Colegiul Tehnic Buzau

REFERAT
Tema: “Caracterizarea Marii Negre” Elev: Antofi Marian Clasa a-XII-a C seral

488 Km² Adancime medie 1. Platforma continentala este foarte extinsa. Yalta. Chersones. pe alocuri instabil. pe tarmurile Marii Negre colonistii greci (care o numea Pontul Euxin) au intemeiat un numar de orase (Phanagoria. tarmul este inalt si abrupt (faleza). iar in partea de nord-vest are numeroase limanuri. Panticapaion. prezentand numai din loc in loc plaje (Mamaia. Soci. etc.425 m. Trabzon. Suhumi. Mesembria. legand regiunile riverane cu Marea Mediteran si prin aceasta cu oceanul planetar. Mangalia). In nord.Marea neagra Suprafata 413. Odessos. scalda tarmurile Romaniei pe o lungime de 245 km. Olbia. Eforie. Rioni. Batumi. Odesa. sunt foarte cautate in Europa. Incepind din sec. Faleza a fost amenajata prin taluze de verdeata si diguri. Kizil-Irmak si de aceea salinitatea ei este scazuta (in medie 20-22 o/00) in comparatie cu cea a oceanului planetar. Nistru. Tomis. sapat in loess si depozite sarmatice. Nipru. Mangalia. al VIII-lea i. mai ales in nord-vest. nisipos. 2 . Tuapse. Apolonia Pontica. Sinope. Heracleea Pontica. Trapezunt. politic si cultural contribuind la grabirea procesului descompunerii comunei primitive la triiburile locale. Are in linii mari forma ovala si tarmuri putin crestate (cu exceptia peninsulei Crimeea). Prin sistemul de stramtori Bosfor-Marea MarmaraDardanele comunica cu Marea Mediterana. Litoralul romanesc al Marii Negre prezinta aspecte diferite. Kimmerike. Din cele mai vechi timpuri Marea Neagra a constituit o cale de legatura prin intermediul careia populatia bastinasa din regiunile pontice a intrat in contact cu cultura miceniana.e. Plajele litoralului romanesc al Marii Negre prin expunerea lor estica si prin nisipul fin.n. Tyras. Batumi. Ucrainei. La sud de Capul Midia pana la granita cu Bulgaria. Theodosia. iar prin stramtoarea Kerci cu Marea de Azov – mare care reprezinta de fapt o anexa a Marii Negre. Litoralul Marii Negre constituie o importanta zona balneoclimatica.271 m Marea Neagra este o mare continentala. Eforie Nord si Eforie Sud. In Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari. tarmul este jos. Costinesti.Turciei si Bulgariei. 150 km). apoi adancimile cresc. Phasis. Histria. Dioscurias. Novorossiisk. ca: Dunarea. Callatis. ajungand in regiunea central-sudica la 2. de-a lungul s-au dezvoltat numeroase statiuni de renume international: Mamaia. Burgas. Herson. situata intre Europa sud-estica si Asia mica care. Sinop. Varna. Principalele porturi: Constanta. Poti. Bug. cu dune si cordoane litorale. Agigea. cu plaje largi. de la gura de varsare a bratului Musura si pana la Capul Midia (cca.) care au avut un important rol economic. Varna. Marea Neagra este o importanta cale navigabila.

Vecinatatea marii si a uscatului favorizeaza formarea brizelor. intensitatea scade invers proportional cu adancimea . evaporatii puternice ziua (Delta Dunarii si Complexul Razelm). care coboara pana la fundul marii .care o deosebesc de celelalte mari de pe suprafata TERREI. In fiecare din aceste zone traiesc diferite vietuitoare. care asigura umezirea aerului si duc la scaderea amplitudinilor termice . se impart in doua ramuri inchise: estica si vestica. pe verticala. Variatiile anuale si diurne ale temperaturii aerului sunt mai moderate decat in restul tarii (70 .5o C. la adincimi mai mari nu patrunde suficient oxigen si predomina hidrogenul sulfurat. care. bat frecvent vanturile de nord-vest care provoaca valuri mari foarte periculoase pentru navigatie.80 de zile de vara). Dea lungul litoralului se pot deosebi doua nuante climatice: . regimul temperaturii aerului este mai moderat si cu caracter marin mai pronuntat.  Zona abisala. se inregistreaza o inversare a anotimpurilor pana la 75-100 m adancime . catre fundul marii. Un curent de suprafata transporta prin Bosfor apele mai dulci ale Marii Negre spre Marea Mediterana. dirijat de linia tarmurilor. in adancime se formeaza un curent copmensator. Din cauza lipsei de circulatie verticala. Clima litoralului romanesc al Marii Negre este temperat-continentala. cu o concentratie moderata de saruri . vara.la sud de Capul Midia. care transporta in sens contrar ape cu salinitate mare.la nord de Capul Midia. Litoralul romanesc al Marii Negre este supus iarna viscolului (vanturile de nord-est). Marea Neagra prezinta anumite particularitati privind conditiile de viata ale organismelor. Lumina patrunde pana la 200 m . In iernile mai reci. Precipitatiile atmosferice sunt foarte variabile si se produc la intervale mari (400 – 700 mm annual). temperatura este in jur de 7-9 grade C . -unul de adancime. datorita Peninsulei Crimeea. vara. iar iarna este mai ridicata. Iarna temperaturile scad destul de mult. mai ales in gurile de varsare ale DUNARII si 3 . depasind cu 2o C temperatura medie a aerului. cu usoare influente marine. care coboara pana la 180 M (ea ocupa o treime din suprafata marii)  Zona pelagica. care cuprinde masele de apa din largul marii . care cuprinde adancurile marii (pana la adancimea maxima de 2245 m). Sub influenta vinturilor se formeaza un curent circular.minima coboara la 0 grade C .Temperatura medie anuala in sectorul romanesc este de +12. temperatura aerului este mai coborata decat in nord. la tarm. adanc de aproximativ 150 M. CARACTERISTICI ALE BIOTOPULUI Temperatura apei variaza sezonier (iarna.intre iarna si vara. Cea mai importanta caracteristica a Marii Negre aste existenta a doua straturi de apa suprapuse : -unul de suprafata.acest strat se caracterizeaza printr-o concentratie mare de saruri minerale. in zona litorala nordica Marea Neagra ingheata. Salinitatea apei este scazuta.  Zona litorala (care coincide cu platforma continentala).ajunge la 27-29 grade C ) .

Deasupra apei zboara numerosi pescarusi. ce echilibreaza presiunea interna a corpului cu cea din exterior (un peste abisal scos brusc pe uscat plesneste imediat).Ele sunt adaptate la presiunile mari din adancuri.ridicata in paturile adanci de apa .caluti de mare etc.scrumbii. sub 150-200 m. avand corpul strabatut de pori sau canicuri. Bratianu 4 .si pluricelulare . meduze). algele verzi sunt mai la suprafata. crustacee. acid sulfhidric .ase. BIBLIOGRAFIE: www.ro –Biblioteca online.gazul solvit fiind mai ales. iar altele se deplaseaza activ (stavrizi. verticali (care vantura apa pe o grosime de 180-200 m ) si valurile produse de vant (4-5 m inaltime in timpul furtunilor) COMPONENTE ALE BIOCENOZEI ZONA LITORALA :*plantele sunt uni. Miscarea apei inregistreaza curenti orizontali ( unii paraleli cu tarmul si altii in interior ). exista exista animale abisale cu infatisari curioase si organe luminoase.In alte mari. www. mult fixate de substrat .). *animale : unele sunt fixate de plantele acvatice (viermi. hamsii. ZONA ABISALA este lipsita de viata .Wikipedia. ZONA PELAGICA se caracterizeaza printr-un bogat fitoplancton si zooplancton . valurile puternice le arunca deseori la mal . heringi) . iar cele brune si rosii la adancime. -Animale : unele sunt miscate de curentii marini (protozoare. sunt prezente numai unele bacterii sulfuroase sau cu rol in descompunerea materiei organice rezultata din organismele moarte. Oxigenarea apei variaza in functie de anotimp si adancimea apei : iarna .exista putine mamifere (delfin si o specie de foca). -Plante : majoritatea sunt alge verzi . oxigenul lipseste cu desavarsire. paturile superficiale sunt saturate in oxigen . cambula) sau in masa apei (meduze. guvizi.moluste) sau sunt ingropate in substrat (calcan.scrumbii.com “Marea Neagra De la origini pana la cucerirea otomana” Gheorghe I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful