835 km2 Populaţia: 127. Seismul a fost urmat de un tsunami distrugător. Cu toate acestea. Denumirea oficială este 日 本 国 Nipponkoku. Totuşi. se citeşte Nippon sau Nihon. cel mai mare cutremur măsurat vreodată în Japonia. Potrivit legendei. Cutremurul din Sendai (2011). de-a lungul timpului. budism(44%) Denumire oficialã: Japonia Capitala: Tokyo Moneda: yen (JPY) Forma de guvernãmânt: monarhie constituţionalã cu guvern parlamentar Japonia (în japoneză 日 本 .611 loc. Japonia a fost creată de către zei care au înfipt o sabie în ocean. cât şi în apropierea zonelor de ţărm. se susţine că aceste lucruri contribuie la frumuseţea peisajului din Japonia. la est de Peninsula Coreeană. efecte dezastruoase asupra populaţiilor care trăiesc în zona apropiată vulcanilor activi. atât în zonele de munte. în nordul Oceanului Pacific. lava şi cenuşa rezultate în urma erupţiilor vulcanilor au avut. Hokkaido. Limba oficialã: japoneza Religia: şintoism (50%).JAPONIA Ziua Naţionalã: 23 decembrie Suprafaţa: 377. plus numeroase insule mici.9. Este cunoscută în româneşte şi sub numele de Ţara Soarelui Răsare. nu departe de oraşul Sendai de pe coasta de est a Japoniei. La 11 martie 2011 în Pacific. V.463. Insulele nipone sunt formate la îmbinarea plăcilor tectonice: placa Pacificului şi placa Filipinelor se scufundă sub placa Euroasiatică din vest. situată pe un lanţ de insule aflate între Oceanul Pacific şi Marea Japoniei. La îmbinarea plăcilor tectonice crusta pământului este instabilă. a avut loc un cutremur de magnitudinea 8. la scoaterea ei formându-se patru picături ce au devenit insulele principale. Izvoarele termale sunt larg răspândite. fiind formată din 4 insule importante. Kyushu şi Shikoku. ce reprezintă un procent de aproximativ 95% din teritoriul Japoniei: Honshu. textual Ţara de la originea soarelui. sens literal: originea soarelui) este o ţară din Asia de Est. 2 . pe placa Euroasiatică. Japonia este localizată în Asia de Est. Japonia este situată deasupra zonei de scufundare. ceea ce explică numărul mare de vulcani din Japonia (40 activi şi circa 150 inactivi) precum şi numărul mare de cutremure (circa 1500 pe an). precum şi o multitudine de insule mici (peste 5000).

Istoria modernă a Japoniei începe cu epoca Meiji (1867-1921). Japonia nu a devenit o democraţie ci era condusă de o elită politică. Restauraţia Meiji nu a fost o revoluţie socială. În 1931 Japonia ocupă Manciuria. din Coreea. În Primul Război Mondial (1914-1918) Japonia participă alături de puterile Antantei. Câştigând războaiele cu China (1894-1895. După instituirea protectoratului asupra Coreei (1905). ce marchează trecerea la imperialism. China sau Mongolia.Conform legendelor şi documentelor japoneze. iar japonezii sunt rezultatul amestecului dintre aceştia şi diferite populaţii malaeziene. iar în 1937 declanşează războiul pentru cucerirea Chinei. a locuit din cele mai vechi timpuri în insulele arhipelagului nipon. obţine partea de sud a insulei Sahalin) Japonia devine încet cu încet o mare putere care nu mai putea fi ignorată de puterile occidentale. Însă aventura militaristă a Japoniei. Ţara Soarelui Răsare are o istorie de aproximativ două milenii şi jumătate. şi anotimpuri bine definite. cât şi a unor rase mongoloide venite de pe continentul asiatic. impregnându-le cu spiritul local şi dându-le strălucire de-a lungul secolelor. din Sud. În secolul al V-lea î. care a suferit pentru prima dată în lume efectele dezastruoase ale exploziilor atomice la Hiroshima şi Nagasaki.e. altaice şi uralice din Siberia). fapt care îi va fi de folos în iminentul război ruso-japonez. pe plan extern. În 1902 Japonia semnează un tratat de alianţă cu Marea Britanie. Pe teritoriul actual al Japoniei au trăit oameni încă din paleolitic şi neolitic. a avut ca deznodământ capitularea necondiţionată la 2 septembrie 1945. când are loc restaurarea puterii imperiale. Există un consens aproape unanim că poporul ainu. Energiile concentrate spre refacerea întregii ţări şi dezvoltarea susţinută a economiei au permis Japoniei să devină o putere economică de o importanţă recunoscută. obţine insulele Formosa şi Penghu) şi cu Rusia ţaristă (1904-1905. ci a fost o revoluţie de sus . toate acestea datorinduse faptului că Japonia se 3 . începe să se exercite influenţa chineză asupra Japoniei.n. s-au constituit mici unităţi statale în insula Kyushu şi în regiunea Kinki (Kyoto-Osaka). o perioadă de modernizare. cât şi în domeniul artelor şi modului de viaţă. depăşind rapid structurile feudale. Specialiştii japonezi susţin că istoria culturală propriu-zisă a Japoniei a început odată cu preluarea valorilor spirituale din China . Clima Japoniei se caracterizează printr-o largă diversitate de climate. cu o intensă viaţă culturală. aşa-numitul Genrōin. concomitent cu pregătirile pentru război. care. Are loc o puternică dezvoltare a economiei. Edo primeşte numele de Tokyo şi devine capitala statului. de origine necunoscută (studii genetice recente sugerează legături cu populaţiile tungusice. pe care japonezii le-au adaptat. Pe la mijlocul sec al VI-lea e.filozofia budistă. Devine un stat capitalist dezvoltat. Împăratul nu mai era doar un simbol al statului ci lua parte activă la luarea hotărârilor cu ajutorul unui consiliu imperial. schimbări dramatice de vreme. Japonia o anexează în 1910. Ca urmare. diverse arte şi motive artistice -. promovează o politică expansionistă. Economia continuă să se dezvolte în ritm accelerat.n. provenite din insulele Pacificului. atât în organizarea statului şi a societăţii.

Cel mai mare lac este Lacul Biwa (672 km²). munţii Kiso şi munţii Akaishi. Topografia Japoniei se caracterizează în primul rând prin instabilitatea geologică a arhipelagului japonez. Fauna Japoniei se caracterizează prin animale tropicale tipice regiunii de sud-est din Asia. Kinki. cel mai înalt fiind Muntele Fuji (3776m). alţii (coreeni.37 ‰ Rata mortalitãţii: 9.183 persoane. Munţii acoperă cca. Botaniştii apreciază că în Japonia există cam 5-6. acoperind cca. Flora Japoniei este deosebit de variată datorită faptului că arhipelagul japonez se întinde de la nord la sud peste 3. dintre care 80 sunt active (de exemplu. de la nord la sud. Muntele Asama şi Muntele Mihara). 4 . 5% din populaţie fiind agricultori) concentrată în câteva enclave de-a lungul Oceanului Pacific. scurte şi repezi. 75% din suprafaţa Japoniei. care se întinde din Asia de sud-est până la Insulele Aleutine. Japonia este o societate urbană (doar cca.500 km şi datorită climei la fel de variate. brazilieni. 25% din suprafaţa ţării. Japonia este cunoscută pentru omogenitatea etnică şi lingvistică a populaţiei sale.întinde peste mai multe zone climatice de la nord la sud şi este influenţată atmosferic de continentul Euroasiatic la vest şi de Oceanul Pacific la est. precum şi pentru legile stricte de imigraţie. Rata natalitãţii: 9. animale ale zonei temperate coreano-chineze şi animale siberice subarctice. arhipelagul se întinde de la 20ºN în partea cea mai sudică a ţării. Cel mai lung râu este Shinanogawa (367 km). sunt trei lanţuri de munţi: munţii Hida (sau „Alpii japonezi”). Alte câmpii notabile sunt câmpiile Nobi. Sendai şi Ishikari. De-a lungul insulei Honshu. ceea ce o făcea a 11-a cea mai populată ţară din lume. chinezi. Există 25 de piscuri de peste 3000 m înălţime. Cu toate că suprafaţa ţării nu este prea mare (377. Echigo.076. care este partea de sus a unui lanţ de munţi numiţi uneori şi Cercul de foc al Pacificului-circum.000 km²). dar uneori chiar şi insula Honshū. filipinezi etc. Acestea populează de obicei Insulele din sudul Kyūshū-ului sau în Insulele Bonin. cea mai largă fiind Câmpia Kantō (13000km²). Populaţia În martie 2009 populaţia Japoniei era de 127. Insula Okinotorishima) până la 45°30’N în partea cea mai nordică a insulei Hokkaidō. zona metropolitană Tokio-Yokohama (populaţie: 35 milioane) fiind cel mai mare oraş din lume. Râurile sunt. Muntele Aso. în majoritatea lor. Fauna Japoniei include şi unele specii şi relicve nemaiîntâlnite în regiunile înconjurătoare.17 ‰ Grupuri etnice: japonezi (99%). Japonia are 256 de vulcane.000 de specii de plante endemice. Câmpiile Japoniei sunt relativ mici şi puţine.

cu un număr impresionant de porturi specializate (peste 600). Agricultura japoneză dispune de puţine terenuri arabile. Ramura principală este cultura plantelor. tutunul. legume. Japonia de rînd cu China. este principalul producător de mătase naturală. lactate. În ultimii ani se înregistrează o creştere substanţială a suprafeţelor plantate cu pomi fructiferi. peşte. Dintre celelalte culturi. legatura dintre cele 4 insule se realizează prin tunele submarine (cel mai mare tunel are 54 km lungime). mai importante sunt: bumbacul. Datorită selecţiei. sfeclã de zahãr.Agricultură Agricultura asigură ¾ din necesităţile populaţiei în produse alimentare. Resurse naturale: resurse minerale nesemnificative. cele mai dezvoltate companii aeriene din Asia. O îndeletnicire a japonezilor este pescuitul organizat în baza uneia dintre cele mai dezvoltate flote de pescuit din lume. şi citruşi. se obţin recolte bogate de orez la hectar. ale cărui frunze sunt folosite la creşterea viermilor de mătase. soia şi diverse legume. care se cultivă în micile cimpii litorale. nave maritime. pomi fructiferi Sericicultura: creşterea viermilor de mătase Pescuitul: Locul 3 pe glob Transporturile: foarte dezvoltate. fructe. Este foarte răspîndit dudul. legume. Aspecte privind mediul înconjurãtor: poluarea aerului şi apei de la emisii de automobile şi instalaţii industriale. citricele. Industrie • • • • • • • Industria construcţii de maşini: autoturisme. ouã. sfecla de zahăr. trestia de zahăr. ceaiul. textilă Agricultura: cultura plantelor: orez.Locul 1 pe glob Industria siderurgică: Locul 1 pe glob Industrie chimică: ciment. peşte. trestie. cartoful. Japonia ocupă locul 3 în producţia mondială de peşte după China şi Peru. În sectorul zootehnic preponderent se cresc bovine şi porcine. ceai. irigate. grîul. Principala cultură este orezul. Sectoare agricole si zootehnice: orez. care însă sunt lucrate cu multă grijă. carne de porc şi pasãre. rutiere. caracteristici pentru zona temperată. precum şi pe pantele munţilor. 5 . acidificarea lacurilor şi degradarea rezervelor de apã. chimizării şi muncii insistente a ţăranului japonez.

încheind astfel formal ostilitãţile din al doilea rãzboi mondial. ocupate de sovietici în 1945 şi administrate în prezent de Rusia.3% . furnizorii şi distribuitorii lucreazã împreunã. Cooperarea dintre guvern şi industrie. Rolul Japoniei în sistemul geopolitic mondial actual. Japonia menţine una dintre cele mai mari flote de pescuit oceanic. În prezent. La aceasta a contribuit si criza financiarã care a cuprins Asia în 1997. tentativele guvernului de a impulsiona creşterea economicã au avut puţin succes. Shitokan. dupã SUA. Timp de 3 decenii. ocupate de Coreea de Sud din 1954. servicii: 73. japonezã). realizând 15% din pescuitul de pe glob. Sectoare economice: agricultura: 1. Japonia a reuşit sã se impunã. Japonia a declarat unilateral o porţiune din Marea Chinei de Est zonã economicã exclusivã. Japonia trebuie sã-şi importe 60% din alimente.1%. De obicei cu rezerve suficiente de orez. contribuind la epuizarea acestor resurse din Asia şi alte locuri. Între 2000 şi 2003. În prezent.1% Dispute internaţionale: Are dispute cu Rusia asupra insulelor Etorofu. pe arena mondialã. O a doua caracteristicã importantã este granatarea angajãrii pe viaţã pentru o mare parte din populaţia activã de la oraşe. cunoscutã dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. industrie: 25. fiind un lider de necontestat 6 . Datoria publicã.Japonia este cel mai mare consumator de lemn tropical. cu producţii agricole printre cele mai mari din lume (/ha). China şi Taiwan revendicã şi ele stãpânirea asupra insulelor nelocuite Senkakushoto (Diaoyu Tai). aceste caracteristici sunt în declin. Japonia a avut o creştere economicã rapidã: 10% în anii 1960. Micul sector agricol este masiv subvenţionat şi protejat. e eticã profesionalã şi solidã. înalta tehnologie şi un segment de apãrare redus (1% din PIB) au ajutat Japonia sã avanseze cu o mare rapiditate la rangul de a doua ţarã din lume sub aspect tehnologic (dupa SUA) şi a treia la nivelul paritãţii de cumpãrare (dupa SUA şi China). în primul rând prin dezvoltarea economicã deosebitã. şi îmbãtrânirea populaţiei sunt douã probleme majore pe termen lung. Economie. Japonia este puternic dependentã de importul de materiale de construcţii şi carburanţi. Japonia reprezintã al doilea stat ca putere economicã de pe glob. O caracteristicã notabilã a economiei este modul în care producãtorii. Coreeanã . Creşterea a încetinit la 1. Japonia şi Coreea de Sud îşi disputã insulele Liancourt Rocks (Dokdo – denum. pentru a derula prospecţiuni pentru petrol şi gaze naturale.44 milioane Rata şomajului: 4. Forţa activã: 66. 5% în anii 1970 şi 4% în anii 1980. sub aspect caloric. Este şi motivul pentru care între Rusia şi Japonia nu a fost semnat încã un tratat de pace.7% în anii 1990. în grupuri numite “keiretsu”. de 17% din PIB. Kunashiri. Takeshima – denum. Hamobai.6% . situate în mijlocul Mãrii Japoneze / Mãri de Est.

Decenii la rând. roboţi industriali. Rolul major al Japoniei este însã unul economic. previziunile economice sunt pozitive. reuşind sã se impunã ca o putere regionalã. pe efortul uman desfãşurat în domeniul cercetãrii şi al dezvoltãrii tehnologice. deşi în ultimii ani s-a implicat. prin adoptarea unei politici de nealiniere la diferitele organizaţii şi tratate militare. reprezentând pentru ultimele decenii ale secolului XX. ca numãr de vase. Japonia a deţinut cele mai înalte ritmuri de dezvoltare. motorul dezvoltãrii economice din zona pacificã. matale neferoase.în lumea tehnologiilor de vârf. Dezvoltarea economicã a Japoniei nu s-a realizat pe baza unor resurse naturale deosebite. iar creşterea importanţei geopolitice în zona Pacificului va deveni. în primul rând. Japonia este un exemplu concludent de ceea ce se poate realiza prin eforturi umane deosebite. secondând SUA. deţinând poziţii fruntaşe în producţia mondialã de ciment. cu siguranţã. prin ordine şi disciplinã în muncã. 7 . vehicule auto. o realitate a deceniilor urmãtoare. Japonia s-a remarcat ca putere regionalã şi globalã pe scena politicã. ci. În ultimele decenii. dar şi ca una globalã. bunuri de consum şi nave maritime. fontã şi aliaje de fier. energie electricã. chiar prin trimiterea de trupe de menţinere a pãcii. cauciuc sintetic. în unele conflicte locale sau zonale. Japonia este ţara cu cea mai mare productivitate a muncii. Deşi în ultimul deceniu ritmurile de dezvoltare nu au mai cunoscut aceleaşi valori ridicate specifice anilor ’70 ai secolului trecut.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful