Tuberculoza

Definitie TUBERCULÓZĂ, tuberculoze, s.f. Boală infecțioasă și contagioasă produsă de localizarea bacilului Koch la plămâni, la intestine, la oase etc. care poate provoca distrugerea țesutului, supurații etc.; boală seacă. – Din fr.tuberculose.(DEX) Tuberculoza este o infcţie bacterianã endemicã, specificã, transmisibilã, cu evoluţie cronicã, larg rãspânditã în populaţie, care netratatã sau incorect tratatã are o fatalitate importantã.( Gh. Nini, V. Obreja, 2006) Dacă nu este tratată, boala poate fi fatală în decurs de 5 ani în mai mult de jumătate din cazuri. Transmiterea are loc de obicei pe cale aerogenă, prin råspândirea particulelor infectante produse de către pacienţii cu tuberculoză pulmonară contagioasă. Scurt istoric Cele mai vechi dovezi ale prezenţei tuberculozei la om sunt cele legate de mumiile egiptene,având deci o vechime de cel puţin 3000 de ani. Boala a fost bine caracterizată în secolul al XIX-lea cu trei momente importante: individualizare aclinică a bolii de cãtre Laennec, demonstrarea naturii transmisibile de cãtre Villemin şi în fine identificarea Mycobacterium tuberculosis de către Robert Koch, care pune bazele diagnosticului bacteriologic al tuberculozei. Secolul al XX-lea aduce o revoluţie terapeutică în tuberculoză cu apariţia vaccinării BCG, urmată de descoperirea secvenţială a antituberculoaselor de primă linie:streptomicina, izoniazida, etambutolul, rifampicina şi pirazinamida; ulterior au fost descoperite şi alte medicamente antituberculoase, ultima grupã fiind cea a fluorochinolonelor. Sfârşitul secolului XX a fost marcat de idea integrării chimioterapiei antituberculoase într-un context de mãsuri socio-economice, ceea ce a condus la constituirea unor strategii cuprinse în Programe Naţionale de Control al Tuberculozei. (Curs pentru studenţi, Tuberculoză, 2005) Etiologie

1

Bacilul tuberculos. acesta era candva foarte răspândit la bovinele din Europa şi cele două Amerci. Micobacteriile. tuberculosis este o bacterie cu formå de bacil suţire. Mycobacterium bovis. tuberculosis. adeseori infecţia se transmitea la om prin lapte. O’Brien. cum ar fi susceptibilitate nativă individuală la boală çi nivelul de eficienţă al imunităţii mediate celular.( Crofton J. 2005) Epidemologie Spre deosebire de riscul de dobândire a infecţiei cu M. Mai întâlnim si si bacilul tuberculozei bovin. numit Mycobacterium tuberculosis. tuberculosis. odată realizată coloraţa. Bacilii sunt rapid distruşi în mediul ambiant de radiaţiile ultraviolete (lumina soarelui). Raviglione. virulenţa lui fiind în mare mşsură legată de capacitatea de a supravieţui şi de a se multiplica în mediul intracelular al fagocitelor mononucleare. slab aerobă. Miller F. care este prezent în Africa de Sud. tuberculosis (ca şi majoritatea micobacteriilor) creşte lent. este principala cauză a tuberculozei în întreaga lume. nesporulată. ţesuturile bogate în oxigen fiind cele ma isusceptibile de a fi invadate. ( Curs pentru studenţi. tuberculosis este un germen obligatoriu aerob. un tip usor diferit de BK este Mycobacteriul africanum.. nu se colorează cu uşurinţă(colorarea cu fuxinã poate fi realizatã prin încãlzire) şi sunt frecvent neutre la colorţia Gram. aceste ţări au putut preveni în mare măsura la om apariţia tuberculozei bovine. inclusiv M. având un timp de generaţie în jur de 24 ore. riscul de dezvoltare a bolii după infectare depinde mult de factori endogeni. cu dimensiuni cuprinse între 0. Singura diferenţă importantă este că prezintă adesea rezistenţă la tiacetazonă. Richard J. 1992) M. Horne N. Este un parazit intracelular facultativ. Tuberculoză. bacilii nu pot fi decoloraţi cu acidalcool. 2005) Aceste douã proprietăţi stau la baza metodelor de colorare specificã prin care sunt puse în evidenţă micobacteriile în microscopie. o caracteristică justificând clasificarea lor ca bacilli acid-alcoolo-rezistenÆi (BAAR)( Mario C.. M. Boala manifestă clinic apărută imediat după infectare este clasificată ca 2 .5 şi 3 μm. Datorită menţinerii sub control a tuberculoyei bovine prin sacrificarea animalelor infectate şi pasteurizarea laptelui . astfel sunt necesare minim 3 săptămâni pentru apariţia coloniilor vizibile pe mediile solide de culturã cum este mediul Löwenstein-Jensen M. Totuşi..

. Infecţia HIV joacă un rol important întrucât riscul de apariţie a bolii tuberculoase a fost estimat la 5-8% pe an şi la 50% (unul din doi) pe perioada întregii vieţi (prin comparaţie cu 5-10% pe perioada întregii vieţi la indivizi imunocompetenţi).transplant de organe. 2005) Accelerarea progresiei infecţiei spre boală se produce în situaţiile de reducere a mecanismelor de apărare ale organismului: vârste extreme (< 4 ani sau vârstnici)..( Mario C. de obicei nu este transmisibilă. tuberculoza primară pulmonarå poate progresa rapid spre boala manifestă clinic. asiatici sau pacienţii cu HIV. cel puţin temporar. O’Brien. 1992) 3 .( Crofton J. Deşi această formă este frecvent severă şi diseminată. malnutriţie. 2005) La adulţi leziunea primară se situează adesea în regiunea superioară a plămânului. Tuberculoza primară pulmonară rezultă în urma unei infecţii iniţiale cu bacili tuberculoşi în zonele cu prevalenţă înaltă a tuberculozei. Horne N. Raviglione. există o şansă mai crescută ca sistemul imun să o limiteze. Raviglione. Richard J. care este probabil frecventă în zone cu o rată crescută a transmiterii tuberculozei. tratamente imunosupresoare (inclusiv corticosteroizi). Miller F. Totuşi bacilii dormanţi pot persista mai mulţi ani înainte de a fi reactivaţi pentru a produce tuberculoza secundară. Reinfecţia unui individ infectat anterior.tuberculoză primară şi este frecventă la copiii cu vârsta de până la 4 ani. Tuberculoza pulmonară poate fi clasificată în tuberculoza primară sau postprimară (secundară). O’Brien. La majoritatea indivizilor infectaţi care vor dezvolta în final tuberculoză. Adenopatia hilară este adesea invizibilă radiologic( deşi uneori la la africani. ganglionii pot fi mult măriti). Tuberculoză. Global. La copiii cu defecte imunitare. infecţie HIV. ca în cazul celor cu malnutriţie sau infecţie HIV.. Când infecţia este dobândită la o vârstă mai mare. acest lucru este valabil în primul an. 2005) Manifestari clinice Tuberculoza este clasificată de obicei în tuberculoză pulmonară şi tuberculoză extrapulmonară. sau doi ani după infecţie. ( Mario C. care este frecvent contagioasă. Richard J.. se estimează că aproximativ 10% dintre persoanele infectate vor dezvolta în cele din urmă tuberculoză activă. (Curs pentru studenţi. această formă de boală se întâlneçte frecvent la copii. poate favoriza de asemenea dezvoltarea bolii. etc.

oasele çi articulaţiile. 4 . pot fi afectate toate sistemele de organe. o evoluţie mai lungă decât cea a meningitei bacteriene. pleura. Este întâlnită cel mai frecvent la copiii mici. naştere sau altă boală. Ele se vindecă rapid sub chimoterapie (Crofton J. Miller F. Richard J. sau datorită rupturii unui tubercul subependimar în spaţiul subarhanoidian. senzoriu alterat şi redoare de ceafă în mod caracteristic. care este adesea ulcerată. Totuşi.. Miller F. (Crofton J. uneori . dar scăderea rezistenţei( de xemplu prin malnutriţie.. care sunt asemănătoare . afecţiunea are o evoluţie de una sau două săptămâni. ( Mario C.. 1992) Meningita tuberculoasă şi tuberculomul Tuberculoza sistemului nervos central este responsabilă pentru aproximativ 5% dintre cazurile de tuberculoză extrapulmonară. se pot datora laptelui infectat sau. sau acut. cu cefalee çi tulburări mentale. care pot îngădui BK să devină active şi să răspândească boala) În acest caz vorbim de tuberculoză pulmonară secundară Acesta este modul obişnuit de dezvoltare a tuberculozei la vârsta medie sau înaintată. alimentelor sau a picăturilor infectate din aer. amigdaliană şi linguală Tuberculoza bucală este rar întâlnită. Leziunile linguale sunt deobicei secundare tuberculozei pulmonare avansate. în mai mult de jumătate din cazuri. O’Brien.. meningele çi peritoneul. 2005) Tuberculoxa bucală. cu confuzie. Debutul bolii poate fi insidios.Este posibil ca leziunile amigdaliene san u fie evidente clinc. dar apare çi la adulţi. somnolenţă. Ca urmare a diseminării hematogene la indivizii infectaţi cu HIV. pe radiografia toracică se găsesc semne ale unor leziuni pulmonare vechi sau cu aspect miliar. sarcină.Reactivarea unei leziuni primare anterioare. Leziunile sunt adesea ulcerate şi pot fi durersoase... Meningita tuberculoasă apare ca urmare a diseminării hematogene a bolii pulmonare primare sau postprimare. Horne N. tractul urogenital. 1992) Tuberculoza extrapulmonară în ordinea frecvenţei. localizările extrapulmonare cel mai frecvent afectate de tuberculoză sunt: ganglionii limfatici. poate apărea dupa ani de zile de la infecţia cu BK din copilărie. Atât leyiunea bucală cât şi leziunile amigdaliene . Raviglione. Horne N. Se prezintă ca o formaţiune nedureroasă. mai ales la cei infectaţi cu HIV. teoretic. tuberculoza extrapulmonară este întâlnită astăzi mai frecvent decât în trecut. De obicei afectează gingia.

Horne N. ïn Statele Unite. Dar. tuberculoza ganglionară este frecventă mai ales printer pacienţii infectaţi cu HIV. ea afectează trompele uterine şi endometrul şi poate induce infertilitate. RMN relevă leziuni inelare ce fixeazå substanţa de contrast.Tuberculomul. dar pentru stabilirea diagnosticului este necesară biopsia. O’Brien. O’Brien. dar se pot inflama şi pot prezenta un traiect fistulos prin care se drenează cazeum.. O’Brien. durere retrosternală surdă şi frecătură pericardică. deşi este posibil şi un debut acut cu febră.. 1992) Tuberculoza ganglionară (limfadenita tuberculoasă) Una dintre cele mai frecvente forme de manifestare ale tuberculozei extrapulmonare (fiind demonstrată în mai mult de 25% dincazuri). 2005) Tuberculoza genitourinară Tuberculoza genitourinară reprezintă aproximativ 15% din totalitatea cazurilor de tuberculoză extrapulmonară. Richard J. 2005) Bacilul Koch poate ajunge la pericard pe cale sangvină( atunci când probabil sunt afectate şi alete organe). dar acum apare frecvent la pacienţii infectaţi cu HIV.. în ţările cu o prevalenţă scăzută a tuberculozei. Diagnosticul este stabilit prin puncţie aspirativă sau biopsie chirurgicală. Raviglione. Rareori se asociază cu tuberculoza pulmonară. poate implica orice porţiune a tractului genitourinar şi se datorează de obicei diseminării hematogene ce urmează infecţiei primare. mai frecvent. şi femeile çi copii (mai ales cei necaucazieni) par a avea o susceptibilitate specială. Tuberculoza ganglionară debutează cu o tumefiere nedureroasă a ganglionilor limfatici. (Crofton J. Richard J. 2005) Pericardita tuberculoasă Era frecvent o boală a vârstnicului. ( Mario C. La femei. cel mai frecvent în regiunea cervicală şi supraclaviculară. Tuberculoza genitală este diagnosticată mai frecvent la femei decât la bårbaţi. Debutul poate fi subacut. Diagnosticul necesită efectuarea biopsiei sau a culturilor 5 . pericardita tuberculoasă se produce ca urmare a rupturii ganglionilor limfatici mediastinali în cavitatea pericardică. Ganglionii limfatici sunt discret măriţi la începutul bolii. Raviglione. Raviglione. ( Mario C. ( Mario C. Richard J. dureri pelvine şi tulburări menstruale. se prezintă sub forma uneia sau a mai multor leziuni înlocuitoare de spaţiu şi provoacă de obicei crize epileptice şi semne de focar. Miller F. . manifestare rară a tuberculozei.

2005) 6 . Miller F. Tuberculoza miliară areactivă. O’Brien. Aceasta formă este denumită miliară deoarece micile leziuni de la nivelul organelor au fost asemănătoare de catre anatomo-patologii secolului al XIX. tuberculoza afectează preferenţial epididimul... ( Mario C. 2005) Tuberculoya miliară se datorează diseminării pe cale sanguină unui numar mare de BK deoarece mijloacele de apărare ale pacientului sunt prea reduse. La bårbaţi. dar negranulomatoase („areactive“). afectare meningeală ce precede decesul.. survine foarte rar çi se datorează diseminårii hematogene masive a bacililor tuberculoşi. La examenul necroptic sunt detectate leziuni multiple necrotice. producând o formaţiune tumorală uşor dureroasă ce poate drena la exterior printr-un traiect fistulos.. care are o evoluţie cronică ce este caracterizată prin febră uşoară intermitentă. care conduce rapid la deces. Richard J. Pancitopenia este frecventă în această formă de boală. o formă acută septicemică. Raviglione. boala căilor urinare este de asemenea prezentă. 1992) O formă clinică ărară. slabe pentru a-i anihila. este tuberculoza miliară criptică. O’Brien. Mai pot apărea orhita çi prostatita. în final. Richard J. ( Mario C.din probe obţinute prin dilatare çi chiuretaj.lea cu seminţele de mei. Horne N. (Crofton J. întâlnită la vârstnici. anemie şi. Raviglione. în aproximativ jumătate din cazurile de tuberculoză genitourinară.

7 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful