MODELELE IDEOLOGICE

ESENTA CRITICA SI TRASATURILE GENERALE
Text redactat de A.M. Zahariade

I. NASTEREA ModelelOR ideologice
Liniile generale de atac al problemei locuirii urbane si orasului sint deschise de ginditori apartinind altor domenii, nu arhitecturii, si nu se materializeaza in realizari viabile. De aceea, Francoise Choay numeste perioada pina la inceputul secolului al XX-lea, perioada pre-urbanismului, urmind ca perioada urbanismului propriu zis sa se desfasoare odata cu implicarea in aceasta problematica a arhitectilor (F.Choay, Urbanisme - Utopies et realites). Toate liniile de gindire pornesc de la critica orasului liberal. Urmarind focalizarea criticii asupra anumitor aspecte, considerate cheie, precum si modul in care se propune compensarea aspectelor criticate, Francoise Choay evidentiaza citeva directii ideologice, care vor juca un rol hotaritor in momentul in care se vor propune solutii arhitectural-urbanistice. In continuare se va prelua terminologia apartinind autoarei, care le numeste: - modelul ideologic progresist, - modelul ideologic culturalist. Gindirea arhitectural-urbanistica post-liberala este dominata de aceste doua modele, care pleaca ambele de la critica globala a societatii industriale, astfel incit tarele urbane apar ca rezultat al tarelor sociale, economice si politice. Critica este initial opera unor polemisti umanitaristi (ofiteri municipali, oameni ai bisericii, medici, igienisti, etc.) si are in general o abordare mai degraba descriptiva, la care se adauga o serie de filozofi si ginditori politici. Cu exceptia lui Marx si Engels, aceste spirite care critica cu luciditate tarele orasului industrial nu ramin in aceeasi logica atunci cind nu vad ca aceste tare sint reversul unei ordini noi, a unei noi organizari a spatiului urban, promisa de revolutia industriala si de dezvoltarea economica de tip capitalist. De aceea, conceptele de "dezordine", "anarhie" si "haos" se repeta foarte des si persista si in gindirea arhitectural-urbanistica de mai tirziu. Ele sint regasibile ca atare si la Le Corbusier, si la Gropius, si la Mumford. In plus, tot cu exceptia lui Marx si Engels (care fac o critica foarte pragmatica si fara model, propunind rezolvarea problemei locuirii prin confiscarea locuintelor si redistribuirea lor), critica este insotita de propuneri de ordonare urbana mai mult sau mai putin viabile: una orientata spre viitor, cealalta nostalgica si orientata spre trecut.

pentru ca analiza rationala va permite determinarea unei ordini-tip care sa raspunda nevoilor. sub presiunea dezintegranta a industrializarii. in care logica si frumusetea coincid. atit englezi cit si francezi. de peste un secol. pentru a putea raspunde exigentelor igieniste. Au in vedere un om abstract. preeminenta nevoilor materiale se sterge in fata celor spirituale. Locuinta standard ocupa un rol important si privilegiat. precum Fourier. comparindu-le cu trecutul (Pugin. prin rigiditatea reglementarilor spatiale si politice. in general. In aceasta noua ordine. Fourier. propun locuinta individuala. sau familisterul din Guise al lui Godin) au rezistat. Owen propune un tip de scoala etc. propun locuinta colectiva. altii. care au in comun aceeasi conceptie asupra omului si asupra ratiunii. In acest sens se propun mai multe modele: Considerant propune palatul. altii. Ca urmare. Mathew Arnold). In acest model. ca si impresia vizuala. Proudhon) si utopisti veritabili (Cabet. Ruskin si Morris). Toate aceste propuneri. deductibile stiintific. spre progres. lumina. Putine dintre incercarile de punere in practica (cum ar fi comunitatile de tip New Harmony fondate in SUA de adeptii lui Owen.si diverse constructii rurale. se sprijina pe o traditie de gindire care. estetica joaca rolul central pe care igiena il juca la progresisti. ocupatii legate de cultura pamintului) joaca un rol central.model de locuinta colectiva cu ateliere . care reprezinta tipul individului uman.). pierderea simtului comunitar. sfirsesc prin a fi constringatoare si represive. ordine care este deci universal valabila. Carlyle. Gindirea lor este orientata spre viitor. ci gruparea umana. Fourier. MODELUL CULTURALIST Este reprezentat numai de ginditori englezi (Pugin. exigentele igieniste (soare. Printr-o estetica rezultata .MODELUL PROGRESIST Este reprezentat de filozofi social 11211g67l i si politici (Owen. desi doresc sa elibereze fiinta umana de servitutile orasului industrial. Richardson). sau de adeptii lui Cabet. ori incercarile de falanstere. iar edificiile sint gindite ca prototipuri (Proudhon propune modele de locuinte. Spatiul urban propus este larg dschis. falansterul . cu nevoi-tip. Punctul de plecare nu este individul. Ei pun in centrul criticii lor privind societatea industriala degradarea individului. precum Proudhon sau Richardson. mai mult de una sau doua generatii. aer. si se naste cam odata cu romantismul si cu cercetarile istorice pe care acesta le genereaza. a analizat si criticat realizarile civilizatiei industriale. Considerant. iar scandalul istoric de la care pornesc ginditorii acestei linii se refera la disparitia vechii unitati organice a orasului. decupat functional dupa o logica de dispunere simpla.

paradoxal . Fara . El este lipsit de geometrism. Acesta va statua un model care se poate numi modelul naturalist. Climatul foarte urban bazat pe idei de comunitate si suflet colectiv in formule democratice. dar cu diferente capabile sa-si reprezinte stapinii. fata de care orasul industrial este criticat in diferiti termeni: Thomas Jefferson il critica in numele democratiei si a unui empirism politic. accentul este pus pe edificiile culturale si comunitare in detrimentul locuintei.) pentru transportul deasupra marilor intinderi uniform impartite in loturi mari. dar prezentind diferente notabile. Emerson si Thoreau in numele unei metafizici a naturii. Mizeaza pe relatia cu natura pentru desavirsirea personalitatii individuale (legata de ideea de democratie in viziunea lui Wright). Amenajarea spatiului urban se face dupa modele mai putin riguroase.in linia progresista. care este rodul dezintegrarii prin carenta culturala. poate fi considerat ca o varianta locala a modelului culturalist. care este singura care poate permite dezvoltarea personalitatii si veritabila sociabilitate. iar organicitatea si inchiderea spatiala se regasesc la nivelul edificiilor. "orasul sinucigas" al lui Frank Lloyd Wright. si care combina elemente spatiale provenind de la ambele modele: spatiul urban este liber. geometrizat si omogen. suspendate pe esafodaje deasupra multimilor. Este legat de nostalgia pionierului si a naturii salbatice. culminind cu Broadacre City. pentru a evita imprevizibilul care ar putea sa apara din dezvoltarea lui. dintre care unele ar putea fi incadrate .F. trebuind sa faca un contrast lipsit de ambiguitate cu natura salbatica. orasul este de dimensiuni mici si circumscris unor limite precise. se bazeaza pe anti-industrialism si face (complet) abstractie de realitatea economica. Constringerea exista si aici. Nu a fost niciodata o metoda. De aici provine ideea unei restauratii a starii rurale. dar a influentat urbanismul american al secolului al XXlea. Henry Adams. ci doar ca ea este subordonata. artizanala se poate combate uritenia oraselor industriale. Henry James si alti romancieri il critica in numele raporturilor umane. fara proprietarii de pamint! Fara viata inchisa in rafturile unor strazi verticale. urmarind ideea ca numai o ordine organica poate sa integreze aporturile succesive ale istoriei si sitului. Nu se foloseste de prototipuri si standarde. propunind locuinte simple. Ceea ce nu inseamna ca neglijeaza chestiunea locuintei. a carui arie de influenta nu depaseste tarmurile Americii.din traditia colectiva. dar si pe ultimele cuceriri ale tehnicii (aproape S. ANTI-URBANISMUL AMERICAN Acest model de gindire. "Fara capcane pentru oameni. In general. pentru ca orasul este supus unui fel de "malthusianism" formal si demografic.

care par cel putin la fel de complicate ca o capcana de soareci chinezeasca.BC a fost o minunata fantezie: un fel de gradina a raiului.. Are si o arie dedicata 'adoratiei universale' [.. dar toate acestea sint adaugiri tirzii si nu sint niciodata in legatura clara cu restul orasului. in pofida idealismului sau de secol XIX si a totalei lipse de 'realism' economic si politic . cum ar fi intersectiile supraetajate de drumuri. va desena si o statie de benzina cu pompele suspendate.. tot ceea ce a proiectat Wright inainte de 1934 (si va proiecta in anii urmatori) a fost incorporat in proiectul Broadacre City. caruia doamna Wright ii fusese eleva la Paris.]. orasul lui Wright (BC) este o mare intindere orizontala. In esenta.. nu poate fi numit un oras: densitatea este cea a unui sat.neplacutele fatade afis..". astfel incit masinile sa poata fi alimentate de deasupra...86mp N. cimitir. dominata de dezvoltarea artistica. Dupa standardele de azi.sau poate tocmai din aceasta cauza . iar intentia este cea de a arata restului umanitatii cum se poate stabili in aceasta nume un fel de societate "ideala". Dar aceasta este singura asemanare dintre cele doua conceptii..) Asa cum tot ceea ce a proiectat Le Corbusier a fost in oarecare legatura cu conceptul sau "Ville Radieuse" (enuntat pentru prima oara la inceputul anilor 1920). notiunea de BC a fost influentata de invataturile misticului religios Gurdjieff. cu aproape un acru (1 acru = 4 046. orizontal si legat de natura. este descrierea pe care FL Wright o face proiectului sau Broadacre City . In anumite privinte. bai. E adevarat ca exista si citeva imobile inalte de apartamente (continuind proiectul St'Mark's-in-the Bouwerie..idealul "orasului locuibil".T. completata cu vii. Propria sa contributie la aceasta anihilare era un automobil fantastic aducind oarecum cu un vapor cu zbaturi si un elicopter aducind cu o farfurie zburatoare. idei pe care doamna le comunicase sotului ei si intregii "fratii" de la Taliesin (Talisin Fellowship). amplasate liber intr-un parc.) . echipamente pentru cultura fizica.. Dar. BC era un loc al unei societati dedicata placerii si tihnei. noua temple pentru secte care inconjurau un edificiu central al adoratiei universale. Dupa Wright. In vreme ce orasul lui Corbu este o colectie de turnuri verticale. columbarium. (. din 1929). pe care il dezvolta in anii 1930 in Talliesin Fellowship. Unele detalii functionale sint chiar cel putin uluitoare.) pentru fiecare familie.. (. totul era perfect fezabil datorita faptului ca noile mijloace de transport anihilasera distantele.. grajduri si un arboretum (parc dendrologic). ca un epitom al ideilor lui privind modul in care omul poate trai demn in conditiile aglomerarii. Mai tirziu. BC este un oras descentralizat. tiparul economic este cel al unei comunitati autonome si autosuficiente de excentrici din punct de vedere religios si politic. Pe scurt. un edificiu adapostind 'mestesugari si arhitecti ai regiunii' si unul identificat ca 'echivalent al lui Taliesin'.

astfel incit sa poata trai ca fiinta individuala si nu ca un numar. Principiile teoretice sint comparabile cu ale predecesorilor.. dar ii fac si artificiali". 35000-58000 de locuitori). dupa faza "liberalismului salbatic". APLICAREA IN PRACTICA A MODELELOR IDEOLOGICE Perioada de dupa 1900. care va deveni un model pentru aceste tari. 1960) II. Reprezentantul cel mai important din aceasta zona este Camillo Sitte. cea pe care F. indiferent daca promotorii lor erau condusi de principii sociale (E. este ocupat intr-o maniera diferentiata.. aer si lumina. Spatiul este controlat si inchis. (.. conceptul cultural de oras este mai important decit notiunea materiala de oras si printr-o anume estetica urbana se poate stimula reformarea simtului comunitar. Ii placea sa-l citeze pe Emerson.) Wright credea ca artificialitatea era rezultatul modului ne-natural de viata. putind fi recunoscuta.industrialismul si agronomia . si marele si galagiosul oras industrial era fundamental ne-natural: "Nu ne putem indeplini destinul democratic prin simplul industrialism. anumite idei ale gindirii socialiste a secolului al XIX-lea.ne va face sa producem cultura care apartine 'organicitatii democratice'. Penguin Books. care . strazi. asa cum o stim noi. Peter. autorul Artei construirii orasului.. difera de pre-urbanismul secolului al XIX-lea prin faptul ca atit propunerile teoretice cit si cele practice sint opera unor specialisti (mai ales arhitecti). Aceasta corespunde unui alt moment din evolutia societatii industriale. Astfel.devine "modele formale".in anumite cazuri . in care. pe plan teoretic si practic. ideile liniile ideologice conturate de nespecialisti in secolul anterior sint transformate in realitati arhitectural-urbanistice. APLICAREA MODELULUI CULTURALIST: ORASUL GRADINA Prinde forma urbanistica foarte devreme. care spunea ca "orasele stimuleaza cresterea si ii fac pe oameni vorbareti. Choay o numeste "a urbanismului". trebuie sa fie distrusa. ceea ce constituie mijlocul de creere al varietatii.Howard) sau estetice (Sitte si Unwin): comunitatea este mai importanta decit indivizii. Natura ne-a daruit cu o vasta agronomie. si ca singura cale pentru a salva America de "mobocratie" (termenul 'mobocracy' ii apartine) este aceea de a da fiecaruia suficient pamint.Ceea ce Wright incerca cu adevarat sa comunice cu BC se referea la faptul ca metropola moderna. nu a unor generalisti. creat teoretic de Ebenezer Howard si pus in forma arhitectural-urbanistica de Raymond Unwin. conturind piete. Aplicatia cea mai consistenta ramine insa orasul-gradina englez. Numai proportia umana dintre cele doua . decupat in continuitatea de fond a edificiilor. oricint de maret ar fi." (Blake. lumea profesionala se schimba si incepe sa se implice in noua problematica.Architecture and Space. fundaturi sau "close-uri". Ca urmare. spatiul orasului are limite precise (dupa Howard. adesea taindu-le de radacinile lor. care constituie unitatile de grupare si "vecinatate . in Austria si Germania anilor 1880-1890. guvernele sint nevoite sa adopte. In plus. Frank Lloyd Wright .

unde sint dezbatute problemele noii societati si se dezbat raspunsurile. va exercita o influenta considerabila asupra primei generatii de arhitecti modernisti. dar si pentru cartierele mai luxuoase. modelul progresist isi gaseste propriul organ de difuzare. . Miscarea a luat amploare si pe continent. au fost o reusita arhitecturala. In continuare. dar si strazi si piete). prin organizatia internationala CIAM (Congresele internationale de arhitectura moderna). Din 1928. Howard a imaginat si o remarcabila operatie financiara. culturalistii promoveaza una de factura nostalgica. Se creaza astfel o "ordine spatiala model" (asa cum in viziunea progresista se creaza constructii model). dar spre deosebire de progresisti (care vor propune o estetica noua. care urma sa duca la autofinantare si la cotracararea speculatiei funciare. Estetica joaca un rol fundamental.apropiata" ale locuintelor. care.P. Intr-un fel. O imagine analoga asupra orasului viitor apare simultan si relativ independent in Tarile de Jos (J. nesimetrica si cu caracter pitoresc. in Rusia (in jurul constructivistilor) si in Franta (in jurul lui Le Corbusier si A. cottage-ul in orasele gradina engleze). dar din punct de vedere financiar nu si-au atins scopul. prin proiectul sau de oras industrial (plansele circula inca din 1904). primele orase-gradina engleze. Forma este mulata pe teren.Rietveld.van Eesteren) si in Germania (in jurul Bauhaus-ului). favorabil dezvoltarii relatiilor interpersonale. Aceasta ordine spatiala este inspirata din formele orasului trecut. cel putin prin preluarea ideii si a fost folosita din plin pentru locuinta muncitoreasca. Dar acestia trebuie sa astepte razboiul din 1914 si dubla solicitare a progresului tehnic si a anumitor cautari plastice ale avangardei pentru a da expresie completa modelului progresist. din antichitate pina in Renastere. legislatia britanica a suferit modificari in scopul de a stimula constructia de orase gradina. care produce un climat mental linistitor. se poate spune ca traduce anumite tendinte nevrotice rezultate din incapacitatea de adaptare la epoca industriala. Totusi. daca nu prin preluarea modelului spatial. APLICAREA MODELULUI PROGRESIST Primul reprezentant al acestuia este Tony Garnier. G.J. locuitorii lor apartinind in final mai degraba micii burghezii. de avangarda). C. inspirata din forme ale orasului traditional.Ozenfant). preconizate a adaposti o populatie saraca.Oud. acrosat intr-un trecut idilizat. capabila sa controleze spatiile urbane si sa favorizeze un anumit tip de pitoresc. este legata direct de spatiile verzi individuale si este grupata foarte nuantat si variat in jurul unor spatii cu caracter comunitar (mai ales close-uri. iar nostalgia merge pina la refuzul evolutiei conditiilor de munca sau a problemei circulatiei. Locuinta este individuala si preia tipologii traditionale (de exemplu.

ci sint expresia unei libertati demiurgice a ratiunii. Acesta este sensul "locuintei pentru o existenta minimala" al lui Ernst May. 2 . fata de incercarile de rezolvare traditionala. Pe de alta parte. exprimata desigur cu anumite diferente in scrierile lor.Klein). Storia della citta). sub raportul igienei si rationalitatii. este modernitatea. de la omul-model (omultip). bazat pe ideea rationalitatii si eficientei maxime a raspunsului. de ex. Problema consta in pretentia de valabilitate universala pe care in mod logic o ridica. in buna traditie a modelului progresist. coroborat (intarit) cu cautarile unei estetici urbane capabila sa raspunda perceptiei in viteza.din nou . . va duce la o inventie fara precedent: ceea ce se va numi "orasul functionalist" (L. nici cu pinzele lui Mondrian este un scandal istoric. notiunea de mobilare este inlocuita de cea de echipare (domeniu in care se fac importante inventii si imbunatatiri. ca suma a constantelor psiho-fiziologice recunoscute si inventariate de specialisti. frumoasa si economica ca un automobil.Benevolo.Gropius). ceea ce reprezinta una dintre dimensiunile de necontestat ale culturii moderne. dar devine o rezultanta inevitabila).O schimbare mult mai dramatica se va elabora la nivel urban. deja declansat prin proiectarea apartamentelor pentru inchiriat. lucru. De aici si ideea ca era industriala este o ruptura istorica radicala. Dupa cum se vede. acest mod de abordare va depersonaliza total relatia dintre arhitect si utilizator. in riscul generalizarii. caruia ii sint implicit negate determinarile culturale care l-au diferentiat in timp (aceasta chestiune nu este niciodata formulata ca un scop. In consecinta. se va stabili si un minim de suprafata si de echipare sub care o locuinta nu trebuie sa coboare. pornind de la un setul de nevoi umane minime. iar faptul ca orasul nu mai este contemporan nici cu automobilul. circulatie si cultivarea corpului si spiritului) sa se intefereze si jeneze cit mai putin. Acest imperativ al segregarii functionale (in care . Gindirea lor porneste. in concordanta cu exigentele igienice elementare ale individului.Se va declansa un studiu sistematic al locuintei. nici locuinta. confortului. De aici apare ideea de "masina de locuit" vehiculata de Le Corbusier si tot de aici se vor declansa studiile tipologice de la Bauhaus (studiile tipologice ale lui A. Noua decupare rationala a spatiul urban va duce la elaborarea unui "tip ideal de asezare urbana" (W.automobilul joaca un rol foarte semnificativ). prin urmare. care este acum un prototip anonim. vor duce la negarea vehementa a orasului traditional si incercarea de a-l inlocui cu un organism (cam simplist) in care cele 4 mari necesitati/functiuni umane (locuire. Racilele orasului liberal trecute prin critica progresista si prin gindirea functionalista. compusa din industrie plus arta de avangarda.Ideea cheie a tuturor acestor arhitecti. Astfel se "statueaza stiintific" un fenomen de instrainare arhitect-public. pusa in serviciul eficientei si esteticii noii epoci. astfel incit locuinta sa poata fi la fel de bine conformata. bucataria tip Frankfurt). nici orasul nu sint legate in prima instanta de constringeri culturale. aplicabila identic in totalitatea unui spatiu planetar. Rezultatul va fi remarcabil. si capata astfel valoare universala. in timp ce.. De aici decurg doua consecinte: 1 .

"urbs in horta". se studiaza doua tipuri: . o atmosfera de manifest. pentru prima oara in istoria orasului a tesutului traditional. in timp ce. De fapt. gradinile si parcurile vor deveni "spatiu verde". joaca un rol foarte important. considerate ca fiind mai adecvate idealurilor societatii moderniste. Apel aux industriels). aplicata unor prototipuri generalizate. care este de fapt un cartier pe verticala. Le Corbusier reuseste sa inverseze relatia traditionala strada-locuinta-interior al insulei urbane. au constituit o mare noutate). Aceasta noua estetica. Cautarile tipologice tind mai departe decit simpla tipizare a proiectarii si anume. agresiva si provocatoare. explicata publicului ca o necesitate de exprimare a noului spirit. amintind din multe puncte de vedere de falansterul lui Fourier si de cautarile constructivistilor rusi. Astfel de prototipuri (remarcabile ca inovatie arhitecturala) au facut obiectul studiului arhitectilor de la Bauhaus (astfel. bazata pe o geometrie elementara. asezate perpendicular pe strada. Le Corbusier face nenumarate studii in aceasta directie. de la Berlin. care sint formulele cele mai radicale propuse. in orasul functionalist. in general gigantice.locuinte joase. al lui Hilberseimer. omogen si continuu. olandezi si de unii membri ai Bauhaus-ului. Urbanisme . cartierele se vor ridica/replia pe verticala in "unitati de locuit". pentru a o face mai rentabila si mai usor de construit si pentru a permite industriei purtatoare de modernitate sa patrunda in aceasta zona (Le Corbusier. in Franta. ca unitati autonome. in cadrul unor formule urbanistice mai apropiate celor traditionale. asa cum si in "cite radieuse" reuseste sa inverseze relatia fond-figura (Castex si Panerai. Se produce astfel o inversiune a formei urbane in termeni de fond si figura: in orasul traditional. Noua estetica. Ea creaza un climat mental particular. pentru a izola in soare si vegetatie edificiile.Choay. care au fost promotorii Miscarii Moderne. stigmatizat ca anacronic.locuinte colective. propunind mereu formule de prefabricare adaptate diferitelor sale proiecte. va da nastere "stilului international". propuse mai ales de arhitectii anglo-saxoni. in timp ce. se explica mai degraba prin urmarirea programului estetic pe care si-l propun.Utopies et realités). De l'illot a la barre). In "unite d'habitation". Urmarea este abolirea strazii si negarea. acelasi tip de abstractizare care sustine si gindirea tipurilor de locuinte. Le Corbusier propune "unite d'habitation". In privinta locuintei. . si ea universala. decit prin functionalitate sau rationalitate.In cadrul orasului. Strada va deveni "circulatie". multe dintre optiunile fundamentale ale acestor arhitecti. necesitatea de-densificarii (reactie la aglomerarea orasului liberal) va duce la explodarea spatiului urban.Gropius al . in cadrul prototipului de oras pe care il numeste "cite radieuse". care este "punctul de intilnire al frumosului si adevarului" (F. locuintele lamelare ale lui Gropius. mai ales ortogonala. la posibilitatea prefabricarii si industrializarii locuintei. a carui studiu ocupa o pozitie privilegiata. Dar cele mai interesante cercetari in acest sens ii apartin lui W. care se citeste proiectat pe fondul spatiului liber. forma este construitul. Asa se ajunge la "orasul parc" al lui Le Corbusier sau "orasul gradina vertical". figura se decupa ca spatiu liber in fondul construitului.

E adevarat ca aceasta va permite constructia rapida a unui mare numar de locuinte. Bibliografie: 1. De altfel. Jean-Louis . Ideile urbanistice privitoare la noul oras functionalist si la noua formula de locuire urbana au facut obiectul CIAM-ului IV din 1933 si au fost publicate in Charta de la Athena (95 de articole).Urbanisme. L'architecture moderne . (exista si extrase la biblioteca) . Acest document. Francoise . va da mina libera interesului industrial sa "confiste" intr-un anume fel acest sector (Tafuri si Dal Co. Urbanism. CHOAY. dupa unii autori. Utopie si realitate) 2. dar. Peter. tocmai acest aspect va permite industriei de dupa cel de al doilea razboi mondial sa-si gaseasca un debuseu pe piata constructiilor.Une histoire critique).carui vis era sa desavirseasca un sistem de prefabricare deschis (foarte flexibil in utilizare). Utopies et realites (studiul introductiv e tradus si in Paidea. a devenit "vulgata" arhitectilor de dupa razboi si.Frampton. HALL. intrunind un neasteptat acord global. in aceeasi masura. HAROUEL. a inhibat cautarile unui alt fel de locuire (K.Istoria Urbanismului 3. Modern architecture). Orasele de miine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful