Universitate- Oradea Facultate- Litere Specializare: Român -German

Gabriel Garcia Marquez Un veac de singuratate
Sentimentul timpului

Biro Edina Ewelyn
-ORADEA2011

11.02.2011

1

.......8 Aprecieri critice «««««««««««««10 Bibliografie«««««««««««««««11 2 . sentimentul timpului ««............3 Compozi ia........... 4 Perspectiva narativ «««««««««««...............4 Prezentare general ...Cuprins : Despre autorul i opera sa ................ ...

de bogat imagina ie. dar nimeni nu a atins aspectul care m-a interesat cel mai mult atunci când am scos cartea. Columbia). frustrarea mediului. în care fantasticul i realul sunt combinate într-o lume lini tit. frustrarea satului Macondo. Aracataca. s-au spus o mul ime de lucruri importante. prin pri ma vie ii unor indivizi. reflectând via a i conflictele unui continent. Gabriel Garcia Marquez (n scut la 6 martie 1927. a condi iei umane i ca o medita ie asupra timpului. Romanul poate fi citit la mai multe niveluri de semnifica ie. si anume ideea c singur tatea este contrariul solidarit ii i cred c aceasta este esen a c r ii. spirituale i politice ale unui spa iu sud-american. ca o alegorie a istoriei latino-americane. cel mai renumit scriitor latino-american al tuturor timpurilor. Cred c aici este vorba de un concept politic: singur tatea considerat ca nega ie a solidarit ii este un concept politic de cea mai mare importan . Uimitor este cum evolu ia microcosmosului repet evolu ia macrocosmosului i nimic nu e nou sub soare. 3 . a ob inut Premiul Nobel pentru Literatura în anul 1982 pentru nuvela i scurte istorii. Romanul adopt ca stil realismul magic. A a se explic frustrarea stirpei Buendía.Gabriel García Márquez "Un veac de singuratate" este cu adevarat un roman de excep ie în care Gabriel Garcia Marquez a dat cu altruism tot ce a avut mai bun în el. "Un veac de singuratate" vizeaz realit i sociale.´ . o manifestare artistic des înt lnit în operele scriitorilor sud-americani.UN VEAC DE SINGUR TATE Gabriel García Márquez Sentimentul timpului Autorul i opera sa: ÄDespre ÄUn veac de singur tate´ s-au scris tone de hârtie.

În primele trei capitole.într-un fel sau altul.de exemplu.ci propriile întreb ri. Ultimele patru capitole relateaz dec derea acestuia. este un roman care îmbin realul cu fantasticul. este vorba despre dezvoltarea economic . f când realitatea i fantasticul s fuzioneze. Un veac de singur tate are o construc ie ampl . atât evenimentele satului i ale familiei Buendia. beneficiind de etaje complicate i reveniri ciclice. capodopera sa. Începând cu capitolul 4 i pân la capitolul 16. Macondo. Este u or s vorbim despre ceas. localitate imaginar .o lume aparent deta at de marile tulbur ri( la fel i de marile descoperiri).Dar cum ar fi lumea f r ideea trecerii timpului.la un moment dat. cât i numele personajelor se repet din nou i din nou.subiectul are capcanele i beneficiile sale i de aceea nu permite o abordare superficial .¶¶ Nu c ut m s identific m neap rat în literatur r spunsuri.izolând-o în univers? Probabil c întrebarea a fost pus . somptuoas i plin de culoare. Romanul considerat a fi crea ia de c p tâi a lui Márquez. medita ia filozofic i nara iunea captivant într-o crea ie unic . romanul prezint istoria gloriei i dec derii familiei i a satului întemeiat de ea într-o zon inaccesibil . tulbur toare.ca obiect c ruia i se atribuie timpul.semin iilor osândite la un veac de singur tate nu le era dat o a doua ans pe p mânt. este povestit exodul unui grup de familii i construirea satului Macondo.dar luat prin surprindere de for ele superioare (aproape malefice) .Efemeritatea fiin ei umane obsedeaz în via i în via a transfigurat estetic. Titlul romanului semnific sentimentul tragic al singur t ii pe care îl tr iesc membrii familiei Buendía în toate aspectele vie ii lor: în dragostea redus la aspectul s u fizic sau în moarte (Melchiade se întorsese din lumea mor ilor.timpul fiind coordonata în jurul c reia graviteaz întreaga existen . dar c reia arta autorului i-a imprimat toate atributele realit ii. Aparent. pe un prim plan de semnifica ii.Bineîn eles. Macondo este pentru García Márquez domeniul s u mitic..Capodopera lui García Márquez. vie. Prezentare general . în cadrul c rora povestea este relatat prin utilizarea unei structuri temporale ciclice. ÄUn veac de singur tate´. romanul este povestea familiei Buendía i a satului ei.ca s ne convingem de existen a acestuia.de c tre 4 . mun i i p duri nesfâr ite. izolat prin ml tini. deoarece nu putuse îndura singur tatea). Compozi ia Cartea este compus din 20 de capitole f r titlu. sentimentul timpului . politic i social a satului.

Era într-adev r un sat fericit: nimeni nu avea peste treizeci de ani. Planul profund al semnifica iilor ne duce cu gândul la un univers închis. traversând aproape toate etapele istoriei omenirii într-un singur veac de existen ).to i scriitorii. .. Numele noului spa iu are . nepo ilor i str nepo ilor lor.Un veac de singur tate´ Romanul este o alegorie a omenirii care nu î i poate dep i condi ia.în timp ce se consum lent sub povara propriilor gre eli sau a unor for e aparent imperceptibile (timpul. El reu e te s înf i eze lumea în incoeren a i incon tien a ei. temperate de pruden a so iei (Ursula)..zi bun ¶¶). simultan. ci instinctul. eliberarea de sub tirania nevoilor primare i a credin elor primitive nu este posibil .fie . ur . aceast for implacabil . toate fiin ele acestei lumi se supun acelora i reguli.´ Evenimentele prezint via a lui Jose Arcadio. prin imaterialitatea lui. Timpul este.dia¶¶ însemnând. impregnând operei caracterul de .domeniul mitic al lui Garcia Marquez. apare în roman ca suprapersonaj. Ei au orgoliul deschiz torilor de drumuri. de fapt. Tema este reluat în majoritatea operelor sale. pentru c îi apare în vis lui Buendia. Este prezent pretutindeni. Chiar numele familiei este o metafor (. sete de cunoa tere. via a fiilor. .inducând în eroare personajele. prin izolare. trenul.mit ascuns³. autorul sugerând faptul c . aflat în antitez cu adev ratul destin al personajelor. ac iunile sale îndr zne e.divinit ii.crainici ai progresului¶¶.. mijloacele de naviga ie. Timpul. violen . prezentându-le ca pe 5 . fiind con tiente sau nu. În ciuda tuturor încerc rilor de cunoa tere (descoper magnetul. Debutul ac iunii coincide. fotografia. se dilat i se contract .aducând obiectele necunoscute locuitorilor. încât multe lucruri nici nu aveau înc nume iar pentru a le deosebi trebuia s le ar i cu degetul («)..înconjurat de ape. eviden iind efemeritatatea specific uman . obiectiv i etern. prin neputin a dep irii unor crize i a unor mentalit i. dar romanul care îl recomand pe Garcia Marquez drept unul dintre marii prozatori contemporani este . se autodistruge. liniar i ciclic. ignorând i chiar desfiin ând percep ia asupra timpului cu atitudinea lor indiferent .la mijloc de bine i r u. luneta.colportori vulgari de distrac ii¶¶) vin sporadic în Macondo. substituindu-se.dar Gabriel Garcia Marquez încearc o abordare diferit a problemei. nimeni nu murise înc ". pânde te din umbr fiin a. de bun stare i fericire nu este decât iluzia celor care întemeieaz un (micro)cosmos.buenos¶¶ i .. Imaginea ini ial . care se autoreflect i astfel. cu o reeditare a genezei i o promisiune a paradisului : lumea era atât de nou . incon tient. Lipsi i de via spiritual . În aceast lume stranie. pentru c nu îi tiu ordinea real ...singur tatea).tr ind . ca un ora din oglinzi. într-o aglomerare a detaliilor i a patimilor : iubire.lumea fic ional a autorului între ine iluzia eternului. nu îi poate speria pe ace ti întemeietori de lumi. Figura imaterial a timpului fuzioneaz peste toate celelalte imagini ale operei. cinematograful. iganii (fie ..ei î i construiesc lumea cu fa a în jos. în el toare.un spa iu izolat.. Succesiunea genera iilor presupune i evolu ia satului Macondo.o rezonan supranatural ¶¶. electricitatea.f r îndoial . Nu con tiin a îi avertizeaz asupra consecin elor acestui sistem al duratelor. instrumentele muzicale.

dar f r nimic însp imânt tor. ajungând pân la grani a cu neverosimilul (ridicarea la cer a lui Remedios. Dac la început Ursula m rturisea c .ni te ciud enii. care reprezint drumul spre cunoa tere al omenirii. confundându-le. c utare febril a tainei. fiind redus la aspectul ei pur instinctual (. Nici unul dintre personaje nu î i regret via a (. aceasta o anun pe femeie c va muri ..singura posibil este moartea.unde i se scoaser hainele i unde fu 6 .moartea era o femeie înve mântat în albastru. Dragostea sfideaz normele morale. amestecându-le.dar p catul acestor primi oameni din Macondo este c ei în i i se gr besc. Pentru alte pesonaje. i a trebuit s fie îndep rtat cu lope ile i cu greblele ca s poat trece înmormântarea. .toate îi erau indiferente¶¶). pentru c nimeni nu se a teapt la o pedeaps divin . nefaste. Aceast prezen misterioas . moartea aduce un fel de halucina ie (Jose Arcadio al Doilea moare peste pergamentele str bunicului s u.c zur atâtea flori din cer încât diminea a str zile erau acoperite de un strat gros. iar leg turile cu exteriorul se dovedesc.joaca¶¶ lui cu timpul afectându-l iremediabil. Membrii familiei Buendia par condamna i s repete viata dezordonat i indecent a str mo ilor. moartea. ei mai cred înc în acel timp primordial. Dar adev rata lor dram este constituit de faptul c nu sunt con tien i de . fie ca semn distinctiv al mentalit ilor primitive. . cu un aer pu in demodat¶¶. ( iganii se orienteaz dup cântecul p s rilor pentru a ajunge).profe iile din pergamentele lui Melchiade. dar ideea nu însp imânt .. amorf. nu cred în Dumnezeu..i piard .. îi întrece i nu le mai d r gaz pentru bucurii. pe care fascina ia încercat în fa a progresului tiin ific al lumii îl determin s .. fie ca o metafor a familiei.se pomeni dus într-un loc de neidentificat..f r s tie cu certitudine unde. s ia parte la toate ac iunile umane i . cu p rul lung... Sunt entuziasma i s descopere.leg turile dintre vii i mor i etc). î i face loc într-un spa iu unde timpul nu a fost niciodat neîndur tor cu oamenii. Aceast stare a lucrurilor ne aminte te de momentul originar. Personajele tr iesc într-un univers închis..proasta calitate a timpului o obliga s lase lucrurile f cute doar pe jum tate.i explice aerul solitar.cu ochii larg deschi i¶¶).pericolele´ vie ii. . iar când acesta moare. Singur tatea omului în univers spore te aceast impresie. dimpotriv . Evenimentele î i estompeaz astfel nota real . Cineva îi spune lui Aureliano c . sim ul realit ii (ajunge s stea legat de un copac în fa a casei pentru c la început era violent. Ursula în elege prevestiri sumbre în leg tur cu finalul so ului. Personificat .f r fric i f r am r ciune¶¶. Singurul interesat de inova ie i descoperiri este Jose Arcadio Bunedia tat l. sau.n-am avut îns nici un mort («) nu e ti din nici un loc atâta vreme cât nu ai nici un mort îngropat în p mânt¶¶.. nu au timp s .¶¶ Timpul îi ajunge din urm pe ace ti întemeietori de lumi. nici în dragoste. Astfel. De acum. resemnare.¶¶ Aceste elemente fantastice se integreaz firesc în roman. într-o tinere e ve nic . rezult un produs hibrid al con tiin ei imorale... .f r durere.de circ. apoi . într-o atmosfer grotesc . în timp ce pe Ursula. . le este refuzat accesul la civiliza ie. de cele mai multe ori. f r orologii care s anun e trecerea. Pentru Amaranta.nu m c iesc de nimic¶¶ m rturise te Buendia). apari ia cimitirului în Macondo anun un lung ir de înmormânt ri. în cele din urm .e ti mult mai b trân decât pari¶¶.

evoluez ¶¶ o dat cu personajele. cât a încerc rii diperate de a p stra anumite valori ale oamenilor simpli. într-adev r. când îi împinge la fapte ira ionale sau la c utarea disperat a unor solu ii i b trâne e. grotesc sau incestuoas . are idei total opuse. Ea este. ci eviden iaz prezen e epice care tr iesc sub semnul neobi nuitului(de exemplu.respinge orice noutate . în roman..încurcând planurile pân la suprapunerea duratelor. Aceasta ajunge în cele din urm o personificare. dac este vorba. a sentimentului autentic.tinere e¶¶ atunci când nu este con tientizat înc de purt torii ei . una de ordine moral .aceast femeie cu nervii tari («) care p rea pretutindeni prezent ¶¶. un factor distructiv.incesturile nu lipsesc. Esteticul este anulat din via a personajelor.numele se repet mereu. Feminitatea este . . Este o boal care îi conduce c tre moarte. Aceasta nu este atât dovada unui primitivism. Singur tatea .cum remarc Ursula. Ea poate chiar s prezic comportamentul urma ilor. de la genera ie la genera ie. prelungit în imoralitatea sa.se petrec 7 . tr ind aleatoriu. fascinat de inven ii i cercet ri..opusul solidarit ii¶¶. Cu toate acestea. Ea poate proveni din imposibilitatea adapt rii la civiliza ie. cast în acest joc al atrac iei între b rbat i femeie.de parc lumea s-ar învârti în loc¶¶. De asemenea.din lipsa cunoa terii.. în momentul în care oamenii s i ajung s resimt acut grani ele rigide ale timpului i inutilitatea. fiind un încurajator al dezvolt rii i al inova iei.personajele lui Garcia Marquez nu au nici un punct de sprijin : c derea în vid este total . avem impresia c . cunoa te foarte bine familia i o conduce cu o voin puternic în momentele în care i se cere interven ia..chiar Ursula i Jose Arcadio fiind veri. Astfel. Autorul ne sugereaz c singur tatea . devin . pentru c nici un locuitor al satului Macondo nu este capabil s umple imensul gol al necunoa terii i al nep s rii.de mai mul i indivizi sau de unul singur. Rela iile amoroase între rude se înscriu în mitul na terii copiilor cu o coad de porc..echivalent cu seduc ia. v zut ca un fel de blestem.. Nimic gra ios.trece printr-o perioad de . îns . elegant. este vorba de singur tatea unor indivizi care nu î i con tientizeaz destinul. f r posibilitate de salvare.copiii mo tenesc nebuniile p rin ilor lor¶¶.cum o definea însu i autorul neamului Buendia este mai adânc decât ar putea s o tr deze . din diferite motive sau pur i simplu f r motiv. con tient c tr ie te înc într-o lume inferioar : . So ul ei. în toate variantele sale. iubirea este în versiunea lui Garcia Marquez.taciturni i iremediabil solitari¶¶. având to i ca semn distinctiv aerul straniu i solitar.chipul fiec rui Buendia.. Ursula afirma cu îndrept ire : .. unde fu întors pe fa i pe dos într-o bezn de nep truns¶¶.).. La un moment dat nu ne mai d m seama ce fel de rela ie de rudenie exist între ei . Caracteristicile alterate ale acestui sentiment nu îi mai permit s apar drept o cale de salvare. afla i într-un fel de intimitate cu natura.aerul solitar¶¶ al descenden ilor. Fire conservatoare. Genera iile neamului Buendia nu prezint tipuri umane sau psihologii bine definite . Mai devreme sau mai târziu.maturitate. Ridicol .rostogolit ca un sac de cartofi.Rebeca obi nuia s m nânce p mânt sau varul de pe pere i). Ursula Buendia. Nu mai tim dac personajele au propriul destin sau le surpindem tr ind o poveste deja spus . ia pe rând. în primul rând.to i cei din neamul Buendia. .

atât de aproape i atât de inaccesibil . ea este cea care î i d seama c neamul Buendia nu va g si niciodat ie irea din cercul vicios al destinului. ploaie care face leg tura cu potopul biblic :. un igan preocupat de descoperiri. Pe str zile în molite r m seser mobile dezarticulate. cu via a lor tumultoas . .. Evenimentele care aveau s dea lovitura de moarte satului Macondo¶¶se precipit în final. o dat cu moartea lui Aureliano. r mânând izolat într-o lume care î i pierde. 8 . Nu mai departe decât dincolo de râu se g sesc tot felul de aparate magice. iar dialogul aproape c lipse te din acest roman-povestire).Buendia sper c va fi ajutat de Melchiade.se succed fragmente disparate din via a personajelor.... ci în împrejur ri neobi nuite. unsprezece luni i dou zile¶¶. dar acesta moare înainte de a-i dezv lui secretul ie irii definitive din Macondo.s confunde timpul prezent cu anumite perioade îndep rtate din via a ei. dar i sentimentele evoluau altfel. îi spunea el Ursulei. treptat.reflect omul în efemeritatea i r t cirile lui.Macondo era în ruine.covâr it de povara celor o sut de ani ai ei¶¶.Macondo transformându-se iremediabil într-o ruin de nerecunoscut. asigur coeren a i expresivitatea deosebit a textului. Finalul aduce sfâr irea neamului Buendia.senin tatea spongioas a lipsei de pofte. ultimele urme ale hoardelor de str ini care fugiser din Macondo într-o sminteal asem n toare cu aceea de la venirea lor.odat cu decrepitudinea care ajunsese din urm neamul Buendia.îmbulzeala¶¶ descenden ilor neamului Buendia.în lume lucruri extraordinare.. . Ursula î i pierde complet sim ul realit ii . El nu are îns cheia descoperirii acestuia. doar îi va .în singur tatea de nep truns a b trâne ii ei¶¶. anun ând fatalitatea care urm rise dintotdeauna neamul Bundia.¶¶ Numai c aceasta nu îi va nimici pe locuitori. chiar absurde. f r nici un fel de team .începe .. insuflându-le .. cei care .În timpul unui veac de îndelungat r bdare¶¶..c ci semn iilor osândite la un veac de singur tate nu le era dat o a doua ans pe p mânt.¶¶.. în afara celui cunoscut.. .într-o .Întors tura nefast pe care o iau lucrurile îi dau senza ia c inima sa este st pânit de o for str in .¶¶. . atribu iile sacre.. Ea este singurul personaj care realizeaz c se întâmpl ceva cu timpul:. schelete de animale acoperite de crini ro ii...care îmbinate. ine la ad post de orice pornire p tima ¶¶. respectând legile nescrise.Nep sarea oamenilor contrasta cu voracitatea uit rii¶¶ . Sfâr itul neamului Buendia i al satului este anun at de o ploaie care a durat patru ani.¶¶ Perspectiva narativ Modul concentrat de expunere al evenimentelor.. care î i descifreaz via a din pergamentele lui Melchiade : .¶¶.¶¶ Jose Arcadio imagineaz un alt spa iu . Ursula.ap rându.i p streze luciditatea.nu numai copiii cre teau mai repede. în timp ce noi continu m s tr im ca m garii. St pân pe sine.st tea scris c acea cetate a oglinzilor va fi tears de vânt i alungat din memoria oamenilor(«)Tot ce vedea scris acolo era dintotdeauna i avea s r mân pe vecie nerepetat. având concep ii simple.. este cea care lupt s .buim ceal atât de absurd .i principiile chiar în vremurile tulburi ale r zboiului. prin intermediul nara iunii (descrierea este folosit rar.nu mureau de boli¶¶. un fel de gânganie.¶¶Tot în aceast perioad . .

subminând ideea de frumos i candoare.se ia la întrecere. evenimentele nu se petrec succesiv. Personajele nu au nici un fel de nelini te existen ial i de aceea sfâr itul lor nu poate fi interpretat ca unul tragic. autorul folose ète romanul pentru a explora èi ilustra ideea c 9 .s încorporeze romanului tot ceea ce exist în comportamentul . nu numai în planul destinelor unui popor.r scolite¶.. apoi.. lirismul derivat din sentimentul naturii (veranda cu begonii a Ursulei ) i nota iile despre spectacolul grotesc al erotismului ( via a lui Pilar Ternera ).. durata cunoa te i sufer diferite avânturi : personajele încearc imoralitatea prin boala insomniei. în afar de faptul c ac iunea se deruleaz pe o perioad de o sut de ani. eroii asist la deteriorarea progresiv a timpului sau încearc s .suprarealismului folcloric i a realismului magic`` . memoria.de la egal la egal. Ritmul narativ imprim evenimentelor un anumit ton i un dinamism specific. sunt cu totul r v ite. în esen a ei. ira ionale ". În schimb.´(Mario Vargas Llosa) Critica literar a situat formula epica a romanului în categoria . corelând principalele acte de voin cu momentele esen iale ale existen ei. Destr marea satului: . Naratorul omniscient condenseaz detaliile ca s putem distinge esen ialul printre atâtea evenimente m runte i genera ii succesive. cu puterea lui de a întemeia i distruge lumi interioare i exterioare.. observ m c evenimentele se succed în func ie de structura ciclic a timpului: . ÄUn veac de singur tate´ nu are un subiect principal în adev ratul sens al cuvântului. fie invers . Garcia Marquez . Pe m sur ce nara iunea înainteaz . astfel încât cititorul are pl cerea s descopere lumea fic iunii din mai multe unghiuri : fie din trecut c tre viitor. tocmai datorit acestei coexisten e de elemente care asigur i originalitatea c r ii .i supun temporalitatea. anticip ri. Aspectele acestea nu exist decât alternându-se reciproc.cu realitatea îns i.r mâne ideea în jurul c reia graviteaz textul: singur tatea iremediabil a fiin ei umane f r punct de sprijiin. ci în îns i psihologia oamenilor imaginea unei lumi sfâ iate. consecin ele inerente ale colonialismului i mai ales ale subdezvolt rii determin o serie de angrenaje absurde. Stilul în care este redactat romanul oscileaz permanent între realismul descrierilor secven elor r zboinice ( campaniile militare ). ci se învârte te în loc³ . Sunt folosite evoc ri (cum este cea a originilor). Tragic . instabile. amestecate . ci pe aceea c lectorul le poate urm ri în acela i timp. s fac din nara iune un obiect verbal care s reflecte lumea a a cum este ea: multipl i oceanic . Cheia pentru în elegerea alegoric a întâmpl rilor o ofer autorul însu i: Äevenimentele («) ne dau într-o parabol .Replicile sunt pu ine i tensionate. fantezia sau co marul oamenilor. sunt . f r a da îns senza ia de dezordine.timpul nu trece. fiind vorba despre Om ca fiin în univers. Un statut aparte îl de ine planul temporal.. .Macondo era un vârtej îngrozitor de praf i d râm turi vânturate de furia acestui uragan¶¶ accentueaz ideea c aceast civiliza ie reface o parte din mitul biblic. iar punctele de vedere se succed într-o imagine complet a acestor solitari.. în durata etern . finalul romanului integreaz timpul individual în varianta lui colectiv .se alearg ´ . pentru c aspira iile i semnele distinctive ale neamului Buendia sunt reluate de la o genera ie la alta. urmat de amnezie .

o carte pe care cu greu o poate egala cineva în urm toarea sut de ani. Este ceea ce numesc eu o carte nebun .este foarte important ca oamenii s -èi aminteasc propria istorie. Bucure ti. pe care autorul n-a p r sit-o niciodat . fiindc este epopeea infinitei sale nostalgii. de care via a lui refuz s se desprind . Lider. 2001 Daniel S. Astfel de c r i hot r sc soarta întregii literaturi a lumii.02. Cred c apari ia ei este egal cu apari ia lui Don Quijote. Polirom. în tot ce a scris înainte i dup ea. scriitorul realizeaz aici cronica universal a unui macrocosm izolat de restul lumii într-un strig t prelung ca un semnal de alarm . Aprecieri critice ÄRomanul acesta este o carte continu . 2005. Bucure ti." (Mihnea Gheorghiu) ³Un veac de singur tate este cea mai mare carte pe care am citit-o în ultimii zece ani. Extinzând pe un plan continental sentimentul acesta difuz de fidelitate absolut fa de simbolul satului natal. altfel.´ (Eugen Barbu) Bibliografie: Mona Cotofan. Burt.com/doc/4757325/Garcia-Marquez-Gabriel-Un-veac-de-singuratate 08. vor suferi pentru ea. A fi murit de fericire s fi scris o astfel de carte. de team s nu-i tr deze adev rul i puritatea copil riei pierdute. 100 cei mai mari scriitori ai lumii. Compendiu de Literatura Universala.2011 10 . pentru recuperarea m re iei abandonate a omului. Liliana Balan. http://www.scribd.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful