Colegiul Tehnic Buzau

REFERAT
Tema: “Caracterizarea Marii Negre” Elev: Antofi Marian Clasa a-XII-a C seral

Callatis. nisipos. Tuapse. Yalta.) care au avut un important rol economic. de-a lungul s-au dezvoltat numeroase statiuni de renume international: Mamaia. Phasis. Kimmerike. Din cele mai vechi timpuri Marea Neagra a constituit o cale de legatura prin intermediul careia populatia bastinasa din regiunile pontice a intrat in contact cu cultura miceniana. Theodosia. Rioni. Soci.Marea neagra Suprafata 413.271 m Marea Neagra este o mare continentala. Prin sistemul de stramtori Bosfor-Marea MarmaraDardanele comunica cu Marea Mediterana. Marea Neagra este o importanta cale navigabila. Novorossiisk. sunt foarte cautate in Europa. Tyras. cu dune si cordoane litorale. Heracleea Pontica. prezentand numai din loc in loc plaje (Mamaia. ajungand in regiunea central-sudica la 2. Litoralul Marii Negre constituie o importanta zona balneoclimatica. Bug. mai ales in nord-vest. tarmul este inalt si abrupt (faleza). Varna.e. scalda tarmurile Romaniei pe o lungime de 245 km. sapat in loess si depozite sarmatice. Litoralul romanesc al Marii Negre prezinta aspecte diferite. Herson. pe alocuri instabil. In Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari.n. Histria. situata intre Europa sud-estica si Asia mica care. Sinop. Ucrainei. Mangalia). La sud de Capul Midia pana la granita cu Bulgaria. Burgas. Mangalia. Costinesti. legand regiunile riverane cu Marea Mediteran si prin aceasta cu oceanul planetar. etc. Batumi.Turciei si Bulgariei. Batumi. Are in linii mari forma ovala si tarmuri putin crestate (cu exceptia peninsulei Crimeea). Suhumi. Dioscurias. Tomis. Eforie. Nipru. Apolonia Pontica. pe tarmurile Marii Negre colonistii greci (care o numea Pontul Euxin) au intemeiat un numar de orase (Phanagoria. Faleza a fost amenajata prin taluze de verdeata si diguri.488 Km² Adancime medie 1. Odesa. Incepind din sec. politic si cultural contribuind la grabirea procesului descompunerii comunei primitive la triiburile locale. Eforie Nord si Eforie Sud. Varna. cu plaje largi. Principalele porturi: Constanta. Nistru. 2 . Plajele litoralului romanesc al Marii Negre prin expunerea lor estica si prin nisipul fin. Olbia. 150 km). In nord. Sinope. Poti. Panticapaion. al VIII-lea i. tarmul este jos. Trabzon. Platforma continentala este foarte extinsa. Mesembria. ca: Dunarea. Kizil-Irmak si de aceea salinitatea ei este scazuta (in medie 20-22 o/00) in comparatie cu cea a oceanului planetar. iar in partea de nord-vest are numeroase limanuri. Trapezunt. apoi adancimile cresc. de la gura de varsare a bratului Musura si pana la Capul Midia (cca. Chersones. Odessos. iar prin stramtoarea Kerci cu Marea de Azov – mare care reprezinta de fapt o anexa a Marii Negre. Agigea.425 m.

In fiecare din aceste zone traiesc diferite vietuitoare. Dea lungul litoralului se pot deosebi doua nuante climatice: . care transporta in sens contrar ape cu salinitate mare.minima coboara la 0 grade C . Precipitatiile atmosferice sunt foarte variabile si se produc la intervale mari (400 – 700 mm annual). cu usoare influente marine.  Zona abisala. Iarna temperaturile scad destul de mult. adanc de aproximativ 150 M. Litoralul romanesc al Marii Negre este supus iarna viscolului (vanturile de nord-est). Din cauza lipsei de circulatie verticala. Vecinatatea marii si a uscatului favorizeaza formarea brizelor. se impart in doua ramuri inchise: estica si vestica. depasind cu 2o C temperatura medie a aerului. datorita Peninsulei Crimeea. CARACTERISTICI ALE BIOTOPULUI Temperatura apei variaza sezonier (iarna. care asigura umezirea aerului si duc la scaderea amplitudinilor termice . in adancime se formeaza un curent copmensator. bat frecvent vanturile de nord-vest care provoaca valuri mari foarte periculoase pentru navigatie.5o C.Temperatura medie anuala in sectorul romanesc este de +12. pe verticala.ajunge la 27-29 grade C ) .intre iarna si vara. la tarm. evaporatii puternice ziua (Delta Dunarii si Complexul Razelm). care cuprinde adancurile marii (pana la adancimea maxima de 2245 m). regimul temperaturii aerului este mai moderat si cu caracter marin mai pronuntat. care. Cea mai importanta caracteristica a Marii Negre aste existenta a doua straturi de apa suprapuse : -unul de suprafata. care coboara pana la 180 M (ea ocupa o treime din suprafata marii)  Zona pelagica. catre fundul marii. temperatura aerului este mai coborata decat in nord.care o deosebesc de celelalte mari de pe suprafata TERREI.la sud de Capul Midia. vara. in zona litorala nordica Marea Neagra ingheata. iar iarna este mai ridicata. dirijat de linia tarmurilor. care coboara pana la fundul marii . vara.acest strat se caracterizeaza printr-o concentratie mare de saruri minerale. intensitatea scade invers proportional cu adancimea . se inregistreaza o inversare a anotimpurilor pana la 75-100 m adancime . Salinitatea apei este scazuta. Marea Neagra prezinta anumite particularitati privind conditiile de viata ale organismelor. -unul de adancime. Un curent de suprafata transporta prin Bosfor apele mai dulci ale Marii Negre spre Marea Mediterana. Clima litoralului romanesc al Marii Negre este temperat-continentala.la nord de Capul Midia. In iernile mai reci. care cuprinde masele de apa din largul marii .  Zona litorala (care coincide cu platforma continentala). Sub influenta vinturilor se formeaza un curent circular. la adincimi mai mari nu patrunde suficient oxigen si predomina hidrogenul sulfurat. Variatiile anuale si diurne ale temperaturii aerului sunt mai moderate decat in restul tarii (70 . cu o concentratie moderata de saruri .80 de zile de vara). temperatura este in jur de 7-9 grade C . mai ales in gurile de varsare ale DUNARII si 3 . Lumina patrunde pana la 200 m .

moluste) sau sunt ingropate in substrat (calcan. verticali (care vantura apa pe o grosime de 180-200 m ) si valurile produse de vant (4-5 m inaltime in timpul furtunilor) COMPONENTE ALE BIOCENOZEI ZONA LITORALA :*plantele sunt uni.).exista putine mamifere (delfin si o specie de foca).In alte mari.si pluricelulare .com “Marea Neagra De la origini pana la cucerirea otomana” Gheorghe I. Oxigenarea apei variaza in functie de anotimp si adancimea apei : iarna . iar altele se deplaseaza activ (stavrizi. hamsii. heringi) .ase.scrumbii. -Plante : majoritatea sunt alge verzi .scrumbii. sunt prezente numai unele bacterii sulfuroase sau cu rol in descompunerea materiei organice rezultata din organismele moarte.caluti de mare etc. exista exista animale abisale cu infatisari curioase si organe luminoase. cambula) sau in masa apei (meduze.Ele sunt adaptate la presiunile mari din adancuri.Deasupra apei zboara numerosi pescarusi. ce echilibreaza presiunea interna a corpului cu cea din exterior (un peste abisal scos brusc pe uscat plesneste imediat). iar cele brune si rosii la adancime. oxigenul lipseste cu desavarsire. *animale : unele sunt fixate de plantele acvatice (viermi. mult fixate de substrat . BIBLIOGRAFIE: www.ro –Biblioteca online. Bratianu 4 . -Animale : unele sunt miscate de curentii marini (protozoare.gazul solvit fiind mai ales. paturile superficiale sunt saturate in oxigen . Miscarea apei inregistreaza curenti orizontali ( unii paraleli cu tarmul si altii in interior ). meduze). ZONA ABISALA este lipsita de viata . avand corpul strabatut de pori sau canicuri. crustacee. www. acid sulfhidric .ridicata in paturile adanci de apa . ZONA PELAGICA se caracterizeaza printr-un bogat fitoplancton si zooplancton . valurile puternice le arunca deseori la mal .Wikipedia. guvizi. sub 150-200 m. algele verzi sunt mai la suprafata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful