Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Capitolul 25: “Tipul de amenajare cu conducte îngropate și udarea prin aspersiune, stabilirea elementelor tehnice necesare trasării schemei hidrotehnice a amenajărilor cu conducte îngropate” (cap. 25 în cursurile din 2000, 2006 și 2009 / cap. 18 în cursul din 1987).

    Uploaded by

    Mona Dirtu
    97 views43 pages
    Capitolul “Tipul de amenajare cu conducte îngropate și udarea prin aspersiune, stabilirea elementelor tehnice necesare trasării schemei hidrotehnice a amenajărilor cu conducte îngropate” (capitolul 25 în cursurile din 2000, 2006 și 2009; capitolul 18 în cursul din 1987).

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Capitolul “Tipul de amenajare cu conducte îngropate și udarea prin aspersiune, stabilirea elementelor tehnice necesare trasării schemei hidrotehnice a amenajărilor cu conducte îngropate” (capitolul 25 în cursurile din 2000, 2006 și 2009; capitolul 18 în cursul din 1987).

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    97 views43 pages

    Capitolul 25: “Tipul de amenajare cu conducte îngropate și udarea prin aspersiune, stabilirea elementelor tehnice necesare trasării schemei hidrotehnice a amenajărilor cu conducte îngropate” (cap. 25 în cursurile din 2000, 2006 și 2009 / cap. 18 în cursul din 1987).

    Uploaded by

    Mona Dirtu
    Capitolul “Tipul de amenajare cu conducte îngropate și udarea prin aspersiune, stabilirea elementelor tehnice necesare trasării schemei hidrotehnice a amenajărilor cu conducte îngropate” (capitolul 25 în cursurile din 2000, 2006 și 2009; capitolul 18 în cursul din 1987).

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 43
    3 x Tic 290 \ INSTITUTUL_ AGRONOMIC ,,N. BALCESCU” BUCURESTI.” FACULTATEA DE AGRONOMIE =» 1” ‘ CONE OR. |. PLESA SEF LUGR: DR. LJINGA ASIST. OR. AL.ENE SEF ee DR. 0.SANDOIU ASIST. NICULINA DUMITRESCU COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI, DESECARI $I IRIGATI Partea I —Lucr&ri practice — —Pentru uzul studentilor— 1987, es ‘Scanned with CamScanner . 139 . 16, TIPUL DS _AMBNAJARS GU CONDUITS INGROPATE SI UDAREA PRIN ASPSRSIUNE, STABILIRBA BLEMBNTELOR TSHNICE NSCESARB TRASARIL SCHHMBI_HIDROTBHNICE AM v_col INGROPATE 18.1. Schoma hidrotehnics a sistemulus de amenalare Qu_conducte Sohema hidrotehnicd (fig. 18.1) se compune din t = statjia de pompare de baad (S.P.B.) amplasat& pe malul und riuy osnal, lao 5 fs = Canalul de aductiune (0,4.), executat de reguld in dew bleu, care transport’ apa de la surs% la 5,P.P. 20% ou 75 4 avasaess93565" intensitatea de udare recomanda- ‘Scanned with CamScanner 3 BT faveiok pree multe tipuri de aspersoare, prin variajia duzelor, prosiunii gi alegerea goheme. | lor de udare, espersoarele ASJ-1M, ASI~l, ASM-2M gi AM-2 aaopert un grad mare de inteneita{1 de udere, de la 5 1a 30 mm/h, de aceea we pot folosi pentru toate tipurile de sol de le not din ‘yard ' Dup& oo o-a stadilit viteza de infiltragie e apet, se . ConsuLty tabelele 18,2 - 18.4 cu ceracteristicile esperscerelor gi ee leg tipul de espersor, schema, duse gi presiunee la cere rez. +8 © intensitete de udere mai.mick sau ogald ou vitene Ge infiltras ple wtepilieats a apet fa sol. Vemifioares colititii ploji esperaate ‘Se weeliceent prin determinares coeficientului de pulveri- mere (Kp, care indic’ finepea ploii sau gredul de pulverizere a Jebalal Je apt de ciitre espersor. a = Ueefletental de pulverioare se determin’ ou reletie 1 wo ene tps Degi 1a noi in fark nu se fm cere + 4. Sete diemetrul duset eepersorulut, in mm ‘Ho. . pesiumiea apei la asperser,.in m.G.A. 5 Apreoierea ploii dup acest veeficient ee face astfel t Kp > ey5 = plocte: groptert, indioatt pentru soluri ou texturk 1. , misdpoast gf eubturt furejere perene 5 Kp'= 0,3 0,5 = plete miglooie, recomandata pentru, oulturile de ofmp, pe colurile ou texturt Lutoasd gi lutesergis Loast 5 : ‘ : Rp zs b af ace y ‘S| =z er] A? y RS? 3 SE > ty ft 9S E 3 oF 1 4 o> op ” gt ed Be % / IF 2 “ Ey o}-— : § [wmowZo=M yor os 409 Bul sta bead ki 0001 009 Oy OZ Oo 08 OF 2 9. 9. ¢ 1 $070 Zo 70°! Bava _30_YoTidlUy V3YVNOISNANIG MYLN3d. VWVYOVIG- 29] “6: Scanned with CamScanner ™% : ane Yen ‘ gm caret t ie Toe timpul de udare in ore dintr-0 245 ‘mpl de funotionare intr-0 positie a aripii de udare, in ore 3 ta = timpul de avintare, tn ores ? ant aes. de mutare plus svintare este de cca 2 ore:la muta- Foe manual’ gi de ooa ord 1a mutarea mecanizata. Li Fi non decexvis dee azind Soudaxe (LTA) Was tora. 7 (a) Lungimea_antoned (LA) se stabilegte im funotie de Lungi- mea tronsonului de antenk deservit de o eripi gf numirul de aript care functieneaz’ simulten pe antend (Na), urmirinduese tmoadre~. rea in lungimea optim’ a antenei stabilitd pe oriteri eoenemice. IA = 1A, Na Distanta dintre antene (da ) dy = 2 tu (m) Disbensa dinixe bldnnnts (Ait ) 86 oeloutesst in funotic "de disbanta dintre dous pozitii suscesive ale aripii de udare (ag) gh nuntirul de poaiyid ale aripit de udare'ét Tino}toneazé Le va hiarant (Mp) (3 sau 4). ay = Nps a (a) & ty) | of 4| Antends: 7 Hedrant’ Pe Eales ! 11% y= #126 = 96m Oly -8 242720 aa Fig. 18.8. varianre oe amplosore 2 aripilor de plole la, braleanft Scanned with CamScanner ye apho! ie Suprafate deservith dee arini de udare in_intervalal Aintxe dow udiirs (8a) ! ga'n tus dg e Won? (ae) N au le un agregat de pompere (Na) By Qa ‘= —— ou — Sa Qa fn care t + 3, este suprefata deservitd de e antend, fn has Qj. = dobitul antenet cau agregatulai do poupare, “ - tawias ays Qa = debitul eripii de udare, tn w/e Scanned with CamScanner UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI Prof. univ. dr. IOAN PLESA Prof. univ. dr. IONEL JINGA Cont, univ. dr. ALEXANDRU ENE Sef lucr. univ. dr. SORIN CIMPEANU JMBUNATATIRI FUNCIARE si IRIGAREA CULTURILOR — Lucrdari practice — : — 2000 - 155 26, TIPUL.DE AMENAJARE CU CONDUGTE INGROPATE SI UDAREA pp ; ELEMENTELOR TEHNICE NEC! ! ASPERSIUNE. STABIL E: TRASARII SCHEME! HID! OTEHNICE A AMENAJARILOR CI INGROPATE 25.1. SCHEMA HIDROTEHNICA A SISTEMULUIDE AMENAJARE CU CONDUCTE ‘Schema hidrotehnica (fig. 25.1) se compune din : ® Statia de pompare de baz (S.P.B.) sau stafia de pompare pentry af ds ‘amplasatd pe malul unui ru, canal, lac; rentare (SP) + Canali de aductiune (C.A) si canale de estbute (C.D), execute de regu in dete, care transportd apa de la surs& la S.P.P. — ur © Statia de pompare de punere sub presiune (S.P.P.), care reprezintd inima deoarece asigur debitul si presiunea in ‘Intregul plot deservit; Reteaua de conducte Ingropate cu dispozitvele anexe aferente : conducte de transport (¢p si C.S) si conducte de distributie (A). Caracteristicile schemei de amenajare in plot (fig. 25.2-25.6) Canalele distribuitoare de alimentare a S.P.P. — urilor sunt amplasate la distanta de 2~ 6 km, In functie de lungimea conductei secundare sau de lungimea antenelor. Statile de pompare de punere sub presiune deservesc ploturi cu suprafata cuprinsa intre 500 ha si 3.000 ha, cu debite cuprinse intre 500 si 2 000 Us si indiimi de pompare de cca 70 mCA. Antenele se vor amplasa pe linia de cea mai mare pant, pentru a folosi cdderea natural, in scopul reducerii inditimii de pompare si amplasrii aripilor de-a lungul curbelor de nivel. Antenele se vor trasa In asa fel incét s& functioneze bilateral, cu lungimi mari pentru a rezulta sole in suprafat de 40 - 60 ha. Antenele, in functie de lungime, pot fi: © Scurte, cu lungimea de 500 - 800 m; © Medii, cu lungimea de 1 000 - 1 500 m; * Lungi, cu lungimea de 2 000 - 3 000 m. Distanta dintre antene poate fi cuprinsa intre 600 si 800 m. 25.2. STABILIREA ELEMENT! TRASARIL MEI_HIDROTE! Al LOR CU CONDUCTE INGROPATE. ware, Alegerea tipului de aspersor, duzei presiunii si schemei de udare, sau numal a duzei, presuni st ‘schemei trebuie 8a se faci in functie de urmatori factor: Intensitatea de udare realizat’ de aspersor la functionarea in schema ; ea Viteza de infitratie a apei in sol, panta terenului, cultura lrigat si gradul de acoPe solului de c&tre plante ; * — Presiunea disponibila ta hidrant : * Finetea ploii si uniformitatea de udare ; * Objinerea unui numar intreg de mutari ale aripii pe 2i (1-3 mutari) . ; ii 5 Pentru a asigura o uniformitate bund de udare si prevenirea efectelor negative ale bate Scurger apel la supraata solu, trebuio ca apa aspereatd si se inftreze tn totaltate tn sol MT Ccondife de baz se realizeazd cénd intensitatea de udare realizat& de aspersor la functionarea ! este egald sau mal micd decdt viteza de infitratie stabiizaté a apel Tn sol Scanned with CamScanner 2a do infitratie stabilizata este Influentata de foarte i, vals a soluui, porozitatea gl gradul de acoperine i Yoon "e stabilizatd, variaza dupa Pillsbury (1972), astfel : oS Viteza de infiltratie a apei tn sol Soluri cu structurd bund rite cu vey 20-25 mm/h 12-20 mnvh 42 mnvh 410 mrvh 8 mmvh 5 mmvh Pe terenurile in panta, intensitatea de udare recomandata pentru solul respectiv se reduce : Pe terenurile cu pante cuprinse intre 5 si 8 % cu 20 % ; © Pe terenurile cu pante cuprinse intre 9 si 12 % cu 40 %; Pe terenurile cu pante cuprinse intre 13 91.20 % cu 60 % ; » Peterenurile cu pante > 20% cu75%. fabricd prea multe tipuri de aspersoare, prin variatia duzelor, a presiuni si = 1M, ASM - 1, ASM ~ 2M si ARS ~ 2 acoperd un grad de aceea se pot folosi pentru toate tipurile de sol de fa noi Desi la noi fn tard nu se segerea schemelor de udare, aspersoarele AS mare de intensititi de udare, de la 5 fa 30 mm/h , Gin tard. consulta tabelele 25.2 - 25.4 cu caracteristicile Dupd ce s-a stabilit viteza de infitratie a apel, se presiunea la care rezuitd o intensitate de udare aspersoarelor gi se aleg tipul de aspersor, schema, duza si mmalmicd sau egal cu viteza de infitratie stabiizata a apei in sol i ploii Se realizeaz prin’determinarea coeficientului, de pulverizare (Kp), care indica finetea ploil sau gradul de pulverizare a jetului de apd de catre aspersor. Coefcientului de pulverizare se determina cu relatia : Kove neve: H 4 este diametrul duzei aspersorului, in mm 5 H = presiunea apei la aspersor, in MCA; Aprecierea ploii dupa acest coeficient se face astfel : 5 : «a se gi cultrifurajere perene i Kp >05 - ploaie grosierd, indicat pentru soluri cu tedurd nsipoasd 8 aaah ear ‘p 30,5 - ploaie millocie, recomandata pentru cutturile de camp, Pe lutoasa i luto — argiloasa ; i j pentru cele sensibile : Kp <2 ~ ploaie find, indicatd pentru toate solurie si culture, chiar 9! Ps flori, legume, tutun etc. smbunatti prin fotosrea d° duze cu diametrul mal gh ete Pot reatizath de un pd aspersor 52 re ‘Sau prin ridicarea presiunii dé lucru. i distanta re pe aripa (4) $l i distanta dintre aspersoare p Haier A da de vaiorile dy ide poritiel as (np dreptungh 57 Hundt ze et dare rte aux Schema de udare sau de lucru se PI 2 be doug Foziti succesive ale aripii de ploaie avi alzturate, rezuta scheme de udare In patrat in — Scanned with CamScanner — i — 137 Cele mai simple si cele mai utzate scheme sunt cole th pattat i In dreptunghi La stabi ‘Sschemelor de udare, distanjele d; si de se vor alege in asa fel incét s& reprezinte 60 - 65 % din inate udat. Cele mai utilizate distante (d, , dz) gi scheme de udare pentru diferite aspersoare ‘sunt: + AspersorulASJ-1M 18x 18m; 18x 24m; Aspersorul ASM ~ 1 24x24m; 24x30; + Aspersorul ASM -2 30x30m; — 30x36m; Lungimea aripii de udare Lungimea aripi'de udare se stablleste in aga fel incdt a8 se asigure o uniformitate bund de udare pe lungimea aripi, uniformitate care este infiuentati de presiunea la care functioneaza fiecare aspersor. So ‘admits o diferent de presiune intre primul si utimul aspersor de 20 % din presiunea de regim. |n functie de numarul de aspersoare care pot functiona pe aripd (Na) ¢i schema de udare aleasé, lungimea fizica a aripii (La) se determina cu relatia : La=(Nasp-1) 4+% (my Numarul de aspersoare care pot functiona pe aripa de udare se determina din raportarea debituul aripi la debitul aspersorulu Debitul aripii de udare cu diametrul de 100 mm si viteza apei de 1,5 mis este de 42,39 mM, la viteza apel de 2 m/s debitul creste la 56,5 m°/, iar la 2,5 m/s ajunge la 70 mn. \Valoarea raportului 4, Jn cazul in care la formarea aripii de udare se folosesc tronsoane de ‘conduct de 6 m, se rotunjeste la un muttiplu de 6. Daca se impune o anumita distanta intre antene si respectiv o anumita lungime a aripii de udare , numarul de aspersoare corespunzator se poate determina cu relatia : pat: +1 Tabelul 25.2 le asf ilui As 1M Debitul | Diametrul Pluviometria medie orard (mm/h) calculata pentru de stropire schemele de udare (d1 x d2) (@ mm) | P (canter?) | a(n’ Dim | raxtam [r2xiam [iexiam | 1ecam | 2heim 25 1,45, 30,2 10,1 67 z a . 5 3.0 159 | 310 no | 7.4 49 : e 35 4,72 31,6 11,9 8.0 53 : z 25 2,02 | 30,8 140 | 94 62 : = 6 3,0 2,21 31,6 15,3 10,2 68 51 A 35 2,39 32,2 16,6 411 74 55 = 2.5 261 | 330 | 181 | 421 84 6.0 z 3,0 2,85 34,0, 198 | 132 88 6.6 43 4 35. 3,08 35,0 a 14.2 95 TA, $3 4 40 3,29 38.0 3 152 | 102 z6_| 574 ~ —< Scanned with CamScanner 158 Principalele caracteristici ale aspersorulul ASM -1 wae Presiuneade | Debitul | Pluviomenia lucru de apa tru cheat? rae fh) cata (daNicm?) (Ws) [t8 x 24 m 24 x 24 m 24 x 30m 38__| is} 5} 8 i . 11,3 85 85 4.0 1,44 120 9,0 a 45 5 1.54 12.8 96 a7 3. 1,70 14.8 10,6 85 a8 3.5 1,85 15.3 11,5 92 40 1,97 16.4 123 28 45 2,10 175 13.4 105 3,0 2,25 18,7 14.0 112 ie 35 2,43) 202 15.1 124 ' 4,0 2,60 21,6 16,3 13,0 45 275 229 17.2 137 Tabelul 25.4 Principalele caracteristici ale aspersorului ASM ~ 2 pet Diametrul | Presiuneade | Debitul | Pluviometria medie orard (mm/h) calculat& duzei lucru de apa — | pentru schemele : (@ mm) (daN/om*) (Ws) 24x 30m__| 30x 30m _| 30 x 36m 4.0 3,47 17,4 13,9 11,6 11,0+6,3 45 3,68 18,4 14,7 12,3 5,0 3,89 19.5 15,6 129 40 431 216 17.2 144 130463 45 457 230 _| 18.3 168 50 483 24,2 19,4 161 40 4.98 24,8 19,9 166. 145463 45 528 26,4 28 a : 7.5: : = 5,0 5,49 2 a suprafetel udat ie (Lu Lu=La+ 4 (m) lu! debitului aripii de udare_ re Nasp - Qasp. —(m°sna) : Jungit ii de udan pees jerderi care nu trebule S& agent verticare se determin’ pierderile de sarcind pe aripd (A hi) P - 20 % din presiunea de regim (Pr.) : = sla.da.Cr (CA) incare: ‘g__ [32 kngimea fzica a arpei de udare , nm: st ee > plerderile de sarcina, in mpem: Reducerea pierdemior 2° 7 = Jul 25.5). 5 cesta S = coeficientul de reducere a pierderilor de sarcind (taDell a stil ui de-a tengul ari Sarcina se datoreste diminuarii del de cdtre aspersoare. —r Scanned with CamScanner 159 ; Pierderile de sarcind se determina cu ajutorul nomogramel din figura 25.7. Acsiasi no poate folosi si pentru dimensionarea conductelor din azbociment, PREMO si material plastic ey contractie la imbinare (cuplare). Pierderile admisibile (& hy adm) : Ah, adms Pr. 0,20 (mCA) ipl Indepineste conditia de uniformitate a distribuirl apel cand 4 hy < A hy adm 88 Usoarg m este norma de udare, in m’/ha ; i = intensitatea ploli, in mmih ; ne — randamentul udarii in camp = 0,9. Intensitatea sau pluviometria reprezintA cantitatea de apa distribuiti de aspersoare in cadry, schemei de udare, In unitatea de timp Intensitatea medie orard se calculeaza cu relatia : oa Qasp-e nm /h) Valorie intensitati pentru dferite scheme de udare si presiuni de functionare a aspersoateor 2 prezintd tn tabelele 25.2. ~ 25.4. ‘Numarul de cicluri zilnice (Nez) sau numarul de pozitii de udare In 24 ore: t. Dee th + tm + tz incare t reprezintd timpul de udare in ore dintr-o zi ; tf = timpul de functionare intr-o pozitie a aripii de udare , in ore ; tz = timpul de zvantare , in ore. Timpul de mutare plus zvantarea este de oca 2 ore la mutarea manuala si de cca o ord la mutarea mecanizata- t Tabelul 25.5 Valorile coeficientului de reducere (Cr) a pierderilor de sarcina pe aripa de udare Numarulde | Poziia primului aspersor fata | Numarulde | Pozitia primului aspersor faté de antend aspersoare deantend___ a2 i dy 2 Scanned with CamScanner (LT) nul ervit de * Cand aripa functioneaza bilateral : Nez. dy. T ) * Cand aripa functioneaza pe o singur parte a antenel : Liw= Nez. dp. T (m) ec palioe im i (LA) se stabileste in functie de lungimea tronsonului de anter rn 2 {tumiru de arp care functioneazd simultan pe antend (Na), urmarindu-se incadrarea in kngimea optima Mel tabilti pe criteri economice aca Laelia. Na (m) = [a functionarea bilaterala a aripil ; rvit de © arip& J . i: LA=L,, Na (m) —— ta functionarea pe o singurd parte a antene!; Pistanta dint antene (44) Se 2k (m) “~— Scanned with CamScanner 161 pistanta dine hiro (4) 2 ealeleaz8 tn functe de dstana dntre dou poz auccesh aj aripli de udare (de) si numrul de Po: (@sau4) ziti ale aripli de udare (Nig. 25.8) ce functioneaza la un hidrant (py | (m) - dy = Np [ee a ‘in dublu H cu retea de ‘conducte putin ramificate Fig. 25.4— Schema de amenajare In forma de H cu retea de conducte putin ramificate Fig, 25.3- Schema de amenajare pe.) aaa a 1 qi gi Fig, 25.6 - Schema de amenajare pe Fig. 25.5~ Schema de amenajare teren cu panta continua cu canal suplimentar de distributie di (mr?) Nez . T Saslu. d. Scanned with CamScanner Simi e antené 162 Qa LA (Na) sau oo LTA Sr, suprafata deservtéde o antend, tn ha; = debiulantenel sau agregatuul de pompare, in m?ma Ox gebitul aripii de udare, in mn ; oa o2_okos so! Loprf e209, 69 109 209 ue emp «= Statile de pompare de punere sub presiune deservesc ploturi cu suprat 13000 ha, cu debite cuprinse Intre 500 si2 000 Vs si ialimi de pompare de cca 70mCA.,: < “Antenele se.vor amplasa pelinia de cea mai mare panta,,pentny folosi c&derea naturala..in, scopul reduceri Inatimii de pompare si amplasairiaripin deve lungul curbelor de nivel. Antenele se Vor « |, cu lungimi mari pentru a rezulta sole in suprafala de 40 ~ 60, trasa in aga fel Incat sa functioneze bilateral ha. BORE istemuluio: fata cuprinsa intre 500 ha pot fi, ‘Antenele, in functie de lungime, 00 — 800 m; ‘« Sourte, cu lungimea de 5 ® Medi, cu lungimea de 1 000 - 1 500 m: : + Lungi, cu lungimea de 2.000 = 3.000 m. 2 v ins thtre 600 gi 800 m. 3 Distanta dintre antene poate fi cuP NECESARE = TRASARII SCHEME! -LEMENTELOR oe STAD ce A AMENAJARILOR CU CONDUCTE INGROPA TE Alegerea tipului de asi aripii de udare. : Alegerea tipului de aspersor, duzel PPE ooo scheme’ trebuie s& se facd In functie de urmatorii . 3.) fatensitatea de dare realizatd de ‘aspetsor la fuctionarea Tr schon oy Viteza de infitratie 2 2P2! panta terenuls, cura gets $i gradul de: dcoperire a = Viteza de infiltrati ta | woe acu de i ‘solului dé catre plante: © Presiunea disponibila a hidrant: gyjoo se © "2 Fine{ea'pioil gi Uniformitatee ‘de udare: a juni si schémei de Udare, sal’num: in sol, ~ Scanned with CamScanner + Obtingrealunutnumar intreg dé mutari dle aripii pe zi (1-9 muta). A Pentru a-asigura 0, uniformitate buna de udare $i prevenirea efectelor negative ale baltir scurgeri apei la suprafata Sofului, trebuie ca apa aspersald s8 se infitreze in totaliate 1n sol. Aceasta condlie de ‘baz se realizesz8. cand \intanstatea de udare realzata ‘de. asporsor la functionarea tn schema este egala sau mal mic’ decét viteza de infitratie stabilizaté a apel In sol.» TOAGI Viteza de infitratie stabilizata este influentata de foarte multi factor, rol hotérator avand iiss textura, starea structurald a solulul, porozitatea si gradul de acoperire cu vegetatie. In functie, de. acest! factori viteza de infitratie stabilizatd, variazd dupa Pillsbury (1972), astfel: Soran Viteza de infiltratie a apei in sol Textura solului Soluri cu structura bun’, Soluri slab structurate, acoperite cu vegetafie .- | |__neacoperite de vegetatic Nisipuri grosiere 20-25 mm/h: 12 mm/h [ Nisipuri fine 2) 42 = 20 mmih 40mm» T Soluri tuto = nisipoase 42 mmih Smit. Soluri tutoase seagor os 40 mm/h Zmmin + Soluri luto ~ argiloase <8.mmvh 6 mmvh Soluri argiloase Smmv/h 2mmh Pe terenurile in panta, intensitatea de udare recomandatd pentru solul respectiv se reduce : * Pe terenurile cu pante cuprinse intre 5 si 8 % cu 20 % ; + Pe terenutile'cu pante cuprinse intre'9 si 12 % cu 40% ; * Pe terenurile cu pante cuprinse intre 13 $120 % cu 60 % ; + ‘Pe tereniiile cu pante ” >'20% ou 75% Desi fa noiin tard hu’sé fabriG& prea multe tipuri de aspersoare, prin variatia’duzelor, a presiunii si alegerea schemelor de udare, aspérsoarele ASJ - 1 MASM — 1, ASM™ 2M gi ARS = 2/acopera un grad mare de intensitati de Udare,"de' la 5 {4 30 mrivh’ ‘de aceea se pot fol0si pentru toate tipurile de Sol de la'noi din tara B ellusey ao m nite s Dupa ce s-a stabilit viteza de infiltratie a apei, se consulta tabelele 25.2 - 25.4 cu caracteristicile aspersoarelor gi se aleg tipul de aspersor, schema, duza si presiunea la care rezulté 6 intensitate de udare mai micd sau egalé cu viteza de infiltrate stabilizata a apelin sol: Verificarea calitatii ploii aspersate mn O00 EO Se realizeaza prin determinarea coeficientului de pulverizare (Kp), care indic& finetea ploii sau gradul de pulverizare a jetului de apa de catre aspersor. \=\) Coeficientulul de pulverizare se determina cutelatias \\"12 A AALS ASORDV' 5 QWOD US AOAAALAMSY Kp=— Inegegcut evcaibhoad anol eb lomonoe te linuiests fesub ae ivi deste diametrul duzei aspersorului, in mm ; ° s ‘i Hoo, -r-presiunga apei la aspersor,InMCAS jiniocgy <-> - ‘Aprecierea ploii dupa acest coeficient se face astfel: bein EES Kp >.0,5 - ploaie:grosiers, indicata pentru soluri cu texturd.nisipoasa gi culturi furejere perene =. | eo aaa a Kp =0,3-0,5 - plozie mijocie, recomandatd pentru cutturle de camp, pe soluri cu textura lutoasd gi luto — argiloasé ; Kp <3 - ploaie find, indicata pentru toate solurile si culturile, chiar $i pentru cele sensibi flor, legume, tutun etc. fl chiar gi pentru cele sensibile 166, Scanned with CamScanner Finetea ploii realizata. de un tip de aspersor Steet nes ic Sau prin rdicarea presiuni de era, S€ poate imbunatati prin folosirea de duze cu seme stabllirea schemel de udare Bi Prin schema de udare saul de lucru se precizesza.distanta dintre aspersoare pe aripa (dh) $1 stant dintre dou pozitii succesive ale aripli de ploaie (d,), In functie de vatorile dy gf'de gi a pozitiet gspersoarelor depe doua eripi alaturate, ezulta scheme de udare in patrat, in dreptunghi si in triunahi. Cele mai simple si cele mai utiizate scheme sunt cele tn patfat gi in dreptunghi. La stabilirea ehemelor de udare, distantele di si d,'se vor alege in aga fel incét s& reprezinte 60-65 % din diametrul udat Cele mai utiizate distante (d; , d,) si scheme de udare pentru diferite aspersoare sunt : » Aspersorul ASJ— 1M. 18x 18m; 18x 24m: + Aspersorul ASM - 4 24x 24m; 24x30m; Ee + Aspersorul ASM ~ 2 30x30m;, 30x38m; Lungimea aripii de udare Lungimea aripii de udare se stabileste in aga fel incat s& sé asigure 6 uniformitate bund de udare pe lungimea aripii, uniformitate’ care este infiuentaté de presiunea la care functioneaza fiecare aspersor. ‘Se admite o diferent& de présiune’fntre primul si ultimul aspersor de 20 % din presiunea de regim: In functie de numarul de aspersoare'caré pot functiona pe aripa (Na) si schema de udare aleasa, lungimea fizicd a aripii (La) se determina cu relatia : La =(Nasp=1) aad (m) Numarul de aspersoare care pot functiona pe aripa de udare se determina din raportarea ¢ebituuiaripii la debitul aspersorului. é é ger Debitul aripii de udare cu diametrul de 100 mm si viteza apei de 1,5 mis este de 42,39 m’/h, la \iteza apei de 2 m/s debitul creste la 56,5 m°th, iar la 2,5 m/s ajunge la 70 m’?h. Valoarea raportului at , in cazul in care la formarea aripii de udare se folosesc tronsoane de Conducta dé 6 m, se rotunjeste la un multiplu de 6. ob Dacé se impune o anumita distant Ine antene si respectiv © anumité lungime a aripii de udare , fumérul de aspersoare corespunzator se poate determina cu relafia : 167 Scanned with CamScanner Tabelul 25.2 Caracteristicile tehnice ale aspersorului ASJ - 1M. Diametr | Presiunea | Debitul | Diametrul | Pluviometria medie orara (mm/h) calculata pentru fulduzei | de lucru de schemele de udare (d1 x d2) [(@ mm) | P(aanem) | Q | stropire [42x12 | 12x18 [18x18 | 18x24] 21x21 1 (m/h) | (mn) m m m m 25 145 | 30,2 10,7 67 = : Sint hie 13,01 1,59 31,0 14,0 74 49 3 35 4,72. 31.6. 11,9 8.0 53 3 * 25 2,02. 30,8 14,0 | 94 62 5 : 6 3,0 2,21 31.6 15,3 10,2 6,8 54 = | 35 2,39) 32,2 166 | 11.4 74 55 : 25 2,61 33,0 18,1 12,1 81 6,0 r 7 3.0) 2,85 34,0 198 | 13.2 8 | 66 49 35 3,08 | 35,0 - 142 [05 | 7 53 4,0 3,29 36,0 = 15,2 102 | 7.6 57 Tabelul 25.3 Principalele caracteristici ale aspersorului ASM =-1 Diametrul | Presiuneade |» Debitul |. . Pluviometria medie orara (mmih) calculata lucru do apa =. pentru schemel . (daNicm’) (Ws) 48 x 24 m | _24 x 24m 24 x 30 m 30 4,10 = 75 E 3,5 1,36. As 85 6.8 a 40 1,44 12.0 SI 9.0 7.2 45 1,54 12,8 96 77 3.0 4,70 14,8 106 85 3.5 1,85 15.3 11.5 92 10,0 4.0 1.97 16.47 12,3 088 45 2.10 175 13.4 2 10,5 3.0 2,25 18,7 14,0 14,2 35 2,43 20,2 15,4 121 1,5 4,0 2,60 21,6 16,3 13,0 45 275 22.97 17.2 13,7 we Tabelul 25.4 Principalele caracteristici ale aspersorului ASM - 2 Diametrul | Presiuneade | Debitul Pluviometria medie orara (mm/h) calculata lucru de apa entru schemek (2 mm) _|_(daN/cm* Ne) Pa a0 30 | 30 x 36m {2 mm) (en 3.47 17.4 1390 |. ontier i 11,0+6,3 45 3.68 18,4 14,7 12.3 5.0 3,89 19,5 15.6 12.9 40 4,34 21.6 47.2 14,4 13,0463 45 4,57 23,0 18,3 15,3 | 5,0. 4,83 24.2 19,4 16,1 4.0 [4,98 24,8 19,9 16.6 145+63 45 5,28 26.4 212 17.6 +| 5.0 5,49 27.5 22.0 18,3 168 Scanned with CamScanner ve Se ee ee Te cre ungimea suprafotei udaté de aripa de ploaie (Lu s Lua tas. is caloulul debitulul aripii de udare (Qa ‘ Qa=Nasp » Qasp. —(m’/ha) rificarea lungimil.aripii de udare Pentru verfcare se determina pierderi ; gaan 20-8 resumen de ream (Pr) ooh saranda b-ball Gane. ebutp Ahy=La> Ja. Cr (mca) inca: a ~ este ungintea fzicd a aripel de udare, nm; je pierderile de sarcina, Iam pe m; Of > Goeficiontul de reducere a pierderilor de sarcina (label 25.5) da ple < * r a Redt de forcing se datoreste diminuari debituuide-a Tungl Sr cz mere Saturn acostia de catre aspersoare. " pistderie de sarcind se determina cu sjutorul nomogramel dn figura 26.7. Aces! nomograms ate folosi i pentru dimensionarea conductelor din azbocimentt, PREMO gi material plastic cu usoara S hractie la imbinare (cuplare). : Pierderile admisibile (4: h;.adm): ‘Ahyadm=Pr . 0,20 (mCA) Lungimea aripil indeplineste concitia de uniformitate distibuir apei cand & hy = hy adm. ‘Timpul de funet aripii de udare. 1.=—"— (on) fo .7 le incares . i m — este norma de udare, inn Jha + i —-intensitatea ploil; in mm/h + @ — Tandamentul udaiil In cémp = 9.0 in em on titatea de apa distrbuita de espersoare In cadrul IMtensitatea sau pluviometria reprezinté ca schemei de udare, in unitatea de timp - 1000-Qasp-7e (mm/h) Intensitatea d,-d, 4 ° Valorie intensitatt pentru difeite soneme de udare presiuni de functionare a asp Prezinta in te 2. = 25.4. i in iabalele 254 ‘sau numarul de pozitii Numarul de cicluri zilnice (NC#) 2 a NOE im + te a medie orard se calculeaza cu relatia i jersoarelor se de udare in 24 ore: Incare : i . intro 2 treprezinta timpurdesudare Mm dint de ude 180 tf — timpul de functionare tntr-o B ig , Inore - Timpul de ee tis) antares Sete de cca 2 ore larmutarea manuala si decca 0 ord la Mutarea mecanizata. 169 Scanned with CamScanner Tabelul 25.5 Valorle coeficientului de reducere (Cr) a pierderilor de sarcind pe aripa de udare { Numarul de | Pozitia primulul aspersor | Numarul de | Pozitia primului aspersor fata de | aspersoare | fata ona aspersoare |__antena_ pe aripa a pe aripa a Sa | + {4.000 16 0,365 0.345 famciee 0,625 7 0363 | 0.944 al Lose 18 ~ 0,361 0,343 4 0,468 19 0,360 0,343 5 | 20 0,359 0,342, 8. 22 0,357 0,344 {a7 24 0,355 0.344 L 8 26 0,353 0,340 9 28 0,351 0.340 10 30 0,350 0,339) aca 35 0.347 0,338) laa 40 0,345 0,338, jatesse co) 50, 0,343 0,337 { 14 | 0,370 100 0,338 0,337, f 15 [0,367, Peste 100 0,335 0,335, Tasenee ar ssecs Fig. 25.2 Schema de amenajare cu conducte in pilot 170 Scanned with CamScanner « Cénd aripa functioneaza pe o singurd parte : LaZNet bth T. nau parte a antenei : Lungimea antenei (LA) se stabileste in functie de lungimea tronsonului de antena deservit de ° umarul de aripi care functioneaza simultan pe antend (Na), urmarindu-se Incadrarea In lungimea ip $i ; : ne 's antenei stabilit& pe criterii economice Lazlra . Na (m) — — la functionarea bilateralé a aripii ; rA=1L, . Na (m) = la functionarea pe o singurd parte a antenel ; Distanta dintre antene \(da) ody = 2 Lu (m) istanta dintre doua pozitii suecesive 58) ce functioneazé la un hidrant Distanta dintre hidranti (d,,) se calculeaza in functie de dis ae aripii de udare (d,) $i numarul de poziti ale aripi| dé udare (fig: 2 (Np) (3 sau 4) ‘ * d= Np . de (m) eoooee * ; i Fig. 25.4 Schema de amenajare Fig. 25.3 Schema de ameter ig Tr Gubhs H ca releu de in forma de H cu rere conducte putin ramificate de conducte putin ramificate 71 Scanned with CamScanner Sere ! Caasl suplimentar Fig. 25.6 Schema de amenajare —_ Fig. 25.6 Schema de amenajare pe | cu canal suplimentar de teren cu panta continua distributie Suprafata deservitd de o aripa de udare in intervalul dintre udari (Sa) Sa=Lu.d;. Nez. T (m) Numérul de aripi cu functionare simultand pe antena sau ta un a jat de pompare (Na) Na=5t sq, Da sau Sa Qa LTA ; in care: Sa este suprafata deservitd de 0 antend, in ha: Q, » ~ debitul antenei sau agregatului de pompare: in m'/ha 3 Qa = debitul aripii de udare,inmsh; * woof! 92 9405 1 2 4 § 10 20° 40 60 100 20 £00 600 1000 60 so +0 K 40 Bb Le 220 20 8 z y Ps 5 2" zi Ss a z¢ Y 6 iz Z q Ss 2 is” Ly 2 2 § a4 7} > A Bask ZV s os & ox las 2 irs =. 5 = 5 Zo loz ba) O2 0406 1 2 4 6 Xx los 20.4060 200 400 600 1000 peerrut In 7s aa Fig. 25.7 Diagrama pentru dimensionarea aripiior de udare 172 Scanned with CamScanner ys 36m “5 +2he 4:26 = oe Po hy 4 b= Te Fig. 25.8 Variante de amplasare a aripilor de ploale la hidranti 1B Scanned with CamScanner UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE $1 MEDICINA VETERINARA BUCURESTI 6 Prof. univ. dr. IONEL JINGA Prof. univ. dr. SORIN CIMPEANU Membru corespondent al Asis. univ. dr. NITU OANA ALINA Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe lonescu Sisesti * IRIGATII, DESECARI, COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI IRIGAREA CULTURILOR - 2009 - Scanned with CamScanner CAPITOLUL XXV. TIPUL DE AMENAJARE CU CONDUCTE INGROPATE $I UDAREA PRIN ASPERSIUNE, STABILIREA ELEMENTELOR TEHNICE NECESARE TRASARII SCHEME! HIDROTEHNICE A AMENAJARILOR CU CONDUCTE INGROPATE 25.1 SCHEMA HIDROTEHNICA A u GONDUCTE SISTEMULUI DE AMENAJARE Cl Schema hidrotehnicd (fig. 25.1) se compune din: ‘+ Statia de pompare de baza (S.P.B.) sau statia de pompare pentru alimentare (S.P.A.) amplasat pe malul unui rau, canal, lac; * Canalul de aductiune (C.A) si canale de distributie (C.D), executate de regula in debleu, care transporta apa de la sursa la SP.P.-uri: ‘«.. Stafia de pompare de punere sub presiune (S.P.P.), care reprezint& inima sistemiulul, deoarece asigura debitu! si presiunea In Intregul plot deservit; ‘« Reteaua de conducte ingropate cu dispozitivele anexe aferente: conducte de transport (CP $i C.S) si conducte de distributie (A) Caracteristicile schemei de amenajare in plot (fig. 25.2 - 25.6) Canalele distribuitoare de alimentare a S.P.P. - urilor sunt amplasate la distanta de 2-6 km, in funcfie de lungimea conductei secundare sau de lungimea antenelor. Statile de pompare de punere sub presiune deservesc ploturi cu suprafata cuprinsé intre 500 ha i 3000 ha, cu debite cuprinse intre 500 si 2.000 Us si indlimi de pompare de cea 70 mCA. ‘Antenele se vor amplasa pe linia de cea mai mare pant’, pentru a folosi cdderea naturals, in scoptl reducerii inaitimii de pompare si amplasari aripior de-a lungul curbelor de nivel. Antenele s@ vor trasa in aga fel Incdt s& functioneze bilateral, cu lungimi mari pentru a rezulta sole in suprafaté de 40 ~ 60 ha Antenele, in functie de lungime, pol fi '* Scurte, cu lungimea de 500 - 800 m; © Medi, cu lungimea de 1 000 - 1 500 m; © Lungj, cu lungimea de 2 000 - 3 000 m. Distanta dintre antene poate fi cuprinsa intre 600 si 600 m ‘NTELOR NECESARE TRASARII SCHEME! 25.2 STABILIREA ELEME! HIDROTEHNICE A AMENAJARILOR CU CONDUCTE INGROPATE Alegerea tipului_ de aspersor, duzei_presiuni aripii de uda ‘Alegerea tipului de aspersor, duzei presiunil si scheme! de u scheme’ trebuie sa se facd In functie de urmatori factort ssa cos schema, « Intensitatea de udare realizaté de aspersor [a functionarea 'n : © Viieza de infltrafie @ apei in sol, panta terenului, cultura irigata si gradul de acoperire a solului de catre plante; + Presiunea disponibilé la hidrant, « - Finefea ploii si uniformitatea de udare: dare, sau numai a duzei, presiunil si 165 Scanned with CamScanner i ale aripii pe zi (1-3 mutar. i mar rveg de muti ale arb Prevenirea efectelor negative ale bain r CT ce aspersata $4 Se infiltreze in totalitate in sol, trebuie ates de udare realizata de aspersor la functionarea j ora de infiltrate stabilzata a apei in Sol vilezs ftuentata de foarte multifactor, rol hot&rator avand insg ih i gradul de ‘acoperire cu vegetatie. In functie de aces 1972), astfel: dupa Pillsbury ( ao In sol © Obtinerea unui nur Pentru a asigura o unifor scurgeri apei la suprafata solulu, conditie de baz se realizeaz8 cér schema este egala sau mai mica decat Viteza de infiltratie stabilizata es! textura, starea structurala a solului, porozi factori viteza de infiltratie stabilizata, variazd Viteza de infiltratie & Soluri cu structura bund, Soluri slab structurat 20 - 25 mm/h Nisipuri fine 42-20 mm/h ‘Soluriluto — nisipoase 42 mmvh Soluri lutoase 410 mm/h ‘Soluri luto — argiloase & mm/h Soluri argiloase ein Pe terenurile in panta, intensitatea de udare recomandata pentru solul respectiv se reduce : ‘+ Pe terenurile cu pante cuprinse intre 5 si 8 % cu 20 % ; * Pe terenurile cu pante cuprinse intre 9 gi 12 % cu 40 % ; ‘Pe terenurile cu pante cuprinse intre 13 gi 20 % cu 60 % ; + Peterenurile cupante > 20% cu75%. Desi la noi in tara nu se fabrica prea multe tipuri de aspersoare, prin variatia duzelor, a presiunii si alegerea schemelor de udare, aspersoarele ASJ - 1 M, ASM - 1, ASM - 2M si ARS - 2 acopera un grad mare de intensitati de udare, de la § la 30 mvh , de aceea se pot folosi pentru toate tipurile de sol de la noi din tara. Dupa ce s-a stabil viteza de infitratie a apei, se consultd tabelele 25.2 — 25.4 cu caracteristcle aspersoarelor si se aleg tipul de aspersor, schema, duza si presiunea la care rezulta o intensitate de Ludare mai micd sau egala cu viteza de infitrafie stabilizata a apel in sol Verificarea calitStii ploii aspersate Se realizeaza prin determinarea coefecientului Ge pulverizare (Kp), care indica finetea plo sau gradul de pulverizare a jetului de apa de catre aspersor. Coeficientului de pulverizare se determina cu relatia kp=2 incare HL d este diametrul duzei aspersoruiui, in mm H —_ ~ presiunea apeila aspersor, InmCA: ‘Aprecierea ploii dupa acest coeticient se face astfel : Kp > 0,5 - ploaie grosierg, indi eee ‘cata pentru soluri cu textura nisipoasa si culturi furajere Kp =0.3-05 - ploaie mijocie, recomandata pentry ri cu texturd . \data per eee Ais Culturile de camp, pe soluri cu te Kp <3 - ploaie find, indicata pent flor, legume, tutun etc." fate Solute si cutturle, chiar gi pentru cele sensibil 166 Scanned with CamScanner g Finejea ploll realizata de un tip de aspersor se poate imbunat diametrul mai mic sau prin ridicarea presiunii de lucru prin folosirea de duze cu Prin schema de udare sau de lucru se precizeaza distanta dintre aspersoare pe aripa (d:) $i distanta dintre doud poziti succesive ale aripli de ploaie (d,). In functie de valorile dy si dz si pozitiei aspersoarelor de pe doud aripi alaturate, rezulta scheme de udare in patrat, In dreptunghi sin triunghi Gele mai simple $i cele mai utiizate scheme sunt cele in patrat si in dreptunghi. La stabilrea schemelor de udare, distantele d, si de se vor alege in asa fel incal s8 reprezinte 60-65 % din diametrul ude. Cele mai utilizate distante (d; , d,) si scheme de udare pentru diferite aspersoare sunt © Aspersorul ASJ — 1M 18x18m; 18x24m; © Aspersorul ASM = 1 24x24m; — 24x30m * Aspersorul ASM ~ 2 30x30m; — 30x36m; Lungimea aripii de udar Lungimea aripli de udare se stabileste in aga fel incét s& se asigure o uniformitate bund de udare pe lungimea aripli, uniformitate care este influentata de presiunea la care functioneaza fiecare aspersor. ‘Se admite o diferent de presiune intre primul gi uttimul aspersor de 20 % din presiunea de regim. ‘in funcfie de numarul de aspersoare care pot functione pe aripa (Na) si schema de udere aleasa, lungimea fzic’ 2 eripii (La) se determina cu relalia La=(Nasp-1) asd (m) Numarul de aspersoare care pot functiona pe aripa de udare se determina din raportarea debitulul aripii la debitul aspersorului Debitul aripii de udare cu diametrul de 100 mm si viteza apei de 1,5 m/s este de 42,39 m’th, la viteza apei de 2 m/s debitul creste la $6,5 m'th, iar la 2,6 mis ajunge la 70 mn. Valoarea raportului 2, in cazul in care la formarea aripi de udare se folosesc tronsoane de conducté de 6 m, se rotunjeste la un mutiplu de 6. Daca se impune o anumité distant intre antene si respect o anumité lungime a arpi de udare , rumarul de aspersoare corespunzator se poate determina cu relat 167 Scanned with CamScanner _~ Tabet 253 ui ASJ = 1M. cteristicile tehnice ale aspersorul SGN ER ane ] Pluviometra medie orard (mm/h) atculay paar schemele de udare (d1 x 42) ul duzei de lucru {@ mm) | P (danem’) tae tats text Yoxzd ea tot | 67 = = 2 5 3.0) 59 110 | 7.4 49 ; ~ 35 4,72 14,9 8,0 5,3 - - 2.5 2,02 140 | 9.4 62 " ~ 6 30 221 15,3 | 102 | 68 Bt 35 2,39 166 | 41.1 74 55 : 25 261 18,1_| 12.1 84 6.0) 5 3.0 2,85 198 | 132 88 66 cm « 3.5, 3,08 = 14,2 95 71 53 40 3,29 = 15,2 10,2 76 57 3 Tebelul 253, Principalele caracteristici ale aspersorului ASM - 1 Presiuneade | — Debitul Pluviometria medie orara (mm/h) ealculata lucru de apa pentru schemele : (daNicm’) 18 x 24m | 24 x 24 m 24 x 30 m 3.0 1,10 91 75 - 35 1.36 11.3 85 68 65) 4,0 1,44 12.0, 9,0 7.2 45 1.54 128 36 7l 3,0 1,70 14,8 10,6 85 35 1.85 153 "15 92 a 4.0 1.97 16.4 72.3 88 45 2,10 17,5 13,1 10,5 3,0 2,25 18,7 14,0 14,2 415 35 2,43 20,2 15,1 12,4 40 2,60 21,6 16.3 13.0 45 2.75 22.8 172 Principalele caracteristici ale aspersorului ASM - 2 Diametrul | Presiuneade ) — Debitul Pluviometria medie orara (mmih) calculata Tabelul 25.4 duzei lucru de apa : pentru schemele : (2 mm) (daNicm*) (us) 24 x 30m | 30 x 30m 30 x 36m {2 mm) _|_(datten’) | Ws) [24x 30m] 40 3,47 17,4 13,9 11,6 11,0463 45 3.68 18.4 14,7 12,3 5.0 3,89 19,5 15,6 12,9 4.0: 431 21.6 17.2 144 13,0+6,3 45 4.57 23.0 183 153 58 SS eae jaa 16,1 fi 24.8 1 14,5 +63 45 aa te 5.0 Ta i Lit Ja 27,5 | S8790.0 18.3 L220 [183 168 Scanned with CamScanner Lungimea suprafetei udat de aripa do ploaio (Lu d, Lu = Lat art (m) Galculul debitului aripii de udare (Qa! Qa=Nasp - Qasp, (m'/ha) Verificarea tungimil aripii de udare Pentru verificare se determina pierderil are nu trebuie S& depageascd 20 % din presiunea de ing ercrl de sarcind pe arp (a fy), plerder! ¢ Ah=La. Ja. Cr (mCA) in care: La 2 este lungimea fizica a aripei dé udare, in m; Ja — pierderile de sarcina, in m pe m; Gr = coeficientul de reducere a pierderilor de sarcind (tabelul 25.5). Reducerea pierderilor de sarcina se datoreste diminuarii debitului de-a lungul aripi, ca urmare a distribuirii acestuia de care aspersoare. Pierderile de sarcind se determin cu ajutorul nomogramei din figura 25.7. Aceiagi nomograma se poate folosi si pentru dimensionarea conductelor din azbociment, PREMO si material plastic cu usoara contractie Ia imbinare (cuplare), Pierderile admisibile (A h, adm): Ah, adm=Pr . 020 (mCA) Lungimea aripii indeplineste conditia de uniformitate a distribuirii apei cand A hy < A hy adm. ‘in care: m_—_éste norma de udare, in m°iha ; i ~ intensitatea ploii, in mmih Te = fandamentul udéri in camp = 0.9. Intensitatea sau pluviometria reprezinta cantitatea de apa distribuita de aspersoare in cadrul schemei de udare, in unitatea de timp 1000 - Qasp- dd; Valorile intensitatii pentru diferite scheme de udare si presiuni de functionare a aspersoarelor se. prezinta in tabelele 25.2. — 25.4. Numéarul de cicluri zilnice (Ncz) sau numérul de pozitii de udare in 24 ore: t (mm | h) Intensitatea medie orara se calculeaza cu relatia N ce=———t__ ftimetz incate t reprezinta timpul de udare in ore dint-o zi tf = timpul de functionare intr-o pozitie a aripii de udare , in ore ; tz = timpul de zvantare , in ore Timpul de mutare plus zvantarea este de cca 2 ore la mutarea manuala si de cca 0 ora la ‘mutarea mecanizata, 169 ~ Scanned with CamScanner Valorile coeficientului de reducere (C1) thimaral de Numarul de] Pozitia primulul aspersor ] Numaru! ¢° aspersoare fa{& de antend pierderilor de sarcina a pend Pozitia primulul aspersor antené pe arlpa pao i i Tope erence bap \ 1 @-seeus le-sere Te-carge i + porsrse Fig, 25.2 Schema de 1menajare cu conducte in pilot ela Mite eke) 170 Scanned with CamScanner Tabek pe aripa de udare Pu a65 fag | | | | 1 nF bs (mn) © CAnd aripa functioneaza a Cindi uctoneza poo srgua pare a ante! Lungimea antenel (LA) se stabileste in functie de lungimea tronsonului de antena deservit de o ~aripa gi numérul de aripi care functioneaza simultan pe antendi (Na), urmarindu-se Incadrarea in lungimea optima a antenei stabilté pe criteri economice Laz lta. Na (mm) = la functionarea bitaterala a aripi; Na (mi) ~ la functionarea pe o singuré parte a antenei ; Distanta dintre antene (da) dy lu (m) Distanta dintre hidranti (d,) se calculeazé in functie de distanta dintre dou pozitii succesive ale aripi de udare (d,) $i numairul de poziti ale aripi de udare (fig. 25.8) ce functioneaza la un hidrant (Np) (sau 4) { ! 1 fe 8 £0 wicca ae Seen at Tae) | he 200m, Fig. 25.4 Schema de amenajare in dublu H cu retea de conducte putin ramificate Fig. 25.3 Schema de amenajare in forma de H cu retea de conducte putin ramificate i Scanned with CamScanner | onal ruplinentor intend cores ee Sah wenn Fig. 25.5 Schema de amenajare _‘Fig. 25.6 Schema de amenajare pe cu canal suplimentar de teren cu panta continua distributie ‘Suprafata deservita de o aripa de udare in intervalul dintre udari (Sa) Sa=Lu. d;. Nez. T (m’) Numarul de aripi cu functionare simultand pe antend sau la un agregat de pompare (Na) s LA NazSt sau A sqy LA Qa LTA in care: Sx este suprafata deservitd de o antend, in ha : Qx = debitul antenei sau agregatului de pompare, in m'/ha ; Qa = debitul aripii de udare, in msn ; roof 92 94.06 1 _2 4 6 10 20 40 60 100 200 £00 600 1000 50 «0 ~ = 60 6 K=lQ2mm| 4") 2 20) S J a4 3 te s § EF ie Ss a 2: z eg Z > o 6 OP 6 Z2 7 > , y z a 2 a1 EAS 2 | Bas] 4 i & o4| ZI 2 los | € e

    You might also like