Vila Hermina Hassner, Marcel Iancu, Str. Pictor Iscovescu nr.

32

LUCRARE DE STUDIU A UNUI IMOBIL MODERNIST Vila Hermina Hassner
arh. Marcel Iancu Str. Pictor Iscovescu 32, Bucureşti martie 1937 de Raluca Zaharia

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, studii postuniversitare iulie 2011

1

Vila Hermina Hassner, Marcel Iancu, Str. Pictor Iscovescu nr.32

Vila reprezintă unul din ultimele proiecte româneşti de vile al arhitectului Marcel Iancu, după o serie de imobile de raport. Realizată în 1937, ea este un exemplu clasic de sincronizare al arhitecturii moderne româneşti cu arhitectura lui Le Corbusier, celebra Vila Savoy de la Poisy fiind construită în perioada 1928-1931. Doar 6 ani reprezintă decalajul dintre cele două construcţii.1 Beneficiarul îi dă o mare libertate de expresie arhitectului atât la exterior cât şi la interior. Construcţia este realizată pe un teren obţinut prin unificarea a două loturi (nr. 18 şi nr.19) într-un parc de vile din nordul oraşului aflat în plină dezvoltare la acea dată, Parcul Jianu. Unificarea îi permite o suprafaţa construită de 260mp la sol şi prin regimul P+1, o desfăşurare orizontală a faţadei principale. La o privire mai atentă se observă o lungime similară pentru restul faţadelor însă o tratare secundară pentru ele, semn că încă persista o ierarhie a vederilor laterale ale unui imobil.2 Descriere funcţională Pentru o locuinţă individuală de lux a perioadei, casa cuprindea, la parter camere de locuit, bucătărie şi o intrare de serviciu, iar la etaj, camere de oaspeţi, anexe, solariul şi o supantă ce încadrează golul scării interioare. Există de asemenea două accese, unul principal şi unul secundar, al servitorilor, de aprovizionare. Deşi ambele accese în curte se fac din strada Pictor Iscovescu, intrările în casa propriuzisă se fac pe faţade adiacente. La interior rectangularitatea pereţilor este pusă în contrast cu stâlpii circulari şi mai ales cu peretele curb al scării şi cu amenajarea de la parter.3 În spatele casei se întinde o grădină generoasă ca dimensiuni, comparabilă cu suprafaţa construită a casei, care probabil fusese şi ea amenajată în spiritul epocii4 după un proiect posibil tot de Marcel Iancu, din moment ce tot el semnează şi design-ul interior al imobilului.
Comparaţia cu Vila Savoy nu este întâmplătoare, cele două având în comun: o planimetrie similară ca concept, dezvoltarea pe orizontală, prezenţa solariului, terasei la ultimul nivel, integrarea în amenajarea interioară a pieselor de mobilier încastrat precum şi a unei cromatici şi a unor picturi murale abstracte. 2 Revenind la Vila Savoy, nu există o faţadă principală sau una secundară, în principal modului în care sunt tratate arhitectural dar şi datorită amplasamentului ce permite vederi din aproape toate unghiurile. În cazul vilelor urbane acest lucru nu este posibil. 3 Atât Vila Savoy cât i Imobilul Ottulescu a lui Horia Creangă folosesc forme rectangulare şi apoi structură cu elemente circulare i alte forme curbe pe interior. Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, studii postuniversitare iulie 2011
1

2

Vila Hermina Hassner, Marcel Iancu, Str. Pictor Iscovescu nr.32

Caracteristicile plastice specifice curentului modernist Vila se încadrează în curentul arhitecturii moderne. Autorul Marcel Iancu fiind un reprezentant de seamă al curentului în România. Dintre caracteristicile specifice modernismului pe care le regăsim în proiectul acestei construcţii amintim: - accentuarea orizontalităţii, prin registrul golurilor şi formele lor, prin copertina ce marchează intrarea şi în general printr-o dezvoltare preponderent orizontală a faţadei. - planul liber, după cum se pot citi spaţiile largi, libere fluide şi modul în care se face trecerea între ele. - prezenţa solariului, funcţiune specifică curentului cu rol curativ, introdusă de Le Corbusier , şi marcarea spaţiului terasei prin seria de goluri circulare de deasupra intrării. - modul în care este marcat accesul şi racordarea formală a acestuia cu restul casei. - funcţiunea de locuinţă, într-un cartier aflat în plină dezvoltare în perioada construcţiei casei. Parcul Jianu este reprezentativ pentru proiecte de locuinţe de lux interbelice, în special cele moderniste. - integrarea diverselor alte arte în amenajarea spaţiului interior: frescă dupa Jardin du Luxembourg şi basorelief de Miliţa Pătraşcu. Un element specific pe care moderniştii încercau să-l impună, un design total de la partea de arhitectură, la amenajare interioară şi exterioară la cea de design de mobilier şi decoraţie interioară. Valorile arhitecturale ale clădirii Clădirea în cauză nu este monument istoric deşi se găseşte într-o zonă protejată prin specificul parcelarului, atmosferă , un anume regim de înălţime şi calitate arhitecturală a fondului construit. De fapt vila constituie ea însăşi o excepţie în zonă, fiind realizată prin comasarea a 2 parcele învecinate pentru a putea construi o casă dezvoltată pe orizontală. Planimetric putem vorbi de un pătrat aproximativ. Planeitatea fatadei si rectangularitatea golurilor este contrazisa la interior de pereti curbi in zona casei scarii si de stalpii rotunzi. Compozitia plana a fatadei a fost mai bine legata de prelungirea ferestrei in banda de la partea superioara si usoara decrosare fata de zona zidului perforat a solariului.
Nu există nicio confirmare documentară pentru aceasta. Cert este că acea suprafaţă de teren a rămas în mod miraculos liberă şi verde până în zilele noastre. Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, studii postuniversitare iulie 2011
4

3

Vila Hermina Hassner, Marcel Iancu, Str. Pictor Iscovescu nr.32 Marcarea orizontalitatii este realizata prin ferestrele in banda dar si prin copertina ce anunta intrarea. Evoluţia în timp. Intervenţii După cum se poate observa şi din imaginile de epocă comparate cu proiectul iniţial, vila a fost modificată încă din stadiul de execuţie. Se modifică întrarea, accesul realizându-se perpendicular pe stradă şi nu paralel aşa cum o arată planurile şi întreg proiectul. Modificările sunt realizate cel mai probabil la cererea beneficiarului şi mai ales în condiţiile în care un acces în lungul faţadei ar fi fost mult mai anevoios din cauza spaţiului liber rămas dintre construcţie şi zid. O altă observaţie este modul în care evoluează spaţiul grădinii de faţadă a vilei. În imaginile de epocă din anii 1930 se remarcă un gard de joasă înălţime de şi o filă de tineri copaci. Alcătuire care dispare în imaginea vilei din 2005 precum şi în cea actuală. Gardul din 2005 şi cel din 2011 sunt identice, fără nicio intervenţie pe el, nici măcar de întreţinere. Nu se poate stabili cu certitudine dacă împrejmuirea actuală este proiectată de Marcel Iancu şi realizată ulterior pozei de epocă sau nu. Din fericire, deşi imobilul are loc suficient pentru o extindere, proprietarii nu au făcut acest lucru ţinând la grădina ce dă în strada paralelă, pictor Negulici, şi la regimul de înălţime P+1 din ce în ce mai nespecific zonei. După cum se poate vedea din imaginile recente, s-au făcut doar lucrări de modernizare a casei cu păstrarea liniilor generale ale faţadei. S-a schimbat culoarea din albul-gri iniţial într-un gri, însă acest lucru nu împiedică citirea volumelor şi a compoziţiei. Oricum faţada nu prezenta elemente de materiale preţioase. Un detaliu păstrat şi recondiţionat pentru a preveni degradarea viitoare a faţadei, este cel al şorţurilor de tablă curbe pentru perforaţiile în zidul terasei de peste intrare. Acesta este unul dintre detaliile specifice casei. Faţada laterală a fost alterată de apariţia nelipsitelor aparate de aer condiţionat. O alterare însă de o cu totul altă factură o reprezintă construcţia pe terenul vecin a unui imobil P+4 în perioada imediat următoare edificării. Acest lucru se poate observa comparând imaginile din 2005 şi prezent cu cele de epocă

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, studii postuniversitare iulie 2011

4

Vila Hermina Hassner, Marcel Iancu, Str. Pictor Iscovescu nr.32 Concluzii Construcţia şi-a păstrat valorile arhitecturale, cel puţin la exterior în ciuda unei reabilitări ce datează cu aproximaţie din 2008-2009. Cât priveşte la interior, decoraţia, amenajarea şi mobilierul modernist au fost alterate demult. Este de apreciat faptul că noul proprietar nu a dorit o extindere (deşi are posibilitatea să o facă) şi nici nu şi-a dorit o remodelare a faţadei, păstrând linia generală a ei(deşi casa nu este monument istoric, ci se află doar într-o zonă protejată.). Consider astfel, vila Hemina Hassner un caz fericit printre atâtea alte locuinţe moderniste care fie sunt mutilate prin intervenţii sau sunt pur şi simplu dărâmate pentru construcţia de imobile nou de birouri sau de raport. Bibliografie. 1. Centenar Marcel Iancu, 1895-1995, Ed. Simetria, 1995 2. Machedon& Scoffman, Romanian Modernism, MIT, 2000

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, studii postuniversitare iulie 2011

5

Vila Hermina Hassner, Marcel Iancu, Str. Pictor Iscovescu nr. 32

imagine inainte interventie, iulie 2005, imagine post interventie, iulie 2011 detaliile sunt din iulie 2005. Fotografii arhiva personala

Vila Hermina Hassner, Marcel Iancu, Str. Pictor Iscovescu nr. 32

imagine anii 1930 la putin timp dupa constructie, imagini interioare anii 1930, fatada proiectului initial, planurile nivelurilor, Fotografii “Centenar Marcel Iancu 1895-1995, Ed. Simetria,1995”

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful