 Sofia. 101 Turda. 52. 38. 42. 13. 158. 104 Lespezi. 212. 115. 69 Predeal. 203 Mokra. 84. 27. 58. 43. 205. 107. 190 Moisei. 43. 145 . 175. 155 Stalingrad.Gura Humorului. 38. 48 . 45. 138. 192. 145 78 Soroca. 98 Podu Iloaiei. 101. 11. 94. 83. 198. 158. 105. 78 Lublin. 40. 193 Ruginoasa. 45. 221 Smerinka. 51. 39. 195 Roman. 79. 73. 95. 216. 101. 153. 222 240 . 91. 213 Oradea. 37. 225. 81. 208 Washington. 38 Nisporeni. 123 Magnetogorsk. 160 Solea. 77. 182. 154. 89. 91. 74 Ianovka. 44. 200 Reghin. 105. 101 Satu Mare. 97. 160. 90.

and they continued to love their neighbor. This was done to express their gratitude and not to forget the good. political leaders such as Iuliu Maniu or Nicolae Lupu. save lives and to express. those who remained human in a time of long-term anti-Semitic education. It proved the frailty of the long human development. the Romanian society hosted various people. Summary The initiators of this editorial endeavor tried to deepen even more the knowledge about the most terrible part of mankind's history: The Holocaust. military men. the Holocaust was also a very hard test for society. daily situation in order to ease. obliged to do hard labor. tortured and killed. who. A brutal abdication from the basic principles of civilization. officials of the Church or simple priests. in one way or another. there were some people who said: No! No to the plans of extermination. 241 . the deeds of those whom we remember try to keep a frail. due to their courage. were humiliated. from the fundamental values of humanity. career or their good. etc.XVI. tried to do SOMETHING for those who were evicted from their homes. who sometimes risked their lives. The Mother Queen. The hope that people can say NO to savagery! The offspring of the victims and of the Holocaust survivors felt that this was a necessary endeavor. Traian Popovici. A minority among torturers or among indifferent witnesses. level of education or political views. These were figures of light. It is to them. In the darkness of the fall. their solidarity with the suffering. as one should never forget what happened then. Cernowitz. as social position. modest flame of hope.

242 . They are the ones who need models such as the ones mentioned above. this endeavor is also necessary for those who want to build Romania's future.Still. without compromise.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful